Timpolis 2128

cyan

magenta

yellow

black Anul XXIV Nr. 2128 5 - 8 februarie 2015 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Confiscarea Avocatului Poporului melania.cincea@timpolis.ro

Î

n vara lui 2012, când vârfurile noii puteri USL ticluiau lovitura de stat, majoritatea parlamentarã s-a mobilizat ºi, în ºase ore – dupã ce, în aceeaºi zi, dãduse de pãmânt cu conducerea celor douã Camere ale Parlamentului – a bifat toatã procedura de revocare a Avocatului Poporului. Motivul invocat oficial pentru revocarea lui Gheorghe Iancu a fost pronunþarea sa asupra unor probleme, fãrã sã fi fost sesizat. Asta, deºi Constituþia îi permite Avocatului Poporului sã îºi exercite atribuþiile ºi din oficiu. Neoficial, motivul revocãrii a fost înlesnirea loviturii de stat pe care capii nou instalatei Puteri o ticluiau, Avocatul Poporului fiind o instituþie care poate sesiza CCR pe neconstituþionalitatea unor acte sau, din contrã, poate închide ochii la derapaje neconstituþionale. a sfârºit de 2014 ºi început de 2015, actualul Avocat al Poporului, Victor Ciorbea, este acuzat la unison, de societatea civilã ºi de Opoziþie, cã, anul trecut, nu a atacat nicio ordonanþã urgenþã a Guvernului contestatã de Opoziþie ºi de societatea civilã, deºi CCR invalidase, ulterior, câteva. Sã ne amintim... a scurt timp dupã numire, în aprilie, a refuzat sã atace la CCR OUG12/2014, referitoare la alegerile parþiale – deºi modificãrile la lege fuseserã aduse în primãvarã, deci cu mai puþin de un an înaintea alegerilor – pentru cã PSD, ale cãrui drepturi le apãrã de fapt, se pregãtea pentru douã tururi de scrutin ºi nu trebuia încurcat în planuri. ceeaºi atitudine a manifestat-o în iulie, când Guvernul Ponta mãcelãrea, prin ordonanþã de urgenþã, Legea educaþiei, aducându-i, preelectoral, prevederi cu pronunþat iz populist, ce vizau, printre altele, intrarea fãrã bacalaureat la facultate ori posibilitatea ca ºefii de administraþii locale ºi judeþene sã poatã face parte din consiliile de administraþiei ale ºcolilor pe care le finanþau. ot jocurile PSD ºi ale lui Victor Ponta lea fãcut ºi în toamnã. Când, întâi a tãcut în faþa OUG 55/2014, care dãdea undã verde traseismulului politic, apoi, dupã un scandal public, s-a mulþumit sã spunã cã sesizarea CCR pe aceastã speþã „excedeazã” competenþa instituþiei pe care o conduce. Victor Ponta pregãtea de prezidenþiale ºi miza pe sprijinul cât mai multor aleºi locali... n decembrie, când Guvernul Ponta dãdea o ordonanþã de urgenþã cu dedicaþie pentru doctorul dovedit plagiar Victor Ponta, modificând, din nou, Legea Educaþiei – pentru ca aceasta sã le confere titularilor unui titlu de doctor dreptul sã renunþe la el –, Avocatul Poporului tãcea din nou. ra suficient sã atace invocatul caracter de urgenþã al acestor ordonanþe. Niciuna dintre ele nu ar fi trecut “testul” articolului 115 din Constituþie care spune cã Guvernul poate adopta ordonanþe de urgenþã “numai în situaþii extraordinare a cãror reglementare nu poate fi amânatã”. Or, unde e situaþia extraordinarã în acest cazuri? În afarã de cea de a satisface interesul lui Victor Ponta ºi, in extensor, al PSD? n ciuda acestor derapaje vãdite, solicitarea de începere a demersurilor de revocare din funcþia de Avocat al Poporului a lui Victor Ciorbea, adresate de voci ale Opoziþiei Birourilor Permanente ale celor douã Camere ale Parlamentului, e tot fãrã ecou. Chiar ºi dupã publicarea Raportului MCV pe 2014, în care, alãturi de Parlament, în bãtaia criticilor a ajuns ºi Avocatul Poporului. u alte cuvinte, suntem la mâna unei majoritãþi parlamentare iresponsabile – în care, la fel ca în 2012, tot PSD are (încã) ultimul cuvând de spus –, care a confiscat practic Avocatul Poporului. Ignorând rolul major pe care acesta îl are, de jure, în privinþa calitãþii procesului legislativ ºi a echilibrului puterilor în stat ºi faptul cã, prin lipsa de reacþie a acestuia la încãlcãri ale legii fundamentale, creeazã lacune ce nu pot fi suplinite de alte instituþii ºi dând întâietate rolului de facto pe care îl joacã, de avocat personal al d-lui Ponta ºi al PSD. Punând, astfel, din nou – aºa cum a fãcut-o în vara lui 2012, cum a fãcut-o în „marþea neagrã”, cum o face de câte ori emite legi cu dedicaþie –, mai presus de lege, de Constituþie, de stat de drept, interese personale ºi interese de clan politic.

L L

un reper al cetãþii

Criza de medicamente din farmacii, întreþinutã de interesele comerciale ale “bãieþilor deºtepþi” din sãnãtate

AEP a identificat 5.000 de voturi multiple la alegerile europarlamentare din mai 2014 Autoritatea Electoralã Permanentã a finalizat verificarea listelor de vot de la alegerile europarlamentare din mai 2014. Verificãrile au relevat nereguli la peste 9.000 de voturi. Mai mult de jumãtate reprezintã voturi multiple, iar jumãtate dintre acestea sunt înregistrate la aceeaºi secþie de votare. A fost anunþat Parchetul General. pag.2

Societãþii “Timiºoara” îi va fi decernat Premiul Cetãþeanului European Un premiu care rãsplãteºte implicarea susþinutã în promovarea ºi apãrarea ideilor ºi valorilor europene îi va fi decernat Societãþii “Timiºoara”, la Bucureºti ºi la Bruxelles, în a doua jumãtate a lunii februarie. pag.2

Monica Macovei propune simplificarea ridicãrii imunitãþii parlamentare

A

Europarlamentraul Monica Macovei a depus la Parlament o propunere legislativã care priveºte simplificarea ridicãrii imunitãþii parlamentare. Pe care doar trei parlamentari din Timiº au semnat-o.

T

pag.3

Î

Cãminele de bãtrâni, pasate spre autoritãþile locale

E

Deºi populaþia îmbãtrâneºte ºi este nevoie de tot mai multe instituþii sociale care sã-i ajute pe bãtrânii care nu se mai pot îngriji singuri, Guvernul pare decis sã facã economii pe acest segment pasând problema spre autoritãþile locale. Astfel, inclusiv în Timiº finanþarea guvernamentalã pentru aceste instituþii se reduce gradual, primãriile fiind sfãtuite sã se descurce, eventual în colaborare cu Consiliul Judeþean. ªi, deºi s-au închis ºi douã spitale în Timiº cu promisiunea cã se vor face cãmine de bãtrâni, pânã acum nu s-a realizat nimic concret în acest sens.

Î

pag.12

Amintirea fostelor sate ºvãbeºti din Timiº, se stinge încet

C

Un medicament relativ ieftin, utilizat în tratamentul hipertensiunii arteriale, lipseºte de mai multã vreme din farmaciile din Timiºoara Un medicament relativ ieftin, utilizat în tratamentul hipertensiunii arteriale, lipseºte de mai multã vreme din farmaciile din Timiºoara. ªi aceasta în pofida faptului cã medicii îl

recomandã frecvent pacienþilor. Farmaciºtii spun cã responsabilã pentru situaþie ar fi, printre altele, legislaþia care favorizeazã reexporturile. pag. 6-7

Amintirea ºvabilor care au trãit în Banat se stinge încet ºi, în lipsã de proiecte ºi fonduri, fostele sate germane din Timiº se modernizeazã în “colonii de case de vacanþã” sau dispar. Deputaþii Forumului Democrat al Germanilor din România spun cã administraþiile locale nu par interesate de implementarea unor proiecte pentru conservarea fostelor aºezãri ale coloniºtilor germani stabiliþi în Banat. pag.13

2

social

5 - 8 februarie 2015

AEP a identificat 5.000 de voturi multiple la alegerile europarlamentare din mai 2014 l 2.230 s-au regãsit în cadrul aceleiaºi secþii de votare Autoritatea Electoralã Permanentã a finalizat verificarea listelor de vot de la alegerile europarlamentare din mai 2014. Verificãrile au relevat nereguli la peste 9.000 de voturi.

Mai mult de jumãtate reprezintã voturi multiple, iar jumãtate dintre acestea sunt înregistrate la aceeaºi secþie de votare. A fost anunþat Parchetul General.

radiate, iar în cazul a 253 semnãturi apar însemnãri de urnã mobilã. În cazul a 26 de înregistrãri s-a constat absenþa semnãturii. Au mai fost identificate, de asemenea, ºi 2.600 de semnãturi identice.

Rezultatele pe judeþe nu au fost fãcute, încã, publice

ligia.hutu@timpolis.ro

Peste 4.500 de voturi multiple Reprezentanþii AEP au anunþat, la începutul sãptãmânii, cã au finalizat verificarea listelor electorale utilizate la alegerile pentru Parlamentul European, din 25 mai 2014. Rezultatele verificãrilor, informeazã Biroul de Presã al AEP, au fost deja transmise Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.

Verificãrile efectuate pe listele permanente ºi pe tabelele electorale au relevat cã numãrul total de voturi afectate a fost de 9.310 – 3.106 înregistrãri sunt pe listele permanente ºi 6.204 înregistrãri sunt pe listele suplimentare –, anunþã AEP. 4.641 au fost voturi multiple (adicã, CNP-uri care s-au regãsit atât pe listele electorale permanente, cât ºi pe listele suplimentare de vot).

Autoritatea Electoralã Permanentã vorbeºte despre mai mult de 4.500 de voturi multiple, la europarlamentarele din mai 2014, jumãtate dintre acestea fiind înregistrate la aceeaºi secþie de votare.

Iar din totalul celor 4.641 de înregistrãri multiple, 2.230 s-au regãsit în cadrul aceleiaºi secþii de votare, pe aceeaºi listã sau pe liste diferite.

AEP tarnsmite cã au fost identificate 571 înregistrãri cu semnãturã incertã. Dintre acestea, 498 figureazã

pe listele permanente ºi 73 pe listele suplimentare de vot. 135 semnãturi prezintã ºtersãturi sau adãugiri peste partea iniþialã, 350 de semnãturi reprezintã posibile însemnãri ale membrilor secþiei de votare, iar 86 de semnãturi depãºesc parþial sau total spaþiul alocat

acestora în cadrul listelor.

Potrivit informaþiilor oferite de AEP, au mai fost identificate, de asemenea, 950 înregistrãri catalogate ca având rândul anulat, dintre care 557 semnãturi au rândurile tãiate cu o linie sau alte însemnãri, 140 semnãturi sunt

Întrebat dacã verificarea realizatã de AEP a relevat ilegalitãþi în Timiº, directorul filialei Vest a AEP, Nicolae Amzoi, ne spune cã nu dispune de informaþiile referitoare la posibile ilegalitãþi înregistrate în secþii de vot din cadrul filialei Vest, întrucât informaþiile au fost centralizate la nivelul AEP, dupã primirea listelor de la Biroul Electoral Central.

Am solicitat în scris Departamentului de Comunicare al AEP sã ne comunice dacã la alegerile europarlamentare au fost înregistrate infracþiuni de vot multiplu în Timiº. ªi am mai întrebat, de asemenea, care au fost secþiile de votare din þarã în care au fost înregistrate cele 2.230 voturi multiple (despre care reprezentanþii AEP au comunicat cã au fost identificate pe aceeaºi listã sau pe liste diferite). Pânã la închiderea ediþiei, nu am primit, însã, un rãspuns din partea AEP.

Societãþii “Timiºoara” îi va fi decernat Premiul Cetãþeanului European Un premiu care rãsplãteºte implicarea susþinutã în promovarea ºi apãrarea ideilor ºi valorilor europene îi va fi decernat Societãþii “Timiºoara”, la Bucureºti ºi la Bruxelles, în a doua jumãtate a lunii februarie. ligia.hutu@timpolis.ro

Societatea „Timiºoara” a primit, la jumãtatea lunii noiembrie 2014, Premiul Cetãþeanului European. Distincþia a fost acordatã de cãtre Cancelaria Premiului Cetãþeanului European, prezidatã de vicepreºedintele Parlamentului European, Sylvie Guillaume.

Referindu-se la semnificaþia ºi la valoarea simbolicã a premiului acordat, preºedintele Societãþii „Timiºoara”, Florian Mihalcea, spune cã „acest premiu al Uniunii Europene este foarte important pentru noi, deoarece unul dintre scopurile înscrise în statutul Societãþii Timiºoara este acela de a milita pentru integrarea deplinã a

de 24 de ani un reper al cetãþii

Foto TIMPOLIS

Florian Mihalcea: “Premiul, o recunoaºtere a meritelor Societãþii Timiºoara în schimbarea ºi transformarea societãþii româneºti”

României în structurile europene”.

Preºedintele Societãþii „Timiºoara” subliniazã cã acordarea acestui premiu, la împlinirea a 25 de ani de la Revoluþia Românã din Decembrie 1989 ºi de la lansarea Proclamaþiei de la Timiºoara, vine ca o recunoaºtere simbolicã a rolului pe care Societatea „Timiºoara” ºi l-a asumat, acela de a contribui la desprinderea totalã ºi definitivã a României de trecutul comunist. “Este un premiu civic care se acordã persoanelor sau asociaþiilor ce au contribuit la principalul scop al Uniunii Europene, acela de a crea o comunitate a cetãþenilor europeni.

Premiul vine la 25 de ani de la Revoluþia din Decembrie 1989 ºi la 25 de ani de la lansarea Proclamaþiei de la Timiºoara, ca recunoaºtere a meritelor Societãþii Timiºoara în schimbarea ºi transformarea societãþii româneºti ºi a încercãrii noastre de a închide clar ºi fãrã echivoc raporturile cetãþenilor României cu fostul sistem totalitar comunist”, a precizat Florian Mihalcea.

