Revista_Vama_2011_4(22) by Bureacov Sergiu

9 7 9 -2 7 5 18 N S IS

P U B L I C AT I E P E R I O D I C A A S E R V I C I U L U I VA M A L IULIE AUGUST

2011

¹4(22)

П е риод ич е с ко е из д ани е Таможе нной с лу жбы 3

Cuprins/Содержание:

La 20 de ani de existenţă vama Moldovei priveşte înapoi cu mîndrie şi cu optimism în viitor pag. 2-3 Istoria organizării instituţiei vamale a Republicii Moldova pag. 4-8 Modernizarea sistemului vamal al Republicii Moldova pag. 9-12 Colaborare vamală internaţională pag. 13-15 Moldova - membru al Organizaţiei Mondiale a Vămilor pag. 16-17 Birouri vamale pag. 18

Biroul Vamal Bălţi pag. 24-25 Biroul Vamal Leuseni pag. 26-27 Biroul Vamal Cahul pag. 28-29 Biroul Vamal Briceni pag. 30-31 Biroul Vamal Centru pag. 32-33 Centrul de instruire a colaboratorilor vamali pag. 34-35 Centrul chinologic pag. 36-39

Biroul Vamal Bender pag. 19

Podul care a unit, uneşte şi va uni destine şi năzuinţe pag. 40-41

Biroul Vamal Chişinău pag. 20-21

Истории связующая нить стр. 42-48

Biroul Vamal Ungheni pag. 22-23 Ediţia periodică a Serviciului Vamal al Republicii Moldova - revista „VAMA”. Fondatorul revistei: Întreprinderea de stat „Moldvama Grup”, înregistrată la Camera înregistrării a RM; numărul de înregistrare – 1003600038290. Redactor: Tatiana Smeşnaia Reporteri: Olga Colari, Tatiana Mihailova Consiliul de redacţie: Natalia Calenic, Aliona Lupaşcu, Mihai Raducan, Vladislav Şveţ, Natalia Ciumacenco, Mariana Popovici, Irina Cozlova, Ion Magu, Tatiana Bogdan, Valerian Batcu, Eduard Grama Manager publicitate: Alexandru Russu Desing: Nicolai Verbiţki Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul articolelor publicitare. Adresa redacţiei: mun. Chişinău, str. Columna, 30, bir. 130 Tel/fax redacţiei: (+373 22) 574-181 Indexul de abonare: 31952 Tipar executat la tipografia „Metrompas”

20 ANI La 20 de ani de existenţă vama Moldovei priveşte înapoi cu mîndrie şi cu optimism în viitor

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- Acum două decenii Serviciul Vamal al Republicii Moldova în calendarul său istoric a întors o filă importantă, antrenîndu-se plenar în procesul de edificare a statului de drept şi dezvoltare economică durabilă a ţării. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

e parcursul anilor vama s-a consolidat, devenind garantul securităţii economice şi pilonul statalităţii moldoveneşti. Au fost promovate importante reforme instituţionale, care au contribuit la edificarea unei autorităţi vamale moderne cu aspiraţii europene. La aniversarea a două decenii de la crearea Republicii Moldova, privind prin retrospectiva activităţii Serviciului Vamal, coştientizăm că dezvoltarea acestuia a fost marcată printr-o dinamică intensă şi schimbare continuă, obiectivul strategic fiind realizarea eficientă a misiunii şi atribuţiilor instituţiei vamale. Serviciul Vamal întotdeauna a avut în vizor facilitarea comerţului extern, consolidarea eforturilor

de diminuare a impactului provocărilor ce subminează securitatea economică naţională, combaterea eficientă a traficului transfrontalier ilicit, care atentează la interesele vitale ale statului. Pentru transpunerea în fapt a acestor deziderate s-a ţinut cont de cele mai avansate practici în domeniul vamal şi standardele promovate de Organizaţia Mondială a Vămilor. În aria racordării la rigorile internaţionale dezvoltarea activităţii multi direcţională ramîne prioritară şi în continuare. Fiecare an din cele două decenii a fost marcat de evenimente importante, care au contribuit la dezvoltarea sistemului vamal în ansamblu, fiecare experienţă fiind inedită şi benefică.

Paginile acestei publicaţii conţin unele fragmente din istoria Vămii Moldovei, care identifică principalele etape de formare şi modernizare a sistemului vamal. În cuprinsul cărţii veţi regăsi fapte care vorbesc elocvent despre progresele înregistrate, dar şi perioade în care vama s-a confruntat cu multe provocări şi constrîngeri. Datorită valorificării eficiente a capacităţilor şi rezervelor interne, îmbunătăţirii administrării vamale, utilizării cu randament maxim a potenţialului de resurse umane, extinderii ariei de colaborare pe plan internaţional, Serviciul Vamal al Republicii Moldova a făcut faţa tuturor problemelor şi a asigurat funcţionalitatea ritmică a sistemului vamal naţional. Armonizarea legislaţiei vamale cu standardele internaţionale, optimizarea cadrului instituţional, modernizarea infrastructurii şi a tehnologiilor informaţionale, formarea unui corp profesionist de specialişti, dezvoltarea colaborării internaţionale – în fiecare din aceste direcţii statul a investit resurse importante. Valorificarea deplină a lor şi realizarea performanţelor vizibile, se datorează potenţialului managerial instituţional, care conştientizează asumarea respon-

sabilităţii majore atribuite autorităţii vamale într-un stat democratic. Rolul vămii în secolul 21 a crescut proporţional cu procesul ireversibil de globalizare a economiei mondiale. În acest context, Serviciul Vamal al Republicii Moldova s-a angajat plenar pe vectorul european şi în procesul continuu de modernizare, stăruie asupra asigurării echilibrului corespunzător între securizarea frontierelor şi facilitarea comerţului, avînd ca obiectiv strategic sporirea contribuţiei sistemului vamal la creşterea bunăstării social-economice a ţării noastre. Sunt ferm convins că principalele valori ale Serviciului Vamal al Republicii Moldova sunt oamenii acestuia, care prin devotament, vigilenţă, dedicaţie maximă şi responsabilitate majoră contribuie la dezvoltarea şi statornicia instituţiei. Anume din această perspectivă, la 20 de ani de existenţă, Vama Moldovei priveşte înapoi cu mîndrie şi cu optimism în viitor. Tudor BALIŢCHI Director general al Serviciului Vamal al Republicii Moldova

20 ANI Istoria organizării instituţiei vamale a Republicii Moldova

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- Pe 26 iulie 1990 (la o lună de la Declaraţia de Suveranitate a Republicii Moldova), Sovietul Suprem al R.S.S. Moldoveneşti a aprobat legea ce conţinea principiile de reglementare a activităţii economice şi comerciale externe. Aspectele centrale fixate, în premieră, în această lege ţineau de protejarea producătorului autohton, licenţa de export şi modalitatea acordării acesteia. Tot în această perioadă au fost emise alte două hotărîri: cea din 17 octombrie 1990, care prevedea formarea Departamentului de stat pentru controlul vamal al R.S.S. Moldova şi cea din 23 noiembrie 1990 “Cu privire la formarea Departamentului pentru controlul vamal în cadrul Ministerului Economiei Naţionale al RSS Moldova.” Au fost adoptate un şir de legi şi hotărîri ce vizau viaţa socio-economică a teritoriului dintre Prut şi Nistru. La 11 februarie 1991 prin hotărîrea nr.70 a Guvernului, a fost instituit Departamentul de stat pentru control vamal al R.S.S.M. Principalele direcţii ale activităţii lui urmau să fie asigurarea controlului vamal asupra importului şi exportului, mijloacelor de transport, altor obiecte personale şi asupra finanţelor. În competenţa acestui departament intra şi organizarea şi crearea centrelor de control şi a punctelor de trecere a frontierei, precum şi stabilirea controlului provizoriu. Instituţia urma să elaboreze şi să pună în practică sistemul taxelor vamale şi altor eventuale plăţi, să coordoneze elaborarea tarifelor vamale şi crearea sistemului vamal republican de statistică. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

upă ce Republica Moldova a devenit stat suveran, relaţiile economice internaţionale şi cooperarea interstatală, reglementarea cărora depindea anterior de conducerea centrală a Uniunii Sovietice, deveniseră responsabilitatea exclusivă a statului nostru. Conceptul de frontieră trebuia reformulat din perspectiva liberei circulaţii a persoanelor şi capitalului, de aceea problema vamală a devenit principală pe agenda politicienilor moldoveni. Istoria activităţii sistemului vamal contemporan al Republicii Moldova începe imediat după proclamarea independenţei Republicii Moldova şi anume la 4 septembrie 1991, cînd a intrat în vigoare Decretul Preşe-

dintelui nr.189 din 03.09.91 «Cu privire la subordonarea instituţiilor vamale situate pe teritoriul Republicii Moldova». Decretul nominalizat dispunea trecerea tuturor structurilor vamale din teritoriu sub gestiunea Guvernului Republicii Moldova. La acel moment în Moldova activau cîteva instituţii vamale: vama Ungheni, vama Leuşeni şi vama internă Chişinău. În conformitate cu Decretul, toate structurile vamale de pe teritoriul actual al ţării urmau să treacă sub jurisdicţia Republicii Moldova. Pentru realizarea prevederilor lui, executivul de la Chişinău a iniţiat tratative cu conducerea vamală sovietică pentru începerea inventarierii proprietăţilor de la punctele vamale din teritoriu, negociind modalităţile şi termenele de transmitere a bunurilor mobile şi imobile în

I20 ANI custodia Departamentului de stat pentru controlul vamal al Republicii Moldova. Decretul, emis în baza articolului 113 din Constituţia existentă la acel moment, stabilea şi subordonarea ierarhică a instituţiilor vamale. Pînă la adoptarea unei alte legi vamale, instituţia vamală urma să respecte legislaţia sovietică în domeniu, în măsura în care aceasta nu contravenea intereselor statale ale ţării noastre. Structura vamală urma să fie subordonată conducerii locale şi, din anul 1991, data de 4 septembrie a fost declarată Zi a lucrătorului Serviciului Vamal. Sistemul vamal propriu s-a format în regim de urgenţă, dictat de necesităţile perioadei respective. După semnarea acestui document, au fost instituite şi amenajate mai multe posturi vamale, fiind elaborată şi o structură provizorie, necesară pentru începutul activităţii noii instituţii. În aceeaşi lună, au fost angajaţi şi primii colaboratori, care aveau o închipuire aproximativă despre specificul activităţii vamale, nucleul constituindu-l personalul vamal al Republicii Moldova în număr de 200 de colaboratori, care pînă la acel moment activaseră în structurile fostei vămi sovietice. Pînă la adoptarea Codului vamal, personalul instituţiei vamale urma să se ghideze de “Regulamentul cu privire la vamă”, adoptat şi pus în aplicare în a doua jumătate a anului 1992. În iulie 1991 s-a decis deschiderea a patru puncte suplimentare de trecere a frontierei de pe rîul Prut: punctul vamal Giurgiuleşti, punctul vamal Cahul, punctul vamal Sculeni şi punctul vamal Costeşti-Stînca. Concomitent, urma să fie semnată o convenţie între serviciile de profil ale URSS şi României, care să oficializeze dreptul Republicii Moldova de a deschide puncte vamale. Primul acord interstatal în domeniul relaţiilor vamale a fost semnat în august 1991 între Republica Moldova şi România. Documentul, semnat în contextul schimbărilor profunde în viaţa economică a celor două state şi

a situaţiei geopolitice din zonă, viza aspectele relaţiilor şi colaborării economice şi ale schimburilor comerciale cu România, stimulînd extinderea cooperării, investiţiile reciproce de capital şi alte forme de colaborare internaţională. A fost constituită şi o comisie interguvernamentală, cu atribuţii în domeniul colaborării economice, comerciale şi tehnico-ştiinţifice. În ianuarie 1992, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o Lege cu privire la bazele activităţii externe, document cu o semnificaţie deosebită pentru instituţia vamală. Această lege a reprezentat, practic, temelia noii colaborări comerciale între Republica Moldova şi alte state, îndeosebi cu ţările vecine, care urmau să devină partenerii noştri strategici. Au fost semnate, astfel, mai multe acorduri interguvernamentale. Pe parcursul anului 1992 la frontieră cu România au fost create birouri vamale noi şi reorganizate birourile vamale Ungheni şi Leuşeni. Prin ordinul nr.4 al Directorului general Gheorghe Hioară, au fost create vămile Costeşti, Sculeni, Cahul, Stoianovca, Giurgiuleşti, Leuşeni, Ungheni şi Chişinău. În paralel, au fost instituite taxele vamale pentru mărfurile exportate şi importate. Iniţial, structura vămii includea 25 de subdiviziuni teritoriale. Pe parcursul anilor 1992 - 1993 şi-au început activitatea alte 22 puncte de trecere la frontiera de Est a Republicii Moldova cu Ucraina, legalizate prin semnarea la 20.03.93 a Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei “Cu privire la punctele de trecere a frontierei vamale”. Un aspect al activităţii vamale ce urma să fie reglementat era elaborarea uniformei şi distincţiilor vamale, iar de la 12 mai 1992 a fost decisă asigurarea personalul serviciului vamal cu uniforme de model nou. La 29 iulie 1992, prin hotărîrea Parlamentului, domnul Gheorghe Hioară a fost confirmat în funcţia de director general al Departamentului de stat pentru control vamal şi în calitate de membru al Guvernului Republicii Moldova. Evoluţia structurilor vamale necesita adoptarea unor decizii care să asigure restructurarea şi adaptarea sistemului la exigenţele curente. În urma unor discuţii, executivul a decis perfecţionarea administrării vamale şi consolidarea tehnico-materială a acesteia. Executarea acestor sarcini a condiţionat rectificarea bugetelor vamale şi a permis proiectarea mai multor puncte vamale şi reparaţia acestora. Pentru comparaţie, în anul 1992 au fost alocate 824.900 mii ruble, faţă de 305.721 în 1993.

