Timpolis 2142

cyan

magenta

yellow

black Anul XXIV Nr. 2142 26 - 29 martie 2015 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Eschivã iresponsabilã melania.cincea@timpolis.ro lina Bica, Horia Georgescu, Darius Vâlcov.

Aparent nu e nicio legãturã între ei. Ce au în comun? Toþi sunt foºti ºefi ai unor instituþii de mare importanþã ale statului: DIICOT, ANI, Minister de Finanþe ºi, implicit CSAT – deci, unele, parte a sistemului de siguranþã naþionalã. Toþi se regãsesc în dosare ale DNA, suspectaþi de implicare în acte de mare corupþie. Toþi au ajuns în funcþii importante de conducere, la mult timp dupã presupusa comitere a faptelor pentru care sunt, acum, cercetaþi de DNA. În ciuda scheletelor pe care, se pare, le-ar fi avut în dulap, în cazul niciunuia dintre ei nimeni nu-ºi asumã responsabilitatea pentru numirea lor în funcþii-cheie. ªi nimeni nu este tras la rãspundere. Aºa s-a întâmplat în cazul Alinei Bica, în momentul numirii cãreia SRI a ºtiut despre problemele pentru care, acum, e cercetatã, dar nu l-a informat pe ºeful statului.

De ce? Rãspunsul nãuceºte: „Dacã cerea (informaþii – n.m.), primea”, declara, recent, un membru al Comisiei parlamentare de control al SRI. Dupã toate probabilitãþile, responsabilitatea nu ºi-o va revendica nimeni nici în celelalte douã cazuri. u vorbesc, acum, despre vinovãþia sau nevinovãþia celor trei. Este prematur, înainte de pronunþarea unei sentinþe. Vorbesc despre modul în care un om asupra cãruia planeazã grave semne de întrebare este lãsat sã acceadã într-o funcþie de o asemenea importanþã. Unul, ºef al DIICOT, structura anti-Mafia, propus de ministrul Justiþiei ºi numit de ºeful statului. Altul, preºedinte al ANI, numit în funcþie de cãtre Senat, dupã selecþia fãcutã de Consiliul Naþional de Integritate. Al treilea, nu doar ministru al Finanþelor, numit de premier ºi învestit de Parlament, ci ºi membru al CSAT. ªi mai vorbesc despre efectul pe termen mediu pe care implicarea în dosare penale de corupþie – chiar ºi, ipotetic vorbind, numai în fazã incipientã a anchetei –, îl poate avea asupra imaginii întregii instituþii ºi a eficienþei activitãþii acesteia. Decredibilizând-o, demonetizând-o ºi, finalmente, vulnerabilizând-o. Or, în momentul de faþã, se pare cã nimeni nu-ºi asumã vulnerabilizarea, în acest mod, a unor instituþii ale statului de drept. Pentru cã legea permite o neasumare a responsabilitãþii. eoretic, instituþia care ar trebui sã previnã situaþii de genul acesta este SRI. Care, potrivit Legii privind organizarea ºi funcþionarea sa, 14/1992, „organizeazã ºi executã activitãþi pentru culegerea, verificarea ºi valorificarea (sublinierea mea – n.m.) informaþiilor necesare cunoaºterii, prevenirii ºi contracarãrii oricãror acþiuni care constituie, potrivit legii, ameninþãri la adresa siguranþiei naþionale ”. Prin valorificare înþelegând, logic, cã, dupã ce SRI verificã informaþiile pe care le obþine, are obligaþia sã le dea altor instituþii. O prevedere infirmatã, însã, parþial, întrun articol ulterior. La art. 4, legea spune cã SRI verificã ºi oferã date cu privire la persoanele care urmeazã sã ocupe funcþii în instituþii publice, funcþii ce presupun accesul la informaþii ºi activitãþi cu caracter secret de stat sau care nu pot fi divulgate, dar o face „la cererea conducãtorului instituþiei publice, regiei autonome sau societãþii comerciale”. În plus, la acelaºi articol se aratã cã fac excepþie de la aceste prevederi judecãtorii, procurorii, funcþionarii publici din MApN ºi MAI, cei din Ministerul Justiþiei, din SIE ºi din SPP, „care îºi stabilesc mãsuri proprii de apãrare a secretului de stat, potrivit legii”. Nu se spune, deci, cine solicitã informaþia când vine vorba despre numirea însuºi ºefului instituþiei. Una e modul în care un angajat respectã sau nu secretul de stat cu care opereazã, ºi alta e accederea cuiva, printr-o funcþie înaltã, la informaþii secret de stat. xtrapolând, chiar forþând un pic nota, sã ne imaginãm cã, mâine, la ºefia unei structuri din sistemul de siguranþã naþionalã sau la vârful unui minister cu reprezentativitate în CSAT va ajunge un individ cu legãturi în sfera criminalitãþii organizate transfrontaliere, poate a terorismului, care va avea acces la informaþii secrete ºi le va fructifica. O vreme, poate ani, pânã când îi va ajunge dosarul în Justiþie, de exemplu. Se va invoca, din nou, acelaºi argument iresponsabil: „Dacã se cereau informaþii despre el, se primeau”? u ar fi fireascã o revenire asupra acestei legi, care sã oblige SRI la verificãri ale tuturor celor care ajung în vârful unor structuri de siguranþã naþionalã ºi, apoi, la informãri ale celor responsabili de aceste numiri?

A

un reper al cetãþii

Câºtig la CEDO pentru opt timiºoreni

Cum au votat senatorii de Timiº în cazurile Dan ªova ºi Darius Vâlcov?

Opþiunile de vot ale senatorilor de Timiº în cazul solicitãrilor procurorilor DNA vizând încuviinþarea ridicãrii imunitãþii în cazul senatorilor PSD Dan ªova ºi Darius Vâlcov s-au dovedit dificil de aflat. Doar doi senatori din ºase au rãspuns apelurilor noastre. pag.3

Soluþii tardive pentru retrocedãri problematice

l Într-un dosar vizând Revoluþia

din Decembrie 1989

pag.4

Europarlamentar PMP Siegfried Mureºan: „Poþi ºubrezi Europa chiar dacã nu eºti eurosceptic”

N

Are doar 33 de ani ºi este la primul mandat în Parlamentul European. Cu toate acestea, e singurul europarlamentar român care are deja douã rapoarte implementate în plenul Parlamentului European. În plus, în calitate de vicepreºedinte al Comisiei pentru Bugete a PE, Siegfried Mureºan – invitatul „Dialogului” de azi – are ºi responsabilitatea distribuirii eficiente a miliarde de euro.

T

pag. 6 - 7

Ce fac autoritãþile din Educaþie pentru a stimula interesul pentru lecturã al elevilor?

Analfabetismul funcþional este un fenomen îngrijorãtor în toatã Europa, dar despre care în România se vorbeºte puþin. Am încercat sã aflãm de la reprezentanþii Inspectoratului ªcolar Timiº cum procedeazã autoritãþile din Educaþie pentru a le stimula elevilor interesul pentru lecturã.

pag.13

Înfiinþarea primei bãnci de sânge, încã o iluzie

E

N

Curtea de Apel Timiºoara a confirmat o soluþie a TribunaluluiTimiº, cu privire la imposibilitatea retrocedãrii în naturã a unui imobil. Dacã de la început s-ar fi optat pentru varianta despãgubirii cu bani sau titluri de valoare pentru imobilele revendicate din municipiu, ºi doar dupã o verificare riguroasã a actelor, probabil cã astãzi Timiºoara nu mai era un oraº al retrocedãrilor problematice.

Soluþia pronunþatã de CEDO este o atenþionare la adresa disfuncþionalitãþilor din sistemul românesc de justiþie.

O soluþie pronunþatã la peste 25 de ani de la momentul Revoluþiei din Decembrie 1989 tranºeazã o situaþie lãsatã încã nedesluºitã de cãtre justiþia din România. Avocatul timiºorean care le-a reprezentat pe cele opt persoane care

ºi-au cãutat dreptatea la CEDO spune cã soluþia pronunþatã de instanþa europeanã este o atenþionare la adresa disfuncþionalitãþilor din sistemul românesc de justiþie. pag. 10-11

Pe parcursul ultimilor ani au existat destule situaþii în care terminarea stocurilor de sânge de rezervã din marile spitale a dus la amânarea de operaþii ºi punerea de vieþi în pericol, criza de sânge rezolvându-se abia dupã apelurile fãcute în presã ºi mobilizarea populaþiei. Situaþii de acest gen ar fi putut fi evitate printr-o bancã de sânge mare. Deºi chiar ºi Timiºoara era vehiculatã ca unul dintre oraºele în care s-ar putea realiza aceastã investiþie, promisiunile Guvernului legate de alocãri de fonduri s-au dovedit fãrã acoperire ºi în acest an. pag.14

2

social

26 - 29 martie 2015

CJ Timiº ºi-a amintit de ANL-urile pentru militari, ca sã nu piardã terenul de la MApN l Miza ar fi realizarea „mega-spitalului” de la Giroc sau mutarea Clinicii de Psihiatrie Dupã ce ani de zile nu a mai spus nimic pe aceastã temã, Consiliul Judeþean Timiº ºi-a amintit brusc de promisiunea neonoratã fãcutã cãtre Ministerul Apãrãrii, care cedase o serie de terenuri administraþiei judeþene în schimbul realizãrii unor blocuri ANL pentru militari. „Revelaþia” e legatã, probabil, de riscul ca CJ Timiº sã piardã respectivul teren, care deja e cuprins în tot felul de proiecte, cum ar fi cel de realizare a „super-spitalului” de la Giroc sau de mutare a Clinicii de Psihiatrie de pe strada Vãcãrescu. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Când Ministerul Apãrãrii Naþionale îi cedase Consiliului Judeþean Timiº mai multe terenuri ºi imobile, cu precãdere din zona Giroc, administraþia judeþeanã se angajase sã construiascã locuinþe ANL pentru militari.

De proiectul acesta nu a mai ºtiut nimeni nimic.

Dupã ani buni, ºi-a amintit de aceastã promisiune, promovând în acest sens abia în aceastã lunã un proiect de aprobare a dãrii în folosinþã gratuitã, a unui teren cãtre Agenþia Naþionalã pentru Locuinþe, în vederea construirii unor locuinþe.

Consiliul Judeþean Timiº recunoaºte în acest sens cã acea cedare a terenului MApN, de pe Calea Martirilor nr. 198 era condiþionatã de construirea de cãtre ANL a 50 de apartamente pentru angajaþii din Apãrare. În cazul în care nu se respecta promisiunea, terenul ºi clãdirile reveneau în administrarea MApN. Realizarea celor

Foto TIMPOLIS

Angajamente uitate ºi reînnoite

CJ Timiº ia în calcul ºi mutarea Clinicii de Psihiatrie de pe strada Vãcãrescu, pentru a nu pierde terenul de la MApN. 50 de apartamente trebuia fãcutã în termen de trei ani, însã ANL nu a putut realiza acest obiectiv din lipsã de fonduri. „Dupã mai multe consultãri între cele trei pãrþi implicate, MApN, CJTimiº ºi ANL, s-a reuºit ca acest obiectiv sã fie cuprins în programul ANL începând cu anul 2015”, menþioneazã administraþia judeþeanã. Lucru care nu este, în esenþã, decât o altã promisiune, pentru cã ANL are pe lista de prioritãþi o grãmadã de proiecte aflate în stadiu incipient, care nu se ºtie când ºi dacã vor fi realizate. Chiar ºi Primãria Timiºoara are astfel de proiecte promise ºi pentru care se aºteaptã finanþare.

„Rememorare” interesatã Consiliul Judeþean nu ºi-a amintit întâmplãtor de promisiunea fãcutã cãtre MApN, miza fiind terenul care deja este antamat pentru alte proiecte.

O investiþie intens vehiculatã în zonã este cea a „super-spitalului” din Giroc.

CJ Timiº anunþa, încã din vara lui 2013, cã va intra într-un parteneriat publicprivat pentru construirea unui campus spitalicesc la Giroc. Mai mult, a decis sã înceapã demersurile pentru amenajarea terenului pe care urmeazã sã se realizeze investiþia, prin lucrãri de infrastructurã ºi demolãri, deºi unii

consilieri judeþeni spun cã nu s-au lãmurit aspecte importante legate de acest parteneriat. Astfel, trebuia sã se clarifice dacã serviciile asigurate de respectivul spital urmau sã se adreseze unei categorii largi de populaþie, ºi trebuia lãmuritã relaþia contractualã a acestua cu Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate. Conform aceloraºi aleºi judeþeni, CJ Timiº punea la dispoziþie un teren valoros ºi infrastructura aferentã ºi, pentru cã era vorba de un parteneriat, trebuia sã existe ºi niºte obligaþii, dar ºi niºte drepturi clare. Din punctul lor de vedere, CJ Timiº ar fi trebuit sã intre în acest parteneriat doar dacã unitatea spitaliceascã avea o

adresabilitate largã. În plus, dacã proiectul se concretiza sub forma anunþatã de conducerea CJ Timiº, respectiv o combinaþie între sistemul privat ºi cel de stat, având în vedere cã, pe judeþ, existã aprobat un numãr fix de paturi de spital, deschiderea noului spital putea presupune închiderea secþiilor unor unitãþi spitaliceºti de stat.

Mai nou, tot terenurile MApN sunt vehiculate pentru o altã iniþiativã, legatã de reamplasarea Spitalului de Neuropsihiatrie din Timiºoara. Într-un proiect realizat pentru recenta ºedinþã de plen menþioneazã cã, “în cadrul politicii de investiþii, are în vedere refuncþionalizarea clãdirii dezafectate a Cazãrmii Militare 1406 – Pavilion C de pe ºoseaua Timiºoara – Giroc, ºi destinarea acestei clãdiri cãtre acest proiect de investiþie, având în vedere starea relativ bunã a clãdirii din punct de vedere structural”. Deci, se are în vedere mutarea aici a Spitalului de Psihiatrie “Eduard Panfil”, de pe strada Iancu Vãcãrescu.

Consilierul judeþean PNL (fost PDL) medic Georgeta Rus afirmã cã despre acel spital în parteneriat cu firma americanã nu s-a mai spus nimic. “Potrivit ultimelor discuþii pe aceastã temã, partenerii nu erau satisfãcuþi de reglementarea parteneriatului public-privat prin legislaþia din România. De aceea, acum se vrea mutarea în acea zonã a Spitalului de Psihiatrie, pentru care se plãteºte de ani buni o chirie de 7.000 de euro pe lunã, clãdirea fiind retrocedatã. Nu se ºtie de ce abia acum s-a ajuns la aceastã iniþiativã, problema e veche, ºi probabil cã se intenþioneazã sã se realizeze ceva într-un context mai mult sau mai puþin electoral”, mai spune Georgeta Rus.

Pieþe SA rãmâne fãrã comisie de cenzori Deºi probabil cã un plus de control nu stricã niciodatã întrun sector precum cel al pieþelor agroalimentare timiºorene, care a generat numeroase controverse de-a lungul timpului, dupã viitoarea ºedinþã de Consiliu Local SC Pieþe SA ar putea rãmâne fãrã comisie de cenzori.

Se invocã în acest sens faptul cã existã un audit extern ºi cã se fac economii de... 44.000 de lei pe an.

Conform unui proiect propus aprobãrii de cãtre Pieþe SA Consiliul Local al Timiºoara nu va putea decât sã ia act de Hotãrârea Adunãrii Generale a Acþionarilor prin care s-a revocat comisia de cenzori din cadrul SC Pieþe SA Timiºoara. În urma acestei decizii, societatea Pieþe SA va rãmâne fãrã o formã suplimentarã de control. Motivul ar fi faptul cã Pieþe SA a desemnat din anul 2013 un auditor al societãþii, într-o hotãrâre a Adunãrii Generale a Acþionarilor, ºi cã societãþile pe acþiuni ale cãror situaþii financiare sunt supuse

Profit de aproape 700.000 de lei, în 2014 Conform raportului anual, activita-

de 25 de ani un reper al cetãþii

tea Pieþe SA s-a încheiat anul trecut cu raportarea unor venituri de 8.030.000 de lei. Cu toate acestea, profitul a fost de doar 687.178 de lei, pentru cã s-au fãcut cheltuieli de 7.280.109 lei.

Aceasta deºi chiar Pieþe SA recunoaºte cã în 2014 singura investiþie notabilã a fost realizarea de parasolare pe partea vesticã a pieþei Badea Cârþan, pentru protecþia mãrfii ºi a utilizatorilor pieþei, ºi cã „investiþiile în anul 2014 au fost mai reduse deoarece societatea acumuleazã bani la fondul de dezvoltare, pentru realizarea investiþiilor de amploare în a nul 2015 cum ar fi Piaþa Soarelui ºi extinderea Pieþei de Gros”.

