Timpolis 2134

cyan

magenta

yellow

black Anul XXIV Nr. 2134 26 februarie 1 martie 2015 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Împãratul e gol melania.cincea@timpolis.ro

P

ierderea alegerilor de cãtre Victor Ponta a fost succedatã de pierderea unei mari cote de încredere ºi autoritate în propriul partid. Astfel cã ceea ce face de vreo trei luni este sã încerce sã contracareze previzibilul efect al acesteia – înlocuirea sa de la vârful PSD –, trecând de la faza susþinerii oficiale, declarative a baronilor sãi la fuga din faþa lor. Sub presiunea ºi la mâna cãrora este demult, doar cã ºi el, ºi ei se setaserã pe tolerare reciprocã. O tolerare valabilã, însã, numai în condiþii de câºtig: unii sperând sã fie scãpaþi de problemele cu Justiþia, ultima speranþã fiind graþierea ºi, eventual, amnistia, celãlalt folosinduse de ei în încercarea de a obþine toatã puterea.

Cum jocul a fost pierdut, nu mai au motive sã se suporte în continuare. Iar pentru dl Ponta, unii au devenit chiar o ameninþare. Aºa cã încearcã sã se salveze, altfel, riscul de a pierde tot, ºi poziþie în partid, ºi în Guvern, este imens. Dar o face haotic, cu atitudinea omului care se simte încolþit. Bazându-se pe o strategie care accentueazã adversitãþile, îi ºubrezeºte mai tare poziþia în partid ºi îi diminueazã spre zero perspectiva rãmânerii, pânã în 2016, la vârful Executivului. n numele disciplinei în PSD, întâi a trecut la epurãri. Apoi, în numele reformei partidului, s-a arãtat îngrijorat de concentrarea ºi a puterii politice, ºi a celei administrative în mâna preºedinþilor de Consilii Judeþene. În noua viziune a vârfului PSD reforma înseamnã cã ºeful organizaþiei judeþene a partidului nu va mai fi ordonator de credite, adicã nu va mai împãrþi banii.

Ceea echivaleazã cu deconectarea lor de la conducta cu bani publici ºi înlocuirea cu alþii – probabil, mai docili, mai fãrã pretenþii de la baronii de la centru. Apoi, prin vocea unor oameni încã fideli lui, a anunþat modificãri de statut al partidului, care vizeazã tot baronii. O datã aplicate, unii dintre ei vor avea o influenþã slãbitã în teritoriu, iar alþii, cei cu probleme judiciare, adicã majoritatea, vor fi traºi pe linie moartã. Nu în ultimul rând, iritându-i pe mulþi alþii, a anunþat amânarea, pânã la o datã incertã, a organizãrii Congresului Naþional al Partidului – singurul for care l-ar putea înlocui din funcþie. Sunt, toate, decizii care devoaleazã dorinþa d-lui Ponta de a-ºi pãstra poziþia, eliminându-ºi posibili contracandidaþi eligibili la ºefia partidului ºi cuminþindu-i pe alþii cãrore le-ar trece prin minte sã-l înfrunte ori sã încerce sã-i ia locul. Toate, însã, inconsecvente cu politica ºi atitudinea afiºate pânã la prezidenþiale. Efectele se vãd: vociferãri, înfruntãri publice, plecãri din partid, repoziþionãri în Parlament. n acelaºi registru al inconsecvenþei se înscriu ºi declaraþiile referitoare la o demisie a sa de la vârful Executivului. Lansate în spaþiul public, dar neconcretizate, aratã un om politic care nu a realizat acest pas fie de teamã, fie constrâns de cineva ºi pentru ceva sã rãmânã în funcþie. ceste declaraþii ºi decizii trãdeazã o poziþie în partid fragilizatã la maximum – care, probabil, va fi accentuatã de problemele de naturã penalã care îi vizeazã deja membri apropiaþi ai familiei ºi nu e exclus sã-l vizeze ºi pe el – ºi amintesc, prin incosecvenþa lor, de mersul în zig-zag al lui Crin Antonescu, practicat de acesta pe ultima lui sutã de metri de carierã politicã relevantã. În ultimele luni ale lui 2013 ºi primele din 2014, a rãbufnit periodic la adresa coechipierului sãu, Victor Ponta. Dar dupã ce pãrea decis sã îºi pãrãseascã tovarãºul de puci ºi atentate la adresa statului de drept, revenea ºi-ºi unea din nou, spãºit, drumul cu el. Acest mers în zig-zag fusese efectul unei strategii politice haotice – la care dl Antonescu a recurs din disperare, disperarea în faþa pierderii de teren electoral, teren în coaliþia de guvernare ºi de autoritate în propriul sãu partid – ºi, totodatã, preambulul sfârºitului. um aceleaºi reacþii le întâlnim, în cazul fostului prezidenþiabil Victor Ponta, finalul carierei sale politice în liga mare pare iminent.

Pentru cã, deja, împãratul e gol. Chiar dacã împãratul vrea sã convingã lumea de hainele lui noi.

un reper al cetãþii

Cumpãrarea terenului vilei lui Ceauºescu, investiþie strategicã la CJ Timiº

Consiliul Judeþean Timiº cumpãrã mere pentru ºcoli la jumãtatea anului ºcolar Cu toate scandalurile pe aceastã temã, Consiliul Judeþean Timiº nu a ieºit din „tabieturile” sale ºi a organizat licitaþia pentru achiziþie de mere necesarã programului de distribuþie de fructe în ºcoli aproape de primãvarã, când mai sunt doar câteva luni pânã la încheierea anului ºcolar. „Performanþa” a fost ºi anunþatã în plen, deºi conform unor consilieri judeþeni, probabil cã respectivul contract se va aplica abia din anul ºcolar 2015 - 2016. pag.2

Cluj contra Timiºoara, în disputa legatã de spitalul regional

ªi în acest an continuã polemicile generate de posibila construcþie a unor spitale regionale la nivelul þãrii. Dupã ce la sfârºitul anului trecut Timiºul dispãruse de pe lista posibilelor investiþii de acest gen, a reapãrut la început de an, cel puþin la nivel de promisiuni ministeriale. Însã în ultimele zile au apãrut mai multe reacþii pe aceastã temã în Parlament, existând acuzaþii conform cãrora locaþia de la Timiºoara a fost stabilitã de Ministerul Sãnãtãþii în detrimentul cele promise de la Cluj Napoca.

Î

pag.3

Timiºul a primit 2,5 milioane de lei, Teleormanul, 111 milioane de lei Alocãrile bugetare ce par sã scadã de la an la în Timiº nu au rãmas fãrã ecouri la nivel de administraþie, mai ales cã se vorbea încã de acum doi ani de comune care nu se vor mai putea susþine cu actualele fonduri primite de la Guvern.

Astfel, s-a realizat un protest-atenþionare de cãtre o serie de consilieri judeþeni ºi primari, care a fost înaintat Guvernului. Rãmâne de vãzut care vor fi reacþiile, dacã vor fi. pag.5

Î

Iulian Fota, fost consilier prezidenþial pe probleme de securitate naþionalã: Decizia de a renunþa la relaþia specialã cu SUA ar fi încadratã în zona trãdãrii naþionale”

A

Foto TIMPOLIS

C

Fosta vilã a lui Ceauºescu, din Timiºoara, de pe bulevardul C.D. Loga Deºi susþinea încã de acum trei ani cã vrea sã lichideze portofoliul de acþionariate în firme de la care nu are profit, Consiliul Judeþean Timiº pare mai degrabã interesat sã mãreascã participaþia la aceste societãþi.

Acesta doreºte achiziþionarea terenului din faþa fostei vile a lui Ceauºescu, din Timiºoara, de

pe bulevardul Loga, printr-un parteneriat cu firma Intercenter, la care administraþia judeþeanã este acþionar minoritar.

Consiliul Judeþean habar nu are câþi bani ar putea da pe respectivul teren, ºi nu s-a lãmurit prea bine nici utilitatea unei astfel de investiþii. pag. 4

Nominalizarea lui Eduard Hellvig la conducerea SRI, controversatul Parteneriat strategic cu China, anunþat cu câteva luni în urmã de cãtre Guvern, pericolele dinspre Est, care pândesc securitatea naþionalã, avantajele pe care le are Rusia în actualul context geopolitic ºi controlul asupra serviciilor de informaþii sunt teme pe marginea cãrora l-am invitat la un dialog pe Iulian Fota, fost consilier prezidenþial pe probleme de securitate. pag.6-7

2

eveniment

26 februarie - 1 martie 2015

Consiliul Judeþean Timiº cumpãrã mere pentru ºcoli la jumãtatea anului ºcolar Cu toate scandalurile pe aceastã temã, Consiliul Judeþean Timiº nu a ieºit din „tabieturile” sale ºi a organizat licitaþia pentru achiziþie de mere necesarã programului de distribuþie de fructe în ºcoli aproape de primãvarã, când mai sunt doar câteva luni pânã la încheierea anului ºcolar. „Performanþa” a fost ºi anunþatã în plen, deºi conform unor consilieri judeþeni, probabil cã respectivul contract se va aplica abia din anul ºcolar 2015 - 2016. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Licitaþie în primãvara 2015 pentru distribuþia ce trebuia sã înceapã în septembrie 2014 În mod normal, pentru a nu se mai pierde banii europeni repartizaþi pentru programul de distribuþie de fructe în ºcoli, Consiliul Judeþean Timiº ar fi trebuit sã organizeze cel târziu în vara anului trecut licitaþia pentru achiziþia de mere. În loc sã se întâmple aºa, la fel ca ºi în anii precedenþi, procedurile de achiziþie au fost împinse spre primãvarã, când mai sunt doar vreo trei luni pânã la finalizarea anului ºcolar în curs. Conform sistemului de licitaþii publice electronice SEAP, în decembrie 2014 a fost publicat anunþul, caietul de sarcini putând fi solicitat de cei interesaþi pânã în 19 ianuarie anul acesta. Cu sau fãrã contestaþii ºi complicaþii, este deja destul de clar cã din

acest an ºcolar ar mai putea fi acoperite cu acest program de distribuþie de fructe cel mult trei sau patru luni.

Astfel, la ºedinþa de plen de la sfârºitul lui ianuarie preºedintele CJ Timiº, Titu Bojin, anunþa cã s-a fãcut procedura de licitaþie, administraþia judeþeanã fiind în procedura de adjudecare. „Sunt trei oferte ºi sperãm cã vom finaliza aceastã procedurã ºi cât de curând copii sã beneficieze de mere în ºcoli”, mai spunea Titu Bojin. Dacã acest anunþ ar fi fost fãcut în august sau septembrie 2014, putea fi însã considerat o veste bunã, din perspectiva faptului cã nu se pierd iar bani europeni alocaþi pentru acest program.

Conform caietului de sarcini, CJ Timiº a intenþionat realizarea unui contract pe patru ani, cu o marjã de variaþie destul de mare, estimat la o sumã ce variazã între 5.228.112 lei ºi 7.175.840 de lei, pentru un numãr cuprins între 51.000 ºi 70.000 de elevi pe zi.

“Cel mai probabil, licitaþia de acum va însemna un contract care se va pune în aplicare din septembrie, din anul ºcolar viitor, pentru cã din acest an ºcolar au mai rãmas doar câteva luni. Probabil cã s-a considerat cã aceste licitaþii pentru distribuþia de mere nu sunt la fel de interesante ca licitaþiile de la drumuri, de la asfaltãri, pe principiul cã din distribuþia de fructe nu picã mare lucru”, spune consilierul judeþean PDL Tiberiu Lelescu.

Un istoric pãgubos Timiºul are un istoric nefericit legat de implementarea programului, încã din anul ºcolar 2009 - 2010, când o

bunã parte din suma repartizatã a rãmas necheltuitã, pentru cã proiectul de ordonanþã de urgenþã care trebuia realizat de cãtre Ministerul Agriculturii pentru reglementarea acestui program a întârziat nepermis de mult. În lipsa cadrului legal, Primãriile (care se ocupau pe atunci, direct, de acest program) ºi Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã, instituþie responsabilã de administrarea proiectului, nu au putut trece la derularea sa. Abia la sfârºitul lunii martie a anului 2010 au fost adoptate normele de aplicare legate de derularea acestui program ºi, pânã au fost fãcute ºi achiziþiile publice, unele Primãrii au constatat cã mai aveau doar douã – trei sãptãmâni în care puteau distribui mere elevilor, pentru cã venea vacanþa.

Din acest punct de vedere, se poate constata cã, în loc sã se eficientizeze, lucrurile au mers din ce în ce mai prost cu implementarea acestui program. Dupã ce, ani în ºir, programul a fost implementat doar prin APIA, s-a considerat cã este nevoie de eficientizarea acestui program, cu o implementare foarte slabã, prin trecerea acestuia în coordonarea directã a CJ Timiº.

Astfel, s-a venit cu iniþiativa ca solicitãrile sã fie centralizate la administraþia judeþeanã, sperându-se cã se va reuºi o mai bunã mobilizare a instituþiilor ºcolare ºi, în speþã, a Primãriilor, care ar fi trebuit sã se implice ºi ele în derularea acestui program. Lucru care nu s-a întâmplat.

Aºa se face cã, în ultimii ani, nu au existat, conform informaþiilor de la APIA, nicio ºcoalã din Timiº are sã mai deruleze acest program. Spre deosebi-

re de programul „Cornul cu lapte”, implementat în 536 de ºcoli, la fructe nu au existat cereri de finanþare depuse.

Surse din CJ Timiº spun cã au fost organizate mai multe licitaþii pentru distribuþie, licitaþii la care nu s-a prezentat niciun producãtor ori la care au fost prezentate doar oferte de neacceptat. Lucru de naturã sã ridice semne de întrebare, ºtiindu-se cã Timiºul este o zonã în care sectorul de distribuþie ºi comercializare de fructe este foarte bine reprezentat. De altfel, o mostrã de organizare a acestui program s-a vãzut ºi acum doi ani, când se

publica în portalul de achiziþii electronice publice SEAP anunþul pentru atribuirea “Contractului care are ca scop furnizarea ºi distribuþia fructelor proaspete (mere) pentru elevii din învãþãmântul primar ºi gimnazial de stat ºi privat autorizat din judeþul Timiº, pentru anul ºcolar 2012 - 2013”.

Acest anunþ era publicat în data de…

19 martie 2013. Or, se ºtie cã este nevoie de timp pentru strângerea ofertelor ºi derularea licitaþiei. În plus, mai puteau apãrea ºi contestaþii ºi, în aceste condiþii, pânã se termina atribuirea contractului, se termina ºi ºcoala.

Soluþii de 12 milioane de lei pentru vestigiile arheologice din centrul Timiºoarei

Se cautã o firmã de specialitate cu idei bune Pentru a nu mai prelungi pe termen nedefinit lucrãrile din zona centralã, istoricã a Timiºoarei, Primãria a fãcut public zilele trecute un anunþ legat de contractarea de lucrãri de specialitate pentru punerea în valoare a vestigiilor arheologice descoperite în perioada implementãrii proiectului „Reabilitarea spaþiilor publice din centrul istoric al municipiului Timiºoara”.

Valoarea totalã estimatã pentru achiziþionarea contractului de lucrãri, proiectare ºi asistenþã tehnicã este de 11,3 milioane de lei fãrã TVA, din care, defalcat, aproape 300.000 de li se esti-

meazã cã vor costa documentaþiile tehnico-economice, inclusiv verificarea proiectului de cãtre specialiºti atestaþi, 90.000 de lei se prognozeazã cã vor fi serviciile de asistenþã tehnicã, iar aproape zece milioane de lei reprezintã contravaloarea lucrãrilor de punere în valoare a vestigiilor arheologice, lucrãri de construcþii ºi instalaþii pentru restaurarea, consolidarea, protejarea ºi conservarea in situ a monumentelor istorice, precum ºi obligaþia efectuãrii tuturor studiilor, cercetãrilor, expertizelor ºi analizelor de laborator prevãzute în acest sens.

Ca ºi la alte lucrãri ale Primãriei, nu este uitatã cota pentru cheltuieli diverse ºi neprevãzute, însumând 10% din valoarea lucrãrilor, respectiv 975.000 de lei. Însã, spre deosebire de alte lucrãri pe spaþii verzi sau infrastructurã rutierã, la acest contract chiar se justificã însã alocarea acestei cote pentru cheltuieli neprevãzute.

