revista_vama_2012_3_27

9 7 9 -2 7 5 18 N S IS

P U B L I C AT I E P E R I O D I C A A S E R V I C I U L U I VA M A L MAI -IUNIE 2012

¹3(27)

Tema numărului:

Controlul vamal ulterior pag. 2-8

П е риод ич е с ко е из д ани е Таможе нной с лу жбы 3

Cuprins/Содержание:

Tema numărului: Controlul vamal ulterior şi metodele de realizare pag. 2-6

Implementarea şi realizarea Conceptului de control ulterior pag. 7-8

Reguli:

Sistemul de tranzit sub acoperirea carnetului TIR pag. 9-14

Sector:

Соленый импорт pag. 32-34

Collaborare:

Вадим Мунтян: Улучшение имиджа профессии таможенника и повышение уровня обслуживания на границе – приоритеты Бельцкой таможни стр. 35-38

Mărfurile cu dublă utilizare – controlul exportului pag. 15-18

Сергей Пирожков: Совершенствование законодательства позитивно отразится на всех аспектах таможенного взаимодействия Молдовы и Украины стр. 39-341

Unele particularităţi ale certificării originii mărfurilor în cadrul Acordului CEFTA pag. 19-20

Întrevederea conducătorilor autorităţilor vamale din Moldova şi România pag. 42

Commentarii:

Evenimente:

Sistemul de selectivitate – element-cheie în consolidarea conceptului de analiză de risc pag. 25-26

Consultant Vama

Măsurile de optimizare a adminitrării vamale pag. 21-24

Managementul Conformării în domeniul vamal pag. 27-29

În semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite faţă de stat pag. 44-45 pag. 46-48

Statistica vamală pag. 50-51

Modificările cadrului instituţional al Serviciului Vamal pag. 30-31 Ediţia periodică a Serviciului Vamal al Republicii Moldova - revista „VAMA”.

Fondatorul revistei: Întreprinderea de stat „Vamservinform”, înregistrată la Camera înregistrării a RM; numărul de înregistrare – 1011600027679.

Redactor: Tatiana Smeşnaia Reporteri: Olga Colari, Tatiana Mihailova Consiliul de redacţie: Natalia Calenic, Aliona Lupaşcu, Mihai Raducan, Vladislav Şveţ, Natalia Ciumacenco, Mariana Popovici, Irina Cozlova, Ion Magu, Tatiana Bogdan, Valerian Batcu, Eduard Grama Manager publicitate: Alexandru Russu Design: Nicolai Verbiţki Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul articolelor publicitare.

Adresa redacţiei: Chişinău, str.Petricani, 21/3 Tel/fax redacţiei: (+373 22) 507-251 Indexul de abonare: 31952 Tipar executat la tipografia „Ericon”

INFORMATIEI Controlul vamal ulterior şi metodele Tema numărului

de realizare

Tatiana Moraru, şef-interimar Direcţie control ulterior

C

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- Controlul ulterior reprezintă un instrument de verificare a respectării legislaţiei vamale şi al detectării fraudelor şi infracţiunilor, în condiţiile creşterii comerţului internaţional şi a necesităţii reducerii formalităţilor de vămuire.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Activitatea de control ulterior prin audit post-vămuire sau reverificare a declaraţiilor vamale se exercită de Autoritatea vamală prin Direcţia control ulterior din cadrul Aparatului central al Serviciului Vamal şi prin secţiile Control ulterior din cadrul birourilor vamale, precum şi la necesitate în comun cu alte subdiviziuni şi/ sau organe de control.

Obiectivele strategice: - Să protejeze veniturile la bugetul de stat; - Să garanteze o mai bună respectare a reglementărilor vamale; - Să permită o mai bună gestionare a resurselor umane din cadrul instituţiei vamale; - Protecţia consumatorilor; - Caracter preventiv prin consiliere şi informare pe durata controlului.

Cadrul legislativ prevede: • Drepturile şi obligaţiile funcţionarilor vamali care au competenţe în efectuarea controlului ulterior. Dreptul de acces şi inspecţie la sediile şi spaţiile de depozitare, dreptul de verificare şi păstrare cu titlu temporar a tuturor documentelor indiferent de suportul lor, dreptul de a preleva eşantioane şi de a interoga personalul din cadrul entităţii controlate, obligaţia de confidenţialitate şi sancţiuni aplicabile în caz de nerespectare a acestei obligaţii sau de utilizare a prerogativelor de care dispun într-un mod neadecvat;

2

• Entităţile care pot face obiectul unui control ulterior. Obligaţiile entităţilor controlate: de păstrare a documentelor pe o perioadă stabilită, de prezentare a acestora pentru control, de asigurare a condiţiilor pentru desfăşurarea controlului în condiţii corespunzătoare şi sancţiuni aplicabile în caz de nerespectare a obligaţiilor prevăzute.

Implementarea procesului de realizare a controlului ulterior.

Activitatea de control ulterior necesită următoarele activităţi: La nivel central asigură următoarele obiective: • Coordonarea şi stabilirea programelor anuale şi trimestriale de activitate; • Evaluarea activităţilor de control ulterior derulate; • Analiza de risc (identificarea riscurilor, identificarea şi exploatarea surselor de informaţii, reevaluarea profilurilor de risc şi actualizarea acestora).

Competenţe profesionale necesare în activitatea de control ulterior. În vederea asigurării eficienţei şi rentabilităţii unei acţiuni de control, membrii echipei trebuie să dispună de cunoştinţe aprofundate în, cel puţin, următoarele domenii: • Tehnici şi principii contabile; • Proceduri şi norme în materie de audit; • Tehnici de comerţ exterior; • Tehnici şi proceduri vamale; • Cunoştinţe informatice; • Drept

Principii de derulare a activităţii de control ulterior: • Adoptarea unui comportament ferm, însă politicos faţă de persoanele intervievate; • Tenacitate pentru a ajunge la concluzii pertinente; • Instaurarea unui climat de cooperare; • Iniţiativă şi spirit critic în analiza documentelor; • Clarificarea tuturor neconcordanţelor; • Comunicare şi cooperare între membrii echipei de control; • Informarea reprezentanţilor companiei asupra situaţiilor constatate doar la finalizarea tuturor verificărilor; • Formularea unor întrebări clare într-o ordine logică.

Activitatea de control ulterior se realizează pe baza programelor de control prin care sînt stabilite: cîmpul de aplicare, riscuri potenţiale, obiective, plan de acţiune, modalităţi şi tehnici de control ulterior.

Eficienţa unui plan de control se măsoară prin: - Creşterea numărului de controale, a nivelului încasărilor la bugetul statului; - Ameliorarea calităţii controalelor; - Identificarea unor noi controale eficiente.

Identificarea ţintelor de control Constă în stabilirea domeniilor precise de control: încadrare tarifară, origine, re-

EINFORMATIE Tema numărului

gimuri vamale cu impact economic, valoare în vamă etc. Un instrument eficient utilizat pentru stabilirea unei imagini generale asupra activităţii comerciale şi pentru identificarea tendinţelor sau anomaliilor îl reprezintă statisticile comerciale sub formă de date agregate produse atît la nivel naţional, cît şi internaţional.

Alte instrumente utilizate în stabilirea ţintelor de control: • Informaţii referitoare la cadrul de derulare a operaţiunilor comerciale (pe baza studiilor comparative ale metodelor de fraudă în ţări limitrofe sau pe baza schimburilor de informaţii cu alte ţări în ceea ce priveşte frauda comercială); • Analiza reglementărilor aplicabile unui produs sau categorii de produse.

Selectarea societăţilor pentru control Criteriile de selectare se elaborează ţinîndu-se cont de informaţii, tendinţe comerciale şi sectoare prioritare cu risc ridicat. Aceste criterii se pot referi la: - Trecutul companiilor; - Tipul mărfurilor importate/exportate; - Volumul şi valoarea mărfurilor; - Date furnizate de către alte servicii din cadrul vămii, de alte instituţii naţionale sau internaţionale; - Informaţii furnizate de concurenţă; - Originea mărfurilor; - Priorităţi fixate prin programul de activitate.

Etapele derulării controlului ulterior prin audit post-vămuire Pregătirea controlului Societatea a fost deja selecţionată în etapa anterioară. Obiective: culegerea de informaţii, centralizarea şi analiza acestora, pregătirea vizitei evaluarea riscurilor şi selectarea riscurilor care vor face obiectul controlului.

• Analiza cadrului legislativ: metodologie, reglementări aplicabile, obligaţiile companiei. Analiza legislaţiei nu se rezumă doar la legislaţia vamală ci şi la alte acte normative care reglementează derularea operaţiunilor comerciale, măsuri de politică comercială (licenţe) sau transferuri bancare.

• Analiza rapoartelor anterioare de control (dacă societatea a mai fost controlată).

• Analiza datelor din baza de date statistice în vederea stabilirii istoricului şi profilului tranzacţiilor – informaţii privind operaţiunile vamale derulate: încadrare tarifară, cantitate, valoare, condiţii de livrare, furnizori, birourile vamale, furnizori/beneficiari,drepturi vamale achitate, origine declarată, ţara de expediţie/destinaţie. În vederea stabilirii unei strategii de control este recomandată centralizarea sub o formă scrisă a elementelor de interes constatate în această etapă, familiari-

zarea cu practicile comerciale din domeniul de activitate al societăţii comerciale.

Analiza de risc realizată în această etapă se va realiza pe baza metodologiei deja stabilite.

Informarea prealabilă a agentului economic: Comunicarea datei de începere a controlului, a perioadei ce va fi controlată, numărul persoanelor care vor forma echipa de control, documente ce ar putea fi solicitate şi garantarea confidenţialităţii controlului. În anumite situaţii inopinate controlul poate fi iniţiat şi fără aviz prealabil. Procedura de control la sediul societăţii poate fi modificată în funcţie de obiectivele specifice controlului, elementele imprevizibile care apar ulterior.

Reuniunea preliminară cu reprezentanţii societăţii Obiective: • Prezentarea echipei de control, a obiectivelor controlului şi stabilirea modului de derulare a acestuia; • Estimarea unei perioade necesare pentru control. Această perioadă poate fi prelungită în cazul în care sunt constatate nereguli sau cooperarea este dificilă; • Stabilirea unei persoane din cadrul societăţii care să asigure un contact permanent cu echipa de control şi identificarea persoanelor din cadrul fiecărui departament (comercial, financiar contabil, vamal) competenţa să răspundă la întrebările specifice formulate de echipa de control.

Evaluarea generală a societăţii Se realizează în cadrul unei întrevederi cu reprezentanţii societăţii controlate şi trebuie pregătită în etapa de pregătire a controlului.

La această etapă vor fi vizate următoarele elemente: - Cunoaşterea mediului economic în care se desfăşoară activitatea: domeniul, complexitate, concurenţi, poziţie ocupată pe piaţă, performanţe comerciale, dificultăţi în desfăşurarea activităţii, solvabilitate; - Identificarea sediilor, punctelor de lucru, locurilor de depozitare (în vederea efectuării unor controale concomitente); - Evaluarea gradului de dotare în cazul societăţilor care desfăşoară activităţi de producţie (utilaje, instalaţii); - Bănci la care sînt deschise conturi; - Obţinerea de informaţii asupra modu-

3

INFORMATIEI Tema numărului

lui de organizare operaţională persoanele responsabile pentru anumite operaţiuni: contractare, recepţie, încasări şi plăţi, producţie, operaţiuni vamale; - Identificarea modului de realizare a schimbului de informaţii între diviziile operaţionale şi departamentul de contabilitate, a circuitului documentelor între acestea/identificarea punctelor slabe în cadrul societăţii. La această etapă vor fi identificate autorizaţiile solicitate de companie şi vor fi solicitate actele de control întocmite de către alte instituţii.

Verificarea documentară Permite verificarea concordanţei dintre datele înscrise în documentele vamale şi cele înregistrate în evidenţele societăţii.

Se verifică atît documentele păstrate pe suport de hîrtie, cît şi cele pe format electronic. În această etapă este foarte importantă corelarea documentelor emise de către departamente diferite. Verificările se fac prin sondaj în vederea aprecierii calităţii înregistrărilor. Verificarea se face pentru fiecare etapă a fluxului tranzacţional.

Verificarea documentelor comerciale: a) Contracte/ livrare b) Transport/recepţie/stocaj • Identificarea companiilor de transport, a mijloacelor de transport utilizate; • Analiza documentelor de transport, liste de colisaj şi corelarea acestora cu documentele comerciale; • Verificarea documentelor de asigurare; • Identificarea locului de descărcare/încărcare a mărfurilor, depozitele proprii, a altor societăţi, transport direct către client; • Identificarea procedurilor de recepţie şi a persoanelor responsabile, modul de ţinere a evidenţei, ordinea cronologică de înregistrare a intrărilor/ ieşirilor de mărfuri.

Verificarea înregistrărilor contabile În controlul documentelor contabile se pleacă la identificarea structurii sistemului contabil utilizat, de la general la particular • Balanţa generală a conturilor: vizionarea conturilor utilizate de companie şi selecţionarea conturilor ce vor fi verificate; • Cartea mare generală a conturilor: volumul operaţiunilor contabile şi valoarea operaţiunilor; • Fişe de conturi: - Conturi de furnizori şi clienţi (identificarea tuturor clienţilor externi). Lista furnizorilor interni şi externi;

4

- Conturi de cheltuieli: identificarea cheltuielilor legate de mărfuri importate, - Conturi de plăţi şi încasări externe.

Originea plăţilor şi încasărilor; • Alte documente ce reflectă situaţia pe conturi: - Conturi de rezultate, bilanţuri de verificare, rapoarte de gestiune şi planificare.

- Se analizează costurile de producţie şi veniturile obţinute.

Verificarea se efectuează fără a împiedica desfăşurarea activităţii curente din cadrul companiei. În cazuri de îndoieli privind fiabilitatea societăţii, documentele se pot ridica pe durata controlului de către echipa de control, pentru a împiedica sustragerea sau falsificarea acestora.

Verificarea fizică a mărfurilor care fac obiectul operaţiunilor controlate (cînd este posibil) Controlul vizează verificarea naturii, caracteristicilor şi cantităţii produselor. Se

efectuează inventarierea produselor, pe modele, pe mărci sau în funcţie de alte elemente distinctive, în prezenţa responsabililor din cadrul societăţii controlate.

Se compară cantităţile identificate cu cele înscrise în registrele de inventariere (stocuri), cumpărare şi vînzare şi ulterior cu cele declarate la vamă.

Efectuarea de controale încrucişate (atunci cînd este necesar) Aceste controale se efectuează la societăţile pentru care au fost importate mărfurile ce fac obiectul controlului (importuri în comision), la cele care depozitează mărfurile respective sau care le achiziţionează ulterior, precum şi la orice entitate care este implicată în tranzacţiile ce fac obiectul controlului (transportatori, comisionari, societăţi de asigurare etc.).

Redactarea actului de control Se face pe baza dosarului de control întocmit de-a lungul verificărilor efectuate în fiecare etapă a auditului. Acest dosar trebu-

EINFORMATIE Tema numărului

ie să conţină toate documentele şi probele obţinute în timpul controlului necesare pentru a putea confirma existenţa sau inexistenţa unei fraude vamale. Înainte de redactarea actului de control se organizează o reuniune oficială cu reprezentanţii societăţii în care vor fi prezentate aspecte: - Rezultatele controlului, pentru perioada stabilită, cu menţiunea că acestea vor fi înscrise în actul de control; - Neglijenţe sau erori înregistrate şi recomandări pentru remedierea situaţiilor.

Redactarea actului de control – oglinda verificărilor efectuate.

Concluziile controlului: sinteza faptelor prezentate (nereguli sau lipsa acestora).

Conţinutul actului de control: - Prezentarea generală a controlului: temei legal, perioada verificată, durata de realizare a controlului; - Informaţii despre societate: forma juridică, capital, număr de înmatriculare, cod fiscal; - Reprezentanţii societăţii, date de identificare a societăţii, persoane intervievate şi funcţia lor; - Prezentarea detaliată a controlului: Principalele tipuri de mărfuri importate/ exportate, furnizori/beneficiari externi; Natura tranzacţiei; Utilizarea mărfurilor care au făcut obiectul controlului (producere, comercializare);

Informaţii detaliate privind procedurile de control utilizate pentru verificarea registrelor sau documentelor; Informaţii privind condiţiile de plată; Prezentarea detaliata a neregulilor constatate, actelor normative încălcate; Indicarea controalelor încrucişate (la furnizori, prestatori de servicii); Menţionarea tuturor actelor încheiate pe durata controlului (procese verbale de inventariere, de ridicare, declaraţii etc.); Indicarea obligaţiilor vamale stabilite şi necesare de încasat; Indicarea dreptului de a contesta actul de control (cu indicarea termenului şi temeiul legal).

Constatările trebuie să fie clare şi susţinute de documente justificative.

Data comunicării rezultatelor controlului este considerată data semnării de către persoana controlată sau de reprezentantul său legal a actului, data înscrisă de operatorul poştal pe avizul de recepţie sau data la care expiră termenul de 15 zile de la data indicată în Citaţia de audit post-vămuire, remisă în vederea invitării persoanei controlate la sediul organului de control, pentru a lua act de rezultatul auditului post-vămuire.

La act se vor anexa relatări de situaţii, tabele, acte, documente şi note explicative privind susţinerea constatărilor, acestea constituind parte componentă a do-

sarului de audit post-vămuire. Tabelele sau relatările se întocmesc în cazurile în care este necesară sintetizarea expunerii în cadrul notelor de constatare. Tabelele şi relatările anexate la act vor fi semnate de organele de control şi de conducerea şi reprezentanţii persoanelor juridice controlate, după caz.

Documentele sau actele necesare pentru consemnarea şi fundamentarea constatărilor se anexează la act, după necesităţi, în copie certificată de membrii echipei de control. Acestea se anexează în original cînd sînt considerate a fi falsificate sau nereale ori cînd există indicii că se va urmări sustragerea sau distrugerea lor. În acest caz se lasă persoanelor verificate şi birourilor vamale copii certificate de persoanele în cauză şi de organele de control. În cazul efectuării controlului prin inventariere, la act se anexează listele de inventariere, precum şi declaraţiile de inventar luate cu ocazia inventarierii.

Comunicarea rezultatelor controlului Comunicarea rezultatelor controlului se face structurii din cadrul instituţiei vamale şi entităţii controlate.

Realizarea controlului prin reverificarea declaraţiilor vamale Activitatea de reverificare a declaraţiilor vamale se realizează selectiv de că-

5

INFORMATIE I Tema numărului

tre personalul Direcţiei control ulterior şi personalul Secţiilor control ulterior din cadrul birourilor vamale desemnaţi ca fiind responsabili de reverificarea declaraţiilor vamale, atît în baza Programelor de activitate elaborate la nivel central, cît şi în baza studiilor proprii de risc coordonate cu Direcţia control ulterior.

Reverificarea declaraţiilor vamale, de regulă, se efectuează în orele de lucru ale organului vamal, la sediile autorităţii vamale la care au fost perfectate acestea, în conformitate cu legislaţia vamală/fiscală în vigoare, cu prevederile prezentelor norme, precum şi în baza regulamentului secţiei/sectorului nominalizat. În cazul depistării iregularităţilor sau încălcării legislaţiei vamale/fiscale, la finalizarea reverificării uneia sau mai multor declaraţii vamale, personalul desemnat cu atribuţii de efectuare a reverificării va întreprinde acţiuni de regularizare a situaţiei prin întocmirea unui proces-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale şi după caz a deciziei de regularizare, în conformitate cu prevederile Codului vamal al Republicii Moldova.

Procesul-verbal de reverificare a declaraţiilor vamale este un act bilateral care se procesează conform procedurii stabilite la actul de audit post-vămuire, în care se vor consemna iregularităţile constatate, precizîndu-se actele normative încălcate, respectiv articolul şi alineatul din acestea, cu indicarea valorii

6

obligaţiilor vamale, în situaţiile în care s-a constatat apariţia acestora.

Pe baza actului de audit post-vămuire, a procesului-verbal de reverificare şi a notei de constatare, după caz, în conformitate cu prevederile art.1811 , alin.

(3),(4),(5) şi (6); art. 127 13, 2023 alin.

(2), lit.e) din Codul Vamal al Republicii Moldova (Legea nr. 1149 - XIV din 20.07.2000), Ordinului Serviciului Vamal nr. 267- O din 02.10.2009, se emite actul - „Decizia de regularizare”.

Acest act constituie titlu de creanţă, este un act administrativ şi poate fi contestat în conformitate cu Codul Vamal al Republicii Moldova, (Legea nr. 1149 XIV din 20.07.2000), Legea contenciosului administrativ (nr. 793 – XIV din 10.02.2000) şi alte acte legislative în vigoare. În cazurile cînd obligaţiile vamale recalculate nu pot fi încasate de la plătitorul vamal pe numele cărui a fost emisă decizia de regularizare, organul vamal va emite o altă decizie de regularizare pe numele persoanei solidar responsabile cu plătitorul vamal, în baza art. 127 2 , 127 3 1274 , 127 5 ,127 6 ,127 8 ,127 9 ,127 10 ,127 11 din Codul Vamal al Republicii Moldova (Legea nr. 1149 - XIV din 20.07.2000) .

Decizia de regularizare, emisă în baza procesului-verbal de reverificare, notei de constatare, precum şi a actului de audit post-vămuire, constituie actul prevăzut pentru încheierea din oficiu a regimurilor vamale suspensive sub care au fost plasate mărfurile.

În situaţiile cînd reverificarea declaraţiilor se efectuează pe baza de documente aflate la dispoziţia autorităţii vamale sau primite de la alte autorităţi ori persoane, potrivit dispoziţiilor legale, precum şi atunci cînd se refuză semnarea procesului-verbal de reverificare, acesta se semnează numai de colaboratorul care a exercitat reverificarea. În aceste cazuri, procesul-verbal de reverificare va fi adus la cunoştinţa şi respectiv, comunicat persoanei a cărei declaraţie/declaraţii au fost reverificate, odată cu Decizia de regularizare. În cazurile în care se constată apariţia unei obligaţii vamale, echipele de control au obligaţia de a transmite la subdiviziunile responsabile de colectarea creanţelor vamale, documentele care reprezentă titlul de creanţă, în vederea înregistrării şi asigurării executării acestora, înainte de expirarea termenelor scadente prevăzute de legislaţie.

Subdiviziunile de control ulterior vor asigura, ori de cîte ori este necesar, urmărirea aplicării măsurilor de executare a rezultatelor controlului ulterior, transmise subdiviziunilor structurale responsabile din cadrul organului vamal.

Nici una din etapele de mai sus nu trebuie neglijată şi /sau izolată de fazele precedente sau ulterioare. Ele se află în strînsă legătură şi rezultatele procesului de realizare a controlului ulterior în mare parte depind de pregătirea minuţioasă. Întregul proces trebuie susţinut şi legat de planificarea strategică, managementul riscului şi contactul cu alte secţii din cadrul organului vamal.

EINFORMATIE Implementarea şi realizarea Conceptului Tema numărului

de control ulterior

Tatiana Moraru, şef-interimar Direcţie control ulterior În contextul procesului continuu de dezvoltare şi modernizare a sistemului vamal, s-a evidenţiat necesitatea implementării şi realizării conceptului de „Control ulterior”. În 2011, conform ”Planului de activitate a Serviciului Vamal” obiectivul general în domeniul de raportare l-a constituit: ”Eficientizarea activităţii de control vamal ulterior prin racordarea procedurilor de audit post-vămuire şi control ulterior al declaraţiilor vamale la cele mai bune practici mondiale implementate în statele membre UE”. Astfel, activitatea s-a axat pe următoarele priorităţi: 1. implementarea conceptului de control ulterior în SV, elaborat în corelare cu practicile UE; acţiunea realizată (modificări structurale): în DAL s-a creat (conform Ordinului SV nr. 380-p din 1 aprilie 2011 „Cu privire la modificarea Schemei de încadrare a Aparatului Central al Serviciului Vamal”) o subdiviziune separată - Direcţia control ulterior cu 11 colaboratori (întrunind Secţia reverificare şi audit post-vămuire din şase colaboratori şi Secţia analiză, planificare şi monitorizare din patru colaboratori). Totodată, în cadrul celor opt birouri vamale au fost create secţiile Control ulterior şi audit post-vămuire în număr total de 49 unităţi (întrunind două sectoare: sectorul audit post-vămuire şi sectorul reverificare).

2. optimizarea cadrului instituţional şi legal; acţiunea realizată (racordarea legislaţiei): în concordanţă cu Recomandările Organizaţiei mondiale vamale şi cu asistenţa EUBAM s-a elaborat un proiect de lege cu privire la modificarea Codului vamal prin completarea capitolului V cu o sec-

ţiune nouă (291) „Audit post-vămuire” şi a Codului contravenţional prin suplimentarea cu un art. 2871 - „Împiedicarea activităţii în cadrul auditului post-vămuire”, care a fost aprobat în cadrul adoptării politicii fiscale, bugetare şi vamale pe anul 2012. Aceste proiecte vor asigura exercitarea unui control ulterior calitativ, racordat la cele mai bune practici şi experienţe internaţionale. În acelaşi context a fost elaborat şi optimizat cadrul de reglementare departamentală a controlului ulterior, astfel, la 13.06.11 au fost aprobate Ordinele SV nr.168 cu privire la asigurarea activităţii de reverificare a declaraţiilor vamale şi nr.169 cu privire la aprobarea Normelor metodologice provizorii privind realizarea auditului post-vămuire şi reverificării declaraţiilor vamale.

3. instruirea şi calificarea personalului; acţiunea realizată: în baza Planului de cooperare între SV al RM şi ANV din România cu privire la intensificarea colaborării în domeniul prevenirii şi combaterii fraudelor vamale din 14.07.2011 şi în scopul racordării procedurii de control ulterior şi audit post-vămuire precum şi armonizării acesteia la cele mai bune practici, implementate în statele UE, cu asistenţa Misiunii Uniunii Europene de consiliere în politici publice pentru RM, au fost organizate două vizite de schimb de experienţă la Iaşi şi Bucureşti, la care au participat colaboratori ai Direcţiei control ulterior, ca urmare fiind elaborate şi implementate normele metodologice susmenţionate. Totodată, de către EUBAM au fost organizate activităţi de instruire profesională, la care au participat colaboratorii vamali şi un trening pentru colaboratorii noi angajaţi în cadrul subdiviziunilor de profil, cu tematica „Metodologia efectuării auditului post-vămuire”.

4. suportul informaţional în activitatea de profil; activitate realizată parţial: din motivul insuficienţei resurselor profesionale calificate, dar şi financiare a subdiviziunilor specializate, în acest sens nu s-a realizat integral proiectarea unui soft de gestiune a procesului de control ulterior în cadrul Serviciului Vamal al RM. Totodată, de către Secţia analiză, planificare şi monitorizare pe parcursul anului 2011, au fost studiate toate categoriile de rapoarte disponibile a bazei de date informaţionale „Portal” pentru a stabili, necesitatea creării unui soft de asistenţă informaţională sau doar crearea unor rapoarte noi pentru a selecta informaţia după anumite criterii, cu identificarea ulterioară a întreprinderilor cu risc sporit şi planificarea lor în programul de acţiuni. Reieşind din studiu efectuat, va fi creat un caiet de sarcini pentru elaborarea softului necesar.

Secţia reverificare şi audit post-vămuire a elaborat proiectul caietului de sarcini pentru crearea softului „Gestionarea controlului ulterior”, care urmează a fi readresat subdiviziunilor specializate.

