Timpolis 2132

cyan

magenta

yellow

black Anul XXIV Nr. 2132 19 - 22 februarie 2015 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Surprizele reformei Zgonea melania.cincea@timpolis.ro

S

emnalele pe care nouînfiinþata Comisie parlamentarã de Cod electoral, condusã de Valeriu Zgonea, le transmite presei ºi societãþii civile nu sunt nici numeroase – în ciuda numãrului mare legi pe care îºi propune sã le reviziuascã –, nici concise. ert este cã e un volum de muncã imens raportat la perioada de timp pe care ºi-a acordat-o pentru a revizui un pachet consistent legi. Pentru cã, în ciuda numelui comisiei, nu e vorba doar despre elaborarea unui Cod electoral, act ce reuneºte reglementãri pentru organizarea tuturor tipurilor de alegeri, ci ºi de legi a cãror modificare ar avea menirea reformãrii clasei politice. Iar calendarul autoimpus pentru analizã, dezbatere, modificare ºi votare a acestor legi este extrem de scurt: pânã la sfârºitul lunii iunie trebuie sã fie votate. Consultãrile publice cu experþi din societatea civilã lipsesc, însã, de pe agendã. La fel, un draft de lucru care sã conþinã ºi propunerile de modificare ºi argumentaþia. Iar vizionarea ºedinþelor Comisiei nu e posibilã întotdeauna. omentan, se ºtie doar cã aceastã comisie a agreat câteva principii. Toate, cu semne de întrebare.

E exemplu, decizia alegerii primarilor ºi a preºedinþilor de Consilii Judeþene prin vot direct ºi dintr-un singur tur intrã în contradicþie cu solicitãrile unor voci, nu puþine, ale societãþii civile ºi ale experþilor, care pledeazã pentru douã tururi. Pentru cã altfel e o reprezentativitate scãzutã ºi, în plus, se creeazã condiþiile favorizãrii celor aflaþi deja în funcþie ºi a partidelor pe care le reprezintã. ecizia în privinþa numãrului fix de parlamentari, “mai mic decât actualul”, va intra ºi ea, e de aºteptat, în contradicþie cu opþiunile populaþiei. E puþin probabil cã vor accepta numãrul de 300 de parlamentari, aºa cum a cerut, în proporþie de peste 83%, poporul, la referendumul din noiembrie 2009. Nu e, însã, greu de intuit de ce Comisia nu se pronunþã încã exact asupra acestei probleme. Prin diminuarea numãrului de parlamentari, se pierd nu doar oameni, soldaþi disciplinaþi în partid, ci ºi zone de influenþã, aducãtoare de bani. otãrârea referitoare la menþinerea aceluiaºi sistem electoral pentru ambele Camere ridicã ºi ea semne de întrebare în privinþa voinþei de a schimba în bine ceva ce nu funcþioneazã. Menþinându-se formula bicameralã a Legislativului, ar trebui sã existe douã Camere diferite ºi prin modalitatea de desemnare a membrilor, ºi prin prerogative. Pentru cã bicameralismul românesc e simetric ºi congruent – ºi senatorii, ºi deputaþii sunt aleºi prin acelaºi sistem de vot, direct de cãtre cetãþeni, reprezintã aceeaºi populaþie ºi au un mandat comun de patru ani. Apoi, e dovedit, nu funcþioneazã cum trebuie. Avem aceeaºi majoritate, cu aceleaºi interese ºi fãcând aceleaºi jocuri politice, ºi în Camera Deputaþilor, ºi în Senat. n plus, de la înfiinþarea Comisiei, timp de mai bine de o lunã nu a fost fãcut public niciun detaliu despre modificãrile ce se vor a fi aduse Legii finanþãrii partidelor, deºi aceasta e un punct generator de mari probleme. Compromisul începe chiar în momentul în care partidele dau funcþii sau undã verde pentru ca un candidat sã aibã dreptul sã intre în competiþia electoralã ori pe lista celor propuºi a fi numiþi în înalte demnitãþi de stat, þinând cont nu de criterii de integritate ºi profesionalism, ci de banii primiþi de la pretendentul X. Ori, indirect, de la susþinãtorul lui financiar. Aºa au ajuns partidele sã depindã de câþiva mari sponsori care îºi revendicã rolul de patroni, de pãpuºari, de baroni. Aºa s-a ajuns la revolte ale baronilor cu grave probleme de integritate ori la „marþea neagrã“. Aºa au ajuns captive în mâinile gãºtilor ºi ale clientelei de partid instituþii ale statului. ipsa analizei serioase ºi a transparenþei, care caracterizeazã aceste dezbateri din Parlament, riscã sã ne aducã un sistem electoral cu carenþe mai mari decât cel actual ºi sã slãbeascã mai tare încrederea populaþiei în instituþii de bazã ale democraþiei.

C

un reper al cetãþii

Datoriile neachitate dupã închiderea Kandia Timiºoara au fost prescrise

M D

Invocând o posibilã situaþie de incompatibilitate, Consiliul Judeþean Timiº va achiziþiona în perioada urmãtoare servicii de reprezentare juridicã, din partea unor avocaþi sau a unor case de avocaturã, într-un proces cu… propriii angajaþi. pag.3

Concentraþiile de arsen din apa din partea de vest a Timiºului, mult peste valoarea admisã Un grup de ONG-uri solicitã mai multor instituþii informaþii despre mãsurile luate pentru monitorizarea parametrilor de calitate a apei din mai multe localitãþi din partea de vest a Timiºului. Solicitarea vine în contextul în care au fost semnalate depãºiri ale concentraþiilor normale de elemente chimice care pun în pericol sãnãtatea. pag.6

Punct final la odiseea unui teren al fostei mãnãstiri Marienheim

D

Istoria complicatã a proprietãþii asupra unei parcele de teren ce a aparþinut Episcopiei Romano-Catolice a fost tranºatã. Trecut forþat în proprietatea Statului, în timpul naþionalizãrii din 1948, terenul a fãcut obiectul unor controversate tranzacþii succesive, ajungând sã fie vândut, la licitaþie, de ANAF. La puþinã vreme dupã ce a ajuns, din nou, în proprietate privatã, a fost revendicat de Episcopia Romano-Catolicã. Procesul, care a implicat ºi Primãria Timiºoara, s-a finalizat brusc, cu renunþarea la toate acþiunile demarate în instanþã.

H

pag. 10 - 11

ANP a „pierdut” 11.000 de locuri de cazare în declaraþia din faþa Parlamentului Din cele 28.909 locuri de deþinere din România, în decembrie 2014 erau ocupate 28.120 de locuri, ne comunicau oficialii Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor. Iatã cã acum, în faþa Parlamentului, directorul ANP „pierde” vreo 11.000 de locuri de cazare. Invocând un grad de ocupare de 157%...

Î

pag.12

Foto Primãria Timiºoara

L

Consiliul Judeþean îºi cumpãrã servicii de avocaturã în procesul cu foºtii angajaþi

Ce a mai rãmas din fosta fabricã de ciocolatã Kandia... În raportul anual al Curþii de Conturi este pomenitã una dintre celebrele privatizãri de pe plan local, cea a fabricii Kandia Timiºoara, în contextul în care responsabilul de privatizare, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, a pãrut sã uite în mod inexplicabil de

sume importante pe care Statul trebuia sã le încaseze în urma acestei privatizãri. Deºi au trecut doi ani de când Curtea de Conturi a impus AVAS luarea unor mãsuri mãcar pentru a încerca recuperarea acestor datorii, nu s-a întâmplat absolut nimic. pag. 4

Intrarea în conservare a Semmering-ul bãnãþean, echivalentã cu sfârºitul acestuia CFR a încercat din nou sã gãseascã un concesionar pentru Semmering-ul Bãnãþean. Dacã nu-l va identifica, linia ar putea fi închisã, procesul de conservare fiind considerat de sindicaliºtii din sistem echivalent cu dezafectarea totalã a liniei. pag.13

2

eveniment

19 - 22 februarie 2015

Consilierul local Adrian Orza criticã propunerile de modificare a legilor electorale fãcute de Comisia de cod electoral

ligia.hutu@timpolis.ro

“Politicienii ar trebui sã relaþioneze mai mult cu cetãþenii decât cu ºefii de partid” Consilierul local independent Adrian Orza, fost membru al PNÞCD, se exprimã în termeni critici, cu privire la recentele propuneri de modificare a legilor electorale, propuse de reprezentanþii Comisiei de cod electoral. În situaþia în care aceste propuneri vor fi adoptate, spune el, vor diminua ºi mai mult calitatea prestaþiei politice din România, fãcând din consilierii locali ºi judeþeni niºte marionete manevrate de preºedinþii partidelor politice ºi favorizându-i, în varianta alegerii dintr-un singur tur, pe primarii aflaþi în funcþie. În aceste condiþii, declarã Adrian Orza, orice discuþie despre reformarea clasei politice va rãmâne doar la stadiul de declaraþie de intenþie. ªi aceasta

atâta vreme cât, prin propunerile înaintate, nu se urmãreºte, în fapt, ameliorarea raportului de relaþionare directã dintre cetãþeni ºi politicieni.

Adrian Orza a amendat atât propunerea vizând alegerea consilierilor locali ºi judeþeni pe liste, ºi nu prin vot uninominal, cât ºi propunerea de desemnare a preºedinþilor de Consilii Judeþene prin votul indirect al membrilor CJ sau cea de alegere a primarilor dintr-un singur tur de scrutin. Referindu-se la alegerea consilierilor locali ºi judeþeni pe liste de partid, Adrian Orza a opinat cã, în felul acesta, consilierii locali vor fi trataþi în continuare ca o masã de manevrã aflatã la dispoziþia ºefilor de organizaþii de partid: “Nu e normal sã trãiascã consilierii cu acest sceptru deasupra capului, de a fi daþi afarã. (...) Ei nu vor avea curajul sã voteze altceva decât li se impune de la partid”.

Adrian Orza apreciazã cã, în cel mai bun caz, consilierii locali sau judeþeni vor îndrãzni sã îºi exprime pãrerile într-un mod voalat, dar care nu va afecta, pe fond, decizia sau punctul vedere al organizaþiei din care fac parte. În caz contrar, va exista în permanenþã riscul excluderii ºi înlocuirii lor, din raþiuni de neobedienþã, cu urmãtorul candidat înscris pe listã. Iar astfel, este de pãrere Adrian Orza, se va încuraja nu atât relaþionarea consilierilor cu cetãþenii pe care aceºtia îi reprezintã, cât relaþionarea lor cu ºefii de partid. Situaþie pe care acesta a amendat-o, întrucât, “firesc ar fi sã te duci mai mult în cartier decât la sediul de partid”.

Propuneri de modificare a legilor electorale, în baza unor negocieri politice

Foto Ligia HUÞU

Un consilier local criticã propunerile Comisiei de cod electoral care vizeazã alegerea pe liste a consilierilor locali ºi judeþeni, alegerea, prin negociere, a preºedinþilor de Consilii Judeþene ºi alegerea primarilor dintrun singur tur, apreciind cã acestea sunt decizii care adâncesc distanþa dintre cetãþean ºi decidentul politic ºi care fac din partidele politice niºte organisme supracentralizate.

Partidele politice, organisme supracentralizate „Partidele s-au supracentralizat ca putere, s-au militarizat”, afirmã Adrian Orza, potrivit aprecierii cãruia perpetuarea acestui sistem piramidal de funcþionare va genera în continuare majore deservicii. ªi aceasta în vreme ce “un sistem electoral modern ar face ca România sã scape din aceastã situaþie”, în care cetãþenii sunt chemaþi la urne doar ca sã simuleze democraþia. Împrejurare care, mai spune consilierul local, îi plaseazã pe români în situaþia nefericitã de a nu vota pentru oameni, ci pentru liste, ºi de a constata ulterior cã, în fapt, „au votat neoameni, puºi de partide pe listã”. În ceea ce priveºte modalitatea de desemnare a primarilor sau a preºedinþilor de Consilii Judeþene, Adrian Orza

apreciazã cã varianta optimã ºi expresia unei veritabile atitudini democratice ar fi alegerea acestora în urma organizãrii a douã tururi de scrutin, aºa cum se întâmplã în democraþii consolidate din þãri cum sunt Germania, Franþa, Canada sau SUA. În felul acesta, opineazã el, cetãþenii ar avea nu doar ºansa de a alege, ci ºi ocazia de a-ºi exersa responsabilitatea ºi de aºi asuma consecinþele alegerilor lor. “Personal, sunt fanul transferului de putere cãtre cetãþeni”, a adãugat Adrian Orza, apreciind ºi cã “oamenilor trebuie sã li se ofere posibilitatea de a-ºi trage de mânecã alesul ”.

Context în care acesta a mai precizat ºi cã votul uninominal, în cazul desemnãrii consilierilor locali ºi judeþeni, ar putea reprezenta o cale cãtre funcþionalizarea ºi creºterea calitãþii mediului politic, obligându-i astfel sã se reformeze ºi pe ºefii de organizaþii de partide.

Comisia de Cod electoral a votat, la începutul sãptãmânii trecute, principiul potrivit cãruia primarii urmeazã sã fie aleºi prin vot direct, întrun singur tur de scrutin, în vreme ce consilierii locali ºi judeþeni vor fi aleºi prin vot, pe liste, urmând a se cãdea de acord în urma unor negocieri ºi asupra alegerii preºedinþilor de CJ. Potrivit informaþiilor transmise de Mediafax, principiul potrivit cãruia consilierii locali ºi judeþeni vor fi aleºi prin vot proporþional, pe listã, a întrunit unanimitatea opþiunilor reprezentanþilor Comisiei de cod electoral, respectiv 15 voturi. Principiul potrivit cãruia primarii vor fi votaþi prin vot direct, într-un singur tur, a întrunit, de asemenea, majoritatea voturilor, zece membri ai comisiei votând „pentru”.

Varianta susþinutã de PNL, potrivit cãreia primarii ar trebui sã fie aleºi în douã tururi, a întrunit doar cinci voturi „pentru”. În ceea ce priveºte alegerea preºedinþilor de Consilii Judeþene, nu s-a agreat încã o propunere, în condiþiile în care coaliþia de guvernare a susþinut varianta alegerii întrun singur tur, iar PNL – varianta alegerii în douã tururi.

UDMR s-a abþinut de la vot.

„În ceea ce priveºte alegerea preºedinþilor de CJ propun sã facem un dialog pentru a strânge zece voturi pânã sãptãmâna viitoare, pentru a gãsi o soluþie”, a declarat preºedintele Comisiei, Valeriu Zgonea, propunere agreatã de liberalul Mihai Voicu.

