Timpolis 2144

cyan

magenta

yellow

black Anul XXIV Nr. 2144 2 - 5 aprilie 2015 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Parlamentul, falsã instanþã de judecatã melania.cincea@timpolis.ro

A

tâta timp cât la CCR nu este atacat însuºi modul în care imunitatea unui parlamentar este protejatã în alte situaþii decât cele prevãzute de Constituþie, înseamnã cã va fi toleratã oficial o falsã instanþã de judecatã. al de indignare ºi critici interne, proteste în stradã ºi reacþii internaþionale dure, dupã ce Senatul a refuzat cererea de reþinere ºi arestare a senatorului PSD Dan ªova. ªi, sub aceastã presiune publicã, o reacþie a CMS, care îºi exprimã „îngrijorarea faþã de recentele situaþii apãrute în Parlament”, ºi douã sesizãri la adresa CCR, una din partea Preºedinþiei ºi una din partea PNL. Aceste luãri de poziþie la CCR vizeazã, însã, modul în care s-a votat în cazul Dan ªova. Or, problema stringentã în contextul a ceea ce numim abuz de imunitate, este protejarea imunitãþii unui parlamentar în alte situaþii decât cele prevãzute de Constituþie, adicã protejarea prin încãlcarea principiului separaþiei puterilor în stat.

Sunt ani de zile de când în Parlament se face troc ºi bâlci cu prevederile constituþionale. Ani de zile de când se invocã ºi se recurge la protejarea imunitãþii unui parlamentar în alte situaþii decât cele prevãzute de Constituþie. Sub pretextul imunitãþii, aleºii au ajuns sã analizeze ºi sã dezbatã legalitatea unor cauze penale, transformând Parlamentul din for legislativ în for judiciar. eºi la art. 72, privind imunitatea parlamentarã, Constituþia spune inechivoc cã “Deputaþii ºi senatorii pot fi urmãriþi ºi trimiºi în judecatã penalã pentru fapte care nu au legãturã cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”, existã o prevedere, în acelaºi art. 72, care lasã loc interpretãrii ºi, dupã cum s-a vãzut, extinderii imunitãþii în afara cadrului constituþional, ºi care spune cã deputaþii ºi senatorii „nu pot fi percheziþionaþi, reþinuþi sau arestaþi fãrã încuviinþarea Camerei din care fac parte, dupã ascultarea lor.” ªi, s-a dovedit, parlamentarii s-au opus, nu o datã, arestãrii unui coleg de-al lor, deºi acesta era suspectat de acte de corupþie, nu de fapte ce þineau de declaraþiile lui politice. i mai e un aspect controversat în contextul acestor discuþii: extinderea, neprevãzutã în Constituþie, a imunitãþii în cazul miniºtrilor, foºti sau actuali, ajunºi parlamentari. Iar aici lucrurile se complicã mai mult, refuzul Parlamentului de a aviza solicitarea Justiþiei blocând continuarea anchetei, aºa cum, recent, s-a întâmplat în cazul senatorului PNL Varujan Vosganian ºi al deputatului UDMR Borbely Laszlo. eºi în Constituþie nu se spune cã Parlamentul, printr-una din Camerele sale, este cel care judecã, nici cã are rãspunderea începerii urmãririi penale, nici cã trebuie sã ancheteze o faptã aflatã în atenþia procurorilor, majoritatea îºi permit sã ignore Legea fundamentalã ºi sã abuzeze de imunitate. Toate scandalurile din Parlament, din ultimii ani, care au avut în centrul lor sintagma „imunitate parlamentarã”, au vizat anchete penale privind fapte de corupþie, pentru care nu existã imunitate. devenit o cutumã ca parlamentarii sã se opunã – atunci când interesul vreunui partid, al unui grup, al unui lider politic o cere – ºi începerii urmãririi penale, ºi arestãrii în cauze care nu au legãturã cu votul sau cu opiniile politice exprimate. ªi chiar sã acþioneze diferit, în funcþie de persoana vizatã. ªi o fac pentru cã nimeni, în momentul de faþã, nu îi poate sancþiona pentru acest derapaj. Nici mãcar de electorat nu pot fi sancþionaþi, pentru cã se ascund sub votul secret. ituaþia se va perpetua atâta timp cât la CCR nu este atacat însuºi modul în care imunitatea unui parlamentar este protejatã în alte situaþii decât cele prevãzute de Constituþie, cât nu este atacatã aceastã falsã instanþã de judecatã în care s-a erijat Parlamentul. Care, acum, încearcã sã-ºi întãreascã superimunitatea, recurgând la prevederi – declarate o datã neconstituþionale, în 2013 – care sã îngreuneze arestarea preventivã a parlamentarilor.

V

un reper al cetãþii

Dubla mãsurã, acuzatã de Primãrie în cazul banilor pentru fosta Poli l Curtea de Conturi ar sancþiona

ceva ce aprobase anterior, acuzã actuala conducere a Municipalitãþii

Timiºul deþine recordul la nivel naþional pentru cele mai mari costuri suplimentare legate de închiderea fostelor gropi de gunoi. Aceastã concluzie reiese dintr-un raport al Curþii de Conturi publicat zilele trecute. Costurile suplimentare mari nu sunt însã finale, pentru cã mai sunt douã gropi de gunoi care trebuie închise pânã la sfârºitul anului. pag.3

„Vânãtoare” de soia modificatã genetic, în Timiº Cum soia se regãseºte în compoziþia multor produse alimentare cumpãrate mai ales în perioada postului Paºtelui, unii producãtori au renunþat sã mai specifice pe ambalaj dacã e sau nu vorba despre plante modificate genetic. Specialiºtii spun cã lucrurile sunt relative, pentru cã se bãnuieºte cã s-a început sã se cultive din nou soia modificatã genetic pe suprafeþe mari, Timiºul fiind unul dintre judeþele vizate. pag.5

Circulaþia feroviarã, reluatã în Timiº doar parþial

D

Sistarea circulaþiei trenurilor Regiotrans pe traseele din Timiº a creat probleme. În vreme ce CFR Cãlãtori a anunþat cã poate asuma acoperirea transportului pe o singurã rutã, în judeþ au apãrut rapid transportatorii neautorizaþi care, în plus, practicã preþuri de speculã. Regiotrans anunþã, acum, cã reia transportul, dar numai pe câteva rute.

ª

pag.7

Mai multe adopþii în Timiº, mai puþine cazuri de abandon

D

În Timiº, numãrul de copii adoptaþi pe plan intern rãmâne scãzut în raport cu minorii aflaþi în centre de plasament sau daþi în grija asistenþilor maternali. Totuºi, un aspect îmbucurãtor este faptul cã numãrul adopþiilor interne este în creºtere, iar numãrul cazurilor de abandon, în scãdere.

A

S

Cinci milioane de lei, deviz suplimentar pentru închiderea gropilor de gunoi din Timiº

pag.12

Un prim pas cãtre modificarea legii malpraxisului Primãria acuzã Curtea de Conturi cã abia acum vede nereguli în finanþarea Poli, deºi nu avusese obiecþii în timpul fostei administraþii Furtunoasa perioadã când omul de afaceri Marian Iancu, aflat acum la închisoare, era la cârma fostei echipe Poli va mai avea probabil ecouri ani buni prin instanþele ºi administraþie localã. Din cauza datoriilor rãmase în urma fostei echipe ºi a societãþii finanþatoare, dar ºi din cauza complicatei relaþii de finanþare dintre

administraþia localã ºi clubul timiºorean. În momentul de faþã, Primãria acuzã Curtea de Conturi cã abia acum considerã cã nu este în regulã modul prin care bani publici au ajuns la fosta Poli, deºi nu avusese obiecþii pe aceastã temã în timpul fostei administraþii Ciuhandu. pag. 4

O iniþiativã vizând modificarea ºi completarea Legii 95/2006, privind reforma în domeniul sãnãtãþii, a trecut de Senat, urmând sã fie supusã votului Camerei Deputaþilor. Iniþiatorul acestui proiect legislativ apreciazã cã adoptarea modificãrilor propuse ar aduce o necesarã corijare unor prevederi aberante ale legii malpraxisului, pe care o considerã o formã de haiducie modernã, pusã la cale de Ministerul Sãnãtãþii ºi companiile de asigurãri, în scopul de a-i spolia de bani atât pe medici, cât ºi pe pacienþi. pag.14

2

social

2 - 5 aprilie 2015

Despãgubirile de la ANRP, aºteptate cu anii Un scandal despre falsele prioritãþi pe baza cãrora s-au acordat preferenþial drepturi de despãgubiri la nivelul Autoritãþii Naþionale pentru Restituirea Proprietãþilor, pe listã numãrându-se ºi diverse boli, izbucnea, recent, la nivel naþional. Poate acesta e un motiv pentru care, în Timiº, persoane îndreptãþite la despãgubiri aºteaptã de ani buni sã fie puse în drepturi, fiind nevoie de intervenþia Avocatului Poporului, pentru ca ANRP sã-ºi îndeplineascã obligaþiile legale. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Prioritãþi originale În urmã cu câteva sãptãmâni, Corpul de Control al Guvernului fãcea publice date despre verificãrile derulate la ANRP, unde s-a descoperit cã au fost soluþionate cu prioritate cazuri de paranoia sau lombosciaticã, tratate drept „excepþionale”. Printre aceste cazuri soluþionate cu prioritate se mai numãrã ºi tulburare depresivã recurentã, obezitate, psoriazis, dislipidemie colecist sau chiar colon iritabil ºi hemoroizi.

Raportul de control arãta cã noþiunea de „cazuri excepþionale, temeinic motivate” nu a fost definitã de cãtre Comisia Centralã pentru Stabilirea Despãgubirilor ºi cã unele dintre cele mai mari sume pe care le-au primit cesionarii de drepturi la mãsuri reparatorii care au beneficiat de prevederile referitoare la soluþionarea cu prioritate

a dosarelor de despãgubire au fost de 108.932.000 lei într-un dosar, 48.084.350 de lei în trei dosare ºi 42.794.620 de lei, într-un dosar. În raportul de control se mai sublinia cã atribuirea ºi redistribuirea cãtre evaluatori a unor dosare de despãgubire s-a realizat fãrã respectarea criteriului ariei geografice. E un lucru certificat ºi în Timiº, unde sunt sute de cetãþeni îndreptãþiþi la despãgubiri pentru proprietãþile confiscate abuziv de cãtre regimul comunist, care aºteaptã, însã, de ani de zile sã fie puºi în drepturi, ignoraþi în favoarea celor cu „cazuri medicale excepþionale”.

Unii dintre ei s-au adresat Biroului Teritorial Timiºoara al Avocatului Poporului. „Am avut mai multe dosare de acest gen pe parcursul anului trecut. În majoritatea cazurilor ni se aducea la cunoºtinþã cã se tergiverseazã foarte mult acest proces de acordare de despãgubiri ºi cã nu se trimit rãspunsuri la solicitãrile de informaþii trimise la ANRP. Astfel, oamenii au trimis solicitãri de informaþii pentru a afla mãcar care este stadiul dosarului lor ºi nu au primit niciun rãspuns. În aceste cazuri am intervenit noi, ºi am reuºit sã aflãm care e situaþia acestor dosare. Într-un dosar am reuºit chiar sã obþinem un

titlu de platã pentru despãgubiri”, ne-a declarat Roxana Marcu, expert coordonator în cadrul Biroului Teritorial al Avocatului Poporului Timiºoara.

Despãgubiri în 2014 pentru drepturi stabilite în 2011 Într-un astfel de dosar, soluþionat anul trecut de Avocatul Poporului Timiºoara, s-a sesizat cã pentru o decizie a Comisiei Centrale pentru Despãgubiri din 26 mai 2011 nu se acordase pânã în 2014 despãgubiri ºi

nici informaþii referitoare la stadiul în care se aflã dosarul.

Astfel, deºi în data de 28 noiembrie 2011, la sediul ANRP a fost completatã cererea de opþiune pentru plata despãgubirilor în sumã de 933.833 de lei, în acþiuni emise de Fondul Proprietatea, dupã aceea nu s-a mai întâmplat nimic ºi, având în vedere epuizarea acþiunilor disponibile deþinute de Statul român prin conversia titlurilor de despãgubire în acþiuni la Fondul Proprietatea ºi ulterior apariþiei Legii nr.

165/2013 privind mãsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în naturã sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, timiºeanul care avea dreptul la despãgubiri a fãcut în 2013 un memoriu cãtre A.N.R.P., solicitând emiterea unui titlu de platã, la care nu a primit rãspuns. În urma intervenþiilor Avocatului Poporului, anul trecut, ANRP a emis titlul de platã, urmând ca plata sã se efectueze de cãtre Ministerul Finanþelor Publice, în cinci tranºe anuale egale.

Sunt însã zeci de cazuri similare în Timiº, fãrã false prioritãþi medicale, care aºteaptã la fel, de ani de zile, un rãspuns de la ANRP. ªi dacã unii au avut inspiraþia sã se adreseze Avocatului Poporului, alþii pot avea ideea sã se adreseze direct Curþii Europene a Drepturilor Omului, care de-a lungul ultimilor ani a obligat statul român la despãgubiri usturãtoare din cauza greºelilor, nepãsãrii sau relei intenþii a unor funcþionari publici.

Scriptic, agriculturã intensivã la Timiºoara l 359 de certificate de producãtor eliberate de Primãrie De-a lungul ultimilor ani s-a discutat nu o datã despre sistemul problematic în care se elibereazã certificatele de producãtor, organele emitente, respectiv Primãriile, neavând, în general, nici oameni suficienþi ºi pregãtiþi pentru aºa ceva, nici resursele pentru a verifica sinceritatea celor care cer astfel de documente ºi pe care îi regãsim ulterior prin pieþe, cu marfã de import. Exemplele nu trebuie cãutate prea departe în judeþ. ªi la Timiºoara, judecând dupã numãrul de certificate de producãtor eliberate – peste 350 – s-ar putea crede cã se face agriculturã intensivã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Lanul dintre blocuri

O problemã veche nerezolvatã Marea problemã localã legatã de aceste certificate eliberate de Primãrii este cea a biºniþarilor cu „acte în regulã”. Pieþele agroalimentare din Timiº continuã sã fie dominate de aceºti intermediari care, cu marfã de

de 25 de ani un reper al cetãþii

import, au eliminat treptat accesul la spaþii de vânzare al micilor producãtori. ªi în acest fel, astãzi, timiºenii îºi fac cumpãrãturi în pieþe cu preþuri unde peste 80% din marfã este de import.