Totul e ca, având în vedere impactul acestei lucrãri pentru felul în care va arãta centrul istoric, soluþia propusã ºi adoptatã sã fie una pe placul timiºorenilor, ºi sã nu se uite de organizarea unor dezbateri publice în acest sens, cu specialiºti din domeniu. „Din punct de vedere arheologic, este esenþial sã se protejeze descoperirile arheologice fãcute în zona centra-

de 24 de ani un reper al cetãþii

Foto TIMPOLIS

Una dintre marile probleme legate de finalizarea reabilitãrii centrului istoric al Timiºoarei este legatã de gãsirea unei soluþii potrivite ºi finale pentru punerea în valoare a descoperirilor arheologice fãcute cu ocazia sãpãturilor. Primãria pare depãºitã de problemã ºi vrea sã achiziþioneze servicii de specialitate, pentru care a avansat un preþ de pornire de aproape 12 milioane de lei.

lã, iar faptul cã se cautã soluþii în acet sens este lãudabil. Dacã se va opta pentru soluþia unei platforme de sticlã care sã acopere vestigiile din zonã, atunci un model de punere în valoare interesant este cel de la Alba Iulia, cu o structurã foarte interesantã, din sticlã ºi oþel”, spune arheologul Florin Draºovean, de la Muzeul Banatului.

Descoperiri ce au reconfigurat proiectul Reprezentanþii Primãriei anunþau anul trecut cã se lucreazã la revizuirea proiectului de reabilitare, pentru cã nu

s-a putut respecta proiectul iniþial din cauza descoperirilor arheologice, iar anumite faze din proiect nu pot continua. Era nevoie, evident, ºi de fonduri suplimentare pentru punerea în valoare a descoperirilor arheologice, iar proiectul modificat trebuia aprobat din nou la ADR Vest.

Pânã la un punct, era de aºteptat ca proiectul de reabilitare a centrului istoric a Timiºoarei sã genereze elemente neprevãzute care sã lungeascã termenul iniþial de execuþie ºi sã creascã bugetul estimat iniþial. Chiar ºi aºa, însã, sunt destule voci care susþin cã existã o variaþie prea mare faþã de ce se prognoza ºi cã proiectarea ar fi

nu tocmai inspiratã, din acest punct de vedere.

Cert este cã anul trecut, în septembrie, Primãria Timiºoara a anunþat atribuirea contractului pentru lucrãri suplimentare, aferente proiectului de reabilitare a spaþiilor publice din centrul istoric al municipiului. Valoarea cu care au fost atribuite aceste lucrãri suplimentare este de 3,8 milioane de lei, adicã peste 800.000 de euro. Iar lucrãrile enumerate de Primãrie în documentaþia de atribuire a acestui contract de prestare de servicii duc la o concluzie deloc mãgulitoare pentru proiectant: “lucrãri suplimentare apãrute ca urmare a descoperirilor de situri arheologice, apariþiei de neomogenitãþi a straturilor terestre pe porþiuni limitate ºi lucrãri suplimentare ca urmare a apariþiei unor lucrãri ascunse”.

Conform unor arhitecþi timiºoreni, proiectul trebuia sã se deruleze etapizat ºi sã þinã cont de un lucru evident de la început; faptul cã în zonã se vor face descoperiri arheologice importante. Astfel, deºi proiectul legat de reabilitarea centrului istoric trebuia realizat, din el trebuia exclusã Piaþa Sfântul Gheorghe, unde se ºtia de la început cã vor fi descoperiri arheologice majore, care vor întârzia cu mult investiþia propriu-zisã, iar aceastã zonã putea face obiectul unui proiect separat. (B.P.)

eveniment

26 februarie - 1 martie 2015

3

Cluj contra Timiºoara, în disputa legatã de spitalul regional l Acuzaþii în Parlament cu privire la o investiþie prezumtivã ªi în acest an continuã polemicile generate de posibila construcþie a unor spitale regionale la nivelul þãrii. Dupã ce la sfârºitul anului trecut Timiºul dispãruse de pe lista posibilelor investiþii de acest gen, a reapãrut la început de an, cel puþin la nivel de promisiuni ministeriale. Însã în ultimele zile au apãrut mai multe reacþii pe aceastã temã în Parlament, existând acuzaþii conform cãrora locaþia de la Timiºoara a fost stabilitã de Ministerul Sãnãtãþii în detrimentul cele promise de la Cluj Napoca.

vinþa noului Spital Regional. În principiu, s-a mers de la început pe ideea cã se vor face în marile centre universitare. Sunt opt centre universitare mari, deci ar trebui sã avem opt spitale regionale, unul, evident, ºi la Timiºoara”, declarã dr. Horia Vermeºan, directorul Direcþiei de Sãnãtate Publicã Timiº.

Teren revendicat de Consiliul Judeþean

Clujul, „sacrificat” în beneficiul Timiºoarei Conform unor declaraþii fãcute în plenul Parlamentului în ultimele zile, reapariþia pe lista posibilelor investiþii ale Ministerului Sãnãtãþii a Spitalului Regional Timiºoara s-ar fi fãcut în detrimentul investiþiei similare promise la Cluj Napoca. „Am luat act, alãturi de opinia publicã clujeanã ºi transilvãneanã, de contradictorii, grave ºi inacceptabile declaraþii ºi anunþuri publice, fãcute de prim ministrul Victor Ponta ºi ministrul sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu, referitoare la edificarea spitalului de urgenþã din Cluj, poziþii care au culminat cu iresponsabilul anunþ al domnului ministru al sãnãtãþii, fãcut în 5 ianuarie acest

Foto Eyeinthesky

bogdan.piticariu@timpolis.ro

O construcþie, la ieºirea din Timiºoara, despre care, de ani de zile, se vorbeºte ca despre “viitorul spital”... an, prin care a prezentat noua listã a spitalelor de urgenþã ce urmeazã a fi fãcute în acest an, listã din care Clujul a fost eliminat ºi în locul sãu inserat spitalul din Timiºoara”, spune deputatul de Cluj Elena-Ramona Uioreanu. În acest context, Guvernului i se aduce aminte de angajamentul anterior, conform cãruia trei spitale regionale fuseserã propuse ca proiecte prioritare, Spitalul Regional Cluj, Spitalul Regional Iaºi ºi Spitalul Regional Craiova, menþionându-se cã existã disponibili banii ºi se pornesc procedurile de licitaþie ºi apoi de execuþie.

Discuþiile pe aceastã temã au apãrut dupã ce Ministerul Sãnãtãþii ºi-a stabilit obiectivele prioritare pentru 2015, an pentru care fusese preconizatã începerea construirii a trei spitale regionale, la Iaºi, Timiþoara ºi Craiova, primele de acest gen de dupã 1989.

Nu trebuie uitat însã în acest context cã Timiºoara dispãruse de pe lista de prioritãþi pentru construcþia de spitale în vara anului trecut, deºi existã, teoretic, premise de iniþiere a unui asemenea proiect în condiþii mult mai uºoare decât în alte pãrþi, þinând cont de “scheletul” a ceea ce se dorea a fi noul

Spital Municipal, pe Calea Torontalului, ºi de faptul cã existã terenul disponibil pentru o asemenea investiþie în aceeaºi zonã, favorizatã ºi de apropierea de Aeroportul Aviaþiei Utilitare Cioca, de unde pot decola ºi unde pot ateriza elicopterele SMURD. Þinând cont de desele rãzgândiri ministeriale pe aceastã temã, nu este exclus ca lista prioritãþilor cu privire la construcþia de noi spitale regionale sã se schimbe din nou în perioada urmãtoare. „Deocamdatã nu s-a luat nicio decizie fermã în acest sens, doar Ministerul Sãnãtãþii ºtie ºi poate decide în pri-

Anul trecut, în septembrie, Consiliul Judeþean Timiº venise deja cu iniþiativa restituirii terenului pe care îl atribuise Direcþiei de Sãnãtate Publicã Timiº pentru construcþia spitalului regionale. În acest sens, a fost înaintatã în plen privind propunerea de retragere a folosinþei gratuite de la DSP Timiº a terenului în suprafaþã de 4.234 metri pãtraþi, proprietate publicã a CJ Timiº. Acest teren (care avea iniþial 100.000 de metri pãtraþi), aflat pânã la un moment dat în folosinþa Societãþii Aviaþia Utilitarã SA, fusese transmis în 2007 în folosinþã gratuitã DSP Timiº, pentru o perioadã de 49 de ani, în vederea construirii Spitalului Regional de Urgenþã Timiºoara. „Proiectul privind construirea Spitalului Regional de Urgenþã Timiºoara nu s-a pus în practicã, DSP Timiº nu a obþinut finanþare pentru realizarea acestuia”, îºi justifica CJ Timiº revendicarea acestui teren, uitând prea uºor cã realizarea Spitalului Regional Timiºoara s-a numãrat printre obiectivele de campanie ale USL la alegerile locale.

Timiºul, campion la sport pe bani publici l Fonduri împãrþite fãrã sã cearã performanþã

Vicecampioni naþionali Recent, analizându-se alocãrile bugetare pentru sport, s-a ajuns la concluzia cã, prin banii publici daþi unor structuri sportive, Timiºul se încadreazã în „top 3” al celor mai generoase alocãri, alãturi de Cluj ºi Bucureºti. Anul trecut, Primãria Capitalei a alocat 35.500.000 de lei pentru sport, Consiliul Local Timiºoara ºi Consiliul Judeþean Timiº au contribuit cu aproximativ 22.000.000 de lei, în timp ce autoritãþile din Cluj au prevãzut în buget 18.400.000 de lei, pentru diverse activitãþi sportive.

Dacã e ca aceºti indicatori sã fie puºi în balanþã cu starea infrastructurii

din judeþ ºi din municipiu, precum ºi cu alocãrile tot mai mici de fonduri de la buget, este discutabilã oportunitatea acestor investiþii masive în sportul timiºean. Mai ales cã, din pãcate, o bunã parte din aceste finanþãri mult prea generoase nu se regãsesc în performanþe pe mãsurã. E un subiect discutat intens la ultimele ºedinþe ale CJ Timiº, odatã cu noile propuneri legate de alocãri de fonduri în acest an. „În Comisia Economicã am discutat cã nu înþelegem de ce nu se acordã mai multã atenþie atunci când alocãm bani structurilor sportive, în sensul cã sã dãm acolo unde existã performanþã ºi sã luãm de acolo de unde nu existã performanþã. Existã o clauzã prin care dãm doar în cazul în care dispunem de acei bani. Chiar dispunem de atâþi de mulþi bani încât sã nu ne mai intereseze performanþa acestor structuri sportive? Nu cred cã suntem în situaþia de a atribui bani celor care sunt deja pe ultimul loc în clasament, celor a cãror performanþã lasã de dorit ºi sunt doar ca numãr pentru a obþine niºte bani”, spune consilierul judeþean PPDD Petru Juravle.

Discuþiile pe aceastã temã, începute la ºedinþa din ianuarie, au continuat ºi la ºedinþa de plen de miercuri, fãrã sã se ajungã la o decizie clarã legatã de criteriile de performanþã care li se vor cere structurilor sportive pentru a în-

casa bani din bugetele publice locale.

Astfel, s-a propus sã se realizeze un masterplan judeþean ºi pentru sport , dupã modelul celor din domeniul sãnãtãþii sau infrastructurii rutiere, mai mulþi consilieri susþinând cã „trebuie sã decidem ce vrem sã facem în acest judeþ din punct de vedere al sportului, pentru cã suntem judeþul care cheltuim cei mai mulþi bani pe sport. Argumentul cã Poli e pe primul loc în divizia B nu prea se susþine. Atunci haideþi sã dãm bani ºi la Becicherec cã sunt pe primul loc în Divizia C. Trebuie sã ne gândim ce ne dorim de fapt, ce sporturi considerãm cã trebuie susþinute, care sunt cele pe care le subvenþionãm pentru existenþã ºi care sunt cele care primesc pentru performanþã”. În acest sens, conducerea CJ Timiº a fost atenþionat cã dacã ajung ºi alte echipe faþã de cele subvenþionate în prezent în primele ligi, se vor solicita bani pentru performanþã ºi o se va ajunge ca un sfert din buget sã fie cheltuit pe acest tip de activitate.

„Sunt probleme cu finanþãrile vechi” Problema lipsei unei strategii, dar ºi a condiþionãrii finanþãrii de performanþã s-a remarcat de ani bun pe plan local, odatã cu finanþãrile foarte mari acordate fostei echipe de fotbal Poli,

Foto TIMPOLIS

Problema alocãrii de bani din fonduri publice pentru sportul timiºean revine în actualitate la Consiliul Judeþean Timiº, unde consilierii nu mai vor sã se împartã finanþãri fãrã sã fie condiþionate de performanþã.

Discuþiile pe aceastã temã au reînceput dupã ce s-a fãcut public faptul cã, alãturi de Bucureºti, Timiºul a fost un campion naþional al alocãrilor de bani publici pentru sport. Asta, deºi nu a fost nici pe departe un favorizat al alocãrilor de fonduri din buget.

patronatã de omul de afaceri Marian Iancu. „Din câte ºtiu eu, sunt probleme tot mai mari legate de aceste finanþãri pentru echipe Poli ºi îngrijorãri tot mai mari din partea celor vizaþi în legãturã cu anchetele iniþiate”, susþine consilierul judeþean PNL (fost PDL) Tiberiu Lelescu. În acest context, încã din anul 2012 Curtea de Conturi menþiona întrun raport de control pe aceastã temã cã la CJ Timiº sumele achitate în contul Politehnica Timiºoara SA au determinat o pagubã adusã bugetului judeþean de zece milioane de lei, “având în vedere cã aceastã finanþare a

fost efectuatã cu încãlcarea legislaþiei în vigoare, menite sã reglementeze operaþiunile de angajare, lichidare, ordonanþare ºi platã a sumelor destinate susþinerii performanþelor sportive”.

Auditorii au solicitat stabilirea întinderii prejudiciului (care include atât paguba, cât ºi beneficiile nerealizate pânã la data recuperãrii integrale a prejudiciului) ºi luarea mãsurilor legale pentru recuperarea acestuia, având în vedere valoarea estimatã de auditorii publici externi la nivelul sumei de peste 11.4 milioane de lei, reprezentând sume alocate de CJ Timiº cãtre fosta echipã de fotbal Politehnica Timiºoara. (B.P.)

de 24 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

26 februarie - 1 martie 2015

Cumpãrarea terenului vilei lui Ceauºescu, investiþie strategicã la CJ Timiº Portofoliu de afaceri al CJ Timiº a rãmas intact

Foto TIMPOLIS

Fosta vilã a lui Ceauºescu, din Timiºoara, de pe bulevardul C.D. Loga Deºi susþinea încã de acum trei ani cã vrea sã lichideze portofoliul de acþionariate în firme de la care nu are profit, Consiliul Judeþean Timiº pare mai degrabã interesat sã mãreascã participaþia la aceste societãþi. Acesta doreºte achiziþionarea terenului din faþa fostei vile a lui Ceauºescu, din Timiºoara, de pe bulevardul Loga, printr-un parteneriat cu firma Intercenter, la care administraþia judeþeanã este acþionar minoritar.

Consiliul Judeþean habar nu are câþi bani ar putea da pe respectivul teren, ºi nu s-a lãmurit prea bine nici utilitatea unei astfel de investiþii. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Negocieri externe pentru un teren cu utilitate necunoscutã

de 24 de ani un reper al cetãþii

tualã clarificare a situaþie patrimoniului CJ Timiº”, mai spuneTitu Bojin.

Planuri mari rãmase în expectativã Decizia acestei achiziþii este surprinzãtoare în condiþiile în care, deºi a anunþat încã de acum doi ani cã va renunþa treptat la toate parteneriatele public-privat cu acþionariate minoritare, CJ Timiº prelungeºte menþinerea acestor parteneriate, cu toate cã s-a înfiinþat ºi o Comisiei specialã care avea rolul teoretic cel puþin, de a lichida afacerile public-privat în care Consiliul Judeþean este implicat ca ºi acþionar minoritar.

Printre aceste firme se numãrã ºi Intercenter la care CJ Timiº deþine în prezent 45,62% din capitalul social. Acest parteneriat a fost reactivat de un proiect menit sã transforme fosta vilã de protocol a lui Nicolae Ceauºescu, actualulã Vilã Internaþional, de pe bulevardul CD Loga, într-un hotel de 5 stele, imobilul urmând a fi extins cu un corp P+6, modernizat ºi inclus în noul ansamblu arhitectural, care sã facã parte din lanþul hotelier Hilton.

