Page 1

9 7 9 -2 7 5 18 N S IS

P U B L I C AT I E P E R I O D I C A A S E R V I C I U L U I VA M A L IULIE-AUGUST 2010

Tema numărul: xxx pag. 3-13

2

¹4(16)

Interviul numărului:

Secretarul General al Organizaţiei Mondiale a Vămilor Kunio Mikuriya: „Moldova realizează un progres sigur la capitolul reformare a sistemului vamal” pag. 3-5 П е риод ич е с ко е из д ани е Таможе нной с лу жбы 3


Cuprins/Содержание:

Oficiul OMV la Bruxelles

Interviul numărului:

Отрасль:

Tema numărului:

Transportul de mărfuri în Republica Moldova, în ianuarie-iulie 2010 pag. 34

Secretarul General al Organizaţiei Mondiale a Vămilor Kunio Mikuriya: „Moldova realizează un progres sigur la capitolul reformare a sistemului vamal” pag. 3-5 Modernizarea Serviciului Vamal prin reformare instituţională pag. 6-8 Это гордое звание - таможенник стр. 9-10

Мелким почерком про книжный рынок стр. 29-33

Colaborare:

Întrevederea conducerii autorităţilor vamale din Moldova şi Ucraina pag. 35

Георгий Савка: Таможня, как зеркало, отражает изменения в социально-экономической, ментальной и культурной жизни Молдовы стр. 11-13

Demararea noului mecanism de cooperare vamală la frontiera moldo-română pag. 36-37

Reguli:

Serviciul Vamal şi IDIS Viitorul au semnat un Acord de colaborare pag. 38

Managementul Integrat al Frontierei – încă un pas spre integrare vamală europeană pag. 14-16 Importul şi exportul valorilor valutare de către persoanele fizice pag. 17-20

Комментарии:

Заседание представителей таможенных органов ГУАМ в Кишиневе стр. 21-22 Владимир Флоря: Контрабанду надо пресекать внутри страны стр. 23-26 Rezultatele atestării: colaboratori vamali retrogradaţi sau eliberaţi din funcţii pag. 27-28

Evenimente:

Directorul SECI învizită la Serviciul Vamal pag. 39 Echipele mobile la contracararea fraudelor vamale pag. 40 Surplus de mărfuri în container şi obiecte de artizanat ascunse sub plapumă pag. 41

Consultant Vamal pag. 42-46

Ediţia periodică a Serviciului Vamal al Republicii Moldova - revista „VAMA”. Fondatorul revistei: Întreprinderea de stat „Moldvama Grup”, înregistrată la Camera înregistrării a RM; numărul de înregistrare – 1003600038290. Redactor: Tatiana Smeşnaia Reporteri: Olga Colari, Tatiana Mihailova Colegiul de redacţie: Natalia Calenic, Mihai Răducan, Eduard Grama, Dorin Purice, Vladislav Şveţ, Ion Magu Desing: Nicolai Verbiţki Adresa redacţiei: mun. Chişinău, str. Columna, 30, bir. 130 Tel/fax redacţiei: (+373 22) 574-181 Indexul de abonare: 31952 Tipar executat la tipografia „Elan Poligraf”


Stimaţi colaboratori ai Serviciului Vamal! Cu ocazia sărbătorii profesionale - Zilei lucrătorului vamal şi aniversării a 19 ani de la crearea sistemului vamal naţional, adresez cele mai sincere felicitări şi urări de bine întregului efectiv al birourilor vamale. Activitatea Sistemul Vamal de la începutul anului curent a fost marcată de o dinamică semnificativă şi reforme esenţiale, care au fost impuse de necesitatea stringentă de reorganizare instituţională. Cu toate acestea, datorită profesionalismului şi responsabilităţii colaboratorilor vamali, Serviciului Vamal a reuşit să se manifeste că o instituţie capabilă să răspundă provocărilor zilnice. Totodată voinţa fermă perseverenţa şi eforturile comune au asigurat realizarea cu succes a obiectivelor stabilite de conducerea Guvernului. Cheia succesului în realizarea misiunii Serviciului Vamal o reprezintă profesionalismul colaboratorilor şi în acest context, îmi exprim recunoştinţă pentru contribuţia conducătorilor subdiviziunilor şi a întregului efectiv la dezvoltarea şi modernizarea activităţii vamale în Republica Moldova. Apreciind înalt devotamentul, dedicaţia maximă şi responsabilitatea pe care le manifestaţi zilnic în exercitarea atribuţiilor profesionale, Vă urez sănătate, succes în plan profesional şi personal, realizări frumoase în viitor. Tudor BALIŢCHI Director general al Serviciului Vamal 2

I


INTERVIEW Interviul numărului

Secretarul General al Organizaţiei Mondiale a Vămilor Kunio Mikuriya:

Moldova realizează un progres sigur la capitolul reformare a sistemului vamal

Anul acesta, pentru a sărbători împreună cu vameşii moldoveni ziua lor profesională, la invitaţia conducerii Serviciului Vamal la Chişinău, a sosit Secretarul General al Organizaţiei Mondiale a Vămilor Kunio Mikuriya. În cadrul vizitei d-lui a fost primit de către conducerea Guvernului, a participat la şedinţa festivă dedicată Zilei lucrătorului Serviciului Vamal, a efectuat o deplasare de lucru la Postul vamal internaţional Leuşeni-Albiţa. Cu toate că programul vizitei a fost destul de încărcat, Kunio Mikuriya a acceptat un interviu pentru revista VAMA.

ţii influente internaţionale, cum este G-8, G-20, pentru a demonstra importanţa vămii în lumea contemporană. Al doilea principiu ţine de consolidarea capacităţilor vămii. OMV a elaborat mai multe standarde. Iar în momentul de faţă este foarte important ca ele să fie implementate cu succes de rînd cu strategiile şi programele de profil adoptate în cadrul OMV. De aceea prin intermediul Programului Columbus trimitem misiunile noastre în diferite state, inclusiv în Moldova, şi

le ajutăm statelor-membre să-şi elaboreze programele naţionale ce vor permite reformarea sistemelor vamale în conformitate cu standardele OMV. Aceasta le permite partenerilor noştri să-şi asigure o mai bună funcţionare. Din acest punct de vedere Moldova este un exemplu foarte bun, de aceea sunt foarte bucuros să mă aflu la Chişinău. Şi a treia prioritate se referă la studii, investigaţii. Trebuie să înţelegem că vama trebuie să-şi modernizeze permanent ac-

- Aţi fost ales în funcţia de Secretar General al Organizaţiei Mondiale a Vămilor în ianuarie 2009 şi aţi anunţat revizuirea principiilor de activitate a OMV. Care sînt ele acum? - Mai întîi de toate, aş vrea să spun că este o plăcere pentru mine să mă adresez prin intermediul revistei VAMA tuturor ofiţerilor vamali din R.M. Referitor la întrebare pot să vă spun că noua echipă a trasat trei priorităţi. Prima este o mai bună administrare a organizaţiei, ce presupune o participare activă a membrilor în procesul de adoptare a deciziilor în cadrul OMV. De aceea pledăm pentru o comunicare mai eficientă. Astfel, reprezentanţii autorităţilor vamale au putut vedea care este sarcina primordială în activitatea OMV. La fel ei au putut afla de ce beneficii pot profita în calitate de membri ai organizaţiei noastre. Desigur, asta nu se referă doar la vamă, ci şi la alte instituţii şi organizaţii internaţionale din domeniu. În aşa fel, noi am putut ridica nivelul şi importanţa vămii atît în stat, cît şi în cadrul economiei mondiale. De aceea în fiecare lună experţii noştri elaborează un raport special al OMV, care este difuzat altor organiza-

3


INTERVIEW Interviul numărului

cumentul are două componente: colaborarea între autorităţile vamale şi parteneriatul „vama-businessul”. Aceste două principii sînt susţinute de cîteva standarde, care permit aprecierea reformei pe care o implementaţi şi în acelaşi timp elaborarea planurilor pe viitor. - Putem spune că sistemul vamal al Moldovei într-o oarecare măsură corespunde acestor caracteristici?

tivitatea, bazîndu-se pe ridicarea nivelului de cunoştinţe şi profesionalism. De aceea eu încurajez colaboratorii OMV să acorde partenerilor noştri o susţinere deosebită la aceste capitole. În acelaşi timp trebuie să evaluăm rezultatele reformării în cadrul autorităţilor vamale ale ţărilor-membre ale OMV. Noi colectăm, prelucrăm aceste date şi le facem cunoscute, le discutăm cu alţi membri. La acest subiect aş vrea să subliniez, că atît din partea reprezentanţilor guvernării, cît şi a mediului de afaceri am atestat opinii pozitive despre activitatea vămii moldoveneşti. Iată pe scurt despre cele trei principii, care, după părerea mea, vor face activitatea OMV mai transparentă, relevantă, mai importantă. - Aţi menţionat că OMV monitorizează activitatea vămilor din ţările-membre şi, la sigur, puteţi spune cu ce probleme-cheie se confruntă astăzi autorităţile vamale ale lumii? - Vama oricărei ţări are un spectru larg de responsabilităţi. Pe de o parte, vama trebuie să se ocupe de colectarea veniturilor în buget pentru a asigura buna funcţionare a statului. Dar în acelaşi timp, vama trebuie să faciliteze comerţul exterior şi să întreţină relaţii bune cu mediul de afaceri. Desigur, vorbind de facilitarea comerţului, ne referim doar la fluxul legitim de mărfuri. Astfel, vama trebuie să contribuie la îmbunătăţirea climatului de afaceri. În plus, vama trebuie să protejeze sănătatea şi securitatea cetăţenilor. Vameşul este la frontieră şi pentru a preveni intrarea sau ieşirea bunurilor ce prezintă pericol. În ziua de astăzi avem un şir de misiuni noi cum ar fi: securitatea lanţului global de livrări, protejarea mediului, pentru că numai vama poate preveni circulaţia mărfurilor periculoase. Cum putem aborda aceste priorităţi? Noi am propus ca soluţie la acest capitol

4

tehnologia modernă de gestionare a riscurilor. Şi este una de a cunoaşte partea teoretică a lucrurilor. E mult mai important să depunem eforturi pentru aplicarea în practică a acestor performanţe. Deci trebuie să ne gîndim cum putem consolida, fortifica activitatea vamală prin intermediul schimbului de informaţii, pentru că informaţia permite aprecierea riscurilor. De exemplu, putem menţiona agenţi economici de încredere, care vor beneficia de proceduri facilitate de vămuire. În schimb, vom putea să ne concentrăm eforturile asupra agenţilor care pot prezenta un risc. La frontieră vama nu este singura structură. În Moldova mai sînt şi grănicerii. Din acest motiv trebuie să îmbunătăţim capacităţile de lucru şi să elaborăm un mecanizm efectiv de administrare. De fapt, aici este vorba despre Managementul Integrat al Frontierei. Toate aceste subiecte au fost incluse într-un document ce se numeşte „Vama secolului 21”. Astăzi depunem toate eforturile pentru a implementa prevederile lui. Recunosc, acest document conţine un şir de provocări, dar oferă mai multe oportunităţi. - După părerea dvs., care sînt caracteristicile vămii contemporane? - Există multe criterii care se iau în calcul la analiza activităţii vămii. În baza lor au fost elaborate şi aprobate standardele globale şi cele mai avansate practici. Unul din cele mai importante standarde este Convenţia de la Kyoto (revizuită), care promovează utilizarea tehnologiilor informaţionale şi a tehnicilor de gestionare a riscurilor. De aceea este foarte important ca legislaţia vamală din Moldova, operaţiunile şi procedeele vamale să corespundă cerinţelor Convenţiei date. Al doilea criteriu este Standardele-cadru cu privire la Securitatea şi Facilitarea Comerţului mondial din 2005/SAFE. Do-

- Conform raportului pe care l-am primit de la experţii organizaţiei ce au monitorizat situaţia la voi, pot spune că Moldova realizează un progres sigur la capitolul reformare şi implementare a performanţelor la vamă. Vreau să vă spun că în ţara voastră se implementează un proiect-pilot al OMV, în cadrul căruia vă acordăm asistenţă în procesul de fortificare a capacităţilor vămii. De aceea am vrut să văd cu ochii proprii ce progrese aţi înregistrat. Pot să afirm că ceea ce am văzut îmi permite să spun că rezultatul este chiar remarcabil. Mai ales la capitolul de adoptare a tehnicilor de gestionare a riscurilor. Desigur că pe viitor aveţi multe de făcut. Dar la moment e important că vama moldovenească este pe calea dreaptă. Am avut ocazia să mă întîlnesc cu reprezentanţii mediului de afaceri care au spus că în activitatea organelor vamale se resimte ridicarea nivelului transparenţei, ceea ce le inspiră mai multă încredere în vamă. Businessul este satisfăcut de reducerea timpului controlului vamal la frontieră. În plus, am avut ocazia să discut cu reprezentanţii organelor vamale din statele vecine şi anume - Ucraina şi România, care au apreciat înalt colaborarea cu vama Moldovei. Credeţi-mă, toate astea prezintă o bază bună pentru progres şi responsabilitatea mea este să găsesc domeniile pentru viitoarea cooperare şi asistenţă. De aceea vreau ca vizita mea să fie cît mai de folos pentru vama Moldovei. Mai mult decî atît, aş vrea să remarc cele mai bune practici realizate aici şi să le împărtăşesc comunităţii mondiale. Colegii noştri din toată lumea trebuie să cunoască, să studieze şi, în caz de necesitate, să preia cele mai bune realizări ale vameşilor din alte ţări. În cadrul vizitei la Chişinău am reuşit să discut cu reprezentanţii EUBAM şi am convenit să promovăm peste hotare rezultatele şi practicile de reformare înregistrate de către Serviciul Vamal din Moldova. - În cadrul Organizaţiei Mondiale a Vămilor se acordă o atenţie deosebită ridicării nivelului profesional al ofiţerilor vamali. Recent în Ucraina, cu suportul


INTERVIEW Интервью Interviul numărului номера

OMV, a fost deschis un Centru de Instruire. Reprezentanţii noştri vor avea acces la el?

- Acest centru a fost deschis la Dnepropetrovsk în baza Academiei vamale din Ucraina. Din 1 septembrie 2010 această instituţie se numeşte Centrul Regional de Instruire vamală. Noi sperăm că pe viitor el va fi ca un nucleu în centrul Europei pentru împărtăşirea în rîndul vameşilor a celor mai bune practici şi experienţe vamale. În acest centru vom organiza seminare regionale, iar vameşii Moldovei vor putea să se alăture acestor activităţi.

- În cadrul vizitei aţi avut întrevederi cu prim-ministrul Vlad Filat şi ministrul Finanţelor Veaceslav Negruţi. Ce subiecte aţi discutat? - Atît cu prim-ministrul, cît şi cu ministrul Finanţelor am discutat reforma în domeniul vamal şi am înţeles că ei au acordat şi vor acorda pe viitor susţinerea necesară acestui proces. Am menţionat importanţa intensificării dialogului între vamă şi mediul de afaceri, progresul în implementarea practicilor noi la frontieră. Vreau să spun că Moldova totuşi întîmpină o provocare mare ce ţine de fraudele vamale şi contrabanda. La acest subiect am convenit că OMV va organiza seminare regionale pentru a fortifica cooperarea vămilor la nivel regional. Acest mecanism, după cum am simţit, este destul de efectiv. Experţii noştri vor organiza la finele lui septembrie un seminar pentru vameşii din Moldova şi Ucraina pe tematica mărfurilor contrafăcute. Am mai vorbit despre utilizarea tehnicilor de scanare la frontieră şi eu am recomandat utilizarea mai efectivă, largă a practicii de gestionare a riscurilor. Vama Moldovei a elaborat deja o listă a „agenţilor economici de încredere” şi ar putea oferi mai multă facilitare pentru această categorie de companii. Cu satisfacţie am remarcat trecerea de la scanarea a 100 de procente de

automobile la 50 la sută ca rezultat a cooperării vamale moldo-române. Am avut posibilitatea să urmăresc funcţionarea acestui mecanism în cadrul vizitei la punctul de trecere a frontierei Leuşeni-Albiţa. După părerea mea, această practică va prezenta interes şi pentru alte state. În afară de asta am convenit că Organizaţia Mondială a Vămilor va promova mult mai intens succesele înregistrate de către Moldova în domeniul vamal. Astfel imaginea ţării voastre pe plan extern se va îmbunătăţi şi comunitatea internaţională va avea temei să vă acorde mai mult sprijin. Am mai discutat modalităţi de consolidare a cooperării dintre OMV şi RM şi ridicarea eficienţei acestor legături. În acest scop s-a propus delegarea unui ataşat vamal la oficiul central al OMV la Bruxelles. Instituirea acestei funcţii va contribui la intensificarea relaţiilor republicii cu alte organisme europene. M-am convins că prim-ministrul şi ministrul Finanţelor susţin şi vor susţine pe viitor toate iniţiativele progresiste ale Serviciului Vamal. La modul general, pot spune că discuţia a avut un caracter constructiv şi pozitiv. Aştept cu nerăbdare ca înţelegerile la care am ajuns să se materializeze.

- Anul 2010 a fost anunţat de către OMV Anul colaborării dintre vamă şi mediul de afaceri. Putem vorbi de careva rezultate la acest capitol? - Promovez dialogul dintre vamă şi business, pentru că eu consider că antreprenorii trebuie să cunoască mai bine cerinţele vămii faţă de ei. În acelaşi timp, vama trebuie să studieze, să conştientizeze care sînt necesităţile şi doleanţele reprezentanţilor mediului de afaceri. Şi dacă aceste două scopuri vor fi atinse, vom putea spune că neau reuşit foarte multe. Ce ne-a reuşit pînă acum? Pe parcursul acestui an am stabilit un mecanism de consultări bilaterale. Şi

sînt bucuros să văd că în rîndul membrilor noştri au apărut mai multe iniţiative. De exemplu, în Moldova a apărut lista „agenţilor economici de încredere”. În alte state e pus în funcţiune un mecanism ce permite reducerea timpului destinat vămuirii mărfurilor. Pentru a realiza această sarcină, e foarte importantă relaţia bună cu antreprenorul. Acestea sînt doar nişte puncte incipiente ale unui dialog constructiv şi ale unei colaborări efective. De aceea eu recomand conducătorilor autorităţilor vamale să continue colaborarea cu mediul de afaceri. - Aţi venit în Moldova de Ziua profesională a colaboratorului vamal. Ce aţi dori cu acest prilej vameşilor noştri?

- Este o onoare pentru mine să mă aflu aici în această zi, pentru că eu sînt persoana care promovează profesionalismul în rîndul vameşilor. Mai sus am vorbit despre un şir de progrese înregistrate de vama Moldovei dar acestea n-ar fi posibile fără resursele umane bine pregătite. În vamă trebuie să existe o echipă bună de administratori, dar şi ofiţeri vamali de calibru înalt. După cîte am văzut, la voi sînt prezente ambele elemente. Dar aş vrea să le urez inspectorilor vamali mult succes, pentru că anume de ei depinde succesul. În plus, le doresc sănătate şi bucurie. - Care, după părerea dvs., este portretul unui vameş contemporan? - Pe primul plan trebuie să stea onestitatea şi integritatea. Un vameş contemporan trebuie să cunoască legislaţia vamală, economică, fiscală. Şi apoi, vameşul e obligat să lucreze astfel ca şi clientul să simtă că vama există pentru business, dar nu businessul pentru vamă. Toate acestea în ansamblu înseamnă profesionalism. - Sînteţi în Moldova pentru prima dată. Cum v-a părut ţara noastră şi dacă apare o posibilitate să mai veniţi acceptaţi? - Moldova mi-a părut o ţară foarte verde, cu o climă moderată. Oamenii mi-au părut foarte ospitalieri, deschişi. Pînă a veni aici am auzit cîte ceva despre vinurile moldoveneşti, acum pot spune că sînt de prima clasă. Şi deoarece eu mă ocup de promovarea genurilor vreau să spun că doamnele din Moldova sînt excelente. Impresia generală este foarte pozitivă şi mi-ar face o plăcere să revin în ţara voastră.

Tatiana Mihailova

5


CUSTOMS Tema numărului

Modernizarea Serviciului Vamal prin reformare instituţională

A

nalizînd activitatea Serviciului Vamal de la începutul anului 2010, putem constata că aceasta a fost marcată de o dinamică semnificativă şi schimbări operative, care au fost impuse de conjunctura actuală şi necesitatea stringentă de reorganizare instituţională. Toate modificările la nivel instituţional şi operaţional implementate de la începutul anului s-au realizat în cadrul unui amplu proces de reformare a sistemului vamal, fiind respectate şi recomandările experţilor din spaţiul european pentru asigurarea racordării la standardele Uniunii Europene. De la începutul anului 2010, Serviciul Vamal funcţionează ca autoritate subordonată Ministerului Finanţelor, cu o structură organizaţională modernizată. Astfel, în cadrul aparatului central al Serviciului Vamal au fost formate două Departamente: (1) de aplicare a legii; (2) venituri şi tehnologii informaţionale, care prin noul statut obţinut constituie pilonii de bază meniţi să asigure stabilitatea întregului sistem vamal. La nivel regional, Serviciul Vamal este reprezentat de 8 birouri vamale care asigură regimul optim de funcţionare a întregului sistem vamal. Pentru susţinerea procesului de reformă, unul dintre obiectivele prioritare ale anului 2010 l-a reprezentat formarea unei echipe de manageri profesionişti şi motivaţi, cu viziuni de perspectivă. Schimbările la nivel de conducători ai acestor subdiviziuni au avut ca obiectiv ridicarea la un nivel calitativ mai înalt întregul proces de gestionare a birourilor vamale şi consolidarea colectivului pentru realizarea noilor obiective ale Guvernului. Este binecunoscut faptul că ponderea plăţilor vamale reprezintă partea cea mai importantă din cadrul venituri-

6

lor bugetului de stat, iar evoluţia acestora în consecinţă devine relevantă pentru întreaga structură a încasărilor în bugetul statului. Conştientizînd seriozitatea situaţiei economice în ţară pe fundalul reducerii comerţului exterior precum şi a deficitului bugetar, de către Serviciul Vamal, la începutul anului a fost lansat un set de măsuri menit să asigure colectarea deplină a drepturilor de import şi contracararea evaziunilor fiscale. Astfel, în domeniul economico-financiar Serviciul Vamal s-a axat în mod prioritar asupra realizării măsurilor de stabilizare şi relansare economică a ţării, aprobate de Guvern la sfîrşitul anului 2009. Cu referire la rezultatele obţinute în colectarea veniturilor vamale, datele statistice arată că taxele şi impozitele vamale au crescut într-un ritm mai accentuat de la începutul anului, şi anume: cu peste 25% faţă de perioada anului precedent. Evoluţia pozitivă a veniturilor vamale se datorează mai multor factori, inclusiv măsurilor întreprinse în domeniul proce-

durilor de control şi supraveghere vamală. În vederea eficientizării controlului asupra corectitudinii calculării şi achitării drepturilor de import, au fost luate măsuri orientate spre prevenirea şi contracararea cazurilor de diminuare a valorii în vamă, de declarare incorectă a codului tarifar şi a ţării de origine a mărfurilor. În urma analizei măsurilor de înăsprire a controlului vamal prin prisma eficacităţii acestora putem concluziona că fără intervenţia organelor vamale folosind mai multe instrumente şi pîrghii de control vizavi de mărfurile de risc sporit nu putem institui un regim eficient şi competitiv pe piaţă pentru crearea condiţiilor egale în privinţa importatorilor ce activează pe acelaşi segment de produse/mărfuri. Evoluţia importului de mărfuri în Republica Moldova şi a drepturilor de export/import încasate în perioada 01.01-31.08.2010

Evoluţia importului total de mărfuri în perioada 01.01-31.08.2010, mil. lei


CUSTOMS Интервью Tema numărului номера

Importul Conform datelor operative ale statisticii vamale, în perioada ianuarie-august 2010, importul total al mărfurilor în Republica Moldova, efectuat de persoane juridice şi fizice (fără agenţi economici şi persoane fizice din partea stîngă a Nistrului) a constituit 31112,1 mil. lei, comparativ cu 24761,8 mil. lei în primele opt luni ale anului trecut, ceea ce reprezintă o creştere cu 25,6% sau cu 6350 mil. lei. În dolari S.U.A. importul total al mărfurilor în perioada ianuarie-august 2010 a însumat 2475 mil. dol. S.U.A., ceea ce constituie 109,8% (+221,6 mil. dol. S.U.A.) faţă de ianuarie-august a anului trecut.

ce şi fizice, a constituit circa 2062,3 mil. USD, fiind în creştere cu 8,2% (+157,1 mil. USD) faţă de perioada respectivă a anului trecut. În primele 8 luni ale anului curent în regim de perfecţionare activă au fost importate mărfuri în valoare de 2926,1 mil. USD, comparativ cu 2239,5 mil.lei în primele 8 luni ale anului trecut, înregistrînd o creştere cu 30,5% sau cu 686,6 mil.lei. Totodată, în perioada respectivă în zonele economice libere au fost importate mărfuri cu scutiri ale drepturilor de import, cu excepţia taxei pentru proceduri vamale, în valoare de 1977,3 mil.lei, comparativ cu 1061,5 mil.lei în primele 8 luni ale anului trecut, înregistrînd o creştere

Evoluţia importului total de mărfuri în perioada 01.01-31.08.2010, mil. USD

Importul mărfurilor în Republica Moldova în regim definitiv (plasate în liberă circulaţie), efectuat de persoane juridice şi fizice a constituit 25916,2 mil. lei (83.3%) din totalul de import, comparativ cu 20926,3 mil.lei în perioada respectivă a anului trecut şi o creştere cu 23,8 % sau cu 4989,8 mil.lei faţă de perioada respectivă a anului 2009. În dolari S.U.A., importul definitiv al mărfurilor, efectuat de persoane juridi-

cu 86,3% sau cu 915,8 mil.lei. De asemenea, în perioada respectivă în magazinele duty-free au fost importate mărfuri cu scutiri ale drepturilor de import, cu excepţia taxei pentru proceduri vamale, în valoare de 91,5 mil.lei, comparativ cu 26,4 mil.lei în primele 8 luni ale anului trecut, înregistrînd o creştere de 3,5 ori sau cu 65,1 mil.lei. În primele 8 luni ale anului curent importul mărfurilor cu scutiri totale a

Evoluţia importului de mărfuri plasat în liberă circulaţie în perioada 01.01-31.08.2010 comparativ cu 01.01-31.08.2009

însumat 578,4 mil. lei, ceea ce constituie circa 2,2% din importul mărfurilor în perioada respectivă.

