Page 1

9 7 9 -2 7 5 18 N S IS

P U B L I C AT I E P E R I O D I C A A S E R V I C I U L U I VA M A L

Tema numărului:

IANUARIE -FEBRUARIE

2011

¹1(19)

Totalurile activităţii Serviciului Vamal în anul 2010 şi obiectivele pentru 2011 pag. 2-14

2

П е риод ич е с ко е из д ани е Таможе нной с лу жбы 3


Cuprins/Содержание:

Tema numărului: Raportul de activitate a Serviciului Vamal în 2010

pag. 2-7

Obiectivele prioritare ale Serviciului Vamal în anul 2011

pag. 8-11

Sector:

«Золотая» рыбка

стр. 37-39

Colaborare:

Таможня Беларуси: за развитие технологий и менеджмент качества

стр. 40-42

Евгений Кикиой: Таможня Centru повысила не только количественные, но и качественные показатели

Noi reglementări vamale în ţările membre ale UE, Rusia şi Ucraina

Reguli:

pag. 44

стр. 12-14

”Ghişeu unic” ca măsură de armonizare a legislaţiei naţionale

pag. 15-18

Aplicarea la frontieră a măsurilor de protecţie a proprietăţii intelectuale

pag. 19-25

Reguli de aplicare a TARIMului

pag. 27-29

Comentarii:

Legea aplicabilă în cadrul efectuării controlului vamal

pag. 30-31

Relaţiile comerciale ale RM cu UE: de la GSP la Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător

pag. 32-34

SECI – tranziţia către noul Centru SELEC

pag. 43

Tablete cu steroizi anabolizanţi ascunse de controlul vamal Fraude vamale cu iz de peşte

pag. 45

Evenimente:

Pistoale şi muniţii reţinute la postul vamal Vadul lui Vodă

pag. 46

Consultant vamal pag. 47

Rating:

Lista celor mai mari importatori în anul 2010

pag. 48

Lista celor mai mari exportatori în anul 2010

pag. 49

Statistica vamală pag. 50-51

pag. 32-36

Ediţia periodică a Serviciului Vamal al Republicii Moldova - revista „VAMA”. Fondatorul revistei: Întreprinderea de stat „Moldvama Grup”, înregistrată la Camera înregistrării a RM; numărul de înregistrare – 1003600038290. Redactor: Tatiana Smeşnaia Reporteri: Olga Colari, Tatiana Mihailova Colegiul de redacţie: Natalia Calenic, Mihai Răducan, Eduard Grama, Dorin Purice, Vladislav Şveţ, Ion Magu Desing: Nicolai Verbiţki Adresa redacţiei: mun. Chişinău, str. Columna, 30, bir. 130 Tel/fax redacţiei: (+373 22) 574-181 Indexul de abonare: 31952 Tipar executat la tipografia „Metrompas”


OBIECTIVELE Raportul de activitate Tema numărului

a Serviciului Vamal în 2010

A

Direcţia management strategic şi relaţii internaţionale

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- Analizînd activitatea SV în anul 2010 putem constata că aceasta a fost marcată de o dinamică semnificativă şi rapiditatea schimbărilor, care au fost impuse de conjunctura actuală şi necesitatea stringentă de reorganizare instituţională. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

A

stfel, pornind de la conceptul subordonării SV Ministerului Finanţelor, de la începutul anului 2010 au fost operate modificările corespunzătoare, revizuită şi ajustată structura organizaţională a aparatului central. Rolul Ministerului Finanţelor ca organ ierarhic superior a devenit mai pronunţat în mai multe domenii, inclusiv în elaborarea politicii şi a legislaţiei vamale. Toate acestea au contribuit la o mai bună conlucrare între toate instituţiile subordonate Ministerului Finanţelor, în special cu Inspectoratul Fiscal. Este incontestabilă importanţa corelării activităţii tuturor instituţiilor responsabile de implementare a politicii fiscale şi vamale, şi din această perspectivă eforturi necesare au fost direcţionate spre optimizarea schimbului de informaţii şi realizarea instrumentelor de politică vamală la un nivel corespunzător. În anul 2010 SV a continuat implementarea obiectivelor prioritare în direcţia dezvoltării administrării instituţionale, managementului personalului, consolidării colaborării vamale internaţionale, optimizării controlului vamal şi în alte domenii specializate. Totodată, analizînd activitatea SV în anul 2010, putem constata că aceasta a fost marcată de o dinamică semnificativă a schimbărilor, care au fost impuse de conjunctura actuală şi

2

necesitatea stringentă de reorganizare instituţională. Reformele recent lansate caracterizează anul 2010 ca fiind deosebit de important, datorită schimbărilor radicale în plan organizatoric şi decizional, orientînd activitatea vamală spre folosirea mai eficientă a resurselor disponibile. Pentru susţinerea întregului proces al reformei, unul dintre obiectivele prioritare ale anului 2010 l-a reprezentat formarea unei echipe de manageri profesionişti şi motivaţi, cu viziuni de perspectivă. Totuşi, în acest an, managementul resurselor umane a cunoscut o etapă dificilă, fiind supuse atestării mai mulţi angajaţi ai birourilor vamale. Rezultatele acestui proces au scos în evidenţă unele lacune care încă persistă în sistemul de management al personalului, ceea ce a impus luarea de măsuri corespunzătoare. Augmentarea asigurării securităţii economice a statului a condiţionat direcţionarea eforturilor în ariile de interes strategic naţional şi anume: asigurarea colectării drepturilor de import şi export, prevenirea şi combaterea evaziunilor fiscale şi altor fraude vamale. Datorită măsurilor de eficientizare a controlului vamal promovate în 2010 s-a înregistrat o evoluţie pozitivă a veniturilor vamale. De asemenea, orientarea activităţii subdiviziunilor SV în direcţia de prevenire şi combatere a infracţiunilor vamale s-a materializat în 2010 în rezultate palpabi-

le, fiind înregistrată îmbunătăţirea considerabilă a indicatorilor de antifraudă. Activitatea pe dimensiunea antifraudă s-a realizat în strînsă colaborare cu organele de drept naţionale. Întru depistarea şi contracararea infracţiunilor transfrontaliere, SV de comun cu alte organe de drept a direcţionat capacităţile sale operative şi analitice în vederea contracarării şi depistării schemelor de contrabandă. În acest sens s-a pus accent pe colaborarea strînsă între SV, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Ministerul Afacerilor Interne, declarînd în acest sens „război” structurilor criminale ce organizează şi realizează fapte de contrabandă. Nemijlocit în punctele de trecere a frontierei combaterea şi prevenirea tentativelor de trecere ilegală a frontierei s-a realizat în comun cu Serviciul Grăniceri. Această conlucrare a avut un impact benefic şi asupra fluidizării traficului de persoane şi mijloace de transport. Astfel, datorită automatizării procesului de schimb de date între Serviciul Grăniceri şi SV pe parcursul anului 2010 la posturile vamale de frontieră s-a redus vizibil durata controlului vamal şi cel grăniceresc, şi respectiv timpul de trecere a frontierei. Anul 2010 a fost deosebit de rezultativ sub aspectul dezvoltării colaboră-


OBIECTIVELE Tema numărului

rii cu autorităţile vamale din ţările vecine România şi Ucraina. Astfel, la 24 iulie a fost semnat Planul de cooperare între Autoritatea Naţională a Vămilor din România şi Serviciul Vamal al Republicii Moldova cu privire la intensificarea colaborării în domeniul pregătirii lucrătorilor vamali şi schimbul de experienţă pentru prevenirea şi descoperirea fraudelor vamale, precum şi a utilizării mijloacelor tehnice de control. Conform prevederilor Planului de cooperare, începînd cu 1 august 2010, în trei puncte de trecere a frontierei moldo-române (LeuşeniAlbiţa, Giurgiuleşti-Galaţi şi SculeniSculeni) a fost implementat un nou mecanism de colaborare vamală, care are drept scop unificarea eforturilor şi capacităţilor autorităţilor vamale din RM şi România în vederea contracarării fraudelor transfrontaliere. Începînd cu 5 noiembrie mecanismul de colaborare şi interacţiune în scopul combaterii fraudelor vamale a fost implementat la toate punctele de trecere a frontierei. Rezultatele palpabile ale acestei colaborări au servit drept temei pentru prelungirea valabilităţii Planului şi pentru anul 2011, noul Plan bilateral fiind semnat la 27 ianuarie 2011. Planuri vizate oferă posibilitatea întăririi cooperării regionale şi consolidării eforturilor prin schimbul de experienţă a colaboratorilor vamali din ambele ţări şi contribuie în acest sens la perfecţionarea metodelor şi tehnicilor utilizate pentru descoperirea mărfurilor transportate ilegal. Concomitent, punerea în aplicare a Planului este în beneficiul importatorilor, exportatorilor şi transportatorilor pentru care se reduce semnificativ timpul de staţionare în

punctele de trecere a frontierei precum şi cheltuielile aferente procedurilor vamale. În cadrul vizitei Secretarului general al Organizaţiei Mondiale a vămilor (OMV) Kunio Mikuriya la Chişinău pe 3-5 septembrie, inclusiv la frontiera vamală moldo-română la Leuşeni-Albiţa, dumnealui a declarat că SV a înregistrat un progres semnificativ în modernizarea procedurilor şi în special în implementarea măsurilor de securizare la frontieră cu Uniunea Europeană. În acelaşi context, întru intensificarea colaborării, asigurării realizării operative a schimbului de date şi informaţii între autorităţile de frontieră din România şi RM vizînd combaterea criminalităţii transfrontaliere, SV a delegat, începînd cu luna august 2010, colaboratorul său la Centrul de Contact Galaţi, care activează în stînsă legătură cu reprezentanţii de la Serviciul Grăniceri şi autorităţile de frontieră din România. Prin prisma celor expuse, putem concluziona că noul mecanism bazat pe un Plan de cooperare între administraţiile vamale din Moldova şi România este deosebit de important în contextul eficientizării managementului frontierei şi facilitării comerţului legal. Este de remarcat faptul că noul mecanism de control şi cooperare, implementat la frontiera moldo-română, reprezintă o etapă avansată în realizarea măsurilor antifraudă întreprinse de către SV, şi va avea un impact direct asupra întăririi securităţii frontierei prin unificarea eforturilor de combatere a traficului ilicit de mărfuri. Totodată, toate măsurile care se realizează de comun cu autoritatea vamală din România la punctele de trecere a frontierei contribuie esenţial

la integrarea vamală europeană şi ajustarea procedurilor vamale la cerinţele UE. Cît priveşte conlucrare cu Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei la 20 iulie 2010 a fost semnat Protocolul cu privire la interacţiunea în punctele de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene şi Planul comun de acţiuni în domeniul antifraudă între cele două autorităţi vamale pentru anii 2010-2011. Ambele documente semnate sînt axate pe sporirea eficienţei în prevenirea şi combaterea infracţiunilor şi contravenţiilor vamale, prevăd cooperarea autorităţilor vamale în domeniul antifraudă, pregătirea şi realizarea măsurilor comune de depistare a încălcărilor la frontiera moldo-ucraineană şi, în special, prevede schimbul de informaţii în vederea contracarării fraudelor vamale din circuitul comercial şi din domeniul luptei cu contrabanda de droguri, privind reţinerile considerabile ale obiectelor de contrabandă, substanţelor narcotice şi ţigărilor. În vederea facilitării traficului de mărfuri transportate în container în tranzit prin porturile Odesa şi Iliciovsc cu destinaţia RM la propunerea SV s-a convenit asupra implementării unui mecanism de schimb de informaţii privind agenţii economici cu un grad sporit de credibilitate. Potrivit acestuia SV informează autorităţile vamale din Ucraina privind companiile-destinatari ai mărfurilor din porturile Odesa şi Iliciovsc, la rîndul său, vama din Ucraina aplică procedurile simplificate de control vamal, procentul containerelor care se supun controlului vamal detaliat fiind unul redus. Cele convenite între administraţiile vamale din Chişinău, Bucureşti şi Kiev au drept scop intensificarea colaborării la nivel bilateral şi perfecţionarea mecanismelor de cooperare între autorităţile de frontieră, iar punerea în aplicare a acestora are un impact direct asupra întăririi securităţii frontierelor vamale ale Moldovei prin unificarea eforturilor de combatere a traficului ilicit de mărfuri. Este de menţionat că prin decizia Organizaţiei Mondiale a Vămilor, anul 2010 a fost dedicat în întregime dezvoltării parteneriatului între vamă şi business. SV s-a alăturat acestei declaraţii şi a lansat mai multe iniţiative de promovare a dialogului public-privat. În acest context, s-a reuşit implementarea cu succes a mai multor instrumente şi forme de parteneriat vama-business, pre-

3


OBIECTIVELE Tema numărului

cum Comitetul consultativ pe lîngă SV, semnarea memorandumurilor de înţelegere cu agenţii economici şi încheierea acordurilor de colaborare cu asociaţiile profesionale. De rînd cu măsurile de înăsprire a controlului vamal pe dimensiunea mărfurilor şi tranzacţiilor de risc, SV a lansat şi a promovat de la începutul anului mai multe instrumente de facilitare a traficului legal de mărfuri. Începînd cu luna aprilie 2010, a fost implementată o nouă tehnologie de control, principalul element inovator al căreia fiind schimbul de date între SV şi SG, în regim on-line, despre persoane şi mijloace de transport ce traversează frontiera. Acest mecanism a simplificat la maxim procedura de trecere a frontierei moldo-române, s-a redus durata controlului vamal şi a celui grăniceresc, au dispărut cozile. - Întru eliminarea barierelor în calea exporturilor, exportatorilor li s-au creat condiţii pentru vămuirea produselor nemijlocit în posturile vamale de frontieră, fără necesitatea declarării acestora şi în posturile vamale interne, ceea ce a permis micşorarea timpului şi costurilor agenţilor economici. Mai multor categorii de mărfuri agricole de export se atribuie, de regulă, „coridorul verde” de vămuire, ceea ce înseamnă în mod practic scutirea de controlul fizic şi cel documentar. - Cu referinţă la „coridorul verde” de vămuire, menţionăm şi un alt instrument de facilitare, intitulat ca „Agenţii economici de încredere”, care prevede acordarea „companiilor de încredere”, posibilitatea de a vămui mărfurile pe „coridorul verde”. În practică aceasta înseamnă eliberarea totală sau reducerea numărului de controale documentare şi fizice, în raport cu ceilalţi agenţi economici. Pe parcursul anului 15 companii au fost verificate de comun cu CCCEC şi Inspectoratul fiscal cu referire la respectarea de către acestea a legislaţiei vamale şi fiscale, precum şi nivelul de credibilitate a acestorapentru a fi ulterior autorizate, şi incluse în “Lista de încredere” în SI Asycuda World. Lansarea acestei iniţiative este menită să demonstreze încă o dată disponibilitatea organelor vamale pentru dezvoltarea parteneriatului constructiv cu comunitatea de afaceri care activează în strictă conformitate cu cadrul legal. Mesajul care s-a transmis prin aceasta este unul simplu şi coerent - agenţii economici credibili pot beneficia de anumite înlesniri şi

4

vor fi puşi în condiţii mult mai avantajoase faţă de cei cu o credibilitate redusă, care, la rîndul lor, vor fi supuşi unor controale şi proceduri mult mai riguroase. - Procedura de vămuire în cadrul regimului de admitere temporară a fost simplificată ca urmare a implementării, începînd cu 1 iulie 2010, a sistemului carnete ATA. Moldova a aderat la Convenţia cu privire la admiterea temporară, adoptată la Istanbul la 26 iunie 1990, prin Legea RM nr. 253 din 05.12.2008. Procedura de eliberare şi perfectare a carnetelor se reglementează prin Hotărîrea Guvernului nr. 495 din 14.08.2009 şi actele normative interne ale SV şi Camerei de Comerţ şi Industrie. Pe parcursul anului 2010 de către organele vamale au fost perfectate 44 de carnete ATA. - Începînd cu 1 ianuarie 2010, agenţii economici şi persoanele fizice au posibilitatea de a se informa în prealabil despre impozitele şi taxele vamale aplicabile la trecerea frontierei de stat, precum şi despre certificatele necesare de a fi prezentate în vamă, accesînd Tariful Vamal Integrat al RM/TARIM plasat pe pagina-web a SV. - Pe parcursul anului 2010, au fost realizate lucrările de implementare a versiunii noi a Sistemului informaţional integrat vamal Asycuda World şi de testare a modulului pentru proceduri simplificate de vămuire, precum şi de vămuire electroni-

că cu utilizarea semnăturilor digitale. Rezultatele anului 2010 privite în ansamblu au demonstrat că SV s-a manifestat că o instituţie capabilă să răspundă provocărilor zilnice şi totodată să demonstreze voinţa fermă, perseverenţă şi un potenţial de modernizare care trebuie valorificat şi în anul 2011. Anume din această perspectivă, pe parcursul anului 2010 de către SV au fost elaborate şi aprobate documente strategice instituţionale ce vizează consolidarea capacităţilor instituţionale manageriale ale SV şi anume: Planul de acţiuni pentru Dezvoltarea Sistemului de Control Intern în cadrul SV, aprobat prin Ordinul SV nr. 431-o din 30.11.2010; Strategia de pregătire profesională a Serviciului Vamal

pentru anii 2010-2013, Ordinul SV nr. 396-0 din 01.11.2010 În rezumat, constatăm că toate modificările la nivel instituţional şi operaţional implementate pe parcursul anului 2010 s-au realizat în cadrul unui amplu proces de reformare a sistemului vamal, fiind respectate şi recomandările experţilor din spaţiul european pentru asigurarea racordării la standardele Uniunii Europene. Reformele lansate caracterizează anul 2010 ca fiind deosebit de important, datorită schimbărilor radicale în plan conceptual, organizatoric şi decizional, care au orientat activitatea vamală spre folosirea mai eficientă a resurselor disponibile.

ANUL 2010 ÎN CIFRE VENITURI VAMALE În rezultatul implementării măsurilor de stabilizare şi relansare economică a ţării, aprobate de Guvern, pe parcursul anului 2010 a fost înregistrată o evoluţie pozitivă în comparaţie cu anul 2009 la capitolul încasărilor drepturilor de import în bugetul de stat. În total în 2010 au fost încasate drepturi de import/export în valoare de 9 750,3 mil. lei, înregistrînd o creştere cu 26,7% (+2 055,3 mil. lei) comparativ cu anul precedent, din care:

Planul încasărilor în 2010 a fost supraîndeplinit cu 639 mil lei, sau 7% faţă de cifra stabilită. Pînă la rectificarea Legii bugetului, în iulie 2010, planul încasărilor a fost supraîndeplinit cu 254 mil lei (+5,5 %) pe cînd în anul 2009 a fost executat doar la 78% ( - 1 248 786 mii lei). După ponderea încasărilor drepturilor de import/export pe întreg sistemul vamal, pe primele 4 locuri s-au situat Birourile vamale Chişinău - cu 57,1 %; Briceni - cu 10,3%; Leuşeni - cu 10,0 %; Ungheni - cu 6,9 %. La majorarea încasărilor drepturilor de import în 2010 comparativ cu 2009 au contribuit creşterea importului total de mărfuri, precum şi eficientizarea in-


EOBIECTIVELE Tema numărului

strumentelor de control vamal (corectitudinea determinării valorii în vamă, acordării facilităţilor vamale) şi contracararea cazurilor de eschivare de la plata drepturilor de import, inclusiv acordarea nejustificată a înlesnirilor la plata drepturilor de import. Spre exemplu, în anul 2010 suma suplimentară a drepturilor de import, încasată după recalcularea valorii în vamă a mărfurilor în urma monitorizării tranzacţiilor de import de către colaboratorii SV şi majorării valorii în vamă a constituit 331,3 mil.lei, comparativ cu 111,9 mil.lei pe parcursul anului 2009. Ponderea drepturilor de import în bugetul de stat a constituit în 2010 64.5%

ACTIVITATEa ANTIFRAUDĂ Pe parcursul anului 2010 situaţia la capitolul combaterii fraudelor transfrontaliere de către Serviciul Vamal s-a schimbat radical ceea, ce se confirmă prin date statistice cu privire la numărul capturilor şi mărfurilor de contrabandă reţinute. Astfel, dacă comparăm cantitatea de ţigări capturată de SV în anul 2010 faţă de anii precedenţi, constatăm o creştere semnificativă a acestora. De exemplu, cantitatea ţigărilor reţinute la posturile de trecere a frontierei moldo-române în anul 2010 este cu aproximativ 700% mai mare decît cea din 2008. Pe parcursul anului 2010, la posturile vamale de la frontiera moldo-română au fost reţinute peste 1,5 mil. pachete de ţigări. Conform datelor prezentate de Autoritatea Naţională a Vămilor din România, de către birourile vamale, amplasate la frontiera cu RM au fost reţinute în vederea confiscării în anul 2008 – 1 766 072 pachete de ţigări, iar în 2010 – 1 121 795 pachete (sau cu 36 % mai puţin decît în 2008).

Cifrele reflectate în tabelul de mai sus denotă că fenomenul traficului ilicit de ţigări peste frontiera moldo-română a persistat în anii precedenţi la acelaşi nivel (circa 2 mil.), însă în anul 2008 cea mai impunătoare parte a capturilor de ţigări (90%) a fost realizată de către autorităţile române şi doar 10% de către cele din R. Moldova. Totodată, analizînd informaţia prezentată de către vama din România, concluzionăm că eficacitatea SV în depistarea şi prevenirea contrabandei de ţigări a crescut în 2010 de la 10% pînă la 60 %. Graţie intensificării controlului vamal în aspectul contracarării traficului ilicit cu ţigări, în special la frontiera mol-

do-română, în 2010 au fost instrumentate 13 cauze penale de contrabandă cu ţigări (2009 – 11 cauze). Totodată, în 2010 au fost depistate şi examinate în aspect contravenţional 264 de cazuri de trafic ilicit cu ţigări (în 2009 - 131 cazuri) Conform datelor prezentate de Autoritatea Naţională a Vămilor din România pe parcursul anului 2010 fenomenul traficului ilicit de ţigarete a scăzut de la 36% pînă la 21%. De asemenea autorităţile vamale din România confirmă că Ucraina a devenit sursa numărul unu de ţigări de contrabandă. Numărul capturilor de ţigări la frontiera cu Ucraina este dublu faţa de cel cu RM. Pe de altă parte, produse de tutun provenite ilegal din Moldova s-au cu 12,3%. Această scădere este determinată în mare parte de iniţiativele aplicate de autorităţile vamale din RM pentru stoparea contrabandei, o importanţă semnificativă avînd propunerea Serviciului Vamal de a implementa noile mecanisme de colaborare vamală la punctele de trecere a frontierei moldo-române.

URMĂRIREa PENALĂ • 244 sesizări cu privire la infracţiuni R-1 conform art. 274 CPP, dintre care 180 înregistrate în 2010 (în 2009 – înregistrate 164 sesizări); • pornite 85 cauze penale în total în 2010 fiind instrumentate 200 c.p. (în 2009 - instrumentate 142 c.p.). • 29 cauze penale au fost primite după competenţă de la alte organe (în 2009 15 c.p.) • pe 5 c.p. a fost reluată urmărirea penală • în instanţa de judecată au fost expediate 12 c.p.; au fost încetate/clasate 27 c.p. iar altele 26 au fost suspendate. După competenţă au fost expediate 37 c.p. • valoarea mărfurilor de contrabandă pe cauze penale conform art.248 CP a constituit 12.607.953,00 lei (în 2009 8.952.324,00 lei). • cuantumul drepturilor de import ce constituie obiectul eschivării pe c.p. conform art.249 CP constituie 2.363.201,00 lei (în 2009 - 2.937.106,69 lei). PROCEDURA CONTRAVENŢIONALĂ: • înregistrate 1393 sesizări (2009 - 536 sesizări); • întocmite 1703 procese-verbale contravenţionale (2009 – 2243 procese-verbale), din ele 1319 procese-verbale întocmite persoanelor fizice şi 384 persoanelor juridice; • aplicate amenzi în sumă de 10.015.204,00 lei (2009 - aplicate 10.400.181,00 lei); • confiscate mărfuri în valoare de 2.552.884,00 lei (2009 - de 2.988.948,00 lei); • decizii emise - 1695 (2009 - 1994); • decizii anulate - 33 (2009 - 55); • calculate/percepute drepturi de import în valoare de 818.421,00 lei (2009 – 641.986,00 lei). ECHIPE MOBILE • s-au realizat 165 de reţineri cu o valoare a mărfurilor de circa 4,02 mil. lei (în 2009 - 235 de reţineri cu o valoare a mărfurilor de 4,212 mil. lei). • au fost calculate drepturi de import în valoare de 317674,00 lei (în 2009 – 225507,00 lei) • aplicate amenzi în sumă de 96300,00 lei ACTIVITATEA DE ANALIZă DE RISC • create 35 criterii de selectivitate la

5


OBIECTIVELE Tema numărului

nivel local, 53 criterii la nivel regional (în 2009 - nici un criteriu regional) şi 88 criterii la nivel naţional (2009 - 56), • de către responsabilii de analiză de risc şi colaboratorii sectoarelor managementul riscurilor au fost întocmite 194 rapoarte de suspiciuni.

state: 6 cereri (Bosnia şi Herzegovina); • Au fost iniţiate 190 de solicitări (în 2009 – 165) către autorităţile vamale străine şi după birouri vamale care le-au iniţiat aceasta arată în modul următor: Aparatul Central: 136 (83 – executate); Chişinău: 23 (19 – executate); Centru: 9

CT-1 (un singur agent economic) pentru poziţia tarifară 3919.

TIMPUL MEDIU DE VĂMUIRE Timpul mediu de vămuire pe direcţia intrare în posturile vamale de frontieră a constituit 43,22 minute, iar pe direcţia ieşire 33,7 minute.

