Timpolis 2122

cyan

magenta

yellow

black

Anul XXIV Nr. 2122 15 - 18 ianuarie 2015 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Gafe sau jocuri politice în jurul CSAT? melania.cincea@timpolis.ro Ar trebui sau nu sã participe ºi Procurorul General la ºedinþele Consiliului Suprem de Apãrare a þãrii?” – este tema de dezbatere lansatã de preºedintele Klaus Iohannis, zilele trecute, pe o reþea de socializare. O propunere la care premierul Victor Ponta ºi-a anunþat rapidissim susþinerea, fãrã a aduce vreun argument. ste o propunere care ridicã, însã, semne de întrebare. Sã fie gafã de comunicare?

Sau tatonare a terenului, fãcutã de altcineva, via preºedintele Klaus Iohannis, un cineva care pare sã profite de faptul cã acesta nu este încã familiarizat cu problemele ce þin de CSAT ºi securitate naþionalã? Pentru cã, juridic vorbind, miºcarea propusã de dl Iohannis nu se justificã. n primul rând, potrivit Legii 415/2002, privind organizarea ºi funcþionarea CSAT, la lucrãrile Consiliului pot participa, ca invitaþi, ºi reprezentanþi ai unor instituþii publice cu atribuþii în domeniul apãrãrii ºi siguranþei naþionale, în condiþiile în care prezenþa lor este impusã de temele aflate pe agenda de lucru. Deci, ºi Procurorul General al României putea fi invitat oricând situaþia o impunea, cu sau fãrã „consensul” poporului. n al doilea rând, o prezenþã permanentã a Procurorului General în ºedinþele CSAT – pentru cã spre aceastã decizie par sã fie fãcuþi paºii – nu se justificã. Justiþia are, în aceastã structurã, un reprezentant legal permanent, prin ministrul de resort. Apoi, se poate spune cã includerea în CSAT a Procurorului General nu este constituþionalã. Riscând sã genereze o încãlcare a separaþiei puterilor în stat, în condiþiile în care CSAT poate emite ºi decizii politice, care sunt obligatorii, prin lege, pentru autoritãþile sau instituþiile la care se referã, membrii Consiliului fiind, tot prin lege, rãspunzãtori de respectarea acestor hotãrâri adoptate. ipsa unor argumente logice pentru aceastã miºcare a d-lui Klaus Iohannis genereazã câteva întrebãri: . Cine are interes ca Procurorul General al României sã participe la ºedinþele CSAT? Sã fie cumva doar o mãsurã de siguranþã pe care ºi-o ia domnul Victor Ponta, care – date fiind tensiunile intra-PSD, ce au succedat prezidenþialele – nu este sigur cã îºi va încheia la termen, în 2016, mandatul la vârful Guvernului ºi, deci, nici cã va mai face parte din CSAT pânã atunci? Iar 2016 este un an important, cu mizã electoralã, perioada premergãtoare, 2015, fiind de asemenea importantã. Or, o datã cu înlãturarea lui din Guvern, e posibilã ºi înlocuirea miniºtrilor, care fac parte din CSAT. Un „minus” ce ar putea fi suplinit prin prezenþa în aceste ºedinþe a unui apropiat al sãu, actualul Procuror General, Tiberiu Niþu. Al cãrui mandat expirã în 2016. . Ce interes ar avea? Rãmânând în sfera ipotezelor, un rãspuns ar fi: acela al unui control asupra informaþiilor, deci un plus de putere.

Necesar în perspectiva unui nou ciclu electoral. De altfel, pe parcursul anilor 2013 ºi 2014, în perspectiva prezidenþialelor din 2014, dl Ponta a dovedit, nu o datã, cã îºi doreºte controlul asupra unor servicii speciale din arhitectura de securitate naþionalã, încercând sã-l preia fie forþând legea, fie schimbând-o dupã bunul plac. Un al doilea posibil rãspuns ar fi: o încercare de discreditare a preºedintelui Klaus Iohannis, tot în perspectiva lui 2016. . Cine l-a consiliat pe preºedintele Klaus Iohannis sã facã o astfel de afirmaþie? Logica duce cu gândul spre consilierul pe probleme de securitate naþionalã. Funcþie ocupatã de domnul George Scutaru. Ca o parantezã, întâmplãtor, un apropiat al unor apropiaþi ai d-lui Victor Ponta – foºtii membri PNLTeodor Meleºcanu. E, totuºi, greu de crezut cã vorbim despre o iniþiativã personalã a preºedintelui Klaus Iohannis, care nu este încã familiarizat cu probleme ce þin de securitate naþionalã, de servicii speciale, despre o declaraþie în privinþa cãreia sã nu fi solicitat consiliere. . ªi, ca un corolar al acestor întrebãri, vãd ca legitimã o a patra întrebare: Nu cumva cineva profitã de faptul cã preºedintele Klaus Iohannis nu stãpâneºte încã problemele ce þin de siguranþa naþionalã ºi încearcã, prin intermediul sãu, sã facã jocuri care sã-l favorizeze pe domnul Victor Ponta, în perspectiva lui 2016?

„

E

un reper al cetãþii

Nicio hotãrâre definitivã de confiscare a averii în Timiº

Ceea ce se dorea a fi cel mai mare centru IT&C din vestul þãrii, Incubatorul de afaceri Incuboxx, realizat în urma unui proiect al fostei administraþii Ciuhandu este în continuare gol, dupã mai bine de opt luni de la inaugurare.

Realizat din fonduri europene, cu cofinanþare de la bugetul local, Centrul are o probabilitate mare, spun unii aleºi locali, sã rãmânã gol ºi pe viitor, din cauza proiectului iniþial, conceput dezastruos. pag.2

E oficial: Centura Sud a Timiºoarei rãmâne la stadiul de proiect Discutarea de Ministerul Transporturilor a variantei oficiale a Masterplanului general de Transport al României era indicatã ca momentul adevãrului de cãtre oficialii din conducerea Consiliului Judeþean Timiº, care indicau ca sigurã includerea în acest document a Centurii Sud Timiºoara, care ar completa actuala variantã ocolitoare a municipiului. Lucru care nu s-a întâmplat, completarea inelului de centurã rãmânând pe mai departe o promisiune fãrã acoperire.

Î

Î

pag.3

Punct final în 2015 la controversatul contract al semnalizãrii rutiere din Timiºoara?

L 1

La concurenþã cu schimbul de terenuri pentru “Acvariul” din Piaþa Operei, serviciile de semnalizare rutierã fac obiectul unuia dintre cele mai controversate contracte ale Municipalitãþii timiºorene, fiind încheiat în 2001, pentru o perioadã de 14 ani. Rãmâne de vãzut ce variantã va gãsi Primãria Timiºoara pentru gestionarea semnalizãrii rutiere în oraº. Consilierii locali spun cã, deocamdatã, nu s-a discutat nimic oficial în acest sens. pag.5

Administraþia Naþionalã a Penitenciarelor, consultatã în privinþa aministiei ºi graþierii doar dupã redactarea proiectelor de lege

2

3

4

Incubatorul de afaceri Incuboxx, tot gol dupã opt luni de la inaugurare

ANI are pe rol mai multe procese cu Comisia de Cercetare a Averilor de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara, nemulþumitã de o serie de decizii emise de aceasta Deocamdatã, în ciuda cazurilor mai mult sau mai puþin rãsunãtoare de corupþie din judeþ, în Timiº lipsesc hotãrârile definitive ºi irevocabile de confiscare a averii dobândite prin mijloace ilicite. Reprezentanþii ANI nu par mulþu-

miþi de o serie de decizii ale Comisiei de Cercetare a Averilor de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara, judecându-se cu aceastã instituþie, la Curtea de Apel, pe mai multe speþe. pag. 4

Vã amintiþi, desigur, polemicile stârnite de insistenþa cu care unii dintre parlamentari au susþinut, timp de aproape doi ani, sub diferite forme ºi varii pretexte, controversata Lege a amnistiei ºi graþierii. Menþionând cã motivul principal îl constituie aglomeraþia din penitenciarele româneºti. Administraþia Naþionalã a Penitenciarelor demonteazã acest fals argument ºi transmite, într-un rãspuns dat TIMPOLIS, cã, pentru formularea unui punct de vedere cu privire la oportunitatea aplicãrii aministiei ºi graþierii, a fost consultatã doar ulterior redactãrii proiectelor de lege. pag.7

2

social

15 - 18 ianuarie 2015

Incubatorul de afaceri Incuboxx, tot gol dupã opt luni de la inaugurare l Proiectul, iniþiat de fosta administraþie timiºoreanã, este, în opinia unor consilieri,

un exemplu tipic de intenþii bune puse în practicã într-un mod catastrofal Ceea ce se dorea a fi cel mai mare centru IT&C din vestul þãrii, Incubatorul de afaceri Incuboxx, realizat în urma unui proiect al fostei administraþii Ciuhandu este în continuare gol, dupã mai bine de opt luni de la inaugurare. Realizat din fonduri europene, cu cofinanþare de la bugetul local, Centrul are o probabilitate mare, spun unii aleºi locali, sã rãmânã gol ºi pe viitor, din cauza proiectului iniþial, conceput dezastruos.

