Timpolis 2126

cyan

magenta

yellow

black Anul XXIV Nr. 2126 29 ianuarie 1 februarie 2015 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Constituþie opþionalã melania.cincea@timpolis.ro

D

upã ce, frecvent, în cei aproape trei ani de la preluarea puterii, a încãlcat personal Constituþia, acum, premierul Victor Ponta invitã la acest „joc” ºi preºedintele României. Parcã, într-o încercare de a dovedi cu orice chip cã, pentru el, legea fundamentalã este opþionalã. ilele acestea, premierul României dovedeºte, din nou, cã fie nu cunoaºte, fie ignorã Constituþia, când afirmã cã preºedintele Klaus Iohannis ar trebui sã medieze conflictul creat între SRI ºi CCR, conflict iscat dupã ce Curtea a respins, ca neconstituþionalã, Legea securitãþii cibernetice, iar în urmã cu câteva luni, tot pe motiv de neconstituþionalitate, respinsese Legea 82/2012, aºanumitã „Big Brother”, ºi Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay. a, Constituþia spune cã preºedintele exercitã funcþia de mediere, dar o face între puterile statului (or, SRI nu este legiferat ca putere a statului), sau o poate face între stat ºi societate (or, nici CCR, nici SRI nu reprezintã societatea). Pe de altã parte, tot Constituþia spune cã ºeful statului vegheazã la respectarea legii fundamentale (or, CCR tocmai se pronunþase în privinþa unui caz de încãlcarea a acesteia ºi declarase Legea securitãþii cibernetice neconstituþionalã). l Ponta, în schimb, putea face ceva pentru a nu se ajunge la acest conflict interinstituþional. În calitate de ºef de partid, care are în Parlament majoritatea, putea sã le fi cerut parlamentarilor sãi sã remedieze din aceste legi din pachetul de siguranþã naþionalã paragrafele neconstituþionale.

De luni de zile, de la declararea lor ca neconstituþionale, nimeni nu a schiþat, însã, nicio urmã de preocupare. „Revelaþia” s-a produs, brusc, abia dupã tragedia de la Charlie Hebdo.

Lobby pentru ele fãcând iniþial nu SRI – cãruia, prin lege, îi revine prevenirea terorismului –, ci Grupul Interministerial pentru Prevenirea ºi Combaterea Macrocriminalitãþii, aflat în subordinea primului-ministru. Care, sub pretextul faptului cã macrocriminalitatea presupune ºi activitãþi de finanþare a terorismului, îºi revendicã un rol în arhitectura antitero. evenind la încãlcarea Legii fundamentale, în cazul lui Victor Ponta, aceasta apare ca modus operandi. încãlcat Constituþia frecvent.

Pentru, se pare, ascensiunea în carierã. Pentru satisfacerea unui orgoliu sau interes personal ori de grup restrâns. Pentru protejarea unor persoane cercetate penal, recurgând pentru acest lucru la o serie de presiuni asupra Justiþiei. Imixtiuni sinonime cu încãlcarea separaþiei puterilor în stat. upã ce, frecvent, în cei aproape trei ani de la preluarea puterii, a încãlcat personal Constituþia, acum, premierul Victor Ponta invitã la acest „joc” ºi preºedintele României. Sã fie din neprofesionalism? Sã fie pentru a-l atrage într-o cursã? Pentru cã diferenþa între încãlcarea Constituþiei de cãtre premier ºi cea comisã de cãtre ºeful statului este cã legea fundamentalã are antidot doar pentru derapajele prezidenþiale, antidot materializat în suspendarea preºedintelui.

Un minus fructificat, iatã, din plin de premierul Victor Ponta.

Z

un reper al cetãþii

Solventul, cel mai lung proces de insolvenþã din istoria ultimilor ani

320 de baºtani timiºeni, în vizorul Fiscului Pentru cã unul dintre principalele motive pentru care s-a reorganizat aparatul ANAF a fost tocmai lupta cu marea evaziune, s-a promis cã vor fi înfiinþate structuri specifice de control la nivel local care sã identifice ºi sã verifice marii suspecþi de deturnare a banilor de impozite ºi taxe ce ar fi trebuit viraþi la buget. O asemenea structurã, creatã pe plan local, a identificat pânã în momentul de faþã 320 de persoane ce vor fi incluse pe lista neagrã de control. pag.3

Consiliul Local – TV Primãria Timiºoara vrea sã reia un proiect iniþiat anul trecut, prin care sã transmitã ºedinþele Consiliului Local în direct, contra cost, la diverse televiziuni locale. Pentru 2015 suma pusã la bãtaie este de 100.000 de lei. pag.3

Bani cu împrumut pentru proiecte-enigmã, la Consiliul Judeþean Timiº

D

Celebrul credit luat de cãtre Consiliul Judeþean Timiº pentru investiþii revine în actualitate, pe mãsura ce lista de obiective finanþate se modificã din nou. Conform unor consilieri judeþeni, investiþiile anunþate iniþial s-au modifcat substanþial, dispãrând proiectele mari, care sunt înlocuite de reabilitãri de drumuri „la margine de judeþ, unde nu se pot face verificãri”. Chiar ºi puþinele proiecte europene la care ar fi trebuit sã se realizeze cofinanþare prin credit – cum e sistemul integrat de gestionare al deºeurilor (ce cuprinde ºi investiþia în deponeul de la Ghizela) sau reabilitarea Muzeului Banatului – sunt într-un stadiu incert.

D

pag.4

Aproape 50.000 de asiguraþi din Timiº nu au intrat în posesia cardului de sãnãtate Un proiect de hotãrâre de Guvern amânã cu încã douã luni obligativitatea utilizãrii cardului electronic de sãnãtate. Proiectul îºi propune ºi sã ofere soluþii pentru celelalte probleme cu care se confruntã autoritãþile din sistem, generate de obiecþiile de naturã religioasã sau de conºtiinþã invocate de unii asiguraþi pentru a-ºi argumenta refuzul de a utiliza cardurile electronice de sãnãtate.

R A

pag.11

Artistul plastic ªtefan Popa Popa’s, elogiat de oficialitãþi de prim rang din strãinãtate

D

Procesul de insolvenþã al combinatului Solventul Timiºoara, început în 1998...

Procesul de insolvenþã al combinatului Solventul Timiºoara, început în 1998 continuã ºi acum, la Tribunalul Iaºi, unde a ajuns la termenul de judecatã cu numãrul 70. Cauza nu

pare cã se îndreaptã spre o soluþionare grabnicã, þinând cont cã în ultimii trei ani, în acest proces nu au fost decât amânãri. pag. 5

În mod paradoxal, artistul plastic timiºorean ªtefan Popa Popa’s continuã sã nu fie apreciat la justa valoare pe plan local, în condiþiile în care este admirat ºi elogiat de personalitãþi de prim rang de pe plan european, ºi primeºte invitaþii la evenimente extrem de bine cotate ºi popularizate.

pag.13

2

anchetã

29 ianuarie - 1 februarie 2015

Amendamentele aduse bugetului Timiºului, respinse în plenul CJ Timiº Bugetul judeþului Timiº pentru anul 2015 a fost aprobat, miercuri, dupã ce un ºir de observaþii ºi amendamente propuse de consilierii judeþeni din opoziþie au rãmas fãrã rezultat. 78,8 milioane de lei au fost alocate secþiunii de dezvoltare, din care peste 30 milioane de lei vor fi acoperite din excedentul exerciþiului financiar al anului 2014. ligia.hutu@timpolis.ro

Amendamente respinse

Foto TIMPOLIS

Dezbaterile din debutul ºedinþei de plen a Consiliului Judeþean Timiº, premergãtoare adoptãrii bugetului pe 2015, au reprezentat, din nou, cadrul propice pentru o serie de polemici purtate între consilierii judeþeni. Factorul politic ºi-a dovedit ,ºi de aceastã datã, prevalenþa, astfel încât toate obiecþiile invocate de consilierii judeþeni din Opoziþie au fost respinse la vot. Un singur amendament, cel aparþinând consilierului judeþean PSD Adrian Negoiþã, a fost aprobat, în unanimitate. Acesta a vizat alocarea unei suplimentãri de buget de 100.000 de lei pentru Asociaþia Timiºoara Capitalã Culturalã Europeanã.

Amendamentul consilierului judeþean PNL Marian Vasile, care a solicitat amânarea dezbaterii proiectelor privind alocarea de fonduri de la bugetul CJ Timiº pentru Asociaþia pentru Promovarea ºi Dezvoltarea Turismului Timiº, respectiv pentru Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Deºeuri Timiº, a fost respins la vot. ªi aceasta în condiþiile în care, potrivit informaþiilor oferite de el în plen, rapoartele

de activitate ale celor douã asociaþii nu au fost oferite spre consultare consilierilor judeþeni decât în preziua organizãrii ºedinþei de plen.

Nici de obiecþiile premergãtoare dezbaterii bugetului venite din partea consilierului judeþean PDL Marius Martinescu nu s-a þinut cont. Acesta a semnalat faptul cã, din împrumutul de 200 de milioane de lei accesat anul trecut de CJ Timiº, o parte consistentã va fi utilizatã în acest an pentru efectuarea unor lucrãri de reabilitare ºi de reparaþii drumuri judeþene ºi poduri (lucrãri pe care CJ Timiº a decis sã le efectueze în cursul acestui an, din venituri proprii).

310 milioane de lei, pentru funcþionare ºi 78,8 milioane de lei, pentru dezvoltare În baza proiectului de hotãrâre înscris pe ordinea de zi care s-a referit la proiectele de investiþii finanþate din împrumutul contractat de CJ Timiº, a fost aprobatã co-finanþarea unor proiecte cu finanþare europeanã – restaurarea ºi refuncþionalizarea Castelului Huniade, construirea Parcului Tehnologic pentru Energie Alternativã, modernizarea Ambulatorului de Specia-

litate al Spitalului Judeþean ºi Sistemul integrat de management al deºeurilor în judeþul Timiº - Depozit deºeuri, staþii de transfer, centre de colectare ºi sortare. ªi a mai fost aprobatã utilizarea a 80 milioane de lei pentru proiecte proprii ale administraþiei judeþene: reabilitarea unor drumuri judeþene, printre care porþiunile cuprinse între Timiºoara - Sânmihaiu Român - Cenei, Berzovia - Buziaº - Lipova, reabilitarea podului de pe DJ 592, peste râul Timiº, la Albina, sporirea capacitãþii de circulaþie pe DJ 595 Giroc - Timiºoara, reabilitarea unei porþiuni din DJ 693 Orþiºoara - Seceani, modernizarea DJ

694 Dumbrava - Mâtnicu Mic, modernizarea DJ 592D Ohaba Forgaci Racoviþa, asfaltarea unei porþiuni din DJ 595B Tormac – Sipet, asfaltarea DJ 609 Ohaba Lunga - Ohaba Românã, asfaltarea DJ 609G Balinþ (DJ 609B) Nevrincea, Cliciova – Susan, asfaltarea DJ 692 A Becicherecu Mic - Dudeºtii Noi, Dudeºtii Noi – Sânandrei, asfaltarea DJ 609 C Dobreºti – Ohaba, respectiv ranforsarea DJ 592A Otveºti – Berini.

Cultelor religioase le-au fost alocate 800.000 de lei din bugetul CJ Timiº pe 2015.

Structurile sportive cu care CJ Timiº are încheiate contracte de asociere (ACS Poli Timiºoara, BC Timiºoara, Clubul Rugby Municipal ºi Clubul de Handbal Politehnica) vor primi, în acest an, în total, 2,55 milioane de lei, în vreme ce Asociaþia Judeþeanã de Canotaj va primi 100.000 de lei. Amendamentul consilierului judeþean Petru Juravle legatã de alocarea de fonduri în funcþie de performanþele sportive obþinute structurilor cu care CJT este asociat a fost respins la vot.

Proiectul de buget al judeþului Timiº pentru anul 2015, în valoare de 360 milioane de lei, a fost aprobat, fãrã niciun amendament, cu votul a 21 de consilieri judeþeni din totalul celor 33 prezenþi la ºedinþã. S-a înregistrat un singur vot împotrivã, cel al consilierului judeþean PNL (fost PDL) Marius Martinescu, ale cãrui amendamente au fost catalogate drept inepþii de cãtre consilierul judeþean, fost PDL, Sorin Cociobea. Acesta a precizat, de altfel, într-o luare de poziþie, faptul cã “CJT are o majoritate”, aceasta fiind cea care decide, prin exprimarea votului, asupra proiectelor înscrise pe ordinea de zi.