La festivitãþile de decernare a premiilor Cetãþeanului European, care vor avea loc la Bucureºti, la Reprezentanþa Comisiei Europene în România, în 20 februarie, iar apoi la Bruxelles, în Parlamentul European, în 25 februarie, va participa preºedintele Societãþii „Timiºoara”, Florian Mihalcea, însoþit de reprezentanþi ai Societãþii.

Florian Mihalcea

Societatea „Timiºoara”, promotor al unor valori importante Propunerea de acordare a Premiului Cetãþeanului European al Anului 2014 Societãþii „Timiºoara” a venit din partea eurodeputatului Tõkés László.

Premiul se acordã în fiecare an, menirea acestuia fiind aceea de a evidenþia persoanele sau organizaþiile care ºi-au demonstrat angajamentul ºi implicarea în promovarea ideii europene ºi a valorilor înscrise în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

“Societatea «Timiºoara» luptã de

mai mulþi ani pentru ca flacãra, spiritul Revoluþiei timiºorene din 1989 sã rãzbatã în politica ºi gândirea publicã româneascã. Proclamaþia din Timiºoara a fost enunþatã în martie 1990, iar pentru susþinerea ºi promovarea ei, în primãvara anului respectiv, s-au desfãºurat cele mai ample demonstraþii anticomuniste din Europa Centralã.

Societatea «Timiºoara», la mijlocul anilor nouãzeci, a redactat un proiect de lege ce ar fi interzis pentru un deceniu accesul la funcþii politice a foºtilor lideri comuniºti ºi securiºti. Societatea a fost propusã pentru premiu fiind promotor al unor valori importante, precum concordia, convieþuirea, respectul, toleranþa, libertatea de exprimare ºi dialogul”, sunt precizate,

în comunicatul emis de Biroul de Presã al eurodeputatului Tõkés László, argumentele care au stat la baza nominalizãrii la acordarea Premiului Cetãþeanului European.

Premiul Cetãþeanului European 2014 îi va fi oferit anul acesta ºi publicistului, eseistului ºi filozofului Andrei Pleºu. În anii precedenþi, la propunerea aceluiaºi politician, acest premiu le-a mai fost acordat copreºedintelui Ligii „Pro Europa”, Smaranda Enache, episcopului reformat de Transilvania, Kató Béla, reprezentantei ceangãilor din Moldova, Elena Nistor, directorului Centrului pentru Jurnalism Independent, Ioana Avãdani, ºi activistului în domeniul dreptului minoritãþilor, Valeriu Nicolae.

eveniment

5 - 8 februarie 2015

3

Monica Macovei propune simplificarea ridicãrii imunitãþii parlamentare Europarlamentraul Monica Macovei a depus la Parlament o propunere legislativã care priveºte simplificarea ridicãrii imunitãþii parlamentare. Pe care doar trei parlamentari din Timiº au semnat-o. oana.dima@timpolis.ro ligia.hutu@timpolis.ro

Cinci soluþii Asociaþia M10 anunþã, într-un comunicat de presã, cã susþine propunerile europarlamentarului Monica Macovei, privind simplificarea procedurii de ridicare a imunitãþii parlamentare, ºi cere partidelor parlamentare sã le voteze în procedurã de urgenþã.

Proiectul Monicãi Macovei, preºedinte al Asociaþiei M10, prevede, pentru simplificarea ridicãrii imunitãþii parlamentare, cinci aspecte: votul deschis, în ºedinþe publice, pentru cererile de ridicare a imunitãþii parlamentare, elaborarea raportului Comisiei juridice în maximum 24 de ore, votarea cererii de ridicare a imunitãþii în plenul Camerei Parlamentului în maximum 24 de ore, verificarea exclusiv a existenþei unor indicii privind comiterea unei fapte penale, pe baza referatului procurorilor, de cãtre Comisia juridicã ºi Plen ºi interzicerea luãrii unei hotãrâri pe considerente de oportunitate sau pe evaluarea probelor din dosar. În expunerea de motive anexatã acestui proiect de lege, Monica Macovei aratã cã modificãrile propuse au ca punct de plecare principiile constituþionale privind separaþia puterilor în stat, egalitatea în drepturi ºi egalitatea ºi imparþialitatea în înfãptuirea Justiþiei.

Ea spune cã rolul parlamentului în procedurile care vizeazã ridicarea imunitãþii trebuie sã se limiteze la a constata dacã existã sau nu o legãturã directã de cauzalitate între motivarea solicitãrii de reeþinere, arestare sau percheziþie a parlamentarului, ori de

urmãrire penalã în cazul parlamentarului membru sau fost membru al Guvernului, ºi voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. „(...) rolul Parlamentului – comisie sau plen – constã numai în verificarea existenþei unor indicii provind comiterea unor fapte penale, pe baza motivãrii din referatul procurorilor, ºi nu în examinarea sau interpretarea probelor, aºa cum a arãtat ºi Curtea Constituþionalã a României prin Decizia nr. 319/19 iunie 2013. (...)”

Aºadar, explicã Monica Macovei, este interzisã luarea unei hotãrâri pe considerente de oportunitate sau pe evaluarea probelor, acestea fiind atributul exclusiv al judecãtorilor ºi procurorilor.

Cu toate acestea, mai spune europarlamentarul în Expunerea de motive, în ultimii ani, din nouã cereri primite, parlamentul a tergiversat ºi apoi a respins opt astfel de cereri venite din partea ministrului Justiþiei, fãcând-o prin vot secret ºi cu invocarea unor motive care au depãºit competenþa Parlamentului ºi au intrat în domeniul puterii judecãtoreºti. „Acestea s-au referit fie la arestarea preventivã a unor parlamentari, fie la urmãrirea unor parlamentari membri ai Guvernului sau foºti membri ai Guvernului. „Considerãm cã prin aceste decizii ºi modul în care au fost luate s-au încãlcat principii fundamentale ale statului, printre care cel al egalitãþii în faþa legii ºi cel al separaþiei puterilor în stat, ºi, în plus, s-a creat un grav prejudiciu de iamgine Parlamentului”, explicã Monica Macovei.

Aceasta este de pãrere cã votul asupra cererilor de reþinere, arestare sau percheziþie a unui parlamentar, sau de urmãrire penalã a unui parlamentar ministru ori fost ministru trebuie sã fie electronic ºi deschis, în ºedinþe publice, atât în cadrul Comisiei juridice, cât ºi în plenul Camerei din care face parte, „pentru ca fiecare sã rãspundã în faþa electoratului pentru cum a votat”.

Trei parlamentari de Timiº sunt „pentru” Printre semnatarii Propunerii legislative pentru modificarea ºi completarea art. 24 din Legea nr. 96/2006, privind statutul deputaþilor ºi al senatorilor, ºi a Legii 115/1999, privind responsabilitatea ministerialã, se regãsesc doar trei parlamentari de Timiº: senatorul PDL Vasile Blaga ºi deputaþii Cornel Sãmãrtinean (PDL) ºi Horia Cristian (PNL).

Termenul de depunere a proiectului a expirat Reprezentanþii Asociaþiei M10 spun cã preºedintele Klaus Johannis ºi liderii partidelor politice au declarat, dupã consultãrile de miercuri, 28 ianuarie, cã “toate partidele ºi-au exprimat disponibilitatea de a susþine simplificarea procedurilor pentru cererile de încuviinþare a reþinerii, arestãrii sau percheziþiei parlamentarilor pentru a permite justiþiei sã-ºi facã treaba”. Dar, avertizeazã, dacã aceste declaraþii nu sunt urmate de adoptarea acestui proiect de lege, rãmân „declaraþii mincinoase”.

Potrivit calendarului aprobat de Birourile permanente, în 3 februarie a expirat termenul pânã la care Comisiile Juridice ºi Comisia pentru Statutul deputaþilor ºi senatorilor trebuiau sã depunã raportul pentru acest proiect de lege, ceea ce ar fi însemnat adoptarea proiectului Monicãi Macovei.

Lucru pe care nu l-au fãcut.

Proiectul de lege scris de Monica Macovei a fost depus în iunie 2014 în Parlament ºi modificã ºi completeazã Legea nr. 96/2006, privind Statutul deputaþilor ºi al senatorilor, precum ºi Legea nr. 115/1999, privind responsabilitatea ministerialã, în cazul parlamentarilor miniºtrilor ºi foºti membri ai Guvernului.

Deputat membru al Comisiei Juridice: „Aºa-zisa imunitate care, vorba lui Caragiale, este sublimã, dar în realitate existã doar pentru vot ºi pentru declaraþiile politice” L-am întrebat, miercuri, pe deputatul PSD de Timiº Sorin Stragea, secretar al Comisiei Juridice a Camerei Deputaþilor, dacã raportul pentru acest proiect de lege a fost depus, conform calendarului convenit.

Acesta spune cã nu s-a întocmit încã un raport al Comisiilor juridice reunite. “Existã acest proiect, el a fost înregistrat, parcã, la sfârºitul anului trecut. În 2 decembrie a ajuns la cele douã Comisii juridice. Va fi o ºedinþã comunã a celor douã Comisii ºi apoi se va vota în plenul reunit, aceasta este procedura. Însã nu s-a discutat încã, abia luni a fost reluatã activitatea Parlamentului, dupã vacanþã”.

Sorin Stragea afirmã cã proiectul urmeazã sã se dezbatã, în cel mai scurt timp posibil ºi dã asigurãri cã nu a fost respins, afirmând chiar cã „cel mai probabil, raportul celor douã comisii pe marginea acestei propuneri va fi favorabil”.

Deputatul PSD susþine cã, „în principiu”, toþi parlamentarii sunt de acord cu aceastã simplificare a ridicãrii imunitãþii. ªi spune cã parlamen-

tarii au fãcut, în ultimele zile, dovada faptului cã nu se opun simplificãrii procedurii de ridicare a imunitãþii, producând, deja, în cazul solicitãrii legate de deputatul PMP Elena Udrea, proba cã se acþioneazã în spiritul solicitãrilor din acest proiect de lege: „În cazul colegei noastre (Elena Udrea – n.r.) solicitarea de ridicare a imunitãþii a fost depusã luni, iar astãzi (miercuri – n.r.) s-a dat deja aviz favorabil”.

Sorin Stragea declarã cã se face prea mult caz de aceastã „aºa-zisã imunitate care, vorba lui Caragiale, este sublimã, dar în realitate existã doar pentru vot ºi pentru declaraþiile politice. Considerãm, însã, cã este normal ca fiecare sã rãspundã pentru faptele sale”. În ceea ce priveºte, însã, arestarea sau percheziþia unui parlamentar, Sorin Stragea apreciazã cã e normal sã fie fãcutã doar cu avizul Camerei din care parlamentarul vizat face parte. „Nu se doreºte exonerarea de rãspunderea penalã. Dar nu poþi ridica de pe stradã un parlamentar, ca pe un borfaº, ºi nici sã faci telejustiþie”, subliniazã deputatul PSD.

de 24 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

5 - 8 februarie 2015

Foto TIMPOLIS

Cãminul Magistraþilor din Giroc, utilizat doar o treime din an Justiþia e consideratã, încã, unul dintre sectoarele cele mai afectate de lipsa de resurse financiare suficiente, fiind instanþe care ajung chiar la situaþii extreme, cum ar fi lipsa banilor pentru citaþii. În acest context, meritã atenþie cheltuielile logisticoadministrative din sistem. Modul în care Institutul Naþional al Magistraturii ºi-a folosit, sau mai bine zis nu ºi-au folosit, investiþia fãcutã în comuna timiºeanã Giroc, cunoscut sub numele de “Cãminul magistraþilor”, a fost criticat de Curtea de Conturi. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Investiþie folositã doar la o treime din capacitate Într-un raport recent legat de buna gestionare a finanþelor publice, Curtea de Conturi critica modul în care Institutul Naþional al Magistraturii ºi-a utilizat resursele administrative ºi logistice, cu referire directã la Cãminul Magistraþilor, din Giroc. Curtea de Conturi susþine cã “principiile ºi practicile managementului INM nu au urmãrit minimizarea costurilor resurselor alocate activitãþii de formare continuã”. INM a organizat activitãþi de formare continuã, finanþate de la bugetul de stat, atât în Bucureºti,

cât ºi în alte localitãþi din þarã, pentru care a înregistrat cheltuieli cu cazarea personalului de instruire ºi a participanþilor, în sumã totalã estimatã la 427.000 de lei, furnizorii serviciilor fiind diverse unitãþi hoteliere de trei stele sau centre aparþinând altor entitãþi (de exemplu, Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor), deºi în baza unor hotãrâri ale guvernului, INM are la dispoziþie douã imobile aparþinând domeniului public al statului, dotate corespunzãtor pentru cazare. În 2013, de exemplu, Cãminul Magistraþilor, din Giroc, fusese utilizat numai 85 de zile, dupã cum spuneau, anul trecut, inspectorii Curþii de Conturi. Aceºtia considerã cã nu este normal ca INM sã cheltuie sume mari pentru cazare, an de an, în condiþiile în care dispune de imobile construite chiar în acest scop.

Reprezentanþii Curþii de Conturi mai arãtau cã INM nici mãcar nu a înregistrat în evidenþa contabilã imobilul din Giroc, cu terenuri în suprafaþã de 507 metri pãtraþi, respectiv de 4.249 de metri pãtraþi, având o valoare de inventar totalã de 4,5 milioane de lei. Administrarea, în mod ciudat, rãmâne centralizatã, deºi poate cã imobilul ar fi fost mult mai bine gestionat de la nivel local, prin Curtea de Apel Timiºoara. Programãrile pentru utilizarea acestui imobil se fac exclusiv de la nivel central, pentru INM, respectiv ªcoala Naþionalã de Grefieri”, spune Marius Cojocaru, consilier pe probleme de informare ºi relaþii publice al Curþii de Apel Timiºoara.