Încercãri de salvare a proiectului Confruntatã cu nenumãrate constrângeri legate, spun mai mulþi consilieri locali, de forma neinspiratã a proiectului iniþial, actuala administraþie a încercat prin diverse modalitãþi sã resusciteze investiþia în Incubatorul de Afaceri Incuboxx ºi sã o facã funcþionalã, pentru scopul pentru care a fost realizatã. Deocamdatã, fãrã succes.

Centrul stã gol de mai bine de opt luni ºi, conform unor aleºi locali, nu existã ºanse prea mari ca în viitorul apropiat situaþia sã se schimbe. Primãria Timiºoara cautã în continuare o firmã dispusã sã presteze servicii de administrare ºi management a clãdirii Incuboxx, pentru cã este necesar sã se gãseascã un administrator în prima fazã, pentru ca apoi sã se poatã trece la alocarea de spaþii cãtre firmele IT care ar fi trebuit sã ocupe imobilul.

Consilierul local PNL Ciprian Jichici spune cã, din punctul sãu de vedere, proiectul, aºa cum a fost conceput de fosta administraþie, a plecat din start cu o serie de deficienþe care sunt foarte greu de remediat acum: „În primul rând, este vorba de gradul de

condiþii, Incubatorul ar putea rãmâne gol ºi în perioada urmãtoare, ºi e pãcat, pentru cã este o oportunitate bunã, ºi este ºi momentul pentru proiecte adresate sectorului de IT”, ne-a declarat Ciprian Jichici.

Soluþii ce trebuie identificate rapid Primãria Timiºoara inaugura, în primãvara anului trecut Centrul de afaceri IT&C Incuboxx, ce ar fi trebuit sã gãzduiascã firme ce activeazã în domeniul IT&C, aflate la început de drum sau în curs de consolidare. Cum clãdirea este tot goalã, costurile de întreþinere sunt în continuare suportate de Municipalitate.

Clãdirea, consideratã una dintre cele mai moderne ºi avangardiste construcþii din þarã, a costat 17.7 milioane de lei, ºi se spera cã va fi, conform discursurilor de la inaugurare, o “structurã localã de sprijinire a afacerilor pentru încurajarea iniþiativei antreprenoriale locale, într-un domeniu de importanþã strategicã pentru dezvoltarea Timiºoarei – tehnologia informaþiei ºi telecomunicaþiile”.

Construitã în regim de demisol, parter ºi patru etaje, cu o suprafaþã de 6.311 metri pãtraþi ºi, în urma unei administrãri comune, asigurate de Universitatea de Vest, Universitatea Politehnica ºi Primãria Timiºoara, clãdirea ar fi trebuit sã ofere absolvenþilor de informaticã ºansa de a porni o afacere proprie într-un spaþiu adecvat, cu facilitãþi adecvate, la preþuri bune. Acest capitol distinct al afacerii nu a fost lãmurit de la început, plecându-se cu ideea cã acest Centru Incuboxx ar urma sã gãzduiascã zeci de firme, antreprenori ce activeazã în domeniul IT&C la început de drum sau întreprinderi în curs de consolidare, ºi cã firmele care ajung acolo trebuie sã plãteascã ori o

Foto TIMPOLIS

bogdan.piticariu@timpolis.ro

ocupare asumat în proiect, În mod normal, aºa cum s-a procedat la majoritatea investiþiilor similare, ar fi trebuit sã se prevadã o perioadã de graþie de 1-3 ani, ºi abia dupã aceea sã se asume obligaþia unui grad de ocupare. Aºa cum stau lucrurile, mã îndoiesc cã se va ajunge într-un an la un grad de ocupare de 50%, aºa cum s-a asumat prin proiect”. În al doilea rând, spune consilierul timiºorean, care lucreazã în domeniul IT, în proiectul iniþial se prevedea o limitã a cifrei de afaceri pentru firmele care urmau sã ocupe spaþii în Incuboxx de 10.000 de euro pe an. Ceea ce însemna o cifrã de afaceri pe angajat de 850 de euro pe lunã, ce nu acoperea nici mãcar salarizarea la un nivel de pornire în domeniul IT. „Sunt destule elemente de naturã sã confirme cã acest proiect a fost conceput de oameni care nu au nici în clin nici în mânecã cu domeniul IT. Am tot încercat, de-a lungul timpului, sã modificãm acest proiect, încât sã-l facem fezabil, însã fiind vorba de un proiect cu finanþare europeanã, liniile principale trebuie sã rãmânã aceleaºi cu cele convenite în proiectul aprobat iniþial”, menþioneazã Ciprian Jichici. În opinia sa, nu va fi uºor sã se gãseascã un administrator pentru aceastã clãdire, în condiþiile în care în criteriile de calificare a firmei de administrare, impuse de forma proiectului, se prevede ca administratorul sã preia integral riscul de nerealizare a obiectivelor proiectului, ceea ce înseamnã cã, în caz de eºec, ar trebui sã ramburseze toþi banii – adicã, sume de sute de ori mai mari decât cele obþinute din activitatea de administrare. „Am îndoieli cã în aceste condiþii se va gãsi o firmã dispusã sã-ºi asume o asemenea responsabilitate. Sunt prevederi contractuale care nu au nicio logicã, din punct de vedere economic. În aceste

sumã modicã, plus utilitãþi, ori doar utilitãþi.

Controversele legate de Incuboxx nu s-au legat doar de proiectul în sine, ci ºi de aspectul clãdirii, considerat de unii consilieri locali ca unul industrial, ce nu-ºi are locul într-o zonã central a Timiºoarei. “Aºa o clãdire nu are ce cãuta în centrul unui oraº cu pretenþii.

Dupã ce cã în ultima vreme se construieºte puþin, se construieºte ºi cu aspect de ieftin, ºi anapoda”, se menþiona în plenul Consiliului Local.

Susþinãtorii proiectului, în forma în care e acum, declarã cã respectiva clãdire reprezintã un proiect avangardist, inclusiv prin materialul neconvenþional folosit pentru geamuri. Construcþia este dotatã cu geamuri din policarbonat multistrat care împiedicã lumina sã strãluceascã din monitoarele calculatoarelor ºi izoleazã termic birourile.

Potrivit oficialitãþilor timiºorene, Incuboxx este prima clãdire de acest fel din România. Acestea mai spun cã, pe lângã un spaþiu generos destinat birourilor sau parcãrii subterane ºi supraterane, clãdirea are în dotare pa-

nouri de cãþãrare, bucãtãrie cu cantinã ºi salã de fitness cu duºuri.