CJ Timiº a pierdut, în primã instanþã, procesul intentat pentru eliberarea din funcþie a fostului vicepreºedinte liberal Fostul vicepreºedinte PNL al Consiliului Judeþean Timiº a câºtigat în primã instanþã procesul împotriva acestei instituþii, pentru eliberarea sa din funcþie, în vara anului trecut. oana.dima@timpolis.ro

de 24 de ani un reper al cetãþii

rãmas, totuºi, în funcþie, doar 13 consilieri din 27 votând schimbarea sa. Din cei 14 consilieri prezenþi în salã, unul a trãdat, însã, înþelegerea, dând peste cap planul de a-l înlãtura pe Dan Diaconu din funcþie. Ceilalþi 13 – consilierii PNL, ai PDL, þãrãnistul Adrian Orza ºi Petricã Folicã, de la PPDD, au pãrãsit ºedinþa, înainte de vot.

Dacã la Consiliul Local, PSD nu ºia putut duce planul la bun sfârºit, la CJ Timiº, liberalul Marian Vasile a fost schimbat din funcþia de vicepreºedinte. În locul lui a fost votat Florian Zanfir, membru al PPDD. ªedinþa extraordinarã a CJ Timiº s-a terminat ºi mai repede decât cea de la CL Timiºoara, ºi fãrã huiduieli. Dar în aceastã situaþie, consilierii Opoziþiei au boicotat ºedinþa.

Dacã la începutul ºedinþei, în salã au fost prezenþi toþi cei 36 de consilieri judeþeni, consilierii liberali ºi democratliberali au plecat din salã, considerând ºedinþa nestatutarã. În urma votului de vineri, la CJ Timiº s-a format o nouã majoritate formatã din PSD, PC, UNPR ºi PPDD, care au, în total, 20 de mandate.

Foto TIMPOLIS

Fostul vicepreºedinte PNL al Consiliului Judeþean Timiº, Marian Vasile, lider al grupului de consilieri PNL Timiº, a obþinut un prim câºtig de cauzã la Tribunalul Timiº, în 21 ianuarie. „Sigur, existã cale de atac, nefiind o decizie definitivã, dar am speranþa cã acea normalitate la care sper sã ajungem în toate instituþiile statului, nu doar în justiþie, sã se întâmple cât mai repede”, spune, într-un comunicat trimis redacþiei, Marian Vasile. În iunie 2014, Marian Vasile a fost eliberate din funcþia de vicepreºedinte al CJ Timiº, decizie pe care acesta a apreciat-o ca încãlcând regulile ºi legea: „A fost un abuz pe care eu, din principiu, nu-l pot accepta”.

La începutul lunii iunie a anului

trecut, PSD Timiº a convocat douã ºedinþe de plen, una la Consiliul Judeþean Timiº ºi cealaltã Consiliul Local Timiºoara, pentru a schimba majoritãþile ºi pentru a înlocui doi liberali din funcþiile de vicepreºedinte al CJ Timiº ºi de viceprimar al Municipalitãþii timiºorene. Planul a reuºit doar pe jumãtate. „ Din pãcate, ce se întâmplã în ultima perioadã pe scena politicã din Timiº nu este normalitatea pentru care ne-am angajat, ca oameni politici, în faþa alegãtorilor. În fiecare zi, ni se dau exemple despre cum NU ar trebui sã arate normalitatea pe care unii politicieni o promoveaza. Adevãrul trist este cã astãzi nu putem sã cerem normalitate, pentru cã încã nu trãim în normalitate, dar asta nu înseamnã cã trebuie sa ne oprim în a lupta pentru a o obþine”, mai spune Marian Vasile.

Viceprimarul liberal Dan Diaconu urma sã fie schimbat cu consilierul PNÞCD Bogdan Herzog. Dupã o ºedinþã cu multe huiduieli la adresa PNL ºi PDL, cu multe acuze dure aruncate din toate pãrþile, Dan Diaconu a

Marian Vasile a câºtigat, în primã instanþã, în faþa Consiliului Judeþean Timiº

eveniment

29 ianuarie - 1 februarie 2015

3

320 de baºtani timiºeni, în vizorul Fiscului Pentru cã unul dintre principalele motive pentru care sa reorganizat aparatul ANAF a fost tocmai lupta cu marea evaziune, s-a promis cã vor fi înfiinþate structuri specifice de control la nivel local care sã identifice ºi sã verifice marii suspecþi de deturnare a banilor de impozite ºi taxe ce ar fi trebuit viraþi la buget. O asemenea structurã, creatã pe plan local, a identificat pânã în momentul de faþã 320 de persoane ce vor fi incluse pe lista neagrã de control.

Nu în ultimul rând, pe lista de control au fost incluse, în Timiº, ºi unele categorii de salariaþi, care primesc drepturi de naturã salarialã de valoare semnificativã, în mare parte neînregistrate ºi nefiscalizate, prin aºanumitul fenomen al muncii la gri.

“Aºteptãm eliminarea marii evaziuni, nu amenzi pentru case de marcat”

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Primul eºantion de mari evazioniºti, identificat în Timiº În aceastã lunã, prin Ordinul Preºedintelui Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã în cadrul Direcþiei Verificãri Fiscale a fost înfiinþat Serviciul Regional de Verificãri Fiscale Timiºoara care are ca obiectiv “extinderea programului de verificare fiscalã a persoanelor fizice supuse impozitului pe venit”. Acest Serviciu Regional de Verificãri Fiscale va pune în aplicare programe de asigurare a conformãrii fiscale, atât pentru persoane fizice cu averi mari, cât ºi pentru alte persoane fizice cu averi semnificative pentru care au fost identificate riscuri fiscale.

Din analizele efectuate pe baza datelor disponibile pânã în prezent a rezultat, la nivelul regiunii, un prim eºantion de circa 320 de persoane fizice cu risc fiscal mai mare de un milion de lei, de verificarea acestora urmând a se ocupa Serviciul Regional de Verificãri Fiscale, ce va avea opt inspectori plus ºeful de serviciu.

ANAF susþine cã primul eºantion

ANAF, prin Serviciul Regional de Verificãri Fiscale, va pune în aplicare programe de asigurare a conformãrii fiscale de control este unul preliminar ºi cã numãrul de persoane identificate cu risc poate creºte pe mãsura dezvoltãrii sistemelor de analizã a riscului. Sunt vizate, spun reprezentanþii ANAF, persoane fizice cu avere afiºatã semnificativã (imobile, autoturisme de lux, creanþe din creditãri acordate companiilor ºi/sau persoanelor fizice, depuneri semnificative în conturi bancare din România sau din strãinãtate, cheltuieli personale ridicate).

Printre aceºtia se numãrã, în cazul Timiºului, deþinãtori de companii cu rezultate financiare precare (cazul “patron bogat/firmã sãracã“) – “cazul poate apãrea în orice domeniu de activitate economicã, dar cu precãdere în activitãþile cunoscute ca fiind cu grad ridicat de risc fiscal (produse

accizabile, construcþiile, comerþ cu produse agro-alimentare, exploatarea materialului lemnos, comerþ cu amãnuntul)”, menþionând oficialii ANAF. O a doua categorie luatã în vizor pe plan local e cea a persoanelor fizice care nu figureazã cu venituri declarate administraþiei fiscale sau cu venituri declarate foarte mici (persoane care realizeazã venituri ilegale, din sfera ilicitului penal sau contravenþional – activitãþi economice nedeclarate, fraudã, posibil trafic ilegal , cãmãtãrie, corupþie, ºantaj), aici fiind vorba, cu precãdere, de celebrii baºtani ai Timiºoarei, organizaþi în clanuri.

Din grupul celor 320 nu puteau sã lipseascã fotbaliºtii ºi maneliºtii, incluºi în categoria de “persoane fizice care desfãºoarã unele activitãþi artistice ºi

sportive, persoane care activeazã în domeniul entertainment-ului ºi care îºi exploateazã financiar drepturile de imagine ºi alte drepturi necorporale (volatilitate ridicatã a veniturilor realizate, acestea având, în principal, un caracter incidental, chiar dacã sunt obþinute din activitãþi desfãºurate permanent).” În cazul “rapsozilor” locali un control amãnunþit probabil cã se impunea de mult pentru cã, potrivit unor informaþii solicitate de cãtre Timpolis, cel mai mare venit declarat de cântãreþii locali de manele în Timiº a fost de 14.747 de lei pe an, adicã 1.228 de lei pe lunã, în condiþiile în care, conform unor organizatori de nunþi, pentru un singur eveniment de acest gen cântãreþii de manele câºtigã de trei ori mai mult.

Vicepreºedintele Sindicatului Poliþiºtilor ºi Agenþilor Vamali “Pro Lex”, Voinea Negoiþã, spune cã la ultima organizare a ANAF, când s-au înglobat direct în sistem ºi structurile vamale se promitea tocmai lupta cu marea evaziune, lucru care s-a lãsat aºteptat.

“Cazurile speciale au fost izolate pânã acum. S-au dat sancþiuni pentru nereguli legate de case de marcat ºi alte chestiuni mai mult sau mai puþin minore. S-au anunþat cã sunt în lucru câteva cazuri mari, însã deocamdatã nu s-a ajuns la finalizare ºi, pânã acum, nu a rãmas în memoria colectivã ceva spectaculos”, declarã Voinea Negoiþã.

Acesta mai spune cã, þinând cont de faptul cã 60% din personalul de control e format din persoane din afara Ministerului Finanþelor, probabil cã e nevoie de o perioadã de rodaj. “De aceea, cazurile mai importante au fost legate pânã acum de datele furnizate de serviciile de informaþii ºi de parchete. În plus, schimbãrile recente fãcute la nivelul conducerii structurilor ANAF, prin rocade la nivel de ºefi de instituþii dovedeºte cã nici la nivel de Guvern nu existã o prea mare mulþumire cu privire la ce s-a realizat pânã acum.

Sperãm cã de acum lucrurile vor intra pe fãgaºul aºteptat”, mai spune Voinea Negoiþã.

Consiliul Local – TV l 100.000 de lei pentru transmiterea ºedinþelor Consiliului Local Primãria Timiºoara vrea sã reia un proiect iniþiat anul trecut, prin care sã transmitã ºedinþele Consiliului Local în direct, contra cost, la diverse televiziuni locale.

Pentru 2015 suma pusã la bãtaie este de 100.000 de lei. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Mai multã transparenþã ?

“Eu personal sunt de acord cu transmiterea ºedinþelor de Consiliu Local, pentru cã nu ar trebui sã fie nimic de ascuns, ºi ar trebui sã vadã ºi cetãþenii cine ºi cum îi reprezintã în Consiliul Local. O parte consilieri fac la ºedinþele de plen un simplu act de prezenþã, cu douã intervenþii pe mandate. Oamenii s-ar lãmuri cine are ceva de spus, ºi cine e un simplu yes-man, care doar voteazã cum spune partidul”, susþine consilierul local PDL Simion Moºiu.

Rezerve legate de… direcþia camerelor Anul trecut, când s-a propus prima oarã aceastã formã de transmitere a ºedinþelor de Consiliu Local, argumentele Executivului legate de impactul pozitiv pe care l-a avut transmiterea ºedinþelor de consiliu la radio ºi de faptul cã aceastã hotãrâre, odatã adoptatã, ar fi o formã „de sprijinire a activitãþii mass-media” nu i-a impresionat pe toþi consilierii locali. Astfel, s-a venit cu un amendament care pro-

Foto TIMPOLIS

Printr-un proiect de hotãrâre publicat zilele trecute, Primãria Timiºoara vrea sã aprobe continuarea proiectului „Participarea cetãþenilor la actul decizional” pe o perioadã de 12 luni calendaristice, începând cu data semnãrii ordinului de începere a serviciilor, proiect care presupune alocarea sumei de 100 000 lei, cu TVA inclus, de la bugetul local al Municipiului pentru difuzarea în direct pe posturi de televiziune la nivel local a ºedinþelor de plen ordinare ºi extraordinare ale Consiliului Local Timiºoara.

Primãria nu a stabilit televiziunile locale care vor beneficia de aceºti bani,

menþionând cã atribuirea contractului de prestãri servicii se va face conform OUG 34/2006, privind privind atribuirea contractelor de concesiune de servicii.

Primãria susþine cã, prin transmisiunile ºedinþelor de plen în direct ºi-a propus „creºterea transparenþei activitãþii Consiliului Local, creºterea nivelului de responsabilitate a participanþilor la actul decizional, implementarea unui program complex de interacþiune între cetãþenii municipiului Timiºoara ºi reprezentanþii administraþiei locale, la nivel decizional ºi fluidizarea comunicãrii/schimbului de informaþii”.

Primãria Timiºoara susþine cã în 2015 vor fi 40 de ºedinþe de plen ordinare ºi extraordinare, iar suma de 100.000 de lei a fost estimatã “în urma studiului de piaþã efectuat în anul 2014, care a stat la baza procesului de cumpãrare directã” prin care s-au achiziþionat anterior servicii de transmitere a ºedinþelor de Consiliu Local. S-a estimat, prin aceeaºi metodã ºi un preþ de 1950 lei fãrã TVA, preþ pentru fiecare ºedinþã de plen cu durata între douã ºi cinci ore.