Valeriu Zgonea a precizat cã actuala coaliþie de guvernare susþine menþinerea actualului sistem de vot în privinþa aleºilor locali, respectiv un singur tur pentru primari ºi preºedinþi de CJ ºi vot proporþional pe liste pentru consilierii locali ºi judeþeni. ªi aceasta în vreme ce Mihai Voicu a precizat cã PNL agreeazã alegerea primarilor ºi a preºedinþilor de CJ în douã tururi ºi vot proporþional pe liste pentru consilierii locali ºi judeþeni. Membrii Comisiei au votat cu 14 voturi “pentru” ºi o abþinere menþinerea pragului de 5% la alegerile locale pentru alegerea consilierilor locali ºi judeþeni. De asemenea, în unanimitate, Comisia a decis ca, în cazul candidaþilor independenþi la o funcþie de consilier local sau judeþean, atribuirea mandatului sã se realizeze doar dacã aceºtia obþin un numãr de voturi cel puþin egal cu coeficientul electoral calculat pentru un mandat de consilier.

Primarul Timiºoarei nu renunþã la ideea organizãrii unui miting, dacã Centura Sud nu va primi finanþare Primarul Timiºoarei, Nicolae Robu, anunþã cã nu renunþã la ideea organizãrii unui miting civic de protest, în cazul în care, dupã includerea Centurii Sud în Master Planul General de Transport al României, nu vor fi identificate sursele de finanþare care sã permitã demararea lucrãrilor în acest an.

de 24 de ani un reper al cetãþii

Timiºoara spre Lugoj, edilul a opinat cã aceasta va trebui sã prevadã, încã din forma iniþialã, realizarea de patru benzi de circulaþie, chiar dacã lucrarea în sine va fi efectuatã etapizat.

Primarul subliniazã cã nu va renunþa la ideea organizãrii unui miting civic de protest menit sã susþinã realizarea acestui obiectiv de interes major pentru Timiºoara, în situaþia în care guvernanþii nu vor identifica grabnic sursele de finanþare necesare demarãrii proiectului. În context, Nicolae Robu informeazã cã a lansat deja o consultare, pe pagina sa de pe o reþea de socializare, demers despre care spune cã este menit sã tatoneze receptivitatea timiºorenilor faþã de ideea organizãrii unei astfel de acþiuni de protest. Referitor la potenþiala participare la acest

Foto TIMPOLIS

Includerea în Master Plan a Centurii Sud trebuie urmatã de identificarea, în cel mai scurt timp posibil, a surselor de finanþare care sã permitã demararea lucrãrilor de execuþie chiar în cursul acestui an. În caz contrar, simpla menþionare a obiectivului Centura Sud în Master Plan nu va soluþiona problema traficului supraaglomerat

din Timiºoara, nici problema poluãrii cu noxe sau a distrugerii drumurilor, declarã primarul Timiºoarei, Nicolae Robu. ªi, mai spune el, alocarea de fonduri este problema Guvernului. „S-a lucrat nepermis de mult la cei 12,8 kilometri de centurã care leagã drumul Aradului de drumul Lugojului”, apreciazã edilul, adãugând cã nu este de dorit sã se ajungã la astfel de tergiversãri ºi în cazul variantei de ocolire Sud a oraºului. În plus, adaugã el, în pofida perioadei lungi de execuþie a singurei porþiuni de centurã a Timiºoarei funcþionalã, s-a realizat doar o porþiune de 12,8 km de drum cu câte o bandã pe fiecare sens. În ceea ce priveºte proiectul Centurii Sud, cea care va realiza conexiunea dintre Calea ªagului ºi ieºirea din

protest civic, edilul a avansat o prezenþã scontatã la peste 15.000 de timiºoreni, în condiþiile în care, spune el,

este vorba despre o nevoie stringentã a oraºului, reprezentatã de un obiectiv care nu trebuie conotat politic. (L.H.)

eveniment

19 - 22 februarie 2015

3

Consiliul Judeþean îºi cumpãrã servicii de avocaturã în procesul cu foºtii angajaþi Invocând o posibilã situaþie de incompatibilitate, Consiliul Judeþean Timiº va achiziþiona în perioada urmãtoare servicii de reprezentare juridicã, din partea unor avocaþi sau a unor case de avocaturã, într-un proces cu… propriii angajaþi. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Contract pe bani publici pentru un proces cu mizã legatã de bani publici Pentru urmãtoarea ºedinþã de plen Consiliul Judeþean Timiº a pregãtit pentru aprobare un proiect ce prevede achiziþionarea de servicii juridice în vederea reprezentãrii CJ Timiº ºi a preºedintelui acestuia în faþa instanþelor de judecatã.

Prin acest proiect se doreºte oficializarea achiziþionãrii de servicii juridice de consultanþã ºi reprezentare a CJ Timiº în douã litigii având ca obiect reîncadrarea angajaþilor din instituþie – funcþionari publici ºi personal contractual – ºi plata drepturilor salariale neacordate conform prevederilor legale, fiind vorba în special de celebrele mãsuri luate în perioada de austeritate de dupã criza economic.

Foarte interesant este faptul cã prin acelaºi proiect este împuternicit personal preºedintele CJ Timiº, Titu Bojin, sã negocieze ºi sã încheie contractul de reprezentare juridicã.

Miza procesului este consistentã, fiind vorba, pe lângã reîncadrãri, de “calcularea ºi plata drepturilor salariale cuvenite ºi neacordate, în baza acestor prevederi legale, pe trei ani în urmã de la data introducerii acþiunii ºi în continuare”.

Nevoia angajãrii unor reprezentanþi externi în acest proces al angajaþilor cu CJ Timiº este motivatã cu prevederi din Legea privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenþei în exercitarea demnitãþilor publice, a funcþiilor publice ºi în mediul de afaceri, prevenirea ºi sancþionarea corupþiei. În aceastã lege se stipuleazã cã funcþionarul public este în conflict de interese dacã interesele sale patrimoniale pot influenta deciziile pe care trebuie sã le ia în exercitarea funcþiei publice. În plus, se mai aratã în aceastã lege, în cazul existenþei unui conflict de interese, funcþionarul public este obligat sã se abþinã de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii ºi sã-l informeze de îndatã pe ºeful ierarhic cãruia îi este subordonat direct.

Astfel, având în vedere cã în acþiunea ce va fi promovatã în instanþã, toþi angajaþii, consilieri juridici ai Serviciului Juridic ºi Contencios, inclusiv ºeful serviciului vor avea calitatea de reclamanþi, aceºtia susþin cã nu vor putea apãra în instanþã interesele CJ Timiº, fiind în situaþia de conflict de interese. De aceea, “ei nu vor putea acorda consultanþã, asistenþã ºi nici nu vor putea reprezenta în instanþã Jude-

þul Timiº, în litigiul cu instituþia”.

Cumpãrarea direct de servicii este ºi ea justificatã prin faptul cã, potrivit prevederilor privind atribuirea contractelor de achiziþie publicã, a contractelor de concesiune de lucrãri publice ºi a contractelor de concesiune de servicii, în cazul în care autoritatea contractantã atribuie un contract ce are ca obiect prestarea de servicii cum sunt serviciile juridice, atunci obligaþia de a aplica ordonanþa de urgenþã se impune numai pentru contracte a cãror valoare este mai mare sau egalã cu 130.000 de euro. “În situaþia în care se doreºte asigurarea consultanþei, asistenþei ºi reprezentãrii din punct de vedere juridic a Judeþului Timiº în litigiu, este necesarã supunerea spre aprobarea consiliului judeþean a unei propuneri de achiziþionare a acestor servicii, urmând ca achiziþionarea serviciilor juridice sã se facã ulterior promovãrii în instanþã a acþiunii”, se menþioneazã în proiect.

Precedente nefericite Consilierul judeþean PNL (fost PDL) Tiberiu Lelescu spune cã, în ultima perioadã, CJ Timiº a avut parte de destule procese cu mizã mare pierdute în instanþã: “Cel mai cunoscut exemplu este cel al procesului cu fostul vicepreºedinte, pe care CJ Timiº l-a pierdut. Iar acum sunt probleme destul de mari cu finanþarea Poli care, de asemenea, anunþã procesele destul de

Plenul CJ Timiº supune la vot un proiect ce prevede achiziþionarea de servicii juridice în vederea reprezentãrii instituþiei în faþa instanþelor de judecatã grele”.

Pe segmentul reprezentãrii instituþiei în proces cu propriii angajaþi, existã un precedent local nu foarte fericit, din perioada fostei administraþii, atunci când Curtea de Conturi preciza cã, într-un proces legat de acordarea unor sporuri salariale în care, teoretic, Primãria era în litigiu cu propriii angajaþi, apãrarea instituþiei nu a fost corespunzãtoare. Se specifica în acel raport cã o serie de funcþionari ai Primãriei “nu au respectat prevederile legale, în sensul cã prin aceastã acþiune, neuzitând de toate cãile de atac, s-au

situat într-o poziþie de conflict de interese în dubla calitate a acestora de reprezentanþi ai intereselor autoritãþii locale în utilizarea legalã ºi eficientã a resurselor bugetului local, pe de o parte, respectiv în calitatea de persoane direct interesate ca beneficiari în primirea acestor drepturi salariale, pe de altã parte”. Era vorba în acest caz de suplimentul postului ºi suplimentul treptei de salarizare ºi doar pe un singur caz Curtea de Conturi constata un prejudiciu de 137.144 de lei, în privinþa cãruia nu s-a mai precizat dacã a fost sau nu recuperat.

Proiecte europene cu defecte, gãsite de Curtea de Conturi Curtea de Conturi a realizat o listã cuprinzãtoare de proiecte cu fonduri europene cu deficienþe.

Vestul þãrii este bine reprezentat pe aceastã listã, din care nu lipsesc proiecte faimoase pe plan local. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Eterna problemã a gropilor de gunoi Primul pe lista de proiecte cu deficienþe identificate recent în Timiº de Curtea de Conturi este faimosul „Sistem integrat de gestionare a deºeurilor”, din care face parte construirea deponeului de la Ghizela ºi închiderea gropilor de gunoi orãºeneºti. Curtea de Conturi menþioneazã în acest context cã, în general pe astfel de proiecte, din cauza capacitãþii instituþionale ºi decizionale limitate la nivelul beneficiarilor – care a generat atât dificultãþi în demararea ºi derularea procedurilor de achiziþie, cât ºi un ritm lent de execuþie a contractelor –, lucrãrile de construcþie a noilor depozite au înregistrat întârzieri. Pentru închiderea depozitelor neconforme, în condiþiile nefinalizãrii lucrãrilor executate la noile depozite conforme, autoritãþile locale au fost nevoite sã identifice soluþii tranzitorii pentru depozitarea deºeurilor pânã la finalizarea ºi operarea noilor depozite. “ Aceste soluþii au generat costuri suplimentare, deter-

minate în special de transportul deºeurilor la locaþii situate în alte judeþe sau de cantitãþile suplimentare de deºeuri rezultate ca urmare a prelungirii termenului de sistare la depozitele neconforme, care trebuie relocate. Pânã în prezent, doar pentru proiectele implementate în judeþele Timiº ºi Sãlaj, au fost estimate astfel de costuri suplimentare în valoare totalã de 9.940 mii lei”, spun reprezentanþii Curþii de Conturi. Care au calculat, astfel, “factura” cheltuielilor suplimentare generate de întârzierea cu care s-a construit deponeul de la Ghizela ºi, apoi, tergiversãrile legate de gãsirea unui administrator.

Problemele generate de aceste întârzieri au fãcut ca o serie de gropi orãºeneºti de gunoi sã nu poatã fi închise, lucru care nici acum nu este rezolvat definitiv în Timiº. “Avem douã gropi de gunoi închise, la Sânnicolau Mare ºi Jimbolia, iar pentru restul, Fãget ºi Lugoj, am reuºit sã obþinem o prelungire a termenului de închidere”, ne spune Mariana Lorinczi, ºeful Comisariatului Judeþean de Mediu Timiº.

Proiecte cu obiective “la dublu” Nu doar pe partea de implementare de proiecte, ci ºi de evaluare a identificat Curtea de Conturi deficienþe în vestul þãrii. În acest sens este men-

Unul dintre proiectele cu deficienþe este „Sistemul integrat de gestionare a deºeurilor”, din care face parte construirea deponeului de la Ghizela þional cazul Organismului Intermediar de evaluare a proiectelor pe Programul Operaþional Sectorial Mediu Timiºoara: “Grupul de evaluare constituit la nivelul OI POS Mediu Timiºoara nu a respectat în totalitate procedura internã de verificare a admisibilitãþii cererii de finanþare aferente proiectului «Elaborarea planului de management integrat pentru Parcul Natural Grãdiºtea Muncelului – Cioclovina», în sensul cã din Declaraþia de angajament a solicitantului lipseºte menþiunea referitoare la asigurarea sustenabilitãþii paginii de internet a acestui proiect, ceea ce constituia unul din

criteriile de admisibilitate a proiectului.

Cu toate acestea, grupul de evaluare a admis proiectul la finanþare.” Nu este uitat nici proiectul implementat de Colterm ºi Primãria Timiºoara, pentru retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare din Timiºoara, legatã de normele de protecþia mediului privind emisiile poluante. În cazul acestuia s-a descoperit cã la un contract de lucrãri legat de retehnologizarea a douã cazane cu apã fierbinte “anunþul de participare a inclus criterii de calificare ºi selecþie discriminatorii – cerinþe obligatorii ca personalul tehnic al ofertantului sã deþinã autorizãri

conform legislaþiei româneºti – autorizaþii emise de Inspecþia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune ºi Instalaþiilor care sã fie disponibile la data depunerii ofertei, nefiind specificat faptul cã pot fi prezentate ºi documente echivalente”.

Inspectorii Curþii de Conturi mai spun cã pentru neregula constatatã s-a aplicat o corecþie forfetarã de 2% din valoarea contractului, reprezentând suma de 522.000 de lei.

