revista Comitetul EcoȘcoală în acțiune - 2021

Liceul Teoretic “Miron Costin”

PAŞCANI, 2021

COMITETUL ECO-ŞCOALĂ ÎN ACŢIUNE Revistă şcolară cu informaţii despre activităţile realizate de membrii Comitetului EcoŞcoală al Liceului Teoretic “Miron Costin” în cadrul programului Eco-Schools

Nr. 3/2021

Cuprins IMPLEMENTAREA programului EcoŞcoala în 2020-2021

4

Uciderea ursului Artur: necesitate sau vânătoare de trofeu?

Lorenţ Diana-Patricia

7

Proiecte Green Erasmus+ implementate de Liceul Teoretic “Miron Costin” Pașcani Coordonator proiecte, Marinescu Ramona-Elena

12

Din jurnalul unui președinte al Comitetului EcoȘcoala Duca Alina Preşedinte Comitet Eco-Şcoala

20

Experiență europeană pe tema reciclării în proiectul Erasmus+ “School of Change” Roman Maria-Beatris

23

Concurează zilnic cu tine, cel de ieri. Fă sport!

Mălăuţe Bianca Purtător de cuvânt al Comitetului EcoȘcoala

26

Ziua Internațională a Biodiversității Plugaru Iulia-Alexandra Coordinator activitate, prof. Marcu-Popa Adina-Delia

28

Experiența mea din Comitetul EcoȘcoală Antăluţe Silvia VicePreședinte Comitet EcoŞcoala

31

2

Școala mea “verde” Coordonator proiect, prof. înv. primar Ancuţa Ina-Nicoleta Creative Kids - clasa a III-a C Drogoș-Constantin Avasîicii Elena Apostol Ciprian Lente Alexandra-Petronela Lupu

Ziua Internațională de Acțiune pentru Climă Boboc Georgiana-Irina Coordinator activitate, prof. Marcu-Popa Adina-Delia

Concluziile programului ES concretizate în proiectul eTwinning ”Climate Change Challenge SDG13” prof. Coşniţă Emilia-Felicia Coordonator program Eco-Şcoală

Stiluri de viață și mentalități existente discutate în proiectul Erasmus+ „ClimAct Now!” Panaite Sabin-Ioan

CURTEA ȘCOLII Responsabili cu informarea şi mobilizarea elevilor

Pământul văzut din cer – serie de episoade online Moglan Ioana-Cosmina Redactor șef al revistei EcoȘcoala

34

36

43

46

52

55

61

3

Implementarea programului EcoȘcoală 2020-2021

Liceul Teoretic “Miron Costin” Paşcani

4

Implementarea programului EcoȘcoală 2020-2021 În cadrul unei întâlniri a Comitetului Eco-Şcoala (echipa de conducere) s-a stabilit modalitatea prin care se poate face identificarea problemelor de mediu cu care se confruntă şcoala şi comunitatea.

Eco-Şefii fiecărei clase au primit un formular pe care l-au completat cu colegii, în care au precizat problemele pe care le-au identificat şi soluţiile pe care le propun. În identificarea problemelor de mediu Eco-Şefii claselor ce fac parte din comitetul Eco au cooperat cu reprezentanţii fiecarei clase din Consiliul Şcolar al Elevilor.

Comitetul Eco al scolii a conturat capacităţile şcolii de rezolvare a problemelor de mediu

în planul de acțiune din programul Eco-Scoala.

Prin intermediul activităţilor programului Eco-Şcoala s-a corelat capacitatea şcolii de a rezolva o parte din probleme de mediu identificate, cu cea a autorităţilor locale şi a celor din domeniu.

Propunerea soluțiilor În perioada octombrienoiembrie 2020, Eco-Şefii claselor au identificat şi centralizat soluţii pentru managementul deşeurilor ce se colectează la şcoală şi pentru dezvoltarea de abilităţi pentru menţinerea curată a claselor şi a spaţiului verde din curtea şcolii.

Soluţiile au fost discutate cu coordonatorii programului EcoŞcoală, cu cadrele didactice, cu conducerea şi personalul şcolii.

5

S-au centralizat următoarele probleme: - Există prea puţin spaţiu verde în curtea şcolii - Se poate valorifica o cantitatea mare de deșeuri colectate în curtea şcolii /la şcoală - Nu se sortează selectiv tot gunoiul ce se colectează la şcoală/curtea şcolii - Se aruncă gunoiului şi în afara locurilor amenajate în curtea şcolii - În curtea şcolii există unui număr insuficient de coşuri pentru colectare selectivă - existenţa unui număr nejustificat de elevi ce suferă de obezitate infantilă / supraponderalitate - existenţa unor obiceiuri alimentare nesănătoase în rândul elevilor - elevii nu conștientizează importanţa unui stil de viaţă sănătos - insuficienta informare a elevilor în legătură cu necesitatea îmbunătăţirii calităţii mediului în care trăim - lipsa unei atitudini responsabile faţă de mediu din partea unor elevi, membri ai comunitatii din zona înconjurătoare SOLUTII  combaterea obezităţii infantile prin implicarea elevilor în diverse activităţi sportive  propunerea unor alternative care să schimbe obiceiurile alimentare nesănătoase ale elevilor  ateliere de informare-conștientizare a importanţei unui stil de viaţă sănătos - amenajarea spaţiului verde din curtea interioara / perimetrul şcolii - valorificarea deşeurilor reciclabile ( in special hârtie, PET-uri, doze de aluminiu) - continuarea unei colectari separate folosind containerele selective existente în curtea scolii - gestionarea selectivă a deşeurilor - derularea permanenta a unor acţiuni concrete de protecţie a mediului - implicarea a cât mai multi elevi şi cadre didactice în gasirea unor soluţii la problemele de mediu - implicarea mai bună a părinţilor, a administraţiei locale şi a altor instituţii în derularea activităţilor de mediu.

Temele alese de şcoala noastră în anul școlar 2020-2021 au fost :  CURTEA ȘCOLII  DEȘEURILE

6

Uciderea ursului Artur: necesitate sau vânătoare de trofeu?

Lorenţ Diana-Patricia

7

Uciderea ursului Artur: necesitate sau vânătoare de trofeu?

Lorenț Diana-Patricia În

ultimele

săptămâni,

un

s-au amplificat la aflarea faptului că

eveniment petrecut în România a

acest urs a fost împușcat în cadrul

inflamat

mass-media

unei vânători private solicitate de

internaţională. Ecouri emoţionale,

un prinţ austriac, că ursul Artur era

discuţii pasionale, opinii cu impact

unul dintre cei mai mari urși din

s-au învârtit în jurul recoltării prin

Europa, iar vânătoarea s-a efectuat

împușcare a unui urs de trofeu.

în mijlocul pădurii.

Poreclit Artur de către ONG-ul

Pornind de la acest eveniment,

GreenPeace, acest urs brun era cel

membrii Comitetului EcoȘcoală au

mai

(593

iniţiat

fost

”Credeţi că e bine ca urșii să fie

descoperită întâmplător de către

împușcaţi?” Elevii clasei a XI-a C, au

voluntarii

ONG

decis să găsească răspunsuri la

ecologist. Evenimentul petrecut în

această întrebare într-o activitate

luna martie a făcut cunoscută o

organizată în jurul datei de 5 iunie,

localitate montană din judeţul

când se marchează Ziua Mediului.

mare

puncte).

din

România

Uciderea de

la

lui

a

acest

o

dezbatere

cu

tema

Covasna, sătucul Ojdula. Discuţiile 8

Uciderea ursului Artur: necesitate sau vânătoare de trofeu?

Lorenț Diana-Patricia Astfel, elevii s-au împărșit în

se “recoltare” sau “extragere”

echipe: Pro, Contra, Prezentatori,

(jargon vânătoresc), dacă există

Audienţă și Juriul pentru a încerca

dovezi că ursul pune în pericol

să afle informaţii, fapte, opinii

oamenii sau gospodăriile lor. Ea

personale despre evenimentul din

poate fi făcută prin împușcarea sau

Ojdula.

relocarea

Activitatea documentarea

a

debutat făcută

cu

nominale

de

“derogări”.

prezentatori. Cum prea bine știţi,

unor pentru

exemplare care

trebuie

Problema a început atunci

ursul face parte din categora

când,

animalelor

lege.

trăiește în Austria, a beneficiat de o

Uciderea urșilor în România nu

derogare pentru a ucide o femelă

este legală, ea fiind interzisă de

roșcată cu pui ce ar fi atacat anul

mai mulţi ani. Așa că de unde până

trecut mai multe gospodării. Din

unde această întâmplare? Ei bine,

păcate, în martie anul acesta,

există excepţii. Animalul poate fi

printul a ucis un mascul brun de

ucis, această operaţiune numindu-

trofeu, care trăia în inima pădurii și

protejate

de

prinţul

Emanuel,

care

9

care nu se apropiase niciodată de

pagubele în Ojula, s-a ajuns la

locuinţele din Ojdula. Cazul a fost

uciderea altui urs, unul care

foarte discutat, mulţi având opinii

trăia în mijlocul pădurii

divergente

în

privinţa

acestei

întâmplări.