E ciudat proiectul transmiterii în direct, pe televiziuni, a ºedinþelor Consiliului Local, în condiþiile în care cei interesaþi le pot urmãri live pe site-ul Primãriei punea ca Direcþia de Comunicare a Primãriei sã elaboreze criteriile de atribuire a contractului de achiziþii publice ºi caietul de sarcini, acestea urmând ulterior sã fie aprobate de Consiliul Local, tocmai pentru a se evita even-

tualele derapaje. În acest context, au existat temeri legate de… direcþia camerelor video, mai mulþi consilieri locali exprimându-ºi suspiciunea cã acestea ar fi urmat sã rãmânã înþepenite doar pe prezidiu.

de 24 de ani un reper al cetãþii

4

29 ianuarie - 1 februarie 2015

anchetã

Bani cu împrumut pentru proiecte-enigmã, la Consiliul Judeþean Timiº l Unii consilieri judeþeni acuzã cã se folosesc banii din credit pentru reabilitãri

de drumuri la margine de judeþ, „unde e greu sã se facã verificãri”

bogdan.piticariu@timpolis.ro

O nouã modificare, la început de an

þãri din banii luaþi cu împrumut este nejustificatã ºi includerea unor proiecte aflate într-un stadiu final sau terminal, cum este cel de reabilitare a Muzeului Banatului. ªi aceasta pentru cã, deºi la Muzeul Banatului urma sã demareze un nou proiect de reabilitare, din fonduri europene, pe lângã cel finanþat din fondurile CJ Timiº, acesta nu se va mai concretiza, deoarece administraþia judeþeanã a renunþat la el. Conducerea CJ Timiº spunea cã, din cauza proiectului prost pregãtit, nu s-a prelungit durata de realizare a lui, urmând ca proiectul sã fie refãcut pentru exerciþiul financiar 2015 - 2020 .

Proiectul pierdut, la care ar fi trebuit sã se acceseze fonduri prin Programul Operaþional Regional 2007-2013, avea o valoare totalã de 52,5 milioane de lei, din care contribuþia CJ Timiº era de 18,8 milioane de lei ºi prevedea transformarea Muzeului Banatului în castel. „Proiectul legat de reabilitarea Muzeului Banatului a mai fost pus doar onorific pe lista de lista de proiecte ce se presupune cã sunt cofinanþate din acei bani luaþi cu împrumut de cãtre Consiliul Judeþean”, spune Marius Martinescu. Întrebându-se apoi: „Cine ºtie ce se va face pânã la urmã cu acei bani?”

Consilierul judeþean mai spune cã, deºi s-au tot dat asigurãri cã se iau aceºti bani cu dobândã, pentru marile proiecte al judeþului, de fapt banii se cheltuie cu precãdere pentru reabilitãri de drumuri, la margine de judeþ, unde nu se pot face controale eficiente. „Pe acest gen de lucrãri banii nu pot fi verificaþi. Tocmai de aceea am solicitat toate recepþiile de lucrãri de reabilitare de drumuri, ca sã ne lãmurim unde se duc, de fapt, banii. De aseme-

de 24 de ani un reper al cetãþii

nea, este ruºinos sã se ia bani cu împrumut pentru finalizarea podului de la Albina, când investiþia asta apare de nu ºtiu câþi ani pe bugetele de investiþii ale CJ Timiº ºi nu se mai terminã. Vãd cã ºi în 2015 se alocã sume consistente pentru acelaºi obiectiv, care începe sã fie un fel de legendã a cheltuirii banului public”.

Bani pentru deºeuri La fel de surprinzãtor este cã, printre proiectele al cãror buget se modificã prin noua reconfigurare a listei de investiþii, se numãrã ºi celebrul proiect „Sistem integrat de management al deºeurilor în judeþul Timiº – Depozit deºeuri, staþii de transfer, centre de colectare ºi sortare, închidere depozite existente”. Acesta cuprinde ºi deponeul de la Ghizela ºi care acum are prevãzutã o sumã suplimentarã de 14,45 de milioane de lei faþã de cea aprobatã iniþial, probabil ca ºi cofinanþare, de 30 de milioane de lei, ceea ce duce la un deviz total de 44,45 milioane de lei.

Rãmâne de lãmurit dacã aceastã suplimentare are vreo legãturã cu unele probleme remarcate anul trecut de Curtea de Conturi, într-un raport de audit numit “Aplicarea prevederilor legislaþiei comunitare sau naþionale în domeniul achiziþiilor publice”, derulat în cazul unor proiecte de amploare cu finanþare europeanã, în care „vedetã” este investiþia aferentã deponeului de la Ghizela. În acel raport se precizeazã cã verificãrile realizate au evidenþiat cã autoritatea contractantã nu a respectat toate regulile de publicitate (transparenþã) modificând douã elemente ale a-

„Am fãcut recent o analizã a acestui credit ºi am constatat cã majoritatea investiþiilor cât de cât importante din lista propusã iniþial au dispãrut. Au dispãrut ºi cofinanþãrile pe proiecte europene, deºi se susþinea iniþial cã în special pentru asta se iau acei bani”.

Consilier judeþean PDL Marius Martinescu nunþului de participare, fãrã publicarea unei erate. Potrivit aceluiaºi document, autoritatea contractantã nu a respectat prevederile legale referitoare la condiþiile ce trebuiau îndeplinite pentru a beneficia de reducerea termenului-limitã pentru depunerea ofertelor. În consecinþã, s-a propus aplicarea unei corecþii financiare de 10% din valoarea contractului, reprezentând 1,5 milioane de euro. „Oricum, nu s-au dat explicaþii prea multe legate de suplimentarea sumelor alocate acestui proiect, atâte vreme cât se anunþa anul trecut licitarea ultimei pãrþi, legate de transport.

Vom solicita informaþii suplimentare legate de sumele alocate suplimentar”, menþioneazã Marius Martinescu.

Consilierii care s-au opus contractãrii împrumutului de 200 de milioane de lei de cãtre CJ Timiº, susþin cã valoarea acestui credit este foarte mare, iar gradul de îndatorare al judeþului, dupã contractarea acestui credit, blocheazã obþinerea altuia, în cazul în care pe viitor se impune sã se apeleze la aceastã formã de finanþare a investiþiilor judeþene. Aceºtia mai spun cã, din calculele fãcute, dupã contractarea creditului, gradul de îndatorare ajunge 26% ºi se întreabã ce va face CJ Timiº dacã, pânã când va termina de rambursat acest credit, va interveni o nevoie urgentã de finanþare. În replicã, conducerea instituþiei considerã cã mai existã suficiente posibilitãþi de îndatorare pânã la limita legalã de 30% din media veniturilor proprii. Nu trebuie uitat în acest context faptul cã Timiºul are în derulare un împrumut, care se ramburseazã în 68 de rate trimestriale, începând cu luna iunie 2011 pânã în luna martie 2028.

Din 2013 conducerea CJ Timiº a fãcut demersuri susþinute pentru contractarea acestui credit de 200 de milioane de lei, necesar, susþin oficialii administraþiei judeþene, pentru finanþarea câtorva zeci de proiecte prioritare pentru judeþ, lucru care aratã cã s-a renunþat la speranþa de a mai primi bani de la Guvern pentru acestea.

Pentru cã lista nu era foarte clarã, ºi o parte din proiecte nu avea documentaþie pregãtitã, iniþial consilierii judeþeni au aprobat contractarea a doar 165 de milioane de lei. Ulterior, consecvent ideii sale de a obþine o finanþare de 200 de milioane de lei, CJ Timiº a mai organizat o ºedinþã extraordinarã, ca-

re prevedea, printre altele, aprobarea “restului” de credit, de 35 de milioane de lei. Lucru care s-a ºi întâmplat.

Considerând cã nu e normal ca administraþia judeþeanã sã se îndatoreze aproape de plafonul maxim pentru o listã de proiecte care nici mãcar nu e clarã, ºi cã trebuie luate mai multe mãsuri pentru a se creºte gradul de siguranþã ºi transparenþã al acestei creditãrii, consilierii judeþeni PDL au propus de-a lungul timpului amendamente menite sã reglementeze aceastã creditare. Rând pe rând, însã, acestea au fost respinse de majoritatea USL, deºi scopul lor era sã asigure cã nu se va ajunge în situaþii de incapacitate de platã, cã nu se vor plãti amenzi aberante ºi cã, efectiv, CJ Timiº are nevoie de aceºti bani.

Astfel, un amendament care prevedea cã se aprobã contractarea finanþãrii rambursabile pentru proiectele deja aprobate, pentru a se asigura cofinanþarea, a fost respins, nu se ºtie din ce motive. Comisia pentru cooperare internã ºi externã a CJ Timiº a fãcut ºi ea un amendament, care stipula cã o parte din proiectele care se doresc a fi finanþate din acest credit au doar nota de fundamentare nu au toate proiecþie în realitate ºi nu se ºtie dacã, în aceste condiþii, vor fi agreate de partenerii externi, care ar trebui sã le asigure grosul finanþãrii. ªi acest amendament a fost respins. Aceeaºi Comisie a mai propus sã nu se ia toþi banii, mergându-se doar pe ideea unei linii de credit la dispoziþia ordonatorului, linie care sã fie deblocatã doar pe proiecte concrete, pe baza de hotãrâri ale CJ Timiº. Nici acest amendament nu a fost aprobat.

Foto TIMPOLIS

Pentru ºedinþa de plen din ianuarie a Consiliului Judeþean Timiº a fost programatã o nouã modificare a listei de obiective ce urmeazã sã fie finanþate din deja faimosul credit de 200 de milioane de lei luat anul trecut. Este deja a patra modificare de acest gen de la începutul anului trecut, când au fost contractaþi banii respectivi, deºi se susþinea iniþial cã sunt luaþi pentru o listã de obiective clare.

Conform declaraþiilor unor consilieri judeþeni, care s-au opus contractãrii acestui credit, administraþia judeþeanã vede în acest credit singura ºansã de a realiza câteva investiþii în judeþ, deºi aceste lucrãri programate cu banii luaþi cu împrumut ar fi trebuit realizate cu banii primiþi de la Guvern. „Am fãcut recent o analizã a acestui credit ºi am constatat cã majoritatea investiþiilor cât de cât importante din lista propusã iniþial au dispãrut.

Au dispãrut ºi cofinanþãrile pe proiecte europene, deºi se susþinea iniþial cã în special pentru asta se iau acei bani. Anul trecut s-au consumat 53 de milioane din credit ºi nu s-a fãcut mare lucru. Consiliul Judeþean va fi predat viitoarei conduceri cu datorii foarte mari, fãrã sã se facã investiþii substanþiale”, estimeazã consilierul judeþean PDL Marius Martinescu. În opinia sa, pe lista de cofinan-

Un împrumut controversat

Foto TIMPOLIS

Celebrul credit luat de cãtre Consiliul Judeþean Timiº pentru investiþii revine în actualitate, pe mãsura ce lista de obiective finanþate se modificã din nou. Conform unor consilieri judeþeni, investiþiile anunþate iniþial s-au modifcat substanþial, dispãrând proiectele mari, care sunt înlocuite de reabilitãri de drumuri „la margine de judeþ, unde nu se pot face verificãri”. Chiar ºi puþinele proiecte europene la care ar fi trebuit sã se realizeze cofinanþare prin credit – cum e sistemul integrat de gestionare al deºeurilor (ce cuprinde ºi investiþia în deponeul de la Ghizela) sau reabilitarea Muzeului Banatului – sunt într-un stadiu incert.

CJ Timiº nu susþine unanim acest credit

anchetã

29 ianuarie - 1 februarie 2015

5

Solventul, cel mai lung proces de insolvenþã din istoria ultimilor ani l 70 de termene, doar amânãri în ultimii trei ani

Un simbol pentru istoria localã

Procesul de insolvenþã al combinatului Solventul Timiºoara, început în 1998 continuã ºi acum, la Tribunalul Iaºi, unde a ajuns la termenul de judecatã cu numãrul 70. Cauza nu pare cã se îndreaptã spre o soluþionare grabnicã, þinând cont cã în ultimii trei ani, în acest proces nu au fost decât amânãri. bogdan.piticariu@timpolis.ro

„Celeritate” maximã

Foto Adevãrul

Teoretic, existã regula ca procesele de insolvenþã sã fie judecate cu celeritate maximã, tocmai pentru cã, în cauze de acest gen, existã riscul ca patrimoniul din care masa credalã sperã sã-ºi recupereze datoria sã disparã rapid.