Inclus pe lista de deficienþe a mai fost ºi proiectul “Iniþiativã transfrontalierã pentru activitãþi de cercetare ºi dezvoltare ºi cooperare între instituþii ºtiinþifice ºi educaþionale, în Serbia ºi Banatul Istoric, ca o contribuþie la îmbunãtãþirea competenþelor ºi identitate regional, în conformitate cu standardele europene”, partener fiind Camera de Comerþ ºi Industrie Timiºoara. În cazul acestuia, Curtea de Conzuri a constatat cã existã o suprapunere între activitãþile desfãºurate de societãþile angajate ºi de membrii echipei de implementare. ªi cã nu a existat nicio metodologie de evaluare a ofertelor tehnice, ceea ce a condus la o evaluare incorectã a unei oferte. Legat de acelaºi proiect, Curtea de Conturi mai menþioneazã cã “serviciile oferite de un operator economic care activa în domeniul serviciilor de consultanþã pentru companii, pentru activitãþi de import-export, nu au putut fi susþinute prin probe de audit adecvate.”

de 24 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

19 - 22 februarie 2015

Datoriile neachitate dupã închiderea Kandia Timiºoara au fost prescrise Desfiinþatã fãrã motiv

Foto Primãria Timiºoara

Ce a mai rãmas din fosta fabricã de ciocolatã Kandia... În raportul anual al Curþii de Conturi este pomenitã una dintre celebrele privatizãri de pe plan local, cea a fabricii Kandia Timiºoara, în contextul în care responsabilul de privatizare, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, a pãrut sã uite în mod inexplicabil de sume importante pe care Statul trebuia sã le încaseze în urma acestei privatizãri. Deºi au trecut doi ani de când Curtea de Conturi a impus AVAS luarea unor mãsuri mãcar pentru a încerca recuperarea acestor datorii, nu sa întâmplat absolut nimic. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Datorii îngropate

Sesizare la Parchet, fãrã vreun rezultat În urmã cu un an, Curtea de Conturi a anunþat cã, pentru acest caz, a fãcut sesizare la Parchetul de pe lângã Tribunalul Bucureºti. Totuºi, þinând cont de faptul cã respectivele datorii s-au prescris ºi au trecut aproape 15 ani de la momentul faptelor incriminate, este greu de crezut cã ºi procurorii bucureºteni mai pot face ceva în acest caz. În aceastã plângere Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului este acuzatã de “neurmãrirea încasãrii drepturilor de creanþã în termenul legal de prescripþie ºi anularea acestora din evidenþa operativã ºi contabilã fãrã dispunerea mãsurilor legale de angajare a rãspunderii angajaþilor care se fac vinovaþi de aceasta”.

Sesizarea vine în urma unui control fãcut la AVAS, control cu ocazia cãruia s-au descoperit nereguli legate de felul în care a gestionat Statul privatizarea fostei fabrici de ciocolatã Kandia Timiºoara.

Raportul Curþii de Conturi mai arãta cã prin contractul de vânzarecumpãrare de acþiuni, privind privatizarea fostei Kandia SA Timiºoara, a

de 24 de ani un reper al cetãþii

existat obligaþia plãþii de cãtre societate a datoriilor cãtre fostul Fond al Proprietãþii de Stat, reprezentând dividende restante pe anii 1996 ºi 1997, pânã la data de 31 martie 1999. La data privatizãrii, în 1998, FPS, care era instituþia publicã cu atribuþii în domeniul privatizãrii, deþinea la Kandia Timiºoara drepturi de creanþã constând în dividende restante pe anii 1996 ºi 1997, în valoare de sute de milioane de lei vechi. Ca urmare a acþionãrii în instanþã a fostei Kandia SA Timiºoara, în vederea obligãrii la plata dividendelor, instanþa a respins solicitarea AVAS, constatând cã s-a prescris dreptul la acþiune. Ca atare, spun inspectorii Curþii de Conturi, în 2009, printr-o notã cu privire la regularizarea diferenþelor valorice apãrute în procesul de recuperare a creanþelor AVAS, s-a propus stornarea din evidenþa contabilã a AVAS a sumei reprezentând dividende aferente exerciþiului financiar al anului 1996, neachitate de cãtre Kandia Timiºoara.

Propunere aprobatã de Colegiul Director al AVAS. Mai precis, pentru cã a acþionat prea târziu în instanþã pentru recuperarea acestor datorii, AVAS a pierdut dreptul de a le mai recupera ºi, ca atare, a decis sã ºi le scadã din contabilitate. Aceste sume reprezintã, alãturi de multe altele, pagube colaterale ale procesului de privatizare din Timiº.

Este însã ciudat cã, raportat la perioada pentru care trebuiau încasate aceste datorii, a fost nevoie sã treacã 15 ani pentru ca o instituþie a Statului cu abilitãþi de control, respectiv Curtea de Conturi, sã descopere aceste nereguli, ºi 16 ani pânã când sã se facã o sesizare la Parchet cu privire la aceste nereguli. Oricum, ºi acest demers are, probabil, o valoare mai mult formalã. ªi aceasta pentru cã, dupã un an de la înregistrarea plângerii la Parchetul de pe lângã Tribunalul Bucureºti, pe rolul instanþei bucureºtene încã nu a apãrut un proces legat de aceste constatãri, ceea ce înseamnã cã dosarul e încã la faza de cercetãri, premergãtoare urmãrii penale ºi trimiterii în judecatã.

Dupã închiderea ei, în 2003, clãdirea în care funcþiona a rãmas nefolositã.

“Mie îmi e destul de clar cã s-a dorit marca, una cunoscutã ºi apreciatã de români, O dovadã e faptul cã spaþiul fostei fabrici este ºi acum nefolosit, în ruine, deci nu acesta a fost punctul central de interes, ci marca, ce se bucurã ºi acum de succes, dupã cum vedeþi. Activitatea putea foarte bine sã rãmânã ºi la Timiºoara, unde a obþinut profit pânã în momentul închiderii, deºi colectivul i s-a redus gradual. Toate petiþiile noastre în care solicitam sã nu se închidã fabrica timiºoreanã au fost ignorate de cãtre reprezentanþii administraþiei centrale ºi locale”, spune Aurel Mihuþ, liderul timiºean al UGSR. În momentul închiderii, îºi aminteºte acesta, nu s-a adus nicio motivaþie pentru acest demers, oamenilor propunându-li-se pur ºi simplu sã vinã la Bucureºti sã lucreze sau, dacã nu, sã plece. “Vã daþi seama cã a fost, de fapt, o bãtaie de joc. La salariile care erau, nu se acopereau nici banii de mâncare ºi chirie în Bucureºti. Cine îºi lãsa în aceste condiþii casa ºi familia ca sã meargã sã lucreze în Bucureºti?”, mai spune Aurel Mihuþ.

O parte dintre angajaþii daþi afarã în mod abuziv au obþinut, de altfel, în 2005 o decizie a Tribunalului Timiº care le dã dreptul la o serie de compensaþii.

Foto Renaºterea bãnãþeanã

Odatã cu publicarea zilele trecute a raportului anual, Curtea de Conturi a reamintit o serie de deficienþe “istorice” constatate la instituþia care se presupune cã ar fi trebuit sã fie responsabilul direct de marile privatizãri de stat, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului. Curtea de Conturi a solicitat stabilirea întinderii prejudiciilor create AVAS, “prin pierderea unor drepturi de creanþã ale instituþiei în condiþiile acþionãrii cu întârziere în instanþã, în afara termenului de prescripþie ºi dispunerea mãsurilor pentru recuperarea lor.”

Este al treilea an în care Curtea de Conturi cere acelaºi lucru, fãrã sã existe nicio reacþie din partea instituþiei vizate. Curtea de Conturi menþioneazã în acest sens cã aceste mãsuri au fost dispuse ca urmare a constatãrii faptului cã instituþia cu atribuþii în domeniul privatizãrii a pierdut dreptul de a solicita restituirea unor datorii, înscrise în contractele de privatizare a unor societãþi comerciale, “în condiþiile în care a acþionat cu întârziere în instanþã pentru restituirea lor, în afara termenului de prescripþie, în cazul contractelor de vânzare-cumpãrare de acþiuni: nr. 749/1998 privind privatizarea SC

Kandia SA Timiºoara, nr. 143/1999 privind privatizarea SC Semãnãtoarea SA Bucureºti ºi nr. 949/1997 privind privatizarea SC Organe de Asamblare SA Braºov.” ªi cum, deocamdatã, se pare cã nu se pot acþiona alte pârghii, inspectorii Curþii de Conturi au precizat cã, având în vedere stadiul mãsurilor, pentru înlãturarea abaterilor, s-a dispus prelungirea termenelor de aducere la îndeplinire a acestora.

Cu alte cuvinte, se aºteaptã încã din partea AVAS o acþiune care sã rezolve cumva problema acestor datorii istorice cãtre bugetul de stat, aferente unor privatizãri pe care instituþia responsabilã nu le-a monitorizat aºa cum trebuia ºi cum îi impuneau competenþele.

Kandia Timiºoara a fost ani de zile cea mai prestigioasã fabricã de dulciuri din România. În 2003, a fost cumpãratã, iar producþia a fost mutatã în Bucureºti, într-o tranzacþie în care a fost vehiculat ºi numele lui Omar Hayssam, printr-o societate pe care o deþinea. Dupã aceastã tranzacþie, Kandia a trecut prin trei cumpãrãri successive, de cãtre branduri internaþionale de renume de pe acest segment, ºi, în prezent, rãmâne una dintre cele mai cunoscute ºi apreciate mãrci de ciocolatã de pe piaþã.

Povestea Kandia putea fi însã una de succes ºi la Timiºoara, unde fosta fabricã timiºoreanã a fost lãsatã de izbeliºte. De multã vreme mai este pomenitã doar în comunicatele Poliþiei Locale, atunci când se reclamã noi cazuri de furt de fier vechi. Acum, ºi terenul pe care se aflã halele dezafectate ale fabricii este revendicat de cãtre urmaºii foºtilor proprietari ai parcelelor pe care s-a construit întreprinderea. Fosta Kandia a fost pomenitã ºi de conducerea Primãriei Timiºoara, care þinea sã spunã cã va da amenzi pentru degradarea la care a ajuns terenul ºi imobilul fostei fabrici.

Fabrica timiºoreanã, susþin unii lideri de sindicat, a fost închisã în ciuda faptului ca era o întreprindere profitabilã. Aceºtia mai spun cã profitul anual, în anii de dinainte de închidere, era de peste trei milioane de euro.

O fabricã-reper pentru istoria industrialã a Timiºoarei Kandia a fost prima fabricã de ciocolatã din România, începând activitatea în 1890 într-un mic atelier, pentru ca din 1895 sã înceapã producþia de fabricã. Din 1917 fabrica s-a numit oficial Kandia, aºa cum I s-a spus o bunã perioadã insulei Creta. O alegere ineditã, care sugera cã e vorba de produse de lux, “exotice”.

Din anii ’20 ciocolata Kandia a devenit lider pe noua piaþã româneascã. În fabrica din Timiºoara lucrau peste 300 de muncitori, iar sortimentele de bomboane ºi ciocolatã

erau livrate în toate zonele þãrii. În perioada comunistã, dezvoltarea fabricii a continuat, s-a ajuns la 800 de angajaþi iar ciocolata Kandia era una dintre cele mai cãutate mãrci de ciocolatã din România.

Chiar ºi dupã 1990, Kandia Timiºoara a rezistat pe piaþã, tocmai datoritã calitãþii produselor. Din pãcate, decizii care nu sunt nici acum pe deplin elucidate au fãcut ca din fabrica timiºoreanã sã mai rãmânã doar amintirea unor vremuri în care era un reper pentru industria alimentarã din vestul þãrii.

anchetã

19 - 22 februarie 2015

5

Proiect de turism cu risc de împotmolire pe Bega Ecluza de la Sânmihaiu Român, esenþialã pentru orice proiect

Pe lângã proiectul de reabilitare a malurilor canalului Bega pe porþiunea Timiºoarei, iniþiat de Primãrie, Consiliul Judeþean Timiº vrea sã iniþieze cât mai repede un proiect în parteneriat cu autoritãþile sârbe, de reabilitare a cursului de apã pe porþiunea transfrontalierã.

Pe unele porþiuni cele douã proiecte se suprapun. În plus, spun o serie de consilieri locali, fãrã refacerea ecluzei de la Sânmihaiu Român, orice iniþiativã legatã de reabilitarea canalului s-ar putea dovedi a fi doar o pierdere de bani. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un acord pe ºapte ani care mizeazã pe fonduri structurale Conform unui proiect de hotãrâre publicat zilele trecute de cãtre Consiliul Judeþean Timiº, administraþia judeþeanã

vrea sã aprobe ºi sã treacã la implementarea unei Strategii comune de dezvoltare ºi valorificare a potenþialului turistic a Canalului Bega în zona transfrontalierã Româno-Sârbã. Documentul elaborat de Agenþia de Dezvoltare Economico-Socialã Timiº în parteneriat cu Agenþia de Dezvoltare Regionala Banat ºi Camera de Comerþ din Zrenjanin, în cadrul unui proiect mai vechi, intitulat Studiu privind valorificarea potenþialului turistic de-a lungul Canalului Bega România - Serbia ºi promovarea investiþiilor prioritare transfrontaliere comune, finanþat prin Programul de Cooperare Transfrontalierã IPA România-Serbia 2007-2014.

Strategia comunã este consideratã un rãspuns la necesitatea de a valorifica potenþialul navigabil al Canalului Bega în scop turistic, de recreere ºi petrecere a timpului liber. Astfel, se pleacã de la constatarea cã Bega este, din mai multe puncte de vedere, una dintre legãturile tradiþionale dintre comunitãþile româneºti ºi sârbe, având o lungime totalã de 116 kilometri, din care 44 de kilometri sunt pe teritoriul României.

În cadrul strategiei sunt analizate principalele probleme ale Canalului Bega împreunã cu soluþiile posibile. Cele mai importante probleme identificate sunt lipsa facilitãþilor turistice, degradarea malurilor canalului ºi a infrastructurii de navigaþie, “factori care, în absenþa unei viziuni strategice comune ºi a investiþiilor comune ar conduce la scãderea ºi mai accentuatã a potenþialului turistic a canalului, a valorilor estetice ºi a funcþiunilor acestuia”.

Conform strategiei, Canalul Bega este singura cale de comunicaþie navigabilã pentru Timiºoara - Zitiste – Zrenjanin, iar revigorarea navigabilitãþii acestuia, chiar ºi numai la parametri iniþiali, ar permite reconectarea Banatului cu Marea Neagrã ºi Marea Nordului prin sistemul existent în Serbia, Dunãre - Tisa-Dunãre ºi Canalul principal Rin - Dunãre.

Conform obiectivelor proiectului, în anul 2030, Canalul Bega ar trebui sã devinã o destinaþie turisticã recunoscutã internaþional, care oferã experienþe remarcabile prin plimbãri cu ambarcaþiuni, sport ºi recreere, culturi diverse, comunitãþi inte-

grate ºi naturã protejatã.

Strategia conþine un un Program strategic multianual cu peste 130 de propuneri de proiecte ºi un plan de acþiune cu 30 de proiecte fundamentate la nivel de fiºe de proiect sau teme de proiectare.