Totodată, în perioada respectivă importul cu scutiri aplicate la importul materiei prime, materialelor, articolelor de compensare şi accesoriilor necesare procesului de producţie de către întreprinderile societăţilor nevăzătorilor, societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor a însumat 96,9 mil. lei, ceea ce constituie circa 0,4% din importul definitiv al mărfurilor în perioada respectivă. Drepturile de import/export În ianuarie-august 2010 au fost încasate drepturi de import/export în valoare de 5930 mil. lei, înregistrînd o creştere cu 28% (+1297,2 mil. lei) comparativ cu primele 8 luni ale anului trecut, din care: - accize – 1037,5 mil. lei, faţă de 785,1 mil. lei pe parcursul perioadei respective a anului trecut, - TVA – 4248,4 mil. lei, faţă de 3337,4 mil. lei pe parcursul perioadei respective a anului trecut, - taxe vamale – 464,5 mil. lei, faţă de 386,9 mil. lei pe parcursul perioadei respective a anului trecut, - suma procedurilor vamale – 150,7 mil. lei, faţă de 120 mil. lei pe parcursul perioadei respective a anului trecut, - taxe speciale – 21,9 mil. lei, faţă de 0,76 mil.lei pe parcursul perioadei respective a anului trecut (se anexează). Evoluţia încasărilor drepturilor de import/ export La majorarea încasărilor drepturilor de import în perioada ianuarie-august 2010 comparativ cu ianuarie-august 2009 a contribuit: - sporirea importului total de mărfuri în valută naţională (+26% sau +6350,3 mil. lei), fapt ce a dus la majorarea încasărilor TVA, taxelor vamale şi a procedurilor vamale la mărfurile importate respectiv cu 911 mil.lei, 77,6 mil. lei şi 30,7 mil. lei;

7


CUSTOMS Tema numărului

- deprecierea pe parcursul primelor 8 luni ale anului curent comparativ cu primele 8 luni ale anului trecut a valutei naţionale cu 12,3% faţă de principalele valute străine (dol. S.U.A. -14,3% şi euro – 10,8%); - majorarea cotei accizelor la unele categorii de mărfuri, precum şi sporirea volumului importului la unele din acestea, ceea ce a dus la creşterea în ansamblu a sumei accizelor încasate cu 252,4 mil. lei; - sporirea importului de zahăr şi produse zaharoase de 3,3 ori, fapt ce a sporit suma încasărilor taxei speciale cu 21,14 mil. lei. - perfecţionarea activităţii Serviciului Vamal, sporirea eficienţei controalelor, inclusiv, ce ţin de declararea valorii în vamă a mărfurilor importate, fapt ce a contribuit la sporirea acumulărilor la buget a drepturilor de import etc. Spre exemplu, în primele 7 luni ale anului curent suma drepturilor de import, încasată după recalcularea valorii în vamă a mărfurilor, în urma controalelor valorii în vamă, a constituit 189,7 mil. lei, comparativ cu 52,1 mil. lei pe parcursul primelor 7 luni ale anului 2009. Cît priveşte cifra de control pentru lunile ianuarie-august 2010, executarea acesteia constituie 101,1% sau +66,3 mil. lei faţă de cifra stabilită pentru perioada respectivă. Evoluţia drepturilor de import/export încasate în perioada 01.01-31.08.2010 După cum se vede din diagrama de mai

8

sus, cifra de control a fost îndeplinită în fiecare lună a perioadei analizate, cu excepţia lunii februarie 2010, încasările constituind 97,5% faţă de cifra de control, precum şi a lunii iulie 2010, încasările constituind doar 78,6% faţă de cifra de control modificată. Cea mai mare pondere în drepturile de import/export calculate o ocupă TVA la mărfurile importate – circa 71,6%, ceea ce constituie 4248,4 mil lei. Comparativ cu primele 8 luni ale anului trecut încasările de la TVA la mărfurile importate s-au majorat cu 28% (+911 mil. lei). În ianuarie-august 2010 au fost calculate accize la import în valoare de 1037,5 mil. lei, ceea ce reprezintă 132,1% (+252,4 mil. lei) comparativ cu ianuarieaugust 2009. De la perceperea taxelor vamale la import au fost încasate 464,5 mil. lei, ceea ce reprezintă 120% (+77,6 mil. lei) comparativ cu ianuarie-august 2009. Încasările de la taxa pentru proceduri vamale constituie 150,7 mil. lei, ceea ce reprezintă 125,6% (+30,7 mil. lei) comparativ cu ianuarie-august 2009. De la perceperea taxelor speciale la import au fost încasate 21,9 mil. lei, faţă de 0,76 mil. lei în ianuarie-august 2009. De la începutul anului s-a înregistrat o intensificare a colaborării cu autorităţile vamale din ţările vecine România şi Ucraina. Cu ambele autorităţi vamale s-a convenit asupra implementării unor mecanisme noi de contracarare a infracţiunilor transfrontaliere şi de faci-

litare a comerţului legal, fiind semnate Planuri comune de lucru şi acorduri de colaborare. Pe parcursul anului 2010 o atenţie deosebită a fost acordată dezvoltării parteneriatului între Serviciul Vamal şi mediul de afaceri în scopul găsirii unor soluţii la problemele majore care au impact asupra activităţii de comerţ. Serviciul Vamal a lansat implementarea unor instrumente eficiente de promovare a conformării voluntare la respectarea legislaţiei vamale, printre care acordarea facilităţilor vamale agenţilor economici credibili. Astfel, începînd cu luna iulie curent, circa 50 de companii care au obţinut statut de „agent economic de încredere”, beneficiază de procedura de vămuire pe „coridorul verde”, deci de eliberarea totală sau de reducerea numărului de controale documentare şi fizice, în raport cu ceilalţi agenţi economici. Reformele, lansate în acest an caracterizează anul 2010 ca fiind deosebit de important pentru sistemul vamal naţional, datorită schimbărilor radicale în plan conceptual, organizatoric şi decizional, care au orientat activitatea vamală spre folosirea mai eficientă a resurselor disponibile. Pe parcursul anului curent, Serviciul Vamal a reuşit să se manifeste că o instituţie capabilă să răspundă provocărilor zilnice şi totodată să demonstreze o voinţa fermă, perseverenţă şi o doză de ambiţie sănătoasă pentru a realiza obiectivele stabilite de Guvernu. Iar dacă ne referim la priorităţile Serviciului Vamal pentru perioada imediat următoare, subliniem că acestea vizează continuarea implementării reformelor cu caracter juridic şi instituţional, necesare pentru a susţine procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Date statistice: Emilia Cainarean, şef Secţie cercetarea mărfurilor


Это гордое звание CUSTOMS таможенник Тема номера

Н

есмотря на то, что в сознании некоторых граждан и предпринимателей звание таможенник часто вызывает далеко не позитивные ассоциации, никому и в голову не придет упразднить эту действительно важную профессию. Ведь миссия Таможенной службы и специалистов в этой области очень важна, а их деятельность никак не сводится к банальному «пополнению государственной казны». Через своих «послов на границе», таможенников, государство обеспечивает защиту своих экономических интересов и национальную безопасность Молдовы. Современная таможня выполняет важную роль в процессе защиты внутреннего рынка и содействия внешнеэкономическому обороту. Таможня участвует в разработке мер экономической политики в отношении экспортноимпортных операций и реализует эти меры на практике, взимает таможенные пошлины, налоги и иные платежи, пополняя тем самым бюджет страны, косвенно выполняя таким образом и социальную функцию. Иными словами, средства, которые взимают таможенники, впоследствии направляются на выплату пенсий, зарплат бюджетников и решение социальных задач государства. Эти и другие непростые, но чрезвычайно важные задачи возложены на более чем 1800 сотрудников Таможенной службы Молдовы. Экономисты, юристы, программисты, инженеры по специальности, они все объединены одним званием - «таможенник» и 4 сентября отмечают свой профессиональный праздник. По традиции, в этот день Таможенная служба отмечает лучших сотрудников, которые, исполняя свои функциональные обязанности, проявили высокий профессионализм. Надо сказать, что будни таможенника, как и будни людей многих профессий, рутинны, но при этом полны множеством приятных и не очень неожиданностей, маленьких и больших достижений. До-

стижений, которые ни в каких книгах и документах не учитываются. Звучит пафосно, но мы уверены, что каждый сотрудник таможни достоин благодарности за ту нелегкую службу, которую он несет и днем, и ночью, и в летний зной, и в зимнюю стужу… К профессиональному празднику Таможенная служба старается отметить самых старательных и достойных сотрудников, повышая их в звании, награждая специальными грамотами, предоставляя денежные премии. И даже благодарственное письмо от руководства Таможенной службы, казалось бы – мелочь, является важным элементом поддержания профессионального духа и установления более прочных внутрикорпоративных связей. А необходимости для максимальной отдачи таможенников при выполнении своего долга, к сожалению, зачастую гораздо больше, чем хотелось бы. Участники внешнеэкономической деятельности, а также физические лица, осуществляя противоправные действия, все изощреннее подходят к организации своих нелегальных действий. Например, с тех пор, как сотни лет назад стали появляться границы государств, во всем мире таможенники и их предшественники боролись с контрабандой и уклонениями от уплаты налогов. И изобретательность таких нарушителей беспредельна. На протяжении веков, препятствуя беспошлинному ввозу товаров, таможенники выявляли сокрытые товары в сундуках с двойным дном, в бытовой утвари и в других самых невероятных, на первый взгляд, местах. На современном этапе контрабанде противостоят не только рядовые инспекторы, осуществляющие контроль на границе, но и сотрудники правоохранительного управления: управления по борьбе с таможенными нарушениями и контрабандой, эффективно используются инновационные технологии и техника. Таможенная служба совершенствует методологию работы,

чтобы максимально противодействовать таможенным нарушениям и контрабанде. В нынешнем году за особые достижения при выполнении профессиональных обязанностей руководство Таможенной службы неоднократно выражало благодарность сотрудникам Унгенской таможни. Напомним случай, когда сотрудники таможенного поста Скулены пресекли попытку незаконного ввоза в страну почти 19 тыс. камней Swarovski. Внимательные таможенники – инспекторы Вероника Микулец и Ион Отгон – при физическом досмотре микроавтобуса Mercedes Sprinter обнаружили кристаллы, спрятанные под сиденьем водительского кресла. Полудрагоценные камни были найдены в 13 пакетах по 1440 кристаллов в каждом. За бдительность и высокий профессионализм Вероника Микулец была повышена в звании – до звания майора. А инспектор Ион Отгон и начальник отдела нарушений таможенных процедур Корнел Диакону получили благодарственные письма. На этом же таможенном посту в июне 2010 г. была пресечена попытка контрабанды более 6700 пачек сигарет. Они были спрятаны под обшивкой транспортных средств. Их обнаружили инспектор Александр Ляху и замначальника Скуленского таможенного поста Октавиан Уманюк, в адрес которых руководство Таможенной службы направило слова благодарности и признательности за высокопрофессиональное исполнение государственного долга. Спустя десять дней, на этом же таможенном посту произошло очередное «задержание». Гражданка Молдовы пыталась незаконно вывезти из Молдовы крупную сумму денег. В устной форме заявив, что не провозит ничего, кроме личных вещей, она перевозила более 102 тыс. евро. Купюры номиналом 50 и 100 евро были спрятаны в полиэтиленовом пакете. Попытка провоза денег была предотвращена, а Октавиан

9


CUSTOMS Тема номера

Уманюк получил финансовое поощрение. По словам начальника Унгенской таможни Юрия Бостана, непрофессионализм таможенника чреват большими рисками для страны, поэтому к серьезным задачам, поставленным перед Таможенной службой, сотрудники таможни должны относиться соответствующим образом. - Для того, чтобы достойно нести свою службу, только профессиональных качеств будет, пожалуй, недостаточно, - считает Юрий Бостан. – Одним из важнейших качеств настоящего таможенника является внутренний стержень, который позволяет ему с честью и гордостью выполнять свой долг, не прогибаясь под множеством возникающих соблазнов. И самое главное качество – честность: перед самим собой, перед коллегами, перед страной. Для таможенника важным является умение ставить интересы государства превыше всего, в том числе и личных. А что касается профессиональных качеств, то каждому человеку, попавшему на службу в таможенные органы, я бы рекомендовал непрерывно развивать в себе аналитические качества и стремление быть лучшим в своей профессии. Юрий Бостан уже много лет работает в Таможенной службе. Более 20 лет назад он начинал свою деятельность рядовым инспектором в Унгенской таможне, а сегодня возглавляет ее. Приказом гендиректора Таможенной службы, за профессиональные достижения и высокий результат работы этой таможни, Юрий Бостан был повышен в звании – до звания полковника Таможенной службы. А его заместитель Виталий Василаке удостоился звания майора. Юрий Бостан говорит, что сотрудников, отличившихся при выполнении своих обязанностей, в Унгенской таможне немало. Но он и его коллеги регулярно сталкиваются с негативом, который со всех сторон окружает таможенников. Он исходит и от экономических субъектов, и от физических лиц, и, к еще большему сожалению, от представителей госорганов. - Несмотря на то, что таможня во многом обеспечивает экономическую безопасность страны, ее роль недостаточно оценивается государством, - считает Юрий Бостан. - Например, заработная плата сотрудников совершенно не соответствует возложенным на них обязанностям. Ведь сегодня таможенники выполняют одновременно функции нескольких органов госконтроля на границе. При этом условия труда являются достаточно жесткими. Представь-

10

те, как таможенникам работалось нынешним летом, при 40-градусной жаре! Быть таможенником трудно и физически, и психологически. И, по мнению начальника Унгенской таможни, государство должно улучшать условия труда на таможенных постах страны, а также обеспечить более серьезные способы стимулирования таможенников, в том числе, материальные. Кроме этого, необходимо увеличить на каждом таможенном посту количество штатных единиц, особенно в периоды высокого пассажиро- и грузопотока. От лица Унгенской таможни, Юрий Бостан поздравил своих коллег с профессиональным праздником и пожелал крепкого здоровья, профессиональных успехов и семейного благополучия. Еще одна таможня, сотрудники которой продемонстрировали высокую профессиональную компетентность, находится на юге страны – Кагульская таможня. Ее начальник, Владлен Стадлер, летом нынешнего года получил звание Почетного сотрудника таможни, а в звании были повышены заместитель таможенного поста Джурджулешть-Рени (майор) и начальник Отдела по предотвращению таможенных нарушений (подполковник) Кагульской таможни. Владлен Стадлер работает в таможне семь лет – поступил на службу сразу после получения юридического образования. Начинал, как и многие, с должности инспектора (в Бричанской таможне). В феврале 2010 г. назначен начальником Кагульской таможни. Он уверен, что таможенная деятельность – одна из самых интересных областей. Главное, выполнять свою работу с искренним желанием. Ведь стремление трудиться позволяет оттачивать профессиональные качества. В общем, «все познается в труде» - девиз Владлена Стадлера. Начальник поста ДжурджудештьРени Игорь Миклеушану разделяет взгляды своего коллеги и добавляет, что желание работать должно сопровождаться непрерывным стремлением сотрудников таможни к самосовершенствованию: каждый - в своей узкой специализации. Кроме этого, таможенники должны сознательно воспитывать в себе чувство долга и ответственности перед государством, а также уважение к гражданам страны. Игорь Миклеушану шесть лет работает в Кагульской таможне. Начинал офицером подразделения уголовного преследования. Совместно с коллегами предотвратил контрабандные действия с использованием поддельных доку-

ментов, нанесенный ущерб государству при этом составил бы около 1 млн. леев. Летом текущего года удостоился повышения в звании за предотвращение контрабанды сигарет стоимостью 650 тыс. евро. Весной текущего года Игорь Миклеушану назначен начальником автомобильного поста ДжурджулештьГалаць, географическое расположение которого изначально предполагает высокий трафик физических лиц и грузов. Нелегальный провоз товаров – самое частое нарушение в этой зоне. И, по мнению Миклеушану, Таможенная служба должна эффективно стимулировать таможенников – повышать звания и денежно премировать отличившихся. Это пробудит интерес таможенников к более качественному выполнению функциональных обязанностей, а при моральной и финансовой поддержке таможенники смогут не только работать эффективно, но и будут гордиться тем, что состоят в этом важном государственном ведомстве. Еще одним сотрудником Таможенной службы, который удостоился повышения в звании в нынешнем году (до звания подполковника), стал начальник пресс-службы таможни Ион Магу. Журналист по образованию, он гармонично вписался в ряды таможенников, и даже некоторое время успел поработать непосредственно таможенником в таможенном посту Рэскэець. Но, как говорит сам Ион Магу, «журналист кем угодно может быть, даже таможенником, а вот таможенник журналистом – никогда». Работа пресс-секретаря Таможенной службы отличается высокой ответственностью. Особенно сейчас, в эпоху чрезвычайно быстрого информационного потока и всевозможных атак на таможенную службу со стороны СМИ. Он первый держит удар своих коллег по перу, одновременно находясь по обе стороны баррикады…


CUSTOMS Тема номера

Георгий Савка:

Таможня, как зеркало, отражает изменения в социальноэкономической, ментальной и культурной жизни Молдовы

Э

того человека вряд ли можно отнести к числу тех, кто на протяжении долгих лет остается верным одной единственной Таможенной службе. Юрист по образованию, он много лет работал в органах прокуратуры и в Государственной канцелярии. Однако его роль в деятельности таможни трудно недооценить. Именно он был одним из тех, кто стоял у истоков развития молдавской таможни. И почти 20 лет назад, будучи заместителем начальника Таможенного департамента, был одним из тех, кто с «чистого листа» создавал таможню Республики Молдова. Итак, сегодня у нас в гостях Георгий Савка.

ственно, действующие в период СССР таможни в Унгенах и Леушенах перешли в подчинение нового Таможенного департамента. В сентябре 1991 года мы начали устанавливать таможенную границу с Украиной, определяли пункты перехода границы и регулирование этого процесса. Были открыты новые таможенные пункты – Скулены, Джурджулешты, Кагул. В начале это были упрощенные пункты пропуска, но через какое-то время, когда мы обеспечили нормативно-правовую основу деятельности Таможенного департамента, они стали приобретать более «солидный вес».

- Георгий Николаевич, как вы оказались на службе в таможенных органах?

- Чей опыт вы учитывали при разработке законодательных и нормативных актов для обеспечения деятельности таможни?

- В начале 1990-х я работал заместителем начальника юридического отдела Госканцелярии правительства Молдовы. В феврале 1991 году, когда образовался Таможенный департамент, меня, как опытного юриста, назначили в должности первого заместителя генерального директора нового государственного органа. Мы начали «с нуля» создавать правовую базу для деятельности таможенного органа – первый проект Таможенного кодекса, различные положения и нормативные документы.

- Когда был создан Таможенный департамент, в штате работало лишь трое человек: директор, я, как его заместитель и секретарь. Мы занимались всевозможными вопросами – начиная от разработки проекта Таможенного кодекса и заканчивая ремонтом здания по ул. Колумна, в районе Центрального рынка, где тогда располагался немногочисленный аппарат таможни. Но уже полгода спустя, нас было 15 человек, а дальше – больше. Конечно, на нашу команду тогда была возложена огромная ответственность: нам не к кому было обращаться за помощью, некому было консультировать нас, - мы сами разрабатывали положения, регламенты и пр. Приходилось многое изучать и очень много читать, анализировать опыт и законодательство других стран.

- Как за годы вашей работы в таможне менялся статус этой структуры? - Изначально таможенный орган создавался как департамент двойного подчинения: по вертикали он должен был подчиняться правительству Молдовы, по горизонтали - Таможенному комитету СССР. Но одновременно с распадом Союза ситуация изменилась и таможенный орган вошел в состав назначенного тогда правительства. Соответ-

11


CUSTOMS Тема номера

- Как, на ваш взгляд, за последние годы изменился имидж таможни, возрастает ли значение и влияние Таможенной службы?

Тогда, как и сейчас, мы тесно сотрудничали с ближайшими странами - Румынией, Россией и Украиной. При этом больше всего мы обращались к законодательной базе Российской Федерации, авторы которой разрабатывали основные всесоюзные документы и имели большой опыт в законотворчестве. Кстати, существенную поддержку нам оказывало европейское сообщество. Это была больше методологическая и консультационная помощь. Многие наши сотрудники получили возможность пройти обучающие курсы и тренинги в таможенных службах ведущих европейских государств. Надо отметить, что процесс законотворчества сегодня несколько отличается от того, как он осуществлялся 19 лет назад. Сегодня границы расширились, и стало больше возможностей изучить опыт других стран. К тому же за помощью можно обратиться к зарубежным консультантам. С другой стороны, раньше законодательная база была намного меньше по объему, было проще проследить за тем, чтобы законодательные акты не противоречили друг другу, не толковались двусмысленно. Сегодня это гораздо сложнее реализовать правильно и эффективно. - Чем отличаются современная Таможенная служба и таможенный орган начала 1990-х? - Знаете, кардинально таможенный орган не изменился, в том плане, что принципы, цели и задачи таможни остались такими же. Преобразование пережили структура, наполнение, методы и средства работы. Но как и ранее, этот государственный орган работает в защиту экономических интересов молдавского государства.