Este o regulã care pare sã fi fost ignoratã în cazul procesului de insolvenþã al combinatului Solventul din Timiºoara, care a început în anul 1998. În prezent dosarul se aflã pe rol la Tribunalul Iaºi, unde a ajuns la termenul cu numãrul 70. Între timp, s-a dezafectat ºi sa vândut aproape tot pe amplasamentul din Timiºoara al fostului combinat, fiind greu de precizat din ce s-ar mai recupera debitele, în cazul în care procesul s-ar finaliza în acest an de pildã. Însã, dupã cum aratã parcursul sãu pe rolul instanþei ieºene, ar mai putea trece câþiva ani buni pânã s-ar ajunge la o decizie finalã în dosar. ªi aceasta pentru cã în ultimii trei ani, în acest proces nu s-a desfãºurat nimic notabil, în afarã de amânãri.

Anul trecut, de pildã, prima înfãþiºare a fost pe 8 ianuarie, când s-a amânat cauza „pentru continuarea procedurii”, apoi în 5 martie, când, din nou, s-a amânat, în 11 iunie, când a existat o nouã amânare, tot „pentru continuarea procedurii”, apoi, dupã vacanþa judecãtoreascã, pe 10 septembrie, când, din nou, cauza s-a amânat, dupã care a urmat un nou termen

ºi o nouã amânare pe 19 noiembrie, dupã care deja cauza a primit primul termen în acest an, pe 7 ianuarie, când instanþa a decis cã „se amânã cauza pentru continuarea procedurii”. Urmãtorul termen este fixat în 4 martie, iar soluþia de la acest termen pare a fi previzibilã. „Pe mine nu mã mai surprinde absolut nimic. Un proces care se întinde pe o perioadã atât de mare nu poate sã indice decât un singur lucru: cã sunt în spate interese la fel de mari pentru ca lucrurile sã nu se clarifice nici mãcar acum. Oricum, intrarea în insolvenþã a Solventului a fost una cu dedicaþie”, spune ªtefan Gogoºanu, liderul timiºean al Cartel Alfa, confederaþie sindicalã la care era afiliat ºi fostul sindicat al combinatului Solventul.

Solventul a intrat în procedurã de insolvenþã în 1998 ºi, în procedura falimentului, în 15 martie 2003. Procedura reorganizãrii judiciare a fost deschisã ca urma-

re a hotãrârii din 18 iunie 1998 a Tribunalului Timiº, devenitã irevocabilã în 1999. În 7 februarie 2002 a fost aprobat planul de reorganizare a combinatului, cu plata eºalonatã a creanþelor pe o perioadã de trei ani, fiind numit un administrator judiciar, iar dosarul Solventul – pentru a fi înlãturate suspiciunile cu privire la obiectivitatea soluþionãrii cauzei – a fost strãmutat de instanþa supremã la Tribunalul Alba, în 22 februarie 2002. În 3 mai 2004, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului Bucureºti a formulat o cerere de suspendare a procedurii falimentului, Executivul instituind la Combinatul Solventul Timiºoara, pe o perioadã de trei ani, o procedurã de supraveghere financiarã, timp în care sã se deruleze un program de restructurare ºi redresare financiarã. Împotriva acestei cereri de suspendare, trei creditori au fãcut contestaþie. În iunie 2007, dosarul a fost

strãmutat la Tribunalul Iaºi, care a fixat în acest dosar nu mai puþin de 70 de termene, ceea ce face ca procedura de insolvenþã a companiei din Timiºoara sã fie una dintre cele mai lungi din România.

Reprezentantul unei firme care a vrut sã achiziþioneze peste 80% din acþiunile deþinute de stat la Combinatul Solventul a reclamat Curþii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg termenul nerezonabil de judecare a litigiului.

Rãmâne de vãzut dacã intervenþia instanþei europene va duce la o soluþionare mai rapidã a acestui dosar, sau dacã totul se va termina cu alte despãgubiri pe care Statul român va trebui sã le plãteascã.

Printre creditorii din masa credalã în acest proces „de cursã lungã” se numãrã AVAS (care nici nu mai existã în forma veche ca instituþie, fiind acum AVAS), salariaþii combinatului, Petrom, BCR, Rompetrol – fosta Petromidia Constanþa, Apele Române ºi Regionala CFR Timiºoara.

Cea mai mare fabricã de spirt, înfiinþatã în 1869, ºi devenitã ulterior combinatul Solventul, a început ca o societate pe acþiuni, cu un capital de douã milioane de coroane. A fost înfiinþatã pe o suprafaþã de 37.000 de metri patraþi ºi producea spirt simplu, rafinat ºi denaturat, ulei afumat ºi îngrãºãminte. Puterea de acþionare cu motoare cu aburi ºi electrice era de 520 cai putere. Producþia obþinutã se vindea atât în þarã, cât ºi în strãinãtate, de exemplu în Turcia. În anul 1926 s-a introdus fabricarea acidului carbonic ºi, în anul 1929, fabricarea butanolului ºi acetonei. În 1930 firma a luat numele de Prima Fabricã de Spirt ºi Industrie Chimicã din Timiºoara SpA, iar obiectul de activitate s-a extins ºi asupra fabricãrii diferitelor produse chimice, precum ºi asupra comerþului cu aceste produse.

Se fabrica: spirt rafinat, acetonã, butanol, acetat de butil, de amil ºi de etil, diacetonã, alcool, ulei de fuzel, hipoclorit de sodiu ºi de calciu, hidroxid de sodiu, sãpun de rufe, sãpun moale, acid carbonic, borhot uscat ºi altele.

Capitalul social se ridica la 12 milioane lei, fiind 60.000 de acþiuni, cu valoare nominalã de 200 de lei fiecare. În perioada comunistã, Solventul devenise a treia întreprindere din Timiºoara, ca valoare a

producþiei industriale, dupã Comtim ºi UMT. Solventul avea cele mai complexe instalaþii din sud-estul Europei . Niciunul din statele vecine – Ungaria, fosta Iugoslavie sau Bulgaria nu deþineau instalaþii de complexitatea celor din Timiºoara.

Combinatul primea douã din materiile prime, etilena si propilena, de la combinatul HIP Pancevo, Iugoslavia, prin conducte, considerate a avea interes strategic.

“Solventul nu trebuia sã ajungã în insolvenþã, þinând cont de specificul sãu ºi de relaþia foarte bunã pe care o avea cu întreprinderile de profil din Serbia, fãrã sã mai vorbim de conducta de legãturã cu Pancevo. Trebuia sã se gãseascã o soluþie de revigorare, mai ales cã exact cu doi ani înainte sã se decidã închiderea se investise în utilaje noi. Au existat interese ca Solventul sã ajungã aici nu doar pentru teren ºi clãdiri, ci mai ales pentru utilaje, multe din acele rezervoare fiind fãcute din aliaje de oþel foarte scumpe. Dar trebuie sã spunem adevãrul: nici Uniunea Europeanã nu era interesatã ca în România sã existe un astfel de combinat performant.

Trebuia sã devenim o þarã cu o economie extrem de slabã, o piaþã de consum, ceea ce s-a ºi întâmplat”, susþine ªtefan Gogoºanu.

Dezafectãri iresponsabile În ciuda semnalelor trase de presã ºi a controalelor dese ale autoritãþilor locale, procesul de dezafectare ºi demolare de la Solventul a continuat ani buni, cu toate riscurile aferente din punct de vedere al mediului. Printre ultimele “realizãri” legate de acest proces se numãrã demolarea unor clãdiri istorice din zonã, cum e fosta Fabricã de spirt, construitã în 1968. Inspectorii Primãriei s-au sesizat cã demolãrile se fac ilegal ºi au dispus imediat oprirea lucrãrilor ºi intrarea lor în legalitate în termen de ºase luni. Deºi Municipalitatea a solicitat clarificãri legate de aceste demolãri nelegale, în vederea clarificãrii neregulilor constatate, în termenul legal nu a venit nimeni sã clarifice situaþia, motiv pentru care Primãria a aplicat o amendã de 50.000

de lei. Sancþiunea nu pare sã fi avut vreun impact ºi, la scurt timp, se descoperea, în zonã, efectuarea, fãrã acord de mediu, a unor excavaþii pentru dezgroparea conductei ce fãcea legãtura dintre Solventul ºi combinatul Hi Pancevo.

Problema de care se lovesc, însã, ºi autoritãþile este ambiguitatea situaþiei legate de administrarea Solventului.

Pe amplasamentul Solventul, unde existã încã în rezervoare subterane cantitãþi mari de reziduuri de solvenþi, în urmã cu câþiva ani, mai precis în momentul privatizãrii, un întreprinzãtor avusese ideea construirii unui viitor ansamblu rezidenþial, deºi, fãrã o ecologizare riguroasã ºi de duratã, impactul acelui mediu pentru sãnãtatea viitorilor locatari ai respectivului

ansamblu imobiliar, rãmas, din fericire, pe hârtie, ar fi fost unul grav. La un moment dat, din cauza faptului cã la Solventul continuau sã fie semnalate noi ºi noi dezafectãri fãcute fãrã toate autorizaþiile necesare, Ministerul Administraþiei ºi Internelor a primit sesizãri de la mai mulþi parlamentari de Timiº, care solicitau verificarea motivului stagnãrii anchetãrii ilegalitãþilor de la fostul combinat. În aceste interpelãri se arãta cã, deºi autoritãþile au aplicat amenzi de sute de mii de lei pentru neregulile constatate în ceea ce priveºte nerespectarea legislaþiei de mediu, iar Poliþia a deschis dosar penal, reprezentanþii combinatului au continuat procesul de dezafectare a utilajelor, dar dosarul penal a rãmas nefinalizat.

Urme ale Solventului de odinioarã...

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

actualitate

29 ianuarie - 1 februarie 2015

Un proces al comunismului, pentru despãrþirea definitivã Un senator a reiterat recent conþinutul unui apel, pe care l-a lansat acum aproape zece ani.

Apelul se referã la organizarea, în premierã europeanã în România, a unui proces al comunismului, dupã modelul Procesului de la Nürnberg, care a condamnat totalitarismul nazist. ligia.hutu@timpolis.ro

Un apel reiterat pe fundalul unor motivaþii de naturã imprecisã La aproape zece ani dupã ce a lansat public un document intitulat “Proclamaþia pentru România”, prin intermediul cãruia solicita iniþierea, în România, a unui proces al comunismului, Sorin Ilieºiu, senator de Sibiu, revine cu un nou apel. Care recontextualizeazã conþinutul mesajului iniþial, printr-o raportare conotatã subiectiv ºi susþinutã cu argumente de ordin politic, la ceea ce senatorul apreciazã a fi fost ignorarea de cãtre fostul preºedinte Traian Bãsescu a Procesului Comunismului, dezideratul principal al “Proclamaþiei pentru România”.

Sorin Ilieºiu spune cã e nevoie de un proces al comunismului pentru cã România este singura þarã din Europa în care regimul comunist s-a prãbuºit cu vãrsare de sânge. “Viitorul Proces al Comunismului de la Bucureºti ar putea fi un prim exemplu de condamnare juridicã a totalitarismului comunist ºi, totodatã, o premizã a condamnãrii internaþionale a acestuia”, este menþionat în apelul semnat de senatorul Sorin Ilieºiu.

Argumente de ordin retoric, plasate în antitezã cu recursul la argument Fondului apelului la organizarea unui proces al comunismului, Sorin Ilieºiu îi adaugã o componentã subiectivã, în cuprinsul cãreia invocã o pretinsã culpã a fostului preºedinte Traian Bãsescu. Care, potrivit lui Sorin Ilieºiu, nu ar fi fãcut uz de prerogativele sale pentru a îngãdui organizarea, în 2005 sau 2006, a Procesului Comunismului.

Ipotezele enunþate de cãtre Sorin Ilieºiu sunt susþinute de acesta cu argumente care plaseazã, practic, mesajul pe terenul unor dispute politice. Sorin Ilieºiu spune cã fostul preºedinte ar fi amânat zece ani organizarea unui proces al comunismului, în vreme ce, abia în ultimii trei ani, “datoritã preºedin-

þilor IICMER, Andrei Muraru ºi Radu Preda, numiþi de premierul Victor Ponta, au fost trimiºi în judecatã câþiva dintre cei responsabili pentru crime comuniste”. Dar, adaugã Sorin Ilieºiu, “în primul rând trebuie judecaþi principalii responsabili pentru criminalitatea regimului comunist din România, chiar dacã aceºtia nu mai sunt în viaþã”.