2. Prin omorârea ursului Artur nu s-a rezolvat problema. În

Echipa Pro a adus argumente

luna aprilie, după împușcarea

care susţin vânătoarea și uciderea

acestuia,

urșilor, menţionând că:

înregistrat de mai multe ori

1. Fiind animale sălbatice, ursii pun

în

pericol

viaţa

oamenilor

Ojdula

s-au

alerte de urs și s-a semnalat în continuare prezenţa unei ursoaice

2. Din ce în ce mai des, urșii produc pagube însemnate 3. Unele

în

exemplare

3. Animalul

care

vine

în

continuare în gospodării este

sunt

o femelă roșcată cu pui. Nici

purtătoare de boli și distrug

măcar nu trebuia să intre în

habitatul altor animale

discuţie

4. Pentru

unele

vânătoarea

persoane, este

o

modalitate de recreere, fiind preferată de pasionaţii de vânătoare 5. Legislaţia

ei,

rezolvarea plângerii

fiind

relocarea 4. Ursii menţin echilibrul în ecosistemul lor 5. Dacă

a

înmulţirea populaţiei

uciderea

determinat excesivă

de

urși

a din

România.

va

vânătoarea

continua

necontrolată,

urșii vor ajunge pe cale de dispariţie Juriul,

Elevii echipei Contra au ripostat

se

elevilor

împreună care

au

cu

restul

asistat

la

aducând argumente care arată că

dezbatere, au cântărit greutatea și

sunt total împotrivă:

credibilitatea

1. Pentru că nu s-a investigat bine

ce

animal a

argumentelor,

ajungând la câteva concluzii:

făcut

10

 Necesară sau nu, legală sau ilegală, Artur

uciderea rămâne

putem

fi

recunoscuţi

ursului

internaţional, ţara noastră

fapt

devenind o destinaţie dorită

un

definitiv. Subiectul a devenit

pentru vânătoare.

iar

 Ursul are contribuţia lui în

locuiește

natură și, împreună cu alte

prinţul Emanuel von and zu

animale, putem spune că

Liechtenstein a fost asaltat

menţine

de mii de recenzii negative,

continuu în ecosistemul lui.

scandal

internaţional,

castelul

unde

voturile

determinând

degradarea ratei castelului.

un

echilibru

 Se impune un control mai ferm,

mai

strict

și

mai

 vânătoarea este o metodă de

organizat al uciderii urșilor,

recreere, dar una scumpă, nu

pentru că altfel ursul ar

toată lumea având mijloacele

ajunge pe cale de dispariţie.

financiare pentru a o practica

Trăgând linia s-au oferit echipei Pro

 În România trăiește cea mai

1,55 puncte, iar celei Contra 2,5 din 5.

mare populaţie de urși din

Elevii si-au exprimat clar opinia

Europa

(mai

jumătate europeană

mult

din

de

populaţia de

urși).

în această chestiune și au decis: sunt contra uciderii urșilor.

Voi

ce

părere

aveţi

în

Permiţând unor vedete din

legătură cu această problemă?

afara ţării să vâneze la noi,

Sunteţi Pro sau Contra?

11

Proiecte Green Erasmus+ implementate de Liceul Teoretic “Miron Costin”

Coordonator proiecte, Prof. Marinescu Ramona-Elena

Liceul nostru este partener în patru proiecte Erasmus + pe teme ecologice, proiecte de parteneriate strategice între școli.

Din cele patru proiecte, unul se adresează învăţământului primar, unul este pentru ciclul gimnazial și două sunt adresate elevilor de liceu.

12

Proiect Erasmus+ K229

Let's help our earth live longer

Nr. ref.:

2020-1-IT02-KA229-079814_4

Coordonator:  Italia: Istituto comprensivo Falcone Borsellino (middle school) Parteneri:  Bulgaria: Parvo osnovno uchilishte "Sveti Sveti Kiril i Metodii"  Portugalia : Escola Secundária José Falcão  Romania: Liceul Teoretic Miron Costin Pașcani  Turcia: Şehit Adil Erdoğan Ortaokulu Grup țintă: Elevi de gimnaziu Buget: 21990 euro Obiectiv: Se poate observa că nivelul de conștientizare și implicare al unei familii în problemele de mediu precum reciclarea, eficienţa energetică, energie regenerabilă, protejarea mediului în general sunt în legătură directă, cu nivelul de bunăstare al familiei. Considerând această premisă proiectul își dorește să crească nivelul de conștientizare în rândul acestora prin antrenarea în activităţi simple dar de impact, precum colectarea și reciclarea plasticului. Proiectul implică multe alte tipuri de activităţi dar aceasta este de bază căci plasticul are un efect negativ major în cadrul ecosistemelor. eTwinning: https://twinspace.etwinning.net/127291 În cadrul proiectului s-au desfășurat activităţi în mediul online, ședinţe cu partenerii de proiect și cu elevii din echipele de implementare. Activitatea principală a constat în crearea unui logo pentru proiect, competiţie ce a fost câștigată de Turcia.

Rezultatul final al proiectului va consta în realizarea unui ghid – Green Living Guide care va conţine rezultatele activităţilor ce se vor desfășura în fiecare mobilitate și local (articole, publicaţii, proiecte de lecţie, etc.) care va fi distribuit la nivelul instituţiilor din localitate și online. Acesta va fi întocmit în limba engleză și tradus în limbile oficiale ale proiectului. De asemenea, va fi realizat un documentar cu titlul– Plastic is everywhere, yet has no place in nature, care se va baza pe experienţa participanţilor în activităţi de reciclare, colectare și campanii de conștientizare asupra utilizării excesive a plasticului.

13

Proiect Erasmus+:

Don't Waste, Save! The Earth is Yours!

Nr. ref.:

2019-1-LV01-KA229-060411_3

Perioada:

2019-2021/2022

Coordonator:  Upesleju internatpamatskola- Letonia Parteneri:  Faik Șahenk Ilkokulu Darica – Kocaeli - Turcia  DES Primary School Atena - Grecia  Municipal Primary School ”Gjorgjija Pulevski” Aerodrom, Skopje – Republica Macedoniei de Nord  OU ”Dr Petar Beron” Sofia - Bulgaria  Liceul Teoretic ”Miron Costin” Pașcani – România Buget: 29100.00 euro Website:

https://dontwastesavetheearthisyours.bitrix24.site/

eTwinning:

https://twinspace.etwinning.net/124962, https://twinspace.etwinning.net/99609

Facebook:

https://www.facebook.com/Dont-Waste-Save-Earth-is-Yours-101254214757226

Instagram: https://www.instagram.com/dontwastesavetheearthisyours/ 14

Obiectiv: conștientizarea problemelor ecologice datorate modificărilor climatice, reducerea resurselor de apă și a zonelor destinate agriculturii, lipsa resurselor de energie sustenabilă. În cadrul proiectului s-au desfășurat două mobilităţi, prima în Letonia în luna ianuarie 2020 și a doua în România în martie 2020. Proiectul și-a întrerupt mobilităţile din cauza pandemiei, în schimb activităţile cu elevii s-au desfășurat în cadrul școlilor sau în mediul online.

Pentru a surprinde mai bine rezultatele intermediare, partenerii au publicat o broșură online pe care o găsiţi la adresa de mai jos: https://read.bookcreator.com/4VU nQ2RIGudwzW9vJ3JKWE3299u1/k 3IMdpDHS2GK9n1aRdk_fQ Rezultatul final al proiectului va fi in ghid de bune practici care va conţine exemple de activităţi ce pot fi implementate în domeniul educaţiei ecologice. De asemenea, va conţine traseul pe care trebuie să îl parcurgă o școală în obţinerea statutului de Școala Eco și a steagului verde.