12

Борьба с контрабандой велась и тогда. Только, по моему мнению, масштабы этого феномена были скромнее, да и риски не столь высокими. Но тем не менее, мы заключали договоры с Украиной, Румынией об оказании поддержки в вопросах предотвращения контрабанды. Конечно, нельзя сравнивать возможности нынешних таможенных органов с возможностями, которые были у нас в начале 1990-х годов. Все-таки прогресс и инновации успешно внедряются в деятельность госструктур – появились новые средства досмотра, рентгеноаппаратура, мобильные сканеры и пр. Тогда же у нас не было даже полноценной материальной базы. Вообще, любые технологии значительно упрощают работу таможенников, повышают ее эффективность. Но никогда роль таможенника не будет исключена полностью. И раньше, и сейчас мы стремимся к тому, чтобы не создавались очереди на границах, чтобы была сокращена и упрощена бюрократическая цепочка, которую обязаны пройти участники внешнеэкономической деятельности. К счастью, времена, когда на границе создавались километровые очереди, прошли. За эти годы существенно активизировалась экономическая деятельность, но и таможня значительно усовершенствовала методы работы. Принцип «единого окна», технические средства, индивидуальный метод работы с экономическими субъектами – все это способствует качественному росту таможенных органов, и упрощению перехода через границу физических и юридических лиц. Но в вопросах совершенствования работы нет пределов. Поэтому я думаю, что таможня всегда будет меняться только в лучшую сторону.

- Я считаю, что 19 лет назад, таможенная система хоть и была очень «юной», положение и статус Департамента был намного выше, чем сейчас. Тогда мы добились в правительстве повышения роли этого органа в общей системе органов власти, расширения полномочий таможни. Но, спустя годы, мне кажется, что значение таможни сильно занижено. И очень искажают мнение о таможне публичные заявления, исходящие от самой же таможни о том, что некоторые сотрудники не имеют элементарных знаний и понятий о таможенной деятельности… Во-первых, если и выявляются такие случаи – не стоит делать их публичными. Во-вторых, надо наладить работу по обучению персонала. По каждому приказу, положению, изменениям каких-то правил необходимо проводить семинары и разъяснительную работу. Ведь таможня – это огромный механизм, и зачастую нужная информация до сотрудников на местах доходит несвоевременно, а то и не доходит вовсе. Я работал в руководстве таможни, и уже оглядываясь назад, понимаю, как это должно происходить: просветительской работой обязан заниматься именно Центральный аппарат, сотрудники которого должны отправляться в регионы, вести разъяснения, и проверять, насколько таможенники понимают положения и как они применяют их на практике. - В Таможенной службе несколько лет назад был открыт Центр повышения квалификации сотрудников таможни, который и занимается подобными вопросами… - Создание Центра повышения квалификации – замечательная идея, которая только частично выполняет те задачи, о которых я сказал. То, о чем я говорю, должно касаться каждого сотрудника таможни. Появляется новое постановление – создается рабочая группа, которая в течение двух недель проводит разъяснительную работу в таможенных постах, там же принимает зачеты. Сейчас образовательный процесс большинства таможенников осуществляется на базе самостоятельной работы, и это, как мне кажется, не самый эффективный метод. Вообще «человеческому фактору» в любой организации – будь то государственная, будь то частная, - следует уделять особенное внимание. Правильная


CUSTOMS Тема номера

работа с кадрами и тщательный подбор персонала – это залог эффективности организации. К сожалению, подбор и управление персоналом в современных госструктурах осуществляются далеко не по принципу профессионализма. Но протекционизм и кумовство – специфический феномен во всей нашей стране. - Таможню в обществе считают одной из самых коррумпированных госструктур. Как вы оцениваете такую характеристику и можно ли бороться с таким явлением как коррупция?

- На мой взгляд, таможенники коррумпированы ровно настолько, насколько коррумпировано молдавское общество в целом. Таможня, как зеркало, отражает изменения в социальноэкономической, ментальной и культурной жизни Молдовы. А бороться с этим явлением, безусловно, можно и нужно. И нам не надо в этом плане изобретать велосипед. Из своих поездок по Европе я точно знаю, что основное противодействие коррупции – нормальные условия работы и достойная финансовая поддержка работников таможни: заработная плата, надбавки, звания, профессиональный статус, пенсионные начисления и пр. Поверьте мне, при создании нормальных условий масштабы коррупции значительно снизятся. Другое дело, что Молдова на нынешнем уровне развития не может себе позволить создать соответствующие условия. К большому сожалению. Но тем не менее, это не повод умалять значение таможни в деятельности государства. С каждым годом доходы от деятельности таможенных органов увеличиваются. Хотя с экономической точки зрения то, что таможенные сборы и пошлины составляют большую долю доходов в бюджет, чем непосредственно экономика, - не очень хороший признак для государства. - Георгий Николаевич, как инструмент борьбы с коррупцией в таможенных органах применяется система ротации. Как вы оцениваете эту практику, и применялась ли она на этапе создания молдавской таможни? - Ротация кадров существовала всегда, еще со времен СССР, и не только в работе таможенных органов. Например, за десять лет деятельности в прокуратуре я работал в нескольких районах. Но в период создания таможенной системы независимой Молдовы этот принцип нельзя было применять по банальной

причине – некого и некуда было перемещать. Тогда вообще было очень сложно работать: не было ни людей, ни техники. Подбор кадров проводился с помощью местных органов власти. С гендиректором Таможенного департамента мы выезжали в каждый район, где должен был размещаться таможенный пост, собирали председателей районов, комиссаров полиции и вместе искали подходящих кандидатур на вакантные, а точнее, создаваемые должности. Будущих сотрудников таможни мы выбирали исходя из существующего потенциала в каждом районе. Мы принимали на службу людей с экономическим, юридическим образованием, зачастую – с опытом работы в правоохранительных органах. Тогда мы только создавали костяк, и было не до ротации. В целом же, на мой взгляд, система ротации достаточно эффективна. И не только для профилактики коррупции. Это один из обязательных принципов работы с кадрами. Это «подстегивает» сотрудника, человек начинает поновому смотреть на жизнь, происходит переоценка ценностей и своих возможностей – как личностных, так и профессиональных. И ротация – это стимул, или даже в какой-то степени искусственное стимулирование профессионального роста.

- Господин Савка, как возникла идея учреждения профессионального праздника таможенников? - Профессиональный праздник должен быть обязательно. Такой праздник на время «стирает границы» внутри организации. Праздник - это повод собрать коллектив, сблизить сотрудников, чтобы они перенимали опыт друг у друга, это повод отметить и поощрить хороших работников. Понимая это, мы решили обязательно учредить профессиональный праздник. Изначально мы хотели, чтобы Днем таможенника отмечался 3 сентября, когда был подписан указ об установлении таможенных постов. Но в этот день в Молдове уже был один официальный праздник – День армии. Поэтому мы решили, что Днем таможенника будет 4 сентября. - Вы служили в таможенных органах не так уж и много времени, почему? - Я работал в таможне с 1991 по 1996 года. С одной стороны, спустя пять лет, моя роль была практически полностью исчерпана – была разработана законодательная база для деятельности тамо-

женного органа. Вместе со сменой власти сменился коллектив, были назначены новые люди, которые превнесли в работу таможни новые идеи. С другой стороны, проработав определенное время в таможне, мои взгляды несколько перестали соответствовать той экономической политике, которая велась в те годы. Например, однажды я получил выговор за то, что разрешил экспорт яблок за пределы республики. Сегодня это кажется абсурдом, потому что экспорт у нас поощряется и всячески стимулируется. А тогда то, что крестьяне из села Лозова отправили яблоки на переработку в Черновицкую область Украины, было расценено как серьезнейшее нарушение. Еще одна и, пожалуй, самая веская причина, по которой я покинул государственную службу, – состояние здоровья. - Сегодня Таможенная служба поддерживает с вами какие-то отношения?

- В первое время после того, как я ушел из таможни, со мной связывались, консультировались. А сейчас – нет. Единственное, что меня сегодня связывает с таможней – это турниры в память о Гроссу, которые ежегодно проводит Бендерская таможня. Там собираются ветераны таможни, молодежь, вместе мы играем в волейбол. К сожалению, в Молдове не существует организации ветеранов таможенной службы. Это позволило бы сплотить людей, объединить их по профессиональному признаку. Например, как ветеран органов прокураторы, могу сказать, что там такая организация не просто есть, но и является достаточно активной. Я думаю, что ветеранская организация в таможне должна существовать, и инициатива ее учреждения должна исходить, в первую очередь, от самой Таможенной службы. - В связи с профессиональным праздником, что бы вы пожелали бывшим коллегам, ветеранам и действующим сотрудникам Таможенной службы? - Я с удовольствием поздравляю всех таможенников с профессиональным праздником. Поскольку эта работа сопряжена с серьезными нагрузками, желаю всем крепкого здоровья и силы духа. Желаю успехов в этой нелегкой работе. И очень хочется, чтобы общество изменило отношение к таможенным работникам, - это будет способствовать качественному и эффективному исполнению этой непростой государственной службы. Ольга Коларь

13


Reguli

Managementul Integrat al Frontierei – încă un pas spre integrare vamală europeană S

ecurizarea frontierei naţionale, în special a celei cu Uniunea Europeană, întărirea supravegherii şi a controlului la frontiera de stat şi implementarea managementului integrat constituie condiţiile sine qua non ale succesului în combaterea eficientă a fenomenului infracţional transnaţional. Complexitatea acestuia la frontierele tării şi necesitatea combaterii lui cu eficienţă, concomitent cu asigurarea măsurilor privind securizarea frontierei de stat, impun participarea efectivă a tuturor structurilor statului cu responsabilităţi la punctele de trecere, în vederea realizării unui management integrat al frontierei, compatibil cu practicile comunitare. Managementul integrat al frontierei de stat reprezintă sistemul de coordonare unitară a acţiunilor şi procedurilor desfăşurate de instituţiile şi organismele abilitate prin lege să asigure menţinerea situaţiei de normalitate la frontiera de stat, realizarea cooperării privind regimul de frontieră cu alte state şi instituţii similare din ţările vecine, precum şi asigurarea compatibilităţii permanente cu normele şi practicile de supraveghere şi control al frontierei de stat aplicate în ţările Uniunii Europene. Recent în Republica Moldova a fost lansat procesul de elaborare a Strategiei Naţionale de Managementul Integrat al Frontierei. În acest scop printr-o Hotarîre de Guvern va fi instituit un Consiliu naţional specializat, compus din reprezentanţii instituţiilor de stat cu responsabilităţi în domeniul administrării procedurilor de trecere a frontierei, precum şi reprezentanţii societăţii civile. Conducerea Consiliului va fi asigurată de Serviciul Grăniceri precum şi Serviciul Vamal. Misiunea Consiliului va fi de a eficientiza comunicarea şi colaborarea dintre Serviciul Grăniceri şi alte autorităţi publice, precum şi de a contribui la funda-

14

mentarea deciziilor acestora privind măsurile adoptate şi acţiunile coordonate, ce urmează să fie întreprinse pentru securizarea frontierei de stat şi realizarea unei gestionări integrate performante ale acesteia, inclusiv elaborarea Strategiei Naţionale de Managementul Integrat al Frontierei de Stat. Elaborarea acestei Strategii se planifică a fi finalizată pînă la finele anului 2010. Printre factorii care impun elaborarea şi implementarea Strategiei managementului integrat al frontierei de stat (în continuare - Strategia) se evidenţiază următoarele: • formele organizate de contrabandă cu bunuri de consum (alcool, ţigări, produse alimentare şi nealimentare etc.); • contrabanda cu produse periculoase (materiale radioactive, armament etc.); • traficul ilicit cu droguri, substanţe psihotrope şi precursori ale acestora, deşeuri şi alte substanţe ce reprezintă risc major pentru sănătatea publica şi mediu; • traficul de mărfuri contrafăcute şi pirat;

• traficul ilicit cu obiecte din materiale şi pietre preţioase; • trecerea frontierei pe baza documentelor de calatori contrafăcute; pătrunderea membrilor unor grupuri criminale organizate, în vederea desfăşurării de activităţi ilegale deosebit de periculoase în zona punctelor de trecere a frontierei de stat şi pe principalele rute de transport. • încălcarea sub diferite forme a prevederilor legislaţiei vamale. Strategia managementului integrat al frontierei de stat urmăreşte sincronizarea şi armonizarea acţiunilor structurilor interne implicate in combaterea infracţionalităţii transnaţionale. Realizarea acestor obiective va avea drept consecinţă securizarea cu prioritate a frontierei cu România, ca frontiera externă a Uniunii Europene, precum ţi implementarea practicii de control existente la frontierele înterne ale Uniunii Europene. Scopul Strategiei de managementul integrat al frontierei de stat constă în stabilirea de politici, principii şi obiective pentru realizarea unui management


Reguli comun, coerent şi eficace al frontierei de stat, aliniat la cerinţele europene, care să asigure creşterea gradului de securitate a cetăţenilor, fluidizarea traficului legal al persoanelor şi mărfurilor la frontieră şi îndeplinirea, cît mai curând posibil, a condiţiilor necesare pentru aplicarea prevederilor aquis-ului comunitar şi cel Schengen (Codul Frontierelor Schengen (Regulamentul nr. 562/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2006, privind crearea unui Cod Comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulaţii a persoanelor peste frontiere). Strategia managementului integrat al frontierei de stat va conţine direcţiile de acţiune şi programele generale pentru aducerea la îndeplinire, pe termen mediu şi lung, a măsurilor, activităţilor şi acţiunilor specifice instituţiilor şi organismelor abilitate ale statului de a desfăşura activităţi la şi în legătură cu frontiera de stat. Fiecare instituţie va întreprinde măsurile şi acţiunile specifice în domeniile de competenţă, sub coordonarea unitară a Consiliului pentru Managementul integrat al frontierei de stat, propunînd acestui organism soluţii concrete pentru aplicarea prevederilor Strategiei în scopul eficientizării controlului la frontiera de stat, al consolidării relaţiilor de buna vecinătate şi al menţinerii stabilităţii în regiune. O atenţie deosebită se va acorda în continuare cooperării cu structurile similare ale statelor vecine, ale statelor membre ale Uniunii Europene, precum şi ale celorlalte state. Obiectivele strategice ale managementului integrat al frontierei de stat:

torităţilor de la frontieră, în raport cu situaţia operativă şi sursele de finanţare. • Cooperarea la nivel naţional în lupta împotriva crimei organizate transfrontaliere, în toate domeniile. • Perfecţionarea sistemului cooperării internaţionale, intensificarea cooperării bilaterale şi multilaterale cu organele de frontieră ale statelor vecine, precum şi cu cele ale Uniunii Europene. • Implementarea unui sistem performant de management al resurselor umane. • Reformarea Serviciului Grăniceri. Principalul instrument de exercitare a managementului integrat al frontierei de stat îl reprezintă Sistemul Integrat pentru Securitatea Frontierei de Stat, care are o componentă operativă, formată din ansamblul procedurilor operaţionale, subsistemul legislativ şi al resurselor umane, precum şi o componentă tehnică, formată din subsistemul infrastructură, de supraveghere şi control al frontierei, subsistemul IT, cel de comunicaţii radio mobile, subsistemul comunicaţii fixe, de comunicaţii voce şi date, subsistemul mobilitate şi suport logistic integrat. În procesul implementării Strategiei vor fi modernizate infrastructura şi echipamentele la frontieră, la nivelul tuturor structurilor de frontieră. De asemenea, se va asigura personal suficient, cu un nivel ridicat de profesionalism, bazat pe o pregătire multidisciplinară şi continuă, capabil să-şi îndeplinească sarcinile în toate condiţiile. Se vor adopta şi implementa procedurile şi politica comună privind procesarea cererilor de viză în scopul facilitării călătoriilor/migraţiei legale.

Din perspectiva timpului şi locului de acţiune pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, în special a imigraţiei ilegale, Managementul Integrat al Frontierei cuprinde patru niveluri complementare sau aşa-numite patru filtre: I - Activităţi desfăşurate în ţări terţe, în special în ţările de origine şi de tranzit II - Cooperarea cu statele vecine III - Controlul şi supravegherea frontierelor IV - Măsuri de control în interiorul spaţiului comun Primul nivel este cel al activităţilor desfăşurate în terţe ţări, în special în ţările de origine şi de tranzit. Acesta este proiectat pentru a asigura controlul la distanţă al migraţiei ilegale şi al altor forme de infracţionalitate transfrontalieră şi prezintă activităţile ce se desfăşoară în ţări terţe, mai ales în ţările de origine şi de tranzit pentru migraţia ilegală. Pentru a preveni intrarea neautorizată pe teritoriul ţării şi al statelor membre ale Uniunii Europene, este foarte important ca documentele false sau falsificate să fie detectate atît la emiterea vizelor, cît şi atunci cînd pasagerii sunt îmbarcaţi în mijloacele de transport pe cale aeriană, terestră sau maritimă. Al doilea nivel al cooperării internaţionale privind frontiera este proiectat să asigure o cooperare la frontieră între statele vecine, precum şi între statele membre ale Uniunii Europene şi alte state din zonă, luînd în considerare faptul că un control efectiv la frontieră nu poate fi realizat numai de către un singur partener. În cooperarea internaţională privind frontiera, acordurile cu statele vecine pri-

• Adaptarea managementului frontierei de stat la standardele sistemului Uniunii Europene, garantarea combaterii efective a migraţiei ilegale şi contracararea tuturor tipurilor de infracţiuni. • Adaptarea procedurilor de control al traficului de frontieră, asigurarea infrastructurilor şi echipamentelor necesare desfăşurării controalelor la standardele Uniunii Europene pentru frontiera externă, şi de asigurare a fluidizării traficului de persoane şi mărfuri la frontieră. • Realizarea unui sistem informaţional performant, compatibil cu sistemele ţărilor membre ale Uniunii Europene. • Modernizarea dotării cu mijloace tehnice şi cu aparatura specifică, necesare îndeplinirii misiunilor specifice ale au-

15


Reguli

vind cooperarea în domeniul managementului frontierei sînt un instrument eficient pentru sporirea securităţii frontierei. Nivelul al treilea se referă la controlul şi supravegherea frontierei de stat. Acest nivel constă în controlul la trecerea frontierei şi în supravegherea frontierei şi se bazează pe analiza riscurilor pentru securitatea internă şi a ameninţărilor care pot afecta securitatea frontierei. Activităţile desfăşurate în interiorul teritoriului naţional reprezintă al patrulea nivel al Managementului integrat al frontierei. Acesta asigură, pe de-o parte, suportul necesar pentru operaţiunile de control şi supraveghere realizate la frontieră şi, pe de altă parte, măsurile compensatorii necesar a fi adoptate în momentul în care se va renunţa la controalele efectuate la frontierele interne ale Uniunii Europene. Pentru atingerea acestor obiective strategice se impune realizarea unui şir de măsuri importante, printre care: • descentralizarea procesului decizional, a responsabilităţilor şi a alocării resurselor; • optimizarea personalului cu funcţii operative în cadrul subdiviziunilor teritoriale ale serviciului vamal şi de grăniceri; • implementarea sistemului radioelectric de observare şi supraveghere la frontieră; • incorporarea mijloacelor tehnice întrun sistem integrat de supraveghere şi control la frontiera de stat, creşterea mobilităţii în acţiune şi a calităţii supravegherii frontierei externe;

16

• perfecţionarea conceptului de ghişeului unic „single window” şi o singură oprire „one-stop shop” în toate punctele de trecere a frontierei; • crearea unui sistem flexibil pentru schimbul de informaţii cu autorităţile din ţările vecine şi ale Uniunii Europene, ce au atribuţii la frontieră; • implementarea planului privind repartizarea resurselor umane şi mijloacelor pentru îmbunătăţirea sistemului de supraveghere a frontierei externe prin disponibilizarea acestora de la frontiera internă; • înfiinţarea punctelor comune de control pentru trecerea frontierei cu statele vecine; • dezvoltarea colaborării în cadrul centrelor de contact pentru frontieră; • încheierea documentelor bilaterale sau multilaterale în domeniul schimbului de informaţii pentru prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a criminalităţii transnaţionale cu statele vecine ori cu alte state interesate; • facilitarea accesului şi a unei bune comunicări cu Sistemul de informaţii Schengen, în conformitate cu principiile de folosire a acestui sistem, precum şi cu alte baze de date care să sprijine instituţiile cu atribuţii la frontieră, pentru îndeplinirea misiunilor specifice; • modernizarea mijloacelor tehnice existente prin efectuarea unor transformări constructive şi funcţionale, în vederea aducerii acestora la standardele europene; • construcţia, împreună cu statele ve-

cine, a unor puncte comune de control la trecerea frontierei de stat; • realizarea unui schimb permanent şi operativ de date şi informaţii pe domenii de interes, care contribuie la combaterea fenomenului infracţional transnaţional; • organizarea unor acţiuni şi controale comune, la nivelul structurilor centrale şi teritoriale, executarea unor acţiuni, investigaţii şi supravegherea la locurile şi la punctele de încărcare în mijloacele de transport a produselor destinate exportului, în scopul prevenirii ieşirii clandestine din ţară a persoanelor; • asigurarea schimbului eficient de date şi informaţii necesare combaterii acţiunilor ilegale in zona de frontieră şi in zona de control vamal; • acordarea reciprocă a sprijinului operativ pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice structurilor autorităţii vamale şi de grăniceri; • efectuarea, în baza unor planuri comune de acţiune în zona de frontieră, a controalelor asupra mijloacelor de transport, depozitelor, trenurilor, sediilor şi altor obiective unde se găsesc bunuri supuse sau care urmează să fie supuse unui regim vamal; • participarea şi colaborarea, în condiţiile legii, în vederea susţinerii unor activităţi coordonate împotriva traficului internaţional de droguri; Prevederile Strategiei reglementează măsurile ce urmează a fi luate la nivel administrativ, tehnic şi instituţional în domeniul managementului integrat al frontierei. Managementul integrat al frontierei reprezintă expresia interesului comun al statelor membre ale UE în implementarea unui sistem de securitate ce constituie din complexul de măsuri de organizare şi coordonare a structurilor cu responsabilităţi în domeniu, în scopul facilitării liberei circulaţii a persoanelor şi bunurilor în interiorul unor frontiere deschise dar securizate. Totodată Managementul integrat este o componentă a securităţii naţionale care se realizează şi implementează în concordanţă cu alte măsuri menite să întărească starea de securitate naţională. Astfel, pentru Republica Moldova implementarea Managementului integrat al frontierei va asigura securizarea frontierei externe cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi va constitui o componentă a sistemului de securitate asigurînd în mod constant un control eficient al frontierelor şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere sub toate aspectele.