Sorin Ilieºiu menþioneazã faptul cã, în octombrie 2005, a fãcut public conþinutul documentului “Proclamaþia pentru România”, în baza cãruia solicita organizarea, în cursul anilor 2005 2006, a unui Proces al Comunismului, în premierã internaþionalã. Acesta precizeazã cã fostul ºef al statului i-a invocat necesitatea de a susþine un astfel de demers printr-un necesar recurs la argumente. “Faþã de acest deziderat, rãspunsul fostului preºedinte Traian Bãsescu a fost cã, în lipsa unor dovezi ºi a unui raport, nu pot fi condamnate crimele comuniste”, menþioneazã senatorul Sorin Ilieºiu. Acesta adaugã ºi cã, urmare a rãspunsului formulat de fostul preºedinte, a redactat un raport pentru condamnarea regimului comunist ca nelegitim ºi criminal, document despre care menþioneazã ºi cã ar fi fost redactat “în numele societãþii civile”.

Raportare criticã la conþinutul “Raportului Tismãneanu” Sorin Ilieºiu – care a fãcut parte

din Comisia Prezidenþialã pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, coordonatã de politologul Vladimir Tismãneanu, ce a elaborat, în 2006, raportul de condamnare a comunismului –, se aratã nemulþumit atât de conþinutul acestui raport, cât ºi de modul în care Traian Bãsescu a gestionat concluziile raportului întocmit de comisia prezidenþialã: “Domnia sa a ignorat acest raport”.

Sorin Ilieºiu se referã în termeni critici la conþinutul raportului ºi spune, fãrã a oferi vreun exemplu concret care sã îi susþinã afirmaþiile, cã “numeroase instituþii, organizaþii ºi personalitãþi au contestat atât condamnarea, cât ºi noul raport”. În plus, mai opineazã el, în baza documentului întocmit de comisia prezidenþialã, fostul Preºedinte a condamnat, într-o manierã pe care acesta o apreciazã a fi fost “formalã ºi fãrã urmãri”, regimul comunist.

Un nou preºedinte, un nou apel În contextul situaþiei relatate, senatorul Sorin Ilieºiu îºi relanseazã apelul, adresat de aceastã datã preºedintelui Klaus Iohannis ºi, în subsidiar, mai multor oficiali ai Statului român, printre care premierul Victor Ponta, preºedintele ÎCCJ, Livia Stanciu, preºedintele CSM, Marius Tudose, ºi ministrul Justiþiei, Robert Cazanciuc. “În urmã cu doi ani v-am prezentat demersurile mele legate de Procesul Comunismului ºi am avut convingerea cã sunteþi de acord cu acestea.

Vladimir Tismãneanu Recent, aþi participat la comemorarea primei mari crime a regimului comunist din România, comise cu 70 de ani în urmã, în ianuarie 1945, când peste 75.000 de cetãþeni români etnici germani, printre care ºi bunicii Domniei voastre, au fost deportaþi în lagãre de muncã forþatã din Uniunea Sovieticã, pentru a «reconstrui» economia devastatã de rãzboi. 20% au murit. Supravieþuitorii au putut sã revinã în România abia în 1949-1950, aºa cum se aratã în Raportul pe care l-am redactat acum zece ani”, i se adreseazã senatorul Sorin Ilieºiu preºedintelui Klaus Iohannis.

Cãruia îi solicitã sã îºi formuleze opinia referitoare la propunerea de organizare a unui proces al comunismului ºi “sã medieze între puterile Statului, între Stat ºi societate, aºa cum prevede Constituþia, pentru împlinirea acestui deziderat legitim al societãþii româneºti”. În plus, relevã Sorin Ilieºiu, dupã 25 de ani de la derularea procesului cuplului Ceauºescu, o reluare a acestui proces, pe care senatorul îl a-

Sorin Ilieºiu preciazã a fi fost “un act de dezonoare naþionalã ºi o mascaradã judiciarã”, ar fi un demers ce s-ar impune în cadrul unui proces al comunismului. ªi aceasta întrucât principalul cap de acuzare, reprezentat de genocidul a 60.000 de morþi în zilele Revoluþiei, nu a fost confirmat, numãrul de victime înregistrate pânã la arestarea soþilor Ceauºescu fiind de 162. “În acest context, vã propun sã analizaþi posibilitatea rejudecãrii acestui proces în cadrul viitorului Proces al Comunismului”, solicitã, Sorin Ilieºiu. Acesta îºi exprimã covingerea potrivit cãreia un rechizitoriu al acestui proces ar putea fi reprezentat de o serie de capete de acuzare care fac parte integrantã dintr-un raport de condamnare a comunismului, parte, la rându-i, dintr-un studiu amplu, elaborat pe parcursul a mai bine de 12 ani, de Centrul Internaþional de Studii asupra Comunismului, condus de Romulus Rusan, preºedintele Fundaþiei Academia Civicã.

„Condamnarea celor mai multe dintre crime ar trebui sã fie exclusiv moralã” În finalul apelului sãu la organizarea unui proces al comunismului, Sorin Ilieºiu face recurs la ceea ce apreciazã a fi obligaþia moralã de a cunoaºte ºi înþelege erorile istoriei. ªi evocã, în context, un îndemn aparþinând filosofului Mircea Vulcãnescu, mort, la doar 48 de ani, în tem-

niþele regimului comunist, în penitenciarul elitei româneºti, ºi care a lansat celor preocupaþi de înþelegerea cursului real al istoriei îndemnul: “Sã nu ne rãzbunaþi, dar sã nu ne uitaþi!”. Drept urmare, conchide Sorin Ilieºiu, „niciodatã nu e prea târziu pentru a se face dreptate. Condamnarea celor mai

de 24 ani un reper al cetãþii

multe dintre crime ar trebui sã fie exclusiv moralã, în spiritul iertãrii creºtine ºi al reconcilierii naþionale” – aºa am propus în urmã cu zece ani în Proclamaþia pentru România, pentru cã testamentul moral al celor uciºi în numele comunismului a fost: «Sã nu ne rãzbunaþi, dar sã nu ne uitaþi!»”.

Acelaºi imperativ este, de altfel, formulat ca atare ºi în partea finalã a Raportului Comisiei Tismãneanu, în care se precizeazã cã “ puterea comunistã din România s-a fãcut vinovatã de crime imprescriptible împotriva umanitãþii”. Motiv pentru care, mai este menþionat în documentul

citat, “membrii Comisiei propun ºefului statului mãsuri legate de: condamnare; memorializare; legislaþie ºi justiþie; cercetare ºi arhive; educaþie”, toate acestea plasate sub auspiciile imperativului „pentru a nu uita, pentru a condamna, spre a nu se mai repeta”.

actualitate

o etapã necesarã de comunism?

29 ianuarie - 1 februarie 2015

7

Publicitate

Smaranda Vultur, membrã a Comisiei „Tismãneanu”: “O declaraþie venitã din partea Preºedintelui unei þãri are valoare de faptã” Conf. univ. dr. Smaranda Vultur, de la Facultatea de Litere, Filosofie ºi Istorie a Universitãþii de Vest din Timiºoara, care a fãcut parte din componenþa Comisiei Prezidenþiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, spune cã, în baza Raportului elaborat de comisia prezidenþialã în aprilie 2006 ºi prezentat public în faþa Parlamentului României de cãtre fostul preºedinte Traian Bãsescu, regimul comunist din România a fost calificat drept regim totalitar nãscut prin violenþã ºi încheiat tot prin violenþã, al cãrui caracter a fost ilegitim ºi criminal.

Aceastã condamnare explicitã a regimului comunist din România a avut loc, iar preºedintele þãrii a incriminat, în temeiul Raportului elaborat de Comisia „Tismãneanu”, natura regimului ºi felul abuziv în care acesta s-a instalat.

“O declaraþie venitã din partea Preºedintelui unei þãri are valoare de faptã”, explicã Smaranda Vultur, precizând cã, în aceste condiþii, practic, condamnarea simbolicã, moralã ºi de facto a regimului comunist din România, din perioada 1945 - 1989, s-a petrecut deja, prin pronunþarea în Parlament a condamnãrii.

Pe mai departe, rãmâne posibilitatea organizãrii unor procese individuale sau de grup. Prin intermediul acestor procese ar putea fi judecate dosare individuale sau pe probleme. “ONG-urile pot iniþia acte speciale în justiþie. Sau pot exista demersuri individuale, pe cauze. Se pot relua procese, în baza legilor care funcþionau atunci.

Unii dintre deþinuþi nu au fost judecaþi niciodatã, ci pur ºi simplu au fost aruncaþi în închisoare ºi atât.

Au existat astfel de situaþii”, afirmã Smaranda Vultur, referindu-se la faptul cã studierea dosarelor din arhivele CNSAS au relevat situaþii particulare ale unor condamnaþi politic sau acuzaþi de înaltã trãdare, persoane care au fost acuzate, dar în cazul cãrora nu au fost organizate procese. Pentru astfel de situaþii, mai spune ea, se poate solicita, în nume individual sau în numele unor ONG-uri, organizarea unor procese.

Regimul comunist din România, condamnat în faþa Parlamentului La jumãtatea lunii decembrie 2006, preºedintele de atunci al României, Traian Bãsescu, a prezentat, în cadrul unui discurs susþinut în faþa plenului reunit al Parlamentului, concluziile Raportului elaborat de Comisia Prezidenþialã de Analizã a Dictaturii Comuniste din România.

La prezentarea raportului final au fost prezenþi în salã, în calitate de invitaþi, Jelio Jelev, fostul preºedinte al Bulgariei, Lech Walesa, fostul preºedinte al Poloniei, Emil Constantinescu, fost preºedinte al României, precum ºi Majestatea Sa Regele Mihai I, fost suveran al României. Fostul preºedinte al României Ion Iliescu, al cãrui nume este menþionat explicit în raport, a refuzat sã participe. „Am gãsit în acest document raþiunile pentru care pot condamna, în numele statului democratic, regimul comunist din România.(...)

Pentru cetãþenii României, comunismul a fost un regim impus de un grup politic autodesemnat ca deþinãtor al adevãrului, un regim tota-

litar nãscut prin violenþã ºi încheiat tot prin violenþã. (…) A fost vorba de un regim ilegitim, întemeiat pe o ideologie fanaticã, o ideologie a cultivãrii sistematice a urii, pentru care «lupta de clasã» ºi «dictatura proletariatului» simbolizau esenþa progresului istoric”, a precizat, în discursul rostit în faþa Parlamentului, preºedintele Traian Bãsescu. Adãugând cã susþine necesitatea gãsirii unor soluþii legale în vederea anulãrii condam-

nãrilor emise pe baza unor articole cu caracter politic, precum ºi modificarea ºi completarea cadrului legislativ privind accesul la arhivele legate de perioada comunistã.

Acesta a declarat explicit ºi faptul cã susþine propunerea Comisiei de stabilire a unei zile comemorative în memoria victimelor represiunii ºi terorii comuniste ºi propunerea ridicãrii în Capitalã a unui Monument al Victimelor Comunismului.

de 24 ani un reper al cetãþii

8

publicitate

29 ianuarie - 1 februarie 2015

Publicitate

De 20 de ani, ”Un radio pentru Timiºoara”!

De 20 de ani, “Un radio de caracter”

În urmã cu douã decenii, în 24 ianuarie 1995, intra în emisie Radio Vest, primul post privat de radio din partea de vest a României ºi unul dintre primele din þarã autorizate oficial. Între 1995 ºi 2000, numãrul licenþelor locale de radio pentru Timiºoara au crescut exponenþial, în prezent, oraºul de pe Bega având numai puþin de 16 posturi de radio.

Din 2005, odatã cu procesul de rebranding, West City Radio a rãmas singurul post 100% local, cu un format special conceput pentru satisfacerea nevoii de informaþii ºi entertainment a timiºorenilor.

Deviza asumatã fãrã compromisuri încã din primul minut de emisie: “fãrã politicã, fãrã cancan-uri ºi ºtiri senzaþionale” reprezintã fundamentul pe care West City Radio ºi-a format, în timp, un public fidel ºi dedicat. West City Radio înseamnã corectitudine, obiectivitate, echidistanþã ºi verticalitate – o legãturã susþinutã, continuã ºi nemijlocitã, cu tot ceea ce intrã în sfera imediatã de interes a acestui public: emisiuni interactive ºi programe care respectã preocupãrile cotidiene, temele curente ale vieþii de fiecare zi, gustul ºi spiritul timiºorenilor, marcate, deopotrivã, de un conservatorism pozitiv, dar ºi de amplã deschidere inter ºi multiculturalã.