15

Proiect Erasmus+ K229

School of Change

Nr. ref.:

2020-1-HR01-KA229-077701_2

Coordonator:  Croaţia - Turisticka I Ugostiteljska Skola Dubrovnik Parteneri:  România - Liceul Teoretic ”Miron Costin” Pașcani  Turcia - Toki Esenkent Ortaokulu  Portugalia - Escola Secundária Fernando Namora, Condeixa-a-Nova Grup țintă: elevi liceu Buget: 25040 euro  eTwinning: https://twinspace.etwinning.net/134162  website: https://schoolofchangeproject.eu  Facebook: https://www.facebook.com/School-of-change113718840550034/?view_public_for=113718840550034

16

Obiectiv: Scopul proiectului este găsirea unui parcurs educaţional comun pentru școlile participante, prin intermediul căruia elevii implicaţi să devină conștienţi de biodiversitatea specifică fiecărei ţări, de plantele și animalele a căror supravieţuire este periclitată, de modul în care activitatea noastră zilnică își pune amprenta pe sănătatea mediului înconjurător.

Unul din scopurile principale este reducerea producţiei de deșeuri prin îmbunătăţirea comportamentelor privind reciclarea, reutilizarea și amprenta antropică asupra mediului. Ne propunem astfel ca produs final realizarea unui ghid de bune practici care să ofere elevilor și profesorilor școlilor participante și comunităţii, un suport pe calea adoptării unui stil de viaţă ecosustenabil.

În cadrul proiectului s-a desfășurat prima mobilitate care a avut loc în Dubrovnik, Croaţia în mai 2021, unde au participat 6 elevi și 2 profesori. De asemenea, au fost organizate mai multe ședinţe de proiect în mediul online unde sau discutat probleme importante privind implementarea proiectului.

Rezultatul final al proiectului va consta în realizarea unei broșuri care va conţine informaţii și activităţi privind studii teoretice privind biodiversitatea ţărilor partenere, analiza speciilor pe cale de dispariţie (floră și faună), riscuri de mediu, rezultate ale activităţilor de laborator privind condiţiile de mediu ale habitatelor, managementul deșeurilor, producerea de deșeuri, posibile soluţii pentru reducerea impactului asupra mediului, un plan de acţiune care va include iniţiative ce pot fi atinse în cadrul școlii și la nivel local.

17

Proiect Erasmus+ K229 ClimAct Now! Nr. ref.: 2020-1-EL01-KA229-078995_2 Coordonator:  Grecia - 3rd Senior High School of Sparta Parteneri:  România – Liceul Teoretic „Miron Costin” Pașcani  Portugalia - Agrupamento de Escolas de Frazão, Paços de Ferreira  Serbia - Srednja skola za informacione tehnologije, Grup țintă: elevi de liceu cu vârsta cuprinsă între 15 – 17 ani Buget: 35.363 Euro  Website: http://www.climact-now.com  eTwinning: https://twinspace.etwinning.net/108498/home  Facebook: https://www.facebook.com/ka229can

18

Obiectivul proiectului: Modificarea stilului de viaţă și a mentalităţilor poate avea un impact major asupra climei în toate aspectele ei. Tinerii, prin stilul de viaţă pe care îl vor aborda în viitor, vor avea un impact major asupra mediului, din acest motiv, conștientizare și motivarea acestora să aleagă un stil de viaţă

durabil care să limiteze consumerismul este esenţial.

Obiectivul principal cuprinde o serie de aspecte care să producă o astfel de schimbare.

Din multitudinea de aspecte am ales câteva a căror conștientizare ar putea să inducă schimbări în alegerile de zi cu zi.

În cadrul proiectului s-au desfășurat următoarele activităţi:  Selectarea logoului de proiect, logo-ul câștigător a fost creat de către elevii din școala noastră.  în mediul online a fost organizată o activitate cu participanţi din școlile partenere, mai multe detalii aici: https://youtu.be/wM2VlnhObu8  am calculat amprenta de carbon: http://www.footprintcalculator.org/  ne-am găsit animalul interior: https://www.worldwildlife.org/pages/find -your-inner-animal?utm_campaign=wildclassroom&utm_medium=web&utm_sou rce=partner-site&utm_content=teachingresources&fbclid=IwAR2MpKi6Ml7ppB6X I6IcDQnqzWlmjfCmopDIjJo3j3u1UkPaChP hNnDPR30 -

am jucat jocuri interactive:

https://view.genial.ly/606b484d22dac50cf1b7be6a/interactive-content-planet-earthadventure?fbclid=IwAR0WQR9IUPokR_JBGph_2v3hNxnWSdUvQycMQwUZ92NL8hv K6eoQyJnUWvk

19

Din jurnalul unui președinte al Comitetului EcoȘcoală

Duca Alina Preşedinte Comitet Eco-Şcoala

20

Din jurnalul unui președinte al Comitetului EcoȘcoala Duca Alina După 2 ani în care am deţinut funcţia de Președinte al Comitetului EcoȘcoală din cadrul liceului nostru, acum, la final de liceu, când a sosit momentul să îmi iau rămas bun, nu doar de la școală, ci și de la profesorii și colegii alături de care am muncit, am învăţat, am crescut și am petrecut nenumărate momente frumoase, trebuie să recunosc că îmi vine foarte greu, dar că, atunci când mă uit în urmă, mă simt mândră de tot ceea ce am realizat împreună.

Implicarea mea în programul EcoȘcoală a început încă din clasa a IX-a când, împreună cu doamna profesoară Coșniţă Emilia-Felicia, am participat la mai multe activităţi de plantare, de ecologizare, webinarii, prezentări cu teme eco

din cadrul proiectelor eTwinning, campaniilor Baterel, Școala EcoTerrienilor sau proiecte Erasmus+ cu temă eco. Îmi amintesc cu plăcere de una dintre aceste activităţile ample, „Marșul mut” organizat de Ziua Mediului, în care elevii de la toate școlile din oraș au purtat un element vestimentar de culoare albă sau verde, promovând valorile ecologice, un stil de viaţă sănătos și un mediu mai curat și au defilat în oraș într-un marș mut.

Povestea mea în cadrul acestui comitet a continuat cu alte activităţi, precum cele în care am plantat puieţi de copaci spre care voi privi cu bucurie în viitor, când vor crește, sau cele în care am strâns, împreună cu elevi din mai multe clase, frunzele căzute în 21

Din jurnalul unui președinte al Comitetului EcoȘcoala Duca Alina curtea școlii, ori în care colectam deșeuri precum baterii sau electrocasnice, spre reciclarea lor.

Preluând președenţia de la George Jitaru, care s-a implicat activ în Comitetul EcoȘcoală timp de 2 ani și contribuind la obţinerea calificativului „Excelent” pentru liceul nostru, am înţeles de la bun început că trebuie să mă ridic la nivelul acestei ștachete înalte și să fac tot ce pot pentru a contribui la păstrarea acestui calificativ ce conferă liceului titlul de „Școală Verde”, încercând să răspund „Prezent!” la fiecare activitate, cu dăruire și implicare.

Din păcate, cum orice poveste are un final, drumul meu eco din

cadrul acestui comitet a ajuns la sfârșit. Mă bucur că am avut ocazia să mă număr printre președinţii Comitetului EcoȘcoală din acest liceu minunat și sunt tristă că nu voi mai fi prezentă la activităţile acestuia, sperând însă că am lăsat multe lucruri pozitive în urmă. În încheiere, doresc să urez mult succes Comitetului EcoȘcoală în desfășurarea viitoarelor activităţi și să le mulţumesc tuturor pentru momentele minunate petrecute împreună. Vă asigur că puteţi să contaţi oricând pe implicarea mea.

Semnat, Duca Alina, președinte al Comitetului EcoȘcoala 2019-2021

22

Experiență europeană pe tema reciclării în proiectul Erasmus+ “School of Change”

Roman Maria-Beatris

23

Experiență europeană pe tema reciclării în proiectul Erasmus+ “School of Change” Roman Maria-Beatris Știm cu toţii că problema reciclării selective devine din ce în ce mai gravă și mai apăsătoare pentru noi toţi. Cred că reciclarea nu este ceva imposibil, însă este greu de îndeplinit deoarece oamenii încă nu conștientizează gravitatea situaţiei. Am observat aceeași problemă nu doar în zona noastră, ci și în alte ţări, mai exact, educarea populaţiei în ceea ce privește colectarea selectivă. Cu putin efort, printr-un comportament responsabil și susţinere reciprocă, cred că putem reuși să o controlăm eficient.