Direcţia management strategic şi relaţii internaţionale


Reguli

Importul şi exportul valorilor valutare de către persoanele fizice Eugeniu Gluşcenco, inspector principal, Direcţia juridică

D

eşi, la prima vedere, reglementările normative privind modul de introducere şi scoatere a valorilor valutare de pe teritoriul R.M. de către persoanele fizice par a fi destul de simple, în practică acestea generează unele probleme. Din acest motiv am hotărît să efectuăm un studiu mai detailat al acestor norme juridice. Baza normativă ce reglementează introducerea şi scoaterea de pe teritoriul republicii a valorilor valutare de către persoanele fizice este compusă, în primul rînd, din Codul vamal al R.M., Legea nr. 1569-XV din 20.12.2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul R.M. de către persoane fizice (în continuare Legea nr. 1569), Legea nr. 62-XVI din 21.03.2008 cu privire la reglementarea valutară (în continuare Legea nr. 62), Hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr. 14 din 22.01.2009 cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la eliberarea de către BNM a autorizaţiilor pentru scoaterea mijloacelor băneşti din R.M., Ordinul Serviciului Vamal nr. 56-O din 21.02.2008 cu privire la aprobarea Regulamentului privind vămuirea bunurilor trecute peste frontiera vamală a RM de către persoane fizice şi a unor formulare tipizate (în continuare Ordinul nr. 56-O). Astfel, în conformitate cu art. 19 din Codul vamal, orice persoană beneficiază de dreptul de a introduce şi de a scoate din Moldova mărfuri (inclusiv valori valutare). Cu titlu de excepţie, toate prohibiţiile sau restricţiile în exercitarea acestui drept urmează a fi prevăzute expres în Codul vamal sau în alt act normativ. La rîndul său, art. 115 din Codul vamal statuează că trecerea peste frontiera vamală a valutei şi a altor va-

lori valutare se efectuează în conformitate cu legislaţia. Acestea fiind spuse, trecem la analiza reglementărilor speciale din Legea nr.1569 şi Legea nr. 62. Conform acestor acte legislative, persoanele fizice rezidente şi nerezidente, la intrarea în R.M., pot introduce numerar în monedă naţională, precum şi numerar şi cecuri de călătorie în valută străină nelimitat. Totodată, la ieşirea din Moldova, aceştia pot scoate numerar în monedă naţională, precum şi numerar şi cecuri de călătorie în valută străină în sumă totală ce nu depăşeşte 10000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie, fără a prezenta organelor vamale careva documente confirmative. În cazul în care persoana fizică intenţionează, la ieşirea din RM, de a scoate numerar în monedă naţională, precum şi numerar şi cecuri de călătorie în valută străină în sumă totală de peste 10000 de euro (sau echivalentul

lor), însă care nu depăşeşte 50000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie, aceasta trebuie să prezinte organelor vamale documentele confirmative. În acest context, este important de subliniat că documentele confirmative se prezintă doar pentru suma ce depăşeşte 10000 de euro (sau echivalentul lor), adică pentru cel mult 40000 de euro (sau echivalentul lor). Astfel de documente, pentru persoanele fizice, servesc: a) actul vamal ce confirmă introducerea mijloacelor băneşti în Moldova (formularul tipizat TV-28); şi/sau b) autorizaţia pentru scoaterea mijloacelor băneşti din Republica Moldova eliberată de BNM. Banca Naţională eliberează autorizaţia respectivă la cererea solicitantului, la care se anexează documentele ce identifică solicitantul şi documentele aferente operaţiunii ce ţine de scoaterea mijloacelor băneşti din Republica Moldova. Autorizaţia se eliberează de Ban-

17


Reguli

ca Naţională a Moldovei doar în cazul în care: a) persoanele fizice rezidente se stabilesc cu domiciliul în străinătate şi deţin cu drept de proprietate mijloacele băneşti supuse scoaterii; b) persoanele fizice nerezidente deţin cu drept de proprietate mijloacele băneşti supuse scoaterii. Termenul de valabilitate al autorizaţiei este nelimitat, dacă altceva nu este indicat în autorizaţie. Trebuie de remarcat că poate fi introdus în/scos din Republica Moldova echivalentul în altă monedă decît cea indicată în documentele confirmative, echivalentul sumelor în valutele respective determinîndu-se prin aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc stabilit de Banca Naţională, valabil la ziua trecerii frontierei de stat a Republicii Moldova. În cazul scoaterii numerarului în monedă naţională, precum şi numerarului şi cecurilor de călătorie în valută străină în baza documentelor confirmative, aceste documente se reţin de către organul vamal. În cazul în care se scoate o sumă mai mică decît cea indicată în documentele confirmative, în lipsa reglementării normative exprese, organul vamal va aplica, pe aceste documente, inscripţia privind scoaterea sumei respective şi le va restitui persoanei fizice. Sumele ce depăşesc 50000 de euro (sau echivalentul lor), în conformitate cu prevederile legale, pot fi introduse în/ scoase din Republica Moldova doar prin transfer. De asemenea, remarcăm că legislaţia în vigoare interzice introducerea în/ scoaterea din Republica Moldova a numerarului în monedă naţională, precum şi a numerarului şi cecurilor de călătorie în valută străină în bagajul neînsoţit de către persoana fizică. Trebuie de reţinut şi faptul că persoanele fizice rezidente şi nerezidente au dreptul să introducă şi să scoată nelimitat în/din Republica Moldova valori mobiliare şi instrumente de plată altele

18

decît cecurile de călătorie în valută străină. Astfel de titluri de valoare pot fi: acţiuni, obligaţiuni, cambii etc. Urmează să ne referim şi la problema expedierii în/din Republica Moldova a valorilor valutare prin metoda trimiterilor poştale internaţionale. Legea nr. 1569 nu reglementează aceste raporturi juridice. Totodată, Convenţia Poştală Universală , permite introducerea prin trimiteri poştale internaţionale de monede, cecuri de bancă, bancnote sau valori la purtător, cecuri de călătorie, cu condiţia ca acest drept să fie prevăzut în legislaţia internă a ţării de origine şi de destinaţie. Prin urmare, ne vom conduce de legislaţia naţională. În acest sens, Legea nr. 62, în art.34 alin. (2) interzice expedierea în Republica Moldova în favoarea persoanelor fizice şi expedierea din Republica Moldova de către persoanele fizice a numerarului în valută străină şi în monedă naţională prin metoda trimiterilor poştale internaţionale. Totuşi, persoanele fizice pot expedia şi primi numerar în valută străină şi în monedă naţională numai în scop numismatic, nu mai mult de un exemplar din fiecare nominal de bancnotă şi monedă (pentru fiecare valută străină şi pentru moneda naţională) şi nu mai mult de un

exemplar din fiecare denumire de monedă comemorativă şi jubiliară pentru o trimitere. Remarcăm şi faptul că aceeaşi lege interzice persoanelor fizice rezidente şi nerezidente să expedieze în/ din Republica Moldova cecurile de călătorie în valută străină prin metoda trimiterilor poştale internaţionale sau prin alte metode. Relevăm faptul că Serviciul Vamal, în cel mai scurt timp, va înainta propunerea de a completa art. 287 din Cod ulcontravenţional cu un alineat nou, care va prevedea răspunderea pentru primirea sau expedierea prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau al bagajelor neînsoţite a numerarului în valută străină şi în monedă naţională şi a cecurilor de călătorie în valută străină cu încălcarea legislaţiei Republicii Moldova. În cazul în care se vor depista cazuri de săvîrşire a unei astfel de contravenţii, persoanei vinovate va fi aplicată amenda, fie numerarul în monedă naţională, precum şi numerarul şi cecurile de călătorie în valută străină vor fi confiscate. De asemenea, trebuie să ne oprim şi la modul de declarare a numerarului în monedă naţională, precum şi a numerarului şi cecurilor de călătorie în valută străină, aceasta deoarece în practică apar interpretări neuniforme vizavi de acest subiect. În prezent, colaboratorii Direcţiei juridice participă pe dosar dintre o persoană fizică şi Serviciul Vamal, unde persoana a fost obligată de către colaboratorul vamal să declare în scris valorile valutare, a căror sumă nu depăşea 10000 de euro. Colaboratorul vamal, în acţiunile sale, se baza pe prevederile pct. 14 din Ordinul nr. 56-O, în conformitate cu care, la cerinţa colaboratorului vamal, bunurile sunt declarate organului vamal în scris. Totodată,


Reguli persoana se prevala de prevederile art. 31 alin. (1) lit. d) şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 1569. În conformitate cu art. 31 alin. (1) lit. d) din menţionată persoana fizică are dreptul de a declara bancnotele, monedele şi cecurile în moneda naţională a Republicii Moldova, precum şi bancnotele, monedele şi cecurile de călătorie în valută străină introduse în Republica Moldova şi scoase de pe teritoriul ei, a căror sumă nu depăşeşte 10000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană. Întrucît Legea nr. 1569 nu precizează ce fel de declarare se are în vedere – verbală sau scrisă, nici noi nu trebuie să o facem, în conformitate cu procedeul de interpretare cunoscut încă de romani – ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus (unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie sa distingem). Mai mult decît atît, art. 4 alin. (1) din Legea nr. 1569 statuează expres că bunurile trecute de persoane fizice peste frontiera vamală sînt supuse declarării obligatorii cu excepţia valorilor valutare specificate la art. 31 alin. (1) lit. d). De aici, concluzionăm că persoana are dreptul de a nu declara, verbal sau în scris, bancnotele, monedele şi cecurile în moneda naţională a Republicii Moldova sau în valută străină a căror sumă nu depăşeşte 10000 de euro (sau echivalentul lor). Această concluzie este întemeiată şi pe prevederile art. 8 din Legea nr. 317-XV din 18.07.2003 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale , conform cărora actele normative ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale trebuie să corespundă întocmai prevederilor constituţionale, legilor, precum şi hotărîrilor şi ordonanţelor Guvernului. Astfel, luînd în consideraţie cele expuse, menţionăm că prevederea normativă din pct. 14 al Ordinului nr. 56-O care obligă persoana, la cerinţa colaboratorului vamal să declare în scris bunurile care le trece peste frontiera vamală, nu poate fi interpretată în sensul că colaboratorul vamal este în drept să oblige persoana să declare (verbal sau în scris) bancnotele, monedele şi cecurile în moneda naţională a Republicii Moldova, sau în valută străină. Pentru evitarea pentru viitor a situaţiilor de conflict şi în scopul aducerii actelor normative ale Serviciului Vamal în concordanţă cu actele normative ierarhic superioare, Serviciul Vamal a iniţiat procedura de completare a pct. 14 alin. 1 din Ordinul nr. 56-O cu ur-

mătoarea propoziţie: „Valorile valutare specificate la art. 31 alin. (1) lit. d) al Legii pot fi declarate numai la decizia persoanei fizice”. Referitor la introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a bancnotelor, monedelor şi cecurilor în moneda naţională a Republicii Moldova, sau în valută străină a căror sumă depăşeşte 10000 de euro (sau echivalentul acestora) de persoană/ călătorie, subliniem că persoana fizică este obligată să declare în scris aceste valori valutare. Obligaţia dată este prevăzută expres atît în Legea nr. 1569, cît şi în Legea nr. 62. Luînd în consideraţie faptul că valorile valutare indicate mai sus trebuie

să fie declarate în scris în temeiul legii, persoana fizică va putea fi trasă la răspundere chiar în lipsa declaraţiei scrise cu date eronate despre suma trecută peste frontiera vamală. Acest lucru este important de reţinut, pentru a preveni apariţia situaţiilor litigioase între persoanele fizice şi autorităţile vamale. Totodată, cu titlu de propunere de lege ferenda, considerăm oportună includerea în art. 31 din Legea nr. 1569 a unui alineat nou, cu următorul cuprins: „pentru a verifica respectarea obligaţiei de declarare prevăzute la alin. (2) colaboratorii vamali sunt împuternici şi să efectueze controlul persoanelor fizice, al bagajelor acestora şi al mijloacelor lor de transport. În cazul nerespectării

19


Reguli obligaţiei de declarare, numerarul poate fi confiscat prin decizie administrativă, în conformitate cu legislaţia în vigoare”. Este de menţionat că prevederile legale din Republicii Moldova vizavi de declararea bancnotelor, monedelor şi cecurilor la trecerea frontierei vamale sînt armonizate cu normele Comunităţii Europene. Astfel, art. 3 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1889/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 octombrie 2005 privind controlul numerarului la intrarea sau ieşirea din Comunitate statuează că „orice persoană fizică ce intră sau iese din Comunitate şi transportă numerar în valoare de 10000 de euro sau mai mult declară această sumă autorităţilor competente din statul membru prin care intră

20

sau iese din Comunitate, în conformitate cu prezentul regulament. Obligaţia de declarare nu este îndeplinită în cazul în care informaţiile furnizate sînt incorecte sau incomplete”. În situaţia în care persoana fizică este obligată şi/sau doreşte să declare în scris bancnotele, monedele şi cecurile care le trece peste frontiera vamală a Republicii Moldova, ea va solicita de la organul vamal formularul tipizat DV-6 şi, după ce îl va completa şi semna personal, îl va prezenta colaboratorului vamal împreună cu bancnotele, monedele şi cecurile pe care le declară. De asemenea, persoana fizică poate solicita rectificarea unei sau mai multor date din declaraţia pe care a depus-o la autoritatea vamală. Totuşi, în scopul prevenirii abuzurilor din partea decla-

ranţilor, legislaţia prevede că nu se poate efectua rectificarea dacă cererea a fost prezentată după ce organul vamal a întreprins una din următoarele acţiuni: a) a informat declarantul că intenţionează să efectueze controlul fizic al mărfurilor; b) a constatat inexactitatea datelor a căror rectificare este solicitată; c) a acordat liberul de vamă. Dacă persoana completează declaraţia vamală DV-6 cu scopul de a declara alte mărfuri, decît bancnote, monede şi cecuri a căror sumă nu depăşeşte 10000 de euro (sau echivalentul acestora), aceasta poate să nu indice în rubrica 3.1 a declaraţiei vamale DV-6 despre existenţa bancnotelor, monedelor şi cecurilor în moneda naţională a Republicii Moldova, sau în valută străină pe care le trece peste frontiera vamală. La intrare în ţară, pentru legiferarea valutei introduse în Republica Moldova, după depunerea declaraţiei vamale DV-6, completată în modul stabilit, persoanei fizice i se eliberează şi formularul tipizat TV-28. Toate rubricile formularului sunt completate de către colaboratorul vamal, care este obligat să verifice valorile valutare declarate şi, după aceasta, să semneze formularul tipizat şi să aplice ştampila personală. După îndeplinirea formularului, un exemplar al acestuia se înmînează persoanei fizice care introduce valuta în Republica Moldova, iar un exemplar rămîne la organul vamal emitent. În lumina celor expuse, vizavi de declararea şi nedeclararea valorilor valutare, opinăm că bancnotele, monedele şi cecurile transportate de o persoană fizică ce intră sau iese din Republica Moldova ar trebui să fie supuse principiului declarării obligatorii. Acest principiu ar permite autorităţilor vamale să colecteze informaţii cu privire la astfel de mişcări de valută şi, acolo unde este cazul, să transmită aceste informaţii altor autorităţi. Avînd în vedere scopul său de prevenire şi caracterul său de descurajare, obligaţia de declarare ar trebui să fie îndeplinită la intrarea sau ieşirea din Republica Moldova. Cu toate acestea, pentru ca acţiunea autorităţilor să se concentreze asupra mişcărilor semnificative de numerar, numai mişcările de peste 10000 de euro ar trebui să fie supuse unei astfel de obligaţii. De asemenea, ar trebui să se precizeze că obligaţia de declarare se aplică persoanelor fizice care transportă bancnote, monede şi cecuri, indiferent dacă acea persoană este proprietara lor sau nu.


Комментарии

Заседание представителей таможенных органов ГУАМ в Кишиневе В

Кишиневе прошло 12 заседание Руководящего комитета по реализации Проекта по содействию торговле и транспортировке (ПСТТ) ГУАМ. Делегации из Грузии, Украины, Азербайджана и Молдовы встретились для того, чтобы обсудить ход реализации Проекта, а также проанализировать информацию о деятельности таможенных и пограничных ведомств государств-членов ГУАМ в области упрощения и гармонизации процедур пересечения границы. Как было отмечено в ходе заседания, в современном мире прохождение товаров через границы должно быть быстрым, безопасным и экономически привлекательным. Соответственно, для стимулирования торговли и увеличения транзита через свои страны участники ГУАМ должны предоставить и лучшие условия. По словам координатора программ по экономическим вопросам секретариата ГУАМ Сабухи Темирова, Проект ГУАМ по содействию торговле и транспортировке успешно реализуется и позволяет странам-участникам плодотворно сотрудничать, упрощая таможенные процедуры и открывая новые возможности для содействия международной торговле. Сабухи Темиров высказался за практическую реализацию идей и предложений, которые озвучиваются в рамках заседаний комитета, особенно в контексте повышения конкурентоспособности транспортного коридора Европа – Кавказ - Центральная Азия, который считается не только самым коротким по протяженности, но и наиболее безопасным. В рамках заседания стороны представили отчеты о реализации Проекта в Грузии, Украине, Азербайджане и Молдове. Участники форума сошлись во мнении, что продолжение сотрудничества в области облегчения и безопасности международной торговли представляет особую важность для участников Проекта.

С докладом о том, как внедряются положения Проекта в Молдове, выступил начальник Управления доходов и информационных технологий Таможенной службы Корнелиу Трофэилэ. Он рассказал коллегам о реорганизации Таможенной службы Молдовы, в частности, о создании двух основных департаментов – правоохранительного и доходов и информационных технологий. Корнелиу Трофэилэ отметил, что Таможенная служба Молдовы продолжает активно внедрять и развивать начатые ранее процессы по упрощению таможенных процедур, как в приграничных пунктах пропуска, так и на внутренних таможенных постах. Исходя из того, что главной целью всех этих действий, является содействие укреплению международных торговых связей, Молдова продолжает приводить свое внутреннее законодательство в соответствие с международными стандартами, одновременно присоединяясь к международным конвенциям. «Присоединение к международным конвенциям является приоритетом внешнеэкономической политики государства, в частности, в контексте ускорения товарооборота и упрощения процедур, связанных с торговлей. Продолжается процесс пересмотра законодательства с целью присоединения к Конвенции по упрощению и гармонизации таможенных процедур «Конвенция КИОТО», сообщил глава Департамента доходов и информационных технологий Таможенной службы. При этом он отметил стремление Молдовы присоединиться к двум другим европейским инструментам в данной области, в частности, - Конвенции об общей процедуре транзита и Конвенции об упрощении формальностей в торговле товарами от 1987 года. Данные международные договора являются необходимой основой для внедрения Новой компьютеризированной системы транзита – NCTS, которая яв-

ляется основным элементом реформ, направленных на обеспечение безопасности системы транзита, и позволяет перейти на безбумажную форму декларирования, экономя при этом средства, время и усилия, затрачиваемые как перевозчиками, так и таможенными органами. Корнелиу Трофэилэ отметил непрерывное совершенствование информационной таможенной системы Asycuda World. По его словам, в настоящее время проходит «адаптация» системы к специфике работы узлов, связанных с началом работы зернового терминала в Джурджулештском международном порту, а также в связи открытием международного аэропорта «Мэркулешть». Кроме этого, продолжается разработка новых критериев риска – в информационной таможенной системе Asycuda World разработаны и внедрены 150 критериев риска на национальном уровне. Критерии риска, которые оказались неэффективными, Таможенная служба Молдовы намерена аннулировать. Представители таможенных и пограничных служб ГУАМ сошлись во мнении, что необходимо активизировать региональное сотрудничество в сфере предотвращения правонарушений в целях обеспечения безопасности перемещения лиц, товаров и транспортных средств через государственные границы стран-участниц ГУАМ. Представители Таможенной службы Молдовы проинформировали участников заседания о действующей системе учета и анализа таможенных нарушений. База данных «AntiFrauda» - специальная информационная система, которая предусматривает регистрацию, анализ и оперативное использование данных относительно совершенных преступлений и правонарушений. Эта система позволяет осуществлять обширный анализ по отдельным специфическим направлениям, наиболее чувствительным с точки зрения экономического ущерба, наноси-

21


Комментарии мого государству. Например, анализ импорта мясной и рыбной продукции, мобильных телефонов, сигарет. Сотрудничая с отделением по борьбе с незаконным оборотом наркотиков, был проведен анализ импорта из стран, которые, согласно рекомендациям ООН, представляют наибольший риск с точки зрения происхождения психотропных веществ. Это позволяет осуществлять точечный контроль таких грузов с использованием спецсредств и собак, обученных на выявление наркотических веществ. Отделение по борьбе с наркотиками проводит совместные с МВД мероприятия по предотвращению незаконного трафика наркотиков и обезвреживанию действующих преступных групп, вовлеченных в эту деятельность. Информационная система состоит из нескольких модулей: «Административное дело», «Уголовное дело», «Аналитико-оперативная информация», а также содержит непосредственно механизм создания статистических отчетов. К настоящему времени работоспособен только модуль «Уголовное дело», который содержит краткую информацию о материалах, находящихся на рассмотрении в Управлении уголовного преследования. Следующим шагом будет внедрение модуля «Административное дело». Корнелиу Трофэилэ отметил усиление мер борьбы по предотвращению контрабанды сигарет, предпринимаемых Таможенной службой Молдовы. Он сказал, что высокая «рентабельность» такого нелегального бизнеса, как контрабанда сигарет, требует от Таможенной службы тщательного контроля на границе. «Контрабанда каждой пачки сигарет приносит нарушителям доход в размере около одного евро. Это способ быстрого обогащения, и контрабандисты идут на всяческие ухищрения, разрабатывая и внедряя новые способы незаконного перемещения сигарет через молдавскорумынскую границу», - сказал господин Трофэилэ. Он перечислил меры, предпринятые Таможенной службой, по усилению таможенного контроля на границе, отметив, что в настоящее время интенсивно используются технические возможности мобильных сканеров, а также разработанная система анализа рисков. Представляя ситуацию о ходе реализации Проекта ГУАМ по содействию торговле и транспортировке в Азербайджане, первый заместитель начальника Главного управления организации таможенного контроля Государственного таможенного комитета Азербайджана Джавад Гасымов проинформировал, что принятая в его стране программа по развитию таможенной системы до 2011 года предполагает постепенное обновление

22

всех нормативных актов в области таможенной деятельности. В ближайшее время в Азербайджане будет внедрена форма таможенной декларации, соответствующая международным требованиям. В Азербайджане, как и в большинстве стран, электронные документы, поступающие в Таможенный комитет, обрабатываются параллельно с бумажными носителями. Только в электронном виде на нынешнем этапе рассматриваются лишь письма и обращения физических и экономических лиц. Также проводится работа по реконструкции таможенных постов, с учетом принципов «единого окна» и «единой остановки», которые внедряются в Азербайджане с 1 января 2009 года. В азербайджанских пунктах пропуска упразднена служба фитосанитарного надзора, а ее функции переданы Таможенному комитету. Джавад Гасымов отметил и высокую ответственность Таможенного комитета в связи с возложенной на него правоохранительной функцией. По его словам, в Азербайджане на стадии внедрения находится программа по выявлению лиц, находящих в розыске. И уже в ближайшее время при таможне создадут мобильные группы, которые будут оперативно реагировать на факторы риска или на правонарушения. Кроме этого, все пункты пропуска Азербайджана будут оснащены системой видеонаблюдения, чтобы в режиме онлайн вести наблюдение за процессом таможенного оформления на государственных пунктах пропуска. Начальник Бюро по международным отношениям Службы доходов Министерства финансов Грузии Самсон Уридия в своем выступлении сообщил участникам заседания, что на таможенно-пропускных пунктах Грузии работают только две госструктуры – Таможенная служба и патрульная полиция. В их компетенцию входят паспортный контроль и выдача виз. Консолидация усилий двух служб на границе позволилао ускорить перемещение транспорта через госграницу Грузии, а также реализовать принцип «единой остановки». В настоящее время, по словам Самсона Уридия, с целью создания удобной для экономических субъектов инфраструктуры, в Грузии строятся специальные сервис-центры, в которых осуществляется таможенное оформление. Он отметил, что в перспективе сервис-центры должны стать своего рода консалтинговыми пунктами, которые позволят экономическому субъекту получить высококвалифицированную консультацию, избавят его от необходимости посещения множества инстанций. На деле вы-