Se estima, la momentul prezentãrii acestui proiect, cã în acest fel Hilton ar fi primul operator hotelier care va deschide în Timiºoara un hotel de cinci stele, cu peste 160 de camere. Investiþia se dorea a fi terminatã pânã în 2013, iar managementul urma sã fie asigurat de Hilton. Astfel, deºi ar fi trebuit sã participe din plin la investiþie, CJ Timiº nu putea, din postura sa de acþionar mino-

ritar, sã controleze afacerea.

Informaþiile detaliate referitoare la acest proiect nu au fost accesibile tuturor contribuabililor. În anexa proiectului de hotãrâre, legat de aprobarea realizãrii lucrãrilor de modernizare ºi dezvoltare la Hotel Internaþional, se specifica faptul cã “documentaþia (flux de numerar ºi buget previzionat, program de lucrãri, analiza pieþei º.a.) au caracter strict confidenþial, aºa cum menþioneazã societatea, ºi va fi pusã la dispoziþia comisiei speciale constituite prin hotãrâre a Consiliului Judeþean ºi, totodatã, poate fi consultatã de toþi consilierii judeþeni la Serviciul Administrarea Patrimoniului” . Practic, prin acest demers, informaþiile detaliate referitoare la acest proiect nu au fost accesibile publicului, fãrã mãcar sã se precizeze motivaþia acestei decizii. Iar în respectiva documentaþie erau urmãrite chestiuni interesante, cum ar fi de pildã transpunerea scripticã a unor principii enunþate în mare în proiectul de hotãrâre de CJ Timiº, cum ar fi cel legat de faptul cã “investiþia (creditul bancar ºi aportul societãþii) urmau fi recuperate în zece ani de la deschidere, iar profitul realizat urma sã revinã acþionariatului începând cu anul 11”.

O altã chestiune interesantã legatã de Intercenter este cã ea se numãrã printre cele faþã de care a rãmas dator fostul club de fotbal Politehnica Timiºoara. La ultima trecere în revistã a datoriilor clubului, fostul finanþator, omul de afaceri Marian Iancu, menþiona o datorie care se va capitaliza conform contractelor, de 1,1 milioane de euro cãtre Intercenter.

aceste parteneriate vechi, unele realizate prin 2000 sau 2001, dupã primul an în care a constatat cã nu reuºeºte sã obþinã profitul scontat, administraþia judeþeanã a concluzionat abia în 2010 cã se impun mãsuri pentru stoparea acestor participãri în diverse societãþi, sub formã de acþionar. Mai departe însã, mãsurile concrete au întârziat sã aparã.

Probabil ca sã nu se spunã cã, în pofida declaraþiilor nu sa fãcut nimic pentru clarificarea parteneriatelor neprofitabile ale Consiliului Judeþean Timiº, anul trecut, în varã, s-a perfectat o singurã tranzacþie de acest gen, în sensul cã s-a aprobat vânzarea cotei de 0,6966% din capitalul social deþinut la Societatea Timgaz SA Buziaº. În raportul proiectului se menþiona cã judeþul Timiº, prin CJ Timiº, în conformitate cu Situaþia inventarierii acþiunilor ºi pãrþilor sociale deþinute la societãþile comerciale, deþine acþiuni la o serie de societãþi comerciale printre care ºi la societatea Timgaz SA Buziaº, unde are o cotã de 0,6966% participaþie.

CJ Timiº a intenþionat sã vândã acþiunile deþinute cãtre societatea care are pachetul majoritar, dar aceasta i-a comunicat administraþiei judeþene cã nu este interesatã de achiziþionarea lor. Ca atare, s-a gãsit o altã soluþie, în sensul cã i s-a trimis Primãriei Buziaº propunerea de achiziþionare, propunere aprobatã prompt prin hotãrâre de consiliu local. Ca atare, s-a propus vânzarea, CJ Timiº alegându-se din aceastã tranzacþie cu suma de 33.000 de de lei, care a plecat dintr-un buget local – cel al Primãriei Buziaº, cãtre alt buget local – cel al administraþiei judeþene.

Foto TIMPOLIS

Deºi raportat la starea infrastructurii rutiere judeþene ºi la reþelele de canal-apã din Timiº, cu totul altele ar trebui sã fie prioritãþile de investiþii ale Consiliului Judeþean, conducerea acestei instituþii pare decisã sã aloce din bugetul pe acest an sume deocamdatã necunoscute pentru achiziþionarea terenului din faþa Vilei Internaþional de pe bulevardul Loga. Aceasta este cunoscutã ca “vila lui Ceauºescu”, pentru cã aici stãtea fostul preºedinte al atunci când venea la Timiºoara.

Investiþia este legatã, pro-

babil, de parteneriatul cu firma Intercenter, la care CJ Timiº este acþionar majoritar, parteneriat legat de prezumtiva reabilitare a Vilei Internaþional ºi transformarea ei în hotel de 5 stele.

Decizia este, însã, bizarã, în condiþiile în care CJ Timiº a promis încã de la preluarea mandatului actualei condiþii cã va lichida acþionariatele la firmele la care este acþionar minoritar ºi, ca atare, nu are putere de control ºi decizie, una dintre acestea fiind ºi Intercenter.

Mai mulþi consilieri judeþeni au cerut lãmuriri în legãturã cu proiectele de achiziþii care apar în acest sens pe bugetul pe anul acesta, fiind solicitate în special explicaþii legate de oportunitatea ºi scopul achiziþiei terenului din faþa Vilei Internaþional. Precizãrile conducerii CJ Timiº mai degrabã au încurcat lucrurile. “ Pentru a putea clarifica situaþia, trebuie sã clarifice situaþia cu terenul din faþa fostului hotel al partidului. L-am trecut pe tabelul de investiþii, urmeazã sã se facã studii, analize pentru a vedea dacã îl putem cumpãra sau nu, în urma unor discuþii pe care ar trebui sã le purtãm în Franþa. Probabil cã doi reprezentanþi ai CJ Timiº vor fi desemnaþi sã meargã în Franþa sã discute cu proprietara pentru a putea prelua terenul din faþã”, spune preºedintele CJ Timiº, Titu Bojin.

Ca atare, administraþia judeþeanã este dispusã sã cumpere acest teren, deºi e greu de spus care e utilitatea acestei investiþii ºi la cât se va ridica valoarea acestui teren, despre care CJ Timiº nu are idee. “Din acest motiv am decis sã îl trecem doar cu titulaturã ºi nu cu sumã distinctã, þinând cont de o even-

De aproximativ cinci ani, CJ Timiº tot anunþã cã va renunþa la participarea ca acþionar în diverse societãþi comerciale de la care nu obþine profit. Concret, însã, nu s-a realizat mai nimic. Nici acum conducerea administraþiei judeþene nu dã semne cã intenþioneazã sã-ºi lichideze portofoliul de acþionariate inutile.

CJ Timiº a înfiinþat în 2013 Comisia specialã pentru analizarea situaþiei economico-financiare a societãþilor la care judeþul Timiº este acþionar sau asociat . “Comisia astfel constituitã a fost împuternicitã sã demareze negocierile pentru achiziþionarea de acþiuni ºi pãrþi sociale astfel încât judeþul Timiº sã deþinã pachetul majoritar de acþiuni sau pãrþi sociale în aceste societãþi sau cesionarea acþiunilor ºi pãrþilor sociale în vederea ieºirii judeþului Timiº din aceste societãþi”, se menþiona în hotãrârea care înfiinþa respective comisie.

Deocamdatã, însã, rezultatele lipsesc. “Nu s-a mai stabilit nimic nou, ºi nici acea Comisiei nu s-a mai întrunit de mult timp”, confirmã Gheorghe Bologa, preºedintele Comisiei Economice a CJ Timiº.

“Nici mãcar nu s-a prezentat un raportat prin care sã ni se spunã ce activitate au avut aceste societãþi anul trecut.În plen nu s-a mai discutat nimic concret legat de ele”, spune ºi consilierul judeþean PDL Marius Martinescu. Oficial, trebuie sã se realizeze evaluãri ale acestor pachete de acþiuni de cãtre experþi externi, care stabilesc valoarea lor în conformitate cu patrimoniul societãþii, pentru ca preþul sã fie unul corect.

Deºi ar fi putut sã iasã din

anchetã

26 februarie - 1 martie 2015

5

Timiºul a primit 2,5 milioane de lei, Teleormanul, 111 milioane de lei l Subfinanþarea Timiºului de cãtre Guvern duce la proteste în administraþie

Economist Nicolae Bobiþan: “Nu se împart bani pe criteriul solidaritãþii, ci al culorii politice”

Alocãrile bugetare ce par sã scadã de la an la în Timiº nu au rãmas fãrã ecouri la nivel de administraþie, mai ales cã se vorbea încã de acum doi ani de comune care nu se vor mai putea susþine cu actualele fonduri primite de la Guvern. Astfel, s-a realizat un protestatenþionare de cãtre o serie de consilieri judeþeni ºi primari, care a fost înaintat Guvernului.

Rãmâne de vãzut care vor fi reacþiile, dacã vor fi. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Subfinanþarea acutã remarcatã odatã cu primele tranºe de bani repartizaþi la început de an în teritoriu de la bugetul de stat a început sã genereze reacþii comune la nivel local. În prima fazã, la Consiliul Judeþean Timiº, unde mai mulþi consilieri din Opoziþie au remarcat cã Legea bugetului pe 2015 anuleazã pentru prima datã prevederile din Legea finanþelor publice locale care asigurau autonomia fiscalã a primãriilor, dar mai ales a Consiliului Judeþean, care avea un procent de 20% pe care îl putea repartiza la propunerea tuturor serviciilor de specialitate.

Conform aleºilor judeþeni, dupã mai multe discuþii cu primarii s-a ajuns la concluzia cã mai mult de jumãtate din Primãriile din Timiº vor avea sume mult mai mici decât cele din 2014 ºi cã inclusiv CJ Timiº are diminuatã suma pentru drumuri judeþene pusã la dispoziþie cu aproximativ 18 milioane de lei. Aceasta, dupã ce Guvernul a decis ca oraºele ºi comunele care produc mai mult sã nu mai primeascã bani de la bugetul central. ªi, în acest sens, a adoptat HG14/2015, privind repartizarea pe unitãþi administrativ-teritoriale din cota de 18,5 % din impozitul pe venit ºi a sumelor defalcate pe valoarea adãugatã. Astfel, peste o treime din comunele din Timiº nu au primit niciun leu de la Bugetul naþional, dupã ce Guvernul a schimbat modalitatea de distribuire a sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale.

31 de comune ºi trei oraºe nu au primit alocãri pentru asigurarea limitei de venituri S-a decis înaintarea cãtre Guvern a unui protest comun semnat de primari ºi consilieri judeþeni, în care se precizeazã cã prin Legea bugetului de stat

Foto TIMPOLIS

Atenþionare comunã

pe anul 2015 ºi a actelor normative ulterioare 31 de comune ºi trei oraºe nu au primit alocãri pentru asigurarea limitei de venituri nici din cota de 18,5 % din impozitul pe venit ºi nici din sume din TVA. „Aceastã realitate înseamnã pentru aceste localitãþi ale judeþului Timiº o subfinanþare extrem de gravã ºi este de fapt o încãlcare a autonomiei financiare locale. Acum, în aceste localitãþi nu vor putea fi asigurate corespunzãtor serviciile de bazã pentru populaþie”, se mai aratã în protest.

Prin aceeaºi atenþionare Guvernului i se cere sã dispunã în regim de urgenþã Ministerului de Finanþe sã promoveze un act normativ pe care Guvernul României sã-l aprobe ºi care sã corecteze anomaliile care duc la subfinanþare acutã în Timiº.

Protestul este fãcut ºi în numele cetãþenilor din localitãþile defavorizate la împãrþirea fondurilor, despte care se menþioneazã în atenþionarea trimisã Executivului cã au dreptul la o viaþã decentã. Este vorba despre comunele Becicherecul Mic, Belinþ, Biled, Boldur, Comloºu Mare, Dudeºtii Noi, Dudeºtii Vechi, Dumbrãviþa, Ghiroda, Giarmata, Giroc, Jebel, Lenauheim, Lovrin, Moraviþa, Moºniþa Nouã, Nãdrag, Orþiºoara, Parþa, Peciul Nou, Periam, Remetea Mare, Sat Chinez, Sãcãlaz, Sânandrei, Sânmihaiul Român, ªag, ªandra, Teremia Mare, Variaº ºi oraºele Sânnicolau Mare, Deta ºi Jimbolia.

Consilierii judeþeni semnatari au solicitat ºi conducerii CJ Timiº sã semneze petiþia, menþionând cã reprezentanþii executivului acestei instituþii ºi-au declarat voinþa de a susþine Timiºul, în nenumãratele deplasãri la Bucureºti.

Deocamdatã reprezentanþii conducerii CJ Timiº au avut doleanþa ca în protest sã se scrie cã e semnat “de un grup

de consilieri, indiferent care este numãrul acestuia, ºi nu din partea tuturor consilierilor judeþeni. Cine semneazã trebuie sã-ºi asume responsabilitatea”.

Iar pentru situaþia care a dus la o împãrþire discreþionarã a fondurilor s-a menþionat din partea conducerii administraþiei judeþene doar cã “nu ºtim dacã e bine sã nu mai avem aceastã împãrþire care ne fãcea pe noi sã ne certãm unii cu alþii. Împãrþirea s-a fãcut, de aceastã datã, pe baza unei formule de calcul ºi nu ºtiu dacã e bine sã spunem acum cã e greºitã. Da, sunt 33 de localitãþi din judeþul Timiº care nu au primit bani”.

Un an cu multe nebuloase bugetare Consilierul judeþean PNL Marian Vasile, reîntors, prin sentinþã judecãtoreascã, în funcþia de vicepreºedinte al CJ Timiº, a declarat cã noua formulã de calcul pentru distribuþia bugetarã a fost anunþatã cu surle ºi trâmbiþe de cãtre Guvern ca fiind un mare demers de descentralizare. “Având în vedere cã Bucureºtiul distribuie bani direct, fãrã sã cunoascã realitãþile din teren, reprezintã o clarã centralizare. Judeþul Timiº este printre puþinele judeþe din þarã care îºi realizeazã þinta de colectare. În plus, are venituri foarte mari. Dar Guvernul a considerat cã trebuie sã fie sancþionat pentru performanþã. Cred cã cetãþenii judeþului nostru trebuie sã se gândeascã la acest lucru, respectiv la faptul cã suntem sancþionaþi pentru performanþã. Un caz concret este faptul cã la o cotã am luat zero, iar la cealaltã cotã am luat de trei ori mai puþin decât judeþul Teleorman. Acest lucru cred cã trebuie sã producã o nemulþumire în rândul nostru pentru cã noi,

“Judeþul Timiº este printre puþinele judeþe din þarã care îºi realizeazã þinta de colectare. În plus, are venituri foarte mari.

Dar Guvernul a considerat cã trebuie sã fie sancþionat pentru performanþã.”

Marian Vasile, vicepreºedinte CJ Timiº bãnãþenii, ºtim cã muncim sã avem”, afirmã Marian Vasile.

Dupã noul algoritm de repartizare a banilor de la buget, mai multe comune nu pot sã-ºi întocmeascã bugetul pe anul în curs, din cauzã cã nu le-a fost alocat nici un leu sau sumele primite sunt derizorii. Este ºi cazul Gãvojdiei, o comunã cu 3.000 de locuitori, cãreia Guvernul i-a repartizat doar 146.000 lei, în condiþiile în care Primãriile cu nici 300 de oameni au primit de zece ori mai mult. Cei mai mulþi bani, repartizaþi de guvernanþi în baza hotãrârii nr.

14/2015, au ajuns la comunele care au venituri locale mici. Astfel, comune cu încasãri mari, precum Nãdrag, Boldur sau Belinþ nu au primit mai nimic.

Pe de altã parte, Bara ºi Secaº, comune mici cu o populaþie de aproximativ 300 de locuitori, au primit 1.261.000 de lei, respectiv 1.272.000 de lei.

Reprezentanþii fostului PDL Timiº au remarcat ºi ei cã primele alocãri aferente sumelor provenite din impozitul pe venit lasã pe din afarã zeci de localitãþi din Timiº, care nu figureazã deloc pe lista întocmitã de reprezentanþii Guvernului, chiar dacã printre acestea sunt ºi 20 de localitãþi cu primari PSD. În ceea ce priveºte alocarea de sume defalcate din TVA, niciuneia dintre cele 63 de localitãþi din Timiº, prezente pe listã, nu i-au fost alocate sume din TVA. ªi aceasta spre deosebire de alocãrile consistente oferite unor localitãþi din judeþele Alba, Teleorman ºi Tulcea.