5. îmbunătăţirea indicatorilor cantitativi şi calitativi în cadrul controalelor ulterioare. rezultate obţinute: exercitate 382 de controale ulterioare, din care: 283 de audit post-vămuire (2010 – 321 controale, 2009 – 299 controale) şi 99 de reverificare a declaraţiilor vamale (2010 nu exista asemenea activitate). Totodată, se atestă o pondere pozitivă a controalelor rezultate cu recalculări ale obligaţiilor vamale care sînt de 51.59 % (2010 - 47,9 %, 2009 – 43,75 %). În 2011 se înregistrează o pondere pozitivă de 12,76 % şi la capitolul drepturilor de import calculîndu-se 33,7 mil. lei (2010 - 29,42 mil. lei, 2009 - 14,58

7

INFORMATIE Тема numărului Tema номера

mil. lei). De menţionat, că în 2010 iniţial suma obligaţiilor vamale calculate a constituit 38,38 mln. lei, însă în baza hotărârilor definitive ale instanţelor de judecată au fost anulate 8,96 mil.lei. La capitolul încasării obligaţiilor vamale calculate se înregistrează o creştere considerabilă, în 2011 fiind încasate 13 mln. lei cu 50,76% mai mult decît în 2010 şi cu 54,46% mai mult decît în 2009 (2010 încasat 6,58 mil. lei, 2009 incasat 7,05 mil. lei). Menţionăm, că pentru monitorizarea strictă a procesului de încasare a sumelor debitoriale au fost elaborate şi aprobate următoarele acte: Dispoziţia SV nr. 457-D din 14.08.2011 şi Dispoziţia SV 536-D din 31.10.2011. Totuşi, procentul încasărilor care constituie 38,49% din întreg volumul drepturilor de import calculate în 2011, îl considerăm ca o rezervă, care rezidă atît în numeroasele litigii de judecată, cît şi în constatarea absenţei activelor la debitori. Ca urmare a auditului au fost pornite: • 47 cauze penale în an. 2011 şi respectiv 42 în an. 2010, înregistrate în registrul de evidenţă a infracţiunilor R-1; • 85 Decizii contravenţionale în an. 2011 şi respectiv 42 în an. 2010; • amenzi aplicate în suma de 2014,3 mii lei în an. 2011, comparativ cu an. 2010 – 277,46 mii lei.

Astfel, în urma analizei indicatorilor respectivi constatăm o evoluţie pozitivă a indicilor cantitativi şi calitativi a activităţii de control ulterior.

Pentru perioada de activitate 2012, se trasează următoarele obiective prioritare: 1. Soluţionarea problemelor ce ţin de suportul IT în activitatea de control ulterior, cu suportul şi al partenerilor externi la capitolul dat; 2. Instruirea profesională continuă cu asistenţa instituţiilor specializate din ţară (ACAP) şi externi (EUBAM) în domeniile de evidenţă contabilă şi analiză de risc, inclusiv prin aplicarea de instrumente noi de analiză de risc în vederea planificării eficiente a activităţii de control ulterior.

3. Sporirea eficienţei controalelor ulterioare, urmărind depăşirea ponderii de 51,59% a controalelor cu rezultate, precum şi ponderii de 38,49% la capitolul încasării obligaţiilor vamale calculate.

4. Ajustarea normelor metodologice provizorii la cadrul legislativ, după publicarea în Monitorul Oficial al RM a modificărilor susmenţionate.

5. Analiza necesităţii, cu înaintarea de propuneri, în vederea majorării etapizate a efectivului subdiviziunilor de control ulterior conform studiului de fezabilitate al EUBAM.

8

I

E

Reguli

I

Sistemul de tranzit sub acoperirea carnetului TIR Alexandru Munteanu, şef Secţie administrare tranzit

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- În prezent, sistemul de tranzit TIR este unul din cele mai utilizate în lume, Republica Moldova fiind şi ea Parte contractantă la Convenţia vamală relativă la transportul Internaţional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor TIR (Hotărîrea Parlamentului nr.1318-XII din 02.03.93). Totuşi recunoaşterii acestui sistem pe o scară largă i-au precedat mai multe evenimente şi mai multe etape de dezvoltare.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

L

ucrările privind sistemul de tranzit TIR au început încă după cel de-al Doilea Război Mondial sub patronajul Comisiei economie pentru Europa a Naţiunilor Unite (CEE-ONU).

Primul Acord TIR a fost încheiat în 1949 între un număr mic de ţări europene. Însă, datorită succesului acestuia a fost iniţiată negocierea Convenţiei TIR, care a fost adoptată în 1959 de către Comitetul transporturilor interne al CEEONU şi a intrat în vigoare în l960. Ulterior, această primă Convenţie a fost revizuită în 1975 pentru a se ţine cont de experienţa acumulată şi de a face sistemul TIR mai eficient, mai puţin complex şi mai sigur. Un alt motiv pentru care sistemul TIR iniţial a trebuit să fie modificat a fost că la începutul anilor şaizeci a apărut o nouă modalitate de transport – containerul, fapt care a necesitat acceptarea acestuia în calitate de unitate de transport. Astfel, prevederile Convenţiei urmau să se refere parţial şi la alte moduri de transport (cum ar fi calea ferată, transportul pe căile navigabile şi chiar transportul maritim) în cazul în care, cel puţin, o parte din întreaga operaţiune de transport va fi efectuată pe cale rutieră.

Convenţia TIR din 1975 a intrat în vigoare în 1978. Ansamblul Convenţiei TIR şi sistemul său de tranzit au constituit şi constituie în continuare baza nu-

meroaselor sisteme de tranzit regional, contribuind, astfel, în mod direct sau indirect la facilitarea transportului internaţional şi a transportului rutier internaţional de mărfuri, atît în Europa, Orientul Mijlociu, cît şi în alte părţi ale lumii, cum ar fi Africa şi America Latină. În prezent, Convenţia TIR numără 73 de state în calitate de Părţi contractante, inclusiv Comunitatea Europeană. Ea acoperă Europa în totalitate, întinzînduse pînă în Africa de Nord, precum şi pînă în Orientul Apropiat şi Mijlociu. Statele Unite ale Americii şi Canada sînt, de asemenea, Părţi contractante, precum şi Chile şi Uruguay în America de Sud. Dacă în 1952 au fost emise aproximativ 3000 carnete, ulterior acest număr a crescut cu regularitate, atingînd 100 000 în 1960, apoi 800 000, în 1970. În cursul anilor 80, solicitarea de Carnete TIR a atins cifra de 900 000. Aderarea unui anumit număr de ţări ale Europei Centrale la Comunitatea Europeană a dus la o diminuare a numărului de operaţiuni de transport TIR în această parte a Europei, deoarece carnetele TIR nu mai pot fi utilizate pentru operaţiunile de tranzit vamal între ţările Comunităţii, acestea utilizînd sistemul de tranzit comun. Însă, ca urmare a extinderii schimburilor comerciale est-vest, şi creşterii considerabile a numărului transportului internaţional rutier, numărul de carnete TIR emise

a depăşit milionul în 1992, iar în 2008 a atins cifra de 3,25 milioane. În 2009 numărul carnetelor TIR a scăzut cu 30%, fapt care, probabil, se datorează efectelor crizei economico-financiare. În Republica Moldova, în anul 2011, au fost efectuate 121270 de operaţiuni de tranzit sub acoperirea carnetelor TIR, ceea ce reprezintă aproximativ 36% din numărul total de operaţiuni de tranzit efectuate pe teritoriul RM. În rest, sînt utilizate sisteme naţionale de tranzit cum ar fi declaraţia de tranzit T1 şi borderoul pentru transport (procentajul utilizării căruia este neînsemnat). În 1994, ca urmare a apariţiei dificultăţilor considerabile la aplicarea Convenţiei din cauza activităţii crimei internaţionale organizate, ce utiliza în mod fraudulos facilităţile oferite de Convenţie, Părţile contractante, secretariatul CEE-ONU şi IRU (organizaţie nonguvernamentală, reprezentînd interesele transportatorilor rutieri) au întreprins mai multe măsuri pe termen scurt pentru a salvgarda sistemul de tranzit TIR. Aceste măsuri au constat, în special, în punerea în aplicare a unui sistem EDI (Schimb de Date Electronic) de control internaţional al Carnetelor TIR, utilizat împreună de autorităţile vamale naţionale, asociaţiile naţionale de transport şi IRU (SAFE TIR).

Totodată, pentru a asigura securitatea sistemului TIR pe termen lung, în 1995,

9

Reguli Grupul de lucru al CEE-ONU pe probleme vamale din domeniul transporturilor (WP.30), susţinut de mai multe grupuri ad-hoc de experţi, au început să lucreze la revizuirea fundamentală a sistemului TIR. Obiectivul principal al procesului de revizuire era punerea în aplicare a unui sistem de tranzit vamal stabil, fără ambiguitate, transparent, modern şi global înfiinţat pe principiile de bază ale procedurii TIR. Procedura TIR urma să reprezinte o succesiune de operaţiuni naţionale de tranzit vamal legate printr-o serie de informaţii sau un document standardizat (Carnetul TIR) şi un lanţ internaţional de garanţie. Revizuirea se preconiza să deruleze în 3 etape avînd respectiv următoarele obiective: 1) Acces controlat la sistemul TIR pentru operatorii de transport, asociaţiile naţionale garante emitente de Carnete TIR, precum şi organizaţia internaţională responsabilă de tipărirea şi distribuirea centralizată a Carnetelor TIR. De asemenea, transparenţa funcţionării sistemului internaţional de garanţie şi punerea în aplicare a unui organism interguvernamental de supraveghere - Comisia de control TIR (TIRExB); 2) Stabilirea clară şi fără echivoc a responsabilităţilor juridice şi administrative ale autorităţilor vamale, operatorilor de transport şi ale Organizaţiei Internaţio-

10

nale a Transportatorilor, care a devenit, de asemenea, responsabilă de organizarea şi funcţionarea eficientă a lanţului internaţional de garanţie.

3) În anul 2000, au început lucrările la cea de a treia etapă a procesului de revizuire a Convenţiei TIR, avînd drept obiectiv permiterea utilizării mecanismelor moderne de prelucrare electronică a datelor din sistemul TIR fără a schimba principiile de bază sau structura juridică şi administrativă existentă.

Astfel, pentru a atinge echilibrul care ar satisface şi autorităţile vamale, şi transportatorii, au fost formulate nişte principii de bază necesare de respectat: (1) Mărfurile trebuie să fie transportate în autovehicule sau containere care să ofere vămii toate garanţiile de securitate. În ceea ce priveşte garanţia de securitate, Convenţia TIR prevede ca toate mărfurile trebuie să fie transportate în autovehicule rutiere sau containere al căror compartiment rezervat încărcăturii este construit, astfel încît să nu poată avea acces la interior odată ce ele au fost sigilate de autorităţile vamale, orice tentativă de infracţiune la această dispoziţie trebuind să fie uşor dovedită. În acest scop, Convenţia TIR defineşte normele de construcţie şi procedurile de agreare, iar mărfurile nu pot fi transportate sub acoperirea unui Carnet TIR decît în compartimentele marfare ale au-

tovehiculelor rutiere sau containerelor agreate conform acestor norme. Dacă containerul sau o unitate de transport îndeplineşte exigenţele Convenţiei, autorităţile naţionale competente abilitate în materie de aprobare sau de inspecţie eliberează ceea ce se numeşte un certificat de agreare pentru autovehiculele rutiere sau o placă de agreare pentru containere.

(2) Drepturile şi taxele respective trebuie să fie garantate pe toată durata transportului datorită unei garanţii recunoscute pe plan internaţional.

Sistemul de garanţie internaţional constituie al doilea element de bază al sistemul de tranzit TIR. Acest sistem a fost conceput pentru a se asigura ca taxele şi drepturile vamale exigibile în cursul operaţiunilor de tranzit să fie acoperite în orice moment de o asociaţie garantă naţională, atunci cînd transportatorul TIR nu poate fi tras la răspundere.

Funcţionarea garanţiei sistemului de tranzit TIR este relativ simplă. Fiecare asociaţie naţională, care reprezintă interesele sectorului de transporturi, stabilită într-o ţară şi acceptată de administraţia vamală a acestei ţări, garantează în acea ţară drepturile şi taxele care ar deveni exigibile în caz de careva iregularitate comisă în cadrul unei operaţiuni de tranzit sub acoperirea carnetului TIR. Această asociaţie garantă naţională garantează astfel plata drepturilor şi taxe-

Reguli lor transportatorilor naţionali şi străini în cazul transportării de mărfuri efectuate sub Carnet TIR eliberat de ea sau de o asociaţie din altă ţară.

Prin urmare, sistemul de tranzit TIR poate fi considerat ca o succesiune de operaţiuni de tranzit naţional care se sprijină pe garanţii internaţionale.

La rîndul lor, ansamblul asociaţiilor naţionale garante constituie un lanţ de garanţie care uneşte toate ţările membre la Convenţia TIR, acesta fiind administrat de IRU. Lanţul de garanţie este asigurat de mai multe companii mari de asigurare şi supravegheat de Comisia de control TIR (TIRExB). În caz de careva iregularităţi, înainte de a se adresa asociaţiei garante, autorităţile vamale trebuie, în măsura posibilităţilor, să solicite plata de la persoana (persoanele) direct responsabilă(e). La rîndul ei, această asociaţie garantă va solicita rambursarea cheltuielilor sale prin intermediul lanţului internaţional de garanţie.

(3) Mărfurile trebuie să fie însoţite de un document vamal acceptat pe plan internaţional (Carnetul TIR) deschis în ţara de plecare şi care trebuie să servească în calitate de document de control în ţările de plecare, de tranzit şi de destinaţie. În calitate de un astfel document a fost aprobat Carnetul TIR, document vamal internaţional. Sub supravegherea Comisiei de control TIR (TIRExB), IRU este, pentru moment, singura organizaţie internaţională autorizată să tipărească şi să elibereze Carnete TIR asociaţiilor naţionale garante, conform condiţiilor stabilite printr-un angajament contractual aprobat de Comitetul de gestiune TIR. Fiecare asociaţie naţională eliberează, la rîndul său, Carnete TIR operatorilor de transport din ţara sa, conform condiţiilor stabilite prin declaraţia de angajament încheiată între fiecare operator de transport şi asociaţie.

Coperta Carnetului TIR şi seria de volete şi cotoare grupate cîte două din interior reprezintă esenţa funcţionării Carnetului TIR din punct de vedere al controalelor efectuate de autorităţile vamale şi al funcţionării sistemului de garanţie.

Fiecare ţară, care efectuează o operaţiune TIR, utilizează un set din două volete şi două cotoare.

Prezentarea unui Carnet TIR valabil, purtînd numele, ştampilele şi semnăturile organizaţiei internaţionale şi ale asociaţiei emitente, completat corespunzător de către transportator, constituie, în sine, o dovadă a existenţei şi valabilită-

ţii garanţiei. Carnetul TIR rămîne valabil pînă la încheierea transportării TIR la biroul vamal de destinaţie finală, cu condiţia ca el să fi fost luat în evidenţă la biroul vamal de plecare în termenul fixat de asociaţia emitentă.

(4) Măsurile de control vamal luate în ţara de plecare trebuie să fie acceptate de toate ţările de tranzit şi de destinaţie.

Al patrulea element de bază pe care se sprijină sistemul TIR este principiul conform căruia măsurile de control vamal luate în ţara de plecare ar trebui să fie acceptate de ţările de tranzit şi de destinaţie.

O consecinţă a acestui principiu constă în faptul că mărfurile transportate conform sistemului TIR în compartimente marfare sigilate ale autovehiculelor rutiere sau ale containerelor nu vor fi, de regulă, verificate de birourile vamale de tranzit, ceea ce constituie unul din principalele avantaje ale sistemului TIR pentru transportator. Totodată, acest fapt nu exclude dreptul autorităţilor vamale de a efectua controale în cazul în care ele suspectează iregularităţi, însă, după cum este stipulat şi în Convenţie, acest gen de controale ar trebui să rămînă o măsură excepţională. Această procedură înseamnă, de fapt, că acel control efectuat de biroul vamal de plecare este acceptat de toate celelalte birouri vamale în cursul operaţiunii de tranzit TIR. Prin urmare, este esenţial ca controalele vamale de la biroul de plecare să fie destul de riguroase, deoarece mecanismul întregului sistem se bazează pe ele.

Biroul vamal de plecare trebuie, de asemenea, înainte de aplicarea sigiliilor, să verifice integritatea compartimentelor marfare a autovehiculului rutier sau a containerului.

(5) Accesul la sistemul TIR pentru: - asociaţiile naţionale emitente de Carnete TIR şi pentru - persoanele fizice şi juridice utilizatoare de Carnete TIR ar trebui să fie autorizate de autorităţile naţionale competente.

Anexa 9 la Convenţie prevede autorizarea dată de autorităţile naţionale competente asociaţiilor naţionale de a emite Carnete TIR şi un minimum de condiţii şi de exigenţe pentru o astfel de autorizare (care pot fi obţinute prin încheierea unui contract scris sau printr-un act normativ guvernamental). În afara condiţiilor comerciale, care pot fi solicitate de IRU, Convenţia revizuită stipulează că asociaţiile naţionale pot obţine această autorizare dacă acestea activează de, cel puţin, un an, sînt din punct de ve-

dere financiar stabile, dispun de un personal experimentat şi dacă ele nu au comis contravenţii serioase sau repetate ale reglementărilor vamale sau ale legislaţiei fiscale. De altfel, aceste asociaţii trebuie să facă dovada acoperirii de garanţie pentru toate datoriile pe care ele le-ar putea avea faţă de autorităţile vamale naţionale.

De asemenea, Anexă 9 a Convenţiei introduce necesitatea pentru autorităţile vamale de a controla accesul la sistemul TIR pentru toţi utilizatorii acestuia (transportatori). Condiţiile şi exigenţele minimale stipulate în Convenţie cuprind o situaţie financiară stabilă, absenţa contravenţiilor grave sau repetate în domeniul reglementările vamale sau al legislaţiei fiscale şi depunerea unei declaraţii scrise la asociaţia naţională emitentă de Carnete TIR, specificînd responsabilităţile transportatorului.

Informaţiile privind toţi transportatorii autorizaţi să utilizeze Carnete TIR sînt centralizate într-o bază de date internaţională TIR (ITDB) la Comisia de control TIR (TIRExB) de la Geneva utilizînd un sistem de identificare cu cod unic (ID). Orice retragere a accesului, efectuată de autorităţile vamale sau excludere de la sistem, conform Articolului 38 al Convenţiei, este, de asemenea, înregistrată.

Unul din motivele care facilitează aplicarea Convenţiei constă în faptul că autorii acesteia au furnizat deja o interpretare a textului juridic graţie introducerii în Convenţie a notelor explicative. Aceste note explicative, cuprinse în Anexa 6, fac parte integrantă din Convenţie. Ele dau lămuriri privind anumite dispoziţii ale Convenţiei şi ale anexelor sale şi descriu practicile recomandate pentru buna funcţionare a sistemului TIR. Aceste note explicative nu modifică cu nimic dispoziţiile Convenţiei, ci doar precizează conţinutul şi scopul lor.

Pentru a înţelege cum funcţionează un mecanism complex este necesar de a cunoaşte destinaţia tuturor componentelor acestuia. Astfel, funcţionarea la nivel internaţional a Convenţiei este asigurată prin mai multe organe de conducere, monitorizare, etc.

Comitetul de gestiune TIR este format din toţi reprezentanţii tuturor Părţilor contractante la Convenţie şi reprezintă organismul cel mai important al acesteia. El se reuneşte de două ori pe an, sub egida CEE-ONU de la Geneva pentru a aproba amendamentele la Convenţie şi pentru a da tuturor ţărilor, autorităţilor

11

Reguli competente şi organizaţiilor internaţionale implicate ocazia de a face un schimb de păreri privind funcţionarea sistemului.

Comisia de control TIR (TIRExB) a fost creată de părţile contractante la Convenţie în 1999. Obiectivul său este de a promova colaborarea internaţională între autorităţile vamale, privind aplicarea Convenţiei TIR şi de a crea un organism interguvernamental care să supravegheze şi sa-şi facă aportul în aplicarea sistemului TIR şi a sistemului internaţional de garanţie. TIRExB este format din 9 membrii aleşi, pentru mandate cu titlu personal de doi ani, de către guvernele părţilor contractante la Convenţie.

Printre altele, TIRExB este mandatat pentru a supraveghea tipărirea şi distribuirea centralizată a Carnetelor TIR, pentru a supraveghea funcţionarea sistemului de garanţie şi de asigurare internaţională, precum şi pentru a coordona şi favoriza schimbul de informaţii confidenţiale între autorităţile vamale şi celelalte autorităţi guvernamentale.

Lucrările Comitetului de gestiune TIR sînt susţinute de Grupul de lucru al CEE-ONU pe probleme vamale în domeniul transporturilor (WP.30) care se întruneşte în cadrul a două – trei sesiuni pe an, la Geneva, de regulă, împreună cu sesiunea Comitetului de gestiune a Convenţiei TIR. Participarea la lucrările Grupului de lucru este deschisă tuturor statelor membre ale Naţiunilor Unite şi organizaţiilor internaţionale interesate.

Grupul de lucru adoptă comentariile privind anumite dispoziţii ale Convenţiei. Aceste comentarii nu au forţă de lege pentru Părţile contractante la Convenţie, spre deosebire de articolele şi notele explicative la Convenţie. Ele sînt, totuşi, importante în ceea ce priveşte interpretarea, armonizarea şi aplicarea Convenţiei TIR, întrucît ele reflectă opinia consensuală a Grupului de lucru în cadrul căruia sînt reprezentate majoritatea Părţilor contractante şi principalii utilizatori ai sistemului TIR (comentariile adoptate de Grupul de lucru sînt, de regulă, remise Comitetului de gestiune a Convenţiei TIR pentru examinare şi aprobare).

Grupul de contact TIR a fost creat de Grupul de lucru al CEE-ONU pe problemele vamale din domeniul transporturilor (WP.30) pentru a servi în calitate de mecanism consultativ pentru guvernele membre ale CEE-ONU, Părţile contractante la Convenţia TIR şi organizaţiile nonguvernamentale respective, în scopul de a reacţiona rapid la problemele

12

care survin în aplicarea sistemului TIR şi de a avea o abordare unică pe plan internaţional în aplicarea Convenţiei TIR la nivel naţional.

Grupul de contact TIR raportează direct Grupului de lucru al CEE-ONU pe probleme vamale din domeniul transporturilor (WP.30) şi este asistat de secretariatul CEE-ONU. De regulă, sistemele de tranzit vamal sînt elaborate pentru a facilita la maxim mişcarea mărfurilor aflate sub sigilii vamale în cadrul transportului internaţional şi pentru a acorda securitatea şi garanţiile vamale necesare. Prin urmare, o condiţie pentru funcţionarea unui astfel de sistem ar fi ca formalităţile necesare de îndeplinit să nu fie nici prea voluminoase pentru autorităţile vamale şi nici prea complexe pentru transportatori şi agenţii lor. În mod tradiţional, atunci cînd mărfurile traversează teritoriul unuia sau al mai multor state cu un autovehicul rutier, autorităţile vamale ale fiecărui stat aplică măsuri de control şi proceduri naţionale. Acestea variază de la stat la stat şi pot implica adesea verificarea încărcăturii la fiecare frontieră naţională şi impunerea de reglementări naţionale în materie de securitate (garanţie, înscrisuri, cauţiune, achitarea unor taxe etc.) pentru a asigura plata drepturilor şi taxelor pentru care mărfurile respective sînt susceptibile în timpul tranzitării fiecăruia din aceste state, antrenînd cheltuieli şi posibile întîrzieri, fapt care împiedică transportul internaţional.

Respectiv, sistemul TIR a fost elaborat pentru a reduce dificultăţile pe care le întîmpinau transportatorii şi, în acelaşi timp, pentru a oferi autorităţilor vamale un sistem internaţional de control care să substituie procedurile naţionale, asigurînd în acelaşi timp o protecţie eficientă a economiei fiecărui stat prin care sînt tranzitate mărfurile. Într-adevăr, sistemul TIR satisface, în mare măsură, exigenţele autorităţilor vamale faţă de regimul de tranzit. În acelaşi timp, el exclude necesitatea – costisitoare de personal şi de instalaţii - de a trece la un control total în ţările de tranzit, cu excepţia verificării sigiliilor şi stării exterioare a compartimentului încărcăturii sau containerului. Acest fapt se bazează pe principiul recunoaşterii controalelor efectuate în statul de unde a derulat procedura TIR. De asemenea, în acest caz, se exclude necesitatea de a prevedea garanţii naţionale şi sisteme naţionale de documentare. Un alt avantaj decurge din

faptul că operaţiunea de tranzit internaţional este acoperită de un document de tranzit unic, Carnetul TIR, de unde reiese un risc minim de prezentare a unor informaţii inexacte administraţiilor vamale. Totodată, în caz de dubii, autorităţile vamale au dreptul în orice moment de a inspecta mărfurile sub sigilii vamale şi, în caz de necesitate, de a întrerupe transportul TIR şi/sau de a lua măsuri necesare în conformitate cu legislaţia naţională. Astfel, autorităţile vamale pot reduce la minimum controalele şi să-şi orienteze resursele pentru măsuri specifice de control bazate pe evaluarea riscurilor şi a unor informaţii confidenţiale.

Sînt evidente avantajele Convenţiei TIR şi pentru comerţ şi transportatori, deoarece mărfurile pot traversa frontierele naţionale cu un minimum de intervenţii din partea administraţiilor vamale, favorizînd, astfel, dezvoltarea comerţului internaţional, inclusiv prin reducerea întîrzierilor, fapt care permite, la rîndul său, realizarea de economii considerabile la costurile transportării.

Totodată, Convenţia TIR permite, graţie lanţului internaţional de garanţie, accesul autorităţilor vamale la garanţiile solicitate care sînt o condiţie pentru ca transportul de mărfuri şi comerţul internaţional să beneficieze de facilităţile sistemelor de tranzit vamal.

Schimbările tehnologice survin foarte rapid în zilele noastre şi ceea ce era «stare de fapt» în 1975, la momentul creării Convenţiei, nu este neapărat valabil şi astăzi. Acest lucru se referă nu numai la tehnicile vamale, dar, de asemenea, şi la construcţiile autovehiculelor şi containerelor precum şi tehnicilor de fraudă. În plus, avînd în vedere că mărfurile pasibile de a fi fraudate, în special stupefiantele, devin din ce în ce mai scumpe, profiturile fraudărilor cresc respectiv şi antrenează tehnici de fraude din cele în ce mai performante. În legătură cu aceasta, sistemul TIR şi Convenţia TIR, care-i serveşte drept bază juridică, trebuie să fie permanent actualizate. Această sarcină a fost încredinţată Comitetului de gestiune al Convenţiei TIR şi Comisiei de control TIR (TIRExB) precum şi Comisiei economice pentru Europa a Naţiunilor Unite de la Geneva (CEE-ONU). În prezent, înlocuirea documentelor pe suport de hîrtie cu prelucrarea informatică a informaţiilor a devenit o necesitate evidentă atît pentru autorităţile vamale, cît şi pentru operatorii de transport. Sistemele pe suport de hîrtie, cum este, în prezent, Carnetul TIR, constitu-

Reguli

ie, de fapt, un mijloc ineficient de culegere şi de control al datelor. De aceea, deja în 1985, CEE-ONU a emis ideea utilizării unui «card inteligent» sau a unui Carnet TIR electronic pentru transportul rutier internaţional de mărfuri care ar putea înlocui Carnetul TIR actual pe suport de hîrtie. În timp ce, la acea vreme, punerea în practică a acestor idei ar fi fost, cu siguranţă, un proces complicat şi costisitor, astăzi, structurile precum Internetul sau formatele universale cum ar fi XML, utilizate nu numai de sectorul privat, dar, de asemenea, şi de sectorul public, ar permite un schimb electronic simplu, securizat şi necostisitor al datelor necesare funcţionării sistemului TIR. Părţile contractante la Convenţia TIR au inclus informatizarea sistemului TIR în programul Fazei III a procesului de revizuire TIR constatînd că informatizarea sistemului TIR este inevitabilă.