Pentru a-mi justifica aceste concluzii voi povesti experienţa

mea în cadrul proiectului Erasmus+ “School of Change”, ce mi-a oferit posibilitatea de a discuta cu colegi din alte ţări europene despre toate aceste probleme cu care ne confruntăm și de a găsi soluţii eficiente și de lungă durată.

Am participat la prima deplasare din cadrul proiectului “School of Change”, în Dubrovnik, Croaţia, în perioada 10-14 mai 2021.

Săptămâna a debutat cu activităţi ce au avut ca temă principală fauna și flora specifică fiecărei ţări. Am constatat cu toţii că, pentru o planetă sănătoasă și un mediu armonios, trebuie să conservăm cât de mult putem speciile care sunt deja pe cale de dispariţie.

24

Experiență europeană pe tema reciclării în proiectul Erasmus+ “School of Change” Roman Maria-Beatris În următoarele zile am făcut dezbateri pe tema deșeurilor și a colectării selective.

Am conștientizat că, în multe colţuri ale lumii, deșeurile se găsesc aruncate haotic și că multe asociaţii de mediu încearcă să combată poluarea mărilor, a solului, a aerului, etc. Împreună cu partenerii din Portugalia, Croaţia, Turcia am concluzionat faptul că, cel mai bun mod de a combate poluarea, este de a recicla ceea ce consumăm sau folosim.

Ultima zi de activităţi a fost cea în care am participat la diferite ateliere practice. Am învăţat cum putem refolosi lemnul, sticla și textilele pentru a realiza câteva ornamente frumoase. Pentru întrega echipă din România a fost

ocazia de a face schimb de idei, de a împărtăși opinii și de a exemplifica modul cum aceste materiale sunt refolosite la noi în școală. Am dat dovadă de creativitate, mai ales că, în curtea școlii noastre, am amenajat câteva ronduri cu flori pe care le-am delimitat cu cauciucuri pe care leam vopsit colorat. Partenerii europeni au apreciat soluţiile oferite, fiecare a dat tot ce a avut mai bun.

La final, pot spune că am descoperit cel mai eficient mod de a-i îndruma pe ceilalţi spre a recicla, este prin a fi exemplu chiar tu.

Schimbarea trebuie să vină din partea fiecăruia, nu începând de mâine, ci de astăzi. Exemplul propriu este cea mai bună armă spre o lume mai sănătoasă.

25

Concurează zilnic cu tine, cel de ieri.

Fă sport!

Mălăuţe Bianca Purtător de cuvânt Comitet Eco-Şcoa la

26

Concurează zilnic cu tine, cel de ieri. Fă sport!

Mălăuţe Bianca Sportul este cea mai plăcută și relaxantă activitate pe care o fac.

Atunci când sunt prea stresată sau când am de făcut ceva dimineaţa devreme, ies la alergat ca să-mi revin. Când mă simt prea încordată, mă așez turcește și fac câteva exerciţii de stretching.

Desigur, fac și complexe de exerciţii ca să-mi menţin greutatea corporală.

Programul sportiv zilnic a apărut în viaţa mea pentru că am dorit să urmez liceul militar. A fost nevoie să fiu în formă pentru a promova probele sportive necesare admiterii la un astfel de liceu. Atunci am fost nevoită să adaug sportul în rutina zilnică. Din păcate, nu am ajuns la liceul militar, dar, ce este mai important, mi-am

păstrat obiceiul practicării sportului.

De ce? Pentru că i-am văzut efectele și i-am simţit consecinţele. Încă de la primele reprize sportive, a urmat apariţia unui program și a unui echilibrul.

Odată cu organizarea, a venit și punctualitatea, dar și inteligenţa, pentru că, atunci când îţi organizezi timpul, ai câteva ore pentru învăţat sau pentru teme, iar cultura ta generală va fi un folder plin de documente. Începi să iei decizii mult mai ușor, ești mai atent și mai agil, ești mai sănătos, dar și mai fericit.

Devino și tu mai bun, concurează zilnic cu tine, cel de ieri! Fă sport!

27

Ziua Internațională a Biodiversității

Plugaru Iulia-Alexandra Coordonator activitate, Prof. Marcu-Popa Adina-Delia

28

Ziua Internațională a Biodiversității Plugaru Iulia-Alexandra

Pe 22 mai, după cum știţi, în fiecare an, este marcată ziua biodiversităţii de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. Scopul acestei zile este de a crește gradul de înţelegere și de conștientizare a problemelor legate de biodiversitate.

La 22 mai 1992, a fost adoptat, cu prilejul Conferinţei de la Nairobi, textul Convenţiei privind Diversitatea Biologică. Principalele obiective ale acestei Convenţii sunt conservarea diversităţii biologice,

utilizarea componentelor sale întrun mod durabil şi partajarea corectă şi echitabilă a beneficiilor care decurg din utilizarea resurselor genetice.

Ce este biodiversitatea?

Biodiversitatea reprezintă variabilitatea organismelor în cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice continentale și complexele ecologice.

De ce consider că această zi este importantă?

29

Nu numai faptul că 25% din toate speciile riscă să dispară, în principal din cauza activităţiilor nesustenabile, dar și faptul că orice ecosistem ce contribuie cu hrănirea noastră merită să-și continue viaţa, de obicei, mai scurtă ca a noastră. Consider că biodiversitatea este esentială pentru “serviciile ecosistemelor”, adică serviciile pe care le oferă natura: reglarea climei, apa și aerul, fertilitatea solului și producţia de alimente ( astfel, necesare și obligatorii nouă, oamenilor).

“Nu poate exista un scop mai încurajator decât intrarea în era restaurării, reconturând minunata biodiversitate a vieții care ne înconjoară.”-Edward O. Wilson, “Diversitatea vieții”, 1992.

Cum aș putea ajuta în cadrul acestei măriri drastice a numărului de ecosisteme pe cale de dispariţie?

De ce?

Peste 19.000 de specii de plante și 5.000 de specii de animale de pe Terra sunt clasificate ca fiind pe cale de dispariţie, iar altele ajung deja în pragul dispariţiei înainte ca biologii să le poată identifica.

Principalele cauze ale scăderii numărului de vietăţi sunt: 1. Distrugerea habitatelor.

2. Exploatarea generală ( colectarea plantelor, vânatul iraţional și braconajul).

3. Poluarea.

Aceste trei acţiuni, care se petrec zilnic, sunt cele mai ameninţătoare pentru animale.

Distrugerea habitatelor este cauza primară deoarece, pe măsură ce animalele evoluează, ele se adaptează unor habitate specifice, ce trebuie să le asigure toate condiţiile optime de viaţă de care au nevoie.

Atunci când habitatele le sunt dărâmate, ele sunt distruse împreună cu hrana și căldura necesară.

Poluarea, exploatarea sau supraexploatarea sunt alte cauze.

Bolile sunt, în majoritatea timpului, produse de poluarea mediului apropiat al acestora, iar exploatarea în ultimii 400 de ani a crescut simţitor. Multe specii de balene au ajuns în pragul dispariţiei după ce au fost, pur si simplu, măcelărite pentru ulei și carne.

Ce poţi face tu, pentru a ajuta natura? Să te oprești din a arunca deșeuri pe jos, să le reciclezi (dacă se poate) în locul special pentru orice fel de tip de deșeuri. Să te oprești din tăierea unor copaci, din a rupe inutil plante, din a invada habitatul unor vietăţi, din a distruge ecosistemul unor animale.

30

rii să se simtă ca acasă.

Experiența mea din Comitetul EcoȘcoală

Antăluţe Silvia VicePreședinte Comitet EcoŞcoala

31

Experiența mea din Comitetul EcoȘcoală Antăluţe Silvia De doi ani sunt vicepreședinte al Comitetului Eco-Scoala, doi ani în care am participat la multiple ateliere de plantare și de reciclare, la activităţi educative în care am promovat programul, am discutat teme eco, am dezbătut subiecte și soluţii pentru protecţia mediului.

Aceste activităţi m-au ajutat să învăţ cum fiecare persoană poate contribui la menţinerea curăţeniei mediului înconjurător, cum pot influenţa alţi colegi pentru a face acţiuni de mediu, cum pot milita pentru a opri efectele schimbărilor climatice. Însă, cel mai mult, mi-a plăcut să mă regăsesc alături de prieteni ce gândesc “verde”, să mă bucur de natură cu ei, să trăiesc

bucuria de a organiza acţiuni eco, de a lega fapte pentru stil de viaţă sănătos.