O investiþie cu semne de întrebare Imobilul din Giroc, deºi este în administrarea INM, a fost construit acum ºase ani de cãtre Consiliul Superior al Magistraturii. Timp de trei ani, CSM a alocat bani pentru amenajarea acestui cãmin pentru pregãtirea magistraþilor. Deºi a fost vorba doar de renovarea unei foste cazarme, devizul s-a ridicat la 2,77 de milioane de lei, bani cu care s-ar fi putut construi un imobil nou. Odatã cu finalizarea imobilului, acesta a stat neocupat ani buni, pentru cã, potrivit mai multor magistraþi, s-ar fi sistat temporar organizarea de sesiuni de pregãtire a magistraþilor pe motiv de lipsã de bani.

Istoricul investiþiei este foarte interesant. La sfârºitul anului 2004, CSM a decis cã are nevoie de un nou spaþiu pentru a organiza sesiuni de pregãtire a magistraþilor. Dupã consultãri pe aceastã temã, plenul CSM s-a oprit asupra unei locaþii din Timiº, ºi anume, Cazarma 1844 a MApN, din Giroc. Conducerea CSM a vizitat spaþiile respective, în 2005, ºi a evaluat starea ºi condiþiile oferite de aceastã locaþie, propunând începerea demersurilor de trecere a corpului A al cazarmei în proprietatea CSM. La începutul anului 2007 au început lucrãrile ºi, de aici, povestea a devenit din

ªi la Judecãtoria Jimbolia a fost risipã de resurse Nu este singurul caz de utilizare “originalã” a resurselor de care dispun unele structuri ale Ministerului Justiþiei. În ultimii ani, oficialilor din Justiþiei li s-a atras de nenumãrate ori atenþia asupra situaþiei ciudate de la Jimbolia, unde s-au investit sume foarte mari pentru realizarea unui sediu pentru Judecãtorie, deºi instanþa nu a fost înfiinþatã vreodatã. Probabil, pentru a salva aparenþele, de fiecare datã reprezentanþii ministeriali lãsau sã se înþeleagã cã mai

existã o ºansã ca aceastã instanþã sã fie înfiinþatã. În 2012, Judecãtoria Jimbolia fusese eliminatã din rândul instituþiilor publice din sistemul justiþiei finanþate de la bugetul de stat, pentru care Ministrul Justiþiei are calitatea de ordonator principal de credite. Adicã, Judecãtoria Jimbolia s-a desfiinþat oficial, înainte de a fi înfiinþatã. Activitatea acestei instanþe nu a fost demaratã dintr-un motiv cel puþin stupid : posturile pentru

de 24 de ani un reper al cetãþii

personalul ce ar fi trebuit sã activeze la aceastã instanþã nu au fost finanþate.

Sediul este gata de opt ani ºi, în condiþiile în care Ministerul Justiþiei se plânge de felul în care lipsa resurselor afecteazã sistemul judecãtoresc, a investit 500.000 de euro în aceastã clãdire pe care nu a folosit-o niciodatã. Reprezentanþii Primãriei Jimbolia susþin cã imobilul, cu 23 de camere ºi o suprafaþã de 1.600 de metri pãtraþi, a fost finalizat în 2006 ºi, de atunci, ar fi putut fi dat în folosinþã.

ce în ce mai interesantã. Pentru cã, începând cu 2007, Cãminul de la Giroc a fost invocat în mod constant ca unul dintre motivele principale pentru care aparatul propriu al CSM avea nevoie de tot mai mulþi bani, cheltuielile fiind majorate cu 50% sau 60% sau chiar 100% de la an la an. Astfel, dacã în 2007 cheltuielile proprii ale CSM fuseserã de 9,9 milioane de euro, în 2008 s-a ajuns la o creºtere cu aproape 70% a acestui buget, CSM fiindu-i repartizatã, pentru aparatul propriu, suma de 15.6176.073 de euro.

Creºterea vizibilã a bugetului acestei instituþii fost pusã pe seama renovãrii cãminului din Giroc.

“Bugetul aparatului propriu în anul 2007 ºi 2008 a crescut corespunzãtor fondurilor alocate pentru finalizarea reparaþiilor capitale la Cãminul pentru pregãtirea judecãtorilor ºi procurorilor, situat în comuna Giroc, judeþul Timis. Acest cãmin a fost preluat de CSM, prin Protocolul încheiat cu Ministerul Justiþiei”,se arãta în rapoartele oficiale ale CSM. Lucrãrile s-au finalizat în 2008, necesitatea acestei investiþii fiind motivatã prin faptul ca “în domeniul învãþãmântului de specialitate pentru judecãtori, procurori ºi grefieri s-a avut în vedere asigurarea desfãºurãrii activi-

tãþii în condiþii de calitate ºi eficienþã la standarde europene”. În urma unei solicitãri scrise de informaþii publice, CSM ne-a furnizat datele solicitate, precizând cã valoarea investiþiei totale a fost de 2.779,13 lei. Amenajarea acestui cãmin, ni se comunica,“s-a fãcut pentru a putea facilita accesul magistraþilor la formele de pregãtire prevãzute de actele normative în vigoare, cu costuri reduse. Cheltuielile privind folosirea cãminului din comuna Giroc vor fi acoperite din bugetul INM. Investiþia finalã a fost mai micã decât valoarea iniþiala a contractului.”

Cifra a ridicat, însã, douã semne de întrebare. Pentru renovare era destul de mare, cu aceºti bani fiind destui dezvoltatori imobiliari care puteau construi o vilã nouã, cu unul sau douã etaje. ªi, deºi preþul a fost mare, el nu a acoperit diferenþa de buget alocat în 2007 ºi 2008 cheltuielilor proprii ale CSM, sumã de ordinul milioanelor de euro. Aceasta, deºi renovarea a fost indicatã ca o cauzã principalã a majorãrii substanþiale a bugetului instituþiei. Culmea e cã, dupã toate aceste investiþii masive, imobilul a rãmas nefolosit ani buni, ºi în prezent e folosit la o treime din capacitate.

anchetã

5 - 8 februarie 2015

5

7 lei pe zi, alocaþia de hranã prevãzutã pentru bolnavii internaþi în spitalele din România Alocaþiile pentru hranã, încremenite la nivelul anului 2008

Efortul pe care Statul îl face pentru a veni în sprijinul recuperãrii bolnavilor internaþi în spitalele publice este de... 7 lei pe zi. Bani necesari pentru a acoperi trei mese. Acesta este contextul în care mai mulþi foºti pacienþi ai SCJUT s-au plâns de calitatea proastã a hranei care le-a fost oferitã pe durata spitalizãrii. ligia.hutu@timpolis.ro

Mâncarea adusã, la pachet, de acasã “V-am povestit ce mâncare execrabilã le dau bolnavilor internaþi la Spitalul Judeþean. Practic, sunt niºte lãturi! O bãtaie de joc la adresa oricui ! (...) Costul alimentaþiei unui bolnav internat într-un spital din România este de 7(ºapte) lei/zi! Mic-dejun, prânz ºi cinã, toate la 7 lei!”, scria, pe Facebook, recent, însoþitorul unui pacient spitalizat la SCJUT. Situaþie în care, practic, pentru a veni în sprijinul recuperãrii cât mai grabnice a bolnavilor, aparþinãtorii acestora sunt puºi în situaþia de a transporta, cu sufertaºul, mâncare de acasã sau de a cumpãra, suplimentar, alimente, de la magazinele din incinta sau proximitatea spitalului.

Compania care executã serviciul de preparare ºi servire a hranei pentru cea mai mare unitate medicalã din partea de vest a þãrii este SC Titan Edilitara SRL, cu sediul în Brãila, comunicã directorul SCJUT Marius Craina. “ Valoarea serviciilor prestate (salarii personal, utilitãþi, chirii, transport etc.) conform contractului pentru fiecare an (2014 ºi 2015) este de 1 277 500 lei plus TVA, la care se adaugã contravaloarea alocaþiei de hranã stabilitã în baza HG 429/2008”, ne-a declarat directorul Titan Edilitara SRL, ªtefan Fusea. Acesta precizeazã ºi cã, din sumele alocate pe zi de cãtre Stat pentru hrana pacienþilor internaþi ºi a aparþinãtorilor lor, pacienþilor le sunt oferite trei mese zilnice (mic dejun, prânz ºi cinã), iar în cazul alocaþiilor cu valori mai mari (aferente pacienþilor cu boli cronice), bolnavilor trebuie sã li se ofere cinci mese pe zi, dintre care trei mese principale ºi douã gustãri, una la ora 10, alta la ora 16.

De asemenea, spune directorul companiei de catering, meniul zilnic trebuie sã conþinã în fiecare zi carne, excepþie fãcând regimurile pentru care aportul de proteinã animalã este interzis. În cazul pacienþilor cu nevoi speciale, meniul conþine carne de douã ori pe zi. Reprezentanþii Titan Edilitara menþioneazã ºi cã meniul zilnic care le este oferit pacienþilor internaþi pe secþiile Spitalului Judeþean este aprobat de comisia de dieteticã, iar prepararea acestuia ºi procesul de distribuire a hranei sunt supravegheate zilnic de cãtre achizitorul serviciilor, prin compartimentul de dieteticã ºi prin Serviciul de Prevenire ºi Control al Infecþiilor Nozocomiale.

Director companie de catering: “Valoarea alocaþiei zilnice de hranã ar trebui adusã mãcar la valoarea unui tichet de masã” În cadrul unei discuþii telefonice în care i-am adus la cunoºtinþã o parte dintre nemulþumirile legate de calitatea hranei formulate de cãtre pacienþii internaþi la SCJUT, directorul Titan Edilitara spune cã gradul de satisfacþie al pacienþilor cu privire la calitatea serviciilor oferite este testat periodic. Prin intermediul unor chestionare standard, care conþin numele complet al pacientului ºi secþia pe care pacientul este internat, precum ºi menþionarea tipului de regim care i-a fost recomandat pacientului pe durata spitalizãrii.

“Pacienþii pot fi identificaþi. Rãspunsurile la aceste chestionare noi le stocãm în bibliorafturi (...)Trebuie sã conºtientizãm faptul cã vorbim despre o unitate medicalã în care sunt servite zilnic mii de porþii pe zi, timp de 365 de zile, trei mese zilnic. Sigur cã existã o probabilitate ca cineva sã fie nemulþumit”, admite reprezentantul companiei de catering. Care precizeazã cã acesta este ºi motivul pentru care le este oferitã pacienþilor posibilitatea de a-ºi exprima observaþiile ºi opiniile, în scris, referitor la calitatea serviciilor oferite.

Consultarea mai multor astfel de chestionare transmise de reprezentanþii companiei de catering relevã rãspunsurile unor foºti pacienþi, internaþi anul trecut pe secþiile de Cardiologie, Neurologie ºi Ortopedie ale SCJUT. Chestionaþi cum apreciazã calitatea hranei oferitã de compania de catering, în condiþiile în care sunt avizaþi pacienþii în cuprinsul chestionarului, “alocaþia dumneavoastrã pentru o zi este de 7 RON pentru 3 mese”, pacienþii au apreciat cu calificativele “bine”, “foarte bine” sau chiar “excelent” calitatea hranei care le-a fost oferitã. Totodatã, pacienþii chestionaþi au rãspuns în unanimitate cã trebuie majoratã alocaþia zilnicã de hranã.

“Mai bine de 70% din regimurile oferite pacienþilor spitalizaþi într-o unitate medicalã sunt reprezentate de regimul comun. Pentru care alocaþia lunarã este de 7 lei”, precizeazã ªte-

fan Fusea. Acesta apreciazã ºi cã “ar trebui adusã valoarea acestei alocaþii mãcar la valoarea unui tichet de masã, care în prezent este de 9,35 lei lei.

Valoarea unui tichet de masã, în anul 2008, era de 7,88 lei”.

Alocaþia de hranã pentru pacienþii internaþi în spitalele de stat din România a rãmas neschimbatã, începând din luna aprilie 2008. În baza HG 429/ 2008 se prevedea cã unui pacient internat în orice spital public, Statul român îi alocã 7 lei (cu TVA inclus) pentru cheltuielile cu hrana zilnicã. În baza aceleiaºi hotãrâri de Guvern, pacienþilor adulþi bolnavi de TBC sau de HIV/SIDA le este alocatã suma de 13 lei pe zi, pacienþilor copii bolnavi de TBC sau de HIV/SIDA, 11 lei pe zi, pacienþilor adulþi bolnavi de hepatitã sau pacienþilor neoplazici – 11,5 lei pe zi, copiilor bolnavi de hepatitã sau cu neoplazii –13,6 lei pe zi, pacienþilor adulþi bolnavi de diabet – 12 lei pe zi, pacienþilor copii bolnavi de diabet –

14,5 lei pe zi, bolnavilor arºi – 11,5 lei pe zi, lãuzelor – 8 lei pe zi, bolnavilor internaþi în leprozerii –9 lei pe zi, bolnavilor psihici ºi bolnavilor psihici a cãror internare este obligatorie – 10 lei pe zi, bolnavilor internaþi în staþionare de zi – 5,10 lei pe zi, nou-nãscuþilor prematuri în maternitãþi, alimentaþi artificial – 6 lei pe zi, nou-nãscuþilor prematuri în maternitãþi, alimentaþi natural – 1,80 lei pe zi, copiilor cu vârsta cuprinsã între 0 ºi 3 ani – 6 lei pe zi, copiilor cu vârsta cuprinsã între 3 ºi 16 ani – 7,80 lei pe zi, însoþitorilor bolnavilor internaþi în unitãþile sanitare – 5,70 lei pe zi, în vreme ce bolnavilor strãini internaþi la Institutul Naþional de Gerontologie ºi Geriatrie, le sunt alocaþi 16,20 lei pe zi.

Meniuri diversificate, la preþuri de austeritate Ceai, brânzã de vaci ºi pâine pentru micul dejun, biscuiþi pentru gustarea de la ora 10, supã de legume cu tãiþei, fripturã de pasãre cu papricaº de cartofi pentru masa de prânz, brânzã de vaci sau lapte pentru gustarea de la ora 16 ºi rasol de pasãre cu fidea ºi ceai – acestea sunt alimentele care figureazã în meniul zilei de 4 februarie 2015 pentru pacienþii internaþi la Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã Timiºoara.