Advertorial

De 20 de ani “Împreunã zi de zi”

De 20 de ani, “O alternativã în peisajul audio timiºorean” În percepþia generalã, West City Radio reprezintã alegerea de suflet a ascultãtorului timiºorean, datoritã faptului cã este prima staþie localã ºi aparþine, de douãzeci de ani, integral, spiritului comunitãþii. Aplecarea constantã asupra nevoilor specifice ale ascultãtorilor ºi muzica de calitate difuzatã reprezintã elemente-cheie de diferenþiere, în raport cu toate celelalte pos-

turi de radio care pot fi recepþionate pe teritoriul oraºului. Spre deosebire de marile reþele naþionale de radio, prezente în Timiºoara, care împart acelaºi segment de ascultãtori (relativ tânar ºi, în mod special, din mediul studenþesc), West City Radio apare ca o alternativã

de 24 de ani un reper al cetãþii

la lipsa de informaþii ancorate în realitatea cotidianã din imediata apropiere, muzica de tip heavy rotation ºi la moderaþia ºablonizatã. Alternativa este marcatã ºi de plaja de produse speciale oferitã – emisiuni tematice, rubrici dedicate, ore exacte personalizate,

interviuri comerciale, care asigurã o informare continuã a timiºorenilor în legãturã cu actualitatea economicã localã. Aceste produse speciale de promovare constituie argumentul exclusiv, pe care doar un post de radio local îl poate oferi în materie de publicitate.

Echipa West City Radio este conºtientã cã, în toþi aceºti 20 ani, eforturile noastre nu ar fi însemnat nimic fãrã dragostea, ataºamentul ºi solidaritatea publicului timiºorean. ”Spiritul Timiºoarei” a fost cel care ne-a susþinut mereu ºi necondiþionat, ne-a ajutat sã ne continuãm munca, în ciuda concurenþei acerbe, în ciuda crizei economice ºi a adversitãþilor de tot felul ºi ne-a aratat fãrã tãgadã, cã am fost, suntem ºi vom fi „Radioul de suflet al timiºorenilor!”

10

29 ianuarie - 1 februarie 2015

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

special

29 ianuarie - 1 februarie 2015

11

Aproape 50.000 de asiguraþi din Timiº nu au intrat în posesia cardului de sãnãtate Un proiect de hotãrâre de Guvern amânã cu încã douã luni obligativitatea utilizãrii cardului electronic de sãnãtate. Proiectul îºi propune ºi sã ofere soluþii pentru celelalte probleme cu care se confruntã autoritãþile din sistem, generate de obiecþiile de naturã religioasã sau de conºtiinþã invocate de unii asiguraþi pentru a-ºi argumenta refuzul de a utiliza cardurile electronice de sãnãtate.

vederea solicitãrii de servicii medicale.

CJAS Timiº îi mai rãmâne de soluþionat problema altor 15.271 de carduri, care aparþin unor persoane asigurate, dar care nu figureazã pe listele niciunui medic de familie.

“Pentru a nu îngrãdi accesul asiguraþilor la servicii medicale, medicamente ºi dispozitive medicale, documentele utilizate pânã în prezent pentru dovedirea calitãþii de asigurat rãmân valabile pânã în data de 31 martie”, precizeazã, în context, reprezentanþii CJAS Timiº.

ligia.hutu@timpolis.ro

Mai mult de jumãtate din carduri s-au întors la CJAS Timiº Reprezentanþii Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate Timiº spun cã pe adresa instituþiei nu a fost semnalatã, de cãtre medicii de familie sau de cãtre persoanele asigurate, nicio nemulþumire legatã de iminenta obligativitate, începând cu 1 aprilie, a utilizãrii cardului electronic naþional de asigurãri de sãnãtate. În pofida acestui fapt, din totalul cardurilor electronice de sãnãtate care au fost distribuite prin Poºta Românã, 49.322 au fost returnate CJAS Timiº. În aceste condiþii, soluþia identificatã pentru distribuirea a 34.051 carduri de sãnãtate a fost plasarea distribuþiei lor în sarcina medicilor de familie din judeþ, ºi aceasta în ciuda faptului cã aceºtia îºi manifestaserã iniþial refuzul, în baza unei hotãrâri luate în cadrul unei ºedinþe a Societãþii Timiº de Medicina Familiei, care a avut loc la jumãtatea lunii decembrie 2014.

Acum, însã, CJAS transmite cã cele peste 34.000 de carduri au fost deja ridicate de cãtre medicii de familie, în vederea distribuirii lor, la prima prezentare a pacienþilor la medic în

Consens asumat tardiv Iniþial, medicii de familie din Timiº ºi-au manifestat refuzul de a se implica în distribuirea cardurilor naþionale de sãnãtate. “Medicii de familie sunt medici ºi nu distribuie carduri.

Medicii de familie consultã pacienþii, iar distribuirea afecteazã actul medical.

Existã un contract între CNAS ºi Poºta Românã, deci nu intrã în atribuþiile de medic ºi nici în contractul de furnizãri de servicii medicale distribuirea cardurilor. Medicii de familie sunt de acord sã activeze cardurile ca orice furnizor de servicii medicale. Cei mai mulþi dintre ei ºi-au cumpãrat cititoare. Mesajul cãtre pacienþi este cã medicii de familie îi consultã ca ºi pânã acum, cu sau fãrã card primit. Pacientii care au carduri, dar nu au probleme medicale, sã aºtepte pânã se limpezesc lucrurile”, se preciza într-un comunicat publicat pe pagina de internet a Societãþii Timiº de Medicina Familiei. Între timp, însã, CJAS Timiº pare sã fi ajuns la o înþelegere cu medicii de familie din judeþ. Am cãutat sã obþinem un punct de vedere în acest sens de la preºedintele Societãþii Timiº de Medicina Familie Claudia Iftode, însã pânã la închiderea ediþiei aceasta nu a putut fi contactatã telefonic.

Sunt invocate temeri de ordin religios Introducerea obligativitãþii privind utilizarea cardului naþional electronic de asigurãri de sãnãtate a stârnit de-a lungul timpului numeroase polemici, multe dintre ele vizând modalitãþile de asigurare a confidenþialitãþii datelor personale ale asiguratului, înscrise pe cardul electronic de sãnãtate.

Rezerve serioase au fost semnalate, de asemenea, de cãtre reprezentanþii unor culte. Aceºtia au invocat argumente de ordin religios ºi moral pentru a-ºi argumenta refuzul de a utiliza cardul electronic de sãnãtate.

Printre motive s-a numãrat ºi faptul

cã pe CIP-ul cardurilor ar figura înscris numãrul 666.: “Binele dumneavostrã nu este ºi binele nostru. Nu vrem card. Vrem alternative, adicã adeverinþe fãrã cip. Card înseamnã drac, iar cipul conþine cifra diavolului, 666. Nu vrem ca datele noastre medicale sã ajungã la oricine”, citeazã Mediafax declaraþia unei persoane prezente la recenta întâlnire a organizaþiilor religioase cu reprezentanþii CNAS. O alte temere formulatã a fost cea legatã de menþionarea pe card a acceptului privind acordul de donare de organe, context în care reprezen-

tanþii organizaþiilor religioase au precizat cã se tem cã, în urma exprimãrii acestui acord, titularii de carduri ar putea deveni victime ale traficului de organe.

Potrivit declaraþiilor preºedintelui CNAS, Vasile Ciurchea, din datele autoritãþilor rezultã cã la nivel naþional sunt doar 2.000 - 3.000 de români care refuzã cardul. ªi a asigurat cã va fi identificatã o alternativã pentru ei.

Patriarhia Românã spune cã BOR nu se opune introducerii cardului de sãnãtate, dar susþine gãsirea unei alternative pentru persoanele care, din anumite raþiuni, refuzã acest act.

Securitatea datelor personale ale asiguraþilor, în sarcina STS ºi a SRI Potrivit informaþiilor oficiale oferite de autoritãþile din sistemul de sãnãtate, securitatea suportului fizic pe care sunt gãzduite informaþiile conþinute în SIUI (Sistemul Informatic Unic Integrat, care este baza de date în care sunt stocate toate datele medicale ale asiguraþilor din sistemul naþional de sãnãtate ºi toate informaþiile despre sistemul medical românesc) este asiguratã, în baza unui contract, de cãtre STS. Tot într-o locaþie a STS sunt gãzduite ºi serverele care aparþin CNAS pe care sunt stocate datele din SIUI. În plus, securitatea datelor din SIUI mai este asiguratã ºi de cãtre SRI. Reprezentanþii celor douã instituþii nu au, însã, acces nerestricþionat la dosarul fiecãrui pacient în parte, pentru cã nu deþin datele complete de acces la dosarul fiecãrui pacient, asigurã reprezentanþii CNAS. Iar pentru a putea gestiona acest sistem complex de informaþii conþinute

în SIUI, mai precizeazã aceºtia, directorul Direcþiei de Sisteme Informatice al CNAS a avut nevoie sã obþinã certificat ORNISS. Potrivit HotNews, Direcþia Sisteme Informatice din cadrul CNAS

deþine “cheia” SIUI, directorul acestui serviciu, Mihai Bejat, fiind, potrivit declaraþiilor preºedintelui CNAS, persoana care are acces ºi care permite accesul în sistem celor de la departamentele de audit ºi control.

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

special

29 ianuarie - 1 februarie 2015

Primãria Timiºoara pierde ºi clãdirea Cinematografului Studio?

O nouã tranzacþie, un nou proprietar

Foto TIMPOLIS

Cinema Studio, obiectul unei tranzacþii imobiliare cu semne de întrebare Primãria atacã acum în instanþã pierderea dreptului de proprietate asupra Cinematografului Studio. E ciudat, însã, modul în care acest imobil a ajuns în proprietatea unui avocat, fost candidat la fotoliul de primar al Timiºoarei, pe filiera unei locatare a unui blopc de nefamiliºti din Timiºoara. ligia.hutu@timpolis.ro

Cinematograful Studio, o clãdire pierdutã...

Edilul Timiºoarei, Nicolae Robu, spune cã imobilul în care funcþioneazã Cinematograful Studio ar fi ajuns în posesia unui avocat timiºorean, Claudiu Butuza, fost aspirant la fotoliul de primar al oraºului, la alegerile locale din iunie 2012, din partea Alianþei „Uniþi pentru Timiºoara”.

Astfel, Primãria a pierdut dreptul de proprietate asupra acestuia. În octombrie 2013, viceprimarul Traian Stoia anunþa cã Primãria ar putea reintra în proprietatea acestui imobil, atacând în instanþã actul notarial care a consfinþit trecerea cinematografului din proprietatea RADEF în proprietatea unei persoane private.

Traian Stoia oferea atunci ºi informaþii despre persoana pe care viceprimarul o indica a fi presupusul nou proprietar al clãdirii: „o persoanã cu domiciliul într-un bloc de locuinþe sociale situat pe strada Polonã din Timiºoara”. ªi evoca posibilitatea atacãrii în instanþã a actului notarial încheiat la un notar din Roºiorii de Vede: “Trebuie atacat notarul care a fãcut documentele, pentru cã acolo este punctul vulnerabil ”, declara Traian Stoia.

Acesta aprecia cã respectivului notar trebuie sã i se deschisã proces pentru nerespectarea legii. Viceprimarul lãsa sã se înþeleagã ºi cã tranzacþia pe clãdire ºi pe teren a beneficiat din plin de cadrul permisiv oferit de o legislaþie discutabilã. ªi, mai spunea acesta, reprezentanþii Oficiului de Cadastru ºi Publicitate Imobiliarã ar fi fost con-

strânºi sã acþioneze, în baza dispoziþiei notariale care le-a fost prezentatã, pentru cã altfel ar fi putut fi acuzaþi de abuz în serviciu.

Clãdirea Cinematografului Studio etse doar una dintre cele 12 imobile despre care viceprimarul Traian Stoia susþinea atunci cã se aflã la un pas de a reintra în proprietatea Municipalitãþii. O listã despre care afirma, în termeni ambigui, cã a apãrut ca prin farmec pe masa de lucru a responsabililor Primãriei. Chestionat de unde au apãrut aceste înscrisuri oficiale, cuprinzând listele cu exproprierile ºi listele cu dispoziþiile de retrocedare, viceprimarul preciza doar cã aceste documente “au reapãrut de unde au fost” ºi adãuga cã ele se aflã acum „în posesia celor care trebuie sã le foloseascã”. În plus, mai spunea Traian Stoia, mai mult decât probabil au existat ºi în Timiºoara proprietari despãgubiþi de douã ori. ªi, într-o tentativã de a fi ceva mai explicit, rãspunzând întrebãrilor repetate cu referire la locul în care s-au aflat pânã acum listele cu imobilele naþionalizate, Traian Stoia a adãugat ºi cã aceste acte se aflau în arhivele Primãriei, de unde ar fi fost obþinute de la responsabilul de arhivã, “cu grijã ºi cu foarte multã atenþie”. Chestionat dacã la arhive nu se aflã fostul secretar al Primãriei, Ioan Cojocari, viceprimarulTraian Stoia a rãspuns cã „domnul Cojocari nu e de acum la arhive, e din totdeauna”. ªi a dat asigurãri cã verificãrile vizând o serie de imobile de patrimoniu s-au întâmplat pentru cã „cei de la vârful puterii sunt de acord sã se facã ordine pe acest subiect. De la Bucureºti e mânã liberã sã se facã ordine ºi toatã lumea se aliniazã”.

