Revista_Vama_2012_1(25) by Bureacov Sergiu

9 7 9 -2 7 5 18 N S IS

P U B L I C AT I E P E R I O D I C A A S E R V I C I U L U I VA M A L IANUARIE -FEBRUARIE 2012

¹1(25)

Tema numărului:

Totalurile activităţii Serviciului Vamal în anul 2011 pag. 2-16

П е риод ич е с ко е из д ани е Таможе нной с лу жбы 3

Cuprins/Содержание:

Tema numărului:

Totalurile activităţii Serviciului Vamal în anul 2011 pag. 2-5 Obiective prioritare ale serviciului vamal pag. 6-9 Михаил ФИЛИМОН: Кишиневская таможня продолжает оставаться лидером стр. 11-13 Evenimentele anului 2011 pag. 14-16

Reguli:

Точки роста для свободных экономических зон стр. 32-36 Modificări ale legislaţiei cu privire la restricţiile aplicabile mijloacelor de transport auto pag. 37-39

Отрасль:

Дорогой нефтепродукт

стр. 40-43

Evenimente:

Întrevederea conducătorilor autorităţilor vamale din Moldova şi Rusia pag. 44

Principalele măsuri de politică fiscală şi vamală pentru anul 2012 pag. 17-23

Colaborarea vamală moldo-ucraineană pag. 45

Laboratorul vamal - obiectiv important pentru următorii doi ani стр. 24-25

pag. 46-47

Activitatea informaţional-analitică a Serviciului vamal pag. 26-28

Comentarii:

Combaterea traficului ilicit de materiale nucleare şi radioactive pag. 29-31

Consultant Vamal Statistica vamală pag. 48-49

Principalii 100 agenţi economici importatori în anul 2011 pag. 50 Principalii 100 agenţi economici exportatori în anul 2011 pag. 51

Ediţia periodică a Serviciului Vamal al Republicii Moldova - revista „VAMA”. Fondatorul revistei: Întreprinderea de stat „Vamservinform”, înregistrată la Camera înregistrării a RM; numărul de înregistrare – 1011600027679. Redactor: Tatiana Smeşnaia Reporteri: Olga Colari, Tatiana Mihailova Consiliul de redacţie: Natalia Calenic, Aliona Lupaşcu, Mihai Raducan, Vladislav Şveţ, Natalia Ciumacenco, Mariana Popovici, Irina Cozlova, Ion Magu, Tatiana Bogdan, Valerian Batcu, Eduard Grama Manager publicitate: Alexandru Russu Design: Nicolai Verbiţki Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul articolelor publicitare. Adresa redacţiei: Chişinău, str.Petricani, 21/3 Tel/fax redacţiei: (+373 22) 507-251 Indexul de abonare: 31952 Tipar executat la tipografia „Ericon”

TOTALURILE Tema numărului

Totalurile activităţii Serviciului Vamal în anul 2011

Direcţia management strategic şi relaţii internaţionale --------------------------------------------------------------------------------------------------------- În anul 2011, Serviciul Vamal a continuat să depună eforturi în vederea eficientizării administrării vamale, în special în domeniul colectării veniturilor vamale, combaterii traficului ilicit transfrontalier, colaborării vamale internaţionale. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

S-a lucrat în mod consecvent asigurînd continuitatea reformelor lansate de conducerea Serviciului Vamal în 2010 şi pe majoritatea direcţiilor prioritare de activitate a sistemului vamal naţional au fost înregistrate tendinţe pozitive şi realizări concrete. Toate măsurile per ansamblu au dus la îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă de bază a Serviciului Vamal. Aceste constatări, confirmate prin date statistice şi de analiză a dinamicii vor fi reflectate în materialul ce urmează. VENITURI VAMALE În total pe parcursul anului 2011 au fost calculate drepturi de import/export şi alte taxe în valoare de 11 897,4 mil.lei, 22% (+2 147,1 mil.lei) comparativ cu anul 2010. Planul încasărilor, astfel, a fost supraîndeplinit cu + 13,3 mil lei, sau + 100,1 %. faţa de cifra stabilită.

După ponderea încasărilor drepturilor de import/export pe întreg sistemul vamal, pe primele 3 locuri s-au situat Birourile vamale Chişinău - cu 55,13 %; Briceni cu 12,68%; Leuşeni - cu 11,04 %. Intensificarea de către Serviciul Vamal a controlului la importul mărfurilor importate a contribuit la majorarea valorii

Ponderea drepturilor de import în bugetul de stat a constituit în 2011 – 72,3%

în vamă şi a plăţilor vamale încasate. Astfel, în anul 2011, suma majorării valorii în vamă a constituit 989,1 mil. lei, ceea ce reprezintă 107,4% faţă de suma majorării pe parcursul anului 2010. Totodată, suma taxelor şi impozitelor, încasate suplimentar după recalcularea valorii în vamă a mărfurilor, a constituit 281,4 mil. lei. IMPLEMENTAREA INSTRUMENTELOR DE FACILITARE A COMERŢULUI ŞI EFICIENTIZARE A CONTROLULUI VAMAL Cu toate că volumul declaraţiilor vamale procesate de organele vamale a crescut cu 15,5, % comparativ cu anul 2010 şi constituie 317,714 mii / zilnic sînt prelucrate în medie circa 1200 declaraţii vamale / datorită măsurilor de optimizare a controlului vamal şi dezvoltare a principiului selectivităţii, s-a reuşit reducerea timpului de trecere a frontierei, care constituie în medie 30

ETOTALURILE Tema numărului

de minute. Acest indicator se respectă în majoritatea cazurilor, excepţie fiind tranzacţii selectate pe coridorul roşu de vămuire, adică cele care prezintă un risc sporit şi se supun controlului fizic riguros, inclusiv prin scanare. La acest capitol este de menţionat că parametrii selectivităţii în Sistemul informaţional integrat vamal, care asigură repartizarea declaraţiilor vamale în baza analizei de risc pe culoare de vămuire / roşu, galben, sau verde/ au fost revizuiţi şi ajustaţi în direcţia micşorării % controlului fizic la import (de la 20% în 2011 la 10 % pe culoarul roşu în 2011) şi majorării (de la 70 % în 2010 pînă la 90% în 2011) a culoarului verde la export, întru facilitarea exportului de mărfuri din RM. Dacă să vorbim de eficienţa analizei de risc - suma acumulărilor real percepute pentru buget în urma activităţii de management a riscurilor a constituit 6 mil. lei.

Aceste modificări s-au realizat concomitent cu eficientizarea activităţii de analiză de risc prin optimizarea bazei de date cu profiluri de risc şi, totodată, a activităţii de control ulterior. Anume în această direcţie, caracteristică autorităţilor vamale din UE, Serviciul Vamal va continua să se dezvolte şi în anul viitor. Serviciul Vamal va continua să promoveze conceptul conformării voluntare cu legislaţia vamală care este axat pe implementarea pîrghiilor ce încurajează respectarea benevolă de către contribuabili a legislaţiei vamale şi descurajează comportamentul fraudulos prin punerea de noi bariere reale împotriva fraudelor.Mecanismele de gestionare a neconformării, segmentate după categoriile contribuabililor sînt prezentate în formă de piramidă /a se vedea mai jos/.

Unul de mecanismele deja implementat şi care s-a adeverit a fi unul eficient reprezintă audit post-vămuirea. La acest capitol în anul trecut s-au înregistrat realizări importante, iar, odată cu modificarea cadrului legal/ modificări în Cod Vamal, operate Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, nr. 267 din 23.12.2011, Serviciul Vamal va avea toate pîrghiile necesare pentru contracararea tentativelor de eschivare de la plata obligaţiei vamale. De precizat că prin activităţi de audit post-vămuire organul vamal verifică tranzacţiile deja după punerea mărfurilor în liberă circulaţie. Auditului post-vămuire poate fi supusă orice persoană care are tangenţe cu activitatea supusă auditului, iar împiedicarea activităţii în cadrul auditului postvămuire se va sancţiona, conform articolului 2871 Cod Contravenţional, cu modificările prin Legea sus-menţionată, cu o amendă de la 50 pînă la 500 de unităţi convenţionale. Practica internaţională demonstrează că peste 70% din fraude sînt depistate anume în cadrul controlului ulterior, ci nu la frontieră. Indicii sistemului vamal sînt în corelare cu această practică internaţională şi, astfel, în 2011 • Numărul controalelor prin audit postvămuire la agenţii economici a crescut cu 19% , iar numărul iregularităţilor constatate cu recalculări a obligaţiilor vamale cu 63%. • Suma drepturilor de import/export stabilite pentru anul 2011 constituie 35,628 mil. lei, cu 21% mai mult decît în anul 2010 • Ca urmare a auditului au fost pornite: 47 cauze penale în an. 2011 (42 în an. 2010); 85 decizii contravenţionale (42 în an. 2010) amenzi aplicate în suma de 2014,3 mii lei (în an. 2010 – 277,46 mii lei). S-au realizat o serie de activităţi orientate spre introducerea normelor şi standardelor internaţionale în domeniul vamal în vederea simplificării procedurilor vama-

le, reducerii duratei şi costurilor efectiv suportate de agenţii economici la vămuirea mărfurilor, printre care: • Perfecţionarea procedurii simplificate de control vamal pentru “Agenţi economici de încredere” implementată începînd cu iulie 2010, în baza Ordinului SV nr.268O/09.07.2010. 25 agenţi economici care s-au conformat cerinţelor stabilite, au obţinut statutul de agent economic de încredere şi beneficiază de control vamal simplificat pe coridorul verde de vămuire. • Procedura de vămuire la domiciliu (PVD), ca formă a procedurii simplificate de vămuire, ce permite plasarea mărfurilor în destinaţia vamală solicitată, la locurile de încărcare sau de descărcare a acestora de către titularul operaţiunii comerciale. Regulamentul privind procedura de vămuire la domiciliu, aprobat prin Ordinul SV nr. 214-O din 01.08.2011, determină condiţiile de acordare a accesului la PVD a persoanelor juridice. Prin acest Regulament se transpune la nivel naţional principiul de bază prevăzut în legislaţia UE, şi anume efectuarea unui pre-audit a agenţilor economici în vederea verificării corespunderii acestora cerinţelor stabilite şi, ca urmare, a acordării accesului la procedurile simplificate. Astfel, daca pîna nu de mult agenţii economici au fost obligaţi să prezinte fiecare mijloc de transport, mărfuri şi documente de însoţire organului vamal pentru efectuarea controlului, odată cu implementarea sistemului de vămuire la domiciliu, mărfurile importate de către operatorii economici pot fi transportate direct la locul de descărcare a acestora, urmînd a fi declarate electronic şi puse în circulaţie liberă după achitarea drepturilor de import. Această abordare vine să racordeze sistemul vamal naţional la cel european, unde activitatea vamală se axează preponderent asupra controlului ulterior la sediul companiilor şi nu pe inspecţii la frontieră. Ca rezultat, datorită procedurilor simplificate s-au redus staţionările în termina-

TOTALURILE Tema numărului

de construcţia şi dotarea Laboratorului vamal, achiziţionarea a 2 laboratoare mobile. Bugetul proiectului constituie circa 3,442 mil. euro, din care contribuţia Uniunii Europene este de circa 3, 098 mil. euro. Din grantul respectiv Republica Moldova va beneficia de 2,350 mil. euro.

le (depozite vamale provizorii), timpul de aşteptare, iar traficul prin birourile vamale urmează să fie fluidizat. • Din luna mai 2011, în colaborare cu Uniunea internaţională a transportului rutier (IRU), SV a implementat proiectul-pilot „ASYCUDAWorld/TIR system”, care asigură schimbul de informaţii între IRU şi autorităţile vamale relevante procedurilor TIR. Noul sistem asigură eficientizarea în gestionarea riscurilor, trimiterea/recepţionarea automatizată a datelor, accelerarea operaţiunilor vamale aferente TIR şi sporirea securităţii pentru întregul sistem de tranzit. • În vederea facilitării schimbului de informaţii în regim on-line asigurat de sistemul informaţional „FRONTIERA” conform conceptului „ghişeul unic”/„single window”, SV a realizat lucrări de optimizare a procesului de interconectare cu autorităţile de control şi instituţia bancară. S-a lucrat asupra conectării sistemului la Serviciile sanitar-veterinare şi fitosanitare şi asupra optimizării prelucrării informatice a operaţiunii de declarare a unităţilor de transport prin acţiune. • Pentru a asigura transparenţa în activitatea posturilor vamale şi că măsurile de facilitare să fie vizibile pentru toate persoane interesate, începînd cu anul 2012, în colaborare cu AITA, s-a lansat sistemul de monitorizare video a traficului la punctele de trecere a frontierei. Astfel, pe pagina web a Serviciului Vamal www.customs. gov.md este disponibilă informaţia în regim online despre numărul de mijloace de transport aflate la punctele de trecere a frontierei, ea fiind utilă pentru transportatori care pot să-şi programeze din timp ruta optimală. Totodată, sistemul video oferă fiecărui transportator o imagine despre situaţia la punctele de trecere în timp real. DEZVOLTAREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL INTEGRAT VAMAL În cadrul Serviciului Vamal au fost ela-

borate documente deosebit de importante pentru dezvoltarea Sistemului Informaţional, şi anume Strategia de Dezvoltare a Sistemului Informaţional Integrat Vamal pentru anii 2012-2016 şi Politica de securitate a tehnologiilor informaţionale. Scopul elaborării noului document strategic vizînd sistemul informaţional integrat vamal (în continuare- SIIV) constă în stabilirea unui format unic de administrare a SIIV, asigurarea unei reglementări complexe şi determinarea principiilor de dezvoltare a acestuia în corelare cu politicile statului precum şi standardele europene şi internaţionale în domeniul vamal. Strategia de dezvoltare a SIIV pentru anii 2012-2016 (în continuare – „Strategia”) este elaborată în contextul procesului de modernizare a Serviciului Vamal al Republicii Moldova (în continuare - SV) şi determină obiectivele strategice, măsurile şi activităţile orientate spre dezvoltarea SIIV. Strategia descrie situaţia curentă de gestionare a SIIV, conturează obiectivele generale de dezvoltare a SIIV, a căror realizare necesită intervenţii din partea statului, stabileşte obiectivele specifice pe termen mediu, identifică măsurile şi mecanismele de realizare a obiectivelor trasate, determină indicatorii de performanţă şi monitorizare a dezvoltării SIIV, rezultatele scontate şi stabileşte priorităţile pentru fiecare etapă de implementare a Strategiei. Strategia include Planul de implementare şi finanţare care reflectă direcţiile de activitate concrete întru realizarea obiectivelor specifice ale Strategiei. DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR INSTITUŢIONALE ALE LABORATORULUI VAMAL Prin Decizia Consiliului Colegial al SV din 30 iunie 2011 s-a aprobat Studiul de Fezabilitate, precum şi indicatorii tehnici şi economici cuprinşi în cadrul acestuia pentru proiectul „IMPEFO - Îmbunătăţirea cooperării transfrontaliere între Republica Moldova şi România privind produsele petroliere şi alimentare”. Proiectul preve-

ACTIVITATE ANTIFRAUDĂ Activitatea pe dimensiunea antifraudă s-a realizat în strînsă colaborare cu autorităţile vamale din ţările vecine. Anul 2011 s-a soldat cu rezultate deosebite sub aspectul dezvoltării colaborării cu autorităţile vamale din România şi Ucraina, au avut loc mai multe întruniri de lucru ale administraţiilor vamale, în cadrul cărora au fost stabilite mecanismele concrete de colaborare şi semnate Planuri de acţiuni antifraudă comune. În special, s-a impulsionat cooperarea cu autorităţile vamale ale ţărilor vecine cu scopul intensificării schimbului de informaţii în vederea prevenirii şi combaterii fraudelor vamale. În acest context s-a eficientizat mecanismul de contrapunere a datelor privind traficul de mărfuri peste frontiera moldo-ucraineană. Printre rezultatele pozitive ale schimbului şi utilizării informaţiei prealabile se numără: depistarea şi reprimarea tentativelor de trecere ilegală peste frontiera vamală a mărfurilor şi mijloacelor de transport, inclusiv profilaxia fraudelor vamale, reducerea timpului de vămuire şi trecere a frontierei şi alte realizări. Acest mecanism va fi implementat în anul 2012 curent şi cu Federaţia Rusă. La frontiera externă cu UE de comun cu Autoritatea Naţională a Vămilor din România a fost prelungit Planul de cooperare în vigoare încă din august 2010. Planul prevede intensificarea colaborării la punctele de trecere prin mecanismul de scanare şi contrapunere a datelor. Totodată, începînd cu ianuarie 2012, la fiecare punct de trecere s-a instituit un grup de lucru comun de analiză de risc, astfel tranzacţiile suspecte sînt identificate prin schimb de informaţii de care dispun autorităţile vamale din ambele ţări. Cu siguranţă, aceasta sporeşte nivelul de securitate la frontieră şi minimalizează riscurile de fraude. Datorită acestor măsuri s-a micşorat substanţial % mijloacelor de transport supuse scanării, controlul fiind bazat exclusiv pe baza analizei de risc. Interacţiunea şi scanarea mijloacelor de transport realizate în strânsă colaborare între lucrătorii vamali moldoveni şi români s-a adeverit a fi un mecanism eficient în prevenirea şi combaterea traficului ilicit de ţigări.

TOTALURILE Tema numărului

Pe parcursul anului 2011 au fost reţinute 276 337 pachete, comparativ cu 1 539 650 pachete în anul 2010, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ patru ori a numărului de ţigarete reţinute. Această descreştere a avut loc pe fundalul intensificării activităţilor de control şi de prevenire din partea Serviciului Vamal în domeniul luptei cu contrabanda cu ţigarete. În anul 2011 au fost înregistrate 379 cazuri (în 2010 – 277 cazuri) de depistare a traficului ilicit de ţigări. Dintre acestea în 2011 au fost pornite 372 cauze contravenţionale în total pe 191 101 pachete de ţigări (2010 – 264 cauze contravenţionale pe 259 214 pachete de ţigări) şi 7 cauze penale în total pe 85236 pachete de ţigări (2010 – 13 cauze penale pe 1.280.450 pachete de ţigări). Măsurile întreprinse în baza Planului de colaborare între autorităţile vamale din Republica Moldova şi România au dus la scăderea masivă a ponderii ţigaretelor de contrabandă de pe piaţa neagră din România de la 36,2% în ianuarie 2010 la 22,5% în ianuarie 2011, în luna martie la 14,7 % şi, respectiv, către sfîrşitul anului 2011 la 11,8%. Proporţia comerţului ilegal cu ţigarete se află, astfel, în scădere şi, în 2011, a ajuns sub nivelul contrabandei de ţigări în UE în general.

Prevenirea şi combaterea corupţiei Promovarea integrităţii profesionale şi eliminarea factorilor de risc în sistemul vamal a impus realizarea unor măsuri complexe care se încadrează în procesul continuu de modernizare a sistemului vamal în corelare cu Strategia Naţională Anticorupţie pentru anii 2011-2015, care reglementează acţiunile în ansamblu ale organelor de stat de toate nivelurile antrenate în lupta cu corupţia. În anul 2011, au fost înregistrate umătorii indici de activitate în domeniul de asigurare a securităţii interne: • Au fost examinate 700 (anul 2010 429) documente (rapoarte, scrisori, demersuri etc.), dintre care: la iniţiativa Direcţiei securitate internă – 54 (2010 - 31); cereri, plîngeri ale persoanelor fizice şi juridice – 85 (2010 - 137); sesizări şi demersuri ale altor organe de stat – 138 (2010 - 99); rapoarte, informaţii şi scrisori ale colaboratorilor vamali – 233 (2010 - 50); examinate materiale ale anchetelor de serviciu – 69 (2010 - 47). • Au fost iniţiate 285 (2010 - 329) anchete de serviciu. În rezultatul examinării acestora au fost sancţionaţi 157 colaboratori vamali (2010 -105) fiind aplicate sancţiuni disciplinare după cum urmează: obser-

vaţii – 35 (2010 - 17); mustrări – 60 (2010 - 28); mustrări aspre – 51 (2010 - 41); retrogradări în funcţie – 3 (2010 -2); eliberări din funcţie – 8 (2010 - 17). • Au fost remise în Procuratura Anticorupţie 6 materiale, drept temei fiind investigarea unor cazuri de încălcare a obligaţiunilor funcţionale de către colaboratorii vamali, care au scos în evidenţă prezenţa în acţiunile acestora a elementelor de infracţiune. • În rezultatul măsurilor operative de investigaţie efectuate de către CCCEC, Procuratură sau MAI au fost reţinuţi în flagrant delict 7 (2010 - 4) colaboratori vamali. În vederea promovării valorilor profesionale şi a principiilor de integritate în programul obligatoriu de studii pentru stagiari, cît şi programul de formare continuă a colaboratorilor vamali este inclusă componenta privind etica şi comportamentul colaboratorului vamal, precum şi fenomenul corupţiei şi combaterea acestuia. Formatorii în domeniile menţionate sînt colaboratorii Direcţiei securitate internă a Serviciului Vamal şi ai CCCEC. În colaborare cu EUBAM în domeniul luptei cu corupţia a continuat implementarea proiectului experimental „Punct de trecere model în contextul eticii şi integrităţii” în punctele de trecere Tudora-Starokazacie şi Otaci-Moghiliov-Podolsck. În vederea evaluării situaţiei curente la capitolul integritate profesională în cadrul organelor vamale, în colaborare cu EUBAM a fost efectuată Evaluarea preliminară a riscurilor de corupţie (Preliminary Integrity Risk Assessment in MD CS), studiu ce reflectă situaţia reală la acest capitol şi conţine recomandări practice, care sînt luate în considerare la planificarea activităţii. Serviciul Vamal asigură funcţionarea în regim non-stop a „Liniei fierbinţi” pentru sesizări referitor la cazurile de abateri disciplinare ale colaboratorilor vamali, toate apelurile fiind înregistrate şi ulterior examinate de către Direcţia securitate internă. Pe parcursul anului 2011 au fost preluate şi prelucrate 27 sesizări. Activitatea Centrului de instruire a colaboratorilor vamali Perfecţionarea profesională, ca parte integrantă a procesului de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici, are un caracter continuu, asigurat prin activităţi de instruire planificate sistematice. În 2011, Centrul de instruire a Serviciului Vamal a asigurat implementarea Pla-

nului anual de instruire a colaboratorilor vamali pentru anul 2011, fiind elaborate şi Programe de instruire speciale : • Programa pentru colaboratorii nou angajaţi „Studiul desfăşurat al legislaţiei vamale”, în volum de 115 ore academice; • Programa pentru perfecţionarea continuă a colaboratorilor vamali (programa generală), în volum de 45 ore academice; • Programe de profil pentru perfecţionarea continuă a colaboratorilor vamali (postul vamal Aeroport, Calea Ferată), în volum de 45 ore academice. În vederea sporirii competenţelor profesionale, aprofundării şi actualizării cunoştinţelor au fost realizate mai multe activităţi de perfecţionare profesională la care au fost instruiţi 636 colaboratori vamali, dintre care 91 în cadrul cursurilor de instruire pentru stagiari. În total au fost realizate 157 activităţi de instruire. În baza de date a Centrului de instruire a colaboratorilor vamali sînt înregistraţi 59 formatori, dintre care 36 formatori permanenţi.

Eficientizarea sistemului de management al resurselor umane Eforturile Serviciului Vamal în domeniul eficientizării sistemului de management al resurselor umane sînt orientate spre soluţionarea problemelor de gestionare a efectivului (recrutarea, selectarea, angajarea, promovarea, evaluarea etc.), reorganizarea structurală a organelor vamale şi dezvoltarea profesionala continuă a colaboratorilor vamali şi promovarea eticii în exercitarea atribuţiilor funcţionale la un nivel înalt în conformitate cu standardele stabilite. În vederea formării unui corp profesionist de colaboratori vamali, Serviciul Vamal a continuat implementarea standardelor noi de selectare şi angajare în cadrul SV în baza unui concurs obiectiv şi transparent. Pe parcursul anului 2011 Serviciul Vamal a desfăşurat 2 concursuri pentru ocuparea funcţiilor vacante, în cadrul căruia au fost selectate şi ulterior angajate 95 persoane. În perioada iunie-august 2011 a avut loc atestarea colaboratorilor birourilor vamale (BV Chişinău, BV Briceni, BV Centru) la care au participat 294 de colaboratori, dintre care în rezultatul atestării: 231 angajaţi au confirmat corespunderea funcţiilor deţinute; 49 angajaţi nu au demonstrat calităţi profesionale necesare şi au fost retrogradaţi; 14 colaboratori au fost concediaţi din cauza neprofesionalismului şi necorespunderii funcţiilor deţinute.

TOTALURILE Obiective prioritare Tema numărului

ale serviciului vamal

Direcţia management strategic şi relaţii internaţionale --------------------------------------------------------------------------------------------------------- Priorităţile în activitatea sistemului vamal pe termen mediu sînt corelate cu obiectivele politicilor promovate la nivel naţional precum şi angajamentele asumate în raport cu instituţiile europene şi internaţionale. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

riorităţile expuse mai jos sînt transpuse din documente de politici şi documente de bază în domeniul cooperării vamale internaţionale.