Foarte important, pentru ca lucrurile sã nu rãmânã doar pe hârtie, este faptul cã au fost agreate si selectate din Planul comun de acþiune douã proiecte de investiþii pentru care au fost elaborate studiile tehnico-economice necesare promovãrii proiectelor de investiþie pe Programul IPA Ro-Se 2014 - 2020.

Proiectul de investiþie pregãtit pentru partea româneascã a Canalului Bega vizeazã reabilitarea ºi refuncþionalizarea infrastructurii de navigaþie a canalului Bega în vederea redeschiderii circulaþiei navigabile ºi echiparea acestuia cu infrastructurã pentru navigaþie pentru funcþii de agrement-turism. Din acest punct de vedere, proiectul se suprapune pe unele segmente cu cel al Primãriei Timiºoara, care doreºte utilizarea navigaþiei pe Bega inclusive ca o alternativã de transport în comun.

Acordul de cooperare legat de proiectul româno-sârb de reabilitare a Canalului Bega se încheie pe o perioadã iniþialã de ºapte ani, corelatã cu ciclul de programare a fondurilor structurale pe perioada 2014 - 2020, cu posibilitatea prelungirii prin act adiþional.

Obiectivele iniþiale sunt stabilirea soluþiilor tehnicoeconomice pentru reabilitarea ºi refuncþionalizarea ecluzei de la Sânmihaiu Roman, reabilitarea microhidrocentralei electrice de la nodul hidrotehnic Sânmartinu Maghiar, achiziþionarea unei drage pentru ecologizarea ºi întreþinerea navigabilitãþii canalului, amenajarea portului turistic Timiºoara, amenajarea de staþii de vaporeto ºi rampe de lansare, drumuri de acces la staþii vaporeto ºi rampe de lansare, amenajarea unui punct de trecere a frontierei la frontiera România - Serbia, pe Canalul Bega, elaborarea unui studiu tehnico-economic pentru stabilirea sistemului de semnalizare pentru navigaþie, elaborarea unui studiu privind eco-turismul rural în zona canalului, stabilirea tipurilor ºi modelelor infocentrelor turistice de-a lungul Begãi ºi realizarea unui studiu pentru determinarea clasei canalului în vederea modernizãrii acestuia.

Doar pentru aceste obiective s-a prognozat un buget de 28 de milioane de lei, care se presupune cã ar putea fi atras din fonduri structurale.

Cum ºi Primãria imple-

Simion Moºiu menteazã proiectul sãu paralel, consilierul local PNL (fost PDL) Simion Moºiu spune cã orice proiect ar trebui sã înceapã cu reabilitarea ecluzei de la Sânmihaiu Român, care ar preveni acumularea de sediment în canal. Fãrã reabilitarea ecluzei, colmatarea canalului ar putea pune sub semnul întrebãrii inclusiv investiþiile fãcute pânã acum de Primãrie în reabilitarea canalului. “Primãria trebuia sã-ºi înceapã proiectul cu acest lucru, acum deja e târziu. Ecluza era astfel construitã încât, cu o pantã calculatã, sã nu se mai depunã reziduuri pe canal. La 1700 ºtiau importanþa acestui lucru, care este neglijat astãzi. Acum se recolmateazã noroi de pe malul Begãi, se adunã noroi ºi praf ºi se pierd milioane de euro investite în ultima decolmatare. Primãria cumpãrã vaporeto ºi s-ar putea sã ne trezim cã nu avem unde sã le folosim, ºi nu vor mai fi nici bani. Pe lângã acele vaporaºe trebuia cumpãratã mãcar o dragã”, spune Simion Moºiu.

Interminabila problemã a colmatãrii þie, decaparea pãmântului va duce la anularea efectelor complicatei ºi costisitoarei decolmatãri. Ulterior chiar Primãria a vorbit despre necesitatea iniþierii unei noi operaþiuni de curãþare a canalului. Aceasta, deºi au existat avertismente conform cãrora lucrãrile ar putea anula efectele procesului de decolmatare început în 2008 ºi terminat în 2010, prin faptul cã se decapeazã malul, iar nãmolul ajunge din nou în Bega.

Cu mare greu, în 2010, nãmolul din Bega a fost scos de pe tronsonul oraºului. Chiar oficialii Primãriei spuneau atunci cã, în urma mãsurãtorilor efectuate, a rezultat un volum enorm de nãmol de dragat, de circa 700.000 de metri cubi. Grosimea stratului de nãmol varia de la 0,5 metri în oraº, pânã la circa un metru în amonte Sânmihaiu Român. “Stratul de nãmol existent a

redus considerabil capacitatea de transport a albiei ºi chiar asigurarea nivelului de apã minim necesar la prizele de apã ale folosinþelor. De asemenea, stratul de nãmol, din cauza funcþionãrii defectuoase ºi sub capacitate a Staþiei de epurare a municipiului Timiºoara, s-a contaminat chimic – existând diferite agenþi poluatori în componenþa nãmolurilor din albia actualã a canalului Bega, iar contaminarea chimicã se aflã în afara standardelor ecologice actuale europene”, precizau reprezentanþii Municipalitãþii.

Valoarea totalã a investiþiei în operaþiunea de decolmatare a întregului canal, pânã la graniþa cu Serbia, a fost de 17 milioane de euro, 19% din aceastã sumã fiind alocatã de cãtre Guvernul României, prin Ministerul Mediului, restul banilor provenind de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Foto TIMPOLIS

Simion Moºiu susþine cã, în chestiunea decolmatãrii Begãi ºi a rolului ecluzei, trebuia sã se respecte planurile ºi conceptul iniþial al canalului. “Nu trebuia inventat nimic. Trebuia, pur ºi simplu, respectat modelul propus de inginerii din Imperiu ºi chiar de cei din perioada comunistã. Altfel, ºi pe Primãrie, ºi pe Consiliu Judeþean cheltuim niºte bani doar pentru cã trebuie cheltuiþi, ºi ne vom trezi într-o situaþie de blocaj.

Canalul, primul navigabil din România ºi printre primele din Europa, avea o o concepþie foarte bunã, care trebuia doar respectatã. Noi acum facem invenþii ºi muncã de pionierat când nu e cazul”, este de pãrere consilierul local. Încã de la începutul proiectului de reabilitare a malurilor Canalului Bega, derulat de Primãria Timiºoara, mai mulþi consilieri locali au atras atenþia cã, în lipsa unor dispozitive de protec-

În urma colmatãrii Begãi, pe tronsonul Timiºoara, a rezultat un volum enorm de nãmol de dragat, de circa 700.000 de metri cubi

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

actualitate

19 - 22 februarie 2015

Foto TIMPOLIS

Concentraþiile de arsen din apa din partea de vest a Timiºului, mult peste valoarea admisã Un grup de ONG-uri solicitã mai multor instituþii informaþii despre mãsurile luate pentru monitorizarea constantã a parametrilor de calitate a apei din mai multe localitãþi din partea de vest a Timiºului. Solicitarea vine în contextul în care, în anii trecuþi, au fost semnalate depãºiri ale concentraþiilor normale de elemente chimice care pun în pericol sãnãtatea. ligia.hutu@timpolis.ro

Solicitãri de monitorizare constantã a calitãþii apei potabile Mai multe ONG-uri au solicitat recent mai multor instituþii ale Statului informaþii actualizate referitoare la identificarea unor substanþe toxice în apa distribuitã la reþea în unele localitãþi din partea de vest a judeþului. Solicitarea vine ca urmare a unor semnalãri repetate primite din partea unor localnici ºi în urma unor informaþii vehiculate în mass-media, potrivit cãrora, pentru mai multe substanþe, nivelul concentraþiilor din apa potabilã – efectuate de Centrul Regional de Sãnãtate Publicã Timiºoara ºi, anterior, de Aquatim – probeazã depãºirea limitelor normale admise.

Grupul de ONG-uri, alcãtuit din Asociaþia Neuer Weg, Asociaþia Pro Mediu Timiº, Asociaþia Profesioniºtilor în Protecþia Mediului Înconjurãtor Bucureºti, precum ºi Grupurile de Iniþiativã Civicã Beba Veche ºi Dudeºtii Vechi, în numele cãrora semneazã vicepreºedintele Asociaþiei Neuer Weg, Hans Hedrich, susþine cã indicii potrivit cãrora apa potabilã ar fi contaminatã au fost semnalate, de-a lungul timpului, de cãtre primarul localitãþii Beba Veche.

Posibila sursã de poluare a apei din zonele limitrofe localitãþilor Beba Veche ºi Dudeºtii Vechi ar fi reprezentatã de o sondã de exploatare a hidrocarburilor neconvenþionale situatã pe teritoriul Republicii Serbia, în vecinãtatea frontierei de vest a României. De

asemenea, mai este menþionat în document, “am aflat ºi despre incidentul petrecut în anul 2011, când apa distribuitã la robinet în localitatea Beba Veche a luat foc”. Incident pus atunci pe seama exploatãrilor petroliere fãcute de Petrom în zonã.

Semnatarii apelului solicitã copii dupã cele mai recente buletine de analizã chimicã ºi bacteriologicã a apei ºi dupã documentul în baza cãruia a fost solicitatã Aquatim efectuarea de analize. Mai sunt solicitate, de asemenea, documente care sã probeze demersurile întreprinse de organismele cu competenþe în domeniul protecþiei mediului, în scopul identificãrii sursei responsabile de poluarea apei subterane din zona menþionatã, precum ºi o schiþã a amplasamentelor sondelor Petrom din zonã, cu specificarea unor informaþii referitoare la vechimea lor, la stadiul lucrãrilor în curs, informaþii despre tehnologia de foraj utilizatã ºi despre substanþele chimice care sunt utilizate în componentele de foraj ºi exploatare ale activitãþii acestora.

De trei ori mai mult arsen decât valoarea normal admisã Reprezentanþii ONG-urilor au anexat documentului citat mai multe buletine de analizã realizate în septembrie 2014, de cãtre Aquatim. Un alt buletin de analizã, realizat la solicitarea unui localnic din Dudeºtii Vechi, este realizat de Centrul Regional de Sãnãtate Publicã Timiºoara.

Buletinele de analizã realizate de Aquatim la Beba Veche, Pordeanu ºi Chereºtur, pentru mai mulþi parametri, printre care ºi arsenul, relevã depãºiri de trei pânã la patru ori ale valorii concentraþiei maxime admise.

Buletinul de analizã al Centrului Regional de Sãnãtate Publicã Timiºoara atestã, în cazul unei probe de apã prelevate de la reþea de cãtre un localnic din Dudeºtii Vechi, o depãºire a limitei admisibile a concentraþiei de arsen de mai bine de trei ori.

de 24 de ani un reper al cetãþii

Doi primari spun cã problema este specificã întregii pãrþi de vest a Timiºului Contactat telefonic pentru a oferi informaþii despre calitatea apei distribuitã prin reþeaua localã de apã potabilã, primarul localitãþii Dudeºtii Vechi, Gheorghe Nacov, spune cã depãºiri ale concentraþiei de arsen normal admise au fost semnalate anul trecut, atunci când incriminate au fost anumite lucrãri de prospecþiuni petroliere.

Acesta mai spune cã Direcþia de Sãnãtate Publicã nu efectueazã dozarea arsenului, decât în situaþia unor solicitãri explicite în acest sens ºi afirmã cã a cerut determinarea concentraþiei de arsen. Despre care precizeazã cã, în funcþie de sursa probelor de apã analizate, a depãºit de trei pânã la cinci ori valorile limitã normal admise. Problema, însã, explicã el, nu ar fi determinatã de prezenþa în zonã a vreunei surse noi de contaminare, ci de modificarea recentã, în acord cu o serie de prevederi europene, a unor standarde de apreciere.

Primarul localitãþii Dudeºtii Vechi declarã cã problema în sine afecteazã întreaga zonã, incluzând ºi localitãþi învecinate din Serbia ºi Ungaria, în care se exploateazã acelaºi strat de apã freaticã, situat la peste 200 de metri adâncime. Doar cã în Serbia ºi Ungaria, adaugã edilul, concentraþiile limitã admise în ceea ce priveºte concentraþia de arsen din apa potabilã sunt situate la valori de patru – cinci ori mai mari decât în România.

Primarul mai spune cã reprezentanþii Consiliului Judeþean Timiº au

Beba Veche este una dintre localitãþile în care apa este cu probleme fost informaþi despre problemã ºi cã se cautã soluþii, unele dintre acestea vizând inclusiv identificarea unor pânze de apã situate la adâncimi mai mici, de pânã la 100 de metri, care sã poatã fi exploatate. O altã posibilã soluþie ar fi montarea unor filtre de apã.

La rândul sãu, primarul din Beba Veche, Ioan Bohâncanu, admite cã existã aceastã problemã a prezenþei în apa potabilã a unor metale, în concentraþii mai mari decât cele normal admise, dar spune ºi el cã situaþia este valabilã în toatã zona ºi în þãrile vecine, unde se exploateazã aceeaºi sursã de apã potabilã. Edilul a mai precizat cã pentru soluþionarea problemei se intenþioneazã dotarea staþiei de filtra-

re a apei cu filtre mai performante, capabile sã reþinã arsenul din apã.

Dar, spune acesta, cum localitatea este extrem de sãracã, una dintre probleme ar fi identificarea surselor de finanþare care sã permitã autoritãþilor sã achiziþioneze aceste filtre. În ce priveºte situaþia semnalatã în trecut, atunci când în Beba Veche au fost semnalate cazuri în care apa de la robinet a luat foc, Ioan Bohâncanu spune cã era vorba despre un foraj mai vechi al Petrom, fãcut în localitatea Pordeanu: “Atunci a fost o infiltrare de gaze, pe care cei de la Petrom au recunoscut-o ºi ne-au ajutat sã o remediem. A fost efectuat un alt foraj, la un kilometru de localitate”.

Informaþiile oficiale, dificil de aflat Am încercat sã obþinem, de la Institutul de Sãnãtate Publicã Timiº, informaþii despre concentraþia de arsen în apa potabilã din judeþ ºi despre potenþialul pericol pentru sãnãtatea populaþiei pe care îl implicã.

Ni s-a rãspuns, însã, cã autorizaþi sã ofere informaþii despre acest subiect sunt doar reprezentanþii Institutului Naþional de Sãnãtate Publicã de la Bucureºti, prin purtãtorul de cuvânt.

De la ISP Bucureºti, reprezentantul

Departamentului de Comunicare, Veronica Zoicaº, ne-a solicitat sã adresãm în scris toate întrebãrile legate de subiectul menþionat, pentru a putea obþine rãspunsuri de la Departamentul de Mediu...

actualitate

19 - 22 februarie 2015

7

Dr. Margit ªerban : „Lupta pentru viaþã este forma supremã de mobilizare în faþa bolii” Mãrturiseºte cã are reþineri sã rosteascã în faþa pacienþilor sãi cuvinte precum cancer, leucemie sau moarte. ªi-a pus, însã, viaþa întreagã în slujba unui crez: acela de a lupta pentru a-i ajuta pe cât mai mulþi copii bolnavi de cancer sã învingã boala.