Prelucrarea electronică a datelor, împreună cu utilizarea celor mai performante tehnologii, la moment, par a fi unicele modalităţi de eficientizare a controalelor vamale, contribuind, totodată, la simplificarea procedurilor vamale.

Astfel, sistemul TIR trebuie să se conformeze ultimelor evoluţii ale tehnicilor de prelucrare informatică a datelor, care deja au modificat toate activităţile respective ale vămilor, transportului

şi comerţului. În caz contrar, sistemul TIR, în special Carnetul TIR pe suport de hîrtie, va deveni un obstacol în calea eficientizării transportului şi comerţului internaţional şi va compromite eficacitatea procedurilor şi controalelor vamale.

Introducerea unui sistem informatic de control al Carnetelor TIR, recomandat de Comitetul de gestiune TIR în octombrie 1995, a fost primul pas în această direcţie. În timp ce sistemul SAFETIR, dezvoltat şi pus în practică de IRU pe baza acestei recomandări a Comitetului de gestiune, nu poate să substituie procedurile naţionale de tranzit vamal, el reprezintă deja un instrument foarte important şi poate fi utilizat de către transportatori şi de lanţul internaţional de garanţie în aplicarea gestionării riscurilor la funcţionarea comercială a sistemului TIR. Accesul autorităţilor vamale la baza de date SAFETIR a facilitat, de asemenea, în mod considerabil procedurile de investigare după încheierea operaţiunilor TIR naţionale.

Tehnologia «SafeTIR în timp real», pe scurt - RTS (Real Time SafeTIR), a fost implementată recent şi în Republica Moldova şi constă în integrarea de module software în sistemul informaţional vamal «ASYCUDA World», pentru efectuarea schimbului de informaţii, referitor la procedurile TIR, între IRU şi autorităţile vamale.

Tehnologia RTS a fost dezvoltată de către experţii IRU pentru automatizarea operaţiunilor vamale TIR, ca parte a Recomandărilor ONU din 20 octombrie 1995, privind instituirea unui sistem de control asupra utilizării carnetelor TIR, care, din 2006, a devenit obligatorie pentru serviciile vamale în conformitate cu anexa 10 la Convenţia TIR. Tehnologia RTS oferă acces colaboratorilor vamali la cele mai recente informaţii cu privire la statutul şi termenul de valabilitate al carnetului TIR. În plus, la sfîrşitul operaţiunii TIR, modulul RTS trimite un mesaj la IRU în SafeTIR în mod automat, fără necesitatea implicării colaboratorilor vamali. Suplimentar, în caz de dezacord cu privire la operaţiunea TIR, tehnologia RTS oferă servicii electronice de verificare a datelor în SafeTIR. Scopul tehnologiei RTS este de a reduce riscul lanţului de garanţie TIR prin transmiterea rapidă a informaţiilor, introduse în carnetul TIR la biroul vamal de destinaţie la finalizarea transportării TIR. Pentru Republica Moldova, introducerea tehnologiilor RTS a însemnat şi îndeplinirea condiţiilor de majorare a cuantumului garanţiei pe Carnetul TIR de la 50 000 de dolari la 60 000 euro.

Fapt care a fost realizat la nivel naţional prin Hotărîrea Guvernului nr.306 din 21.05.2012 cu privire la modificarea Regulamentului cu privire la modul de apli-

13

Reguli care a Convenţiei vamale relativ la transportul internaţional de mărfuri sub acoperirea carnetului TIR (Convenţia TIR, 1975), aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1086 din 25 noiembrie 1997.

O altă noutate elaborată de către IRU pentru deţinătorii de carnete TIR, care funcţionează pe baza Internetului, este aplicaţia TIR-EPD (declaraţia electronică prealabilă), care oferă posibilitatea de a introduce de către transportatori în formă electronică a informaţiei, conţinute în carnetul TIR, pînă la sosirea mărfurilor la biroul vamal de plecare sau de destinaţie. Pentru început, această aplicaţie, oferită transportatorilor, are posibilităţi reduse. Ea a fost implementată şi în SI Asycuda World, cu scopul reducerii, la prima etapă, a eforturilor organelor vamale la introducerea datelor TIR în sistemul informaţional, avînd ca efect reducerea timpului de aşteptare la frontieră. Dezvoltarea ulterioară a acestei aplicaţii va duce, cu certitudine, la posibilitatea utilizării ei în calitate de declaraţie prealabilă TIR, oferind posibilitatea organelor vamale de a lucra cu datele în scopul identificării unor tranzacţii de risc. În prezent, aplicaţia TIR-EPD deja este implementată (inclusiv în calitate de proiect pilot) în 21 de ţări: Belarus, Belgia, Bulgaria, Bosnia-Herţegovina, Un-

14

garia, Germania, Georgia, Letonia, Lituania, Moldova, Polonia, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ucraina, Finlanda, Franţa, Republica Cehă şi Estonia. În UE aplicaţia TIR-EPD poate fi utilizată în calitate de informaţie prealabilă. Ţinînd cont de numărul mare al ţărilor care au aderat la Convenţia TIR şi de apariţia continuă a unor noi tehnologii care pot contribui atît la siguranţa tranzacţiilor, facilitarea transportului internaţional de mărfuri, cît şi la fraudarea normelor legale, este puţin probabil ca procesul de actualizare a acesteia să înceteze în timpul apropiat.

Pentru moment, sistemul TIR are mai multe neajunsuri cum ar fi: a) posibilitatea falsificării ştampilelor vamale din rubricile respective ale carnetului TIR pe suport de hîrtie; b) lipsa posibilităţii de a utiliza în mod direct carnetul TIR pentru diferite proceduri simplificate de vămuire (ex. în procedura vămuirii la domiciliu – este necesară perfectarea carnetului TIR şi aplicarea sigiliilor doar de către organele vamale); c) procedura îndelungată de confirmare a încheierii unei operaţiuni TIR, legată de necesitatea restituirii voletului (verde) nr.2 la biroul vamal de plecare; d) carnetul TIR nu poate fi utilizat la

transportarea sub supraveghere vamală a mărfurilor pe teritoriul vamal al unui singur stat ş.a.

- care contribuie la utilizarea altor sisteme de tranzit sau la apariţia necesităţii de a întreprinde unele măsuri suplementare de monitorizare şi control. Totodată, Convenţia TIR oferă şi numeroase modalităţi de protecţie suplimentară a securităţii economice, pentru cazurile cînd apar careva riscuri neacoperite, cum ar fi: escortarea mărfurilor, stabilirea de itinerarii de tranzit, reducerea termenului de tranzit ş.a. Totuşi, utilizarea exces de frecventă a unor măsuri suplimentare de monitorizare şi control ar putea duce la o complicare neîntemeiată a procedurilor vamale, avînd un efect opus facilitării comerţului internaţional de mărfuri.

Astfel, am putea conchide că sistemul TIR poate fi caracterizat ca fiind unul bine echilibrat, înfiinţat prin colaborarea între Părţile contractante şi transportatori. Iar în interesul bunei sale funcţionări este important ca toţi actorii implicaţi: guvernele, Comisia de control TIR, asociaţiile garante naţionale, transportatorii şi organizaţiile internaţionale – să-şi respecte obligaţiile sale conform dispoziţiilor Convenţiei TIR, conştientizînd, totodată, faptul că soluţii pe termen lung nu pot fi găsite decît prin acţiuni în comun ale tuturor Părţilor contractante.

C

Reguli

Mărfurile cu dublă utilizare – controlul exportului

C

Anatolie Isac, consultant Secţie control vamal

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- Controlul exportului de produse cu dublă utilizare în ultima perioadă constituie o preocupare primordială a tot mai multe state ale lumii, preocupare care se situează în avangarda eforturilor internaționale de combatere a proliferării armelor. În vederea respectării obiectivelor de securitate, controlul exporturilor cu dublă utilizare este pus în aplicare cu ajutorul măsurilor comerciale care iau forma cererilor de autorizare. Dezvoltarea sistemului de control al exportului a cunoscut faze de interzicere totală pînă la liberalizarea totală în limita permisă de legislație.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

L

a nivel naţional fiecare stat pune accentul pe dezvoltarea legislaţiei primare şi secundare în domeniu, încercînd să se alinieze standardelor şi practicilor internaţionale existente în domeniu.

Nu constituie o excepţie de la acest deziderat nici Republica Moldova, care pentru prima dată a reglementat acest domeniu printr-o lege la 26 iulie 2000 cînd a fost aprobată de organul legislativ Legea nr.

1163-XIV cu privire la controlul exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice.

Conform legii citate, distingem mărfuri strategice, care sînt: a) produsele, tehnologiile şi serviciile care au utilizare dublă (civilă şi militară); b) armamentele, muniţiile, echipamentele militare, tehnologiile şi serviciile aferente; c) produsele, tehnologiile şi serviciile care pot fi utilizate la fabricarea şi folosirea de arme nucleare, chimice, biologice şi de rachete care pot fi purtătoare de astfel de arme; d) alte produse, tehnologii şi servicii care necesită un control special în interesul securităţii naţionale sau al politicii externe, în conformitate cu acordurile şi aranjamentele internaţionale la care Republica Moldova este parte; şi produse cu destinaţie dublă totalitatea cunoştinţelor tehnico-ştiinţifice,

a proceselor, materialelor şi utilajelor folosite la elaborarea, producerea şi exploatarea producţiei de menire civilă, care pot fi utilizate şi la fabricarea de producţie militară, de armament nuclear, chimic, biologic, precum şi de alte tipuri de armament de distrugere în masă şi mijloace purtătoare de astfel de arme şi de arme convenţionale. Conform art. 2 din Regulamentul Consiliului CE nr. 1334/2000 prin produse cu dublă utilizare înţelegem articole/produse, inclusiv software şi tehnologii (inclusiv transmise prin mijloace electronice, prin fax sau telefon către o destinaţie din afara Comunităţii), care pot fi utilizate atît în scopuri civile, cît şi militare, adică sînt produse sensibile, care, în majoritatea cazurilor, sînt destinate utilizărilor civile, dar care pot fi utilizate în scopuri militare sau ar putea îmbunătăţi semnificativ capabilităţile militare ale ţărilor care le achiziţionează.

Controlul exporturilor şi importurilor de mărfuri strategice se realizează în strictă conformitate cu angajamentele internaţionale ale Republicii Moldova asumate în procesul de aderare la tratatele şi acordurile respective la care sîntem parte, intereselor economice şi de securitate naţională, obiectivelor neproliferării armelor de distrugere în masă.

Prevederile legii citate se aplică tuturor persoanelor care desfăşoară activităţi

de export, reexport, import sau tranzit de mărfuri strategice. Deşi termenii utilizaţi, la prima vedere, sînt identici cu cei utilizaţi în activitatea vamală, trebuie de menţionat că în controlul exportului cu mărfuri strategice aceştia au o cu totul altă semnificaţie nu neapărat în sensul definit de legislaţia vamală. Cu toate acestea, controlul exportului este direct legat de activitatea vamală, deoarece toate mărfurile supuse controlului la export obligatoriu sînt supuse controlului vamal la introducerea/scoaterea în/din Republica Moldova.

La nivel naţional competenţa asigurării controlului exportului cu astfel de mărfuri revine Comisiei Interdepartamentale de Control asupra Exportului, Reexportului, Importului şi Tranzitului de Mărfuri Strategice – în continuare Comisie, al cărui Regulament a fost aprobat prin Hotărîrea Guvernului cu privire la Sistemul naţional de control al exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice în Republica Moldova (Monitorul Oficial nr. 69-70 din 30.05.2002). Activitatea Comisiei este asigurată de către o subdiviziune din cadrul Ministerului Economiei – în continuare Secţie, care, în baza deciziilor Comisiei, eliberează autorizaţii, certificate şi alte documente necesare pentru exportul, importul şi tranzitul de mărfuri strategice, adică asigură funcţio-

15

Reguli nalitatea Comisiei. La necesitate, în dependenţă de complexitatea cererii examinate, Comisia este în drept să creeze grupuri de lucru în care sînt convocaţi reprezentanţii unor ministere şi instituţii cu competenţă în domeniu (în funcţie de particularităţile mărfii supuse controlului), care au sarcina să examineze circumstanţele cazului şi să pregătească propuneri concrete în vederea asigurării respectării legislaţiei naţionale şi internaţionale în domeniul controlului exportului pentru fiecare tranzacţie.

Comisia este competentă în toate cazurile cînd mărfurile – obiect al tranzacţiei – sînt cele incluse în Anexa nr. 3 al aceleiaşi hotărîri, grupate în Nomenclatorul mărfurilor strategice supuse controlului. Nomenclatorul conţine o listă de mărfuri cu descrierea anumitor parametri, care le fac posibilă utilizarea dublă. La nivelul Uniunii Europene Regulamentul (CE) nr.

1334/2000 conţine o listă comună a celor 27 de State Membre care este revizuită regulat (de obicei anual) prin regulamente de modificare. Această listă este împărţită în 10 categorii (de la 0 la 9) cuprinzînd tipuri diferite de mărfuri controlate, care a fost preluată şi de Republica Moldova. În vederea efectuării tranzacţiilor cu mărfurile strategice incluse în Nomenclator, sau mărfuri considerate ca fiind strategice într-un stat străin şi care se află pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, orice subiect are obligaţia de a obţine o serie de acte, pe care legislaţia le defineşte ca autorizaţii/ certificate. Astfel, distingem următoarele tipuri de acte care se utilizează în procesul controlului exportului de mărfuri strategice: – autorizaţie de export – permisiune unică de transfer al mărfurilor strategice supuse controlului şi care se află pe teritoriul vamal al Republicii Moldova spre a fi amplasate permanent pe teritoriul altor ţări; – autorizaţie de reexport – permisiune unică de transfer al mărfurilor strategice, provenite din alte ţări, de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sau de export de pe teritoriul unei alte ţări al mărfurilor strategice, originare din Republica Moldova, într-o ţară terţă; – autorizaţie de import – permisiune unică de a importa mărfurile strategice pe teritoriul vamal al Republicii Moldova; – autorizaţie de tranzit – permisiune unică de transportare a mărfurilor strategice prin teritoriul vamal al Republicii Moldova; – certificat internaţional de import – document care certifică faptul că importatorul dispune de autorizaţie de import al mărfurilor strategice şi care urmează a fi

16

prezentat instituţiilor de stat ce efectuează controlul exportului de mărfuri strategice, din cadrul ţării din care mărfurile strategice sînt exportate; – certificat de verificare a livrării – document care certifică faptul că mărfurile strategice controlate, specificate în autorizaţie, au fost legal importate pe teritoriul vamal al ţării importatoare; – certificat al utilizatorului final – document care garantează că mărfurile strategice exportate, reexportate sau importate vor fi utilizate conform destinaţiei stipulate în autorizaţia de export, reexport sau import, eliberată de organizaţia respectivă din Republica Moldova sau de peste hotare, implicată în controlul exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice.

Pentru obţinerea autorizaţiei de export, reexport, import sau tranzit al mărfurilor strategice, solicitantul depune la Comisie prin intermediul Secţiei din cadrul Ministerului Economiei o cerere perfectară corespunzătoare la care se anexează un set de acte enumerate în pct. 2.1 al Regulamentului cu privire la regimul de control al exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice, precum şi alte acte necesare pentru facilitarea examinării cererii: a) copia documentului care certifică înregistrarea solicitantului ca agent economic; b) copia autorizaţiei de activitate (dacă domeniul de activitate implică licenţierea); c) documentele care certifică originea mărfurilor; d) documentele privind caracteristicile calitative şi tehnice ale mărfurilor, şi, opţional, codul mărfii respective, conform Nomenclatorului;

e) contractul sau copia lui încheiat cu compania străină care importă sau exportă mărfurile strategice (contractul depus de solicitant pentru eliberarea autorizaţiei trebuie să conţină în mod obligatoriu: rechizitele juridice şi bancare ale părţilor contractante; specificaţia mărfurilor livrate, cerinţele tehnice şi de calitate (formula chimică în cazul substanţelor chimice), conţinutul de radionuclee şi activitatea lor în cazul materialelor radioactive; domeniul şi locul de utilizare, locul depozitării şi cantitatea mărfurilor; condiţiile de plată şi de livrare; modalitatea de soluţionare a litigiilor); f) copia autorizaţiei, legalizată în modul stabilit, care certifică permisiunea pentru firma străină de a efectua operaţiuni de export-import cu mărfuri strategice, eliberată de organul autorizat al ţării în care este înregistrată firma dată; g) certificatul utilizatorului final (la cererea Secţiei din cadrul Ministerului Economiei); h) certificatul internaţional de import (la cererea Secţiei din cadrul Ministerului Economiei). Ultimele două acte au sarcina de a asigura că, mărfurile vor fi depozitate pe adresa indicată în certificatele sus-menţionate, vor fi utilizate în scopul indicat, nu-şi vor schimba regimul şi nu vor fi reexportate sau transbordate fără autorizaţia subdiviziunii din cadrul Ministerului Economiei.

Ulterior, cererea depusă de solicitant, actele prezentate şi materialele pregătite de Secţia respectivă din cadrul Ministerului Economiei şi, eventual, grupurile de lucru sînt prezentate pentru evaluare Comisiei în termen de 30 de zile calendaristice de la data prezentării tuturor actelor nece-

Reguli sare, care, după examinarea nemijlocită a pachetului de documente, împuterniceşte Secţia, după caz, fie să elibereze autorizaţia solicitată, fie să refuze eliberarea acesteia din următoarele motive: eliberarea autorizaţiilor şi certificatelor va cauza prejudicii securităţii şi intereselor naţionale, politicii externe a Republicii Moldova sau la decizia organizaţiilor internaţionale din care ea face parte; a fost declarat embargo ţării de destinaţie a mărfurilor strategice, în cazul în care aceasta nu-şi onorează obligaţiunile asumate faţă de Republica Moldova; în urma investigaţiilor s-a dovedit că solicitantul a prezentat informaţie neautentică asupra documentelor anexate la cererea depusă la Secţie, pentru eliberarea autorizaţiei sau certificatului. În cazul eliberării autorizaţiei termenul de valabilitate se stabileşte de Comisie la propunerea Secţiei ca urmare a studierii cererii solicitantului. De asemenea legislatorul a prevăzut posibilitatea prelungirii termenului de valabilitate a autorizaţiei, fiind necesar de adresat în acest sens o cerere cu explicaţiile de rigoare care fac necesară prelungirea termenului de valabilitate.

Cu toate acestea, Comisia îşi păstrează dreptul de a anula autorizaţia eliberată, certificatul internaţional de import, certificatul de verificare a livrării sau certificatul utilizatorului final în următoarele situaţii: dacă autorizaţia de import, export sau tranzit, certificatul internaţional de import, certificatul de verificare a livrării sau certificatul utilizatorului final au fost pierdute; dacă au apărut fapte noi, cunoaşterea cărora, la momentul examinării cererii pentru primirea autorizaţiei de export,

reexport, import sau tranzit, certificatului internaţional de import, certificatului de verificare a livrării sau certificatului utilizatorului final, ar fi cauzat refuzul eliberării lor; dacă solicitantul a încălcat legislaţia în vigoare privind controlul exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice. În continuare, Regulamentul reglementează, în parte, fiecare tip de autorizaţie/ certificate, prevăzînd lista actelor necesare de prezentat suplimentar la cele descrise mai sus. Prin urmare, din prevederile regulamentului putem distinge următoarele autorizaţii: autorizaţie pentru exportul, reexportul, importul şi tranzitul mărfurilor strategice folosite în scopuri militare, al armelor, muniţiilor, materialelor şi serviciilor afiliate acestora, autorizaţie pentru exportul, reexportul, importul şi tranzitul substanţelor radioactive, echipamentului şi accesoriilor, autorizaţie pentru exportul, reexportul, importul şi tranzitul substanţelor chimice, microorganismelor sau altor substanţe biologic-active sau toxinelor, autorizaţie pentru exportul, reexportul, importul şi tranzitul mărfurilor strategice cu care se poate face exportul, reexportul, importul şi tranzitul de software şi tehnologii incluse în Nomenclator şi al serviciilor ce ţin de dezvoltarea, producerea, utilizarea şi întreţinerea mărfurilor strategice.

Tot în cadrul controlului exportului funcţionează şi mecanismul de control în relaţiile cu partenerii externi. Astfel, în anumite cazuri şi pentru anumite tranzacţii, Secţia respectivă din cadrul Ministerului Economiei este în drept să elibereze certificatul internaţional de import, certificatul utilizatorului final sau certificatul de verificare a livrării, certificate care, la necesitate, se solicită din ţara exportatoare în cazul importului unei mărfi supuse controlului în Republica Moldova şi viceversa se procedează în cazul exportului din Republica Moldova a mărfurilor strategice.

După livrarea mărfurilor strategice, exportatorul în termen de, cel mult, 2 luni, trebuie să obţină de la partenerul extern certificatul de verificare a livrării, care are rolul de a confirma că marfa a ajuns la destinaţie.

După cum am menţionat mai sus, asigurarea controlului exportului nu se prezintă posibilă fără participarea organelor vamale, care au atribuţii în controlul tuturor mărfurilor transportate peste frontiera vamală, inclusiv şi asupra celor strategice, fiind necesare îndeplinirea anumitor formalităţi specifice suplimentare ce-

lor proprii activităţii vamale, motiv din care ţinem să prezentăm integral prevederile capitolului XI din Regulament: „Pentru importarea mărfurilor strategice care constituie obiectul autorizaţiei de import, autorităţilor vamale, în procesul perceperii taxelor vamale, li se va prezenta autorizaţia de import în original şi copia acesteia. Funcţionarul vămii va nota pe originalul autorizaţiei de import, precum şi pe copia acesteia, cantitatea reală de mărfuri importate, va indica data importării şi numărul declaraţiei de mărfuri şi va confirma această informaţie prin semnătura şi ştampila sa. Dacă mărfurile sînt importate în mai multe loturi în baza unei singure autorizaţii de import, funcţionarul vamal va verifica ca suma totală a cantităţii de mărfuri să nu depăşească cantitatea specificată în autorizaţia de import.

Funcţionarul vămii va restitui importatorului originalul autorizaţiei de import; copia autorizaţiei de import va fi păstrată de către autorităţile vamale ca anexă la prima copie originală a declaraţiei de mărfuri.

Pentru exportarea mărfurilor strategice care constituie obiectul autorizaţiei de export, autorităţilor vamale, în procesul perceperii taxelor vamale, li se va prezenta autorizaţia de export în original şi copia acesteia. Funcţionarul vămii va nota pe originalul autorizaţiei de export, precum şi pe copia acesteia, cantitatea reală de mărfuri exportate, va indica data exportării şi numărul declaraţiei de mărfuri şi va confirma această informaţie prin semnătura şi ştampila sa. Dacă mărfurile sînt exportate în mai multe loturi în baza unei singure autorizaţii de export, funcţionarul vamal va verifica ca suma totală a cantităţii de mărfuri să nu depăşească cantitatea specificată în autorizaţia de export.

Funcţionarul vămii va restitui exportatorului originalul autorizaţiei de export; copia autorizaţiei de export va fi păstrată de către autorităţile vamale ca anexă la prima copie originală a declaraţiei de mărfuri.

Declarantul va prezenta autorităţilor vamale autorizaţia de tranzit al mărfurilor strategice prin Republica Moldova, precum şi declaraţia procedurii vamale de tranzit în cazul introducerii mărfurilor în teritoriul vamal sau în procesul anterior de percepere a taxelor vamale. Autorizaţia de tranzit se foloseşte doar o singură dată şi se anexează la copia originală a declaraţiei de tranzit ce însoţeşte mărfurile. Funcţionarul vămii va înregistra autorizaţia de tranzit în cazul în care mărfurile sînt permise de a intra pe teritoriul vamal

17

Reguli şi va anula autorizaţia cînd mărfurile părăsesc teritoriul vamal, confirmînd acest fapt prin semnătură şi ştampilă.

Serviciul Vamal raportează Secţiei asupra mărfurilor importate în, exportate din şi tranzitate prin teritoriul vamal al Republicii Moldova pe baza autorizaţiilor de export, import şi tranzit.

Transportarea prin teritoriul vamal al Republicii Moldova a mărfurilor periculoase, incluse în Nomenclator, se va efectua în conformitate cu prezentul Regulament şi normativele naţionale şi internaţionale în domeniul transportării acestor tipuri de mărfuri”.

Pentru comparaţie urmărim să prezentăm, în linii generale, şi sistemul de control al exporturilor din România, care este ţară membră NATO şi a Uniunii Europene, un sistem de control care este organizat şi funcţionează conform legislaţiei comunitare.

Astfel, în România controlul exportului este asigurat de autoritatea naţională de control al exportului organizată la nivel de departament în cadrul Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul pentru Controlul Exporturilor-ANCEX (în continuare D-ANCEX). La început în anul 1992 de jure şi 1993 de facto Departamentul era organizat ca instituţie independentă în subordinea Guvernului României, ca ulterior să fie integrat în cadrul MAE. Departamentul pentru Controlul Exportului este condus de către un director general, numit prin ordin al ministrului afacerilor externe. Dacă în calitate de organ de lucru în domeniul controlului exportului este D-ANCEX, atunci ca organ colegial care decide autorizarea operaţiunilor

18

cu mărfuri strategice (conform legislaţiei României - produse militare) este Consiliul interministerial. Acesta este alcătuit din reprezentanţi, cel puţin la nivel de director, ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciului Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Autorităţii Naţionale a Vămilor. Preşedinţia consiliului interministerial este asigurată de directorul general al Departamentului pentru Controlul Exportului-ANCEX. Secretariatul, la fel, este asigurat de D-ANCEX. Conform legislaţiei româneşti, subiectul care trebuie să fie organizat ca persoană juridică iniţial solicită eliberarea autorizaţiei pentru efectuarea de operaţiuni de comerţ exterior cu mărfuri strategice (produse militare). Dacă în Republica Moldova autorizaţia permite derularea tranzacţiilor cu mărfuri strategice, atunci în România acesta este doar documentul care atestă că persoana juridică titulară îndeplineşte condiţiile legale pentru a derula, în conformitate cu normele, standardele şi recomandările regimului de control al exportului, importurilor şi altor operaţiuni cu produse militare (mărfuri strategice). Autorizaţia are valabilitate maxim 1 an şi poate fi reînnoită printr-o nouă cerere de autorizare. Pentru derularea operaţiunilor cu produse militare (mărfuri strategice) este necesară obţinerea unei licenţe în baza autorizaţiei de care am menţionat mai sus. Toate cererile de licenţă sunt evaluate de D-ANCEX şi analizate de către Consiliul Interministerial.