Teoretic, în centru pot fi gãzduite peste 50 de firme mici ºi mijlocii, iar pentru cei care sunt la începutul afacerii existã posibilitatea de a se extinde ºi de a obþine mai mult spaþiu. Noua clãdire este dotatã cu spaþii pentru recepþie, spaþii pentru birouri – preincubare, 28 pentru incubare, 24 pentru consolidare, 2 birouri “all inclusive”, spaþii pentru organizarea de evenimente – salã expoziþionalã, 2 sãli de conferinþã care se pot uni într-o singurã salã, trei sãli de seminar ºi alte trei de ºedinþã, un birou preincubare, spaþii pentru consultanþã ºi contabilitate. În plus, existã inclusiv birouri dotate cu tehnicã de calcul ºi aparate multifuncþionale.

Deocamdatã, însã, nimeni nu pare sã se înghesuie, ºi, dacã nu se va rezolva rapid problema administrãrii, a angajaþilor ºi a lipsei firmelor chiriaºe, Primãria s-ar putea trezi în acest an cu o gaurã în buget provocatã de obligaþia restituirii banilor europeni investiþi în acest obiectiv. Dupã care ar rãmâne pe inventar cu o clãdire nefuncþionalã.

Propunerea de înfiinþare a unui „talcioc” la Spitalul Judeþean, respinsã de consilierii judeþeni Poate exista o întreagã discuþie legatã de oportunitatea descentralizãrii spitalelor, respectiv a trecerii lor în subordinea autoritãþilor locale. Pentru cã nu o datã Consiliile Judeþene sau Primãriile au dovedit cã nu ºtiu cum sã administreze aceste unitãþi. O mostrã de administrare „originalã” e ºi cea a Spitalului Judeþean, în cazul cãruia s-a renunþat la transformarea spaþiului din faþa spitalului într-un fel de târg ambulant, doar la opoziþia mai multor consilieri judeþeni. mircea.pavelescu@timpolis.ro

Tonete cu de toate în faþa celui mai mare spital regional Camuflat într-un aºa-numit Proiect de hotãrâre privind aprobarea tarifelor pentru unele servicii de interes

judeþean in anul fiscal 2015, în plenul Consiliului Judeþean Timiº a fost propus recent, pentru aprobare, un punct care viza un „tarif de închiriere teren pentru amplasare standuri, tonete, chioºcuri cu destinaþie de comerþ stradal la Spitalul Judeþean”. Dacã s-ar fi aprobat în aceastã formã, s-ar fi ajuns la oficializarea unui soi de talcioc în faþa Spitalului Judeþean. Mai mulþi consilieri judeþeni au propus, însã, prin amendamente, scoaterea acestui punct din proiectul propus spre adoptare. „Acest lucru nu mi se pare a fi o activitate a Spitalului Judeþean cu destinaþie de comerþ stradal. Din acest motiv am propus scoaterea articolului care se referea la acest comerþ”, spune consilierul judeþean Dorel Demea.

Preºedintele CJ Timiº, social-democratul Titu Bojin, a precizat, în apãrarea acestui proiect cã taxa respectivã a fost introdusã în urma solicitãrii venite din partea Spitalului Judeþean. „Personal sunt de acord sã nu

de 24 de ani un reper al cetãþii

facem la Spitalul Judeþean sau în zona Spitalului Judeþean comerþ stradal decât în construcþii aprobate de Consiliul Judeþean. Nu vrem sã aparã tot felul de lucruri acolo dar nici nu vrem sã le îngrãdim posibilitatea de a amplasa construcþii, a cãror formã o aprobãm noi, în care sã vândã flori sau fructe”, mai spune Titu Bojin. În urma opoziþiei consilierilor judeþeni, s-a venit cu propunerea ca forma construcþiilor sã fie aprobatã de CJ Timiº, lucru oficializat printr-un amendament. Însã, probabil cã dacã nu ar fi existat intervenþii ale unor consilieri judeþeni pe aceastã teamã, proiectul ar fi fost adoptat în forma originalã ºi, în funcþie de ideile mai mult sau mai puþin vizionare ale responsabililor, ar fi putut sã rãsarã tot felul de tonete ºi tarabe în faþa celui mai mare spital din vestul þãrii. „Nu trebuie sã uitãm de specificul Spitalului Judeþean, care este unul de urgenþã, universitar, ºi nu poate fi asociat cu orice formã de comerþ stra-

dal. N-ai cum sã faci acolo un fel de târg, nu e o pensiune sau un hotel. Se poate bloca accesul cu acest gen de amenajãri, ca sã nu mai vorbim despre faptul cã diverse chioºcuri în care se pregãtesc produse alimentare ar genera tot felul de mirosuri sau arome, în condiþiile în care o bunã parte din pacienþi sunt la regim”, spune medicul Georgeta Rus, consilier judeþean PDL.

Talcioc ºi la Bastion Prezumtivele tarabe de la Spitalul Judeþean nu sunt singurele iniþiative de acest gen. Printr-o iniþiativã a CJ Timiº de la sfârºitul anului trecut, s-a propus închirierea, pe o perioadã de trei ani, a unor suprafeþe de teren situate în cadrul Complexului imobiliar Bastion, pentru amplasare de tarabe ºi chioºcuri, aducându-se argumentul cã o mare parte din suprafaþa de teren nu este ocupatã de construcþii.

Iniþiativa, spuneau reprezentanþi

ai CJ Timiº, pleca de la o adresã în care „se exprima interesul pentru închirierea unei suprafeþe de teren pentru amplasarea unei rulote comerciale, având ca obiectiv promovarea ºi valorificarea prin comercializare a produselor tradiþionale româneºti de panificaþie”.

Deci, de la aceastã solicitare, care viza probabil un chioºc cu covrigi, administraþia judeþeanã a ajuns la concluzia cã amplasarea unor astfel de standuri ar fi ºi în avantajul CJ Timiº care, pe lângã promovarea Bastionului Theresia, ar colecta ºi venituri la buget, ºi al locuitorilor ºi vizitatorilor oraºului. E greu de spus ce speranþe de „îmbogãþire” are CJ Timiº, dacã se face raportarea la tarifele de plecare – respectiv, trei lei pe metru pãtrat pe zi pentru amplasare standuri, tonete sau chioºcuri , ºi 15 lei pe metru pãtrat pe lunã – închiriere de teren pentru publicitate.

Nici contractul-cadru, nici caietul de sarcini nu au prevãzut limitãri sau prevederi cât de cât clare legate de specificul viitoarelor tonete sau tarabe.

eveniment

15 - 18 ianuarie 2015

3

E oficial: Centura Sud a Timiºoarei rãmâne la stadiul de proiect l Consilieri judeþeni: „Toate promisiunile conducerii CJ Timiº s-au dovedit a fi fãrã acoperire” Discutarea de Ministerul Transporturilor a variantei oficiale a Masterplanului general de Transport al României era indicatã ca momentul adevãrului de cãtre oficialii din conducerea Consiliului Judeþean Timiº, care indicau ca sigurã includerea în acest document a Centurii Sud Timiºoara, care ar completa actuala variantã ocolitoare a municipiului. Lucru care nu s-a întâmplat, completarea inelului de centurã rãmânând pe mai departe o promisiune fãrã acoperire.

Trebuie sã ºtiþi cã în acest moment nu avem posibilitatea legalã sã putem finanþa, pentru cã nu este pe teritoriul administrativ al judeþului Timiº din punct de vedere al patrimoniului. În aceste condiþii, vã spun cã sunt de acord sã gãsim o formulã, doar în momentul în care ºtim ce înseamnã acest proiect”, declara, cu aceastã ocazie, preºedintele CJ Timiº, Titu Bojin.

Proiect tot în aºteptare, de ani buni

bogdan.piticariu@timpolis.ro

„O promisiune care a fost o cacealma” Dupã ce ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a enumerat prioritãþile infrastructurii rutiere pentru perioada 2015 - 2016, la prezentarea variantei oficiale ºi, probabil, definitive a Masterplanului General de Transport, a pare clar cã, în urmãtorii ani cel puþin, Centura de Sud a Timiºoarei, care ar fi avut rolul de a completa inelul de centurã al municipiului, pentru devierea totalã a traficului greu, rãmâne la stadiul de proiect pe hârtie.