20 ANI Un element important pentru activitatea operativă şi evidenţa strictă a sistemului l-a reprezentat crearea şi punerea în aplicare a sistemului informaţional “Vama Moldovei”. Realităţile politice şi cadrul economic nou creat în estul Europei au condiţionat adoptarea unei hotărîri de guvern, ce reglementa modalităţile de schimbare a regimului vamal în operaţiunile de import–export cu ţările ex-sovietice şi măsurile de optimizare a activităţii instituţiei vamale. În primăvara lui 1993 a fost definitivată structura completă a Serviciului Vamal, prin instituirea şi crearea de vămi şi puncte vamale: în raioanele Briceni, Basarabeasca, Ocniţa; oraşele: Bălţi, Bender, Rîbniţa, concomitent, au fost repartizate şi zonele de activitate. În martie 1993, Guvernul a înaintat Parlamentului, spre aprobare, primul Cod vamal din istoria instituţiei vamale naţionale, considerat ca act de bază pentru reglementarea organizării şi activităţii instituţiei vamale. La 9 martie, documentul a fost publicat în Monitorul Oficial şi în baza Hotărîrii Parlamentului Republicii Moldova de punere în aplicare a Codului vamal, urma să fie revizuită legislaţia şi hotărîrile deja existente şi puse în concordanţă cu Codul vamal, asigurînd concomitent anularea de către ministere, departamente, organele de administrare publică locală a actelor normative ce contraveneau acestui Cod. Guvernul urma să stabilească taxele pentru perfectarea actelor vamale, pentru mijloacele de transport, mărfuri şi obiecte. Departamentul de stat pentru controlul vamal trebuia să elaboreze şi să aprobe regulamentele şi instrucţiunile necesare pentru executarea misiunilor de serviciu. Documentul stabilea principiile de organizare şi desfăşurare a activităţii instituţiei vamale a Republicii Moldova şi a fost aprobat pentru a asigura respectarea de către

organele vamale, administraţia locală, persoanele fizice şi juridice a legislaţiei şi regulamentelor din domeniul activităţii vamale. Activitatea vamală includea trecerea bunurilor peste frontiera vamală a ţării, aplicarea taxei vamale, perfectarea actelor vamale, supravegherea vamală, alte modalităţi de realizare a politicii vamale. Politica vamală a Republicii Moldova devenise parte integrantă a politicii externe şi interne a statului. Frontiera de stat a Republicii Moldova era considerată şi frontieră vamală a republicii, teritoriul ţării fiind un spaţiu vamal unic, ce includea teritorii ce fac parte din zona ei economică, spaţiile insulelor artificiale, construcţiilor şi fortificaţiilor. După elaborarea primului Cod vamal, a fost adoptată şi hotărîrea “Cu privire la liberalizarea exportului şi importului de mărfuri din Republica Moldova”, iar după stabilirea primului tarif vamal al Republicii Moldova a fost interzisă şi considerată caducă, la 5 decembrie 1993, legislaţia şi regulamentele vamale ale U.R.S.S. aflate încă în vigoare la acel moment. În paralel, a fost reglementat exportul şi importul, s-au stabilit sarcinile şi obligaţiunile lucrătorilor vamali. Una din condiţiile impuse subdiviziunilor vamale era perceperea taxei pe valoarea adăugată, care constituia 20% din valoarea mărfii, fiind stabilite şi unele accize pentru o serie de categorii de bunuri materiale importate. Din luna octombrie 1994 Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Mondiale Vamale, care întruneşte în prezent 160 de state. Pe parcursul a 20 de ani sistemul vamal al republicii se află într-un proces continuu de perfecţionare, evidenţiindu-se următoarele direcţii principale: - armonizarea legislaţiei vamale cu standardele europene şi internaţionale; - perceperea drepturilor de import. Unul din domeniile importante ale activităţii vamale este cel economic - perceperea drepturilor de import/export. Statistica încasărilor vamale denotă importanţa şi aportul considerabil al Serviciului Vamal la formarea bugetului de stat al Republicii Moldova. - optimizarea tehnologiilor de control vamal; - dezvoltarea infrastructurii vamale; - modernizarea sistemului informaţional vamal şi statisticii vamale. Serviciul Vamal dispune de tehnică de calcul şi alte mijloace tehnice cu ajutorul cărora se efectuează evidenţa operaţiunilor de export/import; - prevenirea şi combaterea traficului ilici de mărfuri, Serviciul Vamal fiind abilitat cu dreptul de a efectua ancheta penală pe dosarele de contrabandă, şi eschivare de la plata drepturilor de import; - sporirea nivelului de pregătire profesională; - promovarea transparenţei în activitate. Misiunea instituţieie vamale În present Serviciul Vamal al Republicii Moldova este organul administraţiei publice, subordonat Ministerului Finanţelor, care asigură securitatea economică a statului, promovează politica vamală şi conduce nemijlocit activitatea vamală în Republica Moldova. Misiunea Serviciului Vamal constă în promovarea politicii vamale, în vederea asigurării securităţii economice a statului, prin facilitarea comerţului, securizarea traficului internaţional de mărfuri şi mijloacelor de transport, asigurarea respectării reglementărilor vamale, percepe-

20 ANI rii drepturilor de import şi export, lupta împotriva fraudelor vamale, dezvoltarea unei administraţii profesioniste şi transparente, care implementează standarde internaţionale în vederea simplificării procedurilor de vămuire şi protejează societatea aplicînd uniform şi imparţial legislaţia vamală. Statistica încasărilor vamale denotă importanţa şi aportul considerabil al Serviciului Vamal la completarea bugetul de stat al Republicii Moldova.

– apără interesele legitime ale persoanelor juridice şi fizice în domeniul activităţii vamale; – asigură îndeplinirea prevederilor tratatelor internaţionale în domeniul vamal la care. Angajaţii Serviciului Vamal sînt acei reprezentanţi ai societăţii, care îndeplinesc funcţia de “străjeri ai statalităţii”, ei primii întîmpină oaspeţii la intrare în ţară şi îi conduc la ieşire. De felul în care sînt trataţi în vamă, oaspeţii îşi creează prima impresie despre ţară şi despre poporul ei. Anume din acest motiv colaboratorii Serviciului Vamal împărtăşesc cele mai nobile şi cele mai frumoase valori, cum ar fi: profesionalismul şi eficienţa, evidenţiate prin îndeplinirea calitativă a atribuţiilor de serviciu şi tendinţa continuă spre perfecţionare profesională. Această importantă virtute a calităţii, zilnic manifestată, reflectă năzuinţa de vigilenţă şi de strajă a securităţii economice a ţării. În ultimă instanţă, rezultatele sînt vizibile prin depistarea şi contracararea cazurilor de contrabandă, de eschivare de la achitarea plăţilor vamale. În cadrul Serviciului Vamal actualmente activează 1522 persoane. Efectivul de comandă este prezentat mai jos după trei criterii: 1.După sex:

Serviciul Vamal asigură în corespundere cu standardele internaţionale securitatea economică a statului, facilitează comerţul în colaborare cu societatea civilă şi mediul de afaceri, întru sporirea comerţului extern şi crearea unui climat favorabil pentru atragerea investiţiilor. Serviciul Vamal are următoarele atribuţii de bază: – asigură, în limitele competenţei sale, securitatea economică a Republicii Moldova; – asigură respectarea şi executarea legislaţiei vamale; – elaborează şi întreprinde măsuri de combatere a fraudelor vamale şi a altor încălcări a regulilor activităţii vamale; – asigură controlul mărfurilor, mijloacelor de transport şi altor bunuri deplasate peste frontiera vamală a Republicii Moldova; – administrează statistica vamală; – participă la elaborarea proiectelor de acorduri internaţionale, acte legislative, ordonanţe şi hotărîri ale Guvernului, precum şi a altor acte normative ce reglementează activitatea vamală; – creează condiţii pentru accelerarea traficului de mărfuri şi de călători peste frontiera vamală; – contribuie la dezvoltarea relaţiilor economice externe; – colaborează cu organele vamale ale ţărilor străine; – organizează activitatea de combatere a corupţiei şi protecţionismului; – instituie zone de control vamal pe tot teritoriul vamal al Republicii Moldova; – coordonează activitatea tuturor serviciilor de stat amplasate în zona de control la frontieră; – asigură supravegherea activităţii unităţilor din subordine;

Bărbaţi -1008 persoane; Femei - 414 persoane. 2. După studii:

Superioare - 1210 persoane; Postuniversitare - 101 persoane; Medii speciale - 135 persoane. 3. După specialitate:

Jurişti - 640 persoane; Economişti - 260 persoane; TIC - 50 persoane; Alte specialităţi - 500 persoane

I 8

20 ANI Modernizarea sistemului vamal al Republicii Moldova

---------------------------------------------------------------------------------------------------------În octombrie 1994, odată cu aderarea Republicii Moldova ca membru cu drepturi depline la Organizaţia Mondială a Vămilor, a demarat şi procesul de stabilizare şi modernizare a instituţiei vamale naţionale. Prin semnarea acordului de aderare, ţara noastră s-a raliat altor 160 state deja incluse în acest organism internaţional. Pentru a-şi perfecţiona cunoştinţele şi aptitudinile profesionale, specialiştii domeniului vamal au acceptat participarea la cursurile şi studiile de specialitate, organizate în afara hotarelor, fiind, în acest sens, susţinuţi de partenerii lor tradiţionali: S.U.A, Italia, Franţa, Rusia, Ucraina etc. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

na din sarcinile prioritare atribuite tradiţional instituţiei vamale o reprezintă combaterea fraudelor vamale. În acest sens, Serviciul Vamal a întreprins constant măsuri orientate către reprimarea traficului ilicit de mărfuri şi valori, prin crearea de subdiviziuni specializate, atît în cadrul Aparatului central, cît şi în structurile teritorial-vamale. Specialiştii moldoveni şiau consolidat acţiunile, colaborînd intens cu structurile şi serviciile vamale ale altor ţări şi cu structuri internaţionale angajate în combaterea traficului, prevenirea şi combaterea criminalităţii transfrontaliere. În anul 1996, cu scopul de a îmbunătăţi activitatea şi serviciile prestate, 90,5% din personalul vămii a fost supus testării, iar cu scopul de a optimiza activitatea vamală şi a simplifica relaţiile comercial-economice între agenţii economici, în perioada ulterioară au fost organizate şi inaugurate alte cîteva posturi vamale: postul vamal Vulcăneşti (aprilie 1997) şi postul vamal Comrat, (iulie 1998). Începînd cu 1998, instituţia vamală a devenit un factor hotărîtor în formarea bugetului de stat, veniturile vamale fiind mereu în creştere. În ianuarie 1998, printr-un ordin emis de către directorul Serviciului Vamal, a fost creat un grup de lucru ce urma să elaboreze şi să prezinte spre aprobare proiectul noului Cod vamal, adoptat în anul 2000. Conform noului Cod vamal, denumirea de „vamă” urma să fie substituită cu sintagma “birou vamal”, activitatea specific implicînd acţiuni ce vizau promovarea politicii vamale, respectarea reglementărilor vamale, perceperea drepturilor de import şi drepturilor de export, vămuirea, controlul şi supravegherea vamală, alte activităţi de promovare a politicii vamale desfăşurate în

strictă conformitate cu normele şi practica internaţională. Noul Cod vamal reglementa principiile de organizare a activităţii instituţiei vamale a Republicii Moldova şi noi modalităţi de asigurare a respectării legislaţiei şi regulamentelor în domeniul activităţii vamale de către organele vamale, administraţia locală, persoanele fizice şi juridice. În 1999, cu suportul financiar al Departamentului de stat al S.U.A., au fost construite şi date în exploatare sediile birourilor vamale din Ocniţa (devenit ulterior sediul Centrului Chinologic al Serviciului Vamal) şi Soroca; în anul 2000 au fost finisate lucrările de amenajare a vămii Sculeni. Ulterior, graţie succeselor înregistrate, vămii din Costeşti şi posturilor vamale de frontieră Clocuşna - Gvozdăuţi, Ungheni - Bronişa, Cişmechioi - Donskoe, Lipcani (căi ferate), Etulia, Bulboaca, Căuşeni, Mateuţi li s-a atribuit statutul de puncte de trafic internaţional. Din 1999, conform modificărilor în Codul de procedură penală, organelor vamale li s-a permis să realizeze ancheta

20 ANI

20 ANI penală în dosarele de contrabandă, fapt ce a sporit considerabil eficienţa lucrului în domeniul vamal. Cooperarea cu statele din sud-estul Europei (programul SECI) preconiza şi instruirea personalului Serviciului Vamal. A fost semnat şi acordul de intenţii referitor la Programul de activitate TACIS, Eurovama-4. În perioada 1999-2000, la vama Leuşeni s-a implementat programul de asistenţă tehnică TACIS. Pentru a optimiza structura vămii, în anul 2003 a fost reformată structura teritorială a instituţiei vamale: unele birouri au fost comasate, altele lichidate, numărul lor reducîndu-se la 15. În baza birourilor vamale Bălţi şi Costeşti a fost creat Biroul Vamal Nord, cu sediul în mun. Bălţi. Biroul Vamal Rîbniţa a fost inclus în componenţa Biroului Vamal Soroca. La 19 mai 2004, prin ordinul Directorului general, a fost instituită publicaţia periodică “Curierul vamal”, care a avut un rol aparte în informarea personalului instituţiei vamale şi a societăţii civile. Perioada anilor 2003-2005 a fost vîrful investiţiilor masive în construcţiile de edificii destinate vămii, fapt ce a făcut posibilă da¬rea în exploatare a mai multor puncte vamale noi, parte din edificii fiind reparate sau construite cu susţinerea financiară a Uniunii Europene. Restructurările, reformele şi noul cadru legislativ vamal a condiţionat elaborarea modalităţii de a depune jurămîntul vamal; au fost elaborate noi regulamente privind titlurile şi insignele vamale, instituindu-se titlul de “Lucrător vamal de onoare al Republicii Moldova”, “Eminent al Serviciului Vamal”, “Diploma de onoare a Serviciului Vamal”. Din august 2005 Serviciul Vamal al Republicii Moldova a fost conectat la sistemul informaţional ASYCUDA World, care, pînă în data de 1 octombrie, urma să fie implementat în toate cele 15 birouri vamale funcţionale. Se preconiza ajustarea la acest sistem şi a punctelor vamale din sectorul transnistrean al hotarului moldo-ucrainean. Implementarea

proiectului, realizat, în mare parte, cu sprijinul Băncii Mondiale, urma să faciliteze comerţul şi circulaţia transportului. Sistemul ASYCUDA World a contribuit în mod substanţial la procesarea declaraţiilor, gestionarea tarifului, controlul traficului transfrontalier, evidenţa contabilă, simplificarea sistemului decizional, supravegherea şi urmărirea consemnelor, elaborarea de rapoarte statistice, analiza riscurilor şi controlul valorii mărfii. În anul 2005, în colaborare cu experţii europeni, Serviciul Vamal al Republicii Moldova a reuşit să implementeze şi proiectul de asistenţă “Reforma şi modernizarea administraţiei vamale moldoveneşti”, propus de Comisia Europeană. Implementarea acestor proiecte a fost posibilă graţie cooperării cu UE, în mare parte acestea fiind realizate prin intermediul Eurovamei, Fondului TACIS, Băncii Mondiale, Cen¬trului regional al iniţiativei de cooperare în sud-estul Europei etc.; La 1 decembrie 2005, în Moldova şi-a început activitatea Misiunea Uniunii Europene de asistenţă la frontiera de est a Republicii Moldova. Acest proiect internaţional a fost iniţiat de către preşedintele Republicii Moldova şi de preşedintele Ucrainei, fiind inaugurat curînd şi oficiul de cîmp al Misiunii de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană (EUBAM). Misiunea era monitorizată de 110 experţi din 16 state, percepuţi ca un organ tehnic de consultanţă, prevăzut iniţial pentru o perioadă de pînă la doi ani; în 2009, misiunea şi-a prelungit mandatul. La 17 martie 2007, prin ordinul Directorului general al Serviciului Vamal al Republicii Moldova, instituţia vamală a fost din nou reorganizată. Conform ordinului, urmau să fie lichidate birourile vamale Ocniţa, Soroca, Basarabeasca, Comrat, Giurgiuleşti, Aeroport şi Sculeni. Din 2009, instituţia vamală şi structurile acesteia au cunoscut schimbări calitativ noi, activitatea lor fiind reglementată şi adaptată la necesităţile vamale primordiale, iar aspectul juridic şi legislativ – corelat şi racordat la principalele