Acest gen de afaceri ºi acapararea pieþelor agroalimentare de cãtre importatori ºi intermediari nu ar fi posibilã dacã autoritãþile ar face un control eficient al modului în care sunt eliberate ºi utilizate certificatele de producãtor, în baza cãrora mulþi comercianþi vând, de exemplu, “piersici de Periam” care, de fapt, sunt aduse din Serbia sau Turcia. În urmã cu câþiva ani, spun reprezentanþii Direcþiei Agricole Judeþene, exista la nivelul Direcþiei Agricole o comisie mixtã de control, formatã din reprezentanþi ai Poliþiei, ai Jandarmeriei, ai Finanþelor, care fãcea periodic acþiuni de control ce vizau certificatele de producãtor. Însã respectiva structurã a fost desfiinþatã. În mod normal, specialiºtii Primãriei care emit aceste certificate ar trebui sã verifice sinceritatea celor care susþin cã au cultivate anumite suprafeþe cu legume ºi fructe ºi cer certificate de producãtor pentru a le vinde pe piaþã. E greu de spus însã în ce mãsurã se realizeazã aceste controale. „Noi nu mai avem competenþe de control, care rãmân la primãrii. S-a mers ºi pe ideea, ºi prin noile reglementãri, de a se diversifica aceste atribuþii de

Foto TIMPOLIS

Judecând dupã felul în care dezvoltatorii de proiecte imobiliare s-au bãtut în ultimii ani pentru aproape fiecare parcelã de pãmânt disponibilã în municipiu, este cam greu de crezut cã la Timiºoara se mai gãseºte pãmânt ºi pentru agriculturã intensivã. Evidenþele Primãriei Timiºoara confirmã, totuºi, aceastã ipotezã stranie. Anul trecut Primãria Timiºoara a eliberat sau reînnoit 359 de certificate de producãtor, numãrul acestora fiind în creºtere, în raport cu 2013.

„În baza cererilor formulate de cãtre persoane fizice, în urma verificãrilor efectuate la gospodãriile populaþiei ºi în urma întocmirii proceselor verbale de constatare, în anul 2014 s-au eliberat 170 de certificate de producãtor (în anul 2013, 128 certificate) ºi sau aplicat vize trimestriale în 189 de cazuri (în anul 2013, în 194 de cazuri).

Comparativ cu anul 2013, modificarea numãrului cererilor depuse în anul 2014 pentru eliberarea certificatelor de producãtor sau pentru acordarea vizelor trimestriale este nesemnificativã, numãrul de certificate de producãtor eliberate a crescut, iar numãrul de vize trimestriale aplicate a rãmas aproximativ acelaºi”, comunicã reprezentanþii Primãriei.

Dincolo de faptul cã e greu de imaginat unde sunt terenurile necesare pentru certificarea a sute de producãtori, este ciudat faptul cã numãrul posesorilor de certificate este în creºtere, ceea ce înseamnã cã s-au identificat noi parcele propice pentru cultivare.

Scriptic, în Timiºoara sunt 359 de certificate de producãtor.

Rãmâne de vãzut câte sunt reale. control, care sã fie preluate de camerele agricole, respectiv asociaþiile de producãtori. Poate cã aºa s-ar rezolva mãcar parþial problema. Nu înþeleg de ce nu s-au mai fãcut acele controale cu echipe mixte, care se organizau prin

2006 – 2007 ºi la care participau reprezentanþi de la o serie de instituþii cu competenþe directe în acest domeniu, inclusiv Direcþiile Agricole”, spune inginerul agronom Viorel Solomie, de la Direcþia Agricolã Timiº.

eveniment

2 - 5 aprilie 2015

3

Peste 16 milioane de lei cheltuiþi, în 2014, pe spaþiile verzi din Timiºoara Obiceiul de a se cheltui sume foarte mari pe amenajarea spaþiilor verzi continuã la Timiºoara. Primãria a contabilizat sumele alocate în aceastã direcþie pe anul trecut ºi a ajuns la un deviz impresionant: 16 milioane de lei. O problemã rãmâne însã nerezolvatã: cea a registrului spaþiilor verzi, document necesar pentru ca Municipalitatea sã ºtie exact câþi bani trebuie cheltuiþi ºi pe ce. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Conform devizului fãcut de Direcþia de Mediu a Primãriei, anul trecut s-au cheltuit pe spaþiile verzi ale Timiºoarei suma deloc modestã de 16.185.499,28 de lei. Este mai bine totuºi ca în 2013, când pe acelaºi tip de lucrãri, Primãria cheltuise peste 17 milioane de lei.

Reprezentanþii Direcþiei de Mediu spun, însã, cã ºtiu „la bulb de lalea” pe ce s-au dat aceºti bani. În acest sens, se menþioneazã cã s-au plantat pe zonele verzi ºi s-au repartizat la asociaþiile de proprietari 2.028 de arbori, precum ºi 91.517 arbuºti (arbuºti foioºi ºi rãºinoºi, gard viu ºi trandafiri). Tot de aceiaºi bani Primãria spune cã a plantat 174.833 de flori anuale, 172.103 flori bienale ºi 16.000 de bulbi de lalele în Grãdina Botanicã, în Parcurile Scudier, Cetãþii, Alpinet, în Pieþele Victoriei, Traian, Hunedoara, la Ceasul floral, pe bulevardul Take Ionescu, în zona Antenei, pe calea Divizia 9 Cavalerie, în zonele Medicinã sau Capitol, ºi 2.627 de muºcate pe suporþi metalici în Piaþa Traian, zona Muzeului Banatului, Cen-

Foto TIMPOLIS

17.000 de lalele ºi 2.627 de muºcate

trul Civic, Piaþa Mocioni ºi Piaþa 700.

Tot în cele 16 milioane de lei intrã gazonatul pe o suprafaþã de 1.415,73 ari, în zonele bulevardul Sudului, Steaua, Take Ionescu, Simion Bãrnuþiu, cositul manual ºi mecanic, pe 158.579 ari, în parcuri, scuaruri ºi pe aliniamentele stradale, tunsul ornamental de garduri vii ºi aliniamente în suprafaþã totalã de 754,22 de ari ºi 1.999 de figuri izolate, tãieri de corecþie la 5.847 arbori ºi arbuºti, s-au tãierea a 914 arbori bolnavi, uscaþi, periculoºi sau rãsãriþi spontan, precum ºi extragerea a 277 de cioate.

A fost contabilizatã ºi întreþinerea, curãþenia, golitul coºuri din parcuri, scuaruri ºi zone verzi – operaþiune deficitarã în momentul de faþã, din cauza „sincopelor” legate de contract. Astfel, se menþioneazã cã s-au mãturat alei în

parcuri ºi scuaruri pe o suprafaþã însumatã de 44.394,23 de ari, s-a împrãºtiat material antiderapant pe o suprafaþã de 123,98 ari, s-au curãþat 15.325,15 ari de zãpadã, s-a înlãturat zãpada de pe o lungime totalã de 265 de metri de garduri vii, s-au confecþionat, reparat ºi montat 17 coºuri în parcul Pãdurice Giroc, Parc Karlsruhe, Piaþa Romanilor, Parcul Catedralei, Parcul Justiþiei, Grãdina Botanicã, Muzeu ºi s-au reparat ºi amplasat 22 bãnci Parcul Justiþiei, Grãdina Botanicã, Muzeu ºi douã pergole în Parcul Central ºi Grãdina Botanicã. Ca de obicei, ºi locurile de joacã au generat goluri în bugetele Primãriei, menþionându-se în acest sens cã „s-au executat lucrãri de reparaþii, planificate ºi neplanificate, ca urmare a vandalizãrilor, furturilor sau sesizãrilor cetãþenilor, inclusiv întreþinere

la aproximativ 45 locuri de joacã”.

Registrul spaþiilor verzi,tot în proiect Marea problemã legatã de lucrãrile la spaþiile verzi din Timiºoara continuã sã fie însã lipsa Registrului spaþiilor vezi – document pe care Municipalitatea promite cã îl realizeazã de ani buni. Auditorii publici ai Curþii de Conturi au depistat la controalele din ultimii ani numeroase nereguli legate de amenajarea spaþiilor verzi, care au culminat cu constatarea cã Primãria Timiºoara a plãtit în urmã cu câþiva ani de douã ori aceleaºi lucrãri realizate la Parcul Copiilor – o datã, deþinuþilor Penitenciarului Timiºoara ºi încã o datã, unor firme care ºi-au revendicat acele lucrãri, deºi nu le prestaserã. Curtea de Conturi menþiona cã s-au

consumat în mod nejustificat resurse financiare publice în sumã de peste 642.000 de lei, pe toatã durata contractului de execuþie a investiþiei din Parcul Copiilor. Auditorii au ajuns la concluzia cã Primãria a dat aceºti bani nejustificat pentru cã nu are o evidenþã clarã a spaþiilor verzi din oraº. Oficialii acestei instituþii spun cã autoritãþile publice locale nu au realizat Registrul local al spaþiilor verzi ºi nici nu l-au actualizat ori de câte ori intervin modificãri în structura terenurilor definite ca spaþii verzi ºi a celor degradate, posibil a fi reabilitate ca spaþii verzi, deºi legea obligã la acest lucru. Ca atare, Curtea de Conturi a solicitat remãsurarea cu exactitate a tuturor spaþiilor verzi, actualizarea Cadastrului Verde, realizarea Registrului spaþiilor verzi, care sã conþinã identificarea exactã a fiecãrei parcele verzi, stabilirea exactã a vegetaþiei existente ºi evaluarea acesteia. Ceea ce, mai spune Curtea de Conturi, ar permite ºi realizarea unei inventarieri reale a zonelor cu vegetaþie din Timiºoara, ce trebuie întreþinute. Aceastã aplicaþie ar fi trebuit realizatã de multã vreme de cãtre Direcþia de Mediu, þinând cont de faptul cã Municipalitatea a cheltuit sume considerabile, în ultimii ani, pe tot felul de aplicaþii informatice.

“Din pãcate, nu s-a reuºit sã finalizeze încã nimic în acest sens. ªtiu cã în urmã cu câteva sãptãmâni am fãcut o solicitare de date concrete legate de spaþii verzi, pentru un referat la proiectul legat de amenajarea de grãdini urbane. Era relevant, în acest sens, sã vedem procentul de spaþii verzi din municipiu, însã nu am reuºit sã obþinem nicio informaþie concretã”, ne-a declarat consilierul local PNL (fost PDL) ªtefan Constantin Sandu.

Cinci milioane de lei, deviz suplimentar pentru închiderea gropilor de gunoi din Timiº Timiºul deþine recordul la nivel naþional pentru cele mai mari costuri suplimentare legate de închiderea fostelor gropi de gunoi. Aceastã concluzie reiese dintr-un raport al Curþii de Conturi publicat zilele trecute.

Costurile suplimentare mari nu sunt însã finale, pentru cã mai sunt douã gropi de gunoi care trebuie închise pânã la sfârºitul anului. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Bugete depãºite Cu toþi banii europeni investiþi în proiectul „Sistem integrat de gestionare a deºeurilor”, din care face parte construirea deponeului de la Ghizela, în Timiº bugetele procesului de închidere a fostelor gropi de gunoi orãºeneºti au depãºit cu mult estimãrile iniþiale. Aceasta este concluzia raportorilor financiari ai Curþii de Conturi, care au fãcut public zilele trecute un raport legat de procesul de ecologizare ºi închidere a fostelor locaþii în care se depuneau deºeuri municipale.

Conform auditorilor, în urma mãsurãtorilor efectuate, au fost constata-

te cantitãþi suplimentare mari de deºeuri pe contractul de lucrãri din 2013, „Închidere depozite neconforme de deºeuri urbane Parþa, Lugoj, Jimbolia, Sânnicolau Mare, Buziaº, Fãget ºi construire drumuri de acces”, derulat în cadrul proiectului „Sistem Integrat de Management al Deºeurilor în judeþul Timiº”. Ceea ce înseamnã cã documentaþia iniþialã pe care s-a bazat acest proiect ºi estimarea de buget au fost, pe acest segment cel puþin, paralele cu realitatea.

Pe acest contract lucrãrile au demarat în martie 2013, însã nu s-au putut finaliza la toate cele ºase obiective în termenul contractual, “ca urmare a cantitãþilor suplimentare de deºeuri care trebuiau relocate ºi care au influenþã asupra tuturor categoriilor de lucrãri prevãzute în listele de cantitãþi”.

Valoarea lucrãrilor necesare pentru relocarea ºi compactarea, respectiv acoperirea cantitãþilor suplimentare de deºeuri înregistrate faþã de cele menþionate în Documentaþia de atribuire a contractului iniþial este de 5.638.971,66 de lei, adicã cu mult peste un milion de euro.

De aceea s-a suplimentat valoarea contractului cu suma respectivã ºi s-a

prelungit durata acestuia cu 12 luni.

“Mai sunt de închis gropile de gunoi de la Fãget ºi Lugoj, pentru care s-a reuºit sã se realizeze aceastã prelungire. În mod normal, aceste douã gropi trebuie închise pânã la sfârºitul acestui an. ªi, din informaþiile mele, se lucreazã, astfel încât termenele convenite sã fie respectate”, spune Mariana Lorinczi, ºeful Comisariatului Judeþean de Mediu Timiº..

Nepotriviri în „tabloul general” Aceste suplimentãri de bugete nu sunt însã singurele probleme legate de aceste proiect mamut de „Sistem Integrat de Management al Deºeurilor”, prin care se urmãrea protejarea sãnãtãþii populaþiei ºi a mediului prin îmbunãtãþirea colectãrii ºi depozitãrii deºeurilor ºi prin implementarea de mãsuri de închidere ºi reabilitare a depozitelor de gunoi neconforme. Valoarea totalã a proiectului este de 40.996.537 de euro, fãrã TVA, din care finanþarea nerambursabilã, din Fondul European de Dezvoltare Regionalã, este de 28.209.385 de euro.

Vãzut ca un proiect care sã cuprindã toate localitãþile ºi de care sã beneficieze toþi locuitorii Timiºului, Sistemul integrat de management al deºeurilor pare sã fi neglijat faptul cã, presate de închiderea gropilor de gunoi comunale, sub ameninþarea unor amenzi foarte mari date de Garda de Mediu, mai multe Primãrii ºi-au dezvoltat proiecte proprii de colectare, transport ºi depozitare a deºeurilor, proiecte care au beneficiat ºi de finanþãri europene ºi care nu se prea potrivesc în “tabloul” proiectului legat de Sistemul integrat de management al deºeurilor.

Un exemplu în acest sens este un proiect european de jumãtate de milion de euro, dezvoltat de comunele Gãvojdia, Nãdrag, ªtiuca ºi Criciova.

Cu ajutorul unei finanþãri Phare s-a înfiinþat o societate comercialã care sã se ocupe de gestionarea deºeurilor ºi care a fost dotatã cu autogunoierã compactoare ºi autoutilitarã de colectat ºi transportat deºeuri, containere de 1.100 de litri, europubele de 240 de litri ºi coºuri stradale de 50 de litri. Pubelele ºi coºurile stradale au fost împãrþite la fiecare comunã, iar deºeurile strânse de maºinile speciale din toate cele patru comune ºi din satele aparþi-

nãtoare erau depuse la Lugoj unde, chiar dacã s-a închis fosta locaþie a deponeului, era acceptatã deocamdatã, depozitarea lângã deponeu, într-o zonã special amenajatã.