Legislaţia reglementează două tipuri de licenţe: a) individuală – se acordă unei persoane române autorizate, pentru efectuarea unei operaţiuni cu unul sau mai multe produse militare din aceeaşi categorie, către sau de la un singur partener extern şi b) globală – se acordă unei persoane române autorizate, pentru efectuarea de operaţiuni cu unul sau mai multe produse militare, către sau de la mai mulţi parteneri externi (în cazul în care derulează tranzacţii săptămînale şi acestea prezintă risc minim). Cererile de licenţe se soluţionează în acelaşi termen ca şi în Republica Moldova – 30 de zile de la data depunerii documentaţiei necesare şi licenţele eliberate sunt valabile un an.

O procedură separată urmează a fi respectată în cazul tranzitului, transbordării şi operaţiunilor necomerciale cu produse militare, pentru care se eliberează un permis în baza cererii în maximul 5 zile de la data depunerii documentaţiei şi este valabil maximul 45 de zile de la data emiterii, iar pentru operaţiunile necomerciale este de maximum un an.

De asemenea, în legislaţia României este reglementată şi instituţia intermedierii, care presupune activităţile desfăşurate de o persoană juridică sau fizică autorizată privind: negocierea sau organizarea tranzacţiilor care presupun transferul dintr-o ţară terţă către o altă ţară terţă de produse militare sau cumpărarea, vînzarea sau transferul de produse militare aflate în posesia sa, dintr-o ţară terţă către o altă ţară terţă. Intermedierea se desfăşoară în baza licenţei, care poate fi doar individuală şi se eliberează la cerere de Departamentul pentru Controlul Exportului-ANCEX. În prezent, D-ANCEX elaborează un proiect de lege în vederea modificării şi completării cadrului legal primar în vigoare ce urmează să reglementeze noi aspecte ale procedurii de control al exportului. În acest sens şi în Republica Moldova a demarat un Proiect implementat de BAFA cu susţinerea Uniunii Europene în cadrul căruia 5 experţi au sarcina de a face o evaluare a cadrului normativ existent în domeniu în vederea acordării asistenţei la elaborarea şi implementarea unui nou sistem modern de control al exporturilor cu mărfuri strategice. În acest sens, ar fi binevenită experienţa României, precum şi suportul tehnic, care în procesul de preaderare la Uniunea Europeană a ajustat legislaţia la cea a Uniunii Europene, implementată de mai bine de 5 ani, care poate fi utilizată de Republica Moldova economisind, în acest sens, timp şi resurse financiare.

Reguli

Unele particularităţi ale certificării originii mărfurilor în cadrul Acordului CEFTA

Valentina Popa, consultant Secţie originea mărfurilor şi reglementări netarifare, Direcţia reglementări tarifare şi netarifare

E

ste bine cunoscut faptul că domeniul certificării originii preferenţiale a mărfurilor e unul bazat pe responsabilitate şi transparenţă din partea exportatorilor şi încredere plus control, din partea organelor vamale. În acest context, toate acordurile de comerţ liber conţin o clauză, prin care se statuează dreptul exportatorului de a declara pe propria responsabilitate originea mărfurilor exportate.

Urmînd tendinţa europeană de a facilita şi simplifica procedurile vamale, articolul 1931 al Codului vamal al Republicii Moldova defineşte la general noţiunea de „exportator autorizat”: „(1) Agentul economic autorizat este persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislaţia, care deţine acest statut în temeiul deciziei Serviciului Vamal şi care beneficiază de anumite facilităţi în ceea ce priveşte controlul vamal privind securitatea şi siguranţa şi/sau de anumite simplificări prevăzute de reglementările vamale.

(2) Condiţiile, criteriile şi procedura obţinerii, suspendării şi retragerii statutului de agent economic autorizat, facilităţile şi simplificările care se acordă persoanelor cu un astfel de statut sînt stabilite de Serviciul Vamal, în conformitate cu legislaţia”. În domeniul originii mărfurilor, aceste prevederi se manifestă prin acordarea de către Serviciul Vamal a statutului de exportator aprobat.

Republica Moldova este parte a două acorduri de comerţ liber, dintre care doar Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA) prevede posibilitatea exportatorului de a declara pe propria responsabilitate originea preferenţială a mărfurilor pe factură, bon de livrare sau alt document comercial, indiferent

de valoarea lor, precum şi acceptarea de către ţările-membre a acestor dovezi de origine în scopuri de tratament tarifar preferenţial sau favorabil. Sistemul Autonom de Preferinţe Comerciale ATP, acordat unilateral de Uniunea Europeană Republicii Moldova, prevede pentru exportatorii moldoveni posibilitatea de a întocmi declaraţia pe factură doar pentru o partidă de mărfuri cu valoarea de pînă la 6000 euro. În cadrul Acordului de creare a zonei de comerţ liber CSI, deşi este prevăzută declaraţia pe factură în calitate de dovadă de origine, totuşi, ultima este acceptată în scopuri tarifare doar dacă legislaţia naţională a ţării de import prevede acest lucru. Legislaţia Republicii Moldova, ca şi legislaţia tuturor ţărilor-membre CSI, stipulează, că preferinţele tarifare se acordă doar la prezentarea în original a certificatului de origine (articolul 23 al Legii cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997).

Revenind la Acordul CEFTA, menţionăm că articolul 16 al Protocolului referitor la definirea conceptului de „produse originare” şi a metodelor de cooperare administrativă (Anexa 4 a Acordului de amendare şi aderare la Acordul Central European de Comerţ Liber) prevede expres că produsele originare din una dintre Părţi beneficiază de tratament tarifar preferenţial/favorabil la importul lor în cealaltă Parte, prin prezentarea fie a: - certificatului de transport EUR.1, sau - unei declaraţii, în continuare denumită „declaraţie de factură”, dată de exportator pe factură, bon de livrare sau orice alt document comercial, care descrie produsele respective suficient de detaliat pentru a putea fi identificate.

Posibilitatea de întocmire a unei asemenea declaraţii şi condiţiile necesar a fi întrunite şi respectate pentru a obţi-

ne acest statut sînt indicate în articolul 22 al Protocolului referitor la definirea conceptului de „produse originare” şi a metodelor de cooperare administrativă.

Astfel, o declaraţie de factură poate fi întocmită de: a) un exportator aprobat în sensul Articolului 23 al Protocolului menţionat mai sus, sau b) orice exportator cu o partidă de mărfuri compusă din unul sau mai multe colete, ce conţin produse originare, valoarea totală a cărora nu depăşeşte 6000 euro.

Totodată, exportatorul care întocmeşte o declaraţie de factură este gata să prezinte în orice moment, la solicitarea autorităţii vamale a Părţii exportatoare, toate documentele pertinente ce dovedesc originea produselor vizate, precum şi îndeplinirea altor cerinţe prevăzute de Protocol (cum ar fi transportarea directă, principiul teritorialităţii ş.a.). În afară de respectarea cerinţelor enunţate mai sus, autorităţile vamale ale Părţii exportatoare pot autoriza orice exportator (denumit în continuare „exportator aprobat”), care efectuează livrări frecvente de mărfuri în condiţiile Acordului CEFTA, să întocmească declaraţii de factură fără a ţine cont de valoarea produselor vizate. Un exportator care pretinde o astfel de autorizaţie trebuie să ofere autorităţilor vamale elemente de probă a originii produselor, precum şi să respecte alte rigori ale Protocolului. Autorităţile vamale pot acorda statutul de exportator aprobat cu condiţia respectării tuturor condiţiilor considerate necesare. La modul general, atît cerinţele esenţiale faţă de solicitantul statutului de exportator aprobat, cît şi atribuţiile de control ale organelor vamale, legate de acordarea şi supravegherea utilizării acestui statut de către titu-

19

C

Reguli

lari, sînt stabilite de Articolul 23 al Protocolului. În scopul facilitării comerţului extern şi simplificării procedurii de certificare a originii mărfurilor, Serviciul Vamal a iniţiat elaborarea unui Regulament cu privire la acordarea şi utilizarea statutului de exportator aprobat în conformitate cu prevederile Acordului CEFTA. Acest Regulament urmează să stabilească în detaliu condiţiile necesar a fi întrunite de către agenţii economici exportatori de mărfuri de origine preferenţială Republica Moldova, care solicită acest statut, procedura de acordare şi retragere a statutului respectiv, atribuţiile Serviciului Vamal, precum şi drepturile şi obligaţiunile exportatorului aprobat.

Unele din cele mai importante condiţii, care urmează a fi întrunite de solicitanţii statutului de exportator aprobat, conforme atît cu legislaţia naţională, cît şi cu legislaţia Uniunii Europene, ar fi: a) derularea de tranzacţii de export pe o perioadă mare; b) efectuarea de exporturi preferenţiale cu frecvenţă mare şi regulată; c) lipsa încălcărilor regulilor vamale, atît din partea solicitantului, cît şi din partea persoanelor responsabile din întreprinderea acestuia; d) l ipsa datoriilor la plata drepturilor de import/export; e) lipsa încălcărilor regulilor de origine

20

preferenţială, depistate în urma verificărilor ulterioare în cadrul procedurilor de asistenţă administrativă; f) respectarea regulilor de origine prevăzute de Acordul CEFTA în privinţa mărfurilor ce urmează a fi exportate.

Exportatorul, care va solicita statutul de exportator aprobat, va depune la Serviciul Vamal o Cerere-anchetă referitor la acordarea statutului de exportator aprobat, formularul căreia se va regăsi anexele Regulamentului.

O listă aproximativă de documente şi copii de pe unele acte, care vor însoţi Cererea ar fi: a) documentele de constituire a agentului economic-solicitant; b) contractele în baza cărora se vor efectua exporturile de produse originare; c) descrierea procesului tehnologic de obţinere a produselor finite destinate exportului; d) documentele care au însoţit la import sau plasare sub regim vamal suspensiv componentele şi materialele, folosite la obţinerea produselor finite exportate; e) documentele care însoţesc produsele finite la export sau plasare sub regim vamal suspensiv; f) orice alte documente care susţin cele declarate în Cerere. În conformitate cu rigorile legislaţiei europene, la care se aliniază şi actele

emise de Serviciul Vamal, Regulamentul va conţine un capitol, în care se vor enumera drepturile şi obligaţiile deţinătorilor statutului de exportator aprobat, modalitatea de control şi de eventuală retragere a statututlui de către emitent, precum şi modul de contestare în instanţă a acţiunilor Serviciului Vamal.

Aprobarea şi aplicarea în practică a Regulamentului cu privire la acordarea şi utilizarea statutului de exportator aprobat în conformitate cu prevderile Acordului CEFTA, va da posibilitate marilor agenţi economici exportatori de produse originare din Republica Moldova (cei cu tranzacţii cu o valoare mai mică de 6000 euro pot utiliza această facilitate fără autorizare), să beneficieze de posibilitatea de a declara pe propria responsabilitate originea mărfurilor, ceea ce, în condiţiile respectării prevederilor Acordului CEFTA şi a Regulamentului menţionat, va conduce atît la cîştig de timp, cît şi de mijloace financiare, legate de scutirea de necesitatea de a obţine certificate de transport EUR.1. Astfel, ca şi o intenţie nedeclarată cu efect colateral, utilizarea statutului de exportator aprobat va contribui şi la procesul de „educare” a responsabilităţii agenţilor economici şi transparenţei activităţii lor, la ridicarea nivelului de încredere reciprocă între mediul de afaceri şi Autoritatea vamală.

I

COMENTARII Măsurile Comentarii

II

de optimizare a adminitrării vamale

---------------------------------------------------------------------------------------------------------În vederea asigurării perceperii integrale a drepturilor de import, la finele anului 2011 şi pe parcursul anului 2012, Serviciul Vamal al Republicii Moldova a întreprins un set de măsuri în vederea eficientizării administrării vamale, în special în domeniul colectării veniturilor vamale, prevenirii evaziunilor fiscale, combaterii traficului ilicit transfrontalier.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

nstrumentele ce asigură perceperea veniturilor vamale implementate de către Serviciul Vamal sînt complexe şi cuprind toate etapele procedurii de vămuire a mărfurilor, sporind controlul corectitudinii datelor ce stau la baza calculării impozitelor şi taxelor şi anume: controlul corectitudinii determinării valorii în vamă, a codului tarifar, originii şi cantităţii mărfurilor, controlul corectitudinii acordării facilităţilor fiscale, respectarea condiţiilor regimurilor vamale suspensive/ antrepozite vamale, zona liberă/, depistarea şi anihilarea oricăror tentative de eschivare de la plata impozitelor.

Serviciul Vamal monitorizează importul de mărfuri în ţară din punct de vedere al corectitudinii şi plenitudinii declarării în vamă a acestora. În cazul în care apar careva suspiciuni privind autenticitatea declarării mărfurilor din punct de vedere al poziţiei tarifare, al valorii în vamă, originii etc., pentru produsele respective de mărfuri se stabilesc criterii de selectivitate, urmînd ca tranzacţiile de import să fie monitorizate în vederea excluderii iregularităţilor la vămuirea mărfurilor.

Totodată, Serviciul Vamal a acordat o atenţie sporită activităţilor analitice, menite să identifice domenile de risc sporit de eschivare de la plata drepturilor de import, şi introducerea unor bariere eficiente şi sigure de control.

Printre măsurile, filtrele adiţionale de control, implementate de Serviciul Vamal sînt de evidenţiat următoarele:

Măsurile de sporire a controlului vamal la trecerea frontierei: - Scanarea mijloacelor de transport, în comun cu autorităţile vamale din România. Interacţiunea şi scanarea mijloacelor de transport realizate în strânsă colaborare între lucrătorii vamali moldoveni şi români s-a adeverit a fi un mecanism eficient în prevenirea şi combaterea traficului ilicit de mărfuri. În conlucrare cu autorităţile vamale din România se efectuează scanarea în comun cu colaboratorii vamali din ambele ţări şi s-a implementat mecanismul de contrapunere a datelor vamale privind mărfuri prin schimbul fişelor de însoţire la punctele de trecere a frontierei.

Din 1 iunie 2012 se planifică automatizarea procesului de schimb de date vamale la unul din punctele vamale pilot. Totodată, sînt create grupe comune de analiză de risc, care efectuează schimbul de informaţii relevante identificării ariilor de risc sporit.

- Cu autorităţile vamale din Ucraina se implementează sistemul schimbului de informaţii vamale prealabile, în regim on-line, care permite contrapunerea datelor. Totodată, introducerea în ţară a mărfurilor fără confirmarea datelor din sistemul electronic de schimb de informaţii prealabile nu se admite.

- S-a dispus cîntărirea obligatorie, la import, a unităţilor transport care vin nesigilate, şi există riscul de di-

minuare a greutăţii în actele de însoţire. Cîntarele sînt instalate la punctele de frontieră cu trafic internaţional sporit, în conformitate cu cerinţele în domeniul transportului internaţional.

- Pentru asigurarea tranzitului: s-a dispus sigilarea obligatorie a unităţilor de transport care tranzitează teritoriul RM; în caz de necesitate se asigură escortarea mijloacelor de transport; stabilirea duratei optime a timpului de tranzit, reieşind din circumstanţele operaţiunii şi nivelul de risc al operaţiunii; a fost ajustat mecanismul de implementare a măsurilor de asigurare a încasării obligaţiei vamale, în cazul încălcării condiţiilor regimului de tranzit.

- Întru eficientizarea controlului mărfurilor şi crearea condiţiilor necesare de lucru s-a dispus redirecţionarea mărfurilor spre posturi vamale dotate cu echipament şi mijloace tehnice de control necesare efectuării unui control vamal eficient.

- Se întreprind măsuri de valorificare a infrastructurii vamale, în special prin exploatarea „terminalelor” la posturi vamale internaţionale, pentru efectuarea controlului fizic detaliat al mărfurilor de risc sporit şi al unităţilor de transport cu sigilii şi alte asigurări vamale intacte.

- S-a dispus vămuirea la frontieră a mărfurilor de risc sporit, precum a bagajului neînsoţit şi a fost reglemen-

21

COMENTARII C Comentarii

tată procedura de control al unităţilor de transport, tehnici de efectuare a controlului fizic şi de scanare a acestora utilizînd echipamentul special.

- A fost ajustată procedura de vămuire a expedierilor poştale. Astfel, s-a dispus efectuarea controlului vamal prealabil la postul vamal Aeroport internaţional Chişinău, sau controlul detaliat al unor expedieri poştale cu mărfuri de risc sporit din punct de vedere al valorii.

Control în posturile vamale interne Tehnici de control - Specializarea posturilor vamale pentru controlul mărfurilor de risc precum aparate şi echipamente de uz casnic, mărfuri de larg consum din ţările cu nivel de risc sporit de subevaluare a mărfii.

- Instituirea echipelor de control fizic detaliat pentru mărfuri de risc conform criteriilor de selectivitate. Echipe de control, constituite din colaboratori experimentaţi, intervin pentru efectuarea controlului fizic, conform criteriilor de risc, perfectînd actul de control.

Controlul valorii în vamă - Instituirea a 3 nivelure (filtre) de control al valorii în vamă şi anume: 1) desemnarea colaboratorilor responsabili de verificarea valorii în vamă la fiecare post vamal; 2) verificarea tranzacţiilor de către conducătorul subdiviziunii venituri şi valoare în vamă şi

aprobarea acesteia de către şeful postului/biroului vamal şi 3) Monitorizarea în timp real de către Aparatul central al Serviciul Vamal a tranzacţiilor de import în vederea identificării riscurilor ce ţin de vămuirea mărfurilor de risc cu valori subevaluate în comparaţie cu mărfurile identice şi similare vămuite anterior.

- Intensificarea controlului tranzacţiilor perfectate prin companiile şi zonele off-shore - Implementarea modulului valori în vamă minime în SI ASYCUDA WORLD utilizat în scopul analizei de risc şi identificării automatizate a tranzacţiilor cu devieri de valoare in vama medie.

- Actualizarea continuă a preţurilor de referinţă, inclusiv prin consultarea acestora cu producători, importatori legali.

- Aprobarea instrucţiunilor de serviciu detaliate pentru colaboratorii vamali, privind modalitatele de aplicare a metodelor determinării valorii în vamă.

- Iniţierea solicitărilor de verificare a tranzacţiilor economice dubioase de către organele vamale ale ţărilor de export prin intermediul Centrului din Sud-Estul Europei de aplicare a legii;

tă controlului riguros al legalităţii beneficierii de facilităţi fiscale şi vamale, s-a diminuat importul activelor materiale în capitalul statutar pentru primele 4 luni 2012 cu 6,4% (sau 8,3 mil lei) în comparaţie cu perioada de gestiune 2011.

- Efectuarea controlului conformităţii certificatelor de origine în scopul excluderii acordării nejustificate a preferinţelor (scutirea de la plata taxei vamale).

- Controlul activităţii antrepozitelor vamale. Conform datelor registrului antrepozitelor vamale: - 2008 – 46 antrepozite; 2009 – 61; 2010 – 56; 2011 – 58; şi în 2012 – 45 antrepozite, din care în 2012 la 27 expiră termenul de valabilitate a autorizaţiei.

- Intensificarea supravegherii stocurilor de mărfuri plasate în zonele economice libere, prin efectuarea auditului rezidenţilor zonelor şi implementarea noului sistem de evidenţă a operaţiunilor cu mărfuri în zonă (la intrare/scoatere şi consumul în zonă).

- În cadrul Serviciului Vamal s-a instituit secţia executarea silită a obligaţiilor vamale, care va asigura încasarea datoriilor faţa de bugetul de stat.

Controlul acordării facilităţilor - Instituirea comisiilor de nivel departamental şi teritoriale cu privire la examinarea actelor aferente tranzacţiilor de import al mărfurilor cu aplicarea scutirilor de la plata drepturilor de import. Astfel, de exemplu, datori-

Activitatea analitică Eficientizarea activităţii la fiecare etapă de control vamal şi dezvoltarea activităţilor analitice este de o importanţa strategică pentru Serviciul Vamal, care a întreprins mai multe măsuri în acest sens, printre care: - În scopul sporirii capacităţilor analitice Serviciul Vamal a dispus crearea mai multor grupuri de lucru specializate ce efectuează analiza tranzacţiilor pe tipuri de mărfuri, fiind identificate rezerve în vederea controlului corectitudinii valorii în vamă, determinării corecte a codurilor tarifare, ceea ce duce la încasarea suplimentară a veniturilor şi, totodată, iniţierea misiunilor de audit post-vămuire, crearea profilurilor de risc. Grupurile de lucru identifică tendinţele şi factorii ce pot cauza eschivarea de la plata drepturilor de import.

Totodată în 2012 de către Serviciul Vamal s-a iniţiat: - instituirea subdiviziunii specializate – Direcţia analitică, care acordă suportul analitico-informativ, coordonează şi monitorizează activitatea subdiviziunilor, la capitolul aplicării

22

ICOMENTARII Comentarii

măsurilor de politică vamală, precum şi contribuie la realizarea funcţiei de bază a sistemului vamal de asigurare a perceperii corecte a veniturilor vamale. Direcţia colectează, sintetizează informaţiile privind impactul activităţii vamale asupra comerţului internaţional; pregăteşte în baza materialelor analitice propuneri privind optimizarea instrumentelor de administrare vamală, elaborează prognoza (pe termen mediu şi lung) şi elaborează propuneri de îmbunătăţire a activităţii - În domeniul analizei de risc în 2012 s-a elaborat conceptul Centrului analitico-informaţional, menit să eficientizeze procesul de colectare, evaluare, analiză a oricărui tip de informaţie, ce poate avea relevanţă la aspectul antifraudă a activităţii vamale. Centrul va elabora produsele de inteligenţă cu transmiterea acestora subdiviziunilor relevante ale Serviciului Vamal. Centrul va colabora cu toate subdiviziunile din Serviciul Vamal şi alte organe de control pentru a asigura colectarea informaţiilor necesare analizei de risc.

Laborator vamal - După necesitate se dispune efectuarea expertizei mărfurilor în laboratoare din RM, laboratoare vamale din Ucraina, România.

- În 2012 este în proces de implementare proiectul de construcţie a laboratoriului vamal propriu, finanţat din fonduri europene.

- Datorită analizei tranzacţiilor cu anumite tipuri de mărfuri de risc, sînt recalculate suplimentar drepturi de import, totodată Serviciul Vamal iniţiază propuneri pentru politica vamală şi fiscală, întru eliminarea factorilor care favorizează eschivări de la plata drepturilor de import.

Drept exemplu pot servi următoarele cazuri: - la importul uleiurilor pentru motoare, uleiurilor lubrifiante pentru motoare şi turbine, s-a constatat că circa 80% din uleiurile importate reprezintă uleiuri minerale clasificate la poziţia tarifară 2710 19 810, la care taxa vamală este „0%”, pe cînd ponderea uleiurilor semisintetice şi sintetice de la poziţia tarifară 3403 (taxa vamală „5%” „6,5%”), reprezintă doar circa 20%. În acelaşi timp, pe piaţa internă se comercializează preponderent uleiuri semisintetice şi sintetice.

Avînd în vedere faptul că într-un şir de Declaraţii vamale, descrierea mărfii în declaraţie, în documentele anexate (invoice, declaraţie de export etc.), precum şi pe etichetele produselor importate, informaţiile de pe paginile web ale producătorilor erau contradictorii, au fost prelevate probe de mărfuri, iar Declaraţiile au fost validate, fiind concomitent asigurate mijloace financiare pentru acoperirea, în caz de necesitate, a drepturilor de import (efectul economic constituind circa 321 mii lei).

Totodată, pentru tipurile respective de ulei a fost prezentat un Raport privind efectuarea auditului postvămuire la tranzacţiile anterioare.

De asemenea, drept rezultat al acţiunii criteriului sus-menţionat, unii agenţi economici deja declară în mod uleiurile respective, adică la poziţiile tarifare la care se aplică taxe vamale în mărime de 5% şi 6,5%.

- Păcură (poziţiile tarifare 271019510 271019690). Întru eschivarea de la plata drepturilor de import, în particular, a accizelor, unii agenţi economici prezentau spre vămuire motorina drept păcură sau combustibil lichid pentru uz neindustrial. Ca urmare a aplicării criteriului de selectivitate privind monitorizarea tranzacţiilor de import cu produse respective, prelevării probelor şi a rezultatelor încercărilor de laborator, efectuate în Ucraina, s-a constatat, la o tranzacţie circa 484,6 tone de motorină declarate neautentic, efectul economic constituind circa 661,1 mii lei.

Control ulterior - S-a dispus instituirea subdiviziunilor de control ulterior în birouri vamale pentru reverificarea corectitudinii declarării mărfurilor.

- În cadrul direcţiei de control ulterior, s-a instituit grupul de lucru responsabil de identificarea şi generalizează cauzele şi condiţiilor ce favorizează comiterea ilegalităţilor în domeniul vamal; Grupul efectuează activitate operativă de investigaţie în vederea acumulării informaţiilor

23

COMENTARII C Comentarii

necesare utilizării în analiza, planificarea şi monitorizarea controlului ulterior.

Activitatea anti-fraudă - Serviciul Vamal a iniţiat o propunere legislativă privind revizuirea legislaţiei la capitolul sancţiuni materiale şi administrative, prin decriminalizarea contrabandei, astfel încît acest tip de încălcări să fie sancţionat material şi administrativ conform procedurii stipulate în Codul Vamal. S-a constatat, că, în 2009-2011, din 92 de cazuri de contrabandă cu valoare a mărfurilor de 120 mil. au fost confiscate real doar mărfuri în valoare de 17 mil., ceea ce denotă necesitatea modificării procedurilor şi răspunderii.

Contracararea traficului ilicit de mărfuri prin segmentul transnistrean - În vederea contracarării traficului ilicit de mărfuri prin teritoriul Transnistriei, s-a iniţiat schimbul de informaţii, escortarea mărfurilor între posturile vamale interne de control, desfăşurarea de operaţiuni comune. Totodată, a fost relansat traficul pe calea ferată.

Stimularea conformării voluntare la plata impozitelor - Serviciul Vamal a implementat proceduri simplificate de vămuire pentru

24

agenţi economici credibili şi procedura de vămuire la domiciliu cu declarare electronică. Totodată este în proces de dezvoltare conceptul „Operator economic autorizat”.

- Se dezvoltă în continuare parteneriatul vama-business prin activitatea consiliilor consultative, asigurarea accesului la informaţii, în special prin Internet, cum ar fi tariful integrat vamal/TARIM/.

- Este în proces de dezvoltare şi ulterior implementarea conceptului „transportator credibil”, care se conformează benevol la respectarea legislaţiei, întrunesc condiţiile organului vamal şi pot beneficia de unele facilităţi, simplificări la trecerea frontierei.

- Reducerea timpului de vămuire şi o procentului controalelor fizice. Astfel, durata staţionării în posturile vamale de frontieră s-a redus practic de trei ori în comparaţie cu anul 2008 (cînd a constituit în medie 55 minute), în 2009 - 45 minute, în 2010 şi 2011 circa 30 min, în 2012 - 23 min.

- Parametrii selectivităţii în Sistemul informaţional integrat vamal, care asigură repartizarea declaraţiilor vamale în baza analizei de risc pe culoare de vămuire / roşu, galben, sau verde/ au fost revizuiţi şi ajustaţi în direcţia micşorării procentului controlului fizic la import (de la 20% în 2008-2010

la 5 % în 2011) şi majorării (de la 70 % în 2008 – 2010 pînă la 90% în 2011) a culoarului verde la export, întru facilitarea exportului de mărfuri din RM. Prevenirea corupţiei - S-au intensificat măsuri de control al integrităţii prin atestarea colaboratorilor, prevenirea situaţiilor de conflict de interese, totodată implementarea procedurilor simplificate minimizează contactul fizic cu colaboratorii vamali şi reduc riscul corupţiei.

