revista EcoȘcoala în acțiune - 2020

Liceul Teoretic “Miron Costin”

PAŞCANI, 2020

ECO-ŞCOALĂ ÎN ACŢIUNE Revistă şcolară cu informaţii despre activităţile realizate de membrii Comitetului EcoŞcoală al Liceului Teoretic “Miron Costin” în cadrul programului EcoSchools.

Nr. 2/2020

Cuprins IMPLEMENTAREA programului EcoŞcoala în 2019-2020

The seven steps to EcoSchool Miron Costin PAŞCANI Duca Alina Preşedinte Comitet Eco-Şcoala

“Let’s Do It, România!”

Bădărău Cătălina-Florentina Membru Comitet Eco-Şcoala

Un stil de viață sănătos Mălăuţe Bianca Secretar Comitet EcoȘcoala

De la teorie la succes, de la idee la roșie Iacoboaia Monica Responsabil cu diseminarea Din jurnalul unui președinte al Comitetului EcoȘcoala Jitaru George-Ilie Ex-Preşedinte Comitet Eco-Şcoala

Un mediu curat pentru o viață sănătoasă prof. înv. primar Isticioaia Geanina membru Comitet Eco-Şcoala

Atelier al Comitetului EcoȘcoală în cadrul proiectului Erasmus K+229 Antăluţe Silvia VicePreședinte Comitet EcoŞcoala Câinii fără stăpân Zapodeanu Cosmin-Ștefan Fotograf Comitet Eco-Şcoala

4

7

10

13

16

19

23

26

29

2

Vacanța de vară Bostan Adina-Ștefania

31

Primăvara în livadă Buhlea Mihnea

34

Iubește natura Gaman Alesia

36

Natura, mama sănătății Enache Sara-Mihaela

38

Natura înseamnă viață Crăciun Dalila - Ștefania

40

Eseu despre ecologie Scurt eseu despre defrișarea pădurilor Novac Ionuţ

42

Mesaj pentru elevii claselor a XII-a ce au făcut parte din Comitetul Eco de la actualul Comitet EcoȘcoală

44

Schimb de experiență european prin parteneriatul etwinning ”World Weather November 2019” prof. Coşniţă Emilia-Felicia Coordonator program Eco-Şcoală

47

Activități în cadrul proiectului eTwinning “Zero Waste” Niţă Paula-Andrada Purtător de cuvânt Comitet EcoŞcoala

53

HARTA RECICLĂRII Responsabili cu informarea şi mobilizarea elevilor

58

Turism pe Lună – serie de episoade online Moglan Ioana-Cosmina Redactor șef al revistei EcoȘcoala

63

3

Implementarea programului EcoȘcoală 2019-2020

Liceul Teoretic “Miron Costin” Paşcani 4

Implementarea programului EcoȘcoală 2019-2020 În cadrul unei întâlniri a Comitetului Eco-Şcoala (echipa de conducere) s-a stabilit modalitatea prin care se poate face identificarea problemelor de mediu cu care se confruntă şcoala şi comunitatea.

Eco-Şefii fiecărei clase au primit un formular pe care l-au completat cu colegii, în care au precizat problemele pe care le-au identificat şi soluţiile pe care le propun. În identificarea problemelor de mediu Eco-Şefii claselor ce fac parte din comitetul Eco au cooperat cu reprezentanţii fiecarei clase din Consiliul Şcolar al Elevilor.

Comitetul Eco al scolii a conturat capacităţile şcolii de rezolvare a problemelor de mediu

în planul de acțiune din programul Eco-Scoala.

Prin intermediul activităţilor programului Eco-Şcoala s-a corelat capacitatea şcolii de a rezolva o parte din probleme de mediu identificate, cu cea a autorităţilor locale şi a celor din domeniu.

Propunerea soluțiilor În perioada octombrienoiembrie 2019, Eco-Şefii claselor au identificat şi centralizat soluţii pentru managementul deşeurilor ce se colectează la şcoală şi pentru dezvoltarea de abilităţi pentru menţinerea curată a claselor şi a spaţiului verde din curtea şcolii.

Soluţiile au fost discutate cu coordonatorii programului EcoŞcoală, cu cadrele didactice, cu conducerea şi personalul şcolii.

5

S-au centralizat următoarele probleme: - Influenţa schimbărilor climatic este din ce în ce mai mare - Resursele natural sunt din ce în ce mai puţine - În curtea şcolii există unui număr insuficient de coşuri pentru colectare selectivă - Nu se sortează selectiv tot gunoiul ce se colectează la şcoală/curtea şcolii - Se aruncă gunoiului şi în afara locurilor amenajate în curtea şcolii - Se poate valorifica o cantitatea mare de deșeuri colectate în curtea şcolii /la şcoală - existenţa unui număr nejustificat de elevi ce suferă de obezitate infantilă / supraponderalitate - existenţa unor obiceiuri alimentare nesănătoase în rândul elevilor - elevii nu conștientizează importanţa unui stil de viaţă sănătos - insuficienta informare a elevilor în legătură cu necesitatea îmbunătăţirii calităţii mediului în care trăim - lipsa unei atitudini responsabile faţă de mediu din partea unor elevi, membri ai comunitatii din zona înconjurătoare SOLUTII  combaterea obezităţii infantile prin implicarea elevilor în diverse activităţi sportive  propunerea unor alternative care să schimbe obiceiurile alimentare nesănătoase ale elevilor  ateliere de informare-conștientizare a importanţei unui stil de viaţă sănătos - derularea permanenta a unor acţiuni concrete de protecţie a mediului - amenajarea spaţiului verde din curtea interioara / perimetrul şcolii - valorificarea deşeurilor reciclabile ( in special hârtie, PET-uri, doze de aluminiu) - continuarea unei colectari selective folosind containerele separate existente în curtea scolii - gestionarea selectivă a deşeurilor - implicarea a cât mai multi elevi şi cadre didactice în gasirea unor soluţii la problemele de mediu - implicarea mai bună a părinţilor, a administraţiei locale şi a altor instituţii în derularea activităţilor de mediu.

Temele alese de şcoala noastră în anul școlar 2019-2020 au fost :  VIAŢĂ SĂNĂTOASĂ  SCHIMBĂRILE CLIMATICE 6

The seven steps to EcoSchool “Miron Costin” PAŞCANI

Duca Alina Preşedinte Comitet Eco-Şcoala

7

The seven steps To EcoSchool Duca Alina Ceea ce avea să fie ultima zi de școală offline din acest an școlar, începuse ca o oarecare altă zi de școală: o zi frumoasă din luna martie. Pe parcursul acestei zile am aflat că prezentarea din cadrul proiectului Erasmus „Don’t waste, save! The Earth is yours” avea să se ţină chiar în acea zi. Din cauza închiderii școlilor nu se mai putea ţine în ultima zi din săptămână. La acea prezentare au luat parte elevi din ciclul primar și cadre didactice din străinătate (Turcia, Macedonia, Bulgaria). Întâlnirea organizatorică a fost ca orice altă ședinţă obișnuită

din cadrul EcoȘcoala. Am repetat și planificat toate detaliile prezentării. A urmat traducerea întregii prezentări în limba engleză care m-a ajutat să îmi îmbunătăţesc cunoștinţele de limbă engleză și să îmi practic abilităţile de comunicare. În cele din urmă, a urmat momentul prezentării: momentul în care întregul comitet Eco avea să urce cu emoţii pe scenă pentru a prezenta cei 7 pași urmaţi pentru a obţine statutul de EcoȘcoală și activităţile derulate în cadrul acestui proiect pe parcursul ultimului an. Între acești pași au

8

The seven steps To EcoSchool „Miron Costin” PAŞCANI fost prezentate și jucate 3 jocuri „eco” online care vizau reciclarea deșeurilor și mai multe joculeţe de prezentare pentru care ne-am distribuit într-un cerc. A fost momentul în care am interacţionat cel mai mult cu partenerii din străinătate. Elevi și cadrele didactice au spus câte ceva despre ţările din care provin și despre ţara noastră, chiar despre orașul nostru. Momentul meu preferat din acea zi a fost cel în care am comunicat cu o fată din cadrul proiectului în limba ei natală, aceasta arătându-se nemaipomenit de surprinsă.