Acest proiect dezvoltat de cele patru comune (pentru cofinanþarea cãruia Primãria Gãvojdia a trebuit sã apeleze ºi la un împrumut de 200.000 de lei, pentru achitarea cotei parte) nu are un viitor cert, din prisma faptului cã nu se prea potriveºte cu planurile Sistemului judeþean integrat de management al deºeurilor. ªi aceasta pentru cã, odatã cu deschiderea deponeului ecologic de la Ghizela, Primãriile partenere în proiect nu mai pot depune gunoiul la Lugoj – actuala locaþie de depozitare urmând a fi închisã –, trebuind sã aducã gunoaiele la deponeul de la Ghizela. Acest lucru genereazã cheltuieli suplimentare de transport ºi depozitare, prin taxele plãtite la deponeu. Astfel, pe lângã creºterea facturilor de salubrizare, plãtite în prezent de localnici, s-ar putea da peste cap bugetul iniþial al acestui proiect derulat din fonduri Phare, în situaþii de acest gen putânduse decide inclusiv rambursarea finanþãrii.

de 25 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

2 - 5 aprilie 2015

Dubla mãsurã, acuzatã de Primãrie în cazul banilor pentru fosta Poli l Curtea de Conturi ar sancþiona ceva ce aprobase anterior,

acuzã actuala conducere a Municipalitãþii Furtunoasa perioadã când omul de afaceri Marian Iancu, aflat acum la închisoare, era la cârma fostei echipe Poli va mai avea probabil ecouri ani buni prin instanþele ºi administraþie localã.

Din cauza datoriilor rãmase în urma fostei echipe ºi a societãþii finanþatoare, dar ºi din cauza complicatei relaþii de finanþare dintre administraþia localã ºi clubul timiºorean. În momentul de faþã, Primãria acuzã Curtea de Conturi cã abia acum considerã cã nu este în regulã modul prin care bani publici au ajuns la fosta Poli, deºi nu avusese obiecþii pe aceastã temã în timpul fostei administraþii Ciuhandu. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un proces cu mizã mare Ultimele constatãri ale Curþii de Conturi, legate de modul prin care Primãria Timiºoara a finanþat fosta echipã Poli Timiºoara ºi prejudiciile aferente constatate, fac încã din 2013 obiectul unui dosar care s-a perindat de la Curtea de Apel Timiºoara la Tribunalul Timiº ºi viceversa, Primãria contestând concluziile auditorilor financiari.

Pentru prezumtivele prejudicii constatate de Curtea de Conturi sunt destul de mari, Municipalitatea intenþioneazã cã contracteze o casã de avocaturã, deºi are un compartiment juri-

dic. “Este vorba despre acel raport al Curþii de Conturi referitor la perioada administraþiei precedente, perioada în care echipa de fotbal era cu Marian Iancu, cofinanþator. Am considerat cã este bine sã apelãm ºi la servicii juridice externe, având în vedere cã juriºtii Primãriei sunt încãrcaþi cu foarte multe procese ºi cã acest proces este unul foarte important. Vorbim despre instituþia Primãriei, eu, ca primar, nu sunt implicat, perioada care face

obiectul procesului este perioada anterioarã, când primar era domnul Gheorghe Ciuhandu”, spune primarul Nicolae Robu.

Nu toþi consilierii locali au fost de acord cu angajarea unei case de avocaturã, existând reprezentanþi ai Consiliului Local care au susþinut cã pe lângã banii legaþi de Poli, Curtea de Conturi va imputa ºi banii daþi avocatului.

Conducerea Primãriei are obiecþii

ºi legate de modul în care Curtea de Conturi s-a raportat la aceastã schemã de finanþare a echipei Poli de cãtre Primãrie, susþinând cã este vorba despre o dublã mãsurã, în controalele fãcute pe timpul celor douã administraþii. “Nu mi se pare corect ca dupã trei controale ale Curþii de Conturi, efectuate în acea perioadã, fãrã nicio obiecþie asupra legalitãþii implicãrii Municipalitãþii în finanþarea echipei de fotbal, dupã ce nicio hotãrâre de Consiliu Local din

Douã milioane de euro, de la Primãrie, în 2012, pentru finanþarea structurilor sportive

Litigiu reîntors la instanþa de la care a plecat

Foto TIMPOLIS

Acþiunea prin care Primãria contestã constatãrile Curþii de Conturi legate de finanþarea fostei echipe Poli, a fost înregistratã în prima fazã la Secþia Contencios Administrativ ºi Fiscal a Curþii de Apel Timiºoara, în mai 2013. În acelaºi an, aceastã instanþã a admis excepþia necompetenþei materiale a Curþii de Apel Timiºoara ºi a declinat competenþa de soluþionare a cererii în favoarea Tribunalului Timiº.

Unde, dupã un ºir de amânãri, acþiunea de contestare a Primãriei a fost respinsã. S-a fãcut însã apel, aºa cã acum litigiul sa reîntors la Curtea de Apel Timiºoara, având primul termen pe 4 aprilie. În parelel cu acest litigiu cu o mizã foarte mare, Primãria mai este implicatã, ca parte a masei credale în procesul de insolvenþã prin care se încearcã sã se recupereze ce se mai poate de la fosta societate patronatã de Marian Iancu. Masa credalã, adicã toþi cei care mai sperã sã recupereze banii datoraþi de fosta societate, este formatã din peste 40 de creditori.

Primii pe listã sunt, dupã cum era de aºteptat, Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Timiº,

care sperã sã recupereze datoriile rãmase cãtre bugetul de stat de fosta societate, Primãria Timiºoara, respectiv Direcþia Fiscalã a municipiului Timiºoara ºi Consiliul Judeþean Timiº, individual ºi prin Direcþia de Prestãri Servicii Timiº. Reprezentanþii Direcþiei de Prestãri de Servicii din subordinea administraþiei judeþene spun cã a rãmas neachitatã chiria pentru stadion pe o perioadã destul de

de 25 de ani un reper al cetãþii

lungã de timp. În cazul utilitãþilor, acestea intrau în sarcina Direcþiei de Prestãri Servicii, dupã care trebuia sã se recupereze banii de la echipã. O perioadã, s-a reuºit sã se recupereze aceºti bani, dupã care, „ca ºi ceilalþi creditori ai clubului, am fost trimiºi la plimbare”, spuneau reprezentanþii Direcþiei de Prestãri Servicii Timiº, din subordinea CJ Timiº. Într-unul dintre ultimele

acea perioadã nu a fost atacatã de ilegalitate de cãtre instituþia Prefectului, pare foarte ciudat sã vinã Curtea de Conturi, aceeaºi entitate care a fãcut controale ºi înainte, ºi sã aibã cu totul alt punct de vedere. Dacã la primul control s-ar fi fãcut o sesizare cã este ilegalã implicarea Municipalitãþii, Municipalitatea ar fi contestat, ar fi pierdut contestaþiile ºi ar fi perseverat în a finanþa, atunci nu aº fi avut astãzi aceastã poziþie”, afirmã primarul Timiºoarei, Nicolae Robu. Care îºi exprimã speranþa cã instanþele de judecatã vor stabili în final dacã a fost corect sau incorect.

Consilierul local PNL(fost PDL) Simion Moºiu afirmã cã problema þine de interpretarea legii ºi de statutul societãþii care a administrat fosta echipã Poli. “Acea societate care a administrat clubul era una pe acþiuni, ºi tot timpul s-a justificat alocarea de bani printr-un articol de lege care prevedea cã se poate acorda finanþare de la bugetul local doar societãþilor fãrã scop lucrativ. Or, acea societate pe acþiuni nu se încadra în aceastã categorie, putând realiza, teoretic, profit. Fiind acum vorba de sume mari, Primãria s-a gândit sã externalizeze reprezentarea în proces, în ideea cã o firmã de avocaturã serioasã ar fi mult mai interesantã sã obþinã câºtig de cauzã în acest proces”, mai spune Simion Moºiu.

Rãmâne de vãzut, în acest context, care va fi finalitatea controalelor ºi a litigiilor aferente ºi la Consiliul Judeþean Timiº, implicat în egalã mãsurã în finanþarea fostei echipe Poli Timiºoara.

comunicate transmise de fostul club Politehnica Timiºoara, se preciza cã existau datorii cãtre furnizori pentru activitãþile curente, în valoare de 582.000 de euro, datorii cuprinse în perimetrul de raportare sportiv pentru licenþiere de 3.300.000 de euro, datorii faþã de personalul clubului, antrenori ºi jucãtori, în valoarede877.000deeuro,ºidatorii faþã de bugetul de stat ºi bugetelelocalede1.300.000deeuro.

În urmã cu un an, în ultimul raport legat de gestionarea fondurilor publice la nivelul administraþiilor locale, Primãria Timiºoara era criticatã de Curtea de Conturi pentru modul în care a înþeles sã dea bani din bugetul local pentru finanþarea diverselor structuri sportive locale. Acel ultim raport publicat acoperea anul 2012 – pentru cã aºa obiºnuieºte Curtea de Conturi sã-ºi facã publice constatãrile, la intervale de peste un an de la momentul controlului. Aºa cã nu era foarte clar dacã aceste obiecþii se îndreaptã într-o mãsurã mai mare spre administraþia Ciuhandu sau spre administraþia Robu.

Din constatãrile inspectorilor reiese cã Primãria Timiºoara a dat douã milioane de euro pentru finanþarea structurilor sportive, fãrã sã ºtie cu

siguranþã dacã s-au întrunit toate condiþiile legale pentru realizarea respectivei finanþãri. „În anul 2012, un numãr de 37 de structuri sportive au beneficiat de fonduri bugetare în valoare de 8.521 mii lei, din care un numãr de ºase entitãþi au primit fonduri bugetare pentru susþinerea calendarului competiþional, ºi nu în toate cazurile au fost prezentate documente care sã ateste îndeplinirea criteriilor ºi condiþiilor de acces la fondurile publice pentru finanþarea proiectelor cluburilor sportive, criterii prevãzute în Anexa la Ordinul privind finanþarea nerambursabilã din fonduri publice a proiectelor cluburilor sportive de drept privat ºi ale asociaþiilor pe ramura de sport judeþene ºi ale municipiului Bucureºti”, se aratã în raportul Curþii de Conturi.

anchetã

2 - 5 aprilie 2015

5

„Vânãtoare” de soia modificatã genetic, în Timiº Consiliul European lasã state membre UE sã decidã cu privire la culturile modificate genetic

Cum soia se regãseºte în compoziþia multor produse alimentare cumpãrate mai ales în perioada postului Paºtelui, unii producãtori au renunþat sã mai specifice pe ambalaj dacã e sau nu vorba despre plante modificate genetic. Specialiºtii spun cã lucrurile sunt relative, pentru cã se bãnuieºte cã s-a început sã se cultive din nou soia modificatã genetic pe suprafeþe mari, Timiºul fiind unul dintre judeþele vizate. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Verificãri la toate culturile de soia din judeþ Conform Direcþiei Judeþene pentru Agriculturã Timiº, în acest an toþi cultivatorii de soia din judeþ vor fi verificaþi, pentru a se identifica eventuale loturi de plante modificate genetic. ªi asta pentru cã existã informaþii cã, ºi în vestul þãrii, anul trecut s-ar fi cultivat ilegal soia modificatã genetic.„Vom verifica toate culturile de soia din judeþ. ªi aceasta pentru cã s-a depistat la nivel naþional o cantitate destul de mare de soia modificatã genetic, existând bãnuieli cã ar exista suprafeþe mari cultivate. Timiºul se încadreazã printre judeþele unde trebuie fãcute verificãri, din acest punct de vedere.

Producãtorii sã ºtie cã se vor face verificãri extinse în acest an, ºi sã aibã grijã ce fel de material folosesc pentru însãmânþãri”, spune inginerul Viorel Solomie, de la Direcþia Judeþeanã pentru Agriculturã. Înainte de integrarea în UE, Timiºul se numãra printre judeþele unde erau cele mai mari culturi de soia modificatã genetic.

Dupã 2007, odatã cu instituirea unor interdicþii legate de cultivarea de soia modificatã genetic, activiºtii Greenpeace îºi exprimau îndoiala cã marii cultivatori de soia din Timiº au renunþat la culturile modificate genetic. Greenpeace publica, în 2007 ºi 2008, o listã a locaþiilor suspecte din România, unde existaserã, înainte de 2007, culturi de soia modificate genetic ºi unde se suspecta cã aceste practici ar putea continua . Timiºul era prezent pe acea listã cu peste 20 de locaþii, multe din jurul Timiºoarei, dar ºi din Sânnicolau Mare, Hodoni, Tomnatic, Livezile, Jebel, Becicherecu Mic, Sânpetru, Cãrpiniº, Variaº ºi Banloc. “În urma unor investigaþii realizate de echipa Greenpeace România, reiese faptul cã în România existã culturi de soia modificatã genetic, deºi acest lucru este interzis în Uniunea Europeanã, dar ºi în România, odatã cu aderarea þãrii noastre la Uniunea Europeanã în anul 2007”, preciza organizaþia Greenpeace, la sfârºitul anului trecut. Înainte de instituirea interdicþiei de cultivare de soia modificatã genetic, România cultiva 300.000 de hectare cu soia, producþia ajungând, în anii buni, la peste un milion de tone. Reprezentanþii Ministerului Agriculturii susþin însã cã în momentul de faþã, în România existã un paradox legat de soia modificatã genetic: deºi s-a instituit interdicþia culturilor de soia modificatã

Interesant, dar interdicþia este doar pentru soia modificatã genetic, nu ºi pentru porumb genetic, România face importuri masive de ºroturi de soia modificatã genetic din afara spaþiului comunitar, pe care le foloseºte în zootehnie.

Tocmai de aceea, þara noastrã a solicitat, în 2011, Comisiei Europene reluarea cultivãrii plantelor modificate genetic. Reprezentanþii Ministerului Agriculturii spun cã se utilizeazã termenul speculativ de organism modificat genetic, pentru a se induce o reacþie de teamã ºi respingere în rândul consumatorilor români. Aceasta deºi se importã masiv soia modificatã genetic din zone în care nu existã interdicþii de cultivare.

Anul trecut, de exemplu, în spaþiul european s-au importat 33 de milioane de tone de fãinã ºi ºrot de soia modificatã genetic, importurile fiind fãcute în principal din Argentina, Brazilia ºi SUA. Aceste produse din soia sunt considerate un supliment esenþial pentru hrana animalelor în toate fermele din spaþiul comunitar. În Timiº se folosesc anual între 30.000 ºi 40.000 de tone de ºrot de soia de import ºi probabil cã o bunã parte din aceastã cantitate este modificatã genetic. În zootehnie, în hrana animalelor se include o proporþie de aproximativ 10% soia (majoritatea de import, deci, modificatã genetic) pentru a asigura un conþinut adecvat de proteine, conform informaþiilor specialiºtilor Direcþiei Judeþene pentru Agriculturã. „Este anormalã situaþia din prezent, când România nu are voie sã cultive soia modificatã genetic, iar în multe þãri vest-europene, începând cu Germania, se foloseºte intensiv ºrot de soia de import, din America, provenit din culturi modificate genetic. În general, tot ce se aduce din strãinãtate este modificat genetic. Iar România nu poate cultiva, dar este piaþã de comercializare pentru ºroturile de soia modificate genetic ale altora. Cred cã este o

chestiune direcþionatã, intenþionatã.

Probabil nu existã interes ca agricultura României sã aibã încã o culturã profitabilã, pentru cã soia se poate cultiva doar în câteva þãri din Europa, printre care Italia ºi România”, considerã prof. univ. dr. Alexandru Moisuc, fost rector al Universitãþii de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã a Banatului.

Interdicþie la soia, undã verde la porumb Un alt aspect paradoxal este faptul cã, deºi existã interdicþie la cultivarea de soia modificatã genetic, în Timiº se cultivã de ani buni porumb modificat genetic, deºi este greu de spus care ar fi diferenþa. „Porumb modificat genetic s-a cultivat ºi anul trecut în Timiº. Este vorba de Monsanto, pentru care a existat autorizaþie pentru o culturã în zona Gãtaia”, confirmã Viorel Solomie. De altfel, singura plantã modificatã genetic, autorizatã pentru cultivare pe teritoriul UE, este acest porumb MON 810.