20 ANI2 acorduri şi convenţii internaţionale. În prezent, pe teritoriul Republicii Moldova activează opt birouri vamale. Merită o atenţie deosebită rezultatele obţinute la capitolul dezvoltării bazei juridice internaţionale în domeniul vamal în 2008 cînd au fost promovate două convenţii internaţionale - Convenţia cu privire la admiterea temporară de la Istanbul şi Convenţia internaţională cu privire la armonizarea controalelor mărfurilor la frontieră. Aderarea la aceste instrumente de facilitare a comerţului se încadrează în prioritatea majoră a politicii comerciale externe a ţării noastre, în special în contextul fluidizării traficului internaţional de mărfuri şi mijloacelor de transport. Implementarea principiilor Convenţiilor va avea un impact benefic asupra cooperării transfrontaliere prin prisma Politicii Europene de Vecinătate a Uniunii Europene. În contextul simplificării procedurilor vamale pe parcursul întregului an 2008 s-a muncit intens asupra implementării principiului “ghişeului unic” în punctele de trecere auto a frontierei de stat. Reformele promovate de Serviciul Vamal şi susţinute de Guvern au demonstrat că organele vamale dispun de resursele şi capacităţile necesare preluării atribuţiilor de control exercitate anterior de alte servicii de stat. Astfel Serviciul Vamal a confirmat conştientizarea importanţei deosebite a eforturilor comune atunci cînd este vorba de interesul naţional şi priorităţile în relaţiile cu Uniunea Europeană. În anul 2008 datorită atenţiei speciale acordate promovării dialogului între Serviciul Vamal şi sectorul privat au fost semnate primele Memorandumuri de înţelegere între vama şi asociaţiile de întreprinzători şi companii avînd ca scop promovarea conformării voluntare a agenţilor economici la respectarea reglementărilor vamale. La fel de importante progrese s-au înregistrat la capitolul transparenţa - informarea publicului larg privind diverse aspecte vamale s-a efectuat prin mass-media, inclusiv revista „VAMA”, conferinţe de presă, pagina web a Serviciului Vamal lansată în septembrie 2008. Din 2009, instituţia vamală şi structurile acesteia au cunoscut schimbări calitativ noi, activitatea lor fiind reglementată şi adaptată la necesităţile vamale primordiale, iar aspectul juridic şi legislativ – corelat şi racordat la principalele acorduri şi convenţii internaţionale. Cu referire la evenimentele ce au marcat sistemul vamal în anul 2009, putem menţiona următoarele: în noiembrie 2009 a fost lansată noua versiune a Sistemului Informaţional ASYCUDA World care permite procesarea automatizată a tuturor documentelor vamale. Versiunea actualizată a sistemului asigură implementarea noilor proceduri simplificate de vămuire; automatizarea procesului de schimb de informaţii cu serviciile de control conform principiului „ghişeului unic/single window”; implementarea Tarifului Vamal Integrat al Republicii Moldova (TARIM). Activitatea Serviciului Vamal în anul 2010 a fost marcată de o dinamică semnificativă şi rapiditatea schimbărilor, care au fost impuse de conjunctura actuală şi necesitatea stringentă de reorganizare instituţională. Astfel, pornind de la conceptul subordonării SV Ministerului Finanţelor, de la începutul anului 2010 au fost operate modificările corespunzătoare, revizuită şi ajustată structura organizaţională a Aparatului central. Pentru susţinerea întregului proces de reformă, unul dintre obiectivele prioritare ale anului 2010 l-a reprezentat formarea unei echipe de

manageri profesionişti şi motivaţi, cu viziuni de perspectivă. Augmentarea asigurării securităţii economice a statului a condiţionat direcţionarea eforturilor în ariile de interes strategic naţional şi anume: asigurarea colectării drepturilor de import şi export, prevenirea şi combaterea evaziunilor fiscale şi altor fraude vamale. Datorită măsurilor de eficientizare a controlului vamal promovate în 2010 s-a înregistrat o evoluţie pozitivă a veniturilor vamale. De asemenea, focusarea activităţii subdiviziunilor SV întru prevenirea şi combaterea infracţiunilor vamale s-a materializat în 2010 în rezultate palpabile, fiind înregistrată îmbunătăţirea considerabilă a indicatorilor de antifraudă. Anul 2010 a fost deosebit de rezultativ sub aspectul dezvoltării colaborării cu autorităţile vamale din ţările vecine România şi Ucraina. La 24 iulie 2010 a fost semnat Planul de cooperare între Autoritatea Naţională a Vămilor din România şi Serviciului Vamal al Republicii Moldova privind intensificarea colaborării în domeniul pregătirii lucrătorilor vamali şi schimbul de experienţă pentru prevenirea şi descoperirea fraudelor vamale, precum şi a utilizării mijloacelor tehnice de control. Cît priveşte conlucrare cu Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei la 20 iulie 2010 a fost semnat Protocolul cu privire la interacţiunea în punctele de trecere a frontierei de stat moldo-ucrainene şi Planul comun de acţiuni în domeniul antifraudă între cele două autorităţi vamale pentru anii 20102011. Cele convenite între administraţiile vamale din Chişinău, Bucureşti şi Kiev au drept scop intensificarea colaborării la nivel bilateral şi perfecţionarea mecanismelor de cooperare între autorităţile de frontieră, iar punerea în aplicare a acestora are un impact direct asupra întăririi securităţii frontierelor vamale ale Republicii Moldova prin unificarea eforturilor de combatere a traficului ilicit de mărfuri. Reformele, lansate caracterizează anul 2010 ca fiind deosebit de important, datorită schimbărilor radicale în plan conceptual, organizatoric şi decizional, care au orientat activitatea vamală spre folosirea mai eficientă a resurselor disponibile. SV a reuşit să se manifeste că o instituţie capabilă să răspundă provocărilor zilnice, şi totodată să demonstreze voinţa fermă, perseverenţă şi o doză de ambiţie sănătoasă de a realiza obiective stabilite de conducerea Guvernului. Cît priveşte priorităţile Serviciului Vamal pentru anul 2011 şi perioada imediat următoare, acestea vizează continuarea implementării reformelor cu caracter juridic şi instituţional, necesare pentru a susţine procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

20Colaborare ANI

vamală internaţională

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- Stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor atît la nivel internaţional în domeniul vamal este unul din elementele de bază ale procesului de consolidare a capacităţilor funcţionale ale administraţiilor vamale din întreaga lume, în scopul de a face faţă provocărilor şi oportunităţilor secolului XXI. În acest context, Serviciul Vamal al Republicii Moldova promovează o politică amplă şi consecventă de intensificare a cooperării vamale naţionale şi internaţionale. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

u referire la cooperarea internaţională e de menţionat, că Republica Moldova este parte la importante tratate internaţionale cu privire la activitatea vamală care asigură dezvoltarea relaţiilor statului nostru pe plan internaţional bilateral şi multilateral, Serviciul Vamal realizînd o politică amplă şi eficientă privind cooperarea vamală internaţională şi integrarea europeană. Sînt foarte importante aspectele ce ţin de cooperarea internaţională şi politica de vecinătate cu UE, promovarea cărora implică apariţia de noi strategii, instrumente financiare, şi conjugarea eforturilor serviciului. Odată cu obţinerea statutului de ţară vecină cu UE a devenit imperativă consolidarea eforturilor în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului vamal, facilitarea traficului de mărfuri şi securizarea frontierei. Procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană a implicat şi continuă să implice pentru serviciile vamale reforme complexe cu caracter juridic şi instituţional, realizarea cărora necesită capacităţi profesionale avansate şi eforturi sporite. În acest context, activitatea Serviciului Vamal, în calitatea sa de autoritate responsabilă de promovarea politicii vamale a statului, continua să fie axată pe optimizarea administrării procedurilor vamale, perfecţionarea infrastructurii şi ajustarea la cele mai avansate practici internaţionale.Concomitent cu asigurarea procesului de preluare a acquis-ului comunitar, Republica Moldova urmăreşte îndeplinirea obligaţiilor ce izvorăsc din statutul său de parte contractantă la mai multe convenţii internaţionale multilaterale, recomandări ale OMV, precum şi din acordurile bilaterale privind colaborarea şi asistenţa reciprocă în domeniul vamal. Cooperarea vamală multilaterală şi bilaterală se realizează şi prin intermediul altor structuri internaţionale ca:

Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Republica Moldova şi Ucraina (EUBAM) care activează în baza Memorandumului de Înţelegere între Guvernul Republicii Moldova, Comisia Europeană şi Guvernul Ucrainei cu privire la Misiunea Comisiei Europene de Asistenţă la Frontieră în Republica Moldova şi Ucraina, semnat la Palanca la 7 octombrie 2005, are următoarele obiective principale: - sprijinul în implementarea Planurilor de Acţiuni ale UE în cadrul Politicii europene de vecinătate cu Moldova şi Ucraina; - contribuie la soluţionarea conflictului transnistrean prin consolidarea supravegherii frontierei, astfel reducînd eventualele pericole de securitate, provenite din această regiune; - dezvoltarea capacităţilor operaţionale şi instituţionale ale serviciilor vamale şi de grăniceri în vederea asigurării controlului eficient la frontieră; - prevenirea contrabandei şi răspîndirea armamentului prin intermediul asigurării infrastructurii şi echipamentului necesar, precum şi a consilierii şi instruirii; - îmbunătăţirea cooperării dintre Moldova şi Ucraina în domeniul schimbului de informaţie transfrontalieră şi al operaţiunilor comune etc. Centrul Regional al Iniţiativei de Cooperare în SudEstul Europei (SECI) pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, Bucureşti, România. Serviciului vamal dispune de un ofiţer de legătură la această organizaţie, pentru realizarea nemijlocită a cooperării cu autorităţile omoloage ale statelor din regiune în vederea combaterii infracţionalităţii transfrontaliere, în special pe calea schimbului operativ de informaţii relevante. Oficiul Regional al Schimbului de Informaţii pentru

20 ANI Europa de Est şi Centrală (RILO ECE), Varşovia, Republica Polonă. RILO este un program al O.M.V., care are drept obiectiv schimbul de informaţii între administraţiile vamale din ţările Europei de Est şi Centrale, în vederea prevenirii şi combaterii fraudelor vamale, prin analiza datelor furnizate şi acumulate în baza de date CEN (Customs Enforcement Network), administrată de O.M.V. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) al Comisiei Europene. Misiunea OLAF este de a proteja interesele financiare ale Uniunii Europene, de a lupta împotriva oricăror fraude, inclusiv celor vamale, fiind partenerul Serviciului Vamal al Moldovei în implementarea Protocolului privind asistenţa reciprocă între autorităţile administrative în materie vamală al Acordului de parteneriat şi cooperare dintre Comunităţile Europene şi statele lor membre, pe de o parte, şi R.M., pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 28 noiembrie 1994. Conferinţa Naţiunilor unite pentru comerţ şi dezvoltare (UNCTAD). UNCTAD a acordat Serviciului Vamal asis-

tenţă tehnică în vederea implementării celui mai performant Sistem informaţional integrat pentru perfectarea documentelor şi vămuirea mărfurilor ASYCUDA World, Moldova fiind prima ţară din lume care a implementat acest sistem. De menţionat că la 14 mai 2007 la Geneva a fost semnat Memorandumul de Înţelegere între Serviciul vamal al R.M. şi Conferinţa Naţiunilor Unite pentru comerţ şi dezvoltare privind dezvoltarea Sistemului informaţional integrat vamal bazat pe soft-ul ASYCUDAWorld. El a stabilit continuarea cooperării cu această instituţie internaţională în ceea ce priveşte modernizarea sistemului vamal moldovenesc, în special, în dezvoltarea Sistemului informaţional integrat vamal. La nivel bilateral cooperarea este realizată prin Tratate internaţionale bilaterale cu privire la cooperare şi asistenţă reciprocă în domeniul vamal. Astfel de tratate sînt încheiate (la nivel interstatal, interguvernamenal sau interdepartamental) cu 21 de state.