Consolidarea capacităţilor instituţionale de administrare vamală - Serviciul Vamal continuă implementarea standardelor şi recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Vămilor în domeniul securizării şi facilitării comerţului.

- Este în proces de elaborare noul Cod Vamal ajustat la convenţia Kyoto şi legislaţia UE - Se dezvoltă sistemul de control intern şi evaluare a eficienţei pe baza indicatorilor de performanţă.

Impactul măsurilor întreprinse poate fi estimat doar dacă ele sînt privite în complex. Aceste măsuri sunt menite să asigure încasarea deplină a drepturilor de import şi aducerea în cadrul legal a tranzacţiilor de import/export.

C

ICOMENTARII Comentarii

Sistemul de selectivitate – element-cheie în consolidarea conceptului de analiză de risc

C

Irina Roşca, şef Secţie gestionarea selectivităţii, Direcţia analiza riscurilor

---------------------------------------------------------------------------------------------------------Conceptul de management al riscurilor în Serviciul Vamal a fost introdus în toamna anului 2005, odată cu operarea modificărilor în structura organului şi ca rezultat al creării Direcţiei analiza riscurilor şi are menirea de a asigura efectuarea unui control vamal adecvat, bazat pe redistribuirea optimă a resurselor pe direcţiile cele mai importante şi prioritare, în vederea prevenirii şi combaterii încălcărilor legislaţiei vamale în vigoare.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

P

entru administraţiile vamale, există întotdeauna un element de risc în controlul şi facilitarea circulaţiei mărfurilor. Nivelul controlului vamal aplicat pentru a asigura conformitatea cu reglementările vamale trebuie să fie direct proporţional cu nivelul de risc evaluat.

Tehnicile moderne de control vamal acordă procesului de gestionare a riscurilor o importanţă majoră. Acest fapt contribuie la determinarea existenţei zonelor de expunere la risc şi sprijină deciziile de gestionare cu privire la alocarea resurselor limitate în modul cel mai eficient. În procesul de gestionare a riscurilor e necesar să fie găsit un echilibru între costuri şi beneficii şi în mod clar că, din punct de vedere al rentabilităţii, nu poate fi un tratament egal pentru toate riscurile depistate. Pentru a decide ce constituie un nivel acceptabil sau inacceptabil de risc sînt necesare anumite criterii de evaluare a riscurilor.

Astfel, în susţinerea ideilor expuse mai sus, în aprilie 2006 se implementează Modulul de Selectivitate a Sistemului Informaţional „Asycuda World” – un element-cheie în consolidarea conceptului de analiză de risc. Selectivitatea, ca parte componentă a sistemului de administrare a riscurilor reprezintă un aspect important în activitatea Serviciului Vamal şi presupune efectuarea unor controale vamale „ţintă” bazate pe rezultatele activităţii de analiză de risc,

ce presupune că nu toate încărcăturile sînt examinate fizic, din moment ce sînt eliberate de orice suspiciuni. Dimpotrivă, verificările fizice sînt efectuate în baza riscului că o anumită încărcătură poate presupune anumite nereguli (din motivul unei fraude deliberate, din alt motiv legat de respectarea procedurii sau, pur şi simplu, din cauza unei erori).

Nivelul riscului estimat reprezintă culoarul de control vamal pe care este direcţionată o declaraţie vamală în SI „ASYCUDA World” în baza: 1) criteriilor de selectivitate (create în baza unor riscuri potenţiale şi consumate) şi 2) parametrilor generali ai selectivităţii prevăzuţi de SI „ASYCUDA World”.

Sistemul de selectivitate, bazat pe existenţa unor filtre – rezultate al procesului de analiză de risc, distribuie declaraţia vamală pe unul din cele trei culoare de vămuire: Culoarul roşu - determină acordarea liberului de vamă după efectuarea obligatorie a controlului documentar şi fizic; Culoarul galben - determină acordarea liberului de vamă după efectuarea obligatorie a controlului documentar; Culoarul verde - determină acordarea liberului de vamă fără efectuarea controlului documentar şi fizic.

PARAMETRII GENERALI AI SELECTIVITĂŢII Parametrii generali ai selectivităţii sistemului informaţional „ASYCUDA Wor-

ld” permit controlarea procentajului declaraţiilor vamale direcţionate pe culoare de control vamal în conformitate cu politica aprobată de conducerea Serviciului Vamal. În conformitate cu „Programul de Dezvoltare Strategică a Serviciului Vamal pe anii 2012-2014”, în vederea promovării conformării voluntare la plata drepturilor de import/export prin intermediul procedurilor vamale moderne, care facilitează comerţul extern şi asigură securitatea lanţului de aprovizionare internaţională , una din ţintele propuse de administraţia vamală pentru anul 2012 este micşorarea cotei declaraţiilor vamale de import/export direcţionate pentru control fizic. Acest lucru va permite birourilor vamale să facă faţă volumului de lucru zilnic cu echilibrarea numărului de declaraţii vamale direcţionate pentru control fizic şi capacitatea inspectorului vamal de a face controlul ce se impune.

Parametrii generali ai selectivităţii reprezintă nivelul minim al selectivităţii pe culoare de control vamal: roşu, galben, verde.

Nivelul minim al selectivităţii poate fi influenţat spre majorare de către criteriile de selectivitate active în sistem, precum şi de selecţia aleatorie a declaraţiilor vamale.

Astfel, la finele lunii noiembrie anul curent au fost modificaţi parametrii generali ai selectivităţii, care, la moment, sînt:

25

COMENTARII C Comentarii

Roşu Galben Verde

Import 10% 10% 80%

Export 5% 5% 90%

Evoluţia parametrilor generali ai selectivităţii arată în felul următor: La import

La export

CRITERIILE DE SELECTIVITATE Criteriile de selectivitate definesc direcţionarea pe unul din culoarele de vămuire şi rata declaraţiilor care urmează să fie selectate pe baza uneia sau a mai multor date cuprinse în anumite rubrici din declaraţia vamală în detaliu.

Criteriile de selectivitate introduse în sistemul informaţional „ASYCUDA World” sînt utilizate la examinarea selectivă a declaraţiilor vamale prin desemnarea nivelurilor strategice de control vamal. O declaraţie vamală poate fi selectată de unul sau mai multe criterii de selectivitate. În cazul în care o declaraţie vamală este selectată de mai multe criterii de selectivitate care prevăd diferite niveluri al riscurilor, aceasta va fi direcţionată pe cel mai sever culoar.

Criteriile de selectivitate pot fi clasificate condiţionat în mai multe categorii, după nivelul de aplicare, perioada de valabilitate, caracterul mesajului, aria de risc ş.a.

După nivelul de aplicare, în dependenţă de aria de risc sau specificul teritorial, criteriile de selectivitate pot fi de nivel naţional, regional şi local.

- Criteriile naţionale – sînt criteriile care vi-

26

zează riscurile prioritare pentru Serviciul Vamal şi sînt active pentru toate birourile vamale.

- Criteriile regionale – sînt criteriile care vizează riscurile potenţiale şi consumate la nivelul unui birou vamal. În cazul în care acelaşi risc este depistat de mai multe birouri vamale, criteriul regional poate trece la nivel naţional.

- Criteriile locale – sînt criterii care vizează riscurile specifice pentru unul sau mai multe posturi vamale din cadrul unui birou vamal.

După Perioada de valabilitate criteriile pot fi: - criterii active cu o perioadă de valabilitate determinată; - criterii active pentru o perioadă nedeterminată.

După caracterul mesajului pe care îl poartă distingem criterii: - Informative – conţinutul mesajului criteriului prevede informarea inspectorului vamal despre anumite riscuri prestabilite, care sînt coraportate la declaraţia vamală în lucru.

- Dispozitive – conţinutul mesajului criteriului prevede îndeplinirea unor măsuri concrete.

După aria de risc criteriile de selectivitate pot face referinţă la coduri de marfă vulnerabile, liste de ţări, de transportatori, de brokeri vamali etc. Începînd cu implementarea sistemului de selectivitate, dreptul de a crea şi modifica criterii de selectivitate i-a revenit Direcţiei analiza riscurilor din cadrul Aparatului central al Serviciului Vamal. În anul 2007 s-a recurs la practica creării criteriilor de selectivitate naţionale şi locale şi, respectiv, dreptul de a crea şi modifica criterii la nivel local a fost atribuit birourilor vamale. Totodată, în aprilie 2010 acestea au fost investite cu dreptul de a crea şi criterii de selectivitate regionale. Începînd cu luna noiembrie 2011, atribuţia de creare, monitorizare şi administrare a criteriilor de selectivitate la nivel naţional, regional şi local revine exclusiv Aparatului central al Serviciului Vamal.

Evoluţia criteriilor de selectivitate la nivel naţional, regional şi local după ani La etapa actuală, Modulul Selectivităţii al SI „ASYCUDA World” conţine în sine 140 criterii de selectivitate naţionale şi 15 criterii de selectivitate regionale active care, de regulă, reprezintă un filtru pentru totalitatea declaraţiilor vamale de import sau export.

Dar orice regulă are o excepţie. În ceea ce ţine de aplicarea criteriilor de selectivitate,

excepţia o constituie declaraţiile vamale depuse de Agenţii Economici de Încredere. În conformitate cu „Regulamentul cu privire la statutul de agent economic de încredere”, aprobat prin Ordinul Directorului general al Serviciului Vamal nr. 268-o din 9 iulie 2010 „referitor la aprobarea Regulamentului cu privire la statutul de agent economic de încredere”, agenţii economici care au aplicat pentru statutul de AEÎ, la depunerea declaraţiilor vamale, sînt absolviţi de acţiunea majorităţii criteriilor de selectivitate (cu excepţia celor operative).

Astfel, companiile deţinătoare al statutului AEÎ se bucură de un „punctaj de risc redus” care este încorporat în sistemul de gestionare a riscurilor al Serviciului vamal (Modulul Selectivităţii al SI „ASYCUDA World”). Declaraţiile vamale depuse de agenţii economici AEÎ sînt distribuite pe culoare de vămuire conform unui procentaj mai avantajos comparativ cu restul agenţilor economici. Aceştia beneficiază prioritar de culoarul verde şi galben de vămuire.

La momentul de faţă, lista agenţilor economici de încredere este formată din 33 de companii care au dat dovadă de o credibilitate sporită, iar Serviciul Vamal încurajează în continuare agenţii economici să aplice pentru statutul de AEÎ.

Totodată, din moment ce prevederile AEÎ au intrat în vigoare, acestea urmează să fie dezvoltate în continuare şi explicate pe baza celor mai bune practici în acest domeniu. În această ordine de idei, prin intermediul Comitetului consultativ al Serviciului Vamal, s-a iniţiat un sondaj care are drept scop promovarea şi eficientizarea procedurilor simplificate de vămuire pentru companiile ce se conformează prevederilor legislaţiei vamale.

Astfel, deţinătorii statutului AEÎ sînt invitaţi să completeze un chestionar disponibil în format electronic pe pagina web oficială a Serviciului Vamal www.customs. gov.md, rubrica „Formulare”.

Acest chestionar va permite beneficiarilor AEÎ să se expună pe marginea „dificultăţilor întîmpinate în procesul de obţinere a statutului”, „beneficiile care au fost sesizate de întreprindere ca urmare a deţinerii statutului de AEΔ şi, nu în ultimul rînd, asupra „facilităţilor suplimentare de care ar dori să beneficieze în calitate de AEΔ. Rezultatele sondajului vor fi luate în calcul şi, nu în ultimul rînd, vor sta la baza iniţierii unor modificări ale Regulamentului cu privire la statutul de agent economic de încredere în vederea ajustării acestuia şi acordării pe viitor unui număr mai mare de facilităţi pentru agenţii economici beneficiari ai statutului de AEÎ.

ICOMENTARII Comentarii

Managementul Conformării în domeniul vamal

Programul se lansează cu genericul - «Mai multe facilităţi pentru agenţi economici credibili şi controale cît mai riguroase pentru companiile de risc sporit».

Natalia Calenic, şef Direcţie managementul strategic şi relaţii internaţioanle Precondiţiile dezvoltării Managementul Conformării în sistemul vamal În secolul XXI autorităţilor vamale se atribuie un rol determinant în asigurarea conformării comerţului internaţional la cerinţele şi standardele în domeniu. În mod special, au sporit cerinţele şi responsabilitatea autorităţilor vamale pentru facilitarea comerţului legal şi asigurarea securităţii şi siguranţei în traficul de mărfuri şi persoane peste frontieră.

Schimbările în conjunctura economiei globale, noile provocări legate de creşterea volumului comerţului, sporirea măsurilor de securitate a traficului internaţional, priorităţile politicilor promovate de guvern, în special ce ţin de colectarea integrală a veniturilor în bugetul de stat şi combaterea infracţiunilor transfrontaliere – toţi aceşti factori afectează puternic modul în care vama îşi exercită atribuţiile şi impun ajustarea continuă a întregului proces de administrare vamală. Astfel dacă anterior, principiul selectivităţii controlului vamal s-a bazat preponderent pe efectuarea controlului mai riguros al mărfurilor cu risc sporit după prezentarea acestora spre declarare, atunci cerinţele politicilor de securitate şi de facilitare a comerţului impun autorităţile vamale să analizeze riscurile de la primele etape ale operaţiunii de import/export (adică de la primul participant al lanţului de livrare internaţional, fie acesta producător, expeditor sau intermediar). În aceste condiţii, pentru a face faţă cerinţelor, a fost necesară revizuirea principiilor de administrare vamală şi trecere de la modul tradiţional de exercitare a controlului la viziuni mai mo-

derne bazate pe o abordare holistică şi sistemică a aspectelor de analiză de risc.

Astfel, promovarea şi stimularea conformării voluntare la respectarea legislaţiei vamale a devenit un imperativ pentru sistemul vamal modern.

Organismele internaţionale specializate, precum Organizaţia Mondială a Vămilor, Banca Mondială, încurajează administraţiile vamale să dezvolte pe baza tehnicilor de analiză de risc şi de selectivitate un sistem mai complex de management al conformării la respectarea reglementărilor vamale.

Pornind de la aceste considerente, Serviciul Vamal şi-a propus să elaboreze pe parcursul anului 2012 un Program de Management al Conformării în domeniul vamal (în continuare - MC).

Semnificaţia noţiunii de conformare în domeniul vamal.

Scopul principal al Programului MC constă în consolidarea capacităţilor Serviciului Vamal de a stimula şi maximiza conformarea voluntară, direcţionînd resursele spre domenii de risk sporit.

Astfel, elucidarea noţiunii de conformare este primul pas spre înţelegerea conceptului care stă la baza acestui Program. În activitatea sa autorităţile vamale se confruntă, în principal, cu două situaţii tipice: 1 - conformare şi 2 - neconformare.

Conformarea voluntară este situaţia în care agentul economic îşi respectă obligaţiile faţa de vamă din start, de la bun început. Asumarea de către agenţii economici a responsabilităţii pentru conformare maximă şi minimizarea riscurilor în lanţul internaţional

de aprovizionare reprezintă, de fapt, o precondiţie pentru parteneriat şi încredere între vama şi businesul. Este evident, că agenţii economici implicaţi în comerţul exterior sunt cointeresaţi în realizarea tranzacţiilor în mod rapid şi sigur, astfel încît livrarea de mărfuri să fie pasibilă cu costuri optime şi riscuri minime. Conformare voluntară, în acest sens, devine pentru businessmeni garantul obţinerii profitului maxim.

Prin prisma administrării vamale, nivelul ridicat de conformare voluntară reduce necesitatea măsurilor forţate, cu consum mare de resurse şi de timp din partea vămii şi totodată, permite autorităţii vamale să se focuseze asupra zonelor de risc pentru a preveni fraude. Din aceste considerente vama îşi pune ca scop, prin intermediul Programului MC, să extindă la maximum segment agenţilor economici care se confomează benevol (a se vedea tabelul anexat).

Totodată, pentru a maximiza conformarea este necesar de a se asigura că agenţii economici cunosc obligaţiile care le revin, precum şi discpun de capacităţile a le îndeplini. Din aceste considerente, vama întreprinde măsurile necesare pentru ca companiile să înţeleagă corect cerinţele legale şi ca procedurile vamale să fie relativ simplu de a urmărite şi îndeplinite. În acest scop Serviciul Vamal urmează să valorifice mecanismul de informare, comunicare şi dezvoltare a parteneriatului cu agenţi economici credibil. Agenţilor economici credibili se vor acorda facilităţi, în formă de controale reduse, calitatea serviciilor prestate, simplificarea procedurilor şi reducerea costurilor aferente operaţiunilor de comerţ exterior.

Cu toate că majoritatea contribuabililor pot fi ajutaţi sau convinşi întru

27

COMENTARII C Comentarii

conformarea voluntară în condiţii corecte, există totuşi, persoane, care nu doresc să-şi onoreze obligaţiunile şi, în schimb, decid să nu se conformeze legislaţiei vamale, încearcînd să se eschiveze de la onorarea obligaţiilor vamale (categoria a 2-a din tabelul anexat, agenţi economici – potenţiali infractori). Serviciul Vamal prin MC nu doar încurajează, dar şi este dispus să acorde asistenţă agenţilor economici doritori să se conforme benevol, implicit prim programe de consultanţă şi parteneriat.

Este bine cunoscut faptul că persoanele sunt mai predispuse să evite de a se achita de obligaţiile lor dacă constată că alţi infractori rămîn nepedepsiţi. Este vital ca cel de – al doilea segment al agenţilor economici – potenţiali infractori, cu riscul de a comite fraude vamale, să se confrunte cu pericolul foarte real de a fi depistaţi şi pedepsiţi. La rîndul lor cei care fac parte din categoria crima organizată urmeză a fi sancţionaţi prin aplicarea măsurilor corespunzătoare gradului de vinovăţie şi prejudiciului cauzat. Astfel, în cazul comiterii unor infracţiuni Serviciul Vamal, conform competenţilor legale, întreprinde toate măsurile pentru elucidarea cazului, identificarea celor vinovaţi şi sancţionarea acestora conform legislaţiei.

Prin Programul MC, Serviciul Vamal se angajează să nu tolereze sub nici o formă şi în nici un mod infracţiunile transfrontaliere. Totodată, Serviciul Vamal întreprinde şi măsurile pro-active. Astfel, concomitent cu utilizarea tuturor posibilităţilor legale de sancţionare, se vor aplica măsuri de prevenire şi de stimulare a conformării benevole. În acest context, este important, că vama să ofere agenţilor economici oportunităţi şi posibilităţi reale de a se conforma cu legislaţia, inclusiv prin măsuri de informare, acordare de asistenţa on-line, oferirea consultaţiilor privind aplicarea legislaţiei vamale, promovarea şi popularizarea legislaţiei vamale, chestionarea nivelului de mulţumire de serviciile publice, măsuri anticorupţie pentru a identifica factorii ce generează comportamentul fraudulos şi alte încalcări ale legislaţiei vamale. Toate acestea sînt instrumente şi mecanisme menite să reducă riscul şi posibilităţile de comitere a unor erori, contravenţii şi infraciuni.

Instrumente de gestionare a conformării, sau cum încurajăm respectarea

28

benevolă a legislaţiei vamale şi descurajăm comportamentul fraudulos.

Programul MC se bazează pe un set de pîrghii menite să încurajeze respectarea benevolă a legislaţiei vamale şi să descurajeze comportamentul fraudulos.

Spectrul neconformării este unul diversificat şi variază de la încălcări premeditate, intenţionate, care aduc prejudiciu considerabil bugetului, pînă la inadvertenţe tehnice, care nu au nici un impact asupra perceperii taxelor şi impozitelor, sau respectării altor măsuri netarifare. În acest context, măsurile de gestionare a neconformării aplicate de Serviciul Vamal vor fi întotdeanuă adecvate, corespunzătoare nivelului de risc.

Astfel, Programul MC cuprinde un set de măsuri de gestionare a situaţiilor de risc, care sînt diversificate în dependenţă de nivelul de gravitate a faptelor sau tentativelor de neconformare şi, totodată, măsurile ce stimuleză conformare voluntară. În acest sens Piramida MC (a se vedea figura anexata) oferă o privire conceptuală şi explică înteracţiunea între facilitare şi control avînd la bază managementul riscurilor.

Managementul conformării – facilitare versus control sau facilitare şi control Scopul principal al Programului MC constă în a asista autoritatea vamală să realizeze cele două obiective prioritare: facilitarea comerţului şi asigurarea respectării cadrului legal în mod eficient şi eficace.

Aceste două obiective, pe de o parte, facilitarea comerţului şi, pe de altă

parte, controlul, uneori sînt percepute că două extreme, (facilitare versus control) - cînd promovarea primului duce inevitabil la minimizarea rolului celuilalt (sporirea nivelului de facilitare duce la reducerea controalelor şi viceversa înăsprirea controlului afectează negative facilitarea). Însă, prin prisma noului concept de MC, astfel de abordare pare a fi una simplistă. Astfel, practica internaţională în domeniu denotă că tactica facilităţilor minime, duce invenitabil la reducerea eficienţei controalelor, ceea ce finalmente este în detrimentul intereselor statului şi ale comerţului legal. Altă extremă – cînd controlul vamal este minimizat, iar ponderea facilităţilor este sporită la maximum, poate fi aplicabilă doar în situaţia ideală, cînd toţi agenţii economici se conformează benevol rigoriilor legislaţiei. Dar sîntem suficient de realişti ca să recunoaştem că astfel de societate nu există. În realitate, vama se confruntă zilnic cu potenţialul risc de neconformare la legislaţia vamală, care se materializează în fraude şi tentative de fraudare a legii. Cu toate acestea, conformarea la respectarea legislaţiei vamale trebuie să fie cultivată, promovată, implementată în orice circumstanţe. În cadrul Programului MC, facilitare şi controlul sînt percepute că două obiective complementare, (facilitare şi control) care trebuie dezvoltate concomitent şi în mod echitabil, coerent pentru a realiza misiunea vămii, cea de facilitare a tranzacţiilor de risc scăzut şi de asigurare a securităţii traficului de mărfuri şi persoane peste frontiere. Astfel, anume prin implementarea Programului de MC, bazată pe abordare holistică a riscurilor de conformare poate fi atins nivelul optim atît al faciltiării, cît şi al controlului.

I COMENTARII Comentarii

Din aceste considerente, Programul Serviciului Vamal de MC are drept scop facilitarea comerţului legal, menţinînd, totodată, un nivel de control necesar şi suficient pentru a asigura securitatea şi siguranţa traficului de mărfuri şi persoane peste frontieră.

are impact asupra procesului de trecere a frontierei şi de control vamal, şi anume: 1. C adrul normativ 2. Cadrul administrativ-instituţional 3. Sistemul de analiza de risc 4. Sistemul informaţional vamal

Elementele Programului Programul MC determină principalele instrumente ce vor fi dezvoltate de către Serviciul Vamal în vederea atingerii echilibrului între facilitare şi control.

Fiecare domeniu va fi supus analizei şi monitorizării continue pentru a se asigura de respectarea principiilor ce stau la baza MC.

În final, ţinem să specificăm că măsurile stipulate în Programul MC au o perspectivă pe termen mediu şi lung, după cum şi normele sociale se modifică încet. Cu toate acestea, experienţa altor ţări şi procesul ireversibil de modernizare a sistemului vamal ne dau suficiente motive de a crede că impactul MC, cu toate că nu va fi unul imediat, totuşi va fi unul durabil şi sigur.

Obiectivele speciale ale Programul MC sunt următoarele: • Dezvoltarea capacităţilor instituţionale în domeniul managementului riscurilor, fiind un instrument principal de administrare vamală şi gestionare a riscurilor de neconformare.

• Eficientizarea procesului de gestionare a resurselor instituţionale / umane, tehnice, financiare/prin direcţionarea acestora spre arii de risc.

• Implementarea conceptului de segmentare a agenţilor economici pentru a diferenţia măsurile de contracarare a fraudelor şi stimulare a conformării ţinînd cont de particularităţile fiecărei categorii de agenţi economici.

• Luare de măsuri întru eliminarea factorilor ce generează fraude vamale.

• Implementarea instrumentelor de stimulare a conformării, prin acordare de facilităţi agenţilor economici de încredere. transparenţei în • Promovarea activitate.

• Dezvoltarea parteneriatului vama-business.

Prin acest Program Serviciului Vamal va putea răspunde aşteptărilor agenţilor economici şi cetăţeniilor, în special prin îmbunătăţire continuă a calităţii serviciilor, ridicarea nivelului de transparenţă şi de responsabilitate, precum şi prin alte măsuri ce au ca scop întărirea încrederii în sistemul vamal.

Mesajul care transmite Serviciul Vamal prin lansarea acestui Program este unul simplu - agenţii economici credibili vor beneficia de înlesniri şi vor fi puşi în condiţii mult mai avantajoase faţă de cei cu o credibilitate redusă, care, la rîndul lor vor fi supuşi unor controale şi proceduri mult mai riguroase.