Pe de altã parte, reprezentanþii Pieþe SA susþin cã în toate pieþele s-au fãcut reparaþii la îmbrãcãmintea asfalticã, canalizare, tinichigerie, reparaþii la acoperiºuri, platforme pentru gunoi, reparaþii absolut necesare pentru buna funcþionare a acestora, pentru realizarea unui cadru civilizat de desfãºurare a comerþului.” ªi mai menþioneazã cã au planuri mari pentru acest an. De exemplu, în Piaþa Soarelui se intenþioneazã amenajarea unei hale moderne, prin continuarea lucrãrilor la construcþiile exis-

Foto TIMPOLIS

Un instrument de control mai puþin

auditului financiar pot sã nu aplice prevederile ce prevãd obligativitatea numirii unor cenzori. „În condiþiile în care dispoziþiile legale nu obligã societatea noastrã sã aibã atât cenzori, cât ºi auditor financiar, apreciem cã nu se mai justificã menþinerea cenzorilor. Aceasta, cu atât mai mult cu cât cheltuielile anuale cu remuneraþia celor trei cenzori se ridicã la suma considerabilã de 44.000 de lei, sumã ce poate fi folositã pentru investiþii în diverse proiecte de interes public local”, este punctul de vedere oficial al societãþii Pieþe SA. „Atâta vreme cât avem un audit intern ºi unul extern, nu se mai justificã menþinerea acelei Comisii de cenzori. Nimeni nu bagã în seamã deciziile ei, ºi la Finanþe ni se cere audit extern. De aceea am decis revocarea Comisiei de cenzori, nu existã alte motive”, ne-a declarat directorul Pieþe SA, Victor ªtefan.

tente. Totodatã, societatea mai vrea ca în cazul în care se rezolvã problema terenului, sã se extindã Piaþa de Gros, pe o suprafaþã de cinci hectare, un proiect ce necesitã ºi atragerea de fonduri europene. Nu în ultimul rând, se doreºte ca în zona Dâmboviþa, la solicitarea cetãþenilor din aceastã zonã ºi dacã se poate identifica un teren liber, sã se construiascã o piaþã de cartier.

Se mai are în vedere, de asemenea,

Piaþa Iosefin, unde în cazul în care Consiliul Local Timiºoara ar putea rãscumpãra terenul din vecinãtatea pieþei, se ia în calcul amenajarea de spaþii pentru vânzarea produselor în vrac – de la pepeni, varzã ºi cartofi la brazi – ºi amenajarea unei parcãri pentru piaþã. Suprafaþa acestui teren vizat pentru achiziþie, în varianta în care Primãria ar avea banii necesari ar fi de aproximativ 2.500 de metri pãtraþi. (B.P.)

social

26 - 29 martie 2015

3

Cum au votat senatorii de Timiº în cazurile Dan ªova ºi Darius Vâlcov?

Opþiunile de vot ale senatorilor de Timiº în cazul solicitãrilor procurorilor DNA vizând încuviinþarea ridicãrii imunitãþii în cazul senatorilor PSD Dan ªova ºi Darius Vâlcov s-au dovedit dificil de aflat. Doar doi senatori din ºase au rãspuns apelurilor noastre. ligia.hutu@timpolis.ro

Senatorul PNL Ben-Oni Ardelean a declarat, cu puþin timp înainte de debutul dezbaterii din Senat, cã PNL va vota la vedere în cazul cererilor procurorilor DNA ºi a precizat cã, personal, a votat de fiecare datã în favoarea începerii urmãririi penale. Acesta ºi-a argumentat punctul de vedere prin aceea cã apreciazã cã Justiþia trebuie sã îºi facã datoria, iar parlamentarii au datoria de a se supune legii ºi de a proba faptul cã, indiferent de situaþie, nu obstrucþioneazã Justiþia: „PNL va vota la vedere ºi toþi vor vota pentru începerea urmãririi penale în cazul ambilor senatori. (...) Personal, am votat de fiecare datã favorabil. Cred cã Justiþia trebuie sã îºi poatã face datoria, indiferent de situaþie. Iar noi, parlamentarii, trebuie sã dovedim cã nu ne opunem Justiþiei ºi cã nu obstrucþionãm Justiþia”.

Senatorul PP-DD Ioan Iovescu a precizat, în cursul dimineþii de miercuri, la momentul începerii dezbaterii din Senat, cã nu a luat încã nicio decizie cu privire la felul în care va vota. ªi a adãugat cã deciziile le va lua în funcþie de concluziile care se vor desprinde în urma dezbaterilor, despre care a precizat cã vor trebui sã îi lãmureascã dacã faptele celor doi senatori se încadreazã sau nu în prevederile legale care impun arestul preventiv. „Nu îmi place cã facem o regulã dintr-o prevedere specialã”, a declarat senatorul PP-DD Ioan Iovescu, referindu-se la frecvenþa cu care se recurge la mãsura arestului preventiv. Acesta a precizat cã, personal, susþine faptul cã senatorii ºi deputaþii ar trebui sã beneficieze de imunitate exclusiv cu referire la declaraþiile lor politice. O precizare cãreia nu-i vedem sensul, în condiþiile în care nici Dan ªova, nici Darius Vâlcov nu sunt certaþi pentru declaraþii politice.

Dar, a mai adãugat el, orice cetãþean al României ar trebui sã fie cercetat în stare de libertate, în situaþia în care nu se încadreazã în prevederi ale legii care sã justifice instituirea mãsurii arestului preventiv. „Altfel – explicã Ioan Iovescu – ne putem trezi în situaþia cã orice cetãþean al României e luat de pe stradã ºi dus în arest, doar pentru cã aºa se decide. Dacã s-ar cere separat încuviinþarea urmãririi penale,

Dan ªova, salvat de la arestare, Darius Vâlcov, nu

Foto Epoch Times

Ben-Oni Ardelean: „Personal, am votat de fiecare datã favorabil solicitãrilor DNA”

Ioan Iovescu: „Dacã s-ar cere separat încuviinþarea urmãririi penale, aº vota pentru”

Ben-Oni Ardelean aº vota pentru. Nu vreau sã fie împiedicatã Justiþia sã îºi facã treaba. Dar arestul preventiv ar trebui sã fie decis aºa cum ar trebui el sã fie, o excepþie, numai în cazul unor situaþii speciale”.

Pânã la momentul închiderii edi-

Ioan Iovescu þiei ziarului, senatorii Petru Ehegartner (PLR), Matei Suciu (PSD), Ilie Sârbu (PSD) ºi Vasile Blaga (PNL) nu au rãspuns apelurilor noastre telefonice, pentru a-ºi formula ºi argumenta opþiunea de vot în cele douã cazuri.

Senatorii nu au încuviinþat, în cazul lui Dan ªova, solicitarea procurorilor DNA, aceasta fiind respinsã, în condiþiile în care nu s-a întrunit majoritatea de 85 de voturi necesarã. Dintr-un total de 151 de voturi exprimate, 79 de voturi au fost favorabile, 67 de voturi au fost împotrivã ºi 5 voturi au fost anulate. În cazul ministrului demisionar al Finanþelor, Darius Vâlcov, Senatul a încuviinþat, cu 97 de voturi favorabile din totalul celor 150 de voturi exprimate, solicitarea procurorilor DNA. Au mai fost înregistrate 48 de voturi împotrivã ºi au fost anulate 5 voturi.

Anterior momentului exercitãrii votului, senatorul PSD Dan ªova le solicitase colegilor, în cadrul unui discurs care a fãcut apel ºi la o serie de argumente de ordin emoþional, sã nu îngãduie arestarea, ci sã îi permitã sã se apere de acuzaþiile care îi sunt aduse în stare de libertate. „Vreau, în primul rând, sã vã fac o urare: Dumnezeu sã fie cu fiecare dintre noi ºi sã se facã aºa cum o sã vrea.(...) Vã rog sã îmi daþi posibilitatea, respingând cererea DNA, sã mã apãr ca un om liber”, le-a solicitat senatorul Dan ªova colegilor sãi, potrivit declaraþiei consemnate de HotNews.

Ministrul demisionar al Finanþelor, Darius Vâlcov, le-a solicitat colegilor sãi sã încuviinþeze solicitarea procurorilor DNA, precizând cã, în caz contrar, va demisiona din Senat.

PMP Timiº strânge semnãturi pentru demiterea lui Titu Bojin

ligia.hutu@timpolis.ro

PMP Timiº solicitã informaþii despre finanþarea unor obiective ale judeþului Preºedintele PMP Timiº, avocatul Roxana Iliescu, anunþã cã, sub deviza „Apel la decenþã”, partidul pe care îl conduce demareazã, începând de joi, 26 martie, o campanie de strângere de semnãturi în vederea declanºãrii procedurilor de demitere a preºedintelui Consiliului Judeþean Timiº, Titu Bojin.

Referindu-se la motivele care au

stat la originea iniþiativei PMP, Roxana Iliescu spune cã se impune luarea de atitudine atât din pricina învinuirilor care îi sunt aduse preºedintelui CJ Timiº de cãtre DNA, cât ºi din pricina stãrii de subfinanþare în care se aflã judeþul, a absenþei unor proiecte de dezvoltare ºi a incapacitãþii liderului administraþiei judeþene de a obþine finanþare pentru Centura Sud, unul dintre obiectivele majore pentru Timiºoara.

Campania PMP se va derula în douã moduri, care vor îngãdui strângerea de semnãturi atât prin relaþionarea directã cu cetãþenii, cât ºi online, prin accesarea unei pagini web, la adresa http://www.petitieonline.com/ demite-l_pe_bojin ºi a unui cont deschis pe plaforma de socializare Facebook, la adresa http://www.facebook.com/ demitelpebojin, al cãror nume este „Demite-l pe Bojin”.

Preºedintele PMP Timiº mai spune cã organizaþia pe care o conduce pregãteºte pentru vineri, 27 martie, începând cu ora 13, un protest care se va desfãºura în faþa sediului CJ Timiº. „Cu ocazia acestui protest, PMP Timiº va depune, prin registraturã, o cerere prin care solicitãm domnului Titu Bojin sã ne rãspundã la anumite întrebãri în legãturã cu proiectele depuse pe fonduri europene, proiectele iniþiate pentru dezvoltarea judeþului, obiectivele cuprinse în Masterplanul de dezvoltare

al judeþului ºi demersurile fãcute în vederea obþinerii finanþãrii de la Guvern pentru Centura de Sud a Timiºoarei, Spitalul Regional ºi aripa nouã a Spitalului de Copii”, declarã Roxana Iliescu.

Aceasta precizeazã cã preºedintele CJ Timiº are obligaþia sã rãspundã solicitãrilor adresate de reprezentanþii PMP, într-un termen legal de 30 de zile. „Odatã primite aceste rãspunsuri, le vom face publice ”, a mai declarat preºedintele PMP Timiº.

Cât despre demersul intitulat „Apel la decenþã” ºi despre finalitatea pe care o preconizeazã pentru acesta, Roxana Iliescu sperã într-o mobilizare, cu precãdere în mediul online, a celor nemulþumiþi de prestaþia de pânã în acest moment a liderului CJ Timiº ºi precizeazã cã acþiunea de strângere de semnãturi în vederea declanºãrii procedurilor legale de demitere a lui Titu Bojin are ca bazã Legea administraþiei publice locale 215/2001.

Titu Bojin, rezervat cu privire la conþinutul iniþiativei PMP Timiº Contactat telefonic pentru a formula un punct de vedere în legãturã cu iniþiativa PMP Timiº de a iniþia strân-

Foto Arhivã Roxana ILIESCU

PMP Timiº demareazã o campanie de strângere de semnãturi vizând declanºarea procedurilor de demitere a preºedintelui CJ Timiº,Titu Bojin. Pe care îl acuzã, printre altele, cã nu s-a implicat îndeajuns în atragerea de finanþãri menite sã susþinã proiectele de interes major ale judeþului. Titu Bojin nu vrea sã comenteze pe fond iniþiativa PMP, apreciind doar cã, din punctul sãu de vedere, ceea ce putea fi legal întreprins pentru susþinerea proiectelor menþionate a fost întreprins.

Roxana Iliescu, preºedinte PMP Timiº gerea de semnãturi în vederea declanºãrii procedurilor legale vizând demiterea sa, preºedintele CJ Timiº, Titu Bojin, a declarat cã nu doreºte sã comenteze în niciun fel, pe fond, iniþiativa reprezentanþilor PMP Timiº.

Chestionat dacã apreciazã cã, din punctul de vedere al prerogativelor pe care le deþine, au fost fãcute de cãtre instituþia pe care o conduce toate demersurile legale posibile pentru a obþine finanþare pentru obiectivele Centura Sud, Spitalul Regional ºi aripa nouã a Spitalului de Copii, Titu Bojin a rãspuns afirmativ. ªi a apreciat cã ar fi fost recomandabil ca, înainte de a vehicula în spaþiul public iniþiativa vizând declanºarea procedurilor legale în vederea demiterii sale, reprezentanþii

PMP Timiº sã se fi adresat CJ Timiº pentru a se informa exact cu privire la conþinutul tuturor demersurilor care au fost întreprinse pânã în acest moment.

Contactat telefonic pentru a preciza care sunt, în acest moment, posibilitãþile legale pentru demiterea unui preºedinte de Consiliu Judeþean ºi dacã Legea administraþiei publice locale 215/2001 oferã suportul legal necesar unei astfel de proceduri, prefectul Eugen Dogaru a solicitat un rãgaz sã se documenteze. Întrucât, a argumentat acesta, existã ºi prevederi conexe legii invocate, printre care unele sunt cuprinse, a precizat prefectul Eugen Dogaru, în Legea 393/2004, actualizatã, privind Statutul aleºilor locali.

de 25 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

26 - 29 martie 2015

Soluþii tardive pentru retrocedãrile problematice ale Timiºoarei l Varianta obligativitãþii retrocedãrii în naturã este infirmatã de instanþã Dupã ani de zile în care insistenþa unor instanþe de a retroceda în naturã imobile de utilitate publicã din Timiºoara a creat o crizã fãrã precedent de spaþii pentru compartimente ale unor instituþii publice, ºcoli sau secþii de spitale, Curtea de Apel Timiºoara a confirmat o soluþie datã de Tribunalul Timiº, cu privire la imposibilitatea retrocedãrii în naturã a unui imobil. Dacã de la început s-ar fi optat pentru varianta despãgubirii cu bani sau titluri de valoare pentru imobilele revendicate din municipiu, ºi doar dupã o verificare riguroasã a actelor, probabil cã astãzi Timiºoara nu mai era un oraº al retrocedãrilor problematice. bogdan.piticariu@timpolis.ro

O decizie ce ar fi trebuit aplicatã retroactiv Curtea de Apel Timiºoara a fãcut, recent, publice o serie de hotãrâri judecãtoreºti luate recent în dosare cu greutate, aceste decizii având ºi rolul de a funcþiona cu un reper de jurisprudenþã, adicã un model orientativ pentru alte instanþe, în cazuri similare.

Printre ele se regãseºte ºi decizia luatã într-un dosar aflat la faza de recurs, dupã judecarea în prima fazã la Tribunalul Timiº, în care obiectul litigiului este retrocedarea unui imobil care în prezent este în domeniul public al Timiºoarei. Primãria a fost chematã în judecatã în acest dosar, cu numãrul 1515/30/2011, în care Tribunalul Timiº a decis cã este imposibilã retrocedarea respectivului imobil în naturã ºi a respins ºi pretenþiile justiþiabilei care a iniþiat retrocedarea ºi care cerea, ca ºi compensare, în varianta în care nu putea primi clãdirea în naturã, un teren ºi... patru imobile, aflate în domeniul public al Timiºoarei. Decizia Tribunalului Timiº a fost confirmatã ºi la faza de recurs, de cãtre Curtea de Apel Timiºoara, care a stipulat cã „modul în care Municipiul Timiºoara înþelege, în general, sã-ºi îndeplineascã obligaþia

prevãzutã de Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, nu poate fi cenzurat de instanþa investitã cu soluþionarea prezentei cereri în modalitatea cerutã de reclamanþi, în condiþiile în care chiar aceºtia au indicat concret ce bunuri imobile doresc a le fi atribuite în compensare pentru bunul preluat abuziv de la antecesorul lor, ce nu poate fi restituit în naturã.”

Curtea de Apel Timiºoara a mai precizat cã instanþa este obligatã sã se pronunþe în limitele investirii prin cererea precizatã, neputând analiza situaþia bunurilor oferite spre vânzare de cãtre Municipalitate, „potrivit ofertei din ziarul depus în faþa instanþei de recurs”, atâta timp cât înºiºi reclamanþii au restrâns sfera cercetãrii judecãtoreºti la anumite bunuri individual determinate, ce nu se regãsesc în oferta publicatã.

Ca atare, Curtea de Apel a respins recursul, considerând justã decizia Tribunalului Timiº, care dãdea dreptul persoanei care iniþiase retrocedarea la despãgubiri în bani sau titluri „Proprietatea”. Însã în niciun caz în naturã.

Foarte important este faptul cã instanþa care a analizat recursul, respectiv Curtea de Apel Timiºoara îl dã ca exemplu de jurisprudenþã, adicã e o recomandare indirectã de care pot þine seama ºi alte instanþe atunci când analizeazã cazuri similare. Raportat la ea se poate constata cã, dacã în toate cazurile similare s-ar fi procedat la fel, instanþa acceptând cã unele imobile în care funcþioneazã instituþii nu pot fi pur ºi simplu retrocedate în naturã, dupã cum nu se pot lua sedii de unitãþi de învãþãmânt sau medicale pentru a se utiliza ca retrocedare „în compensare”, ca echivalent, astãzi poate cã nu ar mai fi existat problema retrocedãrilor la Timiºoara, dupã cum nu ar mai fi fost cazuri de spitale sau ºcoli evacuate de pe o zi pe alta.

„Amnistie” pentru cazurile controversate Pe de altã parte, astfel de decizii nu

de 25 de ani un reper al cetãþii

se pot aplica retroactiv ºi, cum unele cazuri de retrocedãri controversate din Timiºoara au început în justiþie prin ani 2002 - 2003, o eventualã anchetã sau mãcar analizã fãcutã retroactiv pe aceste dosare de cãtre organele de drept ar constata, poate, cel mult cã faptele de naturã penalã s-au prescris.