Acum, la terminarea clasei a XII-a, trebuie să recunosc că o etapă esenţială din viaţa mea s-a încheiat și, la despărţire, privesc cu nostalgie la ce a fost. Au fost ani plini de emoţie, implicare și evoluţie, ani care ne-au surprins în ipostaze diferite, de la săpatul și ecologizarea din curtea școlii, până la întâlnirea cu parteneri europeni din Polonia pe care am făcut-o în 2018.

Având în Comitetul EcoȘcoala mulţi colegi din clasa a XII-a, ce vor părăsi din toamnă acest liceu, fiecare își va urma destinul și se va confrunta cu propriile provocări.

32

Ne va fi dor și vom fi sfâșiaţi căci echipa EcoȘcoală 2021 nu va mai exista. Fiecare își va urma drumul presărat cu propriile fire de visuri și speranţe. Această echipă Eco va exista numai în poze, amintiri și grupurile de pe Messenger cu propunerile pentru demararea unor diferite activităţi pe care să le desfășurăm.

La capătul rutelor de mediu făcute cu elevii de la Miron Costin, m-am gândit să împărtășesc câteva gânduri despre evenimentele EcoȘcoala și parcursul acestora pe care le-am trăit alături de alţi colegi din Comitet.

După ani de zile în care am acumulat experienţă eco, vreau să mulţumesc tuturor profesorilor ce s-au implicat alături de noi, care neau călăuzit pașii pe acest drum presărat cu provocări. Programul EcoȘcoala m-a ajutat să mă dezvolt și să încurajez și pe alţii să contribuie la “înverzirea” planetei noastre.

Ce îngreunează acest sfârșit, oricât de încrezători și senini ne-am afișa în faţa lui, sunt momentele care devin amintiri, clipele pe care le-am trăit împreună, atât cele haioase când am mărșăluit prin oraș alături de elevi și profesori de la celelalte școli din Pașcani, cât și cele mai puţin plăcute, când, în primăvara anului 2020, nu am putut să amenajăm curtea școlii pentru că a trebuit să stăm în casă.

Se spune că aici se termină, că acesta e sfârșitul, că aici suntem toţi cu lacrimi în ochi, triști epuizaţi, amintindu-ne de ceea ce a fost. Totuși tind să cred că nu e finalul, că drumul cu fapte eco duce la alt nivel.

Din cauza pandemiei, nu a fost un final obișnuit, mai ales momentele inedite când am făcut plantare cu masca pe faţă, când am derulat webinarii de promovare EcoSchools pe Zoom, când nu am mai putut să confecţionăm obiecte decorative din materiale reciclabile. Aceste ipostaze s-au simţit aproape fatidic și în faţa cărora ne-am simţit neputincioși, uneori, poate chiar învinși. Nu a fost mereu perfect și nici nu am avut pretenţia să fie.

Deși mă găsesc în faţa unui drum ce abia începe, știu că voi continua să mă implic în evenimente ecologice.

Sunt convinsă că viaţa Comitetul EcoȘcoala va continua cu noi membri, probabil din clasele de început. Dragi boboci, vă sfătuiesc să vă implicaţi în programul EcoȘchool pentru că o să vă găsiţi prieteni pe viaţă.

Semnat, Antăluţe Silvia, vicepreședinte al Comitetului EcoȘcoală 2019-2021

33

Școala mea “verde”

Coordonator proiect, prof. înv. primar Ancuţa Ina-Nicoleta

34

Școala mea “verde” Coordonator proiect prof. înv. primar Ancuţa Ina-Nicoleta Coordonaţi de d-na prof. Ancuţa Ina-Nicoleta, elevii clasei a III-a C au colorat cu flori rondul din partea stângă de la intrarea elevilor.

Fiecare elev a adus câte o floare pe care aliniat-o într-un șir multicolor de-a lungul pietrelor ce delimitează rondul. Șeful acestui șir indian este un liliac ce a fost plantat lângă gard.

Echipele de lucru au avut sarcini bine stabilite: unii s-au ocupat cu săparea gropilor, alţii cu plantarea, alţii cu udatul. A existat și o elevă

ce a colectat toate ghivecele de plastic și mănușile, astfel încât toată acţiunea să fie bine realizată. În etapa premergătoare elevii au fost împărţiti în 5 grupe, fiecare dintre grupe având câte o temă eco la care să se gândească.

Concluziile au fost fundamentate în această activitate practică cu care s-a confirmat implicarea elevilor în fapte bune mediului.

Felicitări Creative Kids!!!

35

Un pom, un om

Dragoș Constantin Avasîicii elev clasa a III-a C

Apostol Elena elevă clasa a III-a C

36

37

Clubul micului fotograf

Ciprian Leonte elev clasa a III-a C

38

39

Ocrotiți păsările!

Lupu Alexandra-Petronela elevă clasa a III-a C

40

41

Școala mea “verde” Coordonator proiect prof. înv. primar Ancuţa Ina-Nicoleta

O altă activitate desfășurată în preajma Zilei Europene a Păsărilor, marcată în fiecare an pe 24 mai, a avut ca personaj principal păsările.

Elevii clasei a III-a C au discutat despre fauna variată a ţării noastre, iar discuţiile au condus la concluzia că, intensificarea activităţilor economice a dus la pierderea habitatelor pentru multe păsări migratoare. Aproximativ 12% din totalul păsărilor din întreaga lume ar putea să dispară până la sfârșitul acestui secol. Majoritatea speciilor de păsări din Europa sunt migratoare, așadar este nevoie de

o acţiune coordonată în ceea ce privește protecţia păsărilor existente pe continentul nostru și importanţa conservării mediului lor. Elevii au propus soluţii pentru diminuarea impacturilor nedorite.

Cuiburile artificiale realizate de acești elevi sunt proiecte colorate, ingenioase și anticipează viitori arhitecţi sau designeri.

Propunerile lor dovedesc faptul că sunt copii creativi și că alias-ul clasei “Creative Kids” îi caracterizează pe deplin.

42

Ziua Internațională de Acțiune pentru Climă Boboc Georgiana-Irina Coodonator activitate, Prof. Marcu-Popa Adina-Delia

43

15 mai. Când aud de această zi, unii oameni se gândesc la „Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă”. Această zi are legătură cu proclamaţia de către meteorologi a necesităţii pentru a proteja clima ca resursă pentru bunăstarea generaţiilor prezente și viitoare. Ziua aceasta a luat naștere datorită schimbărilor climatice considerate una dintre cele mai mari provocări ale secolului nostru, care ne afectează la nivel global. Și eu consider că, în ultimii ani, schimbările climatice au avut un impact dezastruos, atât asupra ecosistemelor naturale, biodiversităţii și resurselor naturale, cât și asupra sănătăţii umane.

Schimbările climatice afectează toate regiunile lumii. Calotele glaciare se topesc, iar nivelul mărilor și oceanelor este în creștere. În unele regiuni, fenomenele meteorologice extreme și

precipitaţiile sunt tot mai frecvente, în timp ce altele se confruntă cu valuri de căldură și secetă extreme.

Multe dintre speciile terestre și acvatice deja au migrat. Unele specii de plante și de animale riscă sa dispară dacă temperaturile medii globale vor continua să crească necontrolat.

Am discutat la orele de geografie despre faptul că incendiile naturale sunt o importantă sursă de fum și cenușă, care se produc atunci când umiditatea climatului scade natural sub pragul critic. Am aflat că fenomenul este deosebit de răspândit, mai ales în zona tropicala, deși, în general, gradul de umiditate al pădurilor din această zonă nu este de natură să favorizeze izbucnirea incendiului. Incendiile pot produce pagube uriașe proprietăţilor private și mediului. Ele pot ameninţa de asemenea și viaţa umană.

44

La ora de biologie am aflat că aprinderea pădurilor îmbătrânite este un fenomen natural care se produce regulat de sute de milioane de ani, oferind șansa regenerării și reîntineririi lor. Cele mai multe incendii se petrec în Australia deoarece, eucaliptul se aprinde foarte ușor. Soarţa sa conţine uleiuri inflamabile. Din el cad multe frunze și crengi uscate care reprezintă combustibil excelent pentru incendii. Australia este una din regiunile cele mai expuse la incendii din lume. În timpul verilor lungi, vânturi fierbinţi și uscate bat dinspre interiorul deșertic al continentului.