Programul MC se bazează conceptual pe patru elemente/piloni fiecare

29

COMENTARII C Modificările cadrului instituţional Comentarii

al Serviciului Vamal

ORGANIGRAMA Aparatului central al Serviciului vamal

Departamentul de aplicare a legii

Director general

Departamentul venituri şi control vamal

Departamentul venituri şi control vamal Centru chinologic (statut Direcţie)

Direcţia Secţia destinaţii asistenţă vamale administr ativă

cţia trol rior

cţia ificare udit ămuire

ecţia care şi orizare

Secţia destinaţii vamale

Direcţia operativă

Direcţia Secţia organizarea echipe mobile controlului vamal Serviciu echipe mobile Nord Secţia control Serviciu echipe vamal mobile Centru

Secţia tranzit

Secţia Serviciu proceduri echipe mobilede vămuire Sud

Secţia Serviciul Secţia reglementări investigaţii originea operative netarifare mărfurilor Serviciu antidrog Serviciu antitabac Serviciu evidenţa operativă

30

Direcţia urmărire penală

Direcţia Secţia valoarea urmărire în vamă penalăşi clasificarea mărfurilor Serviciu urmărire penală Secţia Nord valoare în vamă Serviciu urmărire Secţia penală clasificarea Centru mărfurilor Serviciu urmărire penală Sud

Direcţia analiza riscurilor

Direcţia Centrul venituri analiticovamale informaţional (statut Secţie)

Secţia Secţia gestionarea venituri selectivităţii vamale

Secţia remetodologia calculării obligaţiei vamale

Direcţia control ulterior

Secţia Direcţia reverificare tehnologii şi audit informaţionale postvămuire şi statistică vamală

Direcţia destinaţii vamale

Secţia Direcţia destinaţii cercetare şi vamale expertiza mărfurilor (Laborator Secţia vamal) tranzit

Secţia planificare şi monitorizare Secţia control Serviciul informaţional al reglementări datelor netarifare Secţia expertiza Secţia mărfurilor control al procedurilor informaţionale Secţia vamale cercetarea mărfurilor Secţia statistică vamală

Direcţia organizarea controlului vamal

Secţia Direcţia control investiţii vamal şi achiziţii publice Secţia proceduri de vămuire Secţia manage mentul Secţia infrastructurii originea şi achiziţii mărfurilor

Secţia dotări

Direcţia valoarea în vamă şi clasificarea mărfurilor

Secţia Direcţia valoare finanţe în vamăşi evidenţă contabilă Secţia clasificarea mărfurilor Secţia evidenţă contabilă

Secţia finanţe

Direcţia venituri vamale

Secţia venituri Direcţia vamale securitate internă Secţia remetodologia calculării obligaţiei Secţia vamale investigaţii interne Secţia activităţi operative de securitate Unitatea de gardă (satut Secţie)

Direcţia tehnologii informaţionale şi statistică vamală

Direc cerceta exper mărfu (Labora vama

Secţia Direcţia control controlul Direcţia informaţional incasării al manageme datelor obligaţiei personalu Secţ vamale şi expert asistenţă Secţia mărfur juridică control al procedurilor Secţia informaţionale Secţia resurse Sec vamale controlul umane cercet respectării mărfu Secţia reglemetnăril statistică or vamale Secţia vamală secretaria Secţia asistenţă juridică Secţia executarea silită a obligaţiilor vamale Serviciul protecţia proprietăţii intelectuale

I COMENTARII Comentarii

Ca urmare a modificărilor operate în ca La 6 iunie a.c. Guvernul a aprobat modrul normativ ce reglementează activitatea dificările în Regulamentul Serviciului Vaautorităţii publice la capitolul statutul funcmal, elaborate ţinînd cont de noul Clasifiţionarului public / funcţii, structură, catecator al funcţiilor publice. Conform mogorii de personal/ Serviciul Vamal a întredificărilor structura Aparatului central al prins măsurile necesare pentru racordarea Serviciului Vamal se va aproba de către principiilor de exercitare a serviciului în orMinistrul Finanţelor (anterior această a ganele vamale la noile cerinţe. În acest confost aprobată prin Hotărîrea Guvernului), text au fost elaborate modificările în Legea iar structura subdiviziunilor se va aproba serviciului în organele vamale nr.1150-XIV de către Directorul general al Serviciului din 20 iulie 2000, şi Hotărîrea Guvernului Vamal. nr.4 din 2 ianuarie 2007 Cu privire la apro Noua, structură Aparatului central (se barea structurii, efectivului-limită şi a Reanexează) a fost elaborată în scopul optiORGANIGRAMA gulamentului Serviciului Vamal. mizării activităţii subdiviziunilor, ţinînd Aparatului În baza modificărilor urmează a fi imcont de necesităţile actuale ale sistemucentral al Serviciului vamal plementat noul sistem de gradare al funcţilui de management. Modificările operate ilor şi celui de salarizare. au menirea să asigure dezvoltarea activi-

tăţilor de analiză, planificare, monitorizare şi control intern în cadrul Aparatului central. Totodată, şi structura birourilor vamale va fi supusă unor schimbări, care sunt menite să sporească productivitatea muncii, dar şi utilizarea rezonabilă a resurselor instituţionale.

De menţionat că modificările cadrului instituţional se încadrează în şirul de activităţi privind reforma administraţiei publice şi de perfecţionare a sistemului vamal.

Eficienţa şi impactul acestor schimbări vor fi evaluate pe parcursul anului în baza unui sistem nou al indicatorilor de performanţă a subdiviziunilor, care este la etapa de definitivare (materialul respectiv va fi publicat în următorul număr al revistei).

Director general

ntul ontrol

ţia ogii ionale stică ală

cţia rol ional al elor

cţia ol al urilor ţionale ale

ţia tică ală

Direcţia cercetare şi expertiza mărfurilor (Laborator vamal)

Secţia expertiza mărfurilor Secţia cercetarea mărfurilor

Direcţia investiţii şi achiziţii publice

Direcţia finanţe şi evidenţă contabilă

Direcţia securitate internă

Secţia manage mentul infrastructurii şi achiziţii

Secţia evidenţă contabilă

Secţia investigaţii interne

Secţia dotări

Secţia finanţe

Secţia activităţi operative de securitate Unitatea de gardă (satut Secţie)

Direcţia controlul incasării obligaţiei vamale şi asistenţă juridică Secţia controlul respectării reglemetnăril or vamale

Direcţia managementul personalului

Centru de instruire

(statut Direcţie)

Direcţia analitică

Direcţia management strategic

Direcţia audit intern

Secţia resurse umane Secţia secretariat

Secţia asistenţă juridică Secţia executarea silită a obligaţiilor vamale Serviciul protecţia proprietăţii intelectuale

31

SECTOR S Соленый Отрасль

импорт

ЭС

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- Это химическое соединение имеется в каждом доме, в каждой семье и сопровождает нас всю жизнь. Ценность этого продукта никто не оспаривает, однако отношение к нему достаточно противоречивое. Итак, сегодня речь пойдет о соли или как ее называют химики - хлориде натрия (NaCl). .

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

оль - продукт парадоксальный. С одной стороны, добыча соли всегда была суперприбыльной, а белые кристаллы нередко использовались в качестве денег и приравнивались по стоимости к золоту. С другой - запасы соли на Земле (в отличие от газа и нефти) неистощимы, и она в прямом смысле «валяется» у нас под ногами. Но и отношение людей к данному продукту совсем неоднозначно. Мы вполне можем без него прожить, мало того, диетологи называют его «белой смертью»: если бы промышленность вдвое сократила количество соли в продуктах, это сохранило бы 150 тысяч жизней в год. Однако соль участвует в обмене веществ и является одним из важных микроэлементов в нашем организме.

32

Считается, что мировые геологические запасы соли неисчерпаемы. В наибольших количествах хлорид натрия содержится в морской и океанической воде. Большие объемы хлорида натрия содержатся и в соляных озерах, крупнейшее из которых – Атакама – и вовсе покрыто толстым слоем соли. В больших объемах поваренная соль сконцентрирована и в виде каменной соли, представленной минералом галитом (NaCl). Каменная соль образует под землей огромные горы, не уступающие по высоте высочайшим пикам Памира и Кавказа. Добыча соли в мире ведется различными способами. Каменную добывают шахтным и карьерным способами. Она весьма чистая по своей природе, содержание хлорида натрия в ней достаточно высокое (98-99%), а

влаги мало. Выварочную делают следующим образом: сначала из-под земли добывают рассол, затем из него выпаривают воду и получают соль. Садочная соль образуется при выпаривании морской или соленой озерной воды в специальных бассейнах. Содержание хлорида натрия в ней меньше, чем в других видах, - 94-98%. К тому же в садочной соли гораздо больше других ионов, благодаря чему она может отличаться по вкусу. Самосадочная добывается со дна соленых озер - она оседает естественным образом. В садочной и самосадочной соли меньше хлорида натрия, поэтому они считаются более полезными для здоровья. Основными способами производства поваренной соли в целом по миру следует считать ее выпуск в виде растворов и методом выпаривания на солнце: доля каждого из них составляет около 35%, тогда как на долю подземной добычи каменной соли приходится около 30%. При этом любопытно, что способы производства хлорида натрия в разных государствах сильно различаются, как по технологиям получения продукции, так и по используемому оборудованию. Поваренная соль находит широчайшее применение. По подсчетам специалистов, в современных условиях она прямо или косвенно используется более чем в 15 тысячах производств различных видов продукции.

RSECTOR Отрасль

Помимо потребления соли в пищевой промышленности, где она используется как приправа к пище и в процессах консервирования, продукт в больших объемах используется химической промышленностью, применяется для производства кальцинированной соды. Хлорид натрия также используется в черной и цветной металлургии, машиностроении и металлообработке, борьбе с обледенением дорог, водоподготовке и производстве охлаждающих растворов, медицине, при варке мыла, обработке мехов и сыромятных кож и др. Поваренная соль является наиболее крупнотоннажным химическим сырьем. По данным Геологической службы США, мировое производство NaCl за период с 1970 г. по 2007 г. увеличилось более чем на 66% – примерно со 150 млн. т до 250 млн. т. По последним консолидированным данным, в 2007 г. объем производства соли вырос на 2%, в 2008 г. - почти не изменился, а в 2009 г. рост составил практически 10%. В 2010 г. объем производства соли наоборот сократился – на 4%.

Крупнейшими производителями соли в мире являются Китай и США. Их доли в структуре производства соли по странам мира составляют примерно 22% и 16%, соответственно. США и Германия более половины соли получают из рассолов, а преобладающий объем ее добычи в Индии приходится на морскую воду. Импорт соли в США в натуральном выражении почти в 2 раза больше, чем импорт соли в Японию. Отмечается рост объемов импорта за последний год в Корее, на Тайване и в Китае. По прогнозам аналитиков, в последующие годы мировой спрос на соль будет расти, при этом средние темпы роста спроса будут составлять около 3% в год. В Молдове соль не производится, а основная часть импорта осуществляется из соседней Украины. Всего в прошлом году в Молдову импортировано 23,44 тыс. тонны пищевой соли стоимостью 15,62 млн. леев. По сравнению с предыдущим годом импорт соли в абсолютном выражении сократился на 3,65%, а в денежном, наоборот, увеличился – на 7%.

Список компаний, которые занимаются поставками пищевой соли, достаточно стабильный – 20-25 компаний. Среди них – экономические агенты, которые специализируются на поставках пищевой соли для продажи в оптово-розничных сетях (Solidar-Com, Capmar-Grup), сами розничные сети (47 Parallel (сеть магазинов №1), Fidesco, Unimarket Discount), местные производители продовольственных товаров (Rogob, Nefis) и фармацевтические компании, которые используют пищевую соль в качестве сырья. Как было отмечено выше, основной поставщик соли для молдавского рынка – Украина. В прошлом году на ее долю пришлось свыше 93% всего импорта пищевой соли: 21,8 тыс. тонн (12,4 млн. леев). Доля украинской соли в общем объеме солевых поставок выросла на 2 п.п. Небольшие партии пищевой соли завозятся в Молдову из Румынии (843,5 тонны), Беларуси (495,9 тонны), Польши (142,9 тонны), Греции (62,3 тонны) и др. Самый известный молдавскому потребителю производитель украинской соли – это крупнейшее предприятие по добыче и реализации поваренной соли в Украине «Артемсоль». К сожалению, руководитель компании Solidar-Com, которая много лет занимается поставками этой соли в Молдову, отказался давать какие-либо комментарии по развитию рынка. Однако он стабильно занимает первое место в списке импортеров соли. Другие импортеры сообщили нам о своей неготовности давать какие-либо комментарии по развитию рынка в связи с тем, что соль для большинства из них – продукт, который лишь «оживляет» их ассортиментный ряд. А изучением и развитием этого рынка никто не интересуется. Зато «солевым обменом» на уровне всей страны активно интересуется Министерство здравоохранения. По данным Всемирной организации здравоохранения, Молдова занимает одно из ведущих мест в Европе по уровню потребления соли в пищу. Несмотря на то, что ВОЗ рекомендует употреблять не более 5 граммов соли на человека в день, по оценкам специалистов, молдаване потребляют целых 11 граммов. Среди продуктов, по-

33

SECTORC Отрасль

купаемых в магазинах, наибольшее количество соли - около 3 граммов на 100 граммов продукта - содержит хлеб. Второе место занимают сыры - 100 грамм этого продукта содержат порядка 1,5 граммов соли. Далее следуют колбасы - более 2 граммов соли. В столь любимых в нашей стране соленьях количество соли также превышает два грамма. Научные данные демонстрируют, что высокий уровень потребления соли во всем европейском регионе играет важнейшую роль в повышении таких факторов риска неинфекционных заболеваний, как высокое артериальное давление. Высокое артериальное давление в значительной мере связано с сердечнососудистыми заболеваниями, также не исключена его связь с заболеваниями почек. Молдавские врачи утверждают, что сокращение потребления соли с 9 до 6 граммов в день снижает вероятность инсульта на 13%. Для сокращения уровня потребляемой соли ВОЗ рекомендует избегать употребления в пищу про-

34

дуктов, подвергшихся технологической обработке; например, готовые к употреблению блюда и легкие закуски (снэки), а также хлеб и молочные продукты. Признано, что блюда из ресторанов быстрого питания и других ресторанов содержат большое количество соли, а также жиров и сахара. Европейское региональное бюро ВОЗ сделало снижение потребления соли одним из пяти приоритетных вмешательств в новом Плане действий по осуществлению Европейской стратегии профилактики и борьбы с неинфекционными заболеваниями на 2012–2016 гг. Европейский план действий ВОЗ в области пищевых продуктов и питания (2007–2012 гг.) включает меры по содействию изменению рецептуры основных продуктов питания для снижения содержания в них соли и обеспечения наличия более здоровых продуктов. Согласно рекомендациям ВОЗ, в нашей стране разрабатывается Национальная программа по снижению потребления соли, согласно которой планируется принять серьезные меры по ограничению содержания соли в продуктах питания. Молдавских производителей обяжут не только снизить содержание соли в продуктах, но и указывать ее количество в продуктах. Вместе с тем, в Молдове в скором времени вступят в силу положения Национальной программы по ликвидации йододефицитных нарушений, нацеленной на ликвидацию пищевого недостатка йода и его последствий – йододефицитных заболеваний. И соль тут играет предопределяющую роль. Йодированная,

разумеется. Предполагается, что к 2015 году в стране будет использоваться только йодосодержащая соль. Йодирование соли считается важным методом, применяемым с целью кардинального сокращения йододефицитных расстройств: соль – это продукт массового потребления, мониторинг ее производства просто осуществлять, а йодирование не влияет на ее вкусовые характеристики и не требует больших затрат. Гораздо меньшее внимание в нашей стране уделяется соли технической. Ее поставки в Молдову составили по итогам 2011 г. около 9,9 тыс. тонн (7,6 млн. леев в денежном выражении). По сравнению с предыдущим годом, импорт технической соли сократился на 25,7% в натуральном выражении, а в денежном – увеличился на 30,3%. Техническая соль широко используется в промышленной сфере. Ее применяют в нефтяной промышленности, где раствор соли используется для разморозки грунта: сего заливают в пробуренные скважины, под давлением он проникает в почву и способствует процессу таяния. Также техническая соль используется для смягчения воды в бытовых и промышленных аппаратах, при химводоочиске воды в котельных, в производстве стирального порошка, стекла, бумаги, соды и др. Техническая соль в зимний период используется активно. В связи с множеством проблем, связанных с зимним дорожным обледенением, спрос на техническую соль постоянно растет, так как она является дешевым и эффективным средством в борьбе с гололедом. К технической соли также относят и соль для ванн или оздоровительных процедур, которая во все времена была известна своими целебными свойствами. Почти 99% технической соли, импортированной в Молдову, предназначено для промышленного использования. 65% завозится из Украины, 32,8% - из Беларуси. Крупнейшим импортером является компания Solidar-Com. Небольшие партии соли для ванн ввозят фармацевтические компании и местные производители, которые фасуют соль, добавляя красители и добавки, реализуют их под собственными брендами.

Ольга Коларь

В

RCOLABORARE Сотрудничество

Вадим Мунтян: Улучшение имиджа профессии таможенника и повышение уровня обслуживания на границе – приоритеты Бельцкой таможни

В

---------------------------------------------------------------------------------------------------------В марте нынешнего года Бельцкая таможня отметила 19-тилетие с момента основания. Какое место она занимает в таможенной системе страны, как развивается и с какими трудностями сталкивается это подразделение, мы беседуем с начальником Бельцкой таможни Вадимом Мунтяном.

------------------------------------------------------------------------------------------------------

- Вадим Анатольевич, Бельцкая таможня с момента своего создания претерпела множество изменений. Что она представляет собой сегодня и какая роль ей отводится?

- Бельцкая таможня хоть и подвергалась частым реорганизациям, всегда была и остается важным участком таможенной деятельности в северном регионе Молдовы. Сегодня она охватывает все возможные в таможенной сфере режимы и направления, поскольку таможенные посты открыты на границе с Румынией, Украиной и Приднестровьем. Мы также обслуживаем свободные экономические зоны, аэропорт в Маркулештах, у нас есть сухопутные и речные, внутренние и международные посты. Поэтому от наших сотрудников требуется высокий уровень профессионализма и качества работы. Сегодня в 15 таможенных постах, из которых семь - внутренних, пять – международных, один – внутренний контрольный пост и две свободные экономические зоны, работает около 120 сотрудников.

На первый взгляд, основная задача таможенных органов, в том числе и Бельцкой таможни, – это формирование госбюджета страны. Но это, пожалуй, единственная измеряемая задача. А ведь таможня в какой-то степени представляет и лицо нашей

страны. Таможенники встречают людей на границе, а качество обслуживания экономических субъектов предопределяет уровень развития делового климата в стране. В нашей таможне обслуживаются крупные инвесторы, поэтому мы ответственны и за формирование инвестиционного имиджа страны. Крупнейшие инвестиции сегодня сконцентрированы в СЭЗ Бельцы, которая состоит из двух субзон и стремительно развивается. Здесь работают немецкие и австрийские инвесторы, количество резидентов непрерывно растет, создаются новые рабочие места. Признаюсь, для таможенников это непростой сегмент, поскольку это, пожалуй, – одна из немногих

промышленных зон в Молдове, где производство работает нон-стоп. Соответственно, внешнеторговые операции также осуществляются практически непрерывно и без выходных. Тем не менее, мы идем навстречу инвесторам: внутренними приказами создаем индивидуальную формулу обслуживания экономических субъектов-резидентов СЭЗ и надеемся, что наши усилия отразятся на развитии этого перспективного промышленного участка.

- С какими результатами Бельцкая таможня завершила 2011 г. и справляется ли она с поставленными задачами в 2012 году?

35

COLABORAREC Сотрудничество

можней обозначили экономические агенты?

- В прошлом году Бельцкая таможня перечислила в госбюджет 452,46 млн. леев или на 16,2% больше, чем в 2010 году. При этом, план поступлений за данный период мы перевыполнили на 2%. В прошлом году поступления от уплаты экономическими агентами НДС выросли на 17,5% - до 355,59 млн. леев, акцизные сборы увеличились на 84,8% - до 40,2 млн. леев.

Что касается нынешнего года, то пока мы незначительно отстаем от плана. За пять месяцев 2012 г. Бельцкая таможня обеспечила поступление в госбюджет 172,83 млн. леев вместо запланиро• История создания Бел ьцкой таможни начинаетс я с 1 июля 1989 года – именно тогда в «северной столице» открылся Бел ьцк ий там оженный пост, которы й входил в состав Киши невской таможни. Главно й задачей этого таможенно го подразделения было обслуж ивание эконом иче ских агентов северной зон ы страны, а единст венным ее сотрудником был Николай Бурбул я.

• С провозглашением независимости Молдовы и развитием внешнеэк ономи ческих отношени й, Бел ьцк ий таможенный пос т расширялся. А 1 марта 1993 года приказом Госуда рст венного департамента таможенного контроля соз дается Бел ьцкая таможня, в состав которой вош ли таможенные посты с Теленештах, Сынджере й, Фэлештах, Глодян ах, Рышканах, Флорештах и Сороках. Деятел ьность Бел ьцкой таможни нач иналась с арендованны х помещений площадью 9 кв.м., устаревшей техник и и едва зародившим ися основами таможенного законодательства.

• В июне 2003 года в результате реорганизаци и таможен Бел ьцы и Костеш ты создана таможня «Север », которая состоя ла из 9 там оженных постов, и в ней было задействовано уже 89 таможенных специалистов . В 2007 году таможня «Се вер» лик видирована, а все таможенные посты в Костеш тах подчинение вновь созданной и Сороках перешли в Бел ьцкой таможни.

36

ванных на этот период 180,5 млн. леев. Несмотря на то, что по сравнению с тем же периодом прошлого года объемы поступлений выросли на 9,4%, план доходов с начала года не выполнен на 4,2%.

- Есть ли этому объективные причины?

- Да, сказывается экономическая стагнация – как в Молдове, так и в мире. Кризис в еврозоне уже ощутили транспортные компании, сократилось количество и объем внешнеэкономических сделок. Кроме этого, сложные погодные условия с начала года напрямую отразились на работе экономических субъектов, деятельность которых была практически заблокирована. Немаловажный фактор – снижение внутреннего потребления, о чем говорит сократившаяся динамика роста импорта в страну. Тем не менее, с начала года отмечается рост импорта продовольственной продукции (сахара, гречки, риса), осуществленный компанией Sudzucker-Moldova, которая перечислила в бюджет 15,6 млн. леев. Активными участниками внешнеторговой деятельности также являются компании КnaufMoldova, Moldovatransgaz, Basarabia Nord, Alfa-Nistru и др.

- Недавно в Бельцкой таможне прошло заседание консультативного совета. Какие вопросы на нем рассматривались, и какие «болевые точки» во взаимодействии с та-

- Сегодня Бельцкая таможня обслуживает 500 активных экономических агентов. И мы, и они заинтересованы в том, чтобы таможенные операции осуществлялись правильно, без нарушений. Ведь любые ошибки рано или поздно вернутся «бумерангом» в виде дополнительных проблем с таможенными и налоговыми органами. Поэтому мы стараемся регулярно проводить консультативные советы, чтобы проинформировать предпринимателей и дать разъяснения по актуальным вопросам таможенного декларирования и оформления сделок, а также поддерживать диалог для того, чтобы все предписанные законодательством процедуры соблюдались. На последнем заседании мы рассмотрели несколько важных вопросов. Во-первых, провели беседу об особенностях оформления сертификатов происхождения товаров СТ-1 для экспорта в страны СНГ. Это важно в связи с началом сезона экспорта молдавской плодоовощной продукции и с тем, что в северной части Молдовы работают крупнейшие производители этой товарной группы. Согласно межправительственному соглашению, экспортные сделки из и в страны СНГ освобождаются от уплаты таможенных пошлин, налогов и других выплат, но при условии подтверждения страны происхождения товара. Любые ошибки и неточности в оформлении сертификата СТ-1 ведут к тому, что документ аннулируется, и экспортеру приходится проходить стандартные процедуры таможенного оформления. Во-вторых, мы проинформировали экономических агентов о процедуре получения льгот по НДС на материальные активы, вносимые в уставной капитал компаний, и процедуре таможенного оформления данных активов. Наши специалисты в области доходов, таможенной стоимости и классификации товаров и предотвращения таможенных нарушений довели до сведения бухгалтеров и администраторов компаний об изменении законодательства в этой области. В частности, говорилось об увеличении объема материальных активов с 3 тыс. до 6 тыс. за единицу, которые разрешено вносить в устав-

ECOLABORARE Сотрудничество

ной капитал; о процедуре отчуждения активов; об основных нарушениях, которые допускают экономические агенты и пр.

Кроме этого, мы заслушали мнения таможенных брокеров относительно процедуры классификации товаров. Особое внимание обращалось на очередность действий при оформлении товаров: брокер запрашивает предварительный сертификат классификации товара в Таможенной службе, а затем подает декларацию.

- В нынешнем году Таможенная служба несколько упростила требования для запущенной в прошлом году процедуры таможенного оформления на территории экономического субъекта (vamuire la domiciliu). Появились ли желающие работать по этой процедура в вашей таможне?

- Да, в конце мая крупный производитель, импортер и экспортер строительных материалов Knauf-Gips получил право осуществлять таможенное оформление на своей территории. Эта компания полностью соответствовала требованиям для этой процедуры и получила «кредит доверия» таможни. Предприятие работает более двух лет на молдавском рынке; количество внешнеторговых операций данного экономического агента превысило 50 сделок в год; а

объем внешней торговли составляет 2,5 млн. леев. Кроме того, менеджмент в компании ведется на высоком уровне, что также является требованием для упрощенного таможенного оформления. Я хотел бы отметить, что таможенное оформление на территории экономического агента – выгода не только для предприятия, но и для таможни. Компания получила возможность работать по своей цепочке, сконцентрированной в одном месте: от таможенной зоны до складов. Мы же можем оптимизировать делопроизводство: таможенников, которые работали с этим экономическим агентом, направить для работы на другие участки.

- Сегодня таможня активно внедряет современные механизмы контроля на границе, одними из которых являются анализ рисков и посттаможенный аудит. Сложно ли их осуществлять и почему?

- Это современные механизмы контроля, которые практикуются во многих странах мира. Я полностью поддерживаю задачи по усилению аудита в таможенной области, но поскольку молдавская таможня находится в начале пути по обеспечению ПТА, мы сталкиваемся с некоторыми сложностями. В первую очередь, это отсутствие высококвалифицирован-

ных кадров. Для аудита нужны подготовленные специалисты с экономическим образованием. Это люди, которые отличаются высоким уровнем компетентности, подготовки и опытом работы в таможенной сфере. И тут уже возникает вопрос системный: дефицит кадров и низкая оплата труда в нашей отрасли….

- Как решаете кадровый вопрос в Бельцкой таможне?

- Стараемся максимально эффективно использовать имеющиеся трудовые ресурсы. Ищем новые формы и методы работы, прислушиваемся к советам коллег из других территорий… Согласно штатному расписанию, в Бельцкой таможне должны работать 127 сотрудников, у нас же активный персонал составляет 112 человек. Стараемся обеспечить преемственность, чтобы, к примеру, уходящая в декретный отпуск сотрудница довела до сведения нового сотрудника все детали и особенности своей работы. Однажды мы провели эксперимент - попробовали обеспечить бесперебойную работу таможни в составе 75 человек. Он показал, что при такой загрузке таможня хоть и работает нормально, полностью отсутствует развитие. Мы также убедились, что некоторые сектора, которые нуждаются в развитии, должны

37

COLABORAREC Сотрудничество

акцентировать внимание на качестве работы. Поэтому лучше всего иметь полную кадровую комплектацию и совершенствовать качество работы.

- Расскажите о планах по развитию Бельцкой таможни на ближайшее время.

- На 2012 год, помимо основных задач, возложенных на нас Таможенной службой и министерством финансов, Бельцкая таможня имеет два «региональных» приоритета. Вопервых, мы рассчитываем до конца года провести модернизацию международного таможенного поста в Костештах. Согласно проекту, планируется переоборудовать зоны таможенного досмотра в соответствии с европейскими требованиями. Сейчас там нет условий для досмотра физических лиц, а при плохих погодных условиях невозможно проводить эффективный досмотр транспорта. При необходимости мы пользуемся инфраструктурой наших румынских коллег. Но это международный пункт пропуска, поэтому хочется облагородить его и создать хотя бы минимальные условия для работы таможенников и для комфорта физических лиц. Для его модернизации необходимо порядка 1 млн. леев. Там будут построены комната личного досмотра, зал заседаний, будут созданы нормальные санитарные условия и пр.

Еще один приоритет для нас – борьба с контрабандой и наркотрафиком. На основании плана совместных действий, заключенного между таможенными органами Молдовы и Румынии, на приграничном

посту «Костешть-Стынка» уже осуществляются совместные проверки транспортных средств. Здесь выявлено множество случаев незаконного вывоза из страны табачных изделий. Также мы усилили работу по контролю границы с Приднестровьем. А еще мы гордимся работой нашего кинолога Евгения Горпина и его подопечного Джафара, которые специализируются на выявлении наркотических веществ. Сейчас мы активно развиваем направление делопроизводства и пытаемся наладить менеджмент в этом направлении. Мы решили, что все отделы будут обновлять во внутренней информационной системе пакет документов – каждый в своей области. Это делается для того, чтобы инспектор был информированным и, при необходимости, смог быстро изучить документы, новые приказы и постановления. Раньше мы продвигали в центральном аппарате идею создания для каждой таможни своей вебстраницы, где оперативно обновлялась бы информация по каждой таможне для экономических агентов. Но пока ждем положительного ответа на запрос.

- Вадим Анатольевич, расскажите о себе, как долго вы работаете в таможенной системе?