Într-un final, totul a fost ceva nou și inedit, oferindu-ni-se șansa de a interacţiona și de a schimba experienţe cu elevi de alte naţionalităţi. Acea zi s-a remarcat nu doar pentru schimbul de informaţii eco, ci și ca o activitate neașteptat de frumoasă.

Acea zi a fost debutul Comitetului EcoȘcoală într-un proiect Erasmus. Deși am mai cooperat cu parteneri europeni, acea zi a fost “botezul” nostru în calitate de gazde eco pentru proiecte de cooperare europeană.

9

“Let’s Do It, România!”

Bădărău Cătălina-Florentina membru Comitet Eco-Şcoala

10

“Let’s Do It, România!”

Bădărău Cătălina-Florentina Duminică, 21 septembrie 2019, ne-am adunat, cu mic, cu mare, pentru a curăţa, cum ar spune unii, “colţul nostru de natură”.

Ieeeei, curăţenie ! Alături de profesori la aceasta activitate au fost prezenţi atât copii din gimnaziu, cât și liceeni.

Totul a decurs de la sine. Încă de la început, ne-am echipat cu mănuși, saci menajeri, greble, mături, și ne-am împărţit în echipe.

Am ecologizat mai multe locuri deodată.

Unii, printre care și eu, s-au ocupat cu greblatul frunzelor, alţii cu strânsul acestora în saci, cât și a gunoaielor care se mai găseau prin curte. Câţiva copii sau oferit să se ocupe de căratul

sacilor cu frunze, care nu erau deloc ușori.

Am măturat fiecare zonă, astfel încât să nu mai rămână niciun fel de mizerie. Am curăţat plantele de frunzele ofilite ce încă mai atârnau și le-am legat de beţe de sprijin pentru a se dezvolta cât mai frumos. Ne-am ajutat unii pe alţii să aranjăm băncile din curtea școlii la locul lor.

Desi activitatea nu a durat mai mult de o oră și jumătate, timpul a trecut foarte repede pentru noi, deoarece fiecare a avut câte o sarcina de îndeplinit pe care a făcut-o imediat. Mă bucur că vremea a ţinut cu noi, nu a plouat și am putut ajunge acasă cu hainele la fel de uscate 11

ca atunci când am început activitatea. A fost plăcut să particip împreună cu colegele mele la activităţi, precum în anii trecuti și abia aștept să mai avem astfel de ocazii la care să participe toată clasa. Am reușit să mai și glumim cu profesorii și am putut să-i vedem și înafara orelor de curs, cum sunt ei ca persoane în timpul liber. A fost o activitate plăcută, din punctul meu de vedere, ce ne-a ajutat să vorbim unii cu alţii și să ne cunoaștem nu doar prin prisma telefoanelor noastre.

Solidari cu iniţiativa Let’s Do It, România! elevi de la Liceul Teoretic “Miron Costin” au participat și în acest an la Ziua Naţională de Curăţenie. Susţinând cu bucurie acest proiect, elevi ai Comitetului EcoȘcoala au participat pe 21 septembrie 2019 la acţiunea de ecologizare deoarece protectia mediului este una dintre direcţiile cheie pe care o urmăresc constant.

Numărul mare de elevi ce au participat au demonstrat că sunt dedicaţi acţiunilor pentru mediu care îi bucură și îi încurajează. Începând cu ora 9.00 au demarat curăţenia în curtea liceului, experimentând implicarea directă

alături de profesorii coordonatori: Coșniţă Emilia, Lipovanu Marinela, Pîrlog Ionela, Popa Irina.

Anul acesta, acţiunea Let’s Do It! a împlinit 10 ani în România.

Aceasta beneficiază de sprijinul autorităţilor centrale, partenerii principali ai zilei de curăţenie sunt Ministerul Apelor și Pădurilor, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, Garda Naţională de Mediu, Ministerul Educaţiei Naţionale și Asociaţia Comunelor.

Ziua de Curăţenie Naţională nu s-a încheiat doar cu frunzele strânse, cu băncile aranjate, cu o curte curată și organizată.

Rezultatul imediat a fost conștientizarea rolului pe care fiecare dintre noi îl avem în protejarea mediului în care trăim, cu participarea noastră ca echipă în proiect, cu implicarea activă într-un proiect mondial de voluntariat.

Ziua de sâmbătă, 21 septembrie 2019, a fost cea în care elevii din Comitetul EcoȘcoală s-au alăturat unui gest de responsabilitate socială pe care îl manifestă mii de voluntari din toată ţara, conștienţi de responsabilitatea pe care o avem faţă de mediul înconjurător.

12

Un stil de viață sănătos

Mălăuţe Bianca secretar Comitet Eco-Şcoa la

13

Un stil de viață sănătos Mălăuţe Bianca

Deși particip la orele de educaţie fizică, sportul a intrat serios în viaţa mea acum doi ani, când m-am decis să dau la liceul militar. Acum pot confirma că prezenţa acestuia, alături de o alimentaţie diferită de cea pe care o aveam până în acel moment, a avut rezultate foarte frumoase. Înainte de a te apuca de sport e bine să știi ce înseamnă să ai un stil de viaţă sănătos și care sunt micile schimbări pe care le poti face pentru a te asigura că ajungi acolo unde dorești și că vei continua.

Primul lucru la care se gândește cineva când este vorba de sport și regim, este să se întrebe dacă am reușit să slăbesc. Pe lângă acest efect m-am înălţat, mi-am îndreptat postura (eu fiind mai cocoșată). Consecinţa care m-a încântat a fost că am început să vorbesc mai deschis cu persoanele din jurul meu, să fiu mai veselă, mai energică și mai pozitivă. Sportul mia schimbat gândirea, mă motivează continuu și i-am motivat și pe cei din jur.

14

Un stil de viață sănătos Mălăuţe Bianca Ajută foarte mult când vine vorba de energia necesară unei zile. O simplă plimbare dis-dedimineaţă, în jurul blocului, îţi oxigenează creierul, evitând astfel nervii sau stresul și te ajută să te organizezi mult mai ușor.

Dacă nu te-ai decis, să știi că oricare formă activă a sportul este binevenită: plimbări, ciclism, alergare, înot, sală, etc.

La început vorbeam de perechea care a dat roade pentru mine: sport – alimentaţie.

Alimentaţia sănătoasă nu este atunci când îţi spui "nu am voie" când vine vorba de dulciuri, chipsuri sau sucuri. Ai o alimentaţie

sănătoasă când eviţi alimentele care te fac să simţi un disconfort și reușești (sau încerci) să consumi mai multe fructe și legume. Pentru asta trebuie să analizezi zilnic mâncarea pe care o ai în farfurie, deoarece de multe ori mâncăm în grabă și creierul nu are timp să le dea organelor un semnal de alarmă spre a te avertiza de acţiunea lor.

Acest stil de viaţă sănătos te face să devii o persoană organizată, încrezătoare și te ajută și din punct de vedere psihic și fizic. Încearcă si tu un stil de viaţă sănătos! Eu mi-am propus, am urmat aceste sfaturi și am reușit.

15

De la teorie la succes, de la idee la roșie

Iacoboaia Monica Responsabil cu diseminarea Comitet EcoŞcoala

După ce ceaţa s-a risipit în

văzduh și razele soarelui au

16

De la teorie la succes, de la idee la roșie Iacoboaia Monica Una din pasiunile mele dobândite de-a lungul experienţei mele de trăit la ţară este grădinăritul, o activitate care de când eram mică mă fascinează și mă intrigă prin miraculosul ei. Cum poate să iasă o plantă atât de mare dintr-o sămânţă atât de mică și cum de aceasta ne oferă hrană atât de gustoasă. Acest an, cu o întorsătură de situaţie care ne-a perturbat cotidianul și ne-a forţat să stăm mai mult acasă, mi-a oferit o posibilitate pe care în anii trecuţi nu am avut-o și anume să am mai multă grijă de gradina mea. Și ca să aduc un plus de farmec aceastei activităţi mi-am propus să îmi cultiv propriile răsaduri de roșii.

Primul pas a fost să îmi achiziţionez sămâţa pe care să o

plantez și am ales un soi neobișnuit care presupune că fructele ar avea culoarea roz-mov și unul obișnuit.