глядит это так: предприниматель обращается с первичной документацией в таможенный орган Грузии, а на основании поданных документов сотрудник таможни (за дополнительную плату) самостоятельно заполняет таможенную декларацию и выдает ее, заполненную, участнику внешнеэкономической деятельности. Пока этот проект остается в Грузии на уровне идеи, но кто знает, возможно, идея дойдет до реализации уже в ближайшее время. Краткий доклад о реализации Проекта ГУАМ по содействию торговле и транспортировке представил и заместитель председателя Государственной таможенной службы Украины Василий Салыгин. Он отметил, что между молдавской и украинской таможенными службами действует двусторонний обмен предварительными данными относительно экспортно-импортных операций. Результаты работы системы обмена предварительной информацией наглядно показывают преимущества ее использования. Он также высоко отметил роль миссии EUBAM в реализации Проекта ГУАМ. Участники заседания также ознакомились с проделанной работой по разработке и реализации совместного продукта ГУАМ - Япония по развитию туризма и отметили необходимость содействию его развития в вопросах, касающихся компетенции таможенных и пограничных ведомств. План действий по развитию совместного туристического проекта, в частности, предполагает упрощение таможенных и пограничных процедур для туристов, проходящих границу Азербайджан-Грузия и Украина-Молдова, предварительный обмен информацией о туристах, улучшение санитарно-бытовых условий на пунктах пропуска и пр. По итогам заседания стороны высказались за активизацию сотрудничества таможенных и пограничных ведомств государств-участников «Организацию за демократию и экономическое развитие – ГУАМ» (ОДЭР – ГУАМ) в области предотвращения правонарушений, а также обсуждение уже на ближайшем заседании перспектив внедрения проекта электронного предварительного декларирования товаров/уведомления о перевозке грузов МДП-ЭПД, разработанного Международным союзом автомобильного транспорта. Следующее, 13-е заседание руководящего комитета Проекта ГУАМ по содействию торговле и транспортировке, по предложению украинской стороны, пройдет до конца текущего года в Украине. Ольга Коларь


Комментарии

Владимир Флоря:

Контрабанду надо пресекать внутри страны В

2007 году среди стран СНГ Молдова занимала лидирующие позиции по объему грузоперевозок, а в 2010 году молдавские перевозчики грузов находятся уже на последнем месте. О том, какие факторы тормозят развитие международных перевозок, и какие барьеры в состоянии устранить Таможенная служба Молдовы, мы беседуем с президентом Ассоциации автомобильных перевозок Молдовы AITA Владимиром Флоря. - Господин Флоря, как участники транспортной отрасли оценивают меры, предпринятые Таможенной службой по усилению контроля на границе? - Тщательный контроль на границе предполагает выборочную проверку сомнительного транспорта или сомнительного груза, в том числе и с помощью сканера. Однако, это не означает 100-процентную проверку всего транспорта, включая порожний, и его обязательный досмотр с помощью сканер-рентгеновской установки, как это делается сейчас. Вообще у таможни практически нет необходимости проверять транспорт, следующий транзитом, который не может принести ущерба государству. В большей мере таможня должна работать с импортными, а не экспортными поставками, как это происходит у нас сейчас. Но если говорить о массовой контрабанде сигарет в страны Европейского союза, то, на мой взгляд, решение надо искать не в таможне, - контрабанду надо пресекать внутри страны, если, конечно, в этом есть заинтересованность. И мы, грузоперевозчики, всегда готовы сотрудни-

чать, оказывать помощь в борьбе с контрабандой, и с пониманием относимся к проведению профилактических мероприятий по искоренению этого негативного феномена. - Готовность сотрудничать наверняка выражается в конкретно сформулированных предложениях? - Да, мы часто выступаем с различными инициативами, которые находят понимание в таможне. И наоборот. Например, AITA поддержала решение Таможенной службы об обеспечении более жесткого контроля грузоперевозок в рамках системы TIR. Кроме того, мы предложили Таможенной службе обязательно проверять документы водителей, управляющих транспортными сред-

ствами, и сверять данные документов с записями накладных CMR. Таким образом, в случае замены водителя, перевозчик обязан сделать соответствующую отметку в накладных CMR. Это позволит установить причастность конкретного водителя к совершению акта контрабанды Надо сказать, что феномен контрабанды настолько глубоко укоренился в нашем обществе, что силами одной таможни ее не решить, и, тем более, не искоренить. Мы не раз призывали руководство Таможенной службы обратить внимание на слабую координацию действий таможенного ведомства с другими госструктурами, такими как Министерство внутренних дел, Центр по борьбе с экономическими преступлениями и коррупцией, а также более тесно

23


Комментарии сотрудничать с румынскими и украинскими правоохранительными органами. Кстати, на идею создания совместного молдавско-румынского таможенного контроля, который давно обсуждается, транспортники возлагают большие надежды. Этот проект, теоретически, должен значительно упростить и ускорить процесс таможенного оформления грузов. - Какие препятствия для международных грузоперевозок все еще существуют в зонах таможенного контроля? - Если говорить о барьерах, непосредственно связанных с таможенными процедурами, то я бы выделил две основные проблемы. Во-первых, это осуществление таможенного контроля транспортных средств, находящихся под прикрытием карнетов TIR. Во-вторых, это несоблюдение положений Женевской международной конвенции о согласовании условий проведения контроля грузов на границах. Теперь подробнее. В октябре 2008 года Молдова присоединилась к Женевской международной конвенции о согласовании условий проведения контроля грузов на границе, в марте 2009 года этот документ вступил в силу. Конвенция предусматривает сокращение требований, связанных с выполнением формальностей, количества и продолжительности проверок, главным образом, благодаря координированию национальной и международной процедур контроля и порядка их проведения. Присоединение Молдовы к данной Конвенции входило в число главных приоритетов внешнеторговой политики государства в контексте упрощения, в соответствие с международной практикой, процедур международного передвижения товаров и оказания транспортных услуг. Но Молдова не выполняет свои обязательства, взятые в рамках этого международного документа. Дело в том, что в Женевской конвенции существует целый раздел (Приложение № 8), предусматривающий облегчение процедур пересечения границ в ходе международных автомобильных перевозок. Одно из положений документа оговаривает, что при предоставлении перевоз-

24

чиком международного сертификата взвешивания, транспортное средство не должно повторно проходить процедуру взвешивания. В исключительных случаях, когда осуществляются выборочные проверки или существуют подозрения о нарушении правил, таможенные органы могут провести повторное взвешивание транспортного средства. У нас же весогабаритному контролю подвергаются все транспортные средства, вне зависимости от наличия или отсутствия у них международного сертификата взвешивания. Признание «Сертификата взвешивания» позволит сократить время простоя на пограничных пунктах и уменьшит риск контрабанды (так как предоставит возможность сопоставлять фактический вес груза по сертификату и по товаротранспортной накладной). В настоящее время взвешивание осуществляется и на молдавской, и на румынской стороне. Несоответствие весовых показателей транспортного средства при выезде из Румынии и въезде в Молдову, даже при наличии международного сертификата взвешивания, - это дополнительная статья расходов транспортника, т.к. за это именно транспортник выплачивает штрафные санкции. И зачастую, чтобы сократить издержки и своевременно доставить груз, перевозчики, нужно признать, вынуждены вести себя не совсем в рамках закона, и решать возникшие вопросы неформально. - Но ведь коррупция – «процесс» не односторонний…

- Я нисколько не оправдываю незаконные действия ни транспортников, ни таможенников. Хотя в подобных случаях перевозчиков можно понять. Ведь, к сожалению, таможня вновь вернулась к ужесточенному режиму транзита через Молдову. Перевозчики ограничены 48-ю часами пребывания в стране, поэтому стараются любыми способами ускорить прохождение таможенных процедур. А бывает и так: автомобиль уложился в сроки транзита и прибыл на границу, а там - очередь на пару суток. И когда автомобиль подъезжает к таможне, - у него выявляют просрочку транзита, так как никто не фиксирует время нахождения в очереди. - А какие правила нарушаются при работе таможенников с транспортом, действующим в системе TIR? - С ужесточением мер контроля, на границе происходят тотальные вскрытия грузового транспорта, работающего под карнетом TIR. Это противоречит шестой статье Конвенции МДП (TIR), подписанной Молдовой, в которой четко расписаны права и обязанности контролирующих органов на пунктах пропуска. В частности, эта статья гласит, что «грузы, перевозимые с соблюдением процедуры МДП в запломбированных дорожных транспортных средствах, запломбированных составах транспортных средств или запломбированных контейнерах, как правило, освобождаются от таможенного досмотра в промежуточных таможнях». А досмотр грузов осуществляется в исключительных случаях. У


Комментарии нас же сотрудники таможни под любыми предлогами вскрывают грузовое отделение. При этом последующая пломбировка осуществляется за счет перевозчика… Но возникает вопрос: для чего вскрывать грузовой отсек транспортного средства? Ответ: для проверки соответствия груза с записями в сопроводительных документах. Тогда зачем вешать новую пломбу на проверенное транспортное средство, направляемое на внутреннюю таможню? Аргумент таможенников о том, что не все можно проверить на границе, - не убедителен. Если не можем проверить, не надо терять время и проверять, накладывать новую пломбу, а лучше направить транспортное средство на внутреннюю таможню, где есть возможность и время для тщательной проверки. Чтобы устранить этот факт нарушения законодательства, Ассоциация AITA намерена дойти до международного арбитража. Пока же мы ведем переговоры с Таможенной службой и другими ведомствами. Такие же меры мы намерены предпринимать с целью обеспечения цивилизованных условий в таможенных складах. - Как, на ваш взгляд, можно решить проблему таможенных складов? - Сегодня складывается впечатление, что таможенные склады – это очередная схема получения доходов. Причем владельцы складов, частные компании, доминируют. Это некорректно и, скажем прямо, достаточно дорого: стоимость двухчасового размещения груза в молдавском складе вполне сопоставима с суточной ценой размещения груза в складе стран-членов ЕС. Цены у нас необоснованно высокие. Получается, что Молдова – самая богатая страна?! В идеале, таможенные склады должны являться зонами таможенного режима, и находиться в ведении государства. А если есть частные склады, то они должны работать по правилам государства. Сейчас же при прохождении таможенных процедур, сотрудники таможни просят предоставить им квитанцию об оплате услуг складов. Это значит, что государство выполняет заказы частников? Мы обязательно будем поднимать этот вопрос.

Да и сегодняшнее распределение (закрепление) таможен не по территориальному признаку, а наименованию товаров тоже выглядит нерациональным. Бывает, что из-за различного груза, находящегося на борту транспортного средства, ему приходится ездить из одной таможни в другую, чтобы оформить весь груз, а это – дополнительное время и деньги. - В прошлом году Россия запретила деятельность 20 молдавских транспортных компаний, обвинив их в подделке документов. Наладились отношения с российской стороной? - Молдавские перевозчики обеспокоены тем, что республику могут лишить многоразового разрешения Европейской Комиссии Министров Транспорта (ЕКМТ) для международных грузоперевозок из-за ряда нерадивых экономических субъектов. Мы помним печальный опыт 2009 года, когда Министерство транспорта России ввело в одностороннем порядке запрет на въезд на территорию РФ для всех перевозчиков Молдовы, а после долгих и трудных переговоров с участием высшего руководства стран, ограничения оставили для 20 транспортных компаний. В 2008 году они допустили нарушения в процессе международных перевозок товаров на основании разрешений ЕКМТ. Эта ситуация может повториться и сейчас, и сложиться еще серьезнее, чем в прошлом году, так как разрешения запрещают использование машин старше 2005 года выпуска. После проверки на соответствие транспорта экологическим требованиям Евро-4 и Евро-5, комиссия выявила у 42 экономических субъектов 74 несоответствия. Кроме того, за нарушения, допущенные при осуществлении перевозок грузов с использованием разрешений ЕКМТ на территории России, были обнаружены еще 19 нарушений у 11 транспортных операторов, и у шести транспортных операторов - несвоевременная плата за разрешения ЕКМТ в течения установленного законом срока. После проверки, проведенной в мае, молдавская комиссия отозвала 110 разрешений ЕКМТ у 49 эко-

номических субъектов, в том числе у 11 компаний 26 разрешений за допущенные нарушения на территории России, у 42 - 74 разрешения из-за несоответствия сертификатов Евро4, еще у шести транспортников отозваны 17 разрешений за несвоевременную уплату взносов. Мы обеспокоены тем, что транспортные компании TermotransGrup, Porgan-Trans, Van-Valina-Trans, Transenergoproiect, Loritrans-Grup, Aditrans Grup и Trans-Arctic обратились в суд и, несмотря на наличие нарушений, продолжают использовать разрешения до принятия судом окончательного решения. Члены комиссии не поддержали предложения о приостановке действия разрешения ЕКМТ на период рассмотрения судами исков. Если Россия, Украина или другие страны поставят на контроль машину и обнаружат нарушения, тогда они могут принять запретительные меры ко всем молдавским перевозчикам, - не разрешать использование разрешений ЕКМТ на территории своих стран. Россия нас уже неоднократно предупреждала о такой угрозе. В начале текущего года 218 транспортных операторов представили в ЕКМТ документы для получения разрешений (1075 документов). Так как на конкурс были представлены и машины до 2005 года выпуска, то есть ниже требований Евро-4, транспортники предложили исключить их из конкурса или провести дополнительную независимую экспертизу до выдачи разрешений. Однако эта инициатива не была поддержана ни членами комиссии, ни отраслевым министерством. - Как складываются молдавскоукраинские отношения в области международных перевозок? - Молдавско-украинские транспортные отношения никогда не были идеальными. С целью устранения взаимных барьеров в работе транспортников двух стран, ежегодно проходят заседания совместной молдавско-украинской комиссии по вопросам международных автомобильных перевозок. Сотрудничество основано исключительно на принципах взаимной экономиче-

25


Комментарии

ской выгоды. Последнее заседание Комиссии (в конце 2009 года) прошло в достаточно жесткой форме. В результате переговоров, украинская сторона приняла решение о сокращении на 22% (с 45,7 тыс. до 35,7 тыс.) количества ежегодно выдаваемых Молдове разрешений для осуществления грузоперевозок по территории Украины. Украинская сторона объяснила свое решение тем, что Молдова не решает актуальные вопросы по созданию условий для международных грузоперевозок. В частности, речь идет об отмене экологических сборов с украинских транспортных средств; гармонизации допустимых параметров нагрузки на ось, общей массы и габаритов транспортных средств при выполнении контейнерных перевозок, а также разъяснений порядка осуществления грузоперевозок через территорию Приднестровья. Могу предположить, что если требования Украины не будут удовлетворены хотя бы частично, то квота разрешений для Молдовы в будущем может сократиться еще на 10 тыс. - Получается, как в известной поговорке «око за око…». А какова вероятность достижения консенсуса при решении предложений, выдвинутых Украиной? - Что касается порядка осуществления грузоперевозок через территорию Приднестровья, то на этот вопрос предоставить нам ответ не может ни одно государственное ведом-

26

ство. В той же таможне никто не дает нашим украинским коллегам разъяснение о порядке транспортировки грузов в Приднестровье через молдавско-украинские пункты пропуска. Если говорить о необходимости отмены экологических сборов, то тут возможны различные варианты решения. Дело в том, что в Украине действует так называемая система обычных и «зеленых» транспортных коридоров. Проезд международного транспорта по «зеленым» коридорам Украины осуществляется без специального разрешения. А если перевозчик едет вне зеленых коридоров, то ему необходимо оформить специальное разрешение. В Молдове же, вне зависимости от страны происхождения перевозчика, сборы выплачивают абсолютно все. И если для молдавских компаний эта сумма составляет 90 леев, то для украинских – 150 евро. Кроме этого, молдавская таможня сократила время транзита по территории страны. В случае, если транспорт движется из Украины в Румынию, на территории Молдовы он может находиться не более 48 часов, а если из Европы в Украину - 78 часов. Поэтому украинская сторона требует паритетных условий и возмущается совершенно оправданно. - Как транспортные компании справляются с последствиями кризиса? Существуют ли признаки восстановления отрасли? - Транспортники были первыми, кто ощутил влияние кризиса. Тогда

мы били тревогу, а чиновники всех успокаивали, утверждая, что кризис обошел Молдову стороной. Но, время показало, что мы были правы. В прошлом году объем грузоперевозок сократился на 40%, а с начала текущего года падение составило 19,5%. У нас худшие показатели среди стран СНГ, чего давно не случалось. С прошлого года большая часть рынка международных автомобильных грузоперевозок – а это 69 компаний - не работали в системе TIR. Все это говорит о том, что экономика Молдовы не работает, а транспортникам нечего перевозить. Поэтому я считаю, что кризис не заканчивается. Более того, я могу привести ряд объективных факторов, свидетельствующих о том, что осенью мы погрузимся во вторую, очень тяжелую фазу кризиса. К этому еще можно добавить, что в Молдове самые высокие цены на «транзитные разрешения», на «Зеленую карту», да и необходимость открытия виз для молдавских водителей, следующих в страны ЕС. - Что обусловит возникновение прогнозируемой вами второй волны кризиса? - Финансовые, банковские рычаги, которые эффективны во всем мире, у нас не работают. Мы, к сожалению, не имеем «фундамента», чтобы отрегулировать этот процесс. На мой взгляд, приоритеты, связанные с экономическим развитием страны, даже не сформулированы. А затянувшийся политический кризис несколько исказил направление развития. Я понимаю, что сегодня один из инструментов решения финансовых проблем страны – это внешние займы. Но кредиты, за исключением нескольких отраслевых проектов, берутся для поддержания социальных политик. А это рано или поздно приведет к девальвации национальной валюты. Почему же часть кредитов не направляется на развитие промышленного сектора? Почему мы не создаем рабочие места, а наоборот, подталкиваем молдавских граждан к тому, чтобы они покидали страну? Вопросы, к сожалению, риторические…

Ольга Коларь


Comentarii

Rezultatele atestării: 109

colaboratori vamali retrogradaţi sau eliberaţi din funcţii

de angajaţi de la cele opt birouri vamale din Republica Moldova au fost retrogradaţi în funcţii vacante inferioare sau concediaţi, din cauza neprofesionalismului şi a necorespunderii funcţiei deţinute. Colaboratorii vamali menţionaţi nu au demonstrat calităţi profesionale necesare pentru funcţiile deţinute în cadrul atestării, organizate în perioada 9 iunie - 6 august curent. Atestarea colaboratorilor vamali a fost efectuată în conformitate cu prevederile Legii serviciului în organele vamale şi ale Regulamentului cu privire la atestarea colaboratorilor vamali. Astfel, pentru necorespunderea funcţiei deţinute au fost concediaţi circa 60 de angajaţi, iar alţi circa 50 - propuşi pentru funcţii vacante inferioare, cu urmarea cursurilor de perfecţionare la Centrul de instruire al Serviciului Vamal. Cei mai mulţi colaboratori vamali care vor fi retrogradaţi sau eliberaţi din funcţie activează în cadrul Birourilor vamale Leuşeni, Briceni, Cahul şi Bender. Aliona Lupaşcu, şef al Direcţiei managementul personalului a Serviciului Vamal şi preşedintele Comisiei de atestare, a menţionat în cadrul unei conferinţe de presă, că este pentru prima dată în activitatea Serviciului Vamal, cînd colaboratorii vor fi concediaţi din cauza neprofesionalismului şi a necorespunderii funcţiei deţinute, fapt prevăzut în articolul 43, alineatul 2 al Legii cu privire la serviciului în organele vamale. În el se menţionează că drept temei pentru concediere poate constitui „necorespunderea funcţiei deţinute, constatată de Comisia de atestare, în cazul lipsei de post vacant inferior”. Atitudinea strictă faţă de calităţile profesionale se explică prin necesitatea eradicării neprofesionalismului, a incompe-

tenţei în organele vamale ale republicii şi îmbunătăţirea componenţei profesionale în acest domeniu, a explicat Aliona Lupaşcu. În total în iunie-august curent, au fost supuşi atestării 494 de colaboratori vamali, dintre care 385 angajaţi au confirmat că corespund funcţiilor deţinute. Iniţial lista angajaţilor ce întruneau condiţiile de atestare a inclus un număr mai mare de persoane, însă o parte dintre aceştia au evitat atestarea, apelînd la concedii medicale sau sociale. La pri-

ma etapă au fost atestaţi, în special, angajaţii de la punctele vamale de frontieră, care sînt expuşi riscului de încălcare a legislaţiei în domeniul vamal şi care sînt cel mai des vizaţi în plîngerile, parvenite din partea persoanelor fizice şi al agenţilor economici. În total, de la începutul anului curent, au fost înregistrate circa 250 de plîngeri şi petiţii de la cetăţeni şi persoane juridice. Astfel, pentru a fi atestaţi, colaboratorii vamali au susţinut un interviu de evaluare, în cadrul căruia membrii Co-

27


Comentarii misiei de atestare au apreciat activitatea acestora, competenţa lor profesională, cultura juridică, capacitatea de a lucra cu oamenii şi corespunderea funcţiilor pe care o deţin. Totodată, angajaţii supuşi atestării au susţinut şi un test practic, în cadrul căruia au demonstrat abilităţi concrete la cunoaşterea modulelor informaţionale „ASYCUDA WORD”. Comisia de atestare a inclus şase persoane - conducătorii subdiviziunilor din Aparatul Central al Serviciului Vamal, un reprezentant al Ministerului Finanţelor şi cîte un reprezentant al birourilor vamale. Aliona Lupaşcu a remarcat că rezultatele atestării au scos în evidenţă, la unii colaboratori, cunoaşterea superficială a legislaţiei vamale în vigoare şi a actelor normative. În special, la compartimentele ce ţin de contravenţiile vamale, actul constator, măsurile de protecţie a proprietăţii intelectuale. Comisia de atestare a înregistrat, de asemenea, cunoştinţe insuficiente ale unor angajaţi în domeniul reglementărilor tarifare la capitolele cu privire la perceperea plăţilor vamale, achitarea drepturilor de import, obligaţia vamală, modul şi termenul de plată, tratamentul tarifar şi favorabil preferenţial. De exemplu, în timpul interviului de atestare, unii colaboratori de la posturile vamale de frontieră nu cunoşteau noţiunea de „declaraţie vamală” sau nu au putut menţiona principale prevederi ale Legii cu privire la modul de introducere sau scoatere a bunurilor de către persoanele fizice - noţiuni şi prevederi legislative care sînt necesare pentru ac-

28

tivitatea de zi cu zi a unui vameş, a specificat doamna Lupaşcu. Adrian Morărescu, şef al Direcţiei juridice a Serviciului Vamal, a menţionat la aceeaşi conferinţă de presă că în cadrul atestării au fost înregistrate cazuri cînd unii angajaţii nu au putut explica noţiuni cum ar fi „conflict de interes” sau „act corupţional” - a căror cunoaştere şi aplicare este importantă în exercitarea corectă a atribuţiilor zilnice ale colaboratorilor vamali. Potrivit lui Adrian Morărescu, unii din cei 109 de angajaţi retrogradaţi în funcţii vacante inferioare sau concediaţi, aveau o experienţă de activitate de circa 10 ani, însă în toată perioada menţionată în mod conştient au folosit diverse mijloace pentru a evita atestările periodice. Cu regret, colaboratorii vamali respectivi nu au dorit să-şi perfecţioneze cunoştinţele în domeniu, iar practica demonstrează că o parte din noii stagiari au cunoştinţe şi abilităţi superioare în raport cu unii colaboratori cu stagii din organele vamale, a spus şeful Direcţiei juridice. Potrivit lui, numărul de angajaţi retrogradaţi sau concediaţi ar fi fost mai mare, dacă atestării ar fi fost supuşi toţi colaboratorii incluşi în lista iniţială. Unii din angajaţii care nu s-au prezentat la atestare au conştientizat că conducerea Serviciului Vamal nu va tolera incompetenţă şi neglijenţă în activitatea colaboratorilor săi, a menţionat Adrian Morărescu. În cadrul următoarelor etape de atestare, examenului vor fi supuşi angajaţii incluşi în lista iniţială de persoa-

ne, care au evitat să se prezinte la interviu, precum şi angajaţii de la celelalte posturi vamale ale republicii. Atestarea colaboratorilor vamali va fi realizată în etape pentru a nu periclita activitatea organelor vamale. Adrian Morărescu a remarcat că procedura juridică de retrogradare şi eliberare din funcţiile deţinute a angajaţilor care nu au susţinut atestarea a durat timp de o lună, după care Serviciul Vamal a anunţat un concurs naţional pentru angajarea a circa 65 de persoane cu aptitudini profesionale corespunzătoare în funcţii de colaborator vamal în cadrul Birourilor Vamale Briceni, Bender, Bălţi, Cahul, Chişinău, Leuşeni, Ungheni, precum şi în cadrul Aparatului Central al Serviciului Vamal. De asemenea, la concurs au fost scoase funcţii de consultant şi inspector principal din cadrul Direcţiei audit intern. În lista cerinţelor faţă de noii angajaţi figurează prezenţa diplomelor de studii superioare economice sau juridice, abilităţi de utilizare a calculatorului, iar cunoaşterea unei limbi moderne de circulaţie internaţională va constitui un avantaj. Adrian Morărescu a specificat că nu există careva restricţii fizice faţă de noii angajaţi, prioritatea constituind cunoştinţe şi abilităţi profesionale în domeniu. Pe de altă parte, Comisia de atestare a identificat calificativele profesionale manifestate de unii colaboratori, care au susţinut atestarea şi a recomandat conducerii Serviciului Vamal avansarea în grad sau promovarea în funcţii a acestora. Atestarea constituie un proces de optimizare şi de sporire a indicatorilor de performanţă în organele vamale şi se efectuează pentru aprecierea gradului de corespundere funcţiei exercitate, evaluarea cunoştinţelor în domeniile specifice de activitate, îmbunătăţirea procesului de selectare, repartizare şi instruire a cadrelor, stimularea perfecţionării profesionale, îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei muncii, sporirea responsabilităţii faţă de sectorul de muncă încredinţat. Atestarea reprezintă una dintre modalităţile de formare a rezervei de cadre a Serviciului Vamal. În conformitate cu prevederile Legii serviciului în organele vamale şi a Regulamentului cu privire la atestarea colaboratorilor vamali atestarea se realizează, de regulă, o dată la doi ani, dar cel puţin o dată la patru ani. În organele vamale ale Republicii Moldova activează 1896 de colaboratori.