Meniu pentru care alocaþia zilnicã stabilitã de Guvern, în baza unei hotãrâri ce dateazã din 2008, este de 7 lei (cu TVA inclus) Aceasta este, însã, doar o mostrã din categoria regimurilor comune, oferite pacienþilor care nu suferã de o serie de afecþiuni cronice. Existã, însã, ºi alocaþii ceva mai mari, cum este cazul celor oferite pentru masa zilnicã a pacienþilor adulþi neoplazici. Acestora, Statul le alocã suma de 11,5 lei, care corespunde unei oferte ce cuprinde lapte, caº de vaci, unt ºi pâine pentru micul dejun, mere pentru gustarea de la ora 10, supã de zarzavat cu paste fãinoase, carne de pasãre ºi piure de spanac pentru masa de prânz, ºuncã presatã pentru gustarea de la ora 16 ºi carne de pasãre ºi macaroane cu brânzã de vaci pentru masa de searã. Pacienþilor adulþi cu diabet le sunt oferite, în valoarea alocaþiei zilnice de 12 lei, lapte proaspãt, brânzã de vaci, margarinã ºi pâine la micul dejun, iaurt sau lapte pentru gustarea de la ora 10, ciorbã de legume ºi fripturã de pasãre cu cartofi natur pentru masa de prânz, mere pentru gustarea de la ora 16 ºi fripturã de pasãre cu fasole verde ºi ceai, la cinã.

Iar însoþitorilor pacienþilor internaþi la SCJUT le sunt oferite, în contul celor 5,70 lei alocaþi zilnic de Guvern pentru hranã, ceai, brânzã de vaci, gem ºi pâine, la micul dejun, ciorbã de legume cu tãiþei ºi fripturã de pasãre cu papricaº de cartofi la prânz ºi macaroane cu brânzã de vaci, ceai ºi eugenia, la cinã.

Bloc preparare hranã SCJUT

Un proiect de majorare a taxei de hranã, încã nematerializat Potrivit anunþului Guvernului de la finele anului 2014, în prezent se aflã în lucru un proiect de hotãrâre în baza cãreia este prevãzutã majorarea alocaþiei de stat pentru norma de hranã a pacienþilor internaþi în spitalele publice. Proiectul s-a aflat în dezbatere publicã la finalul anului trecut ºi ar fi urmat, potrivit anunþului de intenþie fãcut de Executiv, sã producã efecte începând cu decembrie 2014. Proiectul prevedea, potrivit informaþiilor publicate atunci pe pagina de internet a Ministerului Sãnãtãþii, majorarea alocaþiei de hranã pentru fiecare specialitate medicalã în parte ºi aferent regimurilor diferite, stabilite în funcþie de afecþiuni, ale pacienþilor.

Astfel, în urma majorãrilor, alocaþia zilnicã de hranã pentru fiecare bolnav internat ar fi trebuit sã ajungã la 16 lei pentru pacienþii adulþi bolnavi de TBC ªi HIV/SIDA, 15 lei pentru pacienþii copii bolnavi de TBC ºi HIV/SIDA, 15 lei pentru pacienþii adulþi cu hepatitã sau neoplazici, 16,4 lei pentru pacienþii copii cu hepatitã sau neoplazici, 15 lei pe zi pentru adulþii bolnavi de diabet, 17,5 lei pentru copiii bolnavi de diabet, 15 lei pentru pacienþii arºi, 10 lei pentru bolnavii adulþi fãrã afecþiuni cronice asociate, 14 lei pentru lãuze, 11 lei pentru bolnavii din leprozerii, 12 lei pentru pacienþii bolnavi psihic ºi pentru bolnavii pisihic a cãror internare este obligatorie, 7 lei pentru pacienþii internaþi în staþionare de zi, 10 lei pentru nou-nãscuþii prematuri în maternitãþi, alimentaþi artificial, 5 lei pe zi pentru nou-nãscuþii prematuri

în maternitãþi alimentaþi natural, 10 lei pentru copiii între 0 ºi 3 ani, 12 lei pentru copiii între 3 ºi 16 ani, 8 lei pentru însoþitorii bolnavilor spitalizaþi ºi 19,40 lei pentru bolnavii strãini internaþi la Institutul Naþional de Gerontologie ºi Geriatrie. În premierã, proiectul de hotãrâre de Guvern menþionat prevede alocarea a 8 lei pe zi pentru hrana pacienþilor internaþi la hemodializã.

Impactul bugetar estimat de Guvern pentru creºterile alocaþiilor de hranã este de 31,67 milioane lei pe an pentru spitalele din subordinea Ministerului Sãnãtãþii.

Am sunat, la începutul acestei sãptãmâni, la Ministerul Sãnãtãþii, pentru a vedea care este stadiul dezbaterilor pe marginea anunþatei hotãrâri de Guvern care viza majorarea alocaþiei de hranã pentru pacienþii internaþi în spitalele publice. De la Biroul de Presã al Ministerului Sãnãtãþii, ni s-a comunicat cã acest proiect de hotãrâre de Guvern s-a aflat în dezbatere publicã la finalul lui 2014 ºi cã ulterior a fost retras de pe pagina de internet a Ministerului.

“Pot sã vã spun cã acum se aflã în circuitul de avizare între ministere”, ni s-a rãspuns, referitor la întrebarea noastrã care viza stadiul în care se aflã, în acest moment, proiectul de iniþiativã legislativã anunþat de Guvern. Solicitarea noastrã de a primi un draft al acestui proiect, în actuala sa formã, cea supusã avizului ministerelor, a rãmas, însã, nesoluþionatã, pânã la momentul închiderii ediþiei...

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

actualitate

5 - 8 februarie 2015

Criza de medicamente întreþinutã de interesele ale “bãieþilor deºtepþi”

Un medicament relativ ieftin, utilizat în tratamentul hipertensiunii arteriale, lipseºte de mai multã vreme din farmaciile din Timiºoara. ªi aceasta în pofida faptului cã medicii îl recomandã frecvent pacienþilor. Farmaciºtii spun cã responsabilã pentru situaþie ar fi, printre altele, legislaþia care favorizeazã reexporturile.

Un medicament prescris, dar imposibil de gãsit Un medicament care are în compoziþia sa betaxolol lipseºte de mai multã vreme din farmaciile din Timiºoara.

Nevoiþi sã strãbatã, la pas, farmaciile din oraº, în cãutarea unui flacon din medicamentul recomandat de medici pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, mai mulþi pacienþi ne-au semnalat aceastã situaþie.

Am încercat sã aflãm care sunt motivele absenþei lui din farmacii, în cât timp se poate remedia situaþia ºi care sunt alternativele care le stau la îndemânã, în acest rãstimp, pacienþilor.

Medicamentul Lokren, care a fãcut obiectul cãutãrilor noastre, este produs de compania francezã SanofiAventis. Acesta s-a dovedit imposibil de gãsit, la capãtul unei sãptãmâni ºi mai

bine de drumuri. Am ºi sunat la farmacii din Timiºoara, solicitând sã ni se rãspundã dacã existã pe stoc medicamentul indicat, iar dacã nu existã, în cât timp s-ar putea acesta aduce, la comandã. Am întrebat, de asemenea, ºi care este motivul pentru care produsul nu se gãseºte în farmacii, în pofida faptului cã existã medici care îl prescriu pacienþilor, existând, aºadar, solicitare pentru acesta.

Farmaciºtii, precauþi în prezentarea cauzelor ce genereazã criza de medicamente O parte dintre farmaciºtii cu care am stat de vorbã s-au ferit sã índice în mod explicit responsabilii pentru situaþia creatã de absenþa din stocuri a unor medicamente care le sunt recomandate de medici pacienþilor.

Un singur reprezentant de farmacie a consimþit sã ne explice, sub protecþia anonimatului, care sunt cauzele care stau la originea problemei semnalate de pacienþi. ªi, într-un singur loc din oraº, am izbutit sã mai gãsim, rãtãcite pe stoc, ultimele douã flacoane din medicamentul cãutat: “Dacã ajungeþi astãzi, cred cã le mai gãsiþi. Dar sã veniþi, pentru cã nu ºtim când mai primim altele“, ne

de 24 ani un reper al cetãþii

rãspunde, însã, reprezentanta farmaciei. “Nu, nu avem. Am avut, dar acum nu mai este. Nu am mai primit demult, nu ºtiu ce sã vã spun, mai cãutaþi ºi la alte farmacii”, primim un rãspuns de la reprezentata unei farmacii din zona centralã a Timiºoarei. „Nu se gãseºte.

Vorbiþi, eventual, cu medicul, sã vi-l schimbe. (...) Nu ºtiu sã vã spun de ce nu primim, nu am mai primit de destul de multã vreme”, spune reprezentantul unei alte farmacii, din zona Complexului Studenþesc. „Nu, nu avem.

Cred cã e o lipsã de la producãtor. Am avut foarte multe cereri. Sperãm sã primim în viitorul apropiat. Reveniþi, eventual, cu un telefon, spre sfârºitul sãptãmânii acesteia. Nu sunt sigurã cã vom primi, deci nu spun sã nu mai cãutaþi între timp...Dar mãcar încercaþi”, ne spune reprezentanta unei farmacii din zona Calea Aradului. „Nu, nu sunt pe stoc la noi. Nu se gãsesc nici pe stoc, la niciuna dintre farmaciile noastre din Timiºoara. Cred cã e un produs deficitar. Nu ºtiu sã vã spun de ce. Ultima oarã când am avut, am avut puþine flacoane, s-a dat foarte repede. Existã cerere”, declarã reprezentanta unei alte farmacii, parte dintr-un mare lanþ farmaceutic, din zona Calea ªagului. „ªi eu caut, din decembrie”, ne spune reprezentantul unei alte farmacii din Timiºoara. Acesta ne explicã faptul cã problema absenþei din farmacii a unor medicamente uzuale þine de cauze ale cãror origini ar putea fi cãutate, even-

tual, la Ministerul Sãnãtãþii ºi la Agenþia Naþionalã a Medicamentului ºi Dispozitivelor Medicale.

Farmacist: „Medicamentele, o datã ajunse în þarã, merg direct pe mâna unor comercianþi, care le iau ºi le revând” „Nu avem nu doar medicamentul acesta, ci multe alte medicamente, din cauza exportului paralel. ªi asta pentru cã am avut un ministru al Sãnãtãþii, pe Eugen Nicolãescu, care a decis cã noi trebuie sã avem cele mai mici preþuri la medicamente din Europa. Noi nu avem o legislaþie care sã ne protejeze, sã îl protejeze pe pacientul român. Aºa cã medicamentele, o datã ajunse în þarã, merg direct pe mâna unor comercianþi, care le iau ºi le revând”, ne explicã reprezentantul unei alte farmacii, referindu-se la faptul cã existã ºi în acest domeniu un echivalent al „bãieþilor deºtepþi” din alte domenii.

Aceste practici, despre care spune cã se petrec cu complicitatea tacitã a autoritãþilor din sãnãtate, nu pot fi, însã, lesne amendate, întrucât ele utilizeazã cãi ce se pliazã pe legislaþia ce reglementeazã comerþul intracomunitar. Existã, astfel, ne mai explicã el,

mari distribuitori de medicamente la nivel naþional, care deservesc lanþuri mari de farmacii, nefiind deloc strãini de aceastã situaþie. ªi, mai spune farmacistul, în una din dãþile când a putut, totuºi, procura produsul, compania sibianã Polisano a dispus de doar 700 de cutii. “Cum sã faci sã împarþi 700 de cutii la peste 7.000 de farmacii din toatã þara?”, întreabã retoric acesta. El opineazã cã situaþia este generatã inclusiv de practicile de lucru ale celui mai mare distribuitor de pe piaþa de import ºi distribuþie de medicamente din România. Care aprovizioneazã, cu precãdere, un mare lanþ de farmacii cu reprezentare la nivel naþional, cu care este parte din aceeaºi structurã operaþionalã.

Pe pagina de internet a uneia dintre primele farmacii online din România este menþionat, cu referire la medicamentul cãutat, cã aceastã farmacie nu îl comercializeazã. În schimb, le este recomandat pacienþilor sã comande alte produse, complementare, oferite ca alternativã.

Iar de pe pagina de internet a altei farmacii, pe care sunt prezentate preþurile medicamentelor compensate, aflãm cã medicamentul cu pricina se aflã pe lista A de medicamente, cu nivel de compensare 90% din preþul de referinþã. Pe pagina respectivã este precizat cã preþul maximal necompensat, cu TVA inclus, stabilit de Ministerul Sãnãtãþii, este de 9,61 lei pentru o cutie cu 28 de comprimate filmate, de 20 mg.

actualitate

din farmacii, comerciale din sãnãtate

5 - 8 februarie 2015

7

Publicitate

Colegiului Farmaciºtilor din Timiº: “Reexportul de medicamente ne afecteazã ºi economia naþionalã” Preºedintele Colegiului Farmaciºtilor din Timiº, Florina Gherman, declarã cã rãspunsul la întrebarea „de ce acest medicament lipseºte din farmacii?” trebuie cãutat la organismele competente, printre care a enumerat Ministerul Sãnãtãþii ºi Agenþia Naþionalã a Medicamentului. Întrucât, explicã ea, e limpede cã existã o legislaþie permisivã.

“Dar oare populaþia acestei þãri nu are nevoie de medicamente? De ce aceste medicamente nu rãmân în þarã? Pentru cã, ni se spune, în baza comerþului intracomunitar, o astfel de situaþie este legalã, este permisã. Da, dar în acest caz, noi ce putem face? Nu ne rãmâne decât sã ne plângem ºi sã

semnalãm problema, alãturi de pacienþi. Sigur cã suntem ºi noi, farmaciºtii, teribil de afectaþi.

Dar, practic, afectate sunt ºi economia naþionalã ºi bugetul de stat”, mai spune preºedintele Colegiului Farmaciºtilor din Timiº.