- Я родился в октябре 1971 года в Оргееве. В 1994 году закончил юридический факультет Молдавского госуниверситета. Госпрактику проходил в Бричанской таможне, где проработал последующие семь лет. Затем был направлен на работу в Кишинев, где работал около пяти лет в различных должностях – от главСвободная эконом ическа ного инспектора Отдела внутреня зона «Бельцы» создана в 2010 году. За этот период ней безопасности до замначальобщий объем инвестици й в ее развитие составил $16,2 млн. и на ее дол ника Управления внутренней безю приходится почти 9% все го объема инвестиций в опасности. С 2006 по 2010 год у СЭЗ Молдовы. В настоя щее время ее резидента ми явл яются 15 ком паний, меня был перерыв в таможенной кру пнейшим из которы х явл яются немецкая ком пан деятельности, я занимался бизнеия Draexlmaier Automotiv e (производство электропр сом. В 2010 году был назначен на оводки для автомобилей) , австрийская Unger Stee l (строительство) и др. должность замначальника БельПоследние два резидента зарегистрированы весной цкой таможни с последующим на2012 года. Это австрийская ком пании Gebauer&Griller , которая зап ускает произв значением начальником таможни. одство электрокабел я для автомобил ьной промышл Одновременно откомандирован енности, и Strabag, котора я будет строит ь в СЭЗ «Бе в Кишинев начальником Управльцы» производственные помещения для резиде нтов зоны. В настояще ления внутренней безопасности. е время адм инистрация зон ы начала переговоры о Впоследствии руководство решило привлечении швейцарской ком пании по производству эмалированных бытовых оставить за мной одно направление и промышленных котлов и бол гарской энергетической - Бельцы. ком пании.

38

- Находясь «по ту сторону баррикады» - в частном бизнесе - изменилось ли ваше отношение к таможенным органам?

- Кардинально. Во-первых, несколько лет, проведенных в качестве предпринимателя, скорректировали мое понимание взаимоотношений «бизнесмен-чиновник». И сейчас я доношу до своих коллег, что экономический субъект – это налогоплательщик, который обеспечивает нашу зарплату, который сталкивается с множеством проблем, и таможня – одно из звеньев в цепи проблем. Таможенник не имеет морального права переступать черту порядочных и человеческих отношений ни с физическим лицом, ни с экономическим агентом. Во-вторых, я пересмотрел свое отношение к системе в целом. Мне очень захотелось поднять имидж профессии таможенника. Своими силами в Бельцкой таможне мы организовали Комитет по работе с пенсионерами нашего подразделения. Более 10 «ветеранов» таможни получили удостоверения ветеранов Таможенной службы. Первым почетным ветераном Бельцкой таможни вполне заслуженно назвали Николая Сергеевича Бурбуля. Удостоверение не несет никаких материальных выгод. Это лишь знак внимания, уважения и выражение почета людям, которые много лет посвятили службе в таможенных органах. К сожалению, материальную поддержку оказать пенсионерам мы не можем по целому ряду причин. Но вот поддержать дух наших бывших коллег и поднять статус профессии таможенника и Таможенной службы мы можем и должны. Кроме того, за долгие годы работы в таможенной системе они получили колоссальный опыт, которым с удовольствием делятся с молодыми сотрудникам.

ECOLABORARE Сотрудничество

Сергей Пирожков: Совершенствование законодательства позитивно отразится на всех аспектах таможенного взаимодействия Молдовы и Украины Интервью с Чрезвычайным и Полномочным Послом Украины в Молдове Сергеем Пирожковым

- Господин Посол, как Вы оцениваете нынешнее состояние торговоэкономических отношений Молдовы и Украины? В каких областях существуют резервы для расширения сотрудничества?

- Украина занимает одно из ведущих мест среди внешнеторговых партнеров Молдовы. Мы долго шли к такому положению – практически все 20 лет с момента установления дипломатических отношений между нашими странами. На этом пути были трудные времена, однако нашим странам удалось создать главное – обеспечить системные и долговременные связи. В их основу легла мощная договорноправовая база. В частности, половина из 120 действующих двусторонних договоров имеют экономическую направленность. Кроме того, оба государства являются членами ВТО и СНГ, что создает дополнительные возможности для сотрудничества.

Сегодня Украина занимает третье место по объему внешней торговли Молдовы. По итогам 2011 г. товарооборот двух стран преодолел психологически важный уровень внешнеторгового оборота - $1 млрд. Однако руководство двух стран считает, что еще есть значительные резервы в развитии торгового обмена между нашими странами. На февральской встрече премьер-министров Молдовы и Украины Владимира Филата и Николая Азарова были определены приоритетные направления сотрудничества: сельскохозяйственная отрасль и перерабатывающая промышленность, машиностроение, производство строительных материалов и пр.

По данным молдавской статистики, экспорт товаров из Украины и Молдову сократился в январе-апреле 2012 г. на 6,7% по сравнению с аналогичным пе-

риодом прошлого года и составил всего $166,8 млн. Одновременно уменьшился и молдавский экспорт в Украину – на 20,2% и составил всего $36 млн. Говоря о причинах некоторого снижения объемов торговли нельзя не учитывать международную экономическую ситуацию, а также специфику поставляемой продукции. Дело в том, что при общей широкой товарной номенклатуре, уровень товарооборота наших стран определяют лишь несколько товарных групп. Так, в 2011 году пять групп молдавских товаров обеспечили 47% поставок в Украину. Это кукуруза, семена подсолнечника, вино, спирт и металлопрокат в виде прутков. Соответственно, пять групп украинских товаров – нефтепродукты, сигареты, электроэнергия, уголь и металлопрокат составляют 32% от объема украинских поставок в Молдову. Нетрудно понять, что изменение конъюнктуры в этих сегментах рынка, ценовые колебания или уменьшение спроса на какой-либо из этих товаров может резко уменьшить показатели товарооборота.

- Какие барьеры на пути расширения, увеличения торгового обмена существуют между нашими странами?

- Между наши странами есть небольшие трудности, которые сдерживают развитие взаимной торговли. Прежде всего, я имею ввиду искусственное ограничение молдавской стороной импорта пищевой продукции в упаковке из пластика «тетрапак» путем использования дискриминационного экологического сбора. Это влияет на формирование стоимости украинской продукции в Молдове и ставит украинских импортеров в неравные условия с молдавскими производителями, которые освобождены от уплаты данного налога. Молдавская сторона, в свою очередь, ста-

вит вполне обоснованно вопрос об упорядочении в Украине акцизных сборов на молдавские дивины.

Вопрос разрешения этих взаимных претензий поднимался на высшем уровне. И в результате проведения 13-го заседания межправительственной комиссии двух стран, которая состоялась после длительного пятилетнего перерыва, достигнута договоренность скорейшего разрешения этих вопросов. Сегодня проходит процедура согласования документа, после чего предстоит его принятие в правительствах и парламентах обоих стран. Мы надеемся, что в скором времени эти ограничения будут сняты.

Среди других сдерживающих факторов я бы назвал взаимные проявления бюрократизма, прежде всего, на уровне таможенных и разрешительных служб, усложняющих торговлю; несовершенство судебных систем; продолжающиеся попытки рейдерских захватов стратегических объектов на Украине на основании решений молдавских судов и др.

39

COLABORAREC Сотрудничество

- В Молдове действует около 700 предприятий с участием украинского капитала, однако объем украинских инвестиций – не существенный. Как вы думаете, почему?

Инвестиционная составляющая торгово-экономического сотрудничества является одним из индикаторов, который позволяет оценить глубину взаимного проникновения экономики наших стран, уровень их стратегического взаимодействия. По имеющимся у нас данным, по состоянию на 1 октября 2011 г. Молдова инвестировала в Украину около $36,5 млн., при этом украинские инвестиции в Молдову составили всего $15,6 млн. А значительное количество из 700 предприятий, которые вы упомянули, не действуют или работают неэффективно. Вместе с тем, успешно работают в Молдове такие известные украинские компании как «Фуршет», Green Hills Market, Foxmart и др.

Причины низкой активности украинских инвесторов назвать сложно, поскольку многое зависит от структуры экономики Молдовы. Сказывается недостаточно развитая промышленная инфраструктура, доставшаяся Молдове с постсоветских времен. Есть проблемы в судебной системе. В последнее время на инвестиционной привлекательности отразилась и нестабильная политическая ситуация в стране.

Но мы видим усилия правительства Молдовы по созданию условий для инвестирования в промышленные парки и свободные экономические зоны, которые не остались без внимания экономических кругов Украины. Например, в марте 2012 г. три экономических агента из Украины получили право стать резидентом зоны свободного предпринимательства «Валканеш» с объемом инвестиций свыше 3 млн. евро.

- Молдова и Украина договорились о реализации ряда совместных в энергетической области проектов… На каком этапе находится их реализация?

- Энергетика − одно из наиболее перспективных направлений сотрудничества наших стран, особенно, если учесть, что Украина является странойпроизводителем электроэнергии, а Молдова – транзитной страной и импортером. Для обоих стран это очень чувствительный сектор экономики. Однако возможности сотрудничества наших стран в энергетической отрасли были обо-

40

значены только недавно: они получили конкретные очертания и рамки. Одним из проектов, представляющих общий интерес, служит подключение наших стран к европейской энергетической сети ENTSO-E. Это трехсторонний проект, в котором принимают участие Молдова, Румыния и Украина. Уже начата разработка технического задания по данному проекту. Часть финансовых средств для взаимоподключения энергосистем наших стран выделит Евросоюз.

- В феврале нынешнего года правительства наших стран подписали соглашение о создании еврорегиона «Днестр». Расскажите, что он предусматривает?

- Говоря о создании еврорегиона «Днестр», стоит отметить его уникальность, поскольку фактически это первый еврорегион, в деятельности которого не принимают участия наши соседи из Евросоюза. Инициатива создания еврорегиона принадлежит украинской стороне. Его участниками являются шесть северных районов Молдовы и Винницкая область Украины. Уже создан Совет еврорегиона со штаб-квартирой в Виннице, избран председатель Совета – глава Винницкого областного совета, а примар г.Сороки – его заместитель. В настоящее время проходит процедура юридической регистрации региона в Совете Европы. После этого начнется второй этап – обсуждение совместных проектов и источников их финансирования, в том числе, за счет инвестиций со стороны Еврокомиссии. Главная цель проекта – развитие приграничных районов наших стран, поэтому среди возможных проектов – развитие инфраструктуры, коммуникаций, реализация проектов по уничтожению опасных отходов, создание совместной противоградовой системы, инициирование ряда социально ориентированных проекты.

По нашему мнению, реализация конкретных проектов в еврорегионе «Днестр» позволит не только решить ряд социально-экономических вопросов жителей этой зоны, но и значительно укрепить меры доверия, получить дополнительные инвестиции для развития бизнеса в северных районах Молдовы и пограничных районах Винницкой области Украины. Кроме того, планируется привлечение к проекту двух приднестровских районов: Каменского и Рыбницкого, тем более что наблюдатели из Приднестровья уже принимают участие в работе Совета еврорегиона. И хотя су-

ществуют некоторые психологические и политические барьеры по включению этих районов в проект, я думаю, что нам удастся наглядно продемонстрировать, что решение социально-экономических вопросов возможно без политики.

- В свете последних «потеплений» в диалоге властей Кишинева и Тирасполя изменились ли, на ваш взгляд, перспективы приднестровского урегулирования?

- Приднестровская проблема – вопрос крайне деликатный. Украина всячески поддерживает интенсификацию диалога между Кишиневом и Тирасполем. Неслучайно после избрания нового лидера региона мы организовали встречу Евгения Шевчука и премьер-министра Молдовы Владимира Филата в Одессе. Обеспечив площадку для дискуссий, мы способствовали началу диалога между сторонами, который касается возобновления железнодорожного сообщения, переговоров по восстановлению телефонных коммуникаций и других важных для населения вопросов. Все участники переговорного формата 5+2 понимают, что без этого диалога развитие процесса по урегулированию − невозможно. Но пока платформа этого диалога достаточно зыбкая − малейшие «отклонения» могут привести к выходу одной из сторон из переговорного процесса. Нужно время. Кроме того, современный диалог Кишинева и Тирасполя пока не касается политических вопросов, а происходит преимущественно в социально-экономической плоскости. Поэтому говорить о реальных перспективах урегулирования конфликта пока преждевременно.

- На каком этапе находится процесс демаркации границы? Как она осуществляется?

- Общая протяженность нашей совместной границы составляет 1222 км. За десять лет осуществлена демаркация 1149 км границы. Особенно трудно было начать демаркацию на центральном (приднестровском) участке из-за неурегулированности приднестровского конфликта, а это 452 км. Сегодня благодаря усилиям МИД Украины, руководства Молдовы и администрации Приднестровья, нам удалось приступить к работам по демаркации этого участка, и я надеюсь, что в течение полевого сезона этого года удастся завершить демаркацию оставшихся 50 км этого участка границы. Только в 2012 г. по результатам демаркационных работ

ECOLABORARE Сотрудничество

совместных рабочих групп было определено 295 мест установки пограничных знаков и установлено 228 промежуточных пограничных знаков. Пока до конца незавершенным остается вопрос демаркации в районе Днестровской ГЭС и с.Джурджулешть, однако и здесь уже наметился определенный прогресс, особенно после 46-го заседания Совместной молдавско-украинской демаркационной комиссии, которое 12-14 июня с.г. состоялось в Кишиневе.

- А как бы вы оценили сотрудничество таможенных органов Молдовы и Украины?

- Между таможенными службами наших стран налажено достаточно тесное сотрудничество. Давно практикуется обмен информацией между нашими таможенными органами, обмен опытом, проведение совместных мероприятий. Налажен прямой диалог между руководством таможенных служб. Это способствует повышению эффективности в предотвращении контрабанды, нелегальной миграции, соблюдению таможенных правил.

Наши таможни активно сотрудничают в контексте реализации Проекта по содействию торговле и транспортировке Организации за демократию и экономическое развитие ГУАМ. Активно сотрудничаем с Миссией ЕС по оказанию пограничной помощи Молдове и Украине (EUBAM). Совершенствуем работу по обмену информацией, перемещению товаров по транспортному коридору ГУАМ, применению новых технологий, в том числе электронных пломб и пр.

При поддержке EUBAM нам удается адаптировать европейские практики в таможенной отрасли, а также преодолевать трудности в контроле товаропотока на участке приднестровской границы. Хотя здесь еще предстоит большая работа по борьбе с таможенными нарушениями.

В целом же, наши страны взяли курс на евроинтеграцию и, скажем так, приводят свои государственные границы в соответствие с европейскими стандартами, поэтому развитие таможен Украины и Молдовы можно считать параллельным. И в первую очередь, меняется законодательство. Например, с 1 июня в Украине вступил в силу новый Таможенный кодекс, который разрабатывался с учетом европейских требований. Совершенствование законодательства обязательно позитивно скажется на всех аспектах та-

моженного взаимодействия Молдовы и Украины.

- Какие изменения содержит новый Таможенный кодекс Украины?

- Он предусматривает существенное сокращение количества документов для таможенного оформления грузов, а время таможенного оформления условно сокращается с 24-х до 4-х часов. Экономические агенты получили право самостоятельного выбора места таможенного оформления. Исключена необходимость предоставления финансовой страховой гарантии в размере не менее 300 тыс. евро, а работающему с брокером агенту по таможенному оформлению не нужно будет подтверждать квалификацию в украинской таможне и уровень специальных знаний. Владельцам транспортных средств предоставлено право выгружать товары на склады временного хранения в зоне деятельности таможен без согласия импортера.

Что касается физических лиц, то с 1 июня 2012 г. стоимость товаров, которые могут ввозиться гражданами на таможенную территорию Украины без уплаты налогов через сухопутные и морские пункты пропуска составляет 500 евро, воздушным сообщением - до 1 тыс. евро, а при почтовых пересылках - до 300 евро. Ранее на территорию страны беспошлинно разрешалось ввозить товаров общей стоимостью до 200 евро. Также увеличен общий срок временного ввоза гражданами-нерезидентами транспортных средств личного пользования с 183 дней до 1 года.

- В нынешнем году Украина и Польша приняли Чемпионат Европы по футболу. Каких областей таможенного контроля коснулась подготовка к Чемпионату?

- Конечно, подготовка в Евро-2012 была очень серьезной, и одной из задач таможенных органов было обеспечение пропускной способности на границе. Для этого была утверждена инновационная модель пропуска лиц и транспорта через 32 пункта. Например, разграничен поток пассажиров регулярных рейсов и болельщиков, которые прибывали в страну специально на чемпионат. Авиакомпании заблаговременно предоставляли список пассажиров, а предварительная проверка пассажиров осуществлялась в аэропортах вылета. Было усилено информирование при помощи информационных панно, системы консультационных пун-

ктов и пр. Изначально задачей было обеспечить быстрый и комфортный пропуск граждан из расчета времени проверки 10-20 секунд на одного человека. Были созданы мобильные комплексы паспортного контроля, а на границе с Польшей осуществлялся совместный контроль. Активно использовался принцип одной остановки и оформления пассажиров без выхода из транспортного средства. Об эффективности данной модели пока рано говорить, но некоторые ее элементы можно успешно перенять и применять на всех пунктах пропуска.

- С началом туристического сезона возникает проблема очередей на границе. Какие меры предпринимаются для облегчения прохождения границы?

- С учетом ежегодного сезонного увеличения пассажиропотока на границе, на международных автомобильных пунктах пропуска Украины вводится упрощенный пограничный контроль. В летний период приоритет предоставляется транспортным средствам и грузам, которые въезжают в Украину, перед осуществлением пограничного контроля. Открываются дополнительные полосы движения, увеличивается количество лиц, осуществляющих пограничный и таможенный контроль, открываются дополнительные рабочие места для регистрации лиц и транспортных средств. Вводится реверсное движение.

Кроме того, в порядке эксперимента мы ввели совместный контроль на некоторых пунктах пропуска. Суть эксперимента заключается в том, что контроль осуществляется один раз, а контрольные службы обоих государств размещены на территории одной въездной полосы движения. При этой выездная полоса остается сводной. Сегодня совместный контроль осуществляется в пункте пропуска «Бричень-Росошаны» на территории Украины. По предварительным итогам, эксперимент удался, и главная задача выполняется: сокращается время оформления транспортных средств и граждан на границе. Подобное взаимодействие таможенных служб соседствующих стран − это европейская практика, которую следует развивать и расширять. Сейчас идет подготовка к созданию совместного пункта пропуска в Паланке, которую мы, ко всему прочему, планируем сделать образцовым европейским пунктом пропуска через границу.

Ольга Коларь 41

COLABORARE Colaborare

Întrevederea conducătorilor autorităţilor vamale din Moldova şi România

L

a 4 iunie, Directorul general al Serviciului Vamal al Republicii Moldova Tudor Baliţchi a avut o întrevedere cu Vicepreşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, conducătorul Autorităţii Naţionale a Vămilor din România, Dorel Fronea, numit în această funcţie la 24 mai a.c.

Tudor Baliţchi i-a adresat sincere felicitări Vicepreşedintelui, cu ocazia numirii în funcţie şi-a exprimat gratitudinea pentru suportul acordat Serviciului Vamal al Republicii Moldova în perioada februarie 2011 - mai 2012, cînd dlui a exercitat mandatul de Consilier din cadrul Misiunii Uniunii Europene pentru Politici Publice în Republica Moldova. În această perioadă, cu asistenţa dl.

Fronea au fost realizate mai multe reforme importante atît pentru apropierea sistemului vamal naţional la cerinţele şi standardele UE, cît şi pentru eficientizarea cooperării vamale la frontiera moldo-română, a menţionat Tudor Baliţchi.

Dorel Fronea a reiterat că aceasta este prima vizită de lucru pe care dlui întreprinde în calitatea sa de conducător al autorităţii vamale române, ceea ce denotă o importanţă deosebită ce se acordă şi se va acorda în continuare relaţiilor de colaborare în domeniul vamal între Republica Moldova şi România.

Dlui a declarat ca Autoritatea Naţională a Vămilor din România apreciază foarte În data de 24 mai 2012, Dorel Fronea a fost numit în funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care conduce Autoritatea Naţională a Vămilor. Dorel Fronea a activat în calitate de Consilier al Serviciului Vamal al RM din partea Misiunii Uniunii Europene de Consiliere în Politici Publice pentru Republica Moldova, EUHLPAM – UNDP în perioada februarie 2011 – mai 2012

42

mult eforturile întreprinse de sistemul vamal al Republicii Moldova pentru asigurarea securităţii frontierei externe a UE, şi a menţionat c va fi asigurat tot sprijinul necesar pentru eficientizarea mecanismelor de conlucrare pe viitor. În cadrul întrevederii, a fost examinat un spectru larg de subiecte ce vizează implementarea Planului bilateral de colaborare dintre cele două autorităţi vamale. În mod special a fost discutată perspectiva automatizării procesului de schimb de informaţii vamale, exprimînduse interesul reciproc pentru promovarea acestui mecanism cu susţinerea UE. De asemenea, s-a discutat despre necesitatea impulsionării cooperării în domeniile de analiză de risc, antifraudă şi control vamal cu utilizarea echipamentului

special de scanare. Conducătorii autorităţilor vamale au convenit asupra creării grupului de lucru comun, care va monitoriza situaţia la punctele de trecere a frontierei şi va elabora rapoarte trimestriale de evaluare.

Pentru perioada imediat următoare s-a convenit asupra organizării unor exerciţii comune cu participarea echipelor canine ale ambelor autorităţi vamale avînd ca scop prevenirea traficului ilicit de ţigări. De asemenea, în vederea schimbului de experienţă în domeniul controlului containerelor în baza analizei de risc, s-a convenit organizarea unei vizite de lucru la portul Constanţa din România. Întrevederile conducătorilor autorităţilor vamale din ambele ţări se vor desfăşura în mod regulat şi prioritar.

Serviciul presă

E

Evenimente

43

În semn de înaltă EVENIMENTE E apreciere a meritelor Evenimente

deosebite faţă de stat

L

a 25 mai 2012, Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a înmînat distincţii de stat unui grup de cetăţeni, printre care şi doi colaboratori ai Serviciului Vamal. În semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite faţă de stat, pentru muncă îndelungată şi prodigioasă în domeniile respective de activitate şi înaltă măiestrie profesională, s-au conferit distincţii de stat ale Republicii Moldova: Cu „Ordinul de Onoare” a fost decorat Petru Costin, colaborator ştiinţific la Centrul de Cultură şi Istorie Militară, colonel al Serviciului Vamal. Aflat în serviciul societăţii, preocupat de păstrarea, conservarea şi expunerea diverselor obiecte şi artefacte, ce prezintă un mare interes ştiinţific şi istoric, el nu doar colecţionează exponatele, dar le şi restaurează, unele fiind piese de unicat. Avînd o experienţă de muncă în Serviciul Vamal de mai bine de 19 ani, dumnealui este, de asemenea, autor al mai multor lucrări despre istoria vămii. „Ordinul de Onoare” se conferă: pentru contribuţie meritorie la consolidarea statalităţii, la promovarea reformelor şi a transformărilor democratice; pentru activitate deosebit de rodnică în organele de stat şi pe tărîm social; pentru merite deosebite în dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre Republica Moldova şi alte state, pentru contribuţie remarcabilă la integrarea republicii în structurile internaţionale; pentru activitate intensă de pacificare; în semn de apreciere pentru activitatea de binefacere şi sponsorizare, pentru susţinerea în permanenţă a acţiunilor social-umanitare.

Stagiul de colecţionar al lui Petru Costin este de peste patruzeci de ani. El colecţionează tot ce prezintă interes. Anvergura interesului este uluitoare. În co-

44

lecţiile lui se află peste 1000 de topoare, lănci, vîrfuri de săgeată şi piese de harnaşament. Vîrsta exponatelor oscilează între 100 şi 6000 de ani. Pe baza gravurilor vechi, a tablourilor şi a descrierilor documentare dl Costin a restabilit toate drapelele domnitorilor Moldovei, de la geto-daci la Cuza Vodă. Are două copii exacte, unice în Moldova, ale flamurilor sub care oastea domnitorului Ştefan cel Mare a luptat la mijlocul secolului XV. Petru Costin restabileşte minuţios obiectele găsite, aducîndu-le, în măsura posibilităţilor, la starea iniţială.

Colecţionarul Costin lucrează în strîns contact cu specialiştii de la Muzeul de Istorie, cu savanţii de la Academia de Ştiinţe, el însuşi este un istoric în adevăratul sens al cuvîntului, mai ales în domeniul istoriei serviciului vamal.

Talentul şi munca plină de abnegaţie a dlui Costin sînt recunoscute nu doar în ţară, dar şi peste hotarele ei. Începînd cu anul 2007, de cînd a fost înfiinţat muzeul Serviciului Vamal, expoziţiile şi colecţiile acestuia au fost apreciate la nivel înalt

de experţii moldoveni şi străini din domeniul culturii, istoriei, artelor. Dl Costin a expus colecţiile muzeului în mai multe ţări din Europa, iar una din primele ţări care a găzduit exponatele a fost Ungaria. În acelaşi context, menţionăm că pe 26 aprilie 2011 Preşedintele Ungariei a decernat colaboratorului Serviciului Vamal al Republicii Moldova, colonelului Petru Costin, pentru contribuţia la colaborarea rodnică cu instituţiile din domeniul culturii şi pentru crearea şi ocrotirea memorialurilor militare, ordinul „Crucea de aur a Republicii Ungare pentru merit” - cea mai înaltă distincţie ungară pentru cetăţenii străini. Ordinul a fost înmânat de către Ambasadorul Ungariei în Chişinău, Excelenţa Sa Gyorgy Varga.

Pe parcursul activităţii sale dl Costin s-a învrednicit de 16 medalii şi insigne de piept, dintre care 2 de aur şi peste 50 de Diplome. În semn de preţuire a bărbăţiei, curajului şi spiritului de sacrificiu manifestate în lupta pentru apărarea independenţei şi

EVENIMENTE Evenimente

integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, a fost conferit Ordinul “Credinţă Patriei” clasa III dlui Vasile Cemortan, colaborator al Serviciului Vamal. Actualmente dl Cemortan este în funcţia de şef al Biroului Vamal Briceni. Un serviciu deloc uşor, care impune o responsabilitate conştientizată enormă faţă de societate şi de ţară. „Port în suflet sentimentul mîndriei pentru faptul că activez în această structură şi fac tot ce îmi stă în puteri pentru a-i spori autoritatea”, a menţionat Vasile Cemortan, locotenentcolonel al Serviciului Vamal.

Ordinul „Credinţă Patriei” se conferă:

pentru organizarea excelentă a serviciului militar, de frontieră şi interior, asigurarea capacităţii de apărare şi a securităţii statului, consolidarea legalităţii şi asigurarea ordinii publice; pentru succese importante la conducerea trupelor, menţinerea unui grad înalt al pregătirii de luptă a subunităţilor, unităţilor şi marilor unităţi, la însuşirea, exploatarea şi întreţinerea tehnicii noi, precum şi pentru manifestarea deosebită în cadrul aplicaţiilor şi manevrelor; pentru vitejia şi spiritul de sacrificiu manifestate la apărarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale şi a intereselor legitime ale cetăţenilor

în condiţii ce comportă risc pentru viaţă; pentru îndeplinirea ireproşabilă a datoriei ostăşeşti, de serviciu şi cetăţeneşti, pentru acţiuni ce denotă curaj şi spirit de iniţiativă, întreprinse în vederea combaterii criminalităţii; pentru curajul şi dârzenia manifestate la salvarea oamenilor, a valorilor materiale şi spirituale în timpul calamităţilor naturale şi în alte situaţii excepţionale; pentru contribuţie meritorie la dezvoltarea colaborării dintre Republica Moldova şi alte state şi organizaţii internaţionale în domeniile apărării, securităţii statului şi asigurării ordinii publice.