Profesorul universitar Margit ªerban crede cã viaþa însãºi este o luptã, pânã la sfârºit. ªi spune cã, într-o profesie care te expune zilnic suferinþei, cele care primeazã sunt raþiunea, competenþa ºi credinþa. Dar ºi nãdejdea ºi capacitatea de a investi suflet. Cãci, dincolo de tot ºi de toate, mai spune Margit ªerban, important este ca pacientul sã simtã cã eºti alãturi de el, pe aceeaºi poziþie ºi pe aceeaºi baricadã. ligia.hutu@timpolis.ro

“Satisfacþia de a-i fi redat unui om viaþa, una dintre situaþiile care îþi dau puterea de a merge mai departe” În preajma lui 15 februarie – Ziua Internaþionalã a Copilului Bolnav de Cancer – am stat de vorbã despre boalã, despre luptã, despre speranþã, despre încredere ºi despre credinþã cu dr.

Margit ªerban, coordonatorul Centrului de Transplant Medular de la Spitalul Clinic “Louis Þurcanu”, din Timiºoara, specialist în oncopediatrie, pe care însuºi profesorul Louis Þurcanu a îndrumat-o spre aceastã specializare.

Am întrebat-o care anume sunt resorturile lãuntrice care îl susþin pe un medic în alegerea ºi exercitarea unei specialitãþi atât de dificile cum este oncopediatria. Aceasta ne-a mãrturisit cã este dificil de spus ce anume te face sã începi: „Poate fi un vis, poate fi o ºansã sau o întâlnire”.

Dar, afirmã ea, de susþinut, te poate susþine convingerea cã activezi într-un domeniu care presupune sã desfãºori o luptã constantã, cu mijloace profesionale de bunã calitate. ªi admite cã oncologia pediatricã este un domeniu cumplit de greu, care expune, prin confruntarea zilnicã a profesioniºtilor cu o patologie severã ºi, uneori, cu situaþii-limitã, constând în pierderea

luptei cu moartea, la o încãrcãturã psihologicã prelungitã. Care poate fi adesea cauza instalãrii sindromului de burn-out. Motiv pentru care, relevã dr.

Margit ªerban, în þãrile occidentale, profesioniºtilor care activeazã în astfel de domenii le este îngãduitã inclusiv libertatea de a beneficia de ceea ce se cheamã ani sabatici. În ceea ce priveºte „ingredientele” care conteazã cel mai mult în exercitarea unei astfel de profesii, care te plaseazã în fiecare zi pe muchia de cuþit a înfruntãrii dintre viaþã ºi moarte, profesorul Margit ªerban apreciazã cã raþiunea, competenþa ºi implicarea emoþionalã îl susþin pe medic. ªi cã acestea se susþin, în acelaºi timp, ºi reciproc: “Importante, în primul rând, sunt raþiunea ºi competenþa. Conteazã tare mult, însã, ºi ambalajul comportamental ºi verbal. Conteazã ca pacientul sã simtã cã eºti alãturi de el, pe aceeaºi poziþie.”

Iar uneori, mai spune aceasta, perseverenþa îi este rãsplãtitã medicului. “Ai satisfacþia de a-l reîntâlni pe stradã pe un fost pacient. Sau te sunã, ca sã îþi mulþumeascã, ºi îþi reaminteºte cã l-ai tratat acum 15 ani. ªi acestea sunt momentele care îþi dau putere sã mergi mai departe. Pentru cã ai satisfacþia de a-i fi redat unui om viaþa...”, mãrturiseºte, cu vocea copleºitã de emoþie, profesorul Margit ªerban.

“Lupta pentru viaþã, forma supremã de mobilizare în faþa bolii” În ceea ce priveºte munca pe care o desfãºoarã zilnic, în spital, medicul Margit ªerban spune cã reperul esenþial al activitãþii sale este lupta. “Lupta pentru viaþã vine din instinct ºi aceasta este forma supremã de mobilizare în faþa bolii”.

Aceasta evocã în cuvinte simple ºi percutante esenþa unei vieþi dedicate copiilor nevoiþi sã înfrunte povara unor diagnostice dure, considerate pânã nu demult a fi incurabile. Dar medicul Margit ªerban spune cã nu le vorbeºte niciodatã copiilor pe care îi trateazã despre cancer. ªi nici despre leucemie.

Le vorbeºte despre limfom, despre neuroblastom ori despre alte diagnostice grave, rostite, însã, în termeni medicali mai puþin frecvenþi ºi mai

puþin uzitaþi. ªi spune cã procedeazã astfel – uneori, spre surprinderea multora dintre colegii sãi din strãinãtate, care activeazã în acelaºi domeniu ºi care nu au nicio reþinere în a le comunica pacienþilor în mod tranºant diagnosticul – ºi pentru cã, în urmã cu mulþi ani, atunci când a început sã profeseze în domeniul oncopediatriei, prognosticul pentru astfel de afecþiuni era mult mai rezervat decât în prezent. ªi atunci, pentru a nu-i demobiliza cumva pe copii sau pe pãrinþii acestora ºi pentru a nu adãuga un plus de greutate poverii pe care sunt nevoiþi sã o poarte pe umeri, s-a deprins sã le vorbeascã despre importanþa luptei ºi despre rostul mobilizãrii tuturor resurselor fizice ºi mentale în slujba dificilei înfruntãri cu boala. “Probabil ºi pentru cã aºa am pornit la drum, într-un context în care ºansele erau foarte sumbre, am acest crez... Nu neapãrat sinceritatea te mobilizeazã. Uneori, aflarea unui astfel de diagnostic te poate demobiliza. Sunt oameni care, atunci când aud cuvântul cancer, se demobilizeazã. Pentru cã oamenii se gândesc cã nu are rost sã lupþi, dacã oricum strãdania îþi este zadarnicã”, mai spune profesorul Margit ªerban, adãugând cã, în prezent, prognosticul de supravieþuire s-a îmbunãtãþit considerabil, ajungându-se la peste 80% ºanse de vindecare.

“Lupta pentru viaþã primeazã, iar lupta aceasta vine din instinct”, mai spune profesorul Margit ªerban, subliniind cã, dupã o viaþã de activitate dedicatã luptei cot la cot cu pacienþii împotriva unei boli perfide cum este cancerul, nu este de acord cu eutanasierea.

“Dorinþa de a nu ºti este nãscutã dintr-un instinct de autoapãrare care te îndeamnã sã lupþi” Care sunt întrebãrile care îi sunt adresate cel mai frecvent de cãtre copii ori de cãtre pãrinþii acestora ºi care e modul în care pacienþii-copii se raporteazã la povara unui astfel de diagnostic? “Sunt înþelepþi ºi, în general, nu adreseazã alte întrebãri. Dar dacã totuºi te întreabã, nu ai ce face ºi atunci trebuie sã rãspunzi...”, spune profesorul Margit ªerban, evocând amintirea unui dialog purtat cu un tânãr pacient diagnosticat cu leucemie ºi care i-a solicitat, dupã aflarea diagnosticului, sã estimeze care va fi rãgazul aproximativ pe care i-l va mai îngãdui boala. “M-a întrebat dacã va fi mai mult de un an. ªi nu am putut sã îi rãspund, pentru cã ºtiam cã nu va fi aºa. ªi m-a întrebat atunci dacã vor mai fi ºase luni. Iar eu ºtiam cã situaþia e ºi mai rea de atât. În astfel de momente, nu ai ce sã faci...”, mãrturiseºte profesorul Margit ªerban.

Aceasta mai spune cã, în general, nu se întâmplã aºa. Pacienþii nu îþi adreseazã astfel de întrebãri, pentru cã majoritatea sunt suficient de înþelepþi.

Intervine o formã de autoapãrare, o dorinþã de a nu ºti, nãscutã din instinctul care te îndeamnã sã lupþi, pânã la capãt, orice ar fi. „În majoritatea covârºitoare a cazurilor, instinctul acesta ne face sã dorim sã trãim, indiferent de cât de grea este lupta”, explicã profesorul Margit ªerban. Care mãrturiseºte ºi cã, în toatã aceastã luptã, credin-

þa în Dumnezeu, ca ajutor de nãdejde ºi cãlãuzã la drum i-au fost ºi îi sunt repere cotidiene.

“E nevoie de o minune, de o schimbare de atitudine care sã ducã la rãmânerea în þarã a personalului medical specializat” Dr. Margit ªerban apreciazã cã încã suntem deficitari în ceea ce priveºte ºansele de însãnãtoºire ale copiilor bolnavi de cancer din România, în comparaþie cu ºansele de vindecare ale copiilor bolnavi din þãrile occidentale. ªi, adaugã aceasta, este important sã conºtientizãm acest aspect, pentru a-l putea îmbunãtãþi. Întrucât acest pas important, care ar îngãdui mai multor copii sã spere la însãnãtoºirea deplinã, depinde de mai mulþi factori. Printre care enumerã ºansa stabilirii precoce a diagnosticului ºi posibilitatea pacientului de a accede, la momentul potrivit, la tratamentul cel mai adecvat, în doza potrivitã.

“Putem sã ne aºteptãm la o situaþie ºi mai grea, dacã nu apare cumva o minune, o schimbare de atitudine”, mai spune medicul Margit ªerban.

Aceasta adaugã cu regret cã, recent, din pricina salariilor demotivante, a pierdut zece specialiºti, medici care au plecat sã profeseze în strãinãtate. ªi aceasta în condiþiile în care, într-un astfel de domeniu, resursa umanã ultraspecializatã reprezintã un imperativ.

15 februarie, Ziua internaþionalã a copilului bolnav de cancer Ziua internaþionalã a copilului bolnav de cancer este marcatã în fiecare an, în 15 februarie, începând cu anul 2003. Atunci, Confederaþia Internaþionalã a Organizaþiilor Pãrinþilor cu Copii Bolnavi de Cancer, care reuneºte pãrinþi ºi membri de familie ai unor copii bolnavi de cancer din aproape 80 de þãri ale lumii, a declarat oficial data de 15 februarie ca Zi internaþionalã a copilului bolnav de cancer. Scopul este acela de a informa ºi sensibiliza asupra

situaþiei copiilor bolnavi de cancer, dar ºi de a organiza evenimente de strângere de fonduri care sã permitã finanþarea activitãþilor unor asociaþii sau fundaþii care se implicã în acþiuni menite sã vinã în sprijinul copiilor bolnavi de cancer ºi a familiilor acestora.

Potrivit Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii, între 0.5% ºi 4.6% din totalul îmbolnãvirilor de cancer îl reprezintã îmbolnãvirile la copii cu vârsta sub 15 ani. Dintre acestea, aproximativ o

treime sunt reprezentate de leucemii. În ceea ce priveºte factorii de risc incriminaþi în apariþia cancerului la copil, sursa citatã precizeazã cã, pânã în acest moment, au fost identificaþi relativ puþini factori care ar putea fi fãcuþi responsabili de apariþia cancerului la copil. Printre aceºtia, sunt menþionate expunerea la radiaþii ionizante ºi administrarea la mamã a hormonului dietilstilbestrol – tratament hormonal

despre care se menþioneazã, însã, cã nu mai este utilizat în prezent. Pentru alte forme de cancer diagnosticate la copil responsabili ar putea fi factorii genetici, în vreme ce alþi factori determinanþi ce pot cauza boala par sã fie, relevã alte studii, cauzele virale (virusul Epstein-Barr, cel al hepatitei virale de tip B, herpes-virusul sau virusul HIV, toate incriminate în potenþarea ºanselor de apariþie a unor forme de cancer la vârste fragede).

Despre posibilitãþile de identificare timpurie a bolii, sursa citatã precizeazã cã majoritatea cazurilor de cancer la copil debuteazã cu manifestãri insidioase ºi cu semne ºi simptome nespecifice, care pot face dificilã diagnosticarea timpurie a bolii. Dacã boala este, însã, diagnosticatã în stadii incipiente, ºansele de vindecare sunt ridicate, studiile relevând faptul cã un procent de peste 80% dintre copii depãºesc cu bine experienþa traumatizantã a bolii.

de 24 de ani un reper al cetãþii

8

19 - 22 februarie 2015

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

19 - 22 februarie 2015

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

actualitate

19 - 22 februarie 2015

Punct final la odiseea al fostei mãnãstiri Puºi în faþa situaþiei împlinite?

Terenul disputat, cândva ºi în proprietatea fostei mãnãstiri Marienheim Istoria complicatã a proprietãþii asupra unei parcele de teren ce a aparþinut Episcopiei RomanoCatolice a fost tranºatã. Trecut forþat în proprietatea Statului, în timpul naþionalizãrii din 1948, terenul a fãcut obiectul unor controversate tranzacþii succesive, ajungând ulterior sã fie vândut, la licitaþie, de ANAF. La puþinã vreme dupã ce a ajuns, din nou, în proprietate privatã, a fost revendicat de Episcopia Romano-Catolicã.

Procesul, care a implicat ºi Primãria Timiºoara, s-a finalizat brusc, cu renunþarea la toate acþiunile demarate în instanþã, anunþã noul proprietar al terenului. ligia.hutu@timpolis.ro

Înþelegere amiabilã sau recunoaºterea unei stãri de fapt?

Punct final în disputa începutã în primãvara anului trecut în legãturã cu dreptul de proprietate asupra unui teren situat pe strada Aurora, din Timiºoara, care a aparþinut Episcopiei Romano-Catolice.

Reprezentantul Constructim Imobiliare SRL Timiºoara, firmã acuzatã anul trecut de reprezentanþii Episcopiei Romano-Catolice cã ar fi achiziþionat de la ANAF acest teren – incomplet degrevat de sarcini –, anunþã cã Judecãtoria Timiºoara a

dat, în 21 ianuarie, o decizie atestã cã Episcopia Romano-Catolicã a renunþat la acþiunea îndreptatã împotriva Constructim ºi a Primãriei Timiºoara. Din respectiva decizie rezultã ºi cã Municipalitatea a renunþat la judecarea acþiunii în instanþã deschise împotriva Constructim.

Concret, în baza unei sentinþe civile datând de la jumãtatea lunii decembrie a anului trecut, Judecãtori a luat act de tranzacþia încheiatã între reprezentanþii Episcopiei Romano-Catolice ºi primarul Timiºoarei, pe de o parte, ºi Constructim Imobiliare SRL, pe de altã parte. În baza aceleiaºi decizii rezultã ºi cã pãrþile semnatare ale tranzacþiei au convenit asupra renunþãrii la judecatã ºi în respectiva cauzã, ºi în dosarele conexe.