Centura Timiºoara Sud nu apare pe harta prezentatã de ministrul Ioan Rus, cu lucrãri finalizate, în execuþie sau în faza de licitaþie, Masterplanul, în care pare sã se uite cã Timiºoara existã pe harta României, prevede sprijinirea unor proiecte de ºosele ocolitoare la localitãþi precum Târgu Jiu, Aleºd,

Sãcuieni, Oradea, Rãdãuþi, Suceava, Dorohoi, Târgu Mureº, Braºov, Satu Mare, Tecuci, Bârlad, Bacãu sau Mediaº.

Centura Timiºoara Sud nu a fost inclusã iniþial în Masterplanul General de Transporturi, deoarece, în urma explicaþiilor date de Ministerul Transporturilor, nu s-ar fi demonstrat necesitatea ei. Între timp, se spunea cã, în urma demersurilor “salvatoare” ale Consiliului Judeþean Timiº, documentul s-ar fi modificat, incluzând ºi închiderea inelului de centurã a Timiºoarei. Aspect infirmat la prezentarea acestei variante oficiale ºi finale a Masterplanului.

“Orizontul de întindere al Masterplanului este 2015 - 2016, probabil perioada în care Ioan Rus sperã cã va rãmâne la minister. Oricum, s-a vãzut destul de clar cã toate asigurãrile ºi promisiunile Consiliului Judeþean legate de Centura Sud au fost, de fapt, vorbe goale. Se dovedeºte încã o datã cã la nivelul conducerii CJ Timiº, s-a mers pe cacealmale, ºi cam atât” , spune consilierul judeþean PDL Marius Martinescu.

Eºecul legat de demararea acestui proiect era oarecum prefigurat la ºedinþa CJ Timiº din Decembrie anul trecut.

Dupã ce ani de zile administraþia

judeþeanã susþinea cã se va implica cu toate forþele în materializarea acestui proiect, deja, la ultima luare în discuþie a investiþiei acesta a devenit unul comun, care nu depinde decât în micã mãsurã de administraþia judeþeanã .

“Centura Sud Timiºoara nu intrã în patrimoniul CJ Timiº, pentru cã tot ce înseamnã autostrãzi, centuri, drumuri naþionale sunt ale CNADR. Nici nu se pune problema sã nu fim de acord cu asocierea, dacã existã posibilitatea realizãrii unei asocieri între Primãria Timiºoara, Consiliul Judeþean Timiº, Primãria Ghiroda, Primãria Moºniþa ºi Primãria Giroc, pe teritoriul cãrora se deruleazã Centura de Sud a Timiºoarei.

Cei care îºi mai aduc aminte de pliantele electorale distribuite de USL în Timiºoara, în 2012, ºtiu cã închiderea inelului de centurã al oraºului, pentru devierea totalã a traficului greu, care sã nu mai traverseze oraºul, era cap de listã, ca una dintre promisiunile asumate ce urmau a fi puse în practicã rapid, dupã alegeri. Ulterior nu s-a mai întâmplat, însã, nimic…

Tipic pentru felul în care se miºcã lucrurile în România în ceea ce priveºte infrastructura rutierã, proiectul inelului de centurã al Timiºoarei a fost demarat în urmã cu… 20 de ani. În Timiºoara au fost readuse în discuþie lucrãrile de finalizare a inelului de centurã, în condiþiile în care Primãria Timiºoara a vorbit despre introducerea taxei de tranzit, pentru camioanele de tonaj mare care traverseazã oraºul.

Câþiva consilieri locali susþin însã cã, atâta vreme cât inelul de centurã nu este finalizat, aceastã taxã va genera multe controverse ºi contestaþii.

Anunþ

Capital Insol S.P.R.L fil.

Comisia de Dialog Social, “uitatã” din cauza alegerilor

Patru luni de pauzã De ani buni, nu se mai sperau prea multe de la aºa-numita Comisie Tripartitã de Dialog Social, care se presupune cã ar trebui sã fie organizatã lunar la Prefecturã. Însã e ciudat ca tocmai în timpul mandatului unui Guvern declarat oficial de stân-

ga, deci unul care pune accent pe componenta socialã, la Prefectura Timiº sã nu se mai organizeze astfel de întruniri, de câteva luni. “Este adevãrat, din cauza problemelor legate de organizarea alegerilor aceste comisii nu s-au mai organizat. Prefectul, care e în concediu, urmeazã sã stabileascã data urmãtoarei comisii”, spune subprefectul Maroszy Zoltan. Acesta explicã ºi cum funcþioneazã ele la nivel teoretic: “În urma organizãrii lor, se întocmeºte un proces-verbal, care este trimis la Ministerul Muncii, la un compartiment special, care se ocupã de colectarea ºi centralizarea acestor documente”.

Liderul judeþean al federaþiei sindicale Cartel Alfa, ªtefan Gogoºanu, susþine sã aceste întruniri se mai organizeazã din când în când, “mai mult ca o obligaþie legalã ce trebuie bifatã”: “Oricum, cu perioada aceasta de alegeri nu s-au mai organizat de luni bune, cred cã din septembrie anul trecut”. ªtefan Gogoºanu mai spune cã aceste ºedinþe ale Comisiei au fost o formalitate: “Ele sunt,

prin statut, consultative ºi nu au trecut niciodatã de acest stadiu.

Se încheie un proces verbal, care se trimite la Ministerul Muncii ºi cam atât. Este aceeaºi procedurã de ani de zile, ºi nu se prea vãd rezultate”.În opinia lui ªtefan Gogoºanu, singurele rezultate notabile ale acestor comisii au fost cele în care s-au discutat cazuri ale unor întreprinderi privatizate, de exemplu, iar ºefii de instituþii prezenþi promiteau cã iau mãsuri în eventualitatea unor încãlcãri ale legislaþiei muncii sau abuzuri ale patronatelor. “În rest, se discutã niºte generalitãþi. Am verificat, ºi acele procese-verbale chiar se trimit la Bucureºti, la Ministerul Muncii. Nu s-a simþit însã palpabil cã s-ar fi þinut cont în vreun fel de aceste discuþii purtate în Comisiile Tripartite”, mai spune ªtefan Gogoºanu.

“Nu se rezolva niciodatã nimic” Teoretic, pe plan social, rolul acestor comisii de dialog social ar trebui sã fie important. De pildã, inclusiv salariul

lichidator judiciar în dosarul 9208/30/2013 Tribunalul Timiº, vinde la licitaþie publicã cu strigare 10 boxpaleþi metalici la preþul total de 1.900 lei exclusiv tva.

Licitaþia va avea loc în data de 29.01.2015 ora 11 la sediul Foto TIMPOLIS

Încetãþenitã încã de pe vremea Guvernãrii Nãstase, Comisia de Dialog Social, la care iau parte sindicatele, patronatele ºi reprezentanþii instituþiilor deconcentrate, a rãmas o formalitate. Acesta fiind ºi motivul pentru care, din toamna anului trecut, la Prefecturã nu s-a mai organizat aceastã formã de consultare publicã. Chiar ºi reprezentanþii mediului sinidcal sunt de acord cã aceastã Comisie a devenit mai mult “onorificã”, fiind greu de spus ce decizii cu impact major s-au luat în urma acestor întruniri periodice.

Timiºoara. în calitate de

minim pe economie se presupune cã este stabilit în urma unor negocieri cu structurile sindicale ºi patronale, la nivelul fiecãrui judeþ, în celebrele comisii tripartite, negocierile fiind ulterior centralizate. Reprezentanþii mediului sindical spun însã cã aceste presupuse negocieri în cadrul comisiilor tripartite reprezintã o formalitate, lucru remarcat inclusiv în Timiº.

Acesta este motivul pentru care reprezentanþii unor structuri sindicale au decis sã se retragã pur ºi simplu din aceste comisii, ºi sã nu mai ia parte la ºedinþe,

în urma constatãrii cã efectele concrete, în urma acestor dezbateri nu prea se vedeau. “Încã de când fãceam parte din aceste Comisii tripartite organizate la Prefecturã, am renunþat la participarea la aceste ºedinþe pentru cã erau o purã formalitate. Erau niºte întruniri la care ne întâlneam ºi discutam discuþii. Ni se bãga pumnul în gurã, dându-ni-se impresia cã suntem bãgaþi în seamã. În realitate, în urma acestor ºedinþe sau consultãri nu se rezolva niciodatã nimic”, ne-a declarat Aurel Mihuþ, liderul UGSR Timiº. (B.P.)

lichidatorului judiciar din Timiºoara, str. Vasile Lupu nr.