O tranzacþie cu mari semne de întrebare Potrivit informaþiilor furnizate de oficiali din cadrul Primãriei, imobilul în care a funcþionat Cinematograful Studio a fost folosit drept monedã de schimb de cãtre RADEF, care ar fi avut de achitat 200.000 de euro datorie

de 24 de ani un reper al cetãþii

Soarta imobilului în care a funcþionat Cinematograful Studio pare sã se fi schimbat, cãci potrivit unor informaþii vehiculate încã de la începutul lunii decembrie 2013 ºi confirmate public recent de cãtre edilul Nicolae Robu, clãdirea ar fi devenit, între timp, proprietatea avocatului ºi omului de afaceri timiºorean Claudiu Butuza.

Potrivit unor informaþii disponibile pe pagina de internet a Asociaþiei Marele Ecran, care reflectã conþinutul unei discuþii între reprezentantul acestei asociaþii, Lucian Mircu, ºi actualul proprietar al Cinematografului Studio, avocatul Claudiu Butuza, rezultã cã imobilul, dobândit la schimb contra împrumutului de aproximativ 200 000 euro acordat RADEF de cãtre Nada Rusimovici, este acum oferit spre vânzare, la preþul de douã milioane de euro.

Chestionat de cãtre reprezentantul Asociaþiei Marele Ecran asupra modului în care a intrat în proprietatea cinematografului din centrul Timiºoarei, Claudiu Butuza a rãspuns cã istoricul Cinematografului Studio, din anul 1953 încoace, precum ºi situaþia legalã a acestuia, sunt cât se poate de clare, iar informaþiile legate de proprietatea asupra acestuia sunt disponibile tuturor celor interesaþi la Cartea Funciarã.

Acolo unde, mai spune acesta, clãdirea Cinematografului Studio figura iniþial laolaltã cu alte cinci cinematografe.

Claudiu Butuza mai spune cã Cinematograful Studio ar fi fost singurul al cã-

rui transfer s-a realizat legal. ªi calificã informaþiile apãrute în presã, referitoare la trecerea controversatã a Cinematografului Studio în proprietatea unei persoane cu domiciliul într-un cãmin de nefamiliºti din Timiºoara, drept „poveºti”. În ceea ce priveºte varianta de creditare a RADEF de cãtre o persoanã privatã, avocatul Claudiu Butuza declarã cã aceasta este o modalitate perfect legalã prin care, practic, orice persoanã care deþine un capital de investit poate cumpãra creanþe ºi poate, ulterior, prelua, în schimbul banilor investiþi, bunuri aflate în proprietatea datornicului. Avocatul Claudiu Butuza afirmã ºi cã, dupã ce clãdirea Cinematografului Studio a intrat, mai întâi, în posesia persoanei cu domiciliul identificat pe strada Polonã, aceasta i-a vândut clãdirea, tranzacþia fiind perfectatã, în condiþii de legalitate, la un birou notarial.

Avocatul timiºorean s-a arãtat intrigat de preocuparea excesivã manifestatã în ultimii doi ani faþã de soarta clãdirii Cinematografului Studio. ªi aceasta atâta vreme cât, susþine le, soarta a cel puþin 20 de alte imobile, care se aflã în situaþii similare (pe lista cãrora acesta a inclus Cinematografele Arta, Fratelia, Dacia, Doina ºi Melodia, dar ºi o serie de fabrici situate pe Calea ªagului din Timiºoara) par sã nu fi preocupat absolut deloc Primãria Timiºoara, vreme de mai bine de douãzeci de ani.

Traian Stoia unei femei care locuieºte într-un bloc de nefamiliºti din Timiºoara. Aceasta ar fi devenit, în acest fel, proprietarã pe imobilul situat ultracentral.

Reprezentanþii Sindicatului Româniafilm susþin, însã, cã nu ºtiu cum putea primi Regia un împrumut de la o persoanã fizicã ºi adaugã cã au întrebat conducerea RADEF ce ºtie despre acest imobil ºi despre acea datorie, dar cã nu au aflat încã nimic concret, neexistând informaþii dacã cineva din conducere este responsabil direct pentru aceastã situaþie. A fost realizatã, în acest sens, ºi o interpelare adresatã Ministerului Culturii, prin care se solicitã lãmuriri în privinþa Cinematografului Studio. „Conform informaþiilor apãrute în presã, o persoanã particularã a împrumutat RADEF cu 1.000.000 de lei. În urma unui proces, regia a gãsit soluþia prin care, în schimbul împrumutului primit, sã dea Cinematograful «Studio» – un imobil de 560 de metri pãtraþi din centrul Timiºoarei, evaluat la 211.000 de euro, plus o diferenþã în bani de 13.420 de lei. Împrumutul – schimb – cedare este de datã recentã, din 2012, iar noul proprietar este un cetãþean cu domiciliul în Timiºoara, locatar într-un apartament de la etajul 4 al unui bloc de locuinþe dintr-un cartier mãrginaº al oraºului”, era menþionat în respectiva interpelare.

Traian Stoia spunea, în toamna lui 2013, cã, deºi RADEF nu are consiliu de administraþie, tranzacþia cu persoana din Timiºoara – faþã de care, zice-se, RADEV ar fi avut datorie, Nada Rusimovici – a fost semnatã de directorul economic,

Primãria Timiºoara, angrenatã într-un lung ºir de procese Municipalitatea a anunþat, încã de acum doi ani, cã va cãuta sã remedieze în instanþã situaþia legatã de proprietatea asupra cinematografelor din Timiºoara. Vizat de acþiunile deschise în justiþie era Ministerul Culturii, în subordinea cãruia se aflã ºi RADEF. Incertitudinile legate de situaþia proprietãþii asupra cinematografelor din Timiºoara ºi din judeþ treneazã, însã, de mai bine de doi ani. În aceste condiþii, reprezentanþii Primãriei au apreciat în repetate rânduri cã acest transfer de patrimoniu trebuie urgentat, pentru cã trebuie fãcute cât mai urgent reparaþii la aceste clãdiri, ajunse într-o stare deplorabilã. Municipalitatea ºi-a anunþat, de altfel, ºi intenþia de a transforma o parte din aceste sãli în spaþii care sã fie utilizate pentru diverse activitãþi culturale. În planul Primãriei se aflau inclusiv amenajarea unei cinemateci a oraºului ºi a unei noi sãli de teatru în douã dintre vechile cinematografe.

Conducerea Primãriei Timiºoara acuzã însã, printre altele, faptul cã nu are cu cine sã discute aceastã problemã la Româniafilm, pentru cã nu existã o structurã de conducere funcþionalã care sã decidã în cazul transferului de patrimoniu. Acesta este ºi motivul pentru care a decis sã acþioneze în instanþã Ministerul Culturii, cu intenþia de al obliga sã numeascã un Consiliu de Administraþie la RADEF, pentru a se putea realiza ulterior operaþiunea de predare-primire. Procesul între cele

Maria Bikfalvi douã pãrþi a fost demarat deja la Curtea de Apel Timiºoara, Secþia Contencios Administrativ ºi Fiscal, având fixat primul termen pe data de 23 ianuarie.

Sindicatul Româniafilm susþine, la rânsul sãu, cã nu înþelege tergiversarea legatã de numirea unui consiliu de administraþie ºi spune cã se teme cã aceastã amânare perpetuã va avea ca efect risipirea patrimoniului Regiei. „Acum aºteptãm o discuþie cu noul ministru al Culturii. Situaþia continuã aºa cum o ºtiþi de ani de zile, fãrã sã se mai reglementeze. Atâta vreme cât Ministerul Culturii nu numeºte un consiliu de administraþie, nu se pot lua niciun fel de decizii legate de patrimoniu. E aceeaºi situaþie de când era Puiu Haºotti ministru al Culturii, deci de mai bine de doi ani...”, a descris situaþia Maria Bikfalvi, preºedintele Sindicatului Liber RomâniaFilm.

special

29 ianuarie - 1 februarie 2015

13

Artistul plastic ªtefan Popa Popa’s, elogiat de oficialitãþi de prim rang din strãinãtate l Recordmanul timiºorean a fost invitat la prestigioasa manifestare

Ciurlionis Cup, de Ambasada României în Lituania În mod paradoxal, artistul plastic timiºorean ªtefan Popa Popa’s continuã sã nu fie apreciat la justa valoare pe plan local, în condiþiile în care este admirat ºi elogiat de personalitãþi de prim rang de pe plan european, ºi primeºte invitaþii la evenimente extrem de bine cotate ºi popularizate. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Foto: Arhivã ªTEFAN POPA POPAâS

Totodatã, deºi artistul timi-

Foto: Arhivã ªTEFAN POPA POPAâS

Aprecieri elogioase de la personalitãþi de primã mânã de peste hotare

Cu preºedintele Senatului olandez, Ankie Brockers Knol

Cu preºedintele Curþii Penale Internaþionale de la Haga, Song Sang-Hyun

Foto: Arhivã ªTEFAN POPA POPAâS

La începutul acestei sãptãmâni, Primãria Timiºoara a fost implicatã în organizarea unei expoziþii de promovare a oraºului, în Parlamentul European, intenþia iniþialã fiind promovarea, în vederea competiþiei pentru desemnarea viitoarei capitale culturale europene.

Prin gafe de comunicare ºi planificare, Municipalitatea ºi-a redus drastic din ºansele unei bune vizibilitãþi, ratând ºansa de a amenaja în expoziþie un stand ªtefan Popa Popa’s, deºi acesta este în prezent cel mai cunoscut artist timiºorean. “Au fost ignoraþi oameni de culturã importanþi, cum e ªtefan Popa Popa’s ºi au fost invitaþi tot felul de oameni de partid care nu au nicio legãturã cu activitatea culturalã, ºi care par sã demonstreze mai degrabã cã USL-ul nu a murit la Timiºoara”, spune consilierul local PDL Simion Moºiu.

Ocazia ratatã de Primãria Timiºoara a fost fructificatã rapid de Ambasada României în Lituania ºi Letonia, care l-a invitat pe ªtefan Popa Popa’s sã organizeze o expoziþie personalã cu ocazia evenimentului „Ciurlionis Cup 2015 - Enlightened Personalities”, organizat pentru a onora personalitãþi din România ºi Lituania care au contribuit la dezvoltarea relaþiilor diplomatice, culturale ºi de afaceri dintre cele douã þãri. Cupele Ciurlionis sunt acordate în memoria pictorul ºi compozitorului lituanian M. K. Ciurlionis, iar Ciurlionis Cup Enlightened Personalities este un eveniment care se bucurã de o mare notorietate in Lituania.

Foto: Arhivã ªTEFAN POPA POPAâS

Ocazie ratatã de Primãria Timiºoara, fructificatã de Ambasada Lituaniei

ºorean nu pare a fi apreciat ºi preþuit la justa valoare de autoritãþile locale, continuã sã fie transmise mesaje elogioase cu privire la talentul sãu deosebit la portretisticã ºi caricaturã. „Aþi fãcut un gest special prin conferirea portretelor Majestãþilor Sale Regelui, Reginei, ºi Prinþesei Regatului Þãrilor de Jos, gest care a fost apreciat în mod deosebit”, i-a transmis lui ªtefan Popa Popa’s Irina Comaroschi, ambasador al României în Regatul Þãrilor de Jos. „Gestul generos al domnului Popa’s de a trimite portretele executate Regelui a fost extrem de apreciat. În numele Regelui, exprimãm recunoºtinþa noastre ºi îi transmitem cele mai bune gânduri domnului Popa’s” a fost mesajul transmis artistului timiºorean de cãtre Casa Regalã a Olandei.

Mesaje de mulþumire ºi apreciere au fost trimise recent lui ªtefan Popa Popa’s ºi de cãtre Charles Michel, premierul Belgiei, care a rugat Ambasada României sã-i mulþumeascã artistului timiºorean pentru „foarte amuzanta caricaturã realizatã”, adresând felicitãri pentru recordul de caricaturi vitezã adjudecat de artistul plastic. „Este o onoare pentru mine sã primesc aceastã caricaturã din partea unui artist de talie mondialã. Voi gãsi un loc special în casa mea pentru a pune la loc de cinste aceastã comoarã. Mulþumesc pentru aceste adevãrat portret”, i-a transmis recent lui ªtefan Popa Popa’s ºi Song SangHyun, preºedintele Curþii Penale Internaþionale de la Haga. „Portretul meu aratã mai drãguþ decât realitatea. Artistul ªtefan Popa Popa’s a fãcut o treabã minunatã ºi de aceea nici nu aratã a caricaturã, ci mai degrabã a portret. Sunt mândrã cã am primit aceste fantastic portret de la acest faimos artist la planetei”, a fost un alt mesaj de mulþumire primit recent de la Ankie Broekers-Knol, preºedintele Senatului din Olanda. „Nu vreau sã exagerez, dar sunt cu adevãrat impresionat nu numai de aspectul caricatural al portretelor expuse aici, dar ºi de nivelul artistic foarte ridicat. Nu este nimic ridicol, aºa cum se întâmplã la alþi caricaturiºti când prezintã oameni politici. Aici, în cazul maestrului Popa’s totul este foarte, foarte bine realizat” , a þinut sã-i transmitã artistului timiºorean ºi Siegfried Bracke, preºedintele Preºedintele Camerei Reprezentanþilor din Parlamentul Federal al Belgiei.