Potrivit reprezentanþilor fostului PDL Timiº, hotãrârea de guvern vizând repartizarea pe Primãrii a sumelor din cota de 18,5% din impozitul pe venit ºi a sumelor defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale a fost emisã ºi publicatã în Monitorul Oficial în condiþiile în care actul normativ nu a fost supus unei dezbateri prealabile, iar reprezentanþii celor douã ministere semnatare ale hotãrârii de Guvern – cel al Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, Liviu Dragnea, ºi cel al Finanþelor Publice, Darius Vâlcov – nu au notificat în prealabil autoritãþile publice locale asupra conþinutului deciziilor

luate. „Este o problemã veche, din pãcate perpetuatã la nesfârºit. Nu se þine cont nici mãcar în limita decenþei de faptul cã Timiºul este unul dintre judeþele cu cele mai mari contribuþii la buget. Banii nu se împart pe criteriul solidaritãþii, ci al culorii politice.

Nu se mai pune problema cã se iau bani din zone dezvoltate ºi se dau cãtre zone sãrace. Se merge pe principiul cã oricum nu va exista nicio reacþie, Timiºul va rãmâne acelaºi bun contribuabil la buget, pentru cã aici existã activitate economicã, chiar dacã nu se mai întorc nici un sfert din banii alocaþi. Ar trebui sã se schimbe în mod fundamentale modul de distribuire al fondurilor de la buget ºi sã nu se mai þinã cont într-o asemenea proporþie de factorul politic”, crede economistul timiºorean Nicolae Bobiþan.

Liga Bãnãþeanã: “Sistemul centralist e administrat în stil mafiot din capitala þãrii” Cu privire la aceastã realitate, încetãþenitã de ani buni, asociaþia timiºoreanã Liga Bãnãþeanã a realizat ºi ea un protest public, precizând cã Guvernul României continuã batjocura la adresa Timiºului. Asta, în contextul în care, prin Hotãrârea de Guvern privind repartizarea pe unitãþi administrativ-teritoriale a sumelor de 18,5 % din impozitul pe venit ºi a sumelor defalcate din TVA, Timiºului i-a fost alocatã suma de 2,5 milioane lei. “Pentru cei care nu înþeleg de ce ne simþim din nou umiliþi de sistemul centralist, adminis-

trat în stil mafiot din capitala þãrii, precizãm cã, de exemplu, judeþul Teleorman a primit 111 milioane lei. Este suficientã o simplã consultare a statisticilor cu sumele colectate din cele douã judeþe la bugetul central pentru a realiza dimensiunile jafului la care suntem supuºi de zeci de ani, de cãtre absolut toate partidele politice care sau perindat la guvernare. La urmãtoarele alegeri gândiþi-vã bine înainte de a ºtampila angajaþi ai structurilor mafiote care au sediul central în Capitalã”, se mai aratã în protestul Ligii Bãnãþene.

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

dialog

26 februarie - 1 martie 2015

Iulian Fota: “Decizia de a renunþa ar fi încadratã în zona

melania.cincea@timpolis.ro

„Dl Hellvig pleacã în postura de viitor ºef al SRI cu douã obligaþii mari” Este, se pare, iminentã numirea d-lui Eduard Hellvig în funcþia de ºef al SRI, o instituþie-pilon în structura de securitate a statului, pentru a cãrei reformare au pledat constant, în ultimii ani, partenerii strategici ai României. Dl Hellvig declara recent cã „prioritatea fundamentalã a anului 2015 este ancorarea mai pronunþatã ºi mai activã a României în ecuaþia securitãþii euro-atlantice, pe axa Washington - Berlin Bucureºti”. Ce înseamnã, în viziunea dumneavoastrã, înlocuirea, în aceastã axã, a Londrei – care apãrea în axa pe care, în 2004, Traian Bãsescu aºeza România – cu Berlinul?

Sincer sã fiu, nu ºtiu exact ce vrea sã spunã dl Hellvig, cã nu a dat niciun fel de explicaþii suplimentare. Înþeleg importanþa ºi locul Washington-ului în aceastã ecuaþie. În ceea ce priveºte Berlinul, da, într-adevãr, trebuie sã vinã dl Hellvig sã spunã despre ce e vorba, la ce se referã. Despre vechea axã, Washington – Londra nu mai este nimic de adãugat, pentru cã toatã lumea ºtie relaþia strânsã ºi compatibilitatea între Londra ºi Washington în chestiuni de securitate. Pe de altã parte,

chiar dacã sunt aliaþi în NATO, Washington ºi Berlin vãd, uneori, lucrurile diferit. De exemplu, în privinþa Ucrainei, America e mai tranºantã faþã de Rusia, Germania având o poziþie mai flexibilã.

Pe de altã parte, mai e un aspect aici: cât timp eºti nu eºti într-o functie de conducere, poþi declara niºte lucruri ºi ai toatã libertatea sã o faci – iar dl Hellvig a fãcut acele declaraþii din postura de europarlamentar, dacã nu mã înºel –, dar din momentul în care eºti numit la conducerea unei instituþii, acolo preiei aquis-ul de relaþii ºi cooperare pe care îl are instituþia respectivã ºi, dintr-o datã, abordãrile devin un pic mai rigide. Poþi sã vii pe parcurs cu lucruri noi, asta e pânã la urmã prerogativa ºefului, dar cred cã acea declaraþie a fost doar din postura de actor politic important, dar nu încã, ºef al SRI. Sunt analiºti care, în contextul în care SUA s-au implicat în reformarea SRI, vãd numirea lui Eduard Hellvig în fruntea acestui serviciu ca „o replicã cel puþin lipsitã de eleganþã datã americanilor”. Subscrieþi ideii? În primul rând, nici dl Hellvig nu subscrie acestei idei pentru cã, în ecuaþie, Washington-ul este bine reprezentat. Discuþia noastrã anterioarã a fost pe ce ar putea sã înseamne Berlinul în aceastã ecuaþie.

Dl Hellvig, zic eu, e un tip cu experienþã, un tip care a lucrat patru ani în Comisia de Apãrare, care cunoaºte bine cooperarea internaþionalã a României pe zona de securitate, inclusiv cu SUA, ºi nu mã aºtept la niciun fel de surprize neplãcute din punctul acesta de vedere. Sunt convins cã se va apleca asupra cooperãrii cu SUA, la fel de mult cum se va apleca asupra cooperãrii cu partenerii europeni. Cred cã unele speculaþii sunt cauzate mai degrabã de un anumit tip de joc politic.

Dl Hellvig pleacã în postura de viitor ºef al SRI cu douã obligaþii mari.

Una este sã dezvolte în continuare cooperarea de securitate cu toþi aliaþii noºtri – ºi aici lucrurile sunt foarte clare –, mai ales într-un context atât de complicat. Iar a doua este sã continue

rolul foarte important pe care SRI îl are ºi l-a jucat în combaterea corupþiei, o sarcinã la fel de importantã ca prima. În septembrie 2014, Guvernul anunþa demararea consultãrilor pentru realizarea Parteneriatului Strategic cu China, care implicã, cel puþin teoretic, o componentã de securitate ºi apãrare. Asta, în condiþiile în care România are un Parteneriat Strategic cu SUA. Deºi momentan nu se mai discutã nimic despre acesta, aveþi cunoºtinþã sã se fi fãcut paºi concreþi în direcþia aceasta?

Nu cred cã s-a pus vreodatã problema unui parteneriat strategic cu China. Cred cã s-a pus problema unei relaþii strategice cu China, ceea ce este cu totul altceva.

S-a pus. Aceasta a fost formularea oficialã: parteneriat strategic.

Guvernul a mai spus un lucru care nu este adevãrat, când a invocat faptul cã ºi SUA au parteneriat strategic cu China, ceea ce e fals. SUA are o relaþie strategicã cu China, pe care o considerã ca o þarã foarte importantã în relaþiile bilaterale sau multilaterale ale Washington-ului. Ceea ce e absolut corect. Acelaºi lucru îl poate face ºi România, sã dezvolte o relaþie strategicã cu China. Când vine vorba despre parteneriat, e cu totul altceva.

Dupã pãrerea mea, parteneriatele strategice ale României trebuie sã rãmânã subsumate zonei occidentale, cum au ºi fost dezvoltate. Avem Parteneriat strategic cu SUA, cu Marea Britanie, cu Polonia, cu Franþa. Putem dezvolta parteneriate strategice ºi cu alte state din zona de interes a României. Când vine vorba despre state precum China, putem dezvolta o relaþie strategicã. Cu China avem o prietenie veche – pe care nu ne împiedicã nimeni sã o dezvoltãm, dar nu suntem aliaþi. De aceea nu putem pune SUA ºi China pe picior de egalitate. Înainte de luarea acestei decizii a fost cerut acordul CSAT,

Foto Epoch Times

Nominalizarea lui Eduard Hellvig la conducerea SRI, controversatul Parteneriat strategic cu China, anunþat cu câteva luni în urmã de cãtre Guvern, pericolele dinspre Est, care pândesc securitatea naþionalã, avantajele pe care le are Rusia în actualul context geopolitic ºi controlul asupra serviciilor de informaþii sunt teme pe marginea cãrora l-am invitat la un dialog pe Iulian Fota, fost consilier prezidenþial pe probleme de securitate.

instituþia investitã prin Constituþie sã organizeze ºi sã coordoneze unitar activitãþile ce privesc apãrarea þãrii ºi securitatea naþionalã?

Din câte îmi aduc aminte, nu. Nici nu s-a discutat la nivelul CSAT ce intenþioneazã Guvernul sã obþinã prin relaþia specialã cu China. Dar mi-aduc aminte cã, la un moment dat, preºedintele Traian Bãsescu a atras atenþia, ulterior a spus-o ºi public, sã nu confundãm aliaþii strategici cu ceilalþi, pentru cã nu e acelaºi lucru. În cazul în care acest Parteneriat strategic cu China ar fi dus mai departe, fãrã acordul CSAT, poate fi blocat?

Una e ce spune Guvernul, ºi alta, ce face. Cã au spus-o mi-amintesc, cã s-au apucat sã facã ceea ce au spus, asta nu mai ºtiu. ªi autostrada Comarnic Braºov au anunþat-o ca fiind începutã ºi, dupã doi ani, încã nu s-a apucat nimeni de ea. Ultima ºedinþã în CSAT la care am participat a fost la începutul lunii decembrie. Pânã am plecat din funcþia de consilier prezidenþial, nu-mi aduc aminte sã fi vãzut un material din care sã rezulte ce vrea Guvernul sã facã pe relaþia cu China sau sã rezulte cã s-ar fi apucat de treabã.

CSAT-ul trebuie informat ºi consultat pe chestiuni strategice. Dacã ei

au considerat acest parteneriat o chestie tehnicã de lucru, în gândirea lor asta însemn cã nu erau obligaþi sã informeze CSAT-ul. Deci, mai mult decât niºte declaraþii publice ale unor oficiali ai Guvernului sau ale premierului nu ºtiu. Chiar ar fi interesant de aflat dacã au fãcut ceva.

Totuºi, în înþelegereamea ºi pe Constituþia ºi pe legislaþia actualã, Guvernul nu poate dezvolta parteneriat strategic cu altã þarã fãrã aprobarea CSAT. Privind, însã, la fel de fel de declaraþii politice, la decizii luate de Putere în 2012 - 2014, controversate, o întrebare cred fireascã în context: Parteneriatul strategic cu SUA ar putea fi, la o adicã, denunþat unilateral?

Teoretic, da – evident cã, într-o relaþie bilateralã, ca ºi într-o cãsnicie, un partener poate lua decizia, brusc sau treptat, de a renunþa la angajament. Dar o astfel de decizie ar fi o mare prostie. Nu vãd niciun argument care sã susþinã o astfel de decizie. SUA reprezintã principalul garant al securitãþii naþionale a României ºi prin prisma NATO, ºi pe relaþia bilateralã directã. Dar o astfel de decizie, de a renunþa la relaþia specialã cu SUA, ar fi, din punctul meu de vedere, încadratã în zona trãdãrii naþionale.

„Un mare avantaj pe care îl are Rusia e lãcomia unor decidenþi politici” Privind la contextul geostrategic, care este, acum, cel mai mare pericol pentru securitatea naþionalã? ªi pericol intern, ºi pericol extern.

Foarte mulþi ani, principalele ameninþãri la adresa securitãþii naþionale au fost unele interne, vulnerabilitãþi în limbajul de specialitate. Cu alte cuvinte – ºi ãsta e mesajul Strategiei Naþionale de Apãrare din 2010 –, neam temut mai mult de vulnerabilitãþile interne decât de ameninþãrile externe. Astãzi, din cauza Ucrainei ºi a altor factori, balanþa s-a echilibrat. În momentul de faþã, România are, în egalã mãsurã, de gestionat ameninþãri externe sau vulnerabilitãþi interne. Trebuie, în continuare, sã ne concentrãm pe cele interne, pentru cã gestionarea lor depinde în totalitate de noi: corupþie, proastã guvernare, crimã organizatã etc. Pe de altã parte, este de datoria noastrã, ca aliaþi, sã ne manifestãm

disponibilitatea sã contribuim la gestionarea ameninþãrilor externe.

România, Polonia, statele baltice sunt vãzute, nu mai e o noutate, þinte ale neo-imperialismului rus. Cum poate preveni România un posibil viitor rol de victimã în acest context?

Nu sunt chiar de acord cu termenul de neo-imperialism rus. Nu spun cã, la ora asta, la Moscova, unora nu le trece prin cap ideea cã URSS s-ar putea reface. Dar pe de altã parte este atât de mare diferenþa între ce a fost URSS ºi ce e Rusia azi cã, parcã, academic discutând, e un pic exagerat sã vorbim despre un nou imperialism rus. Ceea ce e adevãrat este cã vorbim despre o Rusie mult mai activã în a-ºi promova interesele, mult mai activã în a ºi le apãra, folosind inclusiv instrumentul militar în apãrarea sau promovarea

de 24 ani un reper al cetãþii

intereselor sale ºi aici, evident, avem, în primul rând, anexarea ilegalã a Crimeii ºi ceea ce se întâmplã în estul Ucrainei. Pe de altã parte, dupã pãrerea mea, dacã România face ce trebuie, nu are a-ºi face griji în faþa acestui nou val de activism internaþional rusesc.

Ce trebuie sã facã? În primul rând, sã facem ce trebuie ºi nu ce putem. Toþi oamenii politici din România trebuie sã spunã poporului, cu voce clarã, cã suntem pe calea corectã, pe calea europeanã, pe care ne-am ales-o de bunã voie dupã 1990, o cale fireascã pentru România. Asta înseamnã cã avem cei mai buni aliaþi de partea noastrã ºi cea mai bunã modalitate de modernizare, de dezvoltare. În al doilea rând, clasa politicã trebuie sã fie mai responsabilã cu administrarea þãrii, ºi aici mã refer ºi la înzestrarea Armatei, ºi la abordarea problemelor dificile de economie – pentru

cã România are nevoie în continuare de dezvoltare economicã –, ºi la tratarea unor frustrãri sociale, pe care o parte din populaþie le-a acumulat. Deci, e nevoie de o guvernare mult mai responsabilã, mai aplicatã pe problemele þãrii. Inclusiv campania anticorupþie trebuie dusã pânã la capãt. În al treilea rând, e nevoie sã strângem rândurile cu aliaþii, inclusiv cu acei aliaþi care, în acest moment, par sã ne dezorienteze, sã ne descurajeze – mã refer aici la aliaþi care vorbesc despre iliberalism, la aliaþi care vãd o alternativã într-o relaþie strânsã cu Rusia. Sã strângem rândurile cu cei care vãd lumea ca ºi noi, avem, de exemplu, Polonia, dar în egalã mãsurã trebuie sã discutãm mai mult decât pânã acum cu cei care vãd lucrurile diferit – sã le expunem argumentele, sã le explicãm cum vedem noi lucrurile, poate, cine ºtie?, le schimbãm opinia, poate îºi dau seama cã au greºit. Oricum, altã cale nu

este decât prin dialog, pentru a lãmuri lucrurile în interiorul familiei mari, occidentale, de care aparþinem ºi noi.

Care sunt metodele subversive la care se apeleazã ºi se estimeazã cã va apela Rusia, pe termen mediu, împotriva României?

