Revista_Vama_2011_5(23)

Page 1

9 7 9 -2 7 5 18 N S IS

P U B L I C AT I E P E R I O D I C A A S E R V I C I U L U I VA M A L SEPTEMBRIE -OCTOMBRIE 2011

¹5(23)

Tema numărului:

Proceduri simplificate de vămuire pag. 2-14

П е риод ич е с ко е из д ани е Таможе нной с лу жбы 3


Cuprins/Содержание:

Tema numărului: Procedura de vămuire la domiciliu

pag. 2-4

Procedura simplificată de vămuire la domiciliu – un pas important în facilitarea comerţului şi diminuarea vulnerabilităţii la corupţie

pag. 5-6

Таможенное оформление по месту нахождения – пример Orhei-Vit

стр. 7-9

ORDIN cu privire la aprobarea Regulamentului privind procedura de vămuire la domiciliu

pag. 10-14

Reguli: Modernizarea Codului Vamal - activitatea de perspectivă a anului viitor

Sector:

Свеклосахарный переполох

стр. 28-32

Colaborare:

Colaborarea vamală acum în nou format – trilateral

pag. 33-34

Esiet sveicināti или добро пожаловать в Латвию

стр. 35-39

Международное сотрудничество таможенных брокеров

стр. 40-41

Schimbul de experienţă cu autoritatea vamală din Belgia

pag. 42

Evenimente:

pag. 15-16

Autoturisme cu acte false reţinute la frontieră pag. 43

Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale – impediment în calea comerţului internaţional

Ţigări disimulate într-un automobil de lux

Comentarii:

Tablete şi fiole de anabolizante, confiscate de inspectorii vamali

pag. 17-20

Dezvoltarea sistemului de management al riscurilor în activitatea Serviciului Vamal

pag. 21-22

Пост-таможенный аудит в ЕС и Болгарии

стр. 23-25

pag. 44 pag. 45

Statistica vamală pag. 46-47

Strategia de dezvoltare a Sistemului Informaţional Integrat Vamal

pag. 26-27

Ediţia periodică a Serviciului Vamal al Republicii Moldova - revista „VAMA”. Fondatorul revistei: Întreprinderea de stat „Vamservinform”, înregistrată la Camera înregistrării a RM; numărul de înregistrare – 1011600027679. Redactor: Tatiana Smeşnaia Reporteri: Olga Colari, Tatiana Mihailova Consiliul de redacţie: Natalia Calenic, Aliona Lupaşcu, Mihai Raducan, Vladislav Şveţ, Natalia Ciumacenco, Mariana Popovici, Irina Cozlova, Ion Magu, Tatiana Bogdan, Valerian Batcu, Eduard Grama Manager publicitate: Alexandru Russu Design: Nicolai Verbiţki Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul articolelor publicitare. Adresa redacţiei: Chişinău, str.Petricani, 21/3 Tel/fax redacţiei: (+373 22) 507-251 Indexul de abonare: 31952 Tipar executat la tipografia „Metrompas”


VAMUIRE Procedura de vămuire Tema numărului

la domiciliu

Anatolie Isac, consultant, Direcţia control şi destinaţii vamale

I

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- La 12 august curent, a fost publicat Ordinul Serviciului Vamal nr. 214-O din 01.08.2011 cu privire la aprobarea Regulamentului (în continuare Regulament) privind procedura de vămuire la domiciliu (Monitorul Oficial al RM, 2011, nr. 131-133/1123). Elaborarea Regulamentului vine întru facilitarea comerţului extern, simplificarea procedurilor vamale la introducerea şi scoaterea mărfurilor în/din teritoriul vamal al Republicii Moldova în temeiul art. 131 şi 184 din Codul Vamal al RM, precum şi în vederea alinierii legislaţiei naţionale la standardele Uniunii Europene. Noile reglementări aduc agenţilor economici din republică avantaje similare celor de care beneficiază companiile din spaţiul european. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

P

rocedura de vămuire la domiciliu reprezintă un nou sistem de vămuire destinat persoanelor juridice care permi-

te: a) plasarea mărfurilor sub o destinaţie vamală la sediul titularului procedurii vămuirii la domiciliu, în locurile de încărcare sau de descărcare a mărfurilor sau alte locuri desemnate de către Serviciul Vamal; b) prezentarea de către titularul procedurii vămuirii la domiciliu a declaraţiei vamale electronice confirmată prin semnătura digitală şi c) deschiderea/încheierea operaţiunii de tranzit în mod automat. Astfel, odată cu intrarea în vigoare a ordinului citat, agenţii economici ale căror activităţi de producţie se bazează pe import/export pot beneficia de un tratament aparte în sistemul de vămuire. Dacă pînă nu demult fiecare transport (încărcătură) era verificat la punctele de trecere a frontierei/posturile interne, odată cu alinierea legislaţiei vamale naţionale la normativele europene, vehiculele agenţilor economici (marfa) vor trece extrem de repede prin punc-

2

tele de frontieră, urmînd a fi perfectate la locul de destinaţie conform procedurii reglementate de regulament. De asemenea, se vor elimina staţionările îndelungate în posturile vamale de frontieră (punctele de trecere a frontierei) sau la posturile vamale teritoriale în favoarea clientului, iar traficul prin posturile vamale va fi fluidizat. În preambulul pct. 2 sînt expuse principalele noţiuni utilizate în regulament care semnifică: a) accesul la procedura de vămuire la domiciliu (în continuare – acces PVD ) – act al Serviciului Vamal care conferă titularului său dreptul de a utiliza PVD în condiţiile prezentului regulament; b) semnătură digitală – procedeu prevăzut de legislaţie, obţinut în urma transformării criptografice a acestuia cu utilizarea cheii private, destinat să confirme autenticitatea documentului electronic în sistemul informaţional “Asycuda World”; c) declaraţia vamală în format electronic (în continuare – declaraţia electronică) – declaraţia vamală în detaliu, confirmată prin semnătura digitală a specialistului în domeniul vămuirii a titularu-

lui PVD utilizînd SI “Asycuda World”; d) culoarul albastru – este o grupare realizată pe baza unor criterii de selectivitate predefinite, care determină aplicarea controlului vamal ulterior; g) pre-audit vamal – reprezintă o formă de control economico-financiar şi sistemic asupra activităţii economice externe a societăţii comerciale, a formei structural-organizatorice şi a modului de asigurare a securităţii interne a acesteia, în scopul determinării conformităţii calităţii activităţilor practicate de aceasta; h) colaboratorul vamal împuternicit – colaboratorul vamal desemnat prin ordinul şefului biroului vamal, însărcinat cu controlul vamal în cadrul PVD. De menţionat că accesul la procedura de vămuire la domiciliu poate fi solicitat de orice declarant, cu condiţia că el întruneşte condiţiile prevăzute de regulament şi se acordă exclusiv de către Serviciul Vamal pentru o perioadă de pînă la un an din data acordării, cu posibilitatea prelungirii. În vederea obţinerii accesului la procedura de vămuire la domiciliu, solicitantul urmează să depună o cerere scrisă către autoritatea


EVAMUIRE Tema numărului

emitentă, conform unui formular tipizat (a se vedea anexa 3 la regulament), la care se anexează actele ce atestă îndeplinirea condiţiilor cerute de prevederile documentului şi o declaraţie-angajament de forma stabilită (a se vedea anexa 4 la regulament). Examinarea cererii şi a actelor anexate se realizează de colaboratorii Serviciului Vamal în termen de 15 zile din momentul depunerii, dată de la care curge şi termenul de două luni de zile pentru efectuarea pre-auditului vamal. Condiţiile acordării accesului la procedura vămuirii la domiciliu sînt trecute în pct.7 al regulamentului. Ţinînd cont de faptul că îndeplinirea acestora garantează/asigură accesul la procedura vămuirii la domiciliu insistăm să le reproducem integral. Aşadar, accesul la procedura vămuirii la domiciliu se acordă declaranţilor care întrunesc cumulativ următoarele condiţii: 1) activează în domeniul comerţului extern de cel puţin doi ani, din data perfectării primei declaraţii vamale; 2) lipsa infracţiunilor sau încălcărilor vamale pe perioada a doi ani anterior prezentării solicitării. Condiţia este considerată ca îndeplinită în cazul în care, în cursul celor trei ani* anteriori prezentării cererii, atît solicitantul, cît şi persoanele responsabile de la întreprinderea acestuia, sau persoanele care exercită controlul asupra gestiunii companiei nu au comis infracţiuni economice, încălcări grave sau încălcări repetate ale legislaţiei vamale în vigoare. 3) nu înregistrează obligaţiuni faţă de bugetul de stat; 4) solvabilitate financiară, confirmată prin înregistrări contabile şi alte acte. Condiţia dată este considerată ca fiind îndeplinită în cazul în care această solvabilitate poate fi atestată pentru ultimii trei ani*, precum şi atunci cînd solicitantul accesului la procedura vămuirii la domiciliu dispune de un capital social de cel puţin 1000000 lei. 5) realizarea în cursul a doi ani, anterior prezentării solicitării, a operaţiunilor de comerţ exterior cu valoarea tranzacţiilor ce depăşeşte suma de 5 milioane lei pe an sau a peste 100 de operaţiuni vamale pe an, analogice operaţiunilor pentru care se solicită accesul la procedura vămuirii la domiciliu. 6) utilizarea unui sistem satisfăcător de gestiune a evidenţei operaţiunilor comerciale şi dacă este cazul, a documentelor de transport, care să permită re-

alizarea adecvată a controalelor vamale. Condiţia este considerată realizată dacă solicitantul accesului la procedura de vămuire la domiciliu îndeplineşte următoarele cerinţe: a) utilizează un sistem contabil care să fie compatibil cu reglementările contabile generale şi care va facilita controalele vamale prin audit; b) permite accesul fizic sau electronic al organului vamal la registrele de evidenţă gestionate şi, dacă este cazul, la registrele sale de transport; c) dispune de un sistem logistic, care să asigure condiţii de gestionare separată a mărfurilor străine de cele autohtone; d) dispune de o organizare administrativă care să corespundă tipului şi dimensiunii acesteia şi care să fie adaptată la gestionarea fluxului de mărfuri, precum şi de un sistem de control intern, care să asigure identificarea tranzacţiilor ilegale sau defectuoase; e) se conformează condiţiilor stabilite de legislaţia în vigoare referitor la măsurile de politică economică; f ) desfăşoară proceduri corespunzătoa-

re de arhivare a documentelor şi informaţiilor care asigură protecţia datelor; g) sensibilizează angajaţii săi cu privire la necesitatea de a informa organele vamale în cazul apariţiei unor dificultăţi în îndeplinirea cerinţelor stabilite de regulament, şi de a stabili persoanele şi datele de contact cu informarea Serviciului Vamal; h) întreprinde măsuri adecvate de securitate a tehnologiilor informaţionale pentru a proteja sistemul informatic şi documentaţia solicitantului împotriva oricăror imixtiuni. 7) Dispun de amplasamente, echipamente şi personal necesare manipulării mărfurilor. Condiţia este considerată realizată în cazul în care sînt îndeplinite următoarele cerinţe: a) clădirile utilizate în cadrul operaţiunilor în cadrul procedurii de vămuire la domiciliu să fie construite din materiale care rezistă la tentativele de acces ilegal şi oferă o protecţie împotriva imixtiunilor; b) există măsuri de control adecvate pentru a împiedica accesul neautorizat

3


VAMUIRE Tema numărului

în zonele de manipulare a mărfurilor; c) măsurile privind manipularea mărfurilor să excludă introducerea, substituirea sau pierderea neautorizată a mărfurilor şi defectarea unor unităţi de încărcare; d) există, dacă este cazul, proceduri care permit asigurarea gestionării licenţelor de import şi/sau de export legate de interdicţii sau de restricţii şi distingerea acestor mărfuri de alte mărfuri; e) solicitantul a luat măsuri care permit identificarea partenerilor săi comerciali, astfel încît să securizeze lanţul de livrare internaţional; f ) solicitantul efectuează, conform prevederilor legislaţiei, verificări a angajaţilor, care ocupă posturi sensibile sub aspectul securităţii şi efectuează verificări periodice ale activităţii şi antecedentelor acestora; g) solicitantul se asigură că angajaţii participă activ la programe de sensibilizare cu privire la asigurarea de securitate; h) s-au înregistrat în calitate de declarant vamal în nume propriu, în conformitate cu prevederile Metodologiei de prelucrare a declaraţiei vamale în detaliu, aprobate prin Ordinul Serviciul Vamal nr.480-O din 18.12.2006 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.199-202, art.697); i) s-au înregistrat în calitate de principal obligat în operaţiunile de tranzit, în conformitate cu prevederile Normelor metodologice cu privire la aplicarea sistemului de tranzit pe teritoriul

4

Republicii Moldova, aprobate prin Ordinul Serviciului Vamal nr.288-O din 20.12.2005 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.28-30, art.72). În urma parcurgerii etapelor citate şi corespunderii depline a actelor prezentate, Serviciul Vamal finalizează procedura de acordare a accesului la procedura de vămuire la domiciliu, prin emiterea unui Ordin, care se aduce la cunoştinţă solicitantului şi organelor vamale teritoriale. Ordinul de acordare a accesului la procedura de vămuire la domiciliu poate fi suspendat sau anulat în condiţiile expuse în regulament. La fel cererea de solicitare a accesului la procedura de vămuire la domiciliu poate fi respinsă în condiţiile regulamentului. Necesită a se menţiona că controlul din partea Serviciului Vamal asupra respectării condiţiilor care au dus la acordarea accesului la procedura vămuirii la domiciliu nu se încheie odată cu acordarea acestuia, dar continuă pe întreaga perioadă de valabilitate a certificatului, utilizînd în acest sens toate formele de control vamal necesare pentru a asigura respectarea reglementărilor vamale. În acest sens, Serviciul Vamal este în drept să utilizeze informaţiile şi avizele prezentate de către alte autorităţi publice (Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Ministerul Afacerilor Interne, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei etc.). În capitolele 4 şi 5 ale regulamen-

tului este descrisă metodologia accesului la procedura de vămuire la domiciliu pentru regimul vamal de import, respectiv de export şi perfecţionare activă. Procedura de vămuire la domiciliu poate fi aplicată mărfurilor indicate în anexa 2 a regulamentului, cu excepţia următoarelor: a) mărfurilor strategice, conform Legii RM nr.1163-XIV din 26.07.2000 cu privire la controlul exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.137138, art.970); b) mărfurilor care intră sub incidenţa Legii RM nr.111-XVI din 11.05.2006 cu privire la desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare şi radiologice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.98-101, art.451); c) mărfurilor supuse accizelor, cu excepţia celor indicate în anexa nr. 2; d) mărfurilor vămuirea cărora impune prelevarea de eşantioane de către organele vamale în vederea analizelor tehnice sau de laborator; e) mărfurilor care beneficiază de tratament tarifar preferenţial; f ) mărfurilor care au mai mulţi destinatari/expeditori (“mărfuri în grupaj”), dintre care poziţiile tarifare marcate cu asterisc în pct. 1 al anexei nr. 2 se permit numai pentru export. Dorim să menţionăm că prevederile Regulamentului privind procedura de vămuire la domiciliu sînt pe deplin aplicabile în prezent şi întru confirmarea acestui fapt vine emiterea primelor două ordine conform cărora s-a acordat accesul la procedura de vămuire la domiciliu agenţilor economici SA „Moldcarton” şi SA „Orhei Vit” cărora, la 3 septembrie curent, în cadrul festivităţii de aniversare a 20 de ani de la crearea Serviciului Vamal le-au fost înmînate oficial actele care atestă acordarea accesului la procedura de vămuire la domiciliu. În prezent, în acest sens au fost adresate mai multe cereri, care sînt în proces de examinare şi adoptare a deciziilor asupra lor. NB. * în punctul 7 al Regulamentului privind procedura de vămuire la domiciliu se conţin inexactităţi referitor la termenii în care se consideră îndeplinite anumite condiţii în vederea acordării accesului la procedura de vămuire la domiciliu „doi şi trei ani”, termeni care ar trebui clarificaţi pentru a nu admite interpretări eronate.


OBIECTIVELE VAMUIRE Tema numărului

Procedura simplificată de vămuire la domiciliu – un pas important în facilitarea comerţului şi diminuarea vulnerabilităţii la corupţie

I

Dorel Fronea, expert, Misiunea Uniunii Europene pentru Politici Publice în Republica Moldova EUHLPAM ---------------------------------------------------------------------------------------------------------La începutul lunii august, prin emiterea Ordinului 214/2011, Serviciul Vamal a lansat procedura simplificată de vămuire la domiciliu. Această masură a fost adoptată ca parte a amplului proces de reformă prin care trece Serviciul Vamal şi reprezintă un pas important în stimularea activităţii operatorilor economici din Republica Moldova, reducerea birocraţiei şi, nu în ultimul rând, reducerea vulnerabilităţii la corupţie. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

P

rocedura simplificată de vămuire la domiciliu, aşa cum este prezentată in Ordinul 214/2011, aduce cîteva elemente de noutate în activitatea vamală şi, în acelaşi timp facilitate pentru agenţii economici şi anume: eliminarea contactului între agentul economic şi colaboratorul vamal, neprezentarea mijlocului de transport la postul vamal prin directionarea acestuia direct la sediul im-

portatorului şi, nu în ultimul rînd, reducerea timpilor de aşteptare. Ca un exemplu de bună experienţă în activitatea vamală voi prezenta succint activitatea Autorităţii Naţionale a Vămilor din România în acest domeniu. La începutul anului 2005, Autoritatea Natională a Vămilor din România, în vederea alinierii la cele mai bune practici şi standarde europene, a luat decizia introducerii procedurilor simplificate de

vămuire la domiciliu. Această procedură avea două obiective importante: facilitarea comerţului şi diminuarea vulnerabilităţii la coruptie. Astfel, odată cu apariţia ordinului cu privire la procedurile simplificate de vămuire în luna aprilie anul 2005, în Romania s-a trecut la generalizarea acestor proceduri, propunîndu-se ca, pînă la sfîrşitul aceluiaşi an, circa 40 la sută din operaţiuni să se desfăşoare prin această

5


VAMUIRE Tema numărului

procedură, practici fară intervenţia lucrătorilor vamali. În acea perioadă România aflîndu-se în procedura de accedere în Uniunea Europeană, acest angajament a fost menţionat şi în Raportul pe ţară din luna octombrie 2005, unde a fost reliefat faptul că Autoritatea Natională a Vămilor din România „a promovat în mod activ accesul agenţilor economici la procedurile simplificate, care vor permite îndeplinirea simplificată a procedurilor şi formalităţilor”. De menţionat că generalizarea acestor proceduri simplificate de vămuire nu presupune o scădere a calităţii contro-

6

lului vamal asupra mărfurilor care fac obiectul acestor operatiuni avînd in vedere că, în conformitate cu alinierea la standardele europene în materie, se va pune un accent semnificativ pe activitatea de control ulterior desfăşurată la sediul firmelor. Revenind la activitatea Serviciului Vamal al Moldovei, putem spune că decizia introducerii procedurii simplificate de vămuire la domiciliu reprezintă un pas important în modernizarea activităţii vamale în Republica Moldova, fiind totodată un pas important în îmbunatăţirea climatului economic şi a parteneriatului Vama – Mediul de Afaceri. Nu

în ultimul rînd, această procedură de vămuire reprezintă un factor foarte important ce duce la diminuarea considerabilă a vulnerabilităţii la corupţie prin eliminarea contactului între agentul economic şi colaboratorul vamal. Important, totodată, este faptul că odată cu introducerea acestei proceduri de vămure la domiciliu eficienţa colaboratorilor vamali ce îşi desfăşoară activitatea în posturile vamale va creşte, deoarece aceştia îşi vor putea concentra controlul vamal, în special, asupra agenţilor economici care în baza analizei de risc intră în cadrul unor anumite criterii de risc. De fapt, Serviciul Vamal al Republicii Moldova, prin introducerea acestei proceduri de vămuire la domiciliu intră în galeria administraţiilor vamale din Uniunea Europeană ce functionează în conformitate cu principiul “Simplificarea procedurilor vamale pentru agenţii economici credibili şi întărirea componentei de control pentru agenţii economici ce nu respectă legea” (Simplifying what is legal and preventing what is illegal).


OBIECTIVELE VAMUIRE Тема номера

I

Таможенное оформление по месту нахождения – пример Orhei-Vit

---------------------------------------------------------------------------------------------------------В конце лета Таможенная служба Молдовы ввела систему упрощенного таможенного оформления по месту нахождения экономического субъекта. Новая процедура позволяет хозяйствующим субъектам получить специальный статус и осуществлять экспорт/импорт товаров без их досмотра на таможенных терминалах. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

O

днако право участвовать в новой системе таможенного оформления предоставляется не всем, а лишь предприятиям, которые соответствуют критериям «добросовестности», изложенным в соответствующем приказе Таможенной службы. Среди основных требований - осуществление на протяжении последних двух лет постоянной внешнеторговой деятельности с количеством более 100 сделок в течение года, отсутствие за этот период таможенных нарушений и долгов перед бюджетом, подтвержденная платежеспособность предприятия и наличие необходимых площадей, оборудования и персонала для производства товара. По оценкам специалистов Таможенной службы, достаточно жестким условиям соответствуют не более 50 экономических субъектов страны. Компания «Orhei-Vit» одна из первых подала заявку на получение статуса, позволяющего пользоваться преимуществами упрощенного таможенного оформления грузов. «Несколько месяцев назад руководство нашей компании, вместе с представителями еще нескольких предприятий, пригласили в Таможенную службу, где рассказали о новом механизме таможенного оформления непосредственно на предприятии. Тео-

ретически мы подходили под все объявленные критерии, поэтому согласились «протестировать» систему и подали соответствующую заявку, - рассказывает исполнительный директор АО «Orhei-Vit» Семен Мудря. – После этого специальная комиссия Таможенной службы провела аудит на нашем предприятии, по итогам которого нам предоставили возможность, скажем так, «льготного» прохождения таможенных процедур в течение одного года». Предаудит предприятия проводился экспертами Таможенной службой с целью проверки достоверности представленных компанией документов и соответствия экономического субъекта всем необходимым условиям. Надо сказать, что при проведении аудита учитывались не только данные, предоставленные претендентом, но и информация Таможенной службы, а также Главной государственной налоговой инспекции, Центра по борьбе с экономическими преступлениями и коррупцией, Министерства внутренних дел. «Мы понимаем осторожность и даже в какой-то степени скептицизм представителей многих предприятий – любые нововведения воспринимаются вначале в штыки, мол, новая система не будет работать. Но, помнится, к идее внедрения Asycuda World отно-

сились так же с опаской. Однако, она доказала свою эффективность и выдержала испытание временем», - говорит Семен Мудря. Директор АО «Orhei-Vit» не исключает, что в процессе внедрения упрощенного механизма таможенного оформления товаров все-таки могут возникнуть определенные неувязки. «Но все препятствия будем преодолевать по мере их возникновения совместно с Таможенной службой», - уверен он. На момент подготовки данного материала «Orhei-Vit» лишь единожды применил новую процедуру таможенного оформления (экспорт в Польшу концентрированного яблочного сока), но предприятие уже четко обозначило для себя преимущества инструмента «vamuire la domiciliu». - Данный механизм позволяет более рационально использовать потенциал сотрудников компании и не тратить время на формальности. Например, упрощенный режим позволяет существенно сократить транспортные и логистические расходы, эффективнее планировать отгрузку товара без задержек на таможне – нет необходимости ехать в таможню, разгружаться в терминале, выжидать очереди. Если учесть, что любая внешнеэкономическая сделка привязана к определенным