Al doilea pas a fost să improvizez o minirăsarniţă, proiect în care am dat o altă viaţă unui cadru de geam, așezându-l pe sol, umplându-l cu pământ special și acoperindu-l cu folie, pentru a menţine seminţelor și viitoarelor roșii o temperatură constantă sau cel puţin mai ridicată decat cea de afară.

Al treilea pas a fost cel mai dificil : să aștept ca seminţele să răsară. Mă bucuram la fiecare fir de plantă care străpungea pământul și mă întristam de fiecare dată când înţelegeam că acela nu este un fir de roșie, ci de altă plantă.

17

De la teorie la succes, de la idee la roșie Iacoboaia Monica După săptămâni bune de așteptat am văzut în sfârșit răsadul de roșii ieșind, cu frunze mici, firave, dar era acolo. Pe măsură ce eu udam și vremea de afară era mai călduţă, creștea și răsadul. Din păcate, primăvara aceasta a fost foarte imprevizibilă, vremea s-a schimbat drastic și frigul a adus răsadurilor mici pete galbene care au dispărut într-un final.

Al patrulea pas a fost unul de uriaș pentru răsadul de roșii. Am mutat firavele plăntuţe din mediul călduţ al răsadniţei în pământul care le aștepta ceva mai rece. Chiar și în ziua de astăzi ele încearcă să se adapteze. Între timp a apărut

lânga ele un sprijin numit harag (“tutore”) de care vor fi legate pentru viaţă când vor crește mai mari.

Această primăvară, în care din cauza pandemiei am fost obligaţi să încetăm mersul fizic la școală și să începem școala online, mi-a adus, pe langă un pahar de regrete, unul de bucurii. Am avut mai mult timp să mă îngrijesc de grădină, am avut ocazia să văd mai mult decat în oricare an, natura revenind la viaţă, tocmai pentru că nu am fost atât de preocupată de teze, teste și ascultări.

18

Din jurnalul unui președinte al Comitetului EcoȘcoală

Jitaru George-Ilie Ex-Preşedinte Comitet Eco-Şcoala

19

Din jurnalul unui președinte al Comitetului EcoȘcoala Jitaru George-Ilie Având în vedere că timp de 2 ani am fost Președinte al Comitetului EcoȘcoală al liceului nostru, acum la finalul clasei a XII-a, când a sosit momentul să îmi iau rămas bun nu doar de la școală și de la colegii alături de care am muncit în acesti ani, îmi vine foarte greu să fac acest lucru.

Implicarea mea în programul EcoȘcoală a început când eram în clasa a X-a și am început să fac TIC cu doamna Coșniţă Emilia. Ea ne-a propus să aducem la școală câte un puiet sau un arbust și să-l plantăm în curte. Apoi am început să mă implic în din ce în ce mai multe activităţi care, încetul cu încetul, au schimbat curtea școlii noastre.

Rezultatul mi-a plăcut foarte mult. Atât timp cât am ocupat funcţia de președinte al Comitetului EcoȘcoala am încercat să fac lucrurile cât de bine am putut. Asta pentru că îmi plăcea să lucrez alături de alţi colegi și profesori care și-au dorit să ajute la îmbunătăţirea spaţiului verde din curtea liceului, ci și zonele din împrejurimi, activităţi care au ajutat la crearea de caractere eco în rândul elevii liceului nostru.

Momentele frumoase pe care le-am trăit în această funcţie au fost cele în care am văzut cât de implicaţi au fost elevii și profesorii care au participat la activităţi, când am văzut cu cât patos pot lucra 20

Din jurnalul unui Președinte al Comitetului EcoȘcoala Jitaru George-Ilie aceste persoane sau când am văzut cantităţile mari de deșeuri reciclabile pe care le-am colectat în liceul nostrum. Cele mai frumoase momente sunt acum, când la finalul muncii depuse observ că spaţiul verde din curtea liceului nostru s-a schimbat în bine, elevii au început să recicleze mai mult, iar școala noastră a ajuns să fie apreciată pe plan national pentru activităţile eco pe care le-a derulat.

Mă bucur că am avut ocazia să fiu primul președinte de Comitet Eco al liceului nostru și sunt trist că nu voi mai fi prezent la activităţile

acestuia, dar sunt mândru că, în curtea școlii unde am învăţat timp de 4 ani, există câţiva copăcei aduși și plantaţi de mine, copaci pe care îi voi vedea peste ani și care îmi vor aminti ce am încercat să fac în acest timp. Sunt bucuros că această funcţie este ocupată acum de o persoasă care va face o treabă extraordinară în continuare.

Urez mult succes Comitetului EcoȘcoală și să nu uitaţi să mă invitaţi în continuare la activităţile eco.

21

Dragă George, ai fost președinte al Comitetului EcoȘcoală timp de 2 ani. Din păcate, orice poveste are un sfârşit, iar acum drumurile tale eco în cadrul acestui comitet au ajuns la o răscruce. Anii au trecut prea repede.

Am mers alături în anii în care am derulat activităţi în cadrul programului EcoȘcoală în care neam fixam idealuri măreţe. Acum tu ai un alt orizont, dar te asigurăm că, prin tot ce ai făcut, ai îmbogăţit pas cu pas demersul eco din cadrul acestui program. Îţi mulţumim că ai răspuns prezent pe parcursul celor 4 ani, oricât de greu a fost!

Suntem cu inimile pline de încredere, știind că vom colabora, deși tu ai acum un drum mai lung şi mai anevoios. Ușa noastră rămâne deschisă, iar atunci când o să te uiţi înapoi, să știi că te așteptăm oricând la o activitate de plantare sau reciclare sau ecologizare.

Comitetul EcoȘcoală este mândru că ai fost cu noi în toţi anii de liceu.

Deși tot ce este frumos se termină repede, să știi că ceea ce urmează va fi la fel de fumos.

Te felicit, dragul meu coleg, pentru toate realizările, pentru implicarea și seriozitatea de care ai dat dovadă în acești 4 ani frumoși!

Te admir pentru modul în care ai gestionat fiecare activitate din postura de președinte al comitetului, reușind astfel să contribui la obţinerea calificativului "Excelent". Îţi doresc în continuare drum lin în viaţă, încununat cu multe realizări, și mult succes la examenele ce bat la ușă.

Mă simt onorată că am preluat de la tine anul acesta funcţia de președinte și doresc să te asigur că voi continua ce ai început tu cu multă dăruire și implicare.

Succes în tot ce ţi-ai propus!

Semnat, Duca Alina, președinte al Comitetului EcoȘcoala 2019-2020

22

Un mediu curat pentru o viață sănătoasă!

Prof. înv.primar Isticioaia Geanina Membru Comitet EcoŞcoala

23

Un mediu curat pentru o viață sănătoasă!

Prof. înv. Primar Isticioaia Geanina

Miercuri, 11 martie 2020, s-a desfășurat a treia activitate a proiectului Erasmus+, ,,Don’t waste, save! The Earth is yours’’, cu nr. de referinţă 2019-1-4 VO 1KA229-060411-3, în cadrul liceului nostru, având ca invitaţi profesori și elevi din cinci ţări partenere: Școala Upesleju, din Letonia, care și coordonează proiectul, Școala Faik Șahenkllkokulu, din Darica Kocaeli, din Turcia, Școala primară municipală Gjorjia Pulevski, din Macedonia de Nord, Școala Dr. Petar Beron, din Sofia, Bulgaria, Școala primara Des, din Atena, Grecia.

Astfel, împreună cu invitaţii noștri, ne-am deplasat în comuna Tătăruși, pentru a afla noi informaţii despre energia verde și eoliene, privite ca soluţie pentru iluminatul public, cât și pentru a planta copaci, sub îndrumarea Ocolului Silvic Pașcani.

Evenimentul derulat în ziua de miercuri a fost a treia zi de activităţi derulate în Pașcani.

Acest eveniment a fost organizat în parteneriat cu ISU Iași, Secţia de Pompieri Pașcani, care ne-a sprijinit în acţiunea de plantare a copacilor și a fost denumit simbolic ,,Un mediu curat pentru o viață sănătoasă!’’

24

Un mediu curat pentru o viață sănătoasă!

Prof. înv. Primar Isticioaia Geanina Oaspeţii noștri au apreciat atitudinea locuitorilor în raport cu mediul înconjurător, aceștia dând dovadă de o deosebită responsabilitate, și au înteles că oameni au o influenţă majoră asupra mediului, schimbând radical înfăţișarea acestuia. Activitatea a avut un mare impact asupra participanţilor, întrucât ne-a reunit în spiritul ECO, conștientizând faptul că niciodată nu este prea târziu să ne reamintim ce putem face pentru a fi responsabili faţă de mediul înconjurător. În România, mobilitatea din cadrul proiectului Erasmus, s-a derulat în perioada 9 – 13 martie 2020. Am avut o săptămână

bogată în activităţi legate de proiect. În Pașcani a avut loc a treia mobilitate din proiect, iar ţările partenere, Letonia, Turcia, România, Grecia, Bulgaria, Republica Macedoniei de Nord s-au mai întâlnit în mobilităţi din cadrul acestui proiect Erasmus. Împreună cu partenerii am participat la atelier de confecţionat ghivece din materiale reciclabile, atelierul de plantat de la Tătăruși, schimb de bune practici. Școala noastră este o scoală cu resurse umane deosebite, cu oameni primitori care, deși eram sub spectrul pandemiei, au făcut ca partenerii să se simtă ca acasă.

25

Atelier al Comitetului EcoȘcoala în cadrul proiectului Erasmus K+229

Antăluţe Silvia VicePreședinte Comitet EcoŞcoala

26

Activitate a Comitetului EcoȘcoala în cadrul proiectului Erasmus K+229 Antăluţe Silvia În martie, în ultima săptămână de școală tradiţională, am avut parte de o experienţă inedită.

Alături de alţi colegi ce fac parte din Comitetul EcoȘcoală am organizat o după-amiază cu ateliere eco pentru niște parteneri europeni. La noi în școală am realizat activităţi împreună cu elevi de la clasele primare, din câteva ţări partenere din cadrul proiectului Erasmus “Don’t waste, save! The Earth is yours”. În ziua de marţi, 10 martie 2020, chiar înainte de suspendarea cursurilor, am cooperat în cadrul unor ateliere eco cu elevi din

Turcia, Macedonia și Bulgaria.

Implicarea membrilor Comitetului EcoȘcoală a fost o experienţă frumoasă, neașteptată și fructuoasă. Am trecut repede peste incovenientul faptului că am comunicat doar în limba engleză, deoarece acum 2 ani, eu am mai participat într-o mobilitate de formare în Polonia din cadrul unui proiect eTwinning. Eram obișnuită cu acest mod de comunicare.

La ședinţa de pregătire a acestei întâlniri ne-am gândit că vom face doar o informare. Pe parcursul activităţii, am interacţionat cu partenerii 27

europeni atât de bine, încât totul sa transformat într-un schimb de experienţă.

Mai întâi le-am prezentat cei 7 pași pe care i-am urmat pentru a obţine statutul de EcoȘcoală.

Printre acești pași am intercalat câteva jocuri online pentru copii, ceea ce a permis ca pașii să fie înţeleși mai ușor. La rezolvarea acestor jocuri noi am cooperat cu elevii din ţările partenere. Astfel am fixat modalitatea eficientă prin care pot să recicleze sau să menţină ordinea, atât în școală cât și în oraș.

Pentru că partenerii au dorit să interacţioneze mai mult cu noi, după prezentarea pașilor EcoȘcoală, am făcut un exerciţiu de comunicare rapidă pentru care ne-

am dispus într-un cerc. Fiecare am caracterizat într-un cuvânt impresia noastră despre fiecare ţară din care erau oaspeţii (Turcia, Macedonia și Bulgaria), dar și despre România.

Fiecare participant a pronunţat un cuvânt în limba engleză cu accent bulgăresc sau românesc, macedonean sau turc. Am parcurs cercul de câteva ori, mergând în sensul acelor de ceasornic. Totul a fost distractiv și revigorant.

Când ne-am despărţit de parteneri, ne-au comunicat că sunt foarte bucuroși, nu numai pentru că am încercat să îi facem să se simtă cât mai bine printre noi, ci și pentru experienţa pe care au căpătat-o și pentru că au întâlnit persoane din alte ţări.

28

Câinii fără stăpân

Zapodeanu Cosmin-Ștefan fotograf Comitet EcoŞcoala

29

Cu siguranţă aţi mers prin oras și aţi întâlnit cel puţin un câine maidanez. Din diferite motive stăpânii lor i-au abandonat, acești câini ajungând pe străzi, în ploaie și frig. Pe lângă faptul că nu mai au un cămin, ce e și mai rău, acești maidanezi flămânzesc pe străzi.

Probabil v-aţi întrebat cu ce i-am putea ajuta, având în vedere și realitatea că, unii dintre ei, sunt agresivi cu cetăţenii orașului, provocându-le răni serioase.

Pentru a reduce numărul maidenezilor din oraș, soluţiile sunt multe, dar trebuie făcute de fiecare dintre noi. Un prim pas ar fi ca stăpânii să nu-și mai abandoneze câinii. Dacă totuși vor să renunţe la un patruped, îl pot vinde pe site-uri (gen OLX, okazii.ro, LaJumate.ro) sau îl pot oferi spre adopţie. Pașcaniului are chiar un adăpost pentru câini, la 7

km de oraș, în apropiere de satul Blăgești. În cazul în care stăpânii unor câini nu mai vor să petreacă timpul cu aceștia, pot depune animalul la adăpostul din Blăgești, iar cei care doresc unul, pot adopta un câine din adăposturi. E mai bine să adopţi decât să cumperi. Salvezi o viaţă și niște bani.

De asemenea, castrarea și sterilizarea sunt foarte importante, acestea pot salva multe generaţii de căţei.

Toate aceste acţiuni vor avea un impact uriaș asupra situaţiei maidanezilor și cu toţii putem ajuta cu puţinul pe care-l oferim.

Pentru cei ce au nevoie datele de contact ale adăpostului de câini Pascani, numărul de telefon este 0745698368, iar link-ul către site https://www.protectiaanimalelor.or g/adaposturi/scrie-adapostuluipascani.

30

Vacanța de vară

Bostan Adina-Ștefania Membru Comitet EcoŞcoala

31

Bostan AdinaStefania

32

Vacanța de vară Bostan Adina-Ștefania

33

Primăvara în livadă

Buhlea Mihnea Membru Comitet Eco-Şcoală

34

Buhlea Mihnea

35

Buhlea Mihnea

Iubește natura

Gaman Alesia membru Comitet Eco-Şcoală

36

Gaman Alesia

37

Natura, mama sănătații

Enache Sara-Mihaela membru Comitet Eco-Şcoală

38

Enache Sara – Mihaela 39

Natura înseamnă viață

Crăciun Dalila - Ștefania membru Comitet Eco-Şcoală

40

Crăciun Dalila - Č˜tefania

41

Poezie despre ecologie Scurt eseu despre defrișarea pădurilor

Novac Ionuţ membru Comitet Eco-Şcoală

42

Novac IonuĹŁ

43

Mesaj pentru elevii claselor a XII-a ce au făcut parte din Comitetul EcoȘcoală de la actualul Comitet Eco-Şcoală

44

Dragi colegi, noi, actualul Comitet EcoȘcoală, dorim să vă mulţumim pentru implicarea de care aţi dat dovadă în acești 4 ani.

Sunteţi o promoţie cu care am realizat foarte multe activităţi în cadrul Programului EcoȘcoală, de care ne leagă amintiri plăcute, experienţe pline de entuziasm și momente amuzante.

Acum la finalizarea studiilor liceale, vă afaţi în faţa unui moment care este de neuitat pentru voi. Terminati o etapă frumoasă a vieţii voastre. Pe noi ne încearcă regretul că nu o să mai putem să colaborăm atât de mult, dar vă asigurăm că ne vom aduce aminte mereu de prieteniile legate, de răbdarea și pasiunea voastră.

Vă mulţumim tuturor pentru toată implicarea, pentru susţinerea

acordată programului EcoȘcoală și suntem mândri de realizările înregistrate. Voi sunteţi cei cu ajutorul cărora liceul nostru a redobândit statului de EcoȘcoală.

Tot voi sunteţi cei care au făcut posibil să obţinem aclificativul Excelent la evaluarea din cadrul acestui program.