Rusia are douã mari avantaje în momentul acesta, când e vorba despre Europa. Are avantajul lipsei de conºtiinþã istoricã, de care mai multe state europene suferã, boala care îi afecteazã ºi pe unii de la noi, care din incompetenþã riscã sã nu înþeleagã nimic nici din relaþiile internaþionale, ºi nici din rolul pe care l-a jucat România, inclusiv istoric. Al doilea mare avantaj pe care îl are Rusia este lãcomia unora dintre decidenþii politici. Uitaþi-vã cum se poate cumpãra o elitã a unei alte þãri, cu un contract de zece miliarde de euro, ºi aici mã refer la modul în care Rusia a investit în Ungaria.

dialog

26 februarie - 1 martie 2015

7

la relaþia specialã cu SUA trãdãrii naþionale” „Nu poþi sã-i reproºezi lui Traian Bãsescu cã nu a lucrat corect” Într-un articol pe care l-aþi publicat în „22”, la finalul anului trecut, scriaþi cã, „ulterior lui iulie 2012 au început sã aparã probleme de loialitate ºi de funcþionare democraticã ºi în alte state din Europa Centralã, toate astea ducând la mesajul foarte tranºant al Victoriei Nuland, din octombrie 2014.”

Care, sã reamintim, acuza unii lideri politici din Europa, fãrã a-i nominaliza, cã, în timp ce noaptea dorm liniºtiþi sub pãtura NATO, ziua oprimã presa

ºi societatea civilã, protejeazã parlamentarii corupþi de anchete ºi nu þin cont de Parlament când interesul cere sau vorbesc de democraþie neliberalã. Derapaje care ne sunt cunoscute... Ceea ce s-a întâmplat în vara lui 2012 a fost doar o crizã politicã internã sau o tentativã a noii puteri de a dilua occidentalizarea României?

A fost o crizã politicã internã a noastrã, o gogomãnie a unor oameni care ºi-au pus interesul personal înaintea celui de þarã. Ce mi-e mie teamã

este cã, pe aceeaºi crizã politicã ºi pe eventuale alte crize politice pe care leam dezvolta în interior, se pot suprapune sau plasa alþii, care sã urmãreascã ºi alte scopuri.

Nu cred cã, în 2012, scopul principal a fost diluarea occidentalizãrii României. A fost schimbarea preºedintelui Bãsescu. Dar pe de altã parte, când ºtii cã preºedintele Bãsescu a fost, dupã pãrerea mea, cel mai pro-occidental ºef de stat pe care l-a avut România postdecembristã, ºi când ºtii cã a avut o mare contribuþie la dezvoltarea relaþiilor cu SUA, nu poþi sã nu te întrebi

dacã schimbarea sa nu ar fi avut efect ºi asupra occidentalizãrii României.

Rãmâne o întrebare: de unde ºi pânã unde acele mesaje atât de transparente, de tranºante pe care Vocea Rusiei le transmitea constant, în limba românã, în vara anului 2012? Parcã erau indicaþii date de cineva de afarã unora din interior. Aspectul acesta nu a fost prea mult discutat, dar el rãmâne.

Totuºi, au fost declaraþii vãdit anti-occidentale fãcute de vârfuri ale USL...

Alea nu-s convingeri, alea sunt

prostii, sunt superficialitãþi din partea unor lideri implicaþi în lovitura aia de stat. Deºi nu am considerat-o o loviturã de stat...

Da, a rãmas la stadiul de tentativã de loviturã de stat... ... dar am considerat-o o loviturã datã statului de drept. Deci, o parte dintre cei implicaþi în acea loviturã datã statului de drept sunt niºte oameni superficiali în înþelegerea istoricã a unor evoluþii, ºi lipsiþi de responsabilitate. Poþi sã-i reproºezi multe lui Traian Bãsescu, dar cã nu a lucrat corect nu poþi sã-i reproºezi.

„Dacã formele de control civil nu funcþioneazã, nu trebuie blamat sistemul de siguranþã naþionalã” Am intrat în 2015 fãrã ca o nouã lege pe probleme de securitate sã fie adoptatã. Ce prevederi aºteptaþi a fi modificate sau introduse?

Ar fi mult de discutat aici. Acest pachet de legi a fost trimis de Preºedinþie, în Parlament, încã de prin 2006 2007. E nevoie de voinþã politicã, de o altã atitudine la nivelul clasei politice faþã de zona de securitate naþionalã. E aceeaºi responsabilitate despre care vorbeam mai devreme. Clasa politicã este obiºnuitã sã se joace cu lucruri importante, ºi asta a mai mers cât timp zona internaþionalã era liniºtitã. Inclusiv cu securitatea naþionalã s-au mai jucat ei din când în când. Dar acum, când lucrurile s-au învolburat atât de tare în afarã ºi când mizele sunt atât de mari, sã mai arunci sistemul de securitate într-un joc politic poate fi periculos.

Aici nu e vorba numai despre pachetul de legi, ci de ceva mult mai profund. E vorba despre o altã atitudine, ºi a clasei politice, ºi a opiniei publice faþã de zona de securitate naþionalã, faþã de instituþii, faþã de funcþionarea lor, faþã de oameni. Putem sã-i criticãm, putem sã-i considerãm securiºti – deºi nu mai avem motive demult sã facem asta –, vorbim despre abuzurile sistemului de securitate naþionalã, deºi nimeni nu e capabil sã demonstreze un abuz petrecut în ultimii ani, iar dupã ce facem lucrurile astea, a doua zi dimineaþa tot pe ei îi trezim, sã-ºi facã treaba. Cã cine altcineva sã protejeze România împotriva terorismului, a crimei organizate sau a spionajului?

Nu plec de la premisa cã s-au produs abuzuri. Dar întreb cum poate societatea civilã sã dovedeascã un posibil abuz comis în aceastã zonã, din moment ce nu se poate vorbi despre un controlul real al societãþii civile asupra serviciilor de informaþii?

Asta e o altã prostie care se spune. Existã un control real. În primul rând, prin preºedintele României, indiferent cine este el, pentru cã serviciile de informaþii, ca ºi instituþiile de securitate naþionalã, rãspund în faþa preºedintelui. Acesta este, potrivit Consti-

tuþiei, ºi ºeful Armatei, ºi ºeful CSAT. Vorbesc despre un control civil, despre un control de facto, nu doar de jure. ªi preºedintele al cui e? Nu societatea îl alege pe preºedinte? Serviciile dau socotealã preºedintelui, în primul rând. Apoi, dau socotealã în faþa propriilor lor ºefi, cã de aia sunt puse persoane civile, fie ele politice sau nu. ªi mai dau socotealã în faþa Comisiei de control din Parlament. Dacã aceasta nu îºi face treaba – putem discuta ºi aspectele acestea – cine ne împiedicã sã schimbãm comisia, sã punem alþi oameni dacã avem dubii asupra lor?

Comisia e numitã ºi schimbatã de ºefii de grupuri parlamentare din Senat ºi din camera Deputaþilor. Pe ce criterii, e discutabil...

Mai existã control din partea opiniei publice, prin media care, vedeþi bine, cã nu prea menajeazã serviciile. ªi existã control prin intermediul unor organizaþii neguvernamentale. Dincolo de aceste forme democratice de control nu mai existã nimic. Dacã formele acestea nu funcþioneazã este tot vina noastrã. ªi nu trebuie blamat sistemul de siguranþã naþionalã, cã nu e bine controlat, dacã este vina noastrã.

Eu nu am blamat sistemul de siguranþã naþionalã. Îmi pun, însã, întrebãri în privinþa vulnerabilizãrii lui prin intermediul unor oameni din sistem, a unor scandaluri generate de oameni din sistem, lãsate neclarificate la nivelul percepþiei opiniei publice...

Nu mã refeream la dumneavoastrã, ci în general. Iar discuþia e mult mai amplã decât interviul acesta. ... cum s-a întâmplat la ultima întrunire a Comisiei de Control parlamentar al SRI, când nu au fost clarificate aspecte asupra cãrora treneazã semne de întrebare...

Care sunt acelea?

Unul e posibilul rol jucat în filajul de la Paris, care e clar cã nu a fost fãcut de un papa-

razzo...

De ce e clar?

Logic, fiind fotografii fãcute pe spaþiul public, prin care se dorea sã se demonstreze ceva, era firesc sã fie asumate – nu postate pe un site ºters la 24 de ore de la înfiinþare ºi aruncarea pe piaþã a acelor poze –, cred cã era o reuºitã profesionalã pentru un jurnalist.

Vã dau eu adresã în Bucureºti, dacã vreþi sã vã cumpãraþi o trusã de filaj, de fãcut fotografii, de implantat microfoane – e drept mai rudimentarã.

Nu e mare scofalã sã faci o fotografie de la distanþã, în secolul XXI. În privinþa asumãrii, depinde ce s-a dorit.

Sunt ºi firme de detectivi care, dacã vor sã denigreze sau sã decredibilizeze pe cineva, pot sã o facã.

Nu uitaþi cã în Marea Britanie, la astfel de lucruri s-au pretat conduceri de ziare. Amintiþi-vã de scandalul cu ziarul lui Murdoch, când fuseserã interceptate telefoane, corespondenþã.

Acolo s-au luat mãsuri... Revenind la ce discutam mai sus, nu era normal ca o voce autorizatã sã declare public, tranºant, dacã vreun serviciu a avut sau nu vreo implicare în acel episod?

Nu. Pentru cã scandalurile adevãrate sunt pe fapte, nu pe vorbe. Noi neam obiºnuit sã creãm scandaluri pe vorbe. Altfel, ºtiþi ce se întâmplã? Pe vorbe putem crea câte o comisie de anchetã, în fiecare sãptãmânã. În România avem atâtea vorbe aruncate pe piaþã – aiurea sau intenþionat –, încât nu mai ºtim care sunt faptele.

Repet, ca ºi simplu cetãþean, mi se pare normal sã-mi fie furnizat un rãspuns oficial indubitabil, sã nu mã lase pe mine sã produc ipoteze sau sã fac speculaþii.

Instituþiile astea au treabã 24 din 24. Dacã ele greºesc, este corect, normal ºi necesar sã le admonestãm ºi sã corectãm derapajele. Dar în momentul în care facem chestia asta, punem funcþionarea lor oarecum în discuþie, mãcar o perioadã de timp. E nevoie de cazuri foarte bine conturate.

Nu ne apucãm sã anchetãm o instituþie precum SRI sau SIE sau Armata, plecând de la niºte speculaþii de presã sau de la niºte vorbe ale cuiva. Pentru cã în perioada în care eu controlez instituþia ºi verific ce s-a întâmplat acolo, ea nu mai funcþioneazã la parametri optimi.

Dar cine ºtie, poate cã asta vrea cineva, instituþii de securitate naþionalã disfuncþionale prin atragerea lor în scandaluri repetate.

Pe lângã scandalul generat de pozele de la Paris, au mai fost acuzaþiile lansate recent de dna Udrea la adresa prim-adjunctului SRI. Alea sunt niºte vorbe aruncate de cineva.

Neclarificate – nu am vãzut un comunicat de presã al Comisiei de Control al SRI, prin care sã fie elucidate, cu subiect ºi predicat, aceste aspecte – nu pot vulnerabiliza întreg serviciul? Înainte de 89, orice bârfã, orice calomnie pe care cineva o arunca într-o cutie de scrisori a unei instituþii trebuia verificatã. S-au cheltuit milioane de dolari înainte de 89, sã se verifice tot fel de can-can-uri ºi bârfe ºi nemulþumiri. Nu putem funcþiona aºa într-o democraþie. Dacã SRI sau altcineva greºeºte ºi am documentat fapta, mergem pânã la a-i restructura din temelii.

Dar pânã atunci nu pot pune în discuþie funcþionarea lor pe niºte bârfe ale unuia sau alteia, mai ales într-un context politic atât de tensionat.

Necontrolat civil este ºi DIPI, serviciul secret al MAI. Cum sã nu fie controlat?

De drept e, nu ºi de fapt.

Ba da, cum sã nu? MAI are ministru civil, deci existã un control politic civil, prin cel care e numit ministru de Interne. Deci, sã-ºi facã treaba sã-i controleze. Apoi, dat fiind cã face parte din MAI, DIPI este controlat ºi de Comisia de Apãrare. Oricând pot fi chemaþi în faþa Comisiei de Apãrare.

Deci, asta e o altã poveste care e aruncatã fãrã noimã.

Uitaþi cã nu au fost chemaþi

sau nu se ºtie, deºi au fost n scandaluri de corupþie, care au scos la ivealã încrengãturi mafiote, înfiinþate ºi consolidate sub nasul ofiþerilor DIPI. Asta e altceva. Întrebaþi Comisia de Apãrare de ce nu i-au chemat la control.

Ceea ce vreau sã spun eu este altceva: noi avem toate mecanismele necesare într-o democraþie ca sã existe control civil ºi democratic pe instituþiile de securitate, inclusiv pe serviciile de informaþii. Dacã el nu e exercitat sau nu funcþioneazã, sã ne uitãm la cauze. Pot sã mã leg de Comisia de Apãrare, cã poate e mai moale, dar cine ne împiedicã sã schimbãm componenþa acestei comisii, a celei de control al SRI? Partidele politice, aºa cum le-au numit, sã le revoce ºi sã numeascã pe altcineva.

Lucrurile acestea sunt fãcute sau nefãcute de cãtre clasa politicã. Dar toate discuþiile au ca obiectiv instituþiile de siguranþã naþionalã. Or, nu e corect. Nu sunt perfecte ca instituþii, am lucrat ani de zile cu ele ºi le-am vãzut, dar credeþi-mã sunt mult mai responsabile ºi mai dedicate îndeplinirii sarcinilor pe care le au decât multe alte sectoare din aceastã societate ºi clasã politicã, ºi zonã privatã de business, ºi zona de media.

de 24 ani un reper al cetãþii

8

26 februarie - 1 martie 2015

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

26 februarie - 1 martie 2015

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

26 februarie - 1 martie 2015

actualitate

Foto Radio Reºiþa

Religia în ºcoalã, disciplinã opþionalã sau obligatorie?

Este importantã includerea religiei ca disciplinã de studiu în programa ºcolarã? ªi care este importanþa educaþiei religioase a copiilor, începând de la vârste foarte fragede? Are educaþia rolul unui factor cultural, menit sã îmbogãþeascã orizontul cultural al celor aflaþi în perioada de formare? Acestea au fost o parte din întrebãrile la care ne-am propus sã gãsim rãspunsuri. ligia.hutu@timpolis.ro

Mitropolia Banatului: „Educaþia religioasã, un garant al adevãratelor valori, care contribuie la dezvoltarea spiritualã”

de 24 ani un reper al cetãþii

pe valoarea celuilalt, ca persoanã ºi fiinþã creatã de Dumnezeu, acolo unde iubirea, altruismul, bunãtatea nu sunt doar concepte, ci realitãþi fundamentale. Religia îl învaþã pe copil iubirea faþã de Dumnezeu ºi de oameni, credinþa, speranþa, solidaritatea, dreptatea ºi recunoºtinþa faþã de pãrinþi, dãrnicia ºi hãrnicia, binele comun ºi sfinþenia vieþii”, explicã pãrintele Sorin Lungoci.

Acesta adaugã ºi cã, dintr-o astfel de perspectivã, educaþia religioasã este cea mai mare bogaþie pe care pãrinþii o pot da copiilor lor. Motiv pentru care, opineazã reprezentantul Arhiepiscopiei Banatului, educaþia religioasã ar trebui sã înceapã cât mai devreme, încã din primii ani ai copilãriei. „Ne manifestãm convingerea cã educaþia religioasã este necesarã nu doar în ºcoalã, ci ºi în grãdiniþã. Primii ani din viaþã sunt foarte importanþi, în aceastã perioadã dezvoltarea copilului cunoaºte progrese semnificative din toate punctele de vedere: fizic, psihic, moral, social, afectiv, spiritual. Experinþele copilãriei contribuie, puþin câte puþin, la ceea ce devenim ulterior, este precizat în rãspunsul primit”, precizeazã el.