Obiectivele generale ale politicii vamale pe anii 2012 – 2014. I. Facilitarea comerţului şi încurajarea competitivităţii agenţilor economici; II. Asigurarea securităţii vamale la frontieră; III. Stabilitatea şi transparenţa vamală; IV. Simplificarea şi armonizarea legislaţiei vamale naţionale cu cea comunitară. Obiectivele strategice de administrare vamală Pe termen mediu se preconizează o serie de măsuri orientate spre simplificarea şi eficientizarea administrării vamale. Priorităţile de cooperare cu UE Cadrul Strategic de Cooperare Vamală Moldova-UE, convenit la 14 octombrie 2011 (în continuare – Cadrul Strategic), formulează obiective comune prioritare pentru anii 2011-2014 şi conturează perspective clare de colaborare în vederea implementării standardelor vamale europene. Cadrul Strategic are la bază trei priorităţi generale: • Securizarea şi fluidizarea lanţurilor comerciale

Scopul constă în obţinerea unei facilitări maxime a comerţului bazat pe încrederea şi conformarea operatorilor economici, unde vama reprezintă un punct de legătură în lanţul de aprovizionare. Accentul se pune pe introduce-

rea unor proceduri moderne, rapide şi a tehnologiilor informaţionale corespunzătoare, conforme Cadrului privind Securitatea şi Facilitarea Comerţului Mondial al Organizaţiei Mondiale a Vămilor/ SAFE, care include reducerea sarci-

ETOTALURILE Tema numărului

nilor administrative şi costurilor legate de procedurile vamale suportate de către operatorii economici şi promovarea cooperării între agenţiile de frontieră. • Managementul riscului şi combaterea fraudelor vamale Scopul reprezintă dezvoltarea managementului riscului performant pentru a detecta şi contracara mai eficient principalele forme de trafic ilicit, inclusiv a fraudelor fiscale şi riscurilor de securitate. Cooperarea în acest domeniu, inclusiv în schimbul de informaţii, poate contribui la îmbunătăţirea managementului riscului, oferind astfel mai multă siguranţă şi securitate, protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală, combaterea fraudelor şi facilitarea comerţului. • Investirea în modernizarea vămii Scopul este de a aduce în concordan-

ţă legislaţia şi procedurile cu obiectivele strategice ale Acordului de Asociere şi de a consolida dialogul cu privire la elaborarea şi implementarea reglementărilor. În special, acesta trebuie să contribuie la perfecţionarea şi consolidarea procedurilor vamale, la o coordonare între autorităţile la frontieră şi la promovarea integrităţii. Aceasta mai include dezvoltarea capacităţilor pentru a susţine strategia de reformare şi managementul frontierei, o infrastructură coordonată pe ambele părţi ale frontierei, ajustarea legislaţiei şi procedurilor, pregătirea Moldovei pentru accederea la sistemul comunitar de tranzit, schimbul de bune practici şi benchmarking cu privire la proceduri, tehnologii, infrastructură, instruire şi dezvoltare a capacităţilor. Explorarea posibilităţilor de asistenţă din partea UE pentru

dezvoltarea infrastructurii moderne la frontieră. Serviciul Vamal asigură implementarea programului Administrarea veniturilor publice ca parte componentă a Programului General al Ministerului Finanţelor „Managementul finanţelor publice”. Programul presupune facilitarea traficului legal de mărfuri peste frontiera vamală, micşorarea timpului şi costurilor aferente operaţiunilor de import, export şi tranzit prin simplificarea şi automatizarea procedurii de vămuire, asigurînd totodată contracararea fraudelor şi infracţiunilor transfrontaliere. Promovarea transparenţei în activitatea vamală, ajustarea reglementărilor vamale la cele europene, precum şi perfecţionarea continuă a personalului, inclusiv privind integritatea profe-

TOTALURILE Tema numărului

sională sînt alte părţi componente ale programului. Aceste componente vor contribui la modernizarea activităţii Serviciului Vamal cu impact direct asupra dezvoltării schimburilor comerciale externe. Eficientizarea controlului vamal prin utilizarea mijloacelor tehnice speciale şi a metodelor moderne de supraveghere vamală care va asigura colectarea deplină a drepturilor de import şi export în bugetul de stat şi prevenirea tentativelor de eschivare de la achitarea taxelor şi impozitelor de către agenţii economici şi persoane fizice. OBIECTIVELE ANULUI 2012 Cît priveşte priorităţile Serviciului Vamal pentru următorul an, acestea vizează continuarea implementării reformelor cu caracter juridic şi instituţional, necesare pentru a susţine procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Obiectivele pe termen mediu au fost stipulate în Programul de Dezvoltare Strategică a Serviciului vamal pentru anii 2012-2014, după cum urmează. Conform Planului de acţiuni al Serviciului Vamal pentru anul 2012, urmează a fi realizate mai multe măsuri, printre care:

• Optimizarea activităţii posturilor vamale de frontieră • Revizuirea metodologiei de monitorizare a timpului de vămuire în programul informaţional ,,PORTALUL Serviciului Vamal” • Evaluarea necesităţilor instituţionale pentru implementarea NCTS • Implementarea sistemului de monitorizare în regim on-line a traficului mijloacelor de transport la punctele de trecere a frontierei • Implementarea mecanismului de prezentare a documentelor însoţitoare la DV în format electronic (scanate) • Implementarea mecanismului de schimb de informaţii vamale prealabile între autorităţile vamale din Republica Moldova şi Federaţia Rusă • Eficientizarea mecanismului de colaborare cu Autoritatea Naţională a Vămilor din România • Implementarea controlului comun la punctele de trecere RM-UA • Elaborarea programului de implementare a conceptului „Operator economic autorizat” • Perfecţionarea procedurii simplificate de vămuire la domiciliu • Implementarea procedurii simplificate de declarare prealabilă • Elaborarea Programului de promo-

vare a conformării voluntare cu legislaţia vamală • Perfecţionarea şi modernizarea SI „ANTIFRAUDA”, în vederea eficientizării sistemului de inteligenţă şi analiză de risc • Monitorizarea eficienţei criteriilor de risc • Eficientizarea mecanismului de diseminare şi gestionare a informaţiei cu privire la cazurile de încălcare al drepturilor de proprietate intelectuală • Dezvoltarea mecanismelor de cooperare cu autorităţile naţionale şi internaţionale responsabile de protecţia proprietăţii intelectuale • Consolidarea capacităţilor de planificare a activităţii de audit post-vămuire • Revizuirea şi perfecţionarea procesului de control ulterior • Dezvoltarea procesului de pregătire profesională a colaboratorilor vamali • Dezvoltarea procesului de evaluare a performanţelor profesionale ale colaboratorilor vamali • Perfecţionarea Codului de conduită a colaboratorilor vamali • Dezvoltarea sistemului de management financiar şi control în cadrul Serviciului Vamal implicit: Dezvoltarea sistemului de management al performanţei şi Documentarea sistemelor operaţionale.

Obiective prioritare de dezvoltare a Serviciului Vamal al Republicii Moldova

OBIECTIVELE TOTALURILE Тема номера

Михаил ФИЛИМОН:

Кишиневская таможня продолжает оставаться лидером

---------------------------------------------------------------------------------------------------------Кишиневская таможня является одним из крупнейших подразделений Таможенной службы Молдовы. Несмотря на то, что в ее составе нет ни одного трансграничного пункта (исключением может быть только пост в Кишиневском международном аэропорту, где границы, скорее, воздушные), она является важнейшим «элементом» всей таможенной системы страны с точки зрения обеспечения экономической безопасности. О развитии Кишиневской таможни, о результатах деятельности за 2011 г. и о приоритетных направлениях работы в нынешнем году, беседуем с ее начальником Михаилом Филимоном. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

- Господин Филимон, как изменилась структура Кишиневской таможни за последние годы? - Во-первых, Кишиневская таможня стала больше: сегодня она включает внутренний таможенный пост в Aviatehnologii (1); «Posta» (2); внутренние посты Varnita (3) и Petricani (4); железнодорожный (5), Международный Кишиневский аэропорт, внутренний пост Industriala и еще одно подразделение в Крикова. Во-вторых, почти все они имеют свою узкую специализацию. Например, в Криковский таможенный пост направляются на таможенный досмотр электробытовая техника и приборы, в Ставчены - медикаменты. В-третьих, если говорить о структуре таможни, нельзя не отметить появление нескольких новых стратегических подразделений - отдел повторного контроля и посттаможенного аудита, а также сектор классификации товаров (определения кода товаров) при отделе таможенной стоимости. Их создание в каждой таможне осуществлено с целью повышения качества и эффективности таможенного оформления,

повышения объемов таможенных поступлений. - В прошлом году Кишиневской таможне не удалось выполнить план таможенных поступлений. Чем это обусловлено? - В 2011 г. Кишиневская таможня принесла бюджету 6,65 млрд. леев. Это на 1,49% меньше запланированных показателей - нам не удалось собрать около 100 млн. леев. Но этому есть вполне обоснованные объяснения. Таможенное оформление некоторых экономических агентов, которые обычно прикреплены к Кишиневской таможне, проводилось на других участках. В частности доходы недополучили таможенные посты, которые занимаются оформлением подакцизных товаров. Например, из-за перенаправления в другие таможни грузовых потоков таких компаний как Lukoil Moldova, Dominic, Agrostoc, мы потеряли 125 млн. леев. Нельзя не отметить и макроэкономические факторы, такие как изменение структуры самого импорта, а также укрепление национальной валюты. К

тому же, бюджетная задача была пересмотрена в сторону повышения в последние месяцы года, соответственно, было недостаточно времени для выполнения поставленных задач. Но, несмотря на все трудности, Кишиневская таможня продолжает оставаться лидером, мы обеспечиваем более 55% таможенных поступлений и такой же объем торговых операций по системе. Радует то, что в целом по системе бюджетная задача была выполнена. - Задачи, которые ставят перед таможенными органами, ежегодно «услож-

TOTALURILE Тема номера

няются». Насколько реально их выполнение?

ет опыт других стран, стараясь применять лучшие практики в Молдове.

- Мы иногда жалуемся, что руководство постоянно повышает нам планку по сборам в бюджет. Но надо признать, что резервы есть. С одной стороны, не все экономически субъекты добросовестно декларируют товары по реальной таможенной стоимости, пытаются ее снизить. С другой - потенциал таможенных органов в этом отношении используется не в полной мере. Ну и таможенная система, к сожалению, несовершенна. Во-первых, недостаточно информативна Asycuda, которая должна помогать инспектору в обработке таможенных деклараций. Допускаются механические ошибки, неточности, сказывается влияние человеческого фактора. Здесь есть над чем работать. Что касается повышения задач, то для нас очень важно, чтобы объем поступлений распределялся правильно среди таможенных учреждений и корректировался с учетом возникающих обстоятельств: «миграции» экономических субъектов, изменений таможенных правил, перераспределения грузовых потоков среди таможен. Есть масса нерешенных вопросов, связанных с техническим оснащением таможенных бюро. Около 80% техники в Кишиневской таможне требует замены, - устаревшая конфигурация и неисправность снижают ее функциональность. Необходимо усилить сотрудничество с таможенными брокерами и специалистами по таможенному оформлению: они не всегда ознакомлены с приказами и инструкциями, в результате чего в прошлом году пришлось аннулировать более 1,5 тыс. таможенных деклараций. Такие же претензии можно предъявить и сотрудникам таможни, которые недостаточно ответственно подходят к таможенной документации. Это, разумеется, отражается на результатах нашей работы. Есть еще целый ряд нюансов, касающиеся улучшения качества и эффективности работы таможни, которые мы передали в центральное управление, и рассчитываем, что наши рекомендации будут учтены уже в 2012 г. В целом же многие из этих проблем характерны для таможенных органов всех стран мира - не мы первые, не мы последние. Но центральный аппарат Таможенной службы изуча-

- Опыт проведения повторной проверки таможенных деклараций и посттаможенный аудит (ПТА) перенят у европейских государств. Насколько они эффективны в наших условиях?

- Отдел повторного контроля и ПТА в 2011 г. показал неплохие результаты, по крайней мере, в Кишиневской таможне. Сотрудники этого сектора осуществили контрольные проверки 74 экономических субъектов, и в 50 случаях были выявлены различные нарушения, причем, как в пользу Таможенной службы, так и в пользу экономического субъекта. Например, дополнительные проверки показали, что экономические субъекты не задекларировали товаров на сумму более 17 млн. леев. Выявлено неправильное тарифарное определение товаров в объеме 15,8 млн. леев, занижение таможенной стоимости - на 7 млн. леев. Очень часто эти нарушения совершаются экономическими агентами умышленно, чтобы снизить налогооблагаемую базу для расчета НДС и таможенных пошлин. Но, к сожалению, доказать ошибку случайную или умышленную - крайне сложно. В некоторых случаях экономические агенты не соблюдали применения льготных тарифов. Результатом работы этого сектора стало заведение 64 констатирующих документов, а экономическим агентам предписано выплатить дополнительные таможенные обязательства на сумму 9,6 млн. леев. Это больше, чем в прошлом году на 13%. Правда, из этой суммы в бюджет поступило только 1,8 млн. С начала августа, когда началась работа сектора перепроверки таможенных деклараций, контролю под-

верглись около 30 тыс. деклараций. В результате проведен перерасчет таможенных обязательств 20 экономических агентов на сумму около 0,6 млн. леев. Всего же в течение года выявлено 17,3 тыс. случаев занижения таможенной стоимости товаров на общую сумму 243 млн. леев.

- Существует мнение, что существенный перерасчет таможенной стоимости как результат проведения ПТА свидетельствуют и о недостаточно эффективной первичной работе таможни с декларациями. Вы согласны с этим? - Соглашусь лишь частично. Не стоит забывать, что в таможенной деятельности большую роль играет человеческий фактор. Исключить его полностью нельзя. Кто-то по невнимательности пропускает ошибку, кто-то - умышленно, кто-то - из-за некомпетентности. И с последним пунктом у нас очень большие трудности - в этом отделе чувствуется недостаток квалифицированного персонала в области бухгалтерского учета и аудита. Чтобы обеспечить эффективность работы данного сектора таможне необходимо организовать комплексный курс обучения сотрудников в области бухгалтерского учета предприятия. Еще одна мера, которая способствовала бы развитию сектора ПТА - безусловное и полное обеспечение доступа таможенного органа к документам бухгалтерской отчетности предприятий, задействованных во внешнеэкономической деятельности. Ведь есть экономические агенты, которые очень профессионально «камуфлируют» информацию, поэтому нам нужно повышать уровень знаний таможенника в области бухгалтерии. Мы

TOTALURILE Тема номера

передали свои идеи на этот счет и рассчитываем, что в нынешнем году часть из них будет реализована. - Какова сегодня кадровая комплектация Кишиневской таможни?

- Последние несколько лет, как известно, отличаются и повышенным вниманием к человеческим ресурсам таможни. Как и во всех таможнях, у нас продолжилась структурная реорганизация, которая больше всего коснулась отделов таможенного контроля и ПТА, отдела доходов и таможенной стоимости, классификации товаров, которые пополнились дополнительным персоналом, но, в то же время, расширились их функции, объем работы увеличился. Проведена аттестация 114 сотрудников Кишиневской таможни, по итогам которой выявлено, что 15 человек не соответствовали занимаемым должностям, 9 - были понижены, 4 - переведены в другие таможенные бюро, 2 - уволены. Разумеется, результаты аттестации трактовались поразному и вызвали множественные дискуссии. Но я говорил и повторюсь снова: если некоторые сотрудники не изменят своего отношения к исполнению обязанностей, их дальнейшая карьера в таможенных органах будет под вопросом. Аттестация указала нам на некоторые пробелы, в результате чего мы несколько скорректировали подход к обучению сотрудников и их назначении. Более 120 человек прошли различные формы обучения, в том числе и стажеры, с которыми работали самые компетентные сотрудники таможни. Были и перестановки. Это очень эффективный метод, который позволяет проанализировать потенциал каждого сотрудника в различных секторах и найти место, где он сможет себя проявить наилучшим образом. Но я, наверное, как руководитель любой другой таможни, скажу, что для проведения качественного таможенного оформления сотрудников явно недостаточно. Таможенная декларация оформляется примерно 2030 минут, еще столько же времени отводится на физический досмотр груза. Этого мало, особенно, если учесть, что товар в одной машине чаще всего неоднородный. А в некоторых таможенных пунктах оформление грузов длится гораздо дольше, чем поло-

женные 2 часа - и по вине брокеров, и таможенников, и специфики товара…

- В прошлом году Таможенная служба объявила о запуске новой процедуры таможенного оформления на территории экономического агента (vamuire la domiciliu). Есть ли желающие работать по этой процедура в вашей таможне?

- Мы провели несколько встреч с экономическими агентами, которые могли бы заинтересоваться этой возможностью. Вначале они проявили энтузиазм, но в итоге желающие так не нашлись, поскольку ни одна из этих компаний не соответствует всем требованиям. На мой взгляд, с одной стороны, мы наверняка недостаточно активно продвигаем это направление, с другой - регламент по этой процедуре, действительно, слишком жесткий и его можно было бы немного упростить. Например, согласитесь, что наличие одного таможенного нарушения у экономического агента, который осуществляет тысячу операций в год, не сопоставимо с одним нарушением агента, который в течение года оформляет до десяти деклараций… - Как обстоят дела с предотвращением таможенных нарушений и контрабанды в Кишиневской таможне? - Здесь, как и по всей таможенной системе, борьба с контрабандой и таможенными нарушениями была одним из приоритетных направлений деятельности. В прошлом году сотрудники Кишиневской таможни завели 353 протокола (в 2010 г. - 220 протоколов), связанных с нарушениями таможенного законодательства, конфисковано товаров на сумму 25,4 тыс. леев (в 2010г. на 123,8 тыс. леев), штрафные санкции составили 109,9 тыс. леев (в 2010 г. - 65,9 тыс.). Усилена работа отдела управления рисками. В прошлом году применялся 21 региональный профиль, и в результате грамотного администрирования рисков бюджет получил 2,5 млн. леев. На первый взгляд кажется, что по данному направлению предприняты серьезные меры, но, по нашему мнению, меры по борьбе с нарушениями носят скорее спонтанный характер, отсутствует качественный мониторинг этого процесса, нет единого вектора. Я считаю, что необходимо ввести систематический контроль над таможен-

ными нарушениями. Необходимо создать базу данных экономических агентов, которые являются потенциальными нарушителями, - их сделки должны подвергаться более тщательному контролю. Надо создавать информационную сеть, чтобы минимизировать случаи таможенных нарушений. И опять же - система уязвима, что подтверждают и случаи контрабанды сигарет, обнаруженные нашими коллегами в Леушенах и Кагуле. А многие попытки контрабанды выявляются не на нашей, а на румынской стороне, что совершенно не делает чести молдавской таможне.

- Таможенная служба давно является индикатором экономического развития страны. Какие тенденции, на ваш взгляд, наблюдаются в последнее время? - Экспертная оценка тенденций в экономике вряд ли входит в нашу компетенцию, но некоторые характеристики дать можем. Например, январь 2012 г. в нашей таможне был очень «вялым». Это связано с вступлением новых ставок акцизов. Все экономические агенты, которые импортируют подакцизные товары, максимально пополнили запасы по старым ставкам. Растут объемы внешней торговли, при этом, импорт, традиционно, доминирует над экспортом: в прошлом году мы обработали 31,9 тыс. экспортных таможенных деклараций и 127,3 тыс. импортных. Растут объемы реэкспорта, что говорит о проблемах в транспортной отрасли: грузоперевозчикам не хватает дозволов и разрешений для поездок в третьи страны, поэтому они вынуждены совершать операции через таможенные склады. Очень активно развивается направление почтовых отправлений, - это, скорее, результат развития Интернет-торговли. Физические лица часто пренебрегают требованием о декларировании товаров коммерческого предназначения, превышая допустимый лимит в 200 евро. Но в отличие от прошлых лет, все-таки нет массового завоза товаров из Украины (всем известный «седьмой километр»). Но вопрос с Приднестровьем все еще остается открытым. Эти и другие тенденции мы обязательно учитываем в своей деятельности, анализируем, составляем новые критерии риска, чтобы выполнять главную функцию таможенного органа.

Ольга Коларь

TOTALURILE Evenimentele Tema numărului

anului 2011 Serviciul Vamal – la cea de-a 20a aniversare Serviciul Vamal are un rol determinant în ceea ce priveşte asigurarea securităţii economice a statului, facilitării comerţului şi respectării autorităţii statului, - cu aceste declaraţii a venit Prim-ministrul Vlad FILAT la ceremonia celei de-a 20-a aniversare de la instituirea Serviciului Vamal, consemnată la 4 septembrie 2011. Prim-ministrul a mai accentuat că parametrii de creştere a exporturilor, a investiţiilor şi de creştere economică urmează a fi menţinuţi pentru asigurarea dezvoltării durabile a economiei moldoveneşti. La şedinţa festivă desfăşurată în incinta Palatului Republicii la 3 septembrie 2011 au participat colaboratorii vamali ai celor 8 birouri vamale şi ai aparatului central al Serviciului Vamal. La acest eveniment marcant au fost invitaţi mai mulţi oaspeţi din ţară şi de peste hotare, printre care conducerea Ministerului Finanţelor şi reprezentanţi ai altor autorităţi publice, conducătorii autorităţilor vamale din România şi Ucraina, reprezentanţi ai misiunii EUBAM şi ai mediului de afaceri. Cu ocazia aniversării a 20-a de la formarea sistemului vamal al Republicii Moldova la Chişinău, pentru prima dată, s-a desfăşurat întrevederea trilaterală a conducătorilor autorităţilor vamale din Republica Moldova, România şi Ucraina. În cadrul întrevederii s-a aprobat o decizie în premieră, de importanţă regională şi anume lansarea cooperării vamale în format trilateral. Noul parteneriat trilateral în domeniul vamal va viza mai multe domenii de cooperare vamală şi va fi axat pe trei dimensiuni principale: 1 - activitatea antifraudă; 2- facilitarea traficului de mărfuri; 3 - schimbul de experienţă inclusiv în cadrul unor programe europene

Colaborarea vama-business Producătorii de ţigări susţin eforturile Serviciului Vamal al Republicii Moldova în combaterea traficului ilicit cu aceste produse. La 18 martie 2011 la Chişinău a avut loc în premieră şedinţa comună a conducătorilor autorităţilor vamale din Republica Moldova şi România cu participarea companiilor producătoare de ţigări, organizată de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova. Şedinţa s-a desfăşurat în contextul dezvoltării parteneriatului „vamacomunitatea de afaceri” şi a avut drept scop abordarea fenomenului traficului ilicit de ţigări prin prisma unificării eforturilor autorităţilor vamale şi ale producătorilor de ţigări din Republica Moldova şi România. La invitaţia Directorului general al Serviciului Vamal al Republicii Moldova, dl Tudor Baliţchi, la Chişinău a sosit, cu această ocazie, conducătorul Autorităţii Naţionale a Vămilor din România dl Viorel Comăniţa. Din partea producătorilor de ţigări la şedinţă au fost invitaţi reprezentanţii celor mai mari companii–producători de ţigări

Phillip Morris Trading, British American Tobacco şi Japan Tobacco International, cu oficiile la Bucureşti şi Chişinău. Cadrul Strategic de cooperare vamală între UE şi Moldova Pe 9 decembrie 2011, în incinta Aparatului Central al Serviciului Vamal a avut loc prima reuniune de lucru privind implementarea Cadrului Strategic de cooperare vamală între UE şi Moldova din 14 octombrie 2011. La reuniune au participat delegaţia de la Directoratul General Impozitare şi Uniunea Vamală a Comisiei Europene (DG TAXUD), Şeful Direcţiei coordonare internaţională, extindere şi ţările vecine, de asemenea, a fost prezent reprezentantul Oficiului European pentru Lupta Anti-fraudă /OLAF, iar din partea Serviciului Vamal şefii de subdiviziuni conform domeniilor Cadrului Strategic de cooperare vamală între UE şi Moldova. În cadrul reuniunii au fost discutate prioritar domeniile Cadrului Strategic: (I) securizarea şi fluidizarea lanţurilor comerciale, cu referire la coordo-

ETOTALURILE Tema numărului

narea între autorităţile de la frontieră şi facilitarea comerţului bazată pe încrederea în agenţii economici; (II) managementul riscului şi combaterea fraudelor vamale, discutînd consolidarea dialogului privind combaterea fraudelor vamale, identificarea provocărilor şi acţiunilor comune, precum şi schimbul de informaţie vamală prealabilă, referindu-se la Concluziile de la Cracovia; (III) investiţii în modernizarea vamală, în special accesul Moldovei la Convenţia de Tranzit Comun. În final, au fost identificate domeniile prioritare pentru începerea implementării Cadrului Strategic, printre care: - Dezvoltarea şi implementarea conceptului agent economic autorizat (AEO), iar ulterior recunoaşterea reciprocă a AEO între RM şi UE; Dezvoltarea şi implementarea Noului Sistem Computerizat de tranzit /NCTS; Dezvoltarea în continuare a conceptului ghişeului unic; Consolidarea activităţilor în domeniul anti-fraudă şi valorificarea oportunităţilor de participare la operaţiunile organizate de OLAF; Optimizarea colaborării la frontiera moldo-română prin eficientizarea mecanismului de utilizare comună a echipamentului, scanerelor şi infrastructurii.

udelor vamale. În acest context au fost întreprinse următoarele: Delegaţia Serviciului Vamal al Republicii Moldova, în frunte cu Directorul General Tudor Baliţchi, a participat la şedinţa a 53-a a Consiliului conducătorilor serviciilor vamale ale statelormembre ale CSI, care a avut loc în or. Irkutsk, Federaţia Rusă, dedicată aniversării de 20 ani de la fondarea CSI. La şedinţa Consiliului au fost examinate mai multe subiecte din domeniul vamal, printre care inventarierea bazei juridice, pregătirea cadrelor la Academia Vamală din Rusia, schimbul de informaţie prealabilă, inclusiv în domeniul auditului postvămuire, contrapunerea datelor statisticii vamale, activitatea chinologică etc. Audierile, discuţiile şi propunerile au stat la baza adoptării hotărîrilor respective ale Consiliului, fiind semnat un tratat internaţional – “Protocolul cu privire la conlucrarea serviciilor vamale ale statelor-membre ale CSI în domeniul statisticii vamale a comerţului reciproc”. Participarea la acest eveniment a fost extrem de importantă, în special în contextul obiectivului Serviciului Vamal al Republicii Moldova de organizare a schimbului de informaţie prealabilă cu Serviciul Vamal Federal al Rusiei, ce urma a fi luat ca model pentru implementare şi de alte administraţii vamale din ţările CSI. Pe 19 decembrie 2012, la invitaţia Directorului General al Serviciului Vamal al Republicii Moldova, dl Tudor BALIŢCHI, în premieră, în vizită oficială în Republica Moldova s-a aflat dl Andrei BELIANINOV, conducătorul Serviciului Vamal al Federaţiei Ruse. În cadrul întâlnirii au fost discutate cele mai actuale şi importante subiecte ale colaborării vamale între Moldova şi Rusia, în special ce vizează: deplasarea şi îndeplinirea formalităţilor privind producţia pomi-legumicolă; schimbul de

informaţie vamală prealabilă, soluţionarea cărora va contribui la creşterea volumului operaţiunilor comerciale între cele două ţări. Totodată, au fost abordate aspecte referitoare la schimbul de informaţie şi experienţă în simplificarea procedurilor vamale, colaborarea în domeniul antifraudă şi perfecţionarea personalului vamal din Republica Moldova şi Federaţia Rusă. În privinţa aspectului de colaborare în domeniul vamal au fost înregistrate progrese importante în dezvoltarea conlucrării cu autorităţile vamale din ţările vecine – România şi Ucraina. La 4 iulie 2011, a fost semnat Planul de cooperare între Serviciul Vamal al Republicii Moldova şi Autoritatea Naţională a Vămilor din România privind intensificarea colaborării în domeniul prevenirii şi combaterii fraudelor vamale. Noul document cuprinde prevederile Planului de cooperare semnat în 2010, conform cărora colaboratorii vamali ai unei părţi vor avea acces în toate punctele de trecere ale celeilalte părţi, unde vor participa la procesul de control al mijloacelor de transport, mecanismul respectiv fiind implementat începînd cu 1 august 2010. Interacţiunea şi scanarea mijloacelor de transport realizate în strînsă colaborare între lucrătorii vamali moldoveni şi români s-a adeverit a fi un mecanism eficient în prevenirea şi combaterea traficului ilicit de mărfuri. Totodată, în noul Plan de cooperare au fost incluse aspecte de o importanţă majoră în scopul intensificării colaborării antifraudă şi utilizării eficiente a mijloacelor de control vamal nedistructiv. Noi vectori de colaborare între instituţiile vamale ale Republicii Moldova şi Ucraina au fost conturaţi în cadrul întrevederii bilaterale dintre conducerea Serviciului Vamal al R.M. şi Serviciul Vamal de Stat al Ucrainei, desfăşurate la 2 iunie în oraşul Moghiliov-Podolsk,

Intensificarea cooperării vamale internaţionale Pe parcursul anului 2011 a continuat procesul de promovare a unei politici ample şi consecvente la capitolul intensificării vamale internaţionale. În special, s-a impulsionat cooperarea cu autorităţile vamale ale ţărilor vecine cu scopul intensificării schimbului de informaţii în vederea prevenirii şi combaterii fra-

TOTALURILE Tema numărului

Ucraina. În cadrul întrevederii au fost semnate 6 documente interinstituţionale bilaterale. În vederea perfecţionării mecanismului de contrapunere a datelor privind traficul de mărfuri peste frontiera moldo-ucraineană, obţinute prin intermediul sistemului de schimb prealabil de date între RM şi Ucraina la 27 mai 2011, la Kiev, Ucraina, a avut loc şedinţa de lucru a experţilor celor 2 servicii vamale. Printre rezultate pozitive ale schimbului şi utilizării informaţiei prealabile: depistarea şi reprimarea tentativelor de trecere ilegală peste frontiera vamală a mărfurilor şi mijloacelor de transport, inclusiv profilaxia fraudelor vamale; reducerea timpului de vămuire şi trecere a frontierei. Spiritul sportiv al colaboratorilor vamali Din toate timpurile şi pe toate meleagurile, sportul a fost un mesaj al prieteniei. În acest context colaboratorii Serviciului Vamal s-au implicat activ în „viaţa sportivă”, îmbinînd cu succes misiunea şi atribuţiile de serviciu cu probele de recreere. În cadrul celei de a XIX-a ediţii a spartachiadei Serviciului Vamal, în cursa sportivă s-au înscris 10 echipe în componenţa cărora au fost colaboratori ai Birourilor Vamale şi ai Aparatului Central. Pentru meritele de care au dat dovadă, participanţii au fost premiaţi cu diplome, cupe şi medalii. De asemenea, au fost premiaţi cu distincţii cei mai buni jucători. Învingătorul Spartachiadei 2011 a devenit echipa BV Bri-

ceni, locul doi a fost obţinut de participanţii BV Bender, iar pe locul trei s-a plasat echipa BV Cahul. La sfârşitul lunii septembrie, în or. Chişinău s-a desfăşurat cea de-a treia ediţie a Turneului internaţional de volei feminin, disputat între echipele instituţiilor de frontieră ale Republicii Moldova şi Ucraina, a Ministerului Afacerilor Interne din RM şi echipa EUBAM. Turneul le-a oferit participantelor oportunitatea de a-şi demonstra măiestria sportivă, precum şi stabilirea unii punţi de cooperare transfrontalieră. Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, a avut loc un meci amical la mini fotbal între echipele Serviciului Vamal, Serviciului Grăniceri şi cea a Poliţiei de Frontieră din România. La finalul competiţiei, după ceremonia de înmânare a trofeelor, membrii echipelor au plecat cu convingerea că toţi participanţii la turneu au fost învingători şi că a învins prietenia. Activitatea colaboratorilor din cadrul Centrului Chinologic al colaboratorilor vamali, împreună cu discipolii săi, a fost apreciată la „Prima competiţie-poliatlon între structurile chinologice ale ţărilor CSI”, care s-a desfăşurat în or. Moscova. Rezultatele demonstrate de către echipa din R.M. au fost îmbucurătoare, fiind menţionată cu medalii pentru locurile II şi III. În proba sub genericul „căutarea substanţelor narcotice în bagaje” , din cele 16 echipe concurente, pe locul II s-a plasat cîinele de serviciu „Dic”, iar pe locul III cîinele de serviciu ”Djafar” (reprezentanţii Serviciului Vamal din R.M.).