Managerul Constructim Imobiliare SRL, Lucian Perescu, spune cã reprezentanþii Episcopiei RomanoCatolice ar fi renunþat inclusiv la procesul intentat ANAF, de la care compania de construcþii din Timiºoara a cumpãrat, la licitaþie, respectiva suprafaþã de teren.

Episcopia RomanoCatolicã acuza ºi ea ilegalitãþi La jumãtatea lunii aprilie a anului trecut, reprezentanþii Episcopiei Romano-Catolice din Timiºoara lansau acuze publice îndreptate împotriva mai multor instituþii ale statului,

de 24 ani un reper al cetãþii

reclamând cã sunt pãrtaºe la încredinþarea ilegalã a unui teren care aparþinuse Episcopiei unei firme de construcþii din Timiºoara. La rândul sãu, noul proprietar se prevala de informaþiile consemnate în Cartea Funciarã la momentul achiziþionãrii terenului ºi solicita sã îi fie respectat dreptul la proprietate.

Episcopia Romano-Catolicã acuza atunci cã o parcelã de teren din proprietatea sa ar fi ajuns, într-o manierã controversatã, în proprietatea Constructim, care intenþiona sã construiascã o grãdiniþã ºi o creºã, desfãºurând lucrãri într-un ritm alert pe terenul în litigiu. Terenul la care se fãcea referire, situat în Timiºoara, pe strada Aurora, nr. 6 - 8, reprezenta un sfert din totalul suprafeþei pe care Biserica Romano-Catolicã o deþinea în zonã la momentul naþionalizãrii din 1948. Acesta avea o istorie extrem de complicatã, el figurând de-a lungul timpului ca aparþinând mai multor proprietari. ªi aceasta dupã ce, mai spuneau reprezentanþii Bisericii Romano-Catolice, în 1949, în baza Decretului 176/1948, toate bunurile bisericeºti romano-catolice au fost naþionalizate. La acel moment, terenul de la adresa indicatã, pe care era amplasatã ºi Mãnãstirea Marienheim, a trecut în proprietatea Statului. De unde, în 2005, trei pãtrimi au fost recuperate de cãtre Episcopia Romano-Catolicã. Singura parcelã de teren rãmasã nerecuperatã era cea despre care reprezentanþii Episcopiei Romano-Catolice declarau cã face

încã obiectul unui litigiu. ªi, acuzau în aprilie 2014, se încerca muºamalizarea tacitã a situaþiei, cu complicitatea unor instituþii. Întrucât, din proprietatea Statului român, terenul ar fi trecut, mai întâi, ilegal, dupã Revoluþie, în proprietatea societãþii Servagromec Timiºoara. Ulterior, în baza unui ºir controversat de contracte de vânzare-cumpãrare, terenul a ajuns în proprietatea unor membri ai familiei administratorului societãþii Servagromec, Vasile Dan Cristureanu.

Pentru întocmirea acestui ºir de contracte, prin care o parte din terenul aparþinând complexului mãnãstiresc Marienheim a ajuns în proprietatea socrilor sãi, administratorul societãþii, Vasile Dan Cristureanu, a fost condamnat penal, în 2003, iar toate contractele întocmite de el au fost declarate nule. Servagromec a fost ulterior desfiinþatã, în 2008. Cu toate acestea, în 2012, socrii fostului administrator au încheiat un contract de ipotecã imobiliarã, în faþa notarului Ana Claici, pentru datoriile acumulate de cãtre o altã societate ce aparþinea lui Vasile Dan Cristureanu. În baza acestei ipoteci, familia garanta, în faþa Administraþiei Finanþelor Publice Timiºoara, acoperirea creanþelor societãþii Profal Internaþional, înfiinþate de Vasile Dan Cristureanu, chiar cu terenul menþionat a fi în litigiu. Cum creanþele nu au fost recuperate de cãtre ANAF, s-a procedat la executarea silitã a societãþii Profal Internaþional, prin scoaterea la licitaþie a terenului litigios.

Despre întreg acest parcurs extrem de sinuos, însã, reprezentanþii Episcopiei Romano-Catolice declarau cã nu au fost înºtiinþaþi de cãtre niciuna intre pãrþi. ªi aceasta pânã în toamna lui 2013, când utilaje ale Constructim, devenitã între timp proprietar al terenului, prin adjudecarea acestuia la licitaþie, de la ANAF, fuseserã aduse pe teren.

Din momentul în care Episcopia Romano-Catolicã a aflat cã existã un nou proprietar al terenului aflat în litigiu, a întreprins, informa preotul Nicolae Lauº, director al Cancelariei episcopale, demersurile legale necesare pentru a semnala instituþiilor statului ºi noului proprietar cã terenul respectiv i-a aparþinut, înainte de naþionalizare, ºi cã era obiectul unui proces aflat pe rol. Reprezentanþii Episcopiei Romano-Catolice mai declarau ºi cã au fost în audienþã ºi la primarul Nicolae Robu, solicitându-i sã intervinã pentru a bloca autorizaþia de construcþie obþinutã de firma Constructim Imobiliare, pânã la clarificarea situaþiei proprietãþii asupra terenului.

Reprezentanþii Episcopiei mai declarau ºi cã a fost deschis proces ºi au fost depuse plângeri penale împotriva noului proprietar, de a cãrui bunã-credinþã, afirma avocatul Episcopiei Roman-Catolice, Dagmar Boss, reprezentanþii Episcopiei se îndoiau. Motivul? Utilizând ca pretext pentru a obþine avizele necesare în cel mai scurt timp posibil argumentul cã investeºte într-un obiectiv de interes pentru comunitate, noul proprietar ar fi procedat, în fapt, la construirea intempestivã a obiectivului propus, ignorând faptul cã terenul pe care se pregãtea sã construiascã era încã în litigiu ºi cã au fost utilizate, în antecedente, o serie de documente întocmite ilegal.

“Am constatat încã o datã, cu indignare, cã, dupã toate eforturile legale depuse de cãtre instituþia noastrã, pentru acest teren, nu am fost luaþi în considerare întrun stat de drept în care ar trebui respectate legile de cãtre toate instituþiile”, reclamau reprezentanþii Episcopiei, adãugând cã, în 25 martie 2014, Primãria a eliberat o autorizaþie de construire cãtre Constructim, autorizaþie care ar fi avut la bazã o carte funciarã falsificatã. „Cartea funciarã utilizatã avea însã o vechime mai mare de 30 de zile ºi ea a fost actualizatã prin aplicarea unei ºtampile, în data de 20 februarie 2014”, acuza avocatul Dagmar Boss.

Extrasul CF falsificat nu cuprindea consemnarea procesului intentat de Episcopia Romano-Catolicã, chestiune pe care reprezentanþii Episcopiei au catalogat-o drept o tentativã de a înºela Biserica..

Dagmar Boss

actualitate

unui teren Marienheim

19 - 22 februarie 2015

11

Publicitate

Nicolae Robu: “Responsabilitatea pentru verificarea legalitãþii unor documente nu aparþine Primãriei” Chestionat atunci asupra legalitãþii extrasului de carte funciarã, edilul Timiºoarei a admis cã documentul în baza cãruia s-a eliberat autorizaþia de construcþie pare a fi întocmit ilegal. Dar a precizat cã responsabilitatea pentru verificarea legalitãþii unor astfel de documente nu aparþine Primãriei.

Nicolae Robu a precizat ºi cã, pânã la momentul în care se va lãmuri situaþia legalã a terenului, va solicita Direcþiei de Urbanism sã cearã executantului sistarea lucrãrilor de construc-

þie: “Dacã cineva a fãcut falsul, atunci trebuie identificatã persoana respectivã ºi trebuie

sancþionatã conform legii, indiferent cine este ºi din ce instituþie provine”.

Manager general Constructim, Lucian Perescu

Constructim: “La momentul achiziþionãrii, CF-ul era liber de sarcini” Managerul Constructim Imobiliare, Lucian Perescu, declara, atunci, cã a achiziþionat terenul, cu o suprafaþã de 2.890 mp, în iulie 2013, în urma licitaþiei organizate de ANAF, dupã ce anterior mai fuseserã organizate, pentru aceeaºi suprafaþã de teren, opt licitaþii succesive.

“La momentul când am cumpãrat noi terenul, nu era înscrisã în Cartea Funciarã nicio informaþie referitoare la vreun proces aflat pe rol, CF-ul era liber de sarcini. Nici impozitul pentru teren nu era plãtit, de mai bine de cinci ani, noi l-am plãtit”, spunea Lucian Perescu.

Acesta mai declara ºi cã procesul intentat de reprezentanþii Episcopiei Roman-Catolice exista doar de douã luni ºi cã, vreme de mai bine de 16 luni, interval în care ANAF a tot încercat vânzarea terenului, nu s-a interesat nimeni de soarta lui. “În martie 2014 am fost chemaþi în judecatã de cãtre Episcopie, într-un litigiu considerat vizibil inadmisibil de toate pãrþile ºi înaintat unei instanþe necompetente (eronat alese de apãrãtorii Episcopiei – cum instanþa s-a pronunþat deja), sin-

gura raþiune fiind în opinia noastrã pentru a putea înscrie în CF menþiunea unui litigiu (nou, inexistent la momentul cumpãrãrii, preluãrii în posesie, depunerii actelor pentru urbanism ºi autorizare, oricât de inadmisibil pentru a putea «recupera timpul pierdut» prin nesolicitarea «de 15 ani» a înscrierii pretenþiilor acestora în CF”, era menþionat într-un punct de vedere oficial, întocmit de avocaþii care au reprezentat societatea Constructim Imobiliare.

Lucian Perescu mai declara ºi cã firma pe care o reprezintã a depus solicitare pentru a obþine certificatul de urbanism ºi a respectat toate procedurile legale permergãtoare demarãrii lucrãrilor de construcþie: “Nu am început lucrãrile înainte de a obþine autorizaþia de la Primãrie”.

Acesta mai spunea ºi cã a solicitat sã se întâlneascã cu reprezentanþii Episcopiei, însã aceºtia au refuzat: “Dânºii spun cã au o cerere de retrocedare depusã din 2005. Au trimis la faþa locului Poliþia Comunitarã ºi Inspectoratul de Stat în Construcþii, au fãcut plângere penalã pentru violare de domiciliu.

Mi-au fost create niºte prejudicii de imagine pe care, dat fiind faptul cã acuzele vin din partea acestei instituþii, greu le voi mai putea remedia”. În plus, societatea de avocaturã care l-a reprezentat pe actualul proprietar al terenului a înºtiinþat cã, dat fiind faptul cã se încerca influenþarea instanþelor de judecatã a organelor administraþiei locale ºi a opiniei publice prin mass-media ºi prin “metode emoþional-mistice”, va formula plângere penalã împotriva reprezentanþilor Episcopiei Romano-Catolice, pe care îi acuzau de calomnie ºi de acuze mincinoase fãcute cu bunã-ºtiinþã: “Considerãm cã aceste demersuri calomnioase au ca scop influenþarea justiþiei ºi a activitãþii autoritãþilor locale, fãrã a avea însã nicio bazã legalã. Înainte de a cere respect din partea tuturor celorlalte pãrþi, aceºtia sunt datori sã respecte proprietatea ºi legea”, se mai preciza în punctul de vedere oficial formulat de societatea de avocaturã care a reprezentat interesele Constructim Imobiliare în procesul intentat de cãtre Episcopia Romano-Catolicã.

de 24 ani un reper al cetãþii

12

special

19 - 22 februarie 2015

ANP a „pierdut” 10.000 de locuri de cazare în declaraþia din faþa Parlamentului Din cele 28.909 locuri de deþinere din România, în decembrie 2014 erau ocupate 28.120 de locuri, ne comunicau oficialii Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor. Iatã cã acum, în faþa Parlamentului, directorul ANP „pierde” vreo 10.000 de locuri de cazare. Invocând un grad de ocupare de 157%... oana.dima@timpolis.ro

Director ANP: “Sistemul penitenciar se confruntã cu un deficit de aproximativ 11.000 11.500 de locuri de cazare” “ Sistemul penitenciar se confruntã cu un deficit de aproximativ 11.000 - 11.500 de locuri de cazare, dacã ne raportãm la standardele Consiliului Europei, adicã la asigurarea unui spaþiu individual de patru metri pãtraþi pentru fiecare deþinut”, a declarat, potrivit Mediafax, directorul Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor, Cãtãlin Bejan, la audierea în Comisia parlamentarã pentru cercetarea abuzurilor a Camerei Deputaþilor.

Acesta afirmã cã, la ora actualã, în sistemul penitenciar din România sunt de 18.986 de locuri, “discutãm de o situaþie din 3 februarie anul curent”, iar numãrul de deþinuþi este de 29.983 la acea datã. Gradul de ocupare este, deci, mai spune acesta, de 157,22%, “ dacã ne raportãm strict la patru metri pãtraþi”.

El a arãtat cã, în condiþiile apariþiei în 2014 a noului pachet legislativ privind sistemul judiciar ºi aplicãrii controlului judiciar ºi a arestului la domiciliu, numãrul deþinuþilor a scãzut cu aproape 3.600, dar spune cã nu se poate aprecia cu cât se va diminua acest numãr la sfârºitul anului 2015: “Din 2014, dupã apariþia noului pachet legislativ, prin creºterea încrederii instanþelor în controlul judiciar, în arestul la domiciliul, prin aplicarea principiilor

legii penale mai favorabile, a scãzut cu aproape 3.600 de persoane numãrul de deþinuþi.”

Cãtãlin Bejan a adãugat cã aceste condiþii de detenþie au dus la plângeri la CEDO, care au atras dupã sine plata unor daune în valoare de un milion de euro. Astfel, anterior anului 2011, spune directporul ANP, au fost date de CEDO 33 de hotãrâri pentru neasigurarea standardelor medicale, cu daune de 239.000 de euro ºi 10.000 de franci elveþieni, în 2011 au fost 19 hotãrâri, cu daune de 278.000 de euro, în 2012 au fost 10 hotãrâri, suma achitatã fiind de 119.000 euro, în 2013, 32 de hotãrâri cu 222.000 de euro, în 2014, 29 hotãrâri cu 196.000 de euro, totalul fiind de un milion de euro, plus 10.000 de franci elveþieni.