Din datele publicate de Ministerul Agriculturii, în România, în 2014, au fost autorizate pentru cultivare cu porumb modificat genetic peste 770 hectare, în judeþele Arad, Cãlãraºi, Neamþ ºi Timiº. Timiºul este însã campion, în zona Gãtaia ºi Denta existând anul trecut autorizaþie pentru cultivarea unei suprafeþe variabile, între 167 ºi 386 de hectare. Începând cu anul 2007, mai mulþi mari producãtori mondiali din industria agro-alimentarã, printre care Monsanto (SUA) ºi Pioneer Hi-Bred Seeds (SUA) au avut acceptul UE de a testa aproximativ 50 de soiuri de porumb ºi prune modificate genetic pe teritoriul României. Þara noastrã, cunoscutã la

nivel UE pentru poziþia sa de acceptare faþã de organismele modificate genetic dovedite a fi sigure pentru sãnãtatea oamenilor ºi animalelor, se aflã printre cele ºapte state membre ale UE care fãceau la nivelul anului trecut teste în teren deschis, alãturi de Belgia, Cehia, Danemarca, Ungaria, Irlanda, Olanda, Slovacia, Spania, Suedia ºi Marea Britanie. În acest an încã nu este clar ce plante modificate genetic se vor cultiva în Timiº, urmând sã se stabileascã natura lor ºi suprafeþele. Anul trecut, conform informaþiilor fãcute publice de Direcþia Judeþeanã pentru Agriculturã, porumbul recoltat din Timiº a intrat direct în siloz, nefiind folosit pentru alimentaþie umanã. Cu toate acestea, dacã aceste cantitãþi de porumb modificat genetic sunt folosite în zootehnie, se poate spune cã ajung indirect în alimentaþie, la fel ca în cazul cantitãþilor de soia modificatã genetic importatã în România ºi folositã pentru hrana animalelor.

Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului a fost notificatã încã din 2010 cu privire la introducerea deliberatã în mediu, pe perioada 2010 2014, a porumbului Bt11xGA21, modificat genetic pentru rezistenþã la atacul unor insecte lepidoptere ºi toleranþã la erbicide pe bazã de glifosat. În notificarea respectivã se specificã faptul cã testele în câmp se pot desfãºura pe 13 amplasamente diferite din România, între 2010 ºi 2014. Testarea acestui soi de porumb s-a putut efectua în Timiº, în cadrul Staþiunii de Cercetare ºi Dezvoltare Agricolã Lovrin ºi la Cãrpiniº, Grabaþ, Jimbolia, iar în Arad, la Peregu Mare, ªeitin ºi Nãdlac.

Potrivit respectivei notificãri, se puteau cultiva suprafeþe de pânã la 5.000 de metri pãtraþi pe fiecare dintre locaþiile selecþionate. Aceste autorizaþii vor fi, probabil, reînnoite în acest an.

Parlamentul European a adoptat, la începutul lunii martie, un act normativ care acordã þãrilor membre dreptul de a aproba sau de a interzice culturile de organisme modificate genetic pe teritoriul lor.

Normele adoptate vor da statelor membre libertatea de alegere: ele pot decide dacã vor ca pe teritoriul lor sã fie cultivate organisme modificate genetic sau, dimpotrivã, pot decide sã le interzicã. „Aceasta este în linie cu principiul subsidiaritãþii ºi respectã preferinþele cetãþenilor ºi fermierilor” a declarat ministrul leton al Agriculturii, Janis Duklavs.

Potrivit Consiliului European, noile norme permit ca atunci când este autorizatã o culturã modificatã genetic la nivel european, þãrile sã solicite ca teritoriul lor sã fie exclus.

La rândul lor, statele membre în care sunt cultivate plante modificate genetic trebuie sã aibã grijã pentru a evita contaminarea transfrontalierã în statele membre în care aceste culturi OMG sunt interzise.

Regulile UE privind cultivarea organismelor modificate genetic sunt printre cele mai stricte. Culturile sunt aprobate numai dupã o evaluare in detaliu a riscurilor. Evaluarea este realizatã de Autoritatea Europeanã pentru Siguranþa Alimentarã. Dupã autorizare, þãrile UE pot interzice individual cultivarea unui produs modificate genetic pe teritoriul lor.

Cu toate acestea, noile reguli vor permite statelor membre sã interzicã eventualele culturi modificate genetic din motive de protecþie a mediului, dar ºi din alte motive, cum ar fi cerinþele privind planificarea urbanã sau naþionalã, impactul socioeconomic, evitarea prezenþei involuntare a plantelor modificate genetic în alte produse ºi obiective ale politicii agricole.

Statele europene au atitudini diferite faþã de organismele modificate genetic, chiar dacã acestea sunt cultivate pe scarã largã în America ºi Asia. Dacã Marea Britanie este favorabilã acestora, multe alte state membre UE, inclusiv Franþa ºi Germania, se opun. În ultimii 14 ani, în Uniunea Europeanã doar patru OMG-uri au fost autorizate pentru culturã, însã doar unul singur mai este cultivat ºi în prezent, soiul de porumb dezvoltat de compania american Monsanto rezistent la insecte. ªi în cazul acestuia, unele þãri (Austria, Bulgaria, Grecia, Germania, Ungaria, Italia, Luxemburg ºi Polonia) au adoptat o clauzã de salvgardare pentru a interzice aceastã culturã pe teritoriile lor.

de 25 de ani un reper al cetãþii

6

actualitate

2 - 5 aprilie 2015

Foto Primria Timiºoara

Dupã ce ani de zile nu s-au putut face reparaþii, din cauza unui proiect european blocat

Gara de Nord din Timiºoara, reparatã din fonduri proprii Dupã ani de zile în care Gara de Nord din Timiºoara s-a degradat progresiv, din cauza unui proiect european blocat, recent au fost fãcute lucrãri de reparaþii. ligia.hutu@timpolis.ro

Finalizarea lucrãrilor de reparaþii din interior, preconizatã pentru iulie Lucrãrile demarate la Gara de Nord din Timiºoara sunt realizate în exclusivitate cu fonduri ale Regionalei

CFR. Purtãtorul de cuvânt al CFR, Oana Brânzan, spune cã lucrãrile sunt susþinute financiar exclusiv din fonduri proprii ale companiei ºi vizeazã efectuarea unor reparaþii la interiorul ºi la exteriorul clãdirii.

Valoarea totalã alocatã lucrãrilor este, mai spune Oana Brânzan, de 525.150 lei + TVA. Termenul de finalizare a lucrãrilor pentru faþada clãdirii – care implicã repararea ºi refacerea tencuielilor exterioare a faþadelor, la glafuri ºi spaleþi, înlocuirea pervazurilor ferestrelor, vopsirea tâmplãriei metalice ºi repararea placajelor din travertine ºi înlocuirea placajelor lipsã –

este luna mai. Pentru interior – lucrãri care vizeazã efectuarea de reparaþii la holul principal al caselor de bilete, refacerea zugrãvelii ºi tencuielii interioare a pereþilor, înlocuirea ºi executarea de reparaþii ale tâmplãriei metalice (uºi, ferestre, geamuri), vopsirea tâmplãriei metalice, repararea placajelor din travertine din holul care adãposteºte casele de bilete, zugrãveli interioare superioare lavabile ºi lucrãri de igenizare ale sãlii de aºteptare ºi de reparare a instalaþiilor sanitare ale clãdirii –, termenul limitã este iulie.

Oana Brânzan mai spune cã au fost executate ºi lucrãri la pasajul subteran

pietonal de acces la liniile de cale feratã.

Presiuni exercitate de conducerea Primãriei, prin Poliþia Localã Edilul Timiºoarei, Nicolae Robu, s-a referit public în repetate rânduri la starea de degradare a imobilului, despre care a apreciat cã este o ruºine pentru Timiºoara. Acesta a informat ºi cã, întrucât clãdirea nu aparþine Municipalitãþii, Primãria nu poate sprijini cu fonduri proprii lucrãrile care se impun. ªi, a mai

informat el, singura modalitate prin care Primãria poate interveni constã în exercitarea de presiune constantã asupra factorilor de decizie, în vederea unei mobilizãri a acestora în scopul de a întreprinde demersurile instituþionale necesare ºi pentru alocarea de resurse financiare care sã permitã efectuarea urgentã de lucrãri de reparaþii ºi igienizare a clãdirii. În acest sens, primarul a reiterat ºi faptul cã, în cursul anului 2014, în repetate rânduri, reprezentanþi ai Poliþiei Locale Timiºoara s-au deplasat la Gara de Nord ºi au aplicat sancþiuni, multe dintre acestea pentru nerespectarea condiþiilor elementare de igienã.

O ºansã de finanþare externã, pierdutã ra garantatã de cãtre România, reprezentatã de Ministerul Finanþelor Publice, viza efectuarea de lucrãri de modernizare a cinci mari staþii de cale feratã din þarã – Constanþa, Iaºi, Cluj, Timiºoara ºi Craiova –, precum ºi servicii legate de supervizarea lucrãrilor, care au fost atribuite de la Bucureºti.

Dacã în cazul celorlalte patru gãri din þarã lucrurile au fost puse în practicã întocmai, la Timiºoara lucrurile s-au împotmolit din cauza neînþelegerilor cu antreprenorii. Banii au rãmas la dispoziþia Statului român pânã la finalul lui 2013, când perioada de acordare a împrumutului a expirat. De atunci nu a mai fost întreprins, însã, niciun alt demers serios de identificare a unei surse de finanþare. În urma unei licitaþii internaþionale, în iunie 2005, între CNCFR ºi compania Poldmir Construction ltd Israel a fost încheiat un contract pentru realizarea proiectului “Modernizare activitãþi comerciale ºi reducere costuri de întreþinere în staþia de cale feratã Timiºoara”. Cu toate cã lucrãrile trebuiau finalizate pânã în 2007, contrac-

de 25 de ani un reper al cetãþii

tul pentru modernizarea gãrii a fost realizat în proporþie de doar 30%. Pentru cã firma constructoare nu s-a achitat de obligaþiile contractuale, Ministerul Transporturilor a reziliat contractul, în 2008. În plus, CFR a solicitat despãgubiri de patru milioane de euro.

Firma israelianã a acuzat reprezentanþii Ministerului Transporturilor cã nu ar fi fost lãsatã sã termine lucrãrile. În replicã, oficialii CFR au precizat cã materialele pe care compania antreprenoare ar fi trebuit sã le foloseascã nu erau conforme cu proiectul, pentru cã, la înlocuirea unor þevi, s-ar fi constatat cã s-a folosit un alt tip de material, sub care se afla altul mai vechi.

Pentru cã aºa fusese convenit în contractul iniþial ºi pentru cã aceasta fusese ºi opþiunea BERD care a asigurat finanþarea, litigiul a ajuns sã fie tranºat la Paris, la Curtea de Arbitraj Internaþional. Procedura a fost complicatã ºi a durat foarte mult timp, existând divergenþe legate de acceptarea unor experþi care sã fie agreaþi de ambele pãrþi, pentru efectuarea unei expertize legate de stadiul lucrãrilor. În

Foto TIMPOLIS

TIMPOLIS scria la finalul anului trecut cã lucrãrile de reparaþii demarate la Gara de Nord nu au nicio legãturã cu proiectul cu finanþare externã care ar fi trebuit sã se realizeze. Un proiect complex, pentru care finanþarea BERD a fost pierdutã.

Ministerul Transporturilor admitea, acum un an, cã finanþarea oferitã de Banca Europeanã de Reconstrucþie ºi Dezvoltare pentru modernizarea Gãrii de Nord Timiºoara a expirat ºi cã va trebui identificatã o nouã sursã de finanþare. Din cauza neseriozitãþii unor contractanþi, dar ºi din pricina contestaþiilor în serie, Statul român a pierdut aceastã oportunitate de finanþare, astfel încât, în acest moment, nu se ºtie când ºi de unde anume vor mai fi obþinuþi bani pentru modernizarea Gãrii. În plus, ºi autorizaþia de construcþie a expirat în 2013.

Banii pe care Statul român i-a pierdut s-au aflat la dispoziþia sa din 2003, când Compania Naþionalã de Cãi Ferate SA a contractat un credit extern în valoare de 24 de milioane de euro, de la BERD. Finanþarea, care e-

cele din urmã, în urma arbitrajului de la Paris, litigiul cu firma israelianã s-a încheiat, iar CFR a avut câºtig de cauzã. Ulterior, însã a apãrut un nou obstacol: un alt litigiu, cu societatea cu care s-a încheiat iniþial un contract de consultanþã referitor la reabilitare.

Respectiva societate, din Belgia, aleasã

de cãtre reprezentanþii Ministerului Transporturilor, nu a dorit sã renunþe la contractul de consultanþã încheiat în 2005. În aceste condiþii, în care litigiile legate de vechiul contract nu au fost soluþionate definitiv, lucrãrile de reabilitare nu au putut începe, prin desemnarea altor antreprenori.

actualitate

2 - 5 aprilie 2015

7

Circulaþia feroviarã, reluatã în Timiº doar parþial Sistarea circulaþiei trenurilor Regiotrans pe traseele din Timiº, începând cu jumãtatea lunii martie, a creat probleme multor oameni, nevoiþi sã îºi gãseascã alternative pentru transportul zilnic spre ºcoalã sau locul de muncã. În vreme ce CFR Cãlãtori a anunþat cã poate asuma acoperirea transportului pe o singurã rutã, în judeþ au apãrut rapid transportatorii neautorizaþi care, în plus, practicã preþuri de speculã. Regiotrans anunþã, acum, cã reia transportul, dar numai pe câteva rute. ligia.hutu@timpolis.ro

Circulaþie reluatã parþial Operatorul de transport Regiotrans a anunþat, luni, 30 martie, cã, începând cu 1 aprilie, reia circulaþia trenurilor pe o serie de rute pe care transportul fusese sistat, la jumãtatea lunii martie, ca urmare a unei adrese emise de Autoritatea de Siguranþã Feroviarã din România.

Adresã care fãcea referire la faptul cã, pânã la obþinerea unui nou certificat de siguranþã, operatorul Regiotrans nu mai poate efectua operaþiuni de transport. În 30 martie, însã, ASFR a emis un certificat de siguranþã în baza cãruia, începând cu 1 aprilie, Regiotrans poate relua circulaþia, însã doar pe o parte dintre rutele afectate. Astfel, circulaþia va fi reluatã pe rutele Timiºoara Nord - Reºiþa Nord, Timiºoara - Lovrin - Nerãu, Timiºoara Nord - Cruceni, Timiºoara Nord Lovrin - Cenad. În vreme ce, la nivel naþional, va fi reluatã circulaþia trenurilor pe rutele Braºov - Bucureºti Nord, Brad Ineu - Arad, Arad - Valcani, Alba Iulia Zlatna, Teiuº - Luduº - Bistriþa, Arad -

Nãdlac, Iaºi - Roman, Iaºi - Dorohoi, Braºov - Sf. Gheorghe - Bretcu, Praid Blaj ºi Iaºi - Hârlãu. „SC Regiotrans SRL continuã demersurile pentru includerea în certificatul de siguranþã a întregului material rulant, ceea ce va determina reluarea circulaþiei trenurilor ºi pe celelalte rute de circulaþie, în cursul lunii aprilie”, este menþionat în comunicatul transmis, luni, de Regiotrans.