EVENIMENTELE ANULUI 2010

AUDIT POSTVĂMUIRE Au fost întreprinse 317 de controale economico-financiare (în 2009 – 293 controale), revenind în medie a cîte 9,88 controale per colaborator anual, din care 175 controale s-au soldat fără depistarea încălcărilor (ceea ce constituie o proporţie de 55,38%). În rezultatul controalelor întreprinse, la nivelul sistemului vamal, s-au obţinut următoarii indici: • depistate încălcări a regulilor vamale de natura clasificării eronate a mărfurilor sau bunuri nedeclarate, cu o valoare de 72,24 mil. lei, cu 27,26 mil. lei mai mult comparativ cu 2009; • depistate tranzacţii cu diminuări a valorii în vamă de 23 mil. lei, cu 997,78 mii lei mai puţin faţă de perioada anului precedent; • s-a înregistrat un efect bugetar sub formă de obligaţii vamale, calculată în valoare de 38,85 mil. lei cu 23,99 mil. lei mai mult comparativ cu 2009. ASISTENŢĂ ADMINISTRATIVĂ INTERNAŢIONALĂ • Prin intermediul ofiţerului de legătură la Centrul SECI, au fost procesate 201 demersuri (în 2009 – 152 demersuri), dintre care: solicitări de la SV al RM – 159 (2009 – 115 cereri); răspunsuri către SV al RM – 127; solicitări adresate SV al RM – 12; răspunsuri de la SV al RM – 14. • Au fost primite 132 solicitări (în 2009 – 125 solicitări) de la autorităţile vamale străine şi expediate birourilor vamale spre examinare din care: din ţările CSI – 94 solicitări (Ucraina: 64; Federaţia Rusă : 19; Belarus: 7; Uzbekistan: 4); din ţările UE – 32 solicitări (Lituania: 10; România: 8; Polonia: 3; Ungaria: 3; Austria: 2; Bulgaria: 2; Italia: 1; Slovenia: 1; Grecia: 1; Marea Britanie: 1); din alte

6

(executate); Bălţi: 6 (executate); Leuşeni: 5 (3 – executate); Bender: 5 (4 – executate); Cahul: 5 (4 – executate); Briceni: 1 (executat). • a fost elaborat un soft de ţinere a evidenţei în vederea analizei schimbului internaţional de informaţii referitor la fraude vamale. Softul respectiv ajută la monitorizarea procesului de introducere a datelor şi oferă posibilitatea de a crea rapoarte pe diferite criterii. CERTIFICATE DE ORIGINE • au fost eliberate 43,4 mii de certificate sau cu 12,3% mai mult decît în 2009 (38,6 mii) • s-a efectuat un schimb de informaţii în cadrul procedurii de asistenţă administrativă cu organele vamale partenere din statele UE, CEFTA şi CSI, fiind iniţiate 89 proceduri de asistenţă administrativă, (faţă de 113 în anul 2009), incluzînd 359 certificate (54 certificate EUR.1 (UE), 3 certificate EUR.1 (CEFTA , 299 certificate CT-1 (CSI) şi 3 certificate Forma A), ceea ce constituie 0,82 % din numărul total de certificate eliberate. În rezultatul reverificării s-a constatat eliberarea neconformă a 4 certificate

VIZITA OFICIALĂ A SECRETARULUI GENERAL OMV Cu ocazia aniversarii a 19-a de la crearea Serviciului Vamal dl Kunio Mikuriya, Secretar General al Organizaţiei Mondiale a Vămilor, a efectuat în perioada 3-5 septembrie 2010 o vizită oficială în RM. Secretarul General a avut o întrevedere cu Primministrul Vlad Filat, conducerea Ministerului Finanţelor şi a Serviciului Vamal. Discuţiile s-au axat pe reformele implementate în sistemul vamal naţional, posibilităţile de dezvoltare a infrastructurii vamale, precum şi asistenţa acordată Moldovei de către OMV în procesul de reformare, modernizare, implementare a standardelor internaţionale în domeniul vamal. Secretarul General al OMV a spus că RM se află printre primele state care au implementat proiecte-pilot de reformare a sistemului vamal. „Moldova înregistrează progrese semnificative la capitolul administrare eficientă a sistemului vamal. Acest lucru se face resimţit, în special în ultimul an de activitate”, a precizat Kunio Mikuriza. De asemenea, a fost examinată posibilitatea instituirii funcţiei de ataşat vamal în cadrul Misiunii RM pe lîngă Comunităţile Europene, avînd în vedere importanţa participării SV la evenimentele organizate în cadrul OMV. Importanţa instituirii funcţiei în cauză se motivează şi prin prisma intensificării procesului de integrare europeană a RM. Kunio Mikuriya a întreprins o vizită la Postul vamal internaţional Leuşeni-Al-


EOBIECTIVELE Tema numărului

biţa, fiind însoţit de Tudor Baliţchi, Director General al SV, Sorin Blejnar, Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală din România, reprezentanţi ai instituţiilor vamale din ambele ţări, grăniceri şi poliţia de frontieră. În cadrul vizitei au fost examinate aspecte practice de control vamal implementat în colaborare de către autorităţile vamale din Moldova şi România. Programul vizitei a inclus şi vizita Secretarului General la Muzeul Serviciului Vamal. CAPTURI RECORD Pe parcursul anului de către subdiviziunile SV au fost reţinute mai multe capturi de ţigări şi droguri cu rezonanţă sporită, printre care: - 694 mii pachete ţigări depistate la 5 martie la postul vamal Leuşeni-Albiţa; - la 17 iunie - 63,6 mii pachete în cisterna unui camion la ieşire prin p/v Giurgiuleşti-Galaţi. - la 13 iulie - 500 mii pachete, prin p/v Giurgiuleşti-Galaţi cu un autocamion din Bulgaria, ce se deplasa în tranzit din Ucraina spre Bulgaria. - 10 iulie – 99,7 mii pachete depistate în p/v Ungheni-Cristeşti (c/f) în urma controlului vagonului ce transporta floarea soarelui în Bulgaria. - la 10 noiembrie – 127,6 mii pachete ţigări depistate la p/v Leuşeni-Albiţa întrun camion tăinuite în interiorul paletelor cu sticlă, camuflate cu membrane de plumb. - la 1 iulie - contrabanda cu 4446 pastile de EXTAZY. Operaţie efectuată în colaborare cu organele de resort a Federaţiei Ruse şi Belgiei. Acest caz fiind o premieră în domeniu. Cooperarea internaţională şi sincronizarea acţiunilor comune ale structurilor operative din mai multe ţări, în desfăşurarea şi finalizarea operaţiunii speciale în cauză, condusă de ofiţerii sectorului antidrog al Serviciului Vamal, a făcut posibilă descoperirea acţiunilor ilegale ale traficanţilor de droguri şi lichidarea canalului de contrabandă internaţional, în care RM era folosită pentru tranzitul şi reambalarea drogurilor în recipiente cu vin. UN NOU POST VAMAL INTERNAŢIONAL: LIPCANI - RĂDĂUŢI La 15 februarie 2010 a fost deschis „Postul vamal Lipcani-Rădăuţi”, care este subdiviziunea Biroului Vamal Briceni şi se află în partea de sud-vest la intrarea în

Lipcani pe traseul internaţional Chişinău-Brest. Noul post dispune de condiţii excelente şi este bine dotat pentru executarea la nivel calitativ a gamei de servicii vamale. Pentru comoditatea agenţilor economici aici activează o filială a „Băncii de Economii” cu casă de schimb valutar şi două companii de brokeri vamali. Terenul aferent este de 1,6 ari, iar o parte din el este util pentru parcarea automobilelor. Efectivul de colaboratori ai biroului are la dispoziţie blocul administrativ cu încăperi spaţioase, utilaj şi tehnică modernă de calcul, menite să faciliteze şi să urgenteze la maximum procesul de perfectare a documentelor vamale şi de traversare a frontierei dintre Moldova şi România. TREI ANI DE LA DESCHIDEREA CENTRULUI DE INSTRUIRE Centrul de instruire a colaboratorilor vamali este o instituţie a Serviciului Vamal specializată în organizarea şi asigurarea unui nivel sporit de pregătire profesională şi de menţinere a competenţei în domeniul exercitat. La 19 octombrie 2010 Centrul de instruire a omagiat trei ani de activitate. Programul de instruire în cadrul Centrului conţine discipline care contribuie la completarea şi aprofundarea cunoştinţelor în domeniul activităţii vamale, şi familiarizarea cu noile prevederi ale cadrului legislativ cu privire la activitatea funcţionarului public, combaterea corupţiei în sistemul public şi reformele instituţionale, cooperarea vamală internaţională, integrarea sistemului vamal în spaţiul european. În colaborare cu experţii Misiunii EUBAM la Centru se organizează o serie de trăninguri, seminare şi cursuri de instruire. Centrul de instruire în trei ani de ac-

tivitate a pregătit profesional 14 torente de inspectori-stagiari, de asemenea a asigurat perfecţionarea şi reprofilarea colaboratorilor vamali. Reprezentanţi ai autorităţilor vamale şi ai serviciilor de grăniceri din ţările membre ale Organizaţiei pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică - GUAM au participat în ziua de 30 iunie la cea de-a 12-a şedinţă a Comitetului de conducere a Proiectului „Facilitarea comerţului şi transportului”, ce s-a desfăşurat la Centrul de instruire. SPIRITUL SPORTIV AL COLABORATORILOR VAMALI În perioada 25-26 septembrie a avut loc cea-a de-a 18-a Spartachiadă a colaboratorilor vamali, care se desfăşoară anual, cu prilejul sărbătorii profesionale – Ziua lucrătorului vamal, marcate pe 4 septembrie şi are drept scop promovarea spiritului de echipă precum şi menţinerea formei fizice a colaboratorilor vamali. La eveniment au participat echipele celor 8 birouri vamale, Ministerul Finanţelor, Serviciul Fiscal de Stat, Aparatul Central al SV, ÎS„Vamtehinform” şi “Moldvama Grup”. Echipele au concurat la diverse probe sportive: mini-fotbal, volei, tenis de masă, şah şi tragerea otgonului. Învingătorul Spartachiadei-2010 a devenit echipa BV Chişinău, locul doi i-a revenit echipei BV Bender, pe locul trei s-a plasat echipa BV Briceni. Printre numeroşii suporteri ai Spartachiadei au fost Viceministrul Finanţelor Victor BARBĂNEAGRĂ, Directorul general al Serviciului Vamal Tudor BALIŢCHI, Directorul Departamentului venituri şi tehnologii informaţionale Corneliu TROFĂILĂ, Directorul Departamentului de aplicare a legii Iurie CEBAN şi şefii subdiviziunilor vamale.

7


OBIECTIVELE Tema numărului

Obiectivele prioritare ale Serviciului Vamal în anul 2011 Direcţia management strategic şi relaţii internaţionale Planul de activitate al SV pentru anul 2011 (în continuare – Plan) a fost elaborat întru implementarea Planului de Dezvoltare Instituţională a SV pentru anii 2009-2011 şi are drept scop reunirea într-un singur cadru de planificare strategică a obiectivelor politicii vamale stabilite în Programul de activitate al Guvernului “Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” 2011-2014, precum şi a angajamentelor asumate pe dimensiunea activităţii vamale în cadrul procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. Cu certitudine, eficientizarea activităţii SV depinde în cea mai mare măsură de capacităţile manageriale ale conducătorilor subdiviziunilor din toate nivelurile în special aptitudinile acestora de a implementa tehnologii şi proceduri noi, bazate pe principii moderne de administrare a resurselor precum şi motivarea personalului. Astfel, în cadrul programului de control intern o atenţie deosebită se acordă activităţilor de evaluare a performanţelor personalului, optimizarea procedurilor de monitorizare a indicatorilor de progres, analiza riscurilor şi a necesităţilor în vederea asigurării atingerii obiectivelor instituţionale într-un mod etic, economic, eficient şi eficace. Conform Programului de Guvernare, consolidarea capacităţilor organelor vamale va constitui în anul 2011 un deziderat major şi eforturile urmează a fi direcţionate în mod special în domeniile precum: consolidarea administrării veniturilor vamale; simplificarea procedurilor de vămuire; modernizarea tehnologiilor informaţionale vamale; dezvoltarea cooperării vamale la nivel bilateral, regional şi internaţional în domeniul schimbului de informaţii şi prevenirii infracţiunilor transfrontaliere.

8

De asemenea, în priorităţile anului 2011 se încadrează şi dezvoltarea colaborării cu partenerii strategici precum EUBAM, OMV, USAID, UNCTAD, PNUD avînd ca bază programe şi proiecte de asistenţă tehnică şi de consultanţă. Conform celor convenite cu partenerii strategici susmenţionaţi şi cu autorităţile vamale din alte ţări, în special România, Ucraina, Polonia, Ungaria, Lituania, Estonia, mai multe activităţi planificate vor fi realizate de către SV cu susţinerea şi concursul acestora, implicit prin efectuarea studiilor de vizită, desfăşurarea cursurilor de specializare, seminare, elaborarea studiilor de fezabilitate şi în alte forme de colaborare. În acest context, o importanţă majoră în procesul de apropiere a sistemului vamal naţional la cel al UE va revine participării SV în Customs 2013 - un program de cooperare al UE, care oferă administraţiilor vamale naţionale posibilitatea de a colabora şi a face schimb de informaţii şi expertiză, contribuind astfel la dezvoltarea unor relaţii de conlucrare prin reunirea colaboratorilor vamali din întreaga Europă. Participarea ţării noastre la Programul Customs 2013 va contribui la consolidarea acţiunilor întreprinse pe plan intern, care au drept obiectiv securizarea frontierelor şi introducerea celor mai bune practici europene, oferind un cadru de cooperare corespunzător cu UE. Armonizarea cadrului normativ în domeniul vamal cu cel din UE se propune a fi unul din obiectivele prioritare ale anului. Astfel, analiza experienţei altor ţări în domeniul aproximării legislaţiei vamale cu cea din UE denotă că abordarea complexă a problemei şi analiza întregului sistem de reglementări vamale prin prisma acquis-ului co-

munitar constituie un factor de importanţă critică. Faptul că Codul Vamal Comunitar reuneşte reglementările vamale într-un singur instrument juridic coerent, iar Regulamentul de aplicare al acestuia cuprinde într-un singur act juridic toate dispoziţiile de aplicare ale Codului, ne determină să optăm pentru relansarea procesului de perfecţionare a întregului sistem de reglementări vamale naţionale (cu o eventuală elaborare şi promovare a Codului Vamal în redacţie nouă însoţit de proiectul unei Hotărîri de Guvern cu privire la implementarea prevederilor Codului). Totodată, în cadrul acestui proces va fi definitivată analiza comparativă a legislaţiei vamale prin prisma Convenţiei internaţionale cu privire la simplificarea şi armonizarea procedurilor vamale (Convenţia Kyoto), avînd ca finalitate aderarea Republicii Moldova la acest instrument de facilitare a comerţului internaţional. Un alt obiectiv strategic al anului 2011 reprezintă revizuirea Planului de Dezvoltare Instituţională a SV pentru anii 2009-2011 în vederea elaborării unui nou Plan pentru perioada următoare. Această activitate va necesita implicarea activă a conducătorilor tuturor subdiviziunilor SV, efectuarea analizei necesităţilor şi identificarea noilor priorităţi în activitate vamală în corelare cu Customs Blueprints. Avînd în vedere multitudinea documentelor de politici, precum şi în scopul organizării optime a procesului de planificare şi monitorizare a activităţii subdiviziunilor SV, structura Planului este expusă în formă de fişe sintetice a activităţilor prioritare însoţite de anexe. În fişele sintetice se specifică: obiectivul general; documente de referinţă; rezultatul aşteptat şi activităţile principa-


OBIECTIVELE Tema numărului

le. Planurile de activitate în domenii specifice a nexate la fişe, const ituie partea integrantă a prezentului Plan şi urmează a fi transpuse în obiective de activitate a subdiviziunilor SV, conf o r m c o mp e tenţelor. PRIORITĂŢILE ANULUI 2011 I. Implementarea Prog ramului de activitate al Guvernului “Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” 2 0112014. II. Elaborarea

9


OBIECTIVELE Tema numトビului

10


OBIECTIVELE Tema numărului

propunerilor privind perfecţionarea legislaţiei vamale în vederea aderării la Convenţia internaţională privind simplificarea şi armonizarea procedurilor vamale (Convenţia Kyoto revizuită) şi racordarea la legislaţia vamală a UE. III. Dezvoltarea Sistemului de managementul integrat al frontierei de stat. IV. Implementarea recomandărilor UE pentru negocierea Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv dintre Republica Moldova şi UE. V. Eficientizarea activităţii de control vamal ulterior. VI. Consolidarea capacităţilor operaţionale ale laboratorului vamal. VII. Dezvoltarea sistemului de control intern în cadrul SV. VIII. Dezvoltarea procesului de pregătire profesională a colaboratorilor vamali. IX. Dezvoltarea sistemului de comunicare internă şi externă a SV. Astfel, putem concluziona că priorităţile anului 2011 pentru Serviciul Vamal reprezintă un complex de activităţi interconexe care s-au conturat într-un mediu extern preponderent schimbător, ceea ce impune luarea în considerare a unor riscuri asociate. Cu toate că din motive obiective este greu de cuantificat impactul riscurilor, realizarea cu succes şi în termenii stabiliţi a unor obiective poate fi expusă următoarelor riscuri: constrîngerile bugetare actuale; capacităţile reduse ale administraţiei; rezistenţa puternică la schimbare; alţi factori economici şi politici de importanţa majoră. Anul 2011 va aduce şi noi provocări pentru SV, unele sînt previzibile şi redresarea acestora va fi efectuată în mod planificat. Alte provocări vor apărea din exterior sau interior pe parcursul anului, ceea ce va impune ajustarea Planului, redirecţionarea resurselor în limitele celor disponibile şi luarea unor decizii corelate cu circumstanţele respective. Astfel, acest Plan este catalogat ca un document flexibil, care va fi revizuit după necesitate. Monitorizarea implementării prezentului Plan se va realiza conform termenilor stabiliţi, rezultatele fiind generalizate semestrial şi expuse în Raportul de progres al SV. În vederea asigurării transparenţei în activitate, prezentul Plan, rapoartele de progres şi documente relevante se publică pe pagina web a Serviciului Vamal: www.customs.gov.md.

11


OBIECTIVELE Тема номера

Евгений Кикиой:

Таможня Centru повысила

не только количественные, но и качественные показатели

Интервью с начальником таможни Centru Евгением Кикиой. - Господин Кикиой, с какими результатами таможня Centru завершила 2010 год? - В целом итоги года демонстрируют положительную динамику, что, безусловно, вселяет оптимизм. Учитывая специфику таможни Centru, которая включает внутренние таможенные посты, свободную экономическую зону, а также участок административной границы с приднестровским регионом, мы практически идем в ногу с остальными таможнями Молдовы, а в чем-то даже преуспели. Разумеется, речь идет не о количественном вкладе нашей таможни в бюджет страны, а о качественных показателях, выполнении планов и задач, поставленных Центральным аппаратом Таможенной службы, обеспечении экономической безопасности страны. В 2010 год таможня Centru обеспечила поступления в государственную казну в размере 288,6 млн. леев, что на 3,2% больше запланированных показателей. Из этой суммы более 198 млн. леев получено за счет уплаты экономическими субъектами НДС, 26,7 млн. леев –таможенный сбор за импорт, около 15 млн. леев – сборы за осуществление таможенных процедур, 10,5 млн. леев – акцизные сборы. Еще 6 млн. леев мы получили после перерасчета таможенной стоимости при осуществлении импорта/ экспорта. Из 12 зон таможенного контроля таможни Centru наибольший объем поступлений обеспечили посты Яловень (51,1 млн. леев, или 17,7%), субзона Sud-Vest (34 млн. леев, или 11,78%), Криулень – 29,9 млн. леев, или 14,13%, Стрэшень – 29,03 млн.

12

леев, или 10,06%, СЭЗ Кишинев – 27,82 млн. леев, или 9,6%. За последний год по фактам нарушения таможенных правил был конфискован товар на сумму 50 тыс. леев, а штрафы, наложенные на физических и юридических лиц, составили 2,4 млн. леев. - Таможенная служба всегда была своеобразным индикатором состояния экономики страны. Можно ли на данном этапе говорить о выходе экономики из финансово-экономического кризиса? - Возможно, некоторые показатели говорят об улучшении ситуации как в стране в целом, так и в конкретных отраслях, в конкретных компаниях. Если анализировать статистику нашей таможни, то ситуация пока еще недостаточно стабильная. Например, отмечается некоторый спад производства десяти резидентов Свободной экономической зоны. Сократились объемы экспорта винодельческой продукции. Заметно снизилось количество сертификатов происхождения типа СТ-1, выданных производителям вина для экспорта в страны СНГ. Но это напрямую зависит от внешних факторов – крупнейший рынок сбыта молдавского вина оказался закрытым… По цепочке снизился импорт сырья для винодельческой отрасли. Я бы хотел отметить, что несмотря на трудности, с которыми сталкиваются экономические агенты, они исправно выполняют функции налогоплательщиков, обеспечивая регулярные перечисления в госбюджет. Крупнейшими налогоплательщиками, которые проходили тамо-

женные процедуры в таможне Centru, были резинский завод Lafarge Ciment, Молдавский металлургический завод, Plimed-VG, UBFB Trade Group, Asconi, Sandriliona, Accent Electronic, Tip-Top, Orhei-Vit, Chateau Vartely и др. - Как осуществляется взаимодействие таможни Centru с бизнесом? - Конечно, сотрудничество бизнеса и таможни является важнейшим аспектом деятельности, хотя зачастую это непростой процесс. Но я убежден, что эта совместная работа способствует выявлению проблем, определению общих задач и поиска вариантов решения с учетом действующего законодательства. Для обеспечения конструктивного диалога всех участников таможенных процессов, поиска оптимальных решений эффективной является практика проведения расширенных заседаний Консультативного совета при таможне. С момента моего назначения в должности начальника таможни Centru (в июне 2010 г.) мы провели два заседания, в которых приняли участие и представители компаний, и таможенные брокеры, и сотрудники Центрального аппарата. Уже после первой встречи мы смогли выявить некоторые «болевые» точки. Например, благодаря конструктивному диалогу, Таможенная служба пошла навстречу заводу Lafarge Ciment, и по специальному распоряжению директора ТС таможенное оформление определенной продукции этого предприятия стало возможным в таможне Centru. В ходе беседы было выявлено множество проблем, существующих


OBIECTIVELE Тема номера

в цепочке «брокер-таможня». Проведены разъяснения по вопросам правильности определения таможенных кодов, соблюдения точности всех таможенных процедур. Благодаря применению современных технологий менеджмента, продвижению партнерских отношений «таможня-бизнес» и реализации конкретных мер по решению вопросов сотрудничества с экономическими субъектами, которые соблюдают нормы и требования действующего законодательства, мы повернулись лицом к бизнесу. Причем, вне зависимости от того, является предприятие большим или мелким. Наша задача для всех едина – упростить процедуры и вовлечь экономических агентов, осуществляющих внешнеторговые операции, в транспарентную деловую среду, в правовое поле. Нам кажется, что в этом плане есть подвижки. Конечно, наше мнение достаточно субъективно, но обратная связь, которую мы получаем в рамках Консультативных советов, говорит о том, что отношения «таможенный сотрудник - экономический агент» улучшились. Об этом свидетельствует и положительная оценка экспертов EUBAM, разработавших целый перечень рекомендаций, которые мы внедряем при непосредственном сотрудничестве с представителями Миссии. - Какие внутренние проблемы таможни препятствуют росту экспорта, осуществлению внешнеторговых операций?