De altfel, interpelat recent pe tema retrocedãrilor contestabile de la Timiºoara, Ministerul Justiþiei a precizat cã, în cazul clarificãrii aspectelor, în special ale actelor juridice care pot atrage rãspunderea penalã a persoanelor angajate în cadrul instituþiilor menþionate (Primãrie, parchete, instanþe) a solicitat sprijinul Parchetului General, precum ºi al Inspecþiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, entitãþi abilitate sã verifice existenþa unor cauze penale, respectiv sã controleze activitatea procurorilor ºi judecãtorilor implicaþi în procedurile respective. ªi, de la aceste sesizãri, s-au fãcut verificãri ºi s-a ajuns la concluzia cã Inspecþia Judiciarã a CSM nu ºtie nimic, pentru cã nu a primit nicio sesizare: „Din verificãrile efectuate prin intermediul CSM, am constatat cã, pânã în prezent, Inspecþia Judiciarã nu a fost sesizatã cu privire la conduita profesionalã a vreunui procuror sau judecãtor care a soluþionat sau s-a pronunþat în vreuna din cauzele care au avut ca obiect retrocedarea unor imobile în oraºul Timiºoara.”

Totodatã, nici de sesizare din oficiu nu a putut fi vorba, Inspecþia Judiciarã precizând cã nu a avut date ºi indicii concrete care sã stea la baza unei sesizãri din oficiu în legãturã cu conduita profesionalã a acestor magistraþi.

Aceasta în condiþiile în care chiar ºi DNA ancheteazã mai multe cazuri de retrocedare din Timiºoara, în care sunt indicii mai mult decât concrete care aratã încãlcarea legii, printre ele numãrându-se ºi cazul retrocedãrii unei clãdiri construite de cãtre stat la Spitalului de Copii „Louis Þurcanu” Timiºoara.

De altfel, poate ºi pentru ca presa sã nu mai aibã ce scrie cu privire la activitatea unor instanþe sau unitãþi de parchet, în urma neregulilor depistate de Inspecþia Judiciarã, pe lângã faptul cã nu se dãdeau numere de dosare sau

magistraþi, mai nou rapoartele Inspecþiei Judiciare au o formã de tipul: „În cadrul instanþelor arondate Curþii de Apel..., pe rolul Tribunalului..., s-au înregistrat zece cauze.”

Revenind la sesizarea legatã de verificarea retrocedãrilor controversate de la Timiºoara, Ministerul Justiþiei spune cã verificãrile care conduc la antrenarea rãspunderii disciplinare a magistraþilor, precum ºi cele care vizeazã rãspunderea deontologicã a magistraþilor ca urmare a încãlcãrii normelor de conduitã pot avea loc numai în condiþiile în care sesizarea adresatã Inspecþiei Judiciare conþine date din care sã rezulte indicii concrete cu privire la identificarea autorului ºi a situaþiei de fapt.

Iar Inspecþia Judiciarã nu pare dispusã sã deschidã o anchetã doar pentru acest fenomen general al retrocedãrilor controversate de la Timiºoara, susþinând cã afirmaþiile cu caracter general care vizeazã o posibilã complicitate a procurorilor ºi judecãtorilor pentru intrarea nelegalã a unor imobile din Timiºoara în posesia unor clanuri de romi, fãrã individualizarea unor fapte concrete privind conduita profesionalã a unui procuror sau judecãtor, nu pot determina sesizarea sa din oficiu. În plus, mai spun oficialii Ministerului Justiþiei, declanºarea unor verificãri cu privire la o eventualã soluþie care ar putea sã o adopte instanþa de judecatã excede competenþelor conferite de lege Inspecþiei Judiciare. Însã, în cazul de faþã, din câte se vede, lipsesc verificãrile ºi în timpul procedurilor judiciare, ºi dupã aceea. „Aceste retrocedãri, despre care s-a vorbit ºi s-a scris mult la Timiºoara, ar fi trebuit sã se verifice retroactiv, atât în ceea ce priveºte dosarele ºi procedurile judecãtoreºti, cât ºi documentele care au stat la baza acestor retrocedãri. Aceasta ar fi fost treaba instituþiilor specializate. Este clar cã sunt destule dosare asupra cãrora planeazã semne de întrebare ºi dosare care ar trebui redeschise. A existat o perioadã în care s-a înregistrat un val de revendicãri, ºi multe imobile au fost retrocedate în naturã. Deciziile judecãtoreºti nu pot fi însã comentate”, spune consilierul local PNL (fost PDL) ªtefan Constantin Sandu.

Adevãrul ar putea fi „casat” Totuºi, deºi acum Ministerul Justiþiei spune cã Inspecþia Judiciarã nu a avut niciun fel de sesizãri ºi nici indicii care sã ducã la sesizarea din oficiu, conform unor avocaþi timiºoreni situaþia retrocedãrilor controversate de la Timiºoara era cunoscutã foarte bine la nivel central, la Ministerul Justiþiei existând informãri ºi anchete inclusiv la nivelul fostului Servici Independent pentru Protecþie ºi Anticorupþie al Ministerului Justiþiei, adicã, propriul serviciu de informaþii al sistemului judiciar.

Potrivit aceloraºi surse, Direcþia Generalã de Protecþie ºi Anticorupþie (continuatoarea SIPA) s-a arãtat interesatã de ce se întâmpla la Timiºoara, în aceste procese, dar lucrurile par sã se fi terminat, din punct de vedere al investigãrii fenomenului, odatã cu desfiinþarea DGPA, în 2006 – ºi ar fi interesant de aflat ce date se regãsesc în arhiva fostei SIPA. Problema e cã nu se ºtie în ce mãsurã va mai fi posibil acest lucru, pentru cã acum Ministerul Justiþiei nu prea pare interesat sã analizeze documente din fosta arhivã. ªi aceasta pentru cã starea de conservare a acestor arhive s-ar putea finaliza cu o casare, Ministerul Justiþiei exprimându-ºi, în mandatul Monei Pivniceru, intenþia de a constitui o comisie pentru inventarierea ºi predarea arhivei fostei DGPA, care urma sã preia arhiva din custodia Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor ºi sã o inventarieze.

Ulterior s-a ajuns la o concluzie surprinzãtoare, în sensul cã “având în vedere faptul cã în raportul Comisiei Europene din 2004 SIPA a fost criticatã cu privire la transparenþã ºi rãspundere, existând raportãri privind implicarea sa în abuzuri ale drepturilor omului în închisori ºi influenþarea sistemului judiciar, Comisia a apreciat cã se impune predarea cãtre Arhivele Naþionale a arhivei fostei SIPA, în vederea distrugerii tuturor documentelor.”

social

26 - 29 martie 2015

5

Mame simbolice pentru copiii fãrã familie Un prim pas în cadrul proiectului care vizeazã adoptarea simbolicã a copiilor din orfelinate, nevoiþi sã creascã fãrã afecþiunea propriilor pãrinþi, a fost fãcut.

Iniþiatoarea proiectului anunþã cã aºteaptã sprijin din partea tuturor celor care doresc sã se implice, oferindu-le copiilor sprijin financiar, dar ºi afecþiunea de care aceºtia au nevoie.

Foto Arhivã Georgeta RUS

ligia.hutu@timpolis.ro

Mame pentru copiii fãrã familie Consilierul judeþean PNL (fost PDL), medicul Georgeta Rus, a fãcut, la începutul acestei sãptãmâni, o primã vizitã în unul dintre orfelinatele în care a asumat sã îºi deruleze proiectul vizând adoptarea simbolicã a copiilor al cãror destin a fost greu încercat de soartã. „Am vizitat, aºa cum am promis, primul orfelinat adoptat, primul grup de copii fãrã mamã, cãrora vreau sã le fac daruri de Sãrbãtorile de Paºte: copiii de la Casa «Fraþii lui Onisim». Am vrut sã vãd personal cum trãiesc, cum se joacã, cum pregãtesc temele pentru ºcoalã, cum dorm, cum mãnâncã, ce nevoi au. ªi am aflat cã au multe nevoi, cã se fac eforturi incredibile pentru hrana lor zilnicã, cã oameni de suflet muncesc ca micuþii sã nu simtã lipsa familiei, cã sunt copii cuminþi, sensibili, buni...”, a consemnat Georgeta Rus pe contul sãu de Facebook.

Aceasta anunþã cã va întocmi, alãturi de toþi cei animaþi de dorinþa de a le oferi sprijin ºi afecþiune copiilor privaþi de dragostea propriilor pãrinþi, liste cu lucrurile care le sunt necesare acestora, astfel încât cei mici sã le poatã primi în dar, de Paºte. Totodatã, Georgeta Rus adreseazã un apel tuturor persoanelor care doresc sã se implice,

Georgeta Rus la Casa de copii “Fraþii lui Onisim” sã o contacteze, pentru a putea decide împreunã, în beneficiul copiilor.

Georgeta Rus mai precizeazã cã, în urma vizitei la acest orfelinat, a aflat cã mai existã ºi alte persoane care, din dorinþa de a le oferi ajutor copiilor privaþi de afecþiunea pãrinteascã, se implicã în mod constant, împreunã cu familiile lor, în creºterea micuþilor: „Am mai aflat cã ei au douã mame! Andrea Iancu ºi Daniela Bãlan, care, împreunã cu soþii lor ºi alãturi de copiii lor naturali, cresc încã 24 de copii fãrã familie”.

„Nu aveþi puterea de a schimba destinul nimãnui, dar aveþi puterea de a-i face fericiþi” Într-un mesaj transmis consilierului judeþean PNL Georgeta Rus, ca rãspuns la o solicitare a acesteia de a-i fi oferite sfaturi ºi sprijin pentru a putea veni cât mai bine în întâmpinarea

nevoilor copiilor, o persoanã care mãrturiseºte despre sine cã a crescut la o casã de copii îi transmite cã decizia în sine de a se implica ºi disponibilitatea de a le oferi copiilor lucrurile de care aceºtia au nevoie pentru a avea o copilãrie cât mai asemãnãtoare cu cea a copiilor crescuþi în familii reprezintã adevãratul dar care le poate fi oferit copiilor ce sunt nevoiþi sã creascã în orfelinate ºi casele de copii. „Nu aveþi puterea de a schimba destinul nimãnui, dar aveþi puterea de a-i face fericiþi...

Ei se bucurã de orice dar primit, de fiecare bucãþicã de ciocolatã, de o hainã nouã, de o jucãrie, de orice care îi poate face fericiþi... Vã spun toate acestea din proprie experienþã, din ce am trãit...am crescut ºi eu la o casã de copii ºi ºtiu ce înseamnã sã nu ai”. ªi mai spune cã trebuie avute în vedere, de cãtre persoanele care doresc sã se implice, sensibilitãþile tuturor copiilor: „Eu ºtiu ce înseamnã sã rãmâi în orfelinat ºi sã vezi cum alþii pleacã... (...)

De aceea, este preferabil ori pleacã

toþi, ori niciunul. ªi se pot oferi daruri ºi jucãrii, ei sunt cu toþii o familie”.

Disponibilitate de a dãrui ºi putere de a face bine Reprezentantele Organizaþiei Femeilor Liberale Timiº au anunþat, la începutul lunii martie cã, la iniþiativa consilierului judeþean Georgeta Rus, intenþioneazã sã îºi asume responsabilitatea de a îngriji mai mulþi copii din centrele de plasament, oferindu-le acestora afecþiune ºi suport financiar.

Astfel, membrele OFL Timiº au decis sã se implice într-un proiect care vizeazã adoptarea, simbolicã, a câte unui grup de copii din instituþiile de ocrotire socialã, din cãminele de copii sau din orfelinate. „Vom «adopta» simbolic câte un grup de copii cu care destinul a fost mai puþin darnic…Grup de copii fie din orfelinate, cãmine de copii, copii din

judeþ care nu au mamã”, anunþa, atunci, medicul Georgeta Rus. Adãugând cã, astfel, îºi asumã încercarea dificilã de a suplini, cu afecþiune, dar ºi cu resurse financiare, absenþa mamei din viaþa fiecãrui astfel de copil în parte: „Le vom cumpãra haine, jucãrii, rechizite, medicamente, îi vom duce la McDonald’s, în tabere, adicã acele lucruri pe care o mamã le face pentru copiii ei. Stã în puterea noastrã de femei puternice, dar ºi sensibile, sã facem asta.”

Potrivit informaþiilor furnizate de Georgeta Rus, ideea proiectului, care a fost lansat de 8 martie, a fost receptatã cu interes de cãtre reprezentantele OFL Timiº, care au decis sã se alãture iniþiativei consilierului judeþean PNL. „Vã mulþumesc, doamnelor, sunteþi minunate, v-aþi alãturat incredibil de rapid ºi elegant în proiectul meu. Mulþumesc domnilor care ne sprijinã, mulþumesc lui Dumnezeu cã ne dã puterea sã facem bine”, mai preciza Georgeta Rus. În plus, a anunþat iniþiatoarea proiectului, toate persoanele care doresc sã susþinã cu fonduri aceastã iniþiativã se pot prezenta cu donaþii la sediul PNL Timiºoara, pe strada Mãrãºeºti, nr. 9.

Persoana care se va ocupa de chestiunile organizatorice ºi care va întocmi lista cu donatorii ºi cu donaþiile efectuate este Alexandra Tãtar. Aceasta va întocmi o listã care va fi fãcutã publicã de Paºte, atunci când copiii în beneficiul cãrora se deruleazã proiectul vor participa la un eveniment în cadrul cãruia le vor fi înmânate cadouri ºi le va fi oferit prilejul de a se bucura de timpul petrecut în compania unor persoane dornice sã le ofere atenþie ºi afecþiune.

Primul acord solicitat de cãtre reprezentantele OFL Timiº în vederea adoptãrii a fost adresat reprezentanþilor Centrului de Copii „Fraþii lui Onisim”, din Timiºoara.

Nou ºantier în zona Lucrãrile de pe strada ªtefan Cãii Buziaºului, cel Mare, aproape de finalizare din Timiºoara

Nicolae Robu, primarul Timiºoarei, a anunþat, marþi, cã a dispus începerea lucrãrilor pe porþiunea de drum care leagã Calea Buziaºului de strada Siemens, zonã în care se vor realiza un drum de legãturã, un nou sens giratoriu, cu patru intrãri ºi patru ieºiri din sens ºi o parcare publicã. În ceea ce priveºte porþiunea de drum care va fi realizatã, edilul a informat cã aceasta va avea o lungime de aproximativ 300 de metri ºi o lãþime a benzii carosabile de ºapte metri, câte 3,5 metri pe fiecare bandã. De o parte ºi de alta a drumului vor fi executate trotuare, cu o lãþime de 2,5 metri. În ceea ce priveºte insula centralã care se va realiza, aceasta va avea un diametru de 6,5 metri. Parcarea publicã va avea o suprafaþã de 8.580 de metri pãtraþi ºi va oferi 300 de locuri de

parcare, dintre care 19 vor fi destinate persoanelor cu dizabilitãþi. În plus, svor fi realizate ºi 68 de locuri de parcare pentru biciclete.

Primarul mai spune cã proiectul prevede realizarea a douã drumuri interioare, iar pista de biciclete va fi amenajatã în ambele sensuri ºi va avea o lãþime de 2,5 metri, urmând sã fie situatã între partea carosabilã ºi trotuar ºi sã fie delimitatã prin spaþii verzi – un concept de amenajare a agreat de Primãrie, doar cã, din pricina infrastructurii deja existente, în unele locuri în care s-au creat piste de biciclete, a fost nevoie ca acestea sã fie delimitate pe trotuar. „Plecãm de la o anumitã situaþie a oraºului ºi nu putem face schmbãri radicale acolo unde lucrurile sunt amenajate altfel”, a explicat edilul Nicolae Robu, precizând, însã, cã acolo unde vor fi efectuate lucrãri noi, pistele de biciclete vor fi amenajate separat de trotuare, fiind delimitate de acestea prin spaþii verzi în suprafaþã totalã de 5.000 de metri pãtraþi.

Valoarea totalã a lucrãrii este de 3,8 milioane de lei, sumã provenitã din bugetul local. Executantul lucrãrilor este compania Tehnocer, termenul de execuþie asumat fiind de ºase luni. (L.H.)

Edilul Nicolae Robu a anunþat, marþi, cã într-un termen pe care l-a estimat la aproximativ trei sau patru sãptãmâni, va putea fi efectuatã recepþia lucrãrilor efectuate pe strada ªtefan cel Mare: „Lucrãrile începute în urmã cu mai puþin de un an sunt realizate în proporþie de 88%. Termenul de finalizare este în câteva sãptãmâni, trei - patru sãptãmâni. Nu cred cã va fi nevoie de mai mult. Termenul contractual este mai lung, dar nu cred cã trebuie sã se ajungã la termenul limitã”. În acest moment, se lucreazã la asfaltarea ºi la pregãtirea pentru asfaltare pe partea de est a strãzii ªtefan cel Mare, precum ºi la amenajarea trotuarelor. Lucrãrile dificile, care au fost efectuate în subteran, precum ºi majoritatea lucrãrilor care au presupus executarea de intervenþii la fundaþii, au fost deja finalizate, mai spune edilul.

Precizând cã, înainte de recepþia lucrãrii, va mai fi necesarã ºi efectuarea unei verificãri ºi a unor retuºuri la partea de stradã datã deja în folosinþã, pen-

Foto Radio Timisoara

A fost dat startul lucrãrilor pe o porþiune de drum care leagã Calea Buziaºului de strada Siemens. Primarul anunþã cã, în termen de ºase luni, acolo va fi realizat un drum de legãturã, o parcare publicã, trotuare, piste pentru biciclete ºi un nou sens giratoriu.

Primarul Timiºoarei anunþã cã lucrãrile derulate pe strada ªtefan cel Mare, în baza unui proiect cu finanþare europeanã care a vizat, printre altele, reabilitarea liniilor de tramvai ºi modernizarea tramei stradale, se apropie de finalizare.

tru a se remedia eventualele nereguli apãrute. ªi aceasta întrucât, explicã Nicolae Robu, de la darea în folosinþã a uneia dintre cele douã jumãtãþi a strãzii, gradul de solicitare al acestei porþiuni a fost peste cel nominal.