Мелким почерком BRANCH про книжный Отрасль

рынок

О том что, книжный рынок Молдовы во многих своих аспектах является «terra incognita», несложно убедиться: для этого достаточно поставить задачу представить «в цифрах и фактах» ситуацию в этой области. Двери книжных магазинов всегда распахнуты и, вроде бы, несложно определить видимые тенденции: книжный рынок характеризуется изобилием различной литературы, капризным и избалованным потребителем и высокой конкуренцией в розничной сети. Вместе с этим, практически невозможно проследить книгопоток, а цены на книги достаточно высокие. Кроме этого, классическая составляющая книжного рынка – издательство книг, которое в нашей

стране демонстрирует весьма скромные показатели, – отрасль слаборазвитая и закрытая. И книжный ритейл, и книгоиздательство в целом отличаются высокими производственными издержками и считаются малорентабельным бизнесом. Издательскую деятельность в Молдове регламентирует Национальная книжная палата (НКПМ) - государственный библиографический и статистический центр, отвечающий за полный и своевременный учет издательской продукции страны. Это госучреждение является и хранителем издательской продукции Молдовы для будущих поколений, сохраняя для них библиоархив - каждый экономический субъект, направля-

ет в Книжную палату обязательный бесплатный экземпляр любого издательского продукта. Под «продуктом» издательской деятельности подразумеваются не только книги и брошюры, но и газеты, журналы, плакаты, открытки, ноты, географические карты и пр. «Звездным» периодом издательской деятельности в Молдове было последнее пятилетие 80-х гг., когда советская власть поддерживала издательскую деятельность, продвигая культуру чтения. В перестроечные времена отрасль сбавила обороты, а книжный рынок испытывал дефицит в изданиях – в книжных магазинах можно было найти либо старые, советские издания (которые и без того заполняли полки домашних библиотек всех уважающих себя советских людей), либо брошюры и книжки, скромными тиражами выпущенные кишиневскими издательствами. Российские и румынские издания на молдавском книжном рынке в тот период были представлены в весьма ограниченном количестве. Возрождение книгоиздательства пришлось на начало 2000-х, достигнув пика в 2006-2007 гг. - объем издательской продукции, выпущенной в Молдове, впервые после распада СССР достиг более 2,8 тыс. наименований, а тиражи книг стали превышать 3 тыс. экземпляров. Финансовый кризис не мог обойти и эту отрасль. В 2009 г. в Молдове издано 2246 наименований книг и брошюр, или на 20% меньше, чем в предыдущем году. Тираж выпускаемой продукции сократился в 1,7 раза. Общий объем тиражей составил около 2 млн. экземпляров.

29


BRANCHB Отрасль

По словам директора НКПМ Валентины Китороагэ, за последние десять лет издательский бизнес в Молдове, как и в большинстве постсоветских государств, качественно и количественно вырос. Если в 1998 году издательской деятельностью занимались лишь 9 компаний, то сегодня их число превышает 220. В настоящее время издательской деятельностью в Молдове занимаются 6 государственных издательств (Cartea Moldovei, Lumina, Statistica, Stiinta, Univers pedagogic, Universul), которые в прошлом году выпустили 132 книги и брошюры общим тиражом 240,8 тыс. Более 770 наименований книг и брошюр общим тиражом более 960 тыс. экз. выпустили 33 частных издательства. 22 издательских центра при высших учебных заведениях издали 397 книг и брошюр, тиражом 56,1 тыс. Учреждения с издательским правом - Академия наук, Agepi, Moldpres, музеи, библиотеки и пр. выпустили 232 книги тиражом 107,3 тыс. экз., типографии отпечатали 271 наименование книг тиражом 278,3 тыс., еще 440 наименований книгопечатной продукции общим тиражом 272,1 тыс. зарегистрировали неправительственные организации. Несмотря на то, что в последние годы активно стали создаваться и развиваться частные издательства, доля книг в общем объеме выпускаемой ими продукции остается незначительной. Частные компании больше специализируются на производстве рекламно-информационной продукции, брошюр. Более половины книг в Молдове выпускают госиздательства, при этом, в их издательском портфеле доминируют книги, энциклопедии, гиды и учебники, публикуемые по заказу госведомств. Помощь издательствам со стороны государства осуществляется в двух формах: путем прямой финансовой помощи для определенных проектов и в рамках косвенной поддержки – предоставлением налоговых льгот, преференций и пр. Согласно положениям Государственной программы по изданию национальной книги, утвержденной правительством, ежегодно для выпуска 50 изданий выделяется 700 тыс. леев ($56 тыс.). Большая часть книг (65%) в Молдове выпускается на государственном языке, 17% - на русском языке, остальные – на 15 языках мира. Однако, при

30

этом, в общей структуре книжного рынка Молдовы (с учетом импорта), по-прежнему доминирует русская книга. В книжном ритейле доля продукции на румынском языке, по различным оценкам, составляет 30-40%.

от общего объема тиражей, и 1-3 тыс. экз. – 26,3%. Кроме этого, бытует мнение, и нередко его активно поддерживают сами книгоиздатели, что издательский бизнес убыточен и держит-

По словам Валентины Китороагэ, в издательской отрасли Молдовы существует четкое тематическое разделение продукции. В прошлом году больше всего было издано учебников, пособий, культурных изданий – около 700 наименований общим тиражом 468 тыс. экз. Политическая и социально-экономическая литература с общим тиражом 438 тыс. экз. (549 наименований) занимает вторую позицию. Детская литература находится на третьем месте - 201 наименование книг, выпущенных общим тиражом 431,5 тыс. экз. Меньше всего книг издается на сельскохозяйственную тематику – 32 наименования и скромный общий тираж – около 14 тыс. Издательские предпочтения сегодня продиктованы достаточно сложной конъюнктурой рынка – уж слишком велика конкуренция со стороны зарубежных издательских гигантов, а продукт «книга» все сложнее. Кстати, продукт не самый дешевый. По данным НКПМ, стоимость книг в Молдове варьирует от 15 до 100 леев. Но всем известно, что хорошая книга (в производственном, а не содержательном плане: в твердом переплете, напечатанной на хорошей бумаге, качественной краской) редко стоит меньше 80-100 леев. А если произведение занимает определенные рейтинги на международных рынках или получило признание международных конкурсов, к ее стоимости добавляется еще 50-100%. Считается, что для того, чтобы книга была рентабельной, ее тираж должен составлять не менее 3 тыс. экз. В Молдове больше всего книг выпускается тиражом 3-5,5 тыс. – 44,3%

ся лишь на самоотверженном труде тех, кто им занимается. А о том, что на молдавском продукте можно зарабатывать деньги, кажется, никто и не догадывается. Конечно, не такие большие, как, например, в России, где ведется яростная конкурентная борьба. Но и стоимость книг в России гораздо ниже, чем в Молдове - ни одно крупное издательство РФ не выпускает книги тиражом менее чем 20 тыс., а у нас самый большой тираж - 3 тыс. Еще одно веление времени – книгу надо продвигать и еще при ее написании автором применять «правильные» маркетинговые шаги. Например, одним из элементов продуктового маркетинга является название книги и дизайнерская «упаковка». Чем интереснее название, тем больше шансов привлечь покупателя. У нас же чаще всего книга выпускается, а уже потом авторы и издатели задумываются – кому и как ее продавать. Критериев и временных ограничений для продаж книг не существует. Однако желательно, чтобы книга не залеживалась на витрине книжного магазина более полугода. При этом, для сборников поэзии оптимальным является период «простаивания» на прилавке от полугода до года. А редкой удачей в издательских кругах называют случаи, когда книга (художественная литература или публицистика) продается в течение месяца. Но не стоит умалять достоинства стандартных направлений издательской деятельности молдавских компаний. Научная и дидактическая литература занимает существенную долю рынка. Кроме того, по оценкам


BRANCH Отрасль

румынских специалистов, на долю молдавских издательств приходится около 7-10% книжной индустрии Румынии. Неплохо представлены на румынском рынке издательства из РМ Cartier, Stiinta, Prut International. В последнее время активно развивается направление «детская литература». Например, компания Billion активно занялась издательством цикла детских книг «Читаем по слогам», причем дублируя книги на русский и румынский языки, максимально охватывая большую часть потенциальной аудитории. Официальных данных об объеме издательского рынка Молдовы не существует. Развитие отрасли оценивается, в основном, по двум показателям - количеству выпущенных наименований и тиражам. И в последнее время рынок растет только за счет увеличения наименований, а средний тираж изданий ежегодно сокращается. При этом стоимость книг увеличивается. «Точное количество реализуемых внутри страны книг - неизвест-

но, - говорит Валентина Китороага. - Издательства отказываются предоставлять данные о реализованных тиражах, а также не намерены проводить исследование рынка, и мы не располагаем точной информацией. Но в целом с учетом всех издержек в ценообразовании и в каналах сбыта, книжный рынок Молдовы с каждым годом становится более насыщенным, более разнообразным, как за счет импортной, так и отечественной продукции». По данным Таможенной службы, за семь месяцев 2010 г. стоимость импортированных книг и брошюр составила 34,4 млн. леев, что на 56% больше, чем за аналогичный период прошлого года. В нынешнем году больше всего книг (в денежном выражении) импортировано из Румынии, России, Германии, Белоруссии, Сербии, Словении, Венгрии, Великобритании, Испании. Импортом книг в Молдове занимается более двух сотен компаний, крупнейшими из которых являются Litera A.V.N., Biblion, Plastic Manufacturing, издательство

Guvinas, Cartea, общество Biblica Interconfesion, издательство Editura Arc, религиозная организация Свидетели Иеговы, издательство Prut International. Кстати, в отношении импорта книгоиздательской продукции в Молдове действует целый перечень льгот. В частности, импорт книг (за исключением публикаций рекламного и эротического характера) осуществляется с предоставлением льгот по уплате НДС. Льготы при уплате таможенных платежей распространяются на издательскую продукцию в области образования, науки, культуры, на дидактические материалы. Книгоиздательская продукция религиозного характера не облагается НДС при импорте, но, при этом, уплачивается таможенная пошлина. Освобождена от уплаты таможенных пошлин и НДС при импорте детская книжная продукция для рисования и разукрашивания. Экспорт молдавской книгоиздательской продукции с начала года составил 3,4 млн. леев, сократив-

31


BRANCHB Отрасль

шись более чем в 1,6 раза по сравнению с январем-июлем 2009 г. Практически весь экспорт направлялся в Румынию. Крупнейшими экспортерами являются Litera A.V.N., Центральная типография Кишинева, Transterminal-S, Bibblion, издательства Editura Arc, Stiinta, Cartier. По оценкам экспертов, объем книжного рынка Молдовы составляет 7- 10 млн. евро. И это в десятки раз меньше, чем в соседних странах. Но точные данные – неизвестны: посчитать реальные продажи местной и импортной продукции практически невозможно. И, кроме того, книга – товар долгоиграющий, и может долго лежать на складе поставщика или на полке книжного магазина, пока любопытный глаз читателя не разглядит ее среди сотен других книг. Цитата Александра Пушкина: «Чтение – вот лучшее учение» с годами не утратила своей ценности. Но вряд ли классик подозревал, как сильно изменятся времена, и какие препятствия будут стоять на пути человека к чтению. Спустя каких-то полтора века книга из объекта исключительно интеллектуального, культурного и духовного, превратилась в обычный объект продаж. А исконно «книжное» чтение в 21 веке для многих стало роскошью или неудобством. Почему? Эксперты книжного

32

рынка говорят, что причин много. Это и отсутствие культуры чтения. Это и высокая конкуренция со стороны других видов интеллектуального развития и развлечений: печатных СМИ, кино, телевидения, Интернета. Для многих косвенной причиной являются высокие цены на книги. Но это – слабое оправдание, если учесть, что большая часть произведений присутствует как минимум в двух ценовых категориях. Возьмем, к примеру, произведение Достоевского «Бесы» - его можно приобрести за 51 лей, 95 леев, 144 лея и 202 лея – в зависимости от качества печати, бумаги, переплета. Кстати, развитие информационных технологий навсегда изменило не только издательский процесс, но и изменило конъюнктуру рынка в целом. Много воды утекло (а точнее – букв отпечатано) с тех пор, как немецкий гравер и резчик по камню Иоганн Гуттенберг в своей ремесленной мастерской отпечатал первую в Европе книгу. С тех пор книгопечатание прошло немало стадий развития: вначале, в 17 веке, на смену типографской ремесленной мастерской приходит полиграфическая мануфактура; в 20 веке книгопечатание перешло к автоматическим системам – книги стали печататься массовыми тиражами, культура книгочтения поддержива-

ется государством, читать книги становится и модным, и необходимым. Начало 21 века изменило книгу до неузнаваемости – наряду с бумажной, появляются и электронные версии – текстовые и аудиоформаты размещаются в Интернете и читаются посредством специальных носителей. Впрочем, истинные библиофилы предпочитают не называть digital-варианты «книгами» в принципе, считая их отдельным продуктом, не относящимся к книжному рынку вообще. Тем не менее – рынок «электронных» книг динамично развивается. Даже в Молдове уже начали издавать электронные книги. Этот вид книжного бизнеса значительно дешевле традиционного бумажного: нет необходимости печатать издания, отсутствует целая цепочка посредников. Кроме того, для авторов, в том числе молдавских, это еще и прямой выход на другие рынки. Наличие Интернета делает книгочтение в электронном формате более доступным. Несмотря на все преимущества электронных книг, значительная категория читателей настороженно к ним относится. Многие книголюбы очень привязаны к бумажным версиям своих любимых томов. В отличие от общения с реальной книгой при общении с электронной книгой читатель не испытывает привыч-


BRANCH Отрасль

ного эстетического удовольствия от вида издания и шелеста перелистываемых страниц и, конечно, запаха новой книжки. Есть и технические сложности: книги в электронном виде читаются медленнее. В последнее время популярными стали электронные устройства для чтения книг - букридеры. Но в Молдове они стоят немалых денег: от 300 до 600 евро. Учитывая современные тенденции, большинство книжных магазинов позаботились о создании сайтов, которые является не только «визитками» магазинов, но и являются Интернет-версией магазинов. Крупнейшие книготорговые организации Кишинева – Pro Noi, Cartier, Biblion, Globus - размещают Интернеткаталоги своей продукции, осуществляют заказ книг он-лайн, обеспечивают доставку книг. Вместе с тем, молдавские книжные магазины вступают в конкуренцию с крупнейшими иностранными Интернет-магазинами, например, российским Ozon.ru. И нередко стоимость книги, сроки и условия доставки из России доступнее, чем заказ книги в одном из кишиневских магазинов. Спор о том, что победит - бумажная книга или ее электронный аналог, сложно считать серьезным: когда появилось кино, все говорили об исчезновении театра, когда появилось телевидение, все дружно «хоронили» кинематографы, а с появлением Интернета пророчили конец и театра, и кино, и телевидения. Владельцы книжных магазинов и истинные библиофилы настаивают на том, что бумажная книга – продукт интеллектуальный. А книжный магазин – специфический вид бизнеса, который, с одной стороны, соответствует основным законам работы ритейловых сетей, с другой стороны, значительно отличается от обычной торговли товарами. Как сказал директор одного из кишиневских книжных магазинов, - «книготорговля не является механическим процессом передачи товара и получения денег. Это гораздо более душевный процесс». Именно поэтому в реальной, а не он-лайн торговле книгами огромную роль играет личность и культура продавца книг. Это люди с высшим образованием, коммуникабельные, эрудированные и регулярно читающие. Их любовь к книгам выра-

жается не только в умении разбираться в жанрах и направлениях литературы, но и в желании понять клиента, помочь ему найти нужную книгу. Идеальный продавец ненавязчив, но способен понять, что требуется покупателю, даже при минимуме информации о нем. Но вместе с тем, сегодня и покупатель стал гораздо более утонченным, чем лет 20 назад. Тогда в книготорговле была эпоха тотального дефицита. И интерес к книге был, во многом, спровоцирован этим дефицитом, и частично – традицией покупать книги не только для чтения, но и для коллекции. Сегодня времена изменились. Книжный бизнес - как бутылка с узким горлышком - книг выпускается намного больше, чем их в состоянии «переварить» торговые площадки. Только в России ежегодно выпускается более 100 тыс. наименований книг. Но читатели индивидуальны, все любят совершенно разные книги. Поэтому задача магазинов, продавцов книг – выбрать лучшее из предлагаемого издательствами ассортимента, чтобы предложить читателям оптимальный выбор изданий. Книга стала дорогим товаром, книжный рынок настолько огромен, что пытаться его осилить, тем более, спонтанно, не под силу ни одному читателю. И прежде чем приобрести книгу, большая часть покупателей поищет рекомендации, рецензии. Правда, для большей части читателей в возрасте 1635 лет источником этой информации является Интернет. В издательских кругах есть высказывание, что хорошего читателя найти сложнее, чем хорошего писателя. Каков портрет современного читателя? Это активный, развивающийся человек в возрасте от 20 до 50 лет, платежеспособный и любопытный, прагматик, чаще всего женщина, реже – мужчина. В общем, ничего не изменилось. Что касается читательских интересов, то они весьма разнообразны. Традиционно, самым большим спросом пользуются детективы и слащавые дамские романы, детская литература и энциклопедии, психология и эзотерика. Большое влияние в последнее время на спрос на книжном рынке оказывает киноиндустрия: хороший фильм непременно сопровождается книжным аналогом. Так, после экранизации выросли прода-

жи книги Павла Санаева «Похороните меня за плинтусом», стал популярным «сумеречный» цикл Стефани Майер, роман «Чтец» Бернхарда Шлинка и т.д. По прогнозам специалистов, по мере имущественного расслоения когда-то однородной читательской публики, появления различий в качестве образования книжного потока, читательские интересы поделятся на два «рукава», которые с годами будут все дальше и дальше отдаляться друг от друга. Это лавина массового чтива и тонкий ручеек элитарной литературы. Вытеснит ли полностью электронная книга бумажную? Вряд ли. Есть несколько причин для того, чтобы, по крайней мере, в Молдове электронное книгочтение уступило бумажному. Например, в нашей стране еще плохо развита культура электронных платежей: ведь даже за «электронный» авторский текст, выложенный в Интернете, тоже нужно платить. Критическим для дальнейшего развития рынка электронных книг может стать управление цифровыми авторскими правами. Издатели и авторы не хотят, чтобы читатель передавал электронную книгу со своего устройства на устройство своего друга бесплатно. Но уследить за этим сейчас практически невозможно, и сомнительно, что в ближайшем будущем появятся такие возможности. Хотя и традиционные бумажные книги читатели всегда передавали «из рук в руки», и никому (ни издателям, ни торговцам) не приходит в голову контролировать этот процесс. Как только электронный формат в книгоиздании настолько распространится, что перестанет быть неким особенно сладким запретным плодом, как только будут созданы адекватные юридические условия, к электронным книгам будут относиться так же, как и к любым другим видам книг. Ведь требуется в сущности одно: предложить потребителю такой продукт, который он захотел бы купить, не удовлетворяясь вторичными, пусть даже бесплатными, предложениями сетевых распространителей. Как это сделать – вполне посильная задача для издателя. И дело времени. А вот куда сложнее – угодить читательским пожеланиям и написать достойное, интересное произведение.

Ольга Коларь

33


BRANCH Sector

Transportul de mărfuri în Republica Moldova, în ianuarie-iulie 2010

C

onform datelor Biroului Naţional de Statistică în luna iulie 2010 întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial şi aerian au transportat 727,9 mii tone de mărfuri, cu 10,1% mai mult faţă de luna precedentă şi cu 2,9% – comparativ cu luna iulie 2009. Parcursul mărfurilor în luna iulie 2010 a totalizat 247,1 mil. tone-km, cu 5,8% mai puţin în raport cu luna iunie 2010 şi cu 3,2% mai mult faţă de luna corespunzătoare din anul 2009. În ianuarie-iulie 2010 întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial şi aerian au transportat 3900 mii tone de mărfuri, sau 95,5% din volumul realizat în perioada similară din anul 2009. Di-

minuarea volumului de mărfuri transportate a fost condiţionată în principal de reducerea acestuia la întreprinderile de transport fluvial (-29,8%) şi feroviar (-19,7%). Parcursul mărfurilor a totalizat 1545,4 mil. tone-km, cu 10,7% mai mult decît în ianuarie-iulie 2009. În ianuarie-iulie 2010 întreprinderile de transport auto2 au transportat 1984,8 mii tone de mărfuri, cu 17,6% mai mult faţă de aceeaşi perioadă din anul 2009. Ponderi considerabile în volumul total de mărfuri transportate cu transportul auto revin întreprinderilor din municipiile Chişinău (52,1%) şi Bălţi (15,4%), raioanele: Străşeni (6,9%),

Anenii Noi (5,3%), Sîngerei (3,5%), Ialoveni (2,9%) şi Taraclia (2,3%). Cu mijloacele de transport feroviar în ianuarie-iulie 2010 au fost transportate 1854,4 mii tone de mărfuri, sau 80,3% din volumul înregistrat în perioada similară din anul 2009. În structura mărfurilor încărcate în vagoane la staţiile de cale ferată din ţară ponderi mai mari s-au înregistrat la următoarele grupe de mărfuri: metale feroase şi fier vechi – 34,6% (în ianuarie-iulie 2009 – 15,7%), cereale şi produse de panificaţie – 19,5% (în ianuarie-iulie 2009 – 41,8%), materiale de construcţie şi ciment – 13,6% (în ianuarie-iulie 2009 – 12,0%).