Cu preºedintele Parlamentului Federal belgian, Siegfried Bracke

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

29 ianuarie - 1 februarie 2015

Medicamente pentru cancer contrafãcute, vândute printr-un lanþ de farmacii Gruparea suspectatã de evaziune la care anchetatorii au fãcut, în 28 ianuarie, percheziþii ar fi adus din Turcia medicamente contrafãcute pentru tratarea cancerului ºi le-ar fi vândut în România printr-un lanþ de farmacii.

TIMPOLIS

Potrivit unor surse din Poliþie, citate de Mediafax, mai mulþi bolnavi de cancer au reclamat la Poliþie cã au achiziþionat citostatice contrafãcute de la un lanþ de farmacii, despre care ºtiau cã au produse mai ieftine. Poliþiºtii au deschis o anchetã ºi au descoperit o reþea care se ocupa de importul de medicamente din Turcia, dintre care o parte era exportatã mai departe în spaþiul intracomunitar, iar o altã parte era vândutã în þarã, prin intermediul lanþului de farmacii Elena.

Suspecþii ar fi vândut medicamente în valoare totalã de cinci milioane de euro, însã pânã în prezent anchetatorii nu au stabilit exact câte dintre aceste medicamente erau contrafãcute. Potrivit unor surse apropiate anchetei, medicamentele care au ajuns la bolnavii de cancer nu erau periculoase pentru organism, dar nici nu

conþineau substanþa activã care ar fi trebuit sã-i ajute. În acest dosar, anchetatorii au fãcut, miercuri, 28 ianuarie, 64 de percheziþii la domiciliile unor persoane ºi la sediile unor societãþi comerciale din Bucureºti ºi judeþele Ilfov, Buzãu,

Iaºi, Ialomiþa, Argeº ºi Olt. Ancheta vizeazã fapte de evaziune fiscalã ºi spãlare de bani la comerþul cu medicamente pentru boli grave. 20 de firme specializate în depozitarea ºi vânzarea de medicamente s-ar fi sustras de la plata taxelor ºi impozitelor cãtre

Un ingredient al condimentului curry contribuie la ºtergerea amintirilor negative Turmericul, unul dintre ingredientele condimentului curry, ar putea contribui la ºtergerea amintirilor negative stocate în creier, potrivit unei cercetãri derulate de psihologi de la Universitatea din New York.

Potrivit acestui studiu, curcumina, o substanþã prezentã în turmeric, unul dintre ingredientele condimentului curry, contribuie atât la stocarea în creier a noilor stãri de teamã cu care se confruntã o persoanã, cât ºi la ºtegerea din memorie a amintirilor negative preexistente, aratã Mediafax. Aceastã nouã descoperire ar putea ajuta cercetãtorii sã realizeze un tratament pentru oamenii care suferã de tulburãri psihice.

Psihologii de la The City University of New York au dresat ºoareci astfel încât aceºtia sã devinã înspãimântaþi atunci când aud un anumit sunet. Dupã câteva ore, când ºoarecii erau puºi sã asculte acelaºi sunet care-i înspãimânta, cei care primeau mâncarea pe care o consumau în mod obiºnuit „îngheþau” de fricã. Ceilalþi, care au primit o dietã care includea în compoziþia sa curcuminã, nu se manifestau aºa, fapt care ar putea sugera cã amintirile lor negative (teama provocatã de sunet – n.r.) au fost date uitãrii. „Lucrurile descoperite sugereazã cã oamenii care suferã de tulburarea de stres posttraumatic ºi de alte tulburãri psihice, care au amintiri înfricoºãtoare, pot avea beneficii

substanþiale de pe urma unei alimentaþii care include curcuminã”, explicã profesorul Glenn Schafe, cel care a condus aceastã cercetare.

Amintirile se formeazã la nivelul creierului sub forma unor noi conexiuni între neuroni. Acestea sunt iniþial fragile, însã în mod treptat ele se stabilizeazã în creier, întregul proces fiind cunoscut sub denumirea de „consolidare”. Potrivit specialiºtilor, amintirile negative nu pot fi ºterse din creier pânã în prezent, însã cu ajutorul dietei pe bazã de curcuminã se pare cã s-ar putea ajunge la acest efect.

Curcumina este cunoscutã ºi pentru proprietãþile sale antiinflamatorii, care ar putea sta ºi la baza proprietãþilor sale de a ºterge amintirile negative, a mai spus profesorul

de 24 de ani un reper al cetãþii

Glenn Schafe.

El a precizat cã aceste procese inflamatorii sunt implicate într-o gamã largã de boli, de la alergii pânã la boli cardiovasculare ºi pânã la Alzheimer: „Inflamaþia este, de asemenea, implicatã în boli psihice, precum depresia, anxietatea ºi tulburarea de stres posttraumatic. Unele dintre aceste procese inflamatorii au fost de asemenea implicate în formarea memoriei, astfel cã toate elementele se potrivesc”.

Pe de altã parte, potrivit unor studii anterioare, curcumina este un puternic antioxidant, fiind folositoare în prevenirea unor boli precum cancerul. Acelaºi ingredient din curry poate fi util ºi în prevenirea bolilor de inimã ºi artritei, dar are ºi efect antidepresiv. (TP)

bugetul de stat, prejudiciul fiind estimat la peste trei milioane de euro, potrivit Poliþiei Române. „În urma cercetãrilor s-a stabilit faptul cã, în perioada anilor 2013 2014, reprezentanþii societãþilor comerciale implicate ar fi creat circuite ficti-

ve pentru introducerea în lanþul legal a unor medicamente cu valoare mare de piaþã utilizate în tratamentele unor boli grave, precum cancer, hepatitã, diabet, procurate la negru de pe piaþa internã sau comunitarã. De asemenea, s-a mai stabilit cã, prin intermediul societãþilor implicate ar fi fost fost transferate sume importante de bani (aproximativ 5 milioane de euro) cãtre persoanele vizate din circuitul infracþional, iar banii astfel obþinuþi fiind reintroduºi în circuitul ilicit prin transferuri bancare ºi contracte de împrumut fictive”, aratã Poliþia Românã, într-un comunicat de presã.

Prin acest mecanism, în circuitul legal din România ºi din alte state comunitare ar fi fost introduse inclusiv medicamente falsificate din categoria celor comercializate de reprezentanþii firmelor vizate în dosar, mai susþin anchetatorii.

La percheziþii au participat aproape 200 de poliþiºti de la Direcþia de Investigare a Criminalitãþii Economice, luptãtori de la Serviciul pentru Intervenþii ºi Acþiuni Speciale ºi specialiºti criminaliºti. Acþiunea este coordonatã de procurorii Parchetului Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie ºi sprijinitã de Serviciul Român de Informaþii.

Utilizarea de anticoncepþionale poate dubla riscul de cancer cerebral Utilizarea pe termen lung a metodelor contraceptive hormonale poate dubla riscul de cancer cerebral, potrivit unui studiu danez, dar cercetãtorii au declarat cã posibilitatea ca o femeie sã sufere de aceastã maladie este foarte micã în realitate.

Cercetãtorii au folosit date colectate în Danemarca de la 317 femei suferind de gliom, un tip de cancer cerebral, ºi de la 2.126 de voluntare sãnãtoase. Femeile aveau vârste cuprinse între 15 ºi 49 de ani, deci destul de tinere pentru a utiliza anticoncepþionale, informeazã dailymail.co.uk, sursã citatã de Mediafax.

Femeile care utilizaserã anticoncepþionale, un dispozitiv intrauterin cu eliberare de hormoni sau un sterilet aveau un risc cu 50% mai mare de a suferi de cancer cerebral decât cele care nu au folosit o astfel de metodã contraceptivã. Diferenþa de risc a crescut la 90% pentru femeile care au folosit anticoncepþionale pentru cinci sau mai mulþi ani. Contraceptivele

exclusiv pe bazã de progestogeni au prezentat cea mai mare asociere cu gliomul, crescând riscul de îmbolnãvire de aproape trei ori. În ceea ce priveºte tipurile de cancer, riscul cel mai mare era legat de apariþia glioblastomului multiform, cea mai agresivã formã de tumoare cerebralã primarã.

David Gaist, de la Spitalul Universitar Odense ºi la Syddansk Universitet, cel care a coordonat echipa de cercetãtori, spune cã este important ca aceastã creºtere aparentã a riscului sã fie plasatã în context. „În cadrul grupului femeilor aflate la vârsta reproducerii, inclusiv al celor care folosesc contraceptive hormonale, s-ar putea anticipa cã cinci femei la suta de mii vor suferi de gliom în fiecare an, potrivit Registrului Oncologic Danez.

Deºi am descoperit o legãturã statisticã puternicã între contraceptivele hormonale ºi riscul de cancer cerebral, o evaluare a riscurilor versus beneficii va continua sã favorizeze utilizarea anticoncepþionalelor hormonale în cazul persoanelor eligibile”, a explicat David Gaist. (TP)

integrame

29 ianuarie - 1 februarie 2015

15

La un bar: - Buna ziua. Suc de morcovi aveti?

- Nu. - Dar de rosii?

- Nu domnule, aici e bar!

- Dar fiertura de telina?

- Nu avem decât bauturi alcoolice.

- Dumnezeu mi-e martor ca n-am vrut sa beau alcool, dar daca nu aveti altceva, dati-mi o vodca! l Doi prieteni, un englez si un chinez, se plimbau împreuna prin Londra.

- Uita-te la toate steagurile astea! Îmi umplu sufletul de mândrie patriotica!

- Dar, Chan, tu esti chinez, iar astea sunt steaguri britanice!

- Da? Uita-te la etichete... l Un barbat vrea sa cumpere chilotei tanga pentru nevasta.Vânzatoarea: - Ce marime doriti?

- Hmmm, greu de spus…

- Este important sa cunoasteti marimea…

- Stiu… Marimea 77!

- 77!? Aceasta marimea nu exista! Cum ati ajuns la marimea asta?

- Pai, avem acasa un televizor de 81 cm si când ea se pune în fata lui, ramân în stânga si-n dreapta cam doi centimetri liberi! l Patronul unei întreprinderi se hotaraste sa mearga sa faca o vizita neanuntata muncitorilor, sa vada cum lucreaza acestia.

Plimbându-se pe santier, vede la un moment dat un tânar care fuma tacticos la umbra unui pom, rezemat comod de trunchiul copacului. Vazând ca tânarul nu se sinchiseste de aparitia lui, patronul se apropie de el si îl întreaba: - Cu cât esti tu platit pe luna?

- Cu 350 de Euro, raspunde baiatul.

- Uite aici îti dau 350 Euro, dar cara-te si sa nu te mai vad pe aici! Tânarul ia banii si pleaca. Nervos, patronul îl cheama pe seful de santier si îl întreaba: - De cât timp lucra lenesul asta în firma mea?

- A, baiatul acela? Nu lucra aici! Venea doar sa ne aduca pizza! l Judecatorul catre inculpata (blonda): - De ce v-ati otravit vecinii?

- Cei din magazin mi-au spus ca se recomanda sa otravesc gândacii împreuna cu vecinii. l Într-un proces de divort, judecatorul o întreaba pe reclamanta: - Doamna, sunteti sigura de ceea ce cereti? Doriti divortul pentru compatibilitate de caractere? Nu ar putea fi contrariul?

Femeia raspunde: - Nu, domnule judecator! Este pentru compatibilitate: Mie îmi plac filmele, sotului meu la fel! Îmi place sa merg la plaja, si lui de asemenea! Îmi place sa merg la teatru, el la fel! Mie îmi plac barbatii, si lui la fel!

Vorbesc doi iepuri: - Am impresia ca am vazut niste vânatori!

- Putin îmi pasa, azi am mâncat trifoi cu patru foi. l - Dragule, degeaba îti tragi burta când te urci pe cântar, nu va arata mai putine kilograme.

- Stiu, draga mea.

- Atunci de ce ti-o tragi ?!

- Ca sa vad ce scrie!

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

29 ianuarie - 1 februarie 2015

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.