7


VAMUIRE Тема номера

срокам поставок, сокращение времени на прохождение таможенных процедур – дорогого стоит. Еще одно немаловажное преимущество упрощенной системы – минимальный контакт с работниками таможни. Это позволяет сузить «сферы» влияния исполняющих лиц, - отметил Семен Мудря. Действительно, при упрощенной процедуре таможенного оформления грузов, импортеру/экспортеру нет необходимости доставлять груз на таможенный терминал. При пересечении границы экономический субъект оформляет режим транзита и отправляет товар непосредственно по месту назначения. Одновременно посредством информационной системы Asycuda World он заполняет электронную таможенную декларацию, которую заверяет цифровой подписью. Контроль декларации осуществляется сотрудниками таможни в течение не более трех часов путем анализа рисков и сверки содержащихся в ней данных. Обладатели права на упрощенную процедуру декларирования и оформления грузов будут обходиться без таможенных брокеров - каждую электронную декларацию они обязаны заверять цифровой подписью своего уполномоченного представителя. Если претензий к документу нет, декларация утверждается. По истечении трех часов хозяйствующий субъект вправе снять пломбы с груза и приступить к разгрузке или же ставить пломбы и отправить транспортное средство по месту назначения. При этом нужно отметить, что деятельность экономических субъектов постоянно будет находиться под пристальным вниманием Таможенной службы: посредством анализа рисков и проведения посттаможенной провер-

8

ки предприятий. Кроме того, таможня вправе при осуществлении любой сделки выборочно проводить физический досмотр груза. Исполнительный директор АО «Orhei-Vit» выразил надежду, что оправдает доверие Таможенной службы (хотя предприятие также несет ответственность за точность и правильность таможенного оформления «la domiсiliu», иначе ему грозят серьезные штрафные санкции и отмена упрощенной схемы), сэкономленное время и средства будут направлены на развитие предприятия. Акционерное общество «OrheiVit» основано в 1945 году, а в 1994 году предприятие было приватизировано. В настоящее время предприятие - это два производственных филиала в Оргееве и в Каушанах, головной офис в Кишиневе и два дочерних подразделения: дистрибьюторская компания Торговый дом «Vita» и сельскохозяйственное предприятие «AgroVitaComerţ». Изначально акционерное общество создавалось на базе консервного завода в Оргееве, а имущественный комплекс в Каушанах акционеры решили приобрести несколько лет назад. Правда, для восстановления работы завода было инвестировано более 3 миллионов евро. Если специфика завода в Оргееве – производство соков, нектаров, варенья, джемов, детского питания полуфабрикатов, то в Каушанах консервируются огурцы, помидоры, зеленый горошек и пр., производиться полуфабрикаты. Ежегодно предприятие выпускает около 60 тыс. тонн продукции, которая поставляется на рынок под брендами Vita, Vita baby, Vita Premium, Vita Mini, Gustos и Naturalis. Кроме этого, специально для экспорта в Россию

производим консервную продукцию под марками «Скатерть Самобранка», Fine Food, для экспорта в Казахстан под маркой Tata и пр. Вместе с традиционными яблочным, томатным, персиковым, абрикосовым, сливовым, вишнево-черешневым, яблочновиноградным соками, произведенными на базе местного сырья, предприятие производит и соки из экзотических фруктов: ананасовый, апельсиновый и мультифрукт. Семен Мудря отмечает, что предприятие из года в год сталкивается с проблемой отсутствия качественного сырья, что, как следствие, влияет на производственный потенциал. Например, в нынешнем году производственные мощности загружены лишь на 40%. Сырье предприятие закупает у фермеров по всей территории Молдовы, а также выращивает в собственных садах. Компания располагает более 700 га земельных участков, где посажены яблони, сливы, абрикосы, малина, клубника, смородина, персики, виноград. Создав полную производственную цепочку – от сырья и до маркетинга – компания может гарантировать качество выпускаемой продукции и, в особенности детского питания. Правда, собственные сырьевые ресурсы не покрывают и 10% от потребностей завода. Сырье-полуфабрикаты для производства нектаров из апельсина, ананаса, грейпфрута закупаются из Израиля, Эквадора, Греции, Индии и других стран. «К поиску партнеров-поставщиков сырья мы относимся очень ответственно, стараясь выбрать лучшую продукцию. Например, до недавнего времени для производства гранатового нектара использовали сырье из Ирана, сейчас работаем с Азербайджаном», - рассказывает руководитель предприятия. Большая часть – около 70% продукции АО «Orhei-Vit» экспортируется. По итогам прошлого года поставки осуществлялись почти в 20 стран мира. Однако самые крупные партии продукции отправляются в Казахстан, Румынию, Балтийские страны и Россию. По словам руководителя компании, долгое время надежным партнером была Беларусь, которая, к сожалению, ужесточила таможенные правила. В результате, поставки в эту страну существенно сократились. Полуфабрикаты компания экспортирует в Германию, Австрию, Польшу, Чехию.


VAMUIRE Тема номера

Отдельным направлением работы консервного завода АО «Orhei-Vit» является производство соков и нектаров в упаковке tetra-pak. «В прошлом году мы установили линию по упаковке в пакетах tetra-pak объемом 200 мл и 1500 мл. Также действует линия по розливу в пакетах объемом 1 литр, слимтары (1 литр) и двухлитровой тары, рассказывает руководитель предприятия. – Наличие хорошего оборудования позволяет нам не только разливать свою продукцию, но и оказывать услуги другим компаниям. Например, АО «Orhei-Vit» по заказу Parmalat Romania S.A., разливает сок под марками Santal, который продается на румынском рынке. Для Эстонии был налажен розлив соков и нектаров марки Arubа Sun, а также винодельческой продукции в упаковку tetra-pak», - уточняет Семен Мудря. Кстати, на долю продукции в tetra-pak приходится около 65% продаж предприятия. Семен Мудря отметил, что продукция АО «Orhei-Vit» регулярно проходит все процедуры сертификации не только Молдовы, но и странпартнеров: ежегодно консервные заводы посещают представители стандартизирующих органов Беларуси, Казахстана, Румынии. Да и внутренний контроль качества на производстве в АО «Orhei-Vit» поставлен на высоком уровне - проверяется сырье, собственно производство и готовая продукция. Например, сырье проходит двухступенчатый контроль: при приемке на завод и непосредственно перед купажированием. Вода, применяемая в процессе производства, проходит пятиуровневую очистку. Вся продукция

предприятия соответствует международным стандартам качества, что подтверждается такими международными сертификатами как ISO 9001:2008 и HACCP. Недавно предприятие сдало очередной «экзамен» на качество и прошло сертификацию по стандарту ISO 22000:2005 «Системы менеджмента безопасности пищевой продукции». Данная система менеджмента качества прослеживает всю «цепочку» - снабжение сырьем – производство – хранение – доставка конечному потребителю – удовлетворенность конечного потребителя. Соответственно, высокие требования предъявляются не только к процессу производства, но и к таким как первичная упаковка, хранение и т.д. АО «Orhei-Vit» оптимизирует объем производства по отношению к объему рыночного спроса. Несмотря на то, что местная продукция в Молдове продается несколько дешевле (на 1015%) импортных аналогов, доминирует все-таки импорт из Украины, России, Румынии. Местному производителю достаточно сложно конкурировать с крупными транснациональными компаниями, которые производят огромные объемы продукции, имеют большие маркетинговые бюджеты… Для того, чтобы минимизировать производственные затраты на предприятиях АО «Orhei-Vit» осуществляются инвестиции в модернизацию оборудования и переход на более экономичные ресурсы. В 2011 году предприятие стало участником Программы финансирования устойчивой энергетики в республике (MoSEFF -

Moldovan Sustainable Energy Financing Facility), запущенной ранее Европейским банком реконструкции и развития (ЕБРР). В рамках Программы предоставлялись кредиты предприятиям Молдовы, которые начали свою модернизацию для повышения энергоэффективности и снижения производственных затрат с целью сохранения конкурентоспособности продукции в условиях. И это понятно, ведь сегодня тарифы на энергоресурсы в Молдове – самые высокие не только в СНГ, но и даже по сравнению с некоторыми европейскими странами. Проект, реализованный в рамках Программы MoSEFF на предприятии «Orhei-Vit» был одним из самых масштабных. В результате модернизации котельной, вырабатывающей пар для технологического процесса, расход электричества и газа на предприятии, как ожидается, сократится на 24%. Сумма инвестиций «Orhei-Vit» для двух заводов в Оргееве и Каушанах составила 850 тыс. евро. В дальнейшем, по словам Семена Мудря, планируется переоборудовать систему водоснабжения, компрессорное хозяйство, обновить техническую составляющую производственного процесса, обновление автопарка.

Ольга Коларь

9


VAMUIRE Tema numărului

ORDIN cu privire la aprobarea Regulamentului privind procedura de vămuire la domiciliu nr. 214-O din 01.08.2011

Î

n scopul facilitării comerţului extern şi simplificării procedurilor vamale la introducerea şi scoaterea mărfurilor în/din teritoriul vamal al Republicii Moldova, precum şi în temeiul articolelor 131 şi 184 din Codului vamal al Republicii Moldova, ORDON: 1. Se aprobă Regulamentul privind procedura de vămuire la domiciliu, conform anexei. 2. Se abilitează Direcţia Control şi Destinaţii Vamale cu dreptul de a examina solicitările de acordare a accesului la procedura de vămuire la domiciliu, de coordonare şi înaintare de propuneri conform procedurii stabilite de Regulamentul aprobat prin prezentul ordin. 3. Birourile vamale, pînă la 05.08.2011, vor desemna: a) colaboratorii vamali împuterniciţi să controleze declaraţiile vamale pentru mărfurile vămuite la domiciliu în condiţiile stabilite de Regulamentul aprobat prin prezentul ordin; b) subdiviziunile (echipe de control) pentru efectuarea controalelor mărfurilor vămuite în cadrul procedurii de vămuire la domiciliu. 4. Direcţia Fluxuri Informaţionale şi Statistica Vamală va asigura, pînă la 25.08.2011, implementarea în SI “Asycuda World” a semnăturii digitale necesare în vederea executării prevederilor Regulamentului aprobat prin prezentul ordin. 5. Direcţia Managementul Personalului, de comun cu Direcţia Fluxuri Informaţionale şi Statistica Vamală şi Direcţia Control şi Destinaţii Vamale, pînă la 25.08.2011, vor organiza cursuri de instruire pentru colaboratorii vamali privind procedura de vămuire la domiciliu. 6. Executarea prezentului ordin se pune în sarcina Departamentului Venituri şi

10

Tehnologii Informaţionale şi şefilor birourilor vamale. 7. Controlul asupra executării prezentului ordin se pune în sarcină directorului Departamentului venituri şi tehnologii informaţionale.

DIRECTORUL GENERAL AL SERVICIULUI VAMAL Tudor BALIŢCHI Chişinău, 1 august 2011. Nr. 214-O. REGULAMENT privind procedura de vămuire la domiciliu I. DISPOZIŢII GENERALE 1. Vămuire la domiciliu (în continuare – PVD) este o procedură simplificată de vămuire care permite: a) plasarea mărfurilor sub o destinaţie vamală la sediul titularului PVD, în locurile de încărcare sau de descărcare a mărfurilor sau alte locuri desemnate de către Serviciul Vamal (în continuare – locul de destinaţie); b) prezentarea de către titularul PVD a declaraţiei vamale electronice confirmată prin semnătura digitală; c) deschiderea/încheierea operaţiunii de tranzit în mod automat. 2. În sensul prezentului regulament, următoarele noţiuni semnifică: a) accesul la procedura de vămuire la domiciliu (în continuare – acces PVD ) – act al Serviciului Vamal, care conferă titularului său dreptul de a utiliza PVD în condiţiile prezentului Regulament; b) semnătură digitală – procedeu, prevăzut de legislaţie, obţinut în urma transformării criptografice a acestuia cu utili-

zarea cheii private, destinat să confirme autenticitatea documentului electronic în SI “Asycuda World”; c) declaraţia vamală în format electronic (în continuare – declaraţia electronică) – declaraţia vamală în detaliu, confirmată prin semnătura digitală a specialistului în domeniul vămuirii a titularului PVD utilizînd SIIV “Asycuda World”; d) culoarul albastru – este o grupare realizată pe baza unor criterii de selectivitate predefinite, care determină aplicarea controlului vamal ulterior; g) pre-audit vamal – reprezintă o formă de control economico-financiar şi sistemic asupra activităţii economice externe a societăţii comerciale, a formei structural-organizatorice şi a modului de asigurare a securităţii interne a acesteia, în scopul determinării conformităţii calităţii activităţilor practicate de aceasta: h) colaboratorul vamal împuternicit – colaboratorul vamal desemnat prin Ordinul şefului biroului vamal, însărcinat cu controlul vamal în cadrul PVD. 3. PVD poate fi solicitată de orice declarant, dacă sînt îndeplinite condiţiile cuprinse în prezentul regulament. 4. PVD se aplică mărfurilor ce se plasează sub destinaţiile vamale indicate în anexa nr.1 la prezentul regulament. 5. PVD poate fi aplicată mărfurilor din anexă nr.2 la prezentul regulament, cu excepţia următoarelor: a) mărfurilor strategice, conform Legii RM nr.1163-XIV din 26.07.2000 cu privire la controlul exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.137-138, art.970); b) mărfurilor care intră sub incidenţa Legii RM nr.111-XVI din 11.05.2006 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare şi radiologice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006,


EVAMUIRE Tema numărului

nr.98-101, art.451); c) mărfurilor supuse accizelor, cu excepţia celor indicate în anexa nr.2; d) mărfurilor vămuirea cărora impune prelevarea de eşantioane de către organele vamale în vederea analizelor tehnice sau de laborator; e) mărfurilor care beneficiază de tratament tarifar preferenţial; f) mărfurilor avînd mai mulţi destinatari/expeditori (“mărfuri în grupaj”).

II. CONDIŢII DE ACORDARE A ACCESULUI PVD 6. Accesul PVD se acordă de către Serviciul Vamal pe o perioadă de pînă la un an din data acordării accesului, cu posibilitatea prelungirii în condiţiile respectării prevederilor prezentului Regulament. 7. Accesul PVD se acordă declaranţilor care întrunesc cumulativ următoarele condiţii: 1) activează în domeniul comerţului extern de cel puţin 2 ani, din data perfectării primei declaraţii vamale; 2) lipsa infracţiunilor sau încălcărilor vamale pe perioada a 2 ani anterior prezentării solicitării. Condiţia este considerată ca îndeplinită în cazul în care, în cursul celor trei ani anteriori prezentării cererii, atît solicitantul cît şi persoanele responsabile din întreprinderea acestuia, sau persoanele care exercită controlul asupra gestiunii întreprinderii nu au comis infracţiuni economice, încălcări grave sau încălcări repetate ale legislaţiei vamale. 3) nu înregistrează debite faţă de bugetul de stat; 4) solvabilitate financiară, confirmată prin înregistrări contabile şi alte acte. Condiţia este considerată ca fiind îndeplinită în cazul în care această solvabilitate poate fi atestată pentru ultimii trei ani, precum şi atunci cînd solicitantul accesului PVD dispune de un capital social de cel puţin 1000000 lei. 5) realizarea în cursul a 2 ani, anterior prezentării solicitării, a operaţiunilor de comerţ exterior cu valoarea tranzacţiilor ce depăşeşte suma de 5 mln.lei pe an sau a peste 100 de operaţiuni vamale pe an, analogice operaţiunilor pentru care se solicită accesul PVD. 6) utilizarea unui sistem satisfăcător de gestiune a evidenţei operaţiunilor comerciale şi dacă este cazul, a documentelor de transport, care să permită realizarea adecvată a controalelor vamale. Condiţia este considerată realizată dacă solicitantul PVD îndeplineşte următoarele cerinţe:

a) utilizează un sistem contabil care să fie compatibil cu reglementările contabile generale şi care va facilita controalele vamale prin audit; b) permite accesul fizic sau electronic al organului vamal la registrele de evidenţă gestionate şi, dacă este cazul, la registrele sale de transport; c) dispune de un sistem logistic, care să asigure condiţii de gestionare separată a mărfurilor străine de cele autohtone; d) dispune de o organizare administrativă care să corespundă tipului şi dimensiunii acesteia şi care să fie adaptată la gestionarea fluxului de mărfuri, precum şi de un sistem de control intern, care să asigure identificarea tranzacţiilor ilegale sau defectuoase; e) se conformează condiţiilor stabilite de legislaţia în vigoare referitor la măsurile de politică economică; f) desfăşoară proceduri corespunzătoare de arhivare a documentelor şi informaţiilor care asigură protecţia datelor; g) sensibilizează angajaţii săi cu privire la necesitatea de a informa organele vamale în cazul apariţiei unor dificultăţi în îndeplinirea cerinţelor stabilite de prezentul Regulament, şi de a stabili persoanele şi datele de contact cu informarea Serviciului Vamal; h) întreprinde măsuri adecvate de securitate a tehnologiilor informaţionale pentru a proteja sistemul informatic şi documentaţia solicitantului împotriva oricăror imixtiuni. 7) Dispun de amplasamente, echipamente şi personal necesare manipulării mărfurilor. Condiţia este considerată realizată în cazul în care sînt îndeplinite următoarele cerinţe: a) clădirile utilizate în cadrul operaţiunilor în cadrul PVD să fie construite din materiale care rezistă la tentativele de acces ilegal şi oferă o protecţie împotriva imixtiunilor; b) există măsuri de control adecvate pentru a împiedica accesul neautorizat în zonele de manipulare a mărfurilor; c) măsurile privind manipularea mărfurilor să excludă introducere, substituirea sau pierderea neautorizată a mărfurilor şi defectarea unor unităţi de încărcare; d) există, dacă este cazul, proceduri care permit asigurarea gestionării licenţelor de import şi/sau de export legate de interdicţii sau de restricţii şi distingerea acestor mărfuri de alte mărfuri; e) solicitantul a luat măsuri care permit identificarea partenerilor săi comerciali, astfel încît să securizeze lanţul de livrare

internaţional; f) solicitantul efectuează, conform legii, verificări angajaţilor, care ocupă posturi sensibile sub aspectul securităţii şi efectuează verificări periodice ale activităţii şi antecedentelor acestora; g) solicitantul se asigură că angajaţii participă activ la programe de sensibilizare cu privire la asigurarea de securitate; 8) s-au înregistrat în calitate de declarant vamal în nume propriu, în conformitate cu prevederile Metodologiei de prelucrare a declaraţiei vamale în detaliu, aprobate prin Ordinul Serviciul Vamal nr.480O din 18.12.2006 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.199-202, art.697); 9) s-au înregistrat în calitate de principal obligat în operaţiunile de tranzit, în conformitate cu prevederile Normelor metodologice privind aplicarea sistemului de tranzit pe teritoriul Republicii Moldova, aprobate prin Ordinul Serviciului Vamal nr.288-O din 20.12.2005 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.28-30, art.72). 8. Pînă la acordarea accesului PVD, Serviciul Vamal va efectua un preaudit al solicitantului cu scopul de a verifica actele prezentate de către acesta şi respectarea cerinţelor stipulate în pct.7, subpunctele 1) – 7) din prezentul Regulament. 9. La examinarea solicitării de acordare a accesului PVD se vor lua în considerare informaţiile şi avizele prezentate de către alte autorităţi publice (Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, MAI, CCCEC etc.) în privinţa solicitantului. 10. Serviciul Vamal verifică respectarea de către titularul PVD a condiţiilor de acordare a accesului PVD pe întreaga perioadă de valabilitate a accesului, utilizînd toate formele de control vamal necesare pentru a asigura respectarea reglementărilor vamale. Rezultatele controlului pot servi drept temei pentru suspendarea sau anularea accesului conform capitolului 3 din prezentul Regulament.

III. PROCEDURA DE ACORDARE ŞI ANULARE A ACCESULUI LA PVD 11. Accesul PVD se acordă pe baza unei cereri scrise, întocmite conform anexei nr.3 la prezentul Regulament, care se depune la aparatul central al Serviciului Vamal fiind însoţită de documentele care atestă îndeplinirea condiţiilor prevăzute la capitolul 2 din prezentul Regulament şi o Declaraţie-angajament completată conform formularului prevăzut în anexa nr.4 la prezentul Regulament.

11


VAMUIRE Tema numărului

12. Prin semnarea Declaraţiei-angajament solicitantul se obligă: a) să respecte reglementările vamale şi condiţiile privind derularea PVD; b) să ţină evidenţa operaţiunilor de vămuire astfel, încît aceasta să permită verificarea lor de către organul vamal, inclusiv efectuarea auditului ulterior în modul stabilit; c) să păstreze şi să pună la dispoziţia organului vamal, documentele vizînd mărfurile vămuite precum şi evidenţa operaţiunilor; d) să permită organului vamal accesul necondiţionat, în orice moment, la mărfurile şi documentele ce fac obiectul PVD; e) să respecte obligaţiile care îi revin în cadrul termenului de intervenţie, conform PVD; f) să prezinte organului vamal din raza de activitate a căruia a realizat operaţiuni vamale conform PVD, declaraţii vamale imprimate pe suport de hîrtie cu documente ataşate, pentru finalizarea perfectării conform pct.35 din prezentul Regulament. 13. Examinarea solicitării şi aprobarea deciziei cu privire la acordarea accesului PVD se efectuează de către Serviciul Vamal după cum urmează: a) examinarea cererii şi a documentelor anexate – în termen de pînă la 15 zile din data recepţionării acestora de către Serviciul Vamal; b) efectuarea preauditului vamal – în termen de cel mult două luni din data recepţionării cererii. 14. Accesul PVD se acordă de Serviciul Vamal prin emiterea unui Ordin, care se aduce la cunoştinţa solicitantului şi birourilor vamale implicate. 15. Serviciul Vamal este în drept să refuze în acordarea accesului PVD în cazul în care nu sînt întrunite condiţiile prevăzute în capitolul 2 din prezentul Regulament. Decizia respectivă se aduce la cunoştinţa solicitantului în scris cu expunerea temeiurilor de refuz. 16. Serviciul Vamal este în drept să suspende accesul PVD în cazul în care există motive suficiente de a considera, că titularul a comis o încălcare a legislaţiei vamale sau nu îndeplineşte obligaţiile ce ii revin conform legislaţiei vamale în vigoare. 17. Serviciul Vamal anulează accesul PVD în următoarele cazuri: a) acordarea accesului s-a efectuat pe baza unor date incorecte sau incomplete; b) una sau mai multe dintre condiţiile ce au stat la baza acordării accesului nu mai sînt îndeplinite;

12

c) mărfurile sau mijloacele de transport declarate cu utilizarea PVD au constituit obiectul unei încălcări ale regulilor vamale sau a unei infracţiuni; d) la solicitarea titularului PVD.