Volumul de mărfuri transportate de întreprinderile de transport

Sursa: www.statistica.md 34


H

Colaborare

Întrevederea conducerii autorităţilor vamale din Moldova şi Ucraina C

onducerea Serviciului Vamal al Republicii Moldova şi cea a Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei s-au întîlnit la finele lui iulie a.c., la Odesa (Ucraina). În cadrul întrunirii a celor două delegaţii conduse de Directorul general al Serviciului Vamal al Republicii Moldova Tudor Baliţchi şi respectiv Preşedintele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei Igor Kaletnik au fost abordate probleme ce ţin de colaborarea bilaterală în domeniul vamal şi coordonarea interacţiunii pe viitor a celor două autorităţi vamale. Potrivit agendei de lucru, în cadrul întrevederii au fost discutate aspecte privind sporirea eficienţei controlului vamal la frontiera de stat moldo-ucraineană, prevenirea şi combaterea fraudelor vamale, schimbul de informaţie prealabilă între organele vamale din cele două state. Totodată, în cadrul întrevederii a fost semnat Protocolul privind interacţiunea în punctele de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene şi Planul comun de acţiuni în domeniul antifraudă pentru anii 2010-2011. Documentele semnate sînt axate pe sporirea eficienţei prevenirii şi combaterii infracţiunilor şi contravenţiilor vamale, prevăd cooperarea autorităţilor vamale din cele două state în domeniul antifraudă, pregătirea şi realizarea măsurilor comune de depistare a încălcărilor la frontiera moldoucraineană şi, în special, prevede schimbul de informaţii în vederea contracarării fraudelor vamale din circuitul comercial şi din domeniul luptei cu contrabanda de droguri, privind reţinerile considerabile ale obiectelor de contrabandă, substanţelor narcotice şi ţigărilor. În cadrul întrevederii a fost discutată problema invocată de mai mulţi agenţi economici din Republica Moldova, şi anume, staţionarea în porturile Odesa şi Iliciovsc a containerelor care tranzitează Ucraina cu destinaţia Republica Moldova cauzată de efectuarea unui control vamal minuţios. Serviciul Vamal al Republicii Moldova, urmărind scopul optimizării procedurilor

de control, a propus mai multe soluţii, autorităţile vamale din ambele ţări convenind asupra implementării unui mecanism de schimb de informaţii privind agenţii economici cu un grad sporit de credibilitate. În acest context, Serviciul Vamal al Republicii Moldova va informa autorităţile vamale din Ucraina privind companiile-destinatari ai mărfurilor din porturile Odesa şi Iliciovsc, care au un grad sporit de încredere în vamă. Astfel, mărfurile transportate în adresa firmelor de încredere vor beneficia de procedurile simplificate de control vamal. În acest context, dl Baliţchi a reiterat importanţa conlucrării cu sectorul privat şi a declarat disponibilitatea examinării adresărilor agenţilor economici credibili, care după un control prealabil vor putea fi incluşi în listele agenţilor economici de încredere. Dl Igor Kaletnik, Preşedintele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei a declarat, în acest context, că procentul containerelor care vor fi supuse controlului vamal detaliat în aceste două porturi va fi redus pînă la 10%. Conducătorul instituţiei vamale moldoveneşti a menţionat că implementarea acestui mecanism de simplificare a controlului vamal, bazat pe schimbul de informaţii privind agenţii economici de încredere, aplicat de moldoveni şi acceptat de către

ucraineni, va crea condiţii favorabile pentru accelerarea traficului de mărfuri, asigurînd şi protejarea intereselor economice ale ambelor ţări. Părţile au convenit şi asupra realizării unor măsuri specifice în cazul formării unor rînduri mari de mijloace de transport auto în punctele de trecere în cazul declanşării unor situaţii excepţionale cu caracter natural şi tehnogenic, informarea reciprocă despre majorarea neprevăzută a traficului de pasageri şi mărfuri sau despre restricţionarea planificată a circulaţiei prin punctele de trecere, ambuteiaje şi termenele de înlăturare a impedimentelor generate de asemenea situaţii. Întru îndeplinirea angajamentelor în conformitate cu Protocolul i Planul de acţiuni semnate la Odesa, Ucraina, la 20 iulie 2010, a fost emis Ordinul Directorului general Tudor Baliţchi, prin care a fost aprobată lista persoanelor responsabile de întreţinere a contactelor directe în cadrul realizării Protocolului. Totodată şefii subdiviziunilor din aparatul central şi şefii Birourilor vamale Briceni, Bălţi, Bender, Cahul au fost atenţionaţi asupă necesităţii întreprinderii tuturor măsurilor necesare pentru implementarea prevederilor documentelor bilaterale moldo-ucrainene în domeniul vamal.

35


Colaborare

Demararea noului mecanism de cooperare vamală la frontiera moldo-română S

ubiectul principal care se află actualmente pe agenda bilaterală moldo-română în domeniul vamal, care este în vizorul organelor de drept, şi totodată pe larg dezbătut şi relatat în mass-media este cel de prevenire a contrabandei prin înăsprirea controlului vamal la frontieră. Într-adevăr, începînd cu ianuarie 2010, prin Ordinul Serviciului Vamal s-a dispus efectuarea controlului nedistructiv al tuturor mijloacelor de transport care sînt exportate în Uniunea Europeană, utilizînd scanere mobile instalate la punctele de trecere a frontierei moldoromâne. Totodată, pierderile la bugetul de stat al României, generate de contrabanda de mărfuri au determinat Autoritatea Naţională a Vămilor română să efectueze, începînd cu luna mai curent, scanarea totală a mijloacelor de transport la intrarea în România din ţările ne membre ale UE. De la bun început de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova a fost anunţat că decizia privind scanarea 100% este una temporară şi face parte dintr-o strategie complexă prin care se urmăreşte anihilarea schemelor frauduloase şi structurilor criminale ce organizează contrabanda şi sînt implicate în traficul ilicit de mărfuri. Concomitent cu aceasta, întru depistarea şi contracararea infracţiunilor transfrontaliere, Serviciul Vamal de comun cu alte organe de drept a direcţionat capacităţile sale operative şi analitice în vederea contracarării şi depistării schemelor de contrabandă, care au funcţionat în anii precedenţi.

36

În acest sens s-a pus accent pe colaborarea strînsă între Serviciul Vamal, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Grăniceri, declarînd în acest sens „război” structurilor criminale ce organizează şi realizează fapte de contrabandă. Măsurile întreprinse pînă în prezent, inclusiv procedura de scanare 100% a mijloacelor de transport care trec frontiera moldo-română, s-au dovedit a fi eficiente, cît în prevenirea atît şi la depistarea şi contracararea tentativelor de scoatere ilicită, prin tăinuirea de la controlul vamal a mărfurilor. Drept dovadă pot servi numeroase capturi de contrabandă depistate de către Serviciul Vamal în ultima perioadă, inclusiv capturile record de ţigări, despre care s-a anunţat în presă. Însă ne dăm foarte bine seamă că fenomenul contrabandei nu poate fi combătut cu succes fără unificarea eforturilor tuturor autorităţilor de frontieră, ceea ce în mod cert impune intensificarea colaborării între toate serviciile amplasate la frontiera comună a ţărilor vecine. În acest context, Serviciul Vamal a iniţiat discuţiile cu Autoritatea vamală română, prin intermediul Serviciului grăniceri al Republicii Moldova şi cu Poliţia de frontieră din România, în vederea stabilirii unui mecanism mai eficient de colaborare şi schimb de informaţii, ori combaterea infracţiunilor transfrontaliere, acesta reprezentînd un scop comun pentru toate instituţiile date. Propunerile Serviciului Vamal cu referire la dezvoltarea colaborării bilaterale în domeniul prevenirii şi combaterii fraudelor vamale şi, în special, în contextul utilizării sistemelor de scanare la punctele de trecere a frontierei între România şi Republica Moldova au fost puse pe tapet

în cadrul mai multor şedinţe la nivel de experţi la întrevederile Directorului general al Serviciului Vamal Tudor Baliţchi cu Radu Traian MĂRGINEAN, conducătorul Autorităţii Naţionale a Vămilor din România, Sorin Blejnar, Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală din România, şi Ioan Buda, Inspectorul general al Poliţiei de Frontiera Română. În cadrul acestor şedinţe au fost discutate pe larg propunerile Serviciului Vamal al Republicii Moldova înaintate în adresările sale oficiale către Autoritatea Naţională a Vămilor din România şi care vizează concentrarea eforturilor spre implementarea controlului comun la frontiera moldo-română. Ca urmare a discuţiilor purtate la nivel de experţi şi conducători ai administraţiilor vamale din ambele ţări, în cadrul întrunirii de lucru a Dlui Tudor BALIŢCHI, Director general al Serviciului Vamal al Republicii Moldova, şi Dl. Radu Traian MĂRGINEAN, conducătorul Autorităţii Naţionale a Vămilor din România, desfăşurate în data de 24 iulie 2010 la Bucureşti, România, a fost semnat Planul de cooperare între Autoritatea Naţională a Vămilor din România şi Serviciul Vamal al Republicii Moldova privind intensificarea colaborării în domeniul pregătirii lucrătorilor vamali şi schimbul de experienţă pentru prevenirea şi descoperirea fraudelor vamale, precum şi a utilizării mijloacelor tehnice de control (în continuare –Planul de cooperare). Conform prevederilor Planului de cooperare, începînd cu 1 august 2010, în trei puncte de trecere a frontierei moldo-române (Leuşeni-Albiţa, Giurgiuleşti-Galaţi şi Sculeni-Sculeni) se implementează un nou mecanism de colaborare vamală, care are drept scop unificarea eforturilor şi capacităţilor autorităţi-


Colaborare lor vamale din Republica Moldova şi România în vederea contracarării fraudelor transfrontaliere. Noul mecanism de conlucrare prevede că colaboratorii vamali din ambele părţi vor avea accesul, pe principii de continuitate, în punctele de trecere a celeilalte părţi, unde, în limitele zonei de control vamal, vor participa la procesul de scanare a mijloacelor de transport care se deplasează din Republica Moldova pe teritoriul României. Planul de cooperare prevede că Serviciul Vamal al Republicii Moldova va efectua controlul vamal nedistructiv al mijloacelor de transport (prin scanare) asupra a 50% din întregul flux de mărfuri exportate din Republica Moldova spre România. Totodată, Serviciul Vamal al Republicii Moldova îşi rezervă dreptul de a revizui procentajul susmenţionat, după caz. Concomitent, autorităţile vamale din România vor proceda la controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport care intră din Republica Moldova în România şi nu au fost supuse controlului vamal nedistructiv de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova, iar pe baza analizei de risc îşi rezervă dreptul de a controla şi celelalte mărfuri şi mijloace de transport, care au fost supuse acestui control. Părţile au convenit că în cazul de defectare temporară a mijloacelor tehnice de control nedistructiv a uneia dintre Părţi, cealaltă Parte va proceda neîntîrziat la aplicarea formelor de control considerate a fi necesare în aceste situaţii asupra întregului flux de mărfuri, pînă la repunerea în funcţiune a mijlocului tehnic defectat. Planul de cooperare prevede schimbul reciproc de informaţii asupra rezultatelor controlului vamal în cadrul activităţilor nominalizate (în special schimbul de imagini privind rezultatele scanării şi altor date relevante, care vor fi utilizate în scopul analizei de risc şi prevenirii traficului ilicit de mărfuri). De asemenea, s-a stabilit, că autorităţile vamale vor asigura schimbul reciproc de date privind fiecare caz de depistare a fraudelor vamale. De menţionat, că autorităţile vamale din ambele ţări s-au angajat să examineze posibilitatea schimbului de informaţii în format electronic. Prevederile Planului de cooperare au valabilitate în perioada 1 august – 31 decembrie 2010; totodată, s-a convenit asupra consultărilor bilaterale privind desfăşurarea şi organizarea activităţilor similare şi în cadrul altor posturi vamale de frontieră ale Republicii Moldova şi României, fapt care va permite extinderea sferei de aplicare a procedurilor simplificate de control vamal. De menţionat că planul semnat oferă posibilitatea întăririi cooperării regionale şi consolidării eforturilor prin schimbul

de experienţă a colaboratorilor vamali din ambele ţări şi va contribui în acest sens la perfecţionarea metodelor şi tehnicilor utilizate pentru descoperirea mărfurilor transportate ilegal. Este indiscutabil că trecerea de la scanare totală la acest nou mecanism, bazat pe conlucrare între autorităţile vamale din Republica Moldova şi România, se va resimţi neîntârziat prin reducerea timpului de staţionare în vamă, reducerea cheltuielilor şi altor resurse de gestionare a frontierei. Ţinem să precizăm, că fluidizarea traficului ca primul efect vizibil care va fi, fără îndoială, salutat de către transportori, în nici-un caz nu va însemna şi simplificarea controlului vizavi de mărfuri şi tranzacţii suspecte. Astfel, conform planului, autorităţile vamale din ambele părţi şi-au rezervat dreptul de a revizui procentajul controlului susmenţionat şi în cazuri temeinic justificate, bazate pe rezultatele analizei de risc să efectueze controlul total, utilizînd toate instrumentele disponibile. Informarea reciprocă despre astfel de tranzacţii suspecte şi mijloace de transport neconforme cerinţelor legale va fi asigurată în fiecare caz şi fără întîrziere. Reiterăm importanţa majoră a acestor realizări în raport cu cerinţele europene de asigurare a securităţii frontierei şi fluidizării traficului de mărfuri la frontierele externe ale statelor-membre ale UE. În acest context vom continua implementarea standardelor europene, iar conlucrarea cu autoritatea vamală din România, conform planului semnat, ne va permite să promovăm pe viitor şi alte instrumente de integrare vamală europeană, precum schimbul de informaţii prealabile. Din aceste considerente, prevederile Planului reflectă, în mare măsură, obiectivele trasate de către Guvernul Republicii Moldova la capitolul integrării europene în domeniul managementului frontierei. Astfel, obiectivele planului sînt în strictă concordanţa cu principiile de securitate a frontierelor externe ale UE şi se vor materializa în prevenirea şi contracararea fraudelor transfrontaliere, asigurînd totodată accelerarea traficului de mărfuri. De asemenea, în cadrul şedinţei s-a decis intensificarea colaborării centrelor de cooperare poliţieneşti şi vamale, care se înfiinţează la nivel bilateral sau multilateral la frontiera comună. Astfel, pentru asigurarea realizării operative a schimbului de date şi informaţii între autorităţile de frontieră din România şi Republica Moldova vîzînd combaterea criminalităţii transfrontaliere, Serviciul Vamal al Re-

publicii Moldova a delegat reprezentantul său la Centrul Galaţi. Prin prisma celor expuse, putem concluziona că rezultatele şedinţei şi înţelegerile obţinute în cadrul discuţiilor sînt, fără exagerare, unele remarcabile şi deosebit de importante pentru eficientizarea managementului frontierei R.M. cu U.E. De fapt, acestea pot fi catalogate drept un progres semnificativ în dezvoltarea colaborării bilaterale moldo-române, ceea ce nu ar fi fost posibil de realizat în anii precedenţi. Ca rezumat, putem constata că cele convenite între administraţiile vamale din Chişinău şi Bucureşti au drept scop intensificarea colaborării la nivel bilateral şi perfecţionarea mecanismelor de cooperare între autorităţile de frontieră, iar punerea în aplicare a acestora va fi în beneficiul importatorilor/exportatorilor şi transportatorilor pentru care se vor reduce semnificativ timpul de staţionare în punctele de trecere a frontierei, precum şi cheltuielile aferente procedurilor vamale. De asemenea, deciziile aprobate vor avea un impact direct asupra întăririi securităţii frontierelor vamale ale Republicii Moldova prin unificarea eforturilor de combatere a traficului ilicit de mărfuri. Noile înţelegeri moldo-române cu privire la prevenirea şi combaterea contrabandei şi altor fraude vamale reprezintă o etapă avansată de realizare a măsurilor antifraudă întreprinse de către Serviciul Vamal de la începutul anului şi demonstrează capacitatea instituţiei de a implementa într-un mod consistent şi eficient obiectivele stabilite de Guvern. Este de remarcat faptul că înţelegerile şi Planul de acţiuni comun semnat între Serviciul Vamal şi Autoritatea Naţională a Vămilor reprezintă încă un pas important în contextul integrării europene şi ajustării controlului vamal la standardele U.E. De asemenea, toate măsurile care vor fi realizate de comun cu autoritatea vamală din România la punctele de trecere a frontierei vor contribui esenţial la realizarea angajamentelor Republicii Moldova asumate în procesul de negociere a noului acord cu U.E şi negocierilor privind liberalizarea regimului de vize, lansat în iunie a.c. De menţionat că aceste negocieri vizează, pe lîngă alte subiecte, şi problema managementului frontierelor, care este supus monitorizării permanente de către oficialii din Uniunea Europeană.

Direcţia management strategic şi relaţii internaţionale 37


Evenimente

Serviciul Vamal şi IDIS Viitorul au semnat un Acord de colaborare S

erviciul Vamal şi Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale IDIS «Viitorul» au semnat la 4 august 2010, un Acord de colaborare şi au lansat un proiect de combatere a corupţiei şi creştere a încrederii cetăţenilor, în special a agenţilor economici, în activitatea vamală. Activităţile planificate în cadrul acestui proiect şi alte reforme care se implementează actualmente în sistemul vamal, în colaborare cu mediul de afaceri, sunt menite să contribuie la facilitarea comerţului extern şi crearea unui climat favorabil pentru atragerea investiţiilor. De asemenea promovarea valorilor profesionale şi informarea corectă a cetăţenilor privind drepturile şi responsabilităţile acestora la trecerea frontierei, va asigura aplicarea uniformă şi imparţială a legislaţiei vamale, precum şi accesul la informaţie de interes public. Directorul general al Serviciului Vamal, Tudor Baliţchi, a afirmat cu ocazia lansării oficiale a proiectului că obiectivul prevenirii şi combaterii fenomenului corupţiei, urmărit de acest proiect, este unul prioritar pentru reformarea sistemului va-

38

mal. Serviciul Vamal şi-a asumat cu deplină responsabilitate îndeplinirea întregului spectru de măsuri în vederea reducerii nivelului corupţiei şi punerii unui nou accent pe etica profesională. Totodată, considerăm că pentru a lupta cu acest fenomen, trebuie mobilizată întreaga societate şi pentru o mai mare eficacitate, eforturile noastre trebuie să fie susţinute din partea societăţii civile. Drept dovadă serveşte dezvoltarea parteneriatului între Serviciul

Vamal, organizaţiile neguvernamentale şi comunitatea de afaceri. Sînt convins că acordul semnat astăzi, ne va oferi multiple oportunităţi de cooperare bilaterală şi că implementarea proiectului se va materializa în acţiuni concrete şi rezultate palpabile”. În cadrul proiectului „Intensificarea cooperării Serviciului Vamal cu societatea civilă în vederea prevenirii corupţiei” vor fi organizate cursuri de etică şi integritate pentru colaboratorii vamali, relansată linia de încredere. Evenimentul de astăzi denotă voinţa conducerii Serviciului Vamal şi disponibilitatea de a îndeplini întregul spectru de măsuri în vederea reducerii nivelului corupţiei şi punerii unui nou accent pe etica profesională. Totodată, lansarea proiectului va genera soluţii noi şi mai eficiente în realizarea măsurilor anticorupţionale, precum şi va impulsiona colaborarea între vamă şi societatea civilă. Acordul care a fost semnat va oferi multiple oportunităţi de cooperare care se va materializa în acţiuni concrete şi rezultate palpabile pentru modernizarea sistemului vamal, prevenirea şi combatea fenomenului corupţiei în vamă.


Evenimente

Directorul SECI în vizită la Serviciul Vamal Î

n august Directorul general al Serviciului Vamal, Tudor Baliţchi a avut o întrevedere cu Directorul Centrului Regional al Iniţiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI), Gurbuz Bahadir, aflat în vizită la Chişinău. Directorul general al Serviciului Vamal a apreciat susţinerea acordată de către SECI şi implicarea nemijlocită în eradicarea fenomenului de infracţiune tranfrontalieră în întreaga regiune Sud-Est Europeană. Tudor Baliţchi a reiterat rolul important al ofiţerilor de legătura desemnaţi de către Serviciul Vamal la Centrul SECI din Bucureşti, România, în special în asigurarea schimbului de informaţii operative cu organele de drept din alte ţări, în vederea prevenirii şi cercetării infracţiunilor vamale precum şi în utilizarea operativă a bazelor de date privind fraude transfrontaliere. În acest context s-a evidenţiat un număr important al demersurilor oficiale remise la SECI, care a căpătat amploare mai ales de la începutul anului curent. Astfel prin intermediul ofiţerului de legătură al Serviciului Vamal la SECI au fost procesate pe parcursul anului curent 201 de demersuri. Gurbuz Bahadir, Directorul SECI, s-a referit la importanţa valorificării mecanismului SECI pentru schimbul de informaţii în regim real şi consolidarea eforturilor statelor membre pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, sublini-

ind pîrghiile care le oferă Centrul SECI în acest sens. Directorul SECI a asigurat conducerea Serviciului Vamal al Republicii Moldova de susţinere şi sprijinul în realizarea acţiunilor îndreptate spre dezvoltarea şi aprofundarea cooperării între instituţii în contextul combaterii infracţiunilor transfrontaliere. În cadrul şedinţei au fost abordate mai multe subiecte relevante ale activităţii de combatere a traficului ilicit de mărfuri prin prisma participării Serviciului Vamal la operaţiunile regionale organizate sub egida SECI şi participarea colaboratorilor Serviciului Vamal la diverse grupuri de lu-

cru. De asemenea, a avut loc un schimb de opinii cu privire la activitatea operaţională a Serviciului Vamal în contextul facilitării schimbului de informaţii operative în scopul prevenirii şi combaterii contrabandei şi fraudelor vamale. Notă: Centrul Regional al Iniţiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI) este o organizaţie regională, care reuneşte ofiţeri de legătură ai poliţiei şi administraţiilor vamale din 13 state membre SECI, inclusiv Republica Moldova. Serviciul Vamal şi Ministerul Afacerilor Interne deleagă specialiştii săi - ofiţerii de legătură la Centrul SECI din Bucureşti, România, conform angajamentelor asumate în baza Acordului de cooperare pentru prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, semnat la Bucureşti la 26 mai 1999, Cartei de organizare şi funcţionare a Centrului Regional al Iniţiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI) pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, semnate la Bucureşti la 26 mai 1999.