Chiar și în timpul iernii, ploaia nu își face aproape deloc simţită prezenţa. Aceasta înseamnă că mediul este în general uscat, iar incendiile izbucnesc și se răspândesc destul de ușor. De partea cealaltă a globului pământesc se petrec lucruri dezastruoase. La Polul Nord sunt foarte multe avalanșe. Acestea pot duce la vale mii de tone de zăpadă, fiind precedate de o undă de șoc care spulberă și strivește orice se află în calea lor: case, animale, chiar și oameni. Aceste fenomene se înscriu printre cele mai dramatice evenimente ale muntelui și reprezintă un pericol pentru populaţia montană din numeroase ţări ale lumii. Extinderea activităţilor turistice și, în special, practicarea sporturilor de iarnă determină o creștere a riscului impactului avalanșelor asupra societăţii.

Cred că, am văzut cu toţii o furtună, acel spectacol de lumini și sunete puternice. Pe cât de interesant sună, pe atât de periculos este. La ora de fizică am aflat că furtuna constă în ploaie și descărcări electrice, însoţite aproape întotdeauna și de vânturi puternice, de peste 75 km/h. Aceasta poate duce la fenomene catastrofale cum ar fi: inundaţii, uragane, etc. Pentru prevenirea inundaţiilor se construiesc diguri și baraje.

Pentru a preveni efectele cele mai grave ale schimbărilor climatice, ţările semnatare ale Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) au convenit să limiteze creșterea temperaturii medii globale la suprafaţă la mai puţin de 2 °C faţă de perioada preindustrială.

Pentru a atinge acest obiectiv, emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial trebuie să atingă punctul culminant cât mai curând posibil și apoi să scadă rapid. Până în 2050, emisiile globale ar trebui să fie reduse cu 50 % comparativ cu nivelurile din 1990, iar înainte de sfârșitul secolului să se atingă neutralitatea din punct de vedere al emisiilor de carbon. Uniunea Europeană sprijină obiectivul CCONUSC și își propune ca până în 2050 să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 80-95 % faţă de nivelurile înregistrate în 1990. Această scădere puternică ţine seama de reducerile mai mici impuse ţărilor în curs de dezvoltare.

45

tătorul de cuvânt al Comitetului EcoȘcoala Paula-Andrada Niţă

Concluziile programului ES concretizate în proiectul etwinning ”Climate Change Challenge SDG13”

prof. Coşniţă Emilia-Felicia Coordonator program Eco-Şcoală

46

Una dintre temele pe care elevii Liceului Teoretic “Miron Costin” Pașcani le-a implementat în anul școlar anterior a fost Schimbările Climatice. Activităţile derulate au condus la concluzii pe care am vrut să le fructificăm prin intermediul unui parteneriat european. Dorind să facem schimb de păreri pe această temă și să împărtășim opiniile nostre cu parteneri din alte ţări, am colaborat în proiectul eTwining Climate Change Challenge SDG 13.

Proiectul vizează Obiectivul 13 din cele 17 Obiective de Dezvoltare Sustenabilă. Este vorba de COMBATEREA SCHIMBARILOR CLIMATICE Proiectul a început în octombrie 2020 și se desfășoară până în iulie 2021. Acest proiect eTwinning a fost creat în cadrul colaborării dintre British Council, eTwinning și programul Erasmus + al Uniunii Europene.

47

SCOP Proiectul a provocat școlile din întreaga lume să îndeplinească 20 de sarcini inspirate privind schimbările climatice, la orice nivel este potrivit elevilor lor. El a încurajat școlile să colaboreze cu unul sau mai mulţi parteneri internaţionali la aspectele pe care le-au ales din provocările SDG13.

Lucrând împreună, școlile au creat soluţii pentru a ajuta la rezolvarea acestei probleme mondiale urgente.

Proiectul a oferit și scurte activităţi opţionale pe care elevii leau putut finaliza ușor pentru cazul în care apăreau efecte provocate de Covid-19, ce afectează fiecare copil din întreaga lume, într-un fel sau altul. În cazul închiderii școlilor din cauza Covid-19, elevii au putut să lucreze cu ușurinţă de acasă.  DIN CATEGORIA PROVOCĂRILOR ROȘII (de la 1 până la 5) liceul nostru a ales provocările 1 și 3.

Provocarea 1.

Creați-vă propriul personaj ecorăzboinic. Alegeți un animal pus în pericol de schimbarea climei.

Elevii au fost încurajaţi să deseneze sau să creeze un personaj sau avatar online care poate să fie folosit ca jucător, dacă le place, pe o tablă pentru a trece prin provocări. https://twinspace.etwinning.n et/126109/pages/page/1286299 Provocarea 3.

Creșteți una sau mai multe legume, plante sau plante medicinale.

O activitate motivantă a fost schimbul de imagini în care se punea în evidenţă cum cresc legumele, plantele și / sau ierburile plantate de elevi, cât și discuţiile/comparaţiile elevii dintr-o școală internaţională parteneră. https://twinspace.etwinning.net/12 6109/pages/page/1601800  DIN CATEGORIA PROVOCĂRILOR PORTOCALII (de la 6 până la 10) liceul

nostru a ales provocările 8 și 10.

Provocarea 8.

Desenați emoji-uri pentru primii cinci poluatori din plastic de o singură utilizare, din oceanele noastre.

48

Elevii au urmărit instrucţiuni de realizare a unui emoji și au partajat creaţiile lor cu grupul lor internaţional. Elevii liceului nostru au făcut cercetări pentru a identifica cei mai mari poluatori de plastic din oceane.

https://twinspace.etwinning.n et/126109/pages/page/1601939  DIN

CATEGORIA

PROVOCĂRILOR

VERZI (de la 11 până la 15) liceul nostru

a ales provocările 11,14 și 15

Provocarea 11.

Găsiți o imagine care să demonstreze impactul schimbărilor climatice. https://padlet.com/gmail 2020/p945jp0kp0h5j8vf

https://twinspace.etwinning.n et/126109/pages/page/1601883

Elevii au folosit resurse care iau ajutat să vizualizeze problemele. O activitate interactivă online utilă a fost cea prin care elevii din cadrul grupului lor internaţional au folosit un instrument online de vot cu care sa ales imaginea cu cel impactul vizual cel mai mare. https://twinspace.etwinning.n et/126109/pages/page/1565868

Provocarea 10.

Reciclează materialele folosite și realizează ceva util din ele.

Elevii au fost încurajaţi să privească exemple de activităţi și meșteșuguri prin care, folosind materiale reciclate, își pot crea ei înșiși ceva util, au împărtășit ideile lor și au lucrat împreună cu cei din grupul de parteneriat internaţional.

Provocarea 14.

Descoperiți câte dispozitive sunt pornite inutil în casa ta. https://padlet.com/Gm ail2020/ohfs2mquq1w1z8j3 Elevii s-au conectat și au jucat jocul Google Energy. Ei și-au împărtășit scorurile lor în cadrul grupului internaţional. S-a ţinut o 49

evidenţă a energiei economisite de întregul grup și s-au consultat reviste privind schimbările climatice. https://twinspace.etwinning.n et/126109/pages/page/1565878 Provocarea 15 Calculați cât de mare este amprenta dvs. de carbon. https://padlet.com/gmail2020/ i7q26np2y1cgk8k9 Elevii și-au calculat propria amprentă de carbon folosind un calculator românesc și unul pentru UK. Calculator Amprenta de carbon -

https://www.generatiaverde.ro/co2/

https://footprint.wwf.org.uk/?ut m_source=2020%20eTwinning%2 0climate%20change%20resource &utm_medium=pdf&utm_camp aign=eTw4Climate#/ Elevii au fost încurajaţi să-și împărtășească scorurile în cadrul grupurilor lor internaţionale – s-a pus în evidenţă recordul de energie economisită în grupul lor. https://twinspace.etwinning.n et/126109/pages/page/1565909 -

 DIN

CATEGORIA

PROVOCĂRILOR

(de la 16 până la 20) liceul nostru a ales provocările 16 și 17.

ALBASTRE

Provocarea 16.

Găsiți un videoclip care cel mai bine îți explică cum se întâmplă încălzirea globală.

Elevii au folosit resurse video pentru a investiga încălzirea globală.

O activitatea utilă interactivă a fost cea prin care elevii au folosit un online instrument de vot pentru a alege grupurile cu cele mai utile videoclipuri cu care se explica încălzirea globală. https://twinspace.etwinning.n et/126109/pages/page/1286244 Provocarea 17.

Aflați unde se află țara dvs. la emisiile cu efect de seră.