IV. METODOLOGIA PVD PENTRU REGIMUL VAMAL DE IMPORT 18. Metodologia PVD la import cuprinde următoarele etape: A) Prezentarea mijloacelor de transport cu mărfuri la locul de destinaţie şi închiderea operaţiunii de tranzit: 19. Mărfurile destinate plasării sub regimul vamal de import sînt dirijate de postul vamal de frontieră către postul vamal de destinaţie, în raza de activitate a căruia se află titularul PVD, sub acoperirea unui document de tranzit (Carnet TIR sau declaraţia de tranzit T1). 20. Încheierea procedurii de tranzit T1 se efectuează în format electronic în SI “ASYCUDA World” de către colaboratorul vamal împuternicit după depunerea de către titularul PVD a declaraţiei electronice de import. 21. În cazul în care încheierea operaţiunii de tranzit T1 s-a efectuat cu încălcări procedurale, titularul PVD consemnează acest fapt în modul stabilit în SI “ASYCUDA World” şi anunţă imediat organul vamal de destinaţie. B) Achitarea drepturilor de import, conform legislaţiei în vigoare; C) Completarea, stocarea şi înregistrarea pe serverul organului vamal a declaraţiilor electronice de import: 22. Declaraţia electronică de import se depune în orele de program ale organului vamal, în decursul unei zile lucrătoare imediat următoare zilei în care a expirat termenul-limită de tranzit acordat. 23. Declararea mărfurilor se efectuează prin completarea, confirmarea prin semnătură digitală a specialistului în domeniul vămuirii împuternicit, stocarea informatică pe serverul organului vamal şi înregistrarea declaraţiei electronice, în corespundere cu cerinţele SI “ASYCUDA World”. 24. Prevederile Codului vamal şi altor acte normative privind completarea, rectificarea sau retragerea declaraţiilor vamale în detaliu se aplică în mod corespunzător declaraţiei electronice, în condiţiile prezentului Regulament. 25. În cazul cînd din motive tehnice sau din alte cauze, titularul PVD nu poate înregistra pe server declaraţia electronică, el este obligat să o imprime pe suport de hîrtie şi s-o predea cît mai curînd posi-

bil, colaboratorului vamal împuternicit, cu scopul de a permite acestuia efectuarea, în caz de necesitate, a controlului sigiliilor şi al mărfurilor. Colaboratorul vamal împuternicit înscrie data şi ora primirii declaraţiei. D) Decontarea drepturilor de import în S.I. “Economist”; E) Controlul declaraţiei electronice: 26. Controlul vamal al declaraţiei electronice se efectuează în termen de maximum 3 ore de la momentul înregistrării acesteia la organul vamal, prin analiza de risc a datelor ce se conţin în declaraţie. Termenul menţionat se calculează începînd cu momentul înregistrării în SI “ASYCUDA World” sau, în cazurile stipulate în pct.25 din prezentul Regulament, începînd cu momentul înregistrării manuale de colaboratorul vamal împuternicit prin înscrierea pe declaraţia vamală a datei şi orei primirii. În cazul depunerii declaraţiei de import cu maximum 30 de minute înainte de ora de încheiere a programului de lucru a organului vamal, termenul vizat în prezentul punct decurge începînd cu prima oră de program a zilei următoare de lucru. 27. În cazul în care controlul declaraţiei electronice nu a condus la sesizarea de neconcordanţe sau erori, declaraţia electronică se validează de către SI “ASYCUDA World” în format electronic, atribuindu-se culoarul albastru de vămuire. 28. În cazul în care în termenul stipulat în pct.26 din prezentul Regulament, se constată fapte ce impun efectuarea controlului vamal documentar şi/sau fizic al mărfurilor, colaboratorul vamal împuternicit comunică acest fapt conducătorului subdiviziunii vamale care poate dispune redirecţionarea declaraţiei electronice pe culoar roşu sau galben de vămuire, conform procedurii stabilite în Ordinul Serviciului Vamal nr.480-O din 18.12.2006 cu privire la Metodologia de prelucrare a declaraţiei vamale în detaliu (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.199-202, art.697). 29. În cazul redirecţionării declaraţiei electronice, controlul vamal documentar şi/sau fizic se efectuează de către echipele de intervenţie la locul de destinaţie, în termen de cel mult 36 de ore din momentul redirecţionării Acest termen poate fi prelungit de către conducătorul subdiviziunii vamale în cazuri temeinic justificate, dar nu poate depăşi termenul stabilit de art.199 al Codului vamal, cu informarea titularului PVD. 30. Nu se admite informarea prealabilă a titularului PVD despre decizia privind


VAMUIRE Tema numărului

redirecţionarea declaraţiei electronice şi intervenţia organului vamal. 31. Toate operaţiunile vamale cu utilizarea PVD fac obiectul unei analize de risc în scopul determinării necesităţii controlului ulterior. F) Descărcarea mărfurilor: 32. Dacă organul vamal nu intervine în termenul menţionat la pct.26 din prezentul Regulament, titularul PVD are drept să înlăture sigiliile de pe compartimentul marfar a mijlocului de transport şi să descarce mărfurile. G) Prezentarea organului vamal a copiilor pe suport de hîrtie a declaraţiilor vamale de import, tranzit, a documentelor de însoţire a mărfii pentru finalizarea procedurii în cadrul PVD. 33. În termen de cel mult 30 zile de la validarea declaraţiei electronice, titularul PVD este obligat să prezinte organului vamal în raza căruia s-a realizat operaţiunea vamală, declaraţia respectivă imprimată pe suport de hîrtie, cu aplicarea ştampilei de către titularul PVD în modul stabilit. 34. Închiderea documentelor pe suport de hîrtie asupra operaţiunii de tranzit se efectuează după prezentarea de către titularul PVD a acestora organului vamal de destinaţie, dar nu mai tîrziu de 15 zile după încheierea tranzitului în format electronic. Încheierea documentelor pe suport de hîrtie asupra procedurii de tranzit (Carnet TIR sau declaraţie de tranzit în procedura T1) se efectuează de către organul vamal de destinaţie la prezentarea acestora de către titularul operaţiunii de tranzit, după încheierea operaţiunii de tranzit în format electronic. 35. La solicitarea titularului PVD, organul vamal aplică ştampila pe copia declaraţiei electronice pe suport de hîrtie, restituind titularului PVD exemplarele corespunzătoare. 36. După recepţionare de către organul vamal a copiilor pe suport de hîrtie a declaraţiilor vamale, colaboratorul vamal împuternicit le redirecţionează pe culoarul verde de vămuire.

anunţă de către titularul PVD prin completarea şi înregistrarea în SI “ASYCUDA World” a declaraţiei electronice de export, fără încărcarea efectivă a mărfurilor în mijlocul de transport. 39. Operaţiunea de tranzit pentru mărfurile destinate exportului se va iniţia la biroul vamal din raza căruia se află expeditorul numai în format electronic, în SI “ASYCUDA World”. Biroul vamal de frontieră va confirma operaţiunea de tranzit în format electronic cu perfectarea documentului pe suport de hîrtie conform dispoziţiilor Serviciului Vamal. 40. Din momentul depunerii declaraţiei electronice de export, mărfurile trebuie să fie identificate şi separate de alte mărfuri decît cele de export. 41. Prevederile pct.18-36 din prezentul Regulament se aplică în mod corespunzător şi regimului vamal de export. 42. Declaraţia de export poate fi depusă şi în afara orelor de program al organului vamal, cu acordul acestuia.

43. După validarea declaraţiei electronice de export, titularul PVD este în drept să aplice sigilii proprii la mijloacele de transport încărcate cu mărfuri pentru export, cu respectarea procedurii de aplicare, păstrare şi evidenţă a acestora. 44. Titularul PVD este în drept să depună declaraţia electronică de export direct la organul vamal de frontieră.

2. Metodologia PVD pentru regimul vamal de perfecţionare activă 45. Prevederile pct.18-36 din prezentul Regulament se aplică în mod corespunzător regimului vamal de perfecţionare activă. 46. Încheierea regimului de perfecţionare activă poate fi efectuată în cadrul PVD dacă titularul PVD deţine accesul PVD pentru destinaţia vamală, conform anexei nr.1 din prezentul Regulament.

V. METODOLOGIA PVD PENTRU REGIMUL VAMAL DE EXPORT 37. PVD poate fi aplicată tuturor mărfurilor exportate, cu excepţia următoarelor mărfuri: a) mărfurilor menţionate la pct.5 din prezentul Regulament; b) mărfurilor autohtone vămuite la export, care sînt depozitate în antrepozit pînă la scoaterea de pe teritoriul vamal. 38. Intenţia de a exporta mărfurile se

13


VAMUIRE Tema numトビului

I 14


Reguli

Modernizarea Codului Vamal - activitatea de perspectivă a anului viitor

I

Natalia Calenic, şef Direcţia managementul strategic şi relaţii internaţionale

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- „Republica Moldova are nevoie de un nou Cod Vamal Modernizat”, – aceasta este concluzia studiului comparat al legislaţiei vamale naţionale prin prisma Convenţiei internaţionale cu privire la simplificarea şi armonizarea procedurilor vamale (Convenţia de la Kyoto revizuită). Cum a fost elaborat acest studiu şi cum vor fi implementate recomandările ce se conţin în el vă vom relata în materialul ce urmează. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Î

n contextul executării Planului de acţiuni ale Guvernului pentru anii 2011-2014, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.179 din 23.03.2011 la capitolul simplificare şi uniformizare a procedurilor de vămuire a mărfurilor prin ajustarea Codului Vamal la prevederile Convenţiei de la Kyoto Revizuită /Revised Kyoto Convention/ ( în continuare – RKC), la începutul anului 2011, Serviciul Vamal al Republicii Moldova a lansat procesul de revizuire a Codului Vamal în vigoare şi a altor acte normative ce reglementează activitatea vamală. Acest exerciţiu deosebit de complex a fost realizat cu suportul proiectului USAID/BIZTAR şi susţinut ulterior de experţii EUBAM. Serviciul Vamal a beneficiat de asistenţa expertului de nivel foarte înalt, Dna Patricia McCauley, cu mulţi ani de experienţă în vama S.U.A. şi de consultanţă la nivel internaţional. În anii 1990, Dna Mccaley a coordonat întregul proces de revizuire a Convenţiei Kyoto desfăşurat în cadrul Organizaţiei Mondiale a Vămilor (OMV), iar ulterior a acordat asistenţă mai multor ţări în procesul de aderare la acest instrument de modernizare vamală. Analiza comparativă a legislaţiei vamale a avut ca scop evaluarea gradului de corespundere a reglementărilor naţionale în vigoare principiilor stipulate în RKC şi

elaborarea de recomandări întru asigurarea compatibilităţii Codului Vamal naţional în raport cu această Convenţie. Metodologia studiului comparat a fost propusă de expertul Patricia McCauley, (această metodologie fiind cu succes aplicată în mai multe ţări) şi a prevăzut o analiză detaliată a fiecărui articol din Codul Vamal, alte acte normative cu principiile generale şi specifice din RKC. Pentru a asigura un nivel înalt de expertiză a cadrului legal, Dna McCauley a lucrat de comun cu specialiştii din cadrul Serviciului Vamal, pe parcursul anului fiind desfăşurate cinci sesiuni de lucru cu durata de la două pînă la patru săptămîni. În cadrul şedinţelor specialiştii au discutat aspecte teoretice, dar şi practice de implementare a prevederilor Codului Vamal în Republica Moldova, ceea ce a permis efectuarea unei evaluări profesioniste şi complexe a cadrului legal. Multe aspecte au fost discutate pînă la cele mai mici detalii (este cunoscut că o singura virgulă poate schimba sensul unei propoziţii) altele - la nivel de principii şi viziuni. Rezultatul s-a materializat în tabele de concordanţă ce cuprind constatări cu privire la corespunderea (parţială, totală sau necorespunderea) fiecărui articol din Codul Vamal la prevederile RCK, şi un set de recomandări privind ajustările ce se impun. În studiu se constată mai multe lacune şi neconcordanţe ale cadrului le-

gal naţional cu RCK, totodată sînt identificate prevederile conforme în totalitate principiilor legislaţiei vamale moderne. Totalizarea studiului comparat a avut loc în luna iulie, anul curent, fiind definitivate două tabele de concordanţă cu RKC: primul tabel se referă la Codul Vamal al Republicii Moldova în vigoare şi cel de-al doilea la alte actele normative în domeniu (legislaţia secundară). „...Eforturile continue sînt esenţiale pentru a asigura punerea în aplicare a standardelor internaţionale şi a celor mai bune practici, precum şi menţinerea compatibilităţii legislaţiei şi a procedurilor vamale în raport cu Convenţia Internaţională cu privire la simplificarea şi armonizarea procedurilor vamale(Convenţia revizuită de la Kyoto/RKC ). Aderarea la RKC este deosebit de importantă pentru administraţiile vamale. Prin aceasta se demonstrează că vama, de fapt, implementează principii moderne şi fundamentale care ar trebui să determine o administraţie eficientă în secolului XXI, o precondiţie pentru comerţ. De asemenea este recunoscut la nivel internaţional faptul că măsurile specifice RKC consolidează capacităţile administraţiei vamale în eficientizarea colectării veniturilor, ceea ce rămîne a fi un rol important pentru vama Moldovei. Veniturile ar putea creşte ca urmare a unei baze

15


Reguli de impozitare mai mari atrase de vămuirea mai rapidă a mărfurilor şi costuri comerciale reduse şi prin punerea în aplicare a tehnicilor vamale specifice, cum ar fi auditul post-vămuire. În acest sens, OMV salută şi sprijină ferm eforturile Republicii Moldova de a adera la RCK, care are deja 77 părţi contractuale şi acoperă mai mult de 80 la sută din comerţul mondial. Noi credem că aderarea Republicii Moldova la CRK, de asemenea va fi foarte utilă şi prin prisma facilitării comerţului în regiune, avînd în vedere că ţările vecine, Romania şi Ucraina, au devenit părţi contractuale, în prima jumătate a anului 2011. În cele din urmă, aş dori să vă asigur în dorinţa OMV de a continua să vă asigure asistenţă în procesul de aderare la RKC...”. Extras din mesajul din 22 august 2011 a lui Kunio MIKURIYA, Secretarul General al Organizaţiei Mondiale a Vămilor. Concluzia generală a studiului prevede că, pentru a ajusta legislaţia vamală naţională la RKC şi pentru ca Republica Moldova să devină parte a acestei Convenţii, se impune elaborarea unui nou Cod Vamal. Este important de remarcat, în acest context, că aderarea Republicii Moldova la RKC nu constituie un scop în sine (finalmente aderarea este o formalitate). Cel mai important lucru este conştientizarea şi recunoaşterea faptului că actualul Cod Vamal nu asigură un cadrul juridic necesar pentru a dezvolta o activitate vamală modernă, care corespunde necesităţilor sistemului vamal precum şi ale comunităţii de afaceri. Ne referim, în primul rînd, la importatori/exportatori, brokeri vamali, transportatori. De menţionat că poziţia businessului vizavi de această problematică este una pro-activă şi a fost reiterată de către Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova şi Asociaţia Brokerilor Vamali din Republica Moldova, care au declarat următoarele. „Reglementările vamale în vigoare doar parţial corespund cerinţelor comunităţii de afaceri moderne, ţinînd cont de procesul ireversibil de utilizare a tehnologiilor informaţionale şi comerţului electronic. Astfel, considerăm extrem de important ca legislaţia vamală a Republicii Moldova să reflecte noua realitate economică, pentru a reduce barierele în calea comerţului şi a investiţiilor, a spori competitivitate, precum şi pentru a permite vămii să facă faţă schimbărilor majore intervenite în practicile comerciale şi în metodele de control.

16

În aceste condiţii, considerăm necesară revizuirea complexă şi radicală a Codului Vamal al Republicii Moldova, adoptat în anul 2000, astfel încît acesta să transpună standarde internaţionale şi cele europene, să cuprindă abordări moderne de securitate şi facilitare a comerţului şi să asigure o platformă solidă pentru proceduri vamale rapide, transparente şi eficace. Remarcăm că existenţa unui cadru normativ transparent şi previzibil ce asigură o balanţă rezonabilă între măsurile de constrîngere şi de simplificare a comerţului internaţional reprezintă o precondiţie pentru dezvoltarea activităţii companiilor ce prestează servii de mediere în vamă, precum şi pentru o administrare vamală modernă. Constatăm că legislaţia naţională în domeniul vamal doar parţial corespunde principiilor susmenţionate, şi reglementările în vigoare, privite în ansamblu, nu asigură un cadru normativ uniform şi coerent. Cu toate că Codul Vamal al Republicii Moldova a fost de mai multe ori modificat şi completat în vederea alinierii la standardele internaţionale, continuarea practicii respective nu pare a fi oportună, dat fiind că aceasta agravează semnificativ aplicarea în practică a legislaţiei vamale, atît din partea organelor vamale, cît şi din partea agenţilor economici. În acest context, susţinem reformarea conceptuală a legislaţiei vamale cu scopul modernizării acesteia”. De menţionat că Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova şi Asociaţia Brokerilor Vamali din Republica Moldova şi-au anunţat disponibilitatea de a susţine eforturile de modernizare a Codului Vamal şi a altor acte normative în domeniu. Concluziile studiului comparat au fost pe larg discutate la nivel de experţi, fiind expuse opinii, argumente pro şi contra pentru un nou Cod Vamal. Ca urmare a mai multor dezbateri şi ulterior a şedinţelor la nivel de conducători ai Serviciului Vamal şi ai Ministerului Finanţelor, în septembrie anul curent s-a convenit asupra lansării procesului de elaborare a noului Cod Vamal Modernizat al Republicii Moldova. În acest scop a fost instituit un grup de lucru, componenţa şi planul de activitate ai acestuia fiind aprobate prin Ordinul Ministrului Finanţelor la 29 septembrie 2011. 10 membrii ai grupului de lucru – specialiştii din Serviciul Vamal şi Ministerul Finanţelor - s-au convocat deja într-o şedinţă preparatoare din 3 octombrie şi şi-au început activitatea propriu-

Patricia McCauley

zisă. Planul de lucru al grupului prevede elaborarea proiectului noului Cod Vamal în corelare cu RKC, avînd la baza studiul comparat, precum şi în corespundere cu legislaţia vamală a Uniunii Europene. Grupul de lucru va fi responsabil pentru elaborarea textului noului cod, a tabelului de concordanţă cu legislaţia UE, precum şi a notelor de fundamentare. Se preconizează că primul proiect al codului va fi finalizat către luna mai a anului 2012. În procesul de activitate a grupului de lucru vor fi implicaţi, după necesitate, alţi colaboratori ai Serviciului Vamal, specialişti în materie din cadrul altor autorităţi publice. În conformitate cu principiul transparenţei decizionale, la şedinţele grupului de lucru vor fi invitaţi reprezentanţi ai mediului de afaceri, experţi în materie din instituţiile de învăţămînt superior de profil şi alţi specialişti din ţară şi din străinătate. Susţinerea şi asistenţa necesară vor fi acordate de experţii EUBAM, OMV şi alte instituţii interesate. Membrii grupului se vor întruni în şedinţe săptămînal, totodată, cu regularitate vor fi organizate şedinţe în format extins cu participarea experţilor, oamenilor de afaceri. Pentru a asigura transparenţa maximă a întregului proces, va fi creată o rubrica specială pe pagina web a Serviciului Vamal, în care vor fi publicate proiecte şi materiale elaborate şi va fi oferită posibilitatea de a remite propuneri şi obiecţii.

Revista VAMA va continua să informeze cititorii săi despre derularea procesului de elaborare a Codului Vamal Modernizat şi va publica materiale relevante.

I


Reguli

Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale – impediment în calea comerţului internaţional

I

Anastasia Certan, director, Direcţia generală politică şi legislaţie fiscală şi vamală, Ministerul Finanţelor --------------------------------------------------------------------------------------------------------- Agenţii economici care sînt antrenaţi în comerţul internaţional se confruntă cu o serie de bariere: autohtone, internaţionale, politice, de afaceri şi culturale. În articolul de faţă ne vom referi doar la barierele internaţionale. Acestea sînt formate din barierele tarifare, dacă se utilizează ca instrument principal taxele vamale, şi barierele non-tarifare (BNT), în cazul în care sînt utilizate alte instrumente decît taxele vamale: standardizarea, drepturile proprietăţii intelectuale, procedurile vamale, brevetarea importurilor, reglementarea comerţului şi măsurile administrative. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

B

arierele non-tarifare din domeniul comerţului se referă la măsuri discriminatorii directe sau indirecte faţă de mărfurile şi/sau producătorii străini (adică importatori) sau politici care restricţionează comerţul şi care au efect similar asupra tarifelor. Actualele practici ale ţărilor Uniunii Europene se bazează pe BNT ca măsuri protecţioniste (cote, embargouri, dumping), drept necesitate de a proteja industriile sensibile la import, în timp ce utilizarea BNT pe baza cantităţii şi controlului nivelurilor de preţ a scăzut semnificativ. În Republica Moldova se urmăreşte exact contrariul practicilor conturate în prezent; pentru serviciile acordate de autorităţile vamale naţionale se percepe taxa pentru efectuarea procedurilor vamale, adică un comision vamal. La rîndul său, taxa pentru efectuarea procedurilor vamale este atribuită la categoria măsurilor non-tarifare sub formă de reguli non-transparente cantitative de taxe vamale care reprezintă bariere în calea comerţului la importul mărfurilor şi influenţează indirect tarifele şi preţul mărfurilor. Din aceste considerente, una din recomandările Comisiei Europene pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Apro-

fundat şi Cuprinzător (ZLSAC) dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, prezentate de Misiunea de evaluare, vizează că „Republica Moldova va continua reformele în vederea anulării taxelor vamale ce nu sunt conforme cu prevederile Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi UE şi va demonstra că orice taxe aplicate sunt conforme cu aceste dispoziţii”. Întru realizarea acestei recomandări, ne-am propus efectuarea unui studiu referitor la taxele pentru efectuarea procedurilor vamale şi aducerea acestora în conformitate cu prevederile Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) şi Uniunii Europene (UE).

Pentru aceasta, a fost examinat aspectul legislativ al taxelor pentru efectuarea procedurilor vamale, reieşind din: 1. Legislaţia vamală naţională: Codul vamal şi Legea cu privire la tariful vamal (anexele nr.2 şi 3). 2. Acquis-ul comunitar: Codul comunitar modernizat vamal. 3. Regulile OMC aplicabile barierelor netarifare: Acordul General pentru Tarife Vamale şi Comerţ (GATT 1994). 4. Convenţia internaţională pentru simplificarea şi armonizarea regimurilor vamale (Convenţia de la Kyoto revizuită). 5. Legislaţia vamală a României, Poloniei, Italiei şi Letoniei.

17


Reguli

6. Ghidul cu privire la Negocierile din cadrul OMC privind facilitarea comerţului. În continuare ne vom referi la fiecare din aceste surse legislative.

18

1. Legislaţia vamală naţională cu privire la taxa pentru efectuarea procedurilor vamale se reglementează prin prevederile Codului vamal şi ale Legii cu privire la tariful vamal.