Chestionatã dacã medicii care recomandã pacienþilor utilizarea unor astfel de medicamente sunt sensibilizaþi cu privire la dificultãþile legate de procurarea lor din farmacii de cãtre pacienþi, Florina Gherman precizeazã cã medicii cunosc, cel mai probabil, situaþia.

“Cu ce sã îl schimbe, însã, medicii? Unele dintre produsele care nu se gãsesc sunt medicamente pe care medicii le cunosc ºi cu care au obþinut rezultate

foarte bune în practicã. ªi atunci normal cã pe acestea le recomandã. Cu ce sã le schimbi, dacã le cunoºti ºi ºtii cã obþii rezultate bune cu ele?”, se întreabã aceasta. Adaugând ºi cã farmaciºtii sunt, la rândul lor, umiliþi de sistem, din pricina unei excesive birocratizãri, care prevede cã nu au voie sã ridice medicamente din depozit dacã nu prezintã reþeta ºi o serie de alte înscrisuri justificative.

Printre acestea, numãrul de autorizaþie al farmaciei. “Aceste probleme ale sistemului ºi mai cu seamã problemele oamenilor par cã nu intereseazã, însã, din pãcate, pe nimeni ”, mai spune preºedintele Colegiului Farmaciºtilor din Timiº.

ANMDM: “Medicamentul cãutat este comercializat în România fãrã nicio întrerupere”

Foto forumfarmacist

Am solicitat un rãspuns ºi de la Agenþia Naþionalã a Medicamentului Anca Crupariu.

Reprezentantul ANMDM ne-a declarat cã nu ºtie dacã s-a fãcut sau nu pânã în acest moment vreo sesizare oficialã legatã de eventualitatea scoaterii de pe piaþã a medicamentului menþionat. ªi a promis cã va verifica dacã existã vreo notificare potrivit cãreia medicamentul care a fãcut obiectul cãutãrilor noastre ar fi fost scos momentan de pe piaþã.

Ulterior, ne-a informat cã, în urma sesizãrii noastre, responsabilul de Departamentul Nomenclatura Medicamentelor din cadrul ANMDM a luat legãtura cu reprezentantul companiei producãtoare SanofiAventis. Al cãrui rãspuns, citat de Anca Crupariu, a fost acela cã medicamentul care a fãcut obiectul cãutãrilor noastre “este comercializat în România fãrã nicio întrerupere”. Chestionatã unde ar trebui cãutaþi, atunci, responsabilii pentru absenþa medicamentului din farmaciile din Timiºoara, reprezentata ANMDM a adãugat cã,

în aceste condiþii, responsabilitatea ar trebui cãutatã la nivelul distribuitorilor locali. ªi aceasta întrucât, precizeazã ea, “nu poate fi fãcut responsabil producãtorul, care este deþinãtorul autorizaþiei de punere pe piaþã a medicamentului”, pentru o culpã care nu îi aparþine. În plus, a mai relevat reprezentanta ANMDM, existã distribuitori de medicamente cu

care producãtorul are încheiat contract ºi care pot, la rândul lor, încheia contracte comerciale, cu alþi distribuitori. Situaþie în care pot apãrea cazuri de comerþ intracomunitar, “care este legal”, precizeazã reprezentata ANMDM. Adicã aºa-numitele reexporturi de medicamente, pe care le incrimineazã, în fapt, majoritatea farmaciºtilor chestionaþi...

de 24 ani un reper al cetãþii

8

publicitate

5 - 8 februarie 2015

Publicitate

De 20 de ani, ”Un radio pentru Timiºoara”!

De 20 de ani, “Un radio de caracter”

În urmã cu douã decenii, în 24 ianuarie 1995, intra în emisie Radio Vest, primul post privat de radio din partea de vest a României ºi unul dintre primele din þarã autorizate oficial. Între 1995 ºi 2000, numãrul licenþelor locale de radio pentru Timiºoara au crescut exponenþial, în prezent, oraºul de pe Bega având numai puþin de 16 posturi de radio.

Din 2005, odatã cu procesul de rebranding, West City Radio a rãmas singurul post 100% local, cu un format special conceput pentru satisfacerea nevoii de informaþii ºi entertainment a timiºorenilor.

Deviza asumatã fãrã compromisuri încã din primul minut de emisie: “fãrã politicã, fãrã cancan-uri ºi ºtiri senzaþionale” reprezintã fundamentul pe care West City Radio ºi-a format, în timp, un public fidel ºi dedicat. West City Radio înseamnã corectitudine, obiectivitate, echidistanþã ºi verticalitate – o legãturã susþinutã, continuã ºi nemijlocitã, cu tot ceea ce intrã în sfera imediatã de interes a acestui public: emisiuni interactive ºi programe care respectã preocupãrile cotidiene, temele curente ale vieþii de fiecare zi, gustul ºi spiritul timiºorenilor, marcate, deopotrivã, de un conservatorism pozitiv, dar ºi de amplã deschidere inter ºi multiculturalã.

Advertorial

De 20 de ani “Împreunã zi de zi”

De 20 de ani, “O alternativã în peisajul audio timiºorean” În percepþia generalã, West City Radio reprezintã alegerea de suflet a ascultãtorului timiºorean, datoritã faptului cã este prima staþie localã ºi aparþine, de douãzeci de ani, integral, spiritului comunitãþii. Aplecarea constantã asupra nevoilor specifice ale ascultãtorilor ºi muzica de calitate difuzatã reprezintã elemente-cheie de diferenþiere, în raport cu toate celelalte pos-

turi de radio care pot fi recepþionate pe teritoriul oraºului. Spre deosebire de marile reþele naþionale de radio, prezente în Timiºoara, care împart acelaºi segment de ascultãtori (relativ tânar ºi, în mod special, din mediul studenþesc), West City Radio apare ca o alternativã

de 24 de ani un reper al cetãþii

la lipsa de informaþii ancorate în realitatea cotidianã din imediata apropiere, muzica de tip heavy rotation ºi la moderaþia ºablonizatã. Alternativa este marcatã ºi de plaja de produse speciale oferitã – emisiuni tematice, rubrici dedicate, ore exacte personalizate,

interviuri comerciale, care asigurã o informare continuã a timiºorenilor în legãturã cu actualitatea economicã localã. Aceste produse speciale de promovare constituie argumentul exclusiv, pe care doar un post de radio local îl poate oferi în materie de publicitate.

Echipa West City Radio este conºtientã cã, în toþi aceºti 20 ani, eforturile noastre nu ar fi însemnat nimic fãrã dragostea, ataºamentul ºi solidaritatea publicului timiºorean. ”Spiritul Timiºoarei” a fost cel care ne-a susþinut mereu ºi necondiþionat, ne-a ajutat sã ne continuãm munca, în ciuda concurenþei acerbe, în ciuda crizei economice ºi a adversitãþilor de tot felul ºi ne-a aratat fãrã tãgadã, cã am fost, suntem ºi vom fi „Radioul de suflet al timiºorenilor!”

publicitate

5 - 8 februarie 2015

9

Ziua Îndrãgostiþilor este mai dulce la Ciocolateria Schoko Baroque, din Timiºoara Advertorial

Ce dar poate fi mai frumos pentru persoana iubitã decât o cutie plinã cu ciocolatã de cea mai bunã calitate, împachetatã cu minuþiozitate? Ai ºansa ca de Valentine’s Day sã îi oferi iubitei tale cel mai dulce cadou! Începând cu 22 ianuarie, Ciocolateria Schoko Baroque, aflatã în centrul oraºului de pe Bega, pe strada Proclamaþia de la Timiºoara nr. 7, le oferã tuturor îndrãgostiþilor ºansa sã îºi declare dragostea pentru persoana iubitã.

Astfel, cei care vor cumpãra persoanei iubite un cadou dulce ºi vor lãsa în ciocolaterie

o declaraþie de dragoste au ºansa de a câºtiga unul dintre cele cinci premii, puse în joc la Tombola Îndrãgostiþilor, cu ocazia Valentine’s Day din 14 februarie.

Participanþii norocoºi pot câºtiga unul dintre cele cinci premii constând fiecare în cate o cinã romanticã la Restaurantul Ice Dyp Resort & SPA, din Timiºoara, de pe Calea Lugojului nr. 27.

Tragerea la sorþi pentru cele cinci premii va avea loc vineri, 13 februarie, la ora 17, în incinta ciocolateriei.

Se spune cã nimic nu poate egala gustul unei ciocolate desãvârºite, realizate în ciocolateriile de renume din lume. Însã

gustul desãvârºit al sortimentelor de ciocolatã îºi poate pierde din valoare dacã nu existã un aranjament care sã-i accentueze savoarea. La Schoko Baroque timiºorenii pot descoperi fascinaþia aranjamentelor artistice care pun în valoare gustul ºi aspectul oricãrui sortiment de ciocolatã.

Aºadar, nu mai sta pe gânduri, Ciocolateria Schoko Baroque, de pe strada Proclamaþia de la Timiºoara nr. 7, vizavi de staþia de tramvai de la Continental, te aºteaptã sã-i treci pragul ºi sã-þi îndulceascã zilele!

Pentru cã… nu-i aºa? “Ciocolata ne face vicioºi, pãcãtoºi, sãnãtoºi ºi fericiþi” Publicitate

de 24 de ani un reper al cetãþii

10

5 - 8 februarie 2015

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

special

5 - 8 februarie 2015

11

Consiliul Local, solicitat sã tranºeze decizia de comasare a douã colegii tehnice din Timiºoara Profesorii acuzã lipsa consultãrilor înaintea decizie de comasare

Un memoriu întocmit de cadrele didactice de la Colegiul Tehnic Henri Coandã a fost înaintat deja Primãriei Timiºoara ºi aºteaptã pronunþarea Consiliului Local asupra deciziei ISJ Timiº de comasare a acestei unitãþi de învãþãmânt cu Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida. Profesorii au iniþiat ºi o petiþie online prin care se opun decizie de comasare, despre care apreciazã cã va prejudicia calitatea procesului didactic.

condiþii, avertizeazã cadrele didactice, o dublare a numãrului de elevi, ca urmare a deciziei de comasare a celor douã instituþii de învãþãmânt, ar duce la desfãºurarea procesului didactic în condiþii “total improprii”. În plus, mai este menþionat în cuprinsul petiþiei, creºterea numãrului de elevi, fãrã afectarea calitãþii procesului didactic, ar presupune revenirea la un program ºcolar în douã schimburi. Situaþie care i-ar afecta în mod direct pe 48% dintre elevii înmatriculaþi în prezent, care provin din mediul rural ºi care fac naveta.

ligia.hutu@timpolis.ro

Memoriu, ca mãsurã de protest împotriva comasãrii Nemulþumite de decizia anunþatã recent de Inspectoratul ªcolar Judeþean Timiº de a impune fuzionarea, prin comasare, a Colegiului Tehnic “Dimitrie Leonida” cu Colegiul Tehnic “Henri Coandã”, cadrele didactice ale Colegiului “Henri Coandã” au iniþiat o petiþie online.

Prin intermediul acesteia, solicitã sprijin în acþiunea menitã sã îi convingã pe reprezentanþii ISJ Timiº cã aceastã hotãrâre va bulversa calitatea procesului didactic ºi va genera neajunsuri de ordin administrativ, care se vor repercuta inclusiv asupra programului de studiu al elevilor.

“Suntem o ºcoalã tehnologicã de succes în comunitatea localã, dar ºi la nivel naþional, având o tradiþie de 50 de ani, asigurând absolvenþilor o solidã pregãtire, recunoscutã prin certificare de nivel III a calificãrii profesionale”, este menþionat în textul petiþiei lansate de reprezentanþii. În document se mai precizeazã cã, în acest moment, Colegiul Tehnic “Henri Coandã” dispune de spaþiul ºi de dotarea necesare desfãºurãrii procesului instructiv-educativ pentru numãrul actual de elevi înmatriculaþi, fãrã a avea, însã, la dispoziþie spaþiu excedentar. În aceste

ISJ Timiº solicitã „motive clare ºi argumente” Inspectorul ºcolar general Aura Danielescu spune cã propunerile vizând modul de organizare a reþelei ºcolare ºi planul de ºcolarizare pentru anul ºcolar 2015 - 2016 au fost transmise Ministerului Educaþiei. ªi adãugã cã, în ziua în care au protestat în faþa sediului ISJ Timiº împotriva deciziei de comasare, reprezentanþii Colegiului Tehnic “Henri Coandã” au înaintat ºi un memoriu Consiliului de Administraþie al ISJ Timiº ºi Primãriei Timiºoara, prin intermediul cãruia solicitã o reconsiderare a deciziei de comasare. “În acest moment, hotãrârea Consiliului de Administraþie se menþine. (…) Sigur cã vom rãspunde punctual la acel memoriu. Noi l-am parcurs deja, în cursul zilei de vineri, ºi am rãspuns la ceea ce reprezentanþii cadrelor didactice ne-au semnalat verbal. Vom rãspunde însã ºi în scris. Este obligaþia noastrã sã analizãm memoriul ”, declarã Aura Danielescu. Aceasta a adãugat cã decizia a fost luatã în urma unei evaluãri în care s-a þinut cont de costurile cele mai mici pe care o astfel de mãsurã le-ar implica. Din acest motiv, mai spune ea, s-a renunþat la decizia preconizatã iniþial, de comasare a Colegiului Tehnic “Di-

Profesori de la Colegiul Tehnic „Henri Coandã” au protestat, la finele sãptãmânii trecute, în faþa sediului ISJ Timiº, faþã de decizia de comasare, în urma cãreia Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” îºi pierde personalitatea juridicã.

Profesorii ieºiþi în stradã au solicitat o întâlnire, în cadrul cãreia sã fie prezentate reprezentanþilor ISJ Timiº toate problemele pe care le-ar genera punerea în practicã a acestei decizii de comasare. Ei spun cã ar spori cu peste 600 numãrul elevilor înmatriculaþi în cadrul colegiului, depãºindu-se astfel cu mult capacitatea liceului. În plus, situaþia ar afecta ºi calitatea procesului didactic.