Cât despre refuzul sau reticenþa pe care le manifestã unii pãrinþi în legãturã cu participarea copiilor lor la orele de religie din programa ºcolarã, preotul Sorin Lungoci apreciazã cã educaþia religioasã reprezintã un garant al adevãratelor valori ºi cã aceasta promoveazã virtuþile ºi contribuie la dezvoltarea spiritualã a persoanei. „Credem cã ezitãrile unor pãrinþi se datoreazã, mai degrabã, unei cunoaºteri limitate a ceea ce se oferã ºi se transmite prin intermediul orei de religie copiilor ”, apreciazã preotul Sorin Lungoci. Împrejurare în care, adaugã el, reprezentanþii Mitropoliei Banatului invitã pãrinþii sã participe la activitãþile care se desfãºoarã în ºcoli în cadrul orelor de religie.

Teodor Baconschi: „Cultura religioasã e înrãdãcinare, dar simþ al binelui comun” Referindu-se la introducerea religiei ca disciplinã de studiu în programa ºcolarã, teologul Teodor Baconschi opineazã cã, prin mãsurile adoptate, statul ºi-a reafirmat suveranitatea faþã de sfera religioasã. Acesta precizeazã, însã, ºi cã libertatea religioasã, cu tot ceea ce implicã aceasta, adicã educaþie, asociere, cult, trebuie protejatã. Rol despre care apreciazã cã îi revine tot statului. Astfel încât, precizeazã Teodor Baconschi, soluþia adoptatã în prezent, potrivit cãreia elevii vor participa la orele de educaþie religioasã doar în baza exprimãrii, în prealabil, a unui acord scris, de cãtre pãrinþi sau în nume personal de cãtre elevii majori, ar putea tranºa problema: „Formula «dacã vor, pãrinþii sau elevii cer sã facã educaþie religioasã» va închide polemica”, opineazãTeodor Baconschi, care considerã ºi cã, astfel, „laiciºtii, ateii, agnosticii, seculariºtii militanþi pot în fine respira uºuraþi”. În ceea ce priveºte oportunitatea includerii educaþiei religioase ca materie de studiu, Teodor Baconschi a-

preciazã cã aceasta le poate oferi tinerilor elementele de culturã creºtinã necesare unei solide ancorãri culturale. Întrucât, argumenteazã acesta, cultura religioasã reprezintã, în egalã mãsurã, înrãdãcinare, civism ºi simþ al binelui comun: „Personal, sunt favorabil educaþiei religioase. Fãrã elemente de culturã creºtinã, nimeni nu poate descifra civilizaþia euro-americanã, din care facem parte. Cultura religioasã e înrãdãcinare, dar ºi civism, simþ al binelui comun”.

Importante sunt însã, mai avertizeazã Teodor Baconschi, ºi calitatea manualelor de religie ºi modul în care este abordatã materia de cãtre cadrele didactice care vor asuma predarea, în ºcoli, a educaþiei religioase.„Dacã manualele sunt slabe sau anacronice, eºecul lor e garantat. E nevoie de profesori cât mai buni ºi de manuale care sã se deschidã ºi spre alte confesiuni sau religii”, opineazã Teodor Baconschi, argumentând aceastã nevoie de deschidere prin aceea cã „turistul de azi ajunge ºi la Voroneþ ºi la Taj Mahal, sau Machu Pichu”.

Foto Arhiva personalã Teodor Baconschi

De-a lungul timpului, de când religia a redevenit, în ºcolile din România, materie de studiu, au existat numeroase polemici legate de oportunitatea studierii acesteia ca disciplinã, parte integrantã din disciplinele trunchiului comun al programei ºcolare.

Am cãutat sã aflãm care este punctul de vedere pe marginea acestui subiect al reprezentanþilor Mitropoliei Banatului, dar ºi al unui teolog.

Referindu-se la importanþa includerii orelor de religie în programa ºcolarã, preotul Sorin Lungoci, consilier al Mitropoliei Banatului în domeniul învãþãmântului ºi activitãþilor cu tineretul, precizeazã cã Religia, ca disciplinã ºcolarã, a fost inclusã în planurile cadru ale învãþãmântului primar, gimnazial, liceal ºi profesional, ca parte a trunchiului comun, fapt consfinþit ca atare ºi de Curtea Constituþionalã, prin Decizia nr. 669/12 noiembrie 2014. În prezent, studiul religiei are caracter

obligatoriu în oferta curricularã a ºcolilor din România, mai spune preotul Sorin Lungoci, adãugând, însã, cã opþiunea pentru frecventarea acestei discipline aparþine elevului major, respectiv pãrintelui, pentru elevii minori.

Potrivit preotului Sorin Lungoci, includerea Religiei în programa ºcolarã oferã sistemului de învãþãmânt posibilitatea de a asigura copiilor ºi adolescenþilor o educaþie integralã, despre care reprezentantul departamentului de învãþãmânt ºi activitãþi cu tineretul al Arhiepiscopiei Banatului apreciazã cã presupune, pe lângã latura intelectualã, moralã, esteticã ºi tehnologicã, ºi o componentã religioasã . „Numai aºa se poate realiza o culturã ºi o conduitã religioasã în ºcoalã, necesarã pentru formarea integralã a personalitãþii elevului”, declarã reprezentanþii Mitropoliei Banatului, ca rãspuns la întrebarea noastrã cu privire la importanþa includerii religiei ca materie de studiu în programa ºcolarã. În plus, menþioneazã aceºtia, „o educaþie religioasã valorificã potenþialul formativ-educativ al disciplinei religie ºi îl sprijinã pe tânãr sã devinã capabil de a integra valorile unei societãþi aflate într-o continuã schimbare. Ea este o ºansã pentru sistemul de învãþãmânt de a-ºi valorifica un sprijin esenþial în atingerea scopurilor sale generale”. În ceea ce priveºte importanþa educaþiei religioase a copiilor, începând de la vârste fragede, preotul Sorin Lungoci spune cã fiecare copil este unic, fiind înzestrat cu personalitate proprie ºi cu un mod individual de dezvoltare, având, ca atare, o evoluþie care corespunde unui ritm propriu, armonizat cu particularitãþile copilului ºi cu experinþele de viaþã trãite. „Toþi copiii cresc ºi se dezvoltã frumos ºi armonios într-un mediu în care se promoveazã valorile morale care pun preþ

actualitate

26 februarie - 1 martie 2015

11

(urmare din pag. 10)

Incoerenþe ale oficialilor din Educaþie: Religia este, concomitent, disciplinã de studiu obligatorie ºi opþionalã

Foto calificativ.ro

Foto TIMPOLIS

Inspectoratul ªcolar Judeþean Timiº a anunþat cã 6 martie este termenul-limitã pânã la care pãrinþii îºi pot exprima opþiunea referitoare la frecventarea, de cãtre elevii cu vârsta mai micã de 18 ani, a orelor de religie incluse în programa ºcolarã. În cazul celor care au împlinit deja vârsta de 18 ani, va fi nevoie de exprimarea acordului scris de cãtre aceºtia, în baza semnãturii proprii.

Potrivit anunþului fãcut de cãtre inspectorul ºcolar general Aura Danielescu, ISJ Timiº a optat sã nu se implice în procesul de colectare a semnãturilor.

La nivelul fiecãrei unitãþi de învãþãmânt vor fi puse la îndemâna pãrinþilor cererile-tip în baza cãrora pãrinþii îºi vor putea exprima acordul cu privire la frecventarea de cãtre copiii lor a orelor de religie. Inspectorul ºcolar general Aura Danielescu a argumentat decizia ISJ Timiº prin aceea cã reprezentanþii fiecãrei ºcoli în parte îi cunosc mai bine pe pãrinþi ºi pot identifica mecanismele cele mai eficiente de relaþionare cu aceºtia. Ulterior, ISJ Timiº anunþã cã va prelua ºi va centraliza listele cu opþiunile pãrinþilor ºi va decide, în baza numãrului total de elevi pentru care pãrinþii ºi-au exprimat acordul cu privire la participarea la orele de religie, care va fi necesarul de profesori de religie ce îºi vor desfãºura activitatea în ºcolile din Timiº.

Chestionatã cu privire la problemele de ordin organizatoric pe care le ridicã studierea religiei în ºcolile din judeþul Timiº, Aura Danielescu spune cã, dupã 6 martie, ISJ Timiº va centraliza situaþiile primite, urmând sã decidã asupra modului în care se vor reconfigura, eventual, normele didactice pentru profesorii titulari ai disciplinei de religie. „Disciplina de Religie este parte a trunchiului comun. De aceea, teoretic, studiul religiei ar trebui sã fie obligatoriu. Practic, însã, aceastã disciplinã este opþionalã”, spune Aura Danielescu. Aceasta precizeazã ºi cã, la nivelul ISJ Timiº, a fost deja realizat, la începutul acestui an de învãþãmânt, planul de încadrare a cadrelor didactice, cu numãrul de ore aferente disciplinei de religie. ªi, prin urmare, nu se aºteaptã sã se confrunte cu probleme foarte mari în acest sens.

Aura Danielescu mai spune cã, în urma deciziei de la finalul anului trecut a Curþii Constituþionale, va fi solicitat acordul pãrinþilor cu privire la frecventarea de cãtre copii a orelor de religie atât pentru anul ºcolar în curs, cât ºi pentru anul ºcolar viitor (2015 - 2016). Dar, adaugã aceasta, dacã se va înregistra un numãr mare de refuzuri, care vor afecta normele profesorilor titulari, atunci o eventualã decizie privind reconfigurarea orelor de Religie ºi eventuala comasare, care sã permitã desfãºurarea activitãþii didactice cu grupuri de

elevi din mai multe clase, va fi luatã dupã ce la nivelul ISJ Timiº va ajunge situaþia finalã. „Vom trata individual fiecare astfel de caz în parte”, asigurã inspectorul ºcolar general din Timiº. În ceea ce priveºte posibilitatea care li se oferã pãrinþilor de a consulta, anterior luãrii unei decizii legate de frecventarea, de cãtre copii, a orelor de religie din programa ºcolarã, manualele ºcolare dupã care se studiazã religia, Aura Danielescu subliniazã cã manualul nu este un document obligatoriu. ªi precizeazã ºi cã, în sistemul de învãþãmânt, obligatorie este nu atât parcurgerea filã cu filã a manualelor ºcolare, cât îndeplinirea, de cãtre cadrul didactic de predare, a tuturor obiectivelor care figureazã înscrise în programa ºcolarã pentru fiecare disciplinã de studiu în parte. De aceea, adãugã Aura Danielescu, o parte din reuºita demersului didactic, inclusiv în ceea ce priveºte scopul pe care ºi-l propun orele de religie, þine de abilitatea cadrului didactic de predare, iar scopul activitãþii este atingerea obiectivelor care figureazã în programa ºcolarã.

Cât despre modalitatea de selectare a cadrelor didactice care predau, în ºcolile din ciclul primar, gimnazial ºi liceal, Religia, inspectorul ºcolar general spune cã, potrivit procedurilor în vigoare, fiecare materie este predatã de cadre didactice specializate, titulare ale disciplinei respective. Excepþie fac situaþiile în care, pentru anumite discipline, nu existã, din varii motive, cadre didactice titulare. Situaþie în care, însã, Inspectoratul ªcolar organizeazã periodic concursuri de ocupare a posturilor vacante de cãtre profesori suplinitori, pentru perioade succesive, cu contracte pe câte un an de zile. Selecþia acestor cadre didactice suplinitoare se face, precizeazã Aura Danielescu, în ordinea descrescãtoare a mediilor pe care profesorii le obþin la examenele de ocupare a posturilor vacante. Dacã nu se reuºeºte nici astfel ocuparea posturilor vacante, în ºcoli din mediul rural, spre exemplu, atunci orele de religie pot fi þinute de cãtre preoþi, însã doar de cãtre aceia care au absolvit, în perioada de formare profesionalã, un modul pedagogic. Înplus,

mai spune inspectorul ºcolar general, procedura impune ca preoþii care dobândesc dreptul de a preda religia în ºcoli sã primeascã, anterior, ºi girul reprezentanþilor Bisericii Ortodoxe Române.

Biroul de presã al Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice spune cã manualele dupã care copiii studiazã disciplina de religie pot fi oferite, la cerere, de cãtre reprezentanþii instituþiilor de învþãmânt sau pot fi accesate online, la adresa www.manuale.edu.ro. În ce priveºte procedura de selectare a cadrelor didactice care predau Religia, reprezentanþii Ministerului Educaþiei informeazã cã „pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate care necesitã atestate ºi avize suplimentare, în etapele de mobilitate a personalului didactic din învãþãmântul preuniversitar, solicitanþii trebuie sã prezinte avizele, atestatele ºi documentele justificative necesare în perioadele de înscriere la aceste etape, conform unui calendar aprobat”. Acesta include avizele eliberate de cultele recunoscute oficial, pentru ocuparea catedrelor de religie.

Despre acordarea binecuvântãrii/avizului scris al cultului pentru profesorii de Religie, se mai precizeazã în rãspunsul MECS, aceastã procedurã þine cont de calendarul mobilitãþii personalului didactic din învãþãmântul preuniversitar pentru fiecare an ºcolar, calendar stabilit prin ordin de ministru. Acordarea acestui aviz se va face în baza unei proceduri care, pentru candidaþii înscriºi la examenul de titularizare, respectiv suplinire, include ºi o examinare psihologicã. În ce priveºte pregãtirea profesionalã a cadrelor didactice cãrora le poate fi încredinþatã, în ºcoli, predarea Religiei, oficialii MECS precizeazã cã aceasta poate fi predatã de un absolvent al Facultãþii de Teologie, a cãrui pregãtire minimã necesarã, pentru ciclul gimnazial, este aceea de absolvent de studii superioare în sistem Bologna. Pentru învãþãmântul liceal este necesar, pe lângã studiile superioare în sistemul Bologna, masterul în specialitate sau studii de lungã duratã.

Un elev din Timiºoara va reprezenta România la Olimpiada Internaþionalã de ªtiinþe a Uniunii Europene Într-o competiþie ºtiinþificã a Uniunii Europene, care va avea loc în aceastã primãvarã, din echipa naþionalã va face parte ºi un elev al Liceului „Grigore Moisil”, din Timiºoara. Acesta va concura pentru România la disciplina de fizicã. ligia.hutu@timpolis.ro

Elevi eminenþi Timiºul va fi reprezentat, în primãvara aceasta, într-o competiþie ºtiinþificã a Uniunii Europene. Din echipa naþionalã va face parte un elev al Liceului „Grigore Moisil”, din Timiºoara, Codrin Paul Oneci.

Acesta va concura pentru România la disciplina de fizicã.

Acesta va fi prezent la Olimpiada Internaþionalã de ªtiinþe a Uniunii Europene, ediþia 2015 (European Union Selection Olympiad - EUSO), reprezentând echipa României la disciplina de fizicã. Competiþia europeanã se va desfãºura în acest an, în intervalul 26 aprilie – 3 mai, la Klagenfurt (Austria).

Concursul European Union Selection Olympiad este o competiþie între echipe formate din câte trei elevi, selectaþi de la nivel naþional. Fiecare dintre cei trei elevi îºi reprezintã þara la una dintre disciplinele ºtiinþifice fizicã, chimie ºi biologie.

Participarea lui Codrin Paul Oneci se adaugã unui ºir de participãri merituoase ale elevilor timiºeni în loturile care au reprezentat, în anii trecuþi, România în competiþii ºtiinþifice europene ºi internaþionale.

Anterior selectãrii sale în echi-

pa României, a mai obþinut o serie de rezultate notabile în cadrul altor competiþii ºcolare: locul I la concursul naþional de fizicã Evrika, locul al II-lea la faza naþionalã a Olimpiadei Naþionale de Fizicã, în clasa a IX-a, ºi calificarea în lotul lãrgit al Olimpiadei Naþionale de Astronomie ºi Astrofizicã.

Prezenþe meritorii ale elevilor timiºeni în competiþii ºtiinþifice internaþionale Participarea din acest an a lui Codrin Paul Oneci la competiþia ºtiinþificã de la nivel european se adaugã unor alte prezenþe încununate de succes ale elevilor din Timiº la competiþii europene ºi internaþionale. În cursul anului trecut, de exemplu, douã dintre cele patru medalii obþinute de echipa care a reprezentat România la Olimpiada de Informaticã a Europei Centrale (CEOI), care

a avut loc la Jena, în Germania, în perioada 18 - 23 iunie, au ajuns la Timiºoara. Una dintre cele douã medalii de aur obþinute atunci de echipa României i-a revenit Andrei Heidelbacher, din clasa a XII-a, de la Colegiul Naþional „C.D. Loga”, din Timiºoara, care, în 2013, câºtigase medalia de argint în cadrul Olimpiadei Internaþionale de Informaticã desfãºuratã în Australia. Iar o medalie de bronz, în cadrul aceleiaºi competiþii de anul trecut, i-a revenit Radu Szasz, din clasa a XII-a, de la Colegiul Naþional „C.Brediceanu”, din Lugoj.