Prevederile Codul vamal stabilesc că taxa pentru efectuarea procedurilor vamale se achită la utilizarea oricărei destinaţii vamale, cu excepţia abandonului în favoarea statului, iar nomen-


Reguli clatorul serviciilor acordate de organele vamale şi taxele pentru ele sînt aprobate în conformitate cu Legea cu privire la tariful vamal, care se prezintă în tabelul de mai jos. Astfel, sistemul taxelor pentru efectuarea procedurilor vamale cuprinde 17 tipuri de taxe care sînt stabilite în următoarele cazuri: plasarea mărfurilor sub regimurile vamale import, export, reexport, antrepozit vamal, perfecţionare activă, perfecţionare pasivă, admitere temporară, export temporar, zonele economice libere, transformare sub control vamal, distrugerea, magazin duty-free, păstrarea bunurilor în depozitele vamale, prezentarea informaţiilor statistice, prelucrarea informaţională a declaraţiei, aplicarea sigiliului vamal, aplicarea sigiliului electronic, aplicarea etichetei electronice “SMART”, eliberarea autorizaţiilor, eliberarea adeverinţelor. Cotele taxelor pentru efectuarea procedurilor vamale se stabilesc: • în sumă absolută (fixă) la unitatea de măsură a mărfii; • ad-valorem în procente de la valoarea mărfii; • combinată, care îmbină cotele taxei stabilite ad-valorem şi în sumă absolută (fixă) maximă ce nu poate fi depăşită. 2. În conformitate cu prevederile Codului comunitar vamal modernizat, autorităţile vamale nu solicită costuri sau redevenţe pentru îndeplinirea controalelor vamale sau pentru orice alte acţiuni referitoare la aplicarea legislaţiei vamale în cursul programului oficial de lucru al birourilor lor vamale competente. Cu toate acestea, autorităţile vamale pot solicita plata unor redevenţe sau recuperarea costurilor pentru prestarea de servicii speciale, cum ar fi: • prezenţa, dacă este necesar acest lucru, a personalului vamal în afara programului oficial de lucru al biroului vamal sau în alte locuri decît birourile vamale; • analiza sau expertiza mărfurilor, respectiv cheltuielile poştale pentru returnarea acestora solicitantului, în special în ceea ce priveşte deciziile luate cu privire la informaţiile obligatorii sau informaţiile privind aplicarea legislaţiei vamale; • examinarea sau prelevarea de eşantioane de mărfuri în scopul verificării sau distrugerea mărfurilor, în cazul în care implică alte costuri decît cele legate de utilizarea personalului vamal; • măsuri excepţionale de control, în cazul în care acestea se dovedesc a fi ne-

cesare din cauza naturii mărfurilor sau a riscului potenţial. 3. Prin aderare la OMC, Republica Moldova s-a angajat: • să aplice taxe directe sau indirecte (altele decît tariful vamal) în legătură cu importul sau exportul, care se vor limita la costul aproximativ al serviciilor prestate şi nu vor reprezenta o măsură protecţionistă indirectă pentru mărfurile naţionale sau o impunere a importurilor sau exporturilor în scopuri fiscale, precum şi să recunoască necesitatea reducerii numărului şi diversităţii acestor taxe; • să asigure ca toate legile şi regulamentele cu privire la dreptul la comerţul cu bunuri şi toate taxele sau plăţile aplicate privind asemenea drepturi să fie în deplină conformitate cu prevederile OMC, în particular, Articolele III, VIII şi XI a GATT 1994, şi aceste legi şi regulamente, de asemenea, să fie implementate în deplină conformitate cu aceste cerinţe, inclusiv aplicarea uniformă, echitabilă şi nediscriminatorie a acestor taxe şi plăţi; • să nu aplice şi să nu reintroducă taxe

la depunerea declaraţiei vamale în afara programului oficial de lucru al biroului vamal; • devamarea mărfurilor în alt loc decît biroul vamal; • devamarea mărfurilor în afara programului oficial de lucru al biroului vamal. Mărimile taxelor aplicate pentru aceste proceduri urmează a fi limitate la costul aproximativ al serviciilor prestate de către autorităţile vamale. Totodată, în cazul în care autorităţile vamale nu pot furniza informaţii cu titlu gratuit, orice taxă se limitează la costul aproximativ al serviciilor prestate. 5. Legislaţiile vamale ale României, Poloniei, Italiei şi Letoniei au fost structurate în următorul tabel. 6. În Ghidul cu privire la negocierile din cadrul OMC privind facilitarea comerţului sînt stabilite standardele de bază care stau la aplicarea taxelor pentru efectuarea procedurilor vamale, şi anume mărimea acestora: • să nu depăşească costul aproximativ al serviciilor prestate;

ad-valorem (%) pentru procedurile vamale, dar să introducă un regim de taxe fixe; să aplice taxele pentru procedurile de import în conformitate cu cerinţele OMC, în particular Articolele VIII şi X a GATT 1994; • să aplice un nivel de taxe, ce nu vor depăşi costul aproximativ al prestării serviciilor vamale pentru procedurile de import. 4. În conformitate cu Convenţia de la Kyoto revizuită, taxa pentru efectuarea procedurilor vamale se aplică la: • efectuarea procedurilor vamale pînă

• să nu se calculeze pe baza taxei advalorem. De rînd cu aceasta, a fost efectuată o analiză comparativă a sumelor încasate la bugetul de stat sub formă de taxă pentru efectuarea procedurilor vamale pe perioada anilor 2009 – 2010. S-a constatat că, în anul 2009, s-au încasat la bugetul de stat 200,3 mil. lei, iar în anul 2010 – 249,6 mil. lei, suma majorîndu-se în anul 2010 faţă de anul 2009 cu 49,3 mil. lei. Sumele încasate privind această taxă pe perioada de referinţă constituie în medie 1,5% din veniturile totale ale bugetului de stat.

19


Reguli

Ca rezultat al analizei cadrului legislativ naţional şi internaţional, precum şi al standardelor internaţionale, s-a remarcat că: • majoritatea taxelor pentru efectuarea procedurilor vamale aplicate în Republica Moldova nu sînt în conformitate cu prevederile OMC şi UE, reieşind din structura serviciilor prestate de organele vamale pentru care se aplică taxele, structura cotelor taxelor şi mărimea acestora; • taxa pentru efectuarea procedurilor vamale trebuie să fie stabilită în sumă fixă, mărimea căreia să fie determinată de costul real al cheltuielilor suportate de către organele vamale în urma serviciilor prestate. În acest context, au fost formulate următoarele recomandări, care cuprind două etape de realizare: I. Prima etapă: eliminarea graduală a taxelor pentru efectuarea procedurilor vamale ce nu corespund cerinţelor Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi Uniunii Europene, cu stabilirea ulterioară a unei taxe în sumă fixă pentru unele activităţi vamale specifice conform standardelor internaţionale. Această etapă vizează: • eliminarea taxelor pentru efectuarea procedurilor vamale stabilite în sumă fixă, ad-valorem şi combinate pentru actualul întreg spectru de servicii vamale, cu excepţia celei specificate la aplicarea sigiliului vamal, eventualul cost al bugetului de stat constituind 236,8 mil. lei (conform datelor anului 2010); • eliminarea taxei pentru efectuarea

20

procedurilor vamale stabilite în sumă fixă la aplicarea sigiliului electronic şi etichetei electronice „SMART”, bugetul de stat nesuportînd nici un cost, din considerente că serviciile vamale date nu se acordă şi, respectiv, aceste taxe nu sînt încasate. Necesitatea anulării graduale a taxei pentru efectuarea procedurilor vamale derivă din obiectivul primordial, care a stat la baza introducerii acestei taxei – modernizarea infrastructurii vamale naţionale şi menţinerea continuă a acesteia, moment ce trebuie să fie invocat şi în procesul negocierii Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. II. A doua etapă: stabilirea taxei pentru efectuarea procedurilor vamale în sumă fixă pentru serviciile prestate de organele vamale conforme standardelor Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi Uniunii Europene. Întru diminuarea eventualelor pierderi bugetare ca urmare a eliminării gra-

duale a taxelor pentru efectuarea procedurilor vamale, s-a propus stabilirea concomitentă a unei taxe pentru efectuarea procedurilor vamale în sumă fixă, a cărei mărime va fi determinată de costul real al cheltuielilor suportate de către organele vamale în urma serviciilor prestate, practică existentă în legislaţia vamală naţională şi în anii 2000 – 2005. În acest sens, vor fi examinate toate tipurile de servicii vamale ce corespund practicii UE în materie şi selectate cele care vor fi aplicate în Republica Moldova, precum şi identificate toate cheltuielile aferente serviciilor prestate de organele vamale, ceea ce constituie un subiect de analiză pentru perioada de implementare a recomandărilor studiului. Revederea cuantumului taxei pentru efectuarea procedurilor vamale în cazul aplicării sigiliului vamal urmează a fi efectuată după identificarea eventualelor pierderi la buget (actualmente acestea constituind 12,8 mil. lei – conform datelor anului 2010) şi a analizei practicii internaţionale în domeniu. De menţionat că recomandările studiului vor fi implementate treptat cu începere de la 1 ianuarie a anului calendaristic, imediat următor anului intrării în vigoare a Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Şi în final, cu siguranţă, atît eliminarea Barierelor non-tarifare sub formă de comision vamal non-conforme standardelor OMC şi UE, cît şi păstrarea şi introducerea a celor conforme vor duce la diminuarea costurilor suportate de agenţii economici, iar, ca rezultat, se vor lărgi posibilităţile şi vor spori beneficiile acestora de a pătrunde liber pe piaţa internă a ţării. Acest fapt va permite de a realiza pe deplin recomandările Comisiei Europene pentru instituirea ZLSAC dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană – obiectiv important aflat actualmente în vizorul autorităţilor competente naţionale.


COMENTARII Comentarii

Dezvoltarea sistemului de management al riscurilor în activitatea Serviciului Vamal Mihai Raducan, şef Direcţia analiza riscurilor, Departamentul de aplicare a legii

1. Situaţia actuală în domeniul analizei şi managementului riscurilor Trăim într-o lume ce se află în continuă mişcare în care comerţul mondial reprezintă unul din elementele constitutive ale creşterii economice şi dezvoltării sociale. Acest fapt are influenţă directă asupra contextului în care activează administraţiile vamale. Anume acest fapt a afectat modul în care administraţiile vamale sînt organizate şi abordează executarea atribuţiilor ce le revin. Noile provocări ce ţin de gestionarea frontierelor şi fluxurilor de mărfuri şi persoane ce traversează aceste frontiere impun ca administraţiile vamale din întreaga lume să se mişte spre modele de management a riscurilor tot mai structurate şi sistematizate. Serviciul Vamal al Republicii Moldova, ca şi administraţiile vamale din alte ţări, este în căutarea continuă a punctului efemer de echilibru rezonabil şi echitabil între asigurarea conformităţii şi minimizarea imixiunii în comerţul legitim, care presupune perturbarea lanţului de aprovizionare şi costuri suplimentare. Uneori, identificarea echilibrului între intervenţie şi facilitare este privită ca activitate cu rezultat „joc cu rezultat zero”, în care creşterea nivelului uneia (facilitare) va implica în mod inevitabil scăderea pe cealaltă parte (nivelul de respectare a prevederilor legale). Însă experienţa la nivel mondial a demonstrat că acest lucru este fals şi este important să înţelegem că controlul vamal şi facilitarea nu sînt obiective care se exclud reciproc, fiind posibilă atingerea unui nivel optim pentru ambele. Anume conceptul de management al riscurilor permite asigurarea unui nivel optim de control asupra conformităţii şi a facilităţilor acordate. Un element-cheie

al acestei abordări reprezintă procesul de „ghidare” a comunităţii de afaceri şi a populaţiei spre atitudine de respectare voluntară a reglementărilor, lăsînd o mai mare parte din resursele limitate de control pentru a fi direcţionate spre tranzacţii şi situaţii cu risc peste nivelul acceptabil. 1.1. Schimbarea opticii Schimbarea opticii utilizate în definirea domeniului analizei riscurilor este dictată de realităţile zilei de astăzi. Analiza de risc nu poate fi limitată doar la procesul de vămuire propriu-zis, ci urmează a fi extrapolată la toate dimensiunile activităţii Serviciului Vamal. Astfel, în domeniul analizei riscurilor trebuie să intre şi, în viitorul apropiat, va include şi examinarea fenomenelor precum ar fi: - evaluarea impactului asupra activităţii economice externe a modificării cadrului normativ naţional, a ţărilor limitrofe sau din regiune, - evaluarea eventualului impact a oscilării cotaţiilor pe pieţele internaţionale de mărfuri sau valutare. 1.2. Realizările atinse Situaţia actuală în domeniul managementului riscurilor este caracterizată de următoarele realizări ce au fost materializate, în special, pe parcursul ultimelor şase luni. Aici trebuie să trecem în revistă principalele schimbări ce au avut loc în activitatea Serviciului Vamal al Republicii Moldova, ce pot fi reportate domeniului analizei şi managementului riscurilor asociate activităţii vamale: a. Implementarea conceptului „vămuire la domiciliu”, Ordinul Directorului general al Serviciului vamal nr.214-o din 1 august 2011; b. Instituirea Grupului de Management al Riscurilor (pentru nivelul Aparatului Central) şi Grupurilor Locale de Anti-

fraudă (pentru nivelul birourilor vamale), Ordinul Directorului general al Serviciului vamal nr.86-o din 22 martie 2011 „Cu privire la instituirea Consiliului de management al riscurilor, Grupului de management al riscurilor şi Grupul local antifraudă”; c. Implementarea conceptului de „agent economic de încredere”, Ordinul Directorului general al Serviciului vamal nr.268-o din 9 iulie 2010; d. Instituirea sistemului de circulaţie a rapoartelor suspiciuni fraude, Ordinul Directorului general al Serviciului vamal nr.362-o din 8 octombrie 2010; e. Instituirea funcţiilor responsabililor de analiză de risc în cadrul posturilor vamale cu volume considerabile de tranzacţii economice externe, Dispoziţia Directorului general al Serviciului Vamal nr.338-d din 15 septembrie 2010. Prin urmare, s-a reuşit instituirea în cadrul Serviciului Vamal a Moldovei a unor entităţi organizatorice noi de profil, care participă activ la procesul de organizare şi optimizare a activităţii de gestionare a riscurilor atît în cadrul Aparatului central al Serviciului Vamal, cît şi în cadrul birourilor vamale. 1.3. Planuri pentru perioada imediat următoare Procesul de management al riscurilor va atinge rezultatele scontate numai atunci cînd întregul personal vamal, de la toate

21


COMENTARII Comentarii

nivelurile ierarhice, va contribui prin acţiunile sale la aplicarea în practică a politicilor de gestionare a riscurilor. Acest proces complex nu se poate baza doar pe specialiştii din cadrul subdiviziunilor specializate din cadrul Aparatului central al Serviciului Vamal şi a birourilor vamale. Astfel, se face din ce în ce mai si mţită necesitatea asigurării sincronizării eforturilor pe toată verticala Serviciului Vamal. Reieşind din considerentul că sistemul de management al riscurilor nu poate fi unul static, Direcţia analiza riscurilor din cadrul Serviciul Vamal, pentru perioada ce urmează, îşi propune realizarea următoarelor activităţi: • efectuarea analizei eficacităţii criteriilor de selectivitate existente în sistemul informaţional „ASYCUDA World”, în vederea ajustării numărului de declaraţii selectate pe culoarul roşu de selectivitate la capacitatea de procesare a declaraţiilor vamale a posturilor vamale, cît şi excluderea cazurilor cînd aceeaşi declaraţie vamală este selectată de mai multe criterii de selectivitate inconsistente ca mesaj; • dezvoltarea în cadrul Direcţiei analiza riscurilor a capacităţilor pentru analiza trendurilor macroeconomici în vederea anticipării impactului acestora asupra comerţului extern şi identificării unor noi riscuri ce ar putea fi condiţionate de schimbarea contextului; • revigorarea sistemului de colectare de către Direcţia analiza riscurilor a informaţiei în condiţiile stabilite de Hotărîrea Guvernului nr.1144 din 3 noiembrie 2005 „Cu privire la aprobarea Concepţiei sistemului de administrare a riscurilor în Serviciul Vamal”, cît şi organizarea unui sistem de colectare a informaţiilor de la alte subdiviziuni ale Serviciului Vamal al RM; • reducerea poverii condiţionate de fluxul de informaţii ce circulă sub formă de documente pe suport de hîrtie prin dezvoltarea capacităţilor de procesare electronică a acestor fluxuri (informatizarea procesului de circulaţie a rapoartelor suspiciune fraude); • dezvoltarea selectivităţii în cadrul regimului vamal „tranzit” (TIR şi T1), cît şi în modulele ce ţin de fluxul de călători (UNIPAS, PV14, PV25, PV28);

22

• popularizarea conceptului „agent economic de încredere” şi dezvoltarea acestuia ca prototip pentru implementarea ulterioară a conceptului de „agent economic autorizat”; • dezvoltarea capacităţilor Direcţiei analiza riscurilor în elaborarea produselor de analiză de risc ce urmează a fi disemnate pentru a facilita activitatea inspectorilor vamali antrenaţi în controlul vamal.

1.4. Angajament cu privire la reducerea culoarului roşu Activităţile prezentate mai sus sînt racordate la angajamentul asumat de Guvernul Republicii Moldova în contextul negocierilor acordului de liberalizare a regimului de vize. Astfel, reducerea cotei declaraţiilor vamale selectate pentru efectuarea controlului fizic (direcţionate pe culoar roşu de vămuire). Acest angajament impune exigenţe mai mari vizavi de sistemul de analiză a riscurilor. În acest context, Direcţia analiza riscurilor îşi propune să continue procesul de reducere a cotei declaraţiilor vamale direcţionate aleatoriu pe culoar roşu şi menţinerea (şi reducerea treptată) cotei declaraţiilor selectate de criterii de selectivitate, bazate pe rezultatele activităţii de analiză a riscurilor. 1.5. Capacitatea posturilor vamale Un alt aspect ce se află în vizorul Direcţiei analizei riscurilor reprezintă identificarea capacităţii estimative a fiecărui post vamal de procesare a declaraţiilor vamale în detaliu. Acest exerciţiu presupune identificarea resurselor posturilor vamale exprimate în om-ore/lună pentru a identifica nivelul de încărcare a fiecărui post şi optimizarea sarcinii la capacitatea posturilor vamale. Realizarea planurilor expuse mai sus este în deplină măsură dependentă de componenta de resurse umane antrenată în activitatea de analiză a riscurilor. Atragerea dar în special menţinerea în cadrul funcţiei de analiză a riscurilor a specialiştilor a reprezentat şi continuă să rămînă provocarea de bază care a determinat şi va determina evoluţia funcţiei analizei de risc. Din păcate, factorul uman în activitatea de analiză a riscurilor nu poate fi pe deplin substituit prin instrumentarul / soluţiile din domeniul tehnologiilor informaţionale. Această constatare se bazează şi pe experienţa altor autorităţi vamale, care poziţionează resursele umane (intelectul uman) multiplicate cu experienţa profesională în centrul activităţii de analiză a ris-

curilor, în timp ce sistemelor informaţionale revenindu-le funcţia de suport al factorului uman.

2. Sistemul de referinţă în dezvoltarea sistemului de management al riscurilor Conştientizînd criticistul funcţiei de analiză şi management a riscurilor, Organizaţia Mondială a Vămilor a elaborat un Compendium (culegere) de documente de referinţă în reformarea sau construirea unui sistem modern de analiză şi management a riscurilor în activitate autorităţilor vamale. Astfel, Organizaţia Mondială a Vămilor prin formarea şi publicarea Compendiului tinde spre atingerea următoarelor cinci obiective: (1) să clarifice semnificaţia terminologiei cheie asociate cu managementul riscului, (2) să definească contextul actual în care activează autorităţile vamale, (3) să prezinte componentele-cheie ale unei abordări holistice de organizare şi management a riscurilor, inclusiv prezentarea unei metodologii sistematice pentru gestionarea riscurilor, (4) să prezinte diverse tehnici şi instrumente practice de gestionare a riscurilor şi (5) să prezinte cele mai proeminente practici extrase din experienţa ţărilor membre a OMV. Compendiumul reprezintă un izvor real de inspirare pentru dezvoltarea sistemului actual de management al riscurilor existent în cadrul Serviciului Vamal al Republicii Moldova. Atuurile principale ale Compendiumului, care-l fac să devină punctul de referinţă în eforturile de reformare a sistemului de management al riscurilor, sunt următoarele: 1. Prezintă definiţiile principalelor noţiuni utilizate în domeniul managementului riscurilor; 2. Oferă un model de organizare a procesului de management, instituţionalizînd şi definind principalele etape a procesului de management a riscurilor; 3. Defineşte poziţia structurii de analiză în cadrul unei autorităţi vamale; 4. Prezintă un model tip al atribuţiilor de serviciu a colaboratorilor din cadrul subdiviziunilor de analiză de risc; 5. Sistematizează şi descrie produsele analizei de risc; 6. Prezintă principalele categorii de riscuri în funcţie de principalele tipuri de transport (rutier, maritim şi aerian).


COMENTARII Комментарии

Пост-таможенный аудит в ЕС и Болгарии

P

Андрей Виденов, эксперт по пост-таможенному контролю и аудиту, EUBAM

---------------------------------------------------------------------------------------------------------В соответствии с рекомендациям Всемирной таможенной организации (ВТамО) и Европейской комиссии, внедрение и улучшение пост-таможенного аудита – это одна из главных основ модернизации таможенного контроля в XXI веке. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

П

ост-таможенный аудит (далее - ПТА) проводится в помещениях экономических операторов путем проверки всей документации каждого субъекта, который имеет прямую либо косвенную связь с импортированными или экспортированными товарами: производится проверка его производственных, бухгалтерских, банковских и любых других документов, а также и самих товаров, если они есть в наличии. Внедрение и применение ПТА является ключевым условием для реализации широкого спектра мер торговой политики по отношению к экономическим операторам, заслуживающим доверие таможенного органа, например, применение упрощенных процедур при таможенном оформлении товаров, при транзите, при выдачи разрешений и т.д. Широкое внедрение и применение ПТА имеет первостепенную важность также для сокращения времени, необходимого для таможенного оформления товаров и, в то же время, для обеспечения надежной системы таможенного контроля за соблюдением внешнеторгового режима соответствующей страны и обеспечения высокого уровня сбора пошлин, НДС и других налогов для бюджета государства. Защита финансовых интересов отдельных государств или группы стран, здоровья населения и окружающей среды, различных видов фауны и флоры, находящихся под угрозой уничтожения, требует значительного увеличения объемов и эффективности анализа рисков на каждом эта-

пе контроля в таможенной деятельности, проведения углубленного и целенаправленного пост-таможенного контроля импортированных, экспортированных и транзитных товаров. В законодательстве и на практике рассматриваются два основных типа пост-таможенного контроля: – повторная проверка одной или нескольких таможенных деклараций, которая обычно проводится в таможне; – пост-таможенный аудит бухгалтерской, производственной и другой документации экономического оператора, а также аудит функционирования систем учета и управления оператора, который обычно проводится на предприятии. В некоторых странах-членах Европейского союза практика проведения пост-таможенного аудита существует уже более 60 лет. Основой для посттаможенного аудита служат статьи с 13 по 16 Таможенного кодекса Евросоюза (Регламент 2913/1992 года), тогда как ст. 76 является правовым основанием для последующих проверок и изменений в таможенных декларациях, как по инициативе экономических операторов, так и по инициативе таможенных органов. Процедуры и способы планирования, осуществления и документирования, а также санкции, применяемые в случае нарушений законодательства, прописаны на национальном уровне /в законодательстве каждого отдельного государства-члена ЕС/. С целью приведения этих процедур в соответствие, в 2004 году Европейская комиссия инициировала создание рабо-

чей группы, целью которой было изучение и обобщение опыта отдельных государств. Впоследствии был разработан единый подход в отношении действий, которые следует учитывать и предпринимать таможенным органам в данной области. Болгария, как будущий кандидат на вступление в ЕС, вместе с другими странами союза, приняла участие в реализации этого проекта, а также в разработке руководства по ПТА для всех странчленов Евросоюза. В данном руководстве были прописаны основные цели пост-таможенного аудита: • проверять: – чтобы экономический оператор выполнял обязательство правильно и точно декларировать товары и предоставлять информацию, например, удостовериться, что импортируемые товары были корректно оформлены на таможне; – точность данных, предоставленных в таможенных декларациях на протяжении длительного периода времени (не дольше трех лет); – чтобы законодательство, относящееся к таможенным процедурам, были корректно интерпретировано и применено. • выявлять: – ошибки в информации, предоставляемой импортерами и экспортерами, и, при необходимости, исправлять ошибки и применять санкции; – нарушения правил, связанных с осуществлением импортно-экспортных операций и, в случае, если применимо, начать уголовное производство;

23


COMENTARII Комментарии

– случаи таможенных махинаций, и в соответствующих ситуациях, начать уголовное производство; • предоставлять указания: – операторам, чтобы снизить вероятность нарушения таможенных правил в будущем; – таможенным органам по улучшению управления рисками, посредством внесения изменений в отношении индикаторов риска и его оценки; • предоставлять помощь: – операторам с целью преодолеть какие-либо системные ошибки, выявленные в ходе аудита, а также неправильное интерпретирование таможенных правил; – операторам, путем предоставления соответствующей информации, которая находится у таможенных органов – при соблюдении требований о конфиденциальности; • обеспечить и увеличить в долгосрочном плане общее соответствие экономического оператора таможенным обязательствам эффективно и прозрачно. Как было уже отмечено, основной принцип пост-таможенного аудита заключается в обеспечении соответствия компании законодательству и существующим требованиям. Подход, предназначенный обеспечить долгосрочное соответствие действий экономического оператора с законодательством, связан с: • определением потенциальных рисков и проверкой их вероятности в практике экономического оператора в прошлом, например: оформление товаров в свободное обращение, для переработки на территории страны, для складирования и т.д.; • рисками, связанными с будущей деятельностью экономического оператора, то есть, с функционированием его внутренних систем учета и контроля и с политикой, направленной на соблюдение законодательства и распоряжений таможенных органов, регламентирующих эту деятельность.