- Проблемы, которые есть в нашей таможне, свойственны всем подразделениям системы. Например, очень актуальным является вопрос недостаточного технического обеспечения таможенных подразделений. Отдельная головная боль – это отсутствие складских помещений. Вся таможенная логистика сводится к временным таможенным складам, которые, к сожалению, не соответствуют стандартам. Правда, в конце 2010 года мы перенесли офис таможенного поста в Оргееве, в котором организовали современную зону контроля с временным таможенным складом, соответствующим европейским требованиям. Очень хочется, чтобы каждое представительство таможни было оборудовано на высоком уровне, обеспечено всеми техническими средствами. Это создает адекватные условия и для экономических агентов, и для физических лиц, и для сотрудников самой таможни. В этом контексте я бы хотел отметить улучшение взаимодействия таможни Centru с Центральным аппаратом Таможенной службы. Мы регулярно доводим до сведения руководства таможни предложения сотрудников таможни и инициативы экономических субъектов, с которыми работаем. Центральный аппарат прислушивается к нашим запросам, проводит дискуссии на эти темы и часто идет навстречу. Например, еще год назад в таможне Centru было 42 зоны контроля. Это было неэффективно – в каждой зоне контроля осуществлялся физический

досмотр. Это было, прежде всего, времезатратно. Поэтому мы провели тотальную ревизию и оптимизацию. В итоге, несмотря на большую географию нашей таможни, сегодня действуют 12 зон таможенного контроля, в которых созданы условия для качественного проведения всех процедур. Принято и множество внутренних документов. В частности, внедрена процедура внутреннего контроля при определении таможенной стоимости товара, определении группы товара, классификации, соблюдения права на импорт. Ни один таможенный пост в таможне Centru не может оформлять таможенные декларации без рекомендаций Отдела доходов, таможенной стоимости и классификации товаров. За счет этого нам удалось повысить эффективность работы при выполнении плана сборов в бюджет. Это также позволило предупредить возможные нарушения со стороны таможенного инспектора и исключить ситуации, когда экономический агент «договаривается» с ним об оформлении товара по заниженной стоимости. - Таможня Centru охватывает и так называемую зону риска – административную границу с приднестровским регионом. Какие трудности существуют в этом районе, ведь известно, что это «черная дыра» молдавского бюджета? - Приднестровье, действительно, остается зоной риска. Трудностей на этом участке очень много, но их решение силами одной Таможенной службы практически невозможно. Для этого необходимы политические решения. В целом, вся деятельность Таможенной службы Молдовы в этом регионе осуществляется на базе Положения о перемещении товаров через внутренние контрольные таможенные посты. И здесь возникает множество «но». Например, существует ограничение на перемещение физическими лицами товаров, не предназначенных для коммерциализации, стоимостью до 200 евро. Очень сложно определить, какие товары для личного пользования, какие – на продажу… Если физическое лицо раз в неделю переходит внутренний таможенный пост на границе с Приднестровьем с двумя сумками, в которых новый товар стоимостью до 200

13


DUTY FREE Тема номера

евро – это одно. А бывает, что физическое лицо пресекает границу до 10 раз в течение суток, и каждый раз с товаром…Во всех отчетах мы пишем о существовании этой проблемы, но действующие правила не позволяют нам применять в таких случаях право на импорт и взимать таможенные пошлины с данных товаров. В преддверии весенних полевых работ обостряется проблема ввоза в страну дизтоплива с территории Приднестровья, где литр топлива более чем на 3 лея дешевле, чем у нас. Например, в Криулень зарегистрированы случаи, когда тягачи с резервуарами около тонны бензина пресекают границу 5-6 раз в день. По оперативной информации, топливо ввозится исключительно в коммерческих целях. Кроме этого, таможенные органы не охватывают всю площадь административной границы, а зона таможенного контроля на границе с Приднестровьем расположена лишь на одной из трасс. Получается, что «знающим» людям несложно объехать зону контроля по другой трассе. Но благодаря взаимодействию с мобильными подразделениями Таможенной службы, комиссариатами МВД, EUBAM нам удается предотвращать различные нарушения. - Насколько я знаю, в пункте пропуска, расположенном на административной границе с Приднестровьем, был внедрен пилотный проект видеонаблюдения. Расскажите подробнее об этом. - В прошлом году по согласованию с гендиректором Таможенной службы Тудором Балицки мы реализовали пилотный проект видеонаблюдения в

14

реальном режиме времени. Надо сказать, что положительные результаты установки систем видеонаблюдения на границе очевидны. Во-первых, это привело к повышению дисциплины в самом таможенном посту, ответственному подходу сотрудников таможни к выполнению своих обязанностей. Во-вторых, сократилось количество таможенных нарушений в этой зоне. Видеозаписи сохраняются на сервере в течение трех месяцев. Наблюдать за ситуацией на границе можно удаленно, при этом многократный zoom позволяет даже читать документы, которые предъявляются таможенникам. Кстати, благодаря этому проекту были выявлены нарушения, допущенные несколькими сотрудниками таможни. Надо сказать, что на восточном участке границы это была премьера проекта, и он продемонстрировал отличные результаты. Мы надеемся, что аналогичные системы будут установлены на всех таможенных постах. -Сколько человек работает в таможне Centru и какие принципы менеджмента вы применяете, чтобы соблюдалась трудовая дисциплина, а сотрудники таможни не поддавались множественным «соблазнам»? - Стратегию кадрового менеджмента определяет Центральный аппарат Таможенной службы. Я же, как руководитель таможни, выступаю как менеджер, администратор, который подчиняется единым правилам и стандартам, действующим в системе, внедряя лишь некоторые рычаги для мотивации персонала, обеспечения дисциплины и контроля. Сегодня в таможне Centru работает около 130 человек. Это люди, ото-

бранные по принципу конкурентоспособности и профессионализма, – каждый в своем направлении. И на еженедельных планерках я неустанно повторяю, что оцениваю уровень сотрудников не с учетом занимаемых ими должностей, а на базе выдвинутых каждым инициатив, конкретных решений, которые направлены на повышение эффективности работы всей таможни. Еженедельно мы проводим тематические заседания, на которых обсуждаем текущие рабочие моменты, а также знакомимся с поправками в законодательство, новыми постановлениями правительства, приказами директора ТС. Это позволяет повышать уровень грамотности и компетентности таможенников. А что касается «соблазнов»…Вы правы, они существуют. И как показала практика, у нас есть «резервы», которые поддаются таким соблазнам. Я стараюсь придерживаться принципа презумпции невиновности и не хочу обвинять своих сотрудников в фактах коррупции: их вина должна быть доказана. Но феномен коррупции существует и с ним нужно бороться. Как? Во-первых, я поддерживаю инициативу руководства ТС о ротации кадров. Это минимизирует риски вовлечения сотрудника таможни в определенные схемы. Во-вторых, современные технологии, как видеонаблюдение, повышают дисциплину трудящихся. Ну и жесткий контроль – обязательный принцип для такой организации как Таможенная служба, которая стоит на защите экономической безопасности страны. - Каковы планы таможни Centru на 2011 год?

- В текущем году мы, как и все подразделения Таможенной службы, будем работать на базе единых стратегий. Что касается нашей таможни, то мы намерены создать очередной таможенный склад. Планируется перемещение таможенного поста Шолданешть из Бельцкой таможни в таможню Centru. Продолжится работа с кадрами и с представителями делового сообщества. Есть идеи и о реализации новых проектов, но пока о них рано говорить.

Ольга Коларь

I


Reguli

”Ghişeu unic” ca măsură de armonizare a legislaţiei naţionale

I

Alexandru Munteanu, şef Secţia administrare tranzit --------------------------------------------------------------------------------------------------------- Încă relativ nu demult Republica Moldova urma să-şi armonizeze legislaţia naţională în sensul pregătirii pentru aderarea la Convenţia internaţională cu privire la armonizarea controalelor mărfurilor la frontieră, încheiată la Geneva la 21 octombrie 1982 (în cont. Convenţia). Acest document era şi este pînă în prezent considerat că, evident, constituie unul din cele mai esenţiale mijloace pentru îmbunătăţirea circulaţiei internaţionale a mărfurilor şi mijloacelor de transport şi, în special, pentru facilitarea trecerii acestora peste frontiere. În prezent, circa 50 de state inclusiv Uniunea Europeană sînt Părţi Contractante la această Convenţie. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

S

tatul nostru a aderat la acest instrument internaţional prin Legea nr. 215-XVI din 23.10.2008, care a intrat în vigoare pentru Republica Moldova, la expirarea a trei luni de la data depunerii instrumentului de aderare, la 3 martie 2009. Convenţia este compusă din patru capitole ale textului de bază şi opt anexe. Un mare avantaj al Convenţiei este faptul că aceasta oferă posibilitatea de a simplifica procedurile de trecere a frontierelor vamale între statele participante inclusiv prin acceptarea în relaţiile între ele şi în relaţiile cu organismele internaţionale competente a unor documente aliniate la formularul-cadru al Organizaţiei Naţiunilor Unite (standardizate), utilizarea în comun a unor utilaje în cadrul efectuării controalelor, reducerea numărului de documente necesare şi a numărului de servicii implicate în controalele la frontieră. Totodată, punerea în aplicare a Convenţiei presupune crearea condiţiilor necesare pentru optimizarea controalelor corespunzătoare, în special prin modernizarea infrastructurii punctelor de trecere a frontierei, precum şi a celor amplasate în interiorul ţării (dotarea cu echi-

pament, instalaţii, personal calificat, instrucţiuni, organizarea controalelor comune pentru mărfuri şi documente ş.a.). De asemenea, Părţile Contractante trebuie să aplice mărfurilor în tranzit, în măsura posibilităţilor, o trecere simplă şi rapidă, în special celor care circulă sub un regim de tranzit vamal internaţional, limitînd controalele numai pentru cazurile în care împrejurările sau riscurile reale le justifică. În toate aspectele cuprinse de Convenţie, serviciile de control şi vama urmează să efectueze un schimb de informaţii utile în cel mai scurt timp posibil, pentru a asigura eficienţa controalelor. Pe baza rezultatelor controalelor efectuate serviciul competent decide ce proceduri vor urma mărfurile şi, dacă este necesar, va informa serviciile competente responsabile de celelalte controale. În final, în baza acestei decizii, vama va atribui mărfurilor regimul vamal corespunzător. Prin urmare, obiectivul de bază al Convenţiei constă în reducerea cerinţelor legate de îndeplinirea formalităţilor, a numărului şi a duratei controalelor, în special printr-o coordonare naţională şi internaţională a procedurilor de control şi a modalităţilor de aplicare a acestora.

Astfel, implementarea prevederilor Convenţiei se încadrează pe deplin în prioritatea majoră a politicii comerciale externe a ţării noastre, în special în contextul fluidizării traficului internaţional de mărfuri şi mijloace de transport, în conformitate cu cele mai avansate practici internaţionale şi europene, fapt care, la rîndul său, urmează să aibă consecinţe benefice pentru economia naţională, asigurînd, în special, reducerea costurilor aferente realizării tranzacţiilor economice externe, precum şi favorizarea climatului investiţional şi de afaceri. Implementarea prevederilor Convenţiei a fost, în fond, asigurată de către Serviciul Vamal, care, de comun cu alte servicii de control, trebuia să întreprindă măsurile necesare în vederea simplificării procedurilor de trecere a frontierelor vamale. Astfel, pentru a îmbunătăţi cooperarea între organele vamale şi alte servicii ce activau la frontieră, fusese preconizată iniţierea procedurilor de amendare a legislaţiei naţionale în scopul aderării RM la Convenţie. În calitate de un prim pas şi destul de esenţial în pregătirea pentru aderare la Convenţie a fost implementarea prin-

15


Reguli cipiului „ghişeului unic” la frontiera de stat. Termenul „ghişeu unic” este unul din cele mai des întîlnite în contextul implementării unor proceduri recunoscute în întreaga lume ca fiind progresiste şi efective. Englezii utilizează în acelaşi sens termenul „single window”, ruşii - „единое окно”. Acest termen este folosit în diferite domenii de activitate atît a instituţiilor de stat, cît şi a celor private. În practica internaţională existau şi există pînă în prezent mai multe forme de „ghişee unice” care diferă, în special, prin domeniul de aplicare şi modul de prelucrare a informaţiei, însă toate au la bază un singur principiu – accesarea simplificată de către persoana interesată a unui singur punct de recepţie/eliberare a documentelor şi/sau a informaţiei necesare de prelucrat. În legătură cu diversificarea legăturilor economice la nivel mondial, creşterea ritmurilor de producere, lărgirea asortimentului de mărfuri, precum şi dezvoltarea legăturilor logistice, cerinţele pentru căile de livrare a mărfurilor de la producători la intermediari şi la consumatori devin tot mai înalte. În acest context şi faţă de organele vamale sînt înaintate cerinţe tot mai exigente. Totodată, nu trebuie să uităm şi de aspectul de ocrotire a dreptului în activitatea vamală, fapt care nu simplifică deloc activitatea organelor vamale. Astfel, una din modalităţile de a permite trecerea mai rapidă a transportului, mărfurilor şi persoanelor peste frontiera de stat, ridicînd totodată nivelul eficienţei controlului de frontieră, a fost implementarea principiului „ghişeu unic” în punctele de trecere a frontierei de stat. Aşadar, implementarea „ghişeului unic” s-a încadrat perfect în măsurile necesare de a fi întreprinse în contextul aderării Republicii Moldova la Convenţia internaţională privind armonizarea controalelor mărfurilor la frontiere, încheiată la Geneva la 21 octombrie 1982, mai ales că aceasta prevede posibilitatea transmiterii parţiale (sau complete) a competenţelor altor servicii (organe) - organelor vamale şi grănicereşti sau amplasarea acestora în interiorul ţării. Pentru a fi mai explicit, aş aminti de faptul că, pînă nu demult, persoana care trecea frontiera de stat trebuia (după caz) să acceseze aparte serviciile (în afară de vamă şi grăniceri): veterinar, fitosanitar, ecologic, AMTAI, epi-

16

demiologic, ceea ce necesita o perioadă îndelungată şi neargumentată de timp. Iar accesarea unui număr mare de organe mai facilita şi sporirea fenomenului de coruptibilitate şi de dezorientare a persoanelor. Ţinînd cont de cele expuse, organele vamale au propus pentru implementare modelul de funcţionare a „ghişeului unic” expus grafic mai jos (ordinul Serviciului Vamal nr.131-o din 23.04.2007 „Cu privire la aprobarea conceptului „ghişeului unic” la trecerea frontierei şi vămuirea mărfurilor”), propus şi în Recomandarea nr. 33 (ECE/TRADE/352) din iulie 2005 a Organizaţiei Naţiunilor Unite, care corespunde şi principiilor stipulate în „Standardele-Cadru privind securizarea şi facilitarea comerţului mondial”, aprobate de Organizaţia Mondială a Vămilor (iunie 2005). Astfel, implementarea „ghişeului unic” a devenit una din priorităţile Serviciului Vamal şi fusese inclusă în Planul de Acţiuni Republica Moldova Uniunea Europeană.

suport informaţional din domeniul respectiv. Aceste servicii efectuează celelalte proceduri necesare (prelevarea probelor, efectuarea expertizelor, certificarea ş.a.) anterioare punerii mărfurilor de către organul vamal în liberă circulaţie. Această variantă a „ghişeului unic” a permis unificarea (comasarea) a mai multor servicii acordate de diferite organe ce activau la frontieră, în unul singur şi, respectiv, reducerea numărului de persoane angajate în cadrul efectuării controlului mărfurilor şi al mijloacelor de transport, simplificarea procedurilor de trecere a frontierei şi vămuire a mărfurilor (excluderea dublării controalelor, micşorarea timpului de aşteptare la efectuarea procedurilor de trecere a frontierei şi vămuire a mărfurilor), micşorarea substanţială a coeficientului de coruptibilitate în cadrul organelor antrenate în prestarea serviciilor la frontieră, repartizarea mai eficientă şi raţională a resurselor (inclusiv umane) şi sporirea transparenţei activităţii acestora.

Conform acestui model, organul vamal primeşte informaţia necesară de la persoana (juridică sau fizică) care trece mărfurile sau persoanele peste frontieră, o prelucrează cu ajutorul unui program informaţional electronic şi o transmite (permite accesul) după necesitate organului respectiv. Plăţile care necesită a fi preluate la frontieră, de asemenea, sînt prelevate de organul vamal în baza unui „bon unic” şi transferate la contul respectiv. La rîndul lor, serviciile „auxiliare”, amplasate în interiorul ţării, recepţionează informaţia transmisă şi asigură organul vamal cu

Astfel, în plan teoretic „ghişeul unic” poate fi determinat ca un sistem ce permite agenţilor economici de a prezenta informaţia unui singur organ cu scopul efectuării tuturor cerinţelor normative faţă de operaţiile de import sau export. În sens practic „ghişeul unic” reprezintă „un canal unic”, fizic sau electronic destinat prezentării şi prelucrării tuturor datelor şi documentelor, necesare pentru vămuirea mărfurilor. Acest „canal” este gestionat de un singur organ, care informează instituţiile respective şi/sau conduce mecanismele complexe de control.


Reguli

Ca măsură de facilitare a comerţului „ghişeul unic” permite transportatorului şi declarantului să depună spre examinare toate datele necesare pentru a determina admisibilitatea bunurilor într-un format standardizat, o singură dată tuturor autorităţilor de control la un singur portal, reprezentînd un pas înainte în modernizarea controlului la trecerea frontierei de stat în beneficiul participantului la trafic, îmbunătăţind imaginea ţării prin “prima impresie” pe care şi-o formează la intrarea în Republica Moldova cetăţeanul străin. Totodată, crearea ghişeelor unice în punctele de trecere a frontierei de stat a presupus încadrarea în această măsură a tuturor ministerelor şi serviciilor, care au careva atribuţii la controlul mărfurilor şi persoanelor trecute peste aceasta în scopul creării unui model viabil şi eficient de prelucrare a informaţiei. Necesitatea revizuirii legislaţiei a fost stabilită din considerentele de a permite crearea unui „ghişeu unic” unde persoana care trece frontiera ar prezenta toate documentele referitor la marfă şi la mijloacele de transport

şi după aceasta, într-un timp cît mai scurt, tot la acest ghişeu aceste documente (deja perfectate) să-i fie restituite. Astfel, în scopul implementării „ghişeului unic”, a fost necesară emiterea unor acte normative de diferit nivel (legi, hotărîri de guvern, dispoziţii, ordine).

Prima etapă a modificărilor efectuate în legislaţie pentru implementarea „ghişeului unic” a fost modificarea actelor legislative referitor la atribuţiile la frontieră a organelor de control. Iar cea de a doua etapă a fost concretizarea acestor competenţe la nivel de hotărîri de guvern, ordine, dispoziţii. În fond, modificările necesare au fost efectua-

17


Reguli

te, rămînînd, totodată, necesitatea de a mai redacta unele acte normative în scopul concretizării unor momente referitor la atribuţiile, responsabilitatea şi mecanismele de interacţiune a serviciilor implicate direct sau indirect în controalele efectuate la frontieră. Consider că implementarea „ghişeului unic”, luată în ansamblu, s-a reflectat benefic, atît asupra dezvoltării comerţului de mărfuri între Republica Moldova şi alte state, dezvoltării turismului ş.a., creînd o imagine pozitivă a ţării pe plan internaţional, cît şi asupra sporirii securităţii statului. În prezent, organele vamale au preluat o parte din atribuţiile altor organe ce activau la frontieră. Atribuţiile lor au fost preluate integral sau parţial de către organele vamale sau trecute în interiorul ţării. De asemenea, în cazurile stabilite, cînd este necesară prezenţa reprezentanţilor (experţilor) ministerelor de specialitate anume în zonele de

18

control ale posturilor vamale de frontieră, aceştia sînt invitaţi de către organele vamale. E de menţionat faptul că „ghişee unice” la frontieră au fost implementate în mai multe ţări care, de altfel, şi ele sînt membre la Convenţia nominalizată. De exemplu, o variantă asemănătoare a „ghişeului unic” celei existente în Republica Moldova, din punct de vedere al numărului de servicii implicate în controlul efectuat la frontieră, a fost implementată în Georgia, unde la frontiera de stat activează doar colaboratorii vamali şi cei ai poliţiei. De asemenea, recent, o variantă a „ghişeului unic” la frontieră foarte asemănătoare cu cea existentă în Republica Moldova a fost implementată cu succes şi de către organele vamale din Azerbaidjan. În Kazahstan organele vamale au creat un sistem („ghişeu unic”) în care informaţia de la frontieră este trans-

misă în formă electronică la Aparatul Central amplasat în Astana, de unde este accesată şi de către colaboratorii biroului vamal de destinaţie. Această informaţie este obţinută prin metoda scanării documentelor ce însoţesc marfa şi filmării mijlocului de transport la momentul trecerii frontierei. În Aparatul Central sînt amplasaţi reprezentanţi ai ministerelor şi serviciilor implicate în verificarea şi controlul mărfurilor importate sau exportate, care, de asemenea, au acces la informaţia acumulată. Mai mult decît atît, Comitetul Controlului Vamal al Ministerului de Finanţe din Kazahstan a iniţiat simplificarea efectuării operaţiunilor de import/export (inclusiv la birourile vamale interne) prin efectuarea tuturor procedurilor permisive din acest domeniu prin intermediul „ghişeului unic electronic”. Această iniţiativă, printre altele destul de ambiţioasă, presupune implicarea tuturor ministerelor şi serviciilor ce au atribuţie la eliberarea a careva documente (licenţe, autorizaţii, certificate …) necesare efectuării operaţiunilor respective. Este incontestabil faptul că crearea ghişeelor unice la frontieră este un pas înainte în dezvoltarea atît a sistemului vamal, cît şi a ţării în ansamblu. Totodată, este cert şi faptul că, în prezent, este necesar de a dubla eforturile tuturor instituţiilor antrenate în cadrul creării „ghişeului unic” pentru a duce la un bun sfîrşit cele începute şi a exclude toate lacunele legislaţiei din acest domeniu. În special, e necesară atît definitivarea accesului instituţiilor nominalizate la modulele respective ale sistemului informaţional „Asycuda World”, în conformitate cu necesităţile şi atribuţiile acestora, cît şi a legăturii inverse prin care organele vamale ar primi informaţia necesară de la acestea pentru a o utiliza la executarea atribuţiilor sale de serviciu. Anume o astfel de interacţiune între ele ar corespunde întocmai principiilor Convenţiei internaţionale privind armonizarea controalelor mărfurilor la frontiere, încheiate la Geneva la 21 octombrie 1982. De asemenea, succesul implementării principiului „ghişeul unic” la frontieră ar putea servi drept un impuls pozitiv în aplicarea pe larg a acestuia în diverse domenii de activitate şi încă o dată ne convinge de necesitatea şi utilitatea aderării la unele convenţii internaţionale în calea afirmării unui stat modern.

D


Aplicarea la frontieră a măsurilor de protecţie a proprietăţii intelectuale

Reguli

D

Eduard Sîrbu, consultant Secţia destinaţii vamale ---------------------------------------------------------------------------------------------------------Dreptul cetăţenilor la proprietatea intelectuală, interesele lor materiale şi morale ce apar în legătură cu diverse genuri de creaţie intelectuală sînt apărate de lege. (alineatul 2 din art. 33 al Constituţiei RM)

I

În conformitate cu prevederile lit. h) al art. 11 al Codului Vamal, în atribuţiile organelor vamale, de rînd cu alte atribuţii funcţionale, intră şi lupta împotriva încălcărilor reglementărilor vamale care se referă la trecerea peste frontiera vamală a obiectelor de proprietate intelectuală. Prin urmare, legislaţia vamală în vigoare conţine o serie de reglementări speciale, ce se referă la aşa-numitul „mecanismul protecţiei la frontieră a proprietăţii intelectuale” sau, mai bine zis – acţiunile organelor vamale în vederea combaterii cazurilor de trecere peste frontiera de stat a mărfurilor care afectează proprietatea intelectuală protejată în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. În prezentul articol vom încerca să caracterizăm prevederile legale la acest capitol, precum şi să prezentăm situaţia existentă în acest domeniu în Republica Moldova. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

n Republica Moldova cadrul normativ general ce ţine de proprietatea intelectuală se compune din următoarele acte normative de bază: 1. Legea nr. 139 din 02.07.2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe ; 2. Legea nr. 1459 din 14.11.2002 cu privire la difuzarea exemplarelor de opere şi fonograme ; 3. Legea nr. 161 din 12.07.2007 privind protecţia desenelor şi modelelor industriale ; 4. Legea nr. 66 din 27.03.2008 privind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate ; 5. Legea nr. 50 din 07.03.2008 privind protecţia invenţiilor ; 6. Legea nr. 38 din 29.02.2008 privind protecţia mărcilor ; 7. Legea nr. 171 din 06.07.1994 cu privire la secretul comercial ;

8. Legea nr. 39 din 29.02.2008 privind protecţia soiurilor de plante ; 9. Legea nr. 655 din 29.10.1999 privind protecţia topografiilor circuitelor integrate ; 10. Hotărîrea Guvernului nr. 528 din 01.09.2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de depunere şi examinare a cererii de brevet de invenţie şi de eliberare a brevetului ; 11. Hotărîrea Guvernului nr. 610 din 05.07.2010 de depunere, examinare şi înregistrare a indicaţiilor geografice, a denumirilor de origine şi a specialităţilor tradiţionale garantate ; 12. Hotărîrea Guvernului nr. 1496 din 29.12.2008 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de depunere, examinare şi înregistrare a desenelor şi modelelor industriale ; 13. Hotărîrea Guvernului nr. 488 din

13.08.2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de depunere, examinare şi înregistrare a mărcilor . Totalitatea acestor acte normative reglementează în detaliu noţiunile, statutul şi modalitatea înregistrării de stat a obiectelor proprietăţii intelectuale. Astfel, la categoria proprietăţii intelectuale, adică a obiectelor rezultate din activitatea de creaţie protejate de stat, legislaţia atribuie următoarele: 1) drept de autor – raporturile ce apar la crearea şi valorificarea operelor literare, artistice şi ştiinţifice. 2) drepturi conexe – raporturile ce apar la crearea şi valorificarea interpretărilor, fonogramelor, videogramelor şi emisiunilor organizaţiilor de difuziune, precum şi alte drepturi care sînt recunoscute în legătură cu activitatea intelectuală din domeniul literaturii, artei şi ştiinţei.