Elevii au investigat, înregistrat și comparat unde se află ţările lor pe Tabelul emisiilor de gaze cu efect de seră - CO2. https://twinspace.etwinning.n et/126109/pages/page/1566199 Schimbările climatice afectează fiecare ţară de pe fiecare continent.

Acestea perturbă economiile naţionale și afectează vieţile.

Modelele meteo se schimbă, nivelul mării crește și evenimentele meteorologice devin din ce în ce mai extreme https://www.un.org/sustainablede velopment/climate-change/ 50

Clima planetei este afectată de schimbările climatice. Întâlnim ani din ce în ce mai calzi. Studiile din ultimii 20 de ani, au confirmat faptul că am trăit printre cei mai calzi ani înregistraţi vreodată în 18 dintre aceștia.

Pe acest fond au apărut fenomene extreme, ce sunt din ce în ce mai frecvente în România, în Europa și în lume.

Creșterea temperaturii globale are efecte asupra naturii. În Pașcani s-a observant frecvent intrarea în vegetaţie a arborilor și plantelor în luni când nu se întâmpla acest lucru.

Perioadele calde au fost precedate de perioade reci cu diferenţe foarte mari și această alternanţă a fost repetată.

S-a constat că intensificarea fenomenelor meteorologice și creșterea temperaturilor a influenţat dezvoltarea alimentelor.

S-a confirmat un declin al biodiversităţii.

Creșterea temperaturii globale a produs schimbări ireversibile la nivelul ecosistemelor și are efecte devastatoare asupra naturii.

Încălzirea globală este o ameninţare și trebuie să se ia măsuri urgent. Creșterea temperaturii la nivel local s-a manifestat atât de intens și continuă să se manifeste în din ce în ce mai multe locuri.

Oamenii de știinţă au preconizat că, în acest ritm, până la finalul secolului, se va ajunge la 5°C depășire a nivelurilor normale ale temperaturii. În 2014, s-a convenit asupra cadrului de politici privind clima și energia pentru 2030, care cuprinde un set de obiective și mai ambiţios pentru perioada 2021-2030. Potrivit acestor obiective, UE s-a angajat să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 40% până în 2030, comparativ cu 1990.

Pentru a atinge aceste obiective, UE a elaborat și, ulterior, a reformat sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în special a emisiilor generate de industriile energointensive și de centralele electrice. În sectoarele construcţiilor, transporturilor și agriculturii, au fost stabilite obiective naţionale în materie de emisii, în cadrul Regulamentului privind partajarea eforturilor.

51

Stiluri de viață și mentalități existente discutate în proiectul Erasmus+ ”ClimAct Now!”

Panaite Sabin-Ioan

52

Stiluri de viață și mentalități existente discutate în proiectul Erasmus+ “ClimAct Now!” Panainte Sabin-Ioan Unul dintre proiectele eco în care liceul nostru este implicat este Proiectul Erasmus “ClimAct Now!”.

Este coordonat de Grecia și are parteneri școli din România, Portugalia și Serbia. Proiectul are ca obiectiv conștientizarea privind scopurile unei dezvoltări durabile relevante schimbărilor climatice.

Având ca ţintă elevi din clasele de liceu, m-am bucurat să fac parte din echipa ce se implică în activităţile acestui proiect.

Mi-a plăcut obiectivul principal al proiectului care este centrat pe modificarea stilurilor de viaţă și a mentalităţii existente, având în vedere ameninţarea comună impusă. Alegerea stilului de viaţă care afectează mediul trebuie să se schimbe. Știu că se depun eforturi

în cultivarea diferitelor valori, atitudini și abilităţi, nu numai în creșterea gradului de conștientizare a problemei, dar și pentru a explora întrebările corecte ce ne permit să putem ajunge la soluţii fezabile.

Proiectul “ClimAct Now!” a fost declanșat de preocuparea comună în ceea ce privește accelerarea schimbărilor climatice și efectele sale tangibile asupra tuturor. Noi, elevii, putem avea un rol important în acţiunile făcute pentru a opri întorsăturile dramatice din viaţa noastră.

Proiectul este motivat și de dorinţa noastră de a explora o viziune cuprinzătoare asupra durabilităţii și de a menţine niveluri de motivaţie ridicate.

53

Până în acestă etapă, în cadrul acestui proiect s-au realizat o serie de activităţi precum:  Un concurs de logo-uri în care partenerii europeni au propus mai multe variante ce au fost supuse votului. Logo-ul propus de echipa română a devenit noua imagine a proiectului.  Schimb de idei privind confecţiona rea de produse utile din materiale, haine vechi.

 activităţi cu tematică de Crăciun, cum ar fi o felicitare ce au avut ca destinatie un elev dintr-o altă ţară implicată în acest proiect.

Înainte de a întâlnirile din mobilităţi, am cooperat cu partenerii europeni pentru a organiza activităţi transnaţionale, pe platforma eTwinning.

Echipa română a cercetat ciclul de viaţă al hainelor, al solului și compostului, flora și fauna din regiunea în care trăim și procesul de eliminare a deșeurilor.

Partenerii din Portugalia au studiat modul cum acidificarea mării este dezastruoasă pentru ecosisteme.

Cei din Grecia au pus accentul pe alegerile zilnice ale consumului și siguranţa alimentelor. Coechipierii din Serbia au examinat creșterea urbană ce a avut loc în ultimele decenii și care sunt măsurile pentru a aborda provocările sociale și de mediu pe care le presupune.

Evaluarea performanţei noastre va fi, de asemenea, esenţială în determinarea succesului intervenţiilor propuse. În cadrul proiectului se vor mai realiza videoconferinţe, experimente sau cercetări ghidate și supravegheate de profesori, dar și vizitele pe teme specifice.

Credem că instituţiile vor aduce valoare adăugată eficacităţii implementării activităţii.

Colaborarea transnaţională de grup, discuţiile în în parteneriat, centralizarea constatărilor și sugestiile noastre, ale elevilor, sunt, de asemenea, cheia îndeplinirii sarcinilor.

54

CURTEA ȘCOLII - ateliere teoretice și practice

derulate de elevi și profesori de la Liceul Teoretic “Miron Costin”

55

Curtea Școlii Una dintre temele anului 2020-2021 PREMIZE • Necesitatea de amenajare a spaţiului verde din curtea interioară / perimetrul şcolii • Multe colective de elevi au semnalat faptul că doresc să facă activităţi în curtea școlii • În fiecare clasă există un EcoȘef ce poate să mobilizeze colegii • Mulţi elevi și profesori doresc să se implice în amenajarea curţii Codul eco al școlii noastre și-a dovedit veridicitatea și în această perioadă. “Adoptăm un stil sănătos de viaţă într-o școală verde” a avut ecou în atelierele practice, dar și în cele informativ-educative pe care le-am făcut în această primăvară. În luna pădurii (15 martie – 15 aprilie), la finalul lunii martie, s-au derulat mai multe activităţi de plantare în curtea școlii. După o lună de la acestea, am constatat cu bucurie că marea parte a materialului săditor a prins viaţă.

Tufele celor trei rhodendroni, dracila roșii și galbene, zmeurul, hortensiile, glicinele, (iarbă de pampas încă nu a apărut), irisul olandez, caprifoiul, cei 5 trandafiri agăţători, firul de liliac au început să dea semne că sunt în așteptarea unei primăveri mai calde.

Atelierele educative de Ziua Apei, Ziua Pământului, Ziua Pădurii (implementate mai ales la ciclul primar) au demonstat implicarea activă, au fundamentat Conștiinţa verde și faptul că fructificăm “verde” acţiuni instructiv-educative complexe.

Pentru că au trecut 2 ani de la ultima evaluare, anul acesta vom de reevaluaţi de către coordonatorii CCDG. În ianuarie am trimis solicitarea de evaluare a activităţilor eco din ultimii doi ani școlari (2019/2020 și 2020/2021), iar în iunie este deadline-ul.

Suntem încrezători că, în urma reevaluării, ne vom menţine Steagul Verde şi Statutul de Eco-Şcoală.

56

31 martie 2021 – clasa a III-a A 



Un liliac de vară Royal red va deschide aleea ce duce spre intrarea din faţa corpului A. El a fost plantat de către elevii clasei a III-a A coordonaţi de d-na prof. Iordăchioaia Liliana.

Liliacul va flanca aleea ce pornește de lângă punctul de pază. El este tovarăș de gard cu caprifoiul ce a fost plantat în vecinătate.

31 martie 2021 – clasa a III-a B





Elevii clasei a III-a B au amenajat alveola din dreptul bibliotecii. Coordonaţi de d–na prof.

