Timpolis 2140

cyan

magenta

yellow

black Anul XXIV Nr. 2140 19 - 22 martie 2015 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Excesul de zel ºi culmea imunitãþii melania.cincea@timpolis.ro

L

egea fundamentalã a þãrii este cititã ºi interpretatã în funcþie de mofturile, de interesele celui care face lectura. Iar instituþii ale statului de drept se lasã târâte în acest joc. Care ar putea fi numit „Excesul de zel ºi culmea imunitãþii”. ace mare tevaturã, zilele acestea, dosarul penal deschis pe numele fostului preºedinte, Traian Bãsescu, pentru ºantaj la adresa senatorului PSD Gabriela Firea. Dosar plecat de la o declaraþie fãcutã de fostul ºef al statului, în aprilie 2014, la adresa dnei Firea, membru al Comisiei de anchetã „Nana”, care cerceta situaþia terenurilor pe care familia Bãsescu le are în comuna Nana: „Mai bine ar sta în banca ei ºi s-ar ocupa de ce se întâmplã pe moºia soþului ei, unde e primar. Cã s-ar putea sã nu îl mai gãseascã într-o zi acasã, dacã nu e atentã. Înþeleg cã în parohia lui se întâmplã destule lucruri rele”. declaraþie pe care Gabriela Firea a perceput-o drept ºantaj ºi a sesizat Parchetul General. I-au þinut isonul 176 de parlamentari ai Puterii, printre care Victor Ponta, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea ºi Ilie Sârbu, cu toþii semnând un denunþ de ºantaj la adresa lui Traian Bãsescu. e a urmat se ºtie. Procurorii au pus în miºcare urmãrirea penalã pe numele dlui Bãsescu, suspendatã ulterior pe motiv cã preºedintele avea imunitate. D-na Firea nu a cedat ºi a sesizat ÎCCJ, privind decizia procurorilor de suspendare a urmãririi penale. Cerere respinsã, însã, de instanþa supremã ca inadmisibilã. În paralel a fost anunþatã ºi CCR. Care ºi ea, în noiembrie 2014, a decis cã suspendarea urmãririi penale a ºefului statului, pe motive de imunitate, este constituþionalã. Cu toate acestea, dupã încheierea mandatului prezidenþial al lui Traian Bãsescu, Parchetul General a redeschis dosarul.

Cu câteva ore înainte de Revelionul 2014. egea fundamentalã a þãrii este, însã, cititã în funcþie de mofturile sau interesele celui care face lectura. Iar instituþii ale statului de drept se lasã târâte în acest joc. Care ar putea fi numit „Excesul de zel ºi culmea imunitãþii”. e ce excesul de zel? Pentru cã art. 84 din Constituþie spune clar: „Preºedintele României se bucurã de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplicã în mod corespunzãtor”. Adicã, potrivit acestui art. 72, ºeful statului nu poate fi tras la rãspundere juridicã pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Adicã, se înþelege, nici pentru aceste declaraþii, fãcute în aprilie 2014, la adresa Gabrielei Firea. ªi, totuºi, iatã cã se poate. Dacã trebuie. e ce culmea imunitãþii? Pentru cã, în alte situaþii, noþiunea de imunitate e dusã la absurd. În Parlament, mai precis. O situaþie în faþa cãreia a capitulat, practic, ºi Justiþia. De ani de zile, în Parlament se face voit confuzia între imunitate ºi impunitate, lor, parlamentarilor, permiþându-li-se sã se fofileze când vine vorba sã rãspundã în faþa legii. ªi o fac nu pentru declaraþii sau opinii politice, ci pentru prezumtive fapte de corupþie, de mare corupþie. Lor li se permite sã punã regulamentele celor douã Camere, pe care tot ei le-au fãcut, mai presus de Constituþie ºi sã invoce falsa, în context, imunitate. Deºi în Constituþie, repet, imunitatea vizeazã doar opiniile exprimate în timpul mandatului, nicidecum posibile fapte de corupþie. Deºi în Constituþie nu se spune niciunde cã Parlamentul este cel care judecã. Nici cã are rãspunderea începerii urmãririi penale. Nici cã Parlamentul trebuie sã ancheteze el însuºi o faptã aflatã în atenþia procurorilor. Cu toate acestea, majoritatea îºi permit sã ignore Legea fundamentalã ºi sã abuzeze de imunitate. Pentru cã nimeni nu îi poate sancþiona pentru acest derapaj. Nici mãcar de electorat nu pot fi sancþionaþi, pentru cã se ascund sub votul secret.

F

un reper al cetãþii

Transportul feroviar, blocat în Timiº

Parcurile fotovoltaice, o iniþiativã în declin în Timiº?

Vãzutã ca una dintre alternativele fiabile pentru terenurile care nu pot fi exploatate în mod corespunzãtor prin culturi agricole, parcurile fotovoltaice pãreau a fi o iniþiativã de succes în Timiº. Între timp, din cauza politicilor guvernamentale „inteligente” din ultimii ani, proiectele de acest gen par sã fi intrat într-un con de umbrã. pag.2

Intermodalul timiºorean rãmâne cu termen indefinit Anunþat din campania electoralã ca una dintre marile realizãrile ce vor fi demarate imediat de administraþia USL, Centrul Intermodal de Transport Marfã a rãmas un proiect care nu are nici mãcar un orizont de demarare clar.

O

pag.3

Retrocedarea cu bonus de la Spitalul de Copii, în anchetã de trei ani

C

Primãria Timiºoara a reuºit sã obþinã în instanþã confirmarea faptului cã, în cazul corpurilor de clãdire revendicate de la Spitalul de Copii „Louis Þurcanu”, Ministerul Sãnãtãþii a aprobat retrocedarea chiar ºi a unui imobil construit cu bani publici în urmã cu 40 de ani. Cu toate acestea, ancheta e în continuare în derulare la DNA, deºi au trecut câþiva ani buni de la iniþierea ei. pag.4

Timiºoara, un oraº al prafului ºi al zgomotului

L

Consiliul Judeþean va aproba mãsurile din Programul integrat de gestionare a calitãþii aerului pentru 2015, deºi, cu toate aceste mãsuri, mai mult sau mai puþin formale, situaþia a cam rãmas la fel cu cea din anii trecuþi. Timiºoara ºi comunele limitrofele continuã sã se confrunte cu indicatori depãºiþi ºi în privinþa prafului din aer, ºi a zgomotului.

D

pag.5

Avocat Florin Kovacs: „Când dai puteri discreþionare unei instituþii, sub umbrela anticorupþie, se pot face ºi execuþii asupra unor persoane incomode”

D

Regiotrans ºi-a încetat activitatea. CFR nu este, însã, pregãtit sã reia toate traseele, blocând astfel traficul feroviar în Timiº.

Navetiºtii, dar ºi elevii care foloseau pentru transport trenurile Regiotrans, pe rutele concesionate de operatorul privat în Timiº au avut la începutul sãptãmânii o surprizã de proporþii, odatã cu suspendarea transportului pe

aceste trasee. Deocamdatã, nu se ºtie când ºi dacã va mai relua Regiotrans transportul pe aceste rute, iar CFR Cãlãtori nu are mijloacele sã acopere decât, parþial, o singurã rutã rãmasã în aer, Timiºoara - Jimbolia. pag. 3

În ultima vreme, unele anchete ale DNA au lãsat loc ºi de semne de întrebare ba când e vorba despre arestarea preventivã, ba despre mandatul de aducere, ba despre anchete ce par construite pe denunþuri, nupeprobeconcrete.L-am rugat pe avocatul Florin Kovacs sã explice, procedural vorbind, aceste aspecte, care iscã, nu o datã controverse. ªi care, pe termen mediu, nu fac bine nici anticorupþiei, nici imaginii instituþiilor angrenate în aceastã luptã. pag. 6 - 7

2

social

19 - 22 martie 2015

Se susþine necesitatea condamnãrii oficiale a comunismului printr-o declaraþie în Parlamentul European l Ideea este susþinutã de reprezentanþii Societãþii Timiºoara ºi europarlamentarul László Tõkés O declaraþie de condamnare oficialã a comunismului de la nivelul Parlamentului European ºi înfiinþarea unui tribunal care sã judece crimele comunismului sunt obiective la care au fãcut referire preºedintele Societãþii Timiºoara, Florian Mihalcea, ºi europarlamentarul László Tõkés, zilele trecute. ligia.hutu@timpolis.ro

La sediul Societãþii Timiºoara, din Complexul Bastion, a avut loc, zilele trecute, o conferinþã de presã în cadrul cãreia s-a consumat ºi un moment simbolic, constând în semnarea, de cãtre europarlamentarul László Tõkés, a textului Proclamaþiei de la Timiºoara, la împlinirea a 25 de ani de la lansarea documentului, în 11 martie 1990.

Prilejul a fost prefaþat de prezentarea publicã a diplomei ºi medaliei oferite cu prilejul decernãrii Premiului Cetãþeanului European pentru anul 2014, acordat Societãþii Timiºoara, la iniþiativa lui László Tõkés.

Referindu-se la semnificaþia pe care o conferã acest premiu, preºedintele Societãþii Timiºoara,Florian Mihalcea, a precizat cã distincþia europeanã marcheazã, în chip simbolic, împlinirea a 25 de ani de angajare a Societãþii Timiºoara într-un demers susþinut vizând instaurarea ºi consolidarea democraþiei în România. ªi a declarat cã este necesarã îndeplinirea a douã obiective care ar îngãdui þãrilor din Europa Centralã ºi de Est sã se desprindã definitiv de trecutul lor comunist: o

Tribunalul Penal European, o iniþiativã a Platformei pentru Memorie ºi Conºtiinþã Europeanã Referindu-se la etapele procedurale care trebuie parcurse pentru a permite materializarea celor douã obiective enunþate de cãtre preºedintele Societãþii Timiºoara – o declaraþie oficialã a Parlamentului European de condamnare a crimelor comunismului ºi înfiinþarea unui Tribunal Penal European care sã judece crimele comise de regimurile comuniste – László Tõkés a precizat cã, în 2009, s-a numãrat printre iniþiatorii Raportului din Parlamentul European care a condamnat ambele regimuri totalitare (regimul nazist ºi cel comunist): „Ca urmare a acelei hotãrâri, a luat fiinþã Platforma pentru Memorie ºi Conºtiinþã Europeanã, care a propus, cu doi ani în urmã, cãtre ONU, crearea acestui Tribunal care ar judeca crimele comise împotriva omenirii de cãtre comunism. Consi-

Foto Ligia HUÞU

Un demers necesar pentru despãrþirea definitivã de trecut

declaraþie oficialã de condamnare a comunismului fãcutã de la nivelul Parlamentului European ºi înfiinþarea unui Tribunal Penal European care sã judece crimele ºi atrocitãþile comise în timpul regimului comunist. Florian Mihalcea mai spune cã aderarea la UE a fostelor þãri ale Europei Centrale ºi de Est în care au funcþionat regimuri totalitare implicã faptul cã problemele care îi frãmântã pe cetãþenii acestor þãri trebuie introduse, la rândul lor, în dezbaterea instituþiilor UE, creând astfel pentru fostele þãri comuniste premisele separãrii clare ºi definitive de perioada totalitarã strãbãtutã.

Viorel Marineasa, László Tõkés ºi Florian Mihalcea der cã încã nici pânã în prezent nu a dobândit locul meritat acea platformã în sânul Parlamentului European”.

Alexandra Rãzvan-Mihalcea, membru al Societãþii Timiºoara, spune cã, în urmã cu cinci ani, a avut loc la Praga o conferinþã internaþionalã, la care au participat reputaþi juriºti ºi istorici, care au luat în discuþie posibilitatea înfiinþãrii unui astfel de tribunal, dupã modelul unor alte mari tribunale penale internaþionale.

Proclamaþia de la Timiºoara, o problemã redevenitã prioritarã pe agenda românilor În cadrul evenimentului de la sediul Societãþii Timiºoara, a fost evocat public ºi caracterul actual al Proclamaþiei de la Timiºoara, precum ºi impor-

tanþa continuãrii demersurilor care sã îngãduie finalizarea, în spiritul ei, a Revoluþiei începutã la Timiºoara, în Decembrie 1989.

Florian Mihalcea a apreciat cã redeschiderea recentã a dosarelor mineriadelor probeazã faptul cã Punctul 8 al Proclamaþiei ºi Legea lustraþiei nu au devenit, în timp, simple chestiuni de interes istoric: “În 11 martie s-au împlinit 25 de ani de la lansarea Proclamaþiei de la Timiºoara care, în mod benefic pentru noi, a devenit din nou o problemã prioritarã pentru agenda românilor. Pentru cã, aºa cum se ºtie, tot în aceastã sãptãmânã s-a decis redeschiderea dosarului Mineriadei din 13 - 15 iunie 1990, redeschidere care este, în primul rând, opera lui Doru Mãrieº, membru al Societãþii Timiºoara ºi preºedinte al Asociaþiei 21 Decembrie, care, prin demersurile pe care le-a fãcut, prin plângerea adresatã Curþii Europene a Drepturilor Omului ºi prin greva

foamei cu care a însoþit acest demers, a reuºit sã primeascã o hotãrâre din partea Curþii Europene pentru redeschiderea acestui dosar”.

Referindu-se, la rândul sãu, la textul Proclamaþiei de la Timiºoara, László Tõkés a apreciat cã acesta are meritul de a refuza ºi condamna ideologia comunistã, naþionalistã ºi naþional-comunistã, chemând la perpetuarea unitãþii din timpul Revoluþie ºi la toleranþã ºi respect reciproc. „Acesta e spiritul Timiºoarei, întruchipat ºi de clericii diferitelor biserici de aici”, a adãugat László Tõkés, care a evocat, în faþa celor prezenþi, memoria fostului Mitropolit al Banatului, ÎPS Nicolae Corneanu, a rabinului Ernest Neumann, a episcopului Bisericii Romano-Catolice, Sebastian Kräuter, ºi a pastorului Petru Dugulescu, lideri ai comunitãþilor religioase despre care László Tõkés a declarat cã „ au susþinut ideea de unitatea, în spiritul Timiºoarei”.

Parcurile fotovoltaice, o iniþiativã în declin în Timiº? l

Consiliul Judeþean nu mai spune nimic despre promisiunea de campanie legatã de Parcul Fotovoltaic Covaci

Vãzutã ca una dintre alternativele fiabile pentru terenurile care nu pot fi exploatate în mod corespunzãtor prin culturi agricole, parcurile fotovoltaice pãreau a fi o iniþiativã de succes în Timiº. Þinând cont ºi de factorul favorabil al unui grad mare de însorire, specific zonei. Între timp, din cauza politicilor guvernamentale „inteligente” din ultimii ani, proiectele de acest gen par sã fi intrat într-un con de umbrã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Parcul Fotovoltaic Covaci, o iniþiativã abandonatã? În Timiº proiecte mari legate de parcurile fotovoltaice pare sã fi rãmas în stand-by. Dupã ce varianta folosirii terenului deþinut de cãtre Consiliul Judeþean Timiº la Covaci, pentru amenajarea unui deponeu, a cãzut, s-a convenit cã varianta cea mai convenabilã pentru utilizarea acelei suprafeþe e cea

a construirii în zonã a unui parc fotovoltaic. Deºi CJ Timiº anunþa acum trei ani cã e hotãrât sã continue demersurile pentru implementarea acestui proiect, în aºa fel încât sã fie funcþional pânã în anul 2014, acest lucru nu s-a mai concretizat în vreun fel.

“Nimeni nu mai spune nimic despre aceastã investiþie promisã în campanie, dupã cum nimeni nu mai spune nimic nici despre Intermodal, sau alte mãreþe realizãri anunþate de PSD. În Consiliul Judeþean e o atmosferã de înmormântare, ºi un fel de program de voie”, spune consilierul local PNL (fost PDL) Tiberiu Lelescu.

Probabil cã acest proiect a fost abandonat din cauza lipsei finanþãrilor guvernamentale promise. Aceasta deºi CJ Timiº avea deja un partener extrem de interesat de un parteneriat pentru dezvoltarea investiþiei de la Covaci – Transelectrica - Compania Naþionalã de Transport a Energiei Electrice – care ºi-a manifestat interesul de a susþine CJ Timiº în realizarea parcului fotovoltaic. În acest parteneriat, administraþia judeþeanã îºi asumase obligaþia

de 25 de ani un reper al cetãþii

de a face un studiu de prefezabilitate care sã permitã declanºarea procedurii legale de constituire a parteneriatului public-privat, dar ºi sã inventarieze potenþialii consumatori publici din judeþ care sã fie alimentaþi din energia produsã de parcul fotovoltaic în condiþii mai avantajoase decât de la reþeaua electricã normalã.

Astfel, pentru prima datã în Timiºoara ar fi existat, în prima fazã pentru instituþii, posibilitatea de a plãti mai puþin pentru curentul electric consumat. Practic, ar fi prima deschidere spre un mediu concurenþial real a unei pieþe cu consumatori captivi.

Nici în mediul privat lucrurile nu stau mai bine Din cauza lipsei unui sistem de subvenþionare real, ce ar fi trebuit direcþionat de la nivel central, ºi o parte din firmele din acest domeniu din vestul þãrii trec prin perioade dificile. În acest sens, zilele trecute, CJ Timiº a publicat

un proiect de hotãrâre care a oficializat încetarea unei convenþii încheiate în 2012 cu o societate de profil, convenþie prin care s-a realizat amplasarea racordului rutier care asigura accesul la parcul fotovoltaic din Dudeºtii Vechi.

“Societatea în cauzã solicitã rezilierea convenþiei, solicitare motivatã de raþiuni legislative ºi factori de naturã economico-financiarã care au dus la falimentarea producãtorilor de energie regenerabilã, blocarea tuturor finanþãrilor existând pericolul de nerambursare al creditelor cãtre bãnci, generând

astfel încetarea tuturor operaþiunilor de finanþare ºi de execuþie a lucrãrilor de construire a centralei electrice fotovoltaice din localitatea Dudeºtii Vechi”, se aratã în motivarea proiectului respectiv, lucru care spune destul de multe despre felul în care a ºtiut actualul Guvern sã “ajute” firmele de profil, într-un domeniu ecologic ºi de viitor. “Întreprinzãtorul a renunþat ºi la contractul de concesiune al terenului cu Primãria Dudeºtii Vechi, urmând sã radieze firma,” se anunþa în acelaºi proiect al administraþiei judeþene.

social

19 - 22 martie 2015

3

Transportul feroviar, blocat în Timiº l Dupã suspendarea curselor Regiotrans Navetiºtii, dar ºi elevii care foloseau pentru transport trenurile Regiotrans, pe rutele concesionate de operatorul privat în Timiº au avut la începutul sãptãmânii o surprizã de proporþii, odatã cu suspendarea transportului pe aceste trasee.

Deocamdatã, nu se ºtie când ºi dacã va mai relua Regiotrans transportul pe aceste rute, iar CFR Cãlãtori nu are mijloacele sã acopere decât, parþial, o singurã rutã rãmasã în aer, Timiºoara - Jimbolia.

directorul Regionalei CFR Timiºoara, Alexandru Simu.

Purtãtorul de cuvânt al CFR Cãlãtori, Alina Predescu, spune cã, în funcþie de materialul rulant ºi personalul disponibil, vor analiza dacã ºi pe care rute se mai poate relua circulaþia cu trenurile CFR Cãlãtori. “Deocamdatã, atât putem asigura pe Timiº: Timiºoara Nord - Jimbolia. Ne cerem scuze pentru situaþia creatã”.

“Am discutat ºi ieri la CFR Cãlãtori ºi atât pot acoperi în momentul de faþã. Nu este personal, nu sunt mecanici de locomotivã suficienþi, nu sunt conductori, nu este material rulant. Din ce mai rãmãsese de la aceste rute – vagoane ºi locomotive s-au tot luat piese ºi s-au completat la celelalte garnituri funcþionale. Acum nu se ºtie ce se va întâmpla”, susþine Petricã Stoian, preºedintele timiºean al federaþiei Sindicale Feroviare Miºcare Comercial.

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Blocaj pânã la o datã incertã Timiºenii care depindeau de transportul feroviar, pe rutele CFR concesionate de operatorul privat Regiotrans, au rãmas cu ochii în soare, de marþi. Transportul pe aceste rute a fost suspendat ºi nu se ºtie când va mai fi reluat. „Vã informãm faptul cã, urmare adresei emisã de Autoritatea Feroviarã, Regiotrans este obligatã sã întrerupã activitatea de transport feroviar de cãlãtori, începând cu data de 17 martie 2015 ºi pânã la o datã pe care o vom comunica în timp util”, comunica sec societatea braºoveanã Regiotrans.

Autoritatea Feroviarã a anunþat cã a retras certificatul de siguranþã al operatorului de transport feroviar Regiotrans, având în vedere deficienþele constatate cu ocazia verificãrii cerinþelor de acordare a certificatului de siguranþã referitoare la efectuarea de servicii de transport feroviar prin utilizarea de vehicule care nu corespund din punct de vedere tehnic prevederilor legislative sau procedurilor din

O situaþie previzibilã

Regiotrans ºi-a încetat activitatea. CFR-ul nu e pregãtit sã preia traseele... instrucþiunile de specialitate în vigoare. În completare, Autoritatea Feroviarã a menþionat cã “ Regiotrans îi este interzis sã efectueze operaþiuni de transport feroviar pe cãile ferate din România pânã la obþinerea unui nou certificat de siguranþã, în urma eliminãrii neconformitãþilor constatate”.

Lucru care, dacã e posibil, nu se poate face peste noapte.

Regiotrans nu specificã, însã, o datã la care situaþia s-ar putea reglementa. Menþioneazã doar cã CFR va prelua, parþial ºi temporar, dupã un mers de tren propriu, traficul de cãlãtori pe câteva secþii de circulaþie ºi cã “abonamentele emise de Regiotrans

pe secþiile de circulaþie sunt valabile ºi pot fi utilizate pentru cãlãtoria cu trenurile CFR Cãlãtori”. Nu se precizeazã, însã, ce se întâmplã cu abonamentele de pe rutele care nu pot fi acoperite de CFR. “Ne cerem scuze pentru disconfortul creat ºi vã mulþumim pentru înþelegere”, îºi încheie anunþul Regiotrans.

Dupã cum era de aºteptat, CFR Cãlãtori nu are resursele necesare sã acopere toate rutele concesionate de Regiotrans. Aºa se face cã deocamdatã în Timiº un singur traseu concesionat de Regiotrans, Timiºoara Nord – Jimbolia, va fi acoperit de CFR Cãlãtori, însã doar cu patru trenuri.

Regiotrans concesionase în judeþ multiple rute:Timiºoara Nord - Cruceni, Timiºoara Nord - Reºiþa, Timiºoara Nord - Nerãu, Timiºoara Nord - Cenad, Liebling - Giera, Timiºoara Nord Radna, Timiºoara Nord - Ionel sau Buziaº - Berzovia. Despre aceste rute nu se ºtie în momentul de faþã mai nimic.

“Deocamdatã, noi, cu resursele noastre, nu putem acoperi decât, parþial, ruta Timiºoara - Nord Jimbolia. Cu restul e greu de spus ce se va întâmpla.

Pe trasee cum e cel spre Sânnicolau Mare - Cenad nu mai circulã în prezent niciun tren Nu avem capacitatea sã ne redimensionãm pe un termen atât de scurt reþeaua noastrã”, ne-a declarat

Timiºul este unul dintre judeþele cele mai afectate de situaþia din prezent, pentru cã aici existã un numãr destul de mare de rute concesionate de Regiotrans, în comparaþie cu alte judeþe din vestul þãrii. De-a lungul timpului, avertizând cu privire la situaþiile de acest gen, sindicaliºtii din sistemul feroviar de stat au recomandat prudenþã în ceea ce priveºte concesionãrile. Ultimele discuþii pe aceastã temã au fost legate de ruta Cenad, sindicaliºtii opinând cã statul nu trebuia sã concesioneze acest traseu, în varianta în care se vorbeºte tot mai insistent despre posibilitatea refacerii podului feroviar de la Cenad, ºi reluarea traficului feroviar internaþional prin zonã.

Intermodalul timiºorean rãmâne cu termen indefinit l Consiliul Judeþean aranjeazã documentaþia pentru tranºa de finanþare 2015 - 2020 Anunþat din campania electoralã ca una dintre marile realizãrile ce vor fi demarate imediat de administraþia USL, Centrul Intermodal de Transport Marfã a rãmas un proiect care nu are nici mãcar un orizont de demarare clar. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Ajustare dezamãgitoare a termenului de realizare Chiar ºi titlul proiectului ce va fi discutat la urmãtoarea ºedinþã de plen a Consiliului Judeþean Timiº vorbeºte de la sine despre eºecul rãsunãtor în care s-a transformat investiþia legatã de Intermodalul timiºean, anunþatã ca „iminentã” încã de acum doi ani, de administraþia judeþeanã: „Proiect privind modificarea Hotãrârii CJ Timiº pentru aprobarea promovãrii proiectului Centru regional intermodal de transport marfã Timiºoara-Remetea Mare pe Programul Operaþional Sectorial Transport 2007 - 2013 pentru elaborarea documentaþiei tehnico-economice nece-

sare accesãrii finanþãrii lucrãrilor de execuþie în noul ciclu de programare al fondurilor structurale 2014 - 2020”.

Deznteresul manifestat de la nivel central cu privire la acest proiect, neglijat în favoarea altor investiþii similare din þarã, dar ºi ambiþia CJ Timiº de a realiza Centrul la Remetea Mare au fãcut ca ºansa de cuprindere a finanþãrii în exerciþiul financiar încheiat în 2013 sã fie pierdutã, ºi sã se facã acum aranjamente necesare pentru obþinerea de finanþãri structurale din intervalul 2015 - 2020. Ceea ce înseamnã cã despre demararea efectivã a investiþiei la Centrul Intermodal timiºean s-ar putea vorbi prin 2021 sau 2022.

Dupã ce conducerea CJ Timiº anunþa, dupã începerea mandatului, dar ºi la începutul anilor 2013 ºi 2014 cã va începe imediat construcþia Intermodalului, ulterioar ºi-a reconsiderat poziþia. Acum se fac modificãri pentru cuprinderea proiectului în noul ciclu de programare al fondurilor structurale 2014 - 2020. Astfel, administraþia judeþeanã este la faza la care face demersurile necesare pentru „includerea valorilor aferente proiectului ºi în moneda naþionalã ºi în euro, precum ºi menþionarea valorii cheltuielilor neeligibile

aferente proiectului, atât în moneda euro cât ºi în moneda naþionalã”.

Lucru care spune multe despre stadiul proiectului ºi ºansele de demarare a acestuia, în perioada urmãtoare. „Sau fãcut solicitãri de completare. Dar nu ºtiu de ce facem noi documentaþia, dacã Ministerul Transporturilor susþine cã are Intermodalul timiºean în Masterplanul de transport”, afirmã consilierul judeþean PNL (fost PDL) Marius Martinescu.

O variantã necâºtigãtoare Locaþia de la Remetea a fost aleasã în detrimentul variantei iniþiale, de la Recaº, în urma unui lobby constant fãcut de CJ Timiº, lobby care scapã, însã, logicii. ªi asta pentru cã, mãcar din perspectiva terenului care la Recaº e pus la dispoziþie gratuit de cãtre Stat, varianta cu Remetea Mare era mult mai scumpã pentru buget. ªi Ministerul Transporturilor a recunoscut cã s-a stabilit varianta cu Remetea Mare, la sugestia directã a administraþiei judeþene. La Recaº, Primãria pusese la dispoziþie un teren public, iar la Remetea proiectul ar fi

presupus exproprieri ºi bani mulþi daþi de Stat pentru despãgubirea proprietarilor din zonã. În plus, la Recaº, se întocmise, din bani publici, ºi documentaþia iniþialã, care a fost ºi aprobatã de Ministerul Transporturilor. În aceste condiþii, se estima, încã din 2012, cã în 2013 ºi 2014 Timiºul nu va primi niciun leu de la Guvern pentru Centrul Intermodal Zonal, deºi, dacã acesta ar fi rãmas la Recaº, erau ºanse mari sã fie

demarate investiþiile, pentru care exista deja documentaþie aprobatã.

Adoptarea bugetului pe 2013, 2014 ºi 2015 a confirmat aceste prognoze. „Acum nimeni nu mai spune nimic despre Intermodal, nimeni nu se mai laudã cu aceastã investiþie, nimeni nu mai spune cã va începe imediat construcþia. E un subiect care pare sã fi fost îngropat”, spune consilierul judeþean PNL (fost PDL) Tiberiu Lelescu.

de 25 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

19 - 22 martie 2015

Retrocedarea cu bonus de la Spitalul de Copii, în anchetã de trei ani l ªi Primãria a reuºit sã demonstreze în instanþã

cã procesul de retrocedare în naturã nu a fost legal Primãria Timiºoara a reuºit sã obþinã în instanþã confirmarea faptului cã, în cazul corpurilor de clãdire revendicate de la Spitalul de Copii „Louis Þurcanu”, Ministerul Sãnãtãþii a aprobat retrocedarea chiar ºi a unui imobil construit cu bani publici în urmã cu 40 de ani. Cu toate acestea, ancheta e în continuare în derulare la DNA, deºi au trecut câþiva ani buni de la iniþierea ei.

În 2007, Tribunalul Timiº a declinat competenþa de soluþionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureºti.

Printr-o sentinþã civilã pronunþatã în acelaºi an de Tribunalul Bucureºti s-a admis excepþia lipsei calitãþii procesuale active ºi s-a respins acþiunea formulatã de Primãrie. Împotriva acestei hotãrâri judecãtoreºti. Municipalitatea timiºoreanã a formulat apel, judecat la Curtea de Apel Bucureºti. Instanþa de apel a admis apelul Primãriei ºi a trimis cauza spre rejudecare în fond la Tribunalul Timiº. Abia în 2013 instanþa timiºoreanã a admis acþiunea Primã-

riei, dispunând restabilirea situaþiei anterioare de carte funciarã, prin radierea dreptului de proprietate înscris în favoarea vãduvei lui Liviu Gabor ºi obligarea acesteia la lãsarea în deplinã proprietate ºi liniºtitã posesie a menþionatului imobil în favoarea Primãriri.

Beneficiara retrocedãrii a fãcut apel, care a fost, însã, respins la Curtea de Apel Timiºoara, instanþa reþinând cã în mod corect prima instanþã a stabilit cã beneficiara are dreptul doar la mãsuri reparatorii în echivalent ºi a obligat-o sã lasã reclamanþilor imobilul în deplinã proprietate ºi liniºtitã posesie.

Decizia a fost din nou atacatã cu recurs la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, care recent a anulat decizia „nelegal emisã de pârâtul Ministerul Sãnãtãþii, a dispus acordarea în favoarea pârâtei de mãsuri reparatorii în echivalent pentru imobilul situat în Timiºoara str. I. Nemoianu nr. 2 potrivit concluziilor raportului de expertizã efectuat în cauzã, coroborate cu cele ale procesului verbal de constatare din 30 noiembrie 1950, potrivit cãrora sanatoriul avea în componenþã corpurile A ºi B ºi terenul aferent ºi au dispus stabilirea situaþiei anterioare de carte funciarã”.

Astfel, a fost nevoie de peste opt ani de zile pentru a se stabili cã nu Statul nu putea retroceda bunurile construite de Stat. ªi aici însã, pe lângã perioada extrem de lungã a litigiului, se pot observa decizii contradictorii pe aceeaºi speþã, precum ºi faptul cã, la fel ca în alte litigii cu greutate a fost delegatã decizia de pe o instanþã, pentru ca, prin hotãrârea curþii de apel, sã se revinã la aceeaºi instanþã iniþialã, lucru de naturã sã tergiverseze soluþionarea.

PNL (fost PDL) ªtefan Sandu Spune cã îi este clar cã aceastã chestiune legatã de retrocedãri a influenþat negativ activitatea spitalului, ajuns în situaþia de a fi evacuat din unele imobile pe care le utiliza. “Din pãcate, constatãm cã, în ciuda promisiunilor electorale fãcute pe aceastã temã, în momentul de faþã nu se poate preciza nici mãcar un termen aproximativ de finalizare a construcþiei nou-

lui corp al Spitalului «Louis Þurcanu».

Banii care se alocã acum, gen un milion de lei de la Guvern ºi un milion de lei de la bugetul local abia îi permit constructorului sã îºi continue lucrãrile.

Nu trebuie uitat însã cã, dupã construcþie, vine partea ºi mai costisitoare, de dotare, amenajare ºi aºa mai departe. În condiþiile actuale de finanþare, e greu de spus când se va finaliza aceastã investiþie”, mai declarã ªtefan Sandu.

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Situaþia legatã de neregulile cu privire la retrocedãrile de la Spitalul de Copii „Louis Þurcanu” poate fi rezumatã prin ideea cã Statul a retrocedat ºi ce era al sãu, mai precis un imobil construit cu bani de la buget. Pe larg, situaþia stã astfel: în perioada interbelicã, imobilul în care funcþioneazã acum Clinica de Chirurgie ºi Ortopedie Pediatricã a Spitalului de Copii a aparþinut Societãþii Anonime Institutul Chirurgic Ortopedic Timiºoara. Odatã cu naþionalizãrile din anii ’50, a fost luat de Stat, iar aici a ajuns sã funcþioneze Clinica de Chirurgie ºi Ortopedie Pediatricã a Spitalului de Copii. Dupã Revoluþie, soþia fostului proprietar, Liviu Gabor, cetãþean german, a început demersurile pentru recuperarea clãdirii. Însã, între timp, în aceeaºi locaþie, a fost construit ºi un corp de clãdire nou, intabulat în 2004. În momentul în care Spitalul de Copii a fost transferat de la Ministerul Sãnãtãþii la

Foto TIMPOLIS

Anulãri în instanþã ale unei retrocedãri aberante

Spitalul de Copii “Louis Þurcanu” Primãria Timiºoara, Municipalitatea a iniþiat demersuri pentru a intra ºi în posesia imobilului. Astfel, în 2004, Primãria a cerut, fãrã sã obþinã acest lucru în instanþã, sã devinã proprietara Clinicii de Chirurgie ºi Ortopedie Pediatricã a Spitalului “Louis Þurcanu”, care a rãmas în continuare în proprietatea Ministerului Sãnãtãþii. În 2006, imobilul a fost restituit fostului proprietar, printr-o decizie a Ministerului Sãnãtãþii. Însã, ca “bonus”, alãturi de clãdirea care a aparþinut fostului proprietar, a fost restituit ºi corpul de clãdire nou, construit de spital din bani publici.

Conform unor date publicate zilele trecute, Primãria Timiºoara a reuºit sã demonstreze în instanþã ilegalitatea acestei retrocedãri, la capãtul unui

maraton judiciar care s-a întins pe mai bine de opt ani. Astfel, dosarul legat de aceastã retrocedare a intrat prima oarã pe rolul instanþei în anul 2006, având ca obiect solicitarea de anulare a deciziei de retrocedare emise de Ministerul Sãnãtãþii, pe motiv cã Ministerul Sãnãtãþii nu era competent sã se pronunþe pe retrocedarea imobilului, atâta timp cât acesta era dat în administrarea Primãriei Timiºoara. „De asemenea, s-a invocat faptul cã Ministerul Sãnãtãþii a dat mai mult decât a preluat Statul Român de la revendicatoare, întrucât prin decizia atacatã a dat un corp de clãdire care a fost edificat de cãtre Statul Român”, se aratã în informarea fãcutã publicã zilele trecute de Primãria Timiºoara.

Dosar trimis la Bucureºti ºi reîntors la Timiºoara

O decizie nelegalã, fãrã urmãri însã La sfârºitul acestui ºir de procese, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a precizat cã retrocedarea a fost nelegalã. Lucru care ar trebui sã-i intereseze pe procurorii anticorupþie, care se presupune cã ancheteazã acest dosar de mai bine de trei ani.

Astfel, oficial, în 2012, adicã dupã ºase ani de la faptele propriu-zise, structura centralã a DNA s-a sesizat ºi a demarat o anchetã, verificând modul prin care Ministerul Sãnãtãþii a decis, în 2006, retrocedarea Secþiei de Chirurgie a Spitalului de Copii. Dosarul este în lucru ºi nu se ºtie când ar putea fi finalizat. „Pe rolul Serviciului Teritorial Bucureºti al DNA se aflã în lucru un dosar penal ce are ca obiect verificarea modalitãþii în care imobilul în care funcþioneazã Clinica de Chirurgie ºi Ortopedie Pediatricã a Spitalului Clinic de Urgenþã «Louis Þurcanu», din Timiºoara, a fost retrocedat cãtre o persoanã fizicã, de cãtre funcþionari publici din cadrul Ministerului Sãnãtãþii”, este punctul de vedere oficial al D.N.A. Conform DNA, în 2012 procurorii,

autosesizaþi, au dispus începerea urmãririi penale in rem pentru infracþiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice pentru a verifica dacã funcþionarii publici responsabili pentru retrocedare au obþinut pentru ei sau pentru alþii un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, specificând totodatã cã nu este vorba despre începerea urmãrii penale împotriva unei persoane. Urmãrirea penalã in rem înseamnã efectuarea de acte de urmãrire penalã fãrã a se defini ºi responsabilitãþile personale, în aceastã etapã a anchetei. Pânã acum însã nu existã indicii cã au fost stabilite vinovãþii clare în acest dosar, care rãmâne tot in rem. ªi mai straniu e cã, dupã faza iniþialã a anchetei, pe plan local nu s-au mai cerut informãri pe aceastã temã. În decizia din 15 martie 2006, prin care Ministerul Sãnãtãþii a hotãrât restituirea în naturã a imobilului format din teren ºi clãdire, situate în Timiºoara ºi aparþinând Spitalului Clinic de Copii “Louis Þurcanu”, se preciza cã a fost revendicat spaþiul Clinicii de Chi-

de 25 de ani un reper al cetãþii

rurgie ºi Ortopedie Pediatricã, format din clãdire ºi teren în suprafaþã de 1.452 de metri pãtraþi, fãrã sã se pomeneascã nimic despre construcþia unei aripi noi aferente acestei clinici. Oficialii Ministerului Sãnãtãþii audiaþi pânã acum în dosar susþin cã respectiva decizie se baza pe analiza cazului respectiv, fãcutã de Comisia de Retrocedãri a Ministerului Sãnãtãþii – compusã din persoane de specialitate, care se presupune cã ºtiau foarte bine toate demersurile legale care trebuie întreprinse pentru luarea unei astfel de decizii. Rãmâne de vãzut, deci, pânã la urmã când ºi dacã vor fi identificaþi responsabilii direcþi pentru aceastã retrocedare controversatã.

Pe plan local, dupã finalizarea mandatului, fostul primar al Timiºoarei, Gheorghe Ciuhandu, declara cã în timpul mandatelor sale a sesizat ani în ºir Ministerul Sãnãtãþii cã un imobil al Spitalului de Copii este revendicat în mod incorect de o persoanã care ulterior a vândut clãdirea unei familii de romi, dar cã nu a fost luatã nicio mãsurã. La rândul sãu, consilierul local

anchetã

19 - 22 martie 2015

5

Timiºoara, un oraº al prafului ºi al zgomotului Mãsuri de contracarare cu piste de biciclete Odatã cu Programul integrat de gestionare a calitãþii aerului, CJ Timiº a stabilit ºi mãsuri, unele mai vechi, altele mai noi, cu care se crede cã s-ar putea contracara „asediul” prafului în Timiºoara ºi comunele limitrofe.

Astfel, pe lângã programul de modernizare a instalaþiilor Colterm, derulat cu fonduri europene, mãsurile pe care se mizeazã la nivel local sunt restricþionarea traficului greu în Timiºoara, conectarea ºi extinderea pistelor pentru biciclete pe raza oraºului cu încã zece kilometri ºi f luidizarea circulaþiei rutiere prin crearea se sensuri unice în zona de nord a municipiului, precum ºi instituirea sistemului de undã verde pe trei tronsoane de circulaþie (bulevardul Liviu Rebreanu – 3,5 kilometri, Calea Circumvalaþiunii – 1,7 kilometri ºi strada Cluj – 1 kilometru). În paralel, se mai doreºte instituirea restrictiilor de vitezã la 30 de kilometri pe orã în Timiºoara.în zona instituþiilor de Foto TIMPOLIS

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Existã plan ºi mãsuri.

Efectele încã se lasã aºteptate.

Consiliul Judeþean Timiº anunþã cã va aproba la urmãtoarea ºedinþã de plen „Propunerea de aprobare a stadiului realizãrii mãsurilor din Programul integrat de gestionare a calitãþii aerului pentru aglomerarea Timiºoara, comuna Remetea Mare ºi comuna ªag din judeþul Timiº”. Probabil, mai mult ca un demers formal, administrativ. Mãsuri similare au fost aprobate în ultimii ani, însã, în pofida lor, efectele se lasã aºteptate.

CJ Timiº anunþã Agenþia pentru Protecþia Mediului Timiº a monitorizat calitatea

aerului din judeþ cu ajutorul staþiilor automate de monitorizare a calitãþii aerului amplasate în ºapte zone ale judeþului, patru staþii în Timiºoara ºi câte o staþie în Sânandrei, Lugoj ºi Moraviþa, iar „rezultatele determinãrilor efectuate, au pus în evidenþã depãºiri ale valorilor limitã pentru indicatorul particule în suspensie”.

Ca atare, nu doar Timiºoara, ci ºi destul de multe zone din judeþ se luptã cu praful în exces din aer. Toate staþiile au înregistrat depãºiri ale indicatorilor maxim admiºi pe parcursul anului trecut, cele mai mari valori înregistrânduse însã la Staþia de monitorizare de pe Calea Aradului, din Timiºoara, care e urmatã de Staþia de la Moraviþa ºi Staþia din Timiºoara, de pe Calea ªagului. În Timiºoara au existat indicatori potrivit cãrora în zona de nord a oraºului s-au înregistrat depãºiri de peste 10%, ceea ce este extrem de mult, indicând faptul cã în anumite zone timiºorenii respirã aer toxic, îmbibat cu praf mai mult de o lunã pe an.

Conform raportului, dintre sursele posibile de emisii de praf cu impact asupra calitãþii aerului se pot enumera, în Timiºoara, sursele din activitatea industrialã, din sistemul centralizat ºi individual de încãlzire a populaþiei, din centralele

termoelectrice, din traficul rutier, din activitatea de construcþii. „Evoluþia concentraþiei de particule în suspensie aratã cã la începutul ºi sfârºitul de an, în perioada rece, se observã o contribuþie a surselor de suprafaþã cu înãlþime de emisie joasã, asociate activitãþilor de încãlzire rezidenþialã”, se precizeazã în raport, indicându-se faptul cã, de exemplu, Colterm deþine ºapte instalaþii mari de ardere, cinci pe amplasamentul CET Centru ce folosesc drept combustibil gazul natural ºi pãcura ºi douã pe amplasamentul CET Sud, ce sunt alimentate cu gaz natural ºi lignit, amintindu-se însã cã „la nivelul anului 2013, unitatea a montat arzãtoarele cu NOx redus ºi a modernizat electrofiltrele pentru reþinerea pulberilor.” ªeful Comisariatului Judeþean de Mediu Timiº, Mariana Lorinczi, declarã ã sursa principalã de praf indicatã în Timiºoara este traficul rutier.

Dar mai spune cã praf genereazã ºi activitãþile industriale, ºi ºantierele din oraº. „ªi chiar dacã nu se lucreazã în weekend, praful persistã. Primãria a încercat ºi încearcã în continuare sã intervinã – se mãturã, se stropeºte carosabilul dar degeaba. ªi când e cald este cel mai rãu”, adaugã Mariana Lorinczi.

- sector Calea Buziaºului – Calea Lugojului, care e “în proiect” de ani buni. În oraº se intenþioneazã decopertarea suprafeþelor aflate în lungul aliniamentelor stradale de porþiunile care prezintã surplus de pãmânt, peste bordura carosabilului – pe Calea Torontalului, zona Circumvalaþiunii, Calea ªagului ºi centru, reglementarea obligaþiei cetãþenilor de a întreþine zonele verzi aferente imobilului pânã la limita carosabilului, amenajare sau modernizare de spaþii verzi - Parcul Coronini (Poporului), Parcul Carmen Sylva (Doina), Scuarul Arcidava, Scuarul Paun Pincio, achiziþionarea unei suprafeþe de 10 hectare în intravilanul extins – extravilan pentru realizarea de plantaþii de arbori ºi arbuºti – perdea forestierã, precum ºi “asigurarea spãlãrii rigolelor, a parcãrilor amenajate de-a lungul cãilor publice ºi stropirii carosabilului, conform unui program stabilit si transmis operatorului de salubrizare.”

Probleme vechi, soluþii parþiale Dupã ce s-a fãcut publicã, în urmã cu câþiva ani, informaþia cã Timiºoara se aflã pe lista celor mai prãfuite ºi poluate oraºe din România, fapt care a declanºat procedura de infringement pe mediu împotriva României, Municipalitatea a demarat un program complex privind reducerea nivelului de praf în oraº. Printre mãsurile luate s-au numãrat mãturarea ºi spãlarea strãzilor, amplasarea de gazon în spaþiile verzi deteriorate, monitorizarea ºantierelor ºi a modului de depozitare a materialelor de construcþie, verificarea autovehiculelor, plantãri de arbori ºi arbuºti ºi îndepãrtarea surplusului de pãmânt din aliniamentele stradale. Totuºi, în ciuda acestor mãsuri, praful continuã sã fie o problem.

Terenurile cu bãlãrii contribuie ºi ele la creºterea indicatorilor de poluare a aerului, prin praful ºi polenul de ambrozie generate în atmosferã.

Cu toate cã Planul Urbanistic General al Timiºoarei, elaborat în 2013, indica o deosebitã grijã pentru zonele marginale ale oraºului, multe nãpãdite de bãlãrii ºi gunoaie, autorii studiului par sã fi uitat cã ºi în zona centralã existã terenuri uitate de proprietari, care sunt o sursã de infecþie, praf ºi ambrozie. În acest sens, în Consiliul Local s-a luat în discuþie faptul cã în urmã cu aproape doi ani a fost aprobatã o hotãrâre prin care toate terenurile

Foto TIMPOLIS

Consiliul Judeþean va aproba mãsurile din Programul integrat de gestionare a calitãþii aerului pentru 2015, deºi, cu toate aceste mãsuri, mai mult sau mai puþin formale, situaþia a cam rãmas la fel cu cea din anii trecuþi. Timiºoara ºi comunele limitrofele continuã sã se confrunte cu indicatori depãºiþi ºi în privinþa prafului din aer, ºi a zgomotului.

învãþãmânt, a zonelor rezidenþiale ºi a pieþelor, restricþionarea accesului autovehiculelor cu masa totalã maximã autorizatã mai mare de 7,5 tone, în zonele centrale ale localitãþilor, achiziþionarea de cãtre RATT a 30 autobuze noi pentru înlocuirea autobuzelor non-euro ºi implementarea sistemului de Trafic management ºi supraveghere video (sistem integrat de administrare, urmãrire ºi control al traficului.

Nu în ultimul rând, se doreºte creºterea gradului de folosire a transportului public prin extinderea reþelelor de transport public de cãlãtori, prin crearea unei linii de troleibuz pe strada Lidia ºi al al doilea sens de circulatie la linia de troleibuz pe bulevardul V. Pârvan, reabilitarea liniilor tramvai ºi modernizarea tramelor stradale pe strada ªtefan cel Mare, Polonã ºi I. Slavici – cu lucrãri la carosabil, piste de biciclete, spaþii verzi, reþele edilitare ºi, evident, promisa închidere a inelului de centurã a Timiºoarei

din Timiºoara, care sunt sau nu proprietate a municipiului Timiºoara, trebuie sã fie curãþate de proprietar ºi îngrãdite. Aceste terenuri reprezintã o cauzã de creºtere a cantitãþii de praf, pentru care ºi Timiºoara a fost desemnatã la nivel european drept unul dintre cele mai prãfuite oraºe din spaþiul comunitar. Totodatã, de pe aceste terenuri se genereazã cantitãþi mari de polen de ambrozie, tot mai concentrat în aerul din Timiºoara, care provoacã alergii severe. Rãspândirea acestui polen este favorizatã de înmulþirea buruienii pe aceste zone virane, necultivate, lãsate în paraginã.

Depãºirea valorilor maxime admise de praf în aer a fost cauzatã, indirect, ºi de faptul cã Timiºoara, dar ºi comunele

limitrofe au fost împânzite de rampe de gunoi apãrute peste noapte în zone mai puþin circulate. În majoritatea cazurilor este vorba despre deºeuri din construcþii, de care unele firme de profil, dar ºi persoane fizice scapã fãrã complicaþii, aruncându-le pe domeniul public.

Deºi legea prevede amenzi între 500 ºi 1.000 de lei pentru persoane fizice care aruncã deºeuri de construcþii pe domeniul public ºi între 1.000 ºi 2.500 de lei, pentru firmele de construcþii care scapã astfel de deºeuri, numãrul celor prinºi ºi amendaþi este destul de mic.

Nici cuantumul amenzilor se pare cã nu îi descurajeazã pe unii întreprinzãtori care continuã sã-ºi arunce gunoaiele pe unde apucã.

de 25 de ani un reper al cetãþii

6

dialog

19 - 22 martie 2015

Avocat Florin Kovacs: „Când unei instituþii, sub umbrela ºi «execuþii» asupra unor Suntem în plinã luptã împotriva marii corupþii – vedem nume grele ale politicii româneºti chemate sã dea explicaþii pentru presupuse fapte de corupþie, în care sunt vehiculate prejudicii colosale. ªi e bine cã e aºa, atâta timp cât, se pare, asistãm la un fenomen în metastazã.

Totuºi, în ultima vreme, unele anchete ale DNA au lãsat loc ºi de semne de întrebare ba când e vorba despre arestarea preventivã, ba despre mandatul de aducere, ba despre anchete ce par construite pe denunþuri, nu pe probe concrete – mai ales în dosare care privesc fapte vechi.

L-am rugat pe avocatul timiºorean Florin Kovacs sã explice, procedural vorbind, aceste aspecte, care iscã, nu o datã controverse. ªi care, pe termen mediu, nu fac bine nici anticorupþiei, nici imaginii instituþiilor angrenate în aceastã luptã. melania.cincea@timpolis.ro

„Arestarea preventivã a devenit un fel de zeiþã a zilei” S-a discutat mult despre arestãri, în ultima perioadã. În unele situaþii, s-au ridicat semne de întrebare, public, în privinþa justificãrii acestei mãsuri. Când se impune, de fapt, arestarea unui suspect?

Articolul 223 din Codul de Procedurã Penalã statueazã foarte limpede cã în toate cazurile unde infracþiunea este prevãzutã cu o sancþiune mai mare de cinci ani ºi este necesarã o astfel de mãsurã pentru înlãturarea unui pericol concret pentru ordinea publicã, se impune arestarea preventivã. E cea mai durã mãsurã preventivã ce poate fi luatã în privinþa libertãþii unei persoane. Existã ºi alte mãsuri preventive care pot fi luate la adresa unei persoane – arestul la domiciliu, controlul judiciar –, mãsuri preventive care ar putea corespunde scopului, ºi anume bunei desfãºurãri a urmãririi penale, evitãrii sustragerii unui suspect sau inculpat de la urmãrirea penalã ºi, respectiv, dupã trimiterea în judecatã, bunei desfãºurãri a cercetãrii judecãtoreºti. În opinia mea, arestarea preventivã a devenit un fel de zeiþã a zilei în ceea ce priveºte mai ales dosarele instrumentate de DNA. Nu ar trebui decât sã ne amintim de felul în care a fost arestatã Alina Bica. Indiferent dacã este sau nu este vinovatã, e relevant faptul cã, iniþial, CSM a încuviinþat exclusiv arestarea ei la domiciliu, dupã care ºefa DNA, în persoana d-nei Codruþa Kovesi, s-a deplasat din nou la CSM, unde a bãtut din picior ºi s-a dat un nou aviz, pentru arestare preventivã. O asemenea procedurã, mie, ca ºi simplu cetãþean, îmi displace. Adicã, un organism naþional, care are acest rol de apãrare a magistraþilor în faþa oricãror abuzuri, poate sã-ºi revizuiascã

atitudinea la presiunile unei singure persoane. Am vãzut în ultima vreme cã în toate conferinþele de presã, procurorul-ºef al DNA spune cã DNA nu este Kovesi, ci este instituþie. În opinia mea, DNA este Kovesi, pentru cã orice persoanã care intrã în colimatorul acestei doamne poate sã o sfârºeascã destul de prost. Aºa cum a fost ºi rãzboiul fratricid dintre Alina Bica ºi Codruþa Kovesi. Da, eu cred cã a fost rãzboi fratricid.

Lãsând la o parte necesitatea unei astfel de instituþii, este absolut necesar sã spun cã puterea absolutã corupe la modul absolut. În momentul în care dai puteri discreþionare unei astfel de instituþii, sub umbrela anticorupþie, se pot face ºi execuþii asupra unor persoane incomode. Nu ºtiu câtã bazã factualã este... În practica multor ani de avocaturã pe care îi aveþi...

19 ani.

Felicitãri! În aceastã practicã aþi constatat cã s-a fãcut exces de zel în privinþa aplicãrii mãsurii de arestare preventivã?

Dacã propunerea de arestare vine de la DNA sau DIICOT, da. Pot da n exemple de fapte similare comise de persoane cu un anumit statut, unele cercetate de Parchetul de pe lângã Judecãtoria Timiºoara ºi altele, de cãtre DNA, care sunt total diferit tratate. În momentul de faþã, nu ne mai intereseazã violurile, tâlhãriile, ultrajul, nu ne mai intereseazã niciun fel de fapte care pun în pericol siguranþa cetãþeanului. Ne intereseazã de la controlorul de tren pânã la ministru dacã a furat sau nu a furat din banul public. Da, cel care a furat sã meargã la puºcãrie, e absolut firesc. Numai aºa putem avea o þarã normalã, în care sã ne putem dezvolta fiecare într-un mediu firesc, sã se termine odatã cu licitaþille trucate, cu toate aranjamentele astea, care fac ca numai oamenii cu pedigree sã aibã acces la anumite resurse ale þãrii. Eu nu fac afaceri cu Statul. Trebuie, însã, sã cãutãm un echilibru între mesajul pe care vrem sã-l dãm publicului larg ºi ceea ce se întâmplã. Acum, lumea percepe cã numai DNA-ul lucreazã în þara asta, ºi am vãzut cã a fost un motiv de mare mândrie cã 64% din populaþie are încredere în DNA – ºi în Putin are 85% din populaþia rusã încredere. Toþi cei care au forþat ceva din niºte etape în cota de încredere a populaþiei pot, însã, sã se trezeascã cu reversul medaliei.

Aceste lucruri trebuie sã se desfãºoare într-un cadru normal. Eu mã mir cã nu-i duce direct pe stadioane, ca sã fie umilirea maximã. Dar, mã rog, face parte din politica managerialã a instituþiei.

„Intrarea cu mascaþii are de transmis douã mesaje” Probabil, atenþia publicã e canalizatã spre zona aceasta pentru cã fenomenul corupþiei este la un nivel extrem de

de 25 ani un reper al cetãþii

ridicat. Corupþie în metastazã, s-ar putea spune, care a cuprins mare parte a scenei politice, a administraþiei, a Justiþiei.

Un alt aspect care naºte controverse, mai cu seamã în ultimul timp: percheziþiile cu mascaþi, fãcute uneori la ora 4 dimineaþa, în cazul unor suspecþi de evaziune fiscalã, de exemplu, ale cãror fapte au fost comise în urmã cu câþiva ani chiar. Sunt prevederi legale sau e un exces de zel?

Percheziþiile îºi au un rol foarte important în procedura strângerii de probe. Pe calea percheziþiilor, organele de urmãrire penalã strâng dovezi care conduc la soluþionarea dosarului. Dacã existã suspiciuni asupra unei persoane cã în locuinþa proprie deþine anumite documente care influenþeazã ancheta, legea prevede cã procurorii pot sã i le cearã. Dar pentru a nu exista riscul ca, între momentul în care i le solicitã ºi momentul în care ar trebui sã le dea, acestea sã disparã, se merge pe aceastã procedurã a percheziþiei. Aplicabilã, repet, doar în momentul în care procurorul solicitã niºte probe ºi i se refuzã predarea lor.

Dar acest sens a fost rãstãlmãcit.

Toatã lumea, adicã, organele de urmãrire penalã, procurorii merg pe ideea cã existã riscul de a fi distruse, cã suspectul nu poate dovedi cã i s-au cerut ºi cã a refuzat sã le predea.

Intrarea aceasta cu mascaþii are douã mesaje. Unul pentru publicul larg, pentru a vedea cã instituþiile statului acþioneazã în forþã ºi se iau de oricine, mai cu seamã, de mai marii zilei, ºi celãlalt, de a institui un soi de teroare.

Vedem acum cã sunt instrumentate acte din 2011, 2012, am vãzut ºi fapte din 2007, deci, fapte foarte vechi, documentate de serviciile de informaþii. Cine a þinut dosarele acestea? De ce au fost lãsaþi oamenii ãºtia sã ajungã

în astfel de funcþii? Dacã Bica are, într-adevãr, probleme cu legea, de ce a fost lãsatã sã ajungã ºefa unei structuri de importanþa DIICOT? Dacã Horia Georgescu are o problemã de când era la ANRP, cum de a fost lãsat sã ajungã la ANI? Se presupune cã oricine în þara aceasta, când ocupã o poziþie publicã, este verificat de servicii dacã are schelete în vreun fiºet.

„Aplicarea mandatului de aducere e la discreþia procurorului” Pe unii îi verificã. Dar în unele cazuri, se pare, dupã aceastã monitorizare nu se întâmplã nimic. În cazul Alinei Bica, de exemplu, SRI a ºtiut, înainte de numirea ei în fruntea DIICOT, de fapta pentru care, în noiembrie 2014, a fost arestatã. Cu toate acestea, nu l-a anunþat pe ºeful statului, care a semnat decretul de numire al acesteia. Senatorul PSD Daniel Savu, membru al Comisiei de Control al SRI, a confirmat recent acest aspect.

Un alt aspect care, în unele situaþii, a ridicat semne de întrebare: mandatul de aducere. De multe ori, când apare informaþia cã x a fost adus cu mandat la audieri, nu rezultã cã, înainte, x ar fi fost citat ºi ar fi refuzat sã se prezinte în faþa procurorilor. Când se impune, deci, aducerea unei persoane la Parchet cu mandat de aducere?

Mandatul de aducere, ca ºi mandatul de percheziþie, este o instituþie folositã extrem de des, poate excesiv, în anchetele penale ale DNA. Nu veþi vedea în alte dosare astfel de proce-

duri. Procedura normalã presupune citarea unei persoane pentru a i se aduce la cunoºtinþã calitatea de suspect. Tot Codul de Procedurã Penalã – care este interpretabil – spune cã, pentru celeritatea anchetei penale, se dispune citarea cu mandat de aducere. În practicã, acest tip de citare are un rol important, ºi anume luarea persoanei de pe stradã sau de oriunde decide procurorul, unde este identificatã de cãtre poliþiºtii judiciariºti, ºi ducerea ei în faþa procurorului, pentru a o lua prin surprindere, pentru a nu mai apuca sã ia legãtura cu nimeni, nici sã se consulte cu avocatul.

Dar dacã fapta e veche de câþiva ani ºi, în unele situaþii, chiar a stat în nelucrare, unde intervine necesitatea invocãrii acestei celeritãþi a anchetei, pentru a-l aduce pe x cu mandat?

Este, pur ºi simplu, o practicã la discreþia procurorului. Dacã el considerã cã, pentru a-l suprinde pe un suspect, e necesar mandatul de aducere – ºi, în cele mai multe cazuri, în 99% din cazuri, se profitã de aceastã instituþie pentru a transmite un mesaj de forþã –, recurge la el. Omul este luat de pe stradã ºi dus în faþa unui procuror, chiar dacã înainte ar fi putut fi citat. Codul de Procedurã Penalã spune cã poate fi emis acest mandat chiar înainte de prima citare, dacã fapta ar periclita ancheta. Aceste Coduri sunt fãcute de cine sunt fãcute ºi, în momentul în care vedem ce se întâmplã în practicã, sã nu ne mirãm... Codul de Procedurã Penalã acoperã toate aceste decizii arbitrare.

Problema mea este: cine îi verificã pe procurorii DNA ºi DIICOT? În acest moment, þara pare guvernatã de aceastã instituþie, nici mãcar Curtea Supremã nu mai îndrãzneºte sã-i verifice. Nu existã instituþie publicã din care DNA sã nu fi sãltat pe cineva.

actualitate

19 - 22 martie 2015

7

dai puteri discreþionare anticorupþiei, se pot face persoane incomode” „Nu cred cã vreun procuror riscã sã reþinã pe cineva în baza unui simplu denunþ” Ceea ce dovedeºte cât de întinsã este corupþia, ºi pe verticalã, ºi pe orizontalã...

Denunþul este ºi el un subiect al zilei. Se poate începe un dosar penal în baza unui denunþ? Poate fi emis un mandat de reþinere în baza unui denunþ? Vorbim ºi de jure, ºi de facto.

Nu cred cã vreun procuror riscã sã reþinã pe cineva în baza unui simplu denunþ. Tot timpul, aceste denunþuri sunt coroborate cu alte probe – mãrturii, interceptãri sau alte probe. Este

imposibil sã mergi în faþa unui judecãtor cu un simplu denunþ, pentru cã orice avocat poate remarca acest lucru.

Dar de regulã aceste denunþuri se fac asupra unor aspecte despre care organele de urmãrire penalã pot avea informaþii, dar nu au detalii – cum e cazul, de exemplu, al dosarului „Cocoº” sau dosarele cu ANRP-ul. Sunt lucruri care erau cunoscute vag la nivelul opiniei publice ºi, probabil, mai aprofundat, la nivelul serviciilor de informaþii, dar o datã arestate, persoane care au avut

implicaþii de acest gen pot da detalii ce pot ajuta ancheta. Scopul acestor denunþuri este de a uºura pedeapsa denunþãtorului, de a obþine unele facilitãþi.

Dar în momentul de faþã, mãsura arestului preventiv este un instrument de negociere: „dacã depui denunþ, atunci noi vom solicita ÎCCJ sau altei instanþe competente sã judece arestul preventiv înlocuirea acestuia cu arestul la domiciliu sau cu controlul judiciar”. Existã nenumãrate cazuri de acest gen.

În momentul emiterii unui mandat de arestare, procurorii au obligaþia sã instrumenteze cu celeritate cazul?

Legea prevede un termen maximal de 180 de zile la faza de urmãrire penalã. Nu poþi duce un suspect dincoace de cele 180 de zile, în stare de arest preventiv. Dacã procurorul nu a reuºit în timpul ãsta – care, oricum, e foarte lung, din punctul meu de vedere, pentru cã nu arestezi pe cineva dacã nu ai probe sau suspiciuni rezonabile –

atunci, este obligat sã punã persoana respectivã în libertate ºi sã o cerceteze în continuare în stare de libertate. De regulã, acest termen este dus pânã la limitã ºi este sesizatã instanþa. Dacã dosarul ajunge în faþa unui judecãtor, în fazã de camerã preliminarã ºi în fazã de judecatã, pe noua procedurã, acest termen de 180 de zile nu mai este luat în considerare, pentru cã în faza de judecatã un inculpat poate fi þinut pânã la cinci ani. Un termen aberant de mare.

„Uneori, pentru solicitarea arestului preventiv, procurorii invocã aceste campanii de presã” Aºa-numita justiþie televizatã este un alt subiect zilei, care vizeazã cu preponderenþã highlife-ul marii corupþii. În privinþa cãruia am auzit opinii pro (cã este o metodã eficientã pentru descurajarea castei marilor corupþi) ºi opinii contra (cã spectacolul mediatic poate dãuna anchetei penale ºi pentru cã, expunând oameni care e posibil sã nu fie vinovaþi, ar putea fi abuzivã).

O opinie personalã: DNA, în special, ºi unele Parchete se folosesc de anumite structuri media. De aceea, mai în glumã, mai în serios, am spus cã DNA este divizia penalã a SRI, dar este ºi o divizie mediaticã. În aceastã þarã sunt persoane care deþin televiziuni sau canale de presã scrisã care pot face praf, la comanda unei structuri, orice persoanã care li se opune. În dosarele în care am lucrat existau, la un moment dat, o serie de campanii de presã, aºa încât procurorii nu mai aveau nevoie de argumente în faþa judecãtorilor, pentru solicitarea arestului preventiv, pentru cã invocau aceste campanii de presã.

Apãrãtorii mai puþin se pot folosi de aceste structuri, iar o campanie televizatã poate crea, în percepþia opiniei publice, impresia cã o persoanã este vinovatã.

CEDO a condamnat în nenumãrate rânduri douã chestiuni. Prima: comunicatele de presã ale Parchetului, prin care persoana era declaratã vinovatã înainte de orice judecatã, considerând cã afirmaþia din finalul comunicatului nu acoperã dreptul la imagine câtã vreme în preambul s-a fãcut o expunere exhaustivã a cazului. A doua: plimbarea cu cãtuºe prin faþa televiziunilor a persoanei respective, care afecteazã dreptul la imagine. Credibilitatea þi-o construieºti foarte greu, oriunde. În momentul în care intri în asemenea anchete, nu-þi mai reparã nimeni credibilitatea, ºi orice despãgubire, chiar simbolicã, pe care ai obþine-o, nu e de naturã sã o repare, în cazul nevinovãþiei. De aceea trebuie foarte mare

grijã, din punctul meu de vedere, atunci când este expusã o persoanã în cãtuºe fãrã sã existe probe zdrobitoare.

Nu este rãu cã se întâmplã aceastã operaþiune de curãþare a sistemului politic ºi a celui judiciar, unde vor exista probleme pânã când acest sistem nu va fi credibilizat în totalitate. În momentul de faþã, eu nu am încredere în Justiþia din România, pentru cã am vãzut n cazuri – cel puþin de când au început aceste anchete – în care Justiþia este pentru unii mumã, iar pentru alþii, ciumã. Se aplicã, încã discreþionar soluþii pe dosar, în funcþie de interesele procurorului sau ale judecãtorului. Nu existã o grilã, un cadru. Atâta vreme cât noi avem încadrãri, de exemplu, de la 3 la 15 ani, ºi dacã aplicã trei ani, ºi dacã aplicã 15 este legal. Nu înseamnã, însã, cã este ºi în spiritul legii. Or, o sentinþã trebuie sã fie în litera ºi spiritul legii.

Ceea ce îmi spuneþi îmi aminteºte, acum, de sentinþa lui Adrian Nãstase, condamnat la doi ani de închisoare, în „Trofeul Calitãþii”, un dosar cu un prejudiciu de peste 850.000 de euro, ºi de cea a unui ºef al ITM Timiº, condamnat la trei ani de detenþie, într-un un dosar cu un prejudiciu calculat la puþin peste 2000 de euro...

Un bun exemplu... Mai gândiþi-vã la un aspect: Adrian Nãstase a primit doi ani de închisoare, iar soþii Popovici, consideraþi „sãgeþile” în „Trofeul calitãþii”, au luat câte opt ani. Adicã, cei de care s-a folosit pentru a organiza „Trofeul calitãþii” au luat opt ani, iar el, ca principal beneficiar al sumelor, cãtre care au cotizat foarte multe persoane, a primit doi ani. Cum sã sã-i dai doi ani?

El trebuia sã ia 20 de ani, iar ceilalþi, doi ani. A fost ditamai prim-ministru, care a pus în miºcare un asemenea angrenaj ºi s-a folosit de atâþia oameni, unii de bunã-credinþã. Era greu sã-i reziste cineva lui Nãstase. Amintiþi-vã ºi ce se întâmpla ºi în presã, în anii 2004 2004: cum ridica unul vocea, cum i se bãga pumnul în gurã.

De-a lungul timpului, am întrebat oameni pe care i-am apãrat – poliþiºti, vameºi: „De ce nu v-aþi oprit, cã ºtiaþi cã s-a terminat cu haiducia?” Mi-au rãspuns: „Pentru cã nu poþi. Dacã faci parte dintr-un sistem cangrenat, mergi în continuare cu sistemul, altfel te ejecteazã ºi te gândeºti la ziua de mâine”. Deci, ei ºtiu în fiecare zi cã îi poate prinde cineva, dar merg în virtutea inerþiei, pentru cã existã acea promisiune a ºefilor de turã: „Vã protejãm”.

Dacã sunt, într-adevãr, de bunã credinþã, asta, elegant, se cheamã inconºtienþã. Nu îi obligã nimeni sã rãmânã întrun sistem mizerabil, dacã vãd cã nu au arme sã lupte împotriva lui.

Da, poþi pleca sã-þi cauþi de lucru sau poþi sã continui ºi sã pierzi tot.

Dupã ce am apãrat foarte mulþi oameni cu bani, miliardari, care au încercat sã facã afaceri cu Statul mai puþin legale, unora le-am pus o singurã întrebare: „La ce v-a folosit?” Unii aveau în spate 10 - 15 ani de muncã asiduã, ºi-au bãtut capul, dar au încercat sã ºi fure, sã facã afaceri cu Statul mai puþin legale.

Au fost atunci zei ai zilei, arzând niºte etape, iar acum îºi pierd ºi ani de libertate, ºi ani de muncã, ºi avere. Eu nu am înþeles niciodatã aceastã mentalitate... ªi care a fost rãspunsul lor?

Sau poate fi altul în afarã de „lãcomie”?

Nu mi-au rãspuns nimic. Din tãcerea lor, mi-am dat seama cã acesta era rãspunsul.

Tot timpul mã comparam, într-un fel, cu ei ºi spuneam: „Poate nu am milioanele voastre, dar nu mãnânc cu zece guri, îmi fac aceleaºi vacanþe – e adevãrat, mai modeste, nu mã duc în destinaþii pentru high-life –, dar stau liniºtit”. Diferenþa dintre noi este cã eu stau liniºtit. Dacã vreau sã ies împotriva sistemului ºi sã strig, nu au decât sã-mi însceneze un proces politic, dar altceva nu au ce sã-mi facã. Mulþi m-au întrebat unii dacã nu mi-e fricã. De ce sã-mi fie? Trãiesc într-o þarã liberã, nu

suntem Rusia, unde opozanþii sunt uciºi pe stradã. Oamenii trebuie sã spunã pe nume lucrurilor care nu sunt în regulã.

Dar suntem din ce în ce mai puþini.

Pentru cã unii au ajuns la un nivel de saturaþie faþã de tot ceea ce se întâmplã sau faþã de nivelul de corupþie ºi se retrag.

Oamenii aceºtia cu probleme penale nu au de ce sã fie lãsaþi patru - cinci ani în funcþii publice. Eu am o mare problemã cu Darius Vâlcov, acum. În Timiºoara, de exemplu, toþi oamenii sunt stresaþi de controalele inopinate trimise de domnul Voicu la toþi birtaºii din oraº, cu care are rãfuieli – ºtiu câþiva pe care i-a închis – ºi trimite 10 - 11 oameni ca sã închidã un butic care, de la 1 martie, este închis automat dacã nu a dat bon fiscal. Dar cine vine cu aceastã politicã, cine ne vorbeºte despre evaziunea la micii buticari? Vâlcov care, la rândul lui, este suspectat cã a luat douã milioane de euro ºpagã?

Deci, corupþia este o problemã, clar.

Cei care sunt corupþi ar trebui evacuaþi din sistem. ªi am o problemã cu abuzurile în serviciu. Când aud de oameni care sunt acuzaþi de abuz în serviciu doar pentru cã asta e interpretarea unui procuror, este foarte dificil de demonstrat contrariul. Pentru cã abuzul în serviciu este, teoretic, îndeplinirea cu ºtiinþã sau în mod defectuos a unor atribuþii. Existã, însã, interpretãri. Vorbesc, de exemplu, de cazuri care sunt pe rol acum, unde vedem cã la foºtii ºefi ai Poliþiei Timiº sã se asociazã persoane ºi nume fãrã legãturã. Ce legãturã are Munteanu ºi Bolbos cu dosarul „Crãciunescu”? Niciuna. S-au comasat douã dosare, cu doi denunþãtori – sunt fraþi denunþãtorii – în care Munteanu ºi cu Bolbos sunt cercetaþi pentru abuz în serviciu, iar Crãciunescu are treaba lui cu jantele auto ºi cu ce-a mai primit. S-au conexat douã dosare numai pentru a da bine, „uite sunt ºi fapte de corupþie”.

de 25 ani un reper al cetãþii

8

19 - 22 martie 2015

publicitate

Paºtele poate sã fie mai dulce doar cu Schoko Baroque Advertorial

Mai este puþin pânã la sãrbãtoarea pascalã ºi de aceea Ciocolateria Schoko Baroque, situatã vizavi de Hotel Continental, pregãteºte noi surprize timiºorenilor, dar nu numai lor.

Ciocolateria Schoko Baroque vrea sã vinã în ajutorul Iepuraºului de

de 25 de ani un reper al cetãþii

Paºte, cu peste 30 de produse din ciocolatã, cu specific de Paºte, vã aºteaptã în incinta ciocolateriei, de la ouã de ciocolatã de mici ºi mari dimensiuni, umplute cu diverse creme, pânã la cele mai trãsnite figurine de Paºte.

Pentru cei care vor sã ofere coºuri dulci de Paºte, o pot face tot cu ajutorul ciocolateriei, care pregãteºte

la rândul ei peste zece modele de astfel de coºuri. Cea mai rafinatã ºi elegantã ciocolaterie din Timiºoara, Schoko Baroque, îºi doreºte ca fiecare timiºorean sã îºi satisfacã papilele gustative cu cea mai finã ciocolatã.

Aºadar, nu ezitaþi sã faceþi o vizitã celui mai irezistibil loc din Timiºoara – Ciocolateria Schoko Baroque.

publicitate

19 - 22 martie 2015

9

de 25 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

actualitate

19 - 22 martie 2015

Se cere reanalizarea tezei de doctorat a lui Victor Ponta, în vederea constatãrii plagiatului l Solicitarea este fãcutã de Grupul pentru Reformã ºi Alternativã

Universitarã, în baza a patru probe noi depuse la dosar Patru lucrãri, GRAUR solicitã Zid instituþional, politic plagiate reanalizarea tezei de doctorat ºi legislativ pentru ºi retragerea titlului ºtiinþific apãrarea lui Victor Ponta

Grupul pentru Reformã ºi Alternativã Universitarã solicitã autoritãþilor ºtiiinþifice reanalizarea lucrãrii de doctorat a lui Victor Ponta, în baza depunerii la dosar a patru noi fiºe. Care, spun reprezentanþii GRAUR, aduc dovezi referitoare la alte patru lucrãri plagiate.

ligia.hutu@timpolis.ro

O nouã solicitare de constatare ºi sancþionare a plagiatului Grupul pentru Reformã ºi Alternativã Universitarã (GRAUR) continuã demersurile menite sã determine tranºarea legalã a situaþiei plagiatului sãvârºit de Victor Ponta în elaborarea tezei sale de doctorat cu tema „Curtea Penalã Internaþionalã”, susþinutã în 2003, lucrare al cãrei conducãtor ºtiiinþific a fost Adrian Nãstase.

Potrivit informaþiilor oferite de profesorul universitar Dorin Isoc, preºedintele GRAUR, în atenþia Consiliului Naþional de Eticã a Cercetãrii ªtiinþifice, Dezvoltãrii ºi Inovãrii, din cadrul Autoritãþii Naþionale pentru Cercetare ªtiinþificã, au fost depuse, la începutul acestui an, noi solicitãri de redeschidere a cazului. Probe noi, care fac referiri la patru lucrãri ºtiinþifice care au fost plagiate în cuprinsul tezei de doctorat. În aceste condiþii, GRAUR solicitã reanalizarea cazului. ªi aceasta întrucât, din 2012, în pofida administrãrii de probe elocvente, autoritãþile ºtiinþifice competente au ignorat, din 2012, caracterul de plagiat al lucrãrii. Mai mult, pânã în acest moment, starea lucrãrii publicate ºi starea titlului ºtiinþific acordat atunci lui Victor Ponta au rãmas neschimbate, în pofida gravitãþii acuzelor, care fac referire la nesocotirea unor norme etice ºi la furt intelectual.

În solicitarea de iniþiere a procedurii vizând constatarea ºi sancþionarea plagiatului în cazul tezei de doctorat semnatã de Victor Ponta, reprezentanþii GRAUR menþioneazã ºi cã, în constatãrile anterioare ale CNECSDI, nu s-a þinut cont de informaþiile incluse în raportul Comisiei de expertizã a Universitãþii Bucureºti, care fãceau referire la încãlcarea principiilor eticii, integritãþii ºi conduitei în activitatea de cercetare ºi nici de prevederile Legii 8/1996, privind drepturile de autor.

De asemenea, potrivit concluziilor din raportul Comisiei de Eticã Universitãþii Bucureºti, lucrarea nesocoteºte ºi prevederile cuprinse în Carta Universitãþii Bucureºti ºi în Codul de eticã al Universitãþii Bucureºti.

Documentele depuse de reprezentanþii GRAUR, în 23 ianuarie anul acesta, conþin, potrivit prof. univ. dr. Dorin Isoc, pe lângã solicitãrile de iniþiere a procedurii de constatare ºi sancþionare a plagiatului, ºi fiºe ale suspiciunii de plagiat, care documenteazã cu dovezi faptul cã teza de doctorat a lui Victor Ponta reprezintã un plagiat al mai multor lucrãri ºtiinþifice publicate anterior. Lucrãrile la care se face referire în documentele depuse sunt semnate de autorii Vasile Creþu (Drept internaþional penal, Editura Societãþii Tempus România, 1996), Dumitru Diaconu (Curtea Penalã Internaþionalã. Istorie ºi realitate, Editura All Back, 1999), Ion Diaconu (International Criminal Court – A new stage, Institutul Român pentru Studii Internaþionale „Nicolae Titulescu”, 2002) ºi, respectiv, Victor Duculescu (Cuvânt înainte la lucrarea aparþinând lui D. Diaconu, Curtea Penalã Internaþionalã. Istorie ºi realitate, Editura All Back, 1999).

de 25 de ani un reper al cetãþii

Solicitarea de iniþiere a procedurii de constatare ºi sancþionare a plagiatului depusã de GRAUR este însoþitã de patru fiºe ale suspiciunii de plagiat, întocmite pentru fiecare dintre cele patru lucrãri autentice în parte. În cuprinsul solicitãrii de iniþiere a procedurii se solicitã Consiliului Naþional de Eticã din cadrul Autoritãþii Naþionale pentru Cercetare ªtiinþificã sã facã uz de atribuþiile specifice, pentru a constata încãlcarea condiþiillor legale de acordare a titlului de doctor în baza unei teze de doctorat plagiate ºi sã dispunã reconvocarea, la nivelul Universitãþii Bucureºti, a unei comisii de reanalizare a acestei teze. „Vã solicitãm prin prezenta(...): a) sã constataþi existenþa faptei de plagiat în teza depusã ºi susþinutã de dl.

Victor Ponta (...) d) sã procedaþi la sesizarea organelor abilitate în legãturã cu fapta de fals prin depunerea unei teze plagiate cu scopul obþinerii unui titlu ºtiinþific, e) sã dispuneþi reconvocarea, la nivelul Universitãþii Bucureºti, a unei comisii de reanalizare a tezei de doctorat, de rang ºi competenþã similarã comisiei de analizã a tezei de doctorat prin care s-a decis susþinerea publicã ºi acordarea titlului ºtiinþific, comisie ºtiinþificã care sã se pronunþe asupra retragerii titlului ºtiinþific acordat în condiþii frauduloase”, este menþionat în solicitarea depusã de GRAUR. Tototodatã, mai este solicitatã ºi anularea deciziei nr. 879/18 iulie 2012, care fãcea referire la respingerea solicitãrii de iniþiere a procedurii de constatare ºi sancþionare a plagiatului, în baza unei invocate lipse de probe ºi emiterea ºi publicarea unei decizii corecte în cauzã.

În raportul elaborat în 2012, de cãtre CNECSDI, se precizeazã, printre altele, cã „teza de doctorat a fost susþinutã în Catedra de Drept Public din cadrul Facultãþii de Drept a Universitãþii Bucureºti în data de 1 aprilie 2003, în prezenþa unor profesori remarcabili: prof. dr. Ioan Muraru, prof. dr. Nicolae Popa, prof. dr. Emil Molcuþ, prof. dr.

Antonie Iorgovan, prof. dr. Dan Drosu ªaguna ºi alþi specialiºti de renume care au apreciat valoarea lucrãrii”. În plus, este menþionat în argumentaþia CNECSDI, care a formulat, în 2012, decizia potrivit cãreia fapta de plagiat nu se confirmã, „nu se poate aprecia cã doctorandul Victor Ponta ºiar fi însuºit paternitatea unor idei, concepte, modele care nu îi aparþineau ºi le-ar fi prezentat drept contribuþii personale sau originale”.

De altfel, din momentul în care au fost furnizate public dovezi concludente cu privire la caracterul de plagiat al lucrãrii de doctorat a lui Victor Ponta, au existat mai multe demersuri, la nivelul factorilor politici sau a unor oficiali din Educaþie, menite sã facã zid pentru protejarea de rãspundere a acestuia. ªi aceasta în condiþiile în care evaluarea Comisiei de Eticã a Universitãþii Bucureºti, fãcutã publicã în 2012, releva cã teza de doctorat a acestuia este un plagiat, lucrarea fiind copiatã în succesiune, în proporþie de mai mult de o treime.

Anterior acestui moment, ºi Consiliul Naþional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor ºi Certificatelor Unversitare emisese, în 29 iunie 2012, un verdict de plagiat. Ulterior, însã, ministrul Educaþiei de la acea vreme, Liviu Pop,

a schimbat intempestiv regulamentul de funcþionare ºi componenþa CNATDCU, astfel încât sã nu mai permitã acestui organism sã se pronunþe asupra caracterului de plagiat al unei teze de doctorat.

Apoi, în 19 iulie 2012, Consiliul Naþional de Eticã din subordinea Ministerului Educaþiei Naþionale a decis cã lucrarea de doctorat nu este un plagiat. Actualul ministru al Educaþiei, Sorin Cîmpeanu, a fãcut parte, începând cu luna iunie 2012, din Consiliul General al CNATDCU, devenind parte din acest organism dupã reorganizarea sa, dispusã de ministrul interimar din acel moment al Educaþiei, Liviu Pop, chiar în contextul discuþiilor despre plagiatul premierului. În pofida dovezilor administrate, care probau furtul intelectual, ºi sfidând numeroasele solicitãri de demisie venite din partea societãþii civile ºi a mediului academic, Ministerul Educaþiei, singura autoritate în mãsurã sã îi retragã titlul ºtiinþific, nu i-a retras premierului titlul de doctor.

Mai mult, deºi a fost formulatã ºi o plângere penalã împotriva premierului, Parchetul General al Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie a dispus, în mai 2013, neînceperea urmãririi penale, motivându-ºi decizia prin aceea cã “fapta nu existã”. Rezoluþia Parchetului General, prin care a fost dispusã neînceperea urmãririi penale în cazul lui Victor Ponta, sub aspectul infracþiunii prevãzute de articolul 141 din Legea 8/ 1996, privind dreptul de autor ºi drepturile conexe, modificatã, a fost emisã în data de 16 mai 2013.

actualitate

19 - 22 martie 2015

11

Foto Eyeinthesky

Începe evaluarea proiectelor pentru punerea în valoare a vestigiilor din zona centralã a Timiºoarei Etapa de depunere a proiectelor care sã permitã identificarea unor soluþii de punere în valoare a descoperirilor arheologice din centrul Timiºoarei s-a încheiat. Primarul a anunþat cã a început procesul de evaluare a ofertelor. ligia.hutu@timpolis.ro

Soluþia care sã permitã punerea în valoare a vestigiilor istorice scoase la luminã în zona centralã a Timiºoarei, în urma recentelor lucrãri de reabilitare, întârzie sã aparã. Edilul Nicolae Robu a anunþat, la începutul acestui an, cã, din punct de vedere procedural, în identificarea viitoarei soluþii de punere în valoare a vestigiilor, trebuie sã se plece de la elaborarea unor proiecte, selecþia proiectelor trebuind sã se facã în urma unei proceduri de licitaþie.

Marþi, primarul a anunþat cã s-a ajuns în faza de deschidere a ofertelor ºi cã urmeazã sã fie desemnat câºtigãtorul, care ar urma sã prezinte un proiect tehnic în care sã figureze mai multe soluþii de punere în valoare a vestigiilor.

Oferte au fost depuse de cãtre patru asocieri de firme, dupã evaluarea preliminarã a ofertelor, proiectul agreat, incluzând soluþiile aferente, urmând sã fie prezentat, spre aprobare, Comisiei de

încã neîncheiatã partea de punere în valoare a descoperirilor arheologice, aflatã acum abia în etapa de identificare a soluþiilor. Despre care spune cã, dacã nu va fi parcursã într-un timp cât mai scurt, ar putea pune Primãria în pericolul de a pierde o parte din finanþarea din bani europeni: „Nu cred cã existã pericolul sã pierdem banii pentru centrul istoric, dacã licitaþia se va desfãºura într-un termen rezonabil. (...)Timp fizic încã ar mai exista, dar, dacã intervin blocaje pe proceduri, nu putem exclude riscul de a nu finaliza proiectul pânã la sfârºitul anului”.

O etapã preliminarã necesarã: actualizarea proiectului tehnic La finalul lunii februarie, Municipalitatea a anunþat cã achiziþioneazã servicii de specialitate vizând identificarea unor soluþii pentru punerea în valoare a descoperirilor arheologice din zona centralã a oraºului, scoase la luminã în timpul efectuãrii lucrãrilor în cadrul proiectului „Reabilitarea spaþiilor publice din centrul istoric al municipiului Timiºoara”. Achiziþionarea de servicii s-a fãcut în baza unei licitaþii, pentru care Municipalitatea a anunþat cã are disponibilã, din fonduri europene, su-

Arheolog Florin Draºovean: „E esenþial sã se protejeze descoperirile arheologice” Referindu-se la posibilele soluþii de protejare a descoperirilor arheologice, arheologul Florin Draºovean, de la Muzeul Banatului, din Timiºoara, a apreciat cã protejarea vestigiilor este imperios necesarã, pentru a

se evita deterioarea progresivã acestora: „Din punct de vedere arheologic, este esenþial sã se protejeze descoperirile arheologice fãcute în zona centralã, iar faptul cã se cautã soluþii în acest sens este lãudabil. Dacã se va opta

pentru soluþia unei platforme de sticlã care sã acopere vestigiile din zonã, atunci un model de punere în valoare interesant este cel de la Alba Iulia, cu o structurã din sticlã ºi oþel”.

ma de 11,3 milioane de euro (fãrã TVA), rezultat al unor economii fãcute în urma unor licitaþii anterioare, derulate în cadrul proiectului european de reabilitare a spaþiilor publice din zona Cetate. „Vom putea primi avizul cu soluþiile finale de amenajare a centrului istoric, în urma descoperirilor arheologice, din partea Comisiei de Monumente de pe lângã Ministerul Culturii, doar dupã ce vom avea proiectul tehnic actualizat”, informa, atunci, edilul.

Data limitã pânã la care au putut fi depuse ofertele a fost 3 martie. Potrivit estimãrii iniþiale a reprezentanþilor Primãriei, valoarea totalã estimatã pentru achiziþionarea contractului de lucrãri, proiectare ºi asistenþã tehnicã a fost de 11,3 milioane de lei (fãrã TVA), suma urmând sã fie defalcatã astfel: aproape 300.000 de lei au fost alocaþi realizãrii documentaþiei tehnico-economice (inclusiv, verificarea proiectului de cãtre specialiºti atestaþi), 90.000 de lei ar fi urmat sã fie alocaþi serviciilor de asistenþã tehnicã, iar aproape zece milioane de lei ar fi reprezentat contravaloarea lucrãrilor de punere în valoare a vestigiilor arheologice, lucrãrile de construcþii ºi instalaþii pentru restaurarea, consolidarea, protejarea ºi conservarea in situ a monumentelor istorice, precum ºi obligaþia efectuãrii tuturor studiilor, cercetãrilor, expertizelor ºi analizelor de laborator prevãzute în acest sens.

Foto TIMPOLIS

O procedurã cronofagã

Monumente din Ministerul Culturii. „Dupã ce este gata proiectul, trebuie sã mergem la Comisia de Monumente de la Ministerul Culturii, pentru a aproba una dintre soluþiile propuse”, adaugã Nicolae Robu. Precizând cã atât specialiºtii care elaboreazã propunerile, cât ºi proiectul tehnic în sine trebuie stabilite prin licitaþie. Edilul a mai declarat ºi cã, indiferent care va fi aceasta, soluþia finalã care va tranºa asupra modului de punere în valoare a decoperirilor arheologice va trebui asumatã în baza unui contract.

Referindu-se la modul în care ar putea fi puse în valoare bãile turceºti din Piaþa Libertãþii, edilul apreciazã cã pãstrarea sitului arheologic în forma sa descoperitã ar putea duce la deteriorarea progresivã a descoperirilor. În plus, neprotejarea vestigiilor ar putea oferi premise pentru depozitarea de gunoi în zona din proximitatea lor.

Edilul nu a putut preciza cu exactitate momentul când lucrãrile din Piaþa Libertãþii ar putea fi finalizate, avansând doar un orizont probabil de timp pentru finalizarea lucrãrilor, specificând cã ar fi posibilã încheierea lucrãrilor de montare a pavajului pânã la finalul lunii martie. Procedura, însã, ar trebui urmatã de o etapã de umplere a rosturilor, în absenþa cãreia nu se vor putea organiza evenimente mai devreme de luna mai. În plus, adaugã edilul, dupã finalizarea lucrãrilor, ar rãmâne

Reconfigurarea proiectului, impusã de descoperirile arheologice Reprezentanþii Primãriei au anunþat de anul trecut cã se lucreazã la revizuirea proiectului de reabilitare, proiectul iniþial neputând fi respectat, din cauza descoperirilor arheologice în zonã. În acest context, au mai anunþat reprezentanþii Municipalitãþii, anumite faze din proiect nu au mai putut continua. Pentru actualizarea proiectului ºi pentru punerea în valoare a descoperirilor arheologice se impunea ºi utilizarea de fonduri suplimentare, proiectul modificat trebuind sã fie aprobat din nou la ADR Vest.

Aºa se face cã în septembrie 2014, Primãria Timiºoara a anunþat atribuirea contractului pentru lucrãri suplimentare, aferente proiectului de reabi-

litare a spaþiilor publice din centrul istoric al oraºului. Valoarea atribuitã acestor lucrãri suplimentare a fost de 3,8 milioane de lei.

Potrivit aprecierii unor arhitecþi timiºoreni, proiectul trebuia sã se deruleze etapizat ºi sã þinã cont de un lucru evident încã de la început: faptul cã în zonã vor fi fãcute descoperiri arheologice importante. Astfel, acestora, deºi proiectul legat de reabilitarea centrului istoric trebuia realizat, din el ar fi trebuit exclusã Piaþa Sf. Gheorghe, unde se ºtia de la început cã vor fi descoperiri arheologice majore, care vor întârzia cu mult investiþia propriu-zisã. Aceastã zonã ar fi putut face, au mai apreciat aceºtia, obiectul unui proiect separat.

de 25 de ani un reper al cetãþii

12

special

19 - 22 martie 2015

Vulnerabilitãþile democraþiilor occidentale, valorificate de jihadiºti l În lupta pentru instituirea Califatului mondial General (r) prof. univ. dr.

Andreescu Anghel

„Democraþiile, mai interesante ca zone de acþiune decât regimurile autoritare” „Lumea dupã 11 septembrie este conºtientã cã securitatea va fi o marfã preþioasã, deci trebuie îngrijitã, protejatã, administratã dacã vrem sã supravieþuim”, spunea James Canton, în Provocãrile viitorului. Principalele tendinþe care vor reconfigure lumea în urmãtorii ani.

Jihadul este o epidemie, un concept la care se raporteazã viaþa ºi siguranþa unei mari pãrþi a lumii. Devizele celor care îl susþin sunt „Allah este þinta noastrã”, „Profetul este modelul nostru”, „Coranul este conºtiinþa noastrã”, „Rãzboiul sfânt este calea noastrã” ºi „Martiriul este dorinþa noastrã”.

Dumitru Chican, în Jihad sau drumul spre Djana, spunea cã Jihadul islamic erodeazã lumea contemporanã, dar pentru a se emite sentinþe sau dupã caz, formule terapeutice se impune mai întâi cunoaºterea maladiei.

Pentru combaterea acestui fenomen complex, greu de descris ºi la fel de greu de înþeles, se impune cu strigenþã analiza facilitãþilor, a avantajelor de care profitã teroriºtii, care pot avea chiar cetãþenie occidentalã – americanã, britanicã sau francezã –, trãiesc printre noi, sunt greu de identificat înainte de a se manifesta cu rezultatele ºtiute.

Una dintre cele mai importante facilitãþi pentru teroriºtii de orice orientare ar putea fi

faptul cã democraþiile sunt mai interesante pentru ei ca zone de acþiune decât regimurile autoritare, cu atât mai mult, cele militare. Sau faptul cã profitã de avantajele oferite de unele frontiere ale statelor, mai puþin protejate, pentrua trece arme ºi explozibil de plastic greu de detectat. Ori faptul cã pot recurge la adm (???? CE E ADM?), lumea modernã fiind foarte vulnerabilã la un simplu sabotaj de energie electricã, la o panã de gaze naturale ori de apã potabilã. Sã nu uitãm cã terorismul a devenit o meserie ca oricare alta ba chiar din cele mai cãutate în viitorul nu prea îndepãrtat. Pregãtirea teroriºtilor se desfãºoarã, dupã o severã selecþie, în centre speciale aflate în multe state ale lumii, printre care Afganistan, Sudan, Iran, Yemen, Libia, Siria, Irak ºi Pakistan.

Terorismul a devenit foarte vizibil ºi prin consecinþe, ºi prin mediatizare excesivã, mai ales în zilele noastre. Structura piramidalã de organizare a fost înlocuitã în cele mai multe organizaþii, cu cea pe bazã de celule, mai uºor de utilizat, mai greu de descoperit, sau cu un sistem mixt. De asemenea, þintele s-au diversificat, constând în simboluri, aºa cum a fost cazul în atacuri comise în SUA, Spania, Corsica sau Rusia, fiind vizate ambasade, clãdiri administrative, imobile care adãpostesc forþe de ordine, militare, ori de securitate, instituþii de presã, simboluri politice, lãcaºe de cult ori largi spaþii publice. În cadrul organizaþiilor teroriste, la fel ca în oricare al domeniu, existã diviziuni ale muncii, fiind oameni specializaþi în planificarea acþiunilor. în supravegherea, culegerea

de 25 de ani un reper al cetãþii

de informaþii despre þintele vizate, alþii, în valorificarea acestor informaþii, în transportul de arme, explozibili, bani, în opraþiuni de executare a ostaticilor ºi chiar specalizaþi în relaþia cu mass-media. Acþiunile vizeazã daune cât mai mari, cunatificabile ºi material, ºi în vieþi omeneºti pentru un impact mediatic cât mai mare. În plus, AlQaida, de exemplu, a profitat ºi de faptul cã în zona Afganistanului de centru ºi de est, partea de vest a Pakistanului s-au cultivat pe suprafeþe mari de pãmânt cu maci, pe care îi transformã în heroinã de înaltã puritate, o posibilitate excelentã de a procura banii necesari finanþãrii terorismului, în pregãtire, asigurare logisticã, executarea atentatelor etc. O altã sursã din care AlQaida îºi procurã banii este tributul plãtit de unele state din Orientul Mijlociu ºi nu numai, pentru a împiedica aceastã organizaþie teroristã sã înfiinþeze celule pe teritoriul lor.

Terorismul poate fi considerat deja o veritabilã economie a terorii, cu un PIB, pânã la 11 septembrie 2001, de 500 de miliarde de dolari SUA, din care o treime proveneau din activitãþi ilicite, criminale, din rãscumpãrãri de ostatici, din trafic de droguri sau de carne vie ori din alte infracþiuni din sfera criminalitãþii organizate.

Islamul, a doua religie în Europa ºi în lume SUA, Occidentul, alte state nu mai sunt niºte fortãreþe, asta pentru cã teroristul este prezent nicãieri ºi oriunde.

Poliferarea adm (???) ºi posibi-

litãþile nonstatale sã le procure, aºa cum au încercat unii reprezentanþi ai AlQaida. Rãspunsurile la atacurile teroriste sunt diferite, însã, între SUA ºi UE. Marea mobilitate ºi flexibilitate a noii organizãri a teroriºtilor creeazã mari probleme forþelor speciale.

Teroriºtii profitã de unele minusuri din SUA ºi Occident, precum nevoia de armonizare a sistemelor juridice, de breºe în cooperarea diplomaticã, în relaþiile public-privat ºi în securizarea frontierelor externe ale UE, de prezenþa terorismului cibernetic. În acest rãzboi, teroriºtii profitã de generaþiile a doua sau chiar a treia de islamiºti, stabilite în Occident, precum ºi de atacurile comise de acestea. Europa a devenit ºi convinge în continuare cã este una dintre cele mai fertile pepiniere planetare de recrutare a islamiºtilor în rândurile AlQaida. De fapt imigraþia merge împreunã cu Jihadul Islamic, iar avertismentele unor oameni de seamã ai Europei, precum generalul Charles De Gaulle ori Papa Ioan Paul al II-lea, s-au concretizat puþin câte puþin. Islamul este deja a doua religie în Europa ºi în lume. Numãrul musulmanilor din Europa de Vest a crescut continuu, în ultimul timp, depãºind o cifrã estimatã deja la 25 - 30 de milioane. În Franþa se preconizeazã cã trãiesc aproape ºapte milioane de musulmani, în Germania – ºase ºapte milioane, în Marea Britanie – 2,6 milioane, în Italia – 1,5 milioane, dar comunitãþi semnificative de musulmani trãiesc ºi în Olanda, Belgia, Spania, la care se adaugã statele europene cu preponderenþã musulmane: Albania, Kosovo sau Bosnia.

AlQaida Albã De mai mulþi ani a luat fiinþã AlQaida Albã, prin recrutarea unor bãrbaþi ºi femei europene, din zona caucazianã, din Albania, Kosovo, Bosnia, Uzbekistan.

Sunt alese persoane fãrã cazier judicar, cu trãsãturi europene, inclusiv având pielea albã, pentru a nu atrage atenþia asupra lor ºi pentru a se pierde relativ uºor în mulþimile din Occident. Noi generaþii de jihadiºti, convertiþi relativ uºor la islam în Occident sunt inclusiv indivizi cu o stare materialã destul de bunã, cu o pregãtire peste medie ºi formaþi în societãþile europene. Aºa, au posibilitatea de a opera în voie în toatã lumea. În paralel, organizaþiile teroriste nu duc lipsã de candidaþi pentru îndeplinirea scopurilor presupuse, drept urmare, mii de foºti luptãtori din fostele armate combatante ale statelor care au luptat în Irak, Afganistan, Kosovo etc. s-au înrolat în unitãþile aºa zisului Stat Islamic. Recruþii acceptã înrolarea din motive personale sau de grup: conflicte de naturã etnicã, o situaþie materialã precarã, abuzuri la care au fost supuºi, pierderea unor rude apropiate, lipsa unei perspective ori o fac la îndemnul imamilor, al religiei în general.

Þelurile AlQaida sunt mãreþe ºi atrag aprobarea mujahedinilor. Printre acestea, se numãrã înlãturarea de la putere a Guvernelor islamice considerate trãdãtoare ºi a celor moderate (Revoluþiile islamiste din Nordul Africii ºi Orientul mijlociu), distrugerea Israelului ºi a SUA ca state, abolirea graniþelor actuale ºi formarea Califatului mondial.

Avantajele prezentate, din punct de vedere juridic, operativ, financiar, al secretizãrii etc., le conferã organizaþiilor teroriste posibilitãþile deosebite de a-ºi desfãºura activitãþile în numele democraþiilor din SUA ºi UE în mod deosebit.

Teroriºtii au demonstrat încã o datã, dacã mai era nevoie, dupã comiterea atentatelor din 7 ianuarie de anul acesta, la Paris, cã imposibilul a devenit posibil ºi acesta în pofida Marºului solidaritãþii din 11 ianuarie, la care au participat peste 3,7 milioane de oameni, ºefi de stat ºi de guverne, formând un veritabil front comun împotriva terorismului actual.

Aºadar trebuie sã învãþãm sã trãim cu teroriºtii dar sã nu uitãm avertismentul dur al atacurilor teroriste prezentate mai sus, la adresa securitãþii europene ºi mondiale.

special

19 - 22 martie 2015

13

Iosif Costinaº, acuzat de regizorul Ioan Cãrmãzan cã ar fi fost colaborator al Securitãþii l Acuzaþiile sunt bazate pe o informare verbalã, nu pe un document, admite regizorul

ligia.hutu@timpolis.ro

Informaþii neverificate sau distorsionare deliberatã a realitãþii? În cadrul unei emisiuni difuzate, zilele trecute, pe un post naþional de televiziune, regizorul Ioan Cãrmãzan a fãcut o declaraþie potrivit cãreia fostul jurnalist timiºorean Iosif Costinaº, unul dintre cei mai fervenþi susþinãtori ai Proclamaþiei de la Timiºoara, ar fi fost colaborator al Securitãþii.

Informaþia, furnizatã de cãtre regizor dupã ce realizatorul emisiunii opinase, anterior, pe fondul lecturãrii unui editorial, cã procesul de de-KGB-izare a României nu s-a fãcut la timp, iar Punctului 8 al Proclamaþiei nu i-au fost acordate, la momentul lansãrii sale, ºanse de izbândã, a fãcut trimitere la caracterul viral al Securitãþii, materializat prin faptul cã ar exista un document scris care ar atesta cã pânã ºi unul dintre cei mai fervenþi susþinãtori ai aplicãrii Punctului 8 al Proclamaþiei de la Timiºoara, Iosif Costinaº, ar fi colaborat, la un moment dat, cu Securitatea: „Apropo de… apropo de Punctul 8 de la Timiºoara... Toatã lumea la un moment dat a discutat, unul din susþinãtorii Punctului 8 de la Timiºoara se numea Iosif Costinaº. Iosif Costinaº, jurnalist, cineclubist, prietenul meu, unul din oamenii excepþionali, care a luptat, care a devenit anticomunist… Era cel mai convins anticomunist! Acum trei sau patru ani de zile, doamna prorector Pia Brînzeu mi-a arãtat raportul cã era informatorul Securitãþii. Fac publicã chestia asta pentru cã nu mi-e… nici mãcar

nu mi-e, nu, nu-mi convine, chiar numi convine ideea... dar ãsta este adevãrul! ªi-atuncea te întrebi...e-o nebunie!”, a declarat, în cadrul emisiunii, Ioan Cãrmãzan.

Familia Costinaº solicitã probarea, cu documente, a informaþiilor Declaraþia, precum ºi modul în care aceasta a fost integratã în contextul emisiunii au stârnit reacþia promptã a familiei fostului jurnalist. Soþia ºi fiica lui i-au solicitat regizorului sã îºi probeze public afirmaþiile. Profesorului universitar Pia Brînzeu, fost prorector al Universitãþii de Vest din Timiºoara, al cãrei nume a fost menþionat de cãtre regizor în cuprinsul declaraþiei sale, i-a fost solicitat, de asemenea, sã precizeze dacã ºtie despre existenþa vreunui document scris care sã ateste faptul cã Iosif Costinaº ar fi fost colaborator al Securitãþii. „Într-o emisiune pe Realitatea TV din 14 martie, emisiune care avea un subiect cu totul altul, se vorbea despre matematicã, artã, film, Cãrmãzan se trezeºte zicând cã cel mai înfocat susþinãtor al Punctului 8 din Proclamaþia de la Timiºoara, un înfocat anticomunist ºi jurnalist, Iosif Costinaº, a fost informator al securitãþii. Cãrmãzan a þinut sã sublinieze urmãtoarele: «Fac public acum acest lucru, cã a fost informator al Securitãþii. ªtiu asta de la doamna prorector al Universitãþii Timiºoara, Pia Brînzeu, care mi-a arãtat un raport »”, a consemnat, într-o postare pe Facebook, soþia fostului jurnalist Iosif Costinaº, Tatiana Costinaº.

Care îi solicitã lui Ioan Cãrmãzan sã producã dovada existenþei documentului la care acesta a fãcut referire: „Pentru afirmaþia asta ºi într-un context absolut deplasat – eu cred cã a fost pus sã o facã publicã, cum zice el.

De aceea doresc sã iau legãtura cu Cãrmãzan, pentru a vedea dacã raportul existã ºi cine a fãcut acel raport”, mai scrie Tatiana Costinaº.

Iar fiica jurnalistului Iosif Costinaº, Raluca Costinaº, apreciazã, într-o postare pe Facebook, cã, prin conþinutul declaraþiei fãcute de cãtre regizorul Ioan Cãrmãzan, venitã chiar în perioada în care se aniverseazã 25 de ani de la lansarea Proclamaþiei de la Timiºoara, se aduce atingere, în fapt, textului Proclamaþiei ºi Societãþii Timiºoara.

Raluca Costinaº îl acuzã pe Ioan Cãrmã-

Foto Arhiva Raluca Costinas

Unul dintre susþinãtorii cei mai fervenþi ai Punctului 8 al Proclamaþiei de la Timiºoara, Iosif Costinaº, ar fi fost colaborator al Securitãþii, a declarat regizorul Ioan Cãrmãzan. Acesta a fãcut referire la existenþa unui raport scris în acest sens, care i-ar fi fost prezentat de profesorul universitar Pia Brînzeu.

Informaþiile au ajuns la cunoºtinþa familiei gazetarului timiºorean, care i-a solicitat regizorului sã îºi probeze afirmaþiile. Context în care acesta a revenit asupra conþinutului declaraþiei iniþiale ºi a precizat cã spusele sale s-au bazat, în fapt, pe o serie de informaþii vehiculate verbal.

Pia Brînzeu zan de dezinformare ºi precizeazã cã, în mod incontestabil, Iosif Costinaº „a fost un anticomunist convins ºi susþinãtor al Punctului 8 al Proclamaþiei de la Timiºoara”.

Profesorul universitar Pia Brînzeu: „Nu ºtiu nimic despre un astfel de dosar” Contactatã telefonic pentru a oferi un punct de vedere referitor la contextul în care numele sãu a fost rostit public de cãtre regizorul Ioan Cãrmãzan, preºedinte al Uniunii Autorilor ºi Realizatorilor de Film din România, profesorul universitar Pia Brînzeu a declarat cã nu a fost implicatã vreodatã în verificarea vreunui dosar ºi cã nu îi sunt cunoscute informaþii care sã probeze caracterul real sau eronat al informaþiilor vehiculate de cãtre regizorul Ioan Cãrmãzan: „Îmi pare rãu, dar nu ºtiu. Nu am fost implicatã personal niciodatã în verificarea dosarelor, nu ºtiu de unde au apãrut aceste informaþii”.

Ioan Cãrmãzan Pia Brînzeu a adãugat cã nu are cunoºtinþã dacã un astfel de document scris, la care a fãcut referire Ioan Cãrmãzan, existã sau nu ºi cã nu a vãzut un astfel de document. În ceea ce priveºte întâlnirea de acum câþiva ani evocatã de Ioan Cãrmãzan, Pia Brînzeu spune cã „ne-am întâlnit acum câþiva ani. Dar nu îmi amintesc sã se fi discutat acest subiect”.

Regizor Ioan Cãrmãzan: „Nu am vãzut niciun document scris” Chestionat telefonic dacã a vãzut sau nu vreun document scris care sã ateste conþinutul spuselor sale, regizorul Ioan Cãrmãzan admite cã nu a vãzut niciun document scris. ªi adaugã cã, în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o în urmã cu câþiva ani, întâlnire la care spune cã ar fi participat mai multe persoane, s-a discutat despre acest aspect. Discuþiile au avut, însã, un caracter neoficial: „Nu am vãzut niciun document scris. A fost doar o informare verbalã.(...) Am fost prieten cu Bebe

Costinaº. ªi am fost ºocat sã aud asta. ªi am rãmas ºocat în continuare”.

Ioan Cãrmãzan precizeazã cã, dupã ce a auzit aceastã informaþie, a încercat în mai multe rânduri sã îºi limpezeascã nelãmurirea. Context în care ar mai fi adresat, în cercuri de cunoscuþi, întrebãri pe marginea acestei ipoteze despre care spune cã „se vehicula” în cercurile unor persoane care l-au cunoscut pe Iosif Costinaº, dar pentru care regizorul admite cã „ne aflãm pe un teren al speculaþiilor”. „Se vorbea. Dar, de câte ori am întrebat, la modul general, cunoscuþi, prieteni, toatã lumea lãsa capul în jos ºi nu spuneau nimic”, mai spune Ioan Cãrmãzan. Care adaugã ºi cã acesta a fost motivul pentru care a simþit nevoia sã aducã în discuþie în spaþiul public aceastã informaþie. ªi cã, dacã va fi existat sau nu în trecutul lui Iosif Costinaº „o negurã pe care Bebe sã o fi purtat pe suflet”, atunci aceasta s-ar fi putut lega, eventual, numai de perioada de studenþie a acestuia, când presiunile de a fi racolaþi exercitate de Securitate asupra studenþilor erau extrem de mari. ªi, mai spune Ioan Cãrmãzan, „Bebe a fost, fãrã îndoialã, un luptãtor”. În ceea ce priveºte afirmaþia lansatã public cu privire la o posibilã colaborare a gazetarului timiºorean cu Securitatea, care nu are suportul unor informaþii concrete, Ioan Cãrmãzan spune cã supoziþiile vehiculate în cercurile de cunoscuþi, dar rãmase fãrã o confirmare sau o infirmare oficialã, lau fãcut sã doreascã sã punã capãt acestei incertitudini, provocând o discuþie tranºantã pe aceastã temã: „A rãmas în sufletul meu o tristeþe. (...)

Am auzit, m-a deranjat, am spus-o”.

O solicitare adresatã CSAT, rãmasã fãrã rãspuns Raluca Costinaº a prezentat ºi o copie a unui înscris, datat 16 iunie 1998, prin care un consilier de stat ºi secretar al Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii la acel moment, colonelul Adam Badea, îi transmite un rãspuns lui Iosif Costinaº, la o solicitare

a acestuia, adresatã preºedintelui României, Emil Constantinescu, în data de 28 mai 1998. Respectiva solicitare viza obþinerea unei aprobãri acordate SRI de cãtre CSAT, în vederea confirmãrii faptului cã Iosif Costinaº nu a colaborat cu Securita-

tea: „La scrisoarea dumneavoastrã (...) prin care solicitaþi CSAT sã aprobe ca SRI sã confirme cã nu aþi colaborat cu Securitatea, vã comunicãm cã suportul legislativ actual nu oferã posibilitatea unei intervenþii în acest sens. Menþionãm cã, în temeiul articolului 45 din

Legea nr. 14/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Serviciului Român de Informaþii, fondurile de arhivã ale fostului Departament al Securitãþii Statului nu pot deveni publice, iar Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii nu are atribuþii pe linia gestionãrii ºi

exploatãrii arhivelor fostului Departament al Securitãþii Statului”. În plus, se mai preciza în rãspunsul citat, „soluþionarea cererii dumneavoastrã va fi posibilã numai în eventualitatea modificãrii cadrului legislativ în domeniu”.

de 25 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

19 - 22 martie 2015

Inimi umane miniaturale, create în laborator Inimi umane miniaturale, capabile sã batã de o manierã autonomã, au fost create în laborator de cercetãtorii de la Universitatea Abertay, din Scoþia.

TIMPOLIS

Inimile au fost create pentru a-i ajuta pe oamenii de ºtiinþã sã gãseascã un leac împotriva hipertrofiei cardiace, o maladie a inimii care poate sã provoace moartea subitã, informeazã dailymail.co.uk, sursã citatã de Mediafax. Acestea au fost obþinute din celule suºã, au diametre de un milimetru ºi se contractã cu 30 de bãtãi pe minut.

Deºi erau sãnãtoase iniþial, inimile miniaturale au fost tratate apoi cu diverse substanþe chimice, pentru a stimula instalarea acelei afecþiuni fiziologice care le face sã devinã hipertro-

fice, adicã exagerat de mari, din cauza unei creºteri anormale a celulelor cardiace. Dupã îmbolnãvirea lor, inimile miniaturale au fost tratate cu o serie de medicamente noi, întrucât medicii doreau sã vadã dacã pot sã previnã apariþia bolii. „Deºi inimi umane au mai fost create în laborator ºi în trecut, este pentru prima datã când a devenit posibil sã introducem anumite boli în ele”, explicã profesorul Nikolai Zhelev, coordonatorul studiului.

Acesta mai spune cã hipertrofia cardiacã poate fi ereditarã, poate fi cauzatã de boli precum diabetul sau poate fi cauzatã de practicarea unor exerciþii fizice prea intense. Din cauza acestei boli, muºchiul cardiac devine mai gros ºi mai rigid, iar inima pompeazã mai greu sângele în corp. „Anumite persoane dezvoltã din acest motiv un ritm cardiac anormal, iar aceasta

este cea mai frecventã cauzã de moarte subitã în rândul persoanelor tinere. Deºi existã medicamente, acestea pot sã ajute doar la controlarea simptomelor, însã nu existã un tratament pentru moment”, adaugã coordonatorul studiului.

Inimile miniaturale obþinute de echipa coordonatã de profesorul Zhelev în laborator ar putea sã schimbe aceastã situaþie. Folosind biosenzori, cercetãtorii au putut sã eticheteze anumite molecule specifice din inimile miniaturale pentru a putea sã monitorizeze mai bine evoluþia muºchiului cardiac.

Identificând moleculele care determinã inima sã devinã hipertroficã, medicii scoþieni au putut sã transporte medicamente direct cãtre acele molecule ºi sã le împiedice astfel sã urmeze evoluþia pe care o au de obicei, evitând astfel dezvoltarea bolii.

Trei ore de televizor pe zi dubleazã riscul de moarte prematurã Adulþii care se uitã la televizor cel puþin trei ore pe zi sunt expuºi unui risc dublu de moarte prematurã, în raport cu cei care petrec mai puþin timp în faþa micului ecran.

Cercetãtorii au studiat 13.284 de adulþi spanioli sãnãtoºi, cu o vârstã medie de 37 de ani, dintre care 60% femei, cu studii superioare, pentru a stabili o legãturã între trei tipuri de comportamente sedentare ºi riscul de mortalitate. Aceste comportamente au fost privitul la televizor, petrecerea timpului în faþa calculatorului ºi condusul maºinii, titra, zilele trecute, revista American Heart Association, citatã de Mediafax.

Participanþii la studiu – coordonat de Miguel Martinez-Gonzalez, profesor de sãnãtate publicã la Universitatea Navarra, din oraºul spaniol

Pamplona – au fost urmãriþi, în medie, timp de 8,2 ani.

Autorii studiului au constatat 97 de decese, dintre care 19 au fost cauzate de boli cardiovasculare, 46 de cancer ºi 32 de alte cauze.

Dublarea riscului de mortalitate s-a menþinut dupã ce a fost luat în calcul un ansamblu de alþi factori, asociaþi de asemenea cu o mortalitate mai ridicatã, au precizat oamenii de ºtiinþã. În schimb, oamenii de ºtiinþã nu au gãsit nicio corelaþie semnificativã între timpul petrecut în faþa calculatorului sau cel petrecut la volan ºi riscul crescut de mortalitate prematurã.

Cercetãtorii au estimat, în acelaºi timp, cã sunt necesare alte studii pentru a confirma legãturile potenþiale între timpul petrecut zilnic pe un calculator ºi timpul petrecut la volan ºi

rata mortalitãþii, pentru a determina mecanismele biologice care ar putea sã le explice. „Odatã cu îmbãtrânirea populaþiei, sedentarismul va creºte, mai ales din cauza timpului petrecut în faþa televizorului, fenomen care va spori problemele de sãnãtate asociate cu vârsta”, avertizeazã Miguel Martinez-Gonzalez. Acesta mai atrage atenþia asupra faptului cã rezultatele studiului aratã cã adulþii ar trebui sã fie mai activi, sã evite perioadele lungi de sedentarism ºi sã îºi limiteze timpul petrecut în faþa televizorului între o orã ºi douã ore pe zi.

Potrivit American Heart Association, este nevoie de cel puþin 150 de minute de activitate fizicã moderatã pe sãptãmânã – sau de cel puþin 75 de minute de exerciþii fizice susþinute – pentru a avea o stare de sãnãtate optimã. (TP)

Ibuprofenul, aspirina ºi razele ultraviolete, printre cauzele apariþiei celulitei Celulita, definitã ca inflamare a þesutului celular subcutanat, care afecteazã mai ales femeile ºi produce efectul inestetic de „coajã de portocalã”, este favorizatã de o serie de cauze neaºteptate, ce pot fi însã prevenite prin câteva schimbãri simple ale stilului de viaþã.

Dietele care vizeazã slãbirea rapidã, precum ºi pierderea bruscã în greutate, urmatã apoi de îngrãºare, compromit elasticitatea pielii, agravând celulita. În plus, carenþa de proteine favorizeazã retenþia de apã, astfel încât pielea de la nivelul abdomenului, coapselor ºi feselor va avea un aspect inestetic, scrie dailymail.co.uk, sursã citatã de Mediafax.

Nutriþioniºtii recomandã o dietã bogatã în proteine sãnãtoase (peºte, ouã, fructe de mare, carne albã, leguminoase, nuci ºi seminþe) ºi consumul de cereale integrale, legume ºi fructe, ºi renunþarea la carbohridraþii procesaþi, cum ar fi pâinea albã.

Stresul este cel care favorizeazã secreþia hormonilor de cortizol, denumiþi ºi „hormonii stresului”, ceea ce explicã ºi pofta de dulciuri ºi alimente bogate în grãsimi. Astfel, contrar opiniei generale, stresul nu slãbeºte, ci îngraºã, iar nutriþioniºtii recomandã, pentru tãierea senzaþiei de foame, alimente care produc în mod natural o stare de bunã-dispoziþie, cum ar fi cãpºunele, afinele, zmeura ºi nucile, mai ales caju, o sursã bogatã de zinc, ce combate depresia ºi anxietatea.

Fumatul este, ºi el, la fel de nociv.

Fumul de þigarã slãbeºte ºi întrerupe formarea þesutului conjunctiv, care se acumuleazã sub formã de mici cocoloaºe sub piele. De asemenea, afecteazã circulaþia sângelui, ceea ce favorizeazã retenþia de apã ºi apariþia celulitei. Chiar ºi þigãrile electronice conþin nicotinã, astfel încât ar trebui renunþat complet la fumat pentru a îmbunãtãþi sãnãtatea pielii.

Consumul de analgezice duce, de asemenea, la formarea celulitei.

Medicamentele din categoria analgezi-

de 25 de ani un reper al cetãþii

celor cu efect antiinflamator, din care fac parte aspirina ºi ibuprofenul, favorizeazã retenþia de apã în þesuturi, agravând astfel celulita. Majoritatea oamenilor au observat cã retenþia de apã dispare dupã ce înceteazã sã utilizeze analgezice, dar trebuie consultat medicul înainte de a lua o decizie în aceastã privinþã. Dacã este cazul, persoanele ar trebui sã încerce sã utilizeze medicamente pe bazã de paracetamol, care nu provoacã retenþia lichidelor.

Deºi metoda liposucþiei pare cea mai bunã idee pentru a scãpa de celulitã, chirurgii plasticieni avertizeazã cã operaþiile frecvente de acest gen distribuie inegal grãsimea în organism, iar aceastã distribuire inegalã accentueazã aspectul de „coajã de portocalã”. De fapt, s-a demonstrat cã procedurile non-invazive, precum sucþia în vid ºi masajul cu dispozitive de lipomasaj, precum ºi utilizarea frecvenþelor radio pentru netezirea pielii, dau rezultate mai bune decât liposucþia. Încruciºarea picioarelor este, ºi ea, dãunãtoare. Menþinerea poziþiei

picioarelor încruciºate pentru mult timp împiedicã circulaþia la nivelul membrelor inferioare, ceea ce provoacã retenþia lichidelor ºi agravarea celulitei. Ca exerciþiu se recomandã miºcarea picioarelor ca ºi cum aþi pedala o bicicletã, timp de 30 de secunde, o datã dimineaþa ºi o datã în cursul dupã-amiezii.

Razele ultraviolete, pe lângã

faptul cã îmbãtrânesc pielea, agraveazã celulita, din cauza radicalilor liberi care slãbesc elasticitatea celulelor ºi a þesutului conjunctiv.

Pentru a preveni celulita, trebuie folosite cu generozitate creme ºi loþiuni cu factor de protecþie solarã de douã ori pe zi ºi trebuie consumatã multã apã pentru a asigura echilibrul corect între sãruri ºi lichide din organism. (TP)

integrame

19 - 22 martie 2015

15

Un om în vârstã avea nevoie de operaþie iar fiul sãu era un renumit chirurg. Astfel, omul a insistat ca fiul sãu sã facã operaþia. Înainte sã i se facã anestezia, acesta a dorit sã zicã ceva…

- Da, tatã, ce e?

- Fiule, vreau sã fii liniºtit, dacã ceva merge rãu ºi nu o sã rezist, o sã fie bine… mama o sã vinã sã locuiascã cu tine ºi soþia ta. l - Tatã, am primit un rol în piesa de sfârºit de an, voi fi bãrbatul însurat de 20 de ani.

- Excelent fiule, al treilea rol de figurant pe care îl prinzi anul ãsta. l Directorul la spitalul de psihiatrie examineazã pacienþii pentru a vedea care din ei este pregãtit pentru a se reintegra în societate: - Deci, domnule Bulã, vãd cã ai fost recomandat pentru externare. Ce ai de gând sã faci dupã ce pleci de aici?

Bulã se gândeºte puþin, apoi rãspunde: - Sã vedem… am lucrat în domeniul telecomunicaþiilor, se fac încã bani buni acolo dar pe de altã parte aº putea scrie o carte despre experienþa mea în acest spital. În plus, aº putea frecventa un curs de istoria artei. A început sã mã pasioneze în ultimul timp.

- Toate astea sunt foarte interesante, spuse doctorul.

La care Bulã rãspunse: - Iar partea bunã e cã în timpul liber pot sã fiu în continuare un ibric de cafea… l Soþul se întoarce mai devreme acasã.

Amantul fuge la balcon, vrea sã sarã. Atârnã agãþat de balustradã o orã, douã, trei, deja nu mai poate, dar de sãrit totuºi îi e fricã sã sarã, neºtiind la ce etaj e, plus cã e întuneric beznã ºi nu vede nimic jos. Se face dimineaþa, în curtea blocului apare mãturãtorul: - Ei, tu, ce faci acolo?

- Cum ce fac, stau atârnat.

- Aaa… bine, stai mai departe, dar ridicã te rog picioarele un pic mai sus, sã pot mãtura ºi aici. l Organul: – Aþi consumat bãuturi alcoolice? ªoferul: – O ladã de bere, 2 litri de vin ºi o sticlã de vodcã.

Organul: – Vã rog sã suflaþi aici. ªoferul: – De ce? Nu mã credeþi? l Într-un compartiment de tren cãlãtoreau o babã ºi un tânãr. Tânãrul mesteca gumã. Se uitã baba la el, se tot uitã ºi la un moment dat îi zice: - Degeaba vorbeºti maicã cu mine, eu sunt surdã.

de 25 de ani un reper al cetãþii

16

19 - 22 martie 2015

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 25 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.