20 ANI Tema numﾄビului

20 ANI Moldova - membru al Organizaţiei Mondiale a Vămilor

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- Republica Moldova a devenit membru al Organizaţiei Mondiale a Vămilor la 28 octombrie 1994, prin aderare la Convenţia cu privire la crearea Consiliului Colaborării Vamale (Bruxelles, 15 decembrie 1950). ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

înă în prezent Serviciul Vamal a obţinut mai multe rezultate pozitive în colaborarea cu OMV, printre care: • în legislaţia vamală au fost transpuse mai multe principii stipulate în recomandările OMV, fapt care este reflectat în rapoartele de evaluare; • elaborarea planului de dezvoltare instituţională a sistemului vamal, identificarea obiectivelor strategice de reformare şi modernizare a vămii, elaborarea şi evaluarea procesului de implementare a planurilor de activitate; • manifestarea Serviciului Vamal pe plan internaţional, prin participarea la diverse evenimente organizate de OMV pentru statele-membre; • includerea Serviciului Vamal în proiectele-pilot de asistenţă ale OMV în vederea implementării Standardelor-Cadru privind Securitatea şi Facilitarea Comerţului Mondial din 2005/SAFE. Republica Moldova a fost una

din primele ţări care a acceptat acest document strategic, a lansat implementarea SAFE şi a beneficiat de asistenţă în cadrul Programului OMV „COLUMBUS”, fiind realizate următoarele activităţi: - martie 2006 – experţii OMV au realizat Misiunea de Diagnosicare a Serviciului Vamal privind pregătirea către implementarea Standardelor, formulînd un şir de recomandări. - Prin Hotărîrea Guvernului nr. 590 din 28.05.2007 a fost aprobat Planul de acţiuni pentru implementarea recomandărilor în cauză. În cadrul Planului SAFE Serviciul Vamal a implementat cu succes mai multe măsuri, prezentînd rapoarte de progres Guvernului şi OMV. Printre reformele realizate: - Implementarea în 2008 a principiul „ghişeul unic” la punctele de trecere a frontierei. - Aderarea la Convenţia internaţională cu privire la armonizarea controalelor mărfurilor la frontiere, încheiata la Geneva la 21 octombrie 1982 (în vigoare din martie 2009). - Procurarea scanerelor mobile. - Organizarea instruirii personalului echipelor mobile şi în alte domenii. - Deschiderea Centrului de instruire a colaboratorilor vamali / inaugurat în 2007, în prezenţa delegaţiei OMV. - Crearea în 2007 a Comitetului consultativ pe lîngă Serviciul Vamal, cu participarea reprezentanţilor sectorului privat. - Promovarea transparenţei în activitatea vamală. Progresle înregistrate de vama Moldovei au fost constatate şi în cadrul vizitelor oficiale ale conducerii OMV. Ex-secretarul general OMV, Michel Dane, a vizitat Serviciul Vamal al RM în mai 2007 şi ianuarie 2008, ceea ce a asigurat aprofundarea cooperării cu această organizaţie internaţională. Aniversarea a 19-a de la crearea Serviciului Vamal, sarbatorită în septembrie 2010, a fost marcată pentru

I20 ANI Serviciul Vamal al Republicii Moldova de prezenţă Secretarului general al Organizaţiei Mondiale a Vămilor, Dl Kunio Mikuriya. În cadrul vizitei Secretarul general a fost primit de către conducerea Guvernului, Minsiterului Finanţelor, a participat la şedinţa festivă dedicată Zilei lucrătorului Serviciului Vamal, a efectuat o deplasare de lucru la Postul vamal internaţional Leuşeni-Albiţa. În cadrul şedinţei festive din 4 septemrbie 2010 Kunio Mikuriya a remarcat progresele vămii moldoveneşti, specificînd că această vizită a fost o bună oportunitate de a vedea progresul realizat de Autoritatea Vamală a Moldovei în implementarea recomandărilor OMV şi a standardelor internaţionale. În acest context, Moldova a fost una din primele ţări care a semnat standardele SAFE şi cu succes implementează recomandările elaborate de OMV ca urmare a misiunii de evaluare. Întrevederile şi discuţiile purtate au demonstrat că conducerea Serviciului Vamal este dedicată implementării conceptelor vamale moderne, angajată plenar în implementarea obiectivelor strategice şi a înregistrat un progres semnificativ la aceast capitol. Această vizită a fost foarte importantă pentru a înţelege situaţia curentă şi progresul realizat în implementarea măsurilor de securizare la frontieră cu Uniune Europeană. „Progresele înregistrate de vama Moldovei n-ar fi posibile fără resursele umane bine pregătite. În vamă trebuie să existe o echipă bună de administratori dar şi ofiţeri vamali de calibru înalt. La voi sînt prezente ambele elemente, dar esenţial este ca pe primul plan trebuie să stea onestitatea şi integritatea. Un vameş contemporan trebuie să cunoască legislaţia vamală, economică, fiscală.

Plus la aceasta vameşul e obligat să lucreze astfel ca clientul să simtă că vama există pentru business dar nu businessul pentru vamă. Toate acestea în ansamblu înseamnă profesionalism. Este cazul de a felicita Vama Moldovei pentru realizarea a iniţiativei acesteia privind noul mecanism de conlucrare la frontiera externă a UE, care poate fi promovat la nivel regional şi cel internaţional”, - a spus în cadrul vizitei Kunio Mikuriya. Secretarul general a încurajat Vama Moldovei de a continua dezvoltarea procedurilor vamale utilizînd tehnologiile de inspecţie moderne, precum şi de a dezvolta analiza riscurilor şi programele de parteneriat vama-business.

20 ANI Birouri vamale

I20Biroul ANI Vamal

Bender

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- Biroul Vamal Bender a fost instituit prin ordinul Departamentului control vamal, nr. 103 din 01 martie 1993. Iniţial includea 24 colaboratori, distribuiţi în Posturile vamale de frontieră Palanca, Tudora, Săiţi şi în cele două posturi vamale interne: Căuşeni şi Ştefan Vodă. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

a insistenţa primului şef al biroului vamal Bender, Eugen Grosu, în anul 1995 a fost deschis Postul vamal mixt moldo-ucrainean „Cuciurgan” cu două puncte de control: gara feroviară şi autotrecere, care au activat pînă în noiembrie 2001, subdiviziuni, care în condiţii dificile asigurau suveranitatea Republicii Moldova şi în acest spaţiu vamal. Iniţial de către serviciile biroului beneficiau locuitorii raioanelor Căuşeni, Ştefan Vodă, Slobozia, precum şi oraşele Bender şi Tiraspol. În anul 1997 a fost construit şi dat în exploatare Postul vamal de frontieră Palanca-Maiaki-Udobnoe (auto). În 2009, postul Tudora-Starokazacie (auto) a suferit o modernizare cu boxe de control aprofundat, copertină cu patru piste de control la ieşire din ţară şi cu o copertină cu patru piste de control la intrare în ţară. Actualmente personalul scriptic al Biroului amal Bender are o componenţă de 180 colaboratori. Aceştia activează în cadrul a 5 secţii, 6 sectoare, 3 posturi vamale de frontieră, 4 posturi vamale interne şi 7 posturi interne de control situate pe perimetrul frontierei administrative cu regiunea Transnistreană. Suprafaţa sectorului supravegheat de către colaboratorii vamali a acestei instituţii este de circa 300 km.

20Biroul ANI Vamal

Chişinău

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- Vama Chişinău şi-a început activitatea în noiembrie 1984 odată cu emiterea de către Ministerul Comerţului Exterior al Uniunii Sovietice a ordinului de creare a Vămii Chişinău pe baza postului vamal Ungheni, dislocat în sectorul internaţional al expedierilor poştale. Sediul vămii era amplasat într-o încăpere de numai 16 m.p. , iar în statele de funcţii figurau doar 14 colaboratori. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

e măsura creşterii volumului de lucru şi odată cu apariţia noilor atribuţii, acordate de către Serviciul Vamal, an de an creştea şi numărul colaboratorilor. În anul 2005 Biroul Vamal Chişinău este reorganizat în Biroul Vamal Municipal Chişinău - creat prin ordinul Serviciul Vamal nr. 887-c din 12.08.2005, ca urmare a reorganizării a două birouri vamale: Biroul Vamal Chişinău şi Biroul Vamal „Zona Antreprenoriatului Liber ExpoBusinessChişinău”, efectivul fiind majorat până la 226 colaboratori. Structura Biroului Vamal Municipal Chişinău era formată din secţiile: Cadre şi Secretariat, Fraude Vamale, Juridică, Originea Mărfurilor, Economie şi Control Financiar, Tehnologii Informaţionale, Tranzacţii Economice, Regimuri Economice, Persoane Fizice, secţia Poştală, Asigurarea Tehnico-Materială, Postul vamal intern „Calea Ferată Chişinău”, Post vamal Petricani. Ca urmare a reorganizării Serviciului Vamal al Republicii Moldova, în temeiul ordinului Serviciului Vamal nr.96-o din 17.03.2007, Biroul Vamal Municipal Chişinău a fost reorganizat în Biroul Vamal Chişinău, în structura căruia a fost inclus Postul vamal Aeroport (creat în urma lichidării Biroului Vamal „Aeroport”). Pe parcursul ultimilor ani, în scopul optimizării activităţii Biroului Vamal Chişinău, în raza activităţii Birou-

lui Vamal au fost deschise noi posturi vamale - intern 3 (Industrială), intern 4 (Cricova), intern 7 (Stăuceni), create în scopul facilitării comerţului întru minimalizarea costului şi timpului necesar procedurilor vamale. Actualmente, structura Biroului Vamal Chişinău include 11 secţii şi 7 Posturi vamale, efectivul total (personal de bază şi personal auxiliar) constituind 287 colaboratori . Pe parcursul a 20 de ani, la conducerea Biroului Vamal Chişinău s-au aflat: Alexandru Popov, Vladimir Banari, Mihail Cozari, Iurie Rusnac, Valeriu Baciu, Mihail Filimon, Tatiana Cuneţchi. Din 02.07.2010 şi pînă în prezent Biroul Vamal Chişinău este condus, pentru a doua oară, de către Mihail Filimon. Obiectivele şi sarcinile Biroului Vamal Chişinău nu pot fi realizate decît cu aportul colectivului Biroului Vamal, al

ITRANSIT cărui profesionalism, dedicaţie maximă şi integritate profesională sînt incontestabile, în cadrul căruia activează colaboratori menţionaţi cu distincţii de stat şi distincţii ale Serviciului Vamal. Pentru merite deosebite în activitatea organelor vamale şeful Biroului Vamal Chişinău, Mihail Filimon a fost menţionat cu distincţia de stat Medalia „Meritul Civic”. Pentru aportul personal deosebit în apărarea suveranităţii economice a Republicii Moldova, pe parcursul carierei profesionale, de distincţia departamentală supremă ”Colaborator Vamal de Onoare al Serviciului Vamal” s-au învrednicit Mihail Filimon, Andrei Bragă, Igor Creţu, Sergiu Suvac, Larisa Bodnari, Iurie Paladi, Andrei Profire, Alexei Palancean, Eugeniu Russu, Lilia Manescu, Antonina Cerneac. Pentru succese remarcabile în muncă le-a fost acor-

dată distincţia „Eminent al Serviciului Vamal” colaboratorilor: Oleg Alaiba, Ludmila Eşanu, Sergiu Cotorobai, Andrei Pleşca. Anul 2010 a fost unul remarcabil pentru Biroul Vamal Chişinău şi în aspectul activităţilor social-sportive desfăşurate în sistemul vamal. Ca urmare a consolidării eforturilor colectivului, Biroul Vamal Chişinău a obţinut locul I şi a preluat Cupa Spartachiadei Sportive a Serviciului Vamal. Competenţa profesională şi abnegaţia fiecărui colaborator vamal în parte şi, respectiv, a întregului colectiv, au servit drept pilon de bază în realizarea sarcinii primordiale a Biroului Vamal Chişinău – încasarea drepturilor de import–export. Astfel, în primul semestru al anului 2011 au fost încasate la buget 3014086,84 mii lei, ceea ce constituie 104,85 la sută din sarcina stabilită.

20Biroul ANI Vamal

Ungheni

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- Istoria vămii Ungheni este în strînsă legătură cu istoria oraşului Ungheni, care era o aşezare străveche din centrul Moldovei istorice, atestată documentar la 20 august 1462. De la bun început, prin poziţia sa geografică, Ungheniul, s-a pomenit situat la intersecţia unor importante căi comerciale, şi anume ale Marelui Drum Comercial Tătăresc, care venea din nordul Europei la Limberg (astăzi Lvov), pe la Iaşi, trecea apoi Prutul pe la marginea de sud a actualului oraş Ungheni, plecînd mai departe spre Chilia, Cetatea Albă şi Crimeea. Datorită acestui fapt primii domnitori ai Ţării Moldovei au decis să instituie în calea Drumului menţionat mai sus mai multe vămi, printre care una a fost Vama Domnească de la Ţuţora pe Prut, localitate situată la marginea oraşului Ungheni actual. Această vamă a existat pînă în secolul al XVI-lea. Odată cu ocuparea sudului Moldovei (Bugeacului) de către tătari, această vamă şi-a pierdut din importanţă, fiind deschise alte vămi în apropierea localităţii Ungheni, cum ar fi vămile de la Zagarancea şi cea de la Sculeni. Ultima a reuşit să se impună, mai ales în secolul al XVIII-lea, odată cu intensificarea relaţiilor Moldovei cu Imperiul Rus. Astfel, în 1812, cînd Moldova dintre Prut şi Nistru devine parte integrantă a statului rus, în luna septembrie vămilor Sculeni, Akkerman, Reni şi Noua Suliţă li se conferă statutul de vamă de prima categorie. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

onform legii emise la 28 mai 1823, provincia este împărţită în două districte vamale, paralel activînd şi linia vamală de pe Nistru. Hotarul districtului vamal Sculeni se întindea din regiunea Podolia pînă la linia de demarcaţie a judeţului Ismail, avînd în componenţa sa vămile: Leova, Sculeni, Lipcani şi Nouă Suliţă. Al doilea district era districtul vamal Ismail cu vămile Reni, Ismail, Chilia şi Akkerman. La data de 20 iunie 1823 printr-un decret al Senatului, în Basarabia este înfiinţată Direcţia Vamală. În anul 1875, odată cu darea în exploatare a căii ferate Chişinău-Ungheni, oraşul devenind poarta Imperiului Rus spre Occident, la 1 iunie 1875, punctul vamal de prima categorie de la Sculeni a fost transferat la Ungheni. În scurt timp vama Ungheni a devenit una dintre cele mai importante din Basarabia. În anii 1918-1944 activitatea vămii Ungheni este suspendată, apoi în perioada sovietică începe din nou a funcţiona ca vamă de primă categorie alături de altele 15 existente în tot spaţiul sovietic. La momentul declarării independenţei Republicii Moldova, în anul 1991, pentru Biroul Vamal Ungheni a început o

nouă etapă istorică. Fiind una dintre cele trei existente (vama Leuşeni şi vama internă Chişinău) în primii ani de activitate ai sistemului vamal al Republicii Moldovei, s-a ciocnit cu multiple obstacole ce ţineau de reforma financiară şi reglementarea valutară, influenţa pieţei externe, cu dezvoltarea şi intensificarea operaţiunilor de import–export–tranzit, facilitarea şi întărirea relaţiilor cu agenţii economici etc. În această etapă, Biroul Vamal Ungheni îşi îndreaptă activitatea în promovarea, pe toate căile, a politicii şi legislaţiei vamale, în asigurarea respectării reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi persoanelor peste frontiera vamală, în perceperea drepturilor de import–export şi în controlul şi supravegherea vamală. Astfel, atenţia vămii,