10, ap. 2, jud. Timiº. În caz de neadjudecare licitaþia va fi reluatã sãptãmânal la orele 11 în aceleaºi condiþii. Informaþii suplimentare ºi caietul de sarcini pot fi obþinute de la sediul lichidatorului judiciar din Timiºoara, str.Vasile Lupu nr.10, ap.2 sau prin email: office.timisoara@capitalinsol.ro

de 24 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

15 - 18 ianuarie 2015

Nicio hotãrâre definitivã de confiscare a averii în Timiº l ANI are procese în serie cu Comisia de Cercetare a Averilor

de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara

În continuare „muncã patrioticã” la Comisiile de Cercetare a Averilor

Deocamdatã, în ciuda cazurilor mai mult sau mai puþin rãsunãtoare de corupþie din judeþ, în Timiº lipsesc hotãrârile definitive ºi irevocabile de confiscare a averii dobândite prin mijloace ilicite.

Reprezentanþii ANI nu par mulþumiþi de o serie de decizii ale Comisiei de Cercetare a Averilor de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara, judecându-se cu aceastã instituþie, la Curtea de Apel, pe mai multe speþe. bogdan.piticariu@timpolis.ro

„10 ani poate dura un proces de confiscare a averii” Conform Agenþiei Naþionale de Integritate, pânã în momentul de faþã, la nivel naþional, existã doar cinci decizii definitive ºi revocabile de confiscare a averii dobândite prin mijloace ilicite. În ciuda cazurilor de corupþie depistate ºi pe plan local, niciuna dintre deciziile definitive de confiscare a averii nu are legãturã cu Timiºul. „Din ce am constatat noi pe unele speþe, cum e cea a lui Dan Ioan Popescu, un astfel de proces se poate întinde pe mai mult de zece ani. La acesta procesul a început undeva prin 2005, ºi, iatã, suntem în 2015 ºi încã se mai judecã. Din punctul meu de vedere, reînfiinþarea acelor Comisii de Cercetare a Averilor de pe lângã Curþile de Apel nu a ajutat prea mult: verificãrile se fac la comisii, ANI doar dã niºte indicaþii. Ne-am întors în perioada 1996 - 2002, când aceste comisii au funcþionat foarte greu. În plus, în continuare, magistraþii care fac parte din aceste comisii ce au mai degrabã un rol administrativ nu sunt remuneraþi pentru munca lor. Se credea cã aceste comisii vor avea un grad mare de neutralitate, fiind formate din judecãtori. De fapt, cred cã activitatea lor putea fi fãcutã foarte bine de ANI”, spune Radu Nicolae, director de programe al Centrului de Resurse Juridice.

Faptul cã sunt doar cinci hotãrâri definitive de confiscare a averilor în mai bine de 20 de ani, la care se adaugã hotãrâri obþinute în urma demersurilor CRJ, nu este, subliniazã Radu Nicolae, un lucru de laudã. „Aceste cazuri dovedesc cã este un proces dificil ºi cã nu trebuie sã îºi punã nimeni speranþe cã de aici se vor gãsi resurse pentru a acoperi deficite bugetare. Hotãrârile acestea definitive sunt ºi ele, în mare parte, obþinute în cazuri flagrante, cum e cel al

permiselor de la Argeº, unde s-au gãsit euro sub pat, iar în cazuri în care vorbim de sume relativ mici, adicã vreo câteva zeci de mii de euro, nu o datã, pe parcursul acestor zece ani sau chiar mai mult, cât dureazã procedurile în instanþã, Statul poate cheltuie mai mult cu expertize, salarii de judecãtori, onorarii pentru avocaþi desemnaþi din oficiu ºi aºa mai departe”, este de pãrere Radu Nicolae.

ANI, în instanþã cu Comisia de Cercetare a Averilor Pe speþe legate de confiscarea averilor, ANI nu pare mulþumitã de unele decizii ale structurii locale de profil, respectiv Comisia de Cercetare a Averilor, o dovadã fiind procesele în serie în care ANI contestã hotãrârile Comisiei timiºorene, cu precãdere în cazuri care au legãturã cu vameºi sau poliþiºti de frontierã anchetaþi de DNA în celebrul „lot Moraviþa”.

Aceste procese s-au derulat la Curtea de Apel Timiºoara ºi culmea e cã, într-unul dintre ele, finalizat anul trecut, în iunie, instanþa a ajuns la concluzia cã propria Comisie de Cercetare a Averilor a greºit, admite acþiunea ANI ºi anuleazã o ordonanþã a Comisiei de Cercetare a Averilor, care invalida solicitarea ANI de a se confisca averea nejustificatã constatatã în cazul unui vameº “titular” în lotul Moraviþa. Într-una din aceste acþiuni contestatã era argumentaþia vameºului, care susþinea cã veniturile nejustificate “au fost realizate în mod efectiv de la pãrinþi, care au gospodãrii frumoase cu animale ºli culturi agricole, care le-au adus venituri suplimentare.” Însã, în ciuda acestor acþiuni în instanþã – ciudate prin faptul cã sunt în litigiu douã structuri care, teoretic, au acelaºi scop, confiscarea veniturilor obþinute ilici – în Timiº tot nu s-a

de 24 de ani un reper al cetãþii

ajuns la o hotãrâre definitivã ºi irevocabilã de confiscare a averii constate ca nejustificatã de cãtre ANI. Este la fel de adevãrat cã ºi aceastã instituþie a comis greºeli flagrante în gestionarea acestor litigii. Astfel, un proces de la Curtea de Apel Timiºoara, prin care se judeca cu un agent vamal timiºean, s-a terminat brusc anul trecut, din cauza neplãþii de cãtre ANI a unei taxe de timbru în valoare de… patru lei.

Procesul, derulat la Curtea de Apel,era legat de un raport de acum doi ani al ANI prin care se constata cã un agent vamal care fãcea parte din “Lotul Moraviþa 1” ar fi dobândit bunuri ºi valori ce nu pot fi justificate. La solicitarea ANI, Comisia de Cercetare a Averilor de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara a efectuat o anchetã ale cãrei concluzii au fost diferite de cele ale anchetei inspectorilor de integritate, Comisia stabilind cã vameºul ºi-a dobândit averea în mod licit. ANI nu a renunþat ºi a atacat la Curtea de Apel decizia Comisiei de Cercetare a Averilor, solicitând anularea documentului. Dupã aproape un an de judecatã, magistraþii de la Curtea de Apel Timiºoara au emis o sentinþã prin care cererea ANI este respinsã. Motivul este consemnat ca atare pe portalul instanþelor, just.ro: “Instanþa anuleazã ca netimbratã cererea de chemare în judecatã formulatã de reclamantul ANI”.

De altfel, nu doar pe acest segment procedurile judiciare legate de „Lotul Moraviþa” au o evoluþie cel puþin ciudatã. Sunt trei cazuri în care ANI a descoperit venituri nejustificate la poliþiºti de frontierã sau agenþi vamali din „Lotul Moraviþa”, ºi în niciunul nu s-a ajuns la o decizie definitivã ºi irevocabilã de confiscare a averii, unii dintre vameºii sau poliþiºtii de frontierã respectivi având câºtig de cauzã la cel mai înalt nivel – respectiv la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. Peste toate a mai

„Reînfiinþarea acelor Comisii de Cercetare a Averilor de pe lângã Curþile de Apel nu a ajutat prea mult: verificãrile se fac la comisii, ANI doar dã niºte indicaþii. Ne-am întors în perioada 1996 - 2002, când aceste comisii au funcþionat foarte greu. În plus, în continuare, magistraþii care fac parte din aceste comisii ce au mai degrabã un rol administrativ nu sunt remuneraþi pentru munca lor.”