19


Reguli 3) desen sau model industrial – aspectul exterior al unui produs sau al unei părţi a lui, rezultat, în special, din caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, texturii şi/sau ale materialelor şi/sau ale ornamentaţiei produsului în sine. 4) indicaţie geografică – denumire a unei regiuni sau a unei localităţi, a unui loc determinat sau, în cazuri excepţionale, a unei ţări, care serveşte la desemnarea unui produs originar din această regiune sau localitate, din acest loc determinat sau din această ţară şi care posedă o calitate specifică, reputaţie sau alte caracteristici ce pot fi atribuite acestei origini geografice şi a cărui producere şi/sau prelucrare, şi/sau preparare au loc în aria geografică delimitată. 5) denumire de origine – denumire geografică a unei regiuni sau localităţi, a unui loc determinat sau, în cazuri excepţionale, a unei ţări, care serveşte la desemnarea unui produs originar din această regiune, localitate, loc determinat sau ţară şi a cărui calitate sau caracteristici sînt, în mod esenţial sau exclusiv, datorate mediului geografic, cuprinzînd factorii naturali şi umani, şi a cărui producere, prelucrare şi preparare au loc în aria geografică delimitată. 6) specialitate tradiţională garantată – produs agricol sau alimentar tradiţional a cărui specificitate este recunoscută prin înregistrare conform legislaţiei în vigoare. 7) invenţie – o soluţie nouă în orice domeniu al economiei, dezvoltări sociale, culturii, ştiinţei, tehnicii, apărării etc., care dispune de deosebiri esenţiale de soluţiile anteriore, precum şi de orice rezultate pozitive. 8) marcă – orice semn susceptibil de reprezentare grafică, care serveşte la deosebirea produselor şi/sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele ale altor persoane fizice sau juridice. 9) soi de plante – grup de plante aparţinînd unui singur taxon botanic de cel mai jos rang cunoscut, care, indiferent dacă corespunde pe deplin sau nu condiţiilor de acordare a protecţiei prin brevet, poate fi: - definit prin expresia caracterelor rezultînd dintr-un anumit genotip sau dintro anumită combinaţie de genotipuri; expresia caracterelor materialului soiului de acelaşi tip poate fi variabilă sau invariabilă, gradul de variabilitate fiind determinat de genotip sau de combinaţia de genotipuri; - distinct faţă de orice alt grup de plante prin expresia a cel puţin unuia dintre caractere; - considerat ca o entitate, avînd în vedere

20

proprietatea sa de a fi reprodus fără vreo modificare. 10) circuit integrat – un produs, sub forma sa finală sau sub o formă intermediară, destinat să îndeplinească o funcţie electronică, în care elementele, dintre care cel puţin unul este un element activ, şi interconexiunile, în totalitate sau parţial, fac parte integrantă din corpul sau suprafaţa unei piese materiale. 11) topografie (schemă de configuraţie) a unui circuit integrat – dispunerea tridimensională, oricare ar fi expresia ei, a unor elemente, dintre care cel puţin unul este un element activ, şi a tuturor interconexiunilor circuitului integrat sau a unei părţi din ele ori o astfel de dispunere tridimensională pregătită pentru un circuit integrat destinat fabricării. 12) obiecte ale secretului comercial (know-how) – interesele economice şi informaţiile tăinuite intenţionat despre diferitele aspecte şi domenii ale activităţii economice de producţie, de administrare, tehnico-ştiinţifice, financiare a agentului economic, a căror protecţie este condiţionată de interesele concurenţei şi posibila periclitare a securităţii economice a agentului economic. Toate aceste categorii ale proprietăţii intelectuale se bucură de o protecţie din partea statului atît în interiorul acestuia, cît şi la frontieră numai în cazul înregistrării sale la organele abilitate şi în conformitate cu procedura de înregistrare stabilită. În linii generale, atît organe, cît şi procedura de înregistrare se pot deosebi următoarele: 1. Organul naţional, stabilit de legislaţia internă şi procedura prevăzută de legile şi hotărîrile Guvernului. În Republica Moldova în calitate de asemenea organ este desemnată Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală” (denumită în continuare AGEPI). 2. Organul internaţional, stabilit de convenţii internaţionale, la care Republica Moldova este parte şi procedura aplicabilă de către acesta. Începînd cu 1967, în calitate de asemenea organ a fost creată Organizaţia internaţională a Proprietăţii Intelectuale (denumită în continuare WIPO), la care Republica Moldova a aderat prin Hotărîrea Parlamentului nr. 1328XII din 11 martie 1993 . De menţionat că aceste două organe şi două proceduri aplicabile de acestea nu sînt interdependente şi, prin urmare, se pot realiza fiecare în mod separat. Totodată, proprietatea intelectuală poate fi calificată drept protejată de stat numai în cazul prezenţei oricărei din aceste înregis-

trări, cu excepţia cazurilor de recunoaştere a mărcilor comerciale fiind mărci notorii (adică recunoscute pe plan mondial fără a fi înregistrate). Dispoziţii generale cu privire la protecţia la frontieră a proprietăţii intelectuale în Republica Moldova Vorbind despre protecţia acordată de către organele vamale, putem observa că nu toate din obiecte sus enumerate se bucură de protecţie de frontieră, nefiind incluse în noţiunea vamală a obiectului proprietăţii intelectuale formulată de pct. 48 al art. 1 din Codul Vamal. Potrivit acestei definiţii, la categoria obiect al proprietăţii intelectuale se atribuie rezultate ale activităţii intelectuale, confirmate prin drepturile respective ale titularilor asupra utilizării lor, ce includ: obiectele de proprietate industrială (invenţii, modele de utilitate, soiuri de plante, topografii ale circuitelor integrate, denumiri de origine ale produselor, mărci de produse şi mărci de servicii, desene şi modele industriale), obiectele dreptului de autor şi ale drepturilor conexe (opere literare, de artă, de ştiinţă etc., inclusiv programe pentru calculator şi baze de date), secretul comercial (know-how). În rezultatul analizei comparative a noţiunii date, observăm că noţiunea de obiect al proprietăţii intelectuale, în sens vamal, dispune de următoarele particularităţi: 1. Organele vamale se conduc de o listă expres enumerată de obiecte – categorii ale proprietăţii intelectuale. Prin urmare, nu toate rezultatele proprietăţii intelectuale (anume acelea, care nu sînt incluse în această listă) se bucură de protecţie la frontieră, iar protecţia acestora poate fi oferită numai în interiorul ţării. La asemenea categorii ale proprietăţii intelectuale se referă indicaţia geografică şi specialitatea tradiţională garantată. 2. Organele vamale ale Republicii Moldova îşi realizează atribuţiile numai în privinţa rezultatelor activităţii intelectuale, „confirmate prin drepturile respective ale titularilor asupra utilizării lor”, adică, spre deosebire de practica organelor vamale europene, nu se acordă protecţie din oficiu obiectelor neînregistrate, cum ar fi, de exemplu, mărcile comerciale notorii. Acesta rezultă în următoarele două consecinţe practice: a) organele vamale nu acceptă cereri de intervenţie (şi de acordare a protecţiei la frontieră) mărfurilor comerciale care nu


Reguli

sînt înregistrate, chiar dacă sînt pe larg cunoscute pe plan mondial şi unanim recunoscute drept mărci notorii; b) în situaţia cînd în Republica Moldova se va importă un lot de mărfuri avînd o marcă comercială notorie şi care nu este înregistrată nici la nivel naţional şi nici la cel internaţional, iar mărfurile comportînd semne evidente de contrafacere, organul vamal nu va putea acorda protecţie la frontieră acestei mărci şi să interzică importul respectiv. Totuşi, această ultimă situaţie nu trebuie confundată cu cea stipulată de art. 302 al Codului Vamal – suspendarea temporară (pînă la 3 zile) a procedurii de vămuire a mărfurilor pasibile de a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală în cazul în care nu este depusă cererea de intervenţie sau pînă la acceptarea acesteia. Dreptul respectiv de suspendare este doar o posibilitate de rezervă pentru titularii legali ai drepturilor de proprietate intelectuală de a-şi apăra drepturile sale înregistrate şi a depune cererea de intervenţie pentru acestea. În acest context, în aceeaşi situaţie, dacă marca comercială respectivă nu este înregistrată în modul stabilit, organele vamale nu vor accepta cererea de intervenţie şi vor elibera mărfuri în liberă circulaţie.

Exemplu: La biroul vamal Chişinău se depune declaraţia de import a unor portmonee de o calitate evident joasă, confecţionate dintr-un material de o calitate proastă, dar fiind aplicat semnul comercial „Anna Sui”. Deşi în privinţa acestei mărci nu există nici o cerere de intervenţie, organul vamal totuşi decide suspendarea operaţiunii de vămuire date pe o perioadă de trei zile şi sesizarea potenţialului titular al acestei mărci – „Anna Sui” în vederea potenţialei încălcări a drepturilor sale. Totodată, după o examinare mai detaliată a cazului, se constată că o asemenea marcă comercială nu este înregistrată nici la AGEPI (nivel naţional) şi nici la WIPO. În această ipoteză, organul vamal nu va mai fi în drept să accepte cererea de intervenţie depusă în privinţa acestei mărci (decît în cazul în care caracterul notoriu se va proba în instanţa de judecată) şi să permită importul acestor mărfuri, chiar şi în cazul în care titularul lor nu deţine nici un drept de proprietate intelectuală asupra mărcii comerciale „Anna Sui”. 3. Organele vamale nu verifică şi nu contestă legalitatea înregistrării dreptului de proprietate intelectuală, dar se conduc numai de actele prezentate ce confirmă drep-

turile respective ale titularilor. Aceasta, la rîndul său, rezultă în situaţii de conflict între doi titulari ai aceleiaşi proprietăţi intelectuale , organul vamal înregistrează cererea de intervenţie după principiul „prim venit – prim servit”, fără a intra în detaliile procedurilor de înregistrare sau fără a stabili în mod independent cine ar fi titularul real al acestor drepturi de proprietate. Din păcate, în practică, această particularitate se utilizează pentru a abuza de drepturi de către persoana care a înregistrat dreptul de proprietate intelectuală în Moldova şi îl foloseşte, de fapt, ca un mijloc de „război comercial”. Astfel, în prezent, organele vamale deseori se confruntă cu fenomenul cînd dreptul asupra unei mărci este înregistrat la nivel naţional (la AGEPI), unicul scop fiind obţinerea dreptului de protecţie la frontieră, întrunind toate cerinţele legale. Însă, de fapt, titularul nu a creat singur marca, dar a copiat-o de la întreprinderea producătoare. Ulterior, cînd aceasta din urmă încearcă să importe în Moldova marfa cu marca comercială proprie, aceasta urmează să fie reţinută la momentul vămuirii (deoarece conform definiţiei ea este susceptibilă de a fi contrafăcută), iar importatorul este nevoit să negocieze cu titularul moldovenesc de drept asupra mărcii, pentru a i se per-

21


Reguli confirmă înregistrarea dreptului de proprietate intelectuală de către WIPO sau de către un organ naţional din ţara de export. Deşi producătorul original al mărfurilor cu marca comercială „X” este un autor real al acestei mărci, organele vamale nu vor permite acestuia importul pe teritoriul Republicii Moldova fără ca acesta să obţină autorizaţie de la titularul dreptului de proprietate industrială în Moldova, sau anularea înregistrării respective la AGEPI, realizată într-o instanţă de judecată.

mite tranzacţia economică externă respectivă. Astfel organele vamale ale Republicii Moldova sînt folosite în mod involuntar pentru a reduce concurenţa comercială sau a estorca bani din alte companii importatoare ori producătoare, care nu şi-au protejat, din diferite motive, obiectele de proprietate intelectuală pe teritoriul ţării noastre. Drept o dovadă elocventă în acest sens ar fi faptul că aproape toate cazurile de reţinere a mărfurilor susceptibile de a fi contrafăcute au fost soluţionate prin punerea în libera circulaţie a mărfurilor în urma unor înţelegeri amiabile între importator şi titular, dar nu au rezultat în modificarea titularului dreptului de proprietate intelectuală. Exemplu: La data de 01.05.2011 la biroul vamal Ungheni este prezentată declaraţia de import a băuturilor alcoolice exclusive, avînd marca comercială „X” bine cunoscută în Comunitatea Europeană. Biroul vamal, efectuînd controlul vamal al mărfurilor, declaraţiei şi al actelor anexate, depistează că dreptul de proprietate intelectuală asupra mărcii comerciale „X” este înregistrat în Republica Moldova după altă persoană, care a depus anterior la organele vamale şi o cerere de intervenţie în privinţa acestei mărci. În calitate de temei pentru înregistrarea respectivă a putut să servească oricare document comercial – franchising-ul, contractul neexclusiv de distribuire, contractul de mandat, etc., sau chiar şi lipsa la moment a oricărei înregistrări a dreptului de proprietate intelectuală respectivă. Într-o asemenea situaţie biroul vamal va fi nevoit să suspende operaţiunea de vămuire şi să o contacteze pe persoana titulară din Republica Moldova, chiar şi în cazul în care importatorul va prezenta actele ce

22

4. De asemenea, e necesar de menţionat că, conform art. 301 alin. (4) Codului Vamal, măsurile de intervenţie şi protecţie la frontieră nu se aplică bunurilor destinate uzului personal, deplasate peste frontiera vamală a Republicii Moldova de către persoane fizice. Aşadar, odată cu intrarea în vigoare, la 04.07.08, a modificărilor în Codul vamal, majoritatea obiectelor a proprietăţii intelectuale, alături de protecţia oferită de stat în interiorul său, au primit posibilitatea legală de a mai fi protejate chiar la frontiera de stat. Activitatea de protecţie la frontieră a protecţiei proprietăţii intelectuale se realizează de către organele vamale în conformitate cu prevederile Capitolului XII al Codului vamal, precum şi cu Acordul Organizaţiei Mondiale a Comerţului privind aspectele Drepturilor Proprietăţii Intelectuale (DPI) legate de comerţ (TRIPS), De asemenea, în această activitate organele vamale mai ţin cont şi de Recomandările Organizaţiei Mondiale a Vămilor (WCO) privind dezvoltarea sistemului efectiv de protecţie a obiectelor proprietăţii intelectuale. Activitatea organelor vamale în domeniul protecţiei drepturilor asupra obiectelor de proprietate intelectuală cuprinde aplicarea măsurilor la frontieră conform procedurii stabilite de legislaţia naţională şi acordurile internaţionale şi se realizează în colaborare cu instituţiile, organizaţiile implicate în asigurarea protecţiei proprietăţii intelectuale şi titularii de drepturi. Aceasta se desfăşoară în următoarele direcţii principale: - acordarea consultaţiilor gratuite titularilor de drepturi ai protecţiei intelectuale; - interzicerea trecerii peste frontieră a mărfurilor ce ating un drept de proprietate intelectuală, introdusă de către organele vamale în baza cererilor de intervenţie, depuse de titularii de drepturi ai protecţiei intelectuale; - efectuarea activităţilor operative de investigaţie, inclusiv cu participarea cola-

boratorilor MAI, în vederea prevenirii, combaterii şi examinării cazurilor de trecere ilegală a mărfurilor contrafăcute şi operelor-pirat. Întreaga activitate a organelor vamale în acest domeniu are drept obiectiv principal protejarea drepturilor şi intereselor legitime ale titularilor de drepturi asupra obiectelor de proprietate intelectuală prin contracararea traficului internaţional cu produse contrafăcute şi opere-pirat, care reprezintă un pericol pentru securitatea economică a ţării şi sănătatea consumatorului autohton. Instituirea măsurilor de protecţie la frontieră în privinţa obiectelor de proprietate intelectuală După cum am menţionat mai sus, mecanismul actual de aplicare a măsurilor de protecţie la frontieră în privinţa obiectelor de proprietate intelectuală se aplică numai în privinţa rezultatelor ale activităţii intelectuale confirmate prin drepturile respective ale titularilor asupra utilizării lor. Aceasta, la rîndul său, semnifică că protecţia la frontieră se realizează de către organele vamale nu din oficiu, dar la cererea persoanelor interesate. Procedura de instituire a protecţiei menţionate poate fi convenţional divizată în următoarele două etape: 1) Iniţierea procedurii – depunerea de către titularul de drept la Serviciul Vamal a cererii de intervenţie, şi examinarea cererii de către organului vamal. Cererea de intervenţie se depune în următoare formă: De menţionat că forma respectivă, la moment, nu este stabilită de vreun act normativ aprobat de către Serviciul Vamal, deşi art. 3021 al Codului Vamal prevede în mod expres că „cererea de intervenţie a organului vamal se depune (...), potrivit modelului stabilit de Serviciul Vamal”. Cererea de intervenţie se depune la Serviciul Vamal în două exemplare: un exemplar marcat cu cifra “1” pentru organul vamal şi un exemplar marcat cu cifra “2” (exemplarul doi se va restitui solicitantului după examinarea cererii, cu menţiunea respectivă în rubrica 14 şi va servi ca dovadă de acordare a protecţiei la frontieră a obiectului respectiv al proprietăţii intelectuale). La cererea de intervenţie se anexează următoarele informaţii şi documente: a) datele de identificare ale titularului de drept;


Reguli b) descrierea tehnică precisă şi detaliată a mărfurilor originale, datele despre locul unde au fost produse, despre producătorul lor, precum şi datele despre alţi titulari de drept; c) orice informaţie specifică pe care titularul o deţine în legătură cu modalitatea de încălcare a dreptului său; d) numele şi adresa persoanei de contact desemnate de titularul de drept. e) fotografii şi mostre ale mărfurilor originale. f) declaraţia de angajament prin care solicitantul îşi asumă responsabilitatea în cazul în care se constată că mărfurile nu aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală şi obligaţia de a suporta toate cheltuielile efectuate de către organul vamal. g) dovada că este titularul dreptului de proprietate intelectuală. h) alte documente din care pot fi obţinute aşa informaţii, cum ar fi: - valoarea mărfurilor originale înainte de taxare; - locul unde se află mărfurile sau destinaţia lor; - detalii privind identificarea lotului sau a coletelor; - data prevăzută pentru sosirea sau plecarea mărfurilor; - mijloacele de transport utilizate; - ţara sau ţările de fabricaţie şi rutele folosite; - diferenţele tehnice dintre mărfurile originale şi cele susceptibile a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuală; - denumirea şi sediul persoanelor juridice autorizate să importe, să exporte ori să distribuie mărfurile. De menţionat este că acordarea protecţiei la frontieră se realizează de către stat cu titlu gratuit, iar legislaţia în vigoare nu prevede achitare a vreunei taxe de stat anterior sau ulterior depunerii cererii de intervenţie. 2) Examinarea cererii de intervenţie – analiza de către subdiviziunea special abilitată a Aparatului central al Serviciului Vamal a cererii şi, în caz de constatare pozitivă, acceptarea cererii de intervenţie. În cazul în care cererea făcută a fost depusă cu respectarea tuturor cerinţelor legale şi conţine dovezi suficiente referitor la deţinerea dreptului asupra proprietăţii intelectuale, organul vamal acceptă cererea şi întreprinde următoarele măsuri: a) emite în adresa organelor vamale dispoziţia de reţinere a tuturor mărfurilor care aduc atingere dreptului de pro-

23


Reguli

prietate intelectuală protejat; b) informează despre faptul acceptării cererii şi acordării protecţiei la frontieră pe solicitantul respectiv; c) restituie solicitantului exemplarul nr. 2 al cererii de intervenţie cu menţiunea respectivă în rub. 14. d) introduce informaţia despre obiectul protejat în „Registrul obiectelor de proprietate intelectuală”. Atragem atenţia cititorului că faptul obţinerii protecţiei, durata acesteia, statutul şi alte detalii juridice ce ţin de protecţia acordată nu se înscriu în nici o autorizaţie sau confirmare, ori alt document oficial, care să fie adus la cunoştinţa publicului. Totodată, informaţia destinată publicului se include şi se afişează în cadrul Registrului electronic al obiectelor de proprietate intelectuală. Astfel, în baza cererilor de intervenţie acceptate, Serviciul Vamal gestionează „Registrul obiectelor de proprietate intelectuală”, ce cuprinde lista mărfurilor, ce conţin obiecte de proprietate inte-

24

lectuală protejate şi informaţia aferentă, ce ar permite organelor vamale să identifice exemplarele de mărfuri contrafăcute sau opere-pirat. În Registru se includ informaţiile despre obiectele de proprietate intelectuală, cărora li se aplică măsuri de protecţie la frontieră în vederea protecţiei proprietăţii intelectuale, conform prevederilor Capitolului XII din Codul Vamal al Republicii Moldova. Registrul se actualizează după necesitate, dar nu mai rar de odată în lună şi conţine date despre obiect (inclusiv imaginea), clasele pentru care se acordă protecţie, nr. certificatului de înregistrare; informaţii despre titularul drepturilor, despre solicitant şi rechizitele reprezentanţilor; termenul acordării protecţiei şi actul normativ, emis de Serviciul Vamal, prin care a fost instituită protecţia. Registrul se plasează şi pe pagina web a Serviciului Vamal www.customs.gov.md//Informaţii pentru agenţi economici/Protecţia proprietăţii intelectuale şi poate fi accesat public de persoanele interesate.

De asemenea, la examinarea cererii de intervenţie, se stabileşte şi termenul pentru care se acordă protecţia. Conform alin. (1) al art. 303 al Codului Vamal perioada de intervenţie poate fi stabilită de pînă la un an din data emiterii deciziei de acceptare. La expirare, acest termen poate fi prelungit cu condiţia respectării art. 3021 al Codului Vamal. Aplicarea măsurilor de protecţie la frontieră în privinţa obiectelor ce aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală Procedura de aplicare a măsurilor de protecţie la frontieră în esenţă se reduce la suspendarea operaţiunii de vămuire cu notificarea titularului de drept, şi declarantul/ destinatarul mărfurilor în vederea iniţierii procedurii în instanţele de judecată. De menţionat este că art. 304 al Codul Vamal mai atribuie la procedura respectivă şi măsura reţinerii mărfurilor susceptibile de a aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală, fiind aplicată concomitent sau separat cu suspendarea operaţiunii de vămuire. Totuşi, asemenea prevedere intră în colizie atît cu prevederile ale Codului vamal ce ţin de drepturile organelor vamale în privinţa mărfurilor vămuite, cît şi cu prevederile Codului Contravenţional, care reglementează acţiunea procesuală de reţinere. Astfel, conform art. 246 al Codului Vamal acordă organelor vamale dreptul de a sechestra mărfurile, mijloace de transport, documente şi alte bunuri, în cazul imposibilităţii ridicării acestora, însă numai în cazul în care dacă contravenientul a săvîrşit în repetate rînduri contravenţii vamale sau dacă este tras concomitent la răspundere pentru comiterea mai multor contravenţii vamale, sau dacă contravenţia vamală cauzează prejudiciu intereselor statului. Reţinerea, la rîndul său, este reglementată de art. 433 al Codului Contravenţional şi se referă doar la limitarea de scurtă durată a libertăţii persoanei şi se aplică în cazuri expres prevăzute de articolul menţionat. În acest context, reţinerea mărfurilor, ca o măsură de intervenţie a organului vamal în vederea protejării unui drept de


Reguli proprietate intelectuală, este inaplicabilă, iar legislaţia la acest capitol necesitînd o ajustare la celelalte prevederi ale legislaţiei în vigoare. Revenind la măsura suspendării operaţiunii de vămuire a mărfurilor care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală, observăm că aceste măsuri pot fi aplicate: - la iniţiativa organului vamal (procedura ex officio), dacă sunt temeiuri suficiente de a considera că aceste mărfuri aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală. Suspendarea procedurii de vămuire în acest caz, conform alin. (1) al art. 302 al Codului Vamal se realizează pentru o perioadă de 3 zile . - în temeiul dispoziţiei de intervenţie anterior emise. În acest caz, operaţiunea de vămuire se sistează temporar, pe o perioadă de pînă la 10 zile lucrătoare. În orice din aceste cazuri, o propunere de lege ferenda ar fi operarea modificărilor corespunzătoare în art. 199 al Codului Vamal, care stabileşte că verificarea declaraţiei vamale, a documentelor, controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport se efectuează organul vamal în cel mult 10 zile (calendaristice!) din momentul primirii declaraţiei a documentelor şi informaţiilor necesare controlului vamal – adică nu prevede posibilitatea suspendării acestei proceduri pe motivul protecţiei la frontieră a unui drept de proprietate intelectuală. După luarea deciziei de suspendare a operaţiunii de vămuire a mărfurilor, organul vamal notifică despre acest fapt atît titularul mărfurilor (declarantul acestora), cît şi titularul dreptului de proprietate intelectuală protejat. Din momentul primirii acestei notificări, părţile implicate în acest litigiu au următoarele posibilităţi: I. Titularul mărfurilor (declarantul acestora) poate să conteste operaţiunea de suspendare a vămuirii sau să accepte că mărfurile sale într-adevăr aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală. În prima situaţie măsura de suspendare a operaţiunii se menţine pînă la expirarea termenului limită, după care, în lipsa iniţierii a unui proces de judecată pe acest caz, mărfurile totuşi se pun în liberă circulaţie. În cea de a doua ipoteză , organul vamal purcede la distrugerea simplificată a mărfurilor respective pe cheltuiala titularului acestora sau aplică oricare altă măsură din rîndul celor enumerate la alin. (2) al art. 305 al Codului Vamal (scoaterea mărfurilor în afara circuitelor comerciale ori transmiterea mărfurilor cu titlu gra-

tuit unor instituţii publice, unor asociaţii obşteşti ori fundaţii cu caracter umanitar, unor asociaţii ori cluburi sportive, instituţii de învăţămînt de stat, unor persoane fizice care au avut de suferit de pe urma calamităţilor naturale etc.). II. Titularul dreptului de proprietate intelectuală protejat se află în situaţia în care poate să intenteze acţiune de judecată sau să permită (în forma expresă sau tacită) continuarea operaţiunii de vămuire. În cazul intentării unui proces judiciar de către titularul dreptului, operaţiunea de vămuire şi soarta mărfurilor se determină în dependenţă de decizia luată de către instanţa de judecată: a) în cazul cînd instanţa a dispus măsura sechestrării sau indisponibilizării mărfurilor, acestea devin sechestrate (de către executorul judiciar, dar nu de către organul vamal) pe perioada dispusă de instanţa; b) în cazul lipsei unei astfel de măsuri, potrivit art. 306 al Codului Vamal, în cazul mărfurilor susceptibile a aduce atingere drepturilor asupra desenelor sau modelelor industriale, brevetelor de invenţie, certificatelor suplimentare de protecţie sau brevetelor de soi de plante, declarantul/ destinatarul mărfurilor are posibilitatea de a obţine liberul de vamă dacă sînt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: - titularul de drept a depus la organul vamal dovada formulării unei acţiuni în judecată; - este constituită o garanţie în cuantumul valorii în vamă a mărfurilor, beneficiarul fiind stabilit organul vamal. Legislaţia în vigoare nu limitează formele în care poate fi constituită această garanţie, astfel aceasta este acceptată atît ca un depozit bănesc

pe un cont de garanţie al organului vamal, cît şi o scrisoare de garanţie bancară, emisă de o instituţie bancară, agreată de către Serviciul Vamal; - sînt îndeplinite toate formalităţile vamale conform legislaţiei în vigoare. În cazul în care titularul de drepturi nu acţionează în judecată în termenul stabilit organul vamal dispune eliberarea mărfurilor şi/sau acordarea liberului de vamă, cu condiţia îndeplinirii celorlalte prevederi legale. Rezumînd cele sus menţionate, putem constata că, în cazul depistării unor mărfuri care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală, în linii generale este posibilă existenţa doar a două situaţii: 1. Faptul atingerii unui drept de proprietate intelectuală urmează a fi dovedit pe calea judiciară. 2. Faptul atingerii unui drept de proprietate intelectuală deja este dovedit sau recunoscut de către titularul acestui drept. În orice caz, legislaţia prevede că, după probarea faptului atingerii unui drept de proprietate intelectuală, mărfurilor respective li se poate acordă oricare din următoarele destinaţii: A) Distrugerea mărfurilor care, la rîndul său, mai poate fi de următoarele tipuri: 1) procedura simplificată, care se aplică dacă sînt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) titularul de drept a informat în scris organul vamal, în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii notificării de suspendare a operaţiunii de vămuire (sau de 3 zile lucrătoare în cazul mărfurilor perisabile), că mărfurile reţinute aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală; b) concomitent titularul de drept depu-

25


Reguli

ne la organul vamal şi acordul scris al declarantului/destinatarului mărfurilor privitor la faptul că acesta din urmă abandonează mărfurile respective în vederea distrugerii sau declarantul/destinatarul mărfurilor pur şi simplu nu contestă în scris, în acelaşi termen, suspendarea operaţiunii de vămuire şi distrugerea mărfurilor respective; c) organul vamal a prelevat mostre ale mărfurilor care urmează a fi distruse, conform reglementărilor vamale, pentru a fi păstrate în vederea constituirii de probe în instanţă; d) distrugerea se efectuează din contul şi sub responsabilitatea titularului de drept protejat. 2) procedura de distrugere în temeiul hotărîrii instanţei de judecată – se realizează în modul şi condiţiile stabilite de hotărîrea respectivă. B) Scoaterea mărfurilor în afara circuitelor comerciale – sînt pasibile de orice măsură care are drept consecinţă privarea efectivă a persoanelor implicate de profitul economic al operaţiunii, cu ex-

26

cepţia unor cazuri cînd simpla retragere a mărcilor aplicate pe mărfurile contrafăcute nu este considerată măsură care ar avea drept consecinţă privarea efectivă a persoanelor implicate de profitul economic al operaţiunii. De menţionat este că în practica organele vamale a Republicii Moldova nu utilizează asemenea tip de măsuri. C) Transmiterea lor cu titlu gratuit – se aplică în funcţie de natura mărfurilor şi poate fi realizată în cazul transmiterii mărfurilor unor instituţii publice, inclusiv din sistemul protecţiei sociale, unor asociaţii obşteşti ori fundaţii cu caracter umanitar, unor asociaţii ori cluburi sportive, instituţii de învăţămînt de stat, unor persoane fizice care au avut de suferit de pe urma calamităţilor naturale, dacă există acordul scris al titularului dreptului de proprietate intelectuală şi dacă sînt mărfuri apte pentru consumul sau uzul persoanelor fizice. În ipoteza transmiterii mărfurilor care atinge unui drept de proprietate intelectuală instituţiilor sus enumerate, ul-

timele nu au dreptul de a comercializa mărfurile date, dar trebuie să le utilizeze de sine stătător. În toate trei situaţii sus enumerate, art. 305 al Codului Vamal dispune doar că „mărfurile în privinţa cărora s-a dovedit că aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală nu pot fi introduse sau scoase de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova ori din zonele economice libere sau antrepozitele libere, nu pot fi importate, exportate, reexportate, plasate sub un regim vamal suspensiv, fără a se pronunţa clar asupra regimului vamal acordat mărfurilor în cazul realizării oricărei din aceste opţiuni. Altminte, art. 22 al Codului Vamal stipulează că „trecerea mărfurilor peste frontiera vamală se efectuează în dependenţă de regimul vamal în care sînt plasate”, iar lista acestor regimuri este stabilită de art. 23 al aceluiaşi Cod. Totodată, nici procedura de distrugere descrisă mai sus, nici cea de transmitere a mărfurilor la instituţii publice nu se încadrează în prevederile legale ce se referă la destinaţia de distrugere (art. 100 – 102 ale Codului Vamal) sau cea de abandon în folosul statului (art. 103 – 104 ale Codului Vamal). Concomitent, considerăm că nu pot fi neglijate nici cerinţele art. 136 al Codului Vamal, care prevăd că „nimeni nu este în drept să utilizeze sau să dispună de mărfurile şi mijloacele de transport care nu au fost vămuite pe deplin”. Ţinînd cont de cele menţionate, reliefăm necesitatea perfecţionării cadrului normativ respectiv cu prevederile legislaţiei vamale ce reglementează sistemul destinaţiilor vamale. Totalizînd descrierea procedurilor de acordare a protecţiei la frontieră a drepturilor de proprietate intelectuală, putem conchide că realizarea procedurii expuse mai sus implică o colaborare strânsă între organele vamale şi titularii de drepturi. Specificul raporturilor juridice din sfera proprietăţii intelectuale, indică asupra faptului că protecţia eficientă a acestora, inclusiv în cadrul realizării controlului vamal, este condiţionată de iniţiativa şi interesul manifestat de însuşi titularii de drepturi. În acest context, este oportună practica semnării memorandumurilor de înţelegere cu agenţii economici interesaţi (titulari de drepturi), stabilirea înţelegerilor de conlucrare a vămii cu titularii drepturilor, inclusiv schimbul de informaţii şi instruirea colaboratorilor vamali în vederea întăririi capacităţilor de control vamal şi depistarea mărfurilor produse cu încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală.