Muzeul Serviciului Vamal Muzeul Serviciului Vamal face parte din comunitatea mondială a muzeelor vamale, regăsindu-se printre primele locuri din CSI. Muzeul, recunoscut şi apreciat de Organizaţia Mondială a Vămilor, deţine una din cele mai impresionante colecţii de chipiuri vamale din lume - circa 400 de unităţi şi peste 400 de uniforme vamale şi militare din diferite ţări. Dl Petru Costin, colonel al Serviciului Vamal, este curatorul acestui muzeu de tip deschis pe care au posibilitatea să-l viziteze toţi doritorii de 4 ani. Anul acesta Preşedintele Ungariei l-a decorat pe dl Petru Costin cu ordinul „Crucea de aur a Ungariei pentru merit” (cea mai înaltă distincţie ungară pentru cetăţenii străini, pentru contribuţia la colaborarea rodnică cu instituţiile de cultură şi pentru crearea şi ocrotirea memorialurilor militare).

Reguli

Principalele măsuri de politică fiscală şi vamală pentru anul 2012

Certan Anastasia, Director Direcţia generală politică şi legislaţie fiscală şi vamală, Мinisterul Finanţelor

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- Pe 13.01.2012, în Monitorul Oficial, a fost publicată Legea cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 267 din 23.12.2012, care rezultă din politicile fiscale, bugetare şi vamale pentru anul 2012, perfecţionarea legislaţiei fiscale, bugetare şi vamale naţionale, alte aspecte ce ţin de gestiunea finanţelor publice. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

n continuare ne vom referi doar la principalele măsuri de politică şi administrare fiscală şi vamală, cît şi la aspecte de perfecţionare a legislaţiei fiscale şi vamale naţionale, care se implementează/menţin în anul 2012 şi urmează a fi aplicate de organele vamale: TVA • Anularea scutirii de TVA (de rînd cu scutirea de taxă vamală) a mărfurilor importate de către rezidenţii parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi rezidenţii incubatoarelor de inovare. • Anularea scutirii de TVA (de rînd cu scutirea de acciz şi taxa vamală) a mărfurilor importate de către persoanele juridice în scopuri necomerciale dacă valoarea în vamă a acestora nu depăşeşte suma de 50 euro. Astfel, TVA (de rînd cu accizul şi taxa vamală) urmează a fi aplicată pornind de la valoarea mărfurilor în vamă importate de persoanele juridice, indiferent de scopul final al acestora: comercial sau necomercial. • Menţinerea scutirii de TVA (de rînd cu menţinerea scutirii de taxa vamală) la mijloacele fixe depuse în capitalul social al agentului economic pe un termen nelimitat. Proiectul de lege examinat de Parlament prevedea aplicarea scutirii de TVA (de rînd cu scutirea de taxa vamală) doar pe parcursul anului 2012, însă, ca urmare dezbaterilor în Parlament, această normă a suportat modificări.

• Scutirea de TVA (de rînd cu scutirea de taxa vamală şi taxa pentru efectuarea procedurilor vamale) la importul grupurilor electrogene pentru energia eoliană de la poziţia tarifară ex. 850231000 cu capacitatea generatorului electric mai mare de 1 MW, în perioada de pînă la 31.12.2015. • Majorarea plafonului de atribuire la categoria de mijloace fixe care se depun în capitalul social al agentului economic fără achitarea TVA (de rînd cu taxa vamală), de la 3000 lei la 6000 lei. • Concretizarea regimului fiscal privind TVA pentru gazul lichefiat, prin aducerea în concordanţă a denumirii mărfii cu poziţia tarifară a acesteia care este conformă Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii Moldova. Astfel, cota redusă a TVA de 8% urmează a fi aplicată doar pentru mărfurile de la poziţia tarifară 2711. • Concretizarea regimului fiscal privind TVA a producţiei de carte şi publicaţiilor periodice (cu excepţia celor cu caracter publicitar şi erotic), prin aducerea în concordanţă a denumirii mărfii cu poziţia tarifară a acesteia care este conformă Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii Moldova. Astfel, scutirea de TVA (de rînd cu scutirea de taxa vamală) urmează a fi aplicată doar pentru mărfurile de la poziţiile tarifare 4901 şi 4902. • Aducerea prevederilor Codului fiscal (titlurilor III şi IV) în concordan-

ţă cu legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice nr.1569-XV din 20.12.2002, în partea ce ţine de baza de calcule de la care se vor percepe drepturile de import de la persoane fizice – cetăţeni în cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă de 200 euro, precum şi concretizarea acesteia. Astfel, persoanele fizice care importă mărfuri a căror valoare depăşeşte limita neimpozabilă de 200 euro urmează să achite TVA (de rînd cu accizul) în funcţie de valoarea impozabilă a mărfurilor. Accize • Majorarea cotelor accizelor la benzină şi derivatele acesteia, cu 185 lei, de la 2700 lei/tona şi la 2885 lei/tona; la motorină, cu 75 lei, de la 1125 lei/tona la 1200 lei/tona. • Introducerea accizului pentru gazul lichefiat (poziţiile tarifare 271112, 271113, 271114000, 271119000) în mărime de 1800 lei/tona, concomitent cu anularea taxei pentru gazul lichefiat importat. Mărimea taxei pentru gazul lichefiat importat a constituit 200 lei/ tona şi a fost reglementată de legea fondului rutier nr.720-XIII din 02.02.1996. • Introducerea accizului la păcură (poziţiile tarifare 271019510, 271019610) în mărime de 1800 lei/tona.

Reguli

• Introducerea accizului la importul azotului (poziţia tarifară 280430000) în mărime de 100 euro/tona şi la importul oxigenului (poziţia tarifară 280440000) în mărime de 110 euro/ tona. • Majorarea cotelor accizului la ţigarete cu filtru, de la 10 lei + 18% la 20 lei + 24% din 1000 bucăţi/valoarea în lei, iar la ţigaretele fără filtru, de la 10,50 lei/1000 bucăţi la 20 lei/1000 bucăţi (poziţia tarifară 240220), ceea ce se prezintă şi în tabel:

mărfurilor importate de către persoanele juridice în scopuri necomerciale dacă valoarea în vamă a acestora nu depăşeşte suma de 50 euro. Astfel, accizul (de rînd cu TVA şi taxa vamală) urmează a fi aplicata pornind de la valoarea mărfurilor în vamă importate de persoanele juridice, indiferent de scopul final al acestora: comercial sau necomercial. • Modificarea regimului fiscal privind accizele pentru ţigările cu filtru de import la plasarea, livrarea de pe teri-

• Modificarea structurii şi mărimii cotei accizului la alte articole din tutun (ţigări de foi, trabucuri, ţigarete), de la 25%/valoarea în lei (poziţia tarifară 240210000) şi 10,80 lei/1000 bucăţi (poziţia tarifară 240290000) la 40%/ valoarea în lei (a se vedea în următorul tabel).

toriul vamal în magazinele duty-free şi comercializarea lor de către aceste magazine. Astfel, ţigările cu filtru de import vor fi scutite de acciz la plasarea, livrarea de pe teritoriul vamal în magazinele duty-free şi comercializarea de către aceste magazine a acestora. • Modificarea structurii şi mărimii

• Modificarea structurii şi mărimii cotei accizului la aparatura video (poziţiile tarifare 852110 şi 852190000), de la 11,80 euro/bucata la 5%/valoarea în lei. • Diminuarea cotei accizului la aparatele de recepţie pentru radiotelefonie, radiotelegrafie sau radiodifuziune (poziţia tarifară 8527), de la 15% la 5%. • Anularea accizului pentru vinul din struguri proaspeţi şi mustul de struguri (poziţia tarifară 2204); camerele de televiziune, aparatele fotografice numerice şi alte camere video de înregistrare, camerele web (poziţiile tarifare ex.852580 şi ex.852580190); articolele de cristal (poziţiile tarifare 701322, 701333, 701341, 701391, ex.701890900, ex.702000800, ex.940510500, ex.940520500, ex.940550000, ex.940591). • Anularea scutirii de acciz (de rînd cu scutirea de TVA şi taxa vamală) a

cotei accizului la alcoolul etilic nedenaturat cu o concentraţie alcoolică de pînă la/de/mai mult de 80% volum (poziţiile tarifare 2207, 2208), alte băuturi alcoolice (poziţiile tarifare 2205, 220600) precum se prezintă în tabel. • Majorarea cotelor accizelor la autoturisme la rata inflaţiei prognozată pentru anul 2012, cu excepţia celor cu capacitatea cilindrică de peste 3000 cm 3 care consumă benzină şi cu capacitatea cilindrică de peste 2500 cm 3 care consumă motorină, a căror cote ale accizului vor fi menţinute la nivelul de 3,50 euro/ cm 3: • Neintroducerea obligativităţii calculării şi achitării accizului în valută naţională, reieşind din cursul oficial stabilit de Banca Naţională a Moldovei la data importului, la comercializarea ţigaretelor cu filtru din import introduse pe teritoriul vamal sub des-

tinaţie vamală magazin duty-free, pentru care preţul maxim de comercializare cu amănuntul a fost declarat în valută străină. Această normă obligatorie se regăsea în proiectul de lege examinat de Parlament şi avea drept scop conformarea preţurilor declarate la import în valuta în care acestea sînt comercializate şi aplicarea uniformă a cadrului legal fiscal, însă, ca urmare dezbaterilor parlamentare – n-a fost adoptată, fiind menţinute actualele prevederi ale Codului fiscal (titlul IV). • Anularea obligativităţii imprimării pe ambalaj (pe pachetul de ţigarete cu filtru) a preţului maxim de vînzare cu amănuntul, declarat de importator, pentru ţigaretele cu filtru din import introduse pe teritoriul vamal sub destinaţie vamală magazin duty-free. • Aducerea prevederilor Codului fiscal (titlurilor III şi IV) în concordanţă cu legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice nr.1569-XV din 20.12.2002, în partea ce ţine de baza de calcule de la care se vor percepe drepturile de import de la persoane fizice – cetăţeni în cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă de 200 euro, precum şi concretizarea acesteia. Astfel, persoanele fizice care importă mărfuri a căror valoare depăşeşte limita neimpozabilă de 200 euro urmează să achite accizul (de rînd cu TVA) în funcţie de valoarea impozabilă a mărfurilor. Taxe locale • Anularea taxei pentru amenajarea localităţilor din zona de frontieră care au birouri (posturi) vamale de trecere a frontierei vamale, în vederea realizării angajamentelor faţă de organismele internaţionale inclusiv Organizaţia Mondială a Comerţului în partea ce ţine de anularea barierelor tarifare la realizarea comerţului internaţional. Taxe rutiere • Aducerea în concordanţă a prevederilor actelor normative cu cele ale Codului fiscal (titlul IX) în ceea ce priveşte modul de constatare a lipsei autorizaţiei speciale sau a necorespunderii masei totale, sarcinii masice pe osie sau gabaritelor datelor indicate în autorizaţia specială pentru circulaţia pe drumurile publice a autovehiculelor ale căror masă totală, sarcină masică pe osie sau ale căror gabarite depăşesc limitele

Reguli sului-verbal de constatare a lipsei autorizaţiei speciale ori a necorespunderii masei totale, sarcinii masice pe osie sau gabaritelor datelor indicate în autorizaţie. Astfel, acest termen va constitui, cel tîrziu, a doua zi lucrătoare din momentul constatării. Pînă la stabilirea acestui termen, procesul-verbal ajungea cu întîrziere la organul vamal respectiv. De menţionat că cotele stabilite ale taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehicule a căror masă totală, sarcină masică pe osie sau ale căror gabarite depăşesc limitele admise se dublează pentru autovehiculele a căror masă totală, sarcină masică pe osie sau ale căror gabarite depăşesc limitele admise, dacă aceste autovehicule circulă fără autorizaţie specială sau dacă masa totală, sarcina masică pe osie sau gabaritele lor nu coincid cu cele indicate în autorizaţie.

admise, conform Hotărîrii Guvernului nr.1073 din 01.10.2007 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la autorizarea, controlul şi efectuarea pe drumurile publice a transportului cu greutăţi şi/sau gabarite ce depăşesc limitele admise, în cazul aplicării taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehicule a căror masă totală, sarcină masică pe osie sau ale căror gabarite depăşesc limitele admise. • Excluderea cazurilor în care auto-

vehiculul neînmatriculat în Republica Moldova trece frontiera de stat fără achitarea taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehicule a căror masă totală, sarcină masică pe osie sau ale căror gabarite depăşesc limitele admise, prin introducerea termenului pe parcursul căruia organul vamal de la punctul de trecere a frontierei de stat, conform itinerarului stabilit pentru autovehiculul respectiv, urmează să primească al doilea exemplar al proce-

Taxa vamală • Scutirea de taxa vamală (de rînd cu scutirea de TVA şi taxa pentru efectuarea procedurilor vamale) la importul grupurilor electrogene pentru energia eoliană de la poziţia tarifară ex. 850231000 cu capacitatea generatorului electric peste 1 MW, în perioada de pînă la 31.12.2015. • Anularea scutirii de taxa vamală (de rînd cu scutirea de TVA) a mărfurilor importate de către rezidenţii parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi rezidenţii incubatoarelor de inovare. • Anularea scutirii de taxa vamală (de rînd cu scutirea de acciz şi TVA) a mărfurilor importate de către persoanele juridice în scopuri necomerciale dacă valoarea în vamă a acestora nu depăşeşte suma de 50 euro. Astfel, taxa vamală (de rînd cu accizul şi TVA) urmează a fi aplicată pornind de la valoarea mărfurilor în vamă importate de persoanele juridice, indiferent de scopul final al acestora: comercial sau necomercial. • Anularea scutirii de taxa vamală pentru utilajul tehnologic, echipamentul, instalaţiile şi mijloacele circulante importate de către organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării, acreditate de Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare, pentru activitatea din sfera ştiinţei şi inovării. • Menţinerea scutirii de taxa vamală (de rînd cu menţinerea scutirii de TVA) la mijloacele fixe depuse în capitalul social al agentului economic pe un termen nelimitat. Proiectul de lege exa-

Reguli minat de Parlament prevedea aplicarea scutirii de taxa vamală (de rînd cu scutirea de TVA) doar pe parcursul anului 2012, însă, ca urmare a dezbaterilor în Parlament, această normă a suportat modificări. • Menţinerea scutirii de taxa vamală la scoaterea mărfurilor originare din zonele economice libere pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, cu excepţia componentei de import a mărfii. În proiectul de lege aprobat de Guvern şi examinat de Parlament se prevedea anularea integrală a scutirii de taxa vamală la scoaterea mărfurilor originare din zonele economice libere pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, indiferent de componenţa mărfurilor. Însă, ca urmare a dezbaterilor parlamentare, această propunere n-a fost adoptată. Astfel, taxa vamală se aplică numai pentru componenta de import a mărfurilor originare şi scoase din zonele economice libere pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova. • Concretizarea regimului fiscal privind taxa vamală a producţiei de carte şi a publicaţiilor periodice (cu excepţia celor cu caracter publicitar şi erotic), prin aducerea în concordanţă a denumirii mărfii cu poziţia tarifară a acesteia care este conformă Nomenclatorului Mărfurilor al Republicii Moldova. Astfel, scutirea de taxa vamală (de rînd cu scutirea de TVA) urmează a fi aplicată doar pentru mărfurile de la poziţiile tarifare 4901 şi 4902. • Stabilirea cotei zero a taxei vamale la produsele de origine animală şi vegetală (poziţiile tarifare 0101, 0102, 010512000, 010519, 0106, 210210900, 282890000, 283539000, 291813000, 380899, 390130000, 390920000), cărbunele activ utilizat în industria chimică (poziţia tarifară 3802), anvelope pneumatice noi din cauciuc (poziţia tarifară 401130000, motoare destinate motocultoarelor (840820). • Majorarea cotei taxei vamale la unele produse de origine vegetală (poziţiile tarifare 0811, 0813, 1212 – de la 15% la 20%; 1507 – de la 0% la 5%; 1521 – de la 0% la 15%; 2003, 200551000, 200559000, 200560000, 200600 – de la 15% la 20%; 200710919, 200710999, 200791, 200892, 200899 – de la 10% la 20%; 200911 – de la 0% la 10%; 200919110, 200919190 – de la 5% la 10%; 401120 – de la 0% la 10%), anvelope pneumatice noi din cauciuc (poziţiile tarifare 401110000 – de la 0% la 5%).

• Diminuarea cotei taxei vamale la cutii din hîrtie sau carton ondulat (poziţia tarifară 481910000 – de la 15% la 11%). • Majorarea plafonului de atribuire la categoria de mijloace fixe care se depun în capitalul social al agentului economic fără achitarea taxei vamale (de rînd cu TVA), de la 3000 lei la 6000 lei. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale • Scutirea de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale (de rînd cu scutirea de taxa vamală şi TVA) la importul grupurilor electrogene pentru energia eoliană de la poziţia tarifară ex.850231000 cu capacitatea generatorului electric mai mare de 1 MW, în perioada de pînă la 31.12.2015. • Scutirea de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale la importul şi/ sau exportul valutei pe/de pe teritoriul Republicii Moldova, efectuate de către băncile comerciale. Aplicarea normei date va permite de a diminua marja comercială între cursurile de cumpărare şi de vînzare a valutei străine în numerar, ceea ce va avea efect pozitiv asupra stabilităţii pieţei valutare naţionale. Trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală. Regimurile vamale • Concretizarea noţiunilor de mărfuri autohtone, regim vamal, destinaţie vamală, reimport şi declarant. • Delimitarea, în scopuri vamale, a mijloacelor de transport aflate în circuit internaţional şi care transportă mărfuri peste frontiera vamală a Republicii Moldova de mijloacele de transport care constituie obiect al unei tranzacţii economice externe şi care sînt calificate ca mărfuri în materia vamală. • Concretizarea modului de depunere a declaraţiei vamale. • Reglementarea regimului vamal de reimport în scopul restricţionării persoanelor care pot solicita reintroducerea mărfurilor autohtone, cu scutiri de drepturi de import. • Stabilirea caracterului exhaustiv a aplicabilităţii prohibiţiilor la introducerea şi scoaterea mijloacelor de transport auto clasificate la poziţiile tarifare 8702, 8703, 8704 şi 8705 precum şi a tractoarelor clasificate la poziţiile tarifare 8701. Aceasta se explică prin faptul că, în practică, sub noţiunea de mijloace de transport auto, organele vamale pot aprecia în mod diferenţiat ca fiind

şi tehnica specială de la poziţia tarifară 84, care nu au prohibiţie de vîrstă, nu sînt autopropulsante (remorci), sau nu sînt mijloace de transport auto (nu circulă pe şosele). • Modificarea termenului de exploatare a tractoarelor agricole (poziţiile tarifare 870190110 – 870190390), a căror introducere în Republica Moldova este interzisă, de la 12 ani la 20 ani. • Introducerea datelor şi informaţiilor în baza cărora se calculează termenul de exploatare a mijlocului de transport auto, a motorului şi a caroseriei. • Aplicarea interdicţiei ce vizează introducerea în ţară a anumitor categorii de mărfuri, catalogate drept deşeuri, precum şi excluderea situaţiilor de introducere ilegală în ţară a deşeurilor sub formă de anvelope din cauciuc uzate (subpoziţia tarifară 401220), a resturilor şi bavurilor din cauciuc nedurificat, chiar transformate în pulbere sau granule (poziţia tarifară 400400000), a părţilor şi a accesoriilor pentru autovehicule uzate. Astfel, introducerea în regim vamal de tranzit a mărfurilor menţionate se permite numai la prezentarea pentru lotul respectiv a notificării privind transportarea transfrontalieră a deşeurilor, eliberată conform Hotărîrii Guvernului nr.637 din 27.05.2003 privind controlul transportării transfrontaliere a deşeurilor şi eliminării acestora, cu acceptarea de către Ministerul Mediului. Această normă are drept scop aplicarea uniformă a prevederilor cadrului legal privind protecţia mediului înconjurător. • Eliminarea restricţiilor ce ţin de stabilirea unui termen-limită pentru care sînt puse sub supraveghere vamală mărfurile vămuite cu aplicarea de facilităţi fiscale şi vamale, prin conformarea acestora la normele comunitare în materie. Astfel, facilităţile fiscale şi vamale urmează a fi implementate reieşind din condiţiile stipulate în conţinutul acestora, fără a fi introduse cerinţe suplimentare prin intermediul Codului vamal. • Reglementarea suplimentară a regimurilor vamale (import, export, reimport, tranzit, admitere temporară etc.), în scopul restricţionării persoanelor care pot solicita reintroducerea mărfurilor autohtone, cu scutiri de drepturi de import. • Concretizarea modului de scoatere a mijloacelor financiare de pe teritoriul Republicii Moldova cu referire la noţi-

Reguli unea de persoană/călătorie. Astfel, persoanele fizice au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova bancnote, monede şi cecuri în moneda naţională a Republicii Moldova, precum şi bancnote, monede şi cecuri de călătorie în valută străină, în sumă de pînă la 10000 euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie fără a prezenta organelor vamale documentele confirmative. Drepturile de import şi drepturile de export • Excluderea din lista drepturilor de import şi drepturilor de export a taxei pentru eliberarea autorizaţiei , taxei pentru actualizarea valabilităţii autorizaţiei şi a taxei pentru participare la licitaţie vamală. Modificarea în cauză reiese din faptul inexistenţei acestor taxe, mai mult ca atât, obiectele impunerii şi cotele acestor taxe nu sînt stipulate nici într-un act legislativ. • Introducerea normelor care vor reglementa evidenţa obligaţiilor vamale (drepturilor de import şi de export, a penalităţilor şi a amenzilor aplicate pentru contravenţiile vamale), evidenţa plătitorilor vamali (ţinerea şi actualizarea fişelor personale de evidenţă ale plătitorilor vamali) şi modalităţile de stingere a obligaţiilor vamale (prin achitare, anulare, prescripţie, compensare, executare silită) prin parcurgerea consecutivă a tuturor etapelor. • Legiferarea documentului (actului) de eşalonare ce permite prelungirea termenului de achitare a obligaţiei vamale, cu scopul reglementării evidenţei obligaţiei vamale şi ducerii evidenţei plătitorilor vamali cu programul informaţional „ECONOMIST”. Astfel, înscrierile în fişele de evidenţă ale plătitorilor vamali privind eşalonarea termenului de stingere a obligaţiilor vamale se efectuează în temeiul contractelor de eşalonare a obligaţiei vamale încheiate cu organele vamale. • Achitarea drepturilor de importexport în monedă naţională cu efectuarea plăţii prin virament, numerar, inclusiv prin intermediul cardurilor bancare, în vederea aducerii în concordanţă a prevederilor Codului vamal cu mecanismele şi instrumentele de plată actuale oferite de instituţiile financiare. • Racordarea la actele normative în vigoare a denumirii documentului întocmit de organul vamal, care serveşte drept dovadă a apariţiei obligaţiei vamale şi a măsurilor de politică econo-

mică, din „actul constatator” în „decizie de regularizare”, cu definirea acestuia într-o formulă nouă. • Reglementarea expresă a normelor ce ţin de calcularea/necalcularea majorării de întîrziere (penalităţii), inclusiv în cazul sumelor obligaţiei vamale stabilite în procesul auditului post-vămuire sau în urma recalculării drepturilor de import şi de export. Vămuirea • Redefinirea momentului de începere a vămuirii mărfurilor şi mijloacelor de transport, inclusiv declararea acestora care au un caracter preponderent tehnic, fiind armonizat cu reglementările europene. Astfel, vămuirea începe în momentul în care mărfurile şi mijloacele de transport sînt prezentate organului vamal abilitat sau este depusă declaraţia vamală. • Reglementarea situaţiilor frecvente şi nereglementate în care mărfurile şi mijloacele de transport sînt declarate într-o anumită destinaţie vamală, dar din diferite motive (nerespectarea măsurilor de politică economică, majorarea obligaţiei vamale etc.), acestea sînt considerate a fi abandonate, fixîndu-se un nou termen de vămuire a mărfurilor şi mijloacelor de transport. • Concretizarea tipurilor de drepturi care urmează a fi încasate pentru mărfurile depozitate provizoriu, şi anume doar a drepturilor de import, din considerente că operaţiunea de depozitare provizorie se aplică doar mărfurilor care se introduc în ţară. Brokerul vamal • Revederea în întregime a conceptului de reglementare a brokerului vamal în vederea reducerii poverii puse pe seama acestuia şi desconcentrarea monopolului creat pe piaţa serviciilor acordate de brokerii vamali, prin: • Excluderea conceptului de specialist în domeniul vămuirii, angajat ai brokerului vamal, şi mecanismului de funcţionare al acestuia. • Introducerea conceptului reprezentării directe şi indirecte în raporturile vamale, cu stabilirea unor prevederi certe privind raportul dintre brokerul vamal şi persoana ce o reprezintă. Astfel, orice persoană îşi poate desemna un reprezentant în relaţia sa cu autorităţile vamale, pentru a întocmi actele şi a îndeplini formalităţile prevăzute în reglementările vamale. Alegerea modului de reprezentare va rămîne la discre-

ţia brokerului vamal, ceea ce îi va permite acestuia să-şi individualizeze riscurile, fapt ce nu va afecta, în nici un mod, interesele statului în ceea ce vizează stabilirea subiectului de răspundere în cazul depistării încălcării regulilor vamale. Adică, brokerul vamal va răspunde în faţa organelor vamale pentru acţiunile proprii şi, în funcţie de tipul reprezentării, pentru acţiunile persoanelor reprezentate. • Reducerea garanţiei bancare pentru activitatea de broker vamal, de 4 ori, de la 8 mil. lei la 2 mil. lei. Proiectul de lege iniţial aprobat de Guvern şi examinat de Parlament prevedea anularea în întregime a garanţiei bancare pentru activitatea de broker vamal, însă în rezultatul dezbaterilor parlamentare, mărimea acesteia se reduce substanţial. • Introducerea în Codul vamal a tuturor normelor privind drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea brokerului vamal. Pînă la punerea în aplicare a normelor date, acestea se reglementau prin Hotărîrea Guvernului nr.1290 din 09.12.2005 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea brokerilor vamali şi a specialistului în domeniul vămuirii. • Completarea Codului vamal cu prevederi vizînd cazurile de eliberare şi de retragere a licenţei pentru activitatea de broker vamal, ceea ce va permite instituirea unui control adecvat asupra respectivei activităţi, precum şi evitarea eludării de către agenţii economici a stipulărilor legale. Declararea mărfurilor şi mijloacelor de transport • Stabilirea clară şi expresă a mărfurilor care exclusiv se vor vămui la organul vamal amplasat la punctul de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova, reieşind din politica economică a statului şi a riscului aferent tranzacţionării. Aceasta vizează mărfurile supuse accizelor de la poziţiile tarifare 2207, 240210000, 240220, 270710100, 270720100, 270730100, 270750, 270900100, 271011110 – 271019290, 271019310 - 2710 19 490, 290110000, 290124100, 290129000, 290211000, 290219, ex.290220000, 290230000, 290244000, 290290900, 290511000 – 290513000, 290514, 290516, ex.290519000, 2909, 381400900, 381700500, 381700800, adică alcoolul etilic, unele articole din tutun, produsele petroliere şi derivatele acestora.