Situaţia actuală nu ne permite să fim împreună, dar așteptăm cu nerăbdare o nouă ocazie când vom putea să fim faţă-în-faţă.

Vrem să vă despărţiţi cu asigurarea că ne-aţi fost niște mentori foarte buni și că vom continua să menţinem direcţia eco pe care aţi trasat-o în cei 4 ani de liceu. Ne este deja dor de voi și vă încredinţăm că activităţile eco au rămas pe mâini bune.

Semnat, actualul Comitet EcoȘcoala 45

Dragi colegi, la final de clasa a XII-a, în calitate de redactor șef al revistei Eco-Școala, vreau să vă mulţumesc pentru colaborarea frumoasă de care am avut parte până acum, pentru participarea la diverse activităţi eco, pentru articolele scrise de voi sau despre voi, fără de care revista noastră nu ar fi putut exista!

Redacţia Eco vă încurajează să vă împărtășiţi în continuare experienţele! Vă așteptăm cu mare drag articolele și ne dorim să păstrăm legătura!

Vă urez mult succes mai departe!

Să rămâneţi la fel de plini de viaţă și de frumoși ca și până acum!

Semnat redactor șef al revistei Eco-Școala Ioana-Cosmina Moglan

Dragii nostri, nici nu îmi dau seama cum a trecut timpul. Parcă mai ieri ne adunam la un loc pentru

a ne împărţi sarcinile, parcă mai ieri aveam grijă să plantăm florile și copacii din curtea școlii, sau ne alăturam pentru marșul mut de Ziua Mediului ori pentru “let’s do it”. Faptul că aţi participat la aceste activităţi a avut un mare impact pentru Comitetul Eco al școlii, aţi dat o nuanţă de culoare vie, v-aţi lșsat amprentele cu mult drag și efort. Tot ce pot să spun este că ne bucurăm nespus pentru implicarea voastră, pentru că aţi fost acolo când am avut nevoie de ajutor, neaţi făcut să râdem și să privim aceste activităţi ca pe ceva obișnuit, venind de la sine. Deși nu o să mai fiţi în această comunitate, noi avem braţele larg deschise și vă așteptăm și la activităţile ce vor avea să fie pe viitor, pentru că sunteţi parte din familia EcoȘcoala.

Semnat, purtătorul de cuvânt al Comitetului EcoȘcoala Paula-Andrada Niţă 46

Schimb de experiență european prin parteneriatul etwinning ”World Weather November 2019”

prof. Coşniţă Emilia-Felicia Coordonator program Eco-Şcoală

47

Scurtă descriere a proiectului În Săptămâna Internaţională a Educaţiei (18-23 noiembrie 2019) toate școlile participante au colectat date meteorologice, zilnic, la la ora 12, folosind un șablon identic. După finalizare, aceste date au fost încărcate în paginile proiectului eTwinning sub forma unor PPT-uri, a unor materiale electronice și unui jurnal pentru școli creat pentru a compara datele meteorologice. Școlile participante au fost încurajate să facă trimiteri către povești cu menţiuni meteo locale, cu poezii, arta și obiceiuri despre vreme.

Școlile care participă pentru a doua sau a treia oară au fost încurajate să vadă dacă există date privind schimbările climatice, comparând datele lor cu cele din anii anteriori.

Obiective – înregistrarea temperaturilor și observarea vremii în diferite părţi ale lumii în timpul IEW (Săptămâna Internaţională a Educaţiei) – identificarea asemănărilor și diferenţelor între modelele meteorologice ale ţărilor – colaborarea dintre școli – utilizarea limbilor străine

48

– cunoașterea culturale – utilizarea știinţific de vremii – utilizarea IT&C

unor diferenţe echipamentului înregistrare a instrumentelor

 Aptitudini – cunoașterea echipamentului necesar pentru a înregistra vremea și cum să fie citite rezultatele – Cunoașterea terminologiei cuvintelor din engleză, legate de vreme – Abilităţi de comunicare – Înregistrarea datelor exacte – Realizarea videoclipurilor – Înregistrarea datelor zilnic în același timp

Utilizarea unor instrumente digitale: – Computer, laptop, iPad – Camere foto, telefoane mobile pentru MP3 / 4 – Tehnologie Mobilă de Ajutor – Ajutoare știinţifice la unele școli, cum este staţia meteo Rezultate așteptate – Date despre vreme de la școli din întreaga lume – Evaluări făcute de elevi – Evaluări făcute de profesori Diseminare – site-urile școlare, – facebook-ul școlii / Twitter – cronici locale, ziare, – articole on-line – PPT-uri, – videoclipuri

Colaborarea dintre elevi - (cum vor lucra împreună) – Elevii pot vedea ce postează alte școli pe paginile proiectului eTwinning.

– Discuţii între ei într-o limbă modernă – Postarea unor lucrări finalizate pe paginile proiectului

49

Calendarul activităților “World Weather Watch November 2019” este un proiect scurt care durează doar 6 săptămâni.  Săptămâna 1 - debutează discuţiile despre diferitele tipuri de vreme  Săptămâna a 2-a – se stabilește ce echipament este necesar pentru a înregistra vremea, ce simboluri sunt utilizate, cum citim rezultatele  Săptămâna 3 – se identifică lucrări de artă, ziceri tradiţionale, poezii și povești

despre vremea din ţările partenere  Săptămâna 4 se înregistrează vremea săptămânii folosind șablonul pe toată perioada Săptămânii Internaţionale a Educaţiei (18-23 noiembrie 2019)  Săptămâna 5 – se identifică dovezi ale schimbărilor climatice, dacă există ceva neobișnuit cu privire la vreme  Săptămâna 6 - evaluarea elevilor și a profesorilor

50

World Weather Watch November Concluzii ale proiectului Clima planetei este afectată de schimbările climatice. Întâlnim ani din ce în ce mai calzi. Studiile din ultimii 20 de ani, au confirmat faptul că am trăit printre cei mai calzi ani înregistraţi vreodată în 18 dintre aceștia.

Pe acest fond au apărut fenomene extreme, ce sunt din ce în ce mai frecvente în România, în Europa și în lume.

Creșterea temperaturii globale are efecte asupra naturii. În Pașcani s-a observant frecvent intrarea în vegetaţie a arborilor și plantelor în luni când nu se întâmpla acest lucru. Perioadele

calde au fost precedate de perioade reci cu diferenţe foarte mari și această alternanţă a fost repetată.

S-a constat că intensificarea fenomenelor meteorologice și creșterea temperaturilor a influenţat dezvoltarea alimentelor.

S-a confirmat un declin al biodiversităţii.

Creșterea temperaturii globale a produs schimbări ireversibile la nivelul ecosistemelor și are efecte devastatoare asupra naturii. Încălzirea globală este o ameninţare și trebuie să se ia măsuri urgent.

Creșterea 51

World Weather Watch November Concluzii ale proiectului temperaturii la nivel local s-a manifestat atât de intens și continuă să se manifeste în din ce în ce mai multe locuri. Oamenii de știinţă au preconizat că, în acest ritm, până la finalul secolului, se va ajunge la 5°C depășire a nivelurilor normale ale temperaturii. În 2014, s-a convenit asupra cadrului de politici privind clima și energia pentru 2030, care cuprinde un set de obiective și mai ambiţios pentru perioada 2021-2030. Potrivit acestor obiective, UE s-a angajat să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 40% până în 2030, comparativ cu 1990.

Pentru a atinge aceste obiective, UE a elaborat și, ulterior, a reformat sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în special a emisiilor generate de industriile energointensive și de centralele electrice. În sectoarele construcţiilor, transporturilor și agriculturii, au fost stabilite obiective naţionale în materie de emisii, în cadrul Regulamentului privind partajarea eforturilor.

52

Activități în cadrul proiectului etwinning ”Zero waste”

Niţă Paula-Andrada purtător de cuvânt Comitet Eco-Şcoală

53

Activități în cadrul proiectului eTwinning “Zero Waste” Niţă Paula-Andrada Proiectul a fost aprobat pe 20 martie 2018 și are propuse activităţi de reciclare și ecologizare. De 2 ani, liceul nostru implementează acest proiect cu succes.

Proiectul a fost propus școlilor din Europa și din lume pentru a afla soluţiile propuse pentru a ajuta la rezolvarea unei probleme mondiale: poluarea cu materiale din plastic.