Cãtãlin Bejan mai spune cã la CEDO au fost plângeri ºi privind calitatea hranei, arãtând cã are la dispoziþie de 3,75 de lei fãrã TVA pe zi pentru majori ºi 5,75 lei fãrã TVA pe zi pentru minori, ceea ce nu asigurã o hranã la standardele de nutriþie. El a explicat cã din 1994 nu a mai fost o iniþiativã de corectare a valorii financiare a normei pentru hranã, dar cã un proiect de lege în acest sens este în analizã. “Din 1994 nu a mai fost o iniþiativã de corectare a valorii financiare a normei de hranã. Anul trecut am fãcut un proiect de act normativ, este analizã, în colaborare ºi cu societatea naþionalã de nutriþie, astfel încât valoarea financiarã a normei sã permitã diversificarea meniului, astfel încât sã nu mã raportez numai la biscuiþi, marmeladã, cartofi, varzã, paste ºi chestiuni care duc la aportul caloric, dar sã cresc bogãþia nutritivã pentru cã, într-adevãr, faptul cã nu asiguri condiþii decente, cã existã igrasie în camerã, cã ai hrana care nu-þi dã aportul caloric necesar, are o incidenþã directã asupra bolilor cornice. Avem ºi un proiect cu ministerul Sãnãtãþii ºi cu societatea de nutriþie care se numeºte: calitatea vieþii în detenþie”, afirmã Cãtãlin Bejan.

Directorul ANP mai spune cã în 2014 - 2015 sunt finanþate 500 de locuri

de 24 de ani un reper al cetãþii

de cazare pentru deþinuþi, dintre care 200 sunt locuri noi ºi 300 modernizate: “În 2014 - 2015 sunt 500 de locuri pe care le avem prevãzute ºi finanþate, la finalul lui 2015 o sã avem 200 de locuri noi ºi 300 de locuri modernizate. Este un proiect finanþat din fonduri norvegiene ºi sperãm ca în decembrie anul acesta sã putem sã arãtãm cum ar trebui sã arate niºte spaþii de detenþie decente. (…) Sunt la standarde ale Consiliului Europei”.

Ministerul Justiþiei: “E discutabil dacã societatea româneascã îºi permite sã investeascã un miliard de euro în penitenciare” Secretarul de stat în Ministerul de Justiþie Liviu Stancu a precizat, la rândul sãu, cã acoperirea deficitului de 11.000 de locuri de cazare pentru deþinuþi la standarde europene ar necesita un miliard de euro, o “sumã imensã”.

“Suntem într-un deficit de 11.000 de locuri de cazare. În condiþiile acestui deficit pe standardul UE, dacã am purcede la realizarea de penitenciare sã acoperim acest deficit, un penitenciar care este de 700 de locuri costã între 60 ºi 80 de milioane de euro. Ca sã acoperim acest deficit am avea nevoie de cel puþin o jumãtate de miliard de euro, la care s-ar adãuga pentru modernizarea penitenciarelor existente încã jumãtate de millard de euro, deci suma necesarã pentru a ajunge în standard ar fi de un miliard de euro. Este o sumã uriaºã”.

Liviu Stancu mai spune cã o altã problemã, “cea mai mare”, este acceptarea socialã a acestei situaþii: “Acceptarea socialã în legãturã cu investirea unui miliard de euro în sistemul penitenciar la acest moment este foarte discutatã, dacã societatea româneascã îºi permite la acest moment sã investeascã un miliard de euro în penitenciare”.

Nu sunt situaþii în care un pat sã fie împãrþit de doi deþinuþi Cu o lunã în urmã, însã, rãspunzând unei solicitãri de informaþii transmisã de TIMPOLIS, prin care ceream lãmuriri cu privire la suprapopularea penitenciarelor – care, din nou, ar putea fi invocatã în cazul unei repuneri în discuþie a Legii amnistiei ºi graþierii –, la modalitãþi identificate de ANP pentru a remedia acest neajuns ºi la posibile efecte pe care le-ar avea o graþiere colectivã, Administraþia Naþionalã a Penitenciarelor, avea alte date decât cele prezentate, la începutul acestei sãptãmâni în Parlament.

Am întrebat, de exemplu, conducerea ANP, câte locuri de detenþie asigurã, în momentul de faþã, sistemul penitenciar din România, câte persoane private de libertate îºi ispãºesc pedeapsa, în momentul de faþã, în penitenciarele din România ºi care sunt penitenciarele în care se înregistreazã o supra-populare?

Din cele 28.909 locuri de deþinere, câte oferã penitenciarele din România, în decembrie 2014 erau ocupate 28.120 de locuri, ne rãspundeau oficialii ANP. Restul, pânã la 30.511– cât reprezintã numãrul persoanelor condamnate, aflate în custodia ANP – aflându-se în centre de detenþie, în centre educative ºi în penitenciare-spital. Or, acum, în faþa Parlamentului, directorul ANP prezintã alte date – 18.986 de locuri de cazare în sistemul penitenciar –, adicã, un minus de aproape 10.000 de locuri de cazare. În timp ce numãrul deþinuþilor este indicat ca fiind de 29.983, în februarie anul acesta – deci, mai puþin decât cifra comunicatã TIMPOLIS, valabilã pentru finalul anului trecut, când erau 30.511. În acelaºi rãspuns, reprezentanþii Compartimentului Relaþii Publice ºi Mass-Media al ANP declarau cã penitenciarele în care indicele de ocupare depãºea, în decembrie 2014, procentul

de 100% sunt Aiud, Colibaºi, Craiova, Focºani, Galaþi, Gherla, Giurgiu, Iaºi, Mãrgineni, Miercurea Ciuc, Oradea, Bucureºti-Rahova, Slobozia, Tulcea, Bistriþa, Bucureºti-Jilava, Codlea, Satu Mare, Târgu Jiu, Drobeta Turnu Severin ºi Vaslui, dar nu erau cazuri ca un pat sã fie împãrþit de doi deþinuþi: “Precizãm cã fiecãrei persoane condamnate i se pune la dispoziþie un pat individual ºi cazarmamentul necesar, indiferent de gradul de ocupare al penitenciarelor”. ªi, ne mai transmiteau reprezentanþii ANP, în ultimii doi ani, prin lucrãri de investiþii ºi reparaþii capital, au fost date în folosinþã 2.600 de noi locuri de cazare.

Am solicitat, de asemenea, sã ni se spunã dacã iniþiatorii proiectelor de lege privind amnistia ºi graþierea au consultat reprezentanþi ai ANP, înaintea de redactãrii acestora. Da, aflãm, doar cã ulterior. “Pentru formularea unui punct de vedere cu privire la oportunitatea aplicãrii instituþiilor juridice a aministiei ºi graþierii, ANP a fost consultatã ulterior redactãrii proiectelor de lege”.

Ceea ce este interesant e modul în care directorul ANP pierde din statistici, în faþa parlamentarilor, aproape zece mii de paturi. Vorbind, acum, despre un grad de ocupare de 157,22%.

Iar Ministerul de Justiþie, prin vocea secretarului de stat Liviu Stancu, menþioneazã cã acoperirea, la standarde europene, a deficitului de 11.000 de locuri de cazare pentru deþinuþi – cifrã care e prezentatã acum – ar necesita un miliard de euro. Care este, þine sã sublinieze, o “sumã imensã”.

Cum situaþia va trebui rezolvatã, poate soluþia la îndemânã va fi readucerea în discuþie a Legii privind graþierea. ªi, dacã se va putea, la pachet cu amnistia...

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

19 - 22 februarie 2015

13

Intrarea în conservare a Semmering-ul bãnãþean, echivalentã cu sfârºitul acestuia CFR a încercat din nou sã gãseascã un concesionar pentru cea mai spectaculoasã cale feratã din estul Europei – aºa-numitul Semmering Bãnãþean – obiectiv care ar trebui sã facã parte din strategia turisticã a Timiºului.

Dacã nu va identifica nici de aceastã datã un investitor pentru ruta Oraviþa - Anina, linia ar putea fi închisã, procesul de conservare fiind considerat de sindicaliºtii din sistem echivalent cu dezafectarea totalã a liniei. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Ultimele încercãri, înaintea închiderii Compania Naþionalã de Cãi Ferate CFR SA a încercat din nou în aceste zile sã gãseascã eventuali concesionari pentru tronsoane de clare feratã ce depãºesc, ca lungime totalã 900 de kilometri. Printre acestea se numãrã ºi celebrul Semmering Bãnãþean, calea feratã Oraviþa-Anina, din portofoliul Regionalei CFR Timiºoara, socotitã una dintre cele mai frumoase atracþii turistice din estul Europei.

Dacã nici de aceastã datã CFR nu va putea identifica, dupã toate formalitãþile aferente licitaþiei, un investitor serios, care sã închirieze tronsonul prin Bursa Românã de Mãrfuri pe o perioadã de patru ani, probabil cã se va analiza posibilitatea închiderii liniei.

Care, susþin reprezentanþii Ministerului Transporturilor, ar genera pierderi.

Acestei linii de cale feratã, emblematicã pentru Banat, nu i s-a acordat însã niciodatã o ºansã printr-o strategie turisticã eficientã ºi coerentã, ce ar fi trebuit derulatã mãcar printr-un parteneriat între Consiliile Judeþene Timiº ºi Caraº-Severin. În lipsa acestei strategii, acum au mai rãmas în picioare doar douã variante: concesionarea sau închiderea. Sindicaliºtii din sistemul feroviar susþin cã, în cea de a doua variantã, “conservarea” ar însemna de fapt dezafectarea totalã a liniei.

“Linia va deveni rapid un morman de fiare vechi, ce vor fi sustrase de pe tot traseul, aºa cum se furã acum tot ce se mai poate din Combinatul de la Anina. Când se spune cã se închide activitatea în vederea conser-

vãrii, nu ne putem aºtepta decât la chestiuni precum cele din Remiza Lugoj, unde aceeaºi închidere pentru aºazisã conservare a însemnat abandonare, dezafectare ºi distrugere. Dacã se va închide Semmeringul Bãnãþean, acesta va fi sfârºitul acestui traseu feroviar unic în Europa”, spune Ioan Boloº, liderul timiºean al Sindicatului Mecanicilor de Locomotivã.

Acesta întreabã, retoric, câte obiective similare au mai fost închise ºi apoi redeschise? “ªi este dureros faptul cã pânã acum nimeni nu a dat socotealã pentru aceste distrugeri în masã ale patrimoniului României. ªi cum pot miniºtri ai Transporturilor, ca Ludovic Orban, sã iasã acum ºi sã facã pe moraliºtii, când pe vremea lor s-au pierdut bunuri precum Hotelul Astoria, de lângã Gara de Nord din Bucureºti, pentru o datorie de 15.000 de euro?”, se mai întreabã liderul sindical.

De aceeaºi pãrere, legatã de consecinþele unei închideri pentru “conservare” a Semmeringului Bãnãþean, este ºi Constantin Petreanu, preºedintele Uniunii Sindicatelor “Drum de Fier” Timiºoara:“Dacã se intrã cu aceastã linie într-o aºa-zisã conservare, estimez cã în maximum jumãtate de an dispare

ºi piatra de sub ºine. CFR nu are angajaþi care sã pãzeascã acest traseu, ºi nici resursele pentru a angaja firme de pazã în acest sens. Deci linia s-ar dezafecta rapid. Culmea este cã în celebrul Masterplan general de transport Semmeringul Bãnãþean apare ca linie de turisticã. Dar acest lucru nu e suficient, dacã nu se face absolut nimic pentru ea.”

O linie emblematicã pentru Banat Anina ºi Oraviþa se întinde, pe 33 de kilometri, una dintre cele mai celebre atracþii turistice ale Banatului, ºi, totodatã, unul dintre cele mai vechi sectoare de cale feratã de pe actualul teritoriu românesc. Inauguratã în 1863, calea feratã Anina - Oraviþa este o prelungire a „liniei cãrbunarilor”, dintre Oraviþa ºi Baziaº, deschisã în anul 1854.

Calea feratã care leagã Oraviþa de Anina este prima cale feratã montanã, de ecartament normal, de pe teritoriul României, ºi asta chiar dacã atunci când a fost construitã ºi datã în exploatare, Banatul aparþinea de imperiul Austro-Ungar.

Aceastã rutã este administratã de

Regionala de Cãi Ferate Timiºoara, împreunã cu operatorul de transport feroviar cãlãtori CFR Cãlãtori.

Aceastã porþiune de cale feratã care strãbate Munþii Aninei este supranumitã Semmering-ul bãnãþean pentru cã are destul de multe asemãnãri cu calea feratã Semmering, din Austria, construitã între anii 1845 - 1854, cu o lungime totalã de 40 de kilometri, între Glognitz ºi Mürzuschlag, pe o diferenþã de nivel de 388 de metri. De-a lungul traseului Oraviþa - Anina, în lungime de 33,4 kilometri, sunt ºapte gãri, 14 tuneluri (cu o lungime totalã de 2.084 de metri) ºi zece viaducte (cu o lungime totalã de 843 de metri). Diferenþa de nivel faþã de cel din Austria este de 340 de metri. Cel mai lung tunel este de 660 de metri, în zona Gârliºte, iar cel mai înalt viaduct are 37 de metri, este în zona Jitin ºi este unul din cele mai înalte viaducte de cale feratã de la noi din þarã.

La momentul construcþiei, monumentala realizare tehnicã ºi inginereascã asigura transportul cãrbunelui, al produselor prelucrate industrial ºi al cãlãtorilor între localitãþile Anina ºi Oraviþa, puternice centre economice în acea perioadã. De-a lungul existenþei sale, calea feratã a funcþionat fãrã

întrerupere, contribuind din plin la dezvoltarea economicã ºi socialã a zonei ºi devenind unul dintre simbolurile imagistice, nu numai ale Munþilor Aninei, dar ºi ale judeþului Caraº-Severin ºi ale întregului Banat, fiind martorul tuturor perioadelor de avânt sau de decãdere a acestor locuri.

Datele tehnice care descriu acest obiectiv monument istoric sunt neobiºnuite chiar ºi pentru zilele noastre, cu atât mai mult pentru jumãtatea secolului XIX, când aceastã realizare era de-a dreptul impresionantã.

Traseul Semmering-ului bãnãþean pleacã din Gara Anina spre nord, trecând printre ruinele spectaculoase ale fostei mine de cãrbune. Urmeazã urcuºul pe versantul stâng al râului Gârliºte, care formeazã, de asemenea, un sector de chei. Prima staþie se numeºte chiar Gârliºte, iar a doua este Ciudanoviþa, un vechi centru de exploatare a uraniului, cu mine închise. Între Anina si Ciudanoviþa se desfãºoarã cel mai spectaculos sector de cale feratã, cu zece viaducte ºi 14 tunele. Cele trei perechi de trenuri care circulã astãzi între Anina ºi Oraviþa au un rol mai mult turistic, C.F.R. preferând sã utilizeze numai vagoane vechi, scurte. De altfel, infrastructura nici nu permite introducerea de material rulant modern, din cauza curbelor foarte strânse ºi a îngustãrii tunelelor.