Reguli • Concretizarea persoanelor responsabile pentru depunerea declaraţiei vamale în termenul stabilit, în timpul operaţiunilor prealabile. Astfel, pînă la plasarea mărfurilor şi mijloacelor de transport într-o anumită destinaţie vamală, persoana responsabilă de mărfuri, mijloace de transport şi de plata drepturilor de import sau de export este titularul regimului vamal de tranzit sau titularul declaraţiei sumare, în funcţie de caz, iar titular al regimului vamal de tranzit - transportatorul mărfurilor, mijloacelor de transport. • Introducerea vămuirii prin acţiune şi pentru remorcile şi semiremorcile ataşate la mijloacele de transport auto neînmatriculate în Republica Moldova, deoarece nu se atribuie la categoria de mijloace de transport auto. De concretizat că declararea prin acţiune a mijloacelor de transport prin definiţie nu poate fi tratată ca un regim de admitere temporară, deoarece această formă de declarare nu atrage după sine şi alegerea regimului vamal în care se plasează marfa şi mijlocul de transport. Astfel, în cazul respectării tuturor condiţiilor necesare pentru declarare prin acţiune, mijloacele de transport auto, remorcile şi semiremorcile ataşate la acestea nu mai corespund condiţiilor pentru plasare în regim vamal de admitere temporară. • Concretizarea tipurilor de mijloace de transport auto, remorcilor şi semiremorcilor care sînt declarate prin acţiune de către persoane fizice rezidente şi nerezidente în scopuri fiscale. Astfel, acestea se atribuie la poziţiile tarifare 8702, 8703, 8711 şi 8716. • Extinderea termenului de introducere a mijloacelor de transport auto neînmatriculate pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, indiferent de termenul de exploatare a acestora, de la 90 zile la 180 zile, pe parcursul unui an calendaristic. Controlul vamal • Introducerea conceptului de audit post-vămuire, care reprezintă o etapă necesară a procedurii de vămuire a mărfurilor şi are la bază controlul vamal efectuat ulterior la punerea în liberă circulaţie a mărfurilor, cu scopul respectării legislaţiei în vigoare de către persoanele stabilite în Republica Moldova la momentul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova şi plasării acestora într-o destinaţie vamală. Acesta va reglementa procedura

de desfăşurare a auditului post-vămuire, drepturile şi obligaţiile organelor vamale şi a persoanelor auditate, modalitatea de interacţiune dintre organul vamal şi persoana auditată şi instituţiile financiare. De menţionat că auditul post-vămuire poate fi aplicat drept criteriu pentru a oferi unele facilităţi sau a simplifica procedura de vămuire a mărfurilor pentru unii agenţi economici (de exemplu: culoarul verde, operatorul economic autorizat, vămuirea la domiciliu etc.), întru asigurarea facilitării comerţului. • Majorarea termenului de păstrare de către persoane a documentelor necesare efectuării controlului vamal, de la 4 ani la 6 ani, care reglementează expirarea termenului de prescripţie la stingerea obligaţiunii vamale. Astfel, documentele necesare efectuării controlului vamal trebuie să fie păstrate de către persoane nu mai puţin de 6 ani. • Reglementarea expresă a inscripţiilor care trebuie să le conţină unităţile de transport de serviciu utilizate de echipele mobile, şi anume „VAMA/ CUSTOMS”, precum şi a drepturilor echipelor mobile de a efectua controlul clădirilor, depozitelor, terenurilor, sediilor şi altor obiective, unde sunt sau ar putea fi mărfuri supuse controlului vamal. • Concretizarea aspectelor ce ţin de însoţirea de către echipele mobile a mărfurilor cu grad sporit de risc tranzitate prin teritoriul vamal al Republicii Moldova. Astfel, pe întreg teritoriul vamal, mijloacele de transport aflate în tranzit pot fi însoţite de echipele mobile între două birouri vamale, în cazul în care marfa prezintă grad sporit de risc. • Reducerea termenului de verificare a declaraţiei vamale, a documentelor, de control al mărfurilor şi mijloacelor de transport din momentul primirii declaraţiei, a documentelor şi informaţiilor necesare controlului vamal, de 2 ori, de la 10 zile la 5 zile. • Sistematizarea şi introducerea în Codul vamal a tuturor reglementărilor specifice activităţii de cercetare (expertizare) a mărfurilor la efectuarea controlului vamal, cu scopul prevenirii încălcării reglementărilor vamale, şi anume a modalităţii desemnării şi efectuării cercetării (expertizei) mărfurilor la controlul vamal, procedurii prelevării probelor şi mostrelor de mărfuri pentru a fi supuse cercetării (expertizei), antrenării specialiştilor şi a experţilor la efectuarea controlului vamal, drepturi-

lor şi obligaţiilor expertului care efectuează cercetarea (expertiza) mărfurilor, cerinţelor de întocmire şi de prezentare a rapoartelor de către experţi, precum şi efectuării expertizei suplimentare şi cercetării (expertizei) repetate în scopuri vamale. Pînă la punerea în aplicare a normelor date, cercetarea (expertiza) mărfurilor la efectuarea controlului vamal se reglementa într-o anumită măsură prin Codul vamal şi, în mare parte, de Ordinul Serviciului Vamal nr.199-O din 24.05.2010 cu privire la aprobarea Instrucţiunii privind prelevarea probelor şi efectuarea cercetărilor (expertizei) mărfurilor în scopuri vamale. Originea mărfii • Aplicarea uniformă a regulilor de origine a mărfurilor pe întreg teritoriul Republicii Moldova de către toţi agenţii economici: rezidenţii zonelor economice libere, non-rezidenţii zonelor economice libere, agenţii economici din Transnistria, întru evitarea utilizării zonelor economice libere în scop de introducere în Republica Moldova a mărfurilor fără achitarea drepturilor de import, prin: • Concretizarea şi completarea listei mărfurilor integral obţinute în ţara respectivă cu cea stipulată în Hotărîrea Guvernului nr.1599 din 13.12.2002 cu privire la regulile de origine a mărfurilor. Astfel, drept mărfuri obţinute integral în ţara respectivă se consideră: a) zăcămintele minerale şi alte substanţe naturale, extrase din solul ţării respective sau de pe fundul apelor ei teritoriale; b) plantele şi produsele vegetale crescute sau recoltate în ţara respectivă; c) animalele vii născute şi crescute în ţara respectivă; d) produsele obţinute de la animale vii crescute în ţara respectivă; e) produsele obţinute din vînatul şi pescuitul practicate pe teritoriul ţării respective; f ) produsele rezultate din pescuitul maritim şi alte produse extrase din mare dincolo de apele teritoriale ale ţării respective de vasele acesteia sau de cele închiriate de ea; g) produsele fabricate la bordul navelor prelucrătoare ale ţării respective, în exclusivitate din produsele menţionate la lit.f ); h) deşeurile şi rebuturile provenite din operaţiuni de producere şi prelucrare desfăşurate în ţara respectivă; i) articolele uzate colectate în ţara respectivă şi care pot fi folosite numai pentru recuperarea materiilor prime; j) produsele fabricate în ţară exclusiv din produsele specificate la lit.a) - i).”.

Reguli • Concretizarea şi completarea listei operaţiunilor ce nu corespund criteriilor prelucrării suficiente a mărfii. Astfel, această listă cuprinde: a) operaţiunile de asigurare a păstrării produselor în stare bună în timpul transportului şi depozitării; b) operaţiunile de desfacere şi asamblare a ambalajelor; c) spălarea, curăţarea, înlăturarea prafului, acoperirea cu oxid, cu ulei, cu vopsea sau cu alte materiale de acoperire; d) călcarea sau presarea textilelor; e) operaţiunile simple de vopsire sau lustruire; f ) decorticarea, albirea parţială sau totală, şlefuirea şi lustruirea cerealelor şi a orezului; g) operaţiunile de măcinare, colorare a zahărului sau de formare a bucăţilor de zahăr; h) cojirea, scoaterea sîmburilor si dezghiocarea fructelor, a nucilor şi a legumelor; i) ascuţirea, simpla măcinare sau simpla tăiere; j) cernerea, ciuruirea, sortarea, clasificarea, trierea, asortarea (inclusiv formarea seturilor de articole); k) simpla îmbuteliere, punerea în borcane, flacoane, saci, lăzi, cutii, fixarea pe plăci sau carton şi alte operaţiuni simple de împachetare; l) aplicarea sau imprimarea mărcilor, a etichetelor, a logotipurilor şi a altor semne similare distinctive pe produse sau pe ambalajele acestora; m) amestecarea simplă a produselor, chiar de diferite tipuri, atunci cînd unul sau mai mulţi compuşi ai amestecului nu îndeplinesc condiţiile stabilite pentru a putea fi consideraţi originari; n) simpla asamblare a părţilor de articole pentru constituirea unui articol complet sau dezasamblarea produselor în părţi; p) sacrificarea animalelor; o) combinaţia din două sau mai multe operaţiuni specificate la lit.a) - o). • Ajustarea la legislaţia comunitară (Regulamentul (CEE) nr.2454/1993 al Comisiei din 02.07.1993) a normelor în conformitate cu care produsul nu va fi considerat ca fiind originar din ţara în care operaţiunile ce nu corespund criteriilor prelucrării suficiente a mărfii au avut loc. Astfel, produsul care întruneşte criteriul de prelucrare suficientă exclusiv prin efectuarea operaţiunilor ce nu corespund criteriilor prelucrării suficiente a mărfii, adică asupra căruia au fost efectuate doar operaţiuni simple chiar dacă s-a modificat poziţia tarifară la nivelul unuia din primele 4 semne, nu va fi considerat ca fiind originar din ţara în care aceste operaţiuni au avut loc. • Ajustarea la legislaţia comunitară (Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al

Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar Codul vamal comunitar) şi uniformizarea noţiunii „mărfuri autohtone”. Astfel, drept mărfuri autohtone vor fi considerate cele obţinute integral pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, care nu încorporează mărfurile importate din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova; importate din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, care au fost puse în liberă circulaţie; obţinute sau produse pe teritoriul vamal al Republicii Moldova fie din mărfuri importate din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, care au fost puse în liberă circulaţie, fie din mărfuri mixte: mărfuri obţinute integral pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, care nu încorporează mărfurile importate din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, şi mărfuri importate din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, care au fost puse în liberă circulaţie. • Excluderea referinţei la zonele economice libere, în cazul determinării ţării de origine a mărfurilor. Astfel, ţara de origine a mărfurilor va fi determinată în aceaşi condiţii pentru toţi importatorii. • Introducerea normei ce ţine de prezentarea obligatorie a informaţiei privind originea mărfurilor, cu scopul aducerii în concordanţă a legislaţiei vamale naţionale privind originea preferenţială a mărfurilor cu legislaţia comunitară, precum şi simplificării procedurii de eliberare a certificatelor de origine preferenţială a mărfurilor pentru agenţii economici exportatori de mărfuri produse în Republica Moldova. Ca urmare a modificărilor date, dovezile de origine vor fi eliberate fără ca agenţii economici exportatori de mărfuri produse în Republica Moldova să prezinte setul de acte doveditoare la certificarea fiecărei partide de marfă

exportată. Totodată, avînd în vedere că informaţia obligatorie privind originea mărfurilor este valabilă pentru o perioadă de 3 ani de la data emiterii, aceasta va facilita vămuirea mărfurilor la export şi va asigura promovarea exportului de mărfuri autohtone în condiţiile obţinerii de preferinţe tarifare în ţările cu care Republica Moldova are încheiate acorduri de comerţ liber. Contravenţiile vamale şi răspunderea pentru săvîrşirea lor • Modificarea reglementărilor ce vizează aplicarea amenzii sau perceperea costului mărfurilor şi mijloacelor de transport de către organul vamal, în aspect de unificare a regulilor fiscale şi vamale de achitare a amenzilor, prin reducerea cu 50% a amenzii aplicate, cu condiţia că persoanele achită suma amenzii în termen de 3 zile lucrătoare de la data înmânării deciziei organului vamal privind aplicarea acesteia. Organele vamale • Introducerea unui mecanism legal, cu scopul evitării raporturilor dintre brokerii vamali şi colaboratorii vamali, care doar prejudiciază imaginea şi activitatea organelor vamale, cît şi influenţează nemijlocit la realizarea inadecvată a sarcinilor organelor vamale. Astfel, nu poate fi angajată în serviciu în organele vamale şi nu se poate afla în exerciţiul funcţiunii persoana care este rudă, afin sau afiliată cu fondatorii sau organele de conducere ale unei persoane juridice care deţine licenţă pentru activitatea de broker vamal. • Introducerea normelor care au drept scop prevenirea încălcărilor ce vizează egalitatea tuturor colaboratorilor vamali în drepturi, asigurarea dreptului la muncă şi la protecţia muncii, în partea ce ţine de deţinerea cetăţeniei a unui alt stat.

Reguli

Laboratorul vamal obiectiv important pentru următorii doi ani Emilia Cainarean, şef Secţia expertiza mărfurilor

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- Recent, prin demersul nr.5654 din 25.01.2012, Serviciul Vamal al Republicii Moldova a fost informat de către Autoritatea Comună de Management (ACM), autoritate ce poartă responsabilitatea generală faţă de Comisia Europeană pentru managementul şi implementarea Programului Operaţional Comun România– Ucraina– Republica Moldova pentru anii 2007-2013, precum că Comisia Europeană, ca urmare a procesului de selectare a celor mai bune proiecte de scară largă depuse de diverse instituţii publice, a aprobat proiectul înaintat de Serviciul Vamal „IMPEFO - îmbunătăţirea cooperării transfrontaliere între Republica Moldova şi România privind produsele petroliere şi alimentare”. Este îmbucurător faptul că, la moment, proiectul Serviciului Vamal este unicul document ce a fost aprobat final de către Comisia Europeană. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

rogramul sus-menţionat este primul program de cooperare transfrontalieră la graniţele externe ale Uniunii Europene finanţat şi implementat în conformitate cu Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat (ENPI) pentru anii 20072013. Aria programului se constituie din regiuni din cele trei state vecine, respectiv judeţele Botoşani, Galaţi, Iaşi, Suceava, Tulcea şi Vaslui din România, regiunile Odesa şi Cernăuţi din Ucraina şi întregul teritoriu al Republicii Moldova. Programul Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova are un buget total de circa 139,4 mil. euro (pentru cei şapte ani de programare), din care contribuţia UE prin Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat (ENPI) este de aproximativ 126,7 mil. euro, în timp ce statele partenere urmează să participe la cofinanţarea proiectelor în valoare totală de aproximativ 12,7 mil. euro. Toate proiectele înaintate trebuie să aibă un caracter transfrontalier şi să fie dezvoltate în parteneriat de organizaţii aflate de-o parte şi de alta a frontierei. Pen-

tru a putea fi eligibile, în proiecte urma să participe cel puţin un partener român şi un partener din Ucraina/Republica Moldova. Cît priveşte proiectul „IMPEFO - îmbunătăţirea cooperării transfrontaliere între Republica Moldova şi România privind produsele petroliere şi alimentare”, acesta

a fost înaintat de Serviciul Vamal al Republicii Moldova, avînd ca partener Autoritatea Naţională a Vămilor din România. Proiectul prevede construcţia şi dotarea cu echipament modern a Laboratorului vamal, achiziţia a 2 laboratoare mobile pentru Serviciul Vamal al Republicii Moldova,

Reguli

precum şi procurarea unui laborator mobil pentru Autoritatea Naţională a Vămilor din România. Bugetul proiectului constituie circa 3,442 mil. euro, din care contribuţia Uniunii Europene - circa 3, 098 mil. euro, iar contribuţia Republicii Moldova - circa 344 mii euro. Din grantul respectiv Republica Moldova va beneficia de 2,350 mil. euro, iar Autoritatea Naţională a Vămilor din România de 747,9 mii euro, diferenţa constituind contribuţia Guvernului Republicii Moldova. Implementarea cu succes a proiectului respectiv impune necesitatea întreprinderii unor măsuri concrete, coordonate atît cu partenerul proiectului - Autoritatea Naţională a Vămilor din România, cît şi cu Autoritatea Comună de Management, autoritate responsabilă de implementarea Programului sus-menţionat. Din aceste considerente, urmează a fi definitivat şi semnat un Plan de cooperare între Serviciul Vamal al Republicii Moldova şi Autoritatea Naţională a Vămilor din România cu privire la dezvoltarea colaborării între laboratoarele vamale, fapt ce va permite monitorizarea şi respectarea strictă a termenelor stabilite în proiect. Una din etapele ulterioare constituie semnarea, cît mai curînd posibil, a contractului cu Autoritatea Comună de Management privind finanţarea proiectului. Cu toate acestea, pînă la semnare, urmează a fi prezentate unele documente suplimentare şi anume: proiectul tehnic, autorizaţia pentru construcţie, Acordul de Parteneriat etc. Totodată, va fi creată echipa de implementare a proiectului, elaborat şi aprobat Planul de acţiuni, precum şi selectată şi contractată echipa de management a proiectului. Dat fiind faptul că finanţarea proiectului urmează a fi efectuată în valută străină, va fi necesară deschiderea contului valutar (în euro) pentru asigurarea transferu-

lui grantului de către Comisia Europeană, precum şi elaborarea devizului de cheltuieli pe mijloacele bugetare, ce urmează a fi alocate atît de donator, cît şi din bugetul de stat. Construcţia Laboratorului vamal este preconizată pe o perioadă de 12 luni. Din aceste considerente, va fi necesară monitorizarea permanentă a etapelor de construcţie şi, în caz de necesitate, acordarea asistenţei în vederea soluţionării rapide a problemelor neprevăzute. Concomitent, se vor elabora caietele de sarcini şi anunţate licitaţiile pentru achiziţia mobilierului, utilajului şi a echipamentului pentru laborator, precum şi a două laboratoare mobile. Pentru ca rezultatele încercărilor emise de Laborator să fie recunoscute, urmează ca acesta să fie acreditat de Centrul de Acreditare în domeniul Evaluării Conformităţii Produselor, iar acreditarea acestuia se efectuează nu doar în cazul existenţei încăperii, echipamentului respectiv, a metodelor de încercări aprobate pentru diverse produse, Manualului de management al calităţii şi a procedurilor de sistem în conformitate cu standardul ISO 17025 etc., fiind necesară şi dispunerea de specialişti competenţi în domeniu. Din aceste considerente, instruirea experţilor se preconizează a fi efectuată atît în cadrul Laboratorului Vamal Central al Autorităţii Naţionale a Vămilor din România, cît şi în cadrul altor laboratoare din ţară şi de peste hotare. Totodată, o bună comunicare în cadrul proiectului va fi esenţială pentru asistenţa tehnică şi implementarea lui. Informarea publicului este esenţială pentru creşterea nivelului de conştientizare atît cu privire la Program, cît şi la proiect şi la rezultatele acestora. De aceea, la lansarea şi încheierea proiectului urmează a fi elaborate buletine informative şi organizate conferinţe de presă cu participarea reprezentanţilor Autorităţii Naţionale a Vămilor din România, în ca-

drul cărora se va informa publicul despre obiectivele şi rezultatele proiectului. În concluzie, putem constata că, în rezultatul acestui proiect, ca urmare a colaborării fructuoase a experţilor din cadrul celor două administraţii vamale partenere se presupune, în primul rînd, următoarele: elaborarea procedurilor de management a Laboratorului vamal şi iniţierea procesului de acreditare a acestuia, dezvoltarea capacităţii Laboratorului vamal în utilizarea metodelor de analiză folosite în cadrul laboratoarelor vamale europene, elaborarea manualului de prelevare de probe pentru controlul vamal, instruirea experţilor de la nivel teritorial în domeniul prelevărilor de probe etc. Totodată, construcţia şi dotarea Laboratorului vamal cu echipament performant va contribui esenţial la contracararea fraudelor vamale. Folosind capacităţile laboratorului vamal, colaboratorii vamali vor putea stabili cu mai mare acurateţe drepturile de import şi vor putea să identifice mai rapid transporturile de bunuri periculoase sau ilegale, ceea ce, în ansamblu, va contribui la optimizarea controlului vamal şi la asigurarea eficienţei activităţii vamale şi acumularea suplimentară a veniturilor în bugetul de stat. La elaborarea proiectului s-a ţinut cont, în particular, de practicile europene. De exemplu, din provocările viitoare ale autorităţilor vamale din Uniunea Europeană rezultă că acestea doresc să devină cele mai moderne administraţii cu scopul de a-i servi pe europeni cît mai bine. În acest scop, o reţea europeană de laboratoare vamale activează, bazate pe o politică calitativă comună care va asigura o interpretare uniformă a noilor standarde tehnice în cadrul UE. De exemplu, laboratoarele cooperează în ceea ce priveşte utilizarea în comun a echipamentului de specialitate. De asemenea, ele îşi împărtăşesc cunoştinţele şi rezultatele testelor, pentru a se asigura că testele efectuate pe produse într-o ţară europeană să nu fie repetate în altă ţară. Rolul laboratoarelor vamale se extinde în mod constant pentru a face faţă unor noi provocări în domeniul sănătăţii, monitorizării mediului şi combaterii contrafacerilor.

Reguli

Activitatea informaţional-analitică a Serviciului vamal Iurie Verdeş, consultant, Direcţia analiza riscurilor

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- În lumea modernă, în special în ultimele două decenii, traficul de mărfuri între diferite state a sporit substanţial. În multe ţări, aceste schimburi de marfă reprezintă o parte semnificativă din produsul intern brut. Avantajele extinderii legăturilor economice internaţionale în perioada contemporană sînt evidente – creşterea competitivităţii interne, a schimbului de tehnologii avansate, majorarea volumului mărfii realizate şi, respectiv, a profitului obţinut, folosirea raţională a resurselor naturale şi a forţelor umane, reducerea dependenţei de pieţele locale, a fluctuaţiilor sezoniere etc. Relaţiile economice largi între state au o influenţă majoră asupra tuturor aspectelor vieţii populaţiei acestora, dar şi asupra celor mai importante evenimente politice contemporane. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

ezvoltarea intensă a comerţului internaţional nu ar fi posibilă, însă, fără un suport informaţional respectiv la fiecare etapă a circulaţiei de mărfuri şi produse. Reţelele informaţionale moderne sînt utilizate pe larg la orice etapă a livrării de mărfuri, atît la etapa vînzător marfă – cumpărător, proprietar marfă – transportator - agent de asigurări etc., cît şi în relaţiile între subiectul activităţii economice externe şi organul vamal. Un alt efect al modificării mediului operaţional în care activează serviciile vamale este colaborarea tot mai strînsă între administraţiile vamale ale statelor, în special, în partea ce ţine de schimbul reciproc de informaţie referitor la livrările de marfă, la infracţiunile depistate etc. Acest fapt a influenţat substanţial modul de organizare a activităţii organelor vamale.

Aspecte generale Organele vamale se confruntă permanent cu problemele ce decurg din cele două aspecte contradictorii ce ţin de activitatea lor. Una din priorităţile de bază ale activităţii

organelor vamale este facilitarea traficului de mărfuri şi micşorarea duratei de verificare a mărfurilor şi unităţilor de transport. Un alt aspect al activităţii organelor de control vamal este activitatea antifraudă, lupta cu traficul de droguri şi arme, lupta cu elemente ale terorismului internaţional, precum şi cu încălcările cu impact economic. Serviciile vamale din întreaga lume sînt sub influenţa exercitată de propriile guverne, organizaţii de comerţ, în scopul accelerării traficului de mărfuri şi pasageri, în timp ce le este incriminată şi responsabilitatea pentru efectele criminalităţii transnaţionale şi ale terorismului internaţional. Această competitivitate de interese impune organelor vamale necesitatea de a balansa permanent între facilitate şi control. Schimbarea mediului operaţional de funcţionare a organelor vamale ce a avut loc, mai ales, în ultimul deceniu, stabileşte ca aspect prioritar activitatea de selectivitate a încărcăturilor, direcţionarea cît mai precisă a resurselor umane spre obiectivele primordiale ce stau în faţa administraţiei vamale. Deosebit de important este de a poseda informaţia necesară, în scop de fa-

cilitare a tranzacţiilor efectuate de persoanele de bună credinţă şi de a direcţiona resursele materiale şi umane spre verificarea mai profundă a tranzacţiilor de risc sporit. Specificul activităţii în primul deceniu al secolului XXI a condus la elaborarea în a. 2003 de către Organizaţia Mondială a Vămilor a Strategiei Globale de Informaţie şi Inteligenţă, unde sînt expuse recomandări metodologice de implementare, funcţionare, dezvoltare a activităţii de colectare a informaţiei şi utilizare a acesteia în procedura de management a riscurilor a activităţii vamale a ţărilor-membre. Procedura de selectivitate a încărcăturilor este structurată, în general, în mod similar în organele vamale ale diferitor state. Oricum, ca punct de pornire a activităţii de analiză a riscurilor este stabilită procedura de acumulare şi prelucrare a informaţiei utile analizei riscurilor, cu evaluarea iniţială a acesteia. Se poate defini, ca urmare a celor expuse, Activitatea analitico-informaţională în organele vamale – activitate bazată pe tehnici de utilizare a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii, care constă

Reguli în identificarea, extragerea, acumularea şi evaluarea informaţiei ce este relevantă activităţii vamale, cu furnizarea ulterioară a informaţiei rezultante entităţilor respective. În limba engleză este semnificativă noţiunea care determină acest gen de activitate - „intelligence activity”, iar dicţionarele explicative ale limbii engleze dau două noţiuni ale termenului intelligence 1. Capacitatea de a studia, a înţelege, a cugeta despre lucruri; 2. A acumula informaţii despre duşman, de regulă, prin metode secrete. Ce ne poate da activitatea analitico-informaţională în domeniul vamal? 1. Depistarea potenţialelor riscuri; 2. Sporirea capacităţii decizionale; 3. Suportul în planificarea de scurtă şi lungă durată; 4. Informarea despre evenimentele-cheie din ţară, ţările limitrofe sau alte regiuni geografice; 5. Informarea despre modus operandi, tactici, tehnici, proceduri utilizate de potenţialii sau de-facto infractori; 6. Evaluarea de lungă durată a fluxurilor existente sau potenţiale; 7. Informarea despre subiecţii activităţii relevante controlului vamal; 8. Detalii despre obiectele ce fac parte din aria intereselor activităţii vamale. Care sînt restricţiile la aplicarea activităţii analitico-informaţionale? 1. Activitatea analitico-informaţională nu poate oferi date precise despre infracţiunile comise sau care se vor întîmpla în viitor. 2. De regulă, informaţia de acest gen urmează a fi reverificată, de preferinţă – cu utilizarea altor metode de verificare decît cele specifice sursei din care au fost obţinute. Procesul activităţii analitico-informaţionale Informaţie sau activitate analitico-informaţională? Informaţia, în starea ei iniţială, nu în-

totdeauna prezintă ceea ce vrem să aflăm. Adesea, porţiunea crucială a informaţiei este ascunsă sub o multitudine de alte detalii. Deoarece tehnologia modernă se dezvoltă rapid, rezultatul activităţii analitico-informaţionale prezintă un produs care îşi pierde rapid valoarea pentru utilizator, dacă nu este difuzat fără întîrziere către acesta. Activitatea analitico-informaţională constă în procesarea informaţiei şi transformarea acesteia într-un produs care poate fi utilizat, datorită valorii sale, în analiza unei situaţii particulare. În secolul informatizării, sîntem expuşi unui flux enorm de informaţii de diferit gen. Într-adevăr, informaţia necesară pentru analiza riscurilor poate veni de oriunde, şi nu e neapărat să fii specialist cu acces la surse secrete de informaţii – ea poate veni din emisiuni radiofonice, de ştiri televizate, din Internet sau din articole tipărite în ziare. Procesul activităţii analitico-informaţionale prezintă un proces complex şi constă dintr-un şir de etape – planificarea, colectarea, examinarea şi evaluarea, analiza şi diseminarea. De altfel, această clasificare a etapelor procesului este similară cu cea utilizată de majoritatea agenţiilor de inteligenţă din toată lumea. Beneficiul acestui model este unificarea terminologiei şi apropierea, ca mod de lucru, de alte structuri Antifraudă din Europa. Planificarea activităţii Planificarea activităţii poate fi strategică sau operaţională; Planificarea Strategică poate fi utilizată de structurile manageriale ale organelor vamale pentru planificare pe termen lung. Exemple de Planificare strategică: - Analiza riscurilor generale (legate de situaţia politică, economică etc.) - Raport despre situaţia la o perioadă de timp sau regiune geografică; - Studii despre nişte fenomene concrete. Planificarea operaţională este activitatea, rezultatele căreia pot fi utilizate de unităţile (subdiviziunile) operaţionale. De re-

gulă, este un produs pentru termen scurt sau mediu, avînd un scop concret, şi apare adesea în rezultatul examinării de fiecare zi a operaţiunilor efectuate în subdiviziunile Serviciului vamal, a informaţiei primite prin „Linia fierbinte” sau de la anumite persoane. - Informaţia-alertă primită de la persoane fizice; - Referitoare la o persoană sau o companie, special desemnată; - Referitoare la o grupare criminală concretă. Colectarea informaţiei – surse de informaţie A. Surse deschise de informaţie Surse de informaţie accesibile public, care includ (dar nu se limitează numai la acestea): publicaţii tipărite sau în formă electronică, de exemplu, ziare, reviste, emisiunile radio sau cele de televiziune, reţeaua Internet, bazele de date ale structurilor comerciale ş.a. Se estimează că volumul total de informaţie obţinut pe această cale constituie 80-95% din volumul total al informaţiei procesate de agenţiile analitico-informaţionale. La etapa actuală, cînd trăim o adevărată explozie informaţională, o sarcină primordială devine, însă, cea de a „separa grîul de neghină”. Porţiunile de informaţie, selectate în acest mod, sînt adesea prezentate în diferite limbi, avînd format diferit, fără a determina perioada sau locul exact al evenimentului. Gradul de relevanţă în activitatea vamală, veridicitatea informaţiei cer adesea o verificare suplimentară. B. Surse umane Totalitatea informaţiilor parvenite de la diferite persoane, inclusiv cele obţinute pe cale secretă, de la diverse persoane în timpul contactelor verbale cu acestea, de la participanţii conferinţelor, simpozioanelor, de la călătorii ce traversează frontiera, conducătorii unităţilor de transport etc. Specificul acestei surse este faptul că informaţia obţinută cere o procedură suplimentară de prezentare în formă electronică, procedură care cere o reglementare administrativă obligatorie. C. Surse de informaţie-alertă – informaţia ce provine din diferite reţele de comunicare ale administraţiei vamale cu alte organe de administrare publică, organe internaţionale vamale, financiare, de comerţ etc. Organele vamale, ca organe de drept, sînt parte a numeroase tratate interdepartamentale şi internaţionale, care pot presupune conectarea la anumite reţele informaţionale, gen Intranet, şi care servesc

Reguli tă experienţă prealabilă la utilizarea acesteia sau unde există careva suspecţii la autenticitatea, încrederea şi competenţa sursei.

pentru schimb interstatal de date despre infracţiunile comise, detalii despre infracţiuni, persoane-infractori. Avantajul utilizării acestui gen de informaţie este faptul că ea este completă şi veridică. Problema este, însă, că, din moment ce infracţiunea/ crima a fost descoperită, membrii grupărilor criminale schimbă modul de activitate, găsesc alte moduri de acţiune, rute de deplasare etc. În momentul recepţionării informaţiei aceasta poate fi deja învechită. D. Ca sursă de informaţie serveşte procedura de analiză calitativă şi cantitativă a informaţiei existente – verificarea şi compararea atribuţiilor mărfii, examinarea şi contrapunerea diverselor baze de date statistice. Procesul de Evaluare a informaţiei rezultante a activităţii analitico-informaţionale Evaluarea informaţiei este o parte decisivă a activităţii de inteligenţă; toată informaţia necesită a fi evaluată. Este necesar a se sublinia că rezultatul evaluării este o mărime flexibilă. Informaţia interpretată iniţial la un nivel începător, poate obţine o „valoare” de grad mai înalt mai tîrziu (la faza ulterioară), cînd va fi confirmată de informaţia suplimentară. Dacă luăm ca exemplu metoda evaluării utilizată de Administraţiile vamale ale Comunităţii Europene, se poate observa că ea reprezintă un aşa-numit sistem 4x4, care se foloseşte şi de alte agenţii juridice ale membrilor statelor Uniunii Europene. Principiul esenţial constă în evaluarea separată a sursei informaţionale şi a informaţiei însăşi, iar evaluarea se efectuează prin utilizarea a două variabile: prima – autenticitatea (exactitatea) sursei şi a doua - calitatea informaţiei corespunzătoare, după modelul reprezentat mai jos. Evaluarea surselor: A Sursă sigură, în caz cînd nu există dubii la autenticitatea, încrederea şi competenţa sursei. B Sursa, siguranţa informaţiei căreia a fost verificata de majoritatea instanţelor. C Sursa, siguranţa informaţiei căreia nu a fost confirmată de suficiente instanţe. X Sursă nesigură, în cazul cînd nu exis-

Evaluarea informaţiei: 1. Informaţia este autentică (fără nici o rezervă). 2. Informaţia provine direct de la o sursă corespunzătoare, competenţa căreia este confirmată de experienţa anterioară. 3. Informaţia nu provine de la o sursă corespunzătoare, dar este confirmată de altă informaţie deja înregistrată. 4. Informaţia nu provine de la o sursă corespunzătoare şi, la moment, nu poate fi confirmată. Exemple de evaluare a diferite combinări tip sursă/tip informaţie: A1. Informaţia obţinută de la structurile Administraţiei Vamale. B2. O sursă cunoscută ca sigură, ce a furnizat informaţie ce este dublată de alte surse de acelaşi grad de siguranţă. X4. Informaţia unei sursei anonime ce a relatat despre un eveniment care nu este cunoscut. Analiza informaţiei acumulate Numărul enorm de tranzacţii procesate de Administraţia vamală, de referinţe contradictorii la operaţiunile efectuate, care apar în sursele de informaţii deschise, atrag după sine şi un număr considerabil de porţiuni de informaţie ce se află în gestiunea subdiviziunilor activităţii analitico-informaţionale. Rezultatul activităţii de colectare/prelucrare a informaţiei prezintă un produs care îşi pierde rapid valoarea pentru utilizator, dacă nu este difuzat acestuia în mod cît mai rapid. Un alt factor ce complică mult activitatea subdiviziunilor analitico-informaţionale este diversitatea informaţiei ce face obiectul activităţii acestora – atît ca format al datelor, cît şi după subiectele la care se referă. Informaţia colectată poate fi atît în formă de tabele sau baze de date (date statistice despre declaraţiile vamale, date generale despre comerţul exterior, date statistice despre infractori din Sistemul Informaţional Antifraudă etc.), cît şi în formă de mesaje textuale (informaţii din reţeaua Internet, din descrierea contravenţiilor, din certificatele de clasificare tarifară etc.). Informaţia poate avea relevanţă la subiecţii activităţii economice, autohtoni sau străini, regiuni geografice ale lumii, condiţii de livrare, clasificare tarifară a mărfurilor, fraude comise în toată lumea, la multe alte subiecte ce au relevanţă în activitatea vamală.

Astfel, prelucrarea informaţiei acumulate în subdiviziunile de colectare şi analiză a informaţiei a devenit imposibilă fără utilizarea unei platforme informaţionale, special concepute pentru satisfacerea atît a necesităţilor subdiviziunilor de prelucrare a informaţiei, cît, în general, pentru suportul informaţional al subdiviziunilor de management a riscurilor. Există mai multe companii–elaboratoare de soft, ce oferă soluţii pentru structurile activităţii analitico-informaţionale ale organelor de ocrotire a legii, şi care oferă suport în următoarele sectoare: Informaţie din surse deschise; Informaţie-alertă; Vizualizarea datelor; Analiza şi fuzionarea datelor; Informaţia din surse umane; Examinarea legăturilor între fragmentele de informaţii. Prezintă interes în acest sens soluţiile informaţionale aflate la dotarea unor ţări din spaţiul CSI, ca ţări, unde faza de implementare a sistemului de management a riscurilor este similară celei din Republica Moldova. De exemplu, în Kazahstan, Belarus, Tadjikistan funcţionează sau se află la etapa de testare/implementare Platforma de management al Riscurilor CRAMS a companiei ERP, Lituania. Acest sistem informaţional conţine module de lucru cu informaţia din ariile de lucru enumerate mai sus, cu modul de dirijare a profilurilor de risc, modul de administrare a documentelor electronice, alte soluţii informaţionale incorporate. Platforma CRAMS permite administrarea profilurilor de risc în procesul vămuirii, evaluarea riscurilor în perioada post-vămuire, şi evaluarea riscurilor la nivel „Expert”, aprecierea eficienţei procesului de analiză a riscurilor. În final, se poate menţiona necesitatea creării, în componenţa Departamentului de aplicare a legii al Aparatului central al Serviciului Vamal, a unei structuri specializate în activitatea analitico-informaţională, după modelul existent al administraţiilor vamale din alte ţări. Crearea unei structuri specializate în colectarea, procesarea şi evaluarea informaţiei va prezenta încă un pas spre perfecţionarea procedurii de control vamal bazate pe activitatea de management al riscurilor. Axarea pe procedura de prelucrare a informaţiei va permite de a direcţiona produsul rezultant al activităţii spre facilitarea operaţiunilor efectuate de operatorii economici de bună-credinţă şi va acorda un suport substanţial activităţii antifraudă a subdiviziunilor Serviciului Vamal al Republicii Moldova.

COMENTARII Comentarii

Combaterea traficului ilicit de materiale nucleare şi radioactive

Vitalie Stratan, consultant, Secţia control vamal

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- Materialele radioactive găsesc în întreaga lume cea mai diversă şi utilă aplicare în domenii cum ar fi: industrie, medicină, cercetări ştiinţifice, apărare şi educaţie. Evident, utilizarea acestora impune necesitatea limitării riscurilor radiologice şi asigurării protecţiei prin standarde de siguranţă radiativă. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

tacurile teroriste din 11 septembrie 2001 au accentuat necesitatea intensificării controlului şi asigurării securităţii materialelor nucleare şi radioactive. În acest sens se iau măsuri pentru eficientizarea protecţiei fizice şi securizării materialelor nucleare la nivel global. În mod similar, se depun eforturi de a spori siguranţa şi securitatea surselor radioactive, care sînt utilizate pe scară largă la întreprinderile industriale şi în instituţiile medicale. De aici rezultă că detectarea materialelor radioactive (materiale nucleare şi surse radioactive (MNR)) la frontieră este o componentă esenţială a unei strategii globale, al cărei obiectiv constă în a nu permite ca astfel de materiale să ajungă în mîinile unor grupuri teroriste şi organizaţii criminale. În scopul asigurării legalităţii şi prevenirii deturnării şi transportării ilicite, e nevoie de o atenţie sporită din partea organelor de drept şi autorităţilor vamale. Dar, pentru a înţelege mai bine pericolele existente şi pentru a conştientiza necesitatea prudenţei faţă de MNR, este important de a ne reaminti ce cunoaştem despre radiaţia ionizantă.

Radiaţii ionizante sînt oricare dintre următoarele radiaţii: alfa, beta, gamma, raze X, neutroni, protoni (pozitroni), alte particule cu sarcină electrică (exceptînd undele radio, radiaţiile vizibile, infraroşii, ultraviolete, radiaţiile laser, ultrasunetele).

Radioactivitatea - proprietatea unui nucleid de a emite spontan particule sau radiaţii electromagnetice gama sau X. Radiaţia alfa – Parcursul în aer este de cca 3-4 cm.

Particula beta – Parcursul în aer sub 10 m (în dependenţă de energie: C-14 – 30 cm, P-32 – 7 m) Radiaţia (raze) gamma – Razele gamma pot traversa complet corpul uman, fiind oprite doar de un perete de beton de cca 1 m sau de o placă de plumb de grosimea de 15 cm. Niciodată nu luaţi o sursă gamma cu mîna, utilizaţi, cel puţin, o pensetă de orice lungime! Distanţa are o valoare semnificativă la protecţia radiologică! Neutronii sînt extrem de penetranţi. Riscul radiologic este mare, mai ales, pentru ţesutul uman. Penetrarea neutronilor este oprită prin bariere din beton. Radiaţia ionizantă este inodoră, incoloră, fără sunet, deci nu poate fi văzută, auzită sau simţită. De aceea prezintă un pericol major. Ea poate fi însă măsurată folosindu-se diferite tipuri de instrumente. Prin măsurări se detectea-

COMENTARII Comentarii

ză sursele de radiaţie şi, astfel, se pot lua măsurile necesare pentru evitarea efectelor nefaste. Cantitatea de radiaţie emisă de un material radioactiv se măsoară în unităţi de activitate: Bequerel (Bq). Pe măsură ce radiaţia trece prin material, inclusiv prin ţesut viu, radiaţia interacţionează cu atomii, cedînd o parte din energia sa ţesutului pe care‑l traversează. Energia cedată ţesutului este suficientă pentru a induce modificări nefaste pentru organism. Unitatea de măsură este Sievert (Sv). Contaminarea radioactivă şi expunerea la radiaţii poate apărea în cazul, în care materialele radioactive sînt eliberate în mediu ca rezultat al unui accident, eveniment în natură, sau unui act de terorism. O astfel de eliberare a materialului radioactiv în mediul ambiant cauzează expunerea neargumentată a oamenilor şi poate contamina şi totul în jurul lor, şi bunurile personale. Materialele radioactive eliberate în mediu pot contamina radioactiv aerul, apa, solul, plantele, clădirile, orice suprafeţe, animalele, oamenii. În vederea combaterii traficului ilicit şi transportării accidentale a materialelor radioactive, statele ar trebui să adopte un set de măsuri. În general, aceste măsuri sînt puse în practică de autorităţile de reglementare şi cele de aplicare a legii în cadrul structurilor de stat. Şi una din aceste măsuri este detectarea materialelor radioactive la frontieră. Detectarea eficientă implică multe componente de strategii ale autorităţilor de reglementare şi de aplicare a legii. Cu toate acestea, la detectarea surselor de radiaţii un rol important îl

joacă instrumentele de control şi măsurare. Acestea sînt destinate să ajute serviciile de stat la detectarea eficientă a materialelor radioactive, în special, la trecerea frontierelor, fie chiar şi tranzacţii de import, export sau mărfuri aflate în tranzit. Pentru serviciile vamale, de poliţie şi alte organe de drept, termenul de „detectare” are un conţinut mult mai larg decît pentru acei care se ocupă de siguranţa radiologică. Pentru primii „detectarerea” include activităţi precum colectarea de date cu utilizarea tehnicilor şi metodelor speciale, evaluarea riscurilor, sechestrarea şi de anchetă, în timp ce pentru cele din urmă, de obicei, aceasta înseamnă doar utilizarea instrumentului sau dispozitivului pentru detectarea prezenţei şi nivelului de radiaţii. Una din atribuţiile organului vamal, conform art. 11 al Codului Vamal al Republicii Moldova, este să contribuie la realizarea măsurilor de apărare a securităţii statului, de asigurare a ordinii publice şi morale, de apărare a vieţii şi sănătăţii oamenilor, de ocrotire a florei şi faunei, a întregului mediu înconjurător, de protecţie a pieţei interne. Întru realizarea obiectivului apărare a securităţii statului şi, în special, siguranţa radiologică a Republicii Moldova, Serviciul Vamal, de comun cu Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice (Ministerul Mediului al Republicii Moldova), în ultimii ani întreprinde măsuri importante în vederea dotării unor posturi vamale de frontieră cu echipament specializat şi instrumente de detecta-

re a materialelor radioactive, instruirii profesionale a personalului, pregătirii efectivului de reacţionare la incidente şi asigurării lor cu bază normativă şi informaţională. Conlucrarea eficientă a Serviciului Vamal cu autorităţile internaţionale, cum ar fi: Agenţia Internaţională a Energiei Atomice (IAEA), Comisia Europeană, Guvernul Statelor Unite ale Americii, Departamentul Energiei din Statele Unite ale Americii are ca rezultat întărirea de zi cu zi a securităţii frontierelor statului, fiind instalate noi echipamente specializate, adaptate în mod adecvat la condiţiile controlului vamal la tot mai multe posturi vamale de frontieră. Utilizarea instrumentelor adecvate şi a echipamentelor de detecţie şi control a radiaţiilor pe direcţiile strategice ale frontierelor de stat permite minimalizarea riscului de proliferare nucleară, a traficului ilicit şi a terorismului. Această activitate se realizează pe două direcţii: - controlul radiologic al tuturor mijloacelor de transport, pasagerilor şi al bagajelor acestora şi al mărfurilor trecute peste frontieră; - controlul materialelor nucleare şi radioactive în circuit legal de către participanţii activităţii economice externe în scopul verificării corespunderii datelor menţionate în declaraţia vamală cu conţinutul real al încărcaturii radioactive prezentate. Eficienţa prevenirii traficului ilicit de materiale nucleare şi surse radioactive la frontieră este asigurată prin implementarea a trei etape de control la frontieră: - Detectarea primară cu echipament automatizat; - Control secundar cu instrumente portabile; - Antrenarea echipei mobile de experţi. Exemple de instrumente de monitorizare a frontierelor de către ofiţerii Serviciului vamal: • Monitoare portale de radiaţii (RPM).

COMENTARII Comentarii

• Detectoare individuale de radiaţii (PRD)

• Aparate portabile de identificare a radionucleizilor (RID)

•

Detectori de neutroni (NSD)

Recent, în anul 2011, a fost finalizat cu succes un proiect de amplasare a monitoarelor portale de detectare a materialelor radioactive. De asemenea, au fost instruiţi ofiţerii vamali din cadrul acestor posturi vamale referitor la utilizarea echipamentului şi instrumentelor de detectare a materialelor nucleare şi surselor radioactive, modalitatea de informare şi reacţionare la incidente. Acest proiect a fost realizat sub egida şi cu suportul Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice, cu care Serviciul

Vamal a realizat un parteneriat de eficienţă înaltă. Tot prin intermediul acestui proiect au fost realizate cursuri de instruire a ofiţerilor de primă linie, efectuînd şi un schimb de practici internaţionale dintre organele de drept a altor state. La momentul acual sînt în derulare şi alte proiecte, cum ar fi: Memorandumul de Înţelegere între Serviciul Vamal din cadrul Ministerului Finanţelor Republicii Moldova şi Departamentul Energiei din Statele Unuite ale Americii privind cooperarea pentru prevenirea traficului ilicit cu materiale nucleare şi alte materiale radioactive, semnat la Chişinău la 19 iulie 2011, Proiectul de acordare a asistenţei a Comisiei Europene, alte proiecte cu Agenţia Internaţională a Energiei Atomice. În final, doresc sa accentuez că toate eforturile depuse de către ofiţerii Serviciul Vamal al Republicii Moldova sînt îndreptate spre realizarea obiectivului principal - apărarea securităţii statului, asigurarea ordinii publice şi morale, apărarea vieţii şi sănătăţii oamenilor, ocrotirea mediului înconjurător, protecţia pieţei interne.

Postul vamal de frontieră Leuşeni-Albiţa

Postul vamal Aeroport Internaţional Chişinău (sala de sosire)

Postul vamal Aeroport Internaţional Chişinău (sectorul marfar)

COMENTARII Точки роста для свободных Комментарии

экономических зон

---------------------------------------------------------------------------------------------------------По различным оценкам, в 135 странах мира действует более 3 тыс. специальных экономических зон. В них создано 68 млн. рабочих мест, а объем чистых продаж резидентов зон превышает $500 млрд. Разумеется, все они разные, - единой, стандартной для всего мира модели СЭЗ не существует. Тем более что специфика зон кардинально отличается в зависимости от уровня развития государства и типа государственного устройства. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

СЭЗ наиболее распространены в странах с развивающейся экономикой, как Молдова: они создаются для стимулирования экономического развития - или всей страны или отдельного региона. Для инвестора, который берется выполнить целый перечень обязательств, создаются специальные условия, а государство гарантирует инвестору свою защиту. Стандартный пакет льгот для таможенной зоны включает освобождение от импортных и экспортных пошлин, административного контроля и таможенных процедур, от подоходного налога. Все эти преимущества предлагаются резидентам для того, чтобы оживить инвестиционный климат и начать с нуля или возобновить определенную производственную деятельность. Надо сказать, что после распада СССР, все страны СНГ приложили немало усилий для применения эффективных экономических инструментов, одним из которых стали СЭЗ. В России еще в союзные времена предпринимались меры по организации свободных зон, особенно в приграничных портах: за их счет предполагалось усилить внешнеторговый оборот, ускорить рыночные отношения и решить инфраструктурные и социально-экономические

проблемы этих регионов. Сегодня в России 13 зон нескольких типов: промышленно-производственного типа, технико-внедренческого, туристско-рекреационные зоны, планируется также создать портовые и аэропортовые зоны. По типу узкой «специализации» создавались и белорусские СЭЗ: Брестская СЭЗ - для развития малого и среднего бизнеса, Минская - располагает развитой инфраструктурой и направлена на развитие экспортоориентированных производств, Гомельская СЭЗ - для привлечения инвестиций в инновационную сферу в наукоемкие и высокотехнологичные отрасли и т.д. В соседней Украине созданы около 15 СЭЗ. А на территории четырех СЭЗ Казахстана построены крупные промышленные предприятия, такие как завод по производству заготовок пластиковых бутылок, фабрика по расфасовке чайного листа, производству йодированной пищевой соли, пошиву швейных изделий, завод по производству растительного масла, по сборке компьютеров, мебели, пластиковых окон и дверей. В СЭЗ Туркменистана (в г. Туркменбаши) акценты поставлены на развитие туризма, хотя при этом, в стране действует восемь зон свобод-

ного предпринимательства. В Узбекистане, несмотря на то, что закон о СЭЗ принят еще в 1996 г., свободные зоны пока не смогли «вписаться» как новый механизм экономического воздействия на проводимые в стране экономические реформы. В Армении разработка законодательных норм для создания СЭЗ началась буквально в конце прошлого года. Ретроспектива Опыт Молдовы в создании и управлении СЭЗ кажется на общем фоне более чем солидным. В нашей стране правовая основа для деятельности зон свободного предпринимательства создана еще в 1993 г. и ориентиром при их развитии стал опыт китайских свободных зон. В Китае, к слову, работают как минимум четыре типа СЭЗ. Наши прототипы в Китае называются зонами «со специальным таможенным режимом» и относятся к СЭЗ закрытого типа. Они ориентированы в основном на переработку транзитных грузов и реэкспорт товаров после их определенной доработки или сборки. Первые молдавские зоны были созданы в Кишиневе - «Экспо-бизнес-Кишинэу» и в Твардице. На тот момент главной задачей СЭЗ было возрождение экономики страны.

ICOMENTARII Комментарии

К слову, создание зоны в Кишиневе призвано было восстановить работу ВДНХ (нынешнего МВЦ Молдэкспо), куда последний раз инвестиции осуществлялись в 1984 г., а на его содержание выделялось менее половины необходимых средств. В первые два года деятельности зоны, ее резидентами стали 64 иностранные компании из 22 стран мира. Налоговые поступления от деятельности этой зоны выросли в 15 раз, хотя на долю производства приходилось лишь 11% Несмотря на относительно неплохие результаты, на СЭЗ обрушилась критика и обвинения в недобросовестной конкуренции, уклонении от уплаты налогов, торговле контрафактными товарами. К концу 90-х свободные зоны приобрели репутацию идеально узаконенной схемы отмывания денег. К моменту, когда скрывать такое положение уже было невозможно, зоны подверглись массированной обструкции - в 1998 г., несмотря на предоставление государством гарантий на десятилетний срок, свободные зоны были лишены таможенных и налоговых льгот. В последующие несколько лет зоны находились в подвешенном состоянии: работники предприятий были отправлены в вынужденный отпуск или уволены, неоплаченными остались банковские кредиты, по сути, работа предприятий (за исключением тех, кто занимался розничной торговлей) была блокирована. Вдохнул жизнь в СЭЗ закон десятилетней давности «О свободных экономических зонах». Он четко определил статус и порядок функционирования зон, компетенцию администрации, виды деятельности резидентов, а также соответствующие льготы для них. Нельзя сказать, что для всех, но для большинства вяло существовавших к тому времени СЭЗ, этот закон и послужил качественным толчком к развитию. Фактически, только с 2002 г. молдавские свободные зоны стали обретать требуемую экономике суть. Но, конечно, обеспечиваемый зонами приток инвестиций можно назвать мизерным в масштабах страны. Оптимистичные результаты В настоящее время в Молдове функционируют семь свободных эко-

номических зон: Expo-BusinessChişinău, Ungheni-Business, Tvardiţa, Valkaneş, Otaci-Business, Taraclia и Bălti. По последним данным (за 3 квартала 2011 г.), на территории всех СЭЗ работали 153 резидента. Самые крупные по числу резидентов - СЭЗ Expo-Business-Chişinău (60 компаний) и Ungheni-Business (35). Численность работников, трудоустроенных в СЭЗ, на 1 октября 2011 г. составила 5951 человек, что на 21% больше, чем годом ранее. Несмотря на то, что больше всего резидентов работают в Кишиневской зоне, она занимает лишь третье место по количеству рабочих мест. На первом месте - СЭЗ Bălţi (2180 человек) и СЭЗ Ungheni-Business (2061 человек). Меньше всего трудовых ресурсов задействовано в СЭЗ Taraclia - всего 15 человек. Объем продаж промышленной продукции, произведенной в Свободных экономических зонах (СЭЗ) Молдовы, достиг рекордного уровня. Как сообщили в Минэкономики Молдовы, в январе-сентябре 2011 г. он составил 1,42 млрд. леев, увеличившись на 49% по сравнению с аналогичным периодом 2010 г. и превысив показатель продаж за весь 2010 г. (1,4 млрд. леев). Самый большой рост продаж в процентном соотношении за первые 9 месяцев прошлого года – в 4,2 раза - был отмечен в СЭЗ Bălti - с 38,7 млн. леев в январе-сентябре 2010 г. до 161,4 млн. леев за тот же период 2011 г. Увеличение продаж в 1,9 раза зарегистрировано в СЭЗ Ungheni-

Business – с 361,8 млн. леев до 678,3 млн. леев. Этот рост был обусловлен, в основном, увеличением производства и продаж чехлов для автомобилей примерно в 4 раза. Объем продаж промышленной продукции в Зоне свободного предпринимательства Expo-BusinessChişinău вырос за анализируемый период на 22,8% - с 222,5 млн. леев до 273,3 млн. леев. Продажи в ЗСП Valkaneş увеличились на 13,7% до 170,8 млн. леев, а в ЗСП OtaciBusiness - на 214,3% - до 4,3 млн. леев. В то же время, за 9 месяцев 2011 г. было отмечено сокращение объемов продаж промышленной продукции в ЗСП Tvardiţa на 23,6% изза уменьшения поставок алкогольной продукции в Россию и на рынок Молдовы. Полностью прекращено промышленное производство в ЗСП Taraclia из-за приостановки работы главного резидента АО Santek, занимавшегося выпуском керамической плитки. В целом же, резиденты СЭЗ Молдовы в январе-сентябре 2011 г. экспортировали промышленной продукции на 1,17 млрд. леев, что составляет 82,2% от общего объема реализованных товаров. На внутреннем рынке реализовано продукции на сумму 171,5 млн. леев, а на сумму 83,2 млн. леев была продана на территории СЭЗ. Резиденты СЭЗ Молдовы за 9 месяцев 2011 г. произвели 750,3 тыс. декалитров (дал) вина, 171,7 тыс. дал коньяка и 46,8 тыс. дал водки. За тот же период выпущено 202 млн. штук

COMENTARII Комментарии

пробок для алкогольных напитков, 4,6 млн. штук ПЭТ-преформ, 104,8 тыс. л краски, 2,3 млн. кв. м ковров, 1,7 млн. штук чехлов из синтетических материалов для сидений автомобилей. Произведено также 1105 т. полимерной пленки, электрокабеля для машин на сумму 161,4 млн. леев, мебели на сумму 36,3 млн. леев. По данным Минэкономики, в январе-сентябре с.г. в сравнении с тем же периодом прошлого года производство в СЭЗ электрокабеля для автомобилей выросло в 4,2 раза, краски – в 10,6 раза, мебели – в 2,2 раза, колбасы – на 27,9%, ковров – на 10,4%, керамической плитки в 4,4 раза. В то же время, объем производства вина сократился на 14,4%, пробок для алкогольных напитков – на 43,3%, ПЭТ-преформ – на 83,4%. За неполный 2011 г. инвестиции резидентов СЭЗ составили $7,3 млн. Для сравнения, за полный 2010 г. эта цифра составила $4,1 млн. Всего же общий объем инвестиций, привлеченных в свободные экономические зоны Молдовы за весь период их деятельности, составил на 1 октября 2011 года около $141 млн. Наибольший совокупный объем инвестиций пришелся на долю зоны свободного предпринимательства «ЭкспоБизнес-Кишинев» – 36,4% от общей суммы инвестиций в СЭЗ Молдовы. На конец сентября 2011 г. общий объем инвестиций в ЗСП ExpoBusiness-Chişinău составил $51,4 млн., в Унгенскую СЭЗ – $35,1 млн., в ЗСП Taraclia – $15,1 млн., в ЗСП Tvardiţa – $12,7 млн., в СЭЗ Bălţi – $12,2 млн., в ЗСП Valcaneş – $11,3 млн., в ЗСП Otaci-Business – $3,2 млн.

Какой резон для свободных зон? Несмотря на положительную динамику и производства, и инвестиций, и, казалось бы, сплошных преимуществ, дискуссии относительно целесообразности существования СЭЗ не прекращаются. Если раньше круг тем вокруг зон касался следующих вопросов: каким должен быть статус зоны, какую продукцию в ней можно производить и какие виды деятельности разрешить, какими льготами и преференциями наделить, как осуществлять реализацию продукции на внутреннем рынке и в каком объеме, - то сейчас свободные зоны нередко называют неэффективными. Например, эксперты Независимого аналитического центра Expert Grup в заметке «Бизнес-среда: можем ли мы ее улучшить посредством свободных экономических зон?» высказывают мнение, что свободные экономические зоны Молдовы не справляются с задачей эффективного привлечения прямых иностранных инвестиций. Это происходит из-за неправильного позиционирования СЭЗ: в них пытаются «заманить» инвестора, предлагая налоговые льготы. По мнению эксперта Елены Кулюк, это в корне неверный подход, потому что, во-первых, усложняет налоговое законодательство (создавая предпосылки к злоупотреблениям), а во-вторых – ставит в неравное положение инвесторов, работающих за пределами СЭЗ. Эксперт считает, что настоящие лидеры промышленности, как правило, предпочитают не свободные зоны, а промышленные парки, где уже есть какая-то промышленная основа.

Эксперт считает, что рациональнее было бы отказаться от налоговых льгот для резидентов СЭЗ, сместив акцент на создание хорошей инфраструктуры. Кроме того, в СЭЗ следует допускать компаниипионеры в каком-либо виде деятельности, чтобы не создавать нелояльную конкуренцию компаниям, работающим вне СЭЗ. И главное: для привлечения инвесторов в зоны нужен более персонализированный подход: в экономиках, подверженных повышенному риску, потенциальные инвесторы нуждаются в персональном подходе. Как отмечает Елена Кулюк, на сегодняшний день в Молдове нет агентства по привлечению инвестиций, которое бы работало по такому принципу, и его нужно создать. В Министерстве экономики, напротив, результатами работы СЭЗ, особенно некоторых из них, очень довольны. «Выросли инвестиции в зоны, за год создано более 1000 новых рабочих мест, растут продажи товаров… О какой неэффективности идет речь?! Конечно, результаты могут быть намного лучше. Но не будем забывать о том, что мир только оправляется от кризиса 2008 г. и уже готовится к очередной рецессии. Хотя, конечно, работу по привлечению инвесторов необходимо усиливать», - считает министр экономики Валерий Лазэр. Впрочем, доля истины в комментариях эксперта есть. Потенциал не используется. Продвижение слабое. Администрации зон и районное руководство не прилагают усилий для этого. Что уж говорить, если из семи экономических зон только у трех есть своя веб-страница и только у двух она регулярно обновляется. В век информационных технологий, когда потенциального инвестора можно даже в социальных сетях найти, пренебрегать этим недорогим продвижения как минимум несерьезно. В этом плане достойна всяческой похвалы администрация Бельцкой СЭЗ, которая позаботилась не только о том, чтобы сайт обновлялся на пяти языках, он еще и индексируется в самых значимых поисковиках, а информация о зоне есть на всевозможных ресурсах, даже на популярной Wikipedia. Эксперты другого аналитического центра Idis Viitorul также счи-

COMENTARII Комментарии

тают, что свободные зоны не выполнили свою главную миссию - привлечение иностранных и местных инвестиций и стимулирование экспорта. И по большей части помешали этому отсутствие инфраструктуры, бюрократия и несовершенное законодательство. Приток капитала в форме инвестиций, объема производства и экспорта достаточно скромный. В институте считают, что было бы резонно создавать СЭЗ на основе функционального предприятия или при условии существования стратегических инвесторов. Пока же зоны создаются по административному принципу,

в то время как во всем мире акцент изменился в сторону частных свободных зон (примерно 25% СЭЗ в мире - частные). По мнению экспертов Idis Viitorul, частные СЭЗ должны основываться на коммерческих принципах или принципах активно продвигаемого так называемого «государственно-частного партнерства». В этих условиях государство будет нести ответственность только за разработку и обеспечение функционирования нормативного поля.

Бег с препятствиями В одном из исследований Idis Viitorul рекомендует оптимизиро-

вать процедуры регистрации права резидента, а также упростить таможенные процедуры, на которые жалуются резиденты. Сами резиденты уверяют, что если решить эти проблемы, ключевыми из которых являются взаимодействие с таможенными органами и чрезмерные проверки контролирующих органов, оборот свободных зон можно удвоить или даже утроить в течение одного года. В конце прошлого года, для резидентов и администраций свободных зон вступили в силу ряд поправок в действующее законодательство. Например, постановле-

COMENTARII Комментарии

ние правительства № 951 от 16 декабря 2011 года, согласно которому вводятся в действие нормы, исходящие из положений Налогового кодекса, об обязательном декларировании в режиме экспорта поставок отечественных товаров в СЭЗ. Если раньше при экспорте товаров в СЭЗ, действовала упрощенная процедура декларирования, и таможенную декларацию подавал только резидент, то после вступления в действие документа, при экспорте услуг или расходных материалов поставщиков также обязали заполнить экспортную декларацию, а потребителям транзитную и импортную декларацию. В результате, уже с начала года поставщики отказались выполнять процедуры, да и выгоды от работы с СЭЗ в таком случае были нулевыми. Резиденты и администрация зон выступили с заявлениями о том, что новый порядок декларирования поставок товаров и услуг на территорию свободных зон усложняет взаимоотношения резидентов с экономическими субъектами Молдовы и снижает привлекательность свободных зон для инвесторов. В результате, Таможенная служба в оперативном порядке разработала Приказ о периодическом декларировании товаров, поставляемых в зону. Как уточнили в ТС, такую декларацию необходимо будет подавать один раз в месяц, кроме этого - с возможностью декларирования как на таможенном посту СЭЗ или на таможне, в которой зарегистрирован юридический адрес резидента. Кроме этого, в конце прошлого года вступили в силу и другие поправки в налоговое законодательство, одна из которых касается трактовки правил происхождения товаров в соответствии со ст.20 закона о таможенном тарифе. Документ приравнивает резидентов СЭЗ к другим экономическим агентам в части критериев определения товаров. Новые правила обязывают платить таможенные пошлины на импортный компонент полученного в СЭЗ товара. Однако по данному вопросу еще ведутся переговоры и на момент подготовки материала консенсус между Минэкономики, Минфином, Таможенной службой, администрациями и резидентами СЭЗ достигнут не был.

Конкуренция Большие надежды сегодня возлагаются на тройку самых успешных СЭЗ: в Бельцах, Унгенах и Кишиневе, которые и созданы были при наличии явных преимуществ - на базе существующих предприятий. Эти три зоны обеспечивают 85% рабочих мест в СЭЗ, концентрируют 68% инвестиций и примерно столько же от общего объема товаров и услуг и чистых продаж промышленной продукции в СЭЗ. Впрочем, Кишиневская зона временно ограничена в привлечении новых резидентов, так как исчерпала все ресурсы для этого. Зато очень хороший потенциал есть в двух других зонах, локомотивами которых являются американская компания Lear Corporation в Унгенской СЭЗ и немецкий инвестор Dra Draexlmaier в Бельцкой СЭЗ. По прогнозам экспертов, именно эти три зоны будут в ближайшее время «локомотивом» всей экономической субкультуры «свободная зона». Последний квартал года и начало 2012 г. для этих зон был весьма продуктивным. Покрайней мере, администрации приложили максимум усилий для привлечения новых резидентов. Например, СЭЗ Bălţi заинтересовала несколько крупных компаний из США, Мексики и Австрии и уже в ближай-

шее время возможное присутствие новых инвесторов в этой зоне обретет более явные контуры. Наряду со свободными зонами власти страны активно продвигают промышленные парки. Минэкономики разработало девять техникоэкономических обоснований о целесообразности создания промышленных парков в различных регионах страны - Единец, Хынчешть, Кантемир, Кэйнарь. Кроме того, планируется создание промышленных парков на базе предприятий: Raut, Uzina de masini de salubritate din Falesti, CANN, Tracom, а также в рамках третьей субзоны в СЭЗ Bălţi. По словам министра экономики, промышленные парки являются хорошими инструментами для повышения привлекательности промышленности, увеличения ее доли в валовом внутреннем продукте, содействия реиндустриализации страны. Они также позволят увеличить приток иностранных инвестиций и будут способствовать модернизации инфраструктуры регионов. Хотя опыт промышленных парков, работающих со статусом «свободных зон» - в Тараклии, Отачь и Вулканештах, - пока вряд ли могут радовать и быть примером успеха.

Ольга Коларь

COMENTARII Comentarii

Modificări ale legislaţiei cu privire la restricţiile aplicabile mijloacelor de transport auto

Anatolie Isac, consultant Secţia control vamal

---------------------------------------------------------------------------------------------------------Articolul dat este un studiu asupra ultimelor modificări ale legislaţiei vamale cu privire la restricţiile aplicabile mijloacelor de transport auto declarate prin acţiune la plasarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova de către persoanele fizice rezidente şi nerezidente prin prisma actelor internaţionale la care Republica Moldova este parte. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

a 26.03.2011 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr. 48 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, publicată în Monitorul Oficial nr. 53/114 din 04.04.2011. Conform art. XVIII din legea organică anterior nominalizată, Codul vamal al Republicii Moldova din 20 iulie 2000 (republicat în Monitorul Oficial al R.M., ediţie specială din 1 ianuarie 2007), cu modificările ulterioare a fost modificat şi completat după cum urmează: la articolul 1841 la alineatul (1) după textul ”90 zile” s-a introdus textul ”pe parcursul unui an calendaristic” iar la alineatul (3), după textul ”90 de zile” s-a introdus textul ”pe parcursul unui an calendaristic”. Con-

form art. XX din cadrul aceleiaşi legi anterior specificate, la art. 10 alineatul (32) din Legea nr. 1569-XV din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, 2002, nr. 185-189, art. 1416) cu modificările şi completările ulterioare, după textul ”90 de zile” s-a introdus textul ”pe parcursul unui an calendaristic”. Modificările actelor normative nominalizate au intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 53/114 din 04.04.2011. Ca urmare a modificării cadrului normativ preexistent, acesta din data publicării în Monitorul Oficial a impus aplicarea şi respectarea unor reguli noi

aferente termenului de aflare a mijloacelor de transport declarate prin acţiune de către persoanele fizice la introducerea acestora pe teritoriul vamal al Republicii Moldova. Astfel, conform art. 1841 Cod Vamal al Republicii Moldova (în varianta din 2011) persoanele fizice rezidente şi cele nerezidente, prin derogare de la prevederile art. 20 Cod vamal al Republicii Moldova, aveau dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova mijloace de transport auto, indiferent de termenul de exploatare a acestora, doar în cazul în care vor fi declarate prin acţiune şi plasate, pe un termen de pînă la 90 de zile pe parcursul unui an calendaristic, în regimul vamal de admitere tempora-

COMENTARII Comentarii

ră, cu respectarea următoarelor condiţii: • Mijloacele de transport auto se află la evidenţă permanentă în alte state; • Mijloacele de transport auto ale persoanelor fizice rezidente să fie deţinute în proprietate sau cu drept de folosinţă, fapt confirmat prin actele respective; persoanele fizice nerezidente să fie proprietari ai mijloacelor de transport auto şi să locuiască temporar în Republica Moldova, acestea fiind confirmate prin actele respective; • Mijloacele de transport auto să fie scoase de pe teritoriul Republicii Moldova pînă la expirarea termenului acordat, conform regimului vamal de admitere temporară; • Mijloacele de transport auto să nu fie folosite pentru transportul de mărfuri şi de pasageri; • În cazul în care persoanelor fizice nerezidente li se acordă un alt regim de şedere pe teritoriul Republicii Moldova, documentele confirmative se vor prezenta organului vamal în vederea prelungirii termenului de aflare a mijlocului de transport auto în regim vamal de admitere temporară, informaţia respectivă incluzîndu-se în Registrul de stat al transporturilor; • Persoanele fizice rezidente şi cele nerezidente, care nu au scos de pe teritoriul Republicii Moldova mijloacele de transport auto declarate prin acţiune şi plasate, pe un termen de pînă la 90 de zile pe parcursul unui an calendaristic, în regimul vamal de admitere temporară, nu au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova alte mijloace de transport auto în condiţiile alin. (1). În aceeaşi ordine de idei, conform modificărilor operate în anul 2011 la art. 10 alineatul (32) din Legea nr. 1569-XV din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, mijloacele de transport auto introduse pe teritoriul Republicii Moldova fără a fi declarate prin acţiune şi abandonate pe un termen de peste 90 de zile pe parcursul unui an calendaristic se asimilează cu cele declarate prin acţiune. Considerăm necesar de a specifica faptul că, anterior operării modificărilor la cadrul normativ vizat, acesta a suferit modificări în partea ce ţine de termenul de aflare a mijloacelor de transport la declararea acestora prin acţiune şi plasarea lor în regim vamal de admitere temporară. Modificarea dată a fost introdusă de către legiuitor prin Legea nr.

206 din 16.07.2010 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (publicată în Monitorul Oficial nr. 141-144 din 10.08.2010) conform căreia, persoanele fizice rezidente şi cele nerezidente, prin derogare de la prevederile art. 20 al Codului vamal al Republicii Moldova nr. 1149-XIV din 20 iulie 2000, aveau dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova mijloace de transport auto, indiferent de termenul de exploatare a acestora, doar în cazul în care vor fi declarate prin acţiune şi plasate, pe un termen de pînă la 90 de zile, în regimul vamal de admitere temporară, cu respectarea condiţiilor specificate mai sus. Prin urmare, modificările operate au restrîns considerabil dreptul la libera circulaţie a deţinătorilor de mijloace de transport declarate prin acţiune care depăşesc plafonul de vîrstă stabilit de legislaţia naţională, fapt care i-a determinat pe aceştia să organizeze acţiuni de protest după intrarea modificărilor în vigoare. În acest sens, în vederea depăşirii nemulţumirilor apărute ca urmare a restricţiilor impuse prin modificările operate, precum şi reieşind din caracterul social general al normei juridice ca modalitate a reglementării relaţiilor sociale, în speţă relaţii ce ţin de realizarea activităţii vamale, legiuitorul prin legea nr. 130 din 07.07.2011 (Monitorul Oficial nr. 122 – 127 din 29.07.2011) a instituit temporar reglementări noi (proprietarii urmau în această perioadă să găsească soluţii fie pentru scoaterea mijloacelor de transport prohibite, fie să le vămuiască conform ordinii generale, dacă nu sînt prohibite) după cum urmează: „Prin derogare de la prevederile art.1841 alin. (1) şi alin.(3) din Codul vamal al Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20 iulie 2000 şi ale art.10 alin.(32) din Legea nr.1569-XV din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, mijloacele de transport auto neînmatriculate în Republica Moldova, indiferent de termenul lor de exploatare, pot fi introduse pe teritoriul ţării pînă la 31 decembrie 2011 inclusiv doar în cazul în care vor fi declarate prin acţiune şi plasate pe un termen de pînă la 90 de zile în regim vamal de admitere temporară, cu respectarea următoarelor condiţii: a) mijloacele de transport auto se află la evidenţă permanentă în alte state; b) mijloacele de transport auto ale persoanelor fizice rezidente sînt deţinute

în proprietate sau cu drept de folosinţă, fapt confirmat prin actele respective; persoanele fizice nerezidente sînt proprietari ai mijloacelor de transport auto şi locuiesc temporar în Republica Moldova, acestea fiind confirmate prin actele respective; c) mijloacele de transport auto să fie scoase de pe teritoriul Republicii Moldova pînă la expirarea termenului acordat, conform regimului vamal de admitere temporară; d) mijloacele de transport auto să nu fie folosite pentru transportul de mărfuri şi de pasageri; e) în cazul în care persoanelor fizice nerezidente li se acordă un alt regim de şedere pe teritoriul Republicii Moldova, documentele confirmative se vor prezenta organului vamal în vederea prelungirii termenului de aflare a mijlocului de transport auto în regim vamal de admitere temporară, informaţia respectivă incluzîndu-se în Registrul de stat al transporturilor”. Odată cu expirarea termenului de acţiune a prevederilor Legii nr. 130 din 07.07.2011 privind modul de plasare în regim vamal de admitere temporară a mijloacelor de transport auto neînmatriculate în Republica Moldova, de la 01 ianuarie 2012 deveneau aplicabile prevederile legislaţiei ce ţin de termenul de „90 de zile pe parcursul unui an calendaristic”, instituite prin legea nr. 48 din 26.03.2011. Prin urmare, în vederea depăşirii situaţiei şi aplanării eventualilor conflicte în societate ce ţin de termenul instituit, legiuitorul a venit cu modificări la cadrul normativ, modificări care au fost propuse de Guvernul Republicii Moldova în contextul elaborării politicii bugetar-fiscale pentru anul 2012 şi materializate prin Legea nr. 267 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative din 23 decembrie 2011, în vigoare de la momentul publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 13 – 14 din 13 ianuarie 2012. Conform art. XV şi XX din Legea nr. 267 din 23 decembrie 2011 printre alte modificări şi completări s-au introdus modificări atît în art. 1841 alin. (1) al Codului Vamal, cît şi în art. 10 alin. (3) din Legea nr. 1569-XV din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, referitor la termenul de plasare a mijloacelor de transport auto declarate prin acţiune de către persoa-

COMENTARII Comentarii

nele fizice rezidente şi nerezidente indiferent de termenul de exploatare pînă la 180 de zile pe parcursul unui an calendaristic cu condiţia respectării prevederilor expuse în acelaşi articol/alineat la lit. a) – d). Analizînd modificările operate la cadrului normativ nominalizat anterior, respectînd consecutivitatea logică, specificăm că în strictă conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) din Legea supremă a statului - Constituţia Republicii Moldova, dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale. În acest sens, considerăm oportun a specifica faptul că, conform Legii nr. 253-XVI din 05.12.2008 pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia privind admiterea temporară publicată în Monitorul Oficial nr. 230-232/844 din 23.12.2008, Republica Moldova a aderat la Convenţia privind admiterea temporară, adoptată la Istanbul la 26 iunie 1990 (în continuare-convenţie). Conform art. 2 din capitolul II al convenţiei „ Fiecare parte contractantă se angajează, in condiţiile prevăzute în prezenta convenţie, să acorde regimul de admitere temporară a mărfurilor (inclusiv a mijloacelor de transport) care fac obiectul anexelor la prezenta convenţie”. În articolul 1 al Anexei C (anexa privind mijloacele de transport) sînt definite unele noţiuni din Convenţie, care ur-

măresc să clarifice tema supusă discuţiei: - mijloace de transport - orice navă (inclusiv şlepuri si barje, transportate sau netransportate la bordul unei nave, şi hidroglisoare), aeroglisor, aeronavă, vehicul rutier cu motor (inclusiv ciclurile cu motor, remorcile, semiremorcile şi combinaţiile de vehicule) şi materialul feroviar rulant, precum şi piesele lor de schimb, accesorii şi echipamente normale care se află la bordul mijlocului de transport, inclusiv materialul special ce serveşte la încărcarea, descărcarea, manipularea şi protecţia mărfurilor; - utilizare personală - transport exclusiv pentru uz personal, excluzînd orice folosinţă comercială; Conform prevederilor art. 5 lit. b) capitolul III (dispoziţii diverse), pentru a nimeri sub incidenţa prevederilor Convenţiei, mijloacele de transport de uz privat urmează să fie înmatriculate pe un alt teritoriu decît cel de admitere temporară, în numele unei persoane stabilite sau rezidente în afara teritoriului de admitere temporară, şi să fie importate şi utilizate de persoane rezidente pe respectivul teritoriu. Conform art. 6 al aceluiaşi capitol, admiterea temporară a mijloacelor de transport este acordată fără să se ceară un document vamal şi fără constituirea unei garanţii. Conform art. 7 lit. b) mijloacele de transport de uz particular pot fi folosite de terţe persoane pe deplin autorizate de către beneficiarul admiterii temporare. Fiecare parte contractantă poate accepta ca o persoană rezidentă pe teritoriul său să folosească un mijloc de transport de uz particular, mai ales

atunci cînd îl foloseşte în contul şi conform instrucţiunilor beneficiarului admiterii temporare. Conform art. 8 lit. b) din Convenţie, fiecare parte contractantă are dreptul de a refuza sau de a retrage beneficiul admiterii temporare mijloacelor de transport de uz particular care ar fi utilizate pentru folosinţa comercială în trafic intern. Una din prevederile importante ale Convenţiei de la Istanbul, este expres stabilită la art. 9 alin. (2) conform căreia mijloacele de transport de uz particular pot rămâne pe teritoriul de admitere temporară o perioadă continuă sau nu de 6 luni, în intervalul de 12 luni. Astfel, coroborînd prevederile Convenţiei privind admiterea temporară, adoptată la Istanbul la 26 iunie1990 cu prevederile Codului vamal al Republicii Moldova nr. 1149-XIV din 20 iulie 2000 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 1 ianuarie 2007), cu modificările ulterioare şi prevederile Legii nr. 1569-XV din 20 decembrie 2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, cu modificările şi completările ulterioare, conchidem că începînd cu 13 ianuarie 2012, Republica Moldova asigură conformitatea totală a legislaţiei naţionale cu prevederile legale ale actelor normative internaţionale la care este parte în problema menţionată, eliminînd neconcordanţele prezente în legislaţie pînă la intrarea în vigoare a legii nr. 267 din 23.12.2011.

SECTOR S Дорогой Отрасль

нефтепродукт

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- Вопросы регулирования и ситуации на рынке нефтепродуктов Молдовы в прошлом году поднимались настолько часто, что может создаться впечатление качественных изменений в этой отрасли. Самым громким событием года стало, пожалуй, то, что впервые в истории страны крупнейшие нефтеимпортеры официально были обвинены в картельном сговоре. До этого времени обвинения исходили лишь от экономистов и экспертов. Правда, не менее значимым стал и тот факт, что доказать тот самый «картельный сговор» Национальному агентству по защите конкуренции (НАЗК) так и не удалось. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

феврале 2011 г. за нарушение правил лояльной конкуренции на рынке НАЗК оштрафовало семь крупнейших импортеров нефтепродуктов Молдовы на сумму около 2 млн. леев. Это были компании Lukoil Moldova, Petrom Moldova, Valexchimp, Rompetrol, Bemol Retail, Parstar и Tirex Petrol. Тогда НАЗК рекомендовало Национальному агентству по регулированию в энергетике провести либерализацию рынка нефтепродуктов, чтобы в будущем исключить картельный сговор участников, обеспечить контроль за формированием цен, лояльную конкуренцию на рынке и защиту интересов потребителей. НАЗК также потребовало исключить из законодательства положения, согласно которым участники рынка должны уведомлять НАРЭ о повышении или снижении цен на нефтепродукты. Админсовет ведомства постановил, что действия НАРЭ привели к координированию поведения хозяйствующих субъектов на рынке нефтепродуктов, что способствовало применению идентичных цен при розничной продаже горючего. Но нефтеимпортеры не сдались. По словам председателя союза импор-

теров нефтепродуктов Importcompetrol Валентина Бодиштяну, компании не согласовывают с НАРЭ цены на топливо, а только информируют агентство об изменении цен и предоставляют ведомству расшифровку своей формулы ценообразования. Это условие предусмотрено законом и условиями для получения лицензии на деятельность. В мировой практике существуют понятия «явного» и «молчаливого» сговора. Первый термин предусматривает, что в случае существования на рынке нескольких компаний между ними может иметь место договоренность, когда нефтетрейдеры действуют сообща и предпринимают одинаковые меры по изменению цен. В случае «молчаливого сговора» компании действуют, исходя из ситуации на рынке, так как он очень прозрачен, и все участники рынка знают, что происходит у их конкурентов. Как только становится известно, что одна из компаний намерена повысить цены, остальные моментально «подтягиваются». Молдавские эксперты не рискуют причислять молдавский случай к одному из видов сговоров: исключать картельный сговор нельзя, но его надо еще и доказать.

И были правы. Все семь экономических агентов, которым были «предписаны» штрафы, обжаловали решения НАЗК в судебных инстанциях. Судебные инстанции вынесли свои решения в пользу нефтеимпортеров. Экономические эксперты Независимого аналитического центра Expert-Grup включили это событие в пятерку самых важных просчетов и неудач экономической политики страны в 2011 г. «Мы лишь наблюдали факт отсутствия политической воли для укрепления институциональной и законодательной основы по защите конкуренции: Национальному агентству по защите конкуренции так и не удалось доказать картельный сговор на рынке нефтепродуктов, а властям – разработать целостное законодательство по конкуренции и господдержке», - говорят эксперты. Пульс рынка По последним данным (за январьсентябрь 2011 г.) на рынке нефтепродуктов работали 115 экономических агентов, которые обладали 174 лицензиями на различные виды деятельности. Импортом и оптовой торговлей бензина, дизтоплива и сжиженного

SECTOR Отрасль

газа занимались 33 компании, а розничной торговлей бензина и дизтоплива – 82 обладателя лицензий. Розничная торговля бензина и дизтоплива осуществлялась на 581 заправочной станции, а сжиженного газа - на 367 станциях. И только три из 115 компаний владели лицензиями на все виды деятельности на данном рынке. Молдова в январе-сентябре 2011 г. импортировала 133,9 тыс. тонн бензина, что на 0,54% меньше по сравнению с аналогичным периодом прошлого года. В Национальном агентстве по регулированию в энергетике сообщают, за тот же период года объем импорта дизельного топлива увеличился на 17,9% - до 252,3 тыс. тонн, а сжиженного газа – на 8,2% - до 55,4 тыс. тонн. В целом же, наибольший объем бензина (63,2%) в прошлом году импортировался из Румынии. Остальной поставлялся из Беларуси (9,5%), Болгарии (7,6%), Литвы и Греции (по 6,6%), Венгрии (6,5%). Больше всего дизтоплива импортировалось из Румынии (47,1%), а сжиженного газа – из России (70%). Основными импортером бензина были компании Lukoil Moldova (на ее долю пришлось 32,8% рынка), PetromMoldova (25,2%), Tirex Petrol (14,7%), Rompetrol Moldova (7,1%) и Bemol Trading (6,6%). Эти пять компаний, а также Parstar-Petrol, были и основными импортерами дизтоплива. На их

долю пришлось 83,6% общего объема. Крупнейшими игроками в сегменте сжиженного газа, которые занимают в общем почти 87% рынка, являются компании Dominic, Lukoil Moldova, Printemps, Tirex Petrol и Tezed-S. Укрепил свои позиции Джурджулештский порт. Импорт нефтепродуктов через нефтеналивной терминал Международного свободного порта Джурджулешты за 9 месяцев 2011 г. составил 50,3 тыс. тонн, увеличившись в 1,2 раза в сравнении с тем же периодом прошлого года. Весь объем нефтепродуктов ввезла компания Bemol Retail для собственной сети АЗС в Молдове. Но компания Danube Logistics, которая является генеральным инвестором, владельцем и оператором Международного свободного порта Джурджулешты, готова предоставлять услуги нефтеналивного терминала и другим экономическим агентам, импортерам нефтепродуктов. Например, в прошлом году резидентом порта стали компании Petrom-Moldova и Rompetrol Moldova. Основные импортеры бензина, 9 мес. 2011 г. 1 Lukoil Moldova 32,8% 2 Petrom-Moldova 25,2% 3 Tirex Petrol 14,7% 4 Rompetrol Moldova 7,1% 5 Bemol Trading 6,6% 6 Parstar Petrol 6,0% 7 Vero-Nadina 2,6%

Основные импортеры дизтоплива, 9 мес. 2011 г. 1 Lukoil Moldova 33,6% 2 Tirex Petrol 20,3% 3 Bemol Trading 9,3% 4 Rompetrol Moldova 8,7% 5 Petrom-Moldova 6,4% 6 Parstar Petrol 5,3%

Основные импортеры сжиженного газа, 9 мес. 2011 г. 1 Dominic 31,5% 2 Lukoil Moldova 25,6% 3 Printemps 18,4% 4 Tirex Petrol 5,9% 5 Tezed-S 5,3% 6 Duvasen 4,5% 7 Rompetrol Moldova 4,2% Источник: Национальное агентство по регулированию в энергетике. В январе-сентябре 2011 г. объем розничных продаж бензина в Молдове сократился на 6%, по сравнению с январем-сентябрем 2010 г., и составил 128,7 тыс. тонн. Объем продаж дизельного топлива и сжиженного газа увеличился на 9,2% и 12,6%, соответственно, и составил 168,3 тыс. и 47,7 тыс. тонн, соответственно. Цена вопроса За 9 месяцев 2011 г. средняя розничная цена на бензин в Молдове изменялась 8 раз, и она увеличилась по сравнению с тем же периодом 2010 г. на 17,2%, со-

SECTORS Отрасль

ставив 15,63 лея за литр. За тот де период средние розничные цены на дизтопливо и сжиженный газ выросли на 24,7% и 15,4%, соответственно, и составили 14,66 леев и 7,5 леев за литр. Так, в январе-феврале 1 литр бензина в среднем стоил 15,4 лея, в мае – 16,6 лея, и эта цена осталась без изменений до сентября. Средняя розничная цена на дизтопливо менялась 5 раз, на сжиженный газ – 7 раз. Как отмечают в НАРЭ, рост розничных цен на бензин и дизтопливо в Молдове был вызван повышением закупочных цен на нефтепродукты, которое в свою очередь обусловлено ростом котировок цен нефти и цен Platt′s на международных рынках. За отчетный период нефть марки Brent на международных рынках стоила в среднем $111,3, что на 42,5% больше в сравнении с тем же периодом 2010 г. Подорожание нефти привело к изменению цен Platt′s на бензин и дизтопливо. Так, средняя цена Platt′s на бензин выросла на 40,9% - до $1001,2 за тонну, на дизтопливо – на 45,7% - до $961,9 за тонну. В результате, средняя закупочная цена по импорту бензина выросла на 38,3% - до $1033,3 за тонну. Средние закупочные цены дизтоплива и сжиженного газа выросли на 42,6% и 36,7%, соответственно, и составили $1000,3 и $839,9 за тонну. Эксперты утверждают, что цена на топливо в Молдове устанавливается основными игроками на рынке практически одновременно и, в отличие от других стран, местные владельцы АЗС не особо демонстрируют гибкость ценообразования. В исследовании «Рынок нефтепродуктов: анализ регламентирования, конкуренции и цен», представленном независимым аналитическим центром центра Expert-Grup, говорится, что одной из проблем, выявленных в ходе анализа ситуации с нефтепродуктами в Молдове, является неэффективное регулирование ценообразования. Цены на нефтепродукты в Молдове для конечных потребителей ниже среднеевропейских на 36%, однако, до налогообложения они соответствуют среднеевропейскому уровню, - считают аналитики. Они подсчитали, что доля налогов в конечной стоимости нефтепродуктов для конечных пользователей составляет 30,4%, в то время как в ЕС средний показатель - 53,7%. При этом, цены на нефтепродукты в Молдове в среднем выше или

сопоставимы с аналогичными ценами в странах с более высоким уровнем жизни. Например, по расчетам экспертов, в Молдове розничная стоимость бензина А-95 без учета налогов на конец I квартала прошлого года составляла 650,8 евро за 1 тонну, в Люксембурге - 641,8 евро, в Ирландии - 631 евро, в Словении - 631 евро, в Латвии - 655 евро, на Мальте - 666,2 евро. По мнению экспертов, возможной причиной более высоких цен для Молдовы являются пробелы в менеджменте компаний-нефтеимпортеров и недостаточно высокие конкурентные условия, что в комплексе с действующей методологией расчета цен на нефтепродукты не мотивирует компании продвигать эффективную политику расходов. Особо подчеркивалось, что нефтеимпортеры Молдовы в периоды снижения стоимости нефтепродуктов на бирже Platt’s имеют множество возможностей для сверхприбыли. Так, около 70% нефтепродуктов в Молдове продается не по цене, указанной на панно автозаправочных станций, а по специальной цене, с учетом скидок. Это создает расхождения между теоретической и фактической стоимостью нефтепродуктов, снижает уровень конкуренции, не обеспечивает транспарентность ценообразования и пр. «Молдавские компании неохотно идут на снижение стоимости нефтепродуктов, когда снижаются котировки на международных биржах, при этом, очень быстро реагируют на повышения стоимости нефти. Мы предлагаем пересмотреть действующую методологию расчета стоимости нефтепродуктов в Молдове. Сегодня нефтеимпортеры в стоимость про-

дукции для конечных потребителей включают всевозможные расходы, которые не имеют никакого отношения к формированию цены. Это они делают для того, чтобы сохранить минимальный уровень рентабельности. При максимально допустимой рентабельности в 10% сегодня в компаниях этот показатель составляет 1-3%. При этом, компании получают сверхприбыль», - считает автор исследования Адриан Лупушор. Эксперты утверждают, что наиболее эффективным является рыночный механизм ценообразования, но для переходного периода к либерализации рынка они рекомендуют установить максимальный размер маржи на уровне 2 леев для бензина и 1,8 лея для дизтоплива. Специалисты выявили и другие проблемы сектора, среди которых: недобросовестная конкуренция, неправильная корректировка цен на топливо, поощрение крупных предприятий в ущерб малым и продажа топлива по талонам. Эксперты рекомендуют более активное сотрудничество НАРЭ с Агентством по защите конкуренции, настаивают на пересмотре нынешней методологии расчета и применения цен на топливо и исключить положение, согласно которому компании должны заранее уведомлять НАРЭ о введении новых цен. Кстати, вопросами талонов власти страны активно занимались в 2010 г., но упразднить пока эту форму взаимоотношений полностью исключить не удалось. Специалисты НАРЭ, представительная делегация которого присутствовала на обсуждении результатов исследования, подвергла критике методологию и некоторые выводы, встав на

SECTOR Отрасль

защиту нефтеимпортеров. Например, начальник аудиторского отдела НАРЭ Анатолий Саракуца считает нецелеобразным сравнение стоимости нефтепродуктов в Молдове и в странах ЕС. «Необходимо учитывать все факторы ценообразования, а не исходить из желания «мы бедные, нам надо дешевле». Цены на нефтепродукты диктует ситуация на мировых рынках. У нас нефть не добывается. Мы исходим из стоимости импорта, транспортировки, налогообложения и пр.», считает он. К тому же, представители НАРЭ отметили ошибки в расчете некоторых данных исследования, которые полностью искажают общие выводы. По данным Европейской комиссии, по состоянию на 30 января самые высокие цены на бензин А-95 зафиксированы в Греции, Италии (1,72 евро за литр) и Нидерландах (1,69 евро за литр). Самый дешевый бензин продается на АЗС в Болгарии (€1,23/л), на Кипре (€1,25/л) и в Румынии (€1,26/л). В январе цены на бензин в ЕС существенно не изменились, зато подешевело дизтопливо. Самое ощутимое снижение цен зафиксировано в Бельгии (-3,4%) и Швеции (-2,5%). Подорожание отмечено лишь в Словакии (+1,4%) и Словении (+0,8%). Самая низкая стоимость дизтоплива сформировалась на АЗС в Люксембурге (€1,23/л) и Болгарии (€1,24/л), а самая высокая – в Великобритании (€1,70/л) и Италии (€1,69/л). Для сравнения, в Молдове по состоянию на 30 января составила в среднем 16,43-16,49 леев/л (€1,04/л). Разница цен в Молдове и ЕС ощутимая, - на фоне европейских цен стоимость нашего бензина выглядит очень даже привлекательно. Но и доходы в Европе несопоставимы с молдавскими. Между тем, с 1 января 2012 года вступили в силу новые акцизные ставки для нефтепродуктов. Акцизы на бензин увеличились на 6,9% - с 2,7 тыс. леев за 1 тонну ($230,8) до 2,89 тыс. леев за 1 тонну ($246,6), на дизтопливо – с 1,13 тыс. леев за тонну ($96,2) до 1,2 тыс. леев за 1 т ($102,6). Пока нефтеимпортеры не меняли цены - еще до вступления в силу новых акцизов они сформировали запасы по старой налогооблагаемой базе. Еще одно новшество на рынке нефтепродуктов, точнее, «восстановление справедливости» - впервые в Молдове введен акциз на сжиженный газ в

размере 1,8 тыс. леев за тонну. С начала 2012 г. он выплачивается импортерами в Дорожный фонд. Введение акциза на сжиженный газ является компенсаторной мерой для сохранения акциза на сахар на нынешнем уровне 8% вместо предложенных Международным валютным фондом 20%.

С начала года цены на нефтепродукты не менялись, но учитывая тенденции к росту нефти на мировых рынках (более $110/бaаррель) и влияние не нее неэкономических факторов, повышения не за горами…

Ольга Коларь 43

EVENIMENTE E Evenimente

Întrevederea conducătorilor autorităţilor vamale

din Moldova şi Rusia

a finele anului trecut, la invitaţia Directorului General al Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Dl. Tudor BALIŢCHI, în premieră, în vizită oficială în Republica Moldova se află Dl. Andrei BELIANINOV, conducătorul Serviciului Vamal al Federaţiei Ruse. În cadrul întîlnirii au fost discutate cele mai actuale şi importante subiecte ale colaborării vamale între Moldova şi Rusia, în special ce vizează: deplasarea şi îndeplinirea formalităţilor privind producţia pomilegumicolă; schimbul de informaţie vamală prealabilă, soluţionarea cărora va contribui la creşterea volumului operaţiunilor comerciale între cele două ţări. Totodată, au fost abordate aspecte referitoare la schimbul de informaţie şi experienţă în simplificarea procedurilor vamale, colaborarea în domeniul antifraudă şi perfecţionarea personalului vamal din Republica Moldova şi Federaţia Rusă. În cadrul vizitei au fost semnate. - Declaraţia comună privind cooperarea în domeniul vamal - care va crea o bază solidă pentru dezvoltarea conlucrării în diverse aspecte ale activităţii vamale, în special schimb de informaţie şi experienţă în domeniul controlului vamal şi procedurilor vamale, originii şi valorii în vamă a mărfurilor, recunoaşterea reciprocă, în perspectivă, a statutului de operator economic de încredere, instruirea colaboratorilor vamali etc. - Planul de acţiuni comune în domeniul antifraudă pentru anii 2012-2014 - va asigura activizarea interacţiunii practice a subdiviziunilor operative şi analitice ale ambelor servicii vamale. Ca urmare a întîlnirii de lucru s-a convenit asupra următoarelor:

- Serviciile vamale ale Republicii Moldova şi Federaţiei Ruse la 1 martie 2012 vor demara experimentul vizavi de schimbul de informaţie prealabilă privind mărfurile şi mijloacele de transport deplasate peste frontierele ambelor state. - în luna februarie la Moscova vor avea loc consultări comune cu instituţiile competente din Moldova şi Rusia asupra proiectului Acordului interguvernamental privind deplasarea şi îndeplinirea formalităţilor pentru producţia pomilegumicolă, în vederea definitivării acestuia; - în primul trimestru la Chişinău, vor avea loc consultări privind contrapunerea datelor statisticii vamale a comerţului reciproc şi analiza cauzelor de divergenţe în datele respective. Notă: Colaborarea moldo-rusă se bazează pe următoarele tratate bilaterale: - Protocolul interdepartamental cu privire la realizarea Acordului de colaborare şi ajutoul reciproc în domeniul vamal din 15 aprilie 1994, semnat la Moscova la 15 martie 2001. - Protocolul interdepartamental cu privire la colaborarea în domeniul comba-

terii introducerii şi scoaterii ilicite a valorilor culturale, semnat la Moscova la 15 martie 2001. - Protocolul interdepartamental privind colaborarea metodologică şi informaţională în domeniul statisticii vamale a comerţului exterior, semnat la Moscova la 15 martie 2001. - Protocolul interdepartamental privind organizarea schimbului preliminar de informaţii despre mărfurile şi mijloacele de transport, care traversează frontierele vamale ale Republicii Moldova şi Federaţiei Ruse, semnat la 9 octombrie 2009.

Serviciul presa

Colaborarea EVENIMENTE vamală Evenimente

moldo-ucraineană

n cadrul vizitei oficiale a Prim-ministrului Vlad FILAT, la Kiev, pe care o întreprinde în perioada 2-3 februarie, Tudor Baliţchi, Director general al Serviciului vamal, care face parte din delegaţia oficială a Republicii Moldova, a avut o întrevedere cu omologul său, Preşedintele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei Igor Kaletnik, la care au participat oameni de afaceri din ţara noastră şi şeful administarţiei din regiunea Viniţa. Preşedintele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei Igor Kaletnik în luarea de cuvînt a menţionat că Moldova este un partener comercial important pentru Ucraina, circuitul mărfurilor fiind în ascensiune cu circa 30 la sută în comparaţie cu anul trecut. “Evident, creşterea circuitului şi schimbului de mărfuri implică un flux de trafic sporit la punctele de trecere. Numai în decursul anului trecut au traversat în ambele sensuri hotarul moldo-ucrainean, fiind supuse controlului vamal, 260 mii autocamioane, 2 milioane autoturisme, 80 mii autocare şi mai bine de 10 milioane de călători. Lungimea hotarului de stat moldo-ucrainean constituie 1222 km şi pe acest perimetru funcţionează 54 puncte de trecere. Din aceste considerente pentru serviciile vamale este important ca traversarea hotarului să fie rapidă şi să nu creeze impedimente creşterii volumului comerţului extern” - a menţionat Igor Kaletnik. În luna iunie 2011 administraţiile va-

male din Moldova şi Ucraina au semnat o serie de documente interdepartamentale, care sunt în proces de implementare. În special, Declaraţia de aplicare a “Sistemului de înştiinţare preventivă despre situaţiile excepţionale”, prevede semnalizarea despre aglomerarea mijloacelor de transport şi posibila formare a ambuteiajelor. Prin aceasta serviciile vamale au posibilitatea de a preveni asemenea situaţii. În conformitate cu cadrul juridic bilateral, în unele puncte de trecere („Giurgiuleşti-Reni”, „Criva-Mamalîga” şi „Larga-Kelimenţî”) este implementat controlul comun. De la 21 februarie a.c controlul comun va începe să funcţioneze în punctul de trecere “ Briceni-Rossoşanî” pe teritoriul Ucrainei. În perspectivă este preconizată aplicarea acestui procedeu la punctul de trecere „Palanca-Maiaki-Udobnoie” pe teritoriul Republicii Moldova, părţile fiind în căutarea modalităţilor de îmbunătăţire a infrastructurii. “Acesta este o etapă nouă în colaborarea serviciilor vamale ale ambelor ţări. Prin optimizarea procedurilor vamale se simplifică traversarea hotarului” - a menţionat Tudor Baliţchi, Director general al Serviciului Vamal din Republica Moldova. Dlui a specificat că între Moldova şi Ucraina este aplicat schimbul de informaţie vamală prealabilă despre mărfurile şi mijloacele de transport care traversează frontierele ambelor state. Aceasta permite colaboratorului vamal din timp să ştie

cu precizie care marfă a părărsit teritoriile Moldovei sau Ucrainei şi să minimalizeze timpul pentru efectuarea procedurilor de control. Colaboratori vamali din Moldova şi Ucraina lucrează în prezent pentru perfecţionarea acestui proces din punct de vedere tehnic şi tehnologic. Conducătorii ambelor autorităţi vamale au ajuns la concluzia că a apărut necesitatea stringentă de a construi punctul de trecere „Unguri-Bronniţa” cu atragerea în acest scop a mijloacelor de la Uniunea Europeană. Acesta trebuie să devină alternativa de degajare a fluxului de mărfuri, transport şi călători prin punctul “OtaciMoghiloiv-Podolsk”, suprasolicitat la moment. Comisia Europeană este gata să finanţeze proiectul în anii 2012-2013 în volum de circa 18,5 mln. euro, cu condiţia de cofinanţare de către Moldova şi Ucraina sau alţi donatori. În cadrul întrevederii a fost reiterată necesitatea de sincronizare a tipurilor de mărfuri care trec frontiera prin anumite puncte de trecere. Spre exemplu, la punctul “Ocniţa-Sokireanî” partea moldovenească permite trecerea mărfurilor alimentare, partea ucraineană stabilind interzicerea. Din aceste considerente a fost propusă şi acceptată de partea ucraineană propunerea părţii moldoveneşti de a permite trecerea acestei categorii de mărfuri prin punctul de trecere vizat. În acest scop Serviciul Vamal de Stat al Ucrainei a elaborat un proiect de dispoziţie corespunzător al Cabinetului de Miniştri al Ucrainei. În cadrul întrevederii a fost semnat un plan de cooperare între serviciile vamale din ambele ţări în domeniul activităţii laboratoarelor vamale, care prevede schimbul de experienţă şi cele mai bune practici de efectuare a cercetării şi expertizei mărfurilor în scopuri vamale.

Serviciul presă 45

Consultant Vamal Informarea complexă asupra tuturor aspectelor de activitate vamală este posibilă numai prin intermediul unui sistem integral de comunicare, care contribuie la crearea şi menţinerea unui mediu favorabil de comunicare, organele vamale fiind abilitate să acţioneze operativ la necesităţile de informare şi comunicare cu societatea şi mass-media. În contextul adresărilor primite prin intermediul site-ului Serviciului Vamal, pentru a elucida toate circumstanţele, aş dori să concretizez unele aspecte. Serviciul Vamal este deschis spre comunicare şi are la bază următoarele obiective: • mediatizarea activităţii vamale în vederea creşterii nivelului de cunoaştere a publicului a reglementărilor vamale şi sensibilizarea mai largă a populaţiei cu referire la rolul vămii în facilitarea şi securizarea comerţului internaţional; • promovarea imaginii coerente a Serviciului Vamal. Totodată, este important de a informa societatea şi privitor la problemele cu care se confruntă organele vamale, deoarece tăinuirea informaţiei poate genera opinii eronate despre rolul şi locul Serviciului Vamal în societate. Site-ul oficial al Serviciului Vamal www. customs.gov.md oferă informaţii, practic, la toate întrebările ce ar putea interesa persoane fizice sau juridice, în dependenţă de caz şi de felul întrebării. Pe lîngă acest fapt, sectorul public, cel privat şi societatea civilă per ansamblu pot adresa întrebări prin intermediul rubricii „Anticamera on-line”. Reamintim că solicitările puteau fi remise din luna septembrie, la moment, situaţia fiind următoarea:

Septembrie- 10 solicitări; Octombrie- 58 solicitări; Noiembrie- 55 solicitări; Decembrie- 83 solicitări; Ianuarie – 79 solicitări. Au fost adresate 285 solicitări dintre care 280 întrebări şi 5 reclamaţii. Iată unele întrebări, parvenite la adresa Serviciului Vamal în perioada noiembrie – ianuarie. Întrebare : Aş vrea sa ştiu daca e posibil să aduc în ţară fără să declar un produs care costă 400 Euro, în cazul cînd îl procur împreună cu soţia? Răspuns: În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr.1569-XV din

20.12.2002 „cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice”, persoanele fizice au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova, fără achitarea drepturilor de import, alte bunuri decît cele personale a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 200 euro şi care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie. Dacă valoarea în vamă a bunurilor depăşeşte cuantumul neimpozabil menţionat, drepturile de import se vor percepe reieşind din valoarea bunului în vamă (cuantumul neimpozabil indicat nu micşorează valoarea impozabilă a bunului). Cu toate acestea, potrivit prevederilor pct. 5 din Regulamentul cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul R.M. de către persoanele fizice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1185 din 30.09.2003 (Monitorul Oficial nr.211214/1234 din 10.10.2003), facilităţile privind cuantumul neimpozabil, stabilit la lit. b) alineatul (1) al art. 5 din Lege citată mai sus, se acordă doar persoanelor fizice care trec peste frontiera vamală bunuri personale. Facilităţile nominalizate nu pot fi transmise altei persoane. La introducerea bunurilor (bunului) pe teritoriul Moldovei de către două sau mai multe persoane, proprietari ai acestor bunuri, facilităţile fiscale menţionate mai sus vor fi acordate în cumul, cu respectarea următoarelor condiţii: a) în actul comercial ce însoţeşte bunurile (bunul) sînt stipulate persoanele fizice - proprietari ai acestora; b) persoanele fizice, proprietari ai bunurilor (bunului), deplasează aceste obiecte (obiect) peste frontiera vamală; c) persoanele fizice, proprietari ai bunurilor (bunului), dispun de cuantumul neimpoza-

bil stabilit la lit. b) alineatul (1) al art. 5 din Lege. Întrebare: Cum se răsfrînge legislaţia asupra introducerii în ţară a unui automobil, care are mai mulţi proprietari (co-proprietari) şi anume în cazul, cînd valoare în vamă a automobilului nu depăşeşte suma de 200 euro pentru fiecare proprietar în parte. Exemplu: valoarea automobilului este de 6000 euro, iar proprietari sînt în număr de 30. Are loc devamarea acestui automobil sau nu? Răspuns: Modul de introducere a mijloacelor de transport auto pe teritoriul Republicii Moldova este reglementat de art.10 al Legii cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice nr. 1569-XV din 20.12.2002 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.185-189/1416 din 31.12.2002. Conform pct.7 al Regulamentului cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Moldovei de către persoanele fizice aprobat prin Hotărîrea Guvernului 1185/30.09.2003 //Monitorul Oficial 211-214/1234, 10.10.2003 Serviciul Vamal va autoriza introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor ce aparţin persoanelor fizice în legătură cu obţinerea acestor bunuri prin moştenire, cu condiţia prezentării următoarelor acte: • actul eliberat de organul abilitat al ţării în care au fost obţinute bunurile prin moştenire de către persoana fizică. Actul nominalizat urmează a fi legalizat de către serviciul consular respectiv al Moldovei; • altor acte necesare, conform prevederilor ce ţin de regimul vamal de import. Întrebare: M-ar interesa de ce perioada de tranzit a fost micşorată pînă la 6 ore (Leu-

Consultant Vamal şeni). La cererea mea de a-mi prezenta ordinul dat, mi sa spus că e un ordin intern şi doar e pentru vameşi. Bine, ordinul e pentru vameşi, dar în caz că nu traversezi în termen hotarul amenda e a agentului economic. Răspuns: Serviciul Vamal a examinat adresarea dvs. privind termenul de tranzit şi vă comunică că, în baza prevederilor art. 42, al.(2) al Codului Vamal nr. 1149 din 20.07.2000 (MO, nr. 160-162/1201 din 23.12.2000), prin Ordinul Serviciului Vamal nr.267-o din 09.07.2010, a fost stabilit termenul de tranzit, acordat pentru transporturile naţionale sau internaţionale, maxim pînă la 4 zile, în dependenţă de tipul mijlocului de transport, specificul mărfurilor transportate, reglementările analizei riscurilor, distanţa traseului, condiţiile atmosferice etc. Totodată vă aducem la cunoştinţă că, reieşind din multiplele cazuri de fraudare (sau tentative de fraudare) a legislaţiei în vigoare în cadrul operaţiunilor de tranzit, în baza analizei acestor tipuri de contravenţii vamale, actualmente se examinează un spectru larg de pîrghii întru contracararea acestora, inclusiv prin modificarea termenului de tranzit acordat. Întrebare: Pentru a exporta cartofi în ţările CSI, de ce acte avem nevoie şi ce plăţi sînt obligatorii? Răspuns: Conform anexei 2, a Legii cu privire la tariful vamal nr. 1380-XIII din 20.11.1997 (Monitorul Oficial 40-41/286, 07.05.1998) la exportul de cartofi se achită taxa pentru proceduri vamale şi constituie 0,1% din valoarea în vamă a mărfii. Lista documentelor necesare pentru vămuirea mărfii la export este prevăzută de pct.1 la Ordinul cu privire la perfectarea actelor vamale la vămuirea mărfurilor provenite din tranzacţiile economice externe nr. 276-O din 24.10.2002 (Monitorul Oficial al R.Moldova nr.162-165/384 din 06.12.2002). Întrebare: Dacă maşina cu numere străine a intrat în ţară cu un an şi jumătate în urmă şi va fi scoasă din ţară în 2012, caci mai devreme nu pot să vin să o iau (sînt în Europa), ce amendă va trebui să achit sau ce probleme pot avea la ieşirea din R. Moldova? Poate sămi fie arestat mijlocul auto în cazul în care toate actele sînt în regulă? Răspuns: Conform Codului contravenţional al Republicii Moldova nr.218 din 24.10.2008 (Monitorul Oficial 3-6/15, 16.01.2009) alin(8) „Nescoaterea de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a mărfurilor, vehiculelor, obiectelor şi altor valori prohibite introducerii pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sau introduse cu obligaţia de a fi scoase de pe teritoriul ei vamal, ori nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a măr-

furilor, vehiculelor, obiectelor şi altor valori scoase cu obligaţia de a fi returnate în termenele stabilite în aceste obligaţii se sancţionează cu amendă de la 140 la 150 de unităţi convenţionale, cu obligarea scoaterii de pe teritoriul vamal a mijloacelor de transport prohibite introducerii pe teritoriul vamal al Republicii Moldova sau introduse cu obligaţia de a fi scoase de pe teritoriul ei vamal”. Conform art. 34 alin.(1) amenda este o sancţiune pecuniară, care se aplică în cazurile şi în limitele prevăzute de prezentul cod. Amenda se stabileşte în unităţi convenţionale. O unitate convenţională este egală cu 20 de lei. Întrebare: Care sînt taxele pentru a devama şi inregistra un automobil cu capacitatea 1500 cm diesel autoturism? Răspuns: În conformitate cu legislaţia vamală şi fiscală în vigoare, la importul autoturismelor, urmează a fi percepute următoarele drepturi de import: 1. Accize – conform Anexei la Titlul IV din Codul Fiscal nr.1163-III din 24.04.1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 08.02.2007). 2. Taxa pentru proceduri vamale – în conformitate cu Anexa nr.2 la Legea cu privire la tariful vamal nr.1380-XIII din 20.11.1997. Întrebare: Vreau să procur o maşină în Italia, cîţi ani trebuie să aibă maşina ca să o pot introduce în R.M.? Răspuns: În conformitate cu prevederile art. 10 al Legii cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice nr. 1569-XV din 20.12.2002, persoanele fizice rezidente au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova: a) mijloace de transport auto cu termen de exploatare ce nu depăşeşte 10 ani, iar mijloacele de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 şi autovehiculele concepute pentru transportul de maximum 20 persoane clasificate la poziţia 8702 - cu termenul de exploatare ce nu depăşeşte 7 ani, procurate (obţinute prin donaţie) în străinătate, cu condiţia declarării şi achitării drepturilor de import la organul vamal situat în punctul de trecere a frontierei de stat. Mijloacele de transport menţionate trebuie să fie scoase de la evidenţă de la autoritatea competentă a statului de expediere; b) mijloace de transport auto, obţinute în folosinţă (fapt confirmat prin actele respective), cu termen de exploatare ce nu depăşeşte 10 ani, iar mijloacele de transport auto clasi-

ficate la poziţia tarifară 8703 şi autovehiculele concepute pentru transportul de maximum 20 persoane clasificate la poziţia 8702 - cu termenul de exploatare ce nu depăşeşte 7 ani, cu condiţia că ele se vor afla la evidenţă permanentă în alt stat şi vor fi declarate la intrare în ţară conform modului stabilit, fără achitarea drepturilor de import. Aceste mijloace de transport nu se plasează în nici un regim vamal. Întrebare: Unde pot obţine informaţia cu privire la taxele vamale, costul unui pachet trimis din străinătate fără ca el să fie impozitat? Răspuns: Potrivit Legii nr.1569-XV din 20.12.2002 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice orice trimitere poştală se perfectează în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale şi ale actelor Uniunii Poştale Internaţionale. În corespundere cu prevederile art.5 lit.d) al Legii vizate se permite de a primi, prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale, fără achitarea drepturilor de import, bunuri, cu condiţia că valoarea lor în vamă nu depăşeşte suma de 200 euro şi nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie. Dacă valoarea în vamă a bunurilor depăşeşte limita neimpozabilă indicată, drepturile de import se vor percepe reieşind din valoarea bunurilor în vamă (limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a bunurilor). Valoarea în vamă a mărfurilor deplasate de persoane fizice se determină în conformitate cu prevederile Legii nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal. În caz că valoarea în vamă a bunurilor expediat, depăşeşte valoarea limită de 200 euro, valoarea în vamă va fi determinată conform prevederilor legislaţiei susmenţionate, iar drepturile de import vor constitui: • proceduri vamale: - 4 euro - pentru valoarea mărfii de la 100 pînă 1000 euro; sau 0,4% din valoarea în vamă a mărfii, dar nu mai mult de 1800 euro pentru valoarea mărfii de peste 1000 euro (Anexa nr.2 la Legea cu privire la tariful vamal 1380 din 20.11.97), • taxa vamală: în dependenţă de poziţia tarifară a mărfurilor - din valoarea în vamă a mărfii (Anexa nr.1 la Legea cu privire la tariful vamal 1380 din 20.11.97), • taxa pe valoarea adăugată - 20% TVA din “valoarea mărfii + suma procedurilor vamale calculate + taxa vamală calculată” (art.100 din Codul Fiscal).

S STATISTICA Statistica Statistică

vamală

Emilia Cainarean, şef Secţia expertiza mărfurilor Import

Conform datelor operative ale statisticii vamale, pe parcursul lunii ianuarie 2012, importul total de mărfuri în Republica Moldova, efectuat de persoane juridice (fără agenţi economici şi persoane fizice din partea stîngă a Nistrului), a constituit 3 981,0 mil. lei, comparativ cu 3 465,8 mil. lei pe parcursul lunii ianuarie 2011, fiind în creştere cu circa 14,9% (+515,2 mil. lei). Importul mărfurilor în Republica Moldova (plasate în liberă circulaţie) pe parcursul lunii ianuarie 2012 a constituit 3 201,5 mil. lei, ceea ce reprezintă 82,3% din total import, comparativ cu 2 928,2 mil. lei în luna ianuarie 2011, fiind în creştere cu 9,3% (+273,3 mil.lei). În regim de perfecţionare activă au fost importate mărfuri în valoare de 245,6 mil.lei, ceea ce reprezintă 6,2% din import, comparativ cu 240,1 mil. lei pe parcursul lunii ianuarie 2011, fiind în creştere cu circa 2,3% (+5,5 mil.lei). Totodată, în perioada respectivă în zonele economice libere, inclusiv în Portul Giurgiuleşti, au fost introduse mărfuri în valoare de 469,2 mil. lei, ceea ce reprezintă 11,8% din import, comparativ cu 403,2 mil. lei pe parcursul lunii ianuarie 2011, fiind în creştere cu circa 16,4% (+66 mil.lei). Pe parcursul lunii ianuarie 2012 în ZAL au fost, în particular, importate: maşini, aparate şi echipamente electrice – 104,6 mil. lei (22,3%), combustibili minerali, petrol – 66,3 mil. lei

(14,1%), grăsimi şi uleiuri – 58,9 mil. lei (12,6%), medicamente – 30,4 mil. lei (6,5%) etc. De asemenea, în perioada respectivă în magazinele duty-free au fost importate mărfuri în valoare de 20,1 mil.lei, ceea ce reprezintă 0,5% din import, comparativ cu 19,6 mil. lei pe parcursul lunii ianuarie 2011, fiind în creştere cu circa 2,6% (+0,5 mil.lei). Pe parcursul lunii ianuarie 2012 în magazinele duty-free au fost, în particular, importate: băuturi alcoolice – 16,1 mil. lei (80,1%), ţigări – 1,3 mil. lei (6,5%) şi produse de parfumerie – 0,9 mil. lei (4,5%) etc. În dolari S.U.A. importul total al mărfurilor a însumat 337,1 mil. USD la cursul oficial mediu al BNM (1 dol. S.U.A. =11,8104 lei) în perioada 01 – 31 ianuarie 2012, comparativ cu 283,6 mil. USD pe parcursul lunii ianuarie 2011 la cursul oficial mediu al BNM (1 dol. S.U.A. =12,2194 lei) în perioada 01 – 31 ianuarie 2011, iar importul definitiv al mărfurilor în Republica Moldova (plasate în liberă circulaţie) – 271,1 mil. USD, comparativ cu 239,6 mil. USD pe parcursul lunii ianuarie 2011. Totodată, importul mărfurilor de către persoane fizice în perioada respectivă a însumat 117,7 mil. lei sau 10 mil. USD, din care autoturisme în valoare de 112,7 mil. lei sau 9,5 mil. USD, comparativ cu 97,7 mil. lei sau 8 mil. USD, din care autoturisme în valoare de 91,3 mil. lei sau 7,5 mil. USD - pe parcursul lunii ianuarie 2011. Ponderea principală la importul

definitiv, efectuat de către persoane juridice o deţin mărfurile de la capitolul 27 „Combustibili minerali, petrol şi produse rezultate din distilarea acestora; materii bituminoase; ceară minerală” însumînd 1 289,7 mil. lei, ceea ce reprezintă circa 40,3%, comparativ cu 1 237,4 mil. lei pe parcursul lunii ianuarie 2011, fiind în creştere cu 4,2% (+52,3 mil. lei). Totodată, au fost importate:

- maşini, aparate şi echipamente electrice în valoare de 200,8 mil.lei, ceea ce constituie circa 6,3% din import, comparativ cu 172,8 mil. lei pe parcursul lunii ianuarie 2011, fiind în creştere cu 16,2% (+28 mil.lei); - vehicule terestre în valoare de 174,9 mil.lei, ceea ce constituie 5,5% din import, comparativ cu 160,6 mil. lei pe parcursul lunii ianuarie 2011, fiind în creştere de circa 8,9% (+14,3 mil. lei); - maşini şi aparate, dispozitive mecanice în valoare de 163,6 mil. lei, ceea ce constituie 5,1% din import, comparativ cu 113,1 mil. lei pe parcursul lunii ianuarie 2011, fiind în creştere cu 44,7% (+50,5 mil. lei); - materiale plastice şi articole din acestea în valoare de 98,5 mil. lei, ceea ce constituie circa 3,1% din import, comparativ cu 88,8 mil. lei pe parcursul lunii ianuarie 2011, fiind în creştere cu 10,9% (+9,7 mil.lei); - produse farmaceutice în valoare de 94,7 mil. lei, ceea ce constituie 3% din import, comparativ cu 55,3 mil. lei pe

ASTATISTICA Statistică

parcursul lunii ianuarie 2011, fiind în creştere cu 71,2% (+39,4 mil.lei) etc. Importul mărfurilor cu scutiri totale în luna ianuarie 2012 a însumat 41,1 mil. lei, ceea ce constituie circa 1,3% din importul definitiv al mărfurilor în perioada respectivă. Principalele mărfuri importate, ce au beneficiat de scutiri totale ale drepturilor de import: - hîrtie şi carton în valoare de 9,7 mil. lei, scutiri aplicate la importul mărfurilor în calitate de ajutor umanitar, pentru importul blanchetelor carnet TIR precum şi introduse şi destinate folosinţei oficiale a membrilor misiunilor diplomatice; - vehicule terestre în valoare de 7,8 mil. lei, scutiri aplicate la importul mărfurilor în calitate de ajutor umanitar, destinate proiectelor de asistenţă tehnică, precum şi din contul împrumuturilor şi granturilor; - maşini şi aparate electrice în valoare de 6,1 mil. lei, scutiri aplicate la importul mărfurilor în calitate de ajutor umanitar, destinate proiectelor de asistenţă tehnică, din contul împrumuturilor şi granturilor, precum şi introduse şi destinate folosinţei oficiale a membrilor misiunilor diplomatice;

- produse farmaceutice în valoare de 3,4 mil.lei, scutiri aplicate la importul mărfurilor în calitate de ajutor umanitar, din contul împrumuturilor şi granturilor precum şi introduse şi destinate folosinţei oficiale a membrilor misiunilor diplomatice etc. În perioada 01 – 31 ianuarie 2012 importul de mărfuri cu scutiri aplicate la importul materiei prime, materialelor, articolelor de compensare şi accesoriilor necesare procesului de producţie de către întreprinderile societăţilor orbilor, societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor constituie 3,8 mil. lei, din care peşte şi crustacee în valoare de 2,9 mil. lei (74,4%) etc.

Drepturile de import/ export calculate În total în perioada 01 – 31 ianuarie 2012 au fost calculate drepturi de import/export şi alte taxe în valoare de 663,9 mil. lei, ceea ce constituie 56,2 mil. USD la cursul oficial mediu al BNM (1 dol. S.U.A. =11,8104 lei), comparativ cu 629,9 mil. lei pe parcursul lunii ianuarie 2011, ceea ce reprezenta 51,5 mil. USD, fiind în creştere cu circa 105,4% (+34 mil. lei). În perioada 01 – 31 ianuarie 2012 au fost calculate:

- accize – 118,3 mil. lei, comparativ cu 115,3 mil. lei pe parcursul lunii ianuarie 2011 sau cu 3 mil. lei mai mult în ianuarie 2012; - TVA – 481,6 mil. lei, comparativ cu 454,5 mil. lei pe parcursul lunii ianuarie 2011 sau cu 27,1 mil. lei mai mult în ianuarie 2012; - taxe vamale – 46,8 mil. lei, comparativ cu 41,8 mil. lei pe parcursul lunii ianuarie 2011 sau cu 5 mil. lei mai mult în ianuarie 2012; - taxe pentru proceduri vamale – 16,3 mil. lei, comparativ cu 16,2 mil. lei pe parcursul lunii ianuarie 2011 sau cu 0,1 mil. lei mai mult în ianuarie 2012; - alte taxe – 0,8 mil. lei, comparativ cu 2,1 mil. lei pe parcursul lunii ianuarie 2011 sau cu 1,3 mil. lei mai puţin în ianuarie 2012. Planul preliminar al încasărilor drepturilor de import/export şi a altor taxe (cifra de control) pentru luna ianuarie curent constituie 644,5 mil. lei. Pe parcursul lunii ianuarie 2012 s-au calculat drepturi de import/export şi alte taxe în sumă de 663,9 mil. lei, ceea ce reprezintă 103% faţă de plan pentru perioada respectivă sau cu 19,4 mil. lei mai mult.

STATISTICA importatori Statistică

Principalii 100 agenţi economici în anul 2011 1. „MOLDOVAGAZ” SA 2. „LUKOIL-MOLDOVA” SRL 3. „DRA DRAEXLMAIER AUTOMOTIVE” SRL 4. „BEMOL RETAIL”SRL 5. „TIREX-PETROL” SA 6. „PETROM-MOLDOVA” SA 7. SRL „POLITRANS-BROKER” 8. ICS „TRANS OIL LTD” SRL 9. IM „DITA ESTFARM” SRL 10. „ACVILIN-GRUP” SRL 11. „VAMCOMPLEX” SRL 12. IM”ROMPETROL MOLDOVA” S.A 13. „TETIS INTERNATIONAL CO” SRL 14. ICS”BEMOL TRADING”SRL 15. MOLDTELECOM SA 16. „METALICA-ZUEV”I.I. 17. SA „ENERGOCOM” 18. IM”AGROPIESE TGR GRUP”SRL 19. „IUGINTERTRANS”SA 20. SC „DOLDAN GRUP” SRL 21. I.C.S.”LEAR CORPORATION”S.R.L. 22. IM „ORANGE MOLDOVA”SA 23. SC” PARSTAR PETROL”SRL 24. IM”VINAMEX” SRL 25. IM”RIHPANGALFARMA” SRL 26. „DANUBE LOGISTICS”SRL 27. „DAAC-AUTOSPORT” SRL 28. ICS „ORBICO MA” SRL 29. „TUTUN-CTC”SA 30. „DUFREMOL” SRL 31. „FARM EXPO” SRL 32. „AIR MOLDOVA” IS 33. IM „GVG-COM” SRL 34. „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” SA

35. „ACCENT ELECTRONIC” SA 36. „VERO NADINA” SRL 37. „MOLDABELA” SRL 38. „DOMINIC” SRL 39. ICS „BUSINESS MARKET” SRL 40. „AVANTE” SRL 41. „ZORILE” SA 42. „TRIGOR AVD” SRL 43. „DAAC AUTO” SRL 44. „F.A.FASHION”SRL 45. „LE BRIDGE CORPORATION LTD”(M.BRIT) 46. „MOLDIS TRADING LTD” IM SRL 47. „LAFARGE CIMENT (MOLDOVA)” SA 48. „AUTOPRIM SERVICE”SA 49. „ROMINA CABLAGGI”SRL 50. „MAXITEH-ST”SRL 51. IM”SUDZUCKER MOLDOVA” SA 52. IM „BALCANTIR”SRL 53. „CONSTRUCT ARABESQUE”SRL 54. ICS”ASENA-TEXTIL” SRL 55. „PRINTEMPS” SRL 56. „AUTOSPACE” SRL 57. „ADD-PRODUCTION” SRL 58. „CSM UNIFORM” SRL 59. „JLC” SA 60. „AZMOL COMPANY” SRL 61. „TRANSIMEX” SRL 62. SC „GRAND PREMIUM” SRL 63. „PLIMED-VG” SRL 64. „IONEL”SA 65. „COMALIMSER” SRL 66. „ICATEX-PRO” SRL 67. IM”MOLDCELL”SA 68. „TARBELCOMERS” IM SRL 69. „MOLDOVATRANSGAZ” SRL

70. SC „TRANS CARGO TERMINAL” SRL 71. „RUMEON” SRL 72. „OPTIM SISTEM GRUP” SRL 73. „CONTINENT” SRL 74. PRIMARIA MUNICIPIULUI CHISINAU 75. „SLAVENA LUX”SRL 76. „BECOR” SRL 77. „OLMOSDON” SRL 78. „COCA-COLA IMBUTELIERE” SRL 79. „ROMSTAL TRADE” SRL 80. ICS „KNAUF-GIPS” SRL 81. „FABRICA DE STICLA”IS 82. „SANIN PLUS” SRL 83. „GRAND TORG”SRL 84. „ARTASBOCEM” SRL 85. „SUPRATEN”SA 86. „M.D.-TRANS”SRL 87. IM”STEINEL ELECTRONIC”SRL 88. „FRANZELUTA” SA 89. „MTZ LIDER” SRL 90. „NUMINA” SRL 91. „VEACES-NOVA” SRL 92. „DAAC SYSTEM INTEGRATOR”SRL 93. „DK-INTERTRADE” SRL 94. „BRITISH AMERICAN TOBACCO-MOLDOVA” 95. „FIDESCO” SRL 96. SRL „AZOLUX” 97. I.M. „47TH PARALLEL”SRL 98. ICS „EUROPLAST CHISINAU” SRL 99. „AGROSTOC”CI 100. IM „INFINITY INC” SRL

ASTATISTICA exportatori Statistică

Principalii 100 agenti economici in anul 2011

1. IM ”MOLD. METALLURGHICESKII ZAVOD” SA 2. ICS „TRANS OIL LTD” SRL 3. „DRA DRAEXLMAIER AUTOMOTIVE”SRL 4. SRL „POLITRANS-BROKER” 5. „VAMCOMPLEX” SRL 6. „TIROTEX” IS 7. „METALFEROS” SA 8. „FLOAREA SOARELUI”SA 9. „AIR MOLDOVA” IS 10. I.C.S.”LEAR CORPORATION”S.R.L. 11. SC „DOLDAN GRUP” SRL 12. „IUGINTERTRANS”SA 13. „RUSAGRO-PRIM” SRL 14. „MOLDAVSKAIA GRAS”SA 15. „MOLDABELA” SRL 16. „OROM-IMEXPO” SRL 17. IM „GVG-COM” SRL 18. „FARM EXPO” SRL 19. „F.A.FASHION”SRL 20. „ZORILE” SA 21. ICS”ASENA-TEXTIL” SRL 22. „CRIST-VALG” SRL 23. ICS „NATUR BRAVO” SA 24. „GLASS CONTAINER COMPANY” SA 25. „CSM UNIFORM” SRL 26. „INTERCENTRU-LUX” SRL FPC 27. „ELEVATORUL KELLEY GRAINS”SA 28. IM „AGROVISTRADE” SRL 29. „ADD-PRODUCTION” SRL 30. „ROSTAN”SRL 31. „IONEL”SA 32. „ICATEX-PRO” SRL 33. „ROMINA CABLAGGI”SRL 34. „MOLDAVIZOLIT”UZINA SA

35. IM „BALCANTIR”SRL 36. SC „TRANS CARGO TERMINAL” SRL 37. „ALFA-NISTRU” SA 38. „ORHEI-VIT”SA 39. ICS „KNAUF-GIPS” SRL 40. „TRANSIMEX” SRL 41. „MAESTRO-NUT” SRL 42. „MOLDAVCABELI”SA 43. IM „INFINITY INC” SRL 44. „TARBELCOMERS” IM SRL 45. „SUVOROV-VIN” SRL 46. „MOLDAVSCHII STANDART” ICS SRL 47. IM”STEINEL ELECTRONIC”SRL 48. „OPTIM SISTEM GRUP” SRL 49. IM”MICHAILIDES TOBACCO MOLDOVA”SA 50. „PROMETEU-T” SA 51. I.C.S. „EXCEL MANUFACTURING” S.R.L. 52. „DK-INTERTRADE” SRL 53. „MONICOL”SRL 54. ICS „STAG TEXTILE INDUSTRY” SA 55. „TRICON”SA 56. MOLDOVAHIDROMAS SA 57. „DANUBE LOGISTICS”SRL 58. „M.D.-TRANS”SRL 59. „KOMFOSUZ”SRL 60. „DUFREMOL” SRL 61. „CROWN” SRL 62. „CRICOVA” SA 63. „FLOARE”SA 64. „PRIM-EXPORT” SRL 65. „ELECTROMAS”SA 66. „ZAVOD”PRIBOR”FILIALA 67. „TEHNOSTEL-CAR” SRL 68. „UNICAPS” SRL 69. IM”LION-GRI”SRL

70. „ANVAR-COM” SRL 71. I.M. „BALTEANCA” SA 72. „VESTRA” FC 73. „OILTECH” SRL 74. „RIDA” SRL 75. „TERA-FELICIA”SRL 76. „VINARIA BOSTAVAN” SRL IM 77. „C.G.L.-PRIM”SRL 78. „BIHORE”SRL 79. SRL,,DUNAV-TIR” 80. IM „MISO TEXTILE” SRL 81. „GHEARTCAR-TRANS” SRL 82. SRL „MAGT-VEST” 83. „PLASTIC MANUFACTURING”SRL 84. „LABORATORIO TESSILE MOL” SRL 85. „VEST-RESURS” SRL 86. SRL „BASARABIA AGROEXPORT” 87. IM”EURO OLMAR”SRL 88. „ODEMA”SRL 89. „FABRICA DE INCALTAMINTE ”TIGHINA”SA 90. „VINARIA DIN VALE&CO”SA 91. „MARTHATEX” SRL ICS 92. „FARMAPRIM”SRL 93. SC „GLASS CONTAINER PRIM” SA 94. „FASHION GROUP” SRL 95. „TITITI SI C” SRL 96. „FABRICA DE STICLA”IS 97. „ALIDARIS-GRUP” SRL 98. „FLOREANA FASHION” II S.R.L. 99. IM „INTERCOMINVEST” SRL 100. „BARZA ALBA” SA

Ediţiile revistei VAMA în anul 2011