24

Можно выделить несколько видов пост-таможенного аудита. В зависимости от масштаба и объема ПТА: 1. полный контроль – все области деловой активности оператора за последние три года; 2. частичный контроль – деятельность оператора не за три года, а за менее короткий период: один или два года; 3. целенаправленный контроль – часть деловой активности оператора (например, оформление товаров в свободное обращение, на таможенный склад, импорт мяса из Бразилии, сахарного тростника из Кубы и т.д.) В зависимости от целей посттаможенного аудита: 1. аудиты, цель которых проверить соответствие оператора правилам и условиям по применению соответствующих таможенных процедур; 2. аудиты, цель которых проверить законность деятельности оператора, использующего упрощенные процедуры декларирования; 3. аудиты, цель которых проконтролировать правильность применения торговой политики, включая импорт животных и растений согласно CITES, товары двойного назначения и т.д.; 4. аудит случайно выбранного оператора. В то же время, существует также особый тип контроля - предварительный аудит, который проводится сотрудниками отделов по пост-таможенному аудиту, до момента выдачи разрешения оператору на использование отдельных таможенных процедур. Предварительный аудит осуществляется, как правило, после получения заявления от экономического оператора о желании получить разрешение на применение конкретной таможенной процедуры, или предварительное одобрение таможенной администрации касательно конкретного использования определенных товаров, например:

• Упрощенные процедуры декларирования, в том числе, местное таможенное оформление груза в помещении оператора; • Экономические таможенные режимы (с отсроченной оплатой пошлин и НДС); • Авторизированный отправитель при транзите; • Авторизированный получатель при транзите; • Иные упрощенные процедуры в рамках транзитного режима; • Авторизированный /уполномоченный/ экспортер; • Выпуск с условным освобождением от уплаты пошлин и НДС из-за специфических целей пользования.

Основные цели предварительного аудита: • проверить, соответствует ли оператор условиям для выдачи авторизации на применение конкретной таможенной процедуры; • проверить, является ли достаточной предоставляемая оператором гарантия; • проверить, соответствует ли ведение документации необходимым стандартам; • содействовать оценке рисков оператора, то есть, определить частоту и цели дальнейших контрольных визитов, а также типы авторизаций, которые можно выдать на основе заявления экономического оператора; типы контроля, которые следует применить по отношению к деятельности оператора. Все эти особенности в целях и процедурах по осуществлению ПТА привели к необходимости внести поправки в таможенное законодательство Республики Болгарии. Тем самым были урегулированы права и обязанности таможенных органов и экономических операторов в целях пост-таможенного аудита. В ходе подготовки Болгарии к вступлению в Европейский союз был проведен огромный объем работы по приведению существующего законодательства страны в соответствии с развивающимся законодательством и практикой Евросоюза и его государств-членов. Таким образом, были утверждены конкретные изменения в таможенном законодательстве, включая сферу пост-таможенного аудита. Так, например, в ст. 84а Таможенного закона Болгарии четко указано, что ПТА может быть применен в отношении всех лиц, которые осуществляют деятельность, контроль за которой возложен на таможенные органы (в соответствии с законодательством), а также в отношении


COMENTARII Комментарии

других лиц, которые имеют прямую или косвенную связь с этой деятельностью или ее результатами. В соответствии с практикой остальных стран-членов ЕС и рекомендациями ВТамО и ЕК, в законе была четко прописана процедура о ПТА, включая порядок выдачи приказов по проведению пост-таможенного аудита, документирование действий обоих сторон, сбор и обеспечение доказательств, вручение и получение документов, а также предварительное обеспечение сборов в пользу государства, которые могут быть определены в результате ПТА. Важным моментом ПТА являются сроки его проведения и окончания. В законодательстве прописан 2-месячный срок, но при необходимости он может быть продлен еще на четыре месяца. При наличии четко прописанных в законе обстоятельств, ПТА может быть приостановлен, а потом вновь продолжен. Законодатель, однако, не предусмотрел возможность для экономического оператора приостановить ПТА, даже путем подачи жалобы. Пост-таможенный аудит, все действия таможенников и результаты аудита можно обжаловать только после окончания этого аудита. В ст.84г специально прописаны обязательства аудитированных лиц. Эти обязательства почти полностью соответствуют обязательствам лиц, согласно Налоговому кодексу Болгарии, но учтены существенные особенности и различия в контроле, осуществляемом таможенными и налоговыми органами. Так, например, аудитируемое лицо должно предоставить всю свою документацию, имеющую отношение к установлению фактов и обстоятельств, связанных с выполнением целей аудита; приготовить и заверить справки и копии документов, давать разъяснения и объяснения, обеспечить помещение и условия для аудиторов, в том числе и доступ к служебным помещениям, складам, кассам и т.д., а также к своей автоматизированной информационной системе, если он применяет таковую. Если на предприятии нет возможности для проведения аудита, он может проходить в таможне, но тогда все документы /на бумаге или на другом техническом носителе/ должны быть предоставлены аудиторам согласно протоколу и описи. Закон о таможне дает право представителям подразделений по ПТА, при необходимости, во время аудита предпринимать действия по обеспечению доказательств путем изымания документов, то-

варов, средств обработки информации и др., в том числе, путем опечатывания офисов, складов, торговых и других помещений и т.д. В то же время, прописана специальная процедура для этого: с данной целью должен быть составлен протокол, копия которого вручается представителям аудитируемого лица и, в течении 72-х часов, сотрудники таможни должны обратиться в суд и получить право на продолжение этих действий. Если данная процедура не была соблюдена, или суд не выдал соответствующего разрешения, то они должны снять печати с помещений. Аудитуруемое лицо имеет право обжаловать действия таможенников на протяжении трех дней перед органом, который выдал приказ на аудит. Инстанция обязана принять решение по этой жалобе не позже, чем на следующий день после ее получения. Если решение не было принято или оператор недоволен им, он может обратиться в суд по процедуре и в сроках, прописанных в соответствующем законодательстве. На защиту интересов государства направлены следующие действия, прописанные в законодательстве: если по ходу пост-таможенного аудита были установлены значительные по размеру невыплаченные суммы пошлин, НДС, акцизов и т.д., то таможенные органы могут предпринять специальные действия для предварительного обеспечения этих сборов. Для этого могут применяться блокирование счетов, движимого и недвижимого имущества экономического оператора, для того, чтобы помешать ему продать или распоряжаться ими другим способом до окончания аудита. В Законе о таможне Болгарии также прописана специальная процедура по конкретным случаям, например: – оператор не ведет бухгалтерский учет, или ведет его таким образом, что нельзя установить настоящий размер государственных сборов; – документы, связанные с установлением таможенных пошлин, НДС, акцизов и т.д. уничтожены с нарушением положений законодательства. Например, раньше срока их обязательного хранения/; – невозможно найти оператора по заявленному им адресу, – таможенные органы потребовали от оператора предоставление документов и других доказательств, а они не были предоставлены в установленный срок. В каждом из этих случаев применяется прописанная в законе процедура по

определению размера таможенных пошлин, НДС и акцизов, или для установления факта, была ли соблюдена торговая политика государства. Важно то, что если вышеупомянутые обстоятельства налицо и процедура была выполнена, то заключения таможенных органов считаются верными, пока не будет доказано обратное. У сотрудников подразделений посттаможенного аудита также есть обязательства, прописанные в законе: они обязаны предоставить приказ на проведение аудита и свое служебное удостоверение в начале проверки; устанавливать факты и делать выводы, независимо от того, в пользу ли они экономического оператора или во вред; проинформировать оператора в начале проверки о его правах и соблюдать их в ходе проведения аудита. Аудиторы должны обеспечивать сохранность имущества и соблюдать права и свободы всех лиц в ходе проведения аудита, а также хранить всю информацию, полученную в ходе аудита, в полной конфиденциальности и соблюдать обязательство сохранения профессиональной тайны. Аудиторы обязаны уведомлять соответствующих представителей аудитируемого лица о всех выявленных ошибках и упущениях, за исключением случаев, когда речь идет о преступлениях; провести заключительную встречу и перечислить спорные моменты и ошибки, которые допускает оператор, а также подготовить письменный доклад не позже, чем за 14 дней после заключительной встречи. Таким образом, нормами национального законодательства, отражающего основные таможенные стандарты ЕС и которые прописывают четкие процедуры пост-таможенного аудита в помещениях экономических операторов, регулируется применение этого инструмента контроля таможенной администрацией Болгарии, экономическими операторами и судебными органами. С одной стороны, это помогает расширять предоставление льгот экономическим операторам, которые ведут свой бизнес в соответствии с законом. С другой, таможенные органы Болгарии располагают прописанными законом инструментами, которые позволяют им предпринимать жесткие, но прозрачные меры по защите экономических интересов государства, а также здоровья и безопасности граждан странчленов ЕС, окружающей среды и различных видов животных и растений, находящихся под угрозой исчезновения.

25


COMENTARII Comentarii

Strategia de dezvoltare a Sistemului Informaţional Integrat Vamal

P

---------------------------------------------------------------------------------------------------------Actualmente, una din priorităţile de guvernare în Republica Moldova reprezintă pregătirea administraţiei publice şi a societăţii, în ansamblu, în domeniul formării infrastructurii e-guvernării şi utilizării la scară largă a tehnologiilor informaţionale în diferite domenii. O atenţie sporită în acest sens se acordă utilizării noilor tehnologii ale informaţiei şi serviciilor de comunicaţii electronice în sistemul vamal. În acest context, în cadrul Serviciului Vamal au fost elaborate documentele necesare pentru dezvoltarea Sistemului Informaţional, şi anume Strategia de dezvoltare a Sistemului Informaţional Integrat Vamal pentru anii 2012-2016 şi Politica de securitate a informaţiei. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

S

copul elaborării noului document strategic vizînd Sistemul Informaţional Integrat Vamal (în continuare - SIIV) constă în stabilirea unui format unic de administrare a sistemului, asigurarea unei reglementări complexe şi determinarea principiilor de dezvoltare a acestuia în corelare cu politicile statului, precum şi standardele europene şi internaţionale în domeniul vamal. Strategia de dezvoltare a SIIV pentru anii 2012-2016 (în continuare – Strategia) este elaborată în contextul procesului de modernizare a Serviciului Vamal al Republicii Moldova şi determină obiectivele strategice, măsuri şi activităţi orientate spre dezvoltarea SIIV. Documentul descrie situaţia curentă de gestionare a Sistemului Informaţional, conturează obiective generale de dezvoltare a lui a căror realizare necesită intervenţii din partea statului. Mai mult decît atît, strategia stabileşte obiective specifice pe termen mediu, identifică măsurile şi mecanismele de realizare a sarcinilor trasate, determină indicatori de performanţă şi monitorizare a dezvoltării SIIV, rezultatele scontate şi identifică priorităţile pentru fiecare etapă de implementare a Strategiei. Documentul este suplinit de Planul de implementare şi finanţare

26

care reflectă direcţiile de activitate concrete întru realizarea obiectivelor specifice ale Strategiei. E de menţionat că ea este elaborată în corelare cu obiectivele stipulate în Standardele-cadru cu privire la Securitatea şi Facilitarea Comerţului Mondial (SAFE), aprobate în anul 2005 de către Organizaţia Mondială a Comerţului, şi implementate de Republica Moldova din anul 2006. Standardele-cadru promovează mecanismele de schimb electronic de date vamavama şi vama-business în contextul globalizării comerţului internaţional, necesităţilor de simplificare a traficului de mărfuri, asigurînd totodată un nivel de securitate corespunzător riscurilor existente. La elaborarea Strategiei autorii au ţinut cont de documentele de politici ale Uniunii Europene, implicit setul de standarde în domeniul vamal „Customs Blueprints”, Decizia nr. 70/2008/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 ianuarie 2008 cu privire la crearea unui mediu informatizat pentru vamă şi comerţ, Strategia Comisiei Europene cu privire la vama electronică (E-customs). Conform acestor acte în cadrul UE Comisia şi Statele-membre elaborează sisteme vamale electronice sigure, integrate, interoperabile

şi accesibile pentru schimbul de date din declaraţiile vamale, în documentele de însoţire a mărfurilor, precum şi schimbul de alte date, informaţii relevante. Totodată, la identificarea direcţiilor de dezvoltare a SIIV ASYCUDA World, implementat în sistemul vamal naţional, s-a luat în considerare Planul strategic pentru ASYCUDA pentru anii 2011-2015, al Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD). Priorităţile strategice de dezvoltare a SIIV sînt axate pe consolidarea capacităţilor instituţionale ale SV în domeniul utilizării sistemelor informaţionale moderne, conforme cu standardele internaţionale şi europene, care contribuie la perfecţionarea procedurilor vamale, sporirea eficacităţii controlului vamal, schimbului de informaţii şi utilizării eficiente a resurselor şi tehnologiilor moderne. În rezultatul implementării Strategiei în anul 2016 SIIV va fi o platformă integrată cu o performanţă înaltă în partea ce ţine de operativitatea de procesare, stocare şi gestionare a datelor. Sistemul va asigura interconectarea tuturor sistemelor informaţionale în domeniul vamal avînd la bază platforma sistemului informaţional ASYCUDA World, precum şi formarea unui


ICOMENTARII Comentarii

sistem informaţional de perspectivă şi organizarea aplicării eficiente a acestuia în organele vamale ale Republicii Moldova. Punerea în aplicare a Strategiei, consideră autorii ei, va contribui la valorificarea capacităţilor SIIV în vederea atingerii următoarelor performanţe în activitatea vamală: • adaptarea continuă a sistemului informaţional la tehnologiile moderne;. • facilitarea procedurilor de import/export, oferirea unei game largi de servicii vamale electronice, care să permită agenţilor economici să interacţioneze cu SV; • optimizarea controlului vamal al mărfurilor; • contribuirea la asigurarea colectării corecte a drepturilor de import; • reducerea costurilor de conformare cu reglementările vamale şi a costurilor administrative, precum şi a timpului de vămuire; • asigurarea furnizării şi primirii în mod rapid a informaţiilor relevante privind lanţul internaţional de aprovizionare; • asigurarea unui flux continuu de date cu autorităţile vamale din alte ţări, precum şi între SV şi agenţii economici; • promovarea interoperabilităţii SIIV cu sistemele vamale europene; • perfecţionarea profesională continuă a personalului în domeniul tehnologiilor informaţionale.

Obiectivele generale ale Strategiei SIIV sînt: 1. Dezvoltarea procedurii de vămuire conform principiului ghişeului unic. 2. Dezvoltarea procedurilor de trecere a frontierei conform principiului ghişeului unic. 3. Implementarea procedurii de declarare electronică. 4. Optimizarea procedurilor de tranzit. 5. Modernizarea şi informatizarea procedurilor de vămuire şi de controlul vamal. 6. Consolidarea capacităţilor sistemului. 7. Asigurarea utilizării eficiente şi eficace a capacităţilor sistemului existent. Realizarea acestor obiective se va realiza conform Programului de acţiuni, conform anexei nr.1 la Strategie. Coordonarea întregului proces de monitorizare a proceselor şi activităţilor de implementare a Strategiei va fi exercitată de Echipa de evaluare. Membrii ei vor revizui periodic (cel puţin, o dată în an) sistemele existente, hardware, software, reţelele de comunicaţii, calitatea documentaţiei, complexitatea, interacţiunea cu alte sisteme etc.

Echipa de evaluare pînă în anul 2013 trebuie să asigure realizarea următoarelor acţiuni: • Elaborarea indicatorilor de performanţă şi a mecanismelor de evaluare a atingerii obiectivelor trasate. • Elaborarea, implementarea şi monitorizarea Planului de întreţinere hardware, cît şi software. • Elaborarea, implementarea şi monitorizarea Planului de monitorizare a utilizării IT implementate pentru a se asigura că beneficiile aşteptate sînt atinse. • Elaborarea, implementarea şi monitorizarea Planului de îmbunătăţire - pentru a satisface cerinţele utilizatorilor odată ce aceştia au devenit familiari cu SIIV şi pentru a răspunde la schimbările tehnologice. • Evaluarea periodică a resurselor necesare pentru a menţine sistemul de funcţionare. Prezenta Strategie şi Planul de implementare a acesteia vor fi revăzute de către Echipa de evaluare anual, fiind elaborate rapoarte de performanţă.

Politica de securitate a informaţiei în cadrul Serviciului Vamal Avînd în vedere că tendinţele economiei mondiale şi naţionale sînt îndreptate spre gestionarea informaţiei prin intermediul sistemelor informaţionale, informaţia devine cel mai important activ, atît în cadrul instituţiilor publice, căt şi al celor private. Din această perspectivă, o atenţie deosebită trebuie acordată problemelor de securizare a informaţiei. În condiţiile gestionării informaţiei ce necesită protecţie şi securitate sporită, modul de gestionare şi control al externalizării serviciilor este un factor determi-

nant în organizarea activităţilor aferente tehnologiilor informaţionale. Din această perspectiva, lipsa unei abordări manageriale a problemelor de securitate informaţională reprezintă un factor de risc pentru asigurarea confidenţialităţii informaţiei şi securitatea componentelor SIIV. Compromiterea securităţii informaţiei poate afecta capacitatea Serviciului Vamal de a oferi servicii, poate conduce la fraude sau distrugerea datelor, neonorarea clauzelor contractuale, divulgarea secretelor de stat şi informaţiei confidenţiale, afectarea credibilităţii SV etc. Politica de Securitate a Tehnologiilor Informaţionale este parte componentă a Strategiei de Dezvoltare a SIIV şi se concentrează pe determinarea principiilor, cerinţelor şi măsurilor necesare minimizării riscului aferent securităţii informaţionale în cadrul Serviciului Vamal al Republicii Moldova. Politica de securitate are ca scop, de asemenea, stabilirea cadrului necesar pentru elaborarea regulamentelor şi procedurilor de securitate, care vor fi obligatorii pentru toţi utilizatorii SIIV. Politica de securitate cuprinde un set de reglementări care determină modul în care se foloseşte, se administrează, se protejează şi se distribuie propriile informaţii sensibile/critice şi implementarea cărora va contribui la crearea unui sistem de securitate corespunzător cerinţelor în domeniu. La elaborarea Politicii de securitate s-a ţinut cont de caracteristicile SIIV, practicile de securitate deja implementate, riscurile utilizării tehnologiilor informaţionale şi recomandările existente în domeniu. Politica de securitate are ca scop primordial asigurarea integrităţii, confidenţialităţii şi disponibilităţii informaţiei.

27


SECTOR Свеклосахарный S переполох Отрасль

A

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- Нынешний год для свеклосахарной отрасли оказался более чем насыщенным. Одними из ключевых событий можно считать появление нового инвестора - польской компании Krajowa Spolka Cukrowa; интересные проекты действующих участников (например, строительство завода по производству биогаза на Дрокиевском заводе); Помимо этого, обострились старые проблемы, связанные с налогообложением в отрасли, недостаточной сырьевой базой, а также неблагоприятными погодными условиями для сбора урожая. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

C

амой главной «победой» всей свеклосахарной отрасли в нынешнем году можно считать сохранение льготного режима налогообложения. Большая часть представителей свеклосахарной отрасли стала, что называется, единым фронтом в защиту своей отрасли и продемонстрировала удивительную сплоченность. Увеличение НДС на свекловичный сахар с 8% до 20% предусмотрено в проекте налоговой политики на 2012-2014 гг. Повышение налога Министерство финансов аргументировало необходимостью следовать рекомендациям Международного валютного фонда об унификации ставок НДС, а также стремлением увеличить налоговые поступления в госбюджет. Прогнозируемый министерством расчетный прирост от введения 20% НДС на сахар - около 101 млн. леев. Сахаропроизводители эффект для бюджета от увеличения НДС на сахар видят куда более скромным - 30-40 млн. леев. По их мнению, изменение рамочных условий налогообложения может иметь разрушительные для свеклосахар-

28

ного комплекса последствия. Ведь в большинстве европейских стран, а также и в России, низкая ставка НДС на сахар выступает в качестве важной меры защиты местного производства свекловичного сахара. - Повышение НДС на сахар для государства – нецелесообразная мера, - считает председатель Союза сахаропроизводителей Александр Косс. - Пониженная ставка НДС на сахар применяется в большинстве свеклосеющих стран. Например, в странах Евросоюза она варьирует от 5% до 7%, в России составляет 10%. А в странах, где эта ставка равна 20% или выше, происходят негативные процессы. Достаточно вспомнить Украину, которая за несколько лет из экспортера сахара превратилась в его импортера и ежегодно ввозит порядка 260 тыс. тонн тростникового сахара. Разница в ставке НДС обеспечивает внутреннюю безопасность молдавского рынка, создает дополнительный барьер для проникновения контрабандного сахара из Украины, считают эксперты. Соседний рынок сахара фантастически нестабилен: цена на продукт в

Украине может упасть или вырасти в течение года в три раза. Украина, как пылесос, высасывает сахар с молдавского рынка, когда цены в нашей республике ниже украинских. Когда же в Украине появляется дешевый сахар, он автоматически проникает на молдавский рынок. Физически остановить приток дешевого товара, да еще и учитывая приднестровский участок границы, невозможно. Особенно остро эта проблема может возникнуть при условии низких биржевых цен на тростниковый сахар. Сахаропроизводители считают, что разница в ставке НДС – единственный сдерживающий фактор для проникновения украинского сахара в Молдову. При упразднении льготного режима производитель будет вынужден снизить цену на сахарную свеклу, поскольку других источников компенсации потерь от повышения НДС у производителя нет. Но если это случится (а шансы такие все еще будут возникать в перспективе), то могут начаться необратимые изменения в аграрном комплексе. Так, по оценке Союза сахаропроизводителей, при изменении ставки налога производ-


SECTOR Отрасль

ство свеклы сохранится в лучшем случае на 9-10 тыс. гектарах вместо актуальных 23 тыс. га. Производство свекловичного сахара в Молдове сократится в 2–2,5 раза. В первый год бюджет страны потеряет 20 млн. леев. В последующие годы он будет недополучать до 60 млн. леев ежегодно, а Молдова из экспортера сахара превратится в импортера со всеми вытекающими для платежного баланса республики последствиями. В этих условиях перерабатывающие предприятия будут вынуждены выводить мощности и, в лучшем случае, по прогнозам союза, действующим может остаться лишь один завод. В Ассоциации свекловодов Молдовы убеждены, что повышение ставки НДС повлечет за собой сокращение посевов свеклы. В результате станут бессмысленными инвестиции (400 млн. леев.) сельхозпроизводителей в спецтехнику для свекловодства, десятки тысяч наемных работников и арендодателей земли лишатся доходов. Но в итоге все-таки было принято решение сохранить в следующем году действующую ставку НДС. Решение согласовано с представителями МВФ и необходимо для поддержки развития сахарной промышленности в Молдовы. Правда, 8-процентный НДС сохранится всего лишь на год. Через год та же самая проблема, с теми же аргументами сторон снова всплывет на поверхность….