Radu Nicolae, director de programe al Centrului de Resurse Juridice venit ºi decizia CEDO, pronunþatã anul trecut, în septembrie, în care Statul român a fost condamnat pentru privare de libertate a unui ofiþer de poliþie de frontierã din lotul Moraviþa, pe o „perioadã de timp cuprinsã între momentul in care a fost luat de acasã cu mandat pentru a fi dus la sediul central al DNA, ºi momentul audierii sale de cãtre procuror”, mai precis „a petrecut aproape 11 ore într-o salã de aºteptare la sediul DNA înainte de a fi interogat de procuror”. În aceste condiþii, cine ºtie ce decizii surprinzãtoare mai pot apãrea, inclusiv raportate la confiscarea averilor.

Deºi Comisiile de Cercetare a Averilor de pe lângã Curþile de Apel din þarã nu au avut o activitate extraordinarã în perioada 1996 - 2007, când aceste structuri au funcþionat continuu, în 2011 s-a decis reînfiinþarea lor.

Din start, însã, s-a plecat de la o premisã cel puþin ciudatã. Astfel, aceastã activitate de control al averilor, care presupune o rãspundere destul de mare ºi o documentare amplã, a fost transformatã în “muncã patrioticã” pentru judecãtori, care nu primesc niciun leu pentru aceastã activitate.

Or, este evident cã, atâta vreme cât este o muncã suplimentarã neremuneratã, nimeni nu se poate aºtepta la rezultate extraordinare. Aceastã greºealã repetã una din trecut când, din 2005 pânã în 2007, membrii acestei comisii nu au mai primit niciun leu pentru prestaþia lor, din cauza schimbãrii legislaþiei. Atunci, peste 90% dintre cazurile instrumentate de Comisia timiºoreanã, pânã în momentul în care ºi-a încetat activitatea, în 2007, s-au finalizat cu ordonanþe de clasare.

Astfel, în Timiº a funcþionat aproape un deceniu aceastã structurã, care avea rolul de a cerceta cazurile în care se suspecta cã anumiþi funcþionari publici ºi-ar fi dobândit averea prin metode ilicite. Comisia putea sesiza Parchetul, în cazul în care constata infracþiuni de domeniul penalului, se putea ajunge la trimiteri în judecatã ºi chiar la confiscarea averilor. Însã în

ultimii cinci ani de activitate a acestei structuri în forma sa veche, pânã la desfiinþarea ei, în 2007, nu s-a înregistrat nici mãcar un singur caz de confiscare a averii, ºi nu doar în Timiº, ci pe toatã raza de acoperire a Curþii de Apel Timiºoara – în Timiº, Arad ºi Caraº-Severin.

Bilanþul ultimilor ani de activitate al fostei Comisii este sugestiv. În 2005, Comisia a fãcut anchete în cinci dosare, toate finalizate cu ordonanþe de clasare. În 2006, a avut patru dosare, ºi ele terminate cu ordonanþe de clasare. În 2007, ultimul an de funcþionare al Comisiei de Cercetare a Averilor de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara, pe lângã douã dosare încheiate, cu ordonanþe de clasare, s-a ajuns la o trimitere în judecatã, procesul trenând pânã în aprilie 2011, când dosarul a fost închis prin hotãrâre definitivã ºi irevocabilã.

Deci, în 2001 - 2007, Timiºul nu a avut vreun caz notabil de confiscare a averii.

Fosta conducere a DNA Timiºoara preciza cã nu a primit nici mãcar o singurã informaþie sau o solicitare de colaborare din partea fostei Comisii de Cercetare a Averilor de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara. Oricum, din 2005, membrii acestei Comisii nu au mai primit niciun leu pentru prestaþia lor, pentru cã „s-a abrogat articolul care prevedea cuantumul retribuþiei lunare cuvenite membrilor Comisiei, prin urmare aceºtia nu au mai fost retribuiþi pentru activitatea desfãºuratã”.

anchetã

15 - 18 ianuarie 2015

5

Punct final în 2015 la controversatul contract al semnalizãrii rutiere din Timiºoara?

La concurenþã cu schimbul de terenuri pentru “Acvariul” din Piaþa Operei, serviciile de semnalizare rutierã fac obiectul unuia dintre cele mai controversate contracte ale Municipalitãþii timiºorene, fiind încheiat în 2001, pentru o perioadã de 14 ani. Rãmâne de vãzut ce variantã va gãsi Primãria Timiºoara pentru gestionarea semnalizãrii rutiere în oraº.

Consilierii locali spun cã, deocamdatã, nu s-a discutat nimic oficial în acest sens.

Nicolae Robu

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Primãria Timiºoara a decis în anul 2001, în timpul fostei administraþii Ciuhandu, sã încheie un contract pentru semnalizarea rutierã din municipiu, pe o perioadã de 14 ani, acesta fiind unul dintre cele mai lungi contracte ale Primãriei. Deºi mai mulþi consilieri locali spun cã ar fi fost de dorit un contract pe termen mai scurt, pentru ca sã oblige cumva pãrþile la derularea unei relaþii contractuale cât mai bune ºi, în plus, pentru a nu limita accesul Municipalitãþii timiºorene la posibile servicii mai bune, oferite la un preþ mai mic.

“Nu s-a anunþat absolut nimic pânã acum cu privire la intenþia Primãriei de a organiza licitaþie pe acest segment.

Foto TIMPOLIS

O relaþie contractualã de cursã lungã

Bãnuiesc cã situaþia se va rezolva, aºa cum ar fi normal, prin licitaþie, nu prin prelungiri de contract”, spune consilierul local PDL Simion Moºiu.

Problema, în acest caz, poate cã nu trebuie cãutatã, însã, la firma beneficiarã, ci la Primãrie, care a atribuit acest contract pe un termen atât de lung. De obicei, contractele de acest gen se atribuie pe termen de maximum cinci - ºase ani, în cazul unor servicii publice, invocându-se necesitatea specializãrii ºi dotãrii în timp a

firmei contractante.

Noi “premiere” remarcate în domeniul semnalizãrii ºi în 2014 Nici anul trecut nu au lipsit noi apariþii de senzaþie în domeniul semnalizãrii rutiere la Timiºoara. De exem-

plu, la una dintre ºedinþele de plen, mai mulþi consilieri au remarcat cã în Timisoara au fost montate indicatoare rutiere direct pe trunchiurile unor copaci. Aleºii locali au propus atunci, în glumã, sã se înregistreze la Oficiul de Stat de Invenþii ºi Mãrci “inovaþia” de la Timiºoara. Tot anul trecut se remarca în Consiliul Local cã sunt multe indicatoare montate pe domeniul public ce conþin greºeli gramaticale sau de ortografie, gen parcare interzisã “Cu excepþia Prefecturii ºi a Consiliului

Simion Moºiu Judeþean” sau “Bulevardul Revoluþei”. “În plus, din ce am vãzut eu, s-au dat jos indicatoarele de pe vreo zece strãzi, în zona central, care acum se reabiliteazã, ºi nu se ºtie ce s-a întâmplat cu ele, unde s-au dus. Sper sã nu se ajungã în situaþia în care Primãria sã cumpere a doua sau a treia oarã aceleaºi semne de circulaþie”, afirmã Simion Moºiu.

Controale fãrã niciun efect, inventarieri în curs rene nu se desfãºoarã pe coordonate mulþumitoare în ceea ce priveºte contractul de semnalizare rutierã: “O concluzie care se desprinde este insuficienþa implementãrii de cãtre persoanele cu atribuþii a controlului intern, precum ºi o prea mare uºurinþã în acordarea vizei controlului financiar preventiv.” Inspectorii exemplificã în acest sens situaþia legatã de deficienþele consemnate cu ocazia verificãrii modului de recepþionare a lucrãrilor efectuate de cãtre SC Rosign SA, a modului ºi documentelor care au stat la baza înregistrãrii în contabilitate a vânzãrii de locuinþe.