S-a ajuns la concluzia că aceasta este o problemă majoră, dar nu este singura sursă de deșeuri.

Proiectul își propune ca partenerii să-și împărtășească ideile și munca prin schimbul de idei online, în limba engleză sau în limba maternă.

Activităţile proiectului au fost direcţionate astfel încât să se disemineze evenimentele ce se fac în școli și în comunitatea locală pentru a susţine reciclarea și ecologizarea.

PARTENERI sunt şcoli din: - Anglia, - Spania, - Italia, - Turcia, - Irlanda, - Franţa, - România, - Danemarca, - Suedia, - Polonia, - Grecia.

54

Fiind membru al Comitetului Eco-Scoală, am promovat de multe ori în cadrul liceului şi am vorbit despre reciclare, cât şi de ce ar trebui să dăm cât mai multă atenţie campaniilor de reciclare. În cadrul acestora am afirmat de mai multe ori faptul că reciclarea ar trebui să ocupe un loc central în societatea noastră, deoarece aceasta “vorbeşte” despre nivelul de civilizaţie la care ne aflăm şi ajută la crearea unui mediu propice activitţăţilor umane. În perioada octombrienoiembrie, Eco-Şefii claselor au identificat şi centralizat soluţii pentru managementul deşeurilor ce se colectează la şcoală şi pentru dezvoltarea de abilităţi pentru menţinerea curată a claselor şi a spaţiului verde din curtea şcolii.

Soluţiile au fost discutate cu coordonatorii programului EcoŞcoală, cu cadrele didactice, cu conducerea şi personalul şcolii.

Comitetul Eco al şcolii a conturat capacităţile şcolii de rezolvare a problemelor de mediu în planul de acţiune din programul Eco-Scoala.

Prin intermediul activităţilor programului Eco-Şcoala s-a corelat capacitatea şcolii de a rezolva o parte din probleme de mediu identificate, cu cea a autorităţilor locale şi a celor din domeniu.

S-a ajuns la concluzia că e necesară:

 derularea permanenta a unor acţiuni concrete de colectare selectivă a deșeurilor (plastic, hârtie, ziar, carton, PET-uri, dar și DEEE-uri)  continuarea unei colectări selective folosind containerele de reciclare separată existente în curtea scolii,  gestionarea selectivă a deşeurilor,  implicarea a cât mai multi elevi şi cadre didactice în găsirea unor soluţii la problemele de mediu,  implicarea mai bună a părinţilor, a administraţiei locale şi a altor instituţii în derularea activităţilor de mediu,  valorificarea deşeurilor reciclabile (în special hârtie, PET-uri, doze de aluminiu, sticlă, carton, …), derularea permanentă a unor acţiuni concrete de protecţie a mediului.

Elevi din Comitetul Eco al şcolii s-au dus în fiecare clasă pentru a furniza informaţii despre procedeul de colectare şi reciclare din şcoală.

Conducerea şcolii a decis achiziţionarea unor coşuri de colectare selectivă. Fiecare coş are trei compartimente cu etichete pe coduri de culori şi semne clare.

Membrii Comitetului au pus în 55

Activități în cadrul proiectului eTwinning “Zero Waste” Niţă Paula fiecare clasă câte o etichetă deasupra fiecărui capac. Acestea sunt pentru colectarea separată a hârtiei, plasticului şi sticlei. Coşurile de colectare selectivă din clasă au fost folosite conform etichetelor pe coduri de culori şi a semnelor clare. Hârtia și cartoanele trebuie să nu fie pătate de grăsime, produse toxice sau petroliere, iar PET-utile trebuie sa fie spălate.

Când unul dintre compartimente se umplea, acesta era golit într-un sac de gunoi menajer de către elevii fiecărei clase ce a fost lăsat în faţa magaziei de colectare a deşerilor de la etajul III din corpul B. Elevii Comitetului ECO-Școala au reamintit şi de coşurile pentru reciclarea aluminiului şi a sticlei amplasate în corpurile A și B la

parter. Se poate preda spre reciclare orice cutie (doză) de aluminiu. Nu e necesar să fie spălată în prealabil, nu contează dacă e turtită sau perforată. În containerul pentru sticla NU se încadrează becurile. Înainte de a fi reciclate, sticlele și borcanele se spală și li se elimină capacele. S-a evitat spargerea sticlei.

Un element foarte important al procesului de reciclare a fost predarea deşeurilor colectate cu scopul de a fi valorificate. În acest sens trebuie menţionat parteneriatul cu firma PROCOLECTARE. Acesta a consolidate campanile de reciclare din şcoala noastră şi a condus la valorificarea unei cantităţi mari de deşeuri celulozice rezultate la noi în şcoală, deşeuri provenite din 56

hârtie uzată, carton şi ambalaje de la cutiile de lapte de la învăţământul gimnazial şi preşcolar, PET-uri, sticle, doze de aluminiu.

Alte campanii ce ar trebui menţionate sunt cele în care s-au colectat deşeuri şi echipamente electrice şi electronice (DEEE). Am iniţiat în liceul nostru acţiuni în cadrul campaniei Școala EcoTerrienilor. În acest an ne-am implicat şi în Campaniile RecoLamp, ROREC, campanii ce şi-au propus creşterea nivelului de informare şi constientizare cu privire la problematica colectării selective şi reciclării deşeurilor în randul elevilor şi responsabilizarea acestora prin implicarea activă într-o competiţie pozitivă.

Participanţii la campanii au fost toţi profesorii şi elevii liceului nostru ce au adus DEEE-uri spre a fi reciclate.  Predare deșeuri către RecoLamp – octombrie + noiembrie 2019

 Predare DEEE-uri și deșeuri de hârtie, carton, PET – iunie 2020

 Curăţenie în curtea școlii – ocombrie 2019

57

Harta reciclării - ateliere teoretice și practice

derulate de elevi și profesori de la Liceul Teoretic “Miron Costin”

58

Harta reciclării Proiect propus de Viitor Plus PREMIZE • Multe colective de elevi au semnalat faptul că nu sunt folosite corespunzător coşurile de reciclare ce se găsesc în fiecare clasă • Mulţi elevi nu ştiu încă să recicleze selectiv şi să folosească corespunzător compartimentele coşului de reciclare • În fiecare clasă se pot colecta mai multe deşeuri reciclabile dacă se face “promovare” acestor coşuri

ETAPA 1 • Constituirea echipelor de voluntari ce vor face instruirea colegilor în ceea ce priveşte folosirea coşurilor • Constituirea echipelor de voluntari ce vor face monitorizarea atelierelor de instruire ETAPA 2 - “Coșurile se pregătesc să mănânce” • Fiecare clasa îşi pregăteste cosul astfel încât să se poată face colectarea selectivă - îl spală / curăţă - pune saci menajeri - îl marcheză cu etichete vizibile Etapa 3 - monitorizare + colectare • Fiecare clasă va colecta deşeurile respectând etichetele de selecţie • Voluntarii desemnati vor urmări/supraveghea colectarea şi vor completa o fişă de monitorizare • Se vor semnala “derapajele”, mentionând sala unde coşul nu e utilizat/curat 59

Etapa 4 - centralizarea  Sacii plini vor fi depozitaţi în magazia de colectare a deşeurilor reciclabile  Se va face o centralizare a deşeurilor colectate Etapa 5- predarea

• Deşeurile colectate se vor preda reciclatorilor astfel: - hârtie, PET-uri, sticle, doze de aluminiuProColectare - becuri, neoane, lampi – RecoLamp - deseuri electrice – ROREC, ECOTIC, Baterel Etapa 6 - valorificarea • În funcţie de campania la care participăm elevii vor acumula puncte cu care pot să achiziţioneze rechizite şcolare sau • Se va face un buget în urma valorificării deşeurilor colectate Etapa 7 – monitorizarea și diseminarea

PREMII • Cea mai “harnică”clasă (cea mare a adunat cea mai mare cantitate de deşeuri • Cea mai implicată clasă (cea care a respectat permanent modul de colectare şi etapele proiectului PEDEPSE • Pentru sălile unde coşul e murdar • Pentru cele care nu colectează selectiv 60

Elevi din Comitetul Eco al şcolii s-au dus în fiecare clasă pentru a furniza informaţii despre procedeul de colectare şi reciclare din şcoală. Coşurile de colectare selectivă din clasă vor fi folosite conform etichetelor pe coduri de culori şi a semnelor clare pentru hârtie, plastic şi sticlă. Hârtia și cartoanele trebuie să nu fie pătate de grăsime, produse toxice sau petroliere, iar PET-utile trebuie sa fie spălate. Când unul dintre compartimente se va umple, va fi golit într-un sac de gunoi menajer de către elevii fiecărei clase ce va fi lăsat în faţa magaziei de colectare

a deşerilor de la etajul III din corpul B. Elevii Comitetului ECO-Școala au reamintit şi de coşurile pentru reciclarea aluminiului şi a sticlei amplasate în corpurile A și B la parter. Se poate preda spre reciclare orice cutie (doză) de aluminiu. Nu e necesar să fie spălată în prealabil, nu contează dacă e turtită sau perforată. În containerul pentru sticla NU se încadrează becurile. Înainte de a fi reciclate, sticlele și borcanele se spală și li se elimină capacele. Se va evita spargerea sticlei.