Serviciul presă

39


Evenimente

Echipele mobile la contracararea fraudelor vamale O

fiţerii sectorului echipe mobile “Nord”, aflaţi în patrulare pe traseul Edineţ-Briceni, în apropierea satului Halahora de Sus au stopat autocarul de marca “Icarus 250”, înmatriculat în municipiul Bălţi. Unitatea de transport recent traversase frontiera de stat, urmând ruta Cernăuţi-Bălţi. La verificărea compartimentului marfar şi a salonului autocarului, inspectorulii echipei mobile au depistat un lot de marfă de larg consum în asortiment, în privinţa căreia şoferul nu a putut prezenta careva acte de provenienţă sau însoţire,ajungîndu-se la concluzia că marfa a fost tăinuită de controlul vamal. Autocarul a fost reţinut şi escortat la sediul Biroului vamal Briceni, unde, în urma examinării minuţioase a mărfurilor, s-a constatat că erau transportate scutece pentru nou-născuţi şi pentru maturi, caiete, haine şi cafea. Valoarea estimativă a mărfurilor constituie 22000 lei. Mărfurile, pentru care nu au fost achitate drepturile de import, au fost reţinute şi transmise serviciului corespunzător din vamă în vederea examinării şi stabilirii tuturor circumstanţelor cauzei. În regiunea oraşului Cahul de către

ofiţerii sectorului echipe mobile „Sud” a fost stopat pentru verificare microbuzul de model „Mercedes 318D” ce transporta colete neînsoţite din Spania în Republica Moldova. În rezultatul efectuării controlului fizic au fost depistate două cazane pentru încălzirea locuinţelor de model „Saunier Duval” şi 150 metri de material textil. Aceste bunuri, cu valoarea estimativă de 35.000 lei au fost introduse pe teritoriul vamal al Moldovei fără careva acte de însoţire, nedeclarate organului vamal şi pentru care n-au fost achitate

plăţile vamale. Mărfurile au fost reţinute şi materialele transmise pentru examinare secţiei contracararea fraudelor vamale a Biroului vamal Cahul. În rezultatul efectuării controlului fizic al unui autoturism de model „VW Golf”, înregistrat în regiunea transnistreană, au fost depistate 155 costume în asortiment pentru nou-născuţi, 254 seturi lenjerie de corp, 70 perechi de pantaloni pentru nou-născuţi şi 24 buc. de şorţuleţe cu valoarea estimativă de 12.000 lei. Şoferul, un locuitor al oraşului Tiraspol, a explicat că marfa este fără acte de însoţire, introdusă pe teritoriul vamal al Republicii Moldova din regiunea transnistreană, eludînd posturile vamale interne de control. El, pe drumurile ocolitoare din preajma postului Hagimus, a ajuns în regiunea satului Troiţa Nouă, raionul Anenii Noi, unde a şi fost stopat de către ofiţerii sectorului echipe mobile „Centru” , aflaţi în patrulare cu colaboratorii secţiei nr.2 a DIF a MAI. În vederea stabilirii tuturor circumstanţelor pe cazul dat procesele verbale întocmite de vameşi au fost transmise poliţiştilor Comisariatului Căuşeni.

Ion Magu, şef Serviciul presă 40


Evenimente

Surplus de mărfuri

în container şi obiecte de artizanat ascunse sub plapumă Î

n postul vamal Tudora vameşii turei de serviciu au supus controlului un autocamion ce transporta utilaj pentru incubatoare. Marfa era transportată în container de la unul din porturile Mării Negre din Ucraina. În urma analizei de risc şi suspecţiilor apărute, marfa a fost supusă cîntăririi, stabilindu-se un surplus de greutate de 3475 kg. La 20 iulie a.c. Directorul general al Serviciului Vamal al Republicii Moldova Tudor Baliţchi şi Preşedintele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei Igor Kaletnik au semnat Protocolul privind interacţiunea în punctele de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene şi Planul comun de acţiuni în domeniul antifraudă între cele două autorităţi vamale. Documentele semnate sînt axate pe sporirea eficienţei prevenirii şi combaterii infracţiunilor şi contravenţiilor vamale, prevăd cooperarea autorităţilor vamale în vederea contracarării fraudelor vamale din circuitul comercial. Atunci, Igor Kaletnik,

Preşedintele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei a declarat că procentul containerelor care vor fi supuse controlului vamal detaliat în porturi va fi redus pînă la 10%. Conducătorul instituţiei vamale moldoveneşti Tudor Baliţchi a menţionat că schimbul de informaţii privind activitatea agenţilor economici, aplicat de moldoveni şi acceptat de către ucraineni, creează condiţii favorabile pentru accelerarea traficului de mărfuri şi asigură protejarea intereselor economice ale ţărilor vecine. Relevante în acest sens sînt ultimele două încălcări depistate la verificarea containerelor conform principiilor desemnate în Protocolul din 20 iunie a.c. Primul caz s-a consumat la acelaşi post vamal la data de 26.07.2010, cînd, la intrarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, în zona de control untrun container transportat cu mijlocul de transport “MAN” a fost depistat un surplus de jucării în cantitate de 3130.00 kg.

Asupra faptului dat colaboratorii secţiei contracararea fraudelor vamale au iniţiat cercetările de rigoare. Pe traseul Lipcani - Briceni (la intrarea în or.Briceni) la data de 10.08.2010, ora 0440, ofiţerii Sectorului echipe mobile “NORD” au stopat pentru verificare un autocar de model “SETRA” cu ruta regulată “Lvov-Chişinău”. În portbagajul şi salonul autocarului au fost depistate mărfuri în privinţa cărora nu au putut fi prezentate careva acte de provenienţă sau însoţire, astfel autocarul fiind reţinut şi escortat la sediul Biroului vamal Briceni. Aici s-a purces la controlul fizic total, constatîndu-se că în portbagaj şi în locul destinat pentru odihna şoferilor (loc care se află în partea stîngă-jos de lîngă intrarea din spate a autocarului) se află mărfuri de larg consum (sucitoare, suvenire din lemn, răzătoare pentru legume şi fructe, stîlpi decorativi din lemn, ciocane din lemn etc.), acoperite cu o pătură. Aceasta a indicat că mărfurile au fost evident tăinuite de controlul vamal. Fapta s-a adeverit şi în conformitate cu cerinţele obligaţiunilor de serviciu, mărfurile cu valoarea estimativă de peste 1000 dolari S.U.A au fost reţinute şi transmise împreună cu materialele acumulate secţiei corespunzătoare a Biroului vamal Briceni în vederea examinării şi stabilirii tuturor circumstanţelor cauzei.

Ion Magu, şef Serviciul presă 41


Consultant Vamal Sînt cetăţean al Republicii Moldova, ce activez legal în Uniunea Europeană de cîţiva ani şi aş vrea să cunosc răspunsul la următoarea întrebare: - Am în posesie un automobil de model VW Golf din 2003, (volum 1,9 cm3 cu aprindere prin compresie, diesel sau semi-diesel) înregistrat în U.E., cu care vreau să vin în Moldova sămi vizitez familia, pentru o perioadă scurtă de timp, dar nu ştiu dacă voi achita sau nu careva plăţi la frontiera R.M.-U.E., concomitent vreau să ştiu care va fi cuantumul drepturilor de import în caz ca vreau să import automobilul menţionat în Republica Moldova.

Răspuns:

Mai întîi de toate, trebuie de concretizat cadrul normativ-legal ce stă la baza reglementării şi încadrării relaţiilor date în obiectul juridic şi anume: ,,Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice nr. 1569-XV din 20.12.2002 M.O. nr. 185-189/1416 din 31.12.2002”; „Articolele 20 şi 1841 ale Codului vamal nr. 1149 din 20.07.2000”; ,,Ordinul Serviciului Vamal cu privire la aprobarea Regulamentului privind vămuirea bunurilor trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova de către persoanele fizice şi a unor formulare tipizate nr. 56-O din 21.02.2008 M.O. nr. 74-75/211 din 11.04.2008”; „Legea cu privire la tariful vamal nr. 1380-XIII din 20.11.1997”; ,,Legea cu privire la reglemen-

42

tarea valutară nr. 62-XVI din 21.03.2008 M.O. nr. 127-130/496 din 18.07.2008”; „Punctele 5 şi 6 ale art. 5 şi anexa la titlul IV a Codului fiscal nr. 1163 din 24.04.1997” etc. În privinţa de primei întrebări, ar fi binevenit de a face o delimitare între drepturile persoanelor fizice rezidenţilor şi nerezidenţilor la introducerea mijloacelor de transport. Astfel, ar fi just de stabilit pentru început calitatea de rezident sau nerezident a persoanei ce doreşte să introducă mijlocul de transport auto în ţară; toate aceste aspecte sînt stabilite de prevederile Legii cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice. Noţiunile de rezident şi nerezident sînt întîlnite în Legea menţionată, astfel persoana fizică rezidentă este cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin sau apatrid, care dispune de loc permanent de trai în Moldova, ceea ce se confirmă prin actele respective, iar persoana fizică nerezidentă - cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin sau apatrid, care nu este menţionat în noţiunea de persoană fizică rezidentă. De asemenea, noţiunile de rezident şi nerezident pot fi întîlnite în prevederile punctelor 5 şi 6 ale art. 5 din Codul Fiscal. Deci, reieşind din noţiunile expuse mai sus, dvs. sunteţi persoană fizică rezidentă. Deoarece sînteţi cetăţean al unui stat

în care aveţi o locuinţă permanentă la dispoziţie. Iar în cazul în care deţineţi o locuinţă permanentă în două state, vă veţi fi considerat rezident al statului în care relaţiile Dvs. personale şi economice sînt mai strînse. Aşadar, locuiţi şi desfăşuraţi o activitate de muncă temporară în U.E., dar dispuneţi de domiciliu permanent în Republica Moldova, în care relaţiile personale şi economice sînt mai strînse, în acest caz aveţi calitatea de persoană fizică rezident a Moldovei. Deci, în urma stabiliri calităţii de rezident dvs. la introducerea mijlocului de transport cu termen de exploatare ce depăşeşte vîrsta de şapte ani, prin derogare de la prevederile art.20 al Codului Vamal al Republicii Moldova, sînteţi în drept de a introduce pe teritoriul republicii mijloace de transport auto, indiferent de termenul de exploatare a acestora, doar în cazul în care veţi declara prin acţiune şi veţi plasa, pe un termen de pînă la 90 de zile, în regimul vamal de admitere temporară, cu respectarea următoarelor condiţii: - Mijloacele de transport auto se află la evidenţă permanentă în alte state, - Mijloacele de transport auto ale persoanelor fizice rezidente să fie deţinute în proprietate sau cu drept de folosinţă, fapt confirmat prin actele respective; persoanele fizice nerezidente să fie proprietari ai mijloacelor de transport auto şi să locuiască temporar în Republica


Consultant Vamal

43


Consultant Vamal Moldova, acestea fiind confirmate prin actele respective; - Mijloacele de transport auto să fie scoase de pe teritoriul Republicii Moldova pînă la expirarea termenului acordat, conform regimului vamal de admitere temporară; - Mijloacele de transport auto să nu fie folosite pentru transportul de mărfuri şi de pasageri. Pentru a înţelege noţiunea de declarare prin acţiune, reiterez prevederile art. 1 Cod Vamal, care stabileşte că declarare prin acţiune constituie forma de declarare expresă (vădită) a mijlocului de transport auto, care scuteşte persoana fizică de completarea unor acte vamale cu condiţia prezentării organelor vamale amplasate în punctele de trecere a frontierei de stat a actelor de înmatriculare a mijlocului de transport auto (respectînd condiţiile prevăzute la art.10 alin.(3), (5) şi (14) din Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice), cu înregistrarea ulterioară a acestuia în sistemul informaţional al Serviciului Vamal. În cazul aplicării formei de declarare prin acţiune, acte vamale nu se eliberează. Astfel, atît pentru peroanele fizice nerezidente, cît şi rezidente care declară prin acţiune un mijloc de transport şi îl plasează în regim vamal de admitere temporară, în conformitate cu condiţiile legislaţiei în vigoare la momentul declarării declarantul este scutit de orice taxă vamală sau garanţie bancară. Redacţia anterioară a Legii cu pri-

44

vire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice prevedea achitarea taxei în mărimea echivalentul drepturilor de import depus la introducerea mijlocului de transport şi care se restituia la scoaterea automobilului de pe teritoriul vamal al R.M. în termenii prevăzuţi de legislaţie. Iar în cazul în care părăsiţi teritoriul Republicii Moldova fără mijlocul de transport auto care a fost introdus cu condiţia scoaterii acestuia de pe teritoriul ţării, atunci sînteţi obligat să plasaţi mijlocul de transport auto sub supraveghere vamală în regimul vamal de antrepozit vamal sau depozit provizoriu ori să depuneţi gaj, pînă la expirarea termenului acordat, în cuantum egal cu drepturile de import prevăzute pentru plasarea acestui mijloc de transport în regimul vamal de import. În cazul în care mijlocul de transport auto nu este scos de pe teritoriul Republicii Moldova în termenul indicat, sumele de garanţie depuse la intrare se transferă integral la bugetul de stat. Pentru a cunoaşte care va fi cuantumul sumei de garanţie de care va trebui să dispuneţi în cazul în care dvs. părăsiţi teritoriul Republicii Moldova fără mijlocul de transport auto care a fost introdus cu condiţia scoaterii acestuia sau dacă în perioada în care automobilul se află în regim vamal de admitere temporară vă decideţi să-l introduceţi definitiv pe teritoriul repu-

blicii (importul acestuia) ar trebui să facem trimitere la conţinutul anexei la titlul IV a Codului fiscal. Pentru modelul VW Golf din 2003 (volum 1,9 cm3 cu aprindere prin compresie diesel sau semi-diesel), accizul va constitui (1.13 euro/cm3) x 1900 cm3 = 2147 euro. Procedurile vamale conform prevederilor anexei nr. 2 la Legea cu privire la tariful vamal ar constitui aproximativ 20-150 euro (în dependenţă de valoarea în vamă a automobilului). Plus alte taxe speciale (nesemnificative). Astfel, cuantumul dreptului de import sau al sumei de garanţie ar constitui aproximativ 21472300 euro. Imediat ce dvs. aţi plătit drepturile de import şi au fost aplicate măsuri de politică economică, organul vamal va eliberează documente vamale asupra automobilului în conformitate cu legislaţia în vigoare şi a Ordinului Serviciului Vamal cu privire la aprobarea Regulamentului privind vămuirea bunurilor trecute peste frontiera vamală a Republicii Moldova de către persoanele fizice şi a unor formulare tipizate nr. 56-O din 21.02.2008 M.O. nr. 7475/211 din 11.04.2008, cu care ulterior puteţi înmatricula mijlocul de transport la Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor. La întrebare a răspuns Marian Bradu, consultant, Direcţia juridică


Consultant Vamal Firma noastră planifică să presteze anumite servicii de prelucrare, care vor consta în procurarea metalului din Ucraina, tăierea conform unor forme speciale şi vînzarea către un partener italian. Explicaţi, vă rog, dacă putem să aducem aceste mărfuri în regim de perfecţionare, fără ca să achităm careva taxe sau, dacă este obligatoriu importul cu plata tuturor impozitelor, care din aceste impozite şi cum se restituie. Bănuiesc că nu vă interesează caracterizarea detaliată a întregului regim de perfecţionare activă, dar numai acele momente care se referă la condiţiile de autorizare a celor două mecanisme ale acestuia: cu suspendare de la plata drepturilor de import şi cel cu restituire (drawback). Astfel, regimul perfecţionării active într-adevăr cunoaşte două mecanisme diferite: 1. Perfecţionare activă cu suspendare de la plata drepturilor de import, care permite introducerea mărfurilor străine fără achitarea impozitelor ţi taxelor, fără aplicarea măsurilor de politică economică şi chiar fără obligaţia garantării drepturilor de import. 2. Perfecţionarea activă cu restituirea drepturilor de import, care permite importul, cu achitarea drepturilor de import, a mărfurilor străine destinate prelucrării, iar ulterior, la scoaterea acestora drepturile de import se restituie în întregime (cu excepţia taxei pentru proceduri vamale). Procedura concretă de restituire a acestor drepturi de import se stabileşte de către următoarele acte normative: - Regulamentul privind restituirea taxei pe valoarea adăugată,

aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 287 din 11.03.2008 (Monitorul Oficial nr.57-60/363 din 21.03.2008); - Regulamentul privind restituirea accizelor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1123 din 28.09.2006 (Monitorul Oficial nr.157/1211 din 02.10.2006); - Regulamentul privind restituirea sumelor taxei pe valoarea adăugată în cazul exportului produselor rezultate din prelucrare la perfecţionare activă, aprobat prin Ordinul Serviciului Vamal din 26.04.2004 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.138-146/282 din 13.08.2004); - Instrucţiune privind modul de restituire a sumelor taxei vamale, aprobată prin Ordinul Serviciului Vamal nr. 5558 din 04.08.2003 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.215-217/282 din 17.10.2003). Ceea ce ţine de regim suspensiv, atunci conform alin. 1 al pct. 163 al Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1140 din 2 noiembrie 2005 (Monitorul Oficial nr. 157-160 din 25 noiembrie 2005), „autorizaţia de utilizare a regimului se acordă numai în cazul în care solicitantul poate demonstra că are intenţia efectivă de a reexporta produsele compensatoare principale de pe teritoriul Republicii Moldova”. Asemenea formulare a înlocuit condiţia obligatorie, existentă anterior pentru autorizarea regimului, conform căreia se autoriza perfecţionarea numai în baza contractelor de prelucra-

re în lohn. În practică aceasta înseamnă că organele vamale deja sînt în drept să autorizeze regimul şi în cazul descris de dvs. – procurarea materiei prime din străinătate (agentul economic autohton devine proprietar al acesteia), dar existenţa şi a unui alt contract, conform căruia prelucrătorul respectiv este obligat să livreze produsele compensatoare (producţie marfă) în afara teritoriului vamal. Existenţa celui de al doilea contract poate fi recunoscută drept o dovadă suficientă a acelei intenţii efective de a reexporta mărfuri străine. Desigur, cel de-al doilea contract de vînzare trebuie să prevadă scoaterea a întregii cantităţi a mărfurilor de import (în stare prelucrată). Autorizaţia de utilizare a regimului cu restituire (drawback) se acordă pentru mărfurile străine numai în cazurile cînd, la momentul înregistrării declaraţiei vamale de plasare sub regim: - mărfurile importate nu sînt supuse unor restricţii sau prohibiţii la punerea în liberă circulaţie; - produsele compensatoare principale nu sînt supuse unor restricţii sau prohibiţii la export, potrivit legislaţiei în vigoare. Sîntem un rezident nou înregistrat într-o zonă liberă. Activitatea noastră va consta în elaborarea unui soft-ware pentru partenerii străini. Totodată, Legea cu privire la zone economice libere stabileşte regimul declarării obligatorii pentru toate mărfurile ce intră şi iesă din zonă liberă. Cum ni se vor stabili impozite pe care noi urmează să le

45


Consultant Vamal plătim pentru activitatea noastră în zonă liberă? În conformitate cu prevederile art. 11 al Codului Vamal, în atribuţiile organelor vamale intră efectuarea vămuiri (1) mărfurilor (2) trecute peste frontiera vamală. Astfel, la organele vamale dvs. ve-ţi declara (şi achita impozite pentru ele) numai suporturile materiale (discuri, dischete sau alte suporte de informaţie) ale software-lui. Mai mult decît atît, conform pct. 2 al prevederilor adiţionale la alin. (5) al art. 11 din Note interpretative la unele articole din Legea cu privire la tariful vamal (Anexă nr. 4 la Legea nr. 1380XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal) „la evaluarea în vamă a mijloacelor de suport ale soft-urilor pentru echipamentul de procesare a informaţiei, se va lua în considerare numai costul mijlocului de suport. Valoarea în vamă nu trebuie să includă costul sau valoarea soft-urilor, ci doar costul sau valoarea mijlocului de suport.” Concomitent, declararea (1) serviciilor (2) care nu sînt legate de trecerea mărfurilor peste frontieră vamală nu ţine de competenţa funcţională a organelor vamale. Pentru obţinerea explicaţiilor necesare pe marginea acestei probleme dvs. urmează să vă adresaţi Inspectoratului Fiscal de Stat. Care este termenul concret de depunere a declaraţiei de import la o vamă internă? Avem în vedere ultimele modificări ale Codului Vamal care au prevăzut că declaraţia de import se depune cel tîrziu a

46

doua zi lucrătoare după expirarea termenului stabilit pentru tranzit. Adică, din cîte se observă – în situaţia cînd termenul de tranzit a fost stabilit de trei zile, dar camionul a sosit în aceeaşi zi, declaraţia de import totuşi trebuie să fie pînă la finele cele de a patra zi, ca fiind acel „termen limită de tranzit” despre care se vorbeşte în Codul Vamal. Cu toate acestea la vama noastră ni se afirmă că în această situaţie declaraţia de import se depune cel tîrziu a doua zi după sosirea camionului, adică a doua zi. Este o întrebare care a apărut iniţial la mai mulţi agenţi economici, precum şi la organele vamale. Răspunsul poate fi dat numai prin examinare atentă a prevederilor alin. 1 al art. 176 al Codului Vamal (în redacţia lui actuală). Astfel, acesta stipulează că în cazul finalizării regimului vamal de tranzit următoarea declaraţie vamală urmează a fi depusă la organul vamal în decursul unei zile lucrătoare imediat următoare zilei în care a expirat termenul limită de tranzit acordat. Aici este important să înţelegem corect noţiunea de „termen limită a tranzitului”. Aceasta este termen ce se acordă de către birou de plecare (adică organul vamal unde începe operaţiunea de tranzit prin plasarea mărfurilor în regim de tranzit) pentru finalizarea procedurii de tranzit. Însă cuvîntul „limită” înseamnă doar că este un termenul maxim, termen cel mai mare. Adică acesta nu este un termen absolut, “un lucru în sine”. Termenul limită poate să expire şi mai

repede, anterior acelei date limită. Astfel, conform art. 45 al aceluiaşi Cod Vamal, regimul vamal de tranzit se încheie atunci cînd mărfurile sînt prezentate, împreună cu documentele însoţitoare, la organul vamal de destinaţie în stare intactă, cu excepţia pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune. Astfel, atunci cînd s-au respectat toate aceste cerinţe, tranzitul se consideră încheiat, iar termenul acordat pentru acesta devine expirat. În contextul celor menţionate, răspunsul pentru situaţia descrisă în întrebare, termenul de depunere a următoarei declaraţii după finalizarea tranzitului va fi „a doua zi”, adică ziua imediat următoare zilei în care mărfurile şi mijlocul de transport au fost prezentate organului vamal, iar tranzitul s-a încheiat valabil. Totuşi în ipoteză cînd se cere o perioadă mai mare pentru perfectarea următoarei declaraţii vamale, ca o soluţie favorabilă agentului economic pentru asemenea situaţii ar fi încheierea tranzitului numai în ultima zi din termenul limită acordat pentru tranzit, chiar dacă mijlocul de transport a sosit mai devreme. Astfel, în exemplul adus, camionul poate să staţioneze la depozitul agentului economic (sau alt loc desemnat de către acesta), iar tranzitul să fie încheiat (camionul prezentat organului vamal) numai a treia zi, declaraţia de import fiind depusă în cea de a patra zi, după cum şi s-a cerut. La întrebări răspuns Eduard Sîrbu, consultant, Secţia destinaţii vamale


ÎNTREPRINDEREA DE STAT

anunţă organizarea cursurilor de instruire primară a specialiştilor în domeniul vămuirii. Programul de studii cuprinde compartimente însuşirea cărora va permite audienţilor să obţină cunoştinţe teoretice şi să acumuleze competenţe practice necesare pentru exercitarea atribuţiilor specialiştilor în domeniul vămuirii. Durata cursurilor e de 5 săptămîni. Cerinţe minime obligatorii pentru audienţii cursului: - studii superioare sau medii de specialitate; - cunoaşterea şi utilizarea calculatorului. Solicitanţii vor prezenta următoarele documente: - copia buletinului de identitate; - copia diplomei de studii;  - cererea de înscriere la cursuri.

Licenţa Seria A MMII nr. 029564 Adresa: mun. Chişinău, str. Petricani, 21/3 Tel/fax: 022 43 29 49, 022 31 23 41 47


d m . a m 41 a 3 v 2 1 d l 3 2 o 2 0 , m 9 4 @ 9 e 2 c 3 4 22 offi

1/3 2 , i n ica r t e P str. , 41 u ă 3 n 2 i ş 1 i 23 . Ch 2 n 0 , u 9 1 :m 9 a s 2 e 3 r 4 Ad 22 0 : x Tel/fa

0 : x a f / l e T

48

RV_2010_4_iulie_august  

Iulie-August

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you