De când minele de la Anina au fost închise, pentru CFR acest traseu nu mai este rentabil, existând planuri de trecere pe segmentul de linii neinteroperabile, lucru care sã ducã la închirierea ei cãtre concesionari privaþi.

Un calcul al Regionalei Timiºoara arãta cã, pentru secþia de circulaþie Anina Oraviþa se obþine un venit mediu lunar de aproximativ 3.856 de lei pe lunã ºi cheltuieli medii lunare de aproximativ 194.256 de lei pe lunã, ceea ce genereazã o pierdere financiarã lunarã de 190.400 de lei. Din aceastã sumã, Ministerul Transporturilor suportã lunar 98.000 de lei. În acest sens, li se cerea ºi autoritãþilor locale implicarea, pentru ca aceastã linie sã se nu se închidã.

Aceasta cu toate cã din anul 2004, Semmering-ul bãnãþean a fost clasat ca monument istoric de interes general, grupa A, fiind integrat ca atare în Lista monumentelor istorice.

Alternative de salvare þie culturalã organizatã recent, în cadrul cãreia Daniel Vighi – care a fost însoþit de Viorel Marineasa, Ioan Gropºian, Cristian Gabriel Ghinea ºi Daniel Luca – a lecturat, în aer liber, într-o zonã de pe traseul vechii linii de cale feratã, pagini din volumul Lume fãrã cer, aparþinând lui Virgil Birou, primul roman modern al Banatului, apãrut în 1947.

Pe lângã aceastã iniþiativã, o asociaþie din Timiºoara, Civis Voluntaris, a realizat chiar un proiect numit „Turism feroviar în Banatul Montan”, care a propus un nou produs turistic local turismul feroviar montan - cu douã

trasee turistice tematice: traseul feroviar turistic Oraviþa - Anina ºi traseul feroviar turistic Anina - Reºiþa. În plus, pentru cã nu se ºtie cât va mai rãmâne deschis acest traseu feroviar unic în Balcani, în ultima perioadã vin destul de mulþi turiºtii sã prindã o ultimã cãlãtorie pe Semmering, arãtându-ºi în acest fel dezacordul cu privire la eventuala înstrãinare sau distrugere a liniei. E, poate, un semnal de alarmã dar ºi un protest inedit faþã de intenþiile de închidere. Iar faptul cã trenurile au început sã circule pline pe acest traseu dau peste cap argumentele legate de pierderile generate. E o

Foto Ariergarda

ªi unii oameni de culturã din Timiºoara s-au implicat în acþiuni de susþinere a salvãrii Semmering-ului bãnãþean. De exemplu, scriitorul ºi universitarul timiºorean Daniel Vighi, preºedinte al Asociaþiei Culturale Ariergarda, cere cã aceastã cea mai spectaculoasã cale feratã din România poate fi salvatã prin turism. Mai mult decât atât, pentru a sprijini concret demersurile de revitalizare a turismului cultural în zona Semmering-ului bãnãþean, Daniel Vighi a iniþiat ºi un proiect ce vizeazã organizarea în zonã a mai multor expediþii culturale.

Primul pas a constat într-o expedi-

Daniel Vighi situaþie la care “strategii” planului de rentabilizare nu s-au gândit ºi un semn

cã nu întotdeauna se asistã pasiv la distrugerea unor valori naþionale.

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

19 - 22 februarie 2015

Consumul de fibre ar putea ajuta la pierderea în greutate Persoanele care s-au concentrat exclusiv pe consumul a minimum 30 de grame de fibre pe zi au pierdut în greutate la fel de mult ca persoanele care au urmat o dietã mai complicatã, potrivit unui studiu desfãºurat pe durata unui an.

TIMPOLIS

Un regim alimentar permisiv, cum ar fi concentrarea pe creºterea aportului de fibre, ar putea avea efecte mai bune decât o dietã mai restrictivã, precum cea care presupune reducerea aportului de grãsimi saturate, potrivit lui Yunsheng Ma, cercetãtor-ºef la University of Massachusetts Medical School din Worcester, Marea Britanie. „Am ales fibrele dietetice pentru cã exercitã beneficii clinice la nivelul mai multor componente ale sindromului metabolic, inclusiv circumferinþa taliei, homeostaza lipidelor ºi a glucozei, controlul nivelului de insulinã, pe lângã greutatea corporalã ºi reglarea anumitor markeri inflamatori”, a declarat, citat de Mediafax, Yunsheng Ma, pentru Reuters Health.

Pentru noul studiu, Ma ºi coautorii au împãrþit în douã grupe 240 de adulþi obezi cu sindrom metabolic. Una dintre grupe a urmat dieta recomandatã

de American Heart Association (AHA), iar cealaltã avea ca scop consumul a minimum 30 de grame de fibre pe zi.

Circa 25% dintre adulþi, la nivel mondial, suferã de sindrom metabolic, care include simptome precum o talie mare, hipertensiune, glicemie mare, nivel scãzut al colesterolului HDL, niveluri crescute ale trigliceridelor, care cresc riscul de boli cardiovasculare ºi diabet.

Dieta AHA recomandã ca adulþii sã consume zilnic 25 pânã la 30 de grame de fibre pe zi, din alimente precum legumele ºi cereale integrale, în condiþiile în care consumul mediu în Statele Unite ale Americii este de 15 grame de fibre pe zi.

Regimul alimentar AHA cere o creºtere a aportului zilnic de fructe ºi legume, cereale integrale ºi alimente

Pachetele standardizate de þigãri ar putea ajuta la renunþarea la fumat Mai multe studii privind impactul pachetelor standardizate de þigãri asupra sãnãtãþii sugereazã cã aceste ambalaje i-ar putea descuraja pe non-fumãtori sã se apuce de fumat ºi ar putea duce la o reducere a numãrului de þigãri fumate în cazul fumãtorilor. Într-o serie de articole ºtiinþifice publicate în revista Addiction, cercetãtorii au declarat cã deºi pachetele de tutun standardizate sunt încã de prea puþin timp pe piaþã pentru a oferi dovezi substanþiale, studiile efectuate pânã acum au arãtat cã ar putea ajuta la reducerea numãrului de fumãtori, anunþã Mediafax.

Marea Britanie plãnuieºte ca pânã în luna mai sã devinã a doua þarã din lume care va introduce ambalajele simple, standardizate pentru þigãri, dupã ce guvernul a promis luna trecutã cã va adopta o serie de mãsuri legislative care vor intra în vigoare în 2016.

Australia a introdus pachetele standardizate în urmã cu doi ani, în contextul unei opoziþii puternice din partea industriei tutunului. Legea australianã prevede cã þigãrile sã fie vândute în ambalaje simple, verzi, cu avertismente privind sãnãtatea tipãrite pe ele, arãtând efectele negative pe care fumatul le are asupra organismului. În seria de articole din Addiction, cercetãtorii susþin cã dupã decizia din 2012 a Australiei, când pachetele simple au fost introduse, iar imaginile de pe ambalaje au fost mãrite, fumatul în zonele exterioare ale cafenelelor, barurilor ºi restaurantelor a scãzut ,

bogate în fibre ºi proteine slabe, reducând consumul de zahãr, sodiu, alcool, grãsimi saturate ºi trans, colesterol ºi includerea peºtelui în dietã, de douã ori pe sãptãmânã. Persoanele participante la studiu în grupa AHA au primit recomandãri personalizate referitoare la numãrul de calorii ºi cantitatea de grãsimi saturate consumatã.

Dupã un an de la debutul studiului,

Cercetãtorii au descoperit un mod de a stopa dezvoltarea maladiei Alzheimer Cercetãtorii au descoperit o modalitate de a stopa maladia Alzheimer în stadiile incipiente, iar reuºita deschide calea pentru dezvoltarea unui medicament asemãnãtor statinelor, care ar putea fi administrat în cazul a milioane de pacienþi pentru a preveni demenþa.

iar mai puþini fumãtori au lãsat pachetele la vedere, pe mese.

Un alt studiu a arãtat cã îndepãrtarea graficii referitoare la brandul comercial a dus la o concentrare a atenþiei asupra avertismentelor privind riscurile de sãnãtate în rândul fumãtorilor ocazionali ºi al adolescenþilor care abia au început sã fumeze.

Robert West, redactor-ºef al revistei Addiction, a spus cã efectul ambalajului simplu asupra tinerilor potenþiali fumãtori ar putea fi cel mai important impact iniþial: „Chiar dacã ambalajul standardizat nu ar avea niciun efect asupra fumãtorilor actuali ºi ar face ca doar unul din 20 de tineri sã reziste tentaþiei de a se apuca de fumat (în Marea Britanie), tot ar salva circa 2.000 de vieþi pe an”.

de 24 de ani un reper al cetãþii

Companiile din industria tutunului s-au opus puternic noii legi, spunând cã pachetele standard afecteazã drepturile de proprietate intelectualã referitor la brand ºi nu vor face decât sã creascã rata de contrafacere ºi contrabanda.

Dar Ann McNeill, profesor la King’s College din Londra ºi expert în domeniul dependenþei de tutun, a spus cã producãtorii de þigãri ar trebui sã ia în calcul faptul cã dacã produsul lor ar fi inventat astãzi, nu ar ajunge niciodatã pe piaþã: „Pentru un produs care dã dependenþã ºi care ucide atât de mulþi dintre utilizatoprii sãi, industria tutunului ar trebui sã se considere norocoasã cã mãcar i se permite sã-ºi vândã produsele toxice ºi sã nu mai cearã sã i se permitã sã le facã mai atractive prin ambalaje”. (TP)

persoanele din ambele grupe au pierdut în greutate ºi au obþinut o ameliorare a presiunii sangvine, a calitãþii dietei urmate, a glicemiei, potrivit rezultatelor publicate online în Annals of Internal Medicine.

Persoanele din grupa cu dieta bogatã în fibre au pierdut, în medie, douã kilograme, comparativ cu 2,6 kilograme în medie în cazul grupei AHA. De asemenea, ºapte persoane din grupa cu dieta bogatã în fibre s-au îmbolnãvit de diabet de-a lungul studiului care a durat un an, comparativ cu doar un pacient din grupa AHA. Dieta bogatã în fibre a arãtat totuºi efecte pozitive ºi a fost uºor de urmat, lucru ce duce adesea la o menþinere cu succes a acesteia pe perioade mai lungi, potrivit Juliei Zumpano, dietetician la Cleveland Clinic, care lucreazã îndeaproape cu departamentul de cardiologie preventivã. Aceasta mai spune cã aportul mare de fibre este unul dintre cele mai importante aspecte ale dietei AHA: „Fibrele te umplu, se umflã în stomac ºi menþin sentimentul de saþietate pentru mai mult timp”.

Consumul de fibre ar putea, însã, fi limitat în cazul persoanelor care suferã de tulburãri ale tractului digestiv sau care suferit de diaree, a mai spus dieteticiana.

Cercetãtorii de la Universitatea Cambridge au descoperit recent o moleculã ce apare în mod natural care poate încetini formarea plãcii amiloide în creier. Plãcile de amiloid sunt legate de problemele de memorie ºi alte simptome ale maladiei Alzheimer, potrivit dailymail.co.uk, sursã citatã de Mediafax.

Aceastã descoperire creºte ºansele dezvoltãrii unui tratament care ar putea fi folosit în mod curent în cazul pacienþilor de vârstã mijlocie pentru a stopa instalarea demenþei. Mai mult, ar putea duce la inventarea unei pilule care sã trateze demenþa în acelaºi mod în care statinele sunt folosite pentru prevenirea bolilor cardiace.

Studiul este primul care aratã modul în care o moleculã specificã poate sã încetineascã formarea plãcilor de amiloid în creier. Aceste plãci sunt create de o serie de proteine ce se înfãºoarã în jurul celulelor cerebrale ºi se adunã în formaþiuni despre care medicii spun cã interfereazã cu funcþiile cerebrale.

Cercetãtorii de la Universitatea Cambridge, care au lucrat cu experþi din Suedia ºi Estonia, au descoperit cã moleculele Brichos, parte a unei familii de proteine care apar în mod natural în plãmânii umani, pot încetini acest proces de formare a plãcilor amiloide.

Testele pe ºoareci au arãtat cã aceste molecule se lipesc de grupurile de proteine ºi le împiedicã sã formeze plãcile de amiloid, stopând rãspândirea lor în creier. Studiul deschide noi drumuri privind cercetãrile în domeniul demenþei. Moleculele nu pot fi folosite sub forma unor pilule pentru cã nu ar supravieþui procesului digestiv, dar cercetãtorii spun cã multe alte molecule similare ar putea fi mult mai potrivite pentru utilizarea ca medicament. (TP)

integrame

19 - 22 februarie 2015

15

Alergam prin parc azi dimineaþa când un tip mi se alãturã ºi mã abordeazã : - Te deranjeazã dacã alerg ºi eu cu tine ?

- De ce ? Ai furat ºi tu o poºetã ? l Un tip intrã într-o berãrie: -Dati-mi o bere, îmi aºtept nevasta aici.

-Brunã sau blondã? îl întreabã chelnerul.

-Nu ºtiu, de abia a intrat la coafor. l Ministrul Finanþelor ºi cel al Economiei servesc un aperitiv la bufet.

Dupã un timp, primul zice: - Mai luãm ceva?

- De la cine? l Unde mergi Bulã?

- La cor!

- ªi ce faci acolo?

- Bem coniac ºi jucãm table.

- ªi când cântaþi?

- Pe drum, la întoarcere!

- Tatã, tu te-ai însurat la biserica ori la starea civilã?

- La beþie, dragul meu, la beþie. l Un preot ºi un dascãl stãteau pe marginea ºoselei cu o pancartã în mânã pe care scria: “Sfârºitul e aproape. Cãiþi-vã!”

Pe lângã ei treceau maºini ºi imediat dupã fiecare maºinã se auzea o buºiturã ºi o explozie.

Dupã o vreme, dascãlul întreabã: - Pãrinte, nu ar fi mai bine sã scriem pe pancartã “Podul din faþã este rupt”? l Doi prieteni : - ªi... cum e sã fii însurat?

- Mã simt ca un puºti de 14 ani!

- Cum aºa?

- Adicã beau ºi fumez pe ascuns. l Se întâlneºte Bulã cu un prieten.

- Ce faci Bulã , cum îþi mai merge?

- Bine , am intrat în afaceri cu un cumnat, am deschis un magazin.

- Da? Cu ce?

- Cu ranga.

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

19 - 22 februarie 2015

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.