Bostan Larisa ei au dispus circular bulbi de Iris olandez multicolor. Parfumul acestora se va împleti cu cel al lalelelor din mijlocul alveolei.

Aceste flori vor împrăștia miresme lângă megieșul caprifoi (Palma Maicii Domnului) și vor umple aerul cu parfumul îmbătător. Vom intra în curtea școlii în parfumul dulce al acestor flori.

31 martie 2021 – clasa a IV –a B





Iarba albastră a fost plantată în ghivecele de lut din partea dreaptă a corpului A. În urechile ghivecelor au fost presărate seminţele de iarbă de pampas albă și roz de către elevii clasei a IVa B, coordonaţi de d-na prof. Tarcan Mariana.

Fiind ierburi ornamentale, sperăm ca firele albe, roz și albastre ale acestora să fie la fel de puternice și rezistente ca în tările de origine.

Ne așteptăm ca inflorescenţa lor să decoreze reușit curtea noastră de primăvara până toamna.

57

31 martie 2021 – clasa a V-a C  Activităţile de plantare din curtea scolii au continuat cu elevii clasei a V-a C, coordonaţi de d-na prof. Gheorghiu Monica, care au plantat trandafiri agăţători lângă pergola din curtea interioară.  Strategia aleasă a fost ca, atunci când aceștia vor înflori, culorile florilor de trandafir să se împletească astfel: pe un braţ al pergolei, roșu cu galben, iar pe celălalt braţ, roz cu violet. Lângă avizierul EcoȘcoală se vor căţara braţele unor trandafiri orange.

31 martie 2021 – clasa a XI-a C  Tot în cadrul activităţii de plantare și-au găsit casă în curtea liceului nostru mai multe răsaduri. Elevii clasei a XI-a C, coordonaţi de d-na prof. Rotaru Feldioara, au făcut loc pe Harta Verde a liceului nostru pentru câteva dracila galbene, un zmeur, hortensii, glicine, rhododendroni.  Tufele celor trei rhodendroni își vor face apariţia lângă gardul din faţa corpului A. Sperăm să abunde în flori care să ne surprindă prin claritatea nuanţei, dar și a contrastului dintre frunzele verzi și florile delicate.

13 mai 2021 – clasa a III-a C  Trei elevi de la clasa a III-a C, coordonaţi de d-na prof. Ancuţa Ina-Nicoleta, au plantat azalee, petunii și crăiţe în cauciucurile din curtea școlii.  Deși Luna Pădurii s-a încheiat, plantările în curtea școlii au continuat și zilele următoare.

58

13 mai 2021 – clasa a XII-a B  Câţiva elevi de la clasa a XII-a B, coordonaţi de d-nele prof. Luca Ionela și Loghin Alice, au plantat flori în alveolele din partea dreapta a corpului A și au udat răsadurile plantate la finalul lunii martie. S-au plantat câteva zeci de petunii, azalee și crăiţe donate de primărie.

17 mai 2021 – clasa a IV-a A  Coordonaţi de d-na prof. Sorohan Marlena Cristina, elevii clasei a IV-a A, s-au alăturat campaniei de plantare din curtea școlii.  Echipaţi cu stropitori, mănuși, săpaligi, apă, lopăţele au continuat amenajarea alveolelor de lângă postul gardianului.  Azaleele, petuniile și crăiţele donate de primărie au completat plantele deja înflorite din rondurile din faţa bibliotecii.

19 mai 2021 – clasa a VII –a C ROND intrare elevi – pregătirea solului  Coordonaţi de d-na prof. Iuganu Mihaela, elevii clasei a VII-a C au săpat rondul din partea stângă de la intrarea elevilor. Activitatea a fost solicitantă din mai multe motive. Datorită ploilor din ultima perioadă, iarba a crescut necontrolat. Un alt impediment l-a constituit faptul că acea parcelă nu a mai fost săpată de mai mult timp.  Elevii au mărunţit bolovanii, au îndepărtat buruienile, au nivelat solul, asigurând mobilitatea pământului pentru viitoarele plantări.

59

31 mai 2021 – clasa a IV –a C ROND intrare elevi – etapa de plantare  Coordonaţi de d-na prof. Isticioaia Geanina, elevii clasei a IV-a C au continuat amenajarea rondului de la intrarea în curtea școlii. Dornici de a începe, elevii au venit pregătiţi cu lopăţele, greble, mănuși, găleţi, săpăligi. Au urmărit o scurtă demonstraţie a doamnei profesor cu care a debutat activitatea. După ce au fost instruiţi cum să facă o plantare corectă, elevii au continuat nerăbdători, respectând procedura prezentată. Dinamismul de care au dat dovadă toţi elevii clasei, energia pe care au manifestat-o au confirmat dorinţa de a se implica, plăcerea de a face lucruri utile pentru mediu, bucuria de a lucra în echipă.  Au plantat ultimele răsaduri donate de primărie. Petunii, azalee și crăiţe și-au găsit echipă alături de lăcrămioarele ce au fost relocate săptămâna trecută de elevii clasei a XII-a D.

25 mai 2021 – clasa a XII –a D  Deoarece „clopoţelele” s-au înmulţit necontrolat, câţiva elevi ai clasei a XII-a D au micșorat „insulele” de lăcrămioare din faţa corpului A. De câţiva ani, aceste flori s-au îndesit nepermis, îngrămădind frunze și tulpini, în detrimentul florilor.  Pentru ca plantele să sufere un stres minim, elevii au desprins pale de lăcrămioare cu rădăcini adiacente. Le-au relocat în rondul din partea stângă de la intrarea în curtea liceului. Acolo vor profita de o cantitate maximă de lumină de care erau vitregite, în faţa corpului A, unde erau sub nucii deși.  Relocarea lăcrămioarelor va continua pentru că, pe partea dreaptă de la intrarea principală, mai există o “insulă” prea întinsă.

60

Pămîntul văzut din cer

Moglan Ioana-Cosmina Redactor șef revista EcoȘcoala

61

PĂMÂNTUL văzut din CER În aprilie 2021 am decis să publicăm pe pagina EcoȘcoală de Facebook imagini din proiectul lui Yann Arthus-Bertrand Pământul văzut din cer ce a înregistrat un imens succes de public. Am publicat mai multe episoade cu fotografii din acest proiect.

“Pământul vazut din cer este, la ora actuala, una dintre cele mai bine vândute carți de fotografii din lume, cu un tiraj de peste 3 milioane de exemplare apărute în 24 de țări ( nu mai putin de 5 editii), de la prima publicare în 1999. În anul 2000, Arthus-Bertrand a organizat o expoziție cu tema Pământul văzut din cer în care a prezentat o colecție de 100.000 de fotografii luate din 76 țări. Unele dintre acestea au fost publicate în cartea sa 365 zile: Pământul văzut din cer și expuse la Londra, Singapore, Polonia, Olanda, Finlanda și în alte părți. El s-a specializat inițial pe fotografierea animalelor, dar mai târziu s-a reprofilat pe fotografierea aeriană a diferitelor subiecte din mai multe locații de pe întreg globul. Este autorul a peste 60 de cărți și albume cu fotografii ale peisajelor luate din elicoptere și baloane. Lucrările lui Yann Arthus-Bertrand au fost deseori publicate în revista National Geographic. “ Sursa: www.wikipedia.ro

.

62

Pământul văzut din cer - primul episod

63

Pământul văzut din cer – al doilea episod

64

Pământul văzut din cer – al treilea episod

65

Pământul văzut din cer – al patrulea episod

66

Pământul văzut din cer – al cincilea episod

67

Activitatea Comitetului Eco-Şcoală de la Liceul Teoretic “Miron Costin” Paşcani a fost recompensată cu Trofeul EcoSchools 2019-2021.

Codul ECO al şcolii:

ADOPTĂM UN STIL SĂNĂTOS DE VIAŢĂ ÎNTR-O ŞCOALĂ „VERDE”

Materialul este realizat cu articole ale membrilor Comitetului Eco-Şcoală de la Liceul Teoretic “Miron Costin” Paşcani. Conţinutul acestora (text, fotografii) este furnizat de către membrii comitetului și vizează activităţile eco în care s-au implicat. Informaţiile și opiniile exprimate reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului/autorilor.

Coordonatori, Prof. Ancuţa Ina-Nicoleta Prof. Coşniţă Emilia-Felicia Prof. Marcu-Popa Adina-Delia Prof. Marinescu Ramona-Elena

ISSN 2668-4837 ISSN-L 2668-4837

68