I20 ANI devine axată în rezolvarea problemelor de protecţie a pieţei interne şi stimulare a dezvoltării economiei naţionale, a producătorilor, agenţilor economici din teritoriu, la asigurarea securităţii economice a statului. La moment Biroul Vamal Ungheni are în subordine 5 posturi vamale (Postul vamal internaţional Sculeni (auto), Postul vamal internaţional Ungheni-Cristeşti (calea ferată), Postul vamal ZEL Ungheni, Postul vamal Călăraşi, Postul vamal Făleşti). În anul 2004, în componenţa Biroului Vamal Ungheni a fost trecută clădirea administrativă, care a suportat reconstrucţii în perioada anilor 2004–2006 şi postul vamal intern ZEL „Ungheni”. Peste trei ani, la 14 mai 2007, în baza Hotărîrii Guvernului RM nr. 357 din 23.04.2005 la reorganizarea Departamentului Vamal al RM în Serviciul Vamal al RM, în cadrul Biroului Vamal Ungheni a intrat Biroul Vamal Sculeni cu Postul vamal Făleşti. În ultimii ani efortul colaboratorilor biroului vamal este orientat la perfecţionarea tehnologiilor vamale în conformitate cu standardele europene. Dacă pînă în anul 1991 toate calculele şi registrele se efectuau manual, astăzi fiecare colaborator vamal foloseşte cu iscusinţă calculatorul, biroul vamal dispunînd de o reţea informaţională unică. În luna octombrie anul 2005 a fost implementat sistemul informaţional „Asycuda World” - o reţea integrată utilizată pentru perfectarea documentelor şi vămuirea mărfurilor. Anul 2010 a fost, în mare măsură, un an fructuos şi marcat de evenimente care au contribuit la buna funcţionare a sistemului în ansamblu şi la aportul încasărilor la bugetul de stat, cu toate că criza economică (ce a afectat şi ţara noastră) a lăsat o amprentă în bunul mers al lucrurilor, influenţînd în mod accentuat fluxul de mărfuri atît la import, cît şi la export. Datorită aplicării politicii vamale elaborate la nivel central a fost posibilă contribuirea la creşterea încasărilor la capitolul plăţilor vamale. În ultimul timp, posturile vamale de frontieră au fost dotate cu tehnică performantă destinată pentru efectuarea unui control vamal riguros. În acest sens la postul vamal Sculeni a fost pus în aplicare Scanerul cu sisteme de raze X-ray pentru efectuarea controlului vamal nedistructiv şi sporirea eficienţei în lupta cu contrabanda. În anul 2010 a fost creată zona de control vamal la terminalul “Cereale-Prut” pentru facilitarea procesului de vămuire a mărfurilor de agenţii economici. Anul 2010 a fost marcat de rezultate importante în domeniul contracarării fraudelor vamale. Spre deosebire de anul 2009, numărul depistărilor s-a majorat esenţial, cu aproximativ 93 la sută. Au fost depistate cazuri de contrabandă în proporţii deosebit de mari cu ţigări, cea mai impunătoare depistare fiind înregistrată la Postul vamal UngheniCristeşti al Biroului Vamal Ungheni, circa 102580 pachete. Anul 2010 a fost caracterizat, în mare parte, şi de traficul ilicit de mărfuri de larg consum. În particular, au fost cazuri de depistări a obiectelor preţioase (bijuterii, cristale), a aparatelor de uz casnic, obiecte numismatice (medalii, monede), obiectelor de cult (icoană), armelor şi muniţiilor, valută. Succesele obţinute în anii care au trecut s-au datorat, în mare parte, programelor şi proiectelor elaborate de Serviciul Vamal în colaborare cu organismele europene şi cele internaţionale, schimbului de experienţă şi măsurilor aplicate în scopul eficientizării activităţii vamale în ansamblu şi a fiecărui birou vamal în parte, contribuind, astfel, la dezvoltarea economică a statului.

20Biroul ANI Vamal

Bălţi

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- Istoria Biroului Vamal Bălţi începe la 01 iulie 1989, odată cu înfiinţarea Postului vamal Bălţi – subdiviziune teritorială a vămii Chişinău, având în componenţa sa un singur colaborator vamal – dl Nicolae Burbulea. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

ctivitatea de bază a postului a constat în deservirea agenţilor economici din întreaga zonă de Nord a Republicii Moldova. Proclamarea independenţei Republicii Moldova şi dezvoltarea relaţiilor economice externe au contribuit esenţial la majorarea volumului de lucru. Aceste circumstanţe au avut un impact pozitiv asupra activităţii postului vamal, personalul căruia a fost majorat până la şapte colaboratori. La 1 martie 1993 în temeiul ordinului Departamentului de Stat pentru Controlul Vamal al Republicii Moldova nr.103 a fost creată vama Bălţi. Aceasta deservea agenţii economici din zona de activitate a mun. Bălţi şi din raioanele Drochia, Glodeni, Făleşti, Floreşti, Rîşcani, Soroca, Sîngerei şi Teleneşti.

La 05 iunie 2003, în urma lichidării şi reorganizării birourilor vamale Bălţi şi Costeşti a fost înfiinţat Biroul Vamal „Nord” format din 6 secţii, 2 sectoare, 9 posturi vamale, cu un personal de bază în număr de 89 unităţi. La 17 martie 2007 conform Ordinului Serviciului Vamal nr.95-o, în urma reorganizării organelor vamale, a fost lichidat Biroul Vamal Soroca şi reorganizat Biroul Vamal „Nord”. Biroul Vamal Bălţi, aceasta era noua denumire după restructurare şi în componenţa lui intrau 12 secţii, 1 sector şi 17 posturi vamale. Activitatea Biroului Vamal Bălţi a fost începută întru-o încăpere închiriată cu o suprafaţă de 9 m2, cu o tehnică uzată şi fără un cadru legislativ bine determinat. În anul 2004 a fost dat în exploatare un sediu nou.

I20 ANI În prezent, efectivul Biroului Vamal Bălţi cu un număr de 130 de colaboratori, activează într-un sediu utilat în conformitate cu standardele europene, dotat cu tehnică şi aparataj de calcul performantă. Structura Biroului Vamal Bălţi include 7 secţii, 4 sectoare şi 15 posturi vamale, dintre care: 7 posturi vamale interne, 5 posturi vamale internaţionale, 1 post vamal intern de control şi 2 Zone Economice Libere. Frontiera zonei de activitate a Biroului Vamal se mărgineşte cu România, Ucraina şi Transnistria. În zona de activitate a instituţiei este şi Postul vamal Aeroport Mărculeşti.

În contextul creării unor condiţii favorabile pentru exercitarea obligaţiunilor de serviciu, conducerea Biroului Vamal Bălţi a trasat un set de obiective orientate la fortificarea securităţii economice a statului: întărirea disciplinei executorii şi de serviciu, sporirea eficienţei economico-financiare, acumularea veniturilor la bugetul de stat, calitate în procesul vămuirii, asigurarea calculării corecte a valorii în vamă a mărfurilor şi corectitudinea stabilirii codului mărfii, perfecţionarea schemei tehnologice de perfectare a declaraţiei vamale, întreprinderea măsurilor în vederea depistării, stabilirii, curmării, profilaxiei şi analizei fraudelor vamale.

20Biroul ANI Vamal

Leuseni

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- Situat la frontiera moldo-română la vestul Republicii Moldova, punctul de trecere Leuşeni îşi începe istoria între anii 1959-1961, cînd prin aceste locuri circula doar autobuzul Iaşi –Chişinău, căpătînd şi statutul de punct de trecere. Din 1964 pînă la 10 februarie 1978 figura în calitate de post vamal al vămii Ungheni, iar din 10 februarie 1978 şi pînă pe 4 ianuarie 1992 începe istoria propriu-zisă a vămii Leuşeni. Imediat după proclamarea independenţei şi suveranităţii ţării noastre la 4 septembrie 1991, odată cu intrarea în vigoare a Decretului Preşedintelui nr.189 din 03.09.91 „Cu privire la subordonarea instituţiilor vamale situate pe teritoriul Republicii Moldova” a fost dispusă trecerea tuturor structurilor vamale din teritoriu sub gestiunea Guvernului Republicii Moldova, compuse la acel moment din vama Ungheni, vama Leuşeni şi vama internă Chişinău. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

ntre anii 1995-1999 la BV Leuşeni a activat centrul de reciclare şi perfecţionare a cadrelor din sistemul vamal. În anul 1997, pe teritoriul vămii a fost creată o structură mai puţin obişnuită – muzeul de contrabandă. Ideea fondării acestui muzeu îi aparţine dlui Mereuţă Ion, pe atunci şef al vămii Leuşeni, iar ceilalți şefi de vamă, care s-au perindat de-a lungul anilor, au îngrijit şi au întregit cu noi exponate lăcaşul. Muzeul are 20 de standuri, unde sînt expuse peste 200 de obiecte şi mostre de mărfuri de contrabandă, arme, obiecte de uz personal, care au servit drept ascunzişuri

pentru valută, muniţii şi obiecte din aur. De fapt, fiecare exponat din muzeu îşi are istoria sa şi merită o descriere aparte plină de învăţăminte pentru cei care se mai lasă ispitiţi de nelegiuiri. Muzeul este parte componentă a procesului de reciclare a angajaţilor Serviciului Vamal. Aici vin cei tineri pentru a vedea pe „viu” cum este sfidată legea şi bunul simţ. Cei care au pus temelia activităţii vamale sînt consideraţi veteranii biroului vamal, avînd în spate mai bine de 30 de ani de activitate, printre aceştia putem enumera cîţiva din ei: Mocanu Mihail, Rotaru Gheorghe, Ciobanu Uliana, Daradaica Gheorghe, Rusu Raisa.

I20 ANI Vama Leuşeni este unul dintre cele mai mari birouri vamale, clasîndu-se pe locul al doilea după Biroul Vamal Chişinău, atît ca mărime, cît şi ca importanţă. În statul de funcţie se numără 143 unităţi, în prezent activînd 102 colaboratori vamali şi 43 persoane personalul tehnic. Pe parcursul ultimilor ani de activitate organele vamale au înregistrat o dezvoltare continuă şi stabilă, perfecţionîndu-şi formele de activitate, însuşind tehnologiile moderne, aplicate pe plan internaţional. Începînd cu anul 2002, în cadrul BV Leuşeni sînt implementate noi tehnologii informaţionale de activitate vamală - programul „Frontiera” şi sistemul ,,Asycuda World”. Un rol important în istoria activităţii antifraudă a Biroului Vamal Leuşeni constituie implementarea ca mijloc de control nedistructiv a scanerului mobil ,,Rapiscan X-Ray Eagle Mobile”, ca rezultat în perioada anilor 2010-2011 fiind depistate şi confiscate peste 300 mii de pachete de produse de tutungerie în valoare de peste 1603670 lei MDL, de ex.: în noiembrie 2010, în rezultatul verificării unui camion care se deplasa din R. Moldova în România cu ,,butelii din sticlă” s-au depistat tăinuite, camuflate în palete cu butelii 127 000 pachete de

produse de tutungerie; în decembrie 2010, în podeaua şi tavanul unei semiremorci frigorifice s-au depistat tăinuite 77280 pachete de produse de tutungerie; în iunie 2011, în rezultatul verificării unei semiremorci care transporta anvelope noi din Ucraina în România în podeaua acesteia în spaţiul special amenajat, fabricat artizanal s-au depistat nedeclarate 11466 pachete de produse de tutungerie. De asemenea, este de apreciat implementarea Planului de cooperare şi Protocolului adiţional la acesta semnat între Serviciul Vamal al R. Moldova şi Autoritatea Naţională a Vămilor din România, în rezultatul activităţii comune fiind contracarate tentative de trecere ilegală peste frontiera vamală a mărfurilor interzise: în noiembrie 2010, au fost reţinute în vederea confiscării 5530 tablete de steroizi anabolizanţi din grupa ,,methandrosteron”; în ianuarie 2011, au fost depistate 115 gr. canabis ascunse în bagajele de cală ale unui călător dintr-un autocar care se deplasa din R. Moldova în Italia. În contracararea fraudelor vamale un rol aparte îi revine antrepozitului vamal public Leuşeni, care pus în acţiune în acest an a creat posibilitatea efectuării unui control vamal minuţios a loturilor de marfă transportate în camioane de mare tonaj.

20Biroul ANI Vamal

Cahul

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- În conformitate cu punctul 7 al Regulamentului despre Departamentul de stat pentru Controlul Vamal, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova de la 16.04.1991 nr.181 şi în legătură cu ratificarea Convenţiei între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României despre călătoriile reciproce a cetăţenilor prin punctele de trecere - Costeşti, Sculeni, Stoianovca, Cahul şi Giurgiuleşti, dar şi ca urmare a reorganizării vămilor Chișinău, Leuşeni şi Ungheni, a fost emis ordinul nr. 4-a din 04.01.1992 „Cu privire la formarea instituţiilor vamale ale Departamentului pentru Controlul Vamal „ prin care a fost fondat Biroul Vamal Cahul. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

a începuturi un colectiv de 11 colaboratori aveau sarcina de a transpune în practică prevederile Acordului Guvernamental, privind intrarea şi ieşirea prin punctul de trecere destinat micului trafic de călători pe baza buletinelor de identitate dintre cele două state. Din 1992 în componenţa biroului vamal şi-a început activitatea Postul vamal Cantemir, care deservea trenul de pasageri pe ruta Cantemir-Fălciu, puţin mai tîrziu, la 01 iulie 1993, în cadrul Biroului Vamal Cahul au fost instituite încă 2 posturi vamale - Postul vamal Taraclia şi Postul vamal Mirnîi. În anul 2007, a fost reorganizată şi aprobată Structura organelor vamale subordonate Serviciului Vamal, prin care au fost comasate şi formate 8 birouri vamale, printre care şi Biroul Vamal Cahul. Suportînd un şir de modificări, la momentul actual Biroul Vamal Cahul este format din 24 posturi vamale şi anume: 10 posturi de frontieră cu statut interstatal şi internaţional, 7 posturi vamale interne, inclusiv 3 Zone Economice Libere, 3 posturi feroviare, 1 post naval pasageri şi Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti.