Profesorul Daniela Pârva, de la Colegiul Tehnic „Henri Coandã” afirma cã decizia de comasare a celor douã unitãþi

de învãþãmânt a fost luatã în absenþa unor consultãri prealabile cu profesorii, fiindu-le adusã la cunoºtinþã abia în urmã cu câteva zile, atunci când planul de ºcolarizare era deja întocmit.

Inspectorul ºcolar general Aura Danielescu a catalogat discuþiile de vineri cu reprezentanþii Colegiului Tehnic „Henri Coandã” drept constructive, dar a subliniat cã hotãrârea de comasare a celor douã instituþii de învãþãmânt este deja luatã. „Cred cã am reuºit sã le explicãm foarte clar care a fost punctul de vedere al instituþiei noastre vizavi de aceastã comasare.(…) Noi dorim un liceu tehnic puternic, ne bazãm pe experienþa ambelor colegii ºi considerãm cã trebuie sã le dãm ºansa sã se întãreascã, sã avem o ºcoalã puternicã pe domeniul învãþãmântului tehnologic”, declara Aura Danielescu.

Reorganizarea prin comasare, motivatã prin raþiuni de ordin financiar Aura Danielescu mitrie Leonida” cu Liceul Tehnologic de Transporturi Auto Timiºoara.

Inspectorul ºcolar general mai spune ºi cã asupra deciziei de comasare a celor douã colegii tehnice s-ar putea reveni, însã doar în eventualitatea în care profesorii vor semnala lucruri grave ºi clare pe care decizia de comasare le-ar genera. ªi, a adãugat aceasta, dacã este vorba despre un refuz motivat de aspecte ce þin de orgolii, atunci atitudinea dezirabilã ar fi aceea de respect reciproc. Situaþie în care, aprecizã inspectorul ºcolar general, este o chestiune de deontologie profesionalã ca o ºcoalã bunã ºi profesorii acesteia – aºa cum este cazul Colegiului Tehnic “Henri Coandã” – sã le ofere elevilor de la Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” cadrul propice ºi premisele necesare unei solide pregãtiri profesionale.

Reprezentanþii Colegiului “Dimitrie Leonida” nu se pronunþã Chestionat cu privire la decizia de comasare a celor douã colegii tehnice, directorul Colegiului Tehnic “Dimitrie Leonida”, prof. Marius Huzoiu, refuzã sã se pronunþe pânã la anunþarea unei decizii oficiale, despre care a adãugat cã va veni în urma unei hotãrâri de Consiliu Local : “În momentul când ºtim ceva oficial, vorbim. Aºteptãm hotãrârea de Consiliu Local”.

ISJ Timiº a anunþat cu câteva zile înainte, printr-un comunicat, cã a fost definitivat proiectul planului de ºcolarizare pentru anul ºcolar 2015 - 2016. Printre prevederile conþinute în planul de ºcolarizare figureazã desfiinþarea a douã grãdiniþe cu program normal, trecerea unei grãdiniþe în structura unui liceu teoretic ºi comasarea unor unitãþi de învãþãmânt, în urma cãreia, practic, douã unitãþi ºcolare din judeþ îºi pierd personalitatea juridicã.

Mãsurile prevãzute, care au stârnit proteste din partea mai multor cadre didactice, au fost justificate de cãtre reprezentanþii ISJ prin recurs la argumente legate de eficientizarea procesului didactic ºi la raþiuni de ordin financiar. „Întregul proiect a fost întemeiat pe principiul eficienþei didactice ºi financiare”, este precizat în comunicatul care anunþã desfiinþarea „din necesitate” a grãdiniþelor cu program normal din localitãþile Botineºti ºi Begheiul Mic, aparþinând ªcolii Gimnaziale Bârna, respectiv as Grãdiniþei cu Program Prelungit Fãget.

Acelaºi document anunþã cã Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” ºi Liceul Tehnologic „Petru Botiº”, din Timiºoara, îºi pierd, începând cu anul ºcolar viitor, personalitatea juridicã. Astfel, Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” ar urma sã fuzioneze prin absorbþie cu Colegiul Tehnic „Henri Coandã”. ªcoala Gimnazialã nr. 11 ar deveni, astfel, la rândul sãu, parte din Colegiul Tehnic „Henri Coandã”. Totodatã, Liceul Tehnologic Agricol „Petru Botiº” Timiºoara va fuziona prin absorbþie cu Colegiul Tehnic „Casa Verde” Timiºoara. Grãdiniþa cu Program Prelungit Gãtaia devine, tot începând din anul ºcolar viitor, parte a Liceului Teoretic Gãtaia.

Referindu-se la obiectivele care au stat la baza întocmirii actualului plan de ºcolarizare, reprezentanþii ISJ Timiº se prevaleazã de raþiuni potrivit cãrora s-a

urmãrit acordarea unei atenþii deosebite asigurãrii calitãþii procesului de învãþãmânt pentru elevii înscriºi în ciclul liceal, cu precãdere pentru cei care urmeazã filiera tehnologicã ºi profesionalã, la zi, la seral sau cu frecvenþã redusã. „O atenþie deosebitã s-a acordat nivelului liceal, pentru asigurarea atât a unei pregãtiri teoretice solide în vederea continuãrii studiilor în învãþãmântul superior, dar, în special, celor care urmeazã filiera tehnologicã ºi profesionalã, cu frecvenþã, la zi ºi seral, ºi cu frecvenþã redusã”, este menþionat în comunicatul transmis de reprezentanþii ISJ Timiº. În ce priveºte unitãþile de învãþãmânt special, din anul ºcolar 2015 - 2016, în Timiº vor funcþiona ºapte unitãþi de învãþãmânt special în ciclul gimnazial ºi douã în ciclul liceal. Planul de ºcolarizare prevede ºi funcþionarea a cinci unitãþi de învãþãmânt destinate activitãþilor extraºcolare, dintre care un Palat al Copiilor, un club al elevilor ºi trei cluburi sportive ºcolare. În ceea ce priveºte numãrul de clase ºi de elevi care vor frecventa cursurile sistemului de învãþãmânt de stat în anul ºcolar 2015 - 2016, planul de ºcolarizare prevede existenþa a 267 de clase, pentru cei 5.743 elevi înscriºi în ciclul primar, respectiv a 254 de clase, pentru cei 5.938 de elevi înscriºi în ciclul gimnazial. Pentru ciclul liceal, sunt prevãzute 168 de clase – învãþãmânt la zi, pentru 4.701 elevi, dintre care 84 de clase sunt cu profil teoretic, 65 de clase sunt cu profil tehnologic ºi 18 clase cu profil vocaþional. La forma de învãþãmânt cu frecvenþã redusã din ciclul liceal sunt prevãzute trei clase, toate cu profil teoretic, iar la forma de învãþãmânt seral sunt prevãzute în planul de ºcolarizare 12 clase, 11 cu profil tehnic ºi una al cãrei profil este resurse naturale.

Numãrul total de locuri prevãzute pentru învãþãmântul liceal în anul ºcolar 2015 2016 este de 5.121.

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

special

5 - 8 februarie 2015

Cãminele de bãtrâni, pasate spre autoritãþile locale l Finanþarea guvernamentalã a fost redusã gradual Deºi populaþia îmbãtrâneºte ºi este nevoie de tot mai multe instituþii sociale care sã-i ajute pe bãtrânii care nu se mai pot îngriji singuri, Guvernul pare decis sã facã economii pe acest segment pasând problema spre autoritãþile locale. Astfel, inclusiv în Timiº finanþarea guvernamentalã pentru aceste instituþii se reduce gradual, Primãriile fiind sfãtuite sã se descurce, eventual în colaborare cu Consiliul Judeþean. ªi, deºi sau închis ºi douã spitale în Timiº cu promisiunea cã se vor face cãmine de bãtrâni, pânã acum nu s-a realizat nimic concret în acest sens.

Foto TIMPOLIS

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Descentralizare originalã Cãminele de bãtrâni se numãrã printre primele instituþii „descentralizate” în Timiº, pe mãsurã ce finanþarea de la bugetul central s-a redus treptat, problema fiind pasatã spre primãrii ºi Consiliul Judeþean. Aºa se facã cã ºi la ºedinþa de plen de sãptãmâna trecutã a Consiliului Judeþean s-a oficializat, prin Hotãrâre de Consiliu, cã de finanþarea cãminelor de bãtrâni din Jimbolia ºi

Finanþarea guvernamentalã pentru cãminele de bãtrâni se reduce gradual, Primãriile fiind sfãtuite sã se descurce Comloºu Mare trebuie sã se ocupe primãriile respective, împreunã cu Consiliul Judeþean.

De altfel, ºi în argumentarea respectivului act normativ se precizeazã

cã “Primãriile nu pot asigura singure finanþarea activitãþii acestor cãmine, motiv pentru care, în ultimii ani, s-au identificat diferite variante de finanþare, în funcþie de posibilitãþile oferite

de actele normative în vigoare.” Aºa cã bani în completare, pe lângã ce oferã Primãriile, se asigurã din bugetul judeþului, hotãrându-se cã în acest an de la Consiliul Judeþean se vor aloca un

Probleme ºi în Timiºoara în rãspunsul ministerial. Aceasta, deºi exista un acord clar cu Guvernul Federal German prin care statul român se obligã sã suporte o cotã minimã de cofinanþare pentru acest gen de structuri. „Se invocã tot felul de vicii legate de formalitãþi. Oricum, nu e prima oarã când ministerele rãspund la interpelãri parlamentare în doi peri, cu aroganþã ºi nesimþire. Aºa s-au obiºnuit sã trateze Parlamentul”, ne declarã Ovidiu Ganþ. Întrebându-se retoric: „Cum ne permitem oare sã-i întrebãm dacã sunt respectate Acordurile semnate de statul român cu Guvernul german?”

Construitã cu fonduri ale Guvernului German, Casa Adam Müller Guttenbrunn a devenit un reper în ceea ce priveºte instituþiile de îngrijire a persoanelor vârstnice din vestul þãrii.

Chiar ºi aºa, nici pe plan local instituþia nu s-a bucurat de extrem de multã susþinere, ajungând sã fie implicatã involuntar într-un proces pentru terenul de sub imobil, care a fost revendicat ºi câºtigat în instanþã de un fost proprietar deposedat de regimul comunist, deºi Primãria putea gãsi soluþii pentru a-i acorda acestuia o suprafaþã de teren echivalentã în municipiu.

Casa Adam Müller Guttenbrunn a fost construitã pe un teren atribuit prin concesiune de cãtre Primãria Timiºoara, în prima fazã, în 1994, Forumului Democrat German, dupã care,

de 24 de ani un reper al cetãþii

Probleme care nu se rezolvã de la sine

Foto TIMPOLIS

Nici în Timiºoara, la cãmine de bãtrâni la care trebuia sã participe doar parþial cu finanþarea, Guvernul, prin structurile de resort, nu pare sã fi fost mai generoas în ultima perioadã.

A fost nevoie de o interpelare a parlamentarului Ovidiu Ganþ, pentru a-i reaminti Guvernului sã-ºi respecte obligaþiile minime legate de finanþarea cãminului Uniunii Adam Müller Guttenbrun, unde „partea germanã asigurã aproximativ 50%, Guvernul României, prin Ministerul Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice 10%, restul fiind asigurat de cãtre persoanele care locuiesc în cãmin”.

Rãspunsul Ministerului Muncii, raportat la cota sa de contribuþie la proiectul Adam Müller Guttenbrun, este cel puþin ciudat: „Subvenþiile destinate asociaþiilor ºi fundaþiilor pentru acoperirea unor cheltuieli directe de funcþionare a unitãþilor de asistenþã socialã pe care le înfiinþeazã ºi le administreazã se acordã în sistem concurenþial, prin organizarea de selecþii anuale ºi aplicarea unor criterii de evaluare stabilite în Normele metodologice, Grila de evaluare a asociaþiilor ºi fundaþiilor. Cererea asociaþiei Uniunea Adam Müller Guttenbrun pentru solicitare de subvenþii pentru anul 2015, pentru cinci unitãþi de asistenþã socialã, a fost respinsã de comisia de evaluare ºi selecþionare în etapa de verificare administrativã”; se menþioneazã

Solicitarea de subvenþii pe 2015, pentru Casa Adam Müller Guttenbrun, a fost respinsã în 1996, printr-o altã hotãrâre de Consiliu Local, Uniunii “Adam Müller Guttenbrunn”. În momentul concesionãrii, terenul de pe strada Gheorghe Lazãr, în suprafaþã de 2.877 de metri pãtraþi, figura ca liber de sarcini ºi litigii ºi fiind în proprietatea Statului român, respectiv a Consiliului Local Timiºoara.

Ulterior, însã, a apãrut Legea 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, ºi o parte a terenului de sub Casa Adam Müller Gutenbrunn a fost revendicatã de un fost proprietar care susþine cã a fost deposedat abuziv de regimul comunist.

Procesul s-a derulat în toate etapele pânã la nivelul Înaltei

milion de lei pentru Cãminul de bãtrâni Comloºu Mare ºi 800.000 de lei pentru Cãminul de bãtrâni Jimbolia.

“S-a fãcut ºi în acest domeniu descentralizare doar cu numele… Guvernul le-a delegat primãriilor ºi Consiliului Judeþean aceste unitãþi, fãrã sã le dea ºi fondurile necesare pentru funcþionare. Astfel, autoritãþile locale au fost lãsate sã se descurce. Aºa se înþelege la noi descentralizarea: se dau atribuþii, dar nu se asigurã ºi suportul necesar. Iar probleme sunt multe, pentru cã la nivel european nu se mai admit modelele de centru mamut, cu sute de bãtrâni în ele. Aºa se face cã în Timiº, de pildã, o parte din bãtrânii din Centrul Gãvojdia au trebuit mutaþi într-un centru similar din Sinersig”, spune Adrian Marcu, lider zonal al Sindicatului Pro Asistenþã Socialã.

Acesta mai spune cã nici schemele de personal nu sunt adaptate realitãþii, ºi cã, în ciuda angajãrilor fãcute, multe din aceste centre încã se confruntã cu probleme generate de criza de personal. „S-au organizat concursuri, însã tot nu se acoperã necesarul de personal. Schema de personal este sub-dimensionatã, este personal puþin, cu atribuþii multe ºi cerinþe mari”, precizeazã Adrian Marcu.