Lucrãrile pe strada ªtefan cel Mare, care au început în aprilie 2014, vizeazã reabilitarea liniei de tramvai ºi modernizarea tramei stradale, în porþiunea cuprinsã între strada ªt. O. Iosif ºi b-dul 1 Decembrie. În octombrie a anului trecut, circulaþia a fost redeschisã, dar numai pe tronsonul care leagã intersecþia cu strada ªt. O. Iosif ºi numai pânã la intersecþia cu d-dul 1 Decembrie. Ulterior, în decembrie, a fost deschisã ºi circulaþia tramvaielor.

Referindu-se atunci la gradul de

dificultate al lucrãrii, Nicolae Robu a precizat cã au fost executate lucrãri complexe ºi de fineþe, vizate fiind inclusiv reþelele de utilitãþi, care au fost înlocuite: „S-a lucrat la adâncime, aproape de fundaþia clãdirilor. Aici avem utilitãþile sub trotuar, mai puþin canalizarea, care nu putea fi mutatã. O singurã reþea a rãmas sub carosabil, în rest toate celelalte sunt puse sub trotuare. (…) Nu vom mai avea din trei în trei metri diverse guri de acces la reþelele de utilitãþi”.

Strada ªtefan cel Mare a fost supusã unui proces de reabilitare demarat în baza unui proiect finanþat din fonduri europene. Valoarea totalã a lucrãrilor este de peste 24 de milioane de lei, lucrãrile de reabilitare fiind executate, potrivit informaþiilor oferite de edil, de compania Porr Construct. (L.H.)

de 25 de ani un reper al cetãþii

6

dialog

26 - 29 martie 2015

Europarlamentar PMP „Poþi ºubrezi Europa chiar Are doar 33 de ani ºi este la primul mandat în Parlamentul European. Cu toate acestea, e singurul europarlamentar român care are deja douã rapoarte implementate în plenul Parlamentului European. În plus, în calitate de vicepreºedinte al Comisiei pentru Bugete a PE, Siegfried Mureºan – invitatul „Dialogului” de azi – are ºi responsabilitatea distribuirii eficiente a miliarde de euro. melania.cincea@timpolis.ro

Fondurile aferente anului 2014 pentru mai multe politici europene nu au putut fi angajate, CE propunând ca toþi aceºti bani, 16,5 miliarde de euro, sã fie transferaþi cãtre bugetul anului 2015. Aþi afirmat, în urma acestei decizii, cã existã ºi riscuri. Care sunt acestea?

Riscul nu decurge din transferarea fondurilor din anul 2014 în anul 2015, ci din faptul cã nu vom putea cheltui într-un an de zile banii alocaþi pe doi ani. Ce se întâmplã? Avem un cadru financiar multianual pe ºapte ani de zile, 2014 - 2020. Regula spune cã, dacã programele operaþionale nu sunt adoptate la începutul anului în curs, atunci sumele de bani pentru anul acela vor fi automat reportate pentru anul urmãtor. Pentru cã, instituþional, o serie de programe nu au fost juridic implementate la începutul anului trecut, CE are obligaþia sã ne dea permisiunea de a cheltui acei bani în anul bugetar urmãtor. Ãsta e un lucru bun.

Dar dacã noi, pânã în 2018, nu cheltuim aceºti bani alocaþi pe 2015, îi vom pierde.

Partea bunã este cã riscul nu e la momentul acesta, ci e la momentul anului 2018 ºi îl putem preveni printr-o bunã absorbþie a fondurilor ºi, la momentul respectiv, prin eventuale solicitãri la CE de a acorda flexibilitate la momentul la care banii riscã sã fie dezangajaþi. Prioritatea trebuie, însã, sã fie absorbþia. Asta e cea mai bunã metodã de prevenire a dezangajãrii.

„E nevoie de o distribuþie geograficã la acordarea creditelor BEI” Recent, aþi introdus 37 de amendamente în Comisia pentru Afaceri Economice ºi Monetare, privind redistribuirea geograficã a finanþãrilor BEI. În linii mari, ce aþi solicitat?

Sunt solicitãri care vizeazã explicit România?

Macrofondul de investiþii al UE a fost de aproximativ 77 de miliarde de euro, în toate statele UE. Or, spre deosebire de bugetul UE, nu existã o pondere în care creditele sã fie acordate cãtre statele membre. BEI finanþeazã

Foto Foto Arhiva Siegfried Mureºan

„Absorbþia fondurilor e cea mai bunã metodã de prevenire a dezangajãrii”

cele mai bune proiecte care corespund misiunii UE ºi duc la îndeplinirea prioritãþilor acesteia. Nu existã o anvelopã naþionalã, o garanþie, un procent de bani care trebuie sã meargã în fiecare stat. ªi atunci BEI, ca orice bancã de investiþii, vrea sã limiteze riscul ºi acordã creditele în principal în state cu risc redus ºi în proiecte cu risc redus ºi pentru a-ºi pãstra ratingul, esenþial pentru bancã, pentru a avea acces pe pieþele financiare la credite la dobândã micã. Deci, banca încearcã sã-ºi pãstreze veniturile, iar pentru a nu-ºi scãdea ratingul, dã credite în principal în state sigure, în general, state care nu au nevoie de aceste credite – Germania, Olanda, care au acces la finanþãri ieftine ºi prin alte modalitãþi.

De aceea am spus cã e nevoie de o distribuþie geograficã, la BEI – banca celor 28 de state – e nevoie de niºte reguli astfel încât sã fie garantat accesul la credite ºi spre state precum România, unde capacitatea administrativã e mai micã în principiu, neputând sã absoarbã mare parte din cele 77 de miliarde de euro.

Aþi declarat cã din acest volum de credite bugetul alocat României este în jur de 1%. Unde pierdem, de fapt, puncte?

Cred cã reuºim sã absorbim în jur de 500 de milioane de euro pe an.

Unde suntem depunctaþi? Prin faptul cã nu existã o distribuþie geograficã, în momentul de faþã. Sunt finanþate cele mai bune proiecte. Aºa cum am spus, BEI este reticentã în a merge în state cu grad mai mare de risc, dar nici noi nu depunem suficiente proiecte bune.

Aici avem de lucru.

BEI ne poate ajuta cu asistenþã tehnicã, atât în etapa de concepere, cât ºi în etapa de implementare a

de 25 ani un reper al cetãþii

CV Siegfried Mureºan proiectelor. Discutãm acum la nivelul CE de noul Pachet de investiþii, iniþiat de preºedintele CE, Jean Claude Juncker, de 15 miliarde de euro, care va fi implementat împreunã cu BEI ºi tocmai pentru ca România sã poatã avea acces la finanþãri prin acest nou program, cred cã este esenþial, în sensul întãririi capacitãþii administrative, sã avem puncte de lucru ale BEI în România, în Bucureºti, dar ºi la nivelul regiunilor. Puncte de lucru, unde întreprinderile mari, dar ºi IMM-urile sã fie informate în privinþa conceptelor de finanþare prin BEI. Deci, avem nevoie de îmbunãtãþirea capacitãþii administrative, de proiecte mai bune ºi de o mai bunã informare a agenþilor economici din România. Prea mulþi nu ºtiu ce trebuie sã facã pentru a avea acces la aceste proiecte cu dobândã micã de la BEI. În acelaºi context, al finanþãrilor din partea BEI, aþi propus introducerea unei distribuþii geografice...

Da, exact ce spusesem mai devreme. BEI merge pe proiectele cele mai bune, cu bonitatea cea mai bunã ºi gradul de risc cel mai mic, ºi acestea sunt þãrile care, aºa cum am spus, au cea mai micã nevoie de credite.

De aceea vreau sã existe o regulã ca mãcar 2% sau 5% sã meargã ºi în alte state. Iar pentru acest lucru va trebui sã introducem anumiþi indicatori economici ºi sociali – de exemplu, regiuni în care ºomajul este de peste 25%, regiuni care au un produs economic sub o anumitã proporþie din media UE –, sã nu mai lãsãm criterii atât de largi încât proiectele sã meargã doar spre statele bune. Sã introducem niºte criterii macroeconomice ºi sociale care sã garanteze ºi finanþarea de proiecte din anumite zone defavorizate, mai

puþin dezvoltate din punct de vedere economic, cu ºomaj ridicat, mai ales cu ºomaj ridicat în rândul tinerilor.

„Dacã nu creºtem absorbþia mai repede, riscãm sã pierdem bani” La finalul lui 2013, România se plasa la coada clasamentului privind absorbþia de fonduri structurale. Cum am stat în 2014?

Un pic mai bine, pentru cã nu aveam cum sã stãm mai rãu... E un indicator care nu poate sã coboare. E ca ºi cu vârsta noastrã. De exemplu, eu am acum 33 de ani ºi, chiar dacã nu fac nimic tot anul, tot ajung la 34.

Vestea bunã este cã nu se poate sã scãdem, dar dacã nu creºtem, este un semnal prost. Chiar dacã am stat mai bine la finalul anului 2014 decât la cel al anului 2013, întrebarea este: progresul e suficient? În principiu, la majoritatea proiectelor, rata de absorbþie este în jur de 50%, deci e în creºtere. Lam auzit pe ministrul Fondurilor Europene spunând cã pânã la sfârºitul acestui an vom fi absorbit 80% din fondurile alocate României... Sã vedem.

M-aþi întrebat despre riscul de dezangajare... Dacã nu creºtem absorbþia mai repede, riscãm sã pierdem bani.

Aþi mai afirmat, tot recent, cã, dat fiind cã, nici la începutul acestui an, România nu adoptase încã Programul Operaþional Capital Uman pentru perioada 2014 - 2020 – prin care, anul trecut, Guvernul ar fi putut atrage fonduri de peste 600 de milioane de euro –, existã riscul sã piardã banii euro-

Studii l Academia de Studii Economice din Bucureºti ºi Humboldt-Universität din Berlin Funcþii l Vicepreºedinte al Comisiei pentru Bugete a PE l Membru al Delegaþiei la Comisia Parlamentarã de Cooperare UE – Moldova ºi al Delegaþiei la Adunarea Parlamentarã Euronest l Membru supleant în Comisia pentru Afaceri Economice ºi Monetare ºi în Delegaþia pentru Relaþiile cu India l Raportor al Grupului PPE privind rectificarea bugetului UE l Consilier pe afaceri economice, consilier politic principal ºi purtãtor de cuvânt al Partidului Popular European l Consilier al preºedintelui Comisiei pentru Afaceri Europene al Parlamentului Germaniei. l Stagiar în Bundestag (Parlamentul Germaniei)

peni destinaþi înfiinþãrii de noi locuri de muncã. S-a remediat, între timp, problema?

Da, programul a fost adoptat la finele lunii februarie. Instituþional, sunt create premisele pentru absorbþia banilor, dar banii nu sunt absorbiþi. Or, prioritatea e ca banii sã ajungã la tinerii care au nevoie de ei.

Acest program prevede cheltuirea fondurilor europene alocate pentru reducerea ºomajului în rândul tinerilor. UE a înþeles cã aceastã problemã este o prioritate ºi a acordat fonduri semnificative pentru anii 2014 - 2015.

Programul s-a implementat întârziat, însã. Banii ar fi putut fi absorbiþi de la 1 ianuarie 2014, dar programul abia acum a fost aprobat.

dialog

26 - 29 martie 2015

7

Siegfried Mureºan: dacã nu eºti eurosceptic” „Mã ajutã mai mult ca lumea sã-mi spunã ce pot face mai bine, sã-mi dea idei noi” Vã apropiaþi de primele 12 luni de mandat. Vã rog sã menþionaþi ce proiecte aþi realizat ºi ce proiecte v-aþi propus sã realizaþi, dar încã nu aþi reuºit.

Sã încep cu restanþele, pentru cã nu cred, în general, cã lãudatul mã ajutã. E nevoie ca lumea sã ºtie ce fac, dar mã ajutã mai mult ca lumea sã mã critice, când e cazul, sã-mi spunã ce pot face mai bine, sã-mi dea idei noi. Într-una din primele intervenþii în plenul PE, în iulie 2014, atras atenþia cã existã discrepanþe foarte mari între nivelul ºomajului în rândul tinerilor din diverse state ale UE. Germania, Austria, Olanda, Danemarca au ºomaj foarte mic, sub 10%. Spania, Grecia, foarte mare, de peste 50%. Italia, peste 40%. ªi am spus cã trebuie sã ne uitãm ce programe sunt adoptate în þãrile în care ºomajul este foarte mic, spre ce au în comun acestea – învãþãmânt dual, practicã, faptul cã în ºcoalã se învaþã lucruri de care tinerii au nevoie pentru a-ºi gãsi un loc de muncã, faptul cã nu merg toþi la facultate ºi, dupã aceea, fac, eventual, un job la care diploma nu le este de folos –, cã e nevoie de schim-

buri de experienþã între statele membre, pentru a vedea ce mãsuri pot fi implementate, poate nu unu la unu, dar adaptare la alþii. De aceea am cerut instituþionalizarea cooperãrii dintre Agenþiile Naþionale de Ocupare a Forþei de Muncã ºi sã facem un program prin care sã ajutãm tinerii ºomeri. În România, de exemplu, dacã ai lucrat la ªantierul Naval Constanþa ºi þi-ai pierdut locul de muncã ºi nu mai gãseºti, în þarã, loc de muncã în acest domeniu, dar eºti dispus sã cauþi în alt stat, la un ºantier naval din Germania, din Finlanda, din Croaþia, de multe ori nu ºtii cui sã te adresezi pentru a solicita informaþii. Or, din aceastã cooperare despre care spuneam, cred cã ar trebui sã se nascã ºi niºte mãsuri care sã prevadã ca agenþiile acestea sã publice în mod transparent ºi în multe limbi informaþii necesare ºi sã le punã la dispoziþia cetãþenilor, într-un mod accesibil.

Un alt proiect este legat de Republica Moldova. Tot vorbim de ancorarea acestui stat în UE ºi de avantajele concrete pentru cetãþenii acestei þãri de pe urma apropierii de UE. Oamenii,

acolo, trebuie sã fie bine informaþi în legãturã cu ceea ce înseamnã Europa, pentru cã, prea des, aud, la Chiºinãu: „Da, dar Rusia ne ajutã”. Or, nu e aºa.

Diferenþa dintre UE ºi Federaþia Rusã e clarã: UE vrea dezvoltarea Republicii Moldova, vrea o Moldovã puternicã, pe propriile picioare, iar Rusia vrea o Republicã Modolva slabã, ºantajabilã.

La fel a fost cu Ucraina. La fel a fost în Cipru, unde Federaþia Rusã a dat un ajutor pe termen scurt, în niºte condiþii care permit Rusei oprirea ajutorului oricând, în momentul în care constatã cã ajutatul nu respectã condiþiile.

Pentru ca oamenii sã nu mai fie victime ale dezinformãrii dinspre Federaþie Rusã, au nevoie sã ºtie concret care sunt beneficiile de pe urma aderãrii la UE, sã le simtã. ªi de aceea, în noiembrie 2014, am iniþiat un program extins de stagii pentru funcþionari publici din Republica Moldova, în instituþii europene. Pentru ca aceºtia sã vinã sã lucreze pe perioade cuprinse între trei ºi ºase luni, sã vadã cum funcþioneazã administraþia publicã la nivel european, pentru a implementa, apoi, acelaºi lucru ºi acasã. Am prezentat acest proiect în

plenul PE, dar nu e încã realizat. La nivelul PE, însã, de multe ori, dureazã luni de zile pânã la implementarea unei idei.

Sã vorbim, însã, ºi despre proiectele bifate. Îi intereseazã, cu siguranþã, pe cei care v-au dat votul. În momentul de faþã, sunt singurul membru român al PE care are douã rapoarte implementate în plen. Unii colegi au câte unul, iar majoritatea nu au niciunul.

Primul raport adoptat a vizat alocarea a 3,5 milioane de euro fonduri europene pentru ajutorarea a o mie de muncitori disponibilizaþi de la Mechel, Combinatul de sârmã de la Câmpia Turzii. Perioada de implementare a proiectului s-a încheiat la 1 martie. Proiectul a prevãzut mãsuri de reconversie profesionalã, stagii de practicã ºi aºa mai departe. Trebuiau sã fie ajutaþi 750 de oameni. Dintre aceºtia, 500 ºi-au gãsit loc de muncã. E un lucru bun, dar se putea face mai mult. De ce nu s-a fãcut? Programul a prevãzut ºi înfiinþarea unei întreprinderi sociale care sã angajeze 250 de oameni. A fost gãsit

un om de afaceri dispus sã investeascã în înfiinþarea unui întreprinderi care sã producã echipamente sportive de iarnã. Dar pentru cã Guvernul nu a prefinanþat proiectul, acesta a fost pierdut. Ca sã înþelegeþi: autoritãþile române aplicã pentru finanþare din partea UE, UE acordã finanþare ºi, de multe ori, banii vin dupã, e ca un decont, nu ca o prefinanþare. Pentru cã se ºtia din mai 2014, când CE a dat undã verde acestui proiect, cã banii vor veni, Guvernul ar fi trebuit sã prefinanþeze acest proiect. Nu a fãcut-o. În toamnã, când banii au fost viraþi, a fost prea târziu pentru a mai lansa întreprinderea, proiectul fiind încheiat. Am încercat sã vedem dacã putem prelungi durata de implementare a proiectului, însã acest lucru nu s-a putut.