Pe parcursul anilor de activitate Biroul Vamal Cahul a înregistrat rezultate palpabile în domeniul apărării securităţii economice a ţării. Graţie eforturilor susţinute ale membrilor colectivului, care îmbină cu succes tradiţiile, experienţa înaintată a vameşilor consacraţi, mijloacele tehnice şi entuziasmul tinerilor specialişti a fost posibilă direcţionarea activităţii pentru contracararea fraudelor vamale, perceperea drepturilor de import şi de export, certificarea originii mărfurilor exportate, efectuarea controlului vamal, protecţia proprietăţii intelectuale. Activitatea Biroului Vamal Cahul poate fi oglindită în cifrele înregistrate la finele anului 2010 - 568 de cazuri de contracarare a fraudelor vamale, dintre care 24 de sesizări cu privire la infracţiuni, 232,7165 mil. lei percepuţi cu titlu de drepturi de import/export, 3775 de certificate de origine eliberate pentru mărfurile exportate, supuse controlului vamal 2865.072 mii pasageri, 25346 autocare, 716188 autoturisme, 135642 autocamioane, 6934 vagoane pasageri, 60521 vagoane marfă, 829 nave fluviale, 3 cazuri de reţinere a mărfurilor presupuse a aduce atingere drepturilor de proprietate intelectuală.

ITRANSIT Tema numﾄビului

20Biroul ANI Vamal

Briceni

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- Biroul Vamal Briceni a fost creat în anul 1991 cu includerea prin comasare în componenţa lui a vămii Ocniţa în urma reorganizării din 17.05. 2007. Astfel, istoria activităţii Biroului Vamal Briceni începe imediat după proclamarea independenţei ţării noastre, cînd a intrat în vigoare Decretul Preşedintelui RM nr. 189 din 03.09.1991 „Cu privire la subordonarea instituţiilor vamale situate pe teritoriul RM”. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

a sfîrşitul lunii septembrie 1991, în componenţa Departamentului Vamal şi-au început activitatea 4 posturi vamale în raionul Briceni la frontieră cu Ucraina: Posturile vamale Criva, Briceni, Larga şi Grimăncăuţi cu 18 colaboratori, conduşi de responsabilul de aceste posturi la acel moment Mihail Gnatiuc. În raionul Ocniţa şi-au început activitatea 3 posturi vamale direct subordonate Departamentului Vamal: Posturile vamale Otaci-Moghiliov-Podolsc (auto), Ocniţa-Sokireanî (c/f) şi Ocniţa-Bîrnova, unde au fost angajaţi 13 colaboratori.

Posturile vamale formate în regim de urgenţă, erau amplasate în vagonaşe în apropiere de frontieră. În anul 1993 la 1 martie, prin ordinul Departamentului Vamal nr.103 în scopul îndeplinirii Hotărîrii Guvernului R.M. ”Cu privire la schimbarea regimului U.R.S.S.”, pentru declararea şi efectuarea controlului vamal de stat a mărfurilor şi bunurilor materiale importate sau exportate de agenţii economici din RM la frontieră cu Ucraina, au fost create instituţiile vamale Briceni şi Ocniţa. Prin urmare, anul 1993 este un an important în stabilirea şi formarea deplină a structurii organizatorice, a crescut numărul colaboratorilor vamali pînă la 60

ITRANSIT colaboratori la Biroul Vamal Briceni şi respectiv 55 colaboratori la Biroul Vamal Ocniţa. Prin semnarea la 20.03.1993 a Acordului între Guvernul RM şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei „Cu privire la punctele de trecere a frontierei vamale”, la vama Briceni au fost formate 4 posturi vamale noi: Lipcani – auto, Medveja – feroviar, Bulboaca, Edineţ intern şi la Biroul Vamal Ocniţa 4 posturi vamale noi: posturile vamale interstatale Clocuşna-Sokireanî şi Naslavcea –Voloşkova, Postul feroviar internaţional Ocniţa calea ferată şi Postul vamal Donduşeni intern. La 28 decembrie 2000 printr-un ordin al Departamentului Vamal, vama Briceni se transformă în Biroul Vamal Briceni, în cadrul căruia activează 105 colaboratori şi respectiv vama Ocniţa în Biroul Vamal Ocniţa cu un efectiv de 101 colaboratori. Astfel, de la instituire şi pînă în anul 2002 Biroul Vamal Briceni este condus de Mihail Gnatiuc şi Biroul Vamal Ocniţa de către Alexandru Popov.

Pe parcursul anilor 2001-2007 Biroul Vamal Ocniţa a deţinut locul doi în sistemul vamal după nivelul încasărilor la buget. În toamna anului 2005 în urma operaţiunii petrecute de către Serviciul Vamal şi Biroul Vamal Briceni, a fost reţinută o partidă mare de bani din Transnistria, doi vameşi, participanţi activi la această operaţiune, prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova au fost decoraţi cu Ordinul „Meritul Civic”. La data de 17.05.2007 prin ordinul Directorului General nr.517-p Biroul Vamal Ocniţa şi Biroul Vamal Briceni au fost comasate într-un singur birou Biroul Vamal Briceni cu sediul în or. Briceni, numărînd la moment 235 colaboratori. Structura este constituită din 17 posturi vamale: 5 posturi vamale interne, 2 posturi vamale cu statut interstatal şi 9 posturi vamale cu statut internaţional.

20Biroul ANI Vamal

Centru

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- Biroul Vamal Centru, parte componentă a Serviciului Vamal al Republicii Moldova, a fost fondat în anul 2005 în rezultatul lichidării Biroului Vamal Zona Antreprenoriatului Liber „Expo-Business Chişinău”, avînd ca bază juridică Ordinul Serviciului Vamal nr. 887-c din 12.08.2005. Reorganizarea respectivă a creat iminenţa includerii în subordinea Biroului Vamal Centru a posturilor vamale interne de control şi a reprezentanţelor raionale anterior aflate în subordinea biroului vamal lichidat şi includea Posturile vamale „Tracom”, Bulboaca, Hîrboveţ-Anina, Gura-Bîcului, Anenii Noi, care, în rezultatul reformei structurale, au fost incluse în componenţa Biroului Vamal Bender. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

ctualmente, în cadrul Biroului Vamal activează 160 de colaboratori cu cele mai diversificate zone de acţiune şi cu un număr mare de subdiviziuni care activizează pe un teritoriu extins, incluzînd Posturile vamale interne: CriuleniTraseu; Criuleni-Pod; Molovata; Vadul lui Vodă deservind raioanele Ialoveni, Străşeni, Criuleni, Orhei, Rezina. Specific Biroului Vamal Centru, în comparaţie cu majoritatea celorlalte birouri vamale este spectrul larg al acţiunilor vamale. Ori, posturile vamale interne de control amplasate la frontiera administrativă cu regiunea transnistreană, cu risc sporit, activează în regim non-stop, punînd pe seama organului vamal atribuţiile tuturor organelor ce activează la frontieră. Aici se include şi Zona Economică Liberă, cea mai mare din Republica Moldova, rezidenţii căreia se ocupă cu producerea şi cu prestarea de servicii în diverse sfere de activitate. Un alt aspect, care se solicită a fi reiterat este însăşi predestinaţia Biroului Vamal Centru orientată spre promovarea exportului din interiorul ţării. Semnalăm faptul că Biroul Vamal Centru este unicul cu sediu central în locaţiune, nedispunînd deocamdată de un edificiu propriu. Au fost create 3 zone de control la Posturile vamale Străşeni, Ialoveni şi Orhei. În prezent, colaboratorii posturilor vamale nominalizate îşi desfăşoară activitatea în edificii noi, utilate modern. Totodată, la Posturile vamale Criuleni-Traseu, Criuleni-Pod şi Rezina-Pod au fost instalate sisteme video. În scopul informatizării tuturor operaţiunilor vamale, inclusiv managementul riscurilor, controlul valorilor declarate, stabilirea taxelor, automatizarea şi controlul operaţiunilor de tranzit a fost implementat Sistemul Informaţional de vămuire „ASYCUDA World” şi „Economist”. Colaboratorii Biroului Vamal Centru manifestă un grad ridicat de integritate, abilităţi manageriale şi se bucură de

respectul agenţilor economici, cu concursul cărora fiind realizate un şir de progrese, inclusiv supraexecutarea sarcinii bugetare. Pe parcursul ultimilor 2 ani Biroul Vamal Centru a fost dotat cu tehnică la nivelul standardelor europene, utilizează scanere, computere şi reţele de telecomunicaţii de viteză mare pentru a atinge obiectivele de siguranţă a consumatorilor şi facilitare a comerţului. Administraţia biroului vamal menţine primordial obiectivul de aprovizionare cu sisteme de tehnologie informatică şi noi metode de îmbunătăţire a muncii şi a eficienţei. Deşi activează o perioadă relativ scurtă de timp, biroul vamal a reuşit să-şi realizeze eficient tradiţionalul rol de colector de taxe de import şi de export, a monitorizat transportul internaţional de bunuri şi a asigurat securitatea şi siguranţa cetăţenilor. Este incontestabilă şi contribuirea efectivă la combaterea fraudei, contrabandei, crimei organizate şi a terorismului.

ITRANSIT Tema numﾄビului

20 ANI Centrul de instruire a colaboratorilor vamali

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- Un factor de succes în îmbunătăţirea activităţii Serviciului Vamal al Republicii Moldova a fost crearea unui sistem eficient de instruire şi recalificare, avînd ca premisă dezvoltarea nivelului dorit de competenţă şi performanţă al unei administraţii vamale naţionale moderne. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

entrul de Instruire a colaboratorilor vamali (CICV) a fost creat prin Ordinul Directorului General al Serviciului Vamal al Republicii Moldova nr. 407-O pe 19 octombrie 2007, inaugurat oficial pe 06 decembrie 2007, demonstrînd voinţa conducerii Serviciului Vamal de a investi în capitalul uman şi intenţia de a crea toate condiţiile necesare instruirii unui personal competent, profesionist, disciplinat şi responsabil.

În cei 3 ani de activitate, instituţia a avut o evoluţie calitativ nouă, fiind considerat un centru de promovare a politicii vamale în vederea asigurării securităţii economice a statului. Infrastructura Centrului include săli de studii specializate în domeniul sistemelor informaţionale, sală lingofonică, sală de protocol, bibliotecă, sală de forţă, teren de sport şi un complex hotelier cu condiţii decente pentru 22 de persoane.

ITRANSIT La moment, centrul este unica instituţie în cadrul căreia se promovează o viziune nouă, o abordare complexă şi o concepţie modernă asupra societăţii contemporane, la care personalul vamal este în măsură să reacţioneze în mod adecvat şi în termeni rezonabili la noile provocări şi cerinţe impuse de standardele europene. Misiunea Centrului de Instruire a colaboratorilor vamali constă în satisfacerea necesităţilor de instruire iniţială a personalului nou angajat şi perfecţionarea profesională continuă a colaboratorilor vamali prin dezvoltarea capacităţilor şi adaptarea cunoştinţelor la modificările cadrului legal-normativ şi cel instituţional. Un aspect important al activităţii îl constituie politica de perfecţionare şi autoperfecţionare a cadrelor didactice, astfel încît ele să contribuie la elaborarea programelor de studii şi a suporturilor didactice de curs, aplicînd în practică elemente novatoare de instruire, precum şi cele mai noi metode de predare. De la fondare şi pînă în prezent au beneficiat de cursuri de formare iniţială şi perfecţionare profesională continuă 2380 de colaboratori vamali. Pentru a asigura un nivel calitativ înalt al procesului de studii, o atenţie deosebită se acordă extinderii şi diversificării relaţiilor internaţionale şi desfăşurării activităţilor comune în procesul educaţional, fiind încheiate acorduri de colaborare, iar personalul Centrului participă la instruiri organizate de către alte instituţii similare, în ţară sau străinătate. Schimbul de experienţă cu omologii de peste hotare, participarea activă în programele regionale şi europene aflate în derulare, vizitele reciproce şi studierea bunelor practici sînt binevenite în contextul procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. Actualmente, conceptul instruirii corespunde standardelor naţionale şi internaţionale. Planurile şi programele de învăţămînt au fost revăzute şi ajustate la cerinţele profesionale şi necesităţile de instruire a colaboratorilor vamali, care includ o gamă variată de tematici şi subiecte de studiu, acoperind întreaga sferă de activitate vamală.

Formarea profesională se organizează în mod distinct pe niveluri de pregătire şi specialităţi, ţinîndu-se cont de obiectivele strategice de dezvoltare instituţională a sistemului vamal naţional, de competenţele de bază ale personalului, de posibilităţile lor de promovare profesională precum şi de cerinţele înaintate pentru funcţiile pe care aceştia le exercită. În mare parte, activităţile de instruire sînt realizate cu susţinerea financiară a Organizaţiei Mondiale a Vămilor şi Misiunii EUBAM. Un avantaj l-ar constitui implementarea platformei e-learning, o formă de învăţămînt adaptată la nevoile fiecărui auditor. Platforma va permite pregătirea personalului la distanţă, facilitînd accesul la cursuri on-line în orice moment, precum şi verificarea sau testarea nivelului de însuşire a cunoştinţelor. Administraţia Centrului de Instruire pledează pentru îmbunătăţirea vizibilă a calităţii activităţii vamale în toate ipostazele sale, astfel încît sistemul vamal naţional să ofere servicii de calitate cetăţenilor din întreaga lume şi tuturor celor care vor interacţiona cu Serviciul Vamal prin intermediul angajaţilor vamali la frontieră.