Curþi de Casaþie ºi Justiþie, care a decis, prin hotãrâre judecãtoreascã definitivã, irevocabilã ºi executorie, cã terenul trebuie retrocedat.

Sentinþa este însã consideratã controversatã, în primul rând pentru cã, în momentul concesionãrii terenului, nu se aplicau legile legate de restituire cãtre foºtii proprietari deposedaþi de regimul comunist, pentru simplul motiv cã acestea nu existau, Legea 10/2001 apãrând abia dupã cinci ani de la momentul concesionãrii. În plus, e greu de apreciat logica în baza cãreia instanþa a decis ca restituirea sã se facã în naturã, fiind normal, þinându-se cont de imobilul existent pe acel teren, sã se gãseascã soluþii alternative de despãgubire a foºtilor proprietari.

Accentuatã de declinul demografic, problema cãminelor de bãtrâni nu se va rezolva cu siguranþã de la sine, cu toatã pasarea cãtre autoritãþile locale, care nu au bani sã construiascã structuri noi de acest gen.

Deºi, în 2011, la nivel naþional, a fost decisã închiderea a 67 de spitale, propunându-se transformarea lor în cãmine pentru vârstnici, acest lucru nu s-a întâmplat. În Timiº, au fost desfiinþate Spitalul Buziaº ºi Centrul de Sãnãtate Ciacova, dar abia acum se fac demersuri, la Ciacova, pentru stabilirea unei destinaþii pentru clãdirea rãmasã de doi ani nefolositã, pe care Primãria o vrea spital privat, iar Direcþia Generalã de Asistenþã ºi Protecþie a Copilului, un corp al Centrului pentru bolnavi de Alzheimer.

La nivel naþional, programul de desfiinþare a spitalelor ar fi urmat sã creeze o reþea de cãmine de bãtrâni, a cãror funcþionare sã fie susþinutã de autoritãþile locale, cu contribuþia beneficiarilor ºi a aparþinãtorilor acestora. Potrivit acestui program, reþeaua de cãmine pentru vârstnici ar fi trebuit sã fie finalizatã ºi perfect funcþionalã pânã la sfârºitul

anului trecut.

Situaþia de fapt – care înseamnã efectuarea de plãþi pentru 18 cãmine cu o capacitate de 949 de locuri ºi cheltuirea a doar 31 de milioane de lei, în perioada aprilie 2011 - decembrie 2013, din peste 200 de milioane de lei alocate programului – demonstreazã eºecul acestuia. În aceste condiþii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice a propus, iar Guvernul a aprobat deja prelungirea programului pânã în octombrie 2015, dar ºi înjumãtãþirea bugetului alocat, cu argumentul cã a rãspuns astfel “doleanþelor autoritãþilor publice locale”. Scadenþa programului nu aduce nimic nou în Timiº, nici din punct de vedere al îngrijirilor medicale, nici al celor sociale.

De altfel, Timiºul, unde au fost desfiinþate douã spitale – Centrul de Sãnãtate Buziaº ºi Spitalul Ciacova –, nici mãcar nu se regãseºte pe lista de solicitanþi de finanþare pentru Programul naþional “Dezvoltarea reþelei naþionale de cãmine pentru persoanele vârstnice”, unde s-au înscris pânã în prezent doar 22 de spitale, din 15 judeþe.

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

5 - 8 februarie 2015

13

Amintirea fostelor sate ºvãbeºti din Timiº, se stinge încet Amintirea ºvabilor care au trãit în Banat se stinge încet ºi, în lipsã de proiecte ºi fonduri, fostele sate germane din Timiº se modernizeazã în “colonii de case de vacanþã” sau dispar. Deputaþii Forumului Democrat al Germanilor din România spun cã administraþiile locale nu par interesate de implementarea unor proiecte pentru conservarea fostelor aºezãri ale coloniºtilor germani stabiliþi în Banat. mircea.pavelescu@timpolis.ro

Charlottenburg, singurul sat perfect rotund din România Locuite preponderent de etnici germani pânã în urmã cu 30 - 40 de ani, fostele sate ºvãbeºti din Banat au fost pãrãsite încet-încet de cãtre cei care le-au întemeiat ºi s-au transformat fie în pâlcuri de case de vacanþã ale timiºorenilor atraºi de farmecul zonei, fie au dispãrut. În majoritatea acestor localitãþi, doar poveºtile, infrastructura ºi arhitectura caselor mai amintesc de ºvabii care le populau odatã.

Primãriile fie nu au bani, fie nu sunt interesate de promovarea unor proiecte menite sã conserve moºtenirea lãsatã de ºvabi în Banat care, în aceste condiþii, dispare încetul cu încetul.

Un exemplu în acest sens este satul ªarlota, localitate atestatã în anul 1771, odatã cu cel de-al doilea val de colonizãri germane, când aici au fost aduse 32 de familii (171 de persoane) emigrate din Provincia Autonomã Trento, actuala regiune Trentino, din Tirolul de Sud, Lorena ºi BadenWürttemberg. ªarlota (Charlottenburg, în germanã, Sarlatovar, în maghiarã) este

singurul sat construit în formã de cerc din România. Din acest motiv, întreaga localitate a fost declaratã monument istoric de cãtre Ministerul Culturii ºi Cultelor. Interesantã este ºi denumirea satului, pierdutã în negura istoriei, despre care se spune cã vine de la numele soþiei unui fost administrator al zonei.

Satul are un diametru de 210 metri, impresionând prin simetria sa perfectã. O descriere a localitãþii a fãcut-o, într-o scrisoare veche, pãstratã cu grijã, meºterul pantofar Johann Steube: “Acest sat este singurul în formã circularã. În mijlocul satului se gãseºte o fântânã acoperitã, cu apã foarte bunã. În jurul fântânii se aflã o plantaþie de duzi, în spatele cãreia se gãsesc casele, acestea având în curte un grajd ºi o ºurã. Apoi, urmeazã grãdina, unde se gãseºte plantatã viþã de vie. Nicio casã nu este nici cu un deget mai înaltã ca alta ºi nici mai distanþatã una faþã de alta, având un stil simetric foarte frumos, la fel ºi cele patru intrãri în sat, cu aceeaºi distanþã una faþã de alta”.

Structura etnicã a localitãþii a avut o evoluþie ineditã. Dacã la recensãmântul din 1880 s-a înregistrat o populaþie de 298 de persoane, dintre care 234 germani, 32 de români ºi 32 de maghiari, în 1977, numãrul germanilor a scãzut la 79, restul fiind români – 62, maghiari – 10, alte etnii – 28. La ultimul recensãmânt, populaþia satului avea doar 111 locuitori: 99 – români, 6 – maghiari, 5 – alte etnii ºi un singur neamþ, de 80 de ani.

Pe vremuri, în sat era un singur român – jandarmul localitãþii, iar germanii au început sã plece pe rând, în anii ’70. Au venit, în schimb, unguri ºi mulþi moldoveni, aduºi imediat dupã rãzboi. Dupã plecarea masivã a ºvabilor, simetria satului a început deja sã se strice, prin apariþia unor construcþii care nu þin cont de nicio regulã. În

ªarlota sau Charlottenburg, singurul sat din România, construit în formã de cerc plus, localnicii, atraºi de mirajul unor câºtiguri, au început sã-ºi transforme casele în mici pensiuni. Oricum, atracþia acestui satului rotund, ascuns între dealuri, rãmâne. Mai ales cã, în apropiere, aici s-a construit un complex de vânãtoare, întins pe 100 de hectare, o investiþie extrem de profitabilã a Direcþiei Silvice Timiº. Aici au fost aduºi, acum 7 ani, 30 de mufloni, care au crescut ºi s-au înmulþit, devenind o atracþie pentru vânãtorii pasionaþi. În momentul de faþã, Charlottenburg pare pustiit, liniºtea zonei fiind perturbatã doar de sunetul clopotelor bisericii. Însã, la fel ca multe alte zone, se îndreaptã cu paºi mãrunþi, spre modernizare, mai multe case de aici fiind transformate de cãtre proprietarii lor în locuinþe de vacanþã. Amintirea vecinilor saºi a rãmas vie doar datoritã învãþãtorilor ºi profesorilor din Charlotenburg. Copiii românilor învaþã ºi acum germana.

Primãriile nu sunt interesate de proiecte pentru conservarea aºezãrilor ºvãbeºti ªi dacã Charlottenburg este singurul sat în care toþi locuitorii pot spune cã stau în centru, iar forma sa unicã l-a aºezat pe lista oficialã a monumentelor istorice, acest lucru nu l-a ajutat prea mult, în sensul cã, la fel ca în cazul altor localitãþi ºvãbeºti din Banat, lipsesc proiectele care, cu bani europeni, ar putea conserva aceste minuni arhitectonice rurale, pãstrându-le specificul ºi forma autenticã, ce ar putea fi valorificatã prin turism.

“Aceste proiecte pot fi fãcute doar de cãtre administraþiile locale. Oricât de mult s-ar implica Forumul Democrat al Germanilor din România, nu poate impune Primãriilor implementarea

„Eu nu am auzit de iniþiative ale administraþiilor locale timiºene menite sã ajute la conservarea vechilor aºezãri ºvãbeºti. Ar putea fi obþinute fonduri europene, pentru cã nu are rost sã ne amãgim cã ar putea fi obþinuþi bani de la bugetul de stat. Ce s-a mai realizat punctual, pe proiecte cum ar fi reabilitarea unor biserici, precum cea de la Deta, s-a realizat cu bani de la ºvabii emigraþi”.

Ovidiu Ganþ, deputat FDGR unor astfel de proiecte. ªi este pãcat, pentru cã sunt ansambluri arhitectonice valoroase care se pot pierde în lipsa unor proiecte de conservare. Eu nu am auzit de iniþiative ale administraþiilor locale timiºene menite sã ajute la conservarea vechilor aºezãri ºvãbeºti.

Ar putea fi obþinute fonduri europene, pentru cã nu are rost sã ne amãgim cã ar putea fi obþinuþi bani de la bugetul de stat. Ce s-a mai realizat punctual, pe proiecte cum ar fi reabilitarea unor biserici, precum cea de la Deta, s-a realizat cu bani de la ºvabii emigraþi”, spune Ovidiu Ganþ, deputat al Forumului Democrat al Germanilor din România.

ªvabii, minoritatea care ºi-au pus cel mai mult amprenta asupra stilului de viaþã din Banat ªvabii bãnãþeni sunt o etnie germanã din grupul ºvabilor dunãreni care au emigrat în Banat cu peste 200 de ani în urmã, venind din diferite regiuni din sudul Germaniei. Deºi a format pentru lungã vreme o minoritate puternicã ºi importantã, datoritã transformãrilor politice din ultimul secol cea mai mare parte a ºvabilor bãnãþeni s-a întors în Germania.

Coloniºtii au venit mai ales din regiunile de pe malul stâng al Rinului, Lorena, Hessa renanã ºi Palatinat, câþiva, puþini, ºi din Bavaria ºi ªvabia.

Majoritatea coloniºtilor proveneau din mediul rural, erau fii de familii sãrace de þãrani, care nu vedeau mari ºanse de succes în þara lor de baºtinã. În timpul Mariei Terezia au primit ºi suport financiar ºi scutiri de taxe pe termen lung.

Mai târziu mulþi dintre ei nu reuºeau sã se cãsãtoreascã din cauza cã diferenþa dintre vârste era disproporþionatã ºi nu erau destule femei tinere.

Mulþi meºteºugari precum învãþãtorii, doctorii ºi alte profesiuni, erau ajutaþi financiar sã se dezvolte în noile teritorii. În urma rãzboiului austro-turc din 1716, Banatul a fost cucerit de cãtre

Imperiul Habsburgic. În 21 octombrie 1716, prinþul Eugeniu de Savoia a adresat împãratului Carol al VI-lea, propunerea ca Banatul sã fie organizat ºi guvernat astfel încât sã aducã folos Casei Imperiale. Astfel se deschide calea pentru colonizãri, necesare atât din raþiuni strategico-politice de extindere a Imperiului, dar importante ºi pentru repopularea ºi revigorarea Banatului, efectiv vlãguit economic ºi demografic de rãzboaiele austro-turce. Între 1718 – 1740 a avut loc primul val de colonizãri numit ºi “Colonizarea Carolinianã” (Karolinische Ansiedlung), dupã numele împãratului Carol VI. În toamna anului 1718 a început prima colonizare organizatã a Banatului ºi pânã în 1740, între 15.000-40.000 de coloniºti germani au sosit în Banat. Clima neprimitoare a dus la o ratã crescutã a mortalitãþii, mulþi dintre imigranþi murind de malarie la 2-3 luni de la sosire. Numeroasele conflicte austro-turce dar ºi marea epidemie de ciumã din 1738-1739 au contribuit la reducerea numãrului de germani. De aceea, pentru o vreme, creºterea populaþiei din Banat a fost asiguratã doar din procesul de imigra-

re. Ca rezultat ponderea germanilor catolici a ajuns la un moment dat la 50% din totalul populaþiei. Fiind buni meºteºugari, germanii au dezvoltat industria ºi comerþul. Datoritã nevoii de a asigura condiþii bune de viaþã populaþiei colonizatoare autoritãþile austro-ungare au început o reorganizare a tuturor satelor din Banat, clãdind în acelaºi timp altele noi. Tipicele aºezãri ale coloniºtilor erau satele construite sub formã de tablã de ºah, cu biserica catolicã ºi terenul înconjurãtor în centru.

Regiunea a devenit o reþea organizatã, ordonatã ºi cu o structurã compactã.

Cunoscut ºi sub numele de “Colonizarea Terezianã”, al doilea val de coloniºti a venit în Banat între 1744 – 1772. Aproximativ 75.000 de coloniºti au sosit în aceastã perioadã.