Anul trecut, conducerea Primãriei Timiºoara a fost interpelatã de mai multe ori pe tema inventarierii semnelor de circulaþie, iniþiatã de Primãrie dupã izbucnirea scandalului legat de semnalizare în municipiu, în ideea cã se va constata ce este montat în plus. “În urmã cu ceva timp cred cã foarte bine intenþionat aþi dispus un control legat de semaforizare ºi semnalizare.

Sperãm cã nu dureazã 15 ani, cât contractual. Am primit un rãspuns curios – pe o singurã stradã s-au demontat 40 de semne de circulaþie. Fiind 1.100 de strãzi în Timiºoara, dacã presupunem cã ar fi în plus doar zece semne de circulaþie o stradã, am ajunge la 10.000.

Sunt interesante pentru bugetul oraºului unu - douã milioane de euro sau nu?”, întrebau în acest context unii dintre aleºii locali care au fãcut interpelãri.

“Pot sã vã spun cã este în curs de

introducere pe inventar, pentru cã din pãcate nu a existat aºa ceva. La Serviciul Transporturi, operaþiunea este fãcutã, documentaþia este predatã cãtre Direcþia Clãdiri, Terenuri ºi Dotãri Diverse, care este singura abilitatã sã gestioneze elemente de patrimoniu ºi care, cu implicarea unui expert autorizat, conform prevederilor legii, va lua în inventar absolut tot ce existã pe strãzi, în maniera cea mai serioasã Nu putem sã considerãm cã pe toate strãzile s-au produs astfel de excese. Noi trebuie sã avem grijã de banul public ºi niciun semn mãcar nenecesar nu trebuie montat doar pentru ca cineva sã încaseze un ban de pe urma acestei montãri”, a spus primarul Nicolae Robu.

Printre excesele remarcate în ultimii doi ani în urma semnalizãrii rutiere excesive se numãra ºi cazul strãzii Paul Morand, aflatã în Parcul Industrial Freidorf, mai degrabã o alee industrialã înfundatã, pe care îºi au sediul doar trei societãþi comerciale.

Conform unor contabilizãri fãcute de Forþa Civicã Timiº, de-a lungul a mai puþin de 300 metri au fost amplasate 29 de indicatoare cu “oprirea interzisã”, încã 29 de plãcuþe care atenþioneazã ºoferii cã, dacã opresc, ar putea sã le fie ridicate maºinile, precum ºi alte indicatoare rutiere. În total peste 70 de indicatoare, adicã unul la patru metri, raportat la lungimea strãzii.

Pe lângã indicatoarele montate în exces, stâlpii de semnalizare ºi delimitare, plãtiþi din bani publici ºi amplasaþi

Foto TIMPOLIS

În ultimele rapoarte privind gestionarea finanþelor publice locale, Curtea de Conturi confirmã faptul cã, deºi ar fi trebuit sã þinã o evidenþã strictã a acestor lucrãri de semnalizare rutierã realizate din bani publici, Primãria Timiºoara nu a fãcut acest lucru. Auditorii publici externi au constatat cã elementele de semnalizare furnizate Municipalitãþii – indicatoare, borne, calmatoare de trafic, panouri de orientare – nu fac obiectul înregistrãrii în evidenþele tehnico-operative, altfel spus, facturile de prestãri servicii ºi furnizare de materiale semnalizatoare sunt înregistrate doar valoric în contabilitate în contul cheltuieli cu întreþinerea ºi reparaþiile, fãrã a afecta conturile de imobilizãri – pentru mijloacele fixe sau conturile de stocuri – pentru obiectele de inventar. În urma auditului, Curtea de Conturi a solicitat Primãriei inventarierea ºi stabilirea naturii tuturor bunurilor din intersecþiile semaforizate ºi a materialelor de semnalizare din oraº (inclusiv a calmatoarelor de trafic ºi a stâlpiºorilor de delimitare). Municipalitãþii timiºorene i s-a cerut reglementarea corespunzãtoare a activitãþii de semaforizare ºi semnalizare din punct de vedere al necesitãþii, oportunitãþii ºi legalitãþii. Lucru care nu s-a întâmplat pânã în prezent.

Mai mult, într-un raport fãcut public anul trecut, inspectorii Curþii de Conturi arãtau cã activitatea de control intern la nivelul Primãriei timiºo-

pe domeniul public, au fãcut obiectul unor nemulþumiri legate de oportunitatea plasãrii acestora în anumite zone, ºi despre necesitatea acestor investiþii.

Conform unor consilieri locali, în destule zone din oraº stâlpii mai mult încurcã traficul decât sã îl disciplineze.

Plasarea unor astfel de stâlpi pe tronsoane circulate, mai spun aceiaºi aleºi locali, este în totalã contradicþie cu lucrãrile de deszãpezire, pentru cã existã scuza perfectã pentru care plugurile nu intrã pe anumite tronsoane – pentru cã acolo sunt puºi stâlpi de semnalizare. Plugurile nu pot intra sau, dacã intrã pe anumite porþiuni, smulg aceºti stâlpi, care ulterior dispar sau sunt distruºi. Conform aceloraºi voci din Consiliul Local, sunt zone în care, din cauza stâlpilor, ambulanþa nu poate depãºi coloana, ºi nu poate ajunge la

timp la o intervenþie Oportunitatea amplasãrii acestor stâlpi nu este adusã în discuþie doar în cazul celor care delimiteazã sensuri.

Sunt zone, precum Calea Torontalului, în care zeci de stâlpi de acest gen au fost plasaþi pe trotuare, pentru a împiedica accesul autoturismelor ºi parcarea abuzivã pe trotuare. Doar cã aceºti stâlpi, care costã destul de mult, nu par sã-i intimideze pe ºoferii care cautã parcãri cât mai aproape de locul în care lucreazã sau la care au treabã.

Aºa se face cã pe strada Miresei, de exemplu, care face legãtura între Calea Torontalului ºi Aradului, din câteva zeci de stâlpi de demarcaþie puºi pe trotuare au mai rãmas în picioare doar câþiva, restul fiind doborâþi de ºoferi, probabil din cauza sistemului destul de slab de ancorare în pavaj.

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

special

15 - 18 ianuarie 2015

Primarul, deranjat de faptul cã Timiºoara este un oraº rupt în douã de liniile de cale feratã postate pe o movilã de pãmânt l În acest context, declarã edilul, a adus în discuþie realizarea metroului

Undã verde de la Primãrie la elaborarea studiului de fezabilitate

Problema mare o reprezintã liniile de cale feratã care “rup” Timiºoara în douã, spune primarul Nicolae Robu Edilul liberal al Timiºoarei a þinut sã facã, la mijlocul acestei sãptãmâni, unele precizãri, având în vedere modul „în general defectuos” în care „aºanumita problemã a «metroului» din Timiºoara” a fost reflectatã în mass-media. oana.dima@timpolis.ro

„Despre metrou vorbim nu în termeni de scop în sine” La ora actualã, spune primarul Nicolae Robu, „Timiºoara este un oraº rupt în douã de liniile de cale feratã postate pe o movilã de pãmânt, care îl strãbat foarte aproape de centrul sãu”.