P


Reguli

Reguli de aplicare a TARIMului

P

Nadejda Niculai, şef Secţia clasificarea mărfurilor

---------------------------------------------------------------------------------------------------------Prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 501 din 14.08.2009 (Monitorul Oficial nr.127-130/562 din 21.08.2009) a fost legiferată implementarea TARifului vamal Integrat al Moldovei (în continuare TARIM). Destinaţia acestuia este de a simplifică traficul de mărfuri şi de a optimiza procesul de implementare a prevederilor legislaţiei cu privire la importul şi exportul mărfurilor. Iar începînd cu 01 ianuarie anul 2010, TARIMul poate fi accesat pe pagina-web a Serviciului Vamal. Însă, cu părere de rău, actualmente, TARIMul nu se utilizează în măsura scontată. Această concluzie are ca temei lipsa, aproape totală, de întrebări adresate Serviciului Vamal pe marginea acestuia. Aceasta situaţie poate avea loc, dacă TARIMul este elaborat perfect. Numai în acest caz nu apare nici o întrebare de utilizare a lui, ceea ce este prea puţin probabil, ţinînd cont de volumul acestuia. Respectiv, concluzia este următoarea: TARIMul nu este utilizat. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

D

educere regretabilă, deoarece TARIMul elaborat prezintă rezultatul muncii de mai bine de o jumătate de an a unui grup de lucru din şapte specialişti din diferite subdiviziuni ale Serviciului Vamal. Echipa menţionată a efectuat inventarierea şi analiza profundă ale legislaţiei Republicii Moldova, cu scopul evidenţierii actelor normative, care stipulează aplicarea măsurilor de politică economică mărfurilor din comerţul exterior şi stabilirea pentru poziţiile în cauză a codurilor conform nomenclatorului mărfurilor. Un lucru destul de dificil, mai cu seamă în situaţiile, în care noţiunile utilizate din actele normative sînt necompatibile cu cele din nomenclatorul mărfurilor. În acelaşi timp, utilizarea TARIMului înlesneşte mult efectuarea operaţiilor de comerţ exterior. Atunci care sînt motivele nefolosirii lui? Posibil că unul din motive este lipsa sau insuficienţa informaţiei despre TARIM. Anume pentru

a completa acest spaţiu informaţional a fost scris prezentul articol. Deci, ce prezintă TARIMul? TARIMul reprezentă o bază de date în care sînt indicate măsurile tarifare şi netarifare aplicabile mărfurilor importate sau exportate pe/din teritoriul vamal al Republicii Moldova şi care include următoarele compartimente: a) subdiviziuni ale Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova; b) cotele taxelor vamale şi alte drepturi de import; c) informaţii cu privire la facilităţile tarifare; d) coduri adiţionale şi note explicative cu referire la utilizarea informaţiilor cuprinse în TARIM; e) date şi indicaţii privind temeiul legal al informaţiilor cuprinse în TARIM; f) alte informaţii necesare pentru aplicarea măsurilor tarifare şi netarifare (acte cu caracter permisiv etc.).

Necesitatea elaborării TARIMului a fost determinată de faptul că procesul de vămuire a mărfurilor presupune cunoaşterea şi aplicarea unui număr foarte mare de acte normative, care în condiţiile specifice perioadei de tranziţie către economia de piaţă se modifică extrem de rapid. Astfel, cunoaşterea de către agenţii economici sau de către lucrătorii vamali a tuturor prevederilor legale aplicabile la importul sau la exportul unui anumit produs, într-un moment dat este dificilă. Acest lucru generează, în practică, riscul ca aplicarea tuturor actelor normative care conţin reglementări vamale să fie incompletă, incorectă, neuniformă ori subiectivă, iar uneori însăşi punerea lor în aplicare să fie omisă atît de către agenţii economici, cît şi de lucrătorii vamali. În acest sens, TARIMul diminuează acest risc, reprezentînd un cumul al prevederilor legislaţiei vamale conţinute în diferite acte normative, integrate sub formă de codificări ataşate codurilor mărfurilor (vezi Tabelul 1).

27


Reguli Tabelul 1

Primele două coloane ale tabelului reprezintă un extras din Nomenclatorul Mărfurilor al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1525 din 29 decembrie anul 2007. Cele două din partea dreaptă conţin, pentru operaţiile de import şi export, codurile documentelor care urmează să fie prezentate organelor vamale la vămuirea mărfurilor în cauză. Este important că codificările utilizate sînt aceleaşi ca şi în Borderoul documentelor ataşate declaraţiei vamale în detaliu,

28

preluate din anexa nr.14 a Normelor tehnice cu privire la imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu. În acelaşi timp, fiecărui cod, prin intermediul unei note, îi este adusă baza legală prezentării documentului corespunzător şi careva momente specifice acestuia. Spre exemplu, necesitatea prezentării documentului cu codul 026 este stipulată în nota: 026 Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1073/19.09.2008 Monitorul oficial

178 26.09.2008 Mărfuri supuse controlului sanitar veterinar la import/export Aviz sanitar veterinar pentru import-exporttranzit de mărfuri supuse controlului sanitar veterinar eliberat de Inspectoratul Veterinar de Stat Specifice fiind punctele de trecere a frontierei de stat: Se permite trecerea (introducerea şi scoaterea) mărfurilor supuse controlului sanitar veterinar prin următoa-


Reguli rele puncte de trecere auto a frontierei de stat (conform anexei nr.1 la HG nr.1073/08): Sculeni-Sculeni, Leuşeni– Albiţa, Giurgiuleşti-Galaţi, Giurgiuleşti-Reni, Tudora-Starocazacie, OtaciMoghiliov-Podolsk, Briceni-Rosoşeni şi Criva-Mamaliga. Utilizarea TARIMului permite, doar prin cunoaşterea codului mărfii, determinarea reglementărilor aplicabile la un moment dat unui anumit produs, respectiv prohibiţii şi restricţii, documente necesare efectuării formalităţilor vamale, referinţe la temeiul legal, cît şi informaţiile despre mărimea taxelor vamale şi preferinţele şi facilităţile tarifare, în caz dacă acestea sînt stabilite mărfurilor concrete. Vizitînd site-ul Serviciului Vamal şi accesînd TARIMul, persoanele cointeresate au posibilitatea de a alege modul de navigare prin acesta: După cum se poate observa din informaţia de mai sus, utilizatorul siteului Serviciului Vamal are posibilitatea de a găsi marfa necesară din cadrul TARIMului introducînd in cîmpul corespunzător cuvîntul-cheie de căutare, reieşind din denumirea mărfii sau codul acesteia. Sau, la dorinţă, marfa poate fi găsită conform structurii arborescente a nomenclatorului mărfurilor. Cu alte cuvinte, se alege, mai întîi, secţiunea nomenclatorului, apoi capitolul (codul mărfii din două cifre), apoi poziţia tarifară (codul mărfii din patru cifre), apoi supoziţia (codul mărfii din 6, 8 şi 9 cifre). La următoarea etapă, cînd codul mărfii este găsit, în drept cu acesta sînt afişate trei iconiţe, la accesarea simbolului - utilizatorul va dispune de informaţia privind taxele vamale, accizul, taxa pentru valoare adăugată (vezi fig. Nr. 2).

La accesarea simbolului - utilizatorul va obţine informaţia privind baza legislativă în vigoare, ce vizează măsurile de politică economică aplicate mărfii date (vezi fig. Nr. 3).

Simbolul – la moment este rezervat pentru introducerea informaţiilor suplimentare privind marfa dată. TARIMul, prezentînd un instrument de lucru, are un caracter consultativ. El este menit de a facilita efectuarea

operaţiunilor vamale, de a reduce cheltuielile legate de acestea, riscul efectuării incorecte a unor operaţiuni vamale, numărul de plîngeri şi contestaţii din partea agenţilor economici. În perspectivă, benefic pentru lărgirea numărului de utilizatori posibili ai TARIMului ar fi traducerea acestuia în limba rusă şi engleză. Iar integrarea TARIMului în Sistemul informaţional Asycuda World va permite verificarea existenţei documentelor obligatorii de a fi prezentate la vămuirea mărfurilor respective, ceea ce va simplifica esenţial lucrul inspectorului vamal care efectuează controlul documentar al declaraţiei vamale.

29


COMMENTARII Comentarii

Legea aplicabilă în cadrul efectuării controlului vamal

L

Eugeniu Gluşcenco, şef Secţia legislaţie

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- Luînd în consideraţie că în practică, uneori, acţiunile colaboratorilor vamali care efectuează controlul mărfurilor şi al mijloacelor de transport ce se deplasează pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sînt declarate ilegale pe simplul motiv că lipseşte autorizaţia instanţei de judecată (prevăzută de Codul contravenţional şi Codul de procedură penală, dar care nu este necesară conform Codului vamal), prezentăm opinia noastră vizavi de coraportul dintre reglementările procesual-penale şi contravenţionale, pe de o parte, şi reglementările vamale, pe de altă parte. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

P

ornind de la natura sistemică a dreptului, acesta, ca sistem de tip organic presupune o mulţime relativ numeroasă de părţi componente, care se constituie în subsisteme sau sisteme, aflate în relaţii determinate, formînd o totalitate structurală, orientată spre realizarea unor anumite finalităţi. Între elementele acestei mulţimi există o concordanţă, fapt ce face din această mulţime o totalitate, un sistem. De acest caracter al dreptului este esenţial de a se ţine seama, mai ales cînd este vorba de sistemul legislaţiei şi, mai ales atunci cînd anumite relaţii sociale asemănătoare sînt reglementate de normele juridice cuprinse în acte legislative diferite. În aceste situaţii se impune interpretarea normelor juridice prin metoda sistematică, dar şi încadrarea relaţiei sociale în prezenţa căreia sîntem într-o anume ramură de drept (din mai multe), cu scopul de a aplica normele juridice pertinente. Aici evocăm şi una din caracteristicile specifice ale analizei sistemice a dreptului, care scoate în evidenţă că sistemul dreptului se caracterizează prin diferenţierea (specializarea) ramurilor sale. De asemenea, la analiza coraportului dintre diferite legi, trebuie să avem în vede-

30

re şi maxima tradiţională de interpretare, conform căreia, generalia specialibus non derogant (dispoziţiile generale nu derogă de la dispoziţiile speciale). În acest sens, facem trimitere la art. 6 alin. (3) din Legea cu privire la actele legislative, care statuează expres că în caz de divergenţă între o normă a actului legislativ general şi o normă a actului legislativ special cu aceeaşi forţă juridică, se aplică norma actului legislativ special. Totodată, conform aceluiaşi alineat şi articol din legea menţionată, actul legislativ special cuprinde norme juridice aplicabile în exclusivitate unor categorii de raporturi sociale sau subiecte strict determinate prin derogare de la regula generală. În cadrul efectuării controlului vamal al mărfurilor şi mijloacelor de transport de către colaboratorii vamali, raporturile sociale ţin de domeniul vamal, activitatea vamală (asigurarea respectării reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi persoanelor peste frontiera vamală, perceperea drepturilor de import şi drepturilor de export, vămuirea, controlul şi supravegherea vamală). Totodată, şi subiectele sînt specifice şi strict determinate – colaboratorii vamali. Aşadar, în relaţiile sociale ce ţin de

activitatea vamală, atribuţiile, competenţele, drepturile şi obligaţiile colaboratorilor vamali sînt reglementate de Codul vamal al Republicii Moldova, care se prezintă ca o lege specială, în raport cu Codul de procedură penală sau Codul contravenţional. Aceste din urmă coduri putînd fi aplicate doar subsidiar, în cazul în care Codul vamal face trimitere expresă la ele sau nu reglementează un anumit act procedural. Acestea fiind spuse, subliniem că, efectuînd controlul vamal, colaboratorii vamali urmează să se conducă de normele juridice din domeniul vamal, cuprinse în Codul vamal şi în actele normative emise întru executarea Codului vamal. Totodată, în Codul vamal, controlul vamal este reglementat de Capitolul V respectiv, art.art. 185-205. În conformitate cu art.185 alin. (1) lit. b) din Codul vamal, controlul vamal constă inclusiv din controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport, controlul corporal ca o formă excepţională de control vamal, iar conform art. 192 din Codul vamal, organul vamal este în drept să utilizeze toate formele de control vamal prevăzute de prezentul cod. În acelaşi timp, art. 198 din Codul vamal


COMMENTARII Comentarii

statuează expres că controlul vamal poate fi efectuat în orice moment, indiferent de faptul dacă mărfurile şi mijloacele de transport controlate au fost puse în circulaţie, în cazul în care există temeiuri de a se considera că au fost încălcate prevederile legislaţiei. Dispoziţiile Codului vamal referitoare la efectuarea controlului vamal sînt dezvoltate prin prevederile Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova (aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM № 1140 din 02.11.2005). Astfel, pct. 30 din acest Regulament statuează că controlul vamal are drept scop prevenirea încălcării reglementărilor vamale, respectarea condiţiilor şi termenelor legale, precum şi descoperirea fraudelor vamale, iar conform pct. 37 din Regulamentul citat, organele vamale efectuează controlul vamal fizic total în toate situaţiile cînd există indicii temeinice privind nerespectarea legislaţiei vamale în vigoare. De asemenea, specificăm că pct. 55 din Regulament statuează că, pe întreg teritoriul naţional, organul vamal are dreptul să oprească orice mijloace de transport utilizînd semnale formale specifice; să verifice documentele mijlocului de transport, precum şi cele care demonstrează provenienţa şi regimul vamal al bunurilor, inclusiv documentele de transport internaţional; să controleze mijloacele de transport. Din pct. 56 al Regulamentului menţionat rezultă că la semnalul colaboratorului vamal abilitat, conducătorul mijlocului de transport este obligat să oprească şi să creeze condiţiile necesare verificării acestuia, iar în cazul în care nu se poate realiza controlul mijlocului de transport în locul unde a fost oprit, se procedează la însoţirea acestuia pînă la cel mai apropiat birou vamal, în vederea realizării controlului. Revenind la prevederile Codului vamal, trebuie să menţionăm că, la efectuarea controlului mărfurilor şi mijloacelor de transport ce se deplasează pe teritoriul vamal naţional, ofiţerii vamali îşi exercită atribuţiile stipulate în art. 1892 lit. c) din Codul vamal, care prevede că una din sarcinile de bază ale echipelor mobile constă în controlul şi supravegherea deplasării mărfurilor şi mijloacelor de transport pe teritoriul vamal, şi acţionează în baza art. 1893 lit. c) din Codul vamal, care statuează expres că echipele mobile sînt în drept să reţină şi să efectueze controlul mijloacelor de transport suspectate de încălcarea reglementărilor vamale şi al mărfurilor transportate de acestea, să însoţească

mărfurile, inclusiv cele aflate în tranzit pe teritoriul vamal. După cum vedem din normele juridice citate mai sus, pentru efectuarea controlului vamal nu se impune, ceea ce este şi normal, obţinerea autorizaţiilor din partea altor autorităţi. Mai mult ca atît, specificăm că algoritmul controlului vamal efectuat de către echipele mobile este reglementat de pct. 12 din Regulamentul cu privire la activitatea echipelor mobile ale Serviciului Vamal, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 108 din 30.01.2006, care statuează că după oprirea unităţilor de transport membrii echipelor mobile prezintă legitimaţiile, explică cauza opririi şi apoi încep controlul. De asemenea, în anexă la acest Regulament este prevăzut şi modelul procesului-verbal care se întocmeşte, în mod obligatoriu, după efectuarea controlului. În contextul dat, amintim că controlul vamal fizic se efectuează şi la plasarea mărfurilor în regim vamal de import, de exemplu. În această situaţie, are loc inclusiv şi deschiderea, verificarea mijloacelor de transport. Niciodată, însă, nu se invocă ilegalitatea unei asemenea verificări a mijloacelor de transport pe motiv că nu există autorizaţia instanţei de judecată, iar potrivit Codului de procedură penală şi Codului contravenţional, automobilul este asimilat domiciliului care, conform aceloraşi coduri, este inviolabil. De altfel, asemenea abordare este vicioasă şi ar pune organele vamale în imposibilitatea exercitării funcţiilor şi atribuţiilor sale specifice. Mai mult ca atît, în această ipoteză s-ar pune în pericol chiar securitatea economică a statului prin neperceperea drepturilor de import, datorită procedurilor birocratice complicate şi nejustificate. Subliniem că actuala reglementare a controlului vamal cuprinsă în Codul va-

mal şi în actele normative emise întru executarea acestuia asigură acel echilibru just care trebuie păstrat între exigenţele interesului general al comunităţii şi necesitatea respectării drepturilor fundamentale ale persoanei, principiu invocat des în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Aşadar, avînd în vedere cele relatate mai sus, considerăm oportun ca opinia expusă să-şi găsească reflectare într-o hotărîre explicativă a Plenului Curţii Supreme de Justiţie, de care să se călăuzească atît colaboratorii organelor de ocrotire a normelor de drept, în special ai Procuraturii Generale, cît şi judecătorii. În acest sens, propunem includerea în proiectul Hotărîrii Plenului Curţii Supreme de Justiţie despre practica judiciară în cauzele privind contrabanda, eschivarea de la achitarea plăţilor vamale şi contravenţiile vamale a unui punct nou, cu următorul conţinut: „La aprecierea admisibilităţii probelor dobîndite în cadrul efectuării controlului vamal, reglementat de Capitolul V din Codul vamal, în formele prevăzute de art. 185 din acelaşi cod, inclusiv la controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport, controlul corporal ca o formă excepţională de control vamal sau a altor activităţi desfăşurate de către colaboratorii vamali, instanţele vor ţine cont că, în cadrul acţiunilor respective, colaboratorii vamali se conduc de prevederile legislaţiei vamale, care conţine norme juridice speciale, comparativ cu normele juridice procesual-penale sau contravenţionale. Din aceste considerente, dacă legislaţia vamală nu prevede, nu este necesară obţinerea autorizaţiilor din partea altor autorităţi, inclusiv din partea instanţelor de judecată, pentru efectuarea acţiunilor de control vamal de către colaboratorii vamali”.

31


COMMENTARII Comentarii

Relaţiile comerciale ale RM cu UE: de la GSP la Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător

U

Diana Griciuc, consultant Direcţia management strategic şi relaţii internaţionale

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- Uniunea Europeană (UE) şi Republica Moldova au lansat oficial negocierile cu privire la Acordul de Asociere la 12 ianuarie 2010. Pînă în prezent au avut loc cinci runde de negocieri oficiale (ultima pe data de 17 februarie 2011, la Bruxelles). Între aceste runde la nivel înalt, în sediul Delegaţiei UE la Chişinău, sînt purtate discuţii între experţii Comisiei Europene şi cei din instituţiile RM prin intermediul Video-conferinţelor în cadrul cărora se negociază atît textul viitorului Acord de Asociere, cît şi Directivele/Regulamentele UE care vor face parte din anexele corespunzătoare, stabilindu-se perioadele de tranziţie necesare pentru implementarea acestora de către Moldova. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

N

egocierile pe marginea textului Acordului de Asociere la capitolul ”Servicii Vamale” au fost finalizate, dar discuţiile vor continua în cadrul negocierilor privind Zona de Liber Schimb Apofund şi Cuprinzător (ZLSAC). În ianuarie 2010 a fost demarat dialogul cu UE privind ZLSAC. Urmare analizei chestionarului completat de autorităţile moldoveneşti, Comisia Europeană a elaborat o serie de Recomandări, textul cărora a fost transmis părţii moldoveneşti în noiembrie 2010. În baza acestui document, guvernul RM a elaborat şi a aprobat prin Hotărîrea nr. 1125 din 14 decembrie 2010, Planul de Acţiuni privind realizarea Recomandărilor Comisiei Europene, proiectul acestuia fiind discutat în prealabil cu experţii Comisiei Europene, inclusiv în cadrul reuniunii din noiembrie a Subcomitetului de cooperare RM-UE ”Comerţ şi Investiţii”. Negocierile referitor la ZLSAC vor începe, probabil, pe parcursul anului curent, după obţinerea de către ţara noastră a unei evaluări pozitive din partea Comisiei Europene privind realizarea Recomandărilor de bază.

32

ZLSAC este un concept nou propus de UE pentru negocierile cu statele ce fac parte din Parteneriatul Estic, care presupune o integrare economică ”profundă şi cuprinzătoare” şi include o serie de elemente similare creării unei pieţe comune unice. ZLSAC va fi parte a Acordurilor de Asociere bilaterale semnate de UE cu o serie de state ce fac parte din Parteneriatul Estic în cadrul cărora se preconizează o integrare economică şi o asociere politică la UE. Gradul de integrare a fiecărei ţări va depinde de ambiţiile statului în cauză şi viteza promovării reformelor necesare. Evoluţia relaţiilor comercial-economice RM-UE UE a acordat unilateral RM Sistemul General de Preferinţe (GSP) în anul 2000, care oferea o serie de preferinţe comerciale combinate - acces liber pe piaţa UE pentru circa 6900 produse şi reducerea taxelor vamale pentru altele. În 2006 Moldova a îndeplinit condiţiile corespunzătoare ale UE şi a obţi-

nut un sistem comercial mai avantajos GSP Plus - care oferea un acces liber pe piaţa UE pentru 7200 grupe de produse din totalul de 11 000. O nouă etapă importantă în relaţiile comerciale ale RM cu UE a fost adoptarea Regulamentului UE cu privire la introducerea Preferinţelor Comerciale Autonome (PCA) pentru RM, care a intrat în vigoare în martie 2008, fiind valabil pînă în decembrie 2012. E de menţionat, că UE a acordat anterior PCA doar statelor din Balcanii de Vest (care au deja o perspectivă europeană clară, fiind parte a Procesului de Stabilizare şi Asociere), Moldova fiind unica ţară din Parteneriatul Estic care beneficiază de un regim comercial atît de avantajos din partea UE. Astfel, actualmente ţara noastră are acces liber pe piaţa UE pentru toate produsele originare din Moldova cu excepţia unui număr limitat de produse agricole extrem de sensibile pentru UE, care pot fi exportate fără taxe vamale, în limita unor cote stabilite în textul Regulamentului UE nr. 55/2008 din 21 ianuarie 2008.


COMMENTARII Comentarii

* De la 1 ianuarie pînă la 31 decembrie, cu excepţia anului 2008, începînd cu prima zi a aplicării pînă la 31 decembrie. ¹Tone (greutate netă). ² Milioane de unităţi. ³ Hectolitri Nivelul de utilizare de către RM a PCA diferă în dependenţă de produse, media fiind în jurul de 60-70 %. O serie de produse de origine animaliera nu întrunesc cerinţele sanitare şi fitosanitare ale UE şi, din acest motiv, nu pot fi exportate în UE, cota la primele 6 poziţii din tabel nefiind utilizată în totalitate. Autorităţile moldoveneşti urmează să întreprindă în continuare măsurile necesare pe plan intern pentru a îndeplini condiţiile respective ale UE. Conform unor estimări, „economia” anuală pentru agenţii economici constituie aproximativ 50-75 mln. Euro, fiind în acelaşi timp, o modalitate de atragere a investiţiilor străine şi a tehnologiilor noi de producţie. Potrivit Biroului National de Statistica, 47,6% (sau 664,0 mil. dolari SUA, cu 9,7% mai mult faţă de ianuarie-noiembrie 2009) din exporturile moldoveneşti au fost orientate în primele nouă luni ale anului 2010 spre ţările Uniunii Europene. În acelaşi timp, cota UE la importurile realizate de Moldova constituie 44,7%

(sau 1526,4 mil. dolari SUA; cu 19,9% mai mult decît în ianuarie-noiembrie 2009). O condiţie esenţială pentru acordarea PCA a fost introducerea unui sistem de verificare a regulilor de origine, care ar corespunde cerinţelor înaintate de UE. Într-o cooperare strînsă cu experţii Comisiei Europene, beneficiind şi de o asistenţă din partea UE, în special a experţilor din Lituania, Serviciul Vamal a îndeplinit toate condiţiile înaintate. Astfel, în conformitate cu cerinţele UE, competenţele pentru eliberarea certificatelor de origine preferenţiale au fost transferate de la Camera de Comerţ şi Industrie la Serviciul Vamal. De asemenea, a fost implementat un mecanism corespunzător de eliberare şi verificare de către Serviciul Vamal a certificatelor de origine preferenţiale pentru agenţii economici din regiunea transnistreană, care doresc să exporte în UE. Pe parcursul anului 2010 Serviciul Vamal a eliberat 16 192 certificate de origine preferenţiale (EUR.1), iar în anul 2009 – 16 296. Este important de menţionat că de regimul PCA beneficiază activ şi agenţii economici din regiunea transnistreană, care urmează procedura de înregistrare stabilită de autorităţile centrale din RM şi se conformează cerinţelor pentru obţinerea certificatelor de origine preferenţiale.

Urmare a demersurilor întreprinse de autorităţile moldoveneşti, actualmente în cadrul UE se discută referitor la extinderea cu încă trei ani a PCA pentru RM (pînă în decembrie 2015), de asemenea mărirea cotelor pentru exportul vinurilor şi la o serie de produse agricole sensibile. În acelaşi timp, a demarat dialogul dintre autorităţile moldoveneşti şi Comisia Europeana pentru instituirea ZLSAC. Un posibil răspuns la întrebarea privind avantajele viitorului ZLSAC în comparaţie cu actualele PCA ale UE ar putea fi următorul: - ZLSAC va contribui la accelerarea procesului de modernizare a întregii economii a Republicii Moldova, beneficiind de o asistenţă tehnica şi financiară din partea UE pentru îndeplinirea recomandărilor Comisiei Europene; - PCA, de care beneficiază actualmente RM, sunt oferite pe un termen limitat şi, fiind o decizie unilaterala a UE, ar putea fi retrase oricînd (după expirarea termenului limită prevăzut sau, eventual, în cazul încălcării de către ţara noastră a anumitor condiţii în domeniul protecţiei regulilor de origine ş.a.); - ZLSAC va fi parte a Acordului de Asociere RM-UE, instituindu-se astfel un cadru juridic bilateral cu UE predictibil pe termen lung. Acest lucru va contribui la atragerea în economia ţării a unor noi investiţii locale şi străine, constituind un element importat în planificarea afacerilor; - Spre deosebire de PCA, ZLSAC nu se va referi doar la comerţul cu produse, ci şi la cel cu servicii. În acelaşi timp, este important de menţionat că Republica Moldova va avea posibilitatea să beneficieze în continuare de Preferinţele Comerciale ale UE pînă la finalizarea negocierilor privind ZLSAC, urmînd o trecere graduală de la un regim comercial preferenţial la altul şi mai bun, fiind unica ţară din Parteneriatul Estic care se bucură actualmente de un asemenea privilegiu. ZLSAC va fi, temporar, un acord asimetric, urmînd a fi negociată, probabil, o perioadă de tranziţie pentru ţara noastră pînă la liberalizarea totală a mărfurilor şi serviciilor. Este important de menţionat că ZLSAC se va deosebi de alte Acorduri de Comerţ Liber clasice semnate anterior de UE, care se referă, de obicei, doar la abolirea taxelor vamale de import/export şi introducerea unor restricţii cantitative pentru unele produse sau excluderea definitivă a unor sectoare sensibile (cum ar fi cel agricol). Elementul inovator al ZL-

33


COMMENTARII Comentarii

SAC îl va constitui preluarea standardelor UE şi armonizarea legislaţiei naţionale la acquis-ul comunitar în domeniile ce au tangenţă cu comerţul exterior.

- Acces sporit la piaţa UE urmare a implementării legislaţiei şi standardelor UE; - Reorientarea de la comerţ la producere.

Avantajele oferite de ZLSAC pentru diverse categorii: Autorităţi - Recomandări, monitorizare şi asistenţă din partea Comisiei Europene în procesul de modernizare a economiei; - Instituirea unui sistem transparent în domeniul achiziţiilor publice; - Competenţa sporită a administraţiei urmare a participării funcţionarilor publici la diverse ”training”-uri. - ”Avantaje comparative” adiţionale în competiţia cu alte state pentru atragerea investiţiilor străine, ţara noastră beneficiind de o poziţie unică în regiune graţie regimurilor comerciale de liber schimb instituite atît cu partenerii din Est cît şi cu cei din Vest (PCA/ZLSAC cu UE; CEFTA cu statele din Balcanii de Vest; Acorduri de Liber Schimb bilaterale cu ţările din CSI). - Contribuţii la buget urmare a unei activităţi sporite în domeniul economic, crearea a noi locuri de muncă şi reducerea sărăciei; - Capacitatea sporită a ţării de a face faţă concurenţei pe pieţele internaţionale, creşterea securităţii economice şi politice a ţării.

Importatori - Existenţa unei liste de produse agricole sensibile pentru care, cel mai probabil, importul va fi liberalizat gradual pe parcursul unei perioade de tranziţie oferite ţării noastre; - Posibilitatea de lansare a afacerilor în statele membre ale UE; - Acces la reţelele de distribuţie din ţările membre ale UE; - Creşterea investiţiilor străine directe; - Eliminarea barierelor netarifare/tarifare din calea comerţului ; - Instituirea unui mecanism viabil de soluţionare a litigiilor; - Protejarea drepturilor asupra proprietăţii intelectuale.

Exportatori - Acces liber pe piaţa UE cu circa 500 mln. consumatori nu doar pentru mărfuri (cum este cazul Preferinţelor Comerciale Autonome actuale), dar şi a serviciilor (domeniile şi gradul de liberalizare urmează a fi stabilit în cadrul negocierilor); - Atragerea investitorilor străini şi perspective de dezvoltare a afacerilor comune cu parteneri din alte state;

34

Consumatori - Existenţa unui mecanism de control bine pus la punct privind calitatea şi inofensivitatea produselor; - Preţuri mai mici graţie creşterii concurenţei; - Acces la un asortiment de produse mai extins. „Tema pentru acasă” a Serviciului Vamal În conformitate cu recomandările ZLSAC ale Comisiei Europene pentru RM, ţara noastră trebuie să întreprindă acţiuni în vederea promovării reformelor în 13 domenii: (1) consolidarea capacităţilor administrative, (2) statistica în domeniul comerţului, (3) barierele tarifare şi netarifare (NTB), (4) bariere tehnice în calea comerţului (TBT), (5) măsurile sanitare şi fitosanitare (SPS), (6) facilitarea comerţului şi administrarea vamală, (7) regulile de origine, (8) servicii şi investiţii, (9) drep-

tul proprietăţii intelectuale, (10) achiziţii publice, (11) concurenţa, (12) mediul social şi al muncii şi (13) aspecte generale. În Planul de Acţiuni al guvernului pentru implementarea acestor recomandări (H.G. nr. 1125 din 14.12.2010) sunt următoarele prevederi care se refera la Serviciului Vamal: Capitolul 5 - Măsuri sanitare şi fitosanitare - Coordonarea cu organele vamale la punctele de control la frontieră veterinare şi fitosanitare şi la depozitele vamale de pe teritoriul RM. Capitolul 6 - Facilitarea comerţului şi administrarea vamală - Moldova să continue reformele în vederea anulării taxelor vamale ce nu sunt în conformitate cu prevederile OMC şi UE, şi să demonstreze că taxele aplicate sunt în conformitate cu aceste dispoziţii; - RM să continue eforturile pentru a asigura implementarea omogenă a legislaţiei vamale pe întreg teritoriu; - RM să continue să demonstreze că sunt luate măsurile necesare pentru a garanta controlul comerţului ilicit prin Transnistria; - RM să continue implementarea politicii de etică în cadrul Serviciului Vamal; - RM să furnizeze rapoartele Transparency International privind etica în cadrul Serviciului Vamal; - RM să continue raportarea către Comisie privind punerea în aplicare a Planului de dezvoltare instituţională a Serviciului Vamal 2009-2011 şi orice alte planuri pentru viitor; - RM să ofere o copie a celor mai recente rapoarte anuale ale Serviciului Vamal; - RM să adopte şi să ofere Comisiei o strategie de instruire pe termen lung a Serviciului Vamal. Capitolul 7 - Regulile de origine - Să asigure implicarea adecvată a Serviciului Vamal în certificarea şi verificarea originii produselor ce provin din regiunea transnistreană; - Să asigure aplicarea uniformă a regulilor de origine pe întreg teritoriul Republicii Moldova. În Planul de Activitate al Serviciului Vamal al RM pentru anul 2011 prevederile respective sunt reflectate în fişa IV „Implementarea recomandărilor UE pentru negocierea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre RMUE”. Îndeplinirea acestor condiţii va constitui un pas important în procesul racordării administrării vamale la standardele şi practicile UE.


COMMENTARII Comentarii

SECI – tranziţia către noul Centru SELEC

Vadim Oprea, consultant Secţia asistenţă administrativă internaţională

I

---------------------------------------------------------------------------------------------------------În urmă cu 11 ani, Moldova se număra printre cele 12 state care au semnat Acordul de Cooperare pentru Prevenirea şi Combaterea Infracţionalităţii Transfrontaliere. La 26 mai 1999, statele din regiune: Albania, Bosnia şi Herzegovina, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Ungaria, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Moldova, România, Serbia, Slovenia şi Turcia au decis să-şi unească eforturile pentru a putea face faţă fenomenului infracţional. Astfel, au fost puse bazele Centrului SECI. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

C

entrul SECI este o organizaţie regională, cu statut de misiune diplomatică pe teritoriul României, avînd sediul permanent la Bucureşti. Organizaţia reuneşte ofiţeri de legătură ai poliţiei si administraţiilor vamale din cele 13 state membre, cîte numără în prezent (Muntenegru a devenit membru în 2009). Prin intermediul ofiţerilor de legătură se realizează schimbul de informaţii între structurile statelor membre referitor la cazuri de criminalitate transfrontalieră (cum ar fi combaterea fraudelor vamale, traficul de droguri, de fiinţe umane, infracţiuni informatice, etc.) Centrul SECI sprijină statele implicate în investigaţii comune prin facilitarea întîlnirilor operative ale ofiţerilor de caz. Republica Moldova a delegat încă la inceputul activităţii Centrului la Bucureşti ofiţeri de legătură ai Poliţiei şi Administraţiei vamale, care s-au implicat activ în investigaţii internaţionale, finalizate prin destructurarea unor reţele de infractori periculoşi. Pe lîngă componenta operativă (schimb de informaţii, investigaţii comune si operaţiuni regionale), SECI are un rol însemnat în definirea strategiilor regionale pe linia combaterii infracţionalităţii transfrontaliere prin intermediul celor opt grupuri de lucru de tip Task Force – care vizează:

1. traficul de droguri; 2. traficul de fiinţe umane si migraţia ilegală; 3. traficul de maşini furate; 4. infracţiunile financiare; 5. contrabanda şi fraudele vamele: 6. lupta împotriva terorismului; 7. securitatea containerelor; 8. criminalitatea împotriva mediului înconjurător. Întîlnirile pe aceste teme sînt periodice şi reunesc reprezentanţi ai ţărilor membre, specializaţi în domeniile menţionate, care analizează problemele la nivel de regiune şi fac schimb de experienţe şi soluţii. În cadrul acestor Task Force-uri Moldova coordonează sub-grupa de spălare de bani, din cadrul Grupului de Criminalitate Financiară. Ofiţerii de legătură ai Poliţiei şi Administraţiilor Vamale colaborează şi cu reprezentanţii statelor cu statut de observator: Austria, Azerbaidjan, Belgia, Canada, Republica Cehă, Franţa, Georgia, Germania, Israel, Italia, Japonia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania, S.U.A, Ucraina. Statele Unite ale Americii prin FBI, Departamentul de Justiţie si Agenţia AntiDrog, precum şi Italia, prin Poliţia Naţională şi Guardia di Finanza au reprezentanţi permanenţi la Centrul SECI. Interpol şi Organizaţia Mondială a Vămilor au statut de consilieri permanenţi.

Structura Centrului SECI:

Reţeaua Centrului Regional SECI este sprijinită de cele 13 Puncte Naţionale Focale localizate în statele membre. Informaţia pleacă de la structura de poliţie sau vamă către Punctul Naţional Focal, de unde este redirecţionată la ofiţerul de legătură corespondent de la Centrul SECI şi în continuare la ofiţerul de legătură al ţării solicitate. După rezolvare, informaţia urmează un traseu invers celui descris mai sus. Rolul Punctului Naţional Focal este de a primi şi trimite cererile de asistenţă de la/către autorităţile competente din statul solicitant/solicitat. Astfel, timpul necesar schimbului de informaţii între statele membre este redus în mod considerabil, în unele cazuri chiar pînă la cîteva ore. Posibilităţile moderne de comunicare şi analiză puse la dispoziţie de către Centrul SECI permit identificarea conexiuni-

35


COMMENTARII Comentarii

lor infracţionale, avînd ca rezultat descoperirea reţelelor regionale de trafic de droguri, fiinţe umane şi fraude vamale sau contrabandă. În cazurile cînd sînt identificate reţele infracţionale ce acţionează pe teritoriul a două sau mai multe state membre, Centrul SECI poate acorda şi sprijin logistic echipelor comune de investigatori, pentru depistarea, arestarea şi strîngerea probelor necesare pentru trimiterea în justiţie a membrilor acestor reţele în toate statele implicate. Republica Moldova, prin Serviciul Vamal, a participat ca coordonator principal al Operaţiunii SHADOW IV privind confiscările de ţigări, Planul de Acţiuni fiind realizat împreună cu RILO/ECE şi adoptat în cadrul şedinţei Grupului de lucru pentru contracararea contrabandei şi fraudelor vamale din luna mai 2010. Operaţiunea s-a desfăşurat în perioada februariemartie 2010 şi a durat 10 zile lucrătoare. Ea a avut succes şi s-a soldat cu un număr impresionant de reţineri de ţigări. În comparaţie cu Operaţiunea SHADOW III din 2009 în urma căreia au fost raportate 250 reţineri, cea din 2010 s-a soldat cu 420 reţineri de ţigări la nivel regional. Totodată, este de remarcat faptul că Moldova a înregistrat un număr mai mic de reţineri pe anul 2010 în comparaţie cu Operaţiunea Shadow III din 2009. Putem spune că în ultima perioadă se atestă o dinamică pozitivă în plan operaţional între Serviciul Vamal al RM şi Centrul SECI. Astfel, în 2010 prin intermediul ofiţerului de legătură al Serviciului Vamal la SECI, au fost procesate 201 demersuri (în 2009 – 152 demersuri), dintre care: solicitări de la SV al RM – 159 (2009 – 115 cereri); răspunsuri către SV al RM – 127 (2009 - 101); solicitări adresate SV al RM – 12 (2009 - 11); răspunsuri de la Serviciul Vamal al RM – 14 (2009 - 11). În paralel cu operaţiunile şi cazurile coordonate de către ofiţerii de poliţie şi vamă s-a demonstrat necesitatea dezvoltării instituţionale a organizaţiei. Astfel, fiind depăşite aşteptările, o nouă bază legală şi structură organizaţională era necesară pentru a face faţă noilor provocări în lupta cu infracţiunile transfrontaliere. În 2006, Comitetul Comun de Coo-

36

perare, organul executiv al SECI a decis formarea Grupului de lucru la nivel de experţi pentru negocierea şi elaborarea noii Convenţii SELEC (Southeast European Law Enforcement Center). Astfel, după trei ani de discuţii şi negocieri asupra creării noului Centru SELEC s-a ajuns la forma finală a documentului care a fost semnat la Bucureşti pe 9 decembrie 2009 împreună cu celebrarea a 10 ani de la crearea SECI. Convenţia a fost semnată de către toate cele 13 state membre ale Centrului. SECI se va transforma în Centrul SELEC (Centrul de aplicare a legii din Europa de Sud-Est) atunci cînd 2/3 din statele membre vor întruni condiţiile de ratificare şi adoptare a Convenţiei SELEC. La moment, 5 state membre deja au ratificat noua Convenţie, şi anume Albania, Bosnia şi Herzegovina, Bulgaria, Slovenia şi România. Obiectivul SELEC, în contextul cooperării între autorităţile competente, este de a furniza sprijin pentru statele membre şi a consolida coordonarea în prevenirea şi combaterea crimelor, inclusiv a crimelor serioase şi organizate cu caracter transfrontalier. Convenţia SELEC va permite noului Centru să creeze şi evalueze capacitatea analitică cu un sistem de date performant şi un nivel adecvat de protejare a datelor personale în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene. Mai jos vă prezentăm obiectivele noii Convenţii, după cum urmează: 1. Sprijin pentru investigaţii şi activitatea de prevenire a crimelor transfrontaliere în statele membre; 2. Facilitarea schimbului de informaţii, a investigaţiilor criminale şi solicitări de asistenţă operaţională; 3. Notificarea şi informarea Punctelor Naţionale Focale a statelor membre despre legăturile între suspecţi, criminali sau crime în conformitate cu statutul SELEC; 4. Colectarea, analizarea, procesarea şi distribuirea informaţiilor, inclusiv a celor cu caracter penal; 5. Furnizarea de analize strategice, evaluări a tipurilor de provocări în conformitate cu sarcinile SELEC; 6. Stabilirea, funcţionarea şi menţinerea sistemului informaţional computerizat; 7. A acţiona ca un depozitar al bunei practici în ce priveşte domeniul metodelor şi tehnicilor de aplicare a legii şi promovarea acestora prin intermediul instruirilor multinaţionale şi a conferinţelor în beneficiul statelor membre; 8. Preluarea altor sarcini care se referă la obiectivele Convenţiei, în urma unei decizii luate de către Consiliul SELEC.

Noua Convenţie va aduce noi îmbunătăţiri şi capacităţi diversificate. Astfel, în plan operaţional, Convenţia va menţine flexibilitatea şi eficienţa în organizarea pe scară regională a operaţiunilor care se vor desfăşura sub auspiciul SELEC, va creşte capacităţile de prelucrare a datelor şi notificărilor în regim real şi va extinde cooperarea internaţională cu partenerii strategici. În plan organizaţional, Convenţia va confirma şi în continuare personalitatea ei juridică internaţională şi va adopta eficient şi adecvat reguli de protecţie a datelor personale. La 24 noiembrie 2010, la Bucureşti în cadrul celei de-a 35-a reuniuni a Comitetului Comun de Cooperare, a fost semnat şi Protocolul cu privire la privilegiile şi imunităţile SELEC. Documentul vine ca o completare a noii Convenţii SELEC, semnată în decembrie 2009 şi care stabileşte noul centru de susţinere a luptei împotriva criminalităţii transfrontaliere în Europa de Sud-Est. Odată cu crearea unui nou sistem informaţional care va consolida pilonul de protejare a datelor personale, prin noua Convenţie SELEC va fi posibilă stocarea informaţiei din portalul cazurilor SELEC şi găsirea de conexiuni cu cazurile vechi din portalul SECI. Totodată, Convenţia oferă posibilitatea de a stabili o bază de date unică cu privire la activitatea de aplicare a legii. SELEC va avea statut juridic internaţional ca o importantă organizaţie internaţională de aplicare a legii. Centrul SECI, prin activităţile şi acţiunile desfăşurate în cei 11 ani de la fondare, şi-a demonstrat capacitatea de a fi un instrument propice de consolidare a eforturilor depuse pentru combaterea infacţionalităţii transfronatliere în regiunea SudEst Europeană. Republica Moldova, prin Serviciul Vamal, va continua să sprijine activ dezvoltarea noului Centru SELEC pe toate palierele de funcţionare în dorinţa de a eficientiza cooperarea între statele membre în vederea consolidării securităţii în regiune.

P


SECTOR «Золотая» Отрасль

P

рыбка

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- Рыба и рыбные продукты занимают первое место в торговле продовольственными товарами. Об этом говорится в исследовании состояния мирового рыболовного промысла и аквакультуры, представленном в начале 2011 года Международной организацией по продовольствию и питанию (FAO). По данным этой организации, доля рыбной продукции в продуктовом балансе мира достигла исторического максимума: продажи рыбоводческой продукции превысили $102 млрд. Потребление рыбы в среднем в мире составило 17 кг на душу населения. При этом отмечается особая роль рыболовной отрасли для миллионов людей в мире. Согласно докладу, в ней занято не менее 540 млн. человек, а это около 8% населения Земли. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

В мире Развитие рыболовного промысла в мире во многом обусловлено развитием аквакультуры, темпы роста которой оцениваются специалистами примерно в 7% в год. В целом в мире вылов рыбы составил в 2007 г. 140 млн. тонн, в 2009 - 145 млн. тонн. Данные за прошлый год пока не обнародованы. Бурными темпами, благодаря правильной государственной политике и внедрению налоговых стимулов, развивается аквакультура в Юго-Восточной Азии. Первое место в мире по производству рыбы и морепродуктов занимает Китай – 14,8 млн. тонн, за ним следуют Перу, Вьетнам, Таиланд, США. Россия занимает в списке производителей восьмое место с показателем в 3,4 млн. тонн. Крупнейшими экспортерами рыбопродуктов и рыбы являются Китай, Норвегия и Таиланд. Однако на долю развивающихся стран в экспорте рыбопродуктов - Китай, Таиланд и Вьетнам - в 2008 году пришлось 80% производства мировой рыбной про-

дукции. В стоимостном выражении в том же году экспорт рыбы и морепродуктов из этих государств составил 50% мирового показателя, а выручка достигла $50,8 млрд. С 2002 г. ведущие позиции в экспорте принадлежат Китаю. Данные 2008 г. свидетельствуют, что на Китай приходилось и 10% мирового экспорта рыбы и рыбопродуктов. Общий объем китайского экспорта в 2009 г. составил $10,3 млрд. Стоит отметить, что значительная часть китайского рыбного экспорта приходится на переработанное импортное сырье. Молдавский промысел В ежегодном отчете FAO Молдова упоминается лишь единожды, и то, в контексте рыболовства. «В таких странах как Беларусь, Болгария, Грузия, Молдова, Румыния, Турция и Украина рыболовство - это не только хобби. Многие люди после работы и в выходные отправляются на рыбалку для обеспечения своих семей едой», говорится в докладе.

Вероятно, речь идет о лове рыбы в натуральных водоемах, которые, кстати, охраняются службой рыбоохраны Молдовы. Ежегодно это ведомство предоставляет квоты на вылов рыбы, а Министерство экологии определяет конкретные зоны, в которых разрешена рыбалка. Лимит вылова рыбы составляет около 100 тонн. Вылов рыбы юридическими и физическими лицами осуществляется на базе годовых квот, а стоимость «входного билета» составляет около 9 тыс. леев. Но, как показывает практика, квотирование натуральных водоемов не приносит ожидаемого результата - рыбоводы предпочитают для коммерческих целей создавать искусственные водоемы. В Молдове действует около 4 тыс. искусственных водоемов общей площадью около 50 тыс. га. Основная часть искусственных прудов подведомственна госструктурам и органам местного публичного управления. Рыбу, предназначенную для коммерческих целей, производят несколь-

37


SECTORS Отрасль

ко десятков рыбоводческих хозяйств. Данных о занятости на фермерских рыбоводческих хозяйствах отсутствуют, но если учесть, что в сельскохозяйственной отрасли страны всего занято около 350 тыс. человек, то в рыбоводстве трудятся лишь несколько тысяч. В этой сфере практически самая низкая заработная плата в стране (1,6 тыс. леев – в 2010 г., 2,8 тыс. леев – в декабре 2010 г.). В среднем рыбоводные предприятия ежегодно производят около 7 тыс. тонн рыбы, еще 2-3 тыс. тонн приходятся на фермерские хозяйства. Судак, карп, толстолобик, карась – самые распространенные виды производимой пресноводной рыбы в Молдове. Пик производства рыбы в стране пришелся на первые годы независимости. После этого рынок долгое время развивался хаотично. Сейчас объемы производства рыбы практически достигли уровня 90-91 гг., но потенциал отрасли фермерами недостаточно оценивается. Хотя, по мнению специалистов, официальная статистика явно не отражает истинных показателей отрасли. Научными исследованиями, производством прудовой рыбы и разработкой новых экономических механизмов занимается госпредприятие по исследованию и производству водных биологических ресурсов «Acvacultura-Moldova», созданное в 2007 г. Однако это предприятие сконцентрировано больше на научной части селекционно-племенной деятельности. На коммерческую «волну» поставлено производство рыбы в приднестровском регионе. Одно из предприятий выращивает осетра, белугу, стерлядь, бестера. Однако изначально учредители компании сделали ставку на развитие осетрового комплекса и получение черной икры. Статистика производства не известна, однако, как говорят в компании, осетровый комплекс рассчитан на производство пяти тонн черной икры и до 100 тонн товарной рыбы в год. В 2010 г. это предприятие было зарегистрировано в Молдове и начало экспортировать продукцию: 600 кг живой рыбы и 14,5 тонн замороженной рыбы поступили на украинский рынок. Объем рынка замороженной, охлажденной, свежей рыбы, ракообразных, моллюсков и продуктов

38

из рыбы в Молдове по различным оценкам составляет 30-35 тыс. тонн в год. Несмотря на то, что доля пресноводной рыбы, произведенной в Молдове, ежегодно увеличивается на полтонны-тонну, ситуация в целом не меняется. Импорт доминирует. И с каждым годом растут не столько объемы, сколько цены на импортную рыбу и морепродукты. По данным Национального бюро статистики, импорт рыбы в Молдову увеличился: в 2010 г. ввоз морепродуктов почти вдвое превышает показатели 2005 года и составил $21,1 млн.