Al treilea ºi ultimul val organizat de coloniºti germani a avut loc între 1782 – 1787 ºi a fost numit “Colonizarea lui Iosif. Aproximativ 60.000 de coloniºti au sosit o datã cu acest val.

Colonizarea Banatului a fost o acþiune pe scarã largã, sistematicã ºi plãnuitã în minime detalii de cãtre administraþia austriacã. Sate, oraºe ºi strãzi

au fost desenate pe planºetã, într-o simetrie care reflecta cultura absolutismului în construcþii din acea perioadã.

Coloniºtii veniþi în Banat au gãsit aici un þinut mlãºtinos ºi aproape pustiu. În primii ani s-au confruntat cu epidemii, febrã ºi foamete. Însã în douã-trei generaþii, recultivarea regiunii, un enorm efort, cu numeroase victime ºi multe obstacole, a avut succes. ªvabii bãnãþeni au gãsit cel mai bine caracterizarea efortului lor în zicala “Primilor moartea, urmãtorilor sãrãcia, ulti-

milor pâinea”. Crucial pentru succesul secãrii mlaºtinilor a fost drenarea ºi canalizarea râului Bega, care avea pe atunci numeroase braþe. Terenul astfel câºtigat s-a dovedit extrem de bogat, justificând bunãstarea ºvabilor din secolul XIX. Banatul a fost practic transformat în grânarul Imperiului austroungar. În acelaºi timp, capitala Banatului, Timiºoara, a devenit centrul cultural al ºvabilor bãnãþeni. La sfârºitul secolului a urmat dezvoltarea cãilor ferate ºi industrializarea Banatului.

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

5 - 8 februarie 2015

Siropul Ibuprofen pentru copii rãmâne pe lista de compensare sutã la sutã l Anunþã directorul Agenþiei Medicamentului Medicamentul Ibuprofen, care se elibereazã cu prescripþie medicalã, rãmâne pe lista de compensare sutã la sutã, atât suspensia pentru copii, cât ºi forma pentru adulþi, au anunþat, la începutul acestei sãptãmâni, oficiali ai Agenþiei Naþionale a Medicamentului ºi Dispozitivelor Medicale.

TIMPOLIS

Directorul Agenþiei Naþionale a Medicamentului ºi Dispozitivelor Medicale, Marius Savu, a anunþat cã luni a avut o dezbatere publicã pe tema delistãrii unor medicamente, motiv pentru care ANDM nu poate spune exact câte molecule vor fi scoase de la compensare ºi câte, trecute în altã categorie de compensare. „Ceea ce pot spune este cã Ibuprofenul, care se elibereazã cu prescripþie medicalã, va rãmâne în continuare în compensare.

Deci, formele care se elibereazã cu prescripþie, adicã suspensie pentru copii ºi forma de 600 de mg pentru adulþi, nu îºi vor modifica nivelul de compensare, de sutã la sutã, pe lista C3. Într-adevãr, medicamentele OTC, care nu sunt eliberate cu prescripþie, vor dispãrea din propunerea noastrã finalã”, declarã, citat de Mediafax, dr. Marius Savu.

Potrivit acestuia, într-o primã evaluare, scoaterea de pe lista de compensate a unor medicamente care nu îºi dovedesc valoarea terapeuticã ar putea aduce economii în valoare de 200 de milioane de lei anual. „Este cifra pe care o estimãm noi ºi care credem cã va fi economisitã prin acest proiect.

Totodatã, estimãm cã pe noua listã ar putea intra maxim 20 de medicamente noi. Nu ºtiu exact, anul trecut au intrat 40. Sperãm ca, în etapa urmãtoare, sã intre, probabil, 20 de medicamente noi”, mai spune Marius Savu.

Legat de alternativele pentru medicamentele delistate, directorul ANDM afirmã cã existã înlocuitori: „Multe dintre medicamentele delistate au alternativã, ºi vorbesc de cele pentru hipertensiune, pentru care existã numeroase alternative, existã medicaþie în cazul benzodiazepinelor. ªi mai sunt medicamente care nu ºi-au dovedit eficacitatea ºi care au fost delistate în Franþa, Marea Britanie ºi Germania”.

Preºedintele ANMDM a mai spus cã, din ce a vãzut pânã acum, existã un consens în ceea ce priveºte introducerea unui nou program de compensare, respectiv de 20 la sutã: „Legat de introducerea unui nou nivel cel de compensare de 20 la sutã, unde sunt medicamente care au mai mult o efica-

citate simptomaticã ºi mai puþin de vindecare, am înþeles cã existã un consens. Vom vedea, din punct de vedere tehnic ºi juridic, care anume acte mai trebuie modificate”.

Ministerul Sãnãtãþii propune, printr-un proiect de Hotãrâre de Guvern, scoaterea de pe lista de compensate a 21 medicamente, unele pentru cã le-a fost suspendatã autorizaþia de punere pe piaþã, de cãtre Comisia Europeanã, altele pentru cã sunt medicamente care se elibereazã fãrã reþetã.

Proiectul a fost dezbãtut public, luni, la Institutul de Sãnãtate Publicã Bucureºti.

Proiectul de Hotãrâre lansat în dezbatere publicã vizeazã modificarea ºi completarea HG 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaþionale corespunzãtoare medicamentelor de care beneficiazã asiguraþii, cu sau fãrã contribuþie personalã, pe bazã de prescripþie medicalã, în sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate.

Potrivit proiectului, în urma evaluãrii listei, au fost eliminate nouã denumiri comune internaþionale (DCI) pentru care Comisia Europeanã a emis decizii de suspendare a autorizaþiei de punere pe piaþã: Rimonabantum ºi Efalizumabum (decizie din 16 ianuarie 2009), Alemtuzumab (decizie din 8

august 2012), Combinaþii (rosiglitazonum + glimepiridum) ºi Rosiglitazonum (decizie din 31 decembrie 2010), Drotrecogium alfa (decizie din 8 noiembrie 2011), Daclizumabum (decizie din 10 iunie 2008), Sibutraminum (decizie din 31 decembrie 2010) ºi Tetralepamum (decizie din 10 iunie2013).

Cele mai multe dintre aceste medicamente erau compensate sutã la sutã.

Alte cinci medicamente, dintre care patru compensate sutã la sutã, au

fost scoase din listã, deoarece sunt exclusiv eliberate fãrã reþetã medicalã (OTC), respectiv Bifonazolum, Natrii fluoridum, Dexpanthenolum, Benzoylis Peroxidum ºi Clemastinum. În plus, au mai fost eliminate din listã, din alte raþiuni, ºapte medicamente, printre care Ibuprofen ºi Ginko Biloba.

Alte 12 medicamente care erau compensate 90 sau 50 la sutã au fost trecute într-o nouã listã, a medicamentelor compensate 20 la sutã.

Primele semne ale unui ficat cu probleme Ficatul este considerat „un organ tãcut”, care nu produce simptome evidente, cu toate acestea existând câteva semnale care indicã apariþia unei afecþiuni a ficatului.

Ministrul Sãnãtãþii anunþã aducerea în þarã a terapiei fãrã interferon, pentru hepatita C Aducerea în România, începând cu anul acesta, a terapiei fãrã interferon pentru tratamentul hepatitei C reprezintã cu adevãrat marea provocare, dupã cum afirmã ministrul Sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu.

Ministrul Sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu, spune cã tripla terapie pentru bolnavii de hepatitã va putea intra în tratament luna aceasta. „Dar marea provocare o reprezintã aducerea, încã de anul acesta, în România a terapiei fãrã interferon”, a declarat zilele trecute, potrivit Mediafax, Nicolae Bãnicioiu, înt-un schimb de replici cu europarlamentarul PNL, Cristian

Buºoi, fost preºedinte al Casei Naþionale de Sãnãtate. „Vã asigur cã, în sfârºit, ºi Ministerul Sãnãtãþii ºi-a fãcut datoria, ºi Agenþia Medicamentului ºi Dispozitivelor Medicale ºi-a fãcut datoria. Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate este pe punctul de finaliza acþiunea, astfel încât, în februarie anul acesta, sã avem tripla terapie pentru pacienþi.

Este un punct înainte”, a mai spus ministrul Sãnãtãþii, precizând cã acest tratament se administreazã deja în alte þãri de peste un deceniu.

Tratamentul fãrã interferon în cazurile de hepatita C, considerat revoluþionar, constã în administrarea unor tablete timp de trei luni. (TP)

de 24 de ani un reper al cetãþii

Semnele cirozei hepatice Alcoolul poate fi considerat factor cauzal al ficatului gras alcoolic în momentul în care consumul zilnic de alcool pur depãºeºte 20 de grame la femei ºi 30 de grame la bãrbaþi. Când ficatul este supus zilnic acestui supraefort de a procesa o cantitate mare de alcool, funcþiile sale au de suferit.

Factorul major de risc este în acest caz alcoolul în stare purã. Indicatorii care trebui urmãriþi sunt pierderea rapidã în greutate, malnutriþia, senzaþia de obosealã, potrivit Mediafax.

O formã mai severã a hepatitei alcoolice determinã simptome cum sunt starea generalã proastã, icter (îngãlbenirea pielii, cauzatã de creºterea nivelului bilirubinei) ºi, uneori, durere în zona ficatului.

Semnele hepatitei cronice Atunci când hepatita se manifestã pe o perioada mai lungã de ºase luni, boala este catalogatã drept cronicã. În cazul acestei afecþiuni, ficatul rãmâne inflamat chiar ºi în lipsa altor simptome. Astfel, existã cazuri în care oamenii au hepatitã cronicã de peste 20 de ani, fãrã primeascã acest diagnostic. Întrucât cauzele hepatitei cronice sunt multiple (consumul excesiv de medicamente, instalarea virusurilor A, B, C sau D ºi ficatul gras), simptomele sunt extrem de variate, de la astenie fizicã ºi icter persistent, la reacþii auto-

imune aparent necorelate precum: artrita, dureri articulare ºi leziuni cutanate.

Semnele steatozei hepatice Nivelul crescut al colesterolului ºi obezitatea constituie doi dintre cei mai importanþi factori de risc pentru un ficat cu depuneri excesive de grãsime.

Indicatorii importanþi în acest caz sunt oboseala excesivã necorelatã cu odihna cotidianã, pierderea nejustificatã a poftei de mâncare ºi implicit în greutate, precum ºi durerile abdominale.

Un factor major de risc în cazul steatozei non-alcoolice este ºi rezistenþa la insulinã. Aceste semne ale steatozei hepatice sunt însoþite de inflamaþie, ce semnaleazã momentul în care boala se declanºeazã.

Ficatul gras non-aloolic este diagnosticat atunci când mai mult de 10% din ficat prezintã depuneri adipoase.

Boala poate progresa spre ciroza ºi chiar spre cancer al ficatului.

Ficatul gras este asociat ºi cu diabet, hipertensiune, obezitate ºi trigliceride crescute în sânge, un nivel ridicat

al colesteroului dãunator ºi un nivel mic al colesterolului benefic. În tratamentul ficatului gras, primul pas spre vindecare este modificarea alimentaþiei, astfel încât corpul sã metabolizeze rapid grãsimile ingerate.

Tratamentul steatozei hepatice non-alcoolice se bazeazã în principal pe modificarea stilului de viaþã, alimentaþiei nesãnãtoase, dar ºi pe vizite la medic pentru efectuarea unor analize de rutinã, în special în cazul femeilor, unde sindromul ovarelor polichistice este un factor mare de risc corelat cu steatoza hepaticã.

O mãsurã pentru pacienþii cu probleme hepatice este menþinerea unei alimentaþii bogate în proteine ºi cu conþinut scãzut de grãsimi ºi glucide, în care consumul de grãsimi saturate este înlocuit cu cele nesaturate din peºte, ulei de mãsline, nuci.

De asemenea, este utilã includerea în dieta zilnicã a fructelor ºi legumelor cu rol antioxidant precum sfecla roºie, varza de Bruxelles, conopida ºi ardeii graºi, care ajutã ºi la secreþia bilei. (TP)

integrame

5 - 8 februarie 2015

15

Un politist în autobuz. Înghesuiala mare, caldura.

Cineva stranuta.

Politistul: - Cine a stranutat?

Liniste.

- Cine a stranutat?! insista politistul grav.

Lumea nu mai respira.

Politistul scoate pistolul si trage doua focuri pe geam: - Cine a stranutat!?!

Toti tremurau. În sfârsit, o babuta pe un scaun cu voce gâtuita: - Eu am stranutat.

- Sanatate, mamaie!

Apoi cu privirea spre ceilalti calatori speriati: - Ni s-a ordonat sa fim politicosi! l

Un nebun înarmat cu un ciocan izbeste cu toata puterea în zid. Doctorul îl vede si îi spune: - Degeaba te chinui! E beton armat, n-ai sa poti gauri peretele!

- Nu vreau sa-l gauresc, vreau sa-i fac doar un cucui… l

Sotul pleaca în deplasare si luându-si la revedere de la sotie primeste ultimele sfaturi pentru drum: - Te rog, sa nu cheltui bani pe lucruri pe care le poti avea gratis acasa! l

- Doriti sa va pun un dinte din aur sau din vipla?

- În afara de pret, ar mai fi vreo diferenta?

- Daca este din vipla, n-o sa va deschida nimeni niciodata cavoul! l

La psiholog: -Domnule doctor, am început sa vorbesc singur. Ce sa fac ?

-Deocamdata, nimic, dar daca începeti sa va dati replicile, treceti neaparat pe la mine! l

Bula: - Tata, trebuie sa mergi la scoala sa vorbesti cu diriginta.

Tatal: - De ce, ce-ai mai facut?

Bula: - Pai, nimic, doar am întrebat: “La ce capat?”

- Cum asa?

- Pai la ora de mate, profesoara, cu o rigla în mâna, a venit si a îndreptat rigla spre mine spunând: “La capatul acestei rigle este o persoana cu o minte înceata”… La care eu doar am întrebat: “La ce capat?” l

Liderul haitei de lupi moare. Ceilalti masculi încep sa-l manânce. Doua femele se uitau: - Parsivi mai sunt, si mai ziceau ca nu-l pot înghiti…

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

5 - 8 februarie 2015

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.