Transport neautorizat, în regim privat, la preþuri de speculã Reluarea circulaþiei trenurilor pe rutele din Timiº soluþioneazã doar o parte din problemele cu care au fost nevoiþi sã se confrunte, în decursul celor aproape douã sãptãmâni, numeroºi elevi sau angajaþi care fãceau zilnic naveta pe rutele indicate. ªi aceasta în condiþiile în care, dupã ce CFR Cãlãtori a anunþat cã reuºeºte, cu resursele proprii, sã preia o singurã rutã rãmasã descoperitã prin sistarea circulaþiei trenurilor Regiotrans, Timiºoara Nord - Jimbolia, ne-a fost semnalat faptul cã numeroase persoane, erijate în „întreprinzãtori privaþi”, dar care nu beneficiazã nici de licenþe de transport ºi nici de alte documente necesare operatorilor de transport, au început sã opereze curse de cãlãtori pe diferite rute din judeþ, cu microbuze sau cu autoturisme proprietate personalã, la preþuri extrem de ridicate. „De la gara din Jimbolia ºi pânã în centru, în Comloºul Mare, mi-au cerut 10 lei. Stau la ieºirea din gara din Jimbolia ºi îi adunã pe toþi cei pe care îi ºtiu cã fac naveta mai departe”, spune o persoanã care face naveta pe ruta Timiºoara - Comloº.

O singurã soluþie alternativã a putut fi asumatã de cãtre CFR Timiºenii care depindeau de transportul feroviar, pe rutele CFR concesionate de operatorul privat Regiotrans, au fost puºi recent în faþa situaþiei de a se descurca pe cont propriu cu transportul, dupã sistarea, la jumãtatea lunii martie, a circulaþiei trenurilor de cãlãtori pe mai multe trasee din judeþ.

Transportul fusese suspendat, au transmis atunci reprezentanþii Regiotrans, fãrã a anunþa, însã, ºi o datã la care circulaþia trenurilor ar putea fi reluatã. „Vã informãm faptul cã, urmare adresei emisã de Autoritatea Feroviarã, Regiotrans este obligatã sã întrerupã activitatea de transport feroviar de cãlãtori, începând cu data de 17 martie 2015 ºi pânã la o datã pe care o vom comunica în timp util”, comunica sec societatea braºoveanã Regiotrans.

Reprezentanþii, ASFR au înºtiinþat, la rândul lor, cã au retras certificatul de siguranþã al operatorului de transport feroviar Regiotrans, având în vedere deficienþele constatate cu ocazia verificãrii cerinþelor de acordare a certificatului de siguranþã referitoare la efectuarea de servicii de transport feroviar prin utilizarea de vehicule care nu corespund din punct de vedere tehnic prevederilor legislative sau procedurilor din instrucþiunile de specialitate în vigoare. În completare, ASFR a avertizat ºi cã “Regiotrans îi este interzis sã efectueze operaþiuni de transport feroviar pe cãile ferate din România pânã la

obþinerea unui nou certificat de siguranþã, în urma eliminãrii neconformitãþilor constatate”.

Regiotrans nu a putut specifica data la care situaþia s-ar putea reglementa, menþionând doar faptul cã CFR va prelua, parþial ºi temporar, dupã un mers de tren propriu, traficul de cãlãtori pe câteva trasee ºi informând cãlãtorii cã “ abonamentele emise de Regiotrans pe secþiile de circulaþie sunt valabile ºi pot fi utilizate pentru cãlãtoria cu trenurile CFR Cãlãtori”. Nu a fost oferitã, însã, nicio informaþie despre ce se va întâmpla cu abonamentele de pe rutele care nu vor putea fi acoperite de cãtre CFR. “Ne cerem scuze pentru disconfortul creat ºi vã mulþumim pentru înþelegere”, îºi încheia anunþul Regiotrans.

Ca urmare a situaþiei create, CFR Cãlãtori a anunþat cã nu are resursele necesare pentru a introduce curse pe toate secþiile de circulaþie afectate ºi cã poate acoperi, cu doar patru trenuri, un singur traseu concesionat de Regiotrans, cel apreciat a fi cel mai solicitat ºi, deci, cel mai rentabil, Timiºoara Nord - Jimbolia.

Restul traseelor din judeþ concesionate de Regiotrans: Timiºoara Nord - Cruceni, Timiºoara Nord - Reºiþa, Timiºoara Nord - Nerãu, Timiºoara Nord - Cenad, Liebling - Giera, Timiºoara Nord - Radna, Timiºoara Nord - Ionel sau Buziaº - Berzovia au rãmas descoperite.

“Deocamdatã, noi, cu resursele noastre, nu putem acoperi decât, par-

þial, ruta Timiºoara Nord - Jimbolia.

Cu restul e greu de spus ce se va întâmpla. Pe trasee cum e cel spre Sânnicolau Mare – Cenad nu mai circulã în prezent niciun tren. Nu avem capacitatea sã ne redimensionãm pe un termen atât de scurt reþeaua noastrã”, a declarat, pentru Timpolis, directorul Regionalei CFR Timiºoara, Alexandru Simu.

Purtãtorul de cuvânt al CFR Cãlãtori, Alina Predescu, declara, la rândul sãu, cã, în funcþie de materialul rulant ºi de personalul disponibil, se va analiza dacã ºi pe care rute se mai poate relua circulaþia cu trenurile CFR Cãlãtori: “ Deocamdatã, atât putem asigura pe Timiº: Timiºoara Nord - Jimbolia. Ne cerem scuze pentru situaþia creatã”.

Timiºul a fost unul dintre judeþele cele mai afectate de situaþia din prezent, pentru cã aici existã un numãr mare de rute concesionate de operatorul Regiotrans, în comparaþie cu alte judeþe din vestul þãrii. De-a lungul timpului, avertizând cu privire la situaþiile de acest gen, sindicaliºtii din sistemul feroviar de stat au recomandat prudenþã în ceea ce priveºte concesionãrile. Cele mai recente discuþii pe aceastã temã au fost legate de ruta Cenad, sindicaliºtii opinând cã statul nu trebuia sã concesioneze acest traseu, în varianta în care se vorbeºte tot mai insistent despre posibilitatea refacerii podului feroviar de la Cenad, ºi reluarea traficului feroviar internaþional prin zonã.

de 25 de ani un reper al cetãþii

8

2 - 5 aprilie 2015

de 25 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

2 - 5 aprilie 2015

9

de 25 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

special

2 - 5 aprilie 2015

Timiºorenii, invitaþi sã se pronunþe în privinþa amenajãrii Pieþei Libertãþii Un sondaj menit sã identifice opþiunile timiºorenilor cu privire la conceptul de amenajare a Pieþei Libertãþii a fost demarat, virtual, de cãtre edilul Nicolae Robu. Acesta pledeazã pentru readucerea Pieþei Libertãþii la o formã cât mai apropiatã de forma sa iniþialã. ªi spune cã pieþe minerale pot fi regãsite în majoritatea marilor oraºe europene.

tã care ar fi urmat sã fie montatã pe strãzile cu flux pietonal ridicat cu plãci din granit, de dimensiuni mari, în scopul sporirii confortului la deplasare ºi asigurãrii unei mai mari trãinicii a lucrãrii. „Am cerut ca pe strãzile care vor fi alei de mare flux pietonal de promenadã – Lucian Blaga, Vasile Alecsandri, Eugeniu de Savoya ºi Florimund Mercy –, partea centralã sã nu fie pavatã cu piatrã cubicã cioplitã, cum s-a prevãzut iniþial, ci cu plãci de granit mari, cu suprafaþa cvasinetedã, alese astfel încât sã se asigure, pe de o parte, izul istoric, adecvat contextului arhitectural ºi aspectul frumos, iar pe de altã parte, comoditatea la mers – inclusiv pe tocuri! –, uzarea în limite rezonabile a încãlþãmintei ºi trãinicie lucrãrii”, precizeazã edilul.

Care adaugã ºi cã, din aceleaºi considerente, a solicitat ca piatra cubicã utilizatã la pavare sã aibã, pe faþa superioarã, un grad de asperitate diminuat, iar rosturile dintre pietre sã aibã dimensiuni care sã nu genereze disconfort la deplasarea pe jos: „Am cerut ca peste tot, piatra cubicã de pavaj, piatra cioplitã, sã aibã faþa de sus cu un grad de asperitate redus ºi formã suficient de regulatã, încât rosturile sã fie de

Nicolae Robu aduce în sprijinul opþiunilor sale referitoare la conceptul de amenajare a Pieþei Libertãþii ºi argumentul existenþei a numeroase pieþe minerale celebre, în mari oraºe europene, despre care apreciazã, inclusiv cu argumente de ordin emoþional, cã sunt locuri de manifestare plenarã a unor evenimente culturale: „Ne-ar ierta, oare, urmaºii noºtri – ºi noi înºine, ne-am ierta?! – dacã, în loc sã facem sã avem în chiar centrul oraºului, o piaþã precum peste 95% din pieþele celebre ale Europei, plinã de viaþã umanã, prin

excelenþã cultural-artisticã, cu reprezentaþii muzicale ale unor cvartete de coarde, grupuri de suflãtori, chitariºti etc. de la Facultatea de Muzicã a UVT, instalatã chiar alãturi, în Primãria Veche, de la Filarmonica Banatul, de la Casa de Culturã a Studenþilor, de la Casa Armatei, ºi ea chiar alãturi, etc., scenete de teatru, pantomimã, picturã, caricaturã, schimb de gardã militarã etc. etc., noi am crea o piaþã fãrã vlagã, de stat pe bancã la citit ziarul, la umbrã?! Nu sunt pentru aºa ceva, oare, parcurile, atât de numeroase, din fericire, în Timiºoara noastrã –unul din ele, Parcul Civic, la mai puþin de 100 de metri distanþã?!”.

Primarul le propune timiºorenilor, chiar dacã tardiv, cu puþin timp înainte de finalizarea lucrãrilor de amenajare a Pieþei Libertãþii, un sondaj, prin care le solicitã sã rãspundã unei set de întrebãri menit sã identifice opþiunea referitoare la conceptul de amenajare a Pieþei Libertãþii, percepþia acestora referitoare la aspectul estetic generat de alternanþa de cercuri concentrice de culoare cãrãmizie ºi gri – care a fãcut posibilã, din pricina unor similitudini cromatice, asocieri ale aspectului actual al Pieþei Libertãþii cu Piaþa Roºie moscovitã.

Edilul solicitã, totodatã, ºi opinia timiºorenilor referitoare la solicitãrile sale menite sã asigure un grad mai mare de confort la deplasare în zonele pietonale. ªi asigurã cã în zonele din oraº care nu sunt destinate desfãºurãrii unor evenimente, Municipalitatea va continua sã desfãºoare acþiuni de plantare de arbori: „În privinþa copacilor, aveþi încredere în mine cã voi umple oraºul de copaci – 3900 am plantat deja ºi alte mii vor urma! –, dar ei vor fi la locul potrivit pentru ei ºi nu acolo unde încurcã!”.

Nicolae Robu mai spune cã în Piaþa Libertãþii vor mai fi plantaþi, la finalizarea lucrãrilor, câþiva copaci, dar nu foarte mulþi ºi nu în zona centralã: „ªi faceþi un exerciþiu de imaginaþie, cum va arãta ea când toate clãdirile vor fi renovate ºi iluminate artistic ca ºi monumentul ºi când o mulþime de oameni o vor umple, ca artiºti, respectiv ca receptori de artã. Non stop!”.

a maghiarimii timiºorene, sã îndepãrteze Coloana Fidelitãþii din Piaþa Libertãþii. Nu s-a întâmplat asta, însã ºi navea cum sã se întâmple, câtã vreme tronul Imperiului a rãmas ocupat de longevivul împãrat Franz Joseph, tocmai cel care a dãruit acest monument Timiºoarei, în semn de recunoºtinþã pentru loialitatea faþã de el. Neputându-l muta, administraþia maghiarã – administraþie care, altfel, a fãcut o mulþime de lucruri excepþionale în Timiºoara în acei 51 de ani de existenþã a Imperiului Austro-Ungar –, pentru a mai diminua presiunea coetnicilor sãi, a recurs la mascarea monumentului, plantând în jurul sãu o mulþime de copaci ºi dându-i, astfel, o imagine total strãinã de cea avutã iniþial, de cea con-

ceputã de proiectantul ei!- ºi deturnând-o de la destinaþia iniþialã”, scrie

Nicolae Robu, prezentând, spre ilustrare, imagini de arhivã cu Piaþa Libertãþii.

Edilul Timiºoarei, Nicolae Robu, a iniþiat recent, pe contul sãu de socializare, un sondaj menit sã identifice opþiunile timiºorenilor în ceea ce priveºte amenajarea Pieþei Libertãþii.

Asta, în contextul în care au fost formulate, în repetate rânduri, nemulþumiri legate de aspectul actual al pieþei ºi de absenþa vegetaþiei din conceputul propus de cãtre arhitecþi.

Nicolae Robu le propune, acum, timiºorenilor o dezbatere legatã de oportunitatea amenajãrii Pieþei Libertãþii ca piaþã mineralã ºi le solicitã opinia referitoare la aspectul ºi calitatea pavajului.

Edilul apreciazã cã opiniile critice formulate la adresa opþiunilor sale de amenajare ar fi fost iniþiate de cãtre un grup de persoane care „se manifestã în orice împrejurare cu ostilitate la tot ce fac eu” ºi noteazã cã „ce simuleazã ei cã deplâng este cvasiabsenþa copacilor din aceastã piaþã”.

Nicolae Robu admite cã nu exclude cã, alãturi de ei, sunt nemulþumiþi ºi un numãr de cetãþeni de bunã credinþã, „care, fie sunt insuficient informaþi asupra istoriei acestei pieþe ºi, deopotrivã, asupra a ce se întâmplã acum cu ea, fie, pur ºi simplu, au o altã viziune asupra lucrurilor, iar eu nu pot decât sã-i respect ºi sã le respect ºi opinia diferitã de a mea”.

Foto Primria Timiºoara

„Sunt unii care se manifestã cu ostilitate la tot ce fac eu”

Un concept de amenajare asumat de fosta administraþie ºi susþinut de actuala În ceea ce priveºte forma actualã a Pieþei Libertãþii, conceputã în baza unui proiect al unei echipe de arhitecþi coordonatã de arhitectul ªerban Sturdza, Nicolae Robu precizeazã cã acest concept de amenajare a fost aprobat în timpul fostei administraþii a oraºului, atunci când a ºi fost aplicat proiectul, în vederea obþinerii de finanþare europeanã. „Proiectul aflat în curs de implementare, de pavare a Pieþei Libertãþii în cercuri concentrice alternativ din cãrãmidã roºiaticã ºi piatrã cioplitã gri, aparþine unui colectiv de arhitecþi condus de reputatul ªerban Sturdza, preºedintele Ordinului Arhitecþilor din România, nicidecum mie, cum considerã, în ignoranþa sau reaua-credinþã a lor, acei cârcotaºi de meserie referiþi la început!”, mai spune Nicolae Robu.