Ретроспектива Историю развития свеклосахарной отрасли можно поделить на три этапа: союзные времена, когда свеклосахарный комплекс был важным звеном агропромышленного комплекса; первые годы независимости страны – когда наступил упадок; и выход иностранных инвесторов на этот рынок, обусловивший восстановление отрасли. В 1998 г. крупнейший производитель свекловичного сахара в Европе компания Sudzucker решила выйти на молдавский рынок. На тот момент в стране действовало девять перерабатывающих сахарных заводов, но состояние отрасли выглядело удручающе. Уборочная площадь сахарной свеклы составляла 71 тыс. га, урожайность не превышала 19 т/га, перерабатывалось около 1,3 млн. тонн сахарной свеклы, из которых производилось 103,7 тыс. тонн. Производство сахара с одного гектара составляло 2,3 тонны. Этот период также запомнился и попыткой проведения земельной реформы, известной как Pământ. Ее целью было разгосударствление земли для дальнейшего развития индивидуального сельского хозяйства. Но результатом преобразований стало дробление земельных участков, параллельно распались колхозы и аграрные хозяйства, уничтожение инфраструктуры. Но немецкий инвестор сумел «разглядеть» перспективы в Молдове. Хотя, как вспоминает спикер

правления Sudzucker Moldova Александр Косс, первые годы работы компании очень напоминали «хождение по тонкому льду». Sudzucker приобрел контрольные пакеты акций в четырех сахарных заводах: в Дрокии, Фалештах, Дондюшанах и Александренах. На базе слияния трех из них и создали Sudzucker Moldova. В конце 1990-х инвестор начинает активно инвестировать в реконструкцию сахарных заводов и запускает многокомпонентную антикризисную программу. На предприятиях меняется менеджмент, устанавливается автоматический учет, закупается сельхозтехника. Сахарная свекла начинает возделываться по новым стандартам с использованием передовых технологий, которые применяются на всех предприятиях инвестора. Тактично и скрупулезно отрасль пытаются реанимировать. Но первые пять лет работы Sudzucker в Молдове больше походили на бег с препятствиями. В 2001 г. Молдова становится членом Всемирной торговой организации. В результате неосторожного и непредусмотрительного членства в ВТО, страна была завалена дешевым тростниковым сахаром. На тот момент объемы импортных поставок в разы превышали даже объемы потребления сахара в стране. Были блокированы экспортные рынки СНГ и Румынии. Единственному на тот момент производителю сахара был закрыт доступ не только на внешние рынки, но и на внутренний. Это моментально отразилось на отрасли: цены обвалились, заводы оказались в катастрофическом положении, аграрии, с которыми работал Sudzucker, работники сахзаводов начали протесты. Антикризисная политика Sudzucker продвигалась не только на внутрикорпоративном уровне, но и на государственном и даже международном. В результате многочисленных переговоров правительства с ВТО, Молдове в 2003 г. удалось ввести защитный механизм safeguard - применение временной дополнительной пошлины на импортируемый сахар в размере 40% для защиты внутреннего рынка. Изначально режим safe-guard был введен на четырехлетний период - с 2004

29


SECTORS Отрасль

г. до 2008 г., - а впоследствии продлен до августа 2011 г. Еще пару лет спустя правительство ввело льготную ставку НДС на сахар, снизив ее в 2006 г. со стандартных 20% до 8%. С этого периода отрасль начала восстанавливаться и даже появились реальные возможности для развития экспорта. Результатом длительных переговоров стал допуск молдавского сахара на российский рынок в режиме свободной торговли. Более того, в 2007 г. Молдова получила квоту на ежегодный беспошлинный ввоз в ЕС до 34 тыс. тонн. Еще одним стимулирующим фактором стало решение ВТО повысить с 2009 г. базисную пошлину на ввоз сахара в Молдову до 75%. Относительная стабильность К 2008-2009 гг. в Молдове сформировались условия для долгосрочной и стабильной работы свеклосахарного комплекса и его дальнейшего развития, а благодаря экспорту сахара, платежный баланс Молдовы сдвинулся в положительную сторону. На международной сахарной конференции «Мировое и региональное потребление сахара: риски

30

и перспективы», которая прошла весной нынешнего года в Кишиневе, свои восхищения в связи с развитием отрасли исполнительный директор Международной организации по сахару Питер Бэрон выразил так: «Когда я впервые в 1998-м году приехал в Молдову, чтобы ознакомиться с сахарной отраслью страны, я был поражен, потому что мне казалось, что я попал в прошлое. И надо признать, что отрасль в очень быстрые сроки выросла до европейского уровня». Сегодня свеклосахарный комплекс считается одним из наиболее подготовленных секторов молдавской экономики к процессу интеграции в ЕС. Чтобы не быть голословными, приведем динамику развития. С 2000 по 2010 гг. уборочная площадь свеклы сократилась с 68,4 тыс. га до 23 тыс. га, при этом урожайность с одного гектара выросла почти вдвое – с 18 тонн с га до 34 тонн. Выработка сахара осталось примерно на уровне 2000 г. (около 103 тыс. тонн), однако в течение десяти лет производство сахара достигало и 148 тыс. Выработка сахара с одного гектара свеклы выросла втрое – с 1,5 тонн с га до 4,5 тонн с га.


SECTOR Отрасль

Компания Sudzucker Moldova, которая как раз в нынешнем году отметила десятилетие деятельности, инвестировала в развитие своих предприятий более 453 млн. леев (почти 30 млн. евро), в том числе в закупку нового оборудования для заводов и сельхозтехники – около 262 млн. леев, в модернизацию инфраструктуры – более 191 млн. леев. Но инвестиционные потоки самой компании повлекли за собой и инвестиционные вложения партнеров компании в аграрном секторе. Они тоже вкладывали большие деньги в закупку свеклоуборочных комбайнов и другой специализированной техники.

Третий – не лишний? Надо сказать, что за последние несколько лет, в том числе, и в нынешнем году, на карте инвесторов в свеклосахарной отрасли произошла небольшая «перетасовка». Сегодня на молдавском сахарном рынке действуют уже три игрока: «первопроходец» Sudzucker Moldova (Дрокиевский и Фалештский сахарные заводы), Magt Vest (Дондюшанский и Глодянский заводы) и Moldova-Zahar (Купчинский завод). Если политика немецкого инвестора с самого начала была понятной и предсказуемой, то новые операторы воспринимались как «темные лошадки». Например, в конце 2007 г. Глодянский и Купчинский заводы были куплены российским инвестором – компанией Marr Sugar Moldova , которая несколько лет назад, обанкротившись, свернула свою деятельность. Затем и другой владелец Глодянского завода Gold Crown обанкротился изза засухи 2009 г. Заводы перешли двум банкам: Глодянский - Moldindconbank и Купчинский - Victoriabank. Два года назад компания Magt Vest приобрела у компании Sudzucker Moldova Дондюшанский завод, и Глодянский – у Moldindconbank. Magt Vest занимается сахаропроизводством не более двух лет, будем надеяться, что инвестора не ждет та же участь, что и его предшественников. По оценке представителей Magt Vest, доля рынка двух предприятий составляет порядка 30% от всего объема производства сахара в Молдове. В отличие от Sudzucker Moldova, которая поставляет продукцию на рынок под несколькими брендами, среди которых Cinci inimioare и Domnita,

Magt Vest работает преимущественно с оптовыми покупателями, а лишь часть продукции поставляет в розничные сети. Одни оценивают это как отсутствие культуры продаж, сам же производитель видит в этом исключительно экономическую выгоду: как для себя, так и для потребителей. С самого начала отношения нового владельца Глодянского завода с другим участником рынка, Sudzucker Moldova, были весьма напряженными. Новый хозяин пытался работать со свекловодами, которые уже имели контракты с Sudzucker Moldova. Затем появилась информация о том, что на одном из заводов Magt Vest намерен производить тростниковый сахар, что было бы ударом для аграриев, работающих в свеклосахарном комплексе. Но после взаимных обвинений в прессе конфликт вроде бы замяли. Еще одно знаковое событие в отрасли произошло в конце сентября – после двухлетнего простоя возобновил свою деятельность Купчинский сахарный завод. Это стало возможным благодаря инвестициям польской компании Krajowa Spolka Cukrowa. На церемонии открытия предприятия генеральный директор компании Moldova Zahar, представляющей в Молдове Polski Cukier, Марик Дережински сказал, что в Польше уделяют большое внимание сахарной промышленности и выразил надежду, что и в Молдове эта отрасль будет цениться соответствующим образом. Krajowa Spolka Cukrowa SA Polski Cukier основана в 2002 г. и является девятым по объемам выпуска продукции производителем сахара в Европе. Кстати, компания является государственной. Ее доля на внутреннем рынке ЕС составляет около 40%. Заводы инвестора в Польше перерабатывают 4 млн. т свеклы в год. Польская компания инвестировала в Купчинский сахзавод около 500 тыс. евро и подписала контракты со ста свекловодами. В настоящее время на заводе постоянно работает 280 человек, а с открытием сезона переработки сахарной свеклы число сотрудников выросло до 400. Инвестор планирует вложить в модернизацию купчинского завода около 20 млн. евро. Новые владельцы предприятия еще весной нынешнего года за-

контрактовали с фермерскими хозяйствами около 100 тыс. тонн свеклы, что позволит нынешней осенью произвести от 10 до 13 тыс. тонн сахара. Производимую продукцию компания намерена сбывать по трем основным направлениям: на внутреннем рынке, в Румынии и через нее в других странах Евросоюза, а также в России и государствах Центральной Азии. Согласно бизнесплану, польский инвестор намерен ежегодно вкладывать в развитие и переоборудование завода около 3 млн. евро. К зиме компания планирует довести площади, запланированные к посеву до 6 тыс. гектаров. Урожайность планируется на уровне 40 тонн свеклы с гектара. В 2008 г. - последний полноценный год деятельности – Купчинский сахарный завод выпустил 21 тыс. т сахара и получил 5 млн. леев прибыли. На заводе трудилось 500 человек, он обеспечивал порядка 70% поступлений в бюджет Купчинь. Завод работал непрерывно с 1962 по 2008 г., а его производственная мощность составляла 350 тыс. т свеклы в сезон. Биржевая лихорадка Но сахар – товар биржевой, поэтому далеко не всегда внутренняя конъюнктура свеклосахарного рынка формирует цену. В нынешних условиях глобализации причинноследственные связи весьма сложны и прогнозы делать довольно проблематично. В начале года эксперты говорили о дефиците сахара в Европе в связи с неурожаем тростникового сахара в Бразилии, а также с ростом потребления и нестабильной динамикой производства сахара. На европейском рынке ежегодно производится 13 млн. тонн данного продукта, а потребляется 16 млн. тонн саха-

е слу жбы, в январе-авг уст По данным Таможенной ара сах н тон ,2 тировано 330 2011 г. в Молдову им пор ть млн. леев. Бол ьш ую час 3,67 му сум ую общ на из r tcke Oe Dr. ный сахар им порта составил ваниль дол ю ую льн ите нач Нез н). Румынии (более 250 тон й иковый сахар: 50 тонн это им порта занимает тростн тыс. ,4 614 му сум (на ии умб продук ции прибыло из Кол анного тростникового фасов леев), чут ь более 10 тонн из мании. Экспорт сахара Гер из но езе зав ара сах 2 ее бол ил тав сос ущего года Молдовы за 8 месяцев тек новная Ос в. лее . млн 23,5 му тыс. тонн на общ ую сум в Россию. Кру пнейшим и часть продук ции отгружена года явл яются ком пании ала экспортерами сахара с нач и it, Magt Vest. Кру пнейшим Vagamex, Bantcarad, Orhei-V ola и a-C Coc ия пан ком тся яю им портерами сахара явл Orhei-Vit.

31


SECTORC Отрасль

ра. Разницу приходится восполнять импортом. Но уже к началу сентября стало известно, что мировые поставки сахара обещают превысить спрос на сахар в сезоне, который начинается 1 октября. В нынешнем сезоне ситуация на мировом сахарном рынке временно стабилизировалась, и баланс между спросом и предложением был восстановлен. В предыдущие два маркетинговых года на рынке ощущался серьезный дефицит. По предварительным оценкам Международной сахарной организации, поставки сахара в будущем сезоне превысят уровень потребления на 4,2 млн. тонн. Мировое производство сахара тем временем достигнет рекордной отметки в 172 млн. тонн, даже,

32

несмотря на снижение объемов урожая сахарного тростника в Бразилии. Снижение экспорта из Бразилии, по предварительным прогнозам, будет компенсировано экспортом из Индии. Белый или рафинированный сахар на бирже NYSE продавался в начале октября по $761,6 долларов за тонну. Сахар-сырец - стоит 29,68 центов за фунт (1 фунт =0,45 кг) В Молдове прогнозировали снижение стоимости сахарной продукции на 20-30% сразу же после поступления на рынки сахара из свеклы нового урожая. Но пока урожай не собран, о ценах рано говорить, особенно с учетом сильнейшей засухи в августе-сентябре текущего года. Не очень благоприятные погодные условия сопутствовали отрасли на протяжении всего сельскохозяйственного сезона. Из-за продолжительной, влажной и прохладной весны посев сахарной свеклы начался почти на месяц позже сроков, соответственно, на более поздний период – в конце сентября – было запланировано начало уборочной кампании. Однако погода опять скорректировала производственный процесс. Агрономически эффективных осадков во многих зонах свеклосеяния не было с 9 августа, - на многих полях начали усыхать листья и сильно разогрелась почва. В резуль-

тате, на отдельных полях свекла начала «спекаться» в земле, что могло обернуться большими потерями при уборке, а также снижением ее качества и технологичности в переработке. В этом смысле ситуация действительно стала напоминать реалии 2009 г., когда из-за летне-осенней засухи урожай сахарной свеклы в Молдове едва достиг 400 тыс. тонн или менее половины среднестатистического урожая. Компания Sudzucker Moldova начала уборку свеклы на три недели раньше запланированного времени и запустила в середине сентября оба сахарных завода. По предварительным подсчетам компании, таким образом, удалось спасти несколько десятков тысяч тонн сырья, всего же компания, по предварительным прогнозам, заготовит порядка 400 тыс. тонн свеклы, из которой будет произведено 50-55 тыс. тонн сахара. Ситуация на остальных предприятиях пока неизвестна. Но очевидно, что с изменением конкурентных условий на рынке сахара Молдовы, начнется борьба, как за внутренний, так и за внешний рынки. Учитывая переизбыток сахара на внешних рынках, серьезные баталии развернутся именно за отечественного потребителя.

Ольга Коларь

В


COLABORARE Colaborare

В

Colaborarea vamală acum în nou format – trilateral

---------------------------------------------------------------------------------------------------------La 3 septembrie 2011, la Chişinău s-a desfăşurat prima întrevederea trilaterală a conducătorilor autorităţilor vamale din Moldova, România şi Ucraina. Cu toate că acest eveniment a coincis cu festivităţile dedicate aniversării a 20-a de la formarea sistemului vamal al Republicii Moldova, întrevedere a avut o conotaţie deosebită prin prisma dezvoltării colaborării vamale a RM cu ţările vecine. Astfel, în cadrul întrevederii conducătorii instituţiilor vamale, Tudor Baliţchi, Director general al Serviciului Vamal al RM, Viorel Comăniţă, conducător al Autorităţii Naţionale a Vămilor din România, şi Igor Kaletnik, Preşedinte al Serviciului Vamal de Stat din Ucraina au semnat în premieră o Declaraţie de importanţă regională prin care s-a lansat o cooperare vamală în format trilateral. ------------------------------------------------------------------------------------------------------

D

ecizia privind diversificarea colaborării în domeniul vamal şi instituirea unui nou format - cel trilateral, s-a conturat după o serie de şedinţe bilaterale care au avut loc pe parcursul ultimilor 2 ani şi care s-au finisat cu semnarea Acordurilor bilaterale de colaborare şi asistenţa reciprocă în domeniile anti-fraudă şi simplificare a

traficului de mărfuri la frontiera moldo-română şi moldo-ucraineană. Pentru sistemul vamal al Republicii Moldova dezvoltarea colaborării vamale cu ţările vecine, reprezintă drept prioritate strategică care înglobează multiple aspecte. Privind retrospectiv, putem afirma că colaborarea vamală a Moldovei cu România şi Ucraina a tra¬versat, de-a lun-

gul timpul, diverse etape, unele mai puţin intensi¬ve, altele mai productive. În acest context, anii 2010-2011 se remarcă că fiind deosebit de dinamice şi rezultative. De evidenţiat în mod special, eforturile conjugate întreprinse în vederea întăririi securităţii la frontierele comune moldo-române şi moldo-ucrainene, fluidizării traficului de mărfuri şi eficientizării managementului

33


COLABORAREC Colaborare

integrat al frontierelor în ansamblu, în toate fiind înregistrate performanţe deosebite. Sunt mai multe exemple de o conlucrare eficientă între Serviciul Vamal al RM şi autorităţile vamale din România şi Ucraina, printre care se evidenţiază următoarele. Cu referire la colaborarea cu Autoritate Naţională a Vămilor din România, pentru prima dată în iulie 2010 a fost semnat Planul bilateral de cooperare cu privire la intensificarea colaborării în domeniul prevenirii fraudelor vamale şi utilizării mijloacelor tehnice de control (scanerelor). Rezultatele palpabile a acestei colaborări au servit drept temei pentru prelungirea Planului şi pentru anul 2011. Iar de la 1 august 2011 a intrat în vigoare un nou document care extinde sfera de colaborare şi cuprinde noi instrumente de o importanţă majoră în contextul politicii europene de securitate. De evidenţiat contrapunerea punctuală a datelor privind mijloacele de transport, care trec frontiera. Acest mecanism este un instrument eficient de contracarare a oricăror tentative de substituire/falsificare a actelor de însoţire a mărfii cu scopul eschivării de la plata drepturilor de import în bugetul de stat. În acest context, este de remarcat că încă din anul 2008 între Moldova şi Ucraina se implementează mecanismul de schimb de informaţii prealabile, care a fost susţinut de EUBAM şi permite efectuarea contrapunerii datelor în regim on-line. Eficienţa schimbului de informaţii prealabile între RM şi Ucraina a fost recunoscută în spaţiul CSI şi va servi drept model pentru implementare între alte state-membre. Un alt element al managementului frontierei este cel de control comun, care deja se implementează cu succes la 4 puncte de trecere a frontierei moldo-ucrainene (Criva-Mamaliga, Larga-Climenţi, BriceniRosoşeni şi Giurgiuleşti-Reni). Beneficiile acestui mecanism de colaborare vamală sunt recunoscute la nivel internaţional, iar în viitor se va tinde spre implementarea controlului comun la frontiera RM cu UE. Cadrul normativ de cooperare vamală moldo-ucraineană a fost completat pe par-

34

cursul ultimelor 2 ani prin semnarea noilor acorduri bilaterale, în cadrul întrevederii din iulie 2010 la Odesa şi din iunie curent la Moghiliov-Podolsk. Totodată, în contextul valorificării colaborării vamale între cele trei ţări a devenit tot mai pronunţată necesitatea extinderii formatului de cooperare prin complimentarea eforturilor întreprinse la nivel bilateral cu cele de nivel trilateral. Astfel, la propunerea Directorului general al Serviciului Vamal Tudoir Baliţchi şi cu acordul omologilor săi din Romania şi Ucraina s-a conturat o propunere de a lansa un parteneriat trilateral care a fost oficializat la 3 septembrie a.c. la Chişinău, prin semnarea Declaraţiei comune - primul document trilateral în domeniul colaborării vamale între RM, România şi Ucraina. Scopul parteneriatului trilateral institut îl reprezintă crearea unui cadru de cooperare vamală de lungă durată, acordînd o atenţie primordială interacţiunii în domeniul combaterii traficului ilicit de mărfuri, sporirii nivelului de securitate la frontieră şi de modernizare a procedurilor vamale. Noul parteneriat trilateral în domeniul vamal va viza mai multe domenii de cooperare printre care se evidenţiază trei dimensiuni principale: - activitatea anti-fraudă; - facilitarea traficului de mărfuri; - schimbul de experienţă inclusiv în cadrul unor programe europene. Necesitatea securizării frontierelor celor trei ţări este determinată de creşterea în complexitate a infracţionalităţii transfrontaliere, cu precădere pe direcţia principală est-vest, precum şi de alte condiţii economice care generează infracţiuni economice şi de evaziune fiscală. Amplasarea geografică a RM la hotarul între ţările UE şi ţările CSI, sporeşte considerabil riscul că teritoriul ţării noastre să fie folosit de reţele criminale internaţionale în calitate de teritoriu de tranzit sau pentru unele scheme frauduloase de trafic de mărfuri. Un alt factor de risc pentru evaziune fiscală reprezintă regimul de comerţ liber între Moldova şi ţările CSI pe de o parte şi pe de alta parte

- regimul preferinţelor tarifare acordat RM de către UE. În aceste condiţii, securitatea economică impune promovarea unor mecanisme avansate de schimb informaţional şi contrapunerea datelor relevante. În acest sens, colaborarea trilaterală va duce la anihilarea următoarelor scheme frauduloase: • de trecere a mărfurilor peste frontiera vamală prin contrabandă prin declarare neautentică sau nedeclarare; • de subevaluare a valorii în vamă ce se realizează prin susbstituirea documentelor comerciale de însoţire a mărfurilor cu scopul de a se eschiva de la achitarea plăţilor vamale la bugetele statelor în cauză; • de declarare a exporturilor false în vederea comiterii unor evaziuni fiscale prin restituirea neîntemeiată a TVA; • de supraevaluare a mărfurilor în cadrul operaţiunilor de spălare a banilor, etc; • de contrabandă cu substanţe narcotice şi psihotrope prin aplicarea metodei livrării controlate pe teritoriul mai multor state în vederea demascării întregii reţele internaţionale criminale implicate în operaţiune, altfel o parte din reţeaua criminală poate rămîne nedemascată, activitate, care va diminua considerabil traficul ilicit de mărfuri în spaţiul de cooperare vizat. În baza Declaraţiei comune intensificarea cooperării în domeniul anti-frauda se va realiza în special prin efectuarea în mod sistematic a schimbului de informaţii şi date operative. De asemenea vor fi organizate acţiuni comune în vederea contracarării schemelor ilegale şi acordarea sprijinului reciproc în investigarea fraudelor vamale. Întru facilitarea traficului de mărfuri în special a operaţiunilor de export şi a tranzitului, va fi continuată practică de schimb de informaţii cu privire la agenţii economici de încredere. Totodată vor fi create condiţii necesare pentru a sprijini cooperarea între subdiviziunile teritoriale (birouri şi posturi vamale) şi instituirea unor mecanisme reale de conlucrare la nivel teritorial. Ţinînd cont de faptul că România ca statmembru al UE, a devenit partenerul nostru şi în cadrul Politicii UE de vecinătate, şi celei de colaborare transfrontalieră, proximitatea geografica a celor trei ţări a dobîndit o valoare deosebita. Din această perspectivă în Declaraţia comună propusă spre semnare se remarcă orientarea spre obiective concrete întru valorificarea oportunităţilor oferite de politicile UE de vecinătate, în ceea ce priveşte: modernizarea infrastructurii punctelor de trecere a frontierei, dezvoltarea rutelor de transport şi facilitarea accesului mărfurilor pe piaţa unică europeană.

В


ECOLABORARE Сотрудничество

В

Esiet sveicināti или добро пожаловать в Латвию

---------------------------------------------------------------------------------------------------------Латвию, небольшое государство, расположенное на северо-востоке Европы, не случайно называют «Латвийской Швейцарией». Эта страна изобилует множеством достопримечательностей исторического, культурного и природного характера. Например, на территории этой страны находится самый широкий водопад в Европе – Вентас румба. Другой достопримечательностью европейского уровня являются один из самых старых и самых больших рынков континента – Рижский центральный рынок. А еще на территории страны расположено около 2000 озер и почти 12600 ручьев и рек. Живописная природа, нескончаемые песчаные пляжи, рыбацкие поселки и ухоженные города, зеленые холмы и сосновые леса – это все Латвия. ------------------------------------------------------------------------------------------------------

C

трана имеет довольно выгодное географическое положение, что делает ее по праву центром Балтийского региона. Западную часть страны омывает Балтийское море, а на востоке и юго-востоке республика граничит с Россией и Белоруссией, на юге страна соседствует с Литвой, на севере – с Эстонией. Сегодня Латвия входит в Евросоюз и Шенгенскую зону, что расширяет возможности и потенциал внешнеэкономического развития страны. Россия и прибалтийские государства остаются традиционными торговыми партнерами Латвии. Но членство в Евросоюзе позволило Латвии заметно расширить торговые связи с европейскими государствами, особенно с Германией, Швецией и Великобританией. В структуре ВВП Латвии большую часть составляют услуги 70,6%, развиваются промышленность - 24,7 % и сельское хозяйство - 4,7 %. Основные экспортные товары Латвии: железо и металл в брусках, электрические машины и оборудование, пиломатериалы, трико-

таж и текстиль, фармацевтическая продукция. Главным фактором экономического развития Латвии является ее географическое положение. Рига из всех портов Прибалтийских государств ближе всего расположена к важнейшим промышленным районам центра России. Это предопределило формирование здесь с конца ХIХ века одного из наиболее разви-

тых в хозяйственном отношении регионов Российской Федерации. Промышленность использовала привозное сырье и поставляла продукцию на обширный российский рынок. Развивалось товарное скотоводство в сельском хозяйстве, опирающееся на сравнительно благоприятные агроклиматические условия. Потеряв российский рынок в период между первой и второй мировы-

35


COLABORARE Сотрудничество

ми войнами, экономика Латвии приняла аграрный характер. Но если до второй мировой войны Латвии удавалось обеспечивать сбыт своей аграрной продукции в Европе, то сейчас конкуренция на мировом продовольственном рынке и рынке ЕС слишком велика, производство продовольствия квотируется и выйти, закрепится на этом рынке крайне сложно. Аналогична ситуация и с рынками других товаров, на которых специализируется латвийская предпринимательская среда. Вехи истории латвийской таможни История Латвии часто служила политическим инструментом, каждая власть пыталась переписать историю по-своему. Поэтому перечислим лишь ключевые моменты. Например, первые упоминания о государственных образованиях на территории современной Латвии относятся к 13-му веку, когда тут были немецкие рыцари. В 1617 веках Латвия находилась во владениях Польско-Литовского княжеств и Швеции, а в начале 18 века переходит под власть Российской Империи. Первая мировая война и революция в России позволяют Латвии провозгласить независимое государство, которое просуществовало с 1920 по 1940 годы. В 1940 году Латвия утрачивает независимость и входят в состав Советского Союза, становясь одной из 15 социа-

36

листических республик. Перестройка и распад Советского Союза в 1991 году приводят к восстановлению независимой Латвийской Республики. Но уже в 2004 году Латвия вступает в другой союз - Европейский. Развитие латвийской таможни – muitas - напрямую связано с историческими вехами возникновения и развития ключевой, Рижской таможни. Известно, в 1201 году был основан город Рига, который получил свое имя по названию речки Ридзене. Благодаря выгодному географическому положению (Рижский залив) в 13-м веке Рига имела развитые международные торговые сношения со многими европейскими государствами – Россией, Норвегией, Данией, Францией, Швецией. А вот о взимании таможенных пошлин было известно латышам еще до 1200 года. «Рат», городское управление Риги, облагал таможенными пошлинами транзитные товары, поставляемые из Голландии в Россию и обратно по рекам Даугавы, Гауи и по сухопутным дорогам. Примечательным элементом протекционизма в торговой политике, является освобождение в 1211 году рижских купцов от уплаты торговой пошлины на внутренние, и внешние товары, предпринятое основателем города Риги епископом Альбертом с целью «создания торговых капиталов». В 14-м веке Рига, Лимбажи, Кулдига и другие города вступили в тор-

говое общество «Ганза» и, являясь его членами, они облагали пошлиной все товары – и ввозимые, и вывозимые. Эта пошлина называлась Zollfund (пошлинный фунт), она составляла 1\360 часть стоимости товара. Эти средства торговое общество «Ганза» направляло на войны с датчанами и морскими разбойниками. В качестве органа государственного управления Рижская таможня сформировалась в 1581 году, когда польским королем Стефаном Баторием была введена первая государственная пошлина - порторий на рижскую морскую торговлю и когда таможней стали управлять государственные чиновники. В 1603 году была основана таможня в городе Болдерае. В обязанность этой таможни входило облагать таможенной пошлиной все товары, привозимые в Ригу из Митавы (Елгавы) по реке Лиелупе и обратно. По окончании Северной войны (1721 год) Петр I учреждает Коммерцколлегию (1724 год) в подчинение которой переходят все таможенные учреждения Российской Империи. Через год в штаты таможен вводятся таможенные надзиратели за погрузкой и разгрузкой товаров в связи с тем, что были зарегистрированы случаи выгрузки грузов в неуказанных местах, а также кражи грузов. В 1762 году таможня отдана на откуп частному лицу - купцу Шемякину, сроком на 10 лет, однако уже через


ECOLABORARE Сотрудничество

3 года откупная система отменяется как не выдержавшая испытание временем. Штат Рижской городской таможни к концу 18-го века составлял 165 человек. В 1796 году утверждается новый Таможенный тариф - единый для всех портовых таможен России. В Риге разрешается взимать пошлину ефимками. Ранее изданные тарифы, как Рижский, Санкт-Петербургский и другие, отменяются. В 1803 году при Рижской таможне учреждается досмотр почтовых посылок. Сбор пошлины производится жемчугом. Годом позже вводится паспортный режим. Все пассажиры, проезжающие через границу, обязаны предъявить таможне паспорт. В начале 18 века в Рижский таможенный округ входят четыре таможни Рижская главная складочная таможня, Болдерайская таможня (передовая), Перновская таможня, Аренсбургская таможня. Во главе округа находился управляющий, во главе таможен - таможенный голова. Надо сказать, что борьба с контрабандой в те времена сильно расшатывала стабильность оргструктуры таможни. Известно, что в связи с усилившимся водворением контрабандных товаров (соль, кофе, сахар из Финляндии) в середине 19-го века штат пограничной таможенной стражи в Рижском порту и в Рижском таможенном округе неоднократно увеличивается (в 1848 году, например, на 104 человек). В 1873 году учреждается Балтийская таможенная крейсерная флотилия с целью морского надзора за «неводворением контрабанды», которая усиливается пятью ротными командирами и 500 людьми пеших чинов пограничной береговой стражи. В 1910 году - издан новый Таможенный устав (переработанный) и Правила об отдельном корпусе пограничной стражи. Накануне первой мировой войны (1913 год) в Рижской таможне служат 74 человека. Немногим более через месяц после победы социалистической революции в России принимается решение правительства молодой советской республики, касающееся таможенного дела - постановление Совнаркома определяет порядок получения разрешений на ввоз и вывоз товаров. Эти разрешения выдавались отделом внешней торговли Наркомата торговли и промышленности. Ввоз и вывоз товаров без разрешения признается контрабандой.

В апреле 1918 года принят декрет о введении государственной монополии внешней торговли. В 1922 году штат Рижской таможни насчитывает более 400 человек, спустя 15 лет – уже 485 человек. Вводится в действие Советский таможенный кодекс. Начинается строительство новой жизни - таможня освобождается от целого ряда чиновников, не пожелавших работать на социалистическую Латвию, вступает в силу советский Кодекс законов о труде и система социального страхования. Но к этому времени в Европе уже год как началась новая мировая война. 22 июня 1941 года издается приказ начальника Рижской таможни № 77 о введении военного положения совершилось нападение фашистской Германии на СССР. После войны, когда работа была заблокирована немецкими спецслужбами, Рижская таможня возобновляет свою деятельность. С первых дней коллектив таможни активно включается в работы по восстановлению разрушенного войной народного хозяйства. С октября 1945 года рижские таможенники начинают подготовку кадров. В 1964 году таможенные органы страны получают свой новый основной закон - Указом Верховного Совета утверждается 3-й по счету Таможенный Кодекс СССР (предыдущий существовал с 1928 года).

Независимая Латвия и создание Службы госдоходов В отличие от практики многих стран, таможенный орган в современной Латвии не выделены в отдельную гос-

структуру. Таможенное направление находится в ведении Службы государственных доходов (СГД) - Valsts ienemumu dienests. СГД занимается администрированием налогов и сборов, подсчитывает и регистрирует налогоплательщиков и объекты, облагаемые налогами, разрабатывает методику расчета налогов, получает налоговые декларации и проверяет указанную в них информацию, ведет таможенный контроль товаров и других предметов, взимает таможенный налог, обеспечивает контроль над акцизными товарами и выполняет другие функции. Изначально для инкассации денег в независимой Латвии были соз¬даны две организации: государственная финансовая инспекция, отвечающая за инкассацию налогов, и таможенный департамент, отвечающий за таможенные сборы и налоги на международную торговлю. Моментом основания современного «лица» таможни Латвии - Службы государственных доходов - можно считать 28 октября 1993 года, когда был принят закон «О Службе государственных доходов». Необходимость улучшить инкассацию доходов и сэкономить административные издержки стали основой тому, что две вышеупомянутые организации были объединены. Так образовалась Служба государственных доходов (далее СГД), которая находится в прямом подчинении Министерства финансов. В период с 1993 по 1998 годы в налоговой системе Латвии произошли существенные изменения - фактически все налоговые законы, которые были в силе до 1998 года, были за-

37


COLABORARE Сотрудничество

менены новыми. Например, создается единая база данных всех налогоплательщиков. Таможенной зоной определяется вся территория Латвии, в результате чего таможне и другим правоохранительным структурам (полиции и ополченцам) дано право проводить контроль товарных грузов на всей территории Латвии. В процессе реформирования системы страна получает консультацию английской компании Crown Agents, чьи мероприятия направлены на усовершенствование таможенной деятельности и борьбу с контрабандой в Латвии. Принимается закон «О вознаграждении за указание на нарушения таможенных правил и налоговых законов», который предусматривает вознаграждение указывающему или обнаружившему лицу в размере 35% от общей стоимости контрабандного товара. С 1997 года издается газета СГД Nodokļi un Muita («Налоги и таможня»). В 1998 году впервые введена традиция приносить клятву таможенника. В 1999 году начинается внедрение электронной системы ASYCUDA ++, а также начат проект создания Информационной системы управления и Статистической информационной базы данных о налогах, налогоплательщиках и таможенных клиентах. В 2001 году создана домашняя страница СГД в Интернете: http:// www.vid.gov.lv. В области упрощенного декларирования было проведено совершенствование информационной таможенной системы, в которой важнейшие мероприятия связаны с интегрирование национальной системы с таможенными системами ЕС. Продолжается введение ASYCUDA. В

38

2004 году завершается проект модернизации СГД, а Латвия вступает в Евросоюз. В настоящее время в Латвии действуют 16 внешних таможенных пунктов и 9 –внутренних. На границе осуществляется ветеринарный контроль животных, контроль продовольствия и багажа физических лиц, контроль перевозчиков (допустимые габариты, вес, лицензии, разрешения, транспортная инспекция). Таможенные правила Латвии С присоединением Латвии к ЕС изменились и таможенные правила перемещения товаров в зоне ЕС и вне ее территории. В частности, при перемещении товаров через внутренние границы ЕС таможенный контроль осуществляется только в случаях, если в распоряжении таможенных учреждений имеется соответствующая информация о перемещении через границу неразрешенных законом товаров. Для личного пользования лицо может перевозить через границу все необходимые в быту товары, с соблюдением исключений, которые определяются действующими нормативными актами Латвии. От налога освобождаются акцизные товары, которые физическое лицо ввозит для собственного потребления, если эти товары физическое лицо приобрело в свободном обороте в другой стране-участнице ЕС, и за упомянутые товары уплачены все налоги в соответствующей стране-участнице. Ограничения на ввоз из странчленов ЕС табачных изделий: 800 сигарет; 400 сигарилл (сигар, которые ве-

сят не более 3 граммов каждая); 200 сигар и 1 килограмм курительного табака. Для алкогольных напитков определены следующие ограничения: 110 литров пива; 90 литров вина (в том числе не более 60 литров игристых вин) или других сброженных напитков; 20 литров промежуточных продуктов; 10 литров прочих алкогольных напитков. Можно ввозить не более 10 кг кофе, 110 литров безалкогольных напитков, до 10 литров топлива в переносной топливной канистре. Так как постоянный таможенный контроль на внутренних границах ЕС не осуществляется, в отличие от порядка, который действовал до присоединения Латвии к Европейскому союзу, в мае 2004 года установленное нормативными актами допустимое количество товаров можно ввозить в страну через любой созданный государством пункт пересечения границы. Личный багаж лиц, которые въезжают в Латвию из стран, не являющихся членами ЕС, освобождается от ввозного таможенного налога при условии, что цель ввоза таких товаров является некоммерческой. О некоммерческих намерениях свидетельствует случайный характер ввоза товаров, а также факт, что товары предусмотрены только для личного пользования путешественника, использования в семье, или подарков, и их вид и количество не свидетельствуют о коммерческих намерениях. Частное лицо старше 17 лет без уплаты таможенного налога может ввезти из государства, не являющегося членом ЕС ограниченное количество табачных изделий (200 сигарет, 100 сигарилл, 50 сигар и 250 граммов курительного табака); алкогольные напитки (1 литр напитка, в котором объемная концентрация алкоголя превышает 22% или неденатурированного этилового спирта с объемной концентрацией алкоголя 80% и более; 2 литра напитка, в котором объемная концентрация алкоголя не превышает 22 % (аперитивы на винной или спиртовой основе, саке, тафия или подобные напитки), 2 литра игристых, неигристых, десертных вин, 50 граммов духов и 0,25 литра туалетной воды), необходимые для личных нужд путешественника медицинские средства, которые предназначены для курса лечения продолжительностью до трех месяцев, при доказательстве это-


ECOLABORARE Сотрудничество

го соответствующими документами, например, копией рецепта. Другие товары, стоимость которых превышает 175 евро, разрешается ввозить при условии уплаты таможенных платежей. Декларирование товаров является обязанностью любого лица, пересекающего границу Латвии. Если товары не превышают установленные для одного физического лица льготы перевозки товаров или таможенного налога, физическое лицо может декларировать товары устно. Декларирование товаров возможно также действием, то есть, при въезде в Латвийскую Республику физические лица имеют возможность выбора пересечения границы через «зеленый» или «красный» коридор. Зеленый коридор используют те физические лица, у которых нет декларируемых товаров, или имеются товары, за которые не нужно платить таможенные платежи. Красный коридор предназначен для физических лиц, в багаже которых имеются декларируемые товары. Контрабанда – борьба на национальном уровне Соседство стран Балтийского региона с Россией и Белоруссией создало для жителей приграничных территорий этих стран условия настоящего клондайка контрабандистского движения. Зачастую именно контрабанда является основой теневой экономики в этих странах. Так или иначе, контрабанда плотно прижилась и стала неотъемлемой частью повседневности в Литве, Латвии и Эстонии. Если верить зарубежным СМИ, практически каждый простой обыватель знает, где находится «точка» по нелегальной продаже топлива, сигарет или спиртного или как выйти на нее через своих друзейзнакомых. Однако эти товары - только три главных слона контрабандистского движения, масштабы которого как никогда расцвели в период экономического кризиса.

Контрабандой в Латвию и через Латвию чего только не везут - и золото, и иконы, и драгоценные камни, и одежду, и обувь, и бытовую технику, и электронику. Но самыми «ходовыми» контрабандными товарами в Латвии являются наркотики, сигареты, топливо и алкоголь. По данным, полученным в ходе исследования, проведенного компанией TNS Latvia, нелегальный рынок табачных изделий в Латвии в конце 2010 года достиг 38%. Исследование проводилось по заказу Национальной ассоциации производителей табака. В 2010 году число курильщиков, выбирающих контрабандные сигареты, выросло во всех регионах Латвии, но особенно велико оно в Даугавпилсе и окрестностях - там 60% курильщиков «смолят» сигареты с иностранной акцизной маркой. Сказывается близость российской и белорусской границ. В Рижском регионе таких курильщиков насчитывается 35%, в Валмиере - 32%, в Лиепае - 25%. Половину всего объема контрабанды составляют сигареты марки More, ввозимые из России. Вторые по популярности - Winston, на их долю приходится 8%. На черном рынке представлены также марки, которые вообще невозможно приобрести в Латвии легально: Jing-Ling, Kiss, Premyer, Прима. И главным игроком на черном рынке сигарет в Латвии является оргпреступность, из-за которой госбюджет, по примерным оценкам, теряет ежегодно 113,83 млн. евро. По данным исследования, в 73% случаев продажа контрабандных сигарет осуществляется из рук в руки и лишь 12% - на открытых рынках. Нередко продавец и покупатель - давние знакомые, состоящие в доверительных отношениях, и никто из них не заинтересован в огласке. Один делает бизнес, другой покупает сигареты по приемлемой цене - этот симбиоз разрушить в нынешних экономических условиях почти невозможно. Национальная ассоциация производителей табака считает, что для обуздания контрабанды нужны изменения в нормативных актах, в частности, запрещающие продажу СГД с аукционов оборудования для производства сигарет, конфискованного у пойманных нелегальных производителей. Кроме того, нужно ужесточить наказания, настаивает ассоциация. В первые месяцы текущего года уровень контрабанды сигарет соста-

вил 37,75% - это столько же, сколько за весь прошлый год (38%), свидетельствует исследование агентства TNS Latvia. Самыми популярными марками контрабандных сигарет в этом году являются More (44,2%), Premyer (11,7%) и Prima (7,8%). Более чем на трети пачек, которые предъявили курильщики, надписи на русском языке. Другой контрабандный товар, пользующийся спросом в Латвии – топливо. Судя по объявлениям на тематических интернет-порталах, немало латвийских автовладельцев готово приобрести топливо по цене, на 28-30 евроцентов меньшей, чем официальная цена на АЗС. Очень серьезная ситуация сложилась с ростом контрабанды алкоголя. Если в других государствах ее доля составляет 5%-10%, то в Латвии - 35%. По оценка экспертов, если контрабанда займет 50% рынка, а государство продолжит недальновидную политику повышения акцизов и не перестанет выдвигать к крепкому алкоголю более жесткие требования по сравнению с другими спиртными напитками, вскоре может сложиться ситуация, когда ни один легальный производитель не сможет с ней конкурировать. Для борьбы с контрабандой в Латвии используются самые современные устройства для обнаружения контрабанды и проведения таможенного контроля. Например, устройства последнего поколения позволяют устанавливать разницу в плотности предмета и емкости, в которой спрятан предмет; фиброскопы, облегчающие проведение таможенного контроля в темных и труднодоступных местах; другие специальные технические средства, используемые для углубленного таможенного контроля и идентификации нелегально перевозимых товаров. Также налажена схема международного обмена информацией.

Ольга Коларь

39


COLABORARE Сотрудничество

Международное сотрудничество таможенных брокеров

В

Кишиневе 17 сентября впервые прошло совместное заседание Панъевропейской конфедерации ассоциаций таможенных брокеров CONFIAD и Ассоциации таможенных брокеров Молдовы (АТБ). На заседании круглого стола, в котором приняли участие председатель CONFIAD Георга Зографос, офицер по связям ЖанМари Парази, представители Таможенной службы Молдовы, около 50 представителей брокерских компаний, действующих в таможенной области и др. Главной темой для дискуссий в рамках встречи стали вопросы гармонизации таможенного законодательства Молдовы со стандартами Европейского союза, сотрудничество ассоциаций таможенных брокеров, обмен опытом национальных операторов данного рынка с коллегами из Евросоюза. Помимо этого, участники встречи обсудили в перспективы реализации совместных проектов, которые обеспечат повышение профессионального уровня таможенных брокеров. Председатель Панъевропейской конфедерации ассоциаций таможенных брокеров Георге Зографос отметил важность этого мероприятия не только для специалистов в области таможенного оформления грузов республики, но и для Таможенной службы и экономических агентов-участников внешнеэкономической деятельности. По его словам, сегодня CONFIAD является очень влиятельной и авторитетной структурой в Европейском союзе. Ее инициативы, касающиеся развития системы таможенных брокеров, защиты их прав и интересов, принимаются в качестве законодательных норм в специализированных структурах ЕС. Но до того как заслужить такой авторитет, конфедерация прошла довольно долгий путь развития.

40

CONFIAD была создана в 1982 году таможенными брокерами Греции, Франции, Италии, Португалии и Испании. Но все возрастающая роль операторов этого сектора обусловила расширение границ организации. Сегодня она объединяет профессиональные ассоциации всех стран ЕС, государствпретендентов на вступление в Евросоюз, а также России, Молдовы и Украины. По мнению председателя конфедерации, территориальное расширение CONFIAD – неизбежный процесс, так как глобализация требует применения единых стандартов деятельности, в том числе таможенными брокерами. «Одна из приоритетных задач нашей организации в сотрудничестве с таможенными брокерами Молдовы - их подготовки к возможному членству в ЕС», - отметил он. Ассоциация таможенных брокеров Молдовы наладила первые контакты с конфедерацией в начале 2009 года, а в июне 2011 года стала ее полноправным членом. По словам председателя АТБ Валериана Батку, получение этого статуса открыло ассоциации доступ к информации, касающейся специфики работы таможенных брокеров в европейских странах, а также предоставляет возможность изучения и освоения лучших практик в данной области. По его словам, это послужит своеобразным толчком к развитию института таможенных брокеров в Молдове, что очень важно в условиях, когда на европейском рынке происходит унификация правил и стандартов таможенной деятельности. В своем выступлении председатель АТБ отметил, что институт таможенного брокера в Молдове создан не так давно, но за это время созданной в 2004 году ассоциации удалось наладить конструктивный диалог с Таможенной службой. Представители отрасли уже

несколько лет являются членами консультативного совета при ТС, а в июне 2009 года стороны подписали Меморандум о сотрудничестве. Но несмотря на это, между Таможенной службой и Ассоциацией таможенных брокеров все еще существуют разногласия. Например, продолжаются дискуссии по поводу финансовой гарантии (8 млн. леев) как одного из условий получения лицензии таможенным брокером. Одновременно с усовершенствованием системы электронного учета финансовых гарантий таможенные брокеры выдвинули инициативу об использовании не общей гарантии, а гарантий на каждую таможенную операцию. Таким образом, брокер должен будет предоставлять таможне гарантию, которая бы финансово покрывала оплату обязательств по грузу, являющегося объектом той или иной таможенной декларации. Другой инициативой брокеров является предложение о пересмотре процедуры лицензирования таможенных брокеров. По мнению авторов инициативы, действующий механизм содержит ряд формальностей, препятствующих полноценному развитию компаний. Актуальным для таможенных брокеров остается вопрос наложения штрафов на брокеров за таможенные нарушения. По словам господина Батку, до сих пор преобладает неоднозначный подход к разграничению юридической ответственности между таможенными брокерами, транспортными компаниями и экономическими субъектами, вовлеченными во внешнеэкономическую деятельность. По мнению председателя ассоциации, причина кроется в неравномерной трактовке законодательства таможенными органами и судебными инстанциями. По мнению Батку, разногласия в таможенном


COLABORARE Сотрудничество

законодательстве зачастую приводят к двойственной трактовке документов. «Члены нашей Ассоциации часто выигрывают судебные процессы, руководствуясь положениями европейских директив, в то время как органы юстиции оперируют нормами законодательства стран СНГ», - говорит Валериан Батку. Гендиректор компании Euro Consulting Валентин Цымбалюк, говоря о необходимости пересмотра законодательства, отметил, что сегодня в Молдове система таможенного регламентирования включает в себя около 25 законов, 42 постановления правительства, более 30 инструкций, регламентов, методологий Таможенной службы и более 100 международных соглашений. Субъектам таможенных отношений довольно сложно ориентироваться в этой массе документов, так что без систематизации национального таможенного законодательства нам не обойтись, считает эксперт. В то же время, по его словам, таможенная деятельность в Евросоюзе осуществляется на законодательной базе объемом в 8 тыс. нормативно-законодательных документов, однако все эти документы согласованы и не противоречат друг другу. Валентин Цымбалюк отметил, что возникающие конфликты в таможенной области Молдовы рассматриваются молдавскими органами юстиции сразу в 5-6 правовых направлениях. «Несмотря на то, что таможенная система в Молдове существует уже 20 лет, у нас все еще возникают разногласия по вопросу существования в республике «таможенного» права как такового, - возмутился Цымбалюк.- Сам предмет «таможенное право» преподается лишь в некоторых вузах Молдовы и то - на базе учебных материалов Румынии и России. Это нонсенс». В ходе заседания директор Департамента доходов и информационных технологий Таможенной службы Молдовы Корнелиу Трофэилэ отметил, что в таможне понимают необходимость корректировки некоторых документов, и сообщил, что ряд законодательных поправок, призванных упростить деятельность таможенных брокеров, уже обсуждаются. В частности, он отметил возможность сокращения размера банковских гарантий для таможенных брокеров. «Таможенная служба готова снизить размер обязательной банковской гарантии для таможенных бро-

керов. Соответствующий проект поправок уже разработан и передан на рассмотрение в министерство финансов. Хотя отношение к этой инициативе неоднозначное. Одни приветствуют снижение размера финансовых обязательств. Другие считают, что если чрезмерно «смягчить» условия деятельности таможенных брокеров возникнет риск прихода на рынок недобросовестных операторов», - сказал Трофэилэ. В то же время, он предложил таможенным брокерам разработать свою модель такой системы гарантий, которая устроила бы все заинтересованные стороны. По мнению Трофэилэ, в данном случае можно адаптировать практику, применяемую в системе международных автоперевозок TIR. Директор департамента также сообщил об аннулировании процедуры авторизации специалистов в области таможенного оформления в Таможенной службе. Это обязательная процедура при трудоустройстве новых специалистов в брокерской деятельности. Для получения этого разрешения на ведение деятельности, сейчас претендент должен представить на рассмотрение в ТС документы об образовании, сертификат о подготовке в качестве специалиста в области таможенного оформления и пр. По словам Трофэилэ, это формальная процедура, которая не влияет на качество или эффективность работы брокера, а при трудоустройстве специалиста компания способна самостоятельно оценить уровень знаний работника и взять на себя ответственность за его дальнейшую деятельность. Этот шаг, по словам Корнелиу Трофэилэ, устранит один из административных барьеров. Кроме того, освободит компании от выплаты за авторизацию. Он также проинформировал участников конференции об упрощении процесса таможенного оформления грузов посредством внедрения нового механизма – «таможенное оформление по месту нахождения».

«Мы сделали первый шаг на пути к давно ожидаемому «электронному декларированию». Применение электронной подписи имеет большие перспективы, и мы рассчитываем, что проект будет развиваться. Очевидно, что применение электронной подписи позволит оптимизировать затраты предприятий, в том числе, временнЫе, на таможенное оформление», - отметил директор департамента. В то же время Корнелиу Трофэилэ сообщил о некоторых планах Таможенной службы по совершенствованию системы информационных технологий и работы автоматизированной информационной системы Asycuda World. «Нам необходимо решить некоторые технические вопросы. В последнее время мы сталкиваемся с тем, что таможенная информационная система Asycuda World не выдерживает нагрузки и блокируется. Но еще в 2008 году начали обсуждать возможность создания «зеркального» сервера и внедрения новых инструментов для того, чтобы таможенное оформление было эффективным, оперативным и не приносило потерь. Планировали внедрить второй модуль Asycuda World, но по финансовым обстоятельствам этого сделать пока не удалось», - сказал Трофэилэ, отметив, что в проекте государственного бюджета на 2012 год средства на эти цели предусмотрены. Корнелиу Трофэилэ также проинформировал о начале разработки нового Таможенного кодекса. Проект разрабатывается в контексте гармонизации главного таможенного документа с европейскими нормами, а также приведения его в соответствие с Киотской конвенцией по гармонизации и упрощению таможенных процедур. Он призвал таможенных брокеров и экономических субъектов активно участвовать в процессе разработки не только нового Таможенного кодекса, но и второстепенных документов для исключения разногласий в законодательной базе.

41


COLABORAREE Colaborare

Schimbul de experienţă cu autoritatea vamală din Belgia

A

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- În perioada 2-8 octombrie 2011, colaboratorii Direcţiei managementul strategic şi relaţii internaţionale din cadrul Serviciului Vamal al RM au întreprins o vizită de studiu în or. Bruxelles, Belgia, organizată de EUBAM şi care a avut drept scop schimbul de experienţă în domeniul managementului strategic şi evaluării performanţelor cu Poliţia belgiană şi autoritatea vamală pe lîngă Serviciul Federal public de Finanţe al Belgiei. La invitaţia EUBAM la vizită, de asemenea, au participat colaboratorii vamali implicaţi în planificarea strategică din Serviciul Grăniceri din Republica Moldova, Serviciile vamale şi de grăniceri din Ucraina. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

I

n cadrul vizitei la Poliţia Federală a Belgiei delegaţia a făcut cunoştinţă cu procesul de implementare a managementului calităţii în cadrul Direcţiei Informarea Poliţiei Operaţionale, care aplică standardul european în domeniul managementul calităţii EFQM (Fundaţia Europeană pentru Managementul Calităţii - European Foundation for Quality Management), obţinînd certificatul ISO 9001 începînd cu anul 2007. Colaboratorii poliţiei au prezentat diverse modele, tehnici şi instrumente de prognozare şi planificare strategică. În sistemul de evaluare şi monitorizare în cadrul instituţiei este folosită pe larg tehnica din managementul performanţei - Balanced scorecard, care permite estimarea complexă a activităţii subdiviziunii, depistînd nu doar problemele organizaţionale, dar şi cauza apariţiei lor. A fost prezentat, de asemenea, modul de funcţionare a conceptului de Management Integrat al Frontierei în Belgia, precum şi sistemul educaţional în poliţie, acordîndu-se o importanţă deosebită instruirilor specializate în controlul vamal. În cadrul vizitei la autoritatea vamală belgiană a fost prezentat modelul de elaborare, coordonare şi evaluare a planuri-

42

lor strategice atît la nivel naţional, cît şi la nivelul subdiviziunilor teritoriale. Colaboratorii autorităţii vamale belgiene au prezentat ciclul complet al managementului strategic şi sistemul de monitorizare a performanţelor realizat prin intermediul unui sistem electronic de evidenţă a indicatorilor de performanţă care oferă posibilitatea vizualizării dinamicii şi analizei preventive a rezultatelor obţinute. De asemenea, a fost organizată vizita la portul Antwerp şi întrevederea cu reprezentanţii serviciilor operative a vămii şi poliţiei specializaţi în combaterea traficului ilicit. Discuţiile s-au axat pe modul de coordonare a activităţii vămii cu poliţia precum şi conlucrarea la nivel regional şi internaţional. Cu ocazia vizitei la Bruxelles, delegaţia a avut o întrevedere cu reprezentanţii Directoratului General pentru Taxare şi Uniune Vamală al Comisiei Europene (DG TAXUD). De asemenea, membrii delegaţiei au vizitat sediul oficial al Organizaţiei Mondiale a Vămilor, unde au avut o întrevedere cu reprezentanţii Subdiviziunii responsabile de Consolidarea capacităţilor, discutînd atît progresele în domeniul elaborării noului Program de Dezvoltare Strategică a Serviciului Vamal, cît şi

perspectivele de a beneficia de asistenţa şi consultanţa experţilor OMV în domeniile precum: integritatea profesională, clasificarea şi evaluarea mărfurilor. Cu referire la sistemul de management al performanţei, s-a comunicat că acesta este o prioritate curentă a OMV şi în acest scop recent a fost instituit un grup de lucru care va analiza practica utilizării sistemului de management al performanţei în instituţiile vamale din statele-membre OMV şi va prezenta recomandările corespunzătoare în februarie 2012. Subiectele abordate în cadrul vizitei de studiu, schimbul de experienţă contribuie esenţial la procesul de elaborare a Programului de Dezvoltare Strategică al Serviciului Vamal pentru anii 2012-2014, precum şi la dezvoltarea cooperării vamale internaţionale.


EVENIMENTE Evenimente

Autoturisme cu acte false reţinute la frontieră

A

cţiunile comune, desfăşurate de colaboratorii vamali împreună cu grănicerii, au condus la descoperirea, în numai o singură zi, a trei mijloace de transport, proprietarii cărora au prezentat la controlul de frontieră acte false sau deţineau autoturisme radiate din circulaţie. Astfel, la punctul internaţional de trecere „Briceni”, inspectorii controlului de frontieră, în timpul verificării actelor unui automobil de tip „SAAB 9000 CS”, cu numere de înmatriculare germane, au depistat în paşaportul tehnic al autovehiculului că termenul de valabilitate este expirat. Şoferul - Valentina G., în vîrstă de 45 de ani, domiciliată în oraşul Briceni, nu a putut da nici o explicaţie celor descoperite în actele mijlocului de transport. Un caz similar de introducere ilegală a mijloacelor de transport a avut loc în punctul de trecere „GiurgiuleştiGalaţi”(auto), unde, pentru tentativa de

încălcare a legislaţiei naţionale, a fost reţinut un cetăţean al României, aflat la volanul unui autoturism de model “Citroen X Sara”, înmatriculat în Grecia. Procura falsă pentru conducerea şi exploatarea unităţii de transport a servit drept motiv pentru reţinere. În cel de-al treilea caz, la punctul de trecere Sculeni, cetăţeanul moldovean Vasile R. s-a prezentat pentru control de frontieră pe sensul de ieşire din ţară la volanul unui autoturism de model „BMW - 525”, înmatriculat în Lituania. În urma verificărilor de rigoare, echipa mixtă de control a stabilit că mijlocul de transport a fost scos din registrele de înregistrare a Republicii Lituania cu suspecţia la autenticitatea procurii. În conformitate cu cele constatate, mijloacele de transport au fost indisponibilizate şi transmise organelor de resort, iar persoanelor care le conduceau le-au fost întocmite acte de reţinere pentru continuarea cercetărilor şi tra-

gerea la răspundere conform legislaţiei Republicii Moldova. Încă două mijloace de transport au fost reţinute la frontiera de stat cu cîteva zile mai tîrziu. Conducătorii autoturismelor “Mercedes Benz” şi “Honda Civic” au încercat să introducă maşinile în baza unor acte false. Reţinerile au avut loc la frontiera moldo-ucraineană, în punctele de trecere „Tudora” şi „Vulcăneşti”. “Mercedes Benz”-ul avea numere de înmatriculare transnistrene şi era condus de un cetăţean moldovean. În timpul controlului, echipa comună formată din vameşi şi grăniceri a constatat că certificatul de înmatriculare al autoturismului nu prezintă elementele de siguranţă specifice documentelor originale, fiind fals. În cel de-al doilea caz, la volanul autoturismului se afla un cetăţean bulgar, acesta încercînd să între în Republica Moldova cu mijlocul de transport în baza unei procuri false. În ambele cazuri, şoferii şi mijloacele de transport reţinute au fost transmise organelor competente pentru continuarea cercetărilor. De la începutul anului curent instituţiile de control la frontieră au reţinut 85 mijloace de transport, care intenţionau să traverseze frontiera de stat a Republicii Moldova în baza procurilor false. Cel mai mare număr de mijloace de transport ale căror procuri s-au dovedit a fi false aveau numere de înregistrare lituaniene - 60, apoi urmează cele bulgare - 19 şi şirul se încheie cu cîte un mijloc de transport înregistrat, respectiv, în Polonia, Germania, Italia, România, Federaţia Rusă, Grecia.

Serviciile de presă ale Serviciului Vamal şi Serviciului Grăniceri 43


EVENIMENTE E Evenimente

Ţigări disimulate într-un automobil de lux

C

ombaterea traficului ilicit a produselor de tutungerie în punctele de trecere a frontierei de stat ramîne a fi prerogativa acţiunilor desfăşurate în comun de Serviciul vamal şi Grăniceri al Republicii Moldova. În acest sens, la 3 octombrie, la pista de ieşire din Republica Moldova a postului vamal Leuşeni-Albiţa (auto), colaboratorii vamali şi grăniceri au neutralizat o tentativă de trecere ilicită a produselor de tutungerie. Circa 2270 de pachete de ţigări cu timbru de acciz al Republici Moldova, erau disimulate într-un automobil de lux de model „BMW” cu numere de înmatriculare româneşti, la volanul căruia se afla un cetăţean al Republicii Moldova în vîrstă de 24 ani. Ulterior, acesta a specificat angajaţilor că nu deţine decît lucruri personale şi se deplasează în România. Oda-

tă cu iniţierea acţiunilor de verificare, conform schemei tehnologice în baza analizei de risc, colaboratorii au depistat nedeclarate şi camuflate pachete de ţigări în spaţiile goale ale cauciucurilor şi în locuri special amenajate din salonul automobilului. La întrebările adresate de ofiţerii Secţiei contracarare a fraudelor din cadrul Biroului Vamal Leuşeni, bărbatul a declarat că ţigările erau transportate în scopuri de beneficii şi urmau a fi realizate pe pieţele de comercializare din România. Totodată, ţinem să specificăm că în seara de 2 spre 3 octombrie în acelaşi post vamal, colaboratorii vamali şi grăniceri au găsit tăinuite aproape 400 de ţigări în asortiment („Viceroy” şi „Prima”) în spaţiul destinat pentru instalarea aerului condiţionat al autocarului de model „Iveco” care se deplasa pe rută Chişinău-Braşov. Ajunse pe pieţele din UE, valoarea produselor de tutun-

gerie din ambele cazuri ar fi putut aduce un venit de circa 11 mii euro. Unităţile de transport implicate în comiterea fraudelor vamale au fost disponibilizate pînă la elucidarea tuturor circumstanţelor. Menţionăm că, graţie cooperării transfrontaliere dintre Serviciul Vamal al Republici Moldova şi Autoritatea Naţională a Vămilor din România, precum şi a asumării de către Serviciul Vamal al rolului de partener de încredere al Uniunii Europene în combaterea contrabandei cu mărfuri la frontiere, a fost înregistrată o scădere masivă a ponderii ţigaretelor de contrabandă pe piaţa neagră din România de la 36,2% în ianuarie 2010 la 22,5% în ianuarie 2011 şi respectiv în luna martie la 14,7% şi luna mai la 11,8 la sută. Actualmente, proporţia comerţului ilegal cu produse de tutungerie se află în scădere şi în 2011, ajungînd sub nivelul contrabandei de ţigări în UE.

Serviciile de presă ale Serviciului Vamal şi Grăniceri. 44


EVENIMENTE Evenimente

Tablete şi fiole de anabolizante, confiscate de inspectorii vamali

Î

n ziua de 28 septembrie 2011, colaboratorii Serviciului Vamal al Republicii Moldova în colaborare cu inspectorii vamali din cadrul Biroului Vamal de Frontieră Albiţa, au descoperit 2 640 tablete şi 255 fiole de anabolizante, ascunse în vederea sustragerii de la controlul vamal. În seara de 28 septembrie 2011, s-a prezentat la control vamal pe sensul de intrare în România, un autocar marca SCANIA, ce efectua cursa regulată Chişinău (Republica Moldova) - Roma (Italia). Autocarul era condus de un cetăţean moldovean. În timpul controlului fizic amănunţit au fost găsite ascunse şi nedeclarate, într-un colet neînsoţit, 95 cutii substan-

ţe anabolizante, care conţineau 2640 tablete şi 255 fiole de anabolizante, diferite mărci (ANAPOLON, TURANABOL, DANABOL, OXANDROLON, NANDROLONA, SUSTAMED şi TESTOSTERONA). Ca urmare, echipa mixtă de control au procedat la sancţionarea contravenţională a şoferului cu amendă în valoare de 30 000 lei Ro şi la reţinerea, în vederea confiscării, a întregii cantităţi de anabolizante, deoarece ele conţin substanţe care se regăsesc în „Lista Interzisă” pentru anul 2011, aprobată prin Ordinul Preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-doping nr.168 din 14.12.2010, (legislaţia României).

Serviciul presă

45


S STATISTICA Statistica Statistica

vamală Importul mărfurilor Conform datelor operative ale statisticii vamale, în perioada 01.01 – 30.09.2011, importul total a mărfurilor în Republica Moldova, efectuat de persoane juridice (fără agenţi economici şi persoane fizice din partea stîngă a Nistrului) a constituit 44 051,4 mil. lei, comparativ cu 33 508,3 mil.lei pe parcursul lunilor ianuarie-septembrie 2010, fiind în creştere cu circa 31,5% (+10 543,1 mil.lei). Evoluţia importului total de mărfuri în ianuarie-septembrie 2011 comparativ cu ianuarie-septembrie 2010, mil. lei

Importul mărfurilor în Republica Moldova (plasate în liberă circulaţie) în perioada 01.01 – 30.09.2011 a constituit 35 445,6 mil. lei, ceea ce reprezintă 80,5% din importul total, comparativ cu 28 566,2 mil. lei pe parcursul perioadei 01.01 –30.09.2010, fiind în creştere cu 24,1% (+6 879,4 mil.lei). Evoluţia importului definitiv de mărfuri în ianuarie-septembrie 2011 comparativ cu ianuarie-septembrie 2010, mil. lei

46

Analizînd structura importului plasat în liberă circulaţie, putem constata că ponderea principală la import o deţin „Produsele minerale”, însumînd 9 576,6 mil. lei, ceea ce reprezintă circa 27% din totalul importurilor, fiind în creştere cu 39% sau cu 2 688,3 mil.lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut etc. „Maşinilor, aparatelor şi dispozitivelor mecanice” le revine circa 8 %, însumînd 2 819,1 mil.lei, fiind în creştere cu 29,3% sau cu 639,2 mil. lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. „Vehiculelor terestre” le revine 6,5% din importul total (2317,1 mil. lei), fiind în creştere cu 58,2% sau cu 852,4 mil.lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Circa 5,9% reprezintă „Maşinile şi aparatele, echipamentele electrice şi părţile acestora; aparatele de înregistrat sau de reprodus sunetul, aparatele de înregistrat sau de reprodus uimagini şi sunet de televiziune, părţile şi accesoriile acestor aparate”, însumînd 2082,4 mil. lei, fiind în creştere cu 21,2% sau cu 363,7 mil.lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. „Materialele plastice şi articolele din acestea” au deţinut o pon-

dere de 4,5%, însumînd 1 595,5 mil. lei, fiind în creştere cu 19,6% sau cu 261,4 mil.lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. „Produselor farmaceutice” le revine 4,1% din import (1463,1 mil. lei), fiind în creştere cu 7,8% sau cu 105,7 mil.lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut etc. În regim de perfecţionare activă au fost importate mărfuri în valoare de 3039,2 mil.lei, ceea ce reprezintă 6,9% din import, comparativ cu 2 894,3 mil.lei pe parcursul primelor 9 luni ale anului 2010, fiind în creştere cu 5% (+144,9 mil.lei). Totodată, în perioada respectivă în zonele economice libere, inclusiv în Portul Giurgiuleşti, au fost introduse mărfuri în valoare de 5 575,9 mil.lei, ceea ce reprezintă 12,7% din import, comparativ cu 2 969,1 mil.lei pe parcursul primelor 9 luni ale anului 2010, fiind în creştere cu 87,8% (+2 606,8 mil.lei). Majorarea volumului mărfurilor introduse în ZAL a fost cauzată, preponderent, de creşterea numărului: - maşinilor, aparatelor şi echipamentelor electrice de circa 3,9 ori (+919,5 mil.lei) – de la 316,5 mil.lei în primele 9 luni 2010 la 1236 mil.lei – în primele 9 luni ale a.c.; - combustibililor minerali, uleiurilor minerale etc. – de circa 2,1 ori (+471,9 mil.lei) - de la 442,9 mil.lei în primele 9 luni 2010 la 914,8 mil. lei – în primele 9 luni ale a.c.; - maşinilor, aparatelor şi dispozitivelor mecanice – cu 90% (+173,4


ASTATISTICA Statistică

mil.lei) - de la 192,7 mil.lei în primele 9 luni 2010 la 366,1 mil.lei – în primele 9 luni ale a.c.; - alte articole textile confecţionate, îmbrăcăminte etc. – de circa 3,6 ori (+173,1 mil.lei) - de la 65,8 mil.lei în primele 9 luni 2010 la 238,9 mil.lei – în primele 9 luni ale a.c.; - produselor farmaceutice – cu 40,6% (+78,5 mil.lei) - de la 193,5 mil.lei în primele 9 luni 2010 la 272 mil.lei – în primele 9 luni ale a.c.; - vehiculelor terestre - de 5 ori (+116,9 mil.lei) - de la 28,7 mil.lei în primele 9 luni 2010 la 145,6 mil. lei – în primele 9 luni ale a.c. etc. Evoluţia mărfurilor plasate în ZAL în ianuarie-septembrie 2011 comparativ cu ianuarie-septembrie 2010, mil. lei

De asemenea, în perioada respectivă în magazinele duty-free au fost plasate mărfuri în valoare de 141 mil.lei, ceea ce reprezintă 0,3% din import, comparativ cu 74,7 mil. lei pe parcursul primelor 9 luni ale anului 2010, fiind în creştere cu 88,8% (+66,3 mil.lei). Majorarea volumului de mărfuri plasate în magazinele duty-free se datorează, în particular, creşterii de: - băuturi alcoolice - cu 40,7 mil.lei; - articole de tutungerie – cu 7,6 mil. lei, - produse de parfumerie – cu 3,9 mil.lei, - cacao şi produse din cacao – cu 1,7 mil.lei etc.

În dolari SUA importul total de mărfuri a însumat 3 790,7 mil. USD la cursul oficial mediu al BNM în ianuarie-septembrie 2011, comparativ cu 2 675 mil.USD în ianuarie-septembrie 2010 la cursul oficial mediu al BNM, fiind în creştere cu 41,7% (+1 115,7 mil.USD), iar importul definitiv de mărfuri în Republica Moldova (plasate în liberă circulaţie) – 3 049,6 mil.USD, comparativ cu 2 242,7 mil.USD în ianuarie-septembrie 2010, fiind în creştere cu 36% (+806,9 mil.USD). Totodată, importul mărfurilor de către persoane fizice în perioada ianuarie-septembrie 2011 a însumat 1 218 mil.lei sau 105,7 mil. USD, comparativ cu 1074,6 mil.lei sau 85,9 mil. USD - pe parcursul lunilor ianuarie-septembrie 2010. Drepturile de import/ export şi alte taxe calculate În total în perioada 01.01– 30.09.2011 au fost calculate drepturi de import/export şi alte taxe în valoare de 8273 mil.lei, comparativ cu 6819,4 mil.lei pe parcursul primelor 9 luni ale anului 2010, fiind în creştere cu 21,3% (+1 453,6 mil.lei). Evoluţia drepturilor de import/ export în ianuarie-septembrie 2011 comparativ cu ianuarie-septembrie 2010, mil. lei

În perioada ianuarie-septembrie 2011 au fost calculate: - accize – 1 375,4 mil.lei, comparativ cu 1 201,3 mil.lei în ianuarieseptembrie 2010 sau cu 174,1 mil. lei mai mult, - TVA – 6 074,6 mil.lei, comparativ cu 4 883,1 mil.lei în ianuarie-septembrie 2010 sau cu 1 191,5 mil. lei mai mult, - taxe vamale – 585,6 mil.lei, comparativ cu 531,6 mil.lei în ianuarieseptembrie 2010 sau cu 54 mil.lei mai mult, - taxe pentru proceduri vamale – 215,5 mil.lei, comparativ cu 172,8 mil.lei în ianuarie-septembrie 2010 sau cu 42,7 mil.lei mai mult, - alte taxe – 20,7 mil. lei, comparativ cu 30,6 mil.lei în ianuarie-septembrie 2010 sau cu 9,9 mil.lei mai puţin. Planul încasărilor drepturilor de import/export şi a altor taxe pentru perioada ianuarie-septembrie 2011 constituie 8 071,5 mil.lei. Pe parcursul lunilor ianuarieseptembrie 2011 s-au calculat drepturi de import/export şi alte taxe în sumă de 8 273 mil.lei, ceea ce reprezintă 102,5% faţă de plan (cifra de control) pentru perioada respectivă sau cu 201,5 mil.lei mai mult. În dolari SUA în perioada ianuarie-septembrie 2011 au fost calculate drepturi de import/export şi alte taxe în valoare de 706,8 mil.USD, comparativ cu 545,3 mil.USD pe parcursul primelor 9 luni ale anului 2010, ceea ce reprezintă o creştere cu circa 29,6% (+161,5 mil.USD). Evoluţia încasărilor drepturilor de import/export în ianuarieseptembrie 2011 comparativ cu ianuarie-septembrie 2010, mil. USD

Evoluţia mărfurilor plasate în magazinele duty-free în ianuarie-septembrie 2011 comparativ cu ianuarie-septembrie 2010, mil.lei

47


INDICELE DE ABONARE: 31952 Abonarea o puteţi efectua prin „Poşta Moldovei”, telefon de contact: (022) 22-60-46 „Ediţii Periodice”, telefon de contact: (022) 23-80-73 „Moldpresa”, telefon de contact: (022) 22-63-23

ПОДПИСНОЙ ИНДЕКС: 31952 Подписку можно оформить через „Poşta Moldovei”, контактный телефон: (022) 22-60-46 „Ediţii Periodice”, контактный телефон: (022) 23-80-73 „Moldpresa”, контактный телефон: (022) 22-63-23

Continuă abonarea la revista Продолжается подписка на журнал

48

„VAMA”


Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.