По информации Таможенной службы, в 2010 г. Молдова импортировала 22,5 тыс. тонн рыбы и морепродуктов на общую сумму 411,04 млн. леев. Любопытно, что по сравнению с 2009 г. в количественном выражении импорт увеличился лишь примерно на 2%, зато в денежном выражении – более чем на 25%. Импортеры объясняют это ростом цен на мировых рынках, а также непростыми условиями импорта этой продукции. В прошлом году наибольшая доля импорта пришлась на дары моря в замороженном виде. Так, импорт замороженной морской рыбы типа Merluccius (разновидность хека) составил 18,3 тыс. тонны на общую сумму 304,1 млн. леев. Более 60% этой рыбы импортировано из Литвы. Крупнейшими поставщиками в этом сегменте являются компании Casandi – 1,1 тыс. тонн, Telemar – 1,14 тыс. тонн, Selida-lux – 1,2 тыс. тонн, Dalmors Grup – 1,3 тыс. тонн, Ocean Fish Company – 0,96 тыс. тонн. Кроме этого, на молдавский ры-

нок поступило более 3,2 тыс. тонн замороженного филе хека на общую сумму 61 млн. леев. Крупнейшие импортеры в этом сегменте Dalmors Grup - 388,4 тонны, Vertum Prim – 337,4 тонны, Ocean Fish Company – 309,14 тонны, Telemar – 280 тонн. Сегмент морских деликатесов, в том числе и свежих, предлагают Metro Cash&Carry, 47-th Parallel, VK M Trade и El Paso. Импорт форели типа Oncorhynnchus Mykiss составил чуть более 100 тонн (9,43 млн. леев); и безусловное лидерство принадлежит магазину Metro Cash&Carry, который завозит форель из Италии и удерживает более 85% этого сегмента. Форель также завозится из Румынии, Голландии, Чили. Креветки и мидии в нынешнем году поставлялись, в основном, в замороженном виде – всего 227 тонн креветок и около 68 тонн мидий. Крупными игроками в этом сегменте является сеть магазинов №1, которая импортировала из Дании 76 тонн креветок и 23 тонны мидий. Кроме этого, завозились и малосольные кусочки филе форели в упаковке – 521 тонна на сумму 20,1 млн. леев. Крупнейшими импортерами в этом сегмента стали Dalmors Grup (95 тонн), Inva-Produs (75 тонн), El-Paso (44 тонны). Большая часть продаж приходится на рыбу мерлузу (хек) и свежую рыбу семейства лососевых. Хорошо продаются форель, семга, горбуша, налим, щука. В последнее время, как горячие пирожки, расходится недорогой вьетнамский пангасиус. Импортеры рыбопродуктов отмечают, что такая сегментация рынка обусловлена недостаточно высокой культурой потребления морепродуктов. Элитные «гады морские» в основном востребованы ресторанами и кафе столицы. И то, если креветки и некоторые деликатесы, как сибас, дораду, мидии в Молдове уже нашли своих покупателей, то скоропортящиеся устрицы встретишь далеко не во всех ресторанах в связи с отсутствием спроса. Почем же рыбка? Например, филе пангасиуса на внутреннем рынке стоит 30-37 леев за килограмм, филе форели малосольной – 120-140 леев за 300 гр., килограмм филе минтая и филе сома стоят в районе 35-45 леев, креветки в панцире – 50-80 леев за килограмм, очищенные – около 200


SECTOR Отрасль

леев за килограмм. Филе сельди маринованной обойдется примерно в 45-50 леев, карп – 70-75 леев за килограмм, икра лососевая – 160-180 леев за 130 грамм. Но это не предел. Цены расти будут! – гарантируют импортеры. Цена вопроса Цены на морепродукты в «неморских» странах всегда подвержены манипуляциям. С одной стороны, рост цен всегда зависит от стоимости на мировых рынках. Ежегодно цены растут на 3-5%. В ближайшие годы FAO прогнозирует рост цен на продукты этой группы и предупреждает о необходимости подготовки рыбоводческой отрасли к экологическим изменениям на планете. В мире существуют несколько рыбных торговых «центров», крупнейшими из которых являются Норвежская рыбная биржа, Токийская рыбная оптовая база, Корейская биржа. Несколько тысяч добывающих компаний продают морепродукты на биржевых торгах через посредников-монополистов. Дальше действует принцип перевернутой пирамиды. Молдавские импортеры специализируется на поставках товара из определенного региона и, разумеется, в разных концах света и цены отличаются. Два года назад в Молдове начались процессы по демонополизации рынков. Рынки мяса и рыбы вошли в «черный список». Нескольких операторов обвинили в монополизации рынка рыбы. Для его либерализации был разработан новый регламент импорта продукции животно-

го происхождения, который, в частности, предусматривает отмену авторизаций на импорт. Согласно позиции Минэкономики, эта мера должна была привести к снижению цен на рыбу на внутреннем рынке. Обвал цен не последовал, но как отмечают в ведомстве, «в результате принятых мер для исключения незаконных схем импорта рыбы удалось добиться 30%-ного сокращения цены на рыбу». Несколько позже последовали другие нововведения: рыбу включили в список товаров социальной значимости, для которых действует ограничение торговой надбавки в размере 20% и установление индикативных цен для всех групп товаров. При этом Таможенная служба стала важнейшим звеном в цепочке государственных органов, осуществляющих мониторинг цен на рынке и предотвращения контрабанды и нарушения таможенных процедур. В момент таможенного оформления ТС выявляет подозрительные торговые операции по импорту, основываясь на следующих критериях риска: таможенная стоимость товаров превышает 40% от средних справочных цен на внутреннем рынке, установленных Комиссией; доля торговых операций экономического агента-импортера по категории товаров, подлежащих мониторингу, превышает 35% от общего объема импорта данной продукции в предыдущем году. Спустя несколько месяцев рыба, на радость операторов, была исключена из списка товаров социальной значимости, а импортеры стали зава-

ливать Таможенную службу предложениями и требованиями о пересмотре индикативных цен на рыбную продукцию. По мнению предпринимателей, индикативные цены на рыбу и морепродукты установлены некорректно, не учитывают специфику мирового рынка рыбы и специфики морепродуктов. «При определении таможенной стоимости рыбной продукции, необходимо учитывать такие критерии как сезон, регион происхождения рыбы, размер контракта, вид продукции и даже период акций у поставщиков. Ведь, бывают ситуации, когда товар продается по колоссальным скидкам. Иногда получается, что индикативные цены вдвое выше рыночных», - заявили импортеры в ходе встречи с представителями Центрального аппарата Таможенной службы. Они также высказались за установление «гибких» рамок индикативных цен. Импортеры также отметили неконкурентоспособность европейской продукции на молдавском рынке. Действующий режим свободной торговли со странами СНГ позволяет беспрепятственно импортировать продукцию из России, Украины, которая изначально дешевле рыбы, ввозимой из Евросоюза. Импортеры также обратили внимание на факты нелегального ввоза в страну крупных партий рыбы и морепродуктов через приднестровский регион. В комплексе это создает условия нелояльной конкуренции. В результате переговоров, специалисты Таможенной службы в сотрудничестве с представителями импортеров разработали документ, который включает предложения импортеров об установлении индикативных цен с учетом сезона, страны происхождения, вида рыбы и пр. Несмотря на то, что новые индикативные цены еще не вступили в силу, импортеры отметили более высокое качество взаимодействия таможни с бизнесом. Как сказал руководитель одной из компаний, «еще год назад мы работали с таможней исключительно через формальные письма и юридических представителей, сегодня же у нас появилась возможность высказаться, провести переговоры и в результате конструктивного диалога отстоять свои интересы».

Ольга Коларь

39


COLABORAREC Сотрудничество

Таможня Беларуси: за развитие технологий и менеджмент качества

Ж

---------------------------------------------------------------------------------------------------------Журнал VAMA продолжает публиковать цикл материалов о таможнях разных стран. На этот раз мы решили рассказать о таможенной системе Республики Беларусь. В настоящее время таможня Беларуси проходит сложный процесс реформирования, целью которого является адаптация белорусского опыта таможенной деятельности к международным требованиям. Именно поэтому в настоящее время таможне Беларуси присущи одновременно черты, характерные для предшествующей таможенной структуры, и элементы, отвечающие новым экономическим отношениям, складывающимся в экономике государства переходного периода. ------------------------------------------------------------------------------------------------------

Структура таможни Начало таможенного дела современной Беларуси положено в сентябре 1991 года, когда Белорусское управление Государственного таможенного контроля СССР преобразовалось в Государственный таможенный комитет (ГТК) Республики Беларусь. Первые полтора десятилетия после распада СССР развитие таможенного дела Беларуси происходило по схожим всем постсоветским государствам этапам. Была проведена демаркация государственной границы Беларуси с Россией, Украиной, Польшей, Литвой и Латвией. Параллельно принято законодательство, определяющее правовые и организационные аспекты таможенного дела в республике и основные задачи таможенной службы Беларуси, введен в действие Таможенный кодекс, утвержден таможенный тариф. До 1991 года на территории Республики Беларусь действовали четыре таможни. Сегодня белорусская таможня – это более 200 пунктов таможенного оформления в 10 таможнях, определенных по территориаль-

40

ному принципу и расположенных по всей территории станы. Десять таможен Республики Беларусь являются нижестоящими органами Государственного таможенного комитета и образуют вместе с ним единую систему таможенных органов. Они и формируют организационный фундамент таможенной системы. В отличие от некоторых стран таможенный пост в Республике Беларусь не выделяется в отдельную организацию. Он, по существу, является формальным объединением лиц и отделов, выполняющих самостоятельные таможенные функции, под эгидой начальника поста с целью координации последним их деятельности. Пункты таможенного оформления подразделяются на республиканские и ведомственные. Республиканские образуются решением Совета Министров Республики Беларусь и подразделяются на пограничные и внутренние. Пограничные размещаются на территории пропускных пунктов в местах пересечения товарами и транспортными средствами таможенной границы Республики Беларусь на

маршрутах железнодорожных и автомобильных сообщений. Внутренние пункты размещаются на территории аэропортов (аэродромов), открытых для международных сообщений, речных портов, передаточных и узловых железнодорожных станций и в учреждениях международного почтового обмена. Ведомственные пункты таможенного оформления являются также внутренними, но образуются решением ГТК и размещаются на территории складов временного хранения открытого типа. Всего на территории Беларуси расположен 51 республиканский пограничный пункт таможенного оформления, 37 республиканских внутренних пунктов таможенного оформления, а также 114 ведомственных. Из общего числа таких пунктов в Республики Беларусь в Минске расположено 19 и в Минской области - 27. Достижения белоруской таможни Последние пять лет таможенное дело Республики Беларусь формировалось в условиях роста объемов внеш-


COLABORARE Сотрудничество

ней торговли, упрощения таможенных формальностей при обеспечении гарантий экономической безопасности, расширения участия Беларуси в интеграционных экономических объединениях государств, создания Таможенного союза Беларуси, Казахстана и России. Проводилась системная целенаправленная работа по совершенствованию правовой базы таможенного дела, модернизации таможенного администрирования, освоению современных информационных технологий и технических средств, развитию инфраструктуры пограничных пунктов пропуска. В 2010 году в Беларуси завершена реализация Комплексной программы развития инфраструктуры автодорожных пунктов пропуска на Государственной границе на 2006-2010 гг. Внедрение в пунктах пропуска системы «зеленого» и «красного» каналов (коридоров). Использование принципа «одна остановка» и другие меры позволили обеспечить проведение эффективного таможенного, пограничного и иных видов контроля с минимальными затратами времени при пересечении государственной границы. В то же время удалось увеличить пропускную способность пограничных пунктов пропуска с 8200 до 20920 автомобилей в сутки. В прошлом году белорусская таможня приступила к внедрению технологии неинтрузивного (бесконтактного) досмотра для оперативного контроля контейнеров и грузов повышенного риска. В рамках международной технической помощи Европейского союза, в страну поставлены две мобильные сканирующие рентгеновские

системы контроля фирмы Rapiscan. Оборудование вводится в эксплуатацию на границе с Польшей и Литвой. Применение новой технологии в таможенных органах страны были высоко оценено. В будущем предусматривается оснащение не менее восьми автодорожных пунктов пропуска, а также не менее трех железнодорожных передаточных станций новым оборудованием. В связи с вступлением Беларуси в Таможенный союз, возникла необходимость увеличения пропускной способности пунктов пропуска. Для решения этого вопроса недавно была принята комплексная программа развития инфраструктуры автодорожных пунктов пропуска на Государственной границе Республики Беларусь на 20112015 гг. В результате реализации данной программы общая пропускная способность автодорожных пунктов пропуска в 2015 году возрастет до 35 тыс. автомобилей в сутки. Программой предусмотрены реконструкция и строительство 11 автодорожных пунктов пропуска. Итогом реализации программы должно стать создание инфраструктуры, отвечающей современным международным требованиям и обеспечение благоприятных условий для всех субъектов хозяйствования и физических лиц, пересекающих таможенную границу Беларуси. Кроме этого, развитие инфраструктуры позволит повысить эффективность таможенного и иных видов контроля с минимальными затратами времени при пересечении границы. Предусмотрено оборудование пунктов пропуска современными техническими средствами таможенного контро-

ля, системами видеонаблюдения, досмотровым оборудованием, автоматизированной системой распознавания и регистрации номерных знаков транспортных средств и современными системами инженерного обеспечения. Власти страны обещают, что в рамках реализации программы для граждан, пересекающих границу, будут созданы комфортные условия, построены и оборудованы пункты питания и торговые объекты. Стратегические задачи белоруской таможни реализуются и через повсеместное внедрение современных коммуникационных и информационных технологий, формирование государственно-частного партнерства «таможня – бизнес», содействие предпринимательской инициативе и деловой активности, применение современных технологий таможенного дела, совершенствование работы правоохранительного блока. Сегодня в Беларуси внедряется система электронного декларирования, с помощью которой обрабатывается в среднем около 3500 электронных таможенных документов в сутки. В 2010 году около 90% от всех экспортных и 25% импортных поставок были оформлены посредством системы электронного декларирования. Удельный вес выдаваемых электронных свидетельств о помещении товаров под таможенную процедуру временного вывоза составил более 90%, реэкспорта – 50%, зарегистрированных электронных статистических деклараций – 50%. Применение системы электронного декларирования товаров позволило сократить финансовые расходы предприятий, связанные с проведением таможенных операций. Для обеспечения практической реализации информационного взаимодействия и сотрудничества деловой среды с таможней в таможне реализуется пилотный проект автоматизированной системы предварительного информирования он-лайн. Более 30% товаров на границе оформляется с использованием информации, которая поступила в таможенные органы до их прибытия. Новой страничкой истории таможенных органов Беларуси стала организация таможенного союза Россия-Беларусия-Казахстан. С января 2010 года для государств-членов таможенного союза изменились условия

41


COLABORAREC Сотрудничество

таможенно-тарифного регулирования: введены в действие Единый таможенный тариф, единая Товарная номенклатура внешнеэкономической деятельности Таможенного союза. Принят Таможенный кодекс Союза, изменилась система законодательства, регулирующего таможенные правоотношения в республике: теперь ее основу составляют международные договоры государств-членов таможенного союза и решения Комиссии таможенного союза. Борьба с правонарушениями Правоохранительная деятельность белорусских таможенных органов сосредоточена на пресечении контрабанды, незаконного оборота через таможенную границу наркотических средств, оружия, культурных ценностей, радиоактивных веществ, объектов интеллектуальной собственности, других запрещенных и ограниченных к перемещению товаров, противодействии коммерческому мошенничеству. В 2010 году в результате комплексного использования всех форм и методов борьбы с контрабандой и административными правонарушениями изъята почти тонна наркотических веществ; 117 млн. сигарет; около 60 тонн алкогольной и спиртосодержащей продукции; более 206 кг веществ с содержанием драгоценных металлов и около 2 кг золотых ювелирных изделий; 634 тонны черных и цветных металлов. В деятельности таможенных органов применяется система анализа и управления рисками. Благодаря анализу рисков объемы физического контроля снизились в пять раз, при этом эффективность таможенных досмотров возросла в восемь раз. Внедрены и современные методы оперативно-

42

розыскной деятельности и кинологической службы, посттаможенный аудит. Все вышеперечисленные методы позволяют белоруской таможне неуклонно выполнять бюджетные задачи - в 2010 году в госбюджет перечислено более 12,7 триллионов рублей, план выполнен на 101 %. Кроме этого, регулярно белорусские таможенные органы проводят и профилактические мероприятия по предотвращению таможенных правонарушений, контрабанды, деятельности организованных преступных групп и преступных организаций, по выявлению правонарушений, направленных на уклонение от уплаты налогов, а также внутренние проверки по предупреждению коррупции. апример, в 2010 году при проведении оперативно-розыскных и специальных мероприятий на пограничных и внутренних пунктах таможенного оформления было выявлено около 10 тыс. фактов нарушения таможенного законодательства. Важным направлением работы ГТК Беларуси является и борьба с коррупцией. Любопытно, что помимо внутренней работы с таможенниками, государство ведет работу и с физическими и юридическими лицами. Например, по свидетельству представителей таможенных органов Беларуси, эффективной стала информационная кампания «Взятка, стоп»: в пунктах таможенного оформления на информационных стендах и возле рабочих мест сотрудников таможен для лиц, пересекающих таможенную границу Беларуси, размещены плакаты с предупреждающей информацией об уголовной ответственности при даче взятки. Несмотря на это некоторые граждане все еще надеются создать для себя благо-

приятную обстановку при пересечении таможенной границы Республики Беларусь, предлагая взятки сотрудникам пунктов таможенного оформления. Статистика ГТК свидетельствует о повышении случаев пресечения коррупции. Если в 2006 году пресечено 28 таких фактов, то в 2007 году – уже 54, в 2008 – 78, в 2009 году – 123. В 2010 году должностными лицами таможенных органов пресечено 303 факта попыток дачи им денежного вознаграждения, по четырем из которых возбуждены уголовные дела в отношении граждан за дачу взятки сотрудникам таможен. Трое граждан осуждены за покушение на дачу взятки. Однако руководство белоруской таможни не намерено останавливаться на этом. Достижение всех целей таможни, в том числе и борьба с коррупцией, будет осуществляться одновременно с реформированием организационно-штатной структуры таможенных органов, перераспределением численности для решения актуальных задач, совершенствованием управления таможенной службой, развитием кадрового потенциала, обеспечением качества труда, через стандартизацию и оценку вклада каждого сотрудника в общий результат. В ближайшее время таможня Беларуси намерена внедрить общепризнанный инструмент повышения качества управления – систему менеджмента качества стандарта ISO 2001:9000. С применением данного инструмента внедряется система «стандартов», определяющих порядок действий, распределения прав и ответственности, документирования всех процессов при таможенном оформлении и контроле, результатов измерений, анализа показателей. Руководство ГТК считает, что внедрение в работу таможенной службы международных стандартов качества позволят таможенной службе Республики Беларусь обеспечить укрепление транзитного потенциала, развивать конкуренцию в экономических отношениях, поощрять предпринимательскую инициативу, формировать государственно-частное партнерство, а также создавать благоприятный инвестиционный климат с целью вхождения в число первых 30 стран мира по условиям ведения бизнеса.

Ольга Коларь

S


ECOLABORARE Colaborare

Noi reglementări vamale în ţările membre ale UE, Rusia şi Ucraina

S

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- Schimbările în reglementările vamale care au intrat în vigoare de la 1 ianuarie se referă la toate ţările membre ale Uniunii Europene, Federaţia Rusă şi Ucraina. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

V

ama joacă un rol-cheie în asigurarea securităţii cetăţenilor şi siguranţei schimburilor comerciale. Graţie comunicării în prealabil a informaţiilor, autorităţile vamale pot detecta din timp livrările supuse riscului, consolidînd astfel securitatea, fără a provoca întîrzieri pentru tranzacţiile de încredere. Modificările enunţate de către ţările de parteneriat economic urmăresc anume acest scop. În acest context oferim agenţilor economici unele informaţii referitoare la normele cu privire la securitatea comerţului în Uniunea Europeană ce au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011 - „Reglementările UE în materie de securitate”. Aceste reglementări instituie obligaţia operatorilor economici de a depune o declaraţie sumară de intrare (ENS)/, o declaraţie sumară de ieşire (EXS) înainte de a traversa teritoriul vamal al UE şi vor permite autorităţilor vamale să efectueze analiza de risc la frontieră UE. În principiu, orice mărfuri care circulă prin teritoriul vamal al UE trebuie să fie precedate de o declaraţie sumară electronică, astfel: • pentru mărfurile ce urmează să fie introduse pe teritoriul vamal al UE se depune la autoritatea vamală o declaraţie sumară de intrare - ENS în Sistemul de Control al Importului,; • pentru mărfurile ce urmează să părăsească teritoriul vamal al UE se depune la autoritatea vamală o declaraţie sumară de ieşire - EXS în Sistemul de Control al Exportului. Operatorilor li s-a oferit o perioadă de tranziţie începînd cu iulie 2009, pentru ca aceştia să-şi poată adapta sistemele electronice la noile reguli. Din 1 iulie 2009 prezentarea declaraţiilor era facultativă. De la 1 ianuarie 2011 această regulă devine obligatorie.

În cazul Titularilor de Carnete TIR, dacă pre-declaraţia electronică TIR va fi transmisă cu, cel puţin, o oră înainte de sosirea vehiculelor la punctul de trecere al frontierei UE şi conţine datele referitoare la securitate şi siguranţă, nu mai este nevoie să se depună declaraţia sumară. Declaraţiile electronice TIR includ în mod obligatoriu numărul EORI al Titularului de Carnete TIR, precum şi al destinatarului/destinatarilor din UE. Tipul de date de securitate solicitate agenţilor economici variază în funcţie de mijloacele de transport utilizate şi fiabilitatea operatorilor care participă la operaţiune. Datele solicitate pot include descrierea mărfurilor, informaţii despre expeditor sau exportator, traseul urmat de mărfuri şi riscurile pe care le pot prezenta. Actualitatea acestor date depinde de transportul utilizat: variind de la 24 de ore înainte de încărcare pentru transportul maritim pînă la o oră înainte de sosire pentru transportul rutier şi chiar mai puţin pentru unele transporturi aeriene. Mai mult decît atît, în timpul controalelor vamale ale mărfurilor, statele membre vor aplica un set unitar de criterii de risc definite la nivelul UE. În ceea ce priveşte exportul de produse chimice periculoase, Consiliul UE a aprobat două proiecte de regulamente ale Comisiei Europene de modificare a listei produselor chimice periculoase, care fac obiectul cerinţelor de notificare de export şi import, precum şi de restricţii la export, (listele pot fi accesate: http://register.consilium.europa.eu/pdf/ro/10/st15/ st15637.ro10.pdf http://register.consilium.europa.eu/pdf/ro/10/st15/ st15639.ro10.pdf Schimbările au survenit drept o consecinţă a

modificărilor normelor interne ale UE cu privire la produsele chimice, inclusiv punerea în aplicare a regulamentului REACH (Registration, Evaluation, Authorisation and Restriction of Chemical substances/Înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice) şi a legilor cu privire la pesticide. Serviciul Vamal al Federaţiei Ruse a anunţat că, începînd cu 1 ianuarie 2011, intră în vigoare modificări în forma de completare a declaraţiei vamale pentru mărfuri şi în declaraţia de tranzit. Astfel, se utilizează noile instrucţiuni de completare a declaraţiilor vamale şi noile clasificatoare. Pentru agenţii economici din Rusia, în ansamblu declaraţia îşi păstrează acelaşi format, doar că este schimbată ordinea de introducere a datelor sau sînt solicitate alte informaţii şi declaraţiile vor putea fi imprimate pe simple foi de formatul A4. Astfel, nu sînt valabile formularele declaraţiilor vamale utilizate anterior /TD1 (TD2) şi TD3 (TD4)/. Această schimbare este introdusă în scopul consolidării unui cadru juridic unificat în reglementarea problemelor de declarare a mărfurilor în statele membre ale Uniunii Vamale: Federaţia Rusă, Republica Bielarus, Kazahstan. În 2011, Serviciul Vamal al Ucrainei a pus în aplicare un sistem video de supraveghere, în scopul asigurării transparenţei şi reducerea numărului de incidente la frontieră. Serviciul Vamal va continua să informeze agenţii economici şi cetăţenii despre modificările în procedurile vamale care vor fi implementate în ţările vecine şi alte ţări-partenere cu care Republica Moldova susţine relaţii comerciale. Serviciul presă

43


COLABORAREC Colaborare

Tablete cu steroizi anabolizanţi ascunse de controlul vamal

L

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- La finele lui ianuarie inspectorii vamali moldoveni şi români din cadrul Birourilor Vamale Leuşeni, Cahul şi Ungheni în comun cu grănicerii şi poliţia de frontieră au descoperit în unităţile de transport care intenţionau să treacă fraudulos frontiera de stat prin posturile vamale Leuşeni-Albiţa, Giurgiuleşti-Galaţi şi Sculeni-Sculeni mai multe mărfuri, circulaţia cărora este strict reglementată. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

L

a Leuşeni-Albiţa, controlul vamal întreprins de echipa mixtă de vameşi a unei unităţi de transport înmatriculate în România, condusă de un cetăţean moldovean, ce transporta colete din Republica Moldova în Italia, a fost descoperit un lot de medicamente cu suspiciunea de a conţine steroizi anabolizanţi. În urma controlului amănunţit efectuat, inspectorii vamali au descoperit recipienţi din plastic şi cutii cu etichete de vitamine care s-au dovedit a fi false. La deschiderea recipientelor din plastic şi a unor flacoane, s-a constatat că în interior nu erau vitamine, ci cu totul alte produse. Având în vedere experienţa personalului vamal care a mai descoperit anterior substanţe anabolizante, aceştia au reţinut în vederea confiscării 30.600 tablete aflate în cutii şi 652 de flacoane de produse ce se suspicionează a conţine steroizi anabolizanţi. Analizele ce vor fi efectuate în continuare de către organele competente vor stabili cu exactitate felul substanţelor anabolizante confiscate. În aceeaşi perioadă de timp, controlul fizic efectuat de către colaboratorii vamali şi grăniceri a depistat în două trenuri şi într-un autovehicul aproximativ 4000 pachete de ţigări. În primul caz la postul vamal “Giurgiuleşti-calea ferată” a fost efectuat controlul fizic al locomotivei unei garnituri de tren, care se deplasa din Republica Moldova în România. În rezultatul controlului, au fost depistate 1511 pachete de ţigări în valoare de 11 332 lei, nedeclarate organului

44

vamal. Produsele de tutungerie erau tăinuite de controlul vamal în loc special adaptat şi anume în şasiul locomotivei. Materialele acumulate au fost remise ofiţerilor de la fraude vamale din cadrul Biroului vamal Cahul pentru cercetarea cazului sub aspectul săvîrşirii contravenţiei prevăzute la art. 287 p. (10) Cod Contravenţional. Alte 2268 pachete de ţigări au fost descoperite, ascunse în spaţiul intertavan al unui vagon din componenţa garniturii trenului internaţional Chişinău-Bucureşti în zona de control vamal „Gara Internaţională” a postului vamal „Ungheni-Cristeşti”. Toţi călătorii şi însoţitorii în declaraţiile vamale au indicat doar obiecte de uz personal şi sume neînsemnate de valori valutare. Controlul vamal a depistat ţigări ne-

declarate în valoare de 19 278 lei, care s-au dovedit a fi ale însoţitorului de vagon, cetăţean al Republicii Moldova. Cea de-a treia tentativă de scoatere a ţigărilor din ţară a avut loc la postul vamal Leuşeni-Albiţa. Controlului vamal s-a prezentat un mijloc de transport de marca “Volvo-H12”, cu numere de înmatriculare de Chişinău, condus de un cetăţean moldovean. În urma controlului fizic în unitatea de transport au fost descoperite, într-un locaş special amenajat, sub cabină între cutia de viteză şi şasiu, o cantitate de 200 pachete de ţigări “Red White”. În toate cazurile ţigările depistate au fost ridicate în vederea confiscării şi întocmite procese verbale de încălcare a legislaţiei vamale.

Serviciul presă

S


COLABORARE Fraude vamale Colaborare

S

cu iz de peşte

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- Sistematic colaboratorii echipelor mobile ale Serviciului Vamal şi angajaţii vamali încadraţi în exerciţiul funcţiunii la posturile vamale interne de control, situate pe perimetrul frontierei administrative cu regiunea transnistreană, reţin produse alimentare de origine străină, transportate spre pieţele din Chişinău în condiţii antisanitare şi fără careva acte de însoţire. Numai într-o singură zi ofiţerii sectorului echipe mobile „Centru” au întocmit 2 procese verbale asupra tentativelor de trecere ilegală fără acte de însoţire şi provenienţă, certificate de calitate a circa 1000 kg de peşte viu, introduse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, prin nedeclarare şi eludare de la controlul vamal. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Î

n regiunea satului Troiţa - Nouă au fost stopate şi supuse controlului două mijloace de transport de model „VW” înmatriculate în regiunea transnistreană. În rezultatul efectuării controlului fizic au fost depistate respectiv 600 kg şi 450 kg peşte proaspăt (caras) fără acte de însoţire şi provenienţă, introduse prin eludarea controlului vamal. Cu cîteva zile mai înainte aceeaşi componenţă a echipei mobile „Centru”, în comun cu colaboratorii SIF nr.2 „Anenii Noi” a DIF MAI RM în regiunea s. Zaim, r-ul Căuşeni, a stopat şi supus controlului un „Mercedes-410D” cu numere de înmatriculare de Slobozia. În rezultatul efectuării controlului fizic au fost depistate 500 kg peşte proaspăt, pentru care şoferul şi însoţitorul nu au putut prezenta actele de provenienţă. Ulterior a fost stabilit că unitatea de transport a ocolit posturile vamale interne de control pe drumuri lăturalnice. Marfa a fost reţinută şi materialele au fost transmise pentru examinare secţiei contracararea fraudelor vamale din cadrul Biroului vamal Bender, care va cerceta circumstanţele comiterii fraudei şi va stabili pedeapsa.

În cazul dat, cetăţenii aflaţi la volanul unităţilor de transport pline cu peşte, au încălcat prevederile Hotărîrii de Guvern nr.792 din 08.07.2004 „Despre aprobarea Regulamentului privind transportarea mărfurilor prin posturile vamale interne de control”, punctul 7 al căreia stipulează că „ Mărfurile ... transportate de către agenţii economici prin posturile vamale interne din raioanele de est ale ţării se impozitează cu drepturile de import în modul stabilit, iar mărfurile a căror provenienţă nu este stabilită sau care

sînt transportate fără actul Camerei de Comerţ şi Industrie se supun vămuirii cu calcularea tuturor drepturilor de import în conformitate cu legislaţia în vigoare”. Ţinem să menţionăm că în asemenea cazuri produsele alimentare reţinute, de regulă, se nimicesc, deoarece la transportarea lor nu se ţine cont de regulile de transportare, păstrare, nu sînt însoţite de documente, ce ar atesta conformitatea lor regulilor veterinar-sanitare.

Serviciul presă 45


EVENIMENTE Evenimente

Pistoale şi muniţii reţinute la postul vamal Vadul lui Vodă

D

acă expertiza va dovedi că captura realizată de vameşii postului vamal intern Vadul lui Vodă sînt arme de foc şi muniţii pentru ele, atunci cazul este primul înregistrat de la începutul acestui ani de către ofiţerii de la fraude vamale în calitate de tentativă de transportare ilicită a 6 arme de foc şi muniţii. Cazul s-a consumat la pista de control a postului vamal intern Vadul lui Vodă din cadrul Biroului vamal Centru, avînd protagonist un cetăţean al Republicii Moldova, care avea asupra sa 6 pistoale (presupuse a fi pneumatice) şi mai multe muniţii. În data de 23 ianuarie a.c, în timpul efectuării controlului vamal al pasagerilor unui autobuz care circula pe ruta Harkov-Chişinău, în bagajele unui cetăţean moldovean au fost depistate 6 unităţi de arme de foc (pneumatice) pistoale de model „Makarov”, „Colt”, „Ekol”, iar în două pungi de polietilenă - 150 tuburi compresie gaze şi 100 pachete cu bile metalice ambalate a câte 100 bucăţi. Pasagerul, un chişinăuean de 25 ani, nu a declarat organului vamal mărfurile transportate şi a recunoscut că obiectele din arsenal au fost procurate de el în oraşul Harikov, Ucraina de la un magazin specializat cu scopul de a le realiza în Republica Moldova. Organul constatator - Biroul vamal Centru a transmis la expertiză MAI arsenalul de arme şi muniţii, care va stabili anume ce fel de arme şi muniţii transporta pasagerul autobuzului, iar în baza actului de expertiză va fi demarată o cercetare şi adoptată decizia de tragere la răspundere a cetăţeanului pentru încălcarea legislaţiei cu privire la procurarea, transportarea şi deţinerea armelor de foc.

Serviciul presă

46


Consultant Vamal I. Vă rog să ne răspundeţi la întrebarea noăstră: este nevoie de a reînnoi datele din pachetul de documente a întreprinderii la vama la început de an? Dacă da, vă rugăm să ne informaţi ce documente anume intră în acest pachet. Reînnoirea dosarului întreprinderii în baza de date a Serviciului Vamal al Republicii Moldova, ce ţin de tranzacţiile economice externe, se efectuează în fiecare an. În caz că nu aveţi schimbări în statutul societăţii sau oricare alte schimbări, e necesar să prezentaţi către biroul vamal, la care aveţi dosarul respectiv deschis, următoarea listă de documente: 1.Certificat ce confirmă deţinerea conturilor bancare - (lei şi valută) anul 2011 – original 2. Ordin de numire în funcţie a directorului (Extras de la Camera de Înregistrare anul 2011) - copii/original 1/ 2/ 3/ xerox 3. Ordin de numire în funcţie a contabilului-şef copie/ original (cu menţiunea „cu prezentul ordin am făcut cunoştinţă”) II. Sîntem o firmă producătoare, care în anul 2010 a importat utilaj tehnic necesar pentru procesul de producere, însă nu l-am plasat în import, dar am utilizat procedura de introducere a aces-

tuia în capitalul statutar al firmei. În anul curent la o parte din acest utilaj s-au depistat unele defecte, care urmează să fie reparate de producător (utilajul se află pe termen de garanţie). Însă cînd ne-am consultat în prealabil la vamă despre posibilitatea obţinerii regimului de perfecţionare pasivă, ni s-a explicat că acesta nu poate fi acordat reieşind din art. 76 al Codului Vamal. Care ar fi altă posibilitatea exportului temporar al utiliajului defectat în vederea reparaţiei acestuia? Din păcate, consultaţia prealabilă a biroului vamal a fost greşită, iar interdicţii de autorizare a regimului de perfecţionare nu sînt. Astfel, în răspunsul său, biroul vamal s-a călăuzit de prevederile lit. b) al art. 76 al Codului Vamal, care prevede că “nu pot fi plasate sub regimul vamal de perfecţionare pasivă mărfurile care, înainte de a fi scoase de pe teritoriul vamal, au fost importate cu exonerarea totală de drepturile de import pînă la expirarea termenelor de exonerare;” Concomitent, în cazul introducerii mărfurilor şi plasării lor în capitalul statutar al întreprinderii, potrivit art. 103 al Codului Fiscal şi ar.t 28 al Legii cu privire la tariful vamal, se acordă scutirea de la plata unor drepturi de import.

Prin urmare, chiar şi în cazul importului unor mărfuri nesupuse accizului, nu se achită doar taxa pe valoarea adăugată şi taxa vamală. Totuşi nici unul din aceste acte normative nu acordă scutirea de la plata celuilalt tip al drepturilor de import – taxei pentru proceduri vamale. Adică, chiar şi în cazul perfectării declaraţiei vamale cu regimul “94” la plasarea mărfurilor în fondul statutar, se achită oricum taxa pentru procedurile vamale. În acest context nu putem vorbi de “exonerare totală de drepturile de import”, iar, prin urmare, de întrunirea condiţiei menţionate de art. 76 al Codului Vamal. Rubrica «CONSULTANT VAMAL» este permanentă în revista VAMA. Aici colaboratorii Serviciului vamal sînt gata să răspundă la toate întrebările cititorilor. Expediaţi întrebările la adresa electronică: vama.md@gmail.com Рубрика «ТАМОЖЕННЫЙ КОНСУЛЬТАНТ» создана специально для того, чтобы читатели смогли задать сотрудникам Таможенной службы вопросы по интересующей их теме. Присылайте их по электронному адресу: vama. md@gmail.com

47


Lista celor mai mari RATING importatori în anul Rating

2010

1

„LUKOIL-MOLDOVA” SRL

19 „AZMOL COMPANY” SRL

34 IM”VINAMEX” SRL

2

„MOLDOVAGAZ” SA

20 „SUPRATEN”SA

35 „FIDESCO” SRL

3

„TIREX-PETROL” SA

21 „MOLDIS TRADING LTD”

36 „AUTOPRIM SERVICE”SA

4

IM SRL 37 „DAAC SYSTEM

„PETROM-MOLDOVA” SA 22 „TETIS INTERNATIONAL CO”

5

„ACVILIN-GRUP” SRL

INTEGRATOR”SRL

SRL 38 „ACCENT ELECTRONIC” SA

6

IM”ROMPETROL MOLDOVA” S.A

23 „MAXITEH-ST”SRL 39 „MOLDOVATRANSGAZ” SRL

7

MOLDTELECOM SA

24 „COCA-COLA IMBUTELIERE”

8

SRL

ICS „BUSINESS MARKET” SRL

40 „METRO CASH & CARRY

MOLDOVA”SRL

25 „LAFARGE CIMENT (MOLDOVA)” 9

IM „ORANGE MOLDOVA”SA

SA

41 SRL „ALINA ELECTRONIC”

10 „TUTUN-CTC”SA

26 „AVANTE” SRL

42 „FRANZELUTA” SA

11 ICS „ORBICO MA” SRL

27 „BRITISH AMERICAN TOBACCO-

43 ICS „KNAUF-GIPS” SRL

MOLDOVA” 44 „OLMOSDON” SRL

12 „METALICA-ZUEV”I.I. 28 „47TH PARALLEL”SA INTREPR. 13 IM”AGROPIESE TGR GRUP”SRL

14 SC” PARSTAR PETROL”SRL

29 „CONSTRUCT-ARABESQUE”SRL

MIXTA

45 IM „GLORINAL-GRUP”SRL 46 „TORGOVII DOM ODESCABEL

15 „EFES VITANTA MOLDOVA

MOLDOVA”

30 „COMALIMSER” SRL 47 IM”SUDZUCKER-MOLDOVA” SA

BREWERY” SA 31 „LE BRIDGE CORPORATION

48

48 „NUMINA” SRL

16 „TRIGOR AVD” SRL

17 IM „DITA ESTFARM” SRL

32 IM”MOLDCELL”SA

49 ICS „WETRADE” SRL

18 „VERO NADINA” SRL

33 „ARTASBOCEM” SRL

50 „JLC” SA

LTD”(M.BRIT)


Lista celor mai mari RATING exportatori în anul Rating

2010

1

IM”MOLD. METALLURGHICESKII

18 „GLASS CONTAINER

ZAVOD”SA

36 „B&B INVEST LLP”SRL

COMPANY” SA 37 „ORHEI-VIT”SA

2

„TRANS OIL LTD”SRL

19 IM „INFINITY INC” SRL

3

„VAMCOMPLEX” SRL

20 „ROMINA CABLAGGI”SRL

38 „OROM-IMEXPO” SRL 39 ICS „KNAUF-GIPS” SRL 4

„DRA DRAEXLMAIER

AUTOMOTIVE”SRL

5 6

21 IM”SUDZUCKER-MOLDOVA” SA 40 „FABRICA DE 22 „DK-INTERTRADE” SRL

23 SRL „POLITRANS-BROKER”

41 I.C.S. „EXCEL MANUFACTURING”

INCALTAMINTE”TIGHINA”SA

„TIROTEX” IS „FLOAREA SOARELUI” SA

S.R.L.

24 „MAESTRO-NUT” SRL 7

42 „TRICON”SA

„METALFEROS” SA 25 „IONEL”SA

8

43 „ALFA-NISTRU” SA

„AIR MOLDOVA” IS 26 „FARM EXPO” SRL

9

44 IM”STEINEL ELECTRONIC”SRL

„F.A.FASHION”SRL 27 „ZORILE” SA

45 „IUGINTERTRANS”SA

10 „MOLDABELA” SRL 28 „CSM UNIFORM” SRL

46 „MARTHATEX” SRL ICS

11 „NATUR BRAVO” SA 29 „CRIST-VALG” SRL

47 „FLOARE”SA

12 ICS”ASENA-TEXTIL” SRL 30 „ICATEX-PRO” SRL

48 „FABRICA DE STICLA”IS

13 „MOLDAVSKAIA GRAS”SA 31 „SUVOROV-VIN” SRL

49 „BERHORD” SRL

14 „ELEVATORUL KELLEY

GRAINS”SA

32 „KOMFOSUZ”SRL 50 „TARBELCOMERS” IM SRL

15 „RUSAGRO-PRIM” SRL

33 I.C.S.”LEAR CORPORATION”S.R.L

16 „INTERCENTRU-LUX” SRL FPC

.34 „MOLDAVIZOLIT”UZINA SA

17 SRL „MAGT-VEST”

35 „MOLDAVSCHII STANDART”

ICS SRL

49


S STATISTICA Statistica Statistica

vamală

Emilia Cainarean, şef Secţia expertiza mărfurilor Conform datelor operative ale statisticii vamale, în perioada 01 –31 ianuarie 2011, importul total de mărfuri în Republica Moldova, efectuat de persoane juridice (fără agenţi economici şi persoane fizice din partea stîngă a Nistrului) a constituit 3484,5 mil. lei, comparativ cu 2 294,5 mil. lei pe parcursul lunii ianuarie 2010, fiind în creştere cu circa 52% (+1 190 mil.lei). Evoluţia importului total de mărfuri în perioada 01-31.01.2011 comparativ cu 01-31.01.2010, mil. lei

Importul definitiv al mărfurilor în Republica Moldova (plasate în liberă circulaţie) în perioada 01 –31 ianuarie 2011 a constituit 2 949,5 mil. lei, ceea ce reprezintă 84,6% din importul total, comparativ cu 1 965,6 mil.lei pe parcursul lunii ianuarie 2010, fiind în creştere cu circa 50% (+983,9 mil.lei). Evoluţia importului definitiv de mărfuri în perioada 01-31.01.2011 comparativ cu 01-31.01.2010, mil. lei

50

Pe parcursul lunii ianuarie 2011 au fost perfectate 7772 declaraţii la importul mărfurilor în liberă circulaţie, comparativ cu 5703 declaraţii – pe parcursul lunii ianuarie 2010. În regim de perfecţionare activă au fost importate mărfuri în valoare de 223,1 mil.lei, ceea ce reprezintă 6,4% din import, comparativ cu 239,1 mil.lei pe parcursul lunii ianuarie 2010, fiind în reducere cu circa 6,7% (-16 mil.lei), din care în ianuarie curent au fost importate: materiale textile şi tricotate – 23 mil.lei (10,3%), fibre sintetice sau artificiale – 20,5 mil.lei (9,2%), filamente sintetice – 20,4 mil.lei (9,1%), îmbrăcăminte şi accesorii de îmbrăcăminte – 18,7 mil.lei (8,4%), bumbac – 16,8 mil.lei (7,5%), maşini şi aparate electrice – 14,9 mil.lei (6,7%), piei brute – 13,1 mil.lei (5,9%), articole diverse – 8,9 mil.lei (4%), articole şi accesorii de îmbrăcăminte – 7,7 mil.lei (3,5%), încălţăminte şi părţi ale acestora – 7 mil.lei (3,1%) etc. Totodată, în perioada respectivă în zonele economice libere, inclusiv în Portul Giurgiuleşti, au fost introduse mărfuri în valoare de 402,8 mil.lei, ceea ce reprezintă 11,5% din import, comparativ cu 165,2 mil.lei pe parcursul lunii ianuarie 2010, fiind în creştere de circa 2,4 ori (+237,6 mil. lei). Pe parcursul lunii ianuarie 2011 în ZAL au fost, în particular, importate: seminţe şi fructe oleaginoase - 66,3 mil.lei (16,5%), combustibili minerali, petrol – 58,9 mil.lei (14,6%), maşini, aparate şi echipamente electrice – 38,8 mil.lei (9,6%), încălţăminte – 23,9 mil.lei (5,9%), maşini şi aparate, dispozitive mecanice – 17,5 mil.lei (4,3%) etc. De asemenea, în perioada respectivă în magazinele duty-free au fost importate mărfuri în valoare de 36,5 mil.lei, ceea ce reprezintă 1% din import, comparativ cu 6,1 mil.lei pe parcursul lunii ianuarie 2010,

fiind în creştere de circa 6 ori (+30,4 mil. lei). Pe parcursul lunii ianuarie 2011 în magazinele duty-free au fost, în particular, importate: băuturi alcoolice tari – 12,3 mil.lei (33,7%), produse de parfumerie – 6,7 mil. lei (18,4%) şi ţigări – 4,4 mil.lei (12,1%). În dolari SUA importul total al mărfurilor a însumat 285,2 mil. USD la cursul oficial mediu al BNM (1 dol.SUA =12,2194 lei) în perioada 01 – 31 ianuarie 2011, comparativ cu 185,5 mil.USD pe parcursul lunii ianuarie 2010 la cursul oficial mediu al BNM (1 dol.SUA =12,3720 lei) în perioada 01 – 31 ianuarie 2010 iar importul definitiv al mărfurilor în Republica Moldova (plasate în liberă circulaţie) – 241,4 mil.USD, comparativ cu 158,9 mil.USD pe parcursul lunii ianuarie 2010. Totodată, importul mărfurilor de către persoane fizice în perioada respectivă a însumat 110,6 mil.lei sau 9,1 mil. USD, din care autoturisme în valoare de 91,1 mil.lei sau 7,5 mil. USD, comparativ cu 82,4 mil. lei sau 6,7 mil. USD, din care autoturisme în valoare de 76,9 mil.lei sau 6,2 mil. USD - pe parcursul lunii ianuarie 2010. Ponderea principală la importul definitiv, efectuat de către persoane juridice o deţin mărfurile de la capitolul 27 „Combustibili minerali, petrol şi produse rezultate din distilarea acestora; materii bituminoase; ceară minerală” însumînd 1230,1 mil. lei, ceea ce reprezintă circa 41,7%, comparativ cu 760,1 mil.lei pe parcursul lunii ianuarie 2010, fiind în creştere de circa 1,6 ori (+470 mil.lei). Totodată, au fost importate: - vehicule terestre în valoare de 167,3 mil. lei, ceea ce constituie 5,7% din import, comparativ cu 76,1 mil.lei pe parcursul lunii ianuarie 2010, fiind în creştere de circa 2,2 ori (+91,2 mil.lei); - maşini, aparate şi echipamente electrice în valoare de 159 mil.lei, ceea ce constituie


ASTATISTICA Statistica

circa 5,4% din , comparativ cu 127,5 mil. lei pe parcursul lunii ianuarie 2010, fiind în creştere de circa 1,2 ori (+31,5 mil.lei); - maşini şi aparate, dispozitive mecanice în valoare de 101,8 mil.lei, ceea ce constituie 3,5% din import, comparativ cu 84,3 mil. lei pe parcursul lunii ianuarie 2010, fiind în creştere de circa 1,2 ori (+17,5 mil.lei); - produse farmaceutice în valoare de 54 mil.lei, ceea ce constituie 1,8% din import, comparativ cu 89,1 mil.lei pe parcursul lunii ianuarie 2010, fiind în descreştere de circa 1,7 ori (-35,1mil.lei) etc. În total în perioada 01 –31 ianuarie 2011 au fost calculate drepturi de import/export şi alte taxe în valoare de 629,3 mil.lei, ceea ce constituie 51,5 mil. USD la cursul oficial mediu al BNM (1 dol.SUA =12,2194 lei), comparativ cu 421,6 mil.lei pe parcursul lunii ianuarie 2010, ceea ce reprezintă o creştere cu circa 49,3% (+207,7 mil.lei). Evoluţia drepturilor de import/export calculate în perioada 01-31.01.2011 comparativ cu 01-31.01.2010, mil. lei

În perioada 01 – 31 ianuarie 2011 au fost calculate: - accize – 115,3 mil.lei, comparativ cu 78,3 mil.lei pe parcursul lunii ianuarie 2010 sau cu 37 mil.lei mai mult in ianuarie 2011, - TVA – 454,5 mil.lei, comparativ cu 299,6

mil.lei pe parcursul lunii ianuarie 2010 sau cu 154,9 mil.lei mai mult in ianuarie 2011, - taxe vamale – 41,8 mil.lei, comparativ cu 32,2 mil.lei pe parcursul lunii ianuarie 2010 sau cu 9,6 mil.lei mai mult in ianuarie 2011, - taxe pentru proceduri vamale – 16,2 mil. lei, comparativ cu 10,7 mil.lei pe parcursul lunii ianuarie 2010 sau cu 5,5 mil.lei mai mult in ianuarie 2011, - alte taxe – 1,4 mil. lei, comparativ cu 0,7 mil.lei pe parcursul lunii ianuarie 2010 sau cu 0,7 mil.lei mai mult in ianuarie 2011. Lista mărfurilor, datorită cărora s-au majorat încasările drepturilor de import se anexează. Planul preliminar al încasărilor drepturilor de import/export şi al altor taxe (cifra de control estimată de Serviciul Vamal) pentru luna ianuarie curent constituie 600 mil.lei. Pe parcursul lunii ianuarie 2011 s-au calculat drepturi de import/export şi alte taxe în sumă de 629,3 mil.lei, ceea ce reprezintă 104,9% faţă de plan pentru perioada respectivă sau cu 29,3 mil.lei mai mult. Importul mărfurilor cu scutiri totale în luna ianuarie 2011 a însumat 41,1 mil. lei, ceea ce constituie circa 1,4% din importul definitiv al mărfurilor în perioada respectivă. Principalele mărfuri importate cu scutiri totale de drepturi de import au fost: - hîrtie şi carton în valoare de 9,7 mil.lei, scutiri aplicate la importul mărfurilor în calitate de ajutor umanitar, importul blanchetelor carnet TIR, precum şi introduse şi destinate folosinţei oficiale a membrilor misiunilor diplomatice, - vehicule terestre în valoare de 7,7 mil.lei, scutiri aplicate la importul mărfurilor în

calitate de ajutor umanitar, destinate proiectelor de asistenţă tehnică, din contul împrumuturilor şi granturilor, precum şi introduse şi destinate folosinţei oficiale a membrilor misiunilor diplomatice, - maşini şi aparate electrice în valoare de 6,4 mil.lei, scutiri aplicate la importul mărfurilor în calitate de ajutor umanitar, destinate proiectelor de asistenţă tehnică, din contul împrumuturilor şi granturilor, precum şi introduse şi destinate folosinţei oficiale a membrilor misiunilor diplomatice, - maşini şi aparate mecanice în valoare de 3,5 mil.lei, scutiri aplicate la importul mărfurilor în calitate de ajutor umanitar, destinate proiectelor de asistenţă tehnică, din contul împrumuturilor şi granturilor, precum şi introduse şi destinate folosinţei oficiale a membrilor misiunilor diplomatice, - produse farmaceutice în valoare de 3,4 mil.lei, scutiri aplicate la importul mărfurilor în calitate de ajutor umanitar, destinate proiectelor de asistenţă tehnică, din contul împrumuturilor şi granturilor, precum şi introduse şi destinate folosinţei oficiale a membrilor misiunilor diplomatice, - mobilă, mobilier medico-chirurgical în valoare de 2,6 mil.lei, scutiri aplicate la importul mărfurilor în calitate de ajutor umanitar, precum şi introduse şi destinate folosinţei oficiale a membrilor misiunilor diplomatice. În perioada 01 – 31 ianuarie 2011 importul de mărfuri cu scutiri aplicate la importul materiei prime, materialelor, articolelor de compensare şi accesoriilor necesare procesului de producţie de către întreprinderile societăţilor orbilor, societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor constituie 3,8 mil.lei, din care peşte congelat în valoare de 2,4 mil.lei (63,2%).

51


INDICELE DE ABONARE: 31952 Abonarea o puteţi efectua prin „Poşta Moldovei”, telefon de contact: (022) 22-60-46 „Ediţii Periodice”, telefon de contact: (022) 23-80-73 „Moldpresa”, telefon de contact: (022) 22-63-23

ПОДПИСНОЙ ИНДЕКС: 31952 Подписку можно оформить через „Poşta Moldovei”, контактный телефон: (022) 22-60-46 „Ediţii Periodice”, контактный телефон: (022) 23-80-73 „Moldpresa”, контактный телефон: (022) 22-63-23

Continuă abonarea la revista Продолжается подписка на журнал

„VAMA”

Revista_Vama_2011_1(19)  
Revista_Vama_2011_1(19)  

Ianuarie-Februarie

Advertisement