Acesta precizeazã ºi cã unicele sale contribuþii la proiectul de amenajare a Pieþei Libertãþii se leagã de înlocuirea bucãþilor de piatrã cubicã ciopli-

dimensiuni acceptabile, pentru a se asigura aceleaºi deziderate ca la punctul”.

Primarul mai spune cã a respins ideea de a pãstra pentru Piaþa Libertãþii faþa ºi funcþionalitatea strãine ei, apãrute „întru sfidarea istoriei ºi a conceptorului ei, în perioada austro-ungarã”,cerând revenirea la forma de piaþã mineralã ºi, implicit, la funcþia de piaþã de evenimente, în acord cu o hotãrâre Consiliului Local din 2011, neabrogatã.

Un spaþiu destinat manifestãrilor cultural-artistice

Fosta Piaþã de paradã Primarul face ºi o scurtã trecere în revistã a istoricului Pieþei Libertãþii, de la momentul ctitoririi ei, prezentând imagini de arhivã care relevã cã, în forma iniþialã, se prezenta ca o piaþã de paradã de unde ºi primul sãu nume, Piaþa de Paradã. „Piaþa Libertãþii a fost construitã în jurul anului 1730, când Timiºoara fãcea parte, împreunã cu întreaga regiune, din Imperiul Habsburgic (reamintim cã acest lucru s-a întâmplat între anii 1716 – 1867, dupã care, între anii 1867 - 1918, locul Imperiul Habsburgic a fost luat de Imperiul Austro-Ungar). Prima denumire a Pieþei Libertãþii a fost Piaþa de Paradã, ea fiind conceputã ca piaþã de evenimente. Tocmai de aceea, ea a fost proiectatã ºi realizatã ca piaþã mineralã,

lipsitã în cvasitotalitate de vegetaþie”.

Ulterior, noteazã primarul, dupã ce locul administraþiei austriece a oraºului a fost luat de cea maghiarã, o serie de schimbãri s-au produs în ceea ce priveºte conceptul de amenajare, vizatã fiind printre altele îndepãrtarea din piaþã a Coloanei Fidelitãþii. Cum relocarea monumentului nu s-a putut produce, reprezentanþii noii administraþii ar fi recurs la o stratagemã ce a constat în mascarea parþialã a monumentului, prin plantarea, în jurul acestuia, a unor copaci. „În perioada 1867 - 1918, locul administraþiei austriece în Timiºoara a fost luat de administraþia maghiarã.

Aceasta a fost supusã la presiuni foarte mari de componenta hipernaþionalistã

de 25 de ani un reper al cetãþii

special

2 - 5 aprilie 2015

11

Foto ProTV

Ancheta în cazul tragediei aviatice din Apuseni, încã nefinalizatã l Parchetul General aºteaptã Raportul de investigaþie tehnicã a accidentului A trecut mai bine de un an de la tragedia aviaticã din Munþii Apuseni, în urma cãreia ºi-au pierdut viaþa pilotul Adrian Iovan ºi Aura Ion, studentã la Medicinã. O tragedie marcatã, atunci, de degringolada de care dãduserã dovadã autoritãþile abilitate sã intervinã în situaþii de genul acesta ºi de faptul cã cei doi ar fi avut o ºansã la viaþã dacã echipelor de salvare nu le-ar fi luat câteva ore sã ajungã la locul accidentului. În ce stadiu este, însã, investigaþia? melania.cincea@timpolis.ro

Care sunt concluziile privind prãbuºirea aeronavei ºi timpii de reacþie ai echipajelor de salvare?

Am solicitat câteva informaþii privind accidentul aviatic din data de 20 ianuarie 2014, înregistrat la limita dintre judeþele Cluj ºi Alba, Centrului de Investigaþii ºi Analizã pentru Siguranþa Aviaþiei Civile, organismul tehnic specializat sã execute investigaþiile privind siguranþa aviaþiei civile. Desemnat, potrivit legii, „sã organizeze, sã conducã, sã coordoneze, sã controleze ºi sã execute investigaþia privind evenimentele de aviaþie civilã, în scopul determinãrii faptelor, cauzelor ºi împrejurãrilor care au dus la producerea acestora ºi sã emitã recomandãri pentru siguranþa aviaþiei civile”.

Prima întrebare adresatã CIAS, în baza Legii 544/2001, privind liberul

acces la informaþii de interes public, a vizat concluziile trase de aceastã instituþie, în urma anchetei. Atât concluziile referitoare la cauzele prãbuºirii aeronavei, cât la timpii de reacþie ai echipajelor de salvare.

Iatã ce ni s-a rãspuns, printr-o adresã semnatã de directorul general al instituþiei, Nicolae Stoica: “CIAS, prin atribuþiunile funcþionale, date de legislaþia în vigoare, nu efectueazã anchete, ci doar investigaþii privind siguranþa aviaþiei civile, care nu au ca scop gãsirea de vinovaþi sau vinovãþii.

CIAS are ca scop ca, prin intermediul raportului final emis, sã determine cauzele probabile de producere a accidentului ºi,atunci când e cazul, emiterea unor recomandãri de siguranþã pentru a preveni pe cât posibil producerea unor evenimente similare în viitor. Stadiul investigaþiei accidentului este prezentat în mod clar în declaraþia provizorie care a fost publicatã pe siteul CIAS”.

Din comunicatul CIAS, spre care am fost îndrumaþi, aflãm cã, în data de 19 ianuarie, când a fost emis, “investigaþia privind siguranþa este în curs de finalizare”. În acest document se face o trecere în revistã a ceea ce a fãcut CIAS pânã la momentul respectiv – ce a examinat (epava ºi locul accidentului), ce a analizat (datele de pe GPS, conformitatea sistemului ELT – Emergency Locator Transmitter, condiþiile meteo în care s-a desfãºurat zborul ºi starea de funcþionarea a motoarelor), ce a studiat (sistemul de cãutare ºi salvare, “în limita competenþelor CIAS”), pe cine a notificat, ce acte a redactat – ºi faptul cã a stabilit cã “producãtorul motoarelor a menþionat cã nu a detectat anomalii tehnice care sã indice a-

fectarea puterii motoarelor în condiþiile de testare”. Nu rezultã, însã, rãspunsul clar la întrebarea adresatã de noi, nici la cea privind cauzele prãbuºirii aeronavei, nici timpii de reacþie ai echipajelor de salvare. În plus, în întrebarea noastrã nu se fãcea, însã, referire la cuvinte gen “vinovaþi” sau “vinovãþii”. Doar solicitam concluziile CIAS privind cauzele prãbuºirii aeronavei ºi cele privind timpii de reacþie ai echipajelor de salvare.

Cine ancheteazã timpii de reacþie ai echipajelor de salvare?

A doua întrebare adresatã pleca de la varianta în care de analiza timpilor de reacþie ai echipajelor de salvare – care au stârnit, la vremea respectivã, controverse ºi mari nemulþumiri în rândul mass-media ºi al opiniei publice – nu se ocupã CIAS: Dacã ancheta privind timpii de reacþie ai echipajelor de salvare nu a fost coordonatã de CIAS, vã rugãm sã ne comunicaþi ce instituþie s-a ocupat de aceastã parte a investigaþiei?

“Referitor la partea de investigaþii a operaþiunii de cãutare ºi salvare, CIAS nu este abilitat sã investigheze decât segmentul integrat în aviaþia civilã, de aceea nu putem face aprecieri asupra modului în care au acþionat forþele subordonate altor ministere”, ni s-a transmis.

Nu ni se precizeazã, însã, aºa cum am solicitat, sã ni se spunã ce instituþie s-a ocupat de aceastã parte a investigaþiei, dacã ea nu a revenit CIAS.

A fost sesizat Parchetul? În ce datã aþi trimis cãtre Parchetul General raportul cu concluziile desprinse? – a fost cea de a treia întrebare adresatã CIAS. “Declaraþia provizorie aratã cã atât timp cât nu a fost emis un raport final, acesta nu putea fi trimis cãtre Parchetul General”, comunicã oficialii CIAS.

Personalul care a finalizat ancheta CIAS e acelaºi de la începutul investigaþiei?

Un ultim aspect în privinþa cãruia solicitam lãmuriri a vizat personalul care a finalizat ancheta CIAS, despre care întrebam dacã a rãmas acelaºi de la începutul investigaþiei. În caz de rãspuns negativ, rugam sã ni se comunice de ce au fost operate schimbãri în echipa de investigaþii, cine a fost înlocuit ºi de cãtre cine?

Iatã ce rãspuns ne transmite conducerea CIAS: “Raportul final de investigaþie privind siguranþa aviaþiei civile este un document emis de CIAS ºi, indiferent dacã pe parcursul investigaþiei privind siguranþa ºi pânã la finalizarea acesteia pot apãrea fluctuaþii de personal, produse din diverse cause, raportul va fi dus la bun sfârºit, þinând cont cã la baza unui raport de investigaþii, în ajutorul specialiºtilor care se ocupã de întocmirea acestuia, participã experþi din diverse domenii ale aviaþiei civile, dar ºi reprezentanþi acreditaþi ai unor organism similar CIAS din alte state, în acest caz fiind vorba des-

pre reprezentanþii Angliei ºi ai SUA”.

Concluzia acestui ultim rãspuns?

Cã-i lipseºte un oficial “da” ferm au un oficial “nu” ferm, cu explicaþiile de rigoare. Rãmânând un rãspuns din care fiecare înþelege ce vrea, ce poate sau ce poate pune cap la cap, dupã informaþii neoficiale pe care le are, de exemplu.

Pentru clarificãri, mai aºteptãm. ªi Parchetul General a anunþat cã face acelaºi lucru. Pânã la finalizarea de cãtre CIAS ºi depunerea Raportului de investigaþie tehnicã a accidentului aviatic. Concret, cât? Pe site-ul CIAS se aratã cã “o investigaþie complexã poate dura ºi doi ani, în medie, rareori mai puþin, iar uneori chiar mai mult”.

Cinci ore de cãutãri În tragedia aviaticã din 20 ianuarie 2014, produs în munþii Apuseni, într-o zonã accidentatã, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniþa dintre judeþele Cluj ºi Alba, ºi-au pierdut viaþa pilotul Adrian Iovan ºi Aurelia Ion, studentã la Medicinã. În accident au fost rãniþi copilotul Rãzvan Petrescu ºi medicii Radu Zamfir, de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu, de la Spitalul Elias, Cãtãlin Pivniceru, de la Spitalul „Sfânta Maria”, ºi Sorin Ianceu, de la Spitalul Municipal din Beiuº. Echipa medicalã mergea de la Bucureºti la Oradea, unde urma sã preleveze ficatul de la un donator care suferise un accident vascular cerebral.

Epava avionului ºi victimele au fost gãsite de trei localnici, dupã cãutãri care au durat aproximativ cinci ore ºi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliþiºti, salvamontiºti, angajaþi ai Parcului Naþional Munþii Apuseni ºi localnici.

de 25 de ani un reper al cetãþii

12

special

2 - 5 aprilie 2015

Mai multe adopþii în Timiº, mai puþine cazuri de abandon O alternativã la haosul adopþiilor internaþionale

În ciuda campaniilor menite sã schimbe prejudecãþi ºi mentalitãþi, dar ºi a tentativelor de debirocratizare, în Timiº, ca de altfel, în majoritatea judeþelor, numãrul de copii adoptaþi pe plan intern rãmâne scãzut în raport cu minorii aflaþi în centre de plasament sau daþi în grija asistenþilor maternali. Totuºi, în Timiº un aspect îmbucurãtor este faptul cã numãrul adopþiilor interne este în creºtere, iar numãrul cazurilor de abandon, în scãdere. bogdan.piticariu@timpolis.ro

180 de cazuri cu risc de abandon Deºi existã încã mii de cupluri din România care îºi doresc mai mult decât orice un copil, chiar ºi în judeþe dezvoltate din punct de vedere economic, aºa cum e Timiºul, continuã sã se manifeste fenomenul riscului de abandon în maternitate a unor copii, în marea majoritate a cazurilor fiind vorba de cazuri sociale – mame singure, foarte tinere, din familii cu posibilitãþi materiale reduse.

Astfel, ºi anul trecut 15 copii au fost declaraþi pãrãsiþi în unitãþile sanitare, 11 din aceºtia fiind daþi în plasament, ºi doar unul fiind externat în familia naturalã. Numãrul de cazuri de

risc de abandon a fost însã mult mai mare, conform Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului, fiind instrumentate 180 cazuri cu risc de pãrãsire la nivelul unitãþilor sanitare din judeþ ºi zece cazuri de gravide aflate în situaþie de risc, iar în 127 de cazuri s-a reuºit menþinerea copilului în familie, însã probabil cã, în unele situaþii, este doar o chestiune temporarã, minorii ajungând pânã la urmã tot în centre de plasament.

Pentru a se reduce cazul de „copii ai nimãnui”, tot anul trecut în Timiº au fost consiliate ºi sprijinite în realizarea demersurilor pentru înregistrarea naºterii copilului un numãr de 86 de mame sau familii, ai cãror copii s-au aflat în risc de pãrãsire în spital, cu privire la dreptul copilului la identitate ºi importanþa întocmirii certificatului de naºtere.

Totuºi, un aspect îmbucurãtor remarcat de cãtre DGASPC Timiº este cã „numãrul copiilor pãrãsiþi în unitãþile sanitare a scãzut (de la 42 în 2013, la 15 în 2014), aceasta ºi ca urmare a consilierii gravidelor sau mamelor cu risc de pãrãsire copil.”

Tot mai multe familii de români îºi doresc sã adopte un copil Un alt lucru de naturã sã dea

speranþe este creºterea numãrului familiilor de copii dornice sã adopte un copil. Anul trecut au fost încredinþaþi în vederea adopþiei, în Timiº, 45 de copii (cu 18 mai mult faþã de anul 2013) ºi 48 de copii au fost adoptaþi prin sentinþã civilã definitivã ºi irevocabilã.

Totuºi, numãrul rãmâne unul scãzut în raport cu sutele de copii din centrele de plasament din judeþ. Pe parcursul anului trecut au fost depuse un numãr de 103 de cereri de atestare (creºtere cu 27 faþã de anul 2013), au fost realizate 127 de informãri prealabile în vederea adopþiei (creºtere cu 15 faþã de anul 2013), au fost atestate sau reatestate ca apte sã adopte un copil 84 de persoane sau familii ºi au fost instrumentate un numãr de 240 dosare ale copiilor al cãror plan individualizat de protecþie are finalitate adopþia (creºtere cu 120 faþã de anul 2013).

Totodatã, anul trecut, au fost depuse pe rolul instanþei 229 de dosare vizând deschiderea procedurii adopþiei interne (o creºtere cu 130 faþã de anul precedent), 221 de copii au fost integraþi în etapa de potrivire teoreticã ºi practicã cu familii din Timiº ºi din celelalte judeþe, (cu 104 copii mai mult faþã de anul 2013) ºi s-au finalizat cu propunere de încredinþare în vederea adopþiei 21 potriviri (creºtere cu 14 faþã de anul trecut – 10 în judeþul Arad, un caz în judeþul Hunedoara, ºapte în judeþul Caraº Severin, douã cazuri în judeþul Maramureº ºi un caz în judeþul Argeº).