20 ANI Centrul

chinologic

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- Specialiştii afirmă că şi în mileniul trei nimic nu poate contracara mai eficient contrabanda cu droguri, cu produse psihotrope, precum şi cu dispozitive explozive decît... un cîine special instruit. Prietenii patrupezi nu sunt de înlocuit cu nici un dispozitiv performant. Țara noastră nu este o excepţie. Ca şi organizaţiile internaţionale vamale, ea urmăreşte scopul consolidării luptei împotriva traficului ilicit de droguri utilizînd cîini special antrenaţi. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

entrul chinologic al Serviciului Vamal al Republicii Moldova creat în anul 2007, amplasat în oraşul Ocniţa, actualmente dispune de 13 cîini de serviciu antrenaţi în domeniul antidrog, care sunt utilizaţi la depistarea drogurilor ascunse în bagaje, autoturisme, autocare, autocamioane, containere, colete poştale internaţionale, şi 4 cîini antitabac folosiţi la descoperirea produselor de tutungerie. De menţionat că fenomenul contrabandei cu produse de tutungerie îşi lasă amprenta sa nefavorabilă asupra imaginii Republicii Moldova, ea fiind considerată una din ţările din care provin ţigările pe piaţa neagră a Uniunii Europene. Serviciul Vamal, fiind preocupat de respectarea legislaţiei vamale şi fiscale în vigoare în baza Planului de combatere a traficului ilicit a produselor de tutungerie a creat o nouă subdiviziune „Sectorul antitabac” şi a procurat prin intermediul unei companii producătoare de ţigări 4 cîini antitabac. Pe parcursul celor 4 ani de activitate colaboratorii Centrului chinologic s-au ghidat de cadrul normativ al Serviciului Vamal. În conformitate cu Planul de activitate a Centrului chinologic pe cei 4 ani, au fost efectuate 930 acţiuni operative în posturile vamale, ca rezultat fiind depistate 17 cazuri ce ţin de păstrarea, consumarea, realizarea şi traficarea ilicită a substanţelor narcotice. În final, au fost intentate 9 cauze penale conform art.217 al Codului Penal al Republicii Moldova.

Pentru instructorii canini este importantă pregătirea acestora în cadrul ”Centrul de instruire a colaboratorilor vamali”, de către experţi din străinătate. Inspectorii chinologi au ascultat 18 prelegeri teoretico-practice cu tematica ,,Depistarea şi combaterea traficului ilicit de droguri”. De exemplu, un instructor trebuie să ştie că în conformitate cu standardele europene cîinele în vîrstă de 3-4 ani trebuie să lucreze 6-7 ore pe zi cu întreruperi de 15-20 minute. După care patrupedul are nevoie de odihnă, în caz contrar i se reduce semnificativ eficacitatea în procesul de căutare a produselor psihotrope. În acelaşi context este foarte important să ţinem cont şi de parametrii de temperatură, căci, dacă animalul îngheaţă, el nu mai simte nici o dorinţă de a-i face pe plac stăpînului său, deci, nici nu manifestă vreun interes în găsirea drogurilor. Anume din acest motiv rasa cîinilor este aleasă în dependență de climat. Victor Popovici, șeful Centrului chinologic, a afirmat că cea mai rezistentă rasă este ciobănescul german; această rasă este versată, rezistentă și de ajutor la depistarea drogurilor și a explozivelor. Apropo, aceasta a fost prima rasă implicată în activitatea de căutare. Informația a fost găsită în niște documente germane datate cu sec. al XIX-lea. Cu toate acestea, acest lucru nu înseamnă că reprezentanții altor ”specii” nu pot fi utilizați în managementul performanței infrastructurii vamale a Republicii Moldova. În condițiile climaterice ale R. Moldova se simt confortabil cîinii de rasă Labrador. Cîinii din această rasă au fost utilizați pentru a căuta droguri în anii 1970, datorită capacităților deosebite în căutare. Mai apoi ei au avut rezultate remarcabile în depistarea explozivelor. ”Labradorii” sînt loiali, răbdători, dotați cu un instinct de căutare foarte bine dezvoltat, sînt dornici de a lucra. Da, rasa este importantă, dar contează mai mult cum este instruit patrupedul și dacă sunt luate în considerare capacitățile acestuia. Alimentația este unul din factorii-cheie ce determină eficiența în procesului de căutare. Cîinii din cadrul Centrului chinologic sunt alimentați doar cu hrană uscată compoziția căreia este concepută special pentru cîini adulți, profesioniști.

ITRANSIT

20 ANI Responsabilitate, devotament, abnegație și dragoste față de amicii patrupezi - acestea sînt calitățile ce fundamentează relațiile între un instructor chinolog și un cîine. De menționat că fiecare vameș chinolog are grijă (instruire, hrană, curățenie, plimbare etc.) de patrupedul care îi este de ajutor. Din propria experiență șeful centrului Chinologic a mărturisit că în procesul de creare a unui duet ”instructor+cîine” mai complicată este pregătirea vameșului decît a cîinelui.

În baza planului de combatere a traficului ilicit a produselor de tutungerie, în 2011 a fost adoptată hotărîrea ca în cadrul Centrului chinologic să activeze şi câini de serviciu antrenaţi în vederea depistării ţigaretelor. În perioada martie-iunie a anului curent, un grup de colaboratori vamali au beneficiat de un curs de instruire teoretico-practică în Republica Cehă, fiind finanţaţi de unul dintre cei mai mari producători de ţigarete - Compania Japan Tabacco Internaţional. Pe data de 22 iulie, 2011 în oraşul Ocniţa, la sediul Centrului chinologic, a avut loc trecerea inspectării generale a efectivului Centrului chinologic şi a inspectorilor chinologi din birourile vamale ale Serviciului Vamal al Republicii Moldova. Programul a cuprins un şir de exerciţii demonstrative şi de ascultare în grup cu cîinii de serviciu a întregului efectiv al inspectorilor chinologi ai Serviciului Vamal. După prezentarea fiecărui inspector chinolog cu cîinele de serviciu au fost efectuate exerciţii de căutare a drogurilor şi produselor de tutungerie la unităţile de transport, în teren liber, bagaje, încăperi şi la grupuri de persoane. În cadrul prezentării au fost demonstrate încăperile de serviciu ale Centrului chinologic, hrana uscată în asortiment, conservele pentru cîinii de serviciu, - baza tehnicomaterială destinată antrenamentului în realizarea condiţiilor optime pentru desfăşurarea acestei activităţi, inventarul veterinar, materialul metodologic aplicat în procesul de instruire a cîinilor, precum şi volierele mobile, dubiţa specializată ce sînt utilizate la transportarea cîinilor de serviciu.

I20 ANI

20 ANI Podul care a unit, uneşte şi va uni destine şi năzuinţe

Istoria podului Rădăuţi Prut – Lipcani

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- La 15 februarie 2010 în oraşul Lipcani a fost deschis şi şi-a început activitatea un nou post vamal internaţional, care se numește „Postul vamal LipcaniRădăuţi”. Postul, care este o subdiviziune a Biroului Vamal Briceni, se află în partea de sud-vest la intrarea în Lipcani pe traseul internaţional Chişinău-Brest, cu adresa poştală „str.Libertăţii 31 A”. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

eschiderea punctului vamal Lipcani - Rădăuţi Prut a stimulat circulaţia persoanelor şi a mărfurilor spre piaţa europeană de desfacere, îndeosebi a contribuit la dezvoltarea economică a raionului Briceni. Un alt aspect al utilităţii şi comodităţii acestei infrastructuri este stabilirea contactelor transfrontaliere cu românii din actuala regiune Cernăuţi, care zilnic traversează postul vamal pentru a-şi alimenta mijloacele de transport şi pentru a cumpără cele necesare de la piaţa din Lipcani. În anul 2000 Comisia Europeană, pornind de la existenţa Protocolului moldo-român din 1993, le-a alocat guverne-

lor de la Chișinău şi Bucureşti, prin programele TACIS şi PHARE, suma de 11 milioane de euro, dintre care 8 milioane i-au revenit Republicii Moldova şi 3 milioane României. În noiembrie 2005 a fost demarată investiţia “Refacerea podului Rădăuţi Prut – Lipcani“ scopul căreia este de a redeschide vechile căi de comunicaţii, ceea ce va duce la întărirea relaţiilor economice şi va oferi localităţilor de pe ambele maluri ale Prutului o altă perspectivă. Populaţia din acest teritoriu speră că deschiderea podului pentru circulaţie şi a postului vamal se va răsfrînge pozitiv asupra dezvoltării urbei şi localităţilor din împrejurimi, vor putea fi atrase mijloace financiare suplimentare.

I20 ANI Podul este reconstruit pentru clasa E de încărcătură şi poate să reziste la o greutate de 80 de tone şi a fost prevăzut şi pentru trecerea pietonală. Rampa podului are pe ambele maluri ale Prutului 10,5 metri şi în baza ei a fost edificată infrastructura Postului vamal “Lipcani”, care a căpătat statutul de punct de trecere a frontierei cu calificativul “internaţional”. Partea moldovenească a încheiat toate lucrările de infrastructură legate de trecerea frontierei şi organizarea controlului vamal, postul Lipcani devenind unul dintre cele mai moderne de la frontiera cu România, fiind înzestrat cu mijloace electronice performante, conform exigenţelor europene în domeniu. Până la darea în exploatare a podului reconstruit cu posturile vamale pe ambele maluri, agenţii economici din teritoriu se confruntau cu o situaţie dificilă, întrucât cel mai apropiat punct vamal de trecere spre România, Costeşti-Stânca, se află la circa 120 de kilometri de oraşul Briceni. În această zonă de nord a republicii noastre existau mai multe puncte vamale de trecere spre Ucraina şi nici unul spre România. În prezent, pentru cei 684 de kilometri de frontieră cu România, Republica Moldova are 8 puncte de trecere a frontierei comune (Giurgiuleşti-Galaţi, Cahul-Oancea, Cantemir-Fălciu, Leuşeni-Albiţa, Ungheni-Nicolina, Sculeni-Sculeni, CosteştiStânca şi de la 15 februarie 2010 – Lipcani-Rădăuţi), iar pentru cei 1222 de kilometri de frontieră cu Ucraina - 17 puncte, dintre care 8 în partea sudică, 4 în partea estică (transnistreană, pentru 453 de kilometri) şi 5 în partea nordică a frontierei comune. Aveam astfel o medie de 97 de kilometri şi 714 de metri între punctele de trecere a frontierei moldoromâne şi o medie de 71 de kilometri şi 882 de metri între punctele de trecere a frontierei moldo-ucrainene. În perioa-

da interbelică, când Prutul nu constituia o frontieră, pe acest râu au existat 22 de poduri, (15 dintre care au fost distruse), ceea ce însemna o distanţă medie dintre punctele de trecere a frontierei de 31 de kilometri şi 90 de metri, de trei ori mai puţin decât în prezent. Odată cu deschiderea punctului de trecere a frontierei, distanţa medie dintre punctele de trecere a frontierei moldo-române se reduce substanţial şi constituie 85 de kilometri şi 500 de metri. În prezent, podul este reparat la un înalt nivel tehnic, are o lungime de 246 de metri, o lăţime de 10,8 metri, dintre care 7,8 metri sînt parte carosabilă în două benzi de trafic şi 1,5 metri sînt destinate celor două trotuare laterale, întrucît podul a fost prevăzut şi pentru trecerea pietonală.

Unele surse istorice arată că denumirea “Podul Lipcanilor” este atestată încă pe la 1654. Probabil pentru că anume aici era trecerea peste Prut a unui mare drum comercial care venea dinspre Polonia prin Drepcăuţi (Zălucea) şi apoi o lua spre Dorohoi şi mai departe la sud spre vechiul Pont Euxin. Şi pe hărţile lui Dimitrie Cantemir această denumire este păstrată. Istoria nu ne comunică nimic cîteva secole despre această arteră peste rîul Prut. Conform altor surse Podul Rădăuți Prut – Lipcani a fost construit în anul 1937. Cînd a început ce-l de-al Doilea Război Mondial, prima pierdere pe care au suportat-o Lipcanii a fost podul de peste Prut, aruncat în aer de către Armata Roşie în retragere. Nemţii îl restaurează şi tot ei îl aruncă în aer în 1944.

20 ANI Истории

связующая нить

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- История, по мнению известного испанского писателя Мигеля де Сервантеса Сааведры – это сокровищница деяний, свидетельница прошлого, пример и поучение для настоящего, а также предостережение для будущего. Столетия не изменили ни актуальности этого высказывания, ни области применения: не зная прошлого, сложно создавать будущее, - даже в такой узкоспециализированной области, как таможенное дело. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

ля сохранения истории одного из стратегических ведомств страны, создания связующей нити времен, культивирования уважения к прошлому и передачи духовных ценностей в таможенном деле 28 ноября 2007 года при Таможенной службе Молдовы был создан музей. А его руководителем назначен полковник Таможенной службы, заместитель начальника Управления менеджмента и международных отношений Петр Костин, который за четыре года не только существенно пополнил коллекцию музея, но и вывел музей на международный уровень. У ИСТОКОВ ТАМОЖЕННОГО ДЕЛА Возникновение таможни, как органа государства, напрямую связано с развитием торговли и необходимостью обеспечения контроля за перемещением товаров из одних стран в другие. Стали устанавливаться определённые правила провоза товаров и уплаты в госказну таможенных пошлин и сборов с ввозимых и вывозимых из страны товаров. Вскоре это потребовало создания специальных государственных учреждений - таможен. В дальнейшем формирование и систематизация таможенных законов в разных странах происходили с различной интенсивностью, но на современном этапе абсолютно все государства мира имеют свои таможни и таможенные правила. Слово «таможня» произошло от тюркского «тамга», означавшего у кочевых народов Средней Азии клеймо, которое обычно ставилось на различные предметы в качестве знака собственности. Ключевым этапом в развитии таможенного дела в Молдове является зарождение молдавского государства, становление пограничной и таможенной служб. Именно тогда были заложены основные принципы работы таможни. По словам Петра Костина, впервые границы Молдовы обозначены по распоряжению господаря Романа I Мушата, известного тем, что расширил гра-

ницы Молдавского княжества на юге до устья Дуная и Черного моря. Именно во времена его правления часть территории между Прутом и Днестром вместе с крепостями Килия и Четатя-Албэ вошла в состав Молдавского княжества. В связи с этим знаменательным событием в 1392 г. воевода Роман был титулован как «великий самодержавный милостию Божею господин Иоанн Роман воевода, обладая землею молдавскою от планины до моря». Второй документ, свидетельствующий о наличии четкой государственной границы и пунктов ее перехода – таможен – датирован 1495 г. Великий молдавский государь Штефан чел Маре издал грамоту «Об установлении власти», в которой впервые упоминается установление власти внутри страны, а также определение государственных границ. Правда, стоит напомнить, что до XIV века территория современной Молдовы была частью владений различных племенных союзов (гето-даки, готы, анты) и государственных образований (Древнерусское государство, Галицкое княжество, Золотая Орда), со второй половины XIV века страна была в составе Молдавского

ITRANSIT

20 ANI княжества, а в XVI-XVIII веках - под властью Османской империи. Соответственно менялось и расположение государственной границы, вводились коррективы в деятельности таможенных органов и пр.