Existã cinci strãpungeri ale acestei movile: subpasajele de pe strada Jiul intersecþie cu Calea Circumvalaþiunii ºi de pe strãzile C. Brediceanu, Gh. Lazãr, Al. I. Cuza ºi Popa ªapcã ºi douã treceri la nivel cu calea feratã, una pe strada E. Baader ºi una la UMT. Printre consecinþele acestui fapt, spune Nicolae Robu, se numãrã generarea de mari dificultãþi în trafic, pe axa sud-nord a oraºului, de ambuteiaje permanente pe cele cinci artere care trec pe sub liniile de cale feratã, apoi gãlãgia produsã de trenuri, în imediata vecinãtate a unor zone dens populate ale oraºului, foarte aproape de centrul Timiºoarei, cvasipermanenta insalubritate pe care o creeazã în apropierea centrului oraºului ºi, nu în ultimul rând, þinerea blocatã a unei fâºii de teren de circa opt kilometri lungime ºi 60 - 80 de metri lãþime, situatã în centrul oraºului, care, altfel, opineazã primarul, s-ar putea constitui un bulevard ultramodern. Având în vedere aceste

aspecte, Nicolae Robu apreciazã cã liniile de cale feratã trebuie sã disparã din poziþia actualã, aducând în discuþie trei soluþii: ducerea lor în afara oraºului, ridicarea lor pe estacadã sau ducerea lor în subteran. „Ducerea liniilor de cale feratã în afara oraºului reprezintã soluþia cea mai simplã din punct de vedere tehnic ºi, probabil, cea mai puþin costisitoare (a se avea în vedere, totuºi, cã se impun exproprieri etc.). În plus, ceea ce acum înseamnã «în afara oraºului», peste un numãr de ani va fi în interiorul oraºului (poziþia actualã a liniilor era cu câteva zeci de ani în urmã în afara oraºului, iar acum... e centralã). ªi asta cu atât mai mult cu cât existã deja o viziune de dezvoltare integratã Timiºoara - Arad, susþinutã de un studiu al Bãncii Mondiale”, explicã primarul Timiºoarei. În privinþa ridicãrii liniilor de cale feratã pe estacadã, edilul spune cã, din punct de vedere arhitectural, este o soluþie care nu se potriveºte Timiºoarei.

Cât priveºte ducerea liniilor de cale feratã în subteran, aceasta este vãzutã ca o soluþie care, dupã spusele unor arhitecþi importanþi (aici primarul amintind discuþiile purtate cu arhitecþi din Barcelona), pare a fi cea mai bunã pe termen lung. „Ea este mai costisitoare decât celelalte ºi mai dificil de implementat, dar beneficiile sale – se pretinde – o recomandã în raport cu celelalte soluþii, dacã se gãsesc resursele financiare pe care le incumbã”, spune Nicolae Robu. Edilul menþioneazã cã adoptarea acestei variante ar disponibiliza terenul de circa opt kilometri lungime ºi 60 - 80 de metri lãþime, situat în centrul oraºului, în vederea realizãrii unui bulevard ultra-

de 24 de ani un reper al cetãþii

Nicolae Robu modern, „practic incident centrului istoric”, ar rezolva problema definitiv, indiferent de extinderea ulterioarã a oraºului, ºi ar permite, cu costuri suplimentare acceptabile, utilizarea amenajãrii ºi pentru transportul în comun, prin prevederea unui numãr de staþii, „cum ar fi, cu titlu de exemplu, dupã bunul simþ: la Gara de Nord, Iulius Mall, la Gara de Est, Grãdina Zoologicã, Aeroport”.

Plecând de la aceastã ultimã idee, mai spune primarul Nicolae Robu, s-a ajuns la deja celebra temã a metroului din Timiºoara, „chiar dacã, în fapt, putem vorbi despre aºa ceva doar în subsidiar ºi nu în termeni de scop în sine”. În concluzie, spune edilul Timiºoarei, ceea doreºte el este sã scape Timiºoara de prezenþa liniilor de cale feratã pe traseul actual sau cel puþin de prezenþa lor la suprafaþa oraºului. „Dacã cu aceastã ocazie se va crea ºi oportunitatea realizãrii cu costuri suplimentare acceptabile a unei linii de transport în comun gen metrou, atunci, cu atât mai bine, o vom realiza”, afirmã edilul.

La începutul acestei luni, primarul Nicolae Robu, declara cã nu a renunþat la ideea realizãrii, în perspectivã, a unui metrou timiºorean, menit sã lege Gara de Nord de Gara de Est. Primarul spunea cã experienþa sãptãmânii petrecute în Dubai l-a convins, o datã în plus, de faptul cã trebuie sã îþi scoþi din vocabular sintagma „imposibil de fãcut”. Însã, adãugã, atunci când este vorba despre proiecte de anvergura pe care ar presupune-o realizarea unei linii de metrou care sã strãbatã Timiºoara, estimãrile trebuie sã fie realiste, iar în procesul de identificare a resurselor de finanþare trebuie sã se mizeze pe fonduri speciale, despre care spunea cã sunt puse la dispoziþie de Comisia Europeanã, pentru finanþarea unor proiecte complexe ºi a unor obiective excepþionale.

Edilul revenea astfel asupra unor declaraþii fãcute în 2013, atunci când, evocând posibile modele de transport public în comun utilizate în alte þãri, preciza cã a discutat despre aceastã problemã cu arhitecþi ºi urbaniºti din Barcelona. Specialiºti despre care afirma cã, în virtutea unor contracte imobiliare pe care le-au derulat în Timiºoara, cunosc topologia ºi caracteristicile solului ºi cã i-ar fi oferit asigurãri cã o astfel de soluþie ar putea rãspunde nevoilor viitoare de dezvoltare urbanã a Timiºoarei. În plus, a mai reiterat edilul, dupã ce a revãzut estacadele din Dubai, poate aprecia cã o astfel de soluþie nu se potriveºte particularitãþilor Timiºoarei: „Nu am nicio ezitare sã spun cã estacadele nu se potrivesc de niciun fel pentru Timiºoara. Nu poþi pune o estacadã pe lângã clãdiri de patru –

Îl vom avea la Timiºoara?

opt etaje. (…) În plus, s-ar irosi acel teren (spaþiul liber care ar rezulta dupã îngroparea liniilor de cale feratã care strãbat oraºul – n.r.) ce poate servi unui bulevard ultramodern, de opt kilometri lungime, situat chiar în apropierea centrului istoric”, a argumentat edilul.

Adãugând cã respectivul teren ar reprezenta pentru Timiºoara o ºansã pe care a catalogat-o drept rarissimã, de a avea un centru istoric bine conservat ºi un bulevard ultramodern situat în imediata sa vecinãtate. În ceea ce priveºte elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru acest proiect, Nicolae Robu anunþa cã documentul în sine va fi elaborat de cãtre Primãrie, instituþia solicitând, însã, colaborarea CFR ºi a Ministerului Transporturilor, unde se lucreazã la identificarea unor soluþii pentru liniile de feratã. ªi, subliniaprimarul, datã fiind valoarea pe care ar presupune-o o astfel de investiþie, deciziile de acest gen trebuie luate raþional, nu visceral, astfel încât sã îngãduie identificarea celei mai adecvate soluþii tehnice ºi, ulterior, accesarea fondurilor puse la dispoziþie de Comisia Europeanã pentru proiecte speciale. „Banii se cautã ulterior realizãrii studiului de fezabilitate. Un astfel de proiect trebuie asumat cu responsabilitate, nu de manierã iraþionalã, ci fundamentat pe o bunã cunoaºtere a lucrurilor. Trebuie identificate oportunitãþi de finanþare, pentru cã, fãrã îndoialã, bugetul local nu poate face faþã unor astfel de cheltuieli. (…) Se poate face orice cu tehnologia actualã.

Trebuie sã nu fim complexaþi, nici inhibaþi, ci realiºti. Sigur cã lucrurile grele nu se pot face de azi pe mâine”, mai spunea Nicolae Robu.

special

15 - 18 ianuarie 2015

7

Minciunã demontatã

Administraþia Naþionalã a Penitenciarelor, consultatã în privinþa aministiei ºi graþierii doar dupã redactarea proiectelor de lege Vã amintiþi, desigur, polemicile stârnite de insistenþa cu care unii dintre parlamentari au susþinut, timp de aproape doi ani, sub diferite forme ºi varii pretexte, controversata Lege a aministiei ºi graþierii.

Menþionând cã motivul principal îl constituie aglomeraþia din penitenciarele româneºti.

Administraþia Naþionalã a Penitenciarelor demonteazã acest fals argument ºi transmite, într-un rãspuns dat TIMPOLIS, cã, pentru formularea unui punct de vedere cu privire la oportunitatea aplicãrii aministiei ºi graþierii, a fost consultatã doar ulterior redactãrii proiectelor de lege. oana.dima@timpolis.ro

O lege respinsã doar dupã înfrângerea lui Victor Ponta, la prezidenþiale Ultima oarã când controversatul proiect de lege privind amnistia ºi graþierea a ajuns în atenþia opiniei publice a fost la douã zile dupã alