Issuu on Google+

9 7 9 -2 7 5 18 N S IS

P U B L I C AT I E P E R I O D I C A A S E R V I C I U L U I VA M A L MAI -IUNIE 2011

¹3(21)

Tema numărului:

Sistemul de tranzit prin teritoriul Republicii Moldova pag. 2-9

2

П е риод ич е с ко е из д ани е Таможе нной с лу жбы 3


Cuprins/Содержание:

Tema numărului:

Sistemul de tranzit prin teritoriul Republicii Moldova

pag. 2-6

Aplicarea Regimului vamal de tranzit – poziţia brokerilor vamali

pag. 7-9

Reguli:

Conceptul de ”Control ulterior”

pag. 10-12

Отрасль:

Туристический баланс – не в нашу пользу

стр. 31-34

Ограничения и возможности международных почтовых отправлений

стр. 35-38

Colaborare:

Добро пожаловать в Кыргыз Бажысы

стр. 39-43

Торговля по-американски

Новые соглашения молдавско-украинского таможенного сотрудничества

Comentarii:

Evenimente:

pag. 15-19

pag. 47

стр. 13

Noua structură organizatorică a Serviciului Vamal

стр. 44-46

Întrunirea Consiliului conducătorilor serviciilor vamale ale CSI

Implementarea sistemului de garanţii în activitatea vamală

COLUMBUS - Program de burse destinat aplicării Standardelor-cadru ale OMV

Importanţa asigurării protecţiei la frontieră a drepturilor de proprietate intelectuală

Standarde europene pentru cîinii de serviciu

pag. 20-22 pag. 23-28

Amplificarea strategică în combaterea traficului ilicit de ţigări

pag. 29-30

pag. 48 pag. 49

Statistica vamală pag. 50-51

Ediţia periodică a Serviciului Vamal al Republicii Moldova - revista „VAMA”. Fondatorul revistei: Întreprinderea de stat „Moldvama Grup”, înregistrată la Camera înregistrării a RM; numărul de înregistrare – 1003600038290. Redactor: Tatiana Smeşnaia Reporteri: Olga Colari, Tatiana Mihailova Consiliul de redacţie: Natalia Calenic, Aliona Lupaşcu, Mihai Raducan, Vladislav Şveţ, Natalia Ciumacenco, Mariana Popovici, Irina Cozlova, Ion Magu, Tatiana Bogdan, Valerian Batcu, Eduard Grama Manager publicitate: Alexandru Russu Desing: Nicolai Verbiţki Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul articolelor publicitare. Adresa redacţiei: mun. Chişinău, str. Columna, 30, bir. 130 Tel/fax redacţiei: (+373 22) 574-181 Indexul de abonare: 31952 Tipar executat la tipografia „Metrompas”


TRANSIT Tema numărului

Sistemul de tranzit prin teritoriul Republicii Moldova

I

Alexandru Munteanu, şef Secţia administrare tranzit --------------------------------------------------------------------------------------------------------- În prezent, cînd cerinţele faţă de reţelele de transport a mărfurilor au sporit cu mult datorită creşterii ascendente a legăturilor comerciale internaţionale şi a cerinţelor populaţiei, a devenit evidentă necesitatea simplificării esenţiale a procedurilor vamale, inclusiv în punctele de trecere a frontierelor. Astfel, unul din pilonii de bază care sprijină această activitate este lumea tehnologiilor informaţionale, care, de asemenea, s-a dezvoltat vertiginos în ultimul deceniu. Utilizarea programelor informaţionale şi a tehnologiilor de ultimă generaţie permit o simplificare esenţială a lucrului colaboratorilor vamali. Astfel în calitate de doar cîteva exemple ar servi: reducerea timpului perfectării documentelor şi perceperii plăţilor, asigurarea unei evidenţe sigure, a transparenţei, asigurarea posibilităţii efectuării controlului indestructibil (cu raze X) ş.a. Implementarea Sistemului Informaţional Asycuda World, care este utilizat în Republica Moldova, pe lîngă alte oportunităţi, oferă posibilitatea completării atît a declaraţiei T1, cît şi a carnetului TIR şi în formă electronică, fapt care, la rîndul său, permite monitorizarea în regim on-line a operaţiunilor de tranzit de către colaboratorii Aparatului Central al Serviciului Vamal şi ai birourilor vamale implicate. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

U

n alt pilon de bază ar putea servi optimizarea metodelor de control şi supraveghere utilizate de către organele vamale. În acest context am putea afirma că simplitatea, claritatea şi eficienţa regimului vamal de tranzit, în calitate de parte componentă de legătură a întregului lanţ în transportarea internaţională a mărfurilor, este un element deosebit de important, inclusiv pentru sporirea atractivităţii ţării noastre în acest domeniu. Cuvîntul tranzit provine de la cuvîntul transitus – ceea ce în latină înseamnă trecere şi anume se referă la trecerea mărfurilor prin stat fără realizare sau trecerea pasagerilor dintr-un punct în altul prin mai multe puncte intermediare. De asemenea, în diferite ramurii (tipuri) de transport noţiunea de tranzit se utilizează în mod specific.

2

În fond e important de a nu confunda noţiunea de tranzit cu sens general de transportare a mărfurilor prin mai multe ţări cu regimul vamal de tranzit (totalitatea regulilor aplicate mărfurilor transportate în cadrul tranzitului). Regimul vamal de tranzit este unul din regimurile suspensive (art.23 CV) utilizate pe teritoriul Republicii Moldova, în care mărfurile sînt transportate pe teritoriul vamal sub supraveghere vamală de la un organ vamal la altul, (de regulă) fără perceperea drepturilor de import şi de export, şi fără aplicarea măsurilor de politică economică (art.42 CV). Sistemul de tranzit al mărfurilor poate fi clasificat, în dependenţă de birourile vamale implicate (de plecare/destinaţie), în tranzit naţional, cînd măcar unul din birourile vamale implicate în tranzit este un birou vamal intern şi tranzit interna-

ţional, cînd birourile vamale implicate în tranzit sînt birouri vamale de frontieră (art.421). Această divizare poate fi utilă pentru a determina într-o oarecare măsură destinaţia şi provenienţa mărfii. Astfel, în cazul tranzitului internaţional se va şti cu certitudine că mărfurile sînt aduse din afara ţării şi sînt destinate pentru ţara a treia. În cadrul tranzitului naţional, însă, lucrurile în acest sens sînt puţin mai complicate, deoarece acesta poate fi utilizat la introducerea, scoaterea sau transportarea pe teritoriul vamal a mărfurilor atît străine, cît şi autohtone. De asemenea, sistemul de tranzit al mărfurilor mai poate fi clasificat şi după documentele de tranzit utilizate: declaraţia vamală T1, carnetul TIR, borderoul pentru transport şi, în alte state, carnetul ATA. În dependenţă de documentul de


TTRANSIT Tema numărului

tranzit utilizat în fiecare caz concret diferă instituţia şi procedura de constituire/ percepere a garanţiei. Ţinînd cont de faptul că regimul vamal de tranzit este unul suspensiv, organele vamale care î-l acordă sînt obligate (art.29 CV) să solicite constituirea unei garanţii pentru a se asigura de achitarea oricărei obligaţii ce poate apărea în perioada derulării acestuia. Aceasta presupune depunerea unei garanţii în mărimea drepturilor de import care ar fi fost achitate la plasarea mărfurilor sub regim vamal de import. În calitate de persoana sub responsabilitatea căreia are loc operaţiunea de tranzit cu obligaţia să depună la organul vamal de plecare şi o declaraţie vamală de tranzit este titularul regimului vamal de tranzit (art.42 CV). Ţinînd cont de cele expuse, în calitate de titulari ai regimului vamal de tranzit pot fi atît transportatorii cît şi alte persoane (spre exemplu brokerii vamali, destinatarii) care corespund cerinţelor specificate mai sus. Este de menţionat faptul că pînă la plasarea mărfurilor sub o anumită destinaţie vamală, persoana responsabilă de ele, precum şi de plata drepturilor de import sau de export, este titularul regimului vamal de tranzit sau titularul declaraţiei sumare, după caz (art.148 CV).

Prin urmare, chiar şi după încheierea regimului vamal de tranzit, în cazul în care mărfurile nu au fost plasate în depozit provizoriu, responsabil va fi titularul regimului vamal de tranzit pînă la plasarea acestora într-o destinaţie vamală în conformitate cu legislaţia în vigoare. Această prevedere are ca scop asigurarea unei continuităţi în domeniul responsabilităţii, după încheierea regimului vamal de tranzit, pentru a evita unele eventuale tentative intenţionate orientate spre neachitarea drepturilor de import pentru mărfurile importate. Garanţia poate fi izolată (ce acoperă o singură operaţiune de vămuire în cadrul regimului suspensiv sau operaţiunii de depozitare provizorie) sau globală (ce acoperă mai multe operaţiuni de vămuire, în cadrul mai multor regimuri vamale suspensive sau operaţiunilor de depozitare provizorie). În dependenţă de modul de constituire acestea se admit prin: - depozit bănesc la contul trezorerial de venituri-garanţii, deschis de Serviciul Vamal; - scrisoare de garanţie bancară, emisă de o instituţie bancară; - depozit bănesc în valută străină (dolari sau euro). Transportatorul mărfurilor decide cu privire la sistemul de tranzit pe care doreşte să-l utilizeze, cu excepţia cazuri-

lor restricţionate prin reglementări legale. Cadrul normativ ce reglementează desfăşurarea procedurii de tranzit cu utilizarea declaraţie T1 este prevăzut în Ordinul Serviciului Vamal nr.288-o din 20.12.2005 (Monitorul Oficial nr.28-30 din 17.02.2006). În această procedură declarantul urmează să depună cîte o declaraţie vamală de tranzit pentru fiecare document de transport. Un alt element specific este faptul că acest document de tranzit este valabil numai pe teritoriul Republicii Moldova. Titularul regimului vamal de tranzit în acest caz se numeşte principal obligat – denumire „împrumutată” din sistemul de evidenţă a tranzitului pe teritoriul Comunităţii Europene NCTS. În acest context se poate menţiona că organele vamale din UE utilizează cu succes un sistem numit New Computerised Transit System (NCTS), care este un sistem transeuropean de management şi control al tranzitului comun şi comunitar (procedura T1 si T2), pentru mărfurile transportate pe calea rutieră. NCTS este parte integrantă a sistemului IT vamal al Uniunii Europene, dezvoltat în conformitate cu Strategia de interoperabilitate şi cu programul “Vama Electronică” ale Comisiei Europene (CE), privind crearea unui sistem sigur, integrat, compatibil şi accesibil în vederea simplificării fluxuri-

3


TRANSIT Tema numărului

lor de vămuire şi a formalităţilor vamale. NCTS este bazat pe depunerea declaraţiei de tranzit în format electronic şi pe schimbul de mesaje electronice transmise între birourile vamale implicate întro operaţiune de tranzit, (biroul de plecare, biroul de tranzit şi de destinaţie), birouri aflate pe teritoriul Statelor Membre a UE şi ţărilor AELS. Schimburile de mesaje electronice se realizează şi între sistemul NCTS al Comisiei Europene-DG TAXUD şi sistemele corespunzătoare ale statelor-membre în vederea actualizării datelor de referinţă comune (coduri de birouri vamale, ţări, unităţi de măsură, coduri de documente ataşate etc). Sistemul NCTS asigură depunerea declaraţiei vamale în format electronic atît în procedura normală cît şi simplificată. Acesta nu se utilizează în cazul mărfurilor transportate pe calea ferată, pe calea aerului, calea maritimă sau al celor transportate prin conducte. Este evident că acest sistem de monitorizare a tranzitului ar fi foarte util de utilizat şi în condiţiile ţării noastre. Însă, deoarece Convenţia privind regimul de tranzit comun, încheiată la 20 mai, 1987, la Interlaken (ţările membre: Austria, Finlanda, Islanda, Regatul Norvegiei, Regatul Suediei, Confederaţia Elveţiană denumite ţările AELS şi ţările comunităţii economice europene) este una de tip închis, sîntem în aşteptarea unei invitaţii în acest sens. Un alt sistem comun de tranzit se preconizează de a fi creat în cadrul ţărilor

4

membre ale Uniunii Vamale (Federaţia Rusă, Republica Belarus şi Kazahstan). Cît priveşte utilizarea carnetului TIR, aceasta se efectuează în baza Regulamentului cu privire la modul de aplicare a Convenţiei vamale relativ la transportul internaţional de mărfuri sub acoperirea carnetului TIR, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1086 din 25.11.1997 (M.O. nr.86-87 din 25.12.1997). Utilizarea carnetelor TIR este un fenomen destul de frecvent, ţinînd cont de facilităţile pe care le pune la dispoziţie acesta. Spre deosebire de declaraţia de tranzit T1, Carnetul TIR în calitate de document de tranzit poartă un caracter internaţional. În plus este suficient un singur carnet TIR pentru toate mărfurile din mijlocul de transport, chiar dacă acesta transportă mărfuri în grupaj (în baza a mai multor documente de transport). O altă diferenţă de sistemul de tranzit cu aplicarea declaraţiei T1 este faptul că garantul în acest caz pe teritoriul Republicii Moldova este AITA (garantează achitarea drepturilor de import de pînă la $50000) iar pentru T1 - principalul obligat sau altă persoană acceptată de organele vamale în calitate de garant. O noutate recentă, elaborată de către IRU (Uniunea Internaţională a transportatorilor Rutieri) pentru deţinătorii de carnete TIR, care funcţionează pe baza internetului, este aplicaţia EPD (declaraţia electronică prealabilă), care oferă posibilitatea de a introduce de către transportatori în formă electronică informa-

ţia, conţinută în carnetul TIR, pînă la sosirea mărfurilor la biroul vamal de plecare sau de destinaţie. Pentru început, această aplicaţie, oferită transportatorilor, are posibilităţi reduse. Această aplicaţie a fost implementată şi în SI Asycuda World, cu scopul reducerii, la prima etapă, a eforturilor organelor vamale la introducerea datelor TIR în sistemul informaţional, avînd ca efect reducerea timpului de aşteptare la frontieră. Dezvoltarea ulterioară a acestei aplicaţii va duce, cu certitudine, la posibilitatea utilizării ei în calitate de declaraţie prealabilă TIR, oferind posibilitatea organelor vamale de a lucra cu datele în scopul identificării unor tranzacţii de risc. O altă performanţă a constituit implementarea în SI Asycuda World a tehnologiei “SafeTIR în timp real” pe scurt - RTS (Real Time SafeTIR), care se referă la garantarea integrării de module software în sistemul informaţional nominalizat, pentru schimbul de informaţii relevante procedurilor TIR între IRU şi autorităţile vamale. Tehnologia „RTS” a fost dezvoltată de către experţii IRU pentru automatizarea operaţiunilor vamale TIR. Aceasta oferă acces colaboratorilor vamali la cele mai recente informaţii cu privire la statutul şi termenul de valabilitate a carnetului TIR, în scopul de a detecta în timp util posibilele încălcări. În plus, la sfîrşitul operaţiunii TIR, modulul RTS trimite un mesaj la IRU în SafeTIR în mod automat. Adăugător, în caz de dezacord cu privire la operaţiunea TIR, teh-


TRANSIT Tema numărului

nologia RTS oferă servicii electronice de verificare a datelor în SafeTIR. Cu integrarea acestei tehnologii (RTS) în sistemul informaţional vamal, colaboratorii vamali au acces de serviciu de a verifica în mod direct statutul carnetului TIR în timp real. Statutul carnetului TIR - este actualizat în mod constant prin informaţia obţinută de la IRU din baza de date. Scopul tehnologiei SafeTIR este de a reduce riscul lanţului de garanţie TIR prin transmiterea rapidă a informaţiilor, introduse în carnetul TIR la biroul vamal de destinaţie la finalizarea transportării TIR. De asemenea, pentru Republica Moldova, introducerea tehnologiilor „SafeTIR în timp real” înseamnă îndeplinirea condiţiilor de majorare a cuantumului garanţiei pe Carnetul TIR de la $50 mii la 60 mii euro. Actele normative care reglementează aplicarea borderoului pentru transport în efectuarea tranzitului pe teritoriul RM sînt: - Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1140 din 02.11.2005 (pct. 94. alin.1): - Ordinul Departamentului Controlului Vamal nr.65-o din 18.06.2001; - Ordinul Serviciului Vamal nr.404-o din 05.11.2010 referitor la unele aspecte privind procedura aplicabilă trimiterilor poştale internaţionale şi modificarea unor Ordine ale Serviciului Vamal; - Ordinul Serviciului Vamal nr.353-o din 24.09.2010 Cu privire la modul de declarare periodică a mărfurilor plasate în destinaţia „duty-free” Reieşind din prevederile actelor normative menţionate mai sus, borderourile pentru transport sînt utilizate într-un număr redus de cazuri şi constituie pînă la 5% din numărul total de tranzacţii cu utilizarea regimului vamal de tranzit. Convenţia cu privire la admiterea temporară, adoptată la Istanbul la 26 iunie 1990 (RM a aderat prin Legea RM nr. 253 din 05.12.2008). A intrat în vigoare la 2 mai 2009. În acelaşi context, în scopul implementării acesteia, Serviciul Vamal a emis Ordinul nr.183 din 17.05.2010 Cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la procedura de vămuire a mărfurilor transportate sub acoperirea Carnetului ATA şi Ordinul 252-o din 29.06.2010 Cu privire la procedura de evidenţă şi control a operaţiunilor de vămuire cu carnete ATA. O caracteristică specifică aplicării carnetelor ATA pe teritoriul ţării noastre este faptul că Camera

de Comerţ şi Industrie nu garantează utilizarea acestor carnete în cadrul tranzitului internaţional. Reieşind din aceste considerente, mărfurile respective destinate introducerii în ţară sînt plasate la frontieră sub regim vamal de admitere temporară, iar evidenţa acestui regim este, de asemenea, ţinută de către biroul vamal de frontieră. Totodată, din motivele invocate mai sus, carnetele ATA nu se utilizează pentru a garanta operaţiunile de tranzit. În conformitate cu prevederile Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al RM, se plasează în regim vamal de tranzit de la un birou vamal de plecare pînă la un birou vamal de destinaţie: - mărfurile străine a căror intrare pe teritoriul Republicii Moldova este permisă potrivit măsurilor de politică economică şi care urmează să traverseze acest teritoriu fără descărcare şi reîncărcare pînă la un alt birou vamal de frontieră; - mărfurile străine a căror intrare în teritoriul vamal al RM este permisă potrivit măsurilor de politică economică şi care urmează a fi plasate sub o anumită destinaţie vamală la un alt birou vamal situat pe teritoriul Moldovei; - mărfurile vămuite la export în interiorul ţării. În primele două cazuri tranzitul, cu excepţia transporturilor pe cale ferată, se efectuează cu garantarea obligaţiei vamale care ar putea să apară dacă mărfurile nu sînt prezentate la biroul vamal de destinaţie sau sînt prezentate cu lipsuri. În conformitate cu pct.94 al Regulamentului nominalizat mai sus: - pentru trimiterile poştale internaţionale nu se îndeplinesc formalităţi de tranzit şi nu se garantează obligaţia vamală. În acest caz, borderoul întocmit de organul vamal înlocuieşte documentul de tranzit, iar răspunzătoare de sosirea mărfurilor la destinaţie sînt organele poştale. Totodată, în cazul trimiterilor internaţionale poştale destinate agenţilor economici din raze de activitate a diferitelor birouri vamale, transportarea acestora se va efectua cu respectarea procedurii de tranzit şi depunerea declaraţiilor de tranzit. (în baza modificărilor operate prin HG1007 din 27.10.10, MO213/29.10.10 art.1114); - nu se îndeplinesc formalităţi de tranzit şi nu se garantează obligaţia vamală pentru mărfurile transportate pe calea aerului şi pe apă. Răspunderea cu privire la marfa tranzitată revine transportatorului. - nu se îndeplinesc formalităţi de tranzit pentru mărfurile în stare lichidă sau gazoasă transportate prin conducte, precum

şi pentru curentul electric. În acest caz, răspunderea cu privire la mărfurile tranzitate revine persoanei juridice care administrează instalaţia de transport. Prin excepţie de la aceste dispoziţii, pentru gazul natural care tranzitează teritoriul Republicii Moldova avînd ca destinaţie o ţară terţă se va depune o declaraţie vamală de tranzit, lunar, pînă la data de 20 a lunii, pentru cantitatea de gaz tranzitată în cursul lunii precedente. - în cazul transporturilor de mesagerie, formalităţile vamale de tranzit se efectuează în concordanţă cu tipul mijlocului de transport pe care sînt încărcate coletele. Organele vamale autorizează plasarea mărfurilor sub un regim vamal suspensiv (inclusiv de tranzit) numai dacă pot asigura supravegherea şi controlul acestui regim (art.29 CV). În cazul în care titularul operaţiunii de tranzit, efectuate cu mijlocul său de transport, nu poate garanta respectarea legislaţiei vamale, organul vamal este în drept să-i acorde regimul vamal de tranzit cu condiţia respectării unor anumite cerinţe: înzestrarea corespunzătoare a mijlocului de transport, efectuarea transportului de mărfuri de către alt transportator sau cu însoţire vamală. Cheltuielile aferente acestor acţiuni vor fi suportate de transportator (art.43 CV). La rîndul său supravegherea vamală cuprinde orice acţiune a organelor vamale în vederea asigurării respectării reglementărilor vamale şi a altor norme aplicabile mărfurilor şi mijloacelor de transport aflate sub supraveghere vamală. Astfel, supravegherea vamală a mărfurilor aflate în tranzit poate fi realizată, după caz, prin una sau mai multe din operaţiunile de mai jos: a) aplicarea de sigilii vamale la mărfurile, bunurile şi mijloacele de transport supuse regimului vamal, precum şi la accesul în spaţiile în care acestea se găsesc; b) efectuarea de verificări selective inopinate la mijloacele de transport încărcate cu mărfuri aflate în tranzit; c) ţinerea operativă a evidenţei mărfurilor şi bunurilor supuse regimului vamal prin înscrierea lor în registrele sau documentele vamale (inclusiv în formă electronică). De asemenea, ţinînd cont de modificările efectuate în Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005 în redacţia HG1007 din 27.10.10, MO213/29.10.10 art.1114: „pct.80 Serviciul Vamal poate stabili ca unele mărfuri sau categorii de mărfuri vămuite în interiorul ţării să poată fi tran-

5


TRANSIT Tema numărului

zitate în vederea scoaterii din ţară numai către anumite birouri vamale de frontieră” - aceasta fiind încă o modalitate de efectuare a supravegherii vamale. În conformitate cu prevederile art.48 CV, titularul operaţiunii de tranzit este responsabil de tranzitul mărfurilor, cu obligaţia de a prezenta, în termenul stabilit, organului vamal de destinaţie mărfurile cu mijloacele de identificare intacte, aplicate de organul vamal de plecare. În caz contrar acesta este obligat să achite drepturile de import cu excepţia cazului distrugerii sau pierderii mărfurilor din cauză de forţă majoră. Înstrăinarea mărfurilor aflate sub regim vamal de tranzit se sancţionează cu o amendă de la 40% la 100% din valoarea mărfurilor care au constituit obiectul contravenţiei sau cu confiscarea lor (art.231, 232 CV). Conform art.42, alin. (2) CV, timpul tranzitului se stabileşte de organul vamal, dar nu poate depăşi 8 zile de la data trecerii frontierei vamale. În prezent, termenul de 8 zile poate fi acordat numai în cazul efectuării operaţiunilor de tranzit cu utilizarea transportului feroviar. În restul cazurilor se aplică prevederile Ordinului Serviciului Vamal nr.267-O din 09.07.2010 cu privire la unele aspecte ale procedurii de tranzit în conformitate cu care termenul de tranzit, acordat de către birourile vamale, poate fi pînă la 4 zile iar în cazul cînd mărfurile sînt orientate spre frontiera cu România de pînă la 2 zile. În ambele cazuri urmează a se ţine cont de tipul mijlocului de transport, de distanţă, de condiţiile atmosferice, specificul încărcăturii şi de domeniul analizei riscurilor. În principiu, termenele nominalizate mai sus ar putea fi suficiente dacă

6

nu ar fi tendinţa conducătorilor auto autohtoni, care efectuează transportări de mărfuri în tranzit internaţional prin Republica Moldova, de a se mai recrea pe sine şi eventual de a repara mijloacele de transport auto (în cadrul tranzitului). Totodată, Ordinul 267-O din 09.07.2010 prevede procedura de efectuare a transbordării mărfurilor şi posibilitatea prelungirii termenului de tranzit acordat iniţial, în caz de incidente, pentru a efectua reparaţiile necesare, prin depunerea unei cereri în adresa organului vamal proxim. Un alt moment important la acest subiect, prevăzut de ordinul nominalizat mai sus, este ca termenul de tranzit spre un post vamal intern să fie acordat de organul vamal astfel încît ultima zi a acestuia să nu fie o zi de repaus (conform art. 109, 110 CM al RM) sau de sărbătoare nelucrătoare (conform art. 111 CM al RM). Prevederea dată a fost introdusă pe motiv că posturile vamale interne, de regulă, nu activează în aceste zile. De asemenea, ordinul menţionat prevede şi modalitatea de prelungire de către colaboratorii vamali a termenului de tranzit în cazul ”grupajului” cu perfectarea a cîteva declaraţii vamale T1, avînd diferite posturi vamale de destinaţie. Regimul vamal de tranzit se încheie atunci cînd mărfurile sînt prezentate, împreună cu documentele însoţitoare, la organul vamal de destinaţie în stare intactă, cu excepţia pierderilor naturale aferente transportării şi păstrării în condiţii bune (art.45 CV). Aceasta presupune faptul că, odată cu prezentarea mijlocului de transport cu marfă şi a documentelor aferente organului vamal de destinaţie, acesta urmează să efectueze procedura de finisare a regimului vamal

de tranzit. Însă în cazul în care colaboratorul biroului vamal de destinaţie are careva dubii referitor la integritatea încărcăturii (sigiliu deteriorat, cablu rupt, depistarea locurilor ce ar permite accesul în habitaclu marfar ş.a.), urmează să se verifice acest fapt în cadrul unui control fizic al mărfurilor. După finisarea tranzitului, în decursul unei zile lucrătoare imediat următoare zilei în care a expirat termenul limită de tranzit acordat, urmează a fi depusă la organul vamal declaraţia vamală (art.176 CV). Reieşind din aceasta, momentul încheierii regimului vamal de tranzit are o importanţă semnificativă, în special pentru a determina dacă nu a fost încălcat termenul acordat pentru tranzit (nerespectarea procedurii de tranzit, care nu a adus la dispariţia mărfurilor aflate în tranzit se sancţionează cu o amendă de 3% din valoarea mărfurilor – art.231, 232 CV) sau termenul de depunere a declaraţiei vamale, care se sancţionează, conform art.231, 232 CV cu o amendă în mărime de la 4% la 10% din valoarea mărfurilor nedeclarate în termenele stabilite. La moment aceste sancţiuni sînt necesare pentru a disciplina agenţii economici neconştiincioşi care ”uită” să-şi îndeplinească obligaţiunile sale. Prin urmare, creşterea eficienţei procedurilor de tranzit, accelerarea şi securizarea operaţiunilor derulate în cadrul unei proceduri de tranzit, îmbunătăţirea comunicării şi coordonării între administraţiile vamale, îmbunătăţirea prevenirii şi detectării fraudelor vamale, constituie un proces amplu şi complex care impune, pentru atingerea acestor performanţe, implicarea tuturor participanţilor la transportarea internaţională a mărfurilor.


OBIECTIVELE TRANSIT Tema numărului

Aplicarea Regimului vamal de tranzit – poziţia brokerilor vamali Valerian Batcu, Preşedintele Asociaţiei Brokerilor Vamali din Moldova

R

egimul vamal de tranzit în Republica Moldova este reglementat de un şir de acte normative, şi anume: - Codul vamal al Republicii Moldova, - Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.1140 din 02 noiembrie 2005 cu privire la aprobarea „Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova”, - Ordinul Serviciului Vamal al Republicii Moldova nr. 288-O din 20 decembrie 2005 „Cu privire la aprobarea „Normelor metodologice privind aplicarea sistemului de tranzit pe teritoriului Republicii Moldova”, - şi alte ordine şi instrucţiuni ale Serviciului Vamal. Este binecunoscut că sistemul de tranzit al mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova se divizează din punct de vedere al procedurii utilizate: sistemul de tranzit sub acoperirea carnetului TIR, sistemul de tranzit sub acoperirea carnetului ATA, sistemul de tranzit cu depunerea declaraţiei vamale T1. Procesul de transportare a mărfurilor în procedura de T1 presupune aplicarea şi cunoaşterea mai multor acte normative în ansamblu, care, de fapt, se modifică extrem de rapid. Astfel, cunoaşterea de către operatorii economici, brokerii vamali şi chiar de către colaboratorii vamali a tuturor prevederilor legislaţiei în vigoare şi aplicarea corectă la un moment dat este dificilă. Sînt înregistrate mai multe cazuri de tractare incorectă sau nerespectare a prevederilor legale în acest domeniu. Ne expunem asupra cazurilor întîlnite mai des. I. Aşadar, prevederile punctului 98 al. (1) al „Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul

vamal al Republicii Moldova” stipulează că termenul de încheiere pentru regimul de tranzit vamal se stabileşte de biroul vamal de plecare în funcţie de tipul mijlocului de transport, distanţa de parcurs şi de condiţiile atmosferice, fără ca durata tranzitului să depăşească 8 zile. Pe cînd birourile vamale de plecare, în baza unor instrucţiuni interne ale Srviciului Vamal, de regulă, acordă termenul limită a tranzitului nu mai mult de 2-3 zile. Astfel, organul vamal, la stabilirea termenului de tranzit, nu ţine cont de complexitatea plasării mărfurilor într-un anumit regim vamal, tipul, volumul acestora şi altor elemente ce ţin de procesul de vămuire. În multe cazuri, numai procedura de pregătire a actelor pentru declararea mărfurilor necesită un termen mai mare decăt termenul limită indicat în declaraţia de tranzit. Mai mult decît atît, legislaţia naţională nu prevede modalitatea de modificare a termenului de tranzit stabilit de biroul vamal de plecare, în cazuri excepţionale (în termenul de pînă la 8 zile) din care cauză deseori brokerului vamal / agentului economic îi este impusă situaţia de a depozita mărfurile în depozit provizoriu sau de a le plasa intr-un regim suspensiv, pe un termen foarte scurt (1-3 zile). Astfel se creează nişte cheltuieli suplimentare pentru beneficiari la declararea mărfurilor şi unităţilor de transport, care conduc la creşterea nefondată a preţurilor mărfurilor. II. Regimul vamal de tranzit este gestionat de organele vamale din ambele părţi contractante prin intermediul reţelei de birouri vamale, avînd un sens juridic special: biroul de plecare şi biroul de destinaţie. Procedura regimului de tranzit începe la biroul de plecare şi ia sfîrşit atunci

cînd mărfurile şi declaraţia vamală de tranzit sînt prezentate la biroul de destinaţie, conform dispoziţiilor aplicabile în materia de tranzit. Un exemplar al declaraţiei de tranzit, vizat corespunzător, este remis de serviciile vamale către biroul de plecare şi numai la recepţionarea acestui exemplar, organul vamal de plecare descarcă regimul de tranzit şi îl eliberează de responsabilitate pe principalul obligat, sub rezervă că nici o iregularitate să nu fi fost constatată. Aşadar, procedura de tranzit începe la biroul vamal de plecare prin depunerea declaraţiei T1, prin care principalul obligat solicită plasarea mărfurilor sub regimul de tranzit. În calitate de titular al operaţiunii de tranzit, el este responsabil de prezentarea mărfurilor (cu sigiliile intacte, după caz), însoţite de declaraţia vamală de tranzit, la biroul vamal de destinaţie în cadrul termenului acordat. Conform normelor legale, principal obligat este persoana juridică înregistrată la organelle vamale, care îşi exprimă voinţa de a efectua o operaţiune de tranzit prin depunerea declaraţiei de tranzit prevăzute în acest scop şi care îşi asumă responsabilitatea operaţiunii de tranzit (brokerul vamal sau agentul economic). În pofida faptului că responsabil de finalizărea regimului de tranzit este desembnat principalul obligat, decizia cu privire la sistemul de tranzit pe care doreşte să-l utilizeze îi aparţine transportatorului. Astfel, din cele menţionate mai sus rezultă că transportatorul, în cadrul operaţiunilor de tranzit, este scutit de responsabilitatea de a prezenta mărfurile la biroul de destinaţie în termenul stabilit, această resposabilitate revenindu-i brokerului vamal sau agentului economic. Totodată, menţionăm că, conform al. (3) art. 146 a Codului Vamal Comuni-

7


TRANSIT Tema numărului

tar aprobat prin Regulamentul (CE) nr. 450/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 aprilie 2008, transportatorul este, de asemenea, responsabil pentru preluarea mărfurilor şi prezentarea acestora la biroul vamal de destinaţie intacte şi în termeni stabiliţi împreună cu declaraţia vamală de tranzit sau alte acte vamale prevăzute de tratatele internaţionale şi documentele însoţitoare, la biroul de destinaţie. Astfel, constatăm că legislaţia naţională şi, în special prevederile art. 42 al.(3) a Codului Vamal al Republicii Moldova la acest compartiment, este imperfectă şi nu corespunde Codului Vamal Comunitar. Prin urmare, este necesară armonizarea legislaţiei naţionale cu cea internaţională în acest domeniu.

III. În conformitate cu Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea „Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul Vamal al Republicii Moldova” nr. 1140 din 02 noiembrie 2005 la tranzitarea mărfurilor pe calea ferată este stabilit un termen unic ce constituie 8 zile. Republica Moldova a aderat la Acordul Internaţional cu privire la „traficul internaţional feroviar” din 01.11.1951 care prevede că, în cazul în care calea ferată primeşte marfa pentru transportarea ei în regim vamal de tranzit, ea se consideră ca responsabilă de tranzitarea mărfurilor pînă la postul vamal de destinaţie. În acordul susmenţionat sînt prevăzute termenele de livrare şi limitele responsabilităţii pentru efectuarea tran-

8

zitului mărfurilor preluate. Cu toate că există o bază legislativă la acest compartiment - nu persistă un mod uniform de aplicare a tranzitului pe calea ferată. Colaboratorii vamali de la diferite birouri vamale tratează şi aplică diferit legislaţia în acest domeniu. Remarcăm faptul că brokerul vamal nu poate influenţa termenul şi modul de tranzitare a mărfurilor transportate pe calea ferată, deoarece regulile de cuplaj al vagoanelor, formare a garniturilor de vagoane, trenurilor, dar şi graficul de deplasare se stabilesc în exclusivitate de către calea ferată. Din acest motiv, unele companii de broker vamal se abţin de la perfectarea declaraţiilor vamale de tranzit pe calea ferată. Constatăm chiar apariţia unui sindrom unic, aşa-zisul „sindrom Cahul”, care se manifestă prin sancţionarea de către unul şi acelaşi birou vamal, pentru aceeaşi încălcare, ce se atribuie la art. 231 al. (23) al Codului Vamal al RM - „nerespectarea procedurii de tranzit, care nu a adus la dispariţia bunurilor aflate în tranzit” cu o amendă în mărime de la 3% din valoarea obiectului contravenţiei a mai multor brokeri vamali şi agenţi economici. Interesant este faptul că sancţiunile sînt aplicate selectiv numai unor brokeri vamali, pe cînd altor brokeri vamali, care au cazuri similare de întîrziere a încheierii regimului de tranzit pe cale ferată, prevederile prezentului articol nu li se aplică. Totodată, ţinem să menţionăm că deciziile respective de aplicare brokerilor vamali şi agenţilor economici (prin-

cipali obligaţi) a amenzilor, conform prevederilor al. (23) art. 231 al Codului Vamal al RM cu privire la „nerespectarea procedurii de tranzit, care nu a adus la dispariţia bunurilor aflate în tranzit” au fost contestate prin depunerea plîngerilor la Serviciul Vamal al Republicii Modova, care, la rîndul său, au fost satisfăcute şi, în consecinţă, deciziile Biroului vamal Cahul au fost anulate. Aplicarea tendenţioasă a legislaţiei în domeniu conduce la o nervozitate şi destabilizare a activităţii agenţilor economici, organelor vamale şi brokerilor vamali, mai ales că vina, în final, nu poate fi pusă pe seama brokerului vamal sau a agentului economic. IV. Pentru mărfurile transportate cu mijloace de transport rutiere principalul obligat furnizează birourilor vamale o garanţie care trebuie să asigure încasarea taxelor vamale şi a altor drepturi de import/export, în cazurile în care operaţiunea de tranzit nu se încheie conform acestor reglementări. Prin Ordinul Serviciului Vamal nr. 149-O din 20 mai 2011 a fost aprobat „Regulamentul cu privire la modul de percepere şi restituire a garanţiilor financiare de la persoanele juridice”. Examinînd dispoziţiile prezentului regulament, care stabilesc modalitatea de constituire, evidenţă şi restituire a sumelor de garanţie depuse de persoanele juridice, apar neclarităţi ce ţin de modul şi etapele de restituire a sumei garantate. Practica europeană demonstrează că pentru toate mărfurile în regim de tranzit sumele garantate sînt restituite la so-


TRANSIT Tema numărului

sire. Cu atît mai mult cu cît Codul Comunitar prevede o facilitare pentru companiile cu un bagaj de lucru bogat şi cu o credibilitate bună faţă de autorităţile vamale. Astfel ele pot fi clasificate în urmatorul fel:

*Aceste durate sînt scurtate la un an pentru cei ce utilizează tehnici informatice pentru introducerea declaraţiei de tranzit.

tice pentru introducerea declaratiei de tranzit. Aceasta clasificare obligă principalii obligaţi să fie mai responsabili şi, totodată, să pretindă la un acord de reduceri, în consecinţă contribuind la ridicarea calităţii de prestare a serviciilor în

Mărfuri care prezintă un risc ridicat de fraudă

acest domeniu. În multe ţări din Europa suma garanţiei se calculează din masa brută la tonă ca procesul de calculare pentru aplicarea sumei de garanţie să fie cît mai scurt. Am vrea să menţionăm că la măr-

*Aceste durate sunt scurtate cu un an pentru cei ce utilizeaza tehnici informa-

furile transportate şi garantate în baza carnetului TIR formalităţile la birouri-

le vamale de plecare sînt mult mai simple decît formalităţile de tranzit în baza declaraţiei T1. Unele birouri vamale cer la perfectarea declaraţiei vamale de tranzit T1 să fie perfectate formulare complementare pentru toate mărfurile din invoice, care, ca urmare necesită foarte mult timp şi duc la ridicarea costurilor serviciilor de broker, în pofida faptului că legislaţia prevede că în asemenea cazuri pot fi utilizate liste de încărcătură, întocmite conform normelor metodologice, care simplifică semnificativ procedura. Susţinem poziţia că atît informarea promtă, cît şi fluentizarea operaţiunilor vamale (nu numai a regimului vamal de tranzit) vor conduce în mod direct la îmbunătaţirea considerabilă a procesului de vămuire a mărfurilor şi unităţilor de transport. Sperăm la aplicarea în mod uniform pe întreg teritoriul vamal al Republicii Moldova a legislaţiei vamale. Acest lucru va îmbunătăţi considerabil derularea operaţiunilor vamale în sensul reducerii cheltuielilor legate de efectuarea formalităţilor vamale, a riscului efectuării incorecte a unor operaţiuni vamale, a numărului de plîngeri şi contestaţii din partea operatorilor economici. Aceasta ar spori gradul de credibilitate între părţi şi, ca rezultat, s-ar solda numai cu efecte pozitive.

9


Reguli

Conceptul de Control ulterior Octavian Andruşcenco, şef Secţia audit postvămuire

I

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- În contextul tendinței continue de dezvoltare și modernizare a Sistemului Vamal al Republicii Moldova, prin prisma asumării realizării obiectivelor strategice de integrare europeană, în scopul facilitării comerțului extern, ca o componentă esențială a economiei de piață globalizată, Serviciul Vamal continuă cu succes implementarea procedurilor simplificate de vămuire. Totodată, compensînd simplificarea sau absența acțiunilor de control specifice operațiunilor de vămuire a mărfurilor, aplicate asupra mediului de afaceri la etapa de vămuire, prin dezvoltarea sistematică a activității de audit postvămuire. În sensul dat, pe măsura evoluției calitative a serviciilor prestate de organele vamale per ansamblu, în cursul său proeuropean de orientare a activității, s-a trasat ca obiectiv strategic de dezvoltare în cadrul activității sale conceptul de ”Control ulterior”. Conceptul respectiv presupune două forme distincte de control în cadrul activității postvămuire și anume: ”Reverificarea declarațiilor vamale” și ”Auditul postvămuire”. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

A

şadar, pentru a-i conferi o notă de claritate noului concept de dezvoltare, vom cerceta, în special, activitatea de audit postvămuire, care este o modalitate de confirmare a informaţiilor declarate de către importator sau exportator şi de verificare a nivelului de corespundere a activităţilor sale legislaţiei vamale, precum şi condiţiilor definite de către autorităţile vamale pentru punerea în aplicare a regimurilor şi procedurilor vamale. În conformitate cu legislaţia şi cu cele mai bune practici din UE, auditul postvămuire are ca scop: • Controlul importurilor după eliberarea mărfurilor în liberă circulaţie; • Controlul regimurilor vamale suspensive (tranzit, depozitarea mărfurilor în antrepozite vamale, de perfecţionare activă, admitere temporară etc.); • Verificarea organizării şi gestionării procedurilor interne ale întreprinderilor şi ale sistemelor utilizate pentru înregistrarea datelor referitoare la bunu-

10

rile importate sau exportate; • Pre-audit, care semnifică verificarea inclusiv sistemică a operatorilor economici - pentru a le oferi dreptul de a utiliza proceduri şi regimuri preferenţiale (cum ar fi procedurile simplificate de tranzit sau de declarare, şi regimurile vamale suspensive cu impact economic etc.). Ca urmare a auditului postvămuire, dimensiunea obligaţiilor vamale poate fi revizuită în timpul celor cinci ani de la adoptarea declaraţiei vamale. Deci, în general, auditul postvămuire reprezintă o metodă de control vamal care este utilizată de către toate ţările membre ale Organizaţiei Mondiale a Vămilor, inclusiv UE. Aceasta se bazează pe principiul direcţionării celor mai semnificative resurse către zona de activitate externă cu cel mai ridicat grad de risc şi se utilizează cu succes pe parcursul multor ani de activitate. Administraţia Serviciului Vamal face eforturi pentru a afilia activităţi-

le sale la cele mai bune practici UE şi, în acelaşi timp, pentru a reduce timpul de procesare a operaţiunilor vamale la punctele de trecere a frontierei şi la birourile şi posturile vamale interne. Auditul postvămuire este unul dintre modurile în care se poate realiza acest lucru. Resursele vamale în această situaţie sînt destinate creării condiţiilor favorabile pentru dezvoltarea afacerilor celor care respectă legislaţia. În sensul asigurării implementării noului concept de activitate, Serviciul Vamal, în comun cu experţii UE acreditaţi în domeniu, a elaborat două proiecte de acte normative: a) un proiect de lege cu privire la modificarea Codului Vamal prin care se va reglementa în detaliu procesul de ”Audit postvămuire” şi b) un proiect de Hotărîre de Guvern cu privire la aprobarea ”Regulamentului de aplicare a normelor metodologice de reverificare a declaraţiilor vamale şi de efectuare a auditului postvămuire”. Totodată, Serviciul Vamal a iniţiat elaborarea unui ”Ghid de reverificare


Reguli

a declaraţiilor vamale şi de efectuare a auditului postvămuire ”, care va servi în calitate de ”manual de instrucţiuni” şi va fi destinat în exclusivitate colaboratorilor vamali antrenaţi nemijlocit în activitatea respectivă. Astfel, prin aceste proiecte de acte normative iniţiate autoritatea vamală intenţionează să asigure, în fond, armonizarea şi racordarea reglementărilor şi procedurilor de control vamal postvămuire la cele mai bune practici ale UE. În această ordine de idei, la nivelul Sistemului Vamal actualmente se operează o serie de modificări structurale prin care se urmăreşte asigurarea instituţională a funcţionalităţii conceptului de ”Control ulterior”. Astfel, în componenţa Departamentului de Aplicare a Legii din cadrul Serviciului Vamal a fost creată o subdiviziune specializată nouă - Direcţia Control ulterior, care va însuma în sine două secţii şi anume: Secţia ”Analiză, Planificare şi Monitorizare” şi Secţia ”Reverificare şi Audit Postvămuire”, iar la nivel de Birou Vamal se creează subdiviziuni noi analogice Aparatului Central anume - Secţiile ”Control Ulterior”, în cadrul cărora vor funcţiona Sectoarele ”Reverificare” şi Sectoarele ”Audit Postvămuire”.

Acest concept strategic implementat în vederea modernizării activităţii de control postvămuire, presupune la prima etapă o dublare a personalului antrenat în domeniul respectiv. Astfel funcţiile investite cu aceste atribuţii fiind preconizate în număr total de 68 de unităţi. În noua componenţă de activi-

tate este prevăzută o subdiviziune nouă şi anume – secţia susmenţionată ”Analiză Planificare şi Monitorizare”, care, în fond, va constitui pilonul calităţii activităţii de control ulterior, în sarcina căreia va sta planificarea şi monitorizarea corectitudinii întregii activităţi de control ulterior pe plan naţional. La

11


Reguli baza creării secţiei respective a stat necesitatea soluţionării mai multor deficienţe de ordin structural, organizatoric şi procedural, care, în esenţă, împiedicau implementarea şi racordarea practicii naţionale de control ulterior la standardele recomandate de Organizaţia Mondială a Vămilor şi UE. Astfel, prin intermediul subdiviziunii respective se urmăreşte utilizarea componentei de ”Analiză de risc” – care, în abordarea conceptului de ”Control ulterior” reprezintă în sine o activitate specifică analizei datelor, informaţiilor, documentelor prin metode şi proceduri speciale în vederea asigurării acoperirii tuturor riscurilor cu un grad sporit de apariţie în cele mai esenţiale domenii de control ulterior cum ar fi : - Bazele de impozitare; - Încadrarea tarifară; - Originea preferenţială a mărfurilor; - Obligaţiile vamale; - Destinaţiile şi Regimurile vamale definitive şi suspensive; - Tratamentele tarifare favorabile şi preferenţiale; - Gradul de respectare a măsurilor de politică economică etc., verificarea cărora este de obligaţia şi competenţa subdiviziunilor de control ulterior.

12

În această ordine de idei, în baza rezultatului activităţii de analiză de risc, care va fi reprezentat sub forma unei liste de agenţi economici cu un grad sporit de risc estimativ, selectaţi în vederea verificării în cadrul activităţilor de control ulterior, precum şi în baza diverselor sesizări şi informaţii survenite din ţară şi de peste hotare, subdiviziunea respectivă urmează a planifica şi estima activitatea tuturor secţiilor de control ulterior. Totodată, prin activitatea de monitorizare, subdiviziunea respectivă îşi va asuma sarcina controlului calităţii activităţii de reverificare şi audit postvămuire exercitate în cadrul întregului sistem vamal. În aşa fel fiind direct responsabilă de calitatea şi rezultatul analizei, planificării şi exercitării controlului propriu-zis. Prin monitorizarea respectivă se urmăreşte deci suplimentar creşterea indicilor activităţii de control, aprecierea legalităţii şi eficienţii acţiunilor sau inacţiunilor personalului angajat în controlul ulterior, astfel asigurînd totodată un ”control intern” al activităţii de audit postvămuire şi reverificare a declaraţiilor vamale. Introducerea şi valorificarea conceptului respectiv de control presupu-

ne iniţierea, reglementarea şi uniformizarea procedurală în cadrul sistemului vamal şi a activităţii de reverificare a declaraţiilor vamale. Acest tip de control vamal ulterior, reprezintă un ansamblu de măsuri şi acţiuni axate, în special, pe verificări comparative de date, informaţii şi documente (cu excepţia celor de evidenţă contabilă curentă), care sînt sau ar trebui să fie anexate la declaraţiile vamale arhivate, sau ar trebui să aibă tangenţă directă sau indirectă cu operaţiunile economice externe. Întreaga activitate a sectoarelor ”Reverificare” şi a celor de ”Audit postvămuire” din cadrul birourilor vamale va fi planificată şi monitorizată integral de către secţia ”Analiză, Planificare şi Monitorizare”, iar coordonarea activităţii profesionale a acestora va fi asigurată prin asistenţa secţiei ”Reverificare şi audit postvămuire” din cadrul Aparatului Central. De menţionat că toate aceste măsuri întreprinse au fost preconizate spre executare în vederea realizării obiectivelor prioritare de dezvoltare reflectate în Planul de Activitate a Serviciului Vamal pentru anul 2011, iar realizarea cărora este imposibilă fără un suport colectiv consolidat în acest sens.


у нас уже “естьА что, контракт?„ ТОРГОВЛЯ

по-американски

The Ingraham Building, Eighth Floor 25 Southeast Second Avenue Miami, Florida 33131-1603 Telephone: (305) 459-1551 Facsimile: (305) 459-1551 Website: www.ghermanlaw.com

Сергей Герман и компания Gherman Legal PLLC специализируется в сфере международных торговых сделок и гражданского судопроизводства. Сергей Герман практикует в административных, федеральных и штатных судах штата Флориды, США. Господин Герман обладает лицензией на ведение практики во всех федеральных окружных судах штата Флорида. Он обладает опытом в составлении двуязычных (русско-английских) соглашений о деятельности ООО, неконкурентных соглашений, составлении различных соглашений о переуступке и документации о займе для компаний, созданных в США, а также в Южной Корее, Острове Ман, Российской Федерации и в Сингапуре. Компания Gherman Legal PLLC представляет интересы компаний СНГ и индивидуальных лиц при сделках, заключенных в штате Флорида и Соединенных Штатах Америки.

реклама

О

дин из современных принципов американского Единообразного Торгового кодекса, это интерпретация соглашений в пользу их действительности. Вообще, основные элементы договора по американскому праву это 1) предложение/оферта, 2) принятие либо акцептование предложения, 3) встречное удовлетворение и 4) отсутствие оснований на защиту, например, нелегальность субъекта договора либо несовершеннолетие одной из сторон. По Единообразному Торговому кодексу, отправка товара продавцом в ответ на ордер покупателя считается полноценным договором. Закон не требует ни подписи бумаг с грозной надписью „контракт” либо „договор”, ни печати, ни сургуча, ни рукопожатий, ни подписи оригинала. Компаниям и лицам, заключающим соглашения с американскими торговыми партнерами, иногда и в голову не приходит, что их контракт уже в силе и полноценно действует в то время, когда обе стороны работают над оговорками к формальному документу под названием „контракт”. Примеров таких заблуждений достаточно. По недавнему делу „Онусс Ортак Нокта против Терминала Иксчендж”, турецкая компания хотела продать некоторые Верифоны (платежные терминалы для кредитных карт) одной американской компании во Флориду. Все стали обсуждать условия купли и продажи товара. Между делом, американцы выслали турецким партнерам заказ на покупку, а те в свою очередь на следующий день переправили в США товар и счетфактуру на $500 тыс. Товар уже был в Америке, а стороны все еще переписывались по электронной почте, обсуждая, каким образом и когда нужно оплачивать товар. Американская компания вдруг решила, что она вообще не будет оплачивать заказ. Контракт так и не доработали, и никакого формального соглашения с подписью сторон после всего сделано не было. Флоридская компания решила, что никакого договора не существует, и поэтому она не может нарушить договор, так что ей не могут быть предъявлены какие-либо претензии по издержкам, связанным с пересылкой товара из Турции, его таможенным оформлением, либо хранением на складе во Флориде. После подачи иска турецкой компанией в Федеральный суд города Майами, суд не согласился с позицией американской фирмы и решил, что на самом деле контракт существовал. Суд объявил, что нужные элементы формирования контракта осуществились. Оферта/предложение произошли тогда, когда компания из Флориды отправила заказ на покупку. Принятие/акцептование произошло при самой отправке товара и счета-фактуры в Америку. Кроме того, по Единообразному Торговому кодексу принятие покупного ордера и отсылка товара и счета-фактуры в ответ на ордер покупателя составило действительный договор. А в ответ на заявление ответчиков, что неподписанный „контракт” явно указывает на то, что никакого договора на самом деле не существовало, так как стороны элементарно не договорились по существенным условиям, суд подчеркнул: этот факт не аннулирует сам контрактный договор, который вступил в действие по силе законодательства. Читателю может быть любопытно, что изначально иск был подан в мае 2009 года. На данный момент рассмотрение иска в первой инстанции хотя и продолжается, но сроки подходят к концу, и ситуация складывается не в пользу американской компании. Излишнее пристрастие к традиционным контрактным соглашениям и нетерпение „ворваться” в сделку явно помешали всем сторонам. Сделка, оцененная в $500 тыс., после окончания процесса, очевидно, обойдется сторонам примерно на такую же сумму в виде судебных издержек. По американским правилам, каждая сторона платит за свои судебные расходы: кроме довольно редких обстоятельств, где проигравшая сторона выплачивает выигравшей компании. Пиррова победа ожидает истцов во многих случаях. Урок не простой. С одной стороны, бизнесменам не хочется упускать выгодную сделку, и они готовы воспользоваться любой возможностью быстро заработать, пока кто-то другой не сделал это. А с другой стороны, незнание торгового партнера, законодательных принципов, отсутствие страхования, продумывания самых худших возможностей потенциальной сделки, забвение к собственному уровню толерантности к риску – это реальные критерии, которые почти всегда оставлены на волю случая. А случай выжидает. И впоследствии наказывает…

13


Contactele specialiştilor în domeniul vămuirii al ”MOLDVAMA-GRUP” Post/Birou Vamal Nr.tel.mob Nr tel fix./fax Aeroport 060200814 524956 Cricova 060200816 621407 060200815 Botanica 060200818 528616 Varniţa, Industrială 060200820 479188 23 41 1 3 060200819 2 2 3 i, 21/ Tudora 49, 0 n 9 a 060200823 024292230 2 c i r 3 t tr. Pe 41 022 4 s : , x u Causeni 060200825 024326191 a ă f 23 in Tel/ . Chiş 9, 022 31 n 060200824 u sa: m 29 1 Adre : 022 43 Edineţ 060200828 024624219 x Tel/fa 060200829 Floreşti 060200827 025025819 Sculeni 060200835 023663929 Ungheni 060200830 023627113 Călaraşi 060200826 024426017 Leuseni 060200834 026946203 Cantemir 060200833 027323463 Cahul 060200831 029941150 Cahul 060200836 Bălţi 060200821 023164412

d m . a vam d l o m @ e c offi

14

Tema numărul: xxx pag. 3-13

pv_aeroport@moldvama.md pv_chisinau@moldvama.md pv_industriala@moldvama.md pv_tudora@moldvama.md pv_causeni@moldvama.md pv_edinet@moldvama.md pv_floresti@moldvama.md pv_sculeni@moldvama.md pv_calarasi@moldvama.md pv_leuseni@moldvama.md pv_causeni@moldvama.md pv_cahul@moldvama.md pv_cahul@moldvama.md pv_balti@moldvama.md


COMMENTARII Noua structură organizatorică a Serviciului Vamal

Comentarii

Eugeniu Gluşcenco, şef Secţia juridică

I Î

---------------------------------------------------------------------------------------------------------În luna mai, Ministerul Finanţelor a aprobat noua structură organizatorică şi schema de încadrare pentru anul 2011 a Aparatului Central al Serviciului Vamal. În cele ce urmează vom prezenta noua structură a aparatului, unele aspecte juridice ale reorganizării, scopul şi necesitatea acestor schimbări. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

n conformitate cu pct. 11 al Regulamentului Serviciului Vamal, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea structurii, efectivului-limită şi a Regulamentului Serviciului Vamal nr. 4 din 02.01.2007, structura şi efectivul-limită în ansamblu pentru sistemul Serviciului Vamal se aprobă de Guvern. Totodată, structura organizatorică şi schema de încadrare pentru Aparatul Central al Serviciului Vamal se aprobă de către Ministerul Finanţelor, iar pentru organele vamale teritoriale – de către Serviciul Vamal. În rezultatul reorganizării din anul curent, efectivul-limită în ansamblu pentru sistemul Serviciului Vamal a rămas neschimbat, constituind 1896 de unităţi. În acelaşi timp, întru optimizarea activităţii Aparatului Central al Serviciului Vamal şi a organelor vamale teritoriale au fost operate modificări în schemele de încadrare, reducîndu-se numărul unităţilor în Aparatul Central cu majorarea corelativă a acestora în organele vamale teritoriale. Unităţile de personal reduse în aparat au fost redistribuite în organele vamale teritoriale, luîndu-se în calcul volumul mărfurilor care acestea le vămuiesc, respectiv, numărul declaraţiilor vamale în detaliu care le perfectează. Necesitatea reorganizării se datorează scopului propus de către conducerea Serviciului Vamal, de perfecţionarea continuă şi coerentă a măsurilor de protecţie a pieţei interne şi stimulare a dezvoltării economiei naţionale; a operaţiunilor vamale; a măsu-

rilor de facilitare a comerţului şi transportului internaţional; a luptei împotriva contrabandei; a colaborării cu organele vamale, cu alte autorităţi publice din străinătate şi cu organizaţiile internaţionale în domeniul vamal. Este de subliniat că reorganizarea s-a efectuat ţinîndu-se cont de indicatorii eficacităţii subdiviziunilor Aparatului Central, dar şi a organelor vamale teritoriale. Ca urmare a reorganizării au fost redistribuite unele atribuţii în cadrul unei sau mai multor unităţi structurale; au fost lichidate unele unităţi care se dublau ori s-au dovedit a fi ineficiente; unele subdiviziuni structurale, în scopul îmbunătăţirii randamentului şi minimizării cheltuielilor au fost conexate într-o singură subdiviziune; au fost micşorate nivelurile de subordonare. Toate aceste transformări încadrîndu-se în conceptul de managementul calităţii în sectorul public. Aşadar, vorbind la concret despre transformările operate în structura Aparatului Central al Serviciului Vamal, trebuie să începem cu crearea în cadrul Departamentului de aplicare a legii a Direcţiei control ulterior formată din Secţia analiză, planificare şi monitorizare şi Secţia reverificare şi audit postvămuire. După cum desprindem din denumirea ultimei secţii, competenţele de audit postvămuire transferînduse de la fosta Direcţie analiza riscurilor şi audit postvămuire, denumirea nouă – Direcţia analiza riscurilor, la Direcţia control ulterior.

Rolul fundamental al direcţiei nouformate este îmbunătăţirea rezultatelor pe care Serviciul Vamal le are în cele două mari zone de responsabilitate: cu efect fiscal – colectarea veniturilor pentru bugetul naţional; şi cu efect non-fiscal – detectarea, penalizarea şi prevenirea încălcărilor legislaţiei vamale. Atribuţiile Direcţiei control ulterior sînt următoarele: crearea unui sistem contemporan de administrare, care ar asigura efectuarea unui control ulterior adecvat, reieşind din principiul planificării bazat pe analiza riscurilor; administrarea unui sistem eficient de selectare a întreprinderilor în baza procedeelor de analiză a riscurilor; dezvoltarea şi modernizarea criteriilor de selectare şi prelucrare informaţională a datelor corespunzătoare Sistemului Informaţional ASYCUDA World şi altor programe şi sisteme folosite pentru prelucrarea datelor la nivel local sau internaţional; efectuarea activităţii de analiză a riscurilor în vederea asigurării planificării misiunilor de reverificare a declaraţiilor vamale şi audit postvămuire; efectuarea, în baza planurilor de activitate sau la indicaţia conducerii Serviciului Vamal, a reverificării declaraţiilor vamale, precum şi a auditului postvămuire a activităţii economice externe a subiecţilor comerţului extern. Sectorul antitabac, cu competenţă de organ operativ de investigaţie, avînd atribuţii de prevenire, contracarare şi depistare a traficului ilicit al produselor din tutun

15


COMMENTARII Comentarii

este o altă unitate structurală creată în cadrul Departamentului de aplicare a legii. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, aproximativ 9 la sută din ţigările produse la nivel internaţional sînt de contrabandă. Aceasta înseamnă circa 500 de miliarde de ţigarete. În cazul Uniunii Europene, contrabanda cu ţigări produce, anual, bugetului UE o „gaură” de aproximativ 10 miliarde de euro. De asemenea, conform unui raport al Europol, cele mai multe ţigări introduse prin contrabandă în UE sînt produse în Republica Moldova, Federaţia Rusă, Belarus şi Ucraina. Trecerea clandestină a acestora către UE este facilitată de diferenţa dintre preţurile ţigărilor pe pieţele din aceste ţări şi cele din Occident. În prezent, pe lîngă metode tradiţionale de trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova a ţigărilor eludînduse controlul vamal ori tăinuindu-le de el, se folosesc şi metode mai puţin tradiţionale. Astfel, potrivit „mediafax.ro”, la 19 mai a.c., la aproximativ 20 de kilometri de Galaţi, s-a prăbuşit un motodeltaplan, înmatriculat în Republica Moldova, care ar fi transportat ţigări de contrabandă. În asemenea conjunctură, crearea Sectorului antitabac a devenit o necesitate categorică. Printre atribuţiile acestui sector se enumeră: asigurarea desfăşurării, organizării, dirijării, supravegherii, controlului şi verificării activităţii subdiviziunilor organelor vamale în cadrul activităţii de prevenire, contracarare şi depistare

16

a traficului ilicit transfrontalier cu produse de tutun; studierea, analizarea, evaluarea situaţiei operative în sfera traficului ilicit transfrontalier cu produse din tutun pe teritoriul vamal al Republicii Moldova; stabilirea unui pronostic al fenomenului de trafic ilicit transfrontalier cu produse din tutun, determinarea direcţiilor prioritare ale activităţii de contracarare a traficului ilicit transfrontalier şi asigurarea organizării activităţii şi controlului eficient a măsurilor trasate; în comun cu subdiviziunile abilitate din cadrul organelor de drept, întreprinderea măsurilor pentru depistarea şi documentarea membrilor filierelor criminale organizate, în traficul ilicit transfrontalier cu produse din tutun; studierea şi implementarea în practică a experienţei avansate în domeniul activităţii operative de investigaţie, a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice şi a mijloacelor tehnice performante; examinarea demersurilor persoanelor fizice şi juridice, a autorităţilor publice, în domeniul ce ţine de combaterea traficului ilicit transfrontalier cu produse din tutun; elaborarea recomandărilor metodice vizînd organizarea activităţii în domeniu, cronicilor, sintezelor privind contracararea fenomenului traficului ilicit transfrontalier cu produse din tutun, asigurarea reciclării şi avansării nivelului profesional al colaboratorilor vamali în acest domeniu. O altă subdiviziune nouă în structura Aparatului Central este Sectorul petiţii din cadrul Direcţiei juridice, care este

responsabil de examinarea petiţiilor ce ţin de activitatea Serviciului Vamal. Crearea acestui sector a fost dictată de volumul mare de cereri, cereri prealabile, reclamaţii, propuneri, sesizări care parvin în Aparatul Central atît de la persoanele fizice şi juridice, cît şi de la organe de ocrotire a normelor de drept, care necesită o studiere detailată şi multiaspectuală, pentru a prezenta un răspuns complet, obiectiv şi motivat din punct de vedere juridic. Pînă la modificările respective, petiţiile erau examinate de secţiile legislaţie şi reprezentare judiciară ale Direcţiei juridice. Aceste atribuţii, însă, nu erau specifice secţiilor nominalizate, în care prioritate aveau alte direcţii de activitate. Odată cu crearea noului sector, lucrurile s-au regularizat. În atribuţiile Sectorului petiţii intră: examinarea petiţiilor persoanelor fizice şi juridice şi pregătirea proiectelor răspunsurilor la petiţii; analizarea rezultatelor examinării petiţiilor şi formularea propunerilor cu privire la îmbunătăţirea lucrului în cadrul organelor vamale; monitorizarea examinării petiţiilor de către organele vamale teritoriale; elaborarea sintezelor informative privind categoriile de probleme abordate în petiţii şi modalităţile de soluţionare a acestora; acordarea asistenţei metodologice şi consultative autorităţilor administraţiei publice pe probleme ce ţin de competenţa Direcţiei juridice; studierea şi implementarea formelor şi metodelor de prevenire a litigiilor judecă-


COMMENTARII Comentarii

toreşti cu organele vamale; acordarea altor subdiviziuni structurale a ajutorului metodologic şi practic în lucrul cu petiţiile persoanelor. Sectorul plăţi vamale reprezintă o altă subdiviziune apărută în structura Aparatului Central. Amintim că, potrivit datelor statistice, ponderea transferurilor organelor vamale în bugetul de stat în anul 2010 a constituit 64,5 %. O mare parte din surse au parvenit din contul plăţii taxei pe valoare adăugată de către agenţii economici – 6,98 mil. lei şi a accizelor – 1,7 mil. lei. În acest an autorităţile de asemenea mizează pe acumulările de la organele vamale. Potrivit Legii bugetului de stat, 60,2% din venituri vor fi administrate de Serviciul Vamal, 27,5% de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, iar 11,2% vor proveni din granturi externe. Deci, oportunitatea evidenţierii unei subdiviziuni separate care să asigure corectitudinea calculării drepturilor de import şi achitarea lor la bugetul public naţional este evidentă. În ceea ce ţine de atribuţiile Sectorului plăţi vamale acestea sînt: examinarea şi înaintarea propunerilor privind perfecţionarea legislaţiei privind calcularea şi perceperea drepturilor de import; participarea la procesul de elaborare a metodologiei şi de dezvoltare a sistemelor informaţionale ale Serviciului Vamal în domeniul calculării şi perceperii drepturilor de import-export, a facilităţilor vamale şi fiscale, precum şi a preferinţelor tarifare; supravegherea respectării de către birourile vamale a actelor normative în domeniul calculării şi perceperii drepturilor de import-export şi aplicării facilităţilor fiscale şi vamale şi a preferinţelor tarifare; conlucrarea cu Direcţia juridică în domeniul aplicării legislaţiei fiscale şi vamale în vigoare, acordării ajutorului metodologic necesar la aplicarea legislaţiei; participarea la desfăşurarea seminarelor referitoare la aplicarea legislaţiei în domeniul plăţilor vamale, participarea la procesul de perfecţionare a calificării profesionale a factorilor de decizie ai organelor vamale; examinarea interpelărilor şi adresărilor ce ţin de acordarea înlesnirilor fiscale şi vamale; studierea experienţei şi practicii Uniunii Europene şi elaborarea propunerilor referitoare la drepturile de import-export şi aducerea acestora în conformitate cu normele Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi ale Uniunii Europene; coordonarea activităţii în domeniul politicii şi legislaţiei fiscale şi vamale cu Ministerul Finanţelor (Inspectoratul Fiscal Principal de Stat) şi

Ministerul Economiei; asigurarea eliberării timbrelor de acciz la solicitarea birourilor vamale, precum şi prezentarea lunară către Î.S. „Fiscservinform” a informaţiei privind eliberarea timbrelor de acciz; administrarea informaţiei cu privire la prelungirea termenului de plată a taxei pe valoarea adăugată la importul materiei prime şi a articolelor de completare de către agenţii economici producători. Un alt sector nou, creat în cadrul Direcţiei analiza riscurilor a Departamentului de Aplicare a Legii, este Sectorul schimb de informaţii. În atribuţiile acestui sector intră promovarea activităţii de analiză a riscurilor prin schimbul de informaţii la nivelul Aparatului Central al Serviciului Vamal şi al birourilor vamale; participarea la elaborarea unui sistem eficient de schimb de informaţii în baza procedeelor de analiză a riscurilor corespunzător Sistemului Informaţional ASYCUDA World şi altor programe şi sisteme informaţionale de prelucrare a datelor la nivel local sau internaţional.

Printre schimbările structurale din Aparatul Central al Serviciului Vamal mai menţionăm lichidarea Secţiei managementul calităţii a Laboratorului vamal cu trecerea atribuţiilor acesteia la Secţia cercetarea mărfurilor a Laboratorului vamal, precum şi lichidarea Secţiei secretariat a Direcţiei management strategic şi relaţii internaţionale, cu trecerea atribuţiilor acesteia la Secţia resurse umane a Direcţiei managementul personalului, căreia îi sunt mai apropiate competenţele de secretariat. La fel, în scopul optimizării activităţii de audit şi a reducerii cheltuielilor a fost creată Secţia audit financiar şi tehnologii informaţionale prin conexarea sectoarelor Audit financiar şi Audit tehnologii informaţionale. Ultima modificare operată în structura Aparatului Central al Serviciului Vamal rezidă în trecerea Unităţii de gardă din subordinea Departamentului de aplicare a legii în subordinea Direcţiei securitate internă.

17


COMMENTARII Comentarii

18


COMMENTARII Comentarii

19


COMMENTARII Comentarii

Implementarea sistemului de garanţii în activitatea vamală

Angela Palihovici, inspector principal, Secţia venituri vamale

P

---------------------------------------------------------------------------------------------------------Prin garanţie, în sens larg, se înţelege orice metodă, instrument sau angajament, pus la dispoziţia sau emis în favoarea unui titular de drepturi, capabil să asigure respectivului beneficiar realizarea certă a drepturilor garantate sau despăgubirea bănească corespunzătoare pentru daunele provocate de nerealizarea acestor drepturi. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

D

eşi există o mare diversitate de reglementări privind garanţiile financiare, care este determinată de dreptul naţional al fiecărui stat, acestea conţin, întotdeauna, anumite elemente comune, şi anume: a) părţile implicate (beneficiarul, ordonatorul, garantul); b) scopul/obiectul garanţiei; c) valoarea garanţiei; d) formula de obligaţie (angajament) a băncii; e) termenele de plată;

f) condiţiile şi modul de executare; g) valabilitatea garanţiei. În activitatea vamală, garanţia financiara joacă un rol esenţial în regimurile vamale suspensive. Activitatea respectivă, în cadrul Serviciului Vamal este reglementată de prevederile Codului vamal a Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20.07.2000 (art.30, art.127); Ordinul nr. 288-O din 20.12.2005 cu privire la aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea sistemului de tranzit pe teritoriul Republicii Moldova; Regulamentul

de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal (Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 02.11.2005); Ordinul 230-O din 28.06.2007 cu privire la aprobarea unor acte normative de executare a Codului vamal (Capitolul II- Garanţia financiară pentru mărfurile depozitate provizoriu); Ordinul 149-O din 20.05.2011 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de percepere şi restituire a garanţiilor financiare de la persoane juridice. Întru asigurarea executării întocmai a prevederilor legislative cu privire la garantarea drepturilor de import aferente mărfurilor plasate în regimuri vamale suspensive sau depozitate provizoriu, de către Serviciul Vamal a fost implementat sistemul de evidenţă electronică a garanţiilor, în baza Regulamentului privind modul de percepere şi restituire a garanţiilor financiare de la persoane juridice, aprobat prin Ordinul 149-O din 20.05.2011. Constituirea garanţiei În cazul plasării mărfurilor în regimuri vamale suspensive, depozit provizoriu sau în cazul acordării unor eşalonări la plata obligaţiei vamale, pentru asigurarea plăţii eventualei obligaţiei vamale, se solicită constituirea unei garanţii. Organul vamal este în drept de a solicita prezentarea acesteia de către plătitorul vamal sau de către potenţialul plătitor vamal. Constituirea garanţiei se efectuează cu acordul organului vamal.

20


ICOMMENTARII Comentarii

Cazurile justificate, pentru anumite destinaţii vamale, în care pot fi acordate scutiri de la garantarea obligaţiei vamale, sînt prevăzute de Codul Vamal al Republicii Moldova nr. 1149-XIV din 20 iulie 2000 şi de Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul Vamal (Hotărîrea Guvernului nr.1140 din 02 noiembrie 2005). În cazul în care legislaţia vamală prevede constituirea unei garanţii facultative, o astfel de solicitare a garanţiei este lăsată la atitudinea organelor vamale atîta timp cît acestea nu au siguranţa că obligaţia vamală care există sau poate să apară se va achita în termenul prevăzut. Valoarea unei asemenea garanţii este stabilită la un nivel care să permită acoperirea în orice moment a obligaţiei vamale respective. Garanţia facultativă este solicitată: a) la data efectuării reglementărilor vamale cu constituirea unei garanţii; b) la orice dată ulterioară, pe parcursul derulării regimului vamal suspensiv cînd devine evident pericolul apariţiei unei obligaţii vamale, cu risc de neachitare în termenul prevăzut. La cererea garantului, organul vamal poate permite constituirea unei garanţii globale, care să acopere două sau mai multe operaţiuni pentru care a apărut sau poate să apară o obligaţie vamală. Tipurile garanţiei Garanţia constituită de principalul obligat, în temeiul prevederilor art.1271 al

Codului Vamal, poate fi: a) garanţie izolată – garanţie ce acoperă o singură operaţiune de vămuire în cadrul regimului suspensiv sau operaţiunii de depozitare provizorie; b) garanţie globală – garanţie ce acoperă mai multe operaţiuni de vămuire, în cadrul mai multor regimuri vamale suspensive sau operaţiunilor de depozitare provizorie. Modul de determinare a valorii garanţiei Valoarea garanţiei constituie elementul de bază în procesul de garantare. În dependenţă de tipul garanţiei, valoarea ei poate fi egală cu: a) valoarea exactă a drepturilor de import/export, aferente plasării mărfurilor în regimuri vamale definitive – în cazul garanţiei izolate; b) valoarea maximă a drepturilor de import/export achitate de către ordonatorul garanţiei, cumulativ, pe o perioadă de nu mai mică de şase luni care precedă data calculării – în cazul garanţiei globale. Responsabilitatea pentru corectitudinea calculării valorii garanţiei solicitate se atribuie inspectorului vamal, care validează declaraţia vamală a plasării mărfurilor în regimul vamal suspensiv sau depozit provizoriu şi acceptă scrisoarea de garanţie prezentată. În dependenţă de modul de constituire a garanţiei, se admite depunerea: - unui depozit bănesc (prin virament, numerar sau plată prin card bancar) la contul trezorerial de venituri – garanţii, deschis Serviciului Vamal;

- unei scrisori de garanţie bancară, emisă de o instituţie bancară; - unui depozit bănesc în valută străină (dolari USA şi euro) Depunerea garanţiei prin virament, la contul trezorerial, se confirmă prin extrasul electronic din cont. Constituirea garanţiei în numerar se efectuează prin depunerea numerarului la contul trezorerial de venituri – garanţii, deschis Serviciului Vamal. În cazul depunerii sumelor de garanţie în baza transferurilor efectuate prin intermediul cardurilor bancare ca document confirmativ serveşte cecul POS – terminalului, însoţit de bon de plată. Depunerea poate fi efectuată în baza calculului efectuat de organul vamal. Depunerea sumelor de garanţie în numerar poate fi efectuată numai de garant în monedă naţională. Constituirea garanţiei prin intermediului unei scrisori de garanţie, emise de o instituţie bancară, se va efectua cu respectarea următoarelor condiţii: a) Scrisoarea de garanţie trebuie să aibă un termen de valabilitate suficient pentru acoperirea termenului de derulare a regimului solicitat, plus 10 zile lucrătoare suplimentare, necesare, în cazul executării garanţiei, ca mod de achitare a obligaţiei vamale apărute. Scrisoarea de garanţie emisă de o instituţie bancară va conţine următoarea informaţie: - denumirea instituţiei bancare, numărul contului de decontare, codul băncii; - adresa juridică a instituţiei bancare;

21


COMMENTARII Comentarii

- suma garantată – egală sau mai mare ca valoarea obligaţiei vamale ce poate apărea; - denumirea agentului economic şi adresa completă a beneficiarului, pentru care instituţia bancară garantează plata; - termenul de valabilitate a garanţiei; - angajamentul de achitare, în mod necondiţionat şi incontestabil, a obligaţiei vamale în termen de o zi lucrătoare de la prima cerere a organului vamal. b) Garantarea obligaţiunilor vamale concrete de către terţa persoană se va efectua prin prezentarea, către organul vamal la care se efectuează această operaţiune, a titlului de garanţie în formă scrisă, prin care îşi exprimă acordul la folosirea garanţiei globale pentru anumite operaţiuni ale agenţilor economici şi îşi asumă angajamentul de achitare, în mod necondiţionat şi incontestabil, a obligaţiei vamale în termen de o zi lucrătoare de la prima cerere a organului vamal. c) Nu se acceptă prelungirea de către titular a termenului de valabilitate a primei scrisori de garanţie. În cazul necesităţii de a garanta o perioadă suplimentară se asigură prezentarea unei noi scrisori de garanţie. d) În cazul în care banca nu dă curs solicitării organului vamal în termenii stabiliţi, acesta este în drept să nu accepte scrisorile de garanţie emise de această bancă şi refuzarea scrisorilor de garanţii acceptate. Constituirea garanţiei prin depozit bănesc în valută străină se admite doar persoanelor juridice nerezidente, în cadrul derulării de către acesta a regimului vamal de tranzit internaţional. Depunerea şi retragerea sumelor de garanţie se va efectua în conformitate cu regulamentul comun al Serviciului Vamal şi băncii autorizate. Dacă, în cursul derulării regimului vamal sau depozitării provizorii, organele vamale stabilesc că garanţia constituită nu asigură plata obligaţiei vamale în termenul prevăzut ori că această garanţie nu mai este sigură sau suficientă pentru asigurarea plăţii, se solicită plătitorului vamal sau persoanei terţe să constituie o garanţie suplimentară sau să o înlocuiască cu una nouă. În caz de refuz, organul vamal are dreptul: a) să interzică efectuarea altor operaţiuni vamale pînă la depunerea unei noi garanţii; b) să încheie din oficiu operaţiunea vamală respectivă.

22

Evidenţa garanţiilor Evidenţa de către organele vamale a sumelor garanţiilor constituite se efectuează în format electronic, în modulul „garanţii” al sistemului informaţional ASYCUDA-WORLD. Procedura de depunere, evidenţă şi restituire a garanţiilor izolate se asigură de responsabilii din cadrul birourilor vamale. Depunerea sumelor garanţiilor globale şi a sumelor garanţiilor prevăzute în vederea obţinerii statutului de broker vamal se efectuează la Sectorul garanţii financiare al Secţiei venituri vamale a Direcţiei reglementări tarifare şi netarifare a Serviciului Vamal. Se permite depunerea garanţiei globale pentru unu şi acelaşi garant la Serviciul Vamal, concomitent cu depunerea unor garanţii izolate la birourile vamale, evidenţa fiind asigurată într-o singură fişă electronică. Scrisorile de garanţie globale şi scrisorile de garanţie prevăzute în vederea obţinerii statutului de broker sînt preluate la evidenţă de către Sectorul garanţii financiare al Secţiei venituri vamale a Direcţiei reglementări tarifare şi netarifare, fiind înregistrate într-un registru, asigurându-se verificarea periodică a termenului de valabilitate. Scrisorile de garanţie izolate sînt preluate la evidenţă de către birourile vamale, Secţia regimuri vamale, care acceptă sau nu regimul vamal solicitat şi scrisoarea de garanţie prezentată. Păstrarea scrisorilor de garanţie se asigură conform procedurii aplicabile în cazul blanchetelor de strictă evidenţă (Hotărârea Guvernului nr. 294 din 17 martie 1998). Evidenţa garanţiilor se asigură în permanenţă, pînă la expirarea termenu-

lui de plasare a mărfurilor în regimul vamal respectiv. Garanţia bancară constituită pentru un regim vamal sau depozitarea provizorie a mărfurilor concrete nu poate fi utilizată pentru alte tipuri de regimuri sau operaţiuni, chiar şi în limitele valabilităţii ei.

Modul de restituire a scrisorilor de garanţie şi mijloacelor băneşti Garantul sau persoana terţă poate solicita restituirea garanţiei disponibile numai la data la care obligaţia vamală se stinge sau nu poate să mai apară. Solicitarea de restituire poate fi totală sau parţială. Soldul garanţiei financiare poate fi utilizat de garant, la constituirea următoarelor garanţii sau îndreptate la contul unic de plată a drepturilor de import/export. Decizia de restituire a scrisorilor de garanţie precum şi rambursarea mijloacelor băneşti la contul de decontare al garantului se efectuează doar cu acordul organului vamal şi doar în cazul finalizării regimului vamal în procesul căruia a fost constituită garanţia. Restituirea originalului scrisorii de garanţie cu termenul expirat se efectuează în baza demersului titularului acesteia. În acest caz, restituirea scrisorii de garanţie se efectuează contra semnătura solicitantului în registru de evidenţă a scrisorilor de garanţii. Rambursarea mijloacelor băneşti la contul garantului se efectuează de Serviciul Vamal, cu respectarea cerinţelor ordinului cu privire la aprobarea Regulamentului privind stingerea obligaţiei fiscale prin compensare nr.42 din 07 iulie 2004.


COMMENTARII Comentarii

Importanţa asigurării protecţiei la frontieră a drepturilor de proprietate intelectuală

Elena Paladi, consultant, Sector protecţia proprietăţii intelectuale

C

---------------------------------------------------------------------------------------------------------Contrafacerile reprezintă un fenomen important, care este în plină expansiune, fiind din ce în ce tot mai periculos. Contrafacerile şi produsele piratate reprezintă un pericol pentru sănătatea şi securitatea cetăţenilor, concurenţii şi comerţului, investiţiilor în cercetare şi inovare. În prezent practic orice tip de produs este contrafăcut, începînd cu produse farmaceutice şi terminînd cu soiurile de plante, deoarece „industria” contrafacerilor şi a bunurilor piratate aduce profit enorm. Să ne imaginăm ce pericol prezintă pentru securitatea populaţiei piesele de schimb auto, atunci cînd o frînă la un automobil este una contrafăcută şi ea la un moment dat nu mai funcţionează. Sau un medicament contrafăcut care, fiind administrat unui bolnav, nu ameliorează starea sănătăţii pacientului, ci dimpotrivă, o agravează. Printre cele mai falsificate produse care ajung pe piaţa internă a Moldovei sînt: produsele alimentare, băuturile, hainele, ţigările, medicamentele (dintre care antibioticele şi pastilele ce influenţează funcţiile erectile), parfumurile, telefoanele mobile etc. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

C

ontrafacerea, indiferent de forma sa, constituie o atingere gravă a drepturilor de proprietate intelectuală deţinute de o persoană sau de o întreprindere, iar consecinţele contrafacerii sînt grave: Pentru comunitatea de afaceri: Contrafacerea determină pierderea cotei de piaţă pentru companiile-victime. Aceasta afectează, de asemenea, imaginea produselor originale. Întreprinderile sînt astfel jefuite de beneficiul care reiese din eforturile lor de investiţii, de cercetare, de creaţie, publicitate şi dezvoltarea comercială. În plus, lupta împotriva contrafacerii generează şi costuri semnificative. Pentru stat: Contrafacerea are costuri sociale semnificative. Ea este, de asemenea, o sursă de evaziune fiscală. Mai mult decît atît, pier-

derile susmenţionate prejudiciază enorm încasările vamale, care sînt percepute la bugetul de stat. Pentru consumatori: Produsele contrafăcute sînt o înşelăciune privind calitatea. Aceste produse sînt, în plus, în multe cazuri, periculoase pentru consumatori (rău activ sau efecte nonexistente, în special, în cazul medicamentelor, al pieselor de schimb pentru autovehicule etc.). Nici o garanţie a calităţii sau chiar nici servicii post-vînzare nu sînt oferite la momentul achiziţiei falsurilor. Totodată, ţin să menţionez că responsabilitatea primară în realizarea măsurilor de protejare a mărcilor comerciale şi a drepturilor de autor le revine chiar titularilor de drepturi. Prin urmare, o condiţie necesară pentru a efectua intervenţia vamală este solicitarea titularului de drepturi să-şi protejeze ceea ce a creat. În cazul în care obiectele de proprietate intelectuală

nu au fost înregistrate la un organ sau instituţie recunoscute oficial (la nivel naţional sau internaţional), atunci este dificil de a întreprinde vreo acţiune împotriva unui presupus falsificator. Asigurarea protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală reiese din multitudinea atribuţiilor organului vamal în conformitate cu prevederile art. 11 al Codului Vamal al RM, printre care organul vamal: - asigură respectarea legislaţiei vamale; apără drepturile şi interesele legitime ale persoanei în cadrul activităţii vamale; - contribuie, în limitele competenţei, la asigurarea securităţii economice a statului; - contribuie la realizarea măsurilor de apărare a securităţii statului, de asigurare a ordinii publice şi morale, de apărare a vieţii şi sănătăţii oamenilor, de ocrotire a florei şi faunei, a întregului mediu înconjurător, de protecţie a pieţei interne. Astfel, în opinia noastră, organul vamal fiind o autoritate publică care este cel

23


COMMENTARII Comentarii

mai bine plasat pentru asigurarea protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală în vederea nepermiterii penetrării pe piaţa autohtonă a produselor care aduc atingere drepturilor de proprietate intelectuală. Astfel, în conformitate cu pct. 51, art. 1 al Codului Vamal al Republicii Moldova este clar definită noţiunea de mărfuri care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală: a) mărfuri contrafăcute; b) opere pirat; c) mărfuri care aduc atingere drepturilor asupra unui brevet de invenţie, unui certificat suplimentar de protecţie, unei denumiri de origine sau unei indicaţii geografice, sau unui brevet de soi de plante. Se asimilează mărfurilor susmenţionate orice tipar sau matriţă destinată ori adaptată fabricării unor astfel de mărfuri care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală, cu condiţia ca folosirea acestor tipare sau matriţe să aducă atingere titularului de drept. La rîndul său, în conformitate cu prevederile pct. 50, art. 1 al Codului Vamal, mărfuri contrafăcute reprezintă : a) orice marfă, inclusiv ambalajul acesteia, care poartă, fără autorizaţie, o marcă identică ori care nu se deosebeşte în aspectele sale esenţiale de o marcă de produs legal înregistrată pentru acelaşi tip de marfă şi

24

care, din acest motiv, încalcă drepturile titularului mărcii legale; b) orice simbol al unei mărci de produs sau de serviciu (inclusiv logo, etichetă, autoadeziv, broşură, instrucţiuni de utilizare sau document de garanţie care poartă un astfel de simbol), chiar dacă este prezentat separat, care se află în aceeaşi situaţie cu mărfurile definite la lit.a); c) orice ambalaj care poartă mărci de produse contrafăcute, chiar dacă sînt prezentate separat, care se află în aceeaşi situaţie ca şi mărfurile definite la lit.a); Prevederile Capitolul XII al Codului Vamal al RM oferă atribuţiile necesare organelor vamale pentru a lupta împotriva traficului de bunuri contrafăcute şi a operelor pirat. Legislaţia în vigoare prevede posibilitatea pentru colaboratorii vamali sa reţină pentru zece zile lucrătoare, la cererea scrisă a titularului de drept, mărfurile care sînt introduse sau scoase de pe teritoriul vamal al RM, sînt declarate organelor vamale în scopul plasării lor sub un regim vamal definitiv sau suspensiv, se află sub supraveghere vamală în orice alte situaţii, nu au fost declarate la intrarea sau la ieşirea din ţară şi sînt descoperite de organele vamale în timpul efectuării controalelor vamale, au intrat în proprietatea statului prin confiscare sau prin abandon în favoarea statului.

Această perioadă de timp este acordată pentru a permite titularului dreptului de a sesiza autorităţile judiciare competente. Bunurile implicate sînt mărfuri contrafăcute ale unei mărci, mărfurile piratate şi mărfurilor contrafăcute a unui design şi model, un brevet sau un certificat suplimentar de protecţie, soiuri de plante, denumirilor de origine, indicaţiilor geografice şi ale denumirilor geografice. Mai mult decît, chiar şi în absenţa unei cereri prealabile de intervenţie, colaboratorii vamali pot reţine mărfurile pentru trei zile. În acest caz, este necesar ca în timpul controlului vamal inspectorii vamali care suspectă că mărfurile posibil aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală, să notifice titularul de drept în vederea depunerii celui din urmă a cererii de intervenţie. Această procedură, cunoscută sub numele de ex-officio, permite reţinerea în continuare a produselor susceptibile a fi contrafăcute pentru o perioadă suplimentară de zece zile lucrătoare, în cazul în care cererea de intervenţie este depusă de către titularul de drept în limita de timp acordată şi este aprobată de către Serviciul Vamal al RM. Organele vamale nu ar putea să obţină rezultate semnificative în lupta împotriva falsificărilor şi pirateriei fără ajutorul titularilor de drept. Această cooperare este


COMMENTARII Comentarii

cea mai eficientă armă şi trebuie consolidată din ce în ce mai mult în vederea obţinerii unui adevărat parteneriat. Titularii de drept pot lupta cu atacurile repetate ale falsificatorilor prin depunerea de cereri de intervenţie a organelor vamale. Pentru a depune cererea de intervenţie a organelor vamale, titularul de drepturi sau reprezentantul acestuia trebuie să îndeplinească două condiţii: 1. cererea trebuie să furnizeze organelor vamale competente o descriere îndeajuns de exactă pentru a putea face posibilă selecţia şi identificarea, şi 2. trebuie adusă dovada care să confirme că solicitantul este, într-adevăr, titularul dreptului în cauză, reprezentantul titularului dreptului, utilizatorul autorizat sau reprezentantul utilizatorului autorizat. Formularul cererii de intervenţie a organelor vamale poate fi descărcat de pe pagina web a Serviciului Vamal al Republicii Moldova. Formularul cererii de intervenţie trebuie să fie depusă în două exemplare: pentru Serviciul Vamal, marcat cu „1” şi pentru titularul drepturilor marcat cu „2”. Cererea este scrisă din numele solicitantului sau a titularului care este: - Titularul unei mărci comerciale al unui drept de autor sau conexe al unui desen sau model, al unui brevet, al unui certificat suplimentar de protecţie al dreptului asupra unui soi de plante, al unei denumirii de origine protejată, al unei indicaţii geografice protejate etc.”. - Orice altă persoană autorizată să utilizeze unul dintre drepturile de proprietate intelectuală sau reprezentant al titularului sau al unui utilizator autorizat;

- Societăţile de gestiune colectivă, al căror unic scop sau unul dintre scopurile principale constă în a gestiona sau a administra drepturi conexe drepturilor de autor, grupurilor sau reprezentanţilor care au depus cerere de înregistrare pentru o denumire de origine protejată sau o indicaţie geografică protejată, precum şi amelioratorii. Pentru o cerere de intervenţie sînt necesare următoarele informaţii. În cazul în care cererea nu va conţine informaţii obligatorii, Serviciul Vamal nu va accepta respectiva cerere. 1. Dovada deţinerii drepturilor solicitate Titularii drepturilor trebuie să facă dovada acestora, de exemplu prin extrase legale certificate, extrase din registre sau copii ale drepturilor în cauză. În cazul drepturilor de autor, al drepturilor conexe sau al drepturilor asupra unui model sau desen industrial, care nu sînt înregistrate, titularii drepturilor trebuie să demonstreze în mod credibil că poate fi făcută o cerere asupra respectivului drept (de exemplu, declaraţie pe propria răspundere, declaraţii cu privire la calitatea de autor şi, atunci cînd acestea sînt disponibile, certificatele de înregistrare a drepturilor de autor). În cazul în care solicitantul nu este titularul drepturilor, ci persoana autorizată să utilizeze drepturile respective sau un reprezentant desemnat, atunci solicitantul trebuie să dovedească permisiunea de a utiliza drepturile respective sau de a acţiona ca reprezentant, pe lîngă dovedirea deţinerii drepturilor respective. În general, acest lucru poate fi făcut prin prezentarea contractelor adecvate. De asemenea,

se poate depune şi o împuternicire separată, semnată de titularul drepturilor.

2. Informaţia cu privire la mărfuri Înainte ca organele vamale să poată inspecta mărfurile, acestea trebuie, pe baza informaţiilor furnizate de titularii drepturilor, să poată să le selecteze din întregul schimb de mărfuri. Selecţia înainte de sosire sau plecare se bazează pe managementul riscului. Prin urmare, informaţiile din partea titularului drepturilor trebuie să conţină două aspecte: informaţii cu privire la mărfurile originale şi informaţii cu privire la mărfurile contrafăcute. Atunci cînd se inspectează mărfurile la intrarea în ţară mai ales sînt controlate facturile, documentele de transport, alte documente cu privire la firmă, cutiile şi containerele. Controlul documentaţiei şi datele din declaraţii au un rol foarte important. Astfel, titularul de drepturi trebuie să pună la dispoziţia organelor vamale informaţii despre livrare şi despre părţile implicate în acestea. Prin urmare titularul dreptului trebuie pe cît de posibil să dea informaţii cu privire la următoarele aspecte: - Unde sînt produse mărfurile originale? - Care sînt furnizorii, producătorii, transportatorii, importatorii sau exportatorii autorizaţi? - Terţii deţin autorizaţie să comercializeze produsele de marcă şi cum să legitimeze posesorii de licenţă? - Descrierea canalelor specifice de distribuţie (reprezentanţe, depozit central, serviciu de expediere, rute de transport). - La ce birouri vamale sînt supuse controlului vamal mărfurile originale în mod normal? - Mărfurile originale sînt importate, exportate sau plasate pe piaţa prin intermediul unui anumit sistem de distribuţie. De exemplu, utilizînd o reprezentanţă generală sau mai multe companii de livrare; - Scurtă descriere a rutelor de transport utilizate (aeriene, maritime, rutiere, poştale) etc. - Cazurile dacă este posibil să se determine, din valoarea mică declarată în vamă, că mărfurile sînt contrafăcute, de pildă că pînă în cel mai scăzut preţ de achiziţie depăşeşte net preţul produselor contrafăcute. Care este pragul pentru această valoare? - Furnizarea informaţiei disponibile cu privire la mărfurile contrafăcute care ar putea fi utile pentru identificarea livrărilor suspecte cum ar fi: • Locurile şi ţările de producţie;

25


COMMENTARII Comentarii

• Numele şi adresele companiilor sau persoanelor care îndeplinesc sau au îndeplinit rolul de producători, distribuitori, intermediari, transportatori, destinatari sau exportatori; • Canalele de distribuţie (reprezentanţe, depozit central, serviciu de expediere, rute de transport); • În ce mod şi pe unde întră mărfurile în Moldova; • Mijloacele de transport; • Proceduri vamale specifice la care vor fi suspuse mărfurile contrafăcute, cum ar fi scoaterea din circulaţie, tranzitul, antrepozitul vamal, perfecţionarea activă etc. Odată ce a fost selectată controlulmarfă pentru un anumit lot de marfă este foarte important ca oficiul vamal să poată stabili dacă mărfurile în cauză sînt susceptibile de încălcarea anumitor drepturi. În cazul în care organul vamal nu deţine informaţii cu privire la mărfurile originale, nu poate să spună dacă mărfurile declarate sînt susceptibile de încălcarea drepturilor titularului. În consecinţă, nu va avea permisiunea să suspende punerea în liberă circulaţie a mărfurilor. Serviciul Vamal solicită, mai întîi, o descriere şi o ilustrare a dreptului protejat, precum şi informaţii despre modul în care titularii drepturilor utilizează în mod normal aceste drepturi în tranzacţiile comerciale. Informaţiile cu privire la drepturile înregistrate pot fi luate în mod normal din bazele de date, care pot fi acceptate de pe pagina web a AGEPI: www.agepi. md . Aceste informaţii trebuie completate cu exemple actuale sau ghiduri stilis-

tice sau de caracteristici. Caracteristicile produsului sînt principalul aspect utilizat pentru verificarea încălcării dreptului. De aceea, este important de ştiut cum arată în mod normal mărfurile originale şi cum pot fi acestea recunoscute. Caracteristice proprii ale mărfurilor originale (cum ar fi cele cu privire la ambalaj, instrucţiunile/broşurile care le însoţesc, certificatele de garanţie, manuale de utilizare, etichete etc.) sau anumite caracteristici de securitate speciale (etichete, fire de siguranţă, holograme etc.) ar trebui descrise de către titularul de drepturi. Prin urmare, titularul de drepturi trebuie să răspundă, pe cît e posibil, la următoarele întrebări. Dacă aveţi mai mult de un tip de mărfuri (îmbrăcăminte, încălţăminte) sau diferite sortimente de mărfuri cu diferite caracteristici de securitate este necesar să se răspundă la următoarele întrebări: • Ambalajul mărfurilor originale: • Cum sînt ambalate mărfurile originale (ambalaje individuale, cutii de lemn, vrac, paleţi); • Descrierea documentelor însoţitoare specifice, anexe, scrisori de garanţie, instrucţiuni de ambalare sau instrucţiuni de utilizare; • Ambalajul mărfurilor originale prezintă caracteristici speciale, cum ar fi un anumit marcaj de identificare (denumirea producătorului, numărul comenzii, culoarea etc.), un design special al ambalajului (culoare, forme, material); • Care este poziţia exactă a acestor elemente pe ambalaj şi cum arată aceste caracteristici speciale.

• Caracteristici speciale ale mărfurilor originale: • Ce caracteristici speciale prezintă mărfurile originale (etichete, fire de siguranţă, holograme, nasturi, etichete ataşate etc.); • Care este poziţia exactă pe articole a caracteristicilor şi cum arată ele. • Prezentarea de imagini ale mărfurilor originale şi ale ambalajului acestora. • Poziţia tarifară a mărfurilor originale. • Valoarea mărfurilor originale: • Valoarea în vamă a mărfurilor originale; • Valoarea mărfurilor originale pe piaţa legală în care a fost depusă cererea de intervenţie. • Descrierea caracteristicilor specifice ale mărfurilor contrafăcute care au fost confiscate în cazuri anterioare cum ar fi: • Caracteristici specifice ale ambalajului erau diferite sau lipseau faţă de original; • Lipsa documentelor însoţitoare specifice (anexe, scrisori de garanţie, instrucţiuni); • Ambalajul nu prezintă caracteristicile tipice ale produselor originale, cum ar fi marcaje speciale de identificare; • Prezentarea fotografiilor în care sînt comparate mărfurile contrafăcute şi cele originale, precum şi ambalajele lor; • Caracteristicile tipice nu prezintă mărfurile contrafăcute de exemplu etichete, fire de siguranţă, holograme, nasturi, etichete ataşate etc. Este necesar de a prezenta Serviciului Vamal respectiva informaţie şi în formă electronică, pentru ca informaţia să fie mai uşor transferată în baze de date electronice sau în sisteme informatice utilizate de administraţiile vamale în acest scop.

Persoana de contact pentru întrebări tehnice şi administrative Solicitantul trebuie să furnizeze organelor vamale toate datele de contact ale persoanei care se ocupă de aspectele administrative şi de cele tehnice. Se poate desemna o singură persoană ca expert tehnic şi administrativ, dar este important ca această persoană să aibă experienţă în ambele domenii. Această persoană trebuie să poată fi contactată cu uşurinţă. În termen scurt, cel puţin în intervalul de luni pînă vineri, în timpul programului de lucru. În cazul în care persoana de contact pentru aspectele tehnice se află în afara ţării este posibil ca organele vamale să nu poată trimite eşantioane ale mărfurilor suspecte. Este foarte important să menţineţi actualizate datele persoanei de contact. În caz contrar

26


COMMENTARII Comentarii

mărfurile suspectate ar putea fi puse în libera circulaţie.

Declaraţia în conformitate cu prevederile art. 3021 al CV al RM Cererile de intervenţie trebuie însoţite de o declaraţie, semnată de titularul dreptului. Pentru a împiedica apariţia confuziilor, este necesar de a menţiona în declaraţie numele persoanei care a semnat declaraţia şi compania pe care o reprezintă persoana respectivă, în mod vizibil şi dacă aceste nume sînt diferite şi numele solicitantului. În cazul în care persoana care semnează declaraţia este reprezentantul solicitantului, acesta trebuie să aducă dovezi că este împuternicit să reprezinte solicitantul şi să semneze declaraţia. Nu se va aduce nici un fel de modificare a textului din declaraţie. Textul declaraţie poate fi descărcat de pe pagina web a Serviciului Vamal al RM www.customs.gov.md. Serviciul Vamal va analiza cererea şi va înştiinţa solicitantul în scris cu privire la decizia luată în termen de 30 zile de la primirea cererii în conformitate cu prevederile pct. 6 al art. 3021 al CV al RM şi notifică în scris titularul despre acceptarea ori respingerea cererii sau despre faptul că ea face obiectul unor examinări sau despre necesitatea prezentării unor informaţii suplimentare. Titularul nu trebuie să plătească nici un fel de redevenţe/taxe pentru acoperirea cheltuielilor administrative aferente gestionării cererii de intervenţie. În momentul aprobării unei cereri de intervenţie Serviciul Vamal specifică perioada în care organele vamale vor întreprinde acţiunea. Această perioadă este, de regulă, un an. Exemplarul ”1” al cererii se păstrează la SV, iar exemplarul „2” este remis titularului de drept. În baza cererii de intervenţie Serviciul Vamal va emite o dispoziţie cu privire la aplicarea la frontieră a măsurilor în vederea protecţiei la care se anexează cererea de intervenţie, dovada că este titularul dreptului de proprietate intelectuală, declaraţia, descrierea detaliată a mărfurilor originale, poze şi caracteristica diferenţelor între produsele originale de cele contrafăcute. În conformitate cu prevederile pct. 10 al art. 304 al CV al RM, titularul dreptului de proprietate intelectuală este obligat în termen de 15 zile de la încetarea protecţiei dreptului de proprietate intelectuală, precum şi în cazul altor schimbări aferente ce se produc pe teritoriul RM să înştiinţeze despre aceasta SV cum ar fi: • Dacă drepturile sale încetează să mai fie înregistrate în mod valabil;

• Dacă drepturile sale înregistrate expiră sau în cazul în care nu va mai depune cerere pentru prelungirea înregistrării lor sau prelungirea nu este posibilă; • Dacă există modificări ale informaţiilor, inclusiv modificări ale detaliilor persoanelor de contact sau informaţii nou sau actualizate cu privire la mărfurile originale, furnizate în cerere; • Dacă solicitantul primeşte noi informaţii care trebuie incluse într-o cerere, în special cu privire la noi tendinţe sau cazuri semnificative care au avut loc în alte ţări, sau • Dacă solicitantul doreşte să-şi retragă cererea de intervenţie. Cu titlu de exemplu putem relata că la data de 1 mai 2011 în Registrul obiectelor de proprietate intelectuală au fost înregistrate 226 de OPI cărora li este asigurată protecţia la frontieră, iar în perioada similară a anului trecut 150 de OPI. În comparaţie cu perioada similară a anului trecut s-a înregistrat o creştere semnificativă cu circa 76 de OPI cărora le este aplicată protecţia la frontieră. La fel a crescut şi numărul cererilor de intervenţie depuse de către titularii de drept ai OPI. Această înviorare se datorează faptului ca în ultima perioadă de timp colaboratorii organelor vamale au sensibilizat prin diferite evenimente la care au participat (conferinţe, seminare, cursuri, etc.), precum şi utilizîndu-se diferite pîrghii de informare ai titularilor de drept în vederea depunerii cererii de intervenţie a organelor vamale. Totodată, ţinem să menţionăm că dacă în aceeaşi perioadă a anului trecut în Registrul obiectelor de proprietate intelectuală cărora li se aplică protecţia la frontieră prevalau obiectele de proprietate intelectuală înregistrate de titularii de drept naţionali, atunci la 1 mai anul curent s-a înregistrat o modificare şi în acest sens şi obiectele de proprietate in-

telectuală care aparţin titularilor străini sînt în majoritate. Totodată, există şi unele probleme cu care se confruntă organele vamale în procesul asigurării protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală la frontieră ce ţin de perceperea incorectă a rolului SV în asigurarea protecţiei la frontieră. Reamintim de principiul teritorial la înregistrarea mărcilor care înseamnă ca marca este protejată doar în ţara (ţările) pentru care protecţia a fost solicitată. Deci, dacă un solicitant din Moldova a înregistrat marca în RM el nu are în mod automat protecţie şi în alte state. De asemenea, o persoană terţă poate obţine protecţie pentru un semn identic sau similar, de exemplu în Ucraina. Astfel s-a întîmplat cu binecunoscutele de către consumatorii CSI mărci cum ar fi „Artek”, „Talisman”, „Analghin”, „Validol”, „Citramon” etc., care au fost înregistrate în fiecare stat aparte de către titulari diferiţi. De exemplu, marca comercială „Artek”, al cărui titular de drept este SA „Bucuria” şi care produce napolitane în asortiment cu diferite arome sub denumirea dată. Totodată, marca „Artek” a fost înregistrată pe teritoriul Ucrainei de către un alt titular care tot produce napolitane cu această denumire. În cazul acesta, reieşind din prevederile art. 1 pct. 51 lit. a) în cazul unui import de astfel de produs pe teritoriul RM aceste mărfuri aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală şi conform art. 305 pct. 2, urmează a fi distruse sau predate cu titlul gratuit în funcţie de natura lor la solicitarea titularului de drept. Reieşind din faptul că Moldova este o ţară care a făcut parte din fostul spaţiu URSS, fiind o perioada destul de îndelungată în tranziţie spre economia de piaţă la nivel naţional au fost înregistrate o serie de OPI care deja beneficiază

27


COMMENTARII Comentarii

de protecţie al nivel internaţional sau în alte state, dar si nu şi pentru teritoriul RM. Adesea aceşti titulari de drept ai mărcilor comerciale „împrumutate/furate” activează şi in calitate de distribuitori şi nu producători. De pildă, un deţinător de drept care are doar un drept înregistrat la AGEPI (marcă, invenţie, design, drept de autor, etc.), nefiind producător real al produselor desemnate cu marca respectivă, ci doar un distribuitor prin contractele sale comerciale prin depunerea cererii de intervenţie la organul vamal, intenţionează să creeze blocaj altor importatori/distribuitori de aceleaşi produse. Dat fiind faptul că organul vamal efectuează controlul mărfurilor care trec peste frontieră, de aici concluzionăm că marca, fiind ea de tip verbal, combinată sau figurativă, nu trece efectiv frontiera. Marca în sine nu se vămuieşte, dar se vămuiesc doar produsele care sînt desemnate cu o marcă comercială. De aici reiese logic şi necesitatea depunerii odată cu cererea de intervenţie a unui dosar cu descrierea produselor originale menţionate mai sus. Mai mult decît atît, descrierea tehnică a produselor permite inspectorilor vamali care efectuează nemijlocit controlul vamal fără a efectua reţineri nejustificate a produselor în vamă să identifice cu uşurinţă doar cele contrafăcute, piratate etc. Înregistrarea unei mărci se efectuează considerînd că solicitantul o efectuează cu buna credinţă, or atunci cînd el depune cererea de intervenţie la organele vamale, fără a avea consimţămîntul producătorului real/titularului de drept a mărcii de peste hotare atunci practic se dovedeşte că el acţionează din rea credinţă urmărind scopul doar de a scoate careva beneficii din importatorii produselor

28

date. Astfel de cazuri cînd cererea de intervenţie a fost acceptată pentru o marcă naţională de la un solicitant care în acelaşi timp era de mulţi ani unul dintre distribuitor al produselor de import desemnate cu aceiaşi marcă deja există. După un proces în instanţă precum că titularul de drept ai mărcii naţionale a acţionat cu rea credinţă el a cesionat marca în favoarea titularului de drept real de după hotare. Mai departe ţinem să prezentăm cele mai contrafăcute branduri pe plan internaţional. Deşi produsele - alimentare, băuturile, non-alimentare - pot semăna, forţa mărcii este cea care le scoate în evidenţă şi le face cunoscute în întreaga lume. Marile companii vor sa vîndă produse dorite, căutate de clienţi. În acelaşi timp, vor să îi determine pe consumatori să creadă că produsele lor sînt unice, să le creeze aşanumitele „false nevoi”, facînd apel la caracteristica psihologică. Principala caracteristică a unui fals îl reprezintă preţul. Un produs fals, deşi tinde să arate identic cu cel original, este mult mai ieftin, accesibil, în general, maselor. Mulţi consumatori sînt tentaţi de preţul mic şi cumpără produse falsificate, pe care le găsesc de vînzare pe stradă, magazine sau buticuri, oriunde în Europa. Falsurile însă sînt de proastă calitate sau chiar fabricate de copii, care muncesc ilegal, in detrimentul companiilor autentice. Iar cei care cumpără astfel de produse, finanţează indirect crima organizată (potrivit site-ului Parlamentului European). Falsificarea este o afacere de amploare. Iată care sînt cele mai des contrafăcute branduri 1. Nike 2. Adidas

3. Puma 4. Sony 5. KFC 6. Pastilele Viagra 7. Nokia 8. Samsung 9. iPhone 10. Chanel 11. Dior 12. Hugo Boss 13. Armani 14. Dolce and Gabbana 15. Louis Vuitton Este important pentru un vameş, dar nu şi în ultimul rînd pentru consumător, să ştie cum să recunoască un produs contrafăcut, deci: Etichetele. Fii sigur ca ştii exact cum arata logo-ul firmei, că ii ştii culorile şi modalitatea de scriere. Caută apoi eventuale greşeli de scriere şi dacă sînt corect poziţionate. Ţara de origine. Verifică ţara de origine şi fii sigur că o geantă Luis Vuiton nu poate fi fabricată în Taiwan. Produsele originale Chanel se fabrică: - Îmbrăcămintea: Franţa - Accesorii: Franţa/Italia - Parfumuri şi produse cosmetice: Franţa/SUA - Încălţăminte şi produsele din piele: Franţa/Italia/Spania - Ochelari: Italia - Ceasuri: Elveţia Produsele originale Chanel nu se produc şi nu se importă din Asia sau Turcia. Cusăturile. Designerii celebri de genţi sînt foarte atenţi la detalii şi nu îşi permit să lase cusături neîngrijite sau care se desfac uşor. Aşa că, dacă sesizezi aşa ceva, poţi sa ai îndoiala că este un lucru contrafăcut. Căptuşeala. Obiectele contrafăcute sînt, de obicei, fabricate din produse ieftine, aşa că interiorul va fi, probabil, din material sintetic, în timp ce căptuşeala unui produs veritabil va fi din piele de căprioară. Detaliile. Asigură-te că fermoarele merg bine şi că tighelurile sînt făcute cu aţă de culoarea potrivită. Multe firme cunoscute au incluse certificate ce atestă originea produsului, precum şi cărticele cu modul de utilizare adecvat şi cu eventuale instrucţiuni. Mirosul neplăcut, la fel, este un indiciu. Ambalajul. Fii atent şi la felul cum sînt ambalate produsele şi dacă pungile sau cutiile cu produse sînt de aceeaşi firmă. Doar sigilarea lor în plastic nu este o garanţie ca sînt originale.


COMMENTARII Comentarii

Amplificarea strategică în combaterea traficului ilicit de ţigări

U

---------------------------------------------------------------------------------------------------------Una din misiunile de bază ale Serviciului Vamal constă în promovarea politicii vamale în vederea asigurării securităţii economice a statului, însă fenomenul contrabandei cu produse de tutungerie îşi lasă amprenta sa nefavorabilă asupra întregului ansamblu economic al ţării. Pe parcursul anului trecut, conducerea Serviciului Vamal a semnat mai multe tratate de colaborare cu Autoritatea Naţională a Vămilor din România, cu Serviciul Vamal al Ucrainei, cu Serviciul Grăniceri al RM şi cu marii producători de ţigarete din RM şi România. Toate actele semnate au avut drept scop fortificarea eforturilor în vederea combaterii contrabandei cu ţigări.. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

O

altă acţiune întreprinsă în vederea combaterii cazurilor de contrabandă cu produse din tutun a fost crearea în aprilie curent a unui nou sector - ”Sectorul Antitabac”. El este o subdiviziune a Secţiei investigaţii operative, cu competenţă de organ operativ de investigaţie, avînd atribuţii de prevenire, contracarare şi depistare a traficului ilicit al produselor din tutun. În cadrul sectorului conform schemei de încadrare activează trei colaboratori, care studiază, analizează şi evaluează situaţia operativă în sfera traficului ilicit transfrontalier cu produse din tutun pe teritoriul vamal al Republicii Moldova. După care, în baza evaluării respective, stabileşte un pronostic al fenomenului de trafic ilicit transfrontalier cu produse din tutun, determină direcţiile prioritare a activităţii de contracarare a traficului ilicit transfrontalier şi asigură organizarea activităţii şi controlul eficient asupra îndeplinirii măsurilor trasate. Acest sector al Serviciului Vamal este împuternicit, în comun cu subdiviziunile abilitate din cadrul organelor de drept, să întreprindă măsuri pentru depistarea şi documentarea membrilor filierelor criminale organizate, în traficul

ilicit transfrontalier cu produse din tutun. La fel să colaboreze şi să asigure schimbul de informaţii referitor la grupările criminale şi să înfăptuiască măsuri operative de investigaţii comune în scopul demascării acestora. Acţiuni întreprinse în domeniul combaterii flagelului contrabandei cu ţigări În acest context, la 30 mai anul curent, a fost semnat un protocol de colaborare între Japan Tobacco International şi Servi-

ciul Vamal al Republicii Moldova, fundamentat, la rîndul lui, pe prevederile Memorandumului de înţelegere, în baza căruia au fost efectuate mai multe donaţii. Compania JTI, unul dintre cei mai mari producători de ţigarete, a donat Serviciului Vamal un mijloc de transport care va fi dotat cu echipament special de control antifraudă şi echivalentul sumei de 20.000 de euro, necesară achiziţionării unor echipamente tehnice specifice pentru combaterea comerţului ilicit cu produse din tutun. Do-

29


COMMENTARII Comentarii

meniile care necesită asistenţa în cadrul Serviciului Vamal au fost identificate în cadrul şedinţei din 18 martie 2011, desfăşurată la Chişinău, cu participarea conducătorilor autorităţilor vamale din Moldova, România şi reprezentanţii marilor companii producătoare de ţigarete, unde au fost prezentate rezultatele activităţii de combatere a traficului ilicit cu ţigări. Astfel, susţinerea sistemului vamal naţional de către industria tutunului s-a amplificat odată cu intensificarea eforturilor Serviciului Vamal în combaterea fenomenului contrabandei, eforturi care au avut ca rezultat diminuarea semnificativă a comerţului ilicit cu ţigarete către statele Uniunii Europene. Industria tutunului, conştientizînd importanţa unificării eforturilor pentru protejarea intereselor economice şi a bugetului de stat şi-a asumat plenar rolul de partener al autorităţii vamale în combaterea acestui flagel. Rezultatul este unul simţitor: dacă în luna ianuarie a anului 2010 produsele de ţigarete de contrabandă pe piaţa neagră din România constituiau circa 36,2%, atunci în martie 2011, datorită eforturilor comune între Serviciul Vamal al Republicii Moldova şi Autoritatea Naţională a Vămilor din România, cifra procentuală constituie circa 14,7%. De menţionat este faptul că aceste date

30

sînt oferite de către experţii din România. Rezultatele obţinute denotă faptul că colaborarea şi comasarea eforturilor autorităţilor vamale ale ţărilor vecine au dat o lovitură puternică traficanţilor de ţigări, contrabandiştilor şi per ansamblu fenomenului traficului ilicit de ţigări. Totodată, analiza situaţiei demonstrează că tendinţa în totalul produselor de tutungerie cu mărci moldoveneşti comercializate pe piaţa neagră a României revine cu siguranţă şi faptului că acestea se produc în fabrici clandestine, descoperite de Poliţia Română. Serviciul Vamal colaborează cu cele mai mari companii producătoare de ţigări: Phillip Morris Trading, British American Tobacco şi Japan Tobacco International, scopul părţilor fiind combaterea traficului ilicit cu ţigări. Centrul Chinologic al Serviciului Vamal Centrul Chinologic al Serviciului Vamal al Republicii Moldova, creat în anul 2007 şi amplasat în or. Ocniţa, la moment dispune de 14 cîini antrenaţi în domeniul antidrog. Cîinii antrenaţi bine prezintă rezultate covîrşitoare în depistarea substanţelor stupefiante, ei depistează drogurile în cele mai ”ingenioase” locuri: în borcane cu murături, în tavanul unităţilor de transport, în genţi, în buzunare etc.

În baza planului de combatere a traficului ilicit a produselor de tutungerie a fost adoptată hotărîrea ca, în cadrul Centrului Chinologic al Serviciului Vamal al RM, să ”activeze” şi cîini antrenaţi în depistarea ţigaretelor. În acest context, un grup de colaboratori vamali, instructori-chinologi, timp de trei luni au beneficiat de un curs de instruire în vederea dresării câinilor ”antitabac”. De menţionat este faptul că Compania Japan Tobacco International a finanţat deplasarea instructorilor la instruire în Cehia. Pe lîngă acestea compania contribuie la formarea celor patru cîini antrenaţi în depistarea produselor de tutungerie transportate ilegal peste frontiera vamală a republicii. Este foarte important faptul că instructorii la stagiere sînt prezenţi cu ”vameşii patrupezi”.

Tatiana Bogdan, consultant, Serviciul presă

A


SECTOR Отрасль

Туристический баланс – не в нашу пользу

A

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- Апокрифическая фраза «в России всего две беды - дураки и плохие дороги», авторство которой приписывается то Николаю Гоголю, то Николаю I, то Салтыкову-Щедрину, спустя много лет не теряет своей актуальности практически во всех странах СНГ, и даже цитируется на современный лад: «У нас только две беды: дураки и плохие дороги. В общем, получается туризм». ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

В

Молдове туристическая отрасль топчется на месте (а точнее, уныло катится по протоптанной проселочной дорожке), видимо, по тем же причинам. На последнем заседании коллегии Агентства по туризму, на котором был заслушан отчет о работе ведомства в 2010 г., представители отрасли подвергли критике деятельность ведомства и потребовали отставки его руководителя. Претензии и недочеты слились в один большой поток недовольства операторов рынка, некоторые из которых в знак протеста в итоге покинули зал заседания. Однако представляющая «достижения» молдавского туризма руководитель агентства Людмила Думитраш, не теряя выдержки, соглашалась, что многие проблемы остались нерешенными, но в общем, это не только и не столько вина Агентства по туризму. Председатель Ассоциации сельского туризма (ANTREC) Светлана Лазарь, например, запросила на заседании отчет о проделанной работе по сформулированному списку инициатив, которые разрабатывались участниками рынка по просьбе Агентства по туризму. Однако с тех пор прошло полтора года, а предложения так и остались на

уровне инициатив. При этом проблем в отрасли только прибавилось - начиная от неразвитой инфраструктуры и отвратительных дорог и заканчивая тем, что сами сельские жители разрушают уникальные архитектурные памятники, вторгаются в природные ландшафты, засоряют территории, которые должны охраняться государством. Директор Национальной ассоциации туристических агентств (НАТА) Севастьян Ботнарь сообщил, что предложено создать совместную комиссию, которая будет заниматься продвижением молдавского туризма. По его словам, в 2009 г. на продвижение отрасли агентство получило 5 млн. леев и потратило их на выпуск трех каталогов и выставку в Берлине. При этом единственный продукт, который Молдова может продвигать, - винный туризм, и рекламировать его нужно там, где он известен и понятен - в странах СНГ и Румынии. Вместо этого представители агентства посещают выставки в Лондоне и Берлине и заняты лишь тем, что показывают посетителям расположение Молдовы на карте мира. Действительно, Агентство по туризму выпустило красочные справочники основных туристических направлений Молдовы. Как

сообщила руководитель Агентства, каталоги поступают в дипломатические представительства РМ за рубежом, на крупные культурноисторические объекты. Насколько это эффективно – сложно судить, но можно предположить, что каталоги мирно покоятся на полках, будучи доступными лишь ограниченному кругу людей. Любопытно, что любой желающий, обратившись в агентство, может получить каталог бесплатно. НАТА считает такое расходование бюджета налогоплательщиков неэффективным и предлагает восстановить специальный фонд для продвижения и развития туризма, который был упразднен в январе 2009 г. (тогда ежегодно туристические фирмы отчисляли до 2 млн. леев). Много других вопросов туроператоров остается нерешенными. Среди них Ботнарь назвал ситуацию с туристическими ваучерами, которые действуют с 2002 г. и искажают показатели отрасли. Молдова - единственная страна, где ваучер является документом строгой отчетности, эти цифры предоставляются во Всемирную организацию туризма. При этом не учитывается неорганизованный туристический поток иностранцев, который не нуждается ни в визе, ни в ваучере. Дав-

31


SECTORS Отрасль

но пора исключить статью закона, обязывающую туроператоров привлекать минимум 100 иностранных туристов в год, а турагентства - минимум 50. Равно как и статью, обязывающую операторов разрабатывать и развивать один внутренний туристический маршрут. Морально устарела форма туристического контракта, не решен вопрос с классификацией отелей, считают эксперты. Но по словам Людмилы Думитраш, нынешнее положение туризма в Молдове объясняется недостаточным вниманием к развитию сферы услуг и отсутствием аргументированной политики в создании туристской инфраструктуры. Также серьезной проблемой остается неполное использование потенциала. И в этом вопросе немаловажную роль играют сами туркомпании, которые должны содействовать продвижению Молдовы за границей. Собственно поэтому республику и причисляют к странам со слаборазвитым туризмом. Между тем, в исследовании «The Travel&Tourism Competitiveness

32

Report 2011», подготовленном экспертами Всемирного экономического форума, Молдова занимает 99 место среди 139 стран мира по индексу конкурентоспособности T&T сектора, опустившись на шесть пунктов за последние два года. Исследование составлено на базе оценки отрасли по 14 показателям, среди которых: госрегулирование, безопасность, здоровье, гигиена, дорожно-транспортная инфраструктура, природные и культурные ресурсы, подготовка туристической инфраструктуры и пр. И если в области госрегулирования T&T отрасли наша страна занимает 68 место, то по развитости T&T инфраструктуры - аж 98 место, а по уровню подготовки кадров для T&T и по наличию природных ресурсов Молдова

входит в последнюю десятку отстающих стран – 129 место. Отрицательный баланс В 2010 г. по данным Лицензионной палаты на рынке туристических услуг действовала 341 компания (по количеству действующих лицензий) или почти на 30% больше, чем в предыдущем году. Половина лицензий действует у турагентств, 34 – у туроператоров. Туроператор создает и продвигает туристический продукт, то есть комплекс услуг, а трагентство занимается тем, что продает пакеты, которые он покупает у туроператора. Еще за 121 компанией значатся выданные ранее лицензии на право осуществления туристической деятельности (такой вид деятельности существу-


SECTOR Отрасль

ет до истечения срока действия уже выданных разрешений). Почти 87% владельцев лицензий зарегистрировано в Кишиневе. В районах страны насчитывается лишь по 2-4 туркомпании (в каждом районе). Несмотря на множество программ, действующих с целью стимулирования туризма внутри страны, из года в год увеличивается разрыв между въездным и выездным туризмом. В геометрической прогрессии растет количество молдавских граждан, выезжающих за границу, и так же динамично сокращается число иностранных туристов, посещающих нашу страну. За последнее десятилетие число туристов, заинтересовавшихся Молдовой, сократилось в 2,2 раза, зато количество молдаван, выезжающих за границу, возросло в 3,6 раза. Внутренний туризм не сдал позиций, и по статистике даже улучшил количественные показатели. По данным за 2010 г., показатели выездного туризма выросли более чем на четверть – до 117,2 тыс. человек. Основная часть молдавских граждан пользовалась услугами турагентств для отдыха за границей. Лечение и деловые поездки составили около 2% поездок граждан за границу.

Берега заморские Приоритетными направлениями для отдыха в прошлом году были Турция, куда отправилось почти 43% молдавских туристов, Болгария – 26,7%, Румыния – 6,8%, Египет – 5,5% и Греция – 1,7%. Основная борьба велась между первыми двумя направлениями, которые по соотношению цена-качество вытеснили соседнюю Румынию и оставили далеко позади Украину. Впрочем, можно смело заявлять, что официальная статистика далека от реальной. Безвизовый режим с Украиной, а также наличие двойного гражданства (Румыния, Болгария) позволяют многим нашим гражданам перемещаться по региону, не пользуясь услугами турагентств. По некоторым оценкам, «неучтенка» туристов по Украине и Румынии-Болгарии составляет порядка 30-40% от официальной статистики. Благодаря открытию новых чартерных рейсов и сокращению

стоимости перелета в Турцию, местные туроператоры смогли вернуть около 15 тыс. туристов, которые приобретали турпакеты и авиабилеты в Одессе. Сегодня прямые авиарейсы позволяют молдавским гражданам беспрепятственно летать в Бодрум, Анталию, Стамбул. В летний период регулярные рейсы открыты на Софию и Варну. А в нынешнем турсезоне порадовали новые чартеры на Крит, Афины и Сочи. Таким образом, участники рынка пытаются диверсифицировать направления туризма. Хотя на самом деле Греция еще несколько лет назад закрепилась в пятерке самых востребованных и доступных стран для молдавских путешественников. В нынешнем году операторы рынка решили сделать это направление массовым. На увеличение потока туристов в страну богов повлияла и поддержка Единого центра выдачи виз, который во время сезона в прошлом году принимал документы от туроператоров без присутствия самих туристов, отправляющихся в Грецию. К тому же политическая и социально-экономическая нестабильность в этой стране привела к снижению стоимости размещения в гостиницах и питания на 10-20%. Однако стоимость перелета в страну назначения из Кишинева все же несколько выше, чем с вылетом из Одессы. Но, как говорят операторы рынка, «пляшем от того, что есть» - в Молдове по умолчанию не существует доступных цен на авиаперелеты. В последнее время все чаще поднимается вопрос либерализации рынка авиаперевозок и появлении на рынке так называемых операторов «low cost». Однако пока никаких подвижек в этом вопросе нет. Сейчас же стоимость авиаперелета достигает до 60% от стоимости турпакета. Во многом цены перелета ограничивается не зависящими даже от самих авиаперевозчиков факторами, такими как до-

роговизна топлива, высокие аэропортовые сборы. В качестве примера приведем новый авиамаршрут Кишинев-Сочи, открытый компанией Air Moldova (не столько в туристических целях – отдых на курортах Краснодарского края достаточно дорогой, сколько для прямых поставок молдавской рабочей силы на строящиеся к Олимпиаде-2014 объекты). Цена билета Кишинев-Сочи составляет 57 евро, в обратном направлении – на 11 евро меньше. Все дело – в аэропортовых сборах. Помимо традиционных, уже наработанных направлений, в нынешнем году туроператоры продолжают продвигать неизведанные маршруты: пляжный отдых на экологически чистых курортах Черногории, экзотика Юго-Восточной Азии – Китай, Индия, Малайзия, Бали, европейская классика и роскошь Франции, Италии, или блеск и нищету уж совсем дальнего зарубежья, Кубы, например. Продолжает действовать система раннего бронирования: при заблаговременном планировании отдыха стоимость путевки снизится почти на 1/3. Любопытно, что на самых популярных информресурсах, где туркомпании продвигают свои предложения, практически отсутствуют предложения отдыха в Румынии. По словам представителей туркомпаний, все операторы рынка, при необходимости, готовы предложить маршруты по ней, однако стоимость предложения существенно отличается от цен в других странах, поэтому Румыния отошла на второй план.

Туризм в Молдове скорее мертв, чем жив Считается, что летний сезон для внутреннего и въездного туризма почти отсутствует. Все внимание туристов – как молдавских, так и иностранных – привлекают ��орские курорты. Открытие «сезона» у нас происхо-

33


SECTOR Отрасль

США – 5%. Также у нас побывали гости из Великобритании, Болгарии, Франции, Израиля, Польши. Безвизовый режим для граждан стран ЕС, США, Канады, Японии и Швейцарии, незначительно сказался на потоке иностранных туристов. «Освободив» стоимость турпакета от визы, экономия составляет лишь $65, а размещение в кишиневской гостинице в сутки выходит на порядок дороже.

дит в августе: конец лета «украшают» национальные праздники, и в этот период нередко можно встретить туристов. В прошлом году к нам приехали 8,9 тыс. иностранцев, из них для отдыха и развлечений – 60% (5,4 тыс.), около 33% (3 тыс.) – с деловыми визитами, почти 550 человек – на лечение в санаториях. Кроме глобальной проблемы молдавского туризма – отсутствие исторических и культурных достопримечательностей, которые могли бы вызвать массовое любопытство иностранного туриста, дорожнотуристической инфраструктуры, серьезным препятствием для инкаминга в Молдову являются цены. Проживание в гостинице бизнескласса обойдется иностранному туристу до 100 евро в день (без питания). Для сравнения: в пятизвездочном отеле Турции сутки проживания и питания по системе all inclusive составляет 35-50 евро. Всего в Молдове работает 95 гостиниц: 14 – 4-5-звездочных, 22 – 3*-ные, 9 – 2-*-ных и одна гостиница с одной звездой. У остальных гостиниц «звездность» и вовсе отсутствует. В общей сложности количество гостиниц в Молдове за последнее десятилетие увеличилось

34

на 60%. Поток туристов в республику слабый, коэффициент загрузки небольшой: у 4-звездной - порядка 40%, у 3-звездной - 25-30%. В последнее время развивается формат гостиниц вместимостью до 30 мест, а также агропансионы. Их традиционное месторасположение – вблизи населенных пунктов с культурно-историческими памятниками. Тем не менее большая часть туристов останавливаются в Кишиневе. Инвесторы предпочитают строить 4-5-звездочные отели, которые рассчитаны на деловой туризм. А развлекаться в сельской глубинке, где стоимость ночевки составляет 15-20 евро в сутки, балованный иностранный турист вряд ли готов. Поэтому размещаются туристы в Кишиневе, а потом колесят по забытым богом молдавским дорогам. Самые востребованные места для иностранцев в Молдове – винные погреба и винодельни. На первом месте находятся объекты Mileştii Mici, Cricova, Purcari, Cojuşna, Chateau Vartely. На втором - исторический музейный комплекс Старый Орхей. На третьем - монастыри, в особенности Каприянский, Хынку и Калараше. На четвертом месте - Сорокская крепость. Ципово и Сахарна являются также очень востребованными, но изза плохих дорог доступ туристов на эти объекты не всегда возможен. В прошлом году 19% туристов в Молдову приехали из соседней Румынии, из России – почти 15%, Украины – 8,2%, Турции – 5,9%, Германии – 5,4%, Италии – 5,3%,

Чем завлечь туриста? Туристы приезжают в Молдову, чтобы изведать национальной кухни, увидеть ландшафты, узнать, как здесь люди живут. Молдова интересна как неизведанное направление, тем более интересно в размере модного формата «Back in USSR» - чтобы узнать, как живут люди в странах бывшего СССР. Иностранцы обычно очарованы пасторальными картинками, готовы подоить корову и покататься на лошади. Монастыри, винные подвалы, музеи – вокруг этого, собственно, и разработаны действующие в стране туристические маршруты. Любопытно, что внутренний туризм существенно превосходит въездной – 35,5 тыс. человек ездили на экскурсии в прошлом году по различным местам Молдовы. Это на 4,2% меньше, чем в предыдущем году. И это вполне закономерная картина: отрицательный торговый баланс по всем направлениям и отсутствие культуры потребления местных товаров и услуг. Однако есть капля меда в ложке дегтя. Молдавские и зарубежные эксперты в области туризма утверждают, что в последнее время меняется мировой вектор развития туризма. Новый тренд – это поездки выходного дня в соседние страны; смена формулы «трех S»: Sea-Sun-Sand (море-солнце-пляж) на новую формулу «три L»: Lore-Landscape-Leisure (национальные традиции-пейзаждосуг), а также либерализация туристического и смежных T&T рынков. По оценке экспертов, объем продаж в туриндустрии в РМ в 2010 г. составил $80 млн., в связанных с ней отраслях - $336 млн. Планируется, что доля индустрии в ВВП, которая в настоящее время составляет 1,5%, к 2020 г. повысится до 4,1%...

Ольга Коларь

O


SECTOR Отрасль

Ограничения и возможности международных почтовых отправлений

O

--------------------------------------------------------------------------------------------------------- О развитии Интернет-торговли в Молдове говорят, как минимум, последние пять лет. Планы, стратегии, технические возможности – это прекрасно, но когда дело доходит до практики, все упирается в несовершенство законодательства и нерентабельность Интернет-магазина. Высокие финансовые издержки и низкая культура Интернет-шоппинга в Молдове приводят к тому, что истинное преимущество магазинов-онлайн в нашей стране пока невозможно реализовать: цены на товары в них не только сопоставимы с ценами в обычных торговых точках, но даже превышают их. Однако в сети работает масса иностранных онлайн-магазинов, где молдавские шопоголики могут реализовать свой покупательский потенциал, к тому же, экономя немало средств. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Э

ксперты отмечают, что мощным толчком в развитии международной Интернет-торговли стал финансовый кризис - в поисках оптимального соотношения цена/качество жители разных стран ринулись в Интернет. Здесь представлено огромное количество магазинов, в которых можно приобрести все, что угодно – книги, игрушки, одежда, обувь, товары для дома, бытовая химия, компьютерная техника и пр. Большинство иностранных магазинов свободно работают с «электронными» деньгами и принимают платежи от крупнейших международных систем - PayPal, WebMoney, Stormpay, Яндекс.Деньги, Е-gold и др. Многие из них принимают платежи банковскими переводами. Прежде чем начать оформлять заказ и, тем более, отправлять деньги на счет магазина, необходимо убедиться, что он работает с международными почтовыми отправлениями. Например, такие как французский www.laredute.fr, китайские www.

wholesale-dress.net и www.taobao.com, американские www.ebay.com, http:// www.victoriassecret.com и www.iherb. com, британский www.asos.com и др. В противном случае, придется искать посредника, который примет заказ и привезет товар в Молдову (в виде сопровождаемого имущества), отправит почтой или несопровождаемым багажом, для которых действуют разные правила. Разумеется, вступая в международные торговые отношения, стоит заблаговременно ознакомиться с законодательной базой в этой области. Сегодня мы предлагаем изучить основные возможности и ограничения международных почтовых отправлений при совершении онлайн-покупок, а также ошибки, наиболее часто совершаемые в этом процессе. «Подружиться» с правилами С действующими правилами и процедурами оформления международных почтовых отправлений

можно познакомиться на сайте Таможенной службы (www.customs.gov.md), почтовых и курьерских служб, которые осуществляют доставку товаров в Молдову, а также обратившись в таможенный пост №2 «Posta» Кишиневской таможни, которая занимается досмотром и таможенным оформлением международных почтовых отправлений. За разъяснениями по некоторым вопросам мы обратились к и.о. начальника участка Иону Николаеву. Итак, если мы говорим об Интернет-покупках, то одно из важных правил, которое должен знать каждый участник (физическое лицо) импортных отправление – это любое Между народное почтовое орм ленное в соответст вии почтовое отправление, оф ного законодательства и с положения ми националь ого союза, поступившее актов Всемирного почтов равляемое за ее предел ы. на территорию РМ или отп ы осятся следующие вид К меж дународным отн ые, азн зак ые, ост (пр ьма пис почтовых отправлений: ю); почтовые карточки; с объявленной стоимость ы; мелкие пакеты; амм печатные издания; телегр ); ежные переводы (почтовые секограммы; посылк и; ден ки меш ые льн циа спе ы; амм отправления EMS; аэрогр «М »; CCRI (простая).

35


SECTORS Отрасль

поставок относится к следующему: при ввозе товаров в страну следует оплачивать таможенные платежи, если таможенная стоимость покупки превышает 200 евро. Согласно действующему законодательству, посредством международного почтового отправления физическим лицам разрешается получать имущество без уплаты таможенных платежей при условии, что его таможенная стоимость не превышает 200 евро и оно не предназначено для коммерческой или производственной деятельности. Если таможенная стоимость превышает данный необлагаемый лимит, таможенные платежи взимаются исходя из всей его таможенной стоимости (при этом указанный необлагаемый лимит не уменьшает облагаемую стоимость имущества). - Самая распространенная ошибка, которую допускают физические лица, - неправильная трактовка закона. Наши граждане не видят разницы между понятиями «стоимость» товара и «таможенная стоимость», - говорит Ион Николаев. – Все таможенные платежи рассчитываются исходя из «таможенной стоимости» товара,

пост Вну тренний таможенный sta») («Po и-2 ожн Кишиневской там .00 0-17 8.0 : оты раб Часы Общая площадь: 123,95 m2 Специальная техника: дозимет��ов 1 стационарный сканер; 5 26 человек ов: ник руд сот о ств Кол иче . Адрес: Piaţa Gării-3 Тел: 0 22 27-45-48; Факс: 27-45-48

36

куда входит стоимость товара, а также транспортные расходы, страховка, доставка и пр. К сожалению, многие граждане недостаточно серьезно относятся к требованиям закона и, превысив необлагаемый лимит, удивляются, возмущаются, но вынуждены оплатить непредусмотренные заранее платежи. Поэтому мы рекомендуем всегда почитать закон или проконсультироваться в таможне по этому вопросу. По сложившейся международной практике стоимость пересылки, страховки и т.п. берет на себя отправитель или это входит в цену заказываемого товара, поэтому при получении такой посылки получателю придется оплатить только таможенные платежи (в случае превышения лимита). Таможенные платежи рассчитываются на базе информации о стоимости товара, указанной отправителем в сопроводительных документах, и весе посылки. Таможенные органы проверяют эти данные. Если стоимость товара отсутствует, таможня рассчитывает таможенную стоимость на базе существующих методов, определенных в Законе о таможенном тарифе. Если стоимость фактически прибывшего товара, указанной в почтовой декларации страны отправления, соответствует фактической стоимости и не превышает установленные законом рамки, то посылка сразу же отдается получателю. Но если есть расхождения, то сотрудники таможни обязательно потребуют подтверждающие документы - инвойсы, товарные чеки и пр. Если такие доку-

менты отсутствуют, то физлицо может подтвердить стоимость покупки выпиской из банка об осуществлении платежа. Другим видом подтверждения может быть история оформления заказа в Интернете, а также подтверждение перевода в случае оплаты электронными деньгами. Эти данные представляют особую «ценность», если товар был приобретен на распродаже, когда скидки в Интернетмагазинах доходят до 50-70% и стоимость расходится с информацией, имеющейся у таможенников. Кстати, некоторые покупатели намеренно искажают таможенную стоимость товара. Совершенно неразумно заявлять слишком заниженную стоимость товара – сотрудники таможни, руководствуясь стоимостью аналогичных товаров и ценой, указанной в различных каталогах, изменят ее. Не стоит указывать и более высокую стоимость товара – некоторые лица, таким образом, пытаются «навариться» на транспортной компании, которая, в случае потери посылки, обязана будет возместить ущерб. А что, если посылка отправлена в виде подарка? Для подарков действуют стандартные правила таможенного оформления международного почтового отправления! Поэтому важно ознакомить отправителя с правилами принимающей посылку страны. Единственное «но»: в случае, если товар признается бывшим в употреблении, его таможенная стоимость определяется с учетом «амортизации». И если таможенная стоимость посылки при этом превышает 200 евро, получателю придется оплатить все издержки.

- Если товар признается бывшим в употреблении, то его стоимость оценивается в зависимости от степени использования. Получатель посылки может не согласиться с рассчитанной таможенной стоимостью товара, и вправе сделать соответствующую экспертизу. Но данные экспертизы носят лишь консультационный характер, в любом случае, конечное решение о таможенной стоимости товара принимает таможня, - рассказывает Ион Николаев. Стоит отметить, что при отправлении из Молдовы международной почты, действуют несколько иные правила. Так, экспорт физическими лицами товара осуществляется без


SECTOR Отрасль

ограничений и без уплаты таможенных платежей, при условии, что товар не предназначен для коммерческой деятельности и не входит в перечень запрещенных. В коммерческих целях физлицам разрешается вывозить из страны посредством международной почты товаров на сумму не более 100 тыс. евро, при условии уплаты всех таможенных платежей, процедур и экспортных пошлин. Юридические лица, зарегистрированные в Государственной регистрационной палате Министерства информационного развития в качестве субъектов предпринимательской деятельности, имеют право импорта и экспорта посредством международных почтовых отправлений товаров без оформления таможенной декларации и уплаты таможенных платежей, если таможенная стоимость товара не превышает 50 евро. В остальных случаях действуют стандартные для экономических субъектов процедуры таможенного оформления. Непростая математика Если при пересечении физическим лицом границы разрешается ввоз и вывоз предметов, предназначенных для личного пользования: продукты питания, техника, лекарства и пр. предметы, указанных в приложении к Закону о правилах ввоза и вывоза товаров физлицами в/из Молдовы, то для международных почтовых отправлений это правило не действительно. Поэтому физическое лицо не может получить в посылке лекарства или продукты питания, а при получении почтой компьютера или фотоаппарата, предназначенных для личного пользования, вероятнее всего (если таможенная стоимость превышает 200 евро), получатель будет вынужден оплатить таможенные пошлины. Чтобы было понятно, как рассчитывается размер таможенных платежей, приведем пример. По нашей легенде, гражданин заказало на сайте www.ebay.com ноутбук Apple стоимостью $800. Доставка товара составила $100, страховка – $5,6. Таким образом, таможенная стоимость товара (стоимость товара в стране отправления + все расходы до момента поступления в таможню страны назначения) составляет $905,6. Далее осуществляется пересчет всей суммы таможенной стоимости товара в национальную валюту (905,6*11,7 (условный курс НБМ),

получаем таможенную стоимость товара в леях - 10595,53 леев. Технически это происходит очень быстро, поскольку таможенник, внося таможенный код товара, страну происхождения и наименование товара, автоматически получает рассчитанную в системе Asycuda информацию. На базе полученной таможенной стоимости рассчитываются таможенные платежи: стоимость прохождения таможенных процедур и НДС: 1. Таможенные процедуры – 4 евро (если таможенная стоимость товара составляет от 100 до 1000 евро). В леях это примерно 67 леев. 2. НДС = таможенная стоимость+таможенные процедуры*20%. Получаем 10595,53 +67,2*20% = 2132,5 леев. 3. В случае, если в посылке подакцизный товар (фотоаппарат, например), в расчет берется и размер акциза. 4. В итоге получается сумма – 2199,7 леев - это размер налогов, которые физическое лицо обязано уплатить для того, чтобы получить посылку. - Хочу обратить внимание физических лиц, которые получают почтовые отправления, на то, что все таможенные платежи осуществляются в банке. Данные средства поступают в госбюджет, а не в руки таможенников. Получатель, после внесения платежей, приносит банковскую квитанцию и забирает посылку, - отмечает Ион Николаев. – При этом необязательно забирать посылку в день уведомления о ней. На почте отправление она будет находиться в течение ме-

сяца, отправление экспресс-почтой – 14 дней. Если за этот период не объявится получатель, оформляется ретур и посылка возвращается отправителю. Согласно Всемирной почтовой конвенции, любое почтовое отправление принадлежит отправителю до тех пор, пока оно не выдано адресату, если только оно не было задержано в соответствии с законодательством страны назначения. Много возмущений у физлиц вызывает тот факт, что посылка вскрывается сотрудниками таможни. Делается это для того, чтобы выявить наличие запрещенных или подозрительных предметов, а также произвести точный расчет таможенной стоимости товара в посылке. - Согласно ст.201 Таможенного кодекса, таможенные органы вправе проводить досмотр международных почтовых отправлений без присутствия получателей, а также их представителей, - отметил Ион Николаев.

ют право ввозит ь на Физическ ие лица име о получать посредством либ территорию страны ого отправления или меж дународного почтов им ущест во при условии, ажа баг несопровождаемого чено для ком мерческой что оно не предназна тел ьности, без уплаты дея й или производственно на в связи с переездом таможенных платежей Молдова у лик пуб Рес в ва ьст тел постоянное место жи у. им ущест ва по наследств или получением этого ьст ва или тел жи то мес е нно тоя Факт переезда на пос жен быт ь подтвержден получения наследства дол Порядок ументами. док соответст вующими вается вли ана уст оты льг предоставления данной й. Таможенной слу жбо

37


SECTORC Отрасль

Статистика Поступления от уплаты таможенных платежей в отделе международных почтовых отправлений составили в январе-мае 2011 г. 45,03 млн. леев, что в 1,5 раза больше, чем за аналогичный период прошлого года. При этом, объем таможенных платежей, поступивших от физлиц, вырос на 65% - до 1,07 млн. леев. За это время в отделе таможенного оформления т/п «Posta» выписано 657 квитанций гражданам TV14, а это на 83% больше, чем за аналогичный период прошлого года. Также растет количество обработанных импортных и экспортных посылок, поступающих через курьерские службы. По итогам I квартала 2011 г. лидерами являются DHL (6,8 тыс. импортных посылок и 2,9 тыс. экспортных) и UPS (4,4 тыс. посылок на экспорт и 1,7 тыс. – импорт). А наибольшие таможенные платежи за этот период выплатил�� компании TNT и DHL – 11,7 млн. леев и, соответственно, 10,6 млн. леев. Ион Николаев объясняет рост показателей увеличением количества Интернет-покупок, а также повышением профессионализма и, как следствие, эффективности работы сотрудников данного таможенного подразделения.

38

Про запреты Существуют Правила оказания услуг почтовой связи, в которых перечислены запрещенные к отправке предметы, которые по своему характеру или из-за упаковки могут представлять опасность (при обработке или транспортировке) для жизни и здоровья почтовых работников, могут загрязнять или повреждать другие отправления и почтовое оборудование, включая химические вещества. К ним относятся серная кислота, цитрусовая кислота, каустическая сода, сернистый углевод, сероводород и др.; огнестрельное оружие и патроны, холодное оружие, а также составные части огнестрельного оружия; денежные знаки (за исключением внутренних писем с объявленной стоимостью); наркотические, психотропные, радиоактивные, взрывчатые, ядовитые, едкие и другие опасные вещества; непристойные предметы; скоропортящиеся продукты питания; печатные издания, негативы, пленка, видеоинформация, дискеты и компактдиски, рукописи, рисунки и материалы с изображениями, которые могут нарушить общественный порядок, территориальную целостность и суверенитет государства, материалы, пропагандирующие войну, терроризм, расизм во всех его формах, включая ма-

териалы с порнографическим содержанием; биологические препараты. Товары, представляющие собой культурную, научную, религиозную ценность могут быть вывезены из страны путем международного почтового отправления лишь при наличии разрешения, выданного Министерством культуры и туризма. Ввоз и вывоз денежных средств посредством международных почтовых отправлений также запрещен. Исключение составляют монеты, которые не являются средством платежа, а используются в нумизматических целях. Закон разрешает физическим лицам получать международной почтой оружие, при условии, что оно задекларировано, а получатель имеет разрешение на транспортировку и импорт оружия. Согласно Всемирной почтовой конвенции, которую Молдова ратифицировала в 2002 г., все страныучастники Всемирного почтового союза имеют право устанавливать свои ограничения на ввоз или вывоз посредством международной почты различных товаров. Например, в нашей стране с недавних пор запрещен ввоз почтовым отправлением прослушивающих аудио и видеоустройств.

Ольга Коларь

В


Добро пожаловать COLABORARE в Кыргыз Бажысы Сотрудничество

В

---------------------------------------------------------------------------------------------------------В Киргизии, о таможенной системе которой мы сегодня хотим рассказать, незыблемо чтятся традиции. В народных обычаях и обрядах хорошо прослеживается кочевое прошлое. Например, до сих пор глубоко почитаемой формой жилища является юрта. Все праздничные церемонии немыслимы без этого древнего жилища. И даже флаг республики украшен изображением «тундука» - центрального круга купольной части киргизской юрты, на котором скрещиваются удерживающие ее шесты. Юрты всегда считались и символом социального статуса хозяина, и основным образчиком народных традиций. . ------------------------------------------------------------------------------------------------------

Н

аверное, и таможню страны можно сравнить с юртой – скрещивая шесты, таможенники символизируют надежность, обеспечивают стабильность государственной казны и защищают экономические интересы государства. Итак, сегодня отправляемся в «Кыргыз Бажысы» - именно так на киргизском называется таможня незнакомого и далекого нам Кыргызстана.

Великого Шелкового пути. Основные участки Великого Шелкового пути пролегали через современную территорию Кыргызстана – Алай, Ош, Иркештан, Верхний Барехан (п. Барскаун), Нузкент (Карабалты) и т.д. В XVIII веке с ростом объемов внешней торговли создаются первые пограничные таможни. Все делилось на пять родов: по европейской, азиатской, кавказо-линейной, Закавказ-

ского края и Китайской торговле. Таможни подразделялись на три класса и определялись по округам. Действия таможни регламентировались торговым уставом, который в 1755 году был заменен таможенным уставом, и подчинялись Коммерц-коллегии, затем департаменту военной торговли министерства финансов. В 1759 году указом императора России была организована торговля,

Летопись История таможенной службы Киргизии берет свое начало с первого тысячелетия до нашей эры. Именно тогда в период царствовании сакской царицы Тамирис на нынешней территории Центральной Азии и Казахстана начали взиматься первые таможенные пошлины. Первые правители Великого тюркского каганата Бумына Коган и Эстеми Коган уже в первом тысячелетии до нашей эры отразили в своих законах таможенные правила. Так, ряду вождей двадцати двух тюркских племен были выданы таможенные титулы и таможенные знаки отличия. Рассвет таможенного дела и таможенной службы на территории Центральной Азии относится к периоду

39


COLABORAREC Сотрудничество

караваны шли в Коканд, Бухару, Хиву, русские товары шли из Казани, Архангельска и других губерний (городов) России. И для предотвращения тайного провоза грузов через границу и обложения таможенными сборами в 1782 году была учреждена пограничная таможня. В советский период истории Кыргызстана деятельность таможенной службы была обусловлена принятием в мае 1918 года Советом народных комиссаров декрета «О разграничении прав центральных и местных властей по собиранию пошлин и урегулированию деятельности местных таможенных учреждений». Этим документом, по сути, была создана единая таможенная служба СССР, в составе ко-

республика, (Кыргызская Киргизия на востоке во рст уда гос – Кыргызстан) в пределах е нно Средней Азии, расположе -восточная еро Сев . тем сис дву х горных леж ит в ди, ща часть, бо́льшая по пло ая - в адн -зап юго , аня ь-Ш пределах Тян венные рст уда Гос пределах Памиро-Алая. вным гла ят ход про зии рги границы Ки в, а бто хре х ны образом по гребня м гор ргизии Ки и ори рит тер тей вер более трех чет ничит на севере занимают горы. Страна гра с Узбекистаном, – аде зап на с Казахстаном, таном, на югокис на юго-западе – с Тад жи м. тае Ки с – е ток востоке и вос

4040

торой киргизская таможня работала более 70 лет. В декабре 1991 года в соответствии с Декларацией о государственной независимости Кыргызстана и Законом «О правительстве Кыргызской республики» была образована Государственная таможенная инспекция Кыргызстана, которая отвечала за управление таможенным делом страны. До 1998 года Государственный таможенный комитет Кыргызской республики имел статус самостоятельного органа. Впоследствии он был преобразован в Государственную таможенную инспекцию при Министерстве финансов. За период существования таможенной службы разработаны множество нормативных правовых актов, регулирующих деятельность таможенных органов. Первый Таможенный кодекс Киргизии был принят парламентом республики в 1992 году. В настоящее время действует Таможенный кодекс, вступивший в силу в январе 2005 года. Современный Кыргызстан Киргизия индустриальноаграрная страна, которая всегда славилась своим сельскохозяйственным сектором, а также выделялась наличием месторождений

золота, редкоземельных металлов, запасов урана, природных объектов для развития туризма. При советской власти Киргизия в основном служила источником сырья, которое отправлялось на переработку в другие регионы СССР. Переход к рыночной экономике для Киргизии оказался довольно сложным. Вследствие дефицита ресурсов, инфляции и плохой организации труда сократился национальный доход, упало как промышленное, так и сельскохозяйственное производство. За 1990-1996 годы экономические показатели Киргизии сократились почти вдвое, в основном из-за остановки промышленных предприятий страны после развала СССР, и как следствие массовый отъезд квалифицированных, в основном русскоязычных, инженеров и рабочих. В 2009 году совокупный номинальный ВВП достиг отметки около $4,68 млрд., то есть около $1 тыс. на душу населения. Около 50 % активного населения занято в сельском хозяйстве и животноводстве. Промышленность производит лишь около 16% ВВП Киргизии. Примерно 40 % промышленного производства дает добыча золота - одна из немногих активно развивающихся в республике отраслей. В последнее время прежние источники роста стали терять свое значение (запасы золота на Кумторском месторождении постепенно исчерпываются, сельское хозяйство сталкивается с серьезным кризисом производительности и так далее), поэтому перед страной в полном масштабе встала задача диверсификации источников экономического роста, обеспечения его долгосрочной устойчивости, увеличения инвестиций и экспорта. Сегодня Киргизия экспортирует хлопок, электроэнергию, шерсть, мясо, табак, золото, ртуть, уран, сурьму, швейные изделия, обувь. Основные партнеры по экспорту – Швейцария, Россия, Узбекистан, Казахстан, Франция. Импортируется в основном нефть и газ, машины и оборудование, химикаты, продовольствие. Основные поставщики – Россия, Китай, Казахстан, Германия. Стоит заметить, что официальные данные по внешней торговле собираются Государственной таможенной инспекцией (ГТИ) и представляются в отчетах Национального статистического комитета (НацСтатКом).


ECOLABORARE Сотрудничество

Национальный банк Кыргызской Республики (НБКР) корректирует данные с некоторой поправкой на «челночную» торговлю. Однако, несмотря на эти изменения, официальные данные заметно отличаются от собираемых партнерами данных, представляемых в базе данных ООН, что отчасти является результатом контрабандного ввоза товаров и занижения сведений по объемам экспорта. Примечательно, что за прошедшее время данные по внешней торговле несколько улучшились, однако из-за низкого качества статистических данных в прошлом, в настоящее время сложно произвести точный анализ прежних тенденций. Экономическая безопасность государства В основе Таможенного кодекса Кыргызской Республики преобладают экономические методы управления. Он освобожден от норм административного и уголовного права и содержит такие современные международные нормы, как контроль на основе применения методов аудита; использование методов выборочной проверки; проведение таможенного оформления на объектах лиц, перемещаю-

щих товары; введение упрощенных процедур таможенного оформления; проведение таможенных операций с использованием информационных систем и информационных технологий. Таможня Киргизии обеспечивает более 60% доходов госбюджета и является, действительно, одним из стратегических государственных ведомств. К слову, стоит отметить, что как экономика страны, так и непосредственно таможенные поступления, во многом предопределены политической ситуацией в стране, которая в последние годы не отличалась стабильностью. Организационно-правовой статус сотрудников таможенных органов, порядок и условия прохождения ими службы, их права и обязанности регулируются такими нормативными правовыми актами как Закон о прохождении службы в таможенных органах Кыргызской Республики, Дисциплинарным уставом таможенных органов Кыргызской Республики и другими актами. Таможенные органы Кыргызской Республики имеют свой флаг и символику. Автотранспортные средства, находящиеся в распоряжении таможенников Кыргызской Республики, имеют опознавательный знак – эмблему таможенных органов.

Развитие В Киргизии таможенные органы развиваются примерно по такому же вектору, что и таможни других постсоветских государств. Правда, с небольшим опозданием. В 2000 году, учитывая улучшение инвестиционного климата и экономической ситуации в республике, началась работа по радикальному улучшению работы таможенной службы, ее реформированию и модернизации. А глобализация торговли и резкий скачок в развитии информационных технологий предопределили новое направление в развитии таможенной службы Кыргызстана – необходимость автоматизации работы таможенной службы. В результате проведенной двухлетней работы с Азиатским Банком Развития, Кыргызская таможня получила кредит в сумме $7,5 млн. на разработку и внедрение единой автоматизированной информационной системы и развитие инфраструктуры пунктов пропуска. Автоматизированную систему планировалось завершить до конца 2010 года, однако все еще существуют недоработки, поэтому о полной готовности системы пока еще рано говорить. Вместе с тем, в Киргизии реализуется масштабный государственный проект создания единого электронно-

41


COLABORARE Сотрудничество

го канала, через который проходят все заявки и разрешительные процедуры, и автоматизацию процесса во всех министерствах и ведомствах. В Киргизии для этого даже было создано госпредприятие «Единое окно». Работа «Единого окна» вписывается в план мероприятий по созданию электронного правительства в Киргизии. Однако и этот проект до сих пор еще не запущен – пока ни одно агентство полностью не автоматизировано и многие документы оформляются только в бумажном варианте. Работа «Единого окна» позволит максимально сократить влияние человеческого фактора в работе не только таможенных, но и других государственных органов Кыргызстана. Соответственно, сократится потенциальная угроза для коррупции и множества таможенных нарушений. Кстати, согласно независимым исследованиям, в Киргизии таможня и банковский сектор являна ввоз и вывоз В Киргизии ограни чений анной вал ют ы стр национальной и ино драгоценности и ьги ден все м, нет. При это лариру ются, дек е ядк в обязательном пор ранена до сох ь быт а жн дол я а дек лараци отъезда из страны.

42

ются самыми коррупционными сферами. Ежегодно в результате коррупции таможенники наносят ущерб госбюджету в размере около $96 млн. По другим данным, озвученным на одном из заседаний парламента Киргизии, в «теневой» сектор по причине занижения таможенной стоимости товара на границе «уходит» около 40% всех доходов госбюджета. Однако с этим феноменом в стране борются регулярными внутренними проверками, оперативным реагированием на сигналы экономических субъектов и пр. Предпринимаются меры, направленные на повышение ответственности сотрудников таможенной службы перед обществом, а также создание внутриведомственной культуры, направленной на формирование сотрудника таможенной службы нового образца. Как и в Молдове, на всех пунктах пропуска Кыргызстана установлены информационные стенды, на которых размещена информация об упрощенном порядке таможенного оформления физических лиц (туристов), перечень документов, необходимых для таможенного оформления, номера «телефонов доверия», по которым граждане могут высказать свои жалобы и предложения по работе должностных

лиц таможенных органов, номера дежурных частей других государственных ведомств. Еще одна госструктура, которая принимает жалобы на таможенников – Антикоррупционный деловой совет. Треть жалоб, поступающих в это учреждение, относится к работе таможни, еще столько же – к пограничной службы. Кыргыз Бажысы – 2011-2013 В начале текущего года в Кыргызстане утвердили Стратегию развития таможенной службы страны на 2011-2013 гг. Главной ее целью является реформирование и модернизация таможенной службы и развитие таможенной политики, направленные на содействие внешней торговле в целом и стимулирование ключевых экспортоориентированных направлений экономики. Согласно положениям Стратегии, в ближайшие два года в таможне Киргизии произойдет реорганизация с тем, чтобы ведомство фокусировало свое внимание на пунктах пропуска и местах таможенного оформления, а функции по охране и пресечению незаконного перемещения через государственную границу будут делегированы другим ведомствам. При этом, планируется наладить обязательный межведомственный информационный обмен, а также оптимизировать


ECOLABORARE Сотрудничество

процедуры таможенного оформления и таможенного контроля, провести их автоматизацию. Для повышения качества оказываемых услуг на основе государственно-частного партнерства предусмотрено учреждение государственных предприятий в околотаможенной сфере с четким определением государственной доли и исключением права на монополию. Основные усилия по улучшению инфраструктуры будут сконцентрированы на приведение в соответствие таможенных и околотаможенных объектов установленным международным стандартам. Кроме того, в связи с пересмотром отдельными сопредельными странами расположения и назначения пунктов пропуска, будет пересмотрено расположение и назначение пунктов пропуска на государственной границе Кыргызской Республики. Таможенную и околотаможенную инфраструктуру планируется охватить единой информационной сетью, позволяющей упростить и ускорить документооборот в таможенном регулировании в целом по республике. Одним из ключевых элементов реформирования являются структурные преобразования таможенной службы. В свете четкого определения функций таможни количество таможенных подразделений будет сокращено с пересмотром и перераспределением функций между различными уровнями управления, полномочий и должностных инструкций. Сегодня Кыргызская таможня состоит из 16 таможен, которые включают 37 пунктов пропуска: 29 автомобильных, 5 железнодорожных и 3 воздушных. Численность сотрудников таможни Кыргызстана достигает 1200 человек. В ближайшие годы планируется пересмотреть и усилить требования и процедуры по найму и прохождению службы, внедрить систему оценки деятельности сотрудников. Несмотря на то, что в республике уже действует учебный центр для подготовки сотрудников таможни, планируется развивать систему курсов повышения квалификации, переподготовки кадров, а также разработать стратегию обучения. И несомненно, одним из ключевых элементов Стратегии является внедрение единой автоматизированной информационной системы таможенной службы, интеграция таможенных и околотаможенных объектов в единую систему в целях ускорения та-

моженного оформления и повышения эффективности таможенного контроля. Реформы по улучшению информатизации таможенной службы будут проводиться при поддержке Азиатского Банка Развития и международных организаций-доноров. 3+1? Таможенная служба Кыргыз��кой Республики с момента своего образования активно сотрудничает с таможенными службами государствучастников СНГ как на двустороннем уровне, путем подписания соглашений о сотрудничестве и взаимопомощи в таможенных делах, по отдельным направлениям таможенного дела, так и на многостороннем уровне, в рамках Совета руководителей таможенных служб государств-участников СНГ. С 1998 года Государственная таможенная инспекция Киргизии сотрудничает с таможенными службами, образовавшими Совет таможенного сотрудничества государств-участников Таможенного союза, в который входят Кыргызстан, Беларусь, Россия, Казахстан, Таджикистан. Недавно Киргизия официально изъявила желание присоединиться к таможенному союзу России, Беларуси и Казахстана. В апреле текущего года правительство Киргизии утвердило состав межведомственной комиссии по присоединению республики к Таможенному союзу (ТС) и Единому экономическому союзу. А премьерминистр страны Алмазбек Атамбаев выразил надежду, что с 1 января 2012 Киргизия будет входить в Единое экономическое пространство. По его мнению, вступление в Та-

моженный союз нужно, в первую очередь, Киргизии: она вступит в ТС, и при этом останется членом Всемирной торговой организации. Министр экономического регулирования Учкунбек Ташбаев отметил, что после 1 июля страны ТС усилят тарифные, нетарифные и административные меры на внешних границах, что приведет к сокращению реэкспорта из Китая. При этом Киргизия надеется на помощь России. После вступления Киргизии в ТС правительство этой страны надеется получить экономическую помощь от России. В частности, рассчитывает на отмену пошлины на импорт российского топлива. Если взвешивать все «за» и «против», то плюсов, безусловно, больше. И это касается не только таможни. Ведь деятельность ТС охватывает большой спектр вопросов. В этом случае речь идет не только о перемещении товаров и капитала, но также и о миграционных процессах, вопросах социальной защиты населения, единых внешних границ и многом другом. И Кыргызстан, бесспорно, выиграет от присоединения, считают эксперты. Но с другой стороны, перед этой страной остро стоит задача незамедлительной модернизации существующих законодательных, налоговых и таможенных норм. В новых условиях придется перестроиться и бизнесу.

Ольга Коларь мож но ввезти до 1000 Беспошлинно в Киргизию ых изделий; до 1,5 ачн таб г 0 сигарет или до 100 а; напитков и до 2 л вин л крепких алкогольных я, а так же ани зов оль исп о ног лич парфюмерии для более $5 тыс. дру гих товаров на сум му не

43


COLABORARE Сотрудничество

Новые соглашения молдавско-украинского таможенного сотрудничества

2

Отдел международных отношений

---------------------------------------------------------------------------------------------------------2 июня 2011 руководство Таможенной службы Молдовы приняло участие в Расширенном заседании коллегии Государственной таможенной службы Украины, которое прошло в приграничной зоне в городе Могилев-Подольский. ------------------------------------------------------------------------------------------------------

Н

а заседании присутствовали также начальники таможен Бричень, Бэлць, Кахул и Бендер, посты которых граничат с территорией Украины, а также представители местных администраций приграничных районов Молдовы - Бричень, Дондушень, Окница и Сорока. С украинской стороны в заседании приняли участие председатель Государственной таможенной службы Украины Игорь Калетник, руководители подразделений, а также администрация Винницкого областного совета и районной администрации. Также на встрече присутствовал заместитель главы миссии Европейского союза по пограничной помощи Республике Молдова и Украине (ЕUBAM) Славомир Пихор. Обсуждение вопросов и проблем проходило в конструктивном формате. Диалог был открытым, который и присущ соседним государствам. Руководители таможенных администраций обеих стран затронули практически все аспекты двустороннего сотрудничества, а также обсудили ход выполнения ранее достигнутых договоренностей. Предыдущая рабочая встреча между таможенными службами проходила в Одессе в июле 2010 года и, спустя практически год, констатировано, что был проделан большой объем работы по реализации достигнутых соглашений. Среди наиболее актуальных вопросов, где можно говорить и о дости-

44

жении конкретных результатов, - обмен предварительной информацией, сотрудничество в правоохранительной сфере, а также развитие инфраструктуры. В своем выступлении Генеральный директор Таможенной службы РМ Тудор Балицки отметил, что результаты применения системы обмена предварительной информацией, которая была внедрена в 2008 году, наглядно демонстрируют преимущества использования этого инструмента таможенного сотрудничества. Основные показатели, это: • повышение эффективности таможенного контроля; • выявление и пресечение попыток незаконного перемещения через таможенную границу товаров и транспортных средств, в том числе, профилактика правонарушений; • сокращение времени пересечения границы и таможенного оформления; • повышение дисциплины и уровня законопослушности участников внешнеэкономической деятельности. За прошедший год были проведены встречи представителей обеих таможенных служб по вопросам борьбы с таможенными правонарушениями и обмена предварительной информацией, что способствовало активизации сотрудничества в этих двух важных направлениях таможенного дела. Однако если затронуть техническую сторону вопроса, можно отметить, что благодаря решению некоторых технических вопросов по обмену предварительной

информацией улучшилось качество передаваемых данных. При этом было отмечено, что работа в данном спектре должна вестись более целенаправленно и планомерно с тем, чтобы возникающие проблемные вопросы своевременно решались. Генеральный директор отметил, что в ближайшее время придется приложить ряд усилий для того, чтобы извлечь и использовать в интересах обеих таможенных служб весь потенциал, который заложен в механизме обмена предварительной информацией. Для правительства Молдовы – это одна из стратегических задач как на национальном уровне, так и в контексте диалога с Европейским Союзом. Так, если в ближайшей перспективе молдавская таможня внедряет систему обмена предварительной информацией с Российской Федерацией, то следующим стратегическим шагом является налаживание системы сопоставления таможенных сведений с нашим вторым соседом - Румынией, и другими странами-членами Европейского Союза. Согласно достигнутым договоренностям, подразделения двух таможенных служб наладили упрощенный механизм обмена информацией по молдавским экономическим субъектам, которые импортируют товары в Республику Молдова через морские порты Одессы и Ильичевска. С этой инициативой в 2010 году выступила молдавская сторона, и одним из аргументов для этого стало обращение биз-


COLABORARE Сотрудничество

неса. Учитывая факторы риска, а также преимущества обмена таможенной информацией, и был предложен механизм, который работает и сегодня. Важно, что данный шаг был поддержан EUBAM. Более того, эксперты миссии предложили развить эту систему и поэтапно перейти к концепции взаимного признания статуса «Авторизированного экономического оператора». Эта концепция полностью совпадает с принципами и рекомендациями, изложенными в Рамочных стандартах безопасности и облегчения мировой торговли Всемирной таможенной организации, принятых в 2005 году. В этом контексте, была подтверждена готовность сторон продолжить обсуждение и совместную разработку программы действий, учитывая экспертизу и поддержку экспертов из стран ЕС. «В сфере обмена информацией, связанной с анализом рисков и разработке совместно с EUBAM отчетов оценки безопасности на молдавскоукраинской границе, полагаем своевременным внести ряд конструктивных изменений», - отметил Тудор Балицкий. Это связанно в том числе с тем, что за последнее время в работе подразделений молдавской таможни, ответственных за менеджмент рисков, произошли существенные изменения, в основном, институционального характера. Новшества касаются в частности вопроса координации и разработки стратегии, а также тактики аналитической работы. Изменения продиктованы необходимостью поднять на качественно новый уровень всю систему управления рисками, которая является ключевым инструментом таможенного контроля любой современной таможни. Как известно, основные риски, определенные аналитиками обеих таможенных служб, относятся к незаконному перемещению наркотиков, алкогольных и табачных изделий, продовольственных товаров (в особенности мяса), транспортных средств, товаров широкого потребления и др. Тудор Балицки считает, что следует продолжить активный обмен информацией в части товаров повышенной степени риска. Он заверил, что Таможенная служба Молдовы готова вернуться к обсуждению ранее выдвинутых предложений по внедрению механизмов таможенного контроля, которые позволят совместными усилиями минимизировать зоны и сферы риска.

Так, в целях предотвращения и борьбы с таможенными преступлениями и правонарушениями, предложено вернуться к ранее представленным предложениям по определению специализированных пунктов пропуска по перемещению определенных категории товаров. Одним из приоритетов деятельности молдавской таможенной администрации является дальнейшее урегулирование процедуры перемещения товаров через приднестровский участок молдавско-украинской государственной границы. В частности, преследуется цель наладить экспорт молдавских товаров железнодорожным транспортом напрямую через приднестровский сегмент совместной границы. В этом контексте руководство молдавской таможни обратилось с просьбой к украинским коллегам рассмотреть возможность создания совместной рабочей группы с участием представителей железнодорожных администраций двух стран для детального обсуждения соответствующей процедуры. Особенно была подчеркнута необходимость поддержки EUBAM в данном вопросе, который активно помогает в процессе разрешения приднестровского конфликта. Одним из вариантов решения этого вопроса является организация совместного контроля в пунктах пропуска на территории Украины. Необходимо подчеркнуть, что в период с 1997 по 2001 год молдавские и украинские таможенники эффективно вели совместную работу в пунктах пропуска «Паланка-Маяки-Удобное» (авто, на территории Республики Молдова), «Новосавицкая-Кучурган» (железная дорога) и «Первомайск-Кучурган» (авто, на территории Украины). «Поэтому мы абсолютно уверены, что накопленный нами опыт, который полностью соответствует международным

и европейским стандартам, обязательно должен быть использован для реализации нашего предложения. Технологические схемы совместного контроля в данных пунктах пропуска сохранились, поэтому они могут быть обновлены в случае необходимости, и использованы в дальнейшем», - отметил глава Таможенной службы РМ. Решение этого вопроса обеспечило бы упрощение осуществления внешнеэкономических операций экономическими субъектами приднестровского региона Республики Молдова. Данный вопрос было предложено проработать дополнительно таможенными службами двух стран и EUBAM. Относительно проведения эксперимента по осуществлению совместного контроля в пункте пропуска «Бричень-Россошаны» (на территории Украины) было отмечено, что молдавская сторона выполнила внутригосударственные процедуры и готова подписать Протокол, ранее согласованный при поддержке EUBAM. В контексте повышения эффективности осуществления таможенного контроля на молдавско-украинской границе особое внимание генеральный директор Таможенной службы уделил вопросу строительства пункта пропуска «Унгурь-Бронница». Загруженность и бесперспективность дальнейшего развития международного пункта пропуска «ОтачьМогилев-Подольский» (по причине его расположения непосредственного в соответствующих населенных пунктах) делает вопрос строительства пункта пропуска «Унгурь-Бронница» чрезвычайно важным и приоритетным. Дополнительным аргументом является и наличие нового широкого моста, связывающего этот объект. По предложению Таможенной службы РМ, Европейская Комис-

45


COLABORAREE Сотрудничество

сия приняла решение включить для финансирования пилотный проект по строительству пункта пропуска «Унгурь-Бронница» и подъездных путей к нему в проект Передовой инициативы Интегрированного Управления Границами Восточного партнерства. На четвертом заседании Рабочей группы по Интегрированному Управлению Границами Восточного партнерства, которое состоялось в Вильнюсе 31 марта текущего года, Европейская комиссия проинформировала о сумме, выделяемой Молдове и Украине для строительства пункта пропуска «Унгурь-Бронница». Речь идет о 18,46 млн евро. Проект будет профинансирован в 2012-2013 годах, наряду с другими тремя проектами, предложенными странами Восточного партнерства. В связи с вышеизложенным, а также учитывая, что технико-экономическое обоснование по строительству пункта пропуска «Унгурь-Бронница» было разработано европейскими экспертами еще в 2003 году в рамках Проекта ТАСИС, было решено в срочном порядке приступить к совместным консультациям таможенных и пограничных служб Республики Молдова и Украины с участием европейских экспертов по дальнейшей разработке технической документации. Тудор Балицки поблагодарил председателя украинской Таможенной службы за то, что он поддержал предложение организовать учебные мероприятия по усовершенствованию профессиональной подготовки сотрудников Таможенной службы Республики Молдова. Уже были проведены три практических тренинга в Хмельницком центре повышения квалификации и переподготовке кадров Государственной таможенной службы Украины. Руководство молдавской таможни выразило надежду на продолжение сотрудничества по проведению совместных учеб-

46

ных мероприятий и высказало заинтересованность в сотрудничестве с Академией Таможенной службы Украины, которой в прошлом году был присвоен статус Регионального учебного центра Всемирной таможенной организации. Относительно перспектив развития двустороннего сотрудничества, была отмечена необходимость обеспечения более эффективной реализации документов, подписанных в Одессе в 2010 году, а именно: Протокола о взаимодействии в пунктах пропуска через молдавско-украинскую государственную границу; Плана совместных действий в правоохранительной сфере на 2010-2011 годы. Эти документы открывают большие возможности по активизации двустороннего сотрудничества на местном уровне по таким вопросам как: - повышение пропускной способности пунктов пропуска и создания благоприятных условий для эффективного осуществления и ускорения процедур таможенного контроля товаров и транспортных средств; - объединение усилий в борьбе с таможенными преступлениями и правонарушениями в пунктах пропуска; - развитие информационного обмена между приграничными таможенными органами. Участники мероприятия посоветовали главам таможен Молдовы и Украины уделять особое внимание взаимодействию на локальном уровне. Ярким примером такого сотрудничества стала состоявшаяся 11 мая текущего года рабочая встреча руководства таможни Бричень и Черновицкой областной таможни. Стороны обсудили широкий спектр вопросов взаимодействия приграничных таможенных органов двух стран. Во время встречи был подписан ряд документов, направленных на укрепление таможенного и приграничного сотрудничества, а именно по вопросам

взаимодействия таможенных органов с местными администрациями. Совместная Декларация таможенных служб и приграничных регионов благоприятно отразиться на взаимодействии представителей местной власти и таможни в плане оперативного решения вопросов, связанных с инфраструктурой, а также приграничной торговлей. В рамках приграничного сотрудничества реализуются ряд совместных инициатив и проектов (к примеру, экономическое и культурное сотрудничество, в области миграции, окружающей среды), и благодаря подписанной декларации, таможни регионов смогут более активно включаться в их внедрение и даже способствовать их успешной реализации. В свою очередь местные администрации будут лучше информированы о проектах по развитию региональной таможенной инфраструктуры и, соответственно, оказывать необходимую поддержку, а также проводить информирование жителей. Следует отметить, что развитие международного приграничного сотрудничества является важным направлением государственной пограничной политики Республики Молдова, которая проводится в духе добрососедства и взаимного уважения, отметили участники встречи. Это очень важно в контексте стремления руководства обоих государств наладить тесное взаимодействие между властями сопредельных территорий для решения вопросов, представляющих двусторонний интерес, а также сосредоточить внимание на решении общих проблем, существующих по обе стороны границы. Другие документы, подписанные по итогам встречи относятся к: - обмену информацией по различным направлениям таможенного дела; - развитию обучения и повышения квалификации таможенников; - организации таможенного контроля и таможенного оформления; - борьбе с таможенными правонарушениями; - этическому поведению должностных лиц таможенных органов; - содействию пересечения границы гражданами в летний период; - внедрению системы раннего уведомления о возникновении чрезвычайных ситуаций на границе; - первоочередному пропуску через границу плодоовощной продукции.


EEVENIMENTE Evenimente

Întrunirea Consiliului conducătorilor serviciilor vamale ale CSI

D

elegaţia Serviciului Vamal al Republicii Moldova, în frunte cu Directorul General Tudor Baliţchi, a participat la şedinţa a 53-a a Consiliului conducătorilor serviciilor vamale ale statelor-membre ale CSI, care a avut loc în perioada 7 - 10 iunie 2011, în or. Irkutsk, Federaţia Rusă, dedicată aniversării de 20 ani de la fondarea CSI. La şedinţa Consiliului au fost examinate mai multe subiecte din domeniul vamal, printre care inventarierea bazei juridice, pregătirea cadrelor la Academia Vamală din Rusia, schimbul de informaţie prealabilă, inclusiv în domeniul auditului postvămuire, contrapunerea datelor statisticii vamale, activitatea chinologică etc. Audierile, discuţiile şi propunerile au stat la baza adoptării hotărîrilor respective ale Consiliului fiind semnat un tratat internaţional - Protocolul cu privire la conlucrarea serviciilor vamale ale statelor-membre ale CSI în domeniul statisticii vamale a comerţului reciproc. Participarea la acest eveniment a fost extrem de importantă, în special în contextul obiectivului Serviciului Vamal al Republicii Moldova de organizare a schimbului de informaţie prealabilă cu Serviciul Vamal Federal al Rusiei, care urmează

a fi luat ca model pentru implementare şi de alte administraţii vamale din ţările CSI. În acest sens, în cadrul şedinţei Consiliului au fost aprobate Condiţiile tehnice-model de organizare a schimbului de informaţie prealabilă privind mărfurile şi mijloacele de transport, deplasate peste frontierele vamale ale statelor-membre ale CSI, document elaborat şi promovat de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova. Se preconizează ca mecanismul de schimb informaţional prealabil cu partea rusă să demareze în toamna anului curent. Schimbul de informaţie prealabilă în regim real de timp reprezintă un standard internaţional, recomandat de către Organizaţia Mondială a Vămilor şi presupune recepţionarea de către o Parte a datelor electronice despre mărfuri şi mijloace de transport de la cealaltă Parte, pînă la trecerea lor peste frontieră, ceea ce permite din timp de a efectua analiza riscurilor. Astfel, schimbul de informaţie prealabilă este destinat asigurării securităţii şi facilitării comerţului exterior, prin perfecţionarea controlului vamal şi accelerarea procedurilor de vămuire. Un subiect separat pe ordinea de zi a fost dezvoltarea schimbului de informaţie prealabilă între serviciile vamale ale Re-

publicii Moldova şi Ucrainei. De menţionat, că la moment, în spaţiul CSI, doar autorităţile vamale ale Moldovei şi Ucrainei efectuează un astfel de schimb informaţional, fiind implementat în ianuarie 2008 cu sprijinul Misiunii UE de Asistenţă la Frontieră în Moldova şi Ucraina (EUBAM). Prezentările ambelor Părţi la acest capitol au fost înalt apreciate de către celelalte servicii vamale din statele-membre ale CSI, ceea ce demonstrează aplicarea unor standarde vamale avansate de schimb informaţional la nivel bilateral. În special, Serviciul Vamal al Republicii Moldova a specificat rezultatele pozitive ale schimbului şi utilizării informaţiei prealabile, şi anume: - eficientizarea controlului vamal; - depistarea şi reprimarea tentativelor de trecere ilegală peste frontiera vamală a mărfurilor şi mijloacelor de transport, inclusiv profilaxia fraudelor vamale; - reducerea timpului de vămuire şi trecere a frontierei; - creşterea spiritului de disciplină a agenţilor economici şi a nivelului de respectare a legislaţiei vamale. Conform hotărîrii Consiliului, serviciilor Vamale din ţările CSI le-a fost recomandat să examineze posibilitatea utilizării experienţei pozitive a autorităţilor vamale din Republica Moldova şi Ucraina în domeniul schimbului de informaţie prealabilă. Tudor Baliţchi, Director general al Serviciului Vamal al Republicii Moldova, a menţionat că participarea la acest eveniment a asigurat un dialog eficient între conducătorii administraţiilor vamale din spaţiul CSI în ceea ce priveşte perspectivele de consolidare şi dezvoltare a cooperării vamale bilaterale şi multilaterale.

Ion Magu, şef Serviciul Presă 47


EVENIMENTE E Evenimente

COLUMBUS - Program de burse destinat aplicării Standardelor-cadru ale OMV Lucia Donos, inspector principal, Secţia asistenţă administrativă internaţională

O

rganizaţia Mondială a Vămilor este unica organizaţie interguvernamentală, activitatea căreia este orientată numai la soluţionarea problemelor vamale. Datorită extinderii pe harta lumii, OMV este considerată vocea globală a comunităţii vamale. În special, este de remarcat aportul acesteia la dezvoltarea unor standarde globale, simplificarea şi armonizarea procedurilor vamale, participarea activă la combaterea contrafacerii şi pirateriei, cooperarea publică-privată, promovarea integrităţii economice. În calitate de forum al dialogului şi schimbului de experienţă între autorităţile vamale, OMV oferă membrilor săi un şir de convenţii şi recomandări cu privire la diverse aspecte ale activităţii vamale, precum şi asistenţă tehnică. Totodată, această organizaţie internaţională sprijină şi încurajează eforturile administraţiilor vamale în ceea ce priveşte modernizarea şi consolidarea capacităţilor lor. În plus, OMV organizează pentru membrii săi un şir de evenimente ce permit specialiştilor din diferite state să studieze cele mai avansate practici şi standarde ce se aplică în activitatea vamală. În februarie - martie 2011 am participat la cel de-al 54-lea Program de burse „Columbus” organizat pentru colaboratorii francofoni, oferit de OMV şi sponsorizat de către Administraţia vamală japoneză. La conferinţa în cauză au participat reprezentanţi din Algeria, Mauritius, Egipt, Gabon, Cote d’Ivoire, Togo, Tchad, Haiti, Burkina Faso, Republica Democrată Congo, Benin, Serbia şi Republica Moldova. Acest program de burse a durat patru săptămîni de studii teoretice în incinta sediului OMV la Bruxelles şi două săptămîni de stagiu practic în Administraţia vamală japoneză. În cadrul programului fiecare bursier a avut posibilitatea să determine personal domeniul de studiu. Bursiera din Moldova a selectat tematica „Lupta împotriva fraudelor vamale”. Instruirea teoretică a programului s-a desfăşurat sub forma prezentărilor oferite de către specialiştii OMV şi a cursului de management condus de experţi internaţionali. Prezentările specialiştilor OMV s-au referit la activitatea OMV, programul de instruire E-learning, expunerea activităţii Direcţiei de consolidare a capacităţilor, a secţiilor proce-

48

duri şi facilitare, valoarea în vamă, controlul şi lupta împotriva fraudelor vamale, precum şi prezentarea unui curs referitor la analiza riscurilor în domeniul protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală. Cursul de management a dezvăluit materia de comunicare şi de gestiune a grupului de lucru, fiind prezentate principiile de bază ale motivării, identificării problemelor şi a soluţionarea acestora, luarea deciziilor, organizarea lucrului în echipă, repartizarea sarcinilor, planificarea activităţilor. De asemenea, partea teoretică a Programului dat a oferit instruire în Direcţia Lupta împotriva fraudelor vamale, în care au fost prezentate diferite activităţi ale subdiviziunii nominalizate. A doua etapă a Programului s-a desfăşurat sub formă de stagiu practic în cadrul Administraţiei vamale japoneze. Stagiul practic a fost divizat în trei etape: Direcţia vamală tarifară din cadrul Ministerului de Finanţe, Biroul vamal regional Moji şi Biroul vamal regional Kobe. Pe parcursul stagiului practic au fost desfăşurate atît prezentări generale, întruniri cu colaboratorii vamali din administraţiile centrale, cît şi întreprinse vizite de studiu în teritoriu. Astfel, stagiarii au avut ocazia să se informeze referitor la activitatea şi misiunea administraţiei vamale japoneze, să studieze formalităţile de vămuire în Japonia, Sistemul audit postvămuire, principiul „ghişeului unic”. La fel a fost prezentat Sistemul NACCS/CIS (Sistemul Cargo şi port Consolidat Automatizat Japonez) care stă la baza procedurilor de vămuire, selectarea autonomă a declaraţiei pentru o modalitate de verificare în baza analizei criteriilor de risc, stocarea informaţiilor parvenite de la diferite operaţiuni comerciale. A fost prezentată funcţionarea Programului Operatorul Economic Autorizat (OEA) şi activitatea subdiviziunilor responsabile de certificare a OEA. De asemenea, în cadrul stagiului practic a fost organizată vizita la Institutul de formare a colaboratorilor vamali din cadrul Ministerului de Finanţe Japonez, unde au fost demonstrate cele mai moderne practici de management, de dezvoltare a resurselor umane

şi principiile de gestiune în administraţiile publice japoneze. Tot în cadrul Institutului a fost prezentată activitatea laboratorului vamal, după care au fost expuse în practică unele procedee pentru determinarea compoziţiei produsului cu ajutorul aparatelor specializate moderne. Au mai fost organizate vizite de studiu la centrele de verificare şi scanare a containerelor, Serviciul poştal internaţional din oraşul Kobe, Aeroportul internaţional Fukuoka, unde a fost demonstrat procesul de verificare şi control cu ajutorul scanerelor X-Ray şi cîinilor antidrog a bagajelor şi mărfurilor. Ca rezultat al vizitei efectuate în Portul Internaţional Moji, bursierii au luat cunoştinţă de cu metodele de lucru cu privire la admiterea şi stocarea mărfurilor în antrepozitele vamale, instalaţiile şi mijloacele logistice pentru plasarea acestora. În urma deplasării menţionate, în scopul dezvoltării şi modernizării situaţiei economice, este propus, atît la nivelul Serviciului Vamal, cît şi strategic pentru ţară, realizarea obiectivelor prioritare ce ţin de: • Implementarea instrumentelor de facilitare a comerţului şi eficientizarea controlului vamal, întru minimizarea costurilor şi timpului necesar procedurilor vamale; • Dezvoltarea managementului riscurilor şi sistemul de selectivitate, auditului postvămuire şi funcţiilor de investigare pentru diminuarea fraudelor vamale; • Continuarea conlucrării eficiente şi participării permanente a Serviciului Vamal la întrunirile Comitetelor şi altor reuniuni ale OMV; • Aplicarea măsurilor la frontieră în vederea protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală; • Eficientizarea sistemului de management al resurselor umane şi perfecţionarea profesională a colaboratorilor vamali. Beneficierea de capacităţile Centrului de instruire a colaboratorilor vamali, în special utilizarea programului OMV de instruire E-learning; • Dezvoltarea laboratorului vamal în scopul eficientizării controlului mărfurilor şi protejării drepturilor consumatorilor.


Standarde europene EVENIMENTE pentru cîinii Evenimente

de serviciu

O

fiţerii Centrului Chinologic din componenţa Serviciului Vamal, avînd atribuţia efectuării măsurilor de contracarare a traficului illicit de droguri peste hotarele ţării, reţinerea persoanelor şi agenţilor economici, care se ocupă cu acest gen de activitate pasibil să pericliteaze securitatea statului, au fost invitaţi cu “subalternii” lor - cînii de serviciu, la o întrunire teritorială, desfăşurată sub egida Misiunii Europene EUBAM la postul vamal mixt “Briceni-Rosoşeni”. Oaspeţii au fost întîlniţi de chinologii Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei şi chinologii Serviciilor de Grăniceri din Ucraina şi Moldova, care aşezaţi la masa rotundă au discutat despre prerogativele, standardele şi activităţile stucturilor specializate, avînd în sarcină lupta împotriva contrabandei de droguri şi precursori, Acţiunea s-a

desfăşurat în conformitate cu un Plan comun de activitate pentru anul curent între chinologii instituţiilor de la hotarul ambelor state. Tihomir Nad, expert EUBAM, a informat audienţa că în conformitate cu ultimele estimări la nivel mondial, în perioada 2003 - 2011 drogurile predominante aflate în circulaţie ilicită au fost canabisul, cocaina heroina şi ecstasy . Cocaina are un preţ mediu între 70 şi 120 de euro pe un gram şi între 45.000 şi 90.000 de euro pe un kilogram şi principala piaţă de desfacere a ei sînt oraşele mari. Mai este stabilit şi faptul că traficul internaţional de droguri “acostează” şi teritoriile Moldovei şi Ucrainei, în calitate de cale de tranzit a stupefiantelor spre Europa. Dlui a specificat importanţa unei acţiuni comune, în rezultatul căreia la finele anului 2010 în rezultatul desfăşurării mă-

surilor operative planificate, vameşii din Republica Moldova au capturat în Chişinău o partidă de 4464 comprimate „EXTAZI” sosită din Olanda şi care urma să fie expediată deja reambalată în „Tetrapak” cu vin în Federaţia Rusă pe un canal prestabilit. Cooperarea internaţională şi sincronizarea acţiunilor comune ale structurilor operative din mai multe ţări, în desfăşurarea şi finalizarea operaţiunii speciale în cauză, condusă de ofiţerii sectorului antidrog al Serviciului Vamal, a făcut posibilă descoperirea acţiunilor ilegale ale traficanţilor de droguri şi lichidarea canalului de contrabandă internaţional. Vladimir Dibkaliuk, inspector chinologic principal din cadrul Vămii regionale Cernăuţi, a menţionat conlucrarea activă cu chinologii moldoveni, povestind detalii de la mai multe reţineri de droguri efectuate în comun cu colegii, fiind entuziasmat de condiţiile în care sînt întreţinuţi prietenii patrupezi de la Centrul Chinologic din Ocniţa. Întrunirea a finalizat cu un exerciţiu de depistare în bagajele cetăţenilor şi în unităţile de transport a drogurilor la care au participat cînii din erfectivul vamal şi de grăniceri. Cel mai bun “cercetaş” a fost recunoscut cînele antidrog “Dik”de la Serviciul Vamal al Republicii Moldova.

Ion Magu, şef Serviciul Presă 49


S STATISTICA Statistica Statistica

vamală C

onform datelor operative ale statisticii vamale, în perioada 01.01 – 31.05.2011, importul total al mărfurilor în Republica Moldova, efectuat de persoane juridice (fără agenţi economici şi persoane fizice din partea stîngă a Nistrului) a constituit 24 152,4 mil. lei, comparativ cu 17 455,1 mil.lei pe parcursul lunilor ianuarie-mai 2010, fiind în creştere cu circa 38,3% (+6 697,3 mil.lei). Importul mărfurilor în Republica Moldova (plasate în liberă circulaţie) în perioada 01.01 – 31.05.2011 a constituit 19 487,3 mil. lei, ceea ce reprezintă 80,7% din importul total, comparativ cu 14 936,6 mil.lei pe parcursul perioadei 01.01 –31.05.2010, fiind în creştere cu 30,6% (+4 550,7 mil.lei). În regim de perfecţionare activă au fost importate mărfuri în valoare de 1606,5 mil.lei, ceea ce reprezintă 6,7% din import, comparativ cu 1 741,9 mil.lei pe parcursul primelor 5 luni ale anului 2010, fiind în reducere cu 7,8% (-135,4 mil.lei). Totodată, în perioada respectivă, în zonele economice libere, inclusiv în Portul Giurgiuleşti, au fost introduse mărfuri în valoare de 2 915,4 mil.lei, ceea ce reprezintă 12,1% din import, comparativ cu 1291,6 mil.lei pe parcursul primelor 5 luni ale anului 2010, fiind în creştere de circa 2,3 ori (+1 623,8 mil.lei). De asemenea, în perioada respectivă, în magazinele duty-free au fost importate mărfuri în valoare de 116,7 mil.lei, ceea ce reprezintă 0,5% din import, comparativ cu 41,8 mil.lei pe parcursul primelor 5 luni ale anului 2010, fiind în creştere de circa 2,8 ori (+74,9 mil.lei). În dolari SUA importul total de mărfuri a însumat 2 036,8 mil. USD la cursul oficial mediu al BNM în ianuarie-mai 2011, comparativ cu 1 372,2 mil.USD în ia-

50

nuarie-mai 2010 la cursul oficial mediu al BNM, fiind în creştere cu 48,4% (+664,6 mil.USD), iar importul definitiv de mărfuri în Republica Moldova (plasate în liberă circulaţie) – 1 642,3 mil.USD, comparativ cu 1 149,2 mil.USD în ianuarie-mai 2010, fiind în creştere cu 42,9% (+493,1 mil.USD). Totodată, importul mărfurilor de către persoane fizice în perioada ianuariemai 2011 a însumat 610 mil.lei sau 51,3 mil. USD, comparativ cu 562,1 mil.lei sau 44,7 mil. USD - pe parcursul lunilor ianuariemai 2010. În total în perioada 01.01–31.05.2011 au fost calculate drepturi de import/export şi alte taxe în valoare de 4 274,2 mil. lei, comparativ cu 3 445,7 mil.lei pe parcursul primelor 5 luni ale anului 2010, fiind în creştere cu 24,0% (+828,5 mil.lei). În perioada ianuarie-mai 2011 au fost calculate: - accize – 677,6 mil.lei, comparativ cu 568,9 mil.lei în ianuarie-mai 2010 sau cu 108,7 mil.lei mai mult, - TVA – 3 167,3 mil.lei, comparativ cu 2 478,9 mil.lei în ianuarie-mai 2010 sau cu 688,4 mil.lei mai mult, - taxe vamale – 307,4 mil.lei, comparativ cu 286,4 mil.lei în ianuarie-mai 2010 sau cu 21,0 mil.lei mai mult, - taxe pentru proceduri vamale – 110,8 mil. lei, comparativ cu 87,6 mil.lei în ianuariemai 2010 sau cu 23,2 mil.lei mai mult,

- alte taxe – 11,2 mil. lei, comparativ cu 24 mil.lei în ianuarie-mai 2010 sau cu 12,8 mil.lei mai puţin. În dolari SUA, în perioada ianuariemai 2011, au fost calculate drepturi de import/export şi alte taxe în valoare de 359,4 mil.USD, comparativ cu 274,2 mil.USD pe parcursul primelor 5 luni ale anului 2010, ceea ce reprezintă o creştere cu circa 31% (+85,2 mil.USD). În concluzie, putem constata că, în perioada ianuarie-mai 2011 comparativ cu ianuarie-mai 2010: - volumul importului definitiv în valută naţională s-a majorat cu 30,6%, în acelaşi timp, suma drepturilor de import/export şi a altor taxe calculate, în valută naţională, s-a majorat cu 24%, iar volumul importului definitiv în dolari SUA s-a majorat cu 42,9%, în acelaşi timp, suma drepturilor de import/export şi a altor taxe calculate, în dolari SUA, s-a majorat doar cu 31%; - importul de mărfuri în zonele economice libere, inclusiv în Portul Giurgiuleşti, s-a majorat de 2,3 ori sau cu 1 623,8 mil.lei, fiind cauzată, în particular, de majorarea importului în ZAL a maşinilor, aparatelor şi echipamentelor electrice; maşinilor, aparatelor şi dispozitivelor mecanice; îmbrăcămintei; produselor farmaceutice etc. - importul de mărfuri în magazinele dutyfree s-a majorat de 2,8 ori (+74,9 mil.lei), în particular, datorită majorării importului de băuturi alcoolice etc.


ASTATISTICA Statistica

51


ÎNTREPRINDEREA DE STAT

anunţă organizarea cursurilor de instruire primară a specialiştilor în domeniul vămuirii. Programul de studii cuprinde compartimente însuşirea cărora va permite audienţilor să obţină cunoştinţe teoretice şi să acumuleze competenţe practice necesare pentru exercitarea atribuţiilor specialiştilor în domeniul vămuirii. Durata cursurilor e de 5 săptămîni. Cerinţe minime obligatorii pentru audienţii cursului: - studii superioare sau medii de specialitate; - cunoaşterea şi utilizarea calculatorului. Solicitanţii vor prezenta următoarele documente: - copia buletinului de identitate; - copia diplomei de studii;  - cererea de înscriere la cursuri.

Licenţa Seria A MMII nr. 029564 Adresa: mun. Chişinău, str. Petricani, 21/3 Tel/fax: 022 43 29 19, 022 31 23 41 52


53


Revista_Vama_2011_3(21)