СОКРОВИЩНИЦА ТАМОЖНИ Музей таможни поделен на пять исторических эпох, в которых представлены справки, документы, предметы и целые коллекции предметов, так или иначе связанных с деятельностью таможни в различные исторические периоды. Например, широко представлен в музее период правления Штефана чел Маре. Копья, булавы, стрелы и другие «средства» обороны экспонированы в оригинале, а отдельной гордостью музея является единственная в республике точная копия оригинала стяга - боевого знамени Штефана чел Маре. К слову, оригинал знамени, по распоряжению руководства страны, будет доставлен в нашу страну из Румынии на период празднования 20-летия со Дня независимости Молдовы. Период правления Штефана чел Маре (1457-1504 гг.) остается непревзойденным по размаху крепостного строительства в Молдове. Оборонительные сооружения княжества отвечали всем требованиям военноинженерного искусства, и могут соперничать с лучшими образцами европейского крепостного зодчества. В XV-XVI вв. крепости были важным звеном в военной организации страны и в большинстве случаев представляли собой приграничную систему страны. Главные опорные пункты оборонной системы - каменные крепости – были рассредоточены на территории всего государства по линии Днестра и вблизи него (Хотин, Орхей, Белгород), возле Прута (Цетин), внутри страны со стороны Трансильвании (Сучава, Нямц, Роман) и в устье Дуная (Килия - Ликостомо). В них же располагались и молдавские таможни. Во главе крепостей стояли представители господаря – пыркэлабы. В основном, они отвечали за содержание крепостей, обеспечение городской безопасности, организацию сопротивления врагам и др. В их же обязанности входило таможенное администрирование: они диктовали таможенную политику, определяли таможенные сборы, правила перехода границы. Самый ранний период истории таможни представлен различными предметами измерений товаров, пе-

ревозимых через границу молдавского государства: от греко-римских, которым около 2300 лет, до больших весов, которые очень похожи на своих современных «собратьев». Здесь же можно увидеть первые пломбы для товаров, которые также принципиально не отличаются от современных аналогов. Петр Костин рассказывает, что самые значительные реформы в системе управления государством, в том числе в таможенной системе, осуществил господарь Константин Маврокордат (1769 г.). Он впервые структурировал систему государственного управления и утвердил «бюджетную систему государственного финансирования таможенных служащих». В этот период была создана «система» таможенного контроля, подведомственная и подчиняющаяся господарю. А молдавский господарь Александр Калимаки (1795-1799 г.г.) известен своим «корпоративным» подходом к работе: он издал специальный таможенный регламент с инструкциями для «сотрудников» таможни. Тогда таможня состояла из «начальников» - «капитань» – и обычных досмотрщиков на пограничных таможенных пунктах – «кэлэрашь». Первые были ответственными за организацию охраны госграницы и сбора таможенных пошлин. Каждую неделю капитан делал обход всех кэлэрашей, а в воскресенье менял заставу, читал кэлэрэшам служебную инструкцию и требовал, чтобы они всегда были на лошадях. Обход госграницы в течение недели осуществляли шесть кэлэрашей, которые затем докладывали о происшествиях, нарушениях. В специальных книгах они вели таможенную статистику. ТАМОЖЕННЫЙ КОНТРОЛЬ Согласно регламенту, государственную границу имели право проходить лица, имеющие специальные документы: «menzie domneasca, ravasu hatmanului ori menzie pasport». Иностранцы, желающие попасть на территорию Молдовы, должны были предоставить паспорт, в котором указывалось имя владельца, имя его слуги, семейное положение, число лошадей и уточнение, являются ли лошади почтовыми или личными. После внесения этих данных капитан расписывался в «паспорте», а документ возвращался его владельцу. Решение таких проблем как коррупция в государственных органах господари того времени решали кардинальным образом. Например, если таможенник по-

20 ANI зволял лицу без паспорта пересечь госграницу, то наказывали 100 ударами палки либо штрафом, размер которого мог составлять годовой доход служащего. А если начальник таможни взимал таможенные сборы больше положенного (а в то время таможенная пошлина составляла две «парале» за одного наездника на лошади или одного наездника с лошадью и повозкой), или проявлял «лень» на рабочем месте, - его могли даже лишить головы. Причем прямо на месте преступления, и на глазах у других «сотрудников». В музее Таможенной службы представлены и предметы наказания нарушителей таможенного регламента - кнуты, кандалы, плетки, топор для казни. Таможенные пошлины, взимаемые при прохождении границы, периодически увеличивались. Правда, некоторым категориям лиц господари Молдовы предоставляли, как это сегодня называется, «льготный» режим пресечения границы, издавая документы «о свободном перемещении через молдавскую границу». А вот контрабанда товаров, похоже, существовала всегда и везде: с конца XVIII века контрабанда стала важнейшей проблемой на таможне Молдовы. Чаще всего из страны незаконно вывозились древесина, лесоматериал и скот. В 1769 г. на таможне даже был введен «особый» режим контроля за данными товарами. В 1812 г. по условиям Бухарестского мира после русско-турецкой войны восточная часть Молдовы отошла к царской России, получив название Бессарабия, и стала обособленным от Молдавского княжества географическим образованием. Самым важным экспонатом, относящимся к этому периоду развития таможни, является доказательство того, что Молдова имела выход к морю. В те времена Молдова имела и морской флот, и морскую таможню. Символ морской таможни Молдовы – морское военное знамя, уникальная копия знамени 1858 г. – также представлена в коллекции музея. Хотя Бессарабская губерния не принадлежала к разряду промышленных губерний, в период Царской России динамично развиваются некоторые отрасли экономики. Так, Бессарабия занимала первое место в России по виноделию и была замечательна также по развитию садоводства и разведению табака (особен-

но турецких сортов). Самые популярные товары народного потребления подвергались акцизному налогу. За годы существования Российской империи власти вводили акцизы на табак (1839), сахар (1848), соль (1862), дрожжи (1866), керосин (1872), осветительные нефтяные масла (1887), зажигательные спички (1888). Акцизные сборы и таможенные пошлины выплачивались непосредственно на пунктах перехода границы и были значительной частью доходов государственной казны. Интересный документ в поддержку таможенников издан в феврале 1878 г. Установлен регламент о порядке уплаты пошлины с конфискованных товаров, в котором таможенникам разрешается выплачивать в госказну только треть суммы, полученной от продажи конфискованного товара. В музее также хранятся оригиналы и копии уникальных таможенных документов: об окладах сотрудников в Бессарабском таможенном округе, об обмундировании таможенных досмотрщиков, о таможенных сборах на экспортно-импортные операции (как это мы бы называли сейчас), осуществляемые российскими подданными и поставляемые в Россию, и др.

ЧЕРЕЗ ГРАНИЦУ СТОЛЕТИЙ В период войн, несмотря на другие приоритеты, таможенные органы продолжали работать и издавать различные документы. Например, в музее хранится документ о льготных условиях внешней торговли между Россией и Османской империей (в тот период часть Молдовы уже отошла России). Он издан на русском и турецком языках. Тут же представлены документы о таможенной стоимости товаров, пломбы. Во всех таможенных подразделениях велась статистика - о числе граждан, которые пресекли границу, об импортированных и экспортированных товарах, о контрабанде и фальшивомонетчиках. Кроме этого, велась и статистика заболеваний. Особое внимание этому уделялось в конце XIX – начале XX вв., когда весь мир был подвержен эпидемиям холеры, чумы и др. На пунктах таможенного досмотра даже существовали специальные средства дезинфекции. «Аппараты» для дезинфекции представлены и в музее таможни. Одним из документов военного и послевоенного времени является альбом преступников. В альбоме есть полное досье и, как полагается, фотографии в профиль и анфас правонарушителей, находящихся в розыске. Посетители музея также могут ознакомиться с образцом внутреннего таможенного документа, который составлялся при переходе госграницы и хранился в архивах таможни. В послевоенное время, как, впрочем, и до этого, должность работников таможенной службы была очень ответственной, а дисциплина в государственных органах была жесткой. О строгости на таможне свидетельствует любопытный случай 1947 г., информация о котором дошла до нашего времени. Сохранилась объяснительная записка начальника одного из таможенных пунктов о том, что, «воспользовавшись служебным положением, он заказал проводнику поезда привезти ему лично из-за рубежа литр растительного масла». В ответ на объяснение таможенника опубликован приказ высшего руководства об объявлении данному таможенно-

I му инспектору строгого выговора «за злоупотребление служебным положением в личных целях и дискриминацию». Говорят, что впоследствии этот инспектор был уволен. Во второй половине XX века модернизация и глобализация коснулась абсолютно всех направлений государственной деятельности. Таможня стала динамично развиваться. Как менялось техническое оснащение таможенной отрасли можно увидеть на одном из стендов музея, где выставлены самые первые радио- и мобильные телефоны, компьютеры и др. техника и аксессуары таможенников. Особое внимание привлекает коллекция униформ и фуражек таможенников Молдовы, Румынии, Болгарии, стран СНГ и Балтии, Германии, США, Польши, и

даже Кении. Коллекция насчитывает более 400 униформ и фуражек. Петр Костин называет этот раздел - гордостью музея. По его словам, это уникальная в мире коллекция фуражек и униформ, которая уже давно вышла за пределы таможенной тематики – сегодня в ней представлено обмундирование не только таможенных служб мира, а также войсковых частей и родов войск. Самое торжественное место в экспозиции занимает специальный стенд, который руководитель музея Петр Костин называет «алтарем» для новоиспеченных таможенников. Под флагами Молдовы и знаменем Таможенной службы выставлены знаки различия таможенников – погоны и памятные медали для отличившихся сотрудников. Петр Костин уже несколько лет добивается, чтобы это место было наделено особым статусом и именно здесь, «обратившись лицом к истории» таможенники приносили присягу. По его словам, музей – это своего рода наглядное пособие для таможенников, а для обывателей - великолепный источник знаний и информации об истории развития молдавского государства. Два года назад по случаю 650-летия со дня основания молдавского государства в рамках музея Таможенной службы были созданы коллекции знамен, холодного оружия, старинных икон и памятных, юбилейных монет независимой Молдовы. Пополнилась коллекция нумизматических знаков, геральдики, рабочих инструментов таможенников, различного рода документов. Посетителям очень нравится коллекция средневекового вооружения, которая пополнилась пушкой 19го века. Кстати, старинный сундук, доверху заполненный монетами разных стран, народов и периода обращения, который до недавнего времени украшал зал музея и вы-

20 ANI зывал немало восхищений посетителей, с недавних пор опустел. Используя этот «клад» весом более 250 кг, Петр Костин решил поставить рекорд и войти в книгу Гиннеса. В частности, 21 мая, в День инноватора, из этих монет была собрана карта Молдовы размером 15 на 7 метров. Для этого было использовано около 170 тыс. монет. Кроме этого, на второй рекорд, достойный Гиннеса, была выставлена коллекция из 3200 подков. Приказом директора Таможенной службы в прошлом году площадь музея была расширена на 80 кв.м. Сегодня на 130 кв.м. территории музея в общей сложности представлены экспонаты по 20 различным тематикам. Музей и отдельные его коллекции регулярно представлены в международных и республиканских выставках. - Самое главное достижение музея - выход на международный уровень, чем я бесконечно благодарен директору Военного института-музея Венгрии Иожефу Холло, который высоко оценил наши коллекции и пригласил нас представить несколько тематик в Венгрии, - рассказывает Петр Костин. - А в сентябре 2009 г. музей Таможенной службы Молдовы был заочно принят в Международную ассоциацию таможенных музеев. Кстати, Петр Костин является титулированным членом Международной ассоциации музеев IACM при UNESCO. Это одна из самых влиятельных организаций в мире, которая занимается защитой памятников истории и культуры.

КОЛЛЕКЦИОНЕР ПО ПРИЗВАНИЮ Стоит отметить, что большую часть музея Таможенной службы представляют экспонаты из личной коллекции господина Костина. Любовь к коллекционированию он обнаружил у себя примерно в десятилетнем возрасте – тогда он собирал авторучки и значки, но даже предпо-

ложить не мог, что через 40 лет будет известным в Молдове и за рубежом коллекционером. К слову, родился Петр Николаевич в Международный день музея - 18 мая, что, вероятно, предопределило его страсть к коллекционированию. Петр Костин является учредителем Клуба коллекционеров, пишет докторскую диссертацию на тему «История таможни VIII–XIX вв.», а в Центре подготовки и повышения квалификации таможенников читает лекции по истории таможенного дела. Награжден Золотой медалью молдавского отделения Международной Академии информатизации при ООН за особый вклад в создание экспозиции древнего оружия Молдовы (2008), Золотой медалью Института-музея министерства обороны Венгрии за особый вклад в создание экспозиции древнего оружия в Будапеште (2008), Орденом Святого Паисия Величковского II степени Митрополии Кишинева и всея Молдовы, правительственным дипломом III степени за создание Музея Таможенной службы Республики Молдова, грамотой архиепископа Тирасполя и Дубоссар, девятью дипломами Таможенной службы, Национального музея, Национальной армии Молдовы и др. ведомств. В 2008 г. Петру Костину присужден титул Doctor Honoris Causa. А в мае 2011 г., согласно указу президента Венгрии, был награжден «Золотым крестом» за экспозиции, которые он организовал в музее Института обороны Венгрии. На достигнутом он останавливаться не собирается. Например, продолжает продвигать идею создания другого музея – европейского. А еще Петр Костин надеется, что однажды коллекции музея будут перемещены в просторные залы настоящего выставочного павильона (место он уже присмотрел)… Ольга Коларь