61

62

Turism pe Lună

Moglan Ioana-Cosmina Redactor șef revista EcoȘcoala

63

Turism pe LUNĂ Pe 15 mai 2020, de Ziua internaţională de acţiune pentru climă, am deschis un scurt serial despre lună. În zilele următoare am revenit cu informații despre acest astru pe care le-am postat pe pagina EcoȘcoală de Facebook.

64

primul episod - 16 mai 2020 Așa cum am promis, timp de două săptămâni, vom aduce în atenţie LUNA. De ce? Pentru că 2020 este anul când, o companie privată, a anunţat că începe să iniţieze călătorii pe Lună. În uzina din Los Angeles o companie privată construiește de câţiva ani o rachetă ce va putea să transporte în spaţiu până la 100 de oameni. Racheta va fi reutilizabilă. Primii turiști vor pleca în 2023. A fost ales un miliardar japonez ce va fi însoţit de un grup de artiști. Nu se știe preţul unui bilet pe Lună.

Ce se știe: călătoria spre Lună nu va fi ieftină. Un preţ estimativ a fost avansat: 150 de milioane de dolari de persoană. Cei ce vor dori să pornească în expediţie spre Lună vor urma un curs de pregătire de 6 luni.

Artiștii invitaţi vor călători gratuit. La întoarcere, ei trebuie să creeze opere ce au scopul de a “inspira pe toţi visătorii care dorm în noi”, a declarat iniţiatorul programului.

Până acum, 24 de americani au făcut înconjurul Lunii, 12 dintre aceștia chiar au pășit pe suprafaţa acesteia. Primul a fost Neil Armstrong în1969, iar ultimul a aselenizat în 1972 (Harrison Schmidt). Toate au fost misiuni NASA în cadrul programelor Apollo.

episodul 2 - 17 mai 2020 Dacă am locui pe Lună ar trebui să fim capabili să suportăm până la 100 de grade ziua și -100 de grade noaptea. O zi completă pe Lună (de la un răsărit la altul) durează 709 ore. Să facem un calcul. Un elev care petrece la școală 4-6 ore/zi pe Pământ, ar sta între 118 – 177 ore pe zi pe Lună. Nu mi-ar plăcea o astfel de zi de școală. Și totuși, dacă am locui pe Lună, cum am trăi? Cei de la NASA au propus “satele de pe Lună”. Le puteţi urmări aici https://www.youtube.com/watch…

65

Nu uitaţi că 2020 este anul când, o companie privată, a anunţat că începe să iniţieze călătorii pe Lună. Așteptăm cu nerăbdare să aflăm cum o vor face. Ar fi interesant să trăim și noi "era cuceririlor spaţiului cosmic".

episodul 3 - 19 mai 2020 După atâta stat în casă, suntem nerăbdători să plecăm la plimbare. Ce ar fi să ne pregătim pentru o plimbare pe Lună?

Ar trebui să ne luăm papuci sport sau ghete. De ce? Pentru că suprafaţa Lunii NU e plată. E plină de cratere de impact și conuri vulcanice. Ne-ar trebui o lanternă și echipament de căţărare pentru că în plimbarea nostră am întâlni cratere foarte adânci.

De fapt, unele gropi nu sunt iluminate deloc, de milioane de ani. Puţin scary, nu? Până acum, nimic nou. Aceste lucruri se știu din 1609, de la Galileo Galilei. El a descris suprafaţa Lunii ca fiind muntoasă și nu plată. De unde știa? Cred că avea sursele lui.

Ce nu i-au spus aceste surse: în craterele lunare e foarte frig. În urma măsurătorilor, în acestea s-au măsurat temperaturi de -240 de grade.

Așa că, cei ce doresc să-și ducă prietena la o plimbare lunară, ar trebui să se îmbrace bine. Foarte descurajant! Îi sfătuim să nu abandoneze, pentru că o să le oferim informaţii și în zilele următoare, astfel încât să nu rateze o plimbare romantică pe Lună.

episodul 4 - 20 mai 2020 Dacă am fi călători pe Lună, am simţi faptul că gravitaţia de pe Lună este de 6 ori mai mică decât cea de pe Pământ. Ce înseamnă asta? Dacă scăpăm un obiect din mână, acesta cade mai lent pe solul Lunii decât pe Pământ. Totul ar arăta ca un film derulat cu încetinitorul.

66

Gândiţi-vă că atunci când aruncăm o piatră am vedea totul ca un film în care secvenţele se derulează lent. Am vedea un eveniment în care am avea șansa să observăm toate detaliile. NU ar fi o derulare „normală”, cu viteza cu care suntem noi obișnuţi. Am avea posibilitatea să prindem piatra.

Un alt “beneficiu” al faptului că acceleraţia este 1,62 m/s2, este acela că totul cântărește doar 16,6 % din ce cântărește pe Pământ. E logic, nu?

Greutatea este direct proporţională cu acceleraţia gravitaţională. Cum s-ar traduce asta? Dacă ai 60 de kg, poţi spune “ Cântăresc doar 10 kg, dar folosesc cântarul de pe Lună”. Așa că poţi sări câteva cure de slăbire.

episodul 5 - 22 mai 2020 Pentru că azi e Ziua Internaţională a Biodiversităţii o să discutăm câteva lucruri despre biodiversitatea vegetală și cea animală și influenţa lunii asupra acestora. Știaţi că pe Pământ sunt 400 de copaci răsăriţi din seminţe de la Lună? Seminţele au fost aduse în timpul misiunii Apollo 14 de către Roosa, unul dintre piloţi. La plecarea în misiune el a luat sute de seminţe. În misiunea Apollo 14, au fost astronauţi ce au pășit pe suprafaţa Lunii, dar Roosa nu a fost printre ei. El a avut grijă de seminţe în timp ce orbita. La întoarcerea pe Pământ seminţele au fost plantate în locuri diferite din SUA și 400 de seminţe au germinat. Astfel au apărut “copacii lunatici”. Ca să fim corecţi: copacii de pe Lună sunt rezultatul unor seminţe de pe Pământ ce au făcut o călătorie pe Lună, nu au coborât la destinaţie (probabil știau că afară nu e atmosferă) și s-au întors sănătoase. Mulţi dintre acești copaci trăiesc fericiţi din 1971 (anul misiunii Apollo 14) până azi. Happy end, nu?

Să continuăm cu biodiversitatea animală, mai exact influenţa Lunii asupra acesteia. Despre lupii ce urlă la Lună aflaţi din filmele cu vârcolaci.

Așa că o să discutăm despre hamsteri. Știaţi că hamsterii sunt influenţaţi de Luna Plină? Faptul e dovedit: când e Lună Plină, hamserii își învârt roata mult mai agresiv. Nu s-a aflat de ce. Probabil cred că e o roată de cașcaval la care nu pot ajunge și pedalează de ciudă. Explicabil, nu?

67

episodul 6 - 25 mai 2020 Există mai multe Luni. Confuz? DA, dar adevărat.