Orice indicatori în creºtere, oricât de modeºti, legaþi de adopþia internã, sunt îmbucurãtori, raportaþi la faptul cã reprezintã o alternativã fiabilã ºi mult mai potrivitã faþã de haosul reprezentat de adopiile internaþionale din anii de dinaintea interzicerii acestei forme de adopþie în România. În anul 2001, dupã ani de adopþii internaþionale fãrã control, în România se instituia un moratoriu privind interzicerea adopþiilor internaþionale, parþial valabil ºi azi, dupã ce mai mulþi raportori ai Parlamentului European criticau dur ceea ce numeau ei „traficul cu copii” ºi faptul cã nu s-au luat suficiente mãsuri pentru a se controla acest fenomen. Retrospectiv, în urmã cu mai bine de opt ani, într-un acces de autocriticã, reprezentanþii cu competenþe în domeniu ai statului român recunoºteau cu mai multã sau mai puþinã seninãtate cã se întreprind demersuri pentru gãsirea a peste 1.300 de copii adoptaþi internaþional între 1997 ºi 2005, deci chiar ºi dupã instituirea moratoriului care interzicea adopþiile internaþionale. Despre aceºti copii statul nu mai ºtie nimic.

Cam tot pe atunci, fostul Parchet Naþional Anticorupþie anunþa cã verificã peste 150 de dosare de adopþii internaþionale, în care existau suspiciuni mari de încãlcare a legislaþiei în vigoare, fiind puºi sub anchetã inclusiv magistraþi ºi funcþionari cu competenþe directe în intermedierea acestor adopþii. Din pãcate, aceastã anchetã, demaratã în forþã la un moment dat, nu a dus la niciun rezultat concret, în condiþiile în care eventualele fapte penale deja sunt sub spectrul prescrierii. Deranjate cu vreo întrebare nu au fost nici multe din ONG-uri care au intermediat acest gen de adopþii ºi care s-au desfiinþat imediat dupã instituirea moratoriului din 2001, deºi ar fi putut sã-ºi continue activitatea, încurajând adopþiile interne. Dispariþia lor subitã aratã faptul cã, sub masca filantropiei, o bunã parte din ele erau animate de interese materiale, iar existenþa lor era

condiþionatã, financiar, de aceste intermedieri.

Pentru 221 de copii din Timiº, daþi spre adopþie din 1998, ar fi trebuit, potrivit legii, sã se primeascã pânã în momentul instituirii moratoriului, peste 1.700 de rapoarte post-adopþie, în care sã se precizeze unde ºi în ce stare sunt. Însã doar 600 de astfel de rapoarte au ajuns în România ºi, cu toate cã s-a promis la nivel de Bucureºti demararea unei anchete, investigaþia nu s-a mai fãcut. Ca ºi când toate acestea nu ar fi de ajuns, conform unor declaraþii mai vechi ale Oficiului Român pentru Adopþii, încã din 2006 s-au fãcut sesizãri penale legate de zeci de adopþii internaþionale din perioada 1991 – 2001 în cazul cãrora se ºtie cu certitudine cã respectivii copii nu au ajuns la familiile din strãinãtate. Conform datelor colectate ulterior de la frontierã, aceºti copii trecuserã scriptic graniþa, deºi faptic erau în þarã. De unde întrebarea normalã: cine a plecat în locul lor? „Pot fi copii rãpiþi pe care pãrinþii îi cautã. Nu ºtim cine sunt”, spuneau reprezentanþii Oficiului Român pentru Adopþii.

Cei care au rãbdarea de a monitoriza diversele întruniri bilaterale diplomatice din ultimii ani, pot vedea cã problematica reluãrii adopþiilor internaþionale a fost adusã constant în discuþie de reprezentanþii unor state vestice. Mai nou, s-a depus la Senat un proiect de lege care prevede cã pot fi adoptaþi intracomunitar sau internaþional copiii pentru care nu s-a identificat o familie de adopþie naþionalã în ºase luni. În proiect se mai aratã cã, în mod excepþional, instanþa judecãtoreascã poate trece peste refuzul pãrinþilor fireºti sau al tutorelui de a consimþi la adopþia copilului dacã se dovedeºte, prin orice mijloace de probã, cã aceºtia refuzã în mod abuziv sã-ºi dea consimþãmântul la adopþie ºi instanþa apreciazã cã adopþia este în interesul superior al copilului. De aici, însã, se pot naºte extrem de multe interpretãri eronate ºi abuzuri. Deocamdatã, proiectul nu a primit avize favorabile.

Puþini asistenþi maternali în raport cu nevoile Cei care spun cã sunt mulþi copii instituþionalizaþi în România, pentru care adopþia internaþionalã ar fi unica variantã, omit sã menþioneze cã sunt peste 2.000 de familii de români care vor sã adopte imediat un copil, ºi probabil cã mulþi dintre ei vor mai aºtepta cel puþin doi - trei ani pânã când îºi vor vedea dorinþa împlinitã. Pânã atunci, mulþi copii care îºi doresc o familie rãmân în centre de plasament, sau, în cel mai bun caz, sunt daþi spre îngrijire unor asistenþi maternali, care, dacã sunt dedicaþi acestei meserii îi pot face sã se simtã cu adevãrat integraþi într-o familie. Existã însã ºi aici o problemã, în Timiº cel puþin, unde Sindicatul Pro Asistenþã Socialã susþine cã sunt puþini asistenþi maternali, raportaþi la nevoile reale din

sistem. În Timiº existã în momentul de faþã aproximativ 640 de asistenþi maternali profesioniºti, care sunt monitorizaþi îndeaproape, anul trecut fiind efectuate 2027 vizite de monitorizare a asistenþilor maternali ºi a familiilor de plasament. Anul trecut doar 24 de persoane au urmat cursul de formare profesionalã de asistent maternal profesionist, iar în urma examinãrii, au fost declarate admise 22 de persoane. Sindicaliºtii spun cã nu este suficient, ºi chiar la nivel de DGASPC se menþioneazã cã “standardele de personal limitative determinã supraîncãrcarea /suprasolicitarea angajaþilor existenþi, iar nivelul de salarizare total necorespunzãtor – determinã plecarea angajaþilor sau prezentarea unui numãr redus de candi-

de 25 de ani un reper al cetãþii

daþi (slab pregãtiþi profesional uneori) la concursurile de recrutare organizate.”

Liderul Sindicatului Pro As, Adrian Marcu, declarã cã numãrul asistenþilor maternali rãmâne sub cel care ar fi necesar în Timiº. “Consiliul Judeþean a crezut cã rezolvã problema, luând o decizie aberantã prin care îi obligã sã mai ia în îngrijire un copil chiar ºi pe asistenþii maternali care au în îngrijire un copil cu handicap mediu, care necesitã un efort deosebit, din punct de vedere al îngrijirii. Aºa au înþeles ei cã pot sã nu creascã numãrul de salariaþi. Au existat ºi situaþii în care un asistent maternal care a reuºit cu eforturi deosebite sã îmbunãtãþeascã mult starea unui copil cu handicap grav, ºi sã-l aducã la un stadiu de handicap

uºor sau mediu sã fie avertizat cã i se ia acest copil din plasament dacã nu mai

acceptã sã îngrijeascã un copil”, mai spune Adrian Marcu.

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

2 - 5 aprilie 2015

13

Dupã defriºarea masivã a pomilor de pe marginea ºoselelor, s-a ajuns la concluzia cã erau utili Defriºãri ca în codru

Dupã ce ani de zile s-au tot tãiat pomii care strãjuiau drumurile judeþene ºi naþionale, acum s-a ajuns la concluzia cã este nevoie sã fie replantate perdelele forestiere Începând cu 2003, la nivel naþional ºi local se declanºase o acþiune organizatã de tãiere a pomilor de pe marginea ºoselelor, invocându-se siguranþa rutierã, sub devize gen “mai puþini pomi pe marginea ºoselelor, mai multe vieþi salvate”. Între timp, dupã ce au fost defriºate masiv aceste perdele forestiere, autoritãþile centrale au ajuns la concluzia cã erau foarte utile, protejând drumurile de viscol ºi alunecãri de teren... Dar vor trece zeci de ani pânã când pomii vor ajunge la maturitatea necesarã pentru a proteja ºoselele. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Împãdurim ce am defriºat Dupã ce ani de zile s-au tot tãiat ºi în Timiº pomii care strãjuiau drumurile judeþene ºi naþionale, deºi aceºtia asigurau umbrã ºi un aspect estetic respectivelor porþiuni de drum, dupã analiza unor evenimente recente, cum ar fi viscolul, care a blocat drumuri, ºi alunecãrile de teren, s-a ajuns la concluzia cã este nevoie ca, la nivel naþional, fie iniþiatã replantarea perdelelor forestiere de lângã ºosele. Argumentul decisiv a fost constatarea de iarna trecutã cã, la un viscol de 80 de kilometri pe orã, parazãpezile instalate ºi-au demonstrat ineficienþa. Singura protecþie adevãratã în astfel de situaþii, spun autoritãþile

centrale, ar fi perdelele forestiere de arbori ºi arbuºti plantate pe marginea drumului. În zonele unde crivãþul suflã perpendicular pe ºosea, experþii de la Romsilva promit sã planteze fâºii forestiere uriaºe, cu câte 15 rânduri de pomi. Între fiecare rând va exista ºi un spaþiu de aproape doi metri, iar pe acest spaþiu urmeazã sã fie plantaþi arbuºti. Cu 1.700 de kilometri de drumuri naþionale ºi autostrãzi, România ar avea nevoie de 20.000 de hectare cu pomi. Acum, dupã ani ºi ani de tãieri, doar 4% din infrastructura rutierã este protejatã. În Timiº, nu viscolul reprezintã cea mai mare problemã, spune Consiliul Judeþean, ci alunecãrile de teren, care dau bãtãi de cap în zonele de ºes, din cauza lor putând fi afectate inclusiv porþiunile de ºosea care nu sunt protejate de perdele forestiere. Autoritãþile judeþene recomandã în acest sens împãduriri în zone precum Dealurile Pogãniºului, Dealul Dognecei ºi Dealurile Lugojului, adicã tocmai zonele de unde au fost tãiaþi copacii de pe marginile drumurilor.

Tãieri intensive Pânã la aplicarea noii strategii, în judeþ au continuat tãierile intensive pe puþinele porþiuni de drum pe care au mai rãmas perdele forestiere. Astfel, între Periam ºi Variaº au fost tãiaþi arborii uriaºi de pe marginea ºoselei, într-o acþiune care a început dinspre Timiºoara. Deºi reprezentanþii Direcþiei de Drumuri ºi Poduri Judeþene susþineau cã se taie doar copacii

bolnavi, martorii au putut observa cã se taie la rând toþi pomii.

Pentru a elucida situaþia, voluntari ecologiºti din comuna Periam, împreunã cu reprezentanþi ai Primãriei Periam au strâns semnãturi pentru a opri tãierea acestor copaci, lista fiind transmisã Gãrzii de Mediu Timiº, împreunã cu o adresã prin care se solicita verificarea legalitãþii acestor defriºãri ºi informarea asupra cadrului legal în baza cãruia se acþioneazã. În urma controlului fãcut pe teren, comisarii Gãrzii de Mediu au constatat cã tãierea arborilor nu se desfãºoarã în cadrul unor proiecte sau investiþii, ci fac parte din lucrãri ºi servicii de întreþinere periodicã a drumurilor.

Nu s-a furnizat însã nicio informaþie privind cadrul legal în baza cãruia sunt tãiaþi arborii (lege, hotãrâre de guvern, hotãrâre a consiliului judeþean), Garda de Mediu precizând doar cã lucrãrile se fac de cãtre o societate autorizatã, în baza unui contract cu CJ Timiº, mai precis Direcþia pentru Administrarea Drumurilor ºi Podurilor Judeþene Timiº.

“Problema cu aceºti copaci este cã sunt consideraþi vegetaþie în afara fondului forestier. Se cere doar un aviz pentru tãierea lor, care poate fi acordat destul de uºor. În mod cert, aceºti arbori sunt, din punct de vedere al documentaþiei ºi aprobãrilor necesare, mult mai uºor de tãiat decât cei dintr-o zonã împãduritã luatã în evidenþã ca atare. Respectivele tãieri nu intrã sunb incidenþa Codului Silvic”, explica inginerul silvic Valer Bercea, de la Direcþia Silvicã Timiº.

Ceea ce se întâmplã în zone precum Periam - Variaº nu reprezintã un caz izolat. Astfel, s-au tãiat masiv copacii care strãjuiau drumul pe porþiuni de peste 50 de kilometri pe tronsoane cum ar fi Lugoj - Fãget - Margina Coºeviþa.

Drumul Naþional 69A, începând de la Lugoj ºi pânã la graniþa dintre Timiº ºi Hunedoara, a rãmas ºi el fãrã copacii de la marginea ºoselei. DN 59B, între Gãtaia ºi Voiteg, ºi DN 59A, între Timiºoara ºi Jimbolia, sunt alte sectoare de drum rãmase fãrã perdelele de arbori. În sprijinul ideii tãierilor de pomi, iniþiatorii acestui demers au tot invocat un raport cu o vechime de peste 15 ani al UE, care atenþiona cã ºoselele din România au fost prost concepute în perioada comunistã, o mare parte dintre ele fiind realizate prin turnarea unui strat asfaltic, fãrã a se þine cont de proprietãþile terenurilor pe care au fost construite. Raportul mai menþiona cã “în majoritatea statelor din spaþiul ex-sovietic pomii au fost plantaþi la marginea ºoselelor pentru a suplini absenþa unor lucrãri solide a infrastructurii drumurilor. Însã ºoselele vechi de câteva decenii nu vor mai putea face faþã valorilor de trafic care cresc de la un an la altul”. Între timp, raportul respectiv nu mai este de actualitate, acum marºându-se pe ideea creºterii spaþiilor verzi prin împãduriri, inclusiv prin perdele forestiere plantate la marginea drumului.

Dar nu doar pe drumurile naþionale ºi judeþene se observã tendinþa de defriºare iresponsabilã a perdelelor forestiere, ci ºi în oraºe mari din vestul þãrii, precum Timiºoara, grav afectate de poluare ºi cu o creºtere mare a concentraþiei de praf în aer.

Filiala Teritorialã a Asociaþiei Peisagiºtilor din România a remarcat într-o luare de poziþie recentã un fenomen la scarã naþionalã de masacrare a vegetaþiei dendrologice prin tãierea drasticã a coronamentului arborilor.

“Amintim doar câteva astfel de exemple din þarã ºi care, la nivelul opiniei publice, au avut un mare ecou: tãierea teilor de pe bulevardul ªtefan cel Mare, din Iaºi, eliminarea vegetaþiei arbustive ºi arboricole din Piaþa Bãlcescu, din Timiºoara, pe motiv cã sunt: «ieºiþi din durata lor de viaþã» sau «expiraþi», dupã cum a spus Nicolae Robu,

primarul municipiului Timiºoara, tãieri iraþionale asupra arborilor de pe strada Mãrãºeºti, din Arad. În realitate, acest tip de intervenþii iresponsabile se manifestã la o scarã mult mai mare, cu efecte puternice asupra diminuãrii calitãþii mediului urban, atât sub aspect ecologic cât ºi estetic”, declarau reprezentanþi ai Asociaþiei.