Cel de al doilea proiect al meu în plenul PE vizeazã fondul de solidaritate al UE din care, în caz de catastrofã naturalã, se acordã ajutoare de 500 de milioane de euro. Raportul meu din PE prevede ca, în caz de catastrofã naturalã, pânã la 10% din aceºti bani sã poatã fi disponibilizaþi imediat, în avans, fãrã un efort birocratic mare.

„Vãd riscul unei radicalizãri a Social-Democraþilor Europeni, ca urmare a succesului avut de stânga extremã în Grecia” Campania pentru europarlamentare a alianþei PSD-UNPR-PC, care a venit cu mesaje pur naþionaliste – „Mândri cã suntem români!” ºi „România puternicã în Europa!” – a fost giratã de însuºi preºedintele Socialiºtilor Europeni ºi actual preºedinte al Parlamentului European, Martin Schulz, prezent în România la lansarea acesteia. Cum a fost perceput în PPE acest gest: ca pe un gest electoral oarecare, ca pe o intenþie de transmitere a unui mesaj anume cãtre cineva, ca parte a unei strategii pen termen lung, care nu ajutã neapãrat UE? Noi nu avem, în momentul de faþã, în România, un partid eurosceptic, iar acesta e un lucru bun. Însã avem accente de euroscepticism în partidele mari ºi, în principal, în PSD. S-a vãzut anul trecut atât în campania pentru europarlamentare, dar ºi dupã aceea, pentru cã Ponta a rãmas cu mândria de a fi român.

pentru buna funcþionarea Justiþiei, nu ne lasã sã facem în continuare ceea ce am fãcut în trecut, adicã sã controlãm politic Justiþia, sã furãm în voie...

De aceea, pentru ei, pentru politicieni corupþi, UE este un adversar. UE este acolo pentru oameni, de partea oamenilor, pentru a asigura buna funcþionare a instituþiilor statului, sã se asigure, prin noul Tratat Fiscal, cã banul public nu mai poate fi cheltuit fãrã cumpãtare de Guverne de orice culoare politicã. Or, ei nu sunt de fapt de partea oamenilor ºi de aceea au nevoie sã trimitã la Bruxelles reprezentanþi care luptã împotriva instituþiilor europene. De fapt, luptã împotriva intereselor românilor ºi aveþi dreptate când spuneþi 2012. Atunci, au dovedit cã pentru ei UE este un adversar. Atunci, printr-o tentativã de loviturã de stat, au încercat sã încalece instituþiile statului. Tot atunci, partenerii noºtri euro-atlantici au intervenit ºi nu i-au lãsat. De aceea pentru ei UE este un adversar. Politicienii corupþi au acþionat întotdeauna împotriva oamenilor, nu e ceva nou.

S-au vãzut aceste accente încã din 2012. ªi nu numai la PSD, ci ºi la oameni din PNL. Exact. ªi asta e important, pentru cã ei când spun „Mândri cã suntem români!” sau „Vom trimite în PE oameni care vor apãra interesele românilor ”, vor sã spunã de fapt cã vor apãra interesele românilor împotriva intereselor europene, a instituþiilor europene „rele”, care prin monitorizarea Justiþiei, prin legea statului de drept, prin mãsurile pe care le solicitã

Problema este cã acea campanie a fost, repet, giratã de însuºi preºedintele Socialiºtilor Europeni, care e ºi preºedinte al Parlamentului European.

Mai mult, o campanie într-un stat, în care Puterea dãduse semnale cã e tentatã sã schimbe macazul dinspre Vest spre Est. Preºedintele PE a fost, în 2014, ºi candidatul Socialiºtilor Europeni la funcþia de preºedinte al CE. Noi, PPE,

am câºtigat alegerile, ei le-au pierdut.

El, atunci, a acþionat mai mult ca ºi candidat la funcþia de preºedinte al CE ºi prea puþin ca preºedinte al PE, pe care l-a implicat într-o bãtãlie electoralã, într-un mod inacceptabil. Funcþia de preºedinte al PE a fost întotdeauna o funcþie deasupra partidelor politice, o funcþie reprezentativã, or Martin Schulz a instrumentalizat-o, a uzat de ea, chiar a abuzat de ea pentru propriul interes electoral. În 2014, în campanie, Martin Schulz a girat tot ce a avut tradafiri, tot ce a fost roºu, tot ce a candidat sub umbrelã socialistã, social-democratã ºi s-ar fi aliat grupului Socialiºtilor din PE. Pentru cã, dacã ei ar fi fost cel mai puternic grup din PE, ar fi devenit preºedintele CE. Deci, el a girat atunci, fãrã niciun filtru, orice partid social-democrat, orice partid socialist ºi nu le-a impus o minimã rigoare în ceea ce priveºte parcursul european, valorile europene, o economie solidã, reformatã, ori cheltuirea cumpãtatã a banului public. S-a comportat ca un candidat, nu demn de funcþia de preºedinte al PE. Vestea bunã este cã, pânã acum, Socialiºtii în ansamblu, au fost proeuropeni. Dupã alegerile din 2014, în PE, noi, PPE, am rãmas cel mai puternic grup,urmaþi de Socialiºti, diferenþa dintre noi fiind, însã, mai micã decât în legislatura precedentã. De aceea, pentru a pãstra Europa pe acest parcurs european, cooperarea dintre noi ºi Socialiºti este esenþialã. Dar, repet, majoritatea sunt pro-europeni, aceastã majoritate funcþioneazã, ºi comisarii europeni sociali-democraþi, în frunte cu prim-vicepreºedintele CE, sunt pe un

curs clar pro-european. Avem lucruri în comun ºi putem duce Europa înainte. Evident, avem ºi opinii diferite. Vãd aceastã tentaþie – nu la toþi socialiºtii, dar la unii, da – de a se radicaliza, de a se îndrepta spre populism. La Ponta, de exemplu, vãd, la Social-Democraþii germani, mai puþin, la nordici, la olandezi, mai puþin, ei rãmânând pe un curs ferm pro-euopean. Întrebarea e cine va fi mai puternic în cadrul grupului Socialiºtilor? Dar asta este, însã, treaba lor.

Legat de euroscepticismul Socialiºtilor... Iatã ce s-a întâmplat în Grecia, unde un partid de extremã stângã a câºtigat alegerile pe un mesaj economic utopic. Partidul vechi, tradiþional socialist, Social-Democrat, a scãzut în preferinþele electoratului grec de la 40%, în anul 2008 - 2009, la 4% acum.

Fiind scos practic din scenã de un partid radical, de extremã stângã. Eu cred cã, acum, Socialiºtii Europeni se uitã cu îngrijorare la situaþia aceasta ºi, pentru a preveni ca aºa ceva sã se întâmple ºi altor partide socialiste din alte state europene, vom asista la o radicalizare a Socialiºtilor, la o mutare a lor spre stânga, spre un populism economic. ªi cred cã Victor Ponta este unul dintre principalii clienþi. De multe ori, în ultimele sãptãmâni, când l-am auzit pe ministrul de Finanþe grec minþind lumea în direct, a trebuit sã mã gândesc la Victor Ponta. Deci, vãd riscul unei radicalizãri a Social-Democraþilor Europeni, ca urmare a succesului avut de stânga extremã în Grecia.

Aminteaþi de sabotarea constructului european, din interior – ºi aþi spus un lucru important, aici. În Europa, avem o regulã care nu permite realizarea, la

nivelul unui stat membru, a unui deficit mai mare de 3% din PIB, aspect prevãzut de Pactul de creºtere ºi stabilitate.

Aceastã regulã pe care noi vrem sã o vedem respectatã cu rigurozitate în UE, Socialiºtii se chinuie de 15 ani sã o elimine sau mãcar sã o dilueze, prin introducerea a diferite amendamente. Care, dacã ar fi aplicate, ar duce Europa într-o stare de incertitudine, de risc. Vedem cã în toate statele unde regulile de deficit bugetar nu sunt respecate, unde se cheltuieºte prea mult, au devenit vulnerabile la ºocuri externe ºi au intrat în crizã financiarã ºi, dupã aceea, economicã. Deci, poþi ºubrezi Europa chiar dacã nu eºti eurosceptic, prin faptul de a cere aplicarea laxã a acestor reguli. PPE este foarte ferm în respectarea tuturor regulilor, pentru cã nu ºtii niciodatã cum un risc aparent mic pentru UE poate deveni unul sistemic pentru UE. Faptul cã am acceptat un stat mediu, nepregãtit, în zona euro, Grecia, a devenit un risc pentru toatã zona euro.

Corupþia din unele state UE reprezintã o altã problemã. Avem o monitorizare pe Justiþie pentru România ºi Bulgaria.

Acum, corupþia nu e perceputã ca un risc sistemic, dar, într-o anumitã constelaþie, în situaþia în care Federaþia Rusã cautã un stat vulnerabil, în care instituþiile nu sunt puternice, nu-ºi îndeplinesc misiunea, faptul cã un stat e corupt ºi are instituþii slabe poate deveni un risc sistemic pentru UE. Cred, prin urmare, cã pentru Justiþie avem nevoie de un mecanism ferm de monitorizare pentru toate cele 28 de state europene. Nu ºtii niciodatã cum dintr-o micã imperfecþiune se poate naºte un defect sistemic.

de 25 ani un reper al cetãþii

8

actualitate

26 - 29 martie 2015

„Se impune ca Guvernul sã aloce mai mult pentru mãrirea bugetului MApN, nu în 2017, ci cât mai curând” l A declarat deputat PNL de Timiº Cornel Sãmãrtinean, în plenul Parlamentului Într-o declaraþie politicã fãcutã în plenul Parlamentului, deputalul PNL (fost PDL) de Timiº Cornel Sãmãrtinean anunþã cã, la baza discuþiilor dintre preºedintele Klaus Iohannis ºi preºedintele Ucrainei, Petro Poroºenko, cu ocazia vizitei la Kiev, au stat patru obiective majore. În primul rând, faptul cã România îºi doreºte un vecin stabil din punct de vedere politic, care sã facã paºi concreþi în ceea ce priveºte consolidarea statului de drept. În al doilea rând, faptul cã România vrea o Ucrainã mai stabilã economic, „pentru cã asta ar însemna un partener real din acest punct de vedere, cu o piaþã interesantã de desfacere”. În al treilea rând, faptul cã România vrea sã rezolve câteva dosare bilaterale spinoase cu Ucraina, care au minat relaþile dintre cele douã þãri, în ultimii 20 de ani, ºi anume, canalul Bâstroe, datoriile de la combinatul Krivoi Rog ºi situaþia minoritãþii române din Ucraina. În al patrulea rând, faptul cã România doreºte ca Ucraina sa fie de parte a Republicii Moldova în formatul de negocieri 5+2 privind Transnistria, astfel încât sã se încerce izolarea politicã a Rusiei. „România prin vocea preºedintelui sãu, ºi-a reafirmat poziþia solidã în interiorul UE, din punct de vedere politic, edificator în acest sens fiind recenta vizitã pe care preºedintele României a efectuat-o în Polonia. Una din concluziile care s-au desprins din întâlnirea la nivel înalt, a fost aceea cã România ºi Polonia încearcã sã creeze un binom puternic în flancul estic al NATO ºi UE”, spune deputatul PNL Cornel Sãmãrtinean.

Care reaminteºte, în context, de declaraþia generalului Adrian Bradshaw, comandantul adjunct al forþelor NATO din Europa, care a subliniat cã “este absolut necesar sã ne asigurãm aliaþii, în special pe cei din flancul de est, cã ei vor fi sprijiniþi în cazul oricãrei provocãri prevãzute de Articolul 5 al Tratatului Alianþei Atlantice”.

Cornel Sãmãrtimean apreciazã cã aceasta o declaraþie aºteptatã de liderii þãrilor NATO situate la graniþa cu

Rusia, aºa cum este ºi þara noastrã, “având în vedere faptul cã se pune întrebarea dacã Alianþa va reacþiona ºi mai ales cum, dacã va aplica Art. 5 în cazul în care Rusia are în plan un atac asupra unuia din statele membre aflate in vecinãtatea sa”. În acest context, reaminteºte parlamentarul de Timiº, vizitele preºedintelui Klaus Iohannis la Varºovia ºi apoi la Kiev, susþinerea unor sancþiuni mai dure împotriva Rusiei, prefigurarea unei alianþe între România, Polonia ºi Ucraina, toate trei parteneri speciali ai SUA, au fost absolut necesare.

“O temã de interes major pentru România o constituie, situaþia din Crimeea. În cazul anexãrii Crimeei ºi al escaladãrii conflictului din estul Ucrainei se impune necesar ca în politica externã româneascã sã avem o linie

fermã de condamnare a acþiunilor Rusiei ºi de susþinere a principiului inviolabilitãþii teritoriului suveran”, a adãugat Cornel Sãmãrtinean.

Amintind cã un alt mare obiectiv pe care Klaus Iohannis l-a bifat la Kiev a fost asigurarea sprijinului României in bãtãliile diplomatice din UE ºi de la ONU, acolo unde aliaþii tradiþionali sau conjuncturali ai Rusiei încearcã sã blocheze sau sã îndulceascã sancþiunile la adresa Kremlinului : „Ucraina ºi-a manifestat dorinþa ca România (eventual, în tandem cu Polonia) sã fie un susþinãtor constant în demersul sãu referitor la aderarea la UE, oricât de îndepãrtatã ar putea fi aceastã perspectivã”.

Deputatul liberal de Timiº a amintit în plen cã Ucraina a afirmat cã va îndeplini reformele interne referitoare la consolidarea democraþiei ºi întãrirea

statului de drept, reforme fãrã de care nu este posibilã finalizarea parcursului sãu european. „Consolidarea democraþiei ºi întãrirea statului de drept sunã ameninþãtor pentru o clasã politicã nereformatã, cum este cea din Ucraina, dar au ecou maxim în rândul ucrainenilor care au ieºit în Maidan in 2013 - 2014 sã lupte pentru libertate ºi democraþie”, a punctat Cornel Sãmãrtinean.

O altã temã abordatã, a declarat acesta, a fost cea referitoare la situaþia comunitãþilor etnice. Preºedintele Klaus Iohannis a declarat la Kiev, cã a convenit sã ofere o vizibilitate mai bunã comunitãþilor etnice, care trebuie sã devinã „un liant ºi un pod” între România ºi Ucraina. „În acest sens, este nevoie ca mecanismele relevante pe linie guvernamentalã sã-ºi reia activitatea ºi sã abordeze aspecte de

actualitate. Dorim ca prin toate acþiunile noastre sã vedem efecte pozitive în ceea ce priveºte contactele directe între cetãþenii noºtri si proiecte comune în plan economic ºi cultural”, afirma Klaus Iohannis. În acest context, deputatul Cornel Sãmãrtinean a reamintit cã România a primit refugiaþi din Ucraina, cã trateazã militari ucraineni rãniþi pe frontul din Donbas, cu toate cã în ultimii ani, nu a investit nimic în medicina militarã de rãzboi. „Se impune ca Guvernul României sã aloce mai mult pentru mãrirea bugetului MApN, nu în 2017, aºa cum prevede pactul politic, ci cât mai curând posibil”, a subliniaat Cornel Sãmãrtinean.

Un alt subiect sensibil discutat, mai spune acesta, a fost renunþarea Ucrainei de a continua cu faza a doua a construirii canalului Bîstroe, din cauza cãruia România pierde sume importante de bani prin reducerea traficului fluvial pe canalele româneºti, precum ºi monopolul ieºirii de pe Dunãre în Marea Neagrã. „Nu în ultimul rând, pe agenda discuþiilor dintre cei doi preºedinþi a figurat ºi subiectul legat de cooperarea energeticã, ocazie cu care preºedintele ucrainean a subliniat faptul cã Kievul doreºte micsorarea dependenþei economice faþã de Rusia. În plus, preºedintele Poroºenko a afirmat cã ar fi necesarã înfiinþarea unei linii aeriene directe între Kiev ºi Bucureºti”, a completat parlamentarul de Timiº.

Adãugând cã România se pronunþã pentru o „resetare” a relaþiilor cu Ucraina, într-un moment de maximã vulnerabilitate pentru marele vecin de la Est: „ România îºi doreste un vecin stabil din punct de vedere politic ºi al securitãþii, care sã ne garanteze existenta unui buffer geografic faþã de o Rusie cu evidentã vocaþie expansionistã. Rãmâne de vãzut dacã prin acþiunile pe care le întreprinde Ucraina îºi doreºte cu adevãrat o cooperare politicã bilateralã serioasã, diplomaticã ºi pe teme de securitate cu România”.

Publicitate

de 25 de ani un reper al cetãþii

publicitate

26 - 29 martie 2015

9

de 25 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

actualitate

26 - 29 martie 2015

Câºtig la CEDO l Într-un dosar vizând Revoluþia din Decembrie 1989 O soluþie pronunþatã la peste 25 de ani de la momentul Revoluþiei din Decembrie 1989 tranºeazã o situaþie lãsatã încã nedesluºitã de cãtre justiþia din România.

Avocatul timiºorean care le-a reprezentat pe cele opt persoane care ºi-au cãutat dreptatea la CEDO spune cã soluþia pronunþatã de instanþa europeanã este o atenþionare la adresa disfuncþionalitãþilor din sistemul românesc de justiþie. ligia.hutu@timpolis.ro

Dreptate, la CEDO, pentru victime ale Revoluþiei din Timiºoara

Foto Constantin DUMA

Un avocat timiºorean a câºtigat recent, la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului de la Strasbourg, un proces vizând cauze rãmase nesoluþionate de cãtre justiþia din România, privind cazuri ale unor persoane ucise sau ale urmaºilor unor persoane ucise în timpul Revoluþiei din Decembrie 1989 de la Timiºoara.

Informaþia a fost detaliatã, duminicã, în cadrul unei conferinþe de presã susþinutã la sediul Societãþii Timiºoara, de cãtre preºedintele Asociaþiei „21 Decembrie 1989”, Teodor Mãrieº, preºedintele Societãþii Timiºoara, Florian Mihalcea, ºi avocatul timiºorean Daniela Iordan. În baza soluþiei pronunþate de instanþa europeanã anul acesta, în 17 martie, Statul român este obligat la plata unei despãgubiri de 8.000 de euro de persoanã, pentru ineficienþa investigaþiilor efectuate în ceea ce priveºte situaþiile petrecute în timpul Revoluþiei din Decembrie 1989 ºi pentru tergiversarea pe termen îndelungat a dosarelor.

Cauza pentru care CEDO a pronunþat cea mai recentã astfel de soluþie este „Dobre ºi ceilalþi”, care vizeazã opt cazuri, dintre care patru – urmaºi ai unor persoane ucise în zilele Revoluþiei ºi alte patru – persoane supuse unor rele tratamente în timpul Revoluþiei. Dosarul a inclus cauzele a opt timiºoreni: Petre Dobre, Stela Ioþcovci, Victoria Balogh, Ioan Tomesc, Virgil Prodan, Daniela-Oxana Radu ºi Vasile-Adrian Drãgulescu, ºi cea a Rãdoicãi Iezdici, din Variaº. În baza deciziei CEDO, aceºtia vor primi de la Statul român despãgubiri în valoare de 8.000 de euro pentru fiecare persoanã, adicã un total de 64.000 de euro, Curtea decizând cã au fost încãlcate mai multe articole din Convenþia europeanã a drepturilor omului, printre care ºi articolul 2, referitor la dreptul la viaþã.

Avocat Daniela Iordan: „Decizia CEDO, o victorie împotriva unui stat care nu funcþioneazã ºi care încalcã mult prea des prevederile drepturilor omului” Avocatul Daniela Iordan, cea care i-a reprezentat pe reclamanþi în acest caz, spune cã procesul a durat ºase ani, plângerea fiind depusã în martie 2009. „Cei opt reclamanþi s-au prezentat la cabinetul meu ºi mi-au fãcut prezentarea unor poveºti devastatoare: persoane dragi pierdute la Revoluþie, victime care au fost împuºcate ºi ale cãror trupuri nu au mai fost gãsite niciodatã... Nimeni nu a aflat niciodatã cine a fost vinovat...”, mai spune Daniela Iordan, evocând modul în care a început sã lucreze la acest dosar, despre care precizeazã cã a fost tergiversat de cãtre justiþia din România vreme de mai bine de 18 ani.

Referindu-se la soluþia pronunþatã de cãtre CEDO, avocatul Daniela Ior-

dan a precizat cã este discutabil dacã aceasta poate fi consideratã o victorie sau o înfrângere a sistemului judiciar din România, atâta vreme cât decizia CEDO reprezintã „o victorie împotriva unui stat care nu funcþioneazã, un stat care încalcã mult prea des prevederile drepturilor omului. Statul român încalcã prevederi ale unor convenþii europene.(...) Nu consider cã a viola dreptul european recunoscut de toate popoarele e o victorie ºi cu atât mai mult cu cât daunele le plãtim toþi, din buzunarele tuturor. Nimic nu le poate compensa oamenilor pierderea pe care au suferito, dar acesta este un semnal pentru toþi cetãþenii care simt cã li se încalcã un drept ca urmare a accesãrii justiþiei din România ºi în momentul în care sistemul juridic nu îºi face datoria: sã meargã sã îºi caute dreptatea”.

Daniela Iordan mai spune ºi cã problema de fond a acestor cauze nu este legatã de primirea despãgubirii, cât cea legatã de nevoia de a se afla adevãrul despre ceea ce s-a întâmplat cu aceste dosare timp de 18 ani. Timp în care documentele au stat mai întâi ferecate în sertare, în intervalul 1990 1997, pentru ca, din 1997 pânã în 2004,

sã fie îngãduit sã se lucreze la dosare, însã, a precizat avocatul, cercetãrile au fost supuse unor puternice influenþe din partea sistemului politic. „Cei care au mers la CEDO aºteaptã sã se schimbe ceva în sistemul juridic, de aceea consider cã scopul unei astfel de decizii favorabile, finalitatea ei, este schimbarea sistemului.(...) Cetãþenii sã acceseze procedura CEDO dacã apreciazã cã drepturile le-au fost încãlcate.(...) Procedura aceasta s-a derulat pe câþiva ani pentru cã periodic ni se cereau sentinþe care trebuiau traduse, probe din dosarul penal al generalilor (Victor Atanasie Stãnculescu ºi Mihai Chiþac – n.red.). Ceea ce e foarte interesant ºi pentru noi – aceasta e victoria adevãratã – e motivarea Curþii.

Judecãtorii de la CEDO au explicitat modul în care a fost încãlcat, de cãtre instanþele din România, dreptul la proces ºi faptul cã ancheta a fost tergiversatã ºi Statul român nu ºi-a fãcut datoria. De aceea, adevãrata victorie ºi finalitate ar fi sã se schimbe sistemul.

Am reuºit sã demonstrãm cã, dacã se face o cerere, aceasta e analizatã corect”, a explicat avocatul Daniela Iordan, referindu-se succint la etapele

Florian Mihalcea: „Nu cumva toatã aceastã tergiversare s-a fãcut special pentru a-i scãpa pe adevãraþii vinovaþi?”

Preºedintele Societãþii Timiºoara, Florian Mihalcea, a relevat faptul cã este important de clarificat, din perspectivã istoricã, adevãrul referitor la fiecare caz în parte, precum ºi adevãrul in integrum despre cele petrecute în timpul Revoluþiei. ªi aceasta pentru a nu îngãdui scrierea unei istorii mistificate, care sã rãspundã

nevoilor de a ascunde adevãrul ale celor care se fac vinovaþi de faptele petrecute în timpul Revoluþiei. Florian Mihalcea a apreciat cã este important de stabilit dacã tergiversarea s-a fãcut din cauza sistemului, pentru cã acesta e greoi ºi nu e funcþional sau din cauza unor ingerinþe politice: „Nu cumva toatã aceastã tergiversare s-a fãcut

de 25 de ani un reper al cetãþii

special pentru a-i scãpa pe adevãraþii vinovaþi?”.

Florian Mihalcea a subliniat ºi cã, pânã la legea privind imprescriptibilitatea crimelor, toate aceste tergiversãri veneau în ajutorul inculpaþilor ºi cã, dacã nu exista acea lege, ar fi scãpat foarte multã lume ºi s-ar fi închis dosarele „ca ºi cum timpul ar

putea curãþa ceea ce s-a întâmplat în Decembrie 1989. Nu poþi scrie cãrþile de istorie atâta vreme cât nu ai niºte sentinþe.(...) Dacã laºi adevãrul la latitudinea istoricilor (...), vom avea o istorie falsã, pe care copiii noºtri o vor învãþa ºi cu care nu vom putea fi niciodatã împãcaþi ºi cu care nu vom putea fi de acord”.

procedurale, la cele ale instrumentãrii dosarului ºi la soluþia oferitã de cãtre instanþa europeanã.

Avocatul mai spune cã este regretabil intervalul de timp care s-a scurs de la Revoluþie încoace, în care cei care au avut de suferit au cãutat niºte rãspunsuri pentru ceea ce s-a petrecut atunci, iar sistemul de justiþie din România s-a dovedit inert ºi dezinteresat de aflarea adevãrului, restituind, în cei 25 de ani scurºi de la Revoluþie, o listã a condamnaþilor pe care aceasta a apreciat-o a fi „îngrozitor de scurtã”. ªi, a mai subliniat Daniela Iordan, pe toatã durata instrumentãrii cazurilor, sistemul s-a dovedit extrem de permisiv, inclusiv cu generalii cercetaþi Victor Atanasie Stãnculescu ºi Mihai Chiþac, îngãduindu-le sã pãrãseascã þara ºi acceptându-se pronunþarea unui recurs în anulare. „S-au cerut daune statului român între trei milioane ºi 30 de milioane de euro. Dar nu intenþia de a primi aceºti bani conteazã, ci sã atragem atenþia lumii cã acest sistem (sistemul de justiþie din România – n.red.) nu funcþioneazã”, a conchis avocatul Daniela Iordan.

actualitate

26 - 29 martie 2015

11

pentru opt timiºoreni „O înfrângere la vârful justiþiei din România” CEDO reprezintã înfrângeri la vârful justiþiei din România. ªi aceasta întrucât reprezentanþii sistemului românesc de justiþie care au girat, în trecut, soluþiile de neîncepere a urmãririi penale în cazul dosarelor referitoare la Revoluþie se aflã ºi în acest moment în fruntea sistemului românesc de justiþie, singura diferenþã fiind aceea cã sa schimbat uºor poziþionarea acestora pe funcþii: „Niþu (Tiberiu Niþu, actualul procuror general al României – n.red.) ºi Kovesi (Laura Codruþa Kovesi, procurorul ºef al DNA – n.red.) au dat soluþii la aceste dosare. (...) Sub domnia lor, la Parchet, pe aceste dosare, au confirmat neînceperea urmãririi penale. Procurorii de caz ºi ei au confirmat scoaterea de sub urmãrire a celor mai sonore nume din aceste dosare.(...) Din pãcate, sunt tot ei, cei care au fost ºi sunt, doar cã au schimbat puþin locurile. Iar Curtea Supremã le-a confirmat soluþiile”.

Teodor Mãrieº mai spune cã una dintre problemele majore ale sistemului þine ºi de practicarea unui dublu limbaj.

Situaþie reflectatã, potrivit aprecierii sale, prin aceea cã, în multe dintre cazuri, ceea ce s-a comunicat în þarã a fost cu totul diferit de ceea ce s-a comunicat în relaþiile externe. În context, Teodor Mãrieº s-a referit inclusiv la situaþia concretã generatã de întârzierea deliberatã a transmiterii unor documente oficiale legate de Revoluþie cãtre instanþele europene, cauzatã de cãtre un agent guvernamental român (Radu Rãzvan Horaþiu – n.red.) care, din calitatea sa de agent al Guvernului pentru Curtea de Justiþie a Uniunii Europene, a transmis o infor-

Foto Ligia HUÞU

Preºedintele Asociaþiei 21 Decembrie 1989, Teodor Mãrieº, a apreciat cã soluþiile pronunþate la CEDO reprezintã o înfrângere incontestabilã a sistemului juridic din România, care nu a asumat pronunþarea unor decizii în privinþa acestor dosare, din pricina, pe de o parte, a ingerinþelor politicului în justiþie ºi, pe de altã parte, a inerþiei sistemului.

Teodor Mãrieº a subliniat, în context, faptul cã sistemul juridic din România s-a pronunþat într-o primã etapã pentru neînceperea urmãririi penale, atât în aceste dosare privind Revoluþia, cât ºi în dosare privind mineriada. În ceea ce priveºte perioada din timpul Revoluþiei care s-a îngãduit a fi cercetatã la un moment dat, Teodor Mãrieº a precizat cã s-a permis, pe perioada regimului Constantinescu, instrumentarea situaþiilor petrecute, însã numai pânã în data de 22 Decembrie 1989, din pricina faptului cã, de la un moment dat, preºedintele Emil Constantinescu ar fi pactizat cu reprezentanþii sistemului girat de predecesorul ºi de succesorul sãu la preºedinþia României, Ion Iliescu.

Intruziunile brutale ale factorului politic, ingerinþele acestuia în sistemul de justiþie ºi toate tergiversãrile care au urmat ulterior au fost vehement sancþionate de cãtre preºedintele Teodor Mãrieº: „Am dat jos un regim ºi am sperat sã instaurãm unul cu adevãrat democratic, dar din pãcate diversiunea din 22 Decembrie ne-a dus la eºalionul doi, în loc sã ne ducã la alt tip de politician”.

Preºedintele Asociaþiei „21 Decembrie” mai spune cã victoriile de la

Preºedintele Asociaþiei “21 Decembrie 1989”, Teodor Mãrieº maþie eronatã reprezentanþilor MAE român. Situaþia a fost atunci remediatã prin intervenþia ministrului de Externe de la acea vreme, Cristian Diaconescu, care a dispus respectarea deciziei CEDO ºi transmiterea cu celeritate cãtre instanþele europene a tuturor documentelor solicitate de cãtre Curtea Europeanã. „Occidentul nu îºi imagina un agent guvernamental care sã îl mintã în faþã pe omologul sãu.(...) La ei, da este da ºi nu este nu. Totul pânã la justiþie! La noi, «staþii degeaba» au dublu limbaj, în þarã spun una ºi în relaþiile externe spun altceva”, a declarat preºedintele Asociaþiei 21 Decembrie,

Teodor Mãrieº.

Acesta a precizat, însã, cã relaþionarea cu reprezentanþii instituþiilor europene, excluzând relaþionarea extrem de dificilã cu partea românã, a fost eficientã. Motiv pentru care, în prezent, existã deja o experienþã a instrumentãrii unor astfel de dosare, întreaga corespondenþã se finalizeazã în termen mult mai scurt decât în trecut. „Sub un an se terminã corespondenþa. S-au familiarizat cu acest tip de dosar, existã suficiente probe”, a mai declarat Teodor Mãrieº. Acesta îi îndeamnã pe toþi cei care au avut de

suferit de pe urma Revoluþiei ºi care aºteaptã de mai bine de 25 de ani sã afle adevãrul, sã îºi caute soluþionarea situaþiilor lor în instanþã. ªi a adãugat cã este regretabilã poziþia adoptatã de cãtre numeroºi lideri ai asociaþiilor de revoluþionari care ºi-au îndemnat membri sã nu se adreseze instanþelor, invocând diverse motive ºi privându-i astfel pe cei care au participat la Revoluþie sã îºi gãseascã dreptatea. „Mã bucur cã din Timiºoara un avocat a luat taurul de coarne ºi cã le-a demonstrat celor care au fost împotriva acestor decizii cã se poate”, a declarat Teodor Mãrieº.

Zeci de decizii ale CEDO, în cazul dosarelor Revoluþiei În cauza cunoscutã drept „Dosarul Revoluþiei”, Statul român a mai pierdut, la CEDO, numeroase procese, fiind obligat sã plãteascã daune morale mai multor persoane care s-au plâns de violãri ale drepturilor omului ºi de tergiversarea dosarelor care ar fi îngãduit aflarea adevãrului despre crimele comise în timpul Revoluþiei din Decembrie 1989.

Astfel, în 27 ianuarie 2015, România a fost condamnatã sã plãteascã suma de 832.500 de euro cãtre 81 de persoane, victime sau titulari de drepturi ai victimelor represiunii armate a manifestaþiilor contra regimului comunist, în decembrie 1989, din Bucureºti ºi din alte oraºe ale þãrii. Anterior, la debutul lunii noiembrie 2014, o decizie a CEDO obliga Statul român sã plãteascã 45.900 de euro pentru 34 de foºti revoluþionari, pentru nerespectarea dreptului la un proces echitabil. În martie 2013, CEDO a decis ca Guvernul sã acorde despãgubiri de aproximativ 350.000 de euro pentru alte 72 de victime ale Revoluþiei de la Timiºoara din Decembrie 1989. În luna mai 2011, Curtea Europeanã a hotãrât, în urma procesului intentat de cãtre Asociaþia „21 Decembrie” ºi de cãtre alte persoane, ca Statul român sã acorde despãgubiri în valoare totalã de 21.000 de euro. În

martie 2011, cinci persoane au câºtigat la CEDO procesul deschis împotriva Statului român vizând ineficienþa autoritãþilor în investigarea reprimãrii violente a manifestaþiilor anticomuniste de la Cluj, din 1989. CEDO a decis atunci ca Guvernul de la Bucureºti sã

achite despãgubiri în valoare totalã de peste 52.000 de euro. În 20 octombrie 2009, CEDO a condamnat Statul român la achitarea a 25.000 de euro despãgubiri cãtre familia unui angajat al Miliþiei române, ucis în decembrie 1989, de cãtre manifestanþii împotriva

regimului. În 8 decembrie 2009, CEDO a decis despãgubirea a patru timiºoreni (Horia Teodor ªandru, ªtefan Rãducan, Silvia Benea ºi Daniela Grama) cu câte 5.000 de euro, pentru încãlcarea dreptului la un proces echitabil într-un termen rezonabil.

Majoritatea persoanelor care au depus plângere la CEDO au semnalat tergiversarea de cãtre sistemul de justiþie din România a soluþionãrii dosarelor Revoluþiei. În ceea ce priveºte Revoluþia de la Timiºoara, instanþele din România au operat o singurã trimitere în judecatã, urmatã de o condamnare. În baza rechizitoriului întocmit de procurorii militari, în data de 30 decembrie 1997, au fost trimiºi în judecatã generalii Victor Atanasie Stãnculescu ºi Mihai Chiþac, acuzaþi cã ar fi principalii responsabili pentru organizarea represiunii armate sângeroase împotriva manifstanþilor împotriva regimului comunist de la Timiºoara. Cei doi generali au fost condamnaþi, în anul 2000, la 15 ani de închisoare. Dupã pronunþarea soluþiei, în 2001, procurorul general Joiþa Tãnase a fãcut, însã, recurs în anulare, iar procesul s-a rejudecat, acuzaþii fiind eliberaþi. În 15 octombrie 2008, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie i-a condamnat din nou pe cei doi generali la câte 15 ani de închisoare pentruomor ºi tentativã de omor privind organizarea ºi coordonarea represiunii de la Timiºoara. Curtea a dispus ºi ca aceºtia sã plãteascã, în solidar cu Ministerul Apãrãrii, despãgubiri.

de 25 de ani un reper al cetãþii

12

special

26 - 29 martie 2015

Indemnizaþii duble pentru victimele persecuþiilor politice comuniste l Deputaþi timiºeni din grupul minoritãþilor au fãcut demersuri

pentru adoptarea legii Dupã numeroase demersuri fãcute pe aceastã temã, zilele trecute a fost adoptatã în Parlament o lege care mãreºte indemnizaþiile acordate de cãtre stat victimelor regimului comunist – deþinuþi politici, prizonieri din lagãre ºi deportaþi.

Pentru adoptarea legii au fãcut demersuri repetate mai mulþi deputaþi timiºeni din grupul minoritãþilor, care spun cã mãsura instituitã astfel reprezintã un gest de minimã reparaþie moralã care, totuºi, vine destul de târziu. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Indemnizaþii mãrite dupã 25 de ani Dupã mai bine de un sfert de veac de la sfârºitul dictaturii comuniste în România, zilele trecute s-a reuºit adoptarea în Parlament a unei legi care vine sã ofere o reparaþie moralã mai apropiatã de limita decenþei persoanelor persecutate de fostul regim, precum ºi cele deportate în strãinãtate ori ajunse în lagãre de prizonieri.

Mai mulþi deputaþi ai minoritãþilor din vestul þãrii au fãcut numeroase intervenþii ºi interpelãri pentru ca legea sã fie adoptatã de cãtre Parlament, printre aceºtia numãrându-se ºi Ovidiu Ganþ, reprezentant al Forumului Democrat al Germanilor din România ºi Slavomir Gvozdenovici, reprezentant în Parlament al Uniunii Sârbilor din România.

Prin noua lege, în unele cazuri se dubleazã indemnizaþiile acordate victimelor fostului regim, ajungându-se la o indemnizaþie lunarã de 400 de lei pentru fiecare an de detenþie, strãmutare în alte localitãþi, deportare în strãinãtate su prizonierat, ºi o indemnizaþie de 200 de lei pentru fiecare an de internare abuzivã în spitalele de psihiatrie sau de domiciliu obligatoriu.

“Eu am fost mereu în contact cu

asociaþiile deþinuþilor politici ºi a deportaþilor din vestul þãrii, am fãcut numeroase interpelãri pe aceastã temã ºi s-a ajuns în final la o formã rezonabilã. Este un pas fãcut pentru o minimã reparaþie acordatã acestor victime ale fostului regim care, oricum, sunt tot mai puþine cu fiecare an care trece”, ne-a declarat Slavomir Gvozdenovici.

“Când ne vom întoarce la Timiºoara, la fel cum mulþi colegi se vor întoarce ºi în alte pãrþi unde este cazul legat de aceastã problemã, vom putea sã le spunem acelor oameni care au trecut prin mari necazuri ºi mai mari încercãri cã atât am putut sã facem, în primul rând omeneºte, ºi nu politicieneºte”, a spus, de altfel, parlamentarul timiºean în plenul Camerei Deputaþilor, odatã cu adoptarea legii.

Parlamentarii minoritãþilor din vestul þãrii care au fãcut demersuri pentru adoptarea acestei legi susþin cã reprezintã un gest reparatoriu care aratã încã o datã cã România este întradevãr este o þarã democraticã, o þarã care ºtie sã recunoascã ºi greºelile din trecut, sã le repare, în acelaºi timp fiind ºi un model în multe privinþe.

Slavomir Gvozdenovici mai spune cã sârbii din Banat s-au numãrat printre victimele predilecte ale mãsurilor de epurare politicã iniþiate de comuniºti în anii ’50, existând “peste 1100 de închiºi, deþinuþi politici, ºi aproape patru mii de deportaþi în Bãrãgan este mai mult de 10% din populaþia de atunci a comunitãþii sârbe din þara noastrã”. La rândul sãu, Ovidiu Ganþ, apreciazã cã acest gest reparatoriu onoreazã Parlamentul ºi cã prin adoptarea legii s-a întâmplat un lucru foarte bun.

“Mãsurile reparatorii acordate pânã acum erau insuficiente în raport cu suferinþa deosebitã prin care au trecut victimele directe ale dictaturii comuniste, precum ºi în raport cu evoluþia preþurilor ºi tarifelor din viaþa de zi cu zi. În toate cazurile, beneficiarii acestor legi care au fãcut obiectul persecuþiilor regimului totalitar comunist

sunt persoane în vârstã, ale cãror venituri sunt foarte mici în raport cu suferinþele îndurate. Afirmarea explicitã a statului democratic de a acorda reparaþii persoanelor care au suferit un prejudiciu moral în timpul dictaturii comuniste trebuie sã fie o preocupare constantã, având în vedere numãrul foarte mic al supravieþuitorilor”, se arãta în argumentaþia legii adoptate zilele trecute de Camera Deputaþilor.

Economii cu banii pentru deportaþi

Ovidiu Ganþ

Slavomir Gvozdenovici

Anul trecut, prin intenþia de modifica legislaþia care reglementeazã acordarea compensaþiilor bãneºti pentru foºtii deþinuþi politici ºi persoanele supuse unor mãsuri administrative cu caracter politic – adicã, deportaþii în Bãrãgan, actualul Guvern se arata foarte chivernisit cu bugetul de stat, impunând un plafon maximal al despãgubirilor. Însã, atâta vreme cât nu era prevãzut un plafon minimal în formularea propusã, acesta rãmânea la libera apreciere a structurilor de specialitate ale statului. Astfel, se putea ajunge în situaþia în care un an de deportare în

Bãrãgan sã fie compensat de cãtre Statul român ºi cu suma de zece euro. În acest sens, Asociaþia Foºtilor Deportaþi în Bãrãgan din Timiºoara a venit cu o propunere care instituie ºi plafoane minimale pentru aceste despãgubiri, în aºa fel încât sã existe siguranþa cã statul nu îºi bate din nou joc de aceºti oameni nedreptãþiþi profund de regimul comunist. În acelaºi context, se propunea acordarea de compensaþii bãneºti pentru prejudiciile morale cauzate datoritã detenþiei politice ori datoritã mãsurii administrative cu caracter politic, constând în echivalentul a cel puþin 20.000 de euro ºi cel mult 24.000 de

euro pentru fiecare an de condamnare efectuat, pentru foºtii deþinuþi politici ºi, respectiv, echivalentul a cel puþin 15.000 de euro ºi cel mult 18.000 de euro pentru fiecare an de mãsurã administrativã efectuat pentru persoanele supuse unor mãsuri administrative cu caracter politic.

Trebuie þinut cont, în acest context, de faptul cã aceste indemnizaþii ºi despãgubiri se acordã unui numãr foarte mic de beneficiari.

Asociaþia Foºtilor Deportaþi în Bãrãgan din Timiºoara a avut la înfiinþare, în 1990, peste 9.000 de membri. Dupã 24 de ani, mai trãiesc aproximativ 2.000, plus circa 300 de urmaºi ai acestora.

pompieri), coordonaþi ºi supravegheaþi de 2500 de activiºti de partid.

Erau, printre ei, numeroºi bãtrâni, dar ºi copii de vârste diferite (o fetiþã, nãscutã la 16 iunie 1951, a fost cel mai tânãr deportat din România). Deportarea a durat pânã în 1955 - 1956, când – în contextul destinderii impuse Moscovei de occidentali prin Convenþia de la Geneva – unei mari pãrþi a deportaþilor li s-au ridicat restricþiile de deplasare. Bãnãþenii ºi mehedinþenii s-au întors în satele lor, dar ºi-au gãsit casele ocupate ºi averile confiscate, aºa cã au trebuit sã ia, încã o datã, viaþa de la capãt.

Dupã o perioadã de provizorat ºi denumiri temporare, cele 18 „comune speciale“ pe care le-au format deportaþii în Câmpia Bãrãganului s-au numit Dropia, Pelican, Ezerul, Olaru, Mãzãreni, Zagna, Rubla, Schei, Bumbãcari, Brateº, Fundata, Viiºoara, Dâlga, Sal-

câmi, Valea Viilor, Rãchitoasa, Movila Gâldãului, Lãteºti ºi fãceau parte din raioanele Cãlãraºi, Brãila, Cãlmãþui, Galaþi, Slobozia, Lehliu ºi Feteºti. În 1956, dupã eliberarea deportaþilor, aceste comune au devenit domicilii obligatorii pentru deþinuþii politici „recalci-

tranþi“ care îºi executaserã anii de condamnare ºi erau trimiºi aici pentru „supliment de pedeapsã“.

1.600 dintre deportaþi (dintre care 175 copii) au murit în detenþie, osemintele lor fiind arate cu tractorul, odatã cu satele fãcute una cu pãmântul.

Siberia româneascã În acest an se împlinesc 64 de ani de la “Rusaliile negre”, când peste 40.000 de bãnãþeni au fost deportaþi în Bãrãgan în noaptea de 17 spre 18 iunie 1951.

Deportãrile din Banat ºi Mehedinþi, din vara anului 1951, reprezintã un amplu proiect de epurare socialã inventat de regimul comunist din perioada Gheorghiu-Dej, aflat în plinã dominaþie sovieticã. În urma unui plan pregãtit timp de trei luni, au fost scoºi din casele lor, pe parcursul nopþii de 18 spre 19 iunie, fãrã niciun anunþ prealabil, peste 44.000 de oameni, începând cu femeile ºi bãrbaþii apþi de muncã ºi continuând cu familiile lor, indiferent cã a fost vorba de bãtrâni de pânã la 85 de ani sau de copii de toate vârstele.

Planul era – dupã cum s-a descoperit ulterior într-un document de 93 de pagini, redactat în 1956, la Timiºoara – “igienizarea Banatului”.

Dupã un drum de douã sãptãmâni, zãvorâþi în vagoane de animale, deportaþii au fost depuºi în câteva gãri din Bãrãgan, de unde camioanele i-au purtat în 18 puncte diferite ale deºertului de stepã. Lãsaþi sub cerul liber, sub soarele nãucitor de varã, au trebuit sãºi pregãteascã pentru început bordeie sub pãmânt, ca în comuna primitivã. În anii urmãtori ºi-au construit case mai „arãtoase” ºi au desþelenit pãmânturile virgine.

Nici acum nu se ºtie care a fost rostul dezrãdãcinãrii unui numãr atât de mare de oameni. Se temea regimul comunist de hãrnicia, de seriozitatea, de anticomunismul lor, de speranþa cu care ei aºteptau ca americanii sã-i elibereze, pãtrunzând în þarã prin Iugoslavia lui Tito? Altfel nu se explicã forþele uriaºe puse în joc: peste 10.000 de militari înarmaþi (securiºti, miliþieni, elevi de ºcoalã militarã, grãniceri ºi

de 25 de ani un reper al cetãþii

special

26 - 29 martie 2015

13

Ce fac autoritãþile din Educaþie pentru a stimula interesul pentru lecturã al elevilor? l În condiþiile în care aproape jumãtate dintre elevi nu înþeleg

un text pe care îl citesc

Analfabetismul funcþional este un fenomen îngrijorãtor în toatã Europa, dar despre care în România se vorbeºte extrem de puþin. Am încercat sã aflãm de la reprezentanþii Inspectoratului ªcolar JudeþeanTimiº cum procedeazã autoritãþile din Educaþie pentru a le stimula elevilor interesul pentru lecturã. Prima întrebare adresatã a fost: mai existã liste de lecturi obligatorii în învãþãmântul preuniversitar? ligia.hutu@timpolis.ro

Doar o orã de lecturã distinctã, pe sãptãmânã, în clasele I - IV România se situeazã pe unul dintre locurile codaºe din Europa la abilitãþile la lecturã ale elevilor evaluaþi în cadrul celei mai recente testãri PISA, din 2012.

Am încercat sã aflãm care este rata analfabetismului funcþional în Timiº, dar ºi în þarã ºi care sunt mãsurile luate în ºcolile de la noi pentru corijarea acestor probleme. Printr-o adresã trimisã conducerii ISJ Timiº, am întrebat concret: Mai existã liste de lecturi obligatorii în învãþãmântul preuniversitar?

La ce cicluri de învãþãmânt sunt valabile: primar, gimnazial, liceal?

Existã o astfel de listã general valabilã pentru fiecare an de studiu? În cazul în care nu mai sunt aceste liste de lecturi obligatorii, cum sunt determinaþi elevii sã citeascã ºi cum sunt verificaþi de cãtre cadrele didactice?

A analizat ISJ Timiº rata analfabetismului funcþional în rândul elevilor?

Ce mãsuri a luat ISJ Timiº pentru diminuarea ratei analfabetismului funcþional?

Rãspunsul primit, care poartã semnãtura inspectorului ºcolar pentru învãþãmântul primar Ioan Franþ ºi cea a inspectorului ºcolar pentru Limba ºi literatura românã Gheorghe Bloancã, face trimitere la conþinutul unor documente de uz intern. În cuprins, ne-au fost furnizate o serie de informaþii referitoare la modul în care responsabilii din învãþãmânt cautã sã le stimuleze elevilor apetitul pentru lecturã ºi sã îi încurajeze sã îºi exerseze abilitãþile în domeniu. Nicio referire explicitã, însã, la fenomenul analfabetismului funcþional manifestat în rândul elevilor.

Cât despre mãsurile întreprinse la clasã în vederea stimulãrii interesului pentru lecturã, reprezentanþii ISJ Timiº le enumerã pe cele care vizeazã îmbunãtãþirea competenþelor de lecturã ale elevilor. Potrivit informaþiilor transmise rezultã cã, în cazul claselor I - IV, este alocatã în programa ºcolarã o orã de lecturã distinctã în orarul sãptãmânal, iar programa prevede ºi citirea zilnicã a unor texte, la clasã, pentru elevii din clasele I ºi a II-a, atât de cãtre cadrul didactic, cât ºi de cãtre elevi. În vreme ce, pentru elevii claselor a III-a ºi a IV-a, mãsurile constau în recomandãri adresate elevilor de a citi texte literare ºi nonliterare, pe lângã lecturarea, la clasã sau în perioada de pregãtire a temelor, a informaþiilor aferente materiilor studiate. În privinþa existenþei unor liste de lecturi obligatorii recomandate elevilor din ciclul pri-

mar, reprezentanþii ISJ Timiº precizeazã cã programa nu mai prevede recomandarea unor liste cu lecturi suplimentare.

Ni se transmite cã acestea vor fi introduse, din nou, pentru elevii din ciclul primar, în noile programe ºcolare, dupã cum urmeazã: pentru elevii claselor a III-a, începând din anul ºcolar 2015 - 2016, iar pentru elevii claselor a IV-a, începând din anul ºcolar 2016 - 2017.

Pentru elevii din clasele de gimnaziu ºi de liceu, reprezentanþii ISJ Timiº spun cã existã liste semestriale care cuprind lecturi literare obligatorii, liste care sunt întocmite de profesorul de specialitate, în funcþie de nivelul de pregãtire ºi de cerinþele educaþionale specifice fiecãrui colectiv de elevi în parte.

„Colþul cãrþii”, mãsurã de stimulare a interesului pentru lecturã În ceea ce priveºte modalitãþile prin care se încearcã stimularea interesului elevilor pentru lecturã, mãsurile indicate de cãtre reprezentanþii ISJ Timiº se înscriu într-un registru teoretic, a cãrui aplicabilitate este extrem de dificil de cuantificat. Într-un limbaj inflexibil, care comunicã destul de puþin pe fond, ni se precizeazã cã „noul curriculum ºcolar al disciplinei Limba ºi literatura românã pentru ciclul primar creeazã, prin ansamblul obiectivelor de referinþã, o hartã echilibratã a ceea ce înseamnã competenþã de comunicare la aceastã vârstã, iar activitãþile de învãþare recomandate au fost selectate astfel încât sã fie de tip productiv, sã ofere o motivaþie in-

trinsecã pentru învãþare ºi sã aibã un sens pentru copil. Prin statutul lor orientativ, ele lasã învãþãtorului libertatea de a le utiliza selectiv, de a le adapta la grupul de elevi cu care lucreazã”...

Mãsurile concrete indicate vizeazã, pentru elevii claselor a III-a, lecturarea unor cãrþi de grup, citirea individualã a unor poveºti, memorarea, din proprie iniþiativã, a unor poezii sau ghicitori, confecþionarea unor mini-cãrþi pe teme familiare sau întocmirea de cãtre elevi a unui „Abecedar al clasei”, prin folosirea unor planºe de colorat, exerciþii de anticipare a evenimentelor sau a finalului unei poveºti din care s-a lecturat la clasã cu voce tare un fragment, o serie de activitãþi desfãºurate în biblioteca ºcolii, completarea de cãtre elevi a unor jurnale de lecturã, amenajarea ºi actualizarea unui colþ al cãrþii în fiecare salã de clasã, jocuri de rol cu tematici, precum „La librãrie” sau „Toneta cu reviste”.

Pentru elevii claselor a IV-a sunt prevãzute activitãþi care constau în realizarea unui jurnal personal de lecturã, cu menþionarea titlului cãrþii ºi a numelor personajelor literare, precum ºi transcrieri ale unor fragmente din textele, ghicitorile sau poeziile citite, realizarea unei colecþii de poveºti, individuale sau comune, care sã cuprindã scurte rezumate, scrise de mânã sau la calculator, ale lecturilor parcurse, precum ºi ilustrarea graficã a acestora de cãtre elevi, prezentarea oralã a unor poveºti lecturate sau memorarea, din proprie iniþiativã, a unor poezii sau ghicitori, autodictãri cu autoevaluare sau cu evaluare în pereche, recomandarea unor poveºti colegilor sau repovestirea unui text citit, cu accentuarea unor anumite evenimente ºi informaþii.

Ministerul Educaþiei tace în privinþa analfabetismului funcþional Am încercat sã aflãm ºi un rãspuns cu privire la procentul actual al analfabetismului funcþional, la nivel naþional, dar ºi la nivelul fiecãrui judeþ în parte, de la reprezentanþii Ministerului Educaþiei.

Reprezentanþii ministerului nu au oferit, pânã în acest moment, niciun rãspuns. Reprezentanþii Biroului de presã al MECS ne-au îndemnat, însã, sã cãutãm date statistice pe pagina de internet a UNESCO ºi a Institutului Naþional de Statisticã, întrucât, ne-au informat aceºtia, în România nu ar fi fost finalizate studii complete cu privire la acest fenomen în rândul elevilor. În aceste condiþii, singurele date care ar putea oferi o reprezentare orientativã asupra analfabetismului funcþional sunt cele oferite de rezultatele testelor PISA. Rezultate aferente anului 2012, care plaseazã România pe una dintre poziþiile codaºe ale clasamentului þãrilor membre ale Organizaþiei pentru Cooperare ºi Dezvoltare Economicã (OCDE).

Potrivit acestora, aproape 40% din elevii români au dificultãþi în a lectura ºi

înþelege un text. Potrivit datelor furnizate pe pagina de internet a OCDE, abilitãþile de lecturã ale fetelor sunt mai ridicate decât cele ale bãieþilor, cu aproximativ 40 de puncte. În testarea realizatã în anul 2012 au fost incluºi aproximativ 510.000 de elevi, cu vârsta medie de 15 ani, proveniþi din 65 de þãri, dintre care doar 34 de þãri sunt membre ale OCDE. Testele PISA sunt teste aplicate elevilor cu vârsta de 15 ani, menite sã evalueze capacitatea ºi abilitãþile acestora de a opera cu informaþiile dobândite pe parcursul ºcolarizãrii în domenii cum sunt Lectura, Matematica ºi ªtiinþele. Analiza comparatã a statisticilor disponibile la nivel european denotã faptul cã, în Uniunea Europeanã, rata analfabetismului funcþional s-a situat în creºtere dupã anul 2000. Testarea PISA efectuatã în 2012 a relevat, la nivelul Uniunii Europene, o uºoarã ameliorare a acestei situaþii, procentul elevilor cu rezultate slabe la lecturã scãzând, de la 24,1%, cât a fost înregistrat în 2006 ºi 19,7%, în 2009, la 17,8% în 2012.

de 25 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

26 - 29 martie 2015

Înfiinþarea primei bãnci de sânge, încã o iluzie l Deºi Timiºoara a fost vehiculatã ca unul dintre oraºele-þintã

pentru o astfel de investiþie

Schimbãri necesare la nivel de mentalitate ºi logistic

Pe parcursul ultimilor ani au existat destule situaþii în care terminarea stocurilor de sânge de rezervã din marile spitale a dus la amânarea de operaþii ºi punerea de vieþi în pericol, criza de sânge rezolvându-se abia dupã apelurile fãcute pe toate canalele mass-media ºi mobilizarea populaþiei.

Situaþiile de acest gen ar fi putut fi evitate printr-o bancã de sânge mare. Deºi chiar ºi Timiºoara era vehiculatã ca unul dintre oraºele în care s-ar putea realiza aceastã investiþie, promisiunile Guvernului legate de alocãri de fonduri s-au dovedit fãrã acoperire ºi în acest an. bogdan.piticariu@timpolis.ro

O soluþie pentru rezolvarea crizelor de sânge Nimeni nu a stat sã analizeze efectele celor câteva cazuri din ultimele luni în care criza de sânge din spitale a ajuns la apogeu. Cum e posibil ca un astfel de bilanþ sã ducã la contabilizarea unor vieþi pierdute pe patul de spital, nimeni nu s-a obosit sau nu a îndrãznit sã intre în amãnunte. Oricum, faptul cã aceste situaþii s-au înmulþit anul trecut a fost de naturã sã le reaminteascã autoritãþilor de necesitatea unei investiþii promise de multã vreme – o bancã de sânge cu acoperire naþionalã, care sã rezolve prin stocurile create discontinuitãþile de aprovizionare ce le-au dat de furcã medicilor.

Cadrul legal existã, înfiinþarea unei bãnci de sânge fiind prevãzurã în Hotãrârea de Guvern privind organizarea ºi func-

þionarea activitãþii de transfuzie sangvinã, dar încã nu s-a ajuns la o concluzie clarã legatã de condiþiile înfiinþãrii unei astfel de structuri.

Promisiunile au rãmas doar promisiuni ºi în acest an. Cu toate cã demararea unei astfel de investiþii ar fi fost de mare interes pe plan local, atât pentru faptul cã Timiºoara este centru universitar ºi are spitale de performanþã care adunã cele mai grave cazuri din vestul þãrii, o crizã de sânge aici având efecte devastatoare, cât ºi pentru faptul cã Timiºul, respectiv Timiºoara a fost vehiculatã ca una dintre locaþiile în care s-ar putea înfiinþa îndelung promisa bancã de sânge. Deºi ºanse mai mari au locaþiile propuse din centrul þãrii, pentru o mai bunã legãturã cu toate judeþele, în varianta înfiinþãrii a douã sau trei structuri de acest gen, Timiºoara ar fi punctul central pentru zona de vest a þãrii, þinând cont ºi de faptul cã dispune de elicopter SMURD, chiar dacã acesta e deocamdatã garat la Arad. Înfiinþarea unei bãnci de sânge pe plan local ar fi un nou motiv pentru crearea unui heliport SMURD pe Aeroportul Cioca, al Aviaþiei Utilitare, mai ales cã existã spaþiu ºi dotãri în acest sens.

“Am tot fãcut interpelãri pe aceastã temã pe parcursul anului trecut solicitând alocarea de fonduri mãcar pentru o singurã bancã de sânge. Din pãcate, în bugetul Ministerului Sãnãtãþii pe acest an nu s-a alocat nici mãcar un leu în aceastã direcþie, în ciuda promisiunilor fãcute. Aceasta deºi criza de sânge continuã în multe centre medicale, cu acutizãri pentru care pacienþii plãtesc preþul”, ne-a declarat deputatul Tudor Ciuhodaru. Ca medic, acesta a fost unul dintre susþinãtorii fervenþi ai demarãrii unei astfel de in-

de 25 de ani un reper al cetãþii

vestiþii, indiferent de locaþie.

Banca de sânge este consideratã una dintre prioritãþile sistemului medical, iar realizarea ei nu va duce doar la salvarea de vieþi, ci ºi la economisirea unor fonduri importante, pentru cã, pe parcursul anului trecut, din cauza crizei de sânge, pacienþii programaþi pentru operaþii au fost nevoiþi sã aºtepte în spital chiar ºi câte douã sãptãmâni, iar creºterea perioadei de spitalizare a însemnat pierderi de minimum 100 de euro pe zi pentru fiecare pacient. În plus, amânarea intervenþiilor a crescut riscul de complicaþii mai ales în cazul vârstnicilor imobilizaþi la pat, ceea ce ce a însemnat cheltuieli finale mult mai mari legate de asistenþa medical asiguratã acestor pacienþi. În România s-a înfiinþat în 2008 doar o bancã de sânge placentar ºi, culmea – existã o bancã de sânge funcþionalã pentru câini ºi pisici.

Timiºoara, baza recoltãrilor de sânge În Timiºoara, ultima crizã de sânge a fost semnalatã în luna decembrie a anului trecut, atunci când s-a apelat la o soluþie de recoltare în deplasare în centrul corporatist al Timiºoarei, respectiv clãdirile de birouri din Piaþa 700. Atunci, corporatiºtii timiºoreni, ºi mai ales cele 3.000 de persoane care lucreazã în clãdirea City Business Centre au fost invitaþi sã doneze sânge pentru a salva vieþi. Cu aceastã acþiune s-a reuºit sã remedieze deficitul de sânge pe anumite grupe care, fãrã aceastã soluþie, ar fi dus poate la amânãri de intervenþii chirurgicale. Reprezentanþii Centrului de Transfuzie menþionau în acest sens cã

fiecare donaþie poate salva pânã la trei vieþi, iar donatorii primesc, în schimb, ºapte bonuri de masã, o zi liberã de la locul de muncã, 50% reducere la abonamentul pe o lunã la mijloacele de transport în comun, precum ºi un set de analize gratuite.

Din pãcate, doar Timiºoara rãmâne baza donaþiilor de sânge în judeþ. Oraºe precum Lugoj, Fãget sau Recaº nu dispun de centre sau cabinete special amenajate pentru donarea de sânge.

Reprezentanþii centrului spun cã deplasarea într-un oraº mai mic, cum sunt Lugojul sau Fãgetul, trebuie fãcutã cu acoperirea costurilor ºi doar dacã recoltatorii se întorc la Timiºoara cu cel puþin 20 de pungi de sânge. Lucru care nu se întâmplã de obicei. Din cauza slabei mediatizãri, sau a dezinteresului, au existat campanii în judeþ în zone precum Fãget sau Lugoj, în care se prezentau doitrei donatori, lucru care nu justifica deplasarea. De aceea, Timiºoara rãmâne baza pentru donaþia de sânge, aici prezentându-se în medie 100 - 150 de donatori pe zi. “În momentul de faþã nu avem probleme, existã suficienþi donator, ºi avem stocuri pentru toate grupele sanguine”, spune Cristina Ghiocel, directorul Centrului de Transfuzii Sanguine Timiºoara.

Vârsta donatorilor trebuie sã fie cuprinsã între 18 ºi 60 de ani, greutatea, peste 50 de kilograme, tensiunea arterialã sistolicã între 100 ºi 180, sã nu fi suferit în ultimele ºase luni intervenþii chirurgicale, iar femeile trebuie sã nu alãpteze ºi sã nu aibã diferite afecþiuni. De asemenea, nu sunt eligibile pentru donarea de sânge persoanele care au TBC, sifilis, malarie, epilepsie sau alte boli neurologice, ulcer, diabet zaharat, boli de inimã sau boli de piele.

Pe lângã demararea investiþiilor necesare pentru banca de sânge, este necesarã ºi îmbunãtãþirea activitãþii de donare de sânge, prin centrele regionale de recoltare. În prezent, ºi din cauza organizãrii defectuoase din sistem, doar 1,7% din populaþia României doneazã sânge într-un an, proporþia fiind de peste trei ori mai micã decât media europeanã (6%) ºi plasându-ne pe penultimul loc în Europa la numãrul de donatori, înaintea Albaniei.

Proporþia minimã necesarã ar fi de 2,5%, ºi înainte de a se da vina pe populaþie pentru faptul cã nu se ajunge la acest procent trebuie identificate ºi remediate hibele din sistem.

Puþinii donatori sunt descurajaþi de timpii mari de aºteptare la centrele de transfuzii, spun o serie de deputaþi care au solicitat reformarea acestui segment medical. Dincolo de facilitãþile minimale oferite (pentru 450 de mililitri de sânge donaþi - 63 de lei în tichete valorice ºi o zi liberã), majoritatea românilor care se duc sã doneze sânge o fac din altruism, însã mulþi probabil fac cale întoarsã atunci când îºi dau seama cã trebuie sã aºtepte ore întregi pentru o recoltare de câteva minute, din cauza insuficienþei personalului medical de la centrele de recoltare. Astfel, se doreºte sã se deblocheze schemele de angajare la aceste centre, ºi sã se acorde o salarizare corespunzãtoare personalului, care sã nu mai fie tentat sã plece peste hotare. Dacã personalul ar fi suficient, ar putea fi asigurate ture ºi dupã-amiaza, cu acces pentru mai mulþi donatori, gãrzi de noapte sau program la sfârºit de sãptãmânã.

Totodatã, se doreºte investirea în aparaturã performantã de conservare ºi generatoare, pentru cã o panã de curent mai lungã de 30 de minute la

un centru de recoltare face ca tot sângele strâns sã nu mai poatã fi folosit.

Totodatã, se vor lua în discuþie eventuale facilitãþi suplimentare pentru donatori, asigurate tot prin sistemul de sãnãtate – de exemplu pachete de analize gratuite pentru rudele de gradul întâi ale donatorilor ce fac mai multe donãri în cursul anului.

Nu în ultimul rând, se doreºte alocarea unor fonduri pentru programe de informare ºi educare. În acest sens, introducerea educaþiei pentru sãnãtate ca materie de studiu în instituþiile de învãþãmânt ar putea schimba mentalitãþi ºi ar asigura un numãr mare de donatori tineri – pentru cã în þãri în care se face educaþie pentru sãnãtate în ºcoli procentul de donatori a ajuns la 5 - 6% din populaþie.

“Este nevoie de o schimbare de mentalitate, de educaþie pentru sãnãtate în ºcoli. ªi e nevoie de îmbunãtãþirea sistemului. Celui care merge ºi stã cu orele la central de transfuzii îi scade entuziasmul, oricât de bine intenþionat ar fi. E nevoie de dotãri mai bune ºi de angajaþi mai mulþi, ca sã se lucreze ºi dupã-amiaza, ºi la sfârºit de sãptãmânã, pentru cã nimeni nu se mai duce la serviciu ca sã meargã sã doneze sânge.

Sunt niºte mãsuri simple, care ar putea îmbunãtãþi situaþia, pânã la crearea bãncilor de sânge”, este de pãrere deputatul Tudor Ciuhodaru.

Rãmâne de vãzut ce se va face concret în acest sens, pentru a nu se mai vorbi despre crize de sânge. La discutarea bugetului pe 2015, pe felia investiþiilor în sistemul medical s-a menþionat, printre altele cã sângele nu are culoare politicã.

Cu toate acestea, rezultatul a fost acelaºi: zero lei pentru demararea investiþiei.

integrame

26 - 29 martie 2015

15

Diferenþele între birou ºi puºcãrie: 1. La puºcãrie stai mai tot timpul într-o camerã 8x10. La birou stai mai tot timpul într-o camerã 6x8.

2. La puºcãrie ai trei mese pe zi. La birou ai o gustare pe care o mai ºi plãteºti.

3. La puºcãrie ai timp sã meditezi la viaþa ta. La birou nu ai timp cînd lucrezi de chestii atît de profunde.

4. La puºcãrie un gardian deschide ºi inchide uºile dupã tine.

La birou trebuie sã fii atent cu cheile cînd vii ºi pleci.

5. La puºcãrie poþi sã te uiþi la televizor. La birou te-ai ars dacã te prinde ºeful fãcînd asta.

6. La puºcãrie îþi acordã vizite pentru familie ºi prieteni. La birou nu apuci sã suni familia ºi prietenii.

7. La puºcãrie întreþinerea o plãteºte statul ºi nu trebuie sã lucrezi. La birou, dupã ce munceºti, din banii pe care þi-i dau deduci toate taxele ºi ce mai rãmîne?... l Bulã la ºcoalã. Profesoara cere elevilor sa dea exemple de vietãþi: - Spune tu, Gigel.

- Albinuþã.

- Nu se spune albinuþã, Gigel, ci albinã. Ionel, spune si tu!

- Vrabiuþã.

- Nu se spune vrabiuþã, ci vrabie. Bulã, spune si tu!

- Gãrgãrã! l Examen la fizicã, subiectul: fenomenul ionizãrii. La sfârºitul examenului, o blondã o întreabã pe colega ei de bancã din timpul examenului: - Tu ai ºtiut?

- Perfect! rãspunde aceasta.

- Sã-þi dea Dumnezeu sãnãtate, zice blonda, înseamnã cã am ºtiut ºi eu, pentru cã am copiat cuvânt cu cuvânt de la tine.

Enervatã ºi îngrijoratã, bruneta care ºtiuse îi spune blondei: - Cum ai putut face una ca asta, acum o sã ne prindã ºi o sã ne pice pe amândouã!

- Fii serioasã, îi rãspunde blonda care copiase, n-o sã se prindã nimeni, pentru cã am mai schimbat ºi eu pe ici, pe colo.

De exemplu, unde tu ai pus Ion, eu am pus Gheorghe! l Doi copii la grãdiniþã se ceartã: - Tatãl meu e mai puternic decât al tãu!

- Nu e adevãrat, al meu e mai puternic!

- Mama mea e mai bunã decât a ta!

- ... aºa zice ºi tatãl meu! l Bulã, la reuniunea de 20 de ani, se adreseazã foºtilor lui dascãli: - Stimaþii mei profesori, mã tot frãmântã o întrebare: chiar atât de imbecil eram, de mã tot lãsaþi corijent?

- Vaaai, se poate, domnule ministru? l Un copil cãtre altul: - Eu la cinci luni mergeam singur.

- Bravo þie, fraiere. Eu m-am lãsat cãrat pânã la cinci ani. l Era odatã un tînãr care cînd era mic voia sã se facã un “mare” scriitor. Cînd i s-a cerut sã defineascã “mare”, a spus: x- Vreau sã scriu chestii pe care sã le citeascã toatã lumea, chestii la care lumea sã reacþioneze emoþional, lucruri care sã-i facã sã strige, sã plîngã, sã urle, sã se zbatã de durere, disperare ºi mînie!

Acum lucreazã pentru Microsoft ºi scrie mesaje de eroare...

Un copil plîngea pe holul ºcolii. Învãþãtoarea îl întreabã: - De ce plîngi?

- Un copil mi-a dat jos plãcinta!

- Dar a fost cu intenþie?

- Nu, a fost cu brînzã. l - De ce a rãmas celebru Napoleon? întreabã profesoara.

- Fiindcã avea o memorie formidabilã, rãspunse elevul.

- Poþi fi mai clar?

- Da. Pe statuia sa scrie: “Pentru memoria lui Napoleon”.

de 25 de ani un reper al cetãþii

16

26 - 29 martie 2015

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 25 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.