De menţionat că organul vamal şi nemijlocit colaboratorii acestei instituţii s-au angajat plenar pe vectorul european şi în procesul continuu de modernizare, avînd ca scop asigurarea echilibrului corespunzător între securitatea frontierelor şi facilitarea comerţului, avînd drept obiectiv strategic sporirea contribuţiei sistemului vamal la creşterea bunăstării social-economice a ţării noastre. Respectiv dl Vasile Cemortan atît în procesul de apărare a ţării în războiul din Transnistria, cît şi în munca zilnică în Serviciul Vamal, aduce o contribuţie considerabilă întru statalitatea şi prosperitatea ţării.

Tatiana Bogdan, inspector superior, Serviciul presă şi relaţii cu publicul

45

Consultant Vamal Întrebare: Am trimis din străinătate în Moldova o rochie de mireasă.

La vamă mi-au oprit cutia şi au spus că trebuie să plătesc 25 la sută din costul confecţiei, dar eu nu înţeleg de ce?! Rochia nu e nouă şi nu e pentru vînzare. Dacă puteţi să-mi daţi o lămurire, vă rog, scrieţi-mi. Rochia trebuie să fie o surpriză pentru mama. Mulţumesc anticipat.

Răspuns: În conformitate cu prevederile lit.b) alin.(1) art.5 al Legii cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice nr.1569 din 20.12.2002, persoanele fizice au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova (inclusiv prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau bagajelor neînsoţite), fără achitarea drepturilor de import, bunuri a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 200 euro şi care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie. Dacă valoarea în vamă a bunurilor depăşeşte cuantumul neimpozabil menţionat, drepturile de import se vor percepe reieşind din valoarea bunului în vamă (cuantumul neimpozabil indicat nu micşorează valoarea impozabilă a bunului).

Concomitent, Vă informăm că la importul mărfii indicate în adresarea dvs. se achită: - proceduri vamale - conform Anexei nr.2 la Legea cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20.11.1997; - taxa vamală – conform Anexei nr.1 la Legea cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20.11.1997; - taxa pe valoarea adăugată – conform Codului Fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997. Întrebare: Spuneţi-mi, vă rog, pentru o maşină fabricată în anul 2007, cu un motor cu capacitatea de 1.5, benzină, ce acte trebuie pentru vă-

46

muire, şi, după aceasta, unde trebuie să mă adresez?

Răspuns: În conformitate cu prevederile Legii „Cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice” nr.1569 din 20.12.2002, la introducerea mijloacelor de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 (cu excepţia autovehiculelor de epocă), precum şi a motoarelor şi caroseriilor lor, cu termenul de exploatare ce nu depăşeşte şapte ani, procurate (obţinute prin donaţie) în străinătate, cu scopul declarării şi achitării drepturilor de import la organul vamal situat în punctul de trecere a frontierei de stat, acestea trebuie să fie scoase de la evidenţă de la autoritatea competentă a statului de expediere, iar proprietarul trebuie să deţină paşaportul tehnic şi actele ce confirmă dreptul de posesie asupra mijlocului de transport. Întrebare: Prin prezenta, solicit clarificarea situaţiei în următorul caz: este sau nu obligat colaboratorul postului vamal de frontieră să stabilească termenul de tranzit spre un post vamal intern în conformitate cu pct. 2 al ordinului 267 din 09.07.2010, astfel încît ultima zi de tranzit să nu fie o zi de odihnă sau zi de repaus (sîmbăta-duminica)?

Răspuns: Vă comunicăm că, în baza prevederilor art. 42, al.(2) al Codului Vamal nr. 1149 din 20.07.2000 (MO, nr. 160-162/1201 din 23.12.2000), prin Ordinul Serviciului Vamal nr.267-o din 09.07.2010 a fost stabilit termenul de tranzit pentru transporturile naţionale sau internaţionale maxim pînă la patru zile, în dependenţă de tipul mijlocului de transport, specificul mărfurilor transportate, reglementările analizei riscurilor, distanţa trase-

ului, condiţiile atmosferice, etc. Al. 2, p.2 al Ordinului nominalizat prevede că, termenul de tranzit va fi acordat astfel, ca ultima zi a acestuia să nu fie o zi de repaus sau de sărbătoare.

Totodată vă aducem la cunoştinţă că, reieşind din multiplele cazuri de fraudare (sau tentative de fraudare) a legislaţiei în vigoare în cadrul operaţiunilor de tranzit, în baza analizei acestor tipuri de contravenţii vamale, actualmente se examinează un spectru larg de pîrghii întru contracararea acestora, inclusiv prin modificarea termenului de tranzit acordat. Întrebare: Bună ziua, aş dori să aflu care vor fi taxele vamale dacă voi procura (prin Internet) un telefon din Statele Unite ale Americii şi îl voi primi prin poştă? Valoarea telefonului este de 300$.

Răspuns: În conformitate cu prevederile lit.b) alin.(1) art.5 al Legii cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice nr.1569 din 20.12.2002, persoanele fizice au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova (inclusiv prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau bagajelor neînsoţite), fără achitarea drepturilor de import, bunuri a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 200 euro şi care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie. Dacă valoarea în vamă a bunurilor depăşeşte cuantumul neimpozabil menţionat, drepturile de import se vor percepe reieşind din valoarea bunului în vamă (cuantumul neimpozabil indicat nu micşorează valoarea impozabilă a bunului).

Concomitent, Vă informăm că la importul mărfii indicate în adresarea dvs. se achită:

Consultant Vamal - proceduri vamale - conform Anexei nr.2 la Legea cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20.11.1997; - taxa vamală – conform Anexei nr.1 la Legea cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20.11.1997; - taxa pe valoarea adăugată – conform Codului Fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997. Întrebare: Care este pachetul de documente necesar pentru a candida la o funcţie vacantă din cadrul Serviciului Vamal? După completarea dosarului unde se depun actele?

Răspuns: Participanţii la concurs prezintă ataşat la formularul de participare documentele ce urmează: - copia buletinului de identitate; - copiile diplomelor de studii, certificatelor de specializare şi perfecţionare; - copia carnetului de muncă; - copia livretului militar; -1 fotografie 3x4.

Atenţie! Nu se admite participarea la concurs a persoanelor care cad sub incidenţa prevederilor art.

6 (Restricţii) din Legea serviciului în organele vamale nr.1150-XIV din 20.07.2000.

Depunerea formularului de participare la adresa: str. Columna 30, Aparatul Central al Serviciului Vamal, în perioada în care este anunţat concursul de angajare. Informaţii vizavi de concurs puteţi găsi pe pagina web oficială a Serviciului Vamal, în rubrica Despre Serviciul Vamal, subrubrica personalul vamal. Întrebare: Am două întrebări. 1) Aş dori să introduc în Republica Moldova nişte porţelan lucrat manual din Romania. Prima dată doresc doar să testez piaţa şi să vin doar cu cîteva seturi. Se achită careva taxe

la produsele de porţelan? Am citit ca este vorba de 1,5%. Dar din ce se calculează valoarea? Ce puteţi sămi spuneţi de TVA? 2) Pentru a primi nişte echipamente de radiocomunicaţie din China, staţii radio de TAXI, ce documente trebuie sa prezint? Am înţeles că în cazul în care suma produselor nu depăşeşte 200 euro nu se achită taxe.

Revenind la TVA, cînd se achită?

Răspuns: În conformitate cu art.5 alin.(5) al Legii nr. 1569-XV din 20.12.2002 „Cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice”, bunurile destinate activităţii comerciale sau de producţie pot fi declarate în regim vamal de import numai de către persoane fizice agenţi economici, înregistrate în modul stabilit ca subiecte ale activităţii de întreprinzător.

Concomitent, conform art.5 alin.(1) lit. b) al Legii susmenţionate, persoanele fizice au dreptul de a introduce pe teritoriul ţării, fără achitarea drepturilor de import, bunuri a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 200 euro şi care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie. Dacă valoarea în vamă a bunurilor depăşeşte cuantumul neimpozabil menţionat, drepturile de import se vor percepe reieşind din valoarea bunului în vamă (cuantumul neimpozabil indicat nu micşorează valoarea impozabilă a bunului). În conformitate cu legislaţia fiscală şi vamală în vigoare la importul mărfurilor enumerate în adresare se achită: 1. Taxa pe valoarea adăugată – 20% din valoarea impozabilă

conform Titlului III al Codului Fiscal nr.1163-XII din 24.04.1997; 2. Taxa vamală – conform Anexei nr.1 la Legea cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20.11.1997; 3. Taxa pentru procedurile vamale – conform Anexei nr.2 la Legea cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20.11.1997. Întrebare: Vă rog să-mi spuneţi dacă taxa de livrare se include în valoarea produsului în vamă, dacă aceasta a fost achitată de vînzător şi nu reprezintă o cheltuială pentru persoana care primeşte produsul? Mă refer la un produs primit prin servicii poştale de către o persoană fizică. Şi ce poate face persoana fizică dacă persoana care a livrat produsul către Republica Moldova a declarat valoarea produsului mai mare decît valoarea real achitată? Este posibilă confirmarea valorii produsului prin alte documente confirmative (invoce de pe site unde a fost procurat produsul sau un extras de cont bancar) pentru a dovedi valoarea reală a produsului?

Răspuns: Referitor la informarea despre cadrul legislativ şi normativ al mărfurilor primite prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale vă comunicăm următoarele.

Potrivit Legii nr.1569-XV din 20.12.2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice orice trimitere poştală se perfectează în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi ale actelor Uniunii Poştale Internaţionale. În corespundere cu prevederile art.5 lit.d) al Legii vizate se permite de a primi, prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale, fără achitarea drepturilor de import, bunuri, cu

47

Consultant Vamal condiţia că valoarea lor în vamă nu depăşeşte suma de 200 euro şi nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie. Dacă valoarea în vamă a bunurilor depăşeşte limita neimpozabilă indicată, drepturile de import se vor percepe reieşind din valoarea bunurilor în vamă (limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a bunurilor).

Valoarea în vamă a mărfurilor deplasate de persoane fizice se determină în corespundere cu prevederile Legii nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal şi de dispoziţiile Hotărîrii Guvernului nr.600 din 14.05.2002 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova.

Vă informăm că cheltuielile pentru transportarea mărfii sînt un element de formare a preţului tranzacţiei în conformitate cu art.11 al.(1) lit.a) a Legii nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal.

Potrivit pct.8 din Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002, valoarea în vamă a mărfurilor introduse şi cursul valutelor internaţionale se determină la data acceptării declaraţiei vamale.

Taxele pentru taxe vamale şi proceduri vamale sînt stabilite la anexa 1 şi, respectiv, anexa 2 ale Legii nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal.

Nu ezitaţi să accesaţi pagina web a Serviciului Vamal www.customs. gov.md Legislaţia vamală. Întrebare: Avem un contract încheiat cu o societate comercială din Sofia (Bulgaria). Aş fi vrut să aflu cît timp au dreptul cetăţenii companiei-partenere să se afle pe teritoriul Republicii Moldova cu mijloacele lor

48

de transport (bunurile companiei) cu foile de parcurs?

Răspuns: Organele vamale autorizează admiterea temporară numai a mărfurilor şi a mijloacelor de transport care pot fi identificate şi nu sînt prohibite de a fi introduse în Republica Moldova. Regimul vamal de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova, cu suspendare parţială sau totală de drepturi de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, a mijloacelor de transport străine destinate reexportului.

Organele vamale stabilesc termenul în care mărfurile şi mijloacele de transport de import trebuie să fie reexportate ori să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de Serviciul Vamal. Termenul nu poate depăşi trei ani de la data plasării mărfurilor şi mijloacelor de transport sub regimul de admitere temporară (Codul vamal al Republicii Moldova, Secţiunea a 11-a; Hotărîrea Guvernului nr. 1140 din 02.11.2005, Secţiunea a 8-a).

Actele nominalizate mai sus pot fi accesate pe adresa electronică a Serviciului Vamal www.customs. gov.md. Întrebare: Vă rog să-mi acordaţi careva informaţii. Sînt o persoană juridică. Doresc să import aparate de telefonie mobilă. Nu vreau să utilizez serviciile brokerului vamal. Vă rog să-mi indicaţi care sînt paşii necesari pentru a efectua cu succes şi legal procedura de import.

Unde trebuie sa mă înregistrez pentru import (care e procedura)? Cînd şi unde trebuie sa achit taxele vamale şi TVA, dacă livrarea se va efectua prin poşta rapidă?

Răspuns: Ţinînd cont de prevederile art. 173 al Codului Vamal al Republicii Moldova, mărfurile şi mijloacele de transport care trec frontiera vamală sînt declarate organului vamal. Mărfurile şi mijloacele de transport pot fi declarate de către o persoana de sine stătător (numit declarant în nume propriu), precum şi de către un intermediar (reprezentant) al acestuia (numit broker vamal).

Totodată, la moment, instituţia reprezentării (directe sau indirecte) în faţa organelor vamale, este prevăzută doar pentru persoanele juridice care deţin licenţa pentru activitatea de broker vamal (în conformitate cu prevederile art. 162 al Codului Vamal al Republicii Moldova).

Cu privire la procedura înregistrării ca utilizator al sistemului informatic vamal, o studia în Ordinul Serviciului Vamal nr. 480-O din 18.12.2006 „cu privire la aprobarea Metodologiei de prelucrare a declaraţiei vamale in detaliu”. Acest Ordin poate fi accesat pe site-ul Serviciului Vamal www.customs.gov.md la capitolul „Legislaţia vamală”- Acte normative ale Serviciului Vamal - Ordine adoptate in perioada 2000-2008.

Referitor la achitarea drepturilor de import, conform prevederilor art.

124 al Codului Vamal al Republicii Moldova, ele se plătesc în prealabil, pînă la depunerea declaraţiei vamale. Achitarea lor se efectuează în monedă naţională. Plata se efectuează prin virament şi/sau în numerar, inclusiv prin intermediul cardurilor bancare, şi se transferă la conturile trezoreriale de încasări ale bugetului de stat. Plata prin virament şi/sau în numerar se efectuează prin intermediul instituţiilor financiare (sucursale sau filiale ale acestora), dacă legislaţia nu prevede altfel.

ÎNTREPRINDEREA DE STAT

VAMSERVINFORM anunţă organizarea cursurilor de instruire primară a specialiştilor în domeniul vămuirii. Programul de studii cuprinde compartimente însuşirea cărora va permite audienţilor să obţină cunoştinţe teoretice şi să acumuleze competenţe practice necesare pentru exercitarea atribuţiilor specialiştilor în domeniul vămuirii. Durata cursurilor e de 5 săptămîni.

Cerinţe minime obligatorii pentru audienţii cursului: - studii superioare sau medii de specialitate; - cunoaşterea şi utilizarea calculatorului.

Solicitanţii vor prezenta următoarele documente: - copia buletinului de identitate; - copia diplomei de studii; - cererea de înscriere la cursuri.

Adresa: mun. Chişinău, str. Petricani, 21/3 Tel/fax: 022 43 29 49, 022 31 23 41 49

S STATISTICA Statistica Statistică

vamală

Emilia Cainarean, şef Secţie expertiza mărfurilor

C

onform datelor operative ale statisticii vamale, în perioada 01.01–31.05.2012, importul total a mărfurilor în Republica Moldova, efectuat de persoane juridice (fără agenţi economici şi persoane fizice din partea stîngă a Nistrului) a constituit 25 544,3 mil. lei, comparativ cu 24 032,6 mil.lei pe parcursul lunilor ianuarie-mai 2011, fiind în creştere cu circa 6,3% (+1 511,7 mil.lei).

Evoluţia importului total de mărfuri în ianuarie-mai 2012 comparativ cu ianuarie-mai 2011, mil. lei

Analiza evoluţiilor lunare a importului total de mărfuri, relevă o permanentă creştere comparativ cu lunile respective ale anului trecut, cea mai accentuată creştere (+17,9%) fiind înregistrată în luna martie curent.

Importul mărfurilor în Republica Moldova (plasate în liberă circulaţie) în perioada 01.01 – 31.05.2012 a constituit 20 059,1 mil. lei, ceea ce reprezintă 78,6% din importul total, comparativ cu 19 239,5 mil.lei pe parcursul perioadei 01.01 –31.05.2011, fiind în creştere cu 4,3% (+ 819,6 mil.lei).

Evoluţia importului definitiv de mărfuri în ianuarie-mai 2012 comparativ cu ianuarie-mai 2011, mil. lei

50

Analiza evoluţiilor lunare a importului definitiv de mărfuri relevă o permanentă creştere comparativ cu lunile respective ale anului trecut, cu excepţia lunii februarie curent, importul definitiv fiind în reducere cu 3,6% (-155,5 mil.lei). Cea mai accentuată creştere (+6,6%) a fost înregistrată în luna martie curent.

Ponderea principală la importul definitiv, efectuat de către persoane juridice, o deţin mărfurile de la capitolul 27 „Combustibili minerali, petrol şi produse rezultate din distilarea acestora; materii bituminoase; ceară minerală” însumînd 6 572,3 mil. lei, ceea ce reprezintă circa 32,8%, comparativ cu 5 739,8 mil.lei pe parcursul lunilor ianuarie-mai 2011, fiind în creştere cu 14,5% (+832,5 mil.lei).

Totodată, au fost importate: - maşini şi aparate, dispozitive mecanice în valoare de 1 324,1 mil.lei, ceea ce constituie 6,6% din importul definitiv, comparativ cu 1 252,8 mil.lei pe parcursul lunilor ianuarie-mai 2011, fiind în creştere cu 5,7% (+71,3 mil.lei); - vehicule terestre în valoare de 1164,5 mil. lei, ceea ce constituie 5,8% din importul definitiv, comparativ cu 1 239,1 mil.lei pe parcursul lunilor ianuarie-mai 2011, fiind în reducere cu 6% (+74,6 mil.lei); - maşini, aparate şi echipamente electrice în valoare de 975,1 mil.lei, ceea ce constituie circa 4,9% din importul definitiv, comparativ cu 1 098,8 mil.lei pe parcursul lunilor ianuarie-mai 2011, fiind în descreştere cu 11,3% (-123,7 mil.lei); - materiale plastice şi articole din acestea în valoare de 739,3 mil.lei, ceea ce constituie circa 3,7% din importul definitiv, comparativ cu 701,8 mil.lei pe parcursul lunilor ianuarie-mai 2011, fiind în creştere cu 5,3% (+37,5 mil.lei); - produse farmaceutice în valoare de 775,7

mil.lei, ceea ce constituie 3,9% din importul definitiv, comparativ cu 831,7 mil.lei pe parcursul lunilor ianuarie-mai 2011, fiind în reducere cu 6,7% (+56 mil. lei); - produse chimice în valoare de 637,5 mil. lei, ceea ce constituie circa 3,2% din importul definitiv, comparativ cu 622,8 mil.lei pe parcursul lunilor ianuarie-mai 2011, fiind în creştere cu 2,4% (+14,7 mil.lei) etc. În regim de perfecţionare activă au fost importate mărfuri în valoare de 1 558,1 mil.lei, ceea ce reprezintă 6,1% din import, comparativ cu 1 606,3 mil.lei pe parcursul primelor 5 luni ale anului 2011, fiind în reducere cu 3% (-48,2 mil.lei).

Evoluţia plasării mărfurilor în regim de perfecţionare activă în ianuarie-mai 2012 comparativ cu ianuarie-mai 2011, mil. lei

Totodată, în perioada respectivă în zonele economice libere, inclusiv în Portul Giurgiuleşti, au fost introduse mărfuri în valoare de 3 088,3 mil.lei, ceea ce reprezintă 12,1% din importul total, comparativ cu 2 892,7 mil.lei pe parcursul primelor 5 luni ale anului 2011, fiind în creştere cu 6,8% (+195,6 mil.lei).

Majorarea volumului de mărfuri, plasate în ZAL a fost cauzată, preponderent, de creşterea volumului: - combustibililor minerali, uleiurilor mine-

ASTATISTICA Statistică

rale etc. – cu 26,9% (+92,9 mil.lei) - de la 345,7 mil. lei în primele 5 luni 2011 la 438,6 mil.lei – în primele 5 luni ale a.c.; - grăsimilor şi uleiurilor de origine animală sau vegetală – de circa 1470 ori - de la 30 mii lei în primele 5 luni 2011 la 441,2 mil.lei – în primele 5 luni ale a.c.; - produselor farmaceutice – cu 43% (+52,3 mil.lei) - de la 121,7 mil.lei în primele 5 luni 2011 la 174 mil.lei – în primele 5 luni ale a.c.; - altor articole textile confecţionate, îmbrăcămintei etc. – cu circa 40% (+48,5 mil. lei) - de la 121,2 mil.lei în primele 5 luni 2011 la 169,7 mil.lei – în primele 5 luni ale a.c.; - cauciucului şi a articolelor din cauciuc cu circa 45,9% (+34,8 mil.lei) - de la 75,9 mil.lei în primele 5 luni 2011 la 110,7 mil. lei – în primele 5 luni ale a.c.

Totodată, în perioada respectivă, volumul unor mărfuri plasate în ZAL s-a redus, şi anume: - maşinile, aparatele şi echipamentele electrice - cu circa 5,8% (-44,1 mil.lei) – de la 758,7 mil.lei în primele 5 luni 2011 la 714,6 mil.lei – în primele 5 luni ale a.c.; - maşinile, aparatele şi dispozitivele mecanice - cu circa 19,5% (-28,6 mil.lei) - de la 146,3 mil.lei în primele 5 luni 2011 la 117,7 mil.lei – în primele 5 luni ale a.c. etc.

În dolari SUA importul total de mărfuri a însumat 2 157,5 mil. USD la cursul oficial mediu al BNM în lunile ianuarie-mai 2012, comparativ cu 2 029,9 mil.

USD în ianuarie-mai 2011 la cursul oficial mediu al BNM, fiind în creştere cu 6,2% (+127,4 mil.USD), iar importul definitiv de mărfuri în Republica Moldova (plasate în liberă circulaţie) – 1 694,1 mil.

USD, comparativ cu 1 623,1 mil.USD în ianuarie-mai 2011, fiind în creştere cu 4,4% (+71 mil.USD).

Totodată, importul mărfurilor de către persoane fizice în perioada ianuariemai 2012 a însumat 662,8 mil.lei sau 55,9 mil. USD, comparativ cu 595,9 mil.lei sau 50,1 mil. USD - pe parcursul lunilor ianuarie-mai 2011.

Drepturi de import/export calculate În total în perioada 01.01–31.05.2012 au fost calculate drepturi de import/export şi alte taxe în valoare de 4 591 mil.lei, comparativ cu 4 274,2 mil.lei pe parcursul primelor 5 luni ale anului 2011, fiind în creştere cu 7,4% (+316,8 mil.lei).

Evoluţia încasărilor drepturilor de import/export în ianuarie-mai 2012 comparativ cu ianuarie-mai 2011, mil. lei

Evoluţia plasării mărfurilor în ZAL în ianuarie-mai 2012 comparativ cu ianuarie-mai 2011, mil. lei

De asemenea, în perioada respectivă în magazinele duty-free au fost plasate mărfuri în valoare de 84,9 mil.lei, ceea ce reprezintă 0,3% din import, comparativ cu 74 mil.lei pe parcursul primelor 5 luni ale anului 2011, fiind în creştere cu 14,7% (+10,9 mil.lei).

Evoluţia plasării mărfurilor în magazinele duty-free în ianuarie-mai 2012 comparativ cu ianuarie-mai 2011, mil.lei

În perioada ianuarie-mai 2012 au fost calculate: - accize – 815,4 mil.lei, comparativ cu 677,5 mil.lei în ianuarie-mai 2011 sau cu 137,9 mil.lei mai mult, - TVA – 3 316,8 mil.lei, comparativ cu 3 167,3 mil.lei în ianuarie-mai 2011 sau cu 149,5 mil.lei mai mult, - taxe vamale – 343,7 mil.lei, comparativ cu 307,3 mil.lei în ianuarie-mai 2011 sau cu 36,4 mil.lei mai mult, - taxe pentru proceduri vamale – 111,9 mil.lei, comparativ cu 110,9 mil.lei în ianuarie-mai 2011 sau cu 1,0 mil.lei mai mult, - alte taxe – 3,2 mil. lei, comparativ cu 11,2 mil.lei în ianuarie-mai 2011 sau cu 8 mil.lei mai puţin.

Planul încasărilor drepturilor de import/export şi a altor taxe pentru perioada ianuarie-mai 2012 constituie 4 893,6 mil.lei.

Pe parcursul lunilor ianuarie-mai 2012 s-au calculat drepturi de import/export şi alte taxe în sumă de 4 591 mil.lei, ceea ce reprezintă 94% faţă de plan (cifra de control) pentru perioada respectivă sau cu 302,7 mil.lei mai puţin.

Planul încasărilor drepturilor de import/export şi a altor taxe pentru perioada ianuarie-mai 2012 (conform denumirii veniturilor) a fost executat doar la capitolul „Taxe vamale”, îndeplinirea constituind 100,5% sau cu 1,6 mil.lei mai mult (plan 342,053 mil.lei, de facto – 343,65 mil.lei). În perioada ianuarie-mai 2012 îndeplinirea planului la accize a fost realizat la nivelul de 94%, planul fiind îndeplinit doar la autoturisme (104%), rachiu, lichioruri şi alte băuturi spirtoase (126%) şi vinuri din struguri, divinuri şi vinurile din struguri saturate cu dioxid de carbon (231%).

Neîndeplinirea planului accizelor, stabilit altor produse constituie:

Plan De facto Diferenţa

25,3 - bere, mil.lei - tutun, mil.lei 198,5 2,4 - bijuterii, mil.lei - benzină, motorină, mil.lei 403,4 11,3 - alte mărfuri, mil.lei

18,6 179,1 1,6 349,3 8,0

-6,7 -19,3 -0,8 -54,1 -3,3

În dolari SUA în perioada ianuarie-mai 2012 au fost calculate drepturi de import/export şi alte taxe în valoare de 387,7 mil.USD, comparativ cu 359,6 mil.USD pe parcursul primelor 5 luni ale anului 2011, ceea ce reprezintă o creştere cu circa 7,8% (+28,1 mil.USD).

Evoluţia drepturilor de import/export calculate în ianuarie-mai 2012 comparativ cu ianuarie-mai 2011, mil. USD

Analiza evoluţiilor lunare a drepturilor de import/export calculate, exprimate în dolari SUA relevă o permanentă creştere comparativ cu lunile respective ale anului trecut, cu excepţia lunii februarie curent, încasările în această lună fiind în reducere cu 4,2% comparativ cu luna februarie 2011. Cea mai accentuată creştere (+15,9%) a fost înregistrată în luna mai curent.

51

INDICELE DE ABONARE: 31952 Abonarea o puteţi efectua prin „Poşta Moldovei”, telefon de contact: (022) 22-60-46 „Ediţii Periodice”, telefon de contact: (022) 23-80-73 „Moldpresa”, telefon de contact: (022) 22-63-23

ПОДПИСНОЙ ИНДЕКС: 31952 Подписку можно оформить через „Poşta Moldovei”, контактный телефон: (022) 22-60-46 „Ediţii Periodice”, контактный телефон: (022) 23-80-73 „Moldpresa”, контактный телефон: (022) 22-63-23

Continuă abonarea la revista Продолжается подписка на журнал

52

„VAMA”