Arh. Teodor Octavian Gheorghiu, cadru universitar al Facultãþii de Arhitecturã ºi Urbanism din Timiºoara, spunea cã pentru cei care nu ºtiu ar trebui precizat la ce serveºte verdele urban: fabricã oxigen, fixeazã praful, neutralizeazã unii compuºi chimici periculoºi, umidificã aerul, umbreºte, protejeazã împotriva zgomotului stradal ºi participã la o imagine stradalã plãcutã ºi adaptatã anotimpurilor. “Nu existã efecte nefavorabile, decât doar cele nãscocite de minþi bolnave. Efectele nefavorabile (din toate punctele de vedere) sunt datorate tocmai dispariþiei unor arii importante din parcuri ºi a mii de arbori stradali, însoþitã de dublarea în ultimii 20 de ani a parcului auto”, mai spune Teodor Gheorghiu. Conform acestuia, printre consecinþele acestor defriºãri se numãrã dinamica ascendentã a îmbolnãvirilor de cancer pulmonar, care au drept cauzã majorã poluarea aerului, creºterea numãrului de cancere ºi boli de piele, al feluritelor boli alergice, imunologice ºi ale plãmânilor. În sprijinul administraþiilor locale, direct rãspunzãtoare pentru defriºãri, Asociaþia Peisagiºtilor din România – AsoP, Filiala Teritorialã Vest a trimis Primãriilor ºi instituþiilor cu competenþe pe problematici de mediu un ghid pentru îngrijirea arborilor urbani, denumit “Instrucþiuni pentru pregãtirea din pepinierã ºi întreþinerea arborilor stradali, pe baza reþetelor eliberate dupã efectuarea analizelor foliare ºi aplicarea tãierilor adecvate” un demers iniþiat de ing. dr. dendrolog Ionel Lupu, preºedinte al Asociaþiei Dendro-Ornamentale „Anastasie Fãtu”, din Iaºi.

Acest ghid, promovat la scarã naþionalã, se doreºte a fi un minim de literaturã de specialitate pentru cei care administreazã spaþiile verzi, “în vederea salvãrii ºi protecþiei arborilor urbani, care nu prezintã semne de uscare accentuatã sau risc sporit de cãdere ºi prin urmare cauzatori de vãtãmãri umane sau daune materiale”, spun reprezentanþii Asociaþiei Peisagiºtilor.

Tãiere de arbori, la Iaºi

de 25 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

2 - 5 aprilie 2015

Un prim pas cãtre modificarea legii malpraxisului l Senator Valeriu Todiraºcu: „Asigurarea de malpraxis

este o haiducie modernã a politrucilor de la Ministerul Sãnãtãþii ”

O iniþiativã vizând modificarea ºi completarea Legii 95/2006, privind reforma în domeniul sãnãtãþii, a trecut de Senat, urmând sã fie supus votului Camerei Deputaþilor, în calitate de for decizional. Iniþiatorul acestui proiect legislativ, senatorul independent Valeriu Todiraºcu, apreciazã cã adoptarea modificãrilor propuse ar aduce o necesarã corijare unor prevederi aberante ale legii malpraxisului, pe care o considerã o formã de haiducie modernã, pusã la cale de Ministerul Sãnãtãþii, în complicitate cu companiile de asigurãri, în scopul de a-i spolia de bani atât pe medici, cât ºi pe pacienþi. ligia.hutu@timpolis.ro

Un act normativ care genereazã prejudicii medicilor ºi pacienþilor Senatorul independent Valeriu Todiraºcu anunþã, prin intermediul unui comunicat, cã Senatul a aprobat recent modificarea legii malpraxisului, pe care el a iniþiat-o, în iulie 2014. Aceasta este prima dintre cele 66 de iniþiative legislative aparþinând senatorului Valeriu Todiraºcu, care a trecut de Senatu, proiectul benefiicind de 117 voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere. Propunerea de modificare ºi completare a Legii nr. 95/2006, privind reforma în domeniul Sãnãtãþii ar urma, dupã votul din Senat, sã treacã ºi de Camera Deputaþilor, în calitate de for decizional.

Referindu-se la conþinutul actual al Legii privind reforma în domeniul Sãnãtãþii, Valeriu Todiraºcu precizeazã cã, prin prevederile sale, aceasta îi prejudiciazã atât pe pacienþi, cât ºi pe

medici: „Actuala lege a malpraxisului care, pentru a fi modificatã, aºteaptã încã votul Camerei Deputaþilor, continuã sã prejudicieze atât pacienþii, care au neºansa sã fie afectaþi de disfuncþionalitãþile sistemului sanitar, cât ºi medicii, care nu sunt protejaþi de poliþa de asigurare atunci când greºesc în exercitarea dificilei lor profesiuni sau când sunt traºi la rãspundere pentru cauze ale malpraxisului cauzate de problemele din sistemul sanitar”.

Senatorul mai spune cã, în 2013, din pricina prevederilor legii malpraxisului, 98% din sumele plãtite de personalul medical pentru poliþele obligatorii de malpraxis au rãmas la dispoziþia companiilor de asigurãri, transformându-se, practic, în venituri ale acestora.

Aceste sume nu mai pot fi utilizate pentru despãgubirea pacienþilor prejudiciaþi, mai precizeazã senatorul Valeriu Todiraºcu, probându-ºi afirmaþiile cu documente emise de Autoritatea de Supraveghere Financiarã, din care re-

zultã cã valoarea daunelor achitate s-a ridicat la 2% în anul 2013 ºi la 6% în anul 2014.

Valeriu Todiraºcu: „Asigurarea de malpraxis, o haiducie modernã a politrucilor de la Ministerul Sãnãtãþii ” Valeriu Todiraºcu opineazã cã, din pricina prevederilor actualei legi a malpraxisului, medicii, personalul medical ºi pacienþii aflaþi în suferinþã, sunt þinuþi de cãtre MS într-o veritabilã sclavie: „Asigurarea de malpraxis reprezintã, în România, o haiducie modernã a politrucilor de la Ministerul Sãnãtãþii, care prin intermediul actualei legi a malpraxisului obligã medicii ºi personalul medical sã plãteascã poliþele de malpraxis, care apoi sunt blocate,

tot prin efectul legii, la companiile de asigurãri”.

Senatorul este de pãrere cã ceea ce a putut sã realizeze Ministerul Sãnãtãþii în domeniul malpraxisului meritã o atenþie specialã atât din partea DNA, cât ºi a celor care vor emite viitoarea ediþie a DEX-ului, care ar trebui sã includã un nou termen de „haiducie modernã”, inversã decât „haiducia clasicã”, unde, banii erau luaþi de la cei bogaþi ºi daþi celor sãraci. ªi asta pentru cã acum, afirmã el, „banii pentru asigurãrile de malpraxis sunt luaþi de la medicii cu salarii de mizerie, iar în proporþie de 98% sunt deturnate cãtre cei bogaþi, respectiv cãtre companiile de asigurãri”.

Situaþia la care face referire, mai spune Valeriu Todiraºcu, este posibilã din pricina unei complicitãþi a Guvernului, prin Ministerul Sãnãtãþii, ºi aceasta întrucât Legea Reformei Sãnãtãþii, în forma sa actualã, a fost impusã, prin asumare de rãspundere, în

2006: „În 2014 au refuzat modificarea acesteia, deºi, în luna martie 2014, actualul ministru Bãnicioiu, la instalarea sa, a promis schimbarea în douã sãptãmâni a Legii malpraxisului, dar pânã acum nu s-a întâmplat nimic”.

Valeriu Todiraºcu precizeazã cã, în eventualitatea adoptãrii ºi de cãtre Camera Deputaþilor a modificãrilor propuse, pacienþii români vor putea fi despãgubiþi imediat ºi echitabil în urma înþelegerii amiabile cu asiguratorul, fãrã intervenþia medicului, a instanþei sau a experþilor costisitori, iar erorile medicilor vor fi judecate în funcþie de condiþiile de muncã, prin eliminarea responsabilitãþii directe a medicilor atunci când malpraxisul s-a produs din cauza dotãrilor insuficiente, condiþiilor improprii de muncã, infecþiilor spitaliceºti sau a viciilor ascunse ale unor dispozitive medicale necorespunzãtoare. În plus, medicii vor putea fi asistaþi de cãtre asiguratori, în fazele ulterioare înþelegerii amiabile, aºa cum vor fi Comisia de malpraxis sau procesul civil, ºi vor putea fi protejaþi de posibilitatea creºterii insuportabile atât a costului poliþei de asigurare, dar ºi a plafonãrii despãgubirilor maxime suportate de medici, atunci când ar fi doveditã vina acestora. Totodatã, modificãrile vizeazã diminuarea dramaticã a cauzelor antagonismelor dintre medici ºi pacienþi, situaþie care „ar putea readuce liniºtea atât de necesarã în relaþia tãmãduitoare dintre medic ºi pacient, în care ambele pãrþi se vor luptã cu boala ºi nu, ca acum, între ele”.

Contractul de asigurare, mai spune senatorul, va putea fi elaborat de cãtre arbitrul pieþei, aºa cum ar trebui sã fie Ministerul Sãnãtãþii, dar nu este acum, contractele fiind întocmite ilegitim de cãtre companiile de asigurãri.Valeriu Todiraºcu adreseazã, totodatã, mulþumirile sale pentru sprijinul acordat în elaborarea proiectului de modificare a Legii malpraxisului medicului Ioan Greceanu.

Mai bine de un an de tergiversãri...

La jumãtatea lunii martie 2014, Guvernul Ponta promitea cã, în mai puþin de douã luni, va fi adoptatã o nouã lege a malpraxisului. În 3 aprilie, ministrul Sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu, declara cã proiectul de lege urmeazã sã fie finalizat „în urmãtoarele douã sãptãmâni. Din acel moment, însã, peste subiect pare sã se fi aºternut tãcerea.

La jumãtatea lunii iulie 2014, Valeriu Todiraºcu anunþa cã a depus o propunere legislativã vizând modificarea Legii malpraxisului, care viza, printre altele, reglementarea situaþiei actuale, în baza cãreia mai puþin de 5% din totalul sumelor colectate de companiile de asigurare pentru poliþele de asigurãri obligatorii ajung la pacienþi, restul de bani rãmânând, potrivit statisticilor oficiale ale Autoritãþii pentru Supraveghere Financiarã, la dispoziþia firmelor de asigurãri.

Printre propuneri figureazã modi-

ficarea definiþiei malpraxisului, din „comportament neglijent” în „eroare medicalã” ºi responsabilizarea, în caz de eroare medicalã doveditã, a instituþiei medicale, în primul rând, ºi abia apoi a medicului. Asta, spre deosebire de propunerea Ministerului Sãnãtãþii, care prevede responsabilizarea medicului, în principal, ºi a instituþiei medicale în care acesta îºi desfãºoarã activitatea, secundar. Propunerile de modificare a Legii malpraxisului vizeazã, de asemenea, ºi responsabilizarea instituþiei medicale pentru cazurile de malpraxis dovedit în situaþii generate de dotarea medicalã necorespunzãtoare, existenþa unor condiþii improprii sau a unor vicii ascunse, dar ºi în cazul constatãrii unor infecþii intraspitaliceºti.

Pentru situaþia în care se ajunge la soluþionarea pe cale amiabilã a unei situaþii de malpraxis, este prevãzutã scurtarea perioadei de negociere la

de 25 de ani un reper al cetãþii

maximum 30 de zile. Despãgubirile morale ar urma sã fie suportate de cãtre asigurator, nu de cãtre medic, ca acum, iar instituirea unei limite a valorii despãgubirilor trebuie normatã de lege. Ministerului Sãnãtãþii i-ar reveni, potrivit propunerilor de modificare a legii, responsabilitatea pentru formularea unui model de consimþãmânt informat, precum ºi responsabilitatea întocmirii unor ghiduri naþionale pentru diverse afecþiuni, chestiuni procedurale pentru care acum nimeni nu este fãcut responsabil.

Amendamentele propuse Legii Sãnãtãþii mai vizeazã ºi responsabilizarea asiguratorului, în scopul prevenirii unei acumulãri de beneficii imense, apreciate ca fiind nemeritate, în condiþiile în care niciunii dintre presupuºii beneficiari ai poliþelor de asigurare obligatorii nu sunt protejaþi în urma încheierii poliþelor. „Legea Statului

român este cea care reglementeazã obligativitatea achiziþionãrii asigurãrilor de malpraxis. Cu toate acestea, contractele de asigurare sunt întocmite de societãþile de asigurare în aºa fel încât sã evite, pe cât posibil, plata despãgubirilor. Deºi legea cere ca pacientul supus unor proceduri cu risc sã semneze un consimþãmânt informat, nu existã un model pentru acel consimþãmânt ºi, astfel, societãþile de asigurãri pot contesta cu uºurinþã consimþãmântul unui pacient pe motive procedurale imputate furnizorului de servicii medicale, ºi pot refuza, din acest motiv, plata despãgubirilor de malpraxis”, atenþiona public senatorul Valeriu Todiraºcu.

Acest viciu de procedurã a permis, printre altele, celor douãzeci de companii de asigurãri care încheie poliþe pentru malpraxis sã încheie peste 176.000 de contracte de asigurãri de rãspundere civilã, pentru anul 2012, la

Nicolae Bãnicioiu o valoare totalã de apropae 200 de milioane de lei, din care au fost plãtite, la final de 2012, indemnizaþii brute în valoare de nici zece milioane de lei, restul sumei rãmânându-i exclusiv companiei de asigurãri ca beneficiu.

integrame

2 - 5 aprilie 2015

15

Tocmai ma pregateam sa ies din magazinul de îmbracaminte, când vine tipul asta la mine si-mi zice: - Hmm...pantalonii astia, cu puloverul asta...nu prea cred!

- Da‘ cine esti tu ma rog, politia modei? i-am raspuns râzând.

- Nu, domnule, zise el, Politia aia normala...Te arestez pentru furt din magazine! l Se întâlnesc 2 scotieni: - Vai, ce ceas frumos ai! Cred ca te-a costat mult.

- Nici vorba! Mi l-a vândut tatal meu pe patul de moarte cu 4 pence. l La mine în familie cânta coco?ul.

Muzica si versurile:gaina. l Oamenii de stiinta britanici în urma cercetarilor privind efectele alcoolului asupra organismului uman, au stabilit urmatoarele: Vodka + gheata = afecteaza rinichii Rom + gheata = afecteaza ficatul Whisky + gheata = afecteaza inima Gin + gheata = afecteaza creierul Cine ar fi crezut ca nenorocita aia de gheata poate afecta în asemenea hal organismul ?!? l - O cafea, va rog!

- Fara cofeina?

- Bineînteles. Si o prajitura fara calorii si frisca degresata! l Un studiu realizat de catre cercetatorii britanici demonstreaza ca românii sunt cei mai credincioºi oameni din lume!

De ce ?

Românii fac cruce si invoca diversi sfinti aproximativ din ora-n ora, declara ei!

Factorii care stimuleaza aceasta pioºenie fiind preþurile din magazine ºi facturile !! l Întrebare la Radio Erevan: - Cum pot sa-mi învat copilul de 5 ani cât înseamna tva-ul?

Raspuns: - Mâncându-i un sfert din înghetata. l - Taticule, eu când voi fi mare vreau sa ajung Papa - Fiule, trebuie sa-ti spun ca te afli pe drumul cel bun: acum esti Papa Lapte

de 25 de ani un reper al cetãþii

16

2 - 5 aprilie 2015

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 25 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.