Multe luni (în sensul de corp ceresc) orbitează în jurul altor planete. Și ca să fie și mai confuz, toate se numesc la fel, “luni”. Cea pe care o vedem se deosebește prin nume. O scriem cu literă mare. Este Luna noastră, iar celelalte sunt “luni”. Probabil o denumim cu majusculă și pentru că e cea mai mare în comparaţie cu planeta gazdă. Dacă tot suntem confuzi să introducem o altă zăpăceală: “lună lunară”. Nu e glumă. Acesta este intervalul în care luna are 4 faze: Lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar și care se repetă în 29,5 zile. În 2020, anul când au început să se vândă călătoriile pe Lună, vom continua să ne informăm despre acestă destinaţie. Cine știe? Poate în câţiva ani o călătorie pe Lună va costa tot atât cât costă acum un bilet PașcaniMoţca.

episodul 7 - 26 mai 2020 Dacă tot ne-am decis să călătorim pe Lună, ar trebui să știm dacă putem să învăţăm online și acolo. Doar pentru simplu motiv că e la modă. În situaţia în care ar trebui să învăţăm folosind internetul, totul se va derula în condiţii optime. NASA ne-a asigurat de câţiva ani că, pe Lună există conexiune la internet de mare viteză. Dar, dacă vom fi pe Lună, ar fi de preferat să ne întâlnim faţăîn-faţă.

Un argument ar fi faptul că o zi de pe Lună durează cât 29,5 zile de pe Pământ. Timpul e calculat între două răsărituri succesive. Atât durează două momente succesive în care răsare Soarele pe Lună, 29,5 zile terestre.

Mai e nevoie să ne grăbim la școală? O zi de școală pe Lună durează cât o lună pe Pământ. Suficient timp să facem școală, nu?

68

episodul 8 - 28 mai 2020 Avem știri "calde", publicate azi.

Zborul programat aseară a fost reprogramat pentru sâmbătă.

Așteptăm cu nerăbdare noutăţi.

"NASA și SpaceX au amânat mult așteptata lansare istorică a navetei către Staţia Spaţială Internaţională, din cauza vremii proaste. Cu doar 17 minute înainte de lansare, primul zbor al unei nave spaţiale americane private, cu echipaj uman, a fost amânat din cauza vremii proaste până sâmbătă.

Capsula Crew Dragon, propulsată de o rachetă Falcon 9, ambele construite de compania SpaceX, deţinută de Elon Musk, urma să decoleze aseară la ora 23,33 de minute, ora României, de la centrul spaţial Kennedy din Florida, cu destinaţia Staţia Spaţială Internaţională.

Capsula cu doi astronauţi NASA la bord urma să decoleze de pe aceeaşi platformă care a trimis primul om pe lună, în 1969, şi de unde a plecat şi ultimul zbor spaţial american, în 2011. În acel an au fost oprite misiunile navetelor spaţiale şi de atunci astronauţii americani au ajuns în spaţiu cu rachete ruseşti.

Până acum, doar trei ţări din lume au trimis rachete cu echipaj uman în spaţiu: Rusia, Statele Unite ale Americii şi China." sursa: https://stirileprotv.ro/

episodul 9 - 30 mai 2020 2020 este anul când compania privată SpaceX și-a propus să facă posibil acest vis ambiţios al omului: să călătorim pe Lună. Miercuri, trebuia să pornească spre Lună, Capsula Crew Dragon, propulsată de o rachetă Falcon 9, ambele construite de compania SpaceX. Miliardarul care a iniţiat acest proiect nu și-a propus doar obiective de cercetare. Printre scopurile acestui proiect este și voiajul în scop 69

turistic. Așteptăm cu nerăbdare ziua în care pământenii să spună: “Vara asta mi-am programat concediul pe Lună”. Pentru că azi a fost reprogramat zborul unei nave spaţiale americane private, cu echipaj uman (ce a fost amânat de miercuri), să ne reamintim ce s-a realizat deja.

Omul a ajuns pe mai multe ori pe Lună. Compania Boeing, cea care proiectează avioane, este cea care a construit LRV (Lunar Roving Vehicle) cu care NASA a făcut 3 misiuni Apollo. Pe Pământ acest vehicul avea 210 kg, iar pe Lună a avut puţin sub 490 kg (cu încărcătura transportată). LRV putea trasnsporta de patru ori propria greutate. Dacă v-aţi repezit să înmulţiţi 210 cu 4 și nu v-a dat 490, trebuie să luaţi în calcul faptul că pe Lună acceleraţia gravitaţională e diferită de cea de pe Pământ. Recordul de viteză al LRV din timpul misiunilor a fost 11,5 mile/oră, adică peste 185 km/oră. Vehiculul era capabil să se întoarcă în siguranţă pe Pământ și era dotat cu antenă ajustabilă. Pentru astfel de călătorii LRV a avut TV cu legătură ascendentă prin satelit. O caracteristică care se subînţelege a fost navigarea computerizată.

Nu uitaţi să urmăriţi noutăţi despre zborul de azi. Compania privată și-a propus ca, începând din 2020, să vândă călătorii pe Lună.

episodul 10 – 31 mai 2020 S-A LANSAT!!!

Ieri, la ora 3:22 PM (ora din Statele Unite), Capsula Crew Dragon a pornit de la Centrul Spaţial Kennedy, din Florida spre Staţia Spaţială Internaţională. Capsula are doi astroutaţi. Zborul a fost programat iniţial pe 27 mai și amânat din cauza vremii.

Capsula Crew Dragon va ajunge pe Staţia Spaţială Internaţională în 19 ore. E împinsă de o rachetă Falcon 9, aparţinând companiei SpaceX. Așteptăm noutăţi despre andocarea pe SSI. Ziua de 30 mai 2020 a intrat deja în istorie. "Go NASA! GO SpaceX! Godspeed Bob and Doug!" Lansarea se poate vedea aici (de la minutul 4). https://www.youtube.com/watch?v=tikZjwdhtSk

70

episodul 11 – 1 iunie 2020 AU AJUNS cu SUCCES pe SSI !!!

Echipajul SpaceX a andocat cu succes la altitudea de aproximativ 400 de kilometri deasupra Pământului, pe Staţia Spaţială Internaţională (SSI). Cei doi astronauţi ai echipajului s-au întâlnit cu alţi 3 colegi de pe SSI. Bob și Doug au fost încântaţi să facă parte din această misiune istorică. De emoţie nu au reușit nici să doarmă. https://www.youtube.com/watch?v=ezJYJu8-6pw Capsula Crew Dragon cu care au călătorit, a fost propulsată cu o viteză de cinci ori mai mare decât viteza sunetului, de către racheta Falcon 9. După desprinderea de capsulă, racheta a fost recuperată în Atlantic, unde a aterizat pe o barjă. Vehiculul american, cu care au ajuns în spaţiu Bob și Doug, a fost construit de compania privată SpaceX. Succesul American este cu atât mai mare, cu cât, de 9 ani, NASA nu a mai reușit să trimită în spaţiu astronauţi decât cu vehicule rusești.

Suntem siguri că vom mai afla noutăţi de la SpaceX, deoarece contractul cu NASA prevede construirea, testarea și operarea vehiculelor pentru șase călătorii dus-întors pe SSI. Pentru cei ce doresc alte detalii tehnice: https://www.youtube.com/watch?v=dfA8yulRnrE 2020 este anul când știm cu siguranţă că o companie privată SpaceX și-a propus să facă posibil călătoriile pe Lună. Le dorim succes și îi anunţăm că nouă ne plac călătoriile.

71

Activitatea Comitetului Eco-Şcoală de la Liceul Teoretic “Miron Costin” Paşcani a fost recompensată cu Trofeul EcoSchools 2019-2021.

Codul ECO al şcolii:

ADOPTĂM UN STIL SĂNĂTOS DE VIAŢĂ ÎNTR-O ŞCOALĂ „VERDE”

Materialul este realizat cu articole ale membrilor Comitetului Eco-Şcoală de la Liceul Teoretic “Miron Costin” Paşcani. Conţinutul acestuia (text, fotografii) este furnizat de către membrilor comitetului şi este preluat în timpul activităţilor acestora. Informaţiile și opiniile exprimate reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului/autorilor.

Coordinatori, Prof. Baciu Simona-Elena Prof. Bostan Larisa-Georgiana Prof. Coşniţă Emilia-Felicia Prof. Isticioaia Geanina

ISSN 2668-4837 ISSN-L 2668-4837

72