Tot 2014, ºi lotul olimpic de informaticã al României a avut în componenþa sa un elev timiºean care a obþinut rezultate notabile. Astfel, la Olimpiada Balcanicã de Informaticã, desfãºuratã la Ankara, în intervalul 10 - 17 august, lotul olimpic al României a obþinut o medalie de aur ºi trei de argint.

Una dintre cele trei medalii de argint a fost obþinutã de un reprezentant al judeþului Timiº, elevul Radu Szasz, de la Colegiul Naþional „C. Brediceanu”, din Lugoj.

de 24 ani un reper al cetãþii

12

26 februarie - 1 martie 2015

special

Noul Cod Silvic, motiv de îngrijorare pentru firme de profil din Timiº Noi nereguli depistate în Timiº Cu sau fãrã un nou Cod Silvic, ultimele controale realizate pe acest segment demonstreazã cã este nevoie de o nouã reglementare. Curtea de Conturi a fãcut public sãptãmâna trecutã un nou ºir de nereguli descoperite în Timiº în ceea ce priveºte gestionarea fondului forestier ºi instituþiile de profil. Astfel, inspectorii care au realizat controale în ultima perioadã au constatat “nerecuperãri de sume, reprezentând valoarea pagubelor rezultate din tãieri ilegale de arbori, prin reþinerea din garanþia constituitã de personalul silvic cu atribuþii de pazã a fondului forestier la Direcþia

Noul proiect de Cod Silvic, care a generat numeroase controverse, amânãri ºi modificãri, a ajuns la Camera Deputaþilor, unde se discutã prevederile finale, legea fiind deja adoptatã de Senat.

Prevederile legate de restricþiile de achiziþionare de masã lemnoasã provoacã îngrijorãri ºi în Timiº. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Mai puþin lemn brut tranzacþionat dupã adoptare Cum Camera Deputaþilor este camerã decizionalã ºi, pânã acum, proiectul a primit, în general, avize favorabile, probabil cã adoptarea noului Cod Silvic este doar o chestiune de timp.

Nu se ºtie însã în ce mãsurã cei implicaþi sunt pregãtiþi pentru aplicarea acestui act normativ, fãrã sã fie vorba doar de firme private, ci ºi de structurile de stat gestionare de fond forestier. ªi aceasta pentru cã noul Cod Silvic introduce în primul rând restricþii serioase legate de comercializarea de lemn brut, fãrã fasonare sau prelucrare primarã. Astfel, noua lege stipuleazã cã un operator sau un grup de operatori economici poate cumpãra la licitaþie sau negociere, dupã caz, materiale lemnoase rezultate din produse principale sau accidentale, sub formã de lemn rotund fasonat la drum auto, doar în cazul în care asigurã prin capacitatea proprie procesarea

a cel puþin 40% din materialul lemnos achiziþionat. În zona Fãget - Lugoj, de exemplu, acest lucru este de naturã sã genereze îngrijorãri, deja mai multe firme de profil anunþându-ºi intenþia de a formula interpelãri pe aceastã temã prin intermediul parlamentarilor locali, motivând cã noile prevederi le limiteazã activitatea.

“Oficial încã nu am primit semnale în acest sens. Oricum, în Timiº, sunt mult mai puþine societãþi de profil decât în alte judeþe, pentru cã ºi suprafaþa împãduritã este mult mai micã.

Faþã de judeþe cu peste 50% din suprafaþã împãduritã, cum e Suceava sau Caraº-Severin, Timiºul are pãdure pe 11% din suprafaþã”, spune Nicuºor Þîþu, directorul Direcþiei Silvice Romsilva Timiºoara.

Romsilva, ºi ea afectatã Prevederile legate de interdicþia lemnului brut afecteazã ºi Romsilva, Comisia pentru agriculturã a Senatului apreciind cã valorificarea integralã a lemnului ca produse fasonate sau ca produse rezultate din prelucrarea primarã presupune investiþii substanþiale pentru achiziþionarea de utilaje specifice ºi amenajãri de depozite, investiþii pe care Romsilva nu are capacitatea sã le facã în anul 2014.

Tot din motive financiare, senatorii au eliminat din proiect obligaþia ca Romsilva sã achiziþioneze terenuri, cu prioritate din cele degradate, pentru împãduriri, astfel încât suprafaþa fondului forestier sã nu scadã sub trei milioane de hec-

de 24 de ani un reper al cetãþii

tare.

Prevederile ar fi fost totuºi oportune în Timiº, tocmai pentru cã ar restricþiona tãierile ºi ar genera împãduriri pe o suprafaþã mult mai mare. Mai ales cã în judeþ, prin retrocedãri, Statul a cedat 22.742 de hectare de pãdure unui numãr foarte mare de proprietari. Practic, aceastã suprafaþã pierdutã reprezintã aproape o treime din actuala suprafaþã împãduritã deþinutã de Romsilva în Timiº.

Statul mai are în judeþ 77.735 de hectare, împãrþite pe ocoale silvice: 11.724 de hectare la Ocolul Silvic Ana Lugojana, 18.583 de hectare la Ocolul Silvic Coºava, 13.913 hectare la Ocolul Silvic Fãget, 12.274 de hectare la Ocolul Silvic Lugoj, 9361 de hectare la Ocolul Silvic Lunca Timiºului ºi 11.758 de hectare la Ocolul Silvic Timiºoara.

24.000 de hectare sunt în zona de câmpie, 36.000 de hectare, în zona de deal, ºi 19.337 de hectare, în zona de munte.

Anual sunt defriºate în judeþ peste 1.770 de hectare de pãdure. Conform Romsilva, ºi în Timiº suprafaþa de lemn recoltatã a crescut în ultimii zece ani, de la 251.000 de metri cubi la 295.000 de metri cubi, creºterea fiind de 18%, deºi, þinând cont de specificul judeþului, ar fi trebuit sã se înregistreze o scãdere, nu o creºtere a exploatãrii lemnului. În plus, în mare parte este vorba despre lemn brut vândut ca atare, fãrã o prelucrare, lucru care face sã aibã un preþ foarte mic ºi sã fie achiziþionat ca materie primã, în general de firme din strãinãtate, lucru care favorizeazã defriºãrile.

Potrivit Agenþiei pentru Protecþia Mediului Timiº, zone-

le din Timiº cu deficit de vegetaþie forestierã ºi disponibilitãþi de împãdurire sunt Beba Veche, Dudeºtii Vechi, Cenad, Sânnicolau Mare, Teremia Mare, Comloºu Mare, Jimbolia, Sânpetru Mare, Periam, Variaº, Cãrpiniº, Cenei, Giulvãz, Orþiºoara ºi Moraviþa.

Aceasta, în condiþiile în care ºi Consiliul Judeþean Timiº, care a definitivat forma actualizatã a Planului de Amenajare a Teritoriului Judeþean, confirmã cã rolul pãdurilor este esenþial. Într-un capitol numit “Zonele de risc tehnologic ºi zonele expuse la riscuri naturale”, care analizeazã, printre altele, ºi zonele de risc din judeþ, expuse la alunecãri de teren de amploare, se menþioneazã cã zona de munte e mai feritã de fenomenul alunecãrilor de teren în formã gravã, dintr-un motiv foarte simplu: protecþia oferitã de pãduri. Astfel, se aratã în Planul de amenajare a teritoriului, culmile deluroase, cu precãdere din Podiºul Lipovei, sunt afectate de o eroziune mai slabã, fiind împãdurite, ceea ce nu se poate spune despre Dealurile Pogãniºului, Dealul Dognecei ºi Dealurile Lugojului. “Eroziunea moderatã pânã la puternicã, dar cu pericol de accentuare ºi pe alocuri cu alunecãri este specificã versanþilor de vale din dealurile ºi pãrþile interfluviale din apropierea câmpiei. Mãsurile de reducere ºi prevenire a eroziunii sunt necesare pe suprafeþe extinse în toatã unitatea deluroasã ºi cu precãdere se impun terasãri pe versanþi, unele acumulãri de apã pe vãi ºi, pe alocuri, chiar împãduriri”, preciza documentul administraþiei judeþene.

Silvicã Timiº ºi Covasna”.

Aceºtia au mai constatat cã nu au fost fãcute toate demersurile în vederea urmãririi ºi încasãrii creanþelor regiei, în sumã estimativã de 1,48 milioane de lei, la Direcþiile Silvice Dâmboviþa, Timiº, Arad, Mehedinþi, Dolj, Bacãu, Vrancea, Botoºani, Cluj ºi Sãlaj.

Nu în ultimul rând, s-a evidenþiat “neefectuarea tuturor demersurilor în vederea punerii în executare a unor sentinþe judecãtoreºti definitive ºi irevocabile la Direcþia Silvicã Timiº ºi Mureº”, în general pe procese legate de revendicare de suprafeþe împãdurite.

Paza, o problemã veche nerezolvatã Noua formã a Codului Silvic, discutatã în prezent în Parlament, reia ºi problema mai veche a pazei pãdurilor.

Conform formei iniþiale, Romsilva ar trebui sã suporte din fonduri proprii paza proprietãþilor forestiere de pânã la 30 de hectare, reprezentând aproximativ un milion de hectare de fond forestier, estimându-se cã ar fi necesarã în acest sens suma suplimentarã de 15 milioane de euro, alocatã de la buget. În Timiº, la suprafeþe mici, proprietarii de pãdure s-au dovedit pânã acum reticenþi la contractarea serviciilor de pazã ale Inspectoratului Silvic.

Aceasta, deºi tarifele practicate pentru aceste servicii sunt mai degrabã simbolice.

Refuzul contractãrii serviciilor de pazã a fost interesat, în majoritatea cazurilor, pentru cã, fãrã pazã, proprietarii au putut sã facã defriºãri ilegale ºi sã vândã lemnul diverºilor cãrãuºi.

Problema legatã de refuzul de pazã este cu atât mai complicatã cu cât unii proprietari care nu sunt interesaþi de contractarea pazei, pentru a putea tãia lemn ilegal, ºi nu îºi intabuleazã suprafeþele primite moºtenire. În aceste condiþii este foarte greu sã se încheie contracte de pazã, pentru cã aceste contracte nu se pot încheia cu morþii care figureazã în acte ca proprietari pe suprafaþa împãduritã. Un astfel de contract nu se poate face decât cu o persoanã în viaþã.

Din acest punct de vedere, problemele cele mai mari din Timiº continuã sã rãmânã cele din zona Criciova. Aici, spun reprezentanþii Inspectoratului Silvic, proprietarii au refuzat sã încheie contracte de pazã cu Ocolul Silvic din zonã ºi au mizat pe faptul cã acest refuz este considerat o contravenþie, pe când tãierile ilegale care au avut loc pe acele suprafeþe rãmase fãrã pazã pot fi considerate infracþiuni.

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

26 februarie - 1 martie 2015

13

Timiºul, confruntat cu depopularea masivã a unor zone Timiºul, încã în topul judeþelor cu cei mai mulþi locuitori

Aºa-numitele insule de subdezvoltare afectate de declin demografic sunt localizate în zona ruralã nord-esticã a judeþului Problemele demografice mari cu care se confruntã România ºi aceastã parte a continentului – care are zone foarte aglomerate ºi altele în risc de depopulare, precum ºi cu un grad accentuat de îmbãtrânire a populaþiei – nu aveau cum sã nu marcheze ºi Timiºul. Conform unui studiu demografic recent, în Timiº existã discrepanþe mari între structura ºi ponderea populaþiei între mediul rural ºi cel urban.

Totodatã, pe cât de aglomeratã e Timiºoara, existã localitãþi din judeþ care sunt în pericol sã rãmânã fãrã locuitori. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Tendinþã accentuatã de îmbãtrânire a populaþiei Conform unui document de sintezã, realizat la comanda Consiliului Judeþean Timiº, cu scopul de a constitui un fel de ghid pentru dezvoltarea viitoare a judeþului, problemele demografice nu ocolesc nici oraºele, nici satele.

Autorii Planului de amenajare a teritoriului judeþului Timiº susþin cã, din punct de vedere demografic, Timiºul este un judeþ puternic urbanizat, afectat de scãderea populaþiei, scãderea ponderii de copii ºi de o tendinþã de îmbãtrânire demograficã. Conform acestora, „atuurile judeþului sunt reprezentate de creºterea volumului populaþiei rurale, în ultimii cinci ani, ºi de concentrare a populaþiei în proximitatea zonelor urbane, ceea ce ar reprezenta o premisã pentru dezvoltarea activitãþilor economice”. În document se mai aratã cã existã un stoc de resursã umanã mai crescut decât în alte zone ale þãrii, datoritã creºterii resurselor de muncã din ultimii zece ani.

Pe de altã parte, se recunoaºte cã existã insule de subdezvoltare afectate de declin demografic, localizate în zona ruralã nord-esticã a judeþului,

unde ºansele de redresare sunt foarte mici, în contextul unui mediu economic instabil ºi al lipsei de mãsuri pentru îmbunãtãþirea calitãþii vieþii, începând cu accesibilitatea la servicii de sãnãtate ºi de educaþie la nivelul celor din mediul urban.

Totodatã, se constatã cã mai existã un pericol de depopulare în zona sudicã ºi vesticã a judeþului, unde totuºi situaþia demograficã este mai bunã decât în rest, prin faptul cã în zona sudicã populaþia are un grad de îmbãtrânire mai redus, iar în zona vesticã populaþia tânãrã poate constitui un potenþial de revigorare a populaþiei. În acest context, se crede cã, în perspectivã, creºterea ocupãrii tinerilor în zonele rurale sau reducerea migraþiei lor poate reprezenta componenta cu cea mai semnificativã influenþã asupra evoluþiilor viitoare ale populaþiei în Timiº.

Prognozele aratã cã populaþia judeþului scade pe termen lung Specialiºtii care au realizat Planul de amenajare a teritoriului judeþului susþin cã populaþia va scãdea atât pe termen mediu, cât ºi pe termen lung. Varianta de prognozã optimistã este cã localitãþi mici, precum Secaº sau Bogda, nu depãºeºte 400 de locuitori, iar aºezãri ºi mai mici, precum Bara, vor avea maximum 150 de locuitori.

Va creºte în schimb numãrul localitãþilor cu peste 5.000 de locuitori, iar cele douã municipii vor înregistra scãderi de populaþie de 10% (Lugoj) ºi 7% (Timiºoara). În celelalte variante de prognozã, municipiile vor avea scãderi ºi mai accentuate, în varianta medie de 14% (Lugoj), respectiv 11% (Timiºoara), iar în cea mai pesimistã este de 15%, respectiv 12%.

Cele mai accentuate scãderi de populaþie (de peste 30%) în perioada 2010 - 2025, în varianta medie de prognozã, vor avea loc în comunele

Bara, Nãdrag ºi Tomeºti, care au populaþiile cele mai mici din judeþ. În ceea ce priveºte ponderea de populaþie din mediul rural ºi urban, în varianta optimistã de prognozã populaþia ruralã va creºte, însã fiind populaþie mai redusã decât în urban, creºterea va influenþa foarte puþin trendul evoluþiei generale a populaþiei judeþului. Astfel cã în 2025 populaþia judeþului va scãdea cu 2,4% – care e o medie dintre scãderea populaþiei în mediul urban cu 6% ºi creºterea din mediul rural de 3,5%. În cazul prognozelor ceva mai pesimiste, în urmãtorii ani este de aºteptat ca populaþia sã scadã ºi mediul urban, ºi în cel rural, cu o intensitate mai micã la sat.

Conform rezultatelor finale ale Recensãmântului populaþiei de acum doi ani, primele ºase judeþe, cu excepþia Bucureºtiului, ca numãr de populaþie stabilã, sunt Iaºi, cu 772.300 de persoane, Prahova – 762.900 de persoane, Cluj – 691.100 de persoane, Constanþa – 684.100 de persoane, Timiº – 683.500 de persoane ºi Dolj – 660.500 de persoane.

La polul opus sunt Covasna (cu 210.200 de persoane), Tulcea (213.100), Sãlaj (224.400), Mehedinþi (265.400), Ialomiþa (274.100) ºi Giurgiu (281.400).

Copiii cu vârste cuprinse între 0 ºi 14 ani deþin o pondere de 15,9% în totalul populaþiei stabile, populaþia tânãrã (15 – 24 de ani) reprezintã 12,3%, persoanele mature (25 – 64 ani) formeazã majoritatea (55,7%), iar persoanele în vârstã de 65 ani ºi peste reprezintã 16,1% din total. Persoanele în vârstã de 85 de ani ºi peste deþin o pondere de 1,3% în totalul populaþiei stabile.

Conform datelor prezentate de Direcþia Regionalã de Statisticã Timiº, din populaþia stabilã a judeþului, care este de 683.540 persoane, 354.364 sunt femei (51,8.%). Faþã de situaþia existentã la recensãmântul anterior, s-a înregistrat o creºtere cu 5.600 de persoane, din care 1.800 sunt femei.

Populaþia stabilã a Timiºoarei este de 319.300 persoane. În privinþa celor mai importante oraºe din judeþ, situaþia este urmãtoarea: municipiul Lugoj (40.400 de persoane), oraºul Sânnicolau Mare (12.300) ºi oraºul Jimbolia (10.800).

Comunele cu cel mai mare numãr de populaþie stabilã sunt: Giroc – 8.388, Dumbrãviþa 7.522 ºi Sãcãlaz 7.204 persoane, iar cele cu cel mai mic numãr de persoane ce fac parte din populaþia

stabilã sunt Bogda, Bara ºi Secaº (cu 460, 388 respectiv 299 de persoane). În mediul urban trãiesc 422.300 de timiºeni, reprezentând 61,8% din totalul populaþiei stabile. Faþã de situaþia de la penultimul recensãmânt, ponderea populaþiei stabile din mediul urban a crescut cu 1,7% în detrimentul mediului rural.

Copiii de pânã la 14 ani deþin o pondere de 13,8% în totalul populaþiei stabile a judeþului, populaþia tânãrã (15 – 24 de ani) reprezintã un procentaj de 15,3%, persoanele mature (25 – 64 de ani) formeazã majoritatea (57,4%), iar persoanele în vârstã de 65 de ani ºi peste reprezintã 13,5% din total. Persoanele în vârstã de 85 de ani ºi peste deþin o pondere de 1,1% în totalul populaþiei stabile din judeþ.

Din totalul populaþiei stabile a judeþului 44,6% sunt persoane care au starea civilã legalã de cãsãtorit. Sunt cãsãtoriþi 151.800 de bãrbaþi ºi 153.000 femei. Nu au fost niciodatã cãsãtorite o proporþie de 42,0 %, persoanele vãduve reprezintã 8,4% din totalul populaþiei stabile, iar persoanele divorþate deþin o pondere de 4,9%. În uniune consensualã au declarat cã trãiesc 32.300 de persoane. Din totalul populaþiei stabile de zece ani ºi peste 38,3% au nivel scãzut de educaþie (primar, gimnazial sau fãrã ºcoalã absolvitã), 42,5% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiºtri) ºi 19,2 % nivel superior. În judeþ sunt 5854 persoane analfabete. În Timiº numãrul persoanelor plecate în strãinãtate pentru o perioadã de cel puþin un an, dar care nu fac parte din populaþia stabilã, este de 19.400 ºi, evident, nu cuprinde decât o parte a numãrului de emigranþi externi.

Natalitatea slabã, contrabalansatã cu migraþia internã Conf. dr. Ioan Pãºcuþã, ºeful Catedrei de Sociologie-Antropologie din cadrul Facultãþii de Sociologie ºi Psihologie a Universitãþii de Vest, spune cã scãderea natalitãþii în Timiº este contrabalansatã de migraþia internã. “Sunt douã elemente care se manifestã în Timiº ºi influenþeazã semnificativ indicii demografici. Pe de o parte, raportul dintre natalitate ºi mortalitate este afectat de scãderea destul de mare a natalitãþii. Pe de altã parte, avem însã ºi niºte fluxuri de migraþie care compenseazã acest dezechilibru. Zona de vest încã atrage populaþie tânãrã, aici fiind ºi un centru universitar important. De aceea, încã nu se constatã probleme demografice majore în Timiº”, ne-a declarat Ioan Pãºcuþã.

Rãmâne de vãzut câtã vreme se va mai manifesta aceastã echilibrare, atâta timp cât tinerii încep sã fie atraºi într-o proporþie tot mai mare de perspectivele studiilor universitare în strãinãtate. Totodatã, Timiºul nu mai este, ca acum 15 - 20 de ani, un pol major de dezvoltare economicã, dezvoltare care sã garanteze salarii mult mai mari ca în alte zone ale þãrii.

Incertitudini legate de sistemul de pensii al viitorului Declinul demografic reprezintã o problemã majorã ºi pentru sistemul de pensii de stat. Cu excepþia cazului în care femeile ºi bãrbaþii, care trãiesc mai mult, ocupã de asemenea mai mult timp un loc de muncã ºi fac mai multe economii pentru perioada de pensionare, nu poate fi garantatã acordarea unor pensii decente, deoarece n-ar putea fi acoperitã creºterea cheltuielilor aferente.

Se aºteaptã ca, pânã în 2060, speranþa de viaþã la naºtere pentru bãrbaþi sã creascã cu 7,9 ani, iar pentru femei, cu 6,5 ani, faþã de 2012. Aceastã situaþie se reflectã într-o creºtere anualã de aproximativ douã milioane de persoane cu vârsta de peste 60 de ani, aproape dublu faþã de sfârºitul anilor ‘90 ºi în-

ceputul anilor 2000. În schimb, numãrul persoanelor în vârsta de muncã cea mai activã va scãdea în fiecare an, pe parcursul urmãtoarelor decenii.

Deºi Timiºul este unul dintre judeþele cu o economie foarte bine dezvoltatã, viitorul actualului sistem public de pensii nu pare sã arate prea bine, þinând cont de faptul cã numãrul de pensionari continuã sã creascã, încet dar sigur, invers proporþional cu numãrul angajaþilor activi, plãtitori de taxe ºi impozite. Raportat la aceeaºi perioadã a anului trecut, se înregistreazã o creºtere uºoarã a numãrului de pensionari. În prezent sunt în judeþ 157.605 pensionari, în comparaþie cu 157.467 de pensionari în aceeaºi perioadã a anului trecut.

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

26 februarie - 1 martie 2015

Publicitate

Campionat de donare de sânge l Lansat de Universitatea Politehnica Timiºoara „Supereroi pentru viaþã – primul campionat de donare de sânge din UPT” este o campanie lansatã de Universitatea Politehnica Timiºoara, care are ca scop mobilizare donatorilor de sânge. oana.dima@timpolis.ro

Universitatea Politehnica Timiºoara a lansat, la începutul acestei sãptãmâni, campania „Supereroi pentru viaþã – primul campionat de donare de sânge din UPT”, la Policlinica studenþeascã din Complexul Studenþesc. Într-un comunicat trimis redacþiei, UPT transmite

cã atât studenþii, cât ºi cadrele didactice ºi-au manifestat interesul faþã de aceastã iniþiativã, venind în numãr mare sã doneze.

Campania este organizatã sub forma unui campionat între facultãþile din Universitatea Politehnica Timiºoara cu sprijinul Centrului Regional de Transfuzie Sanguinã Timiºoara. „Pentru a oferi ºanse egale tuturor, punctajul va fi calculat proporþional cu numãrul de studenþi ºi cadre didactice din fiecare facultate. Concursul se adreseazã studenþilor ºi cadrelor didactice din UPT, dar orice altã persoanã interesatã poatã sã doneze ºi sã susþinã acest demers”, spune

Aniela Sãlãjan, de la Departamentul de Comunicare ºi Imagie al UPT . Campania, mai spune aceasta, rãspunde unei nevoi reale a sistemului medical românesc. „Universitatea Politehnica Timiºoara nu este doar un vector de cunoaºtere în comunitate, ci îºi doreºte sã ºi rãspundã problemelor cu care membrii sãi se confruntã. Formarea spiritului civic pe bãncile universitãþii sperãm sã contribuie la multiplicarea lui ºi dincolo de mediul universitar. Ne dorim ca studenþii ºi cadrele sã rãspundã nevoilor semenilor lor”, explicã Aniela Sãlãjan decizia UPT de a demara aceastã campanie.

Somnul îndelungat este riscant, la fel ca ºi cel insuficient

Cazurile de infecþii respiratorii acute, în creºtere Numãrul total al cazurilor de infecþii respiratorii acute înregistrate la nivel naþional, a fost, în penultima sãptãmânã,de111.612.Adicã, cu 8% mai mare faþã de cel înregistrat în sãptãmâna precedentã, ºi cu 45% mai mare faþã de aceeaºi sãptãmânã a sezonului precedent, când au fost 76.954 de cazuri, dupã cum informeazã, citat de Agerpres, Centrul Naþional de Supraveghere ºi Control a Bolilor Transmisibile în raportul privind evoluþia infecþiilor respiratorii acute, a gripei ºi a infecþiilor respiratorii acute severe in sezonul 2014 - 2015.

Potrivit raportului publicat pe site-ul instituþiei, activitatea gripalã evolueazã cu intensitate medie, cu tendinþã de extindere regionalã în zona sudicã (Constanþa, Bucureºti, Dâmboviþa) ºi în zona de nord-est ºi sudest (Iaºi, Suceava, Neamþ, Galaþi), cu focare locale (judeþul Sibiu ) ºi cu cazuri sporadice în unele judeþe, „ morbiditatea prin infecþii respiratorii acute fiind mai crescutã decât în sãptãmâna precedentã, dar încadrându-se în inter valul aºteptat”.

Raportul CNSCBT mai relevã cã, în intervalul 9 - 15 februarie, s-au înregistrat, la nivel naþional, 352 cazuri de gripã ºi 29 cazuri de infecþii

de 24 de ani un reper al cetãþii

respiratorii acute severe.

Au fost înregistrate cinci decese noi la cazuri de SARI confirmate cu virus gripal, iar numãrul total al deceselor confirmate cu gripã este de ºase.

CNSCBT adaugã cã, de la începutul sezonului de supraveghere a infecþiilor respiratorii acute, gripei si SARI ºi pânã la data de 17 februarie, au fost confirmate, în laborator, un numãr de 399 cazuri de gripã.

Totodatã, raportul citat mai noteazã cã, pânã la jumãtatea lunii februarie, au fost vaccinate antigripal 474.839 persoane din grupele la risc, cu vaccin distribuit de Ministerul Sãnãtãþii. (TP)

Deºi este greu de precizat care este durata optimã a somnului pentru fiecare individ în parte, cei mai mulþi adulþi au nevoie între ºapte ºi nouã ore de somn pe noapte, însã o perioadã mai mare poate indica probleme de ordin medical sau poate chiar provoca probleme de sãnãtate.

Prea mult somn poate creºte riscul de depresie, scriu jurnaliºtii de la huffingtonpost.com, sursã citatã de Mediafax. Printr-un studiu din 2014 realizat pe gemeni adulþi, cercetãtorii au descoperit cã durata lungã a somnului poate creºte riscul de depresie. Voluntarii care dormeau între ºapte ºi nouã ore pe noapte au prezentat circa 29% dintre simptomele de depresie, în timp ce aceia care dormeau mai mult de nouã ore au prezentat 49% dintre aceste simptome.

Durata prea lungã sau prea scurtã a somnului ar putea afecta funcþionarea creierului. Un studiu din 2012, efectuat în rândul femeilor în vârstã, a arãtat cã femeile care dormeau mai mult de nouã ore pe noapte sau mai puþin de cinci ore au prezentat modificãri ale creierului comparabile cu îmbãtrânirea cu doi ani, faþã de vârsta lor realã.

Durata somnului ar putea afecta capacitatea unei femei

de a rãmâne însãrcinatã. În 2013, în Coreea de Sud, o echipã de cercetare a analizat obiceiurile legate de somn ale unui numãr de peste 650 de femei care urmau a fi supuse unei proceduri de fertilizare in vitro. Experþii au descoperit cã rata graviditãþii era mai mare în rândul femeilor care dormeau ºapte - opt ore pe noapte ºi mai micã în cazul femeilor care dormeau peste nouã ore pe noapte. Totuºi, studiul nu a stabilit o legãturã cauzalã clarã. „ªtim cã obiceiurile legate de somn pot afecta ritmul circadian, secreþiile hormonale ºi ciclul menstrual”, a declarat doctorul Evan Rosenbluth, medic endocrinolog. Care a mai spus cã efectul asupra infertilitãþii este mai greu de dedus, pentru cã sunt foarte mulþi factori care trebuie controlaþi ºi luaþi în calcul.

Prea mult somn creºte riscul de diabet. Într-un mic

studiu realizat în Quebec, Canada, cercetãtorii au descoperit cã oamenii care dorm mai mult de opt ore pe noapte au un risc de douã ori mai mare de a dezvolta diabet de tip II într-o perioadã de ºase ani comparativ cu persoanele care dormeau între ºapte ºi opt ore pe noapte, chiar ºi dupã ce au fost luate în calcul diferenþele de greutate.

Somnul îndelungat poate afecta inima. Un studiu prezentat în 2012 la o întâlnire a American College of Cardiology a descoperit cã opt sau mai multe ore de somn pe noapte sunt legate de o creºtere a riscului de probleme cardiace. Studiul a analizat datele a peste 3.000 de persoane ºi a ajuns la concluzia cã oamenii care dorm mai mult au un risc de douã ori mai mare de a suferi de anginã ºi de 1,1 ori mai mare de a suferi de boli are arterelor coronare. (TP)

integrame

26 februarie - 1 martie 2015

15

Sotul si sotia au iesit la sfârsit de saptamâna la cumparaturi într-un supermarket. În timp ce sotul împinge fara chef caruciorul, ajunge la raionul de bere. Ochii i se lumineaza.

Oferta la bere: “Cumpara azi o lada de bere si-n loc de 40 lei platesti doar 20”. Entuziasmat, apuca lada s-o bage-n carucior.

- Heeei!! Ce faci?, întreaba nervoasa sotia.

- Pai draga mea, e oferta: cu 20 lei îmi iau o lada de bere!

- Suntem în criza, dragule, nu ne putem permite!

Las-o acolo.

Cu amaraciune-n suflet, barbatul renunta la berea lui preferata si-si continua fara chef plimbarea prin magazin.

La un moment dat, ajung la raionul Cosmetice.

Femeia apuca o crema de fata din raft si da s-o bage în carucior.

- Heeei! ce faci?, sare furios sotul.

- Pai, dragul meu, asta e crema mea preferata, ma face sa arat frumoasa si costa doar 40 de lei.

- La naiba! Si berea te face sa pari frumoasa si e la jumatate de pret! l Stefan cel Mare, dupa o batalie crâncena, reuseste sa scape cu viata, împreuna cu un mic grup de osteni. Pe urmele lor oastea otomana, câta frunza si iarba. În departare se vede o padure. Stefan: - În padure!

Când ajung în padure, Stefan comanda: - Toata lumea sus în copaci!

Peste o leaca de vreme, ostenii în copaci, agatati de craci, încep sa se nelinisteasca: - Mai stam asa, Maria Ta?!

- Mai stati ma, ca abia acum intra turcii în padure!

Peste un timp, iara: - Sa mai stam, Maria Ta? - Mai stati, mai stati ca acuma trec pe sub noi!

- Da’, Maria Ta,... dar macar caii putem sa-i lasam jos?! l Un arhitect, un artist si un inginer discutau despre cu cine e mai bine sa îti petreci timpul, cu nevasta sau cu amanta.

Arhitectul a zis ca prefera sa fie cu nevasta, asa putea construi fundatia la o relatie vesnica.

Artistul a spus ca prefera sa fie cu amanta. În ea gasea mai multa pasiune si mister.

Inginerul a spus ca prefera sa le aiba pe amândoua.

- Amândoua?, au întrebat ceilalti.

- Da. Daca ai o nevasta si o amanta, fiecare se va gândi ca esti cu cealalta si atunci poti sa stai la serviciu sa-ti termini treaba pe ziua urmatoare. l - Doctore, am o problema cu mersul la WC dimineata, la ora 5, am scaun.....

- Dar asta nu este asa de grav.

- Problema este ca ma trezesc la 6. l - Optimistul: paharul e pe jumatate plin.

- Pesimistul: paharul e pe jumatate gol.

- Inginerul: paharul are dublu din capacitatea necesara. l Clientul catre ospatar: - Nu-mi plac surprizele, asa ca va zic de acum: am numai 10 lei la mine. Ce-mi recomandati?

- Un alt restaurant.

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

26 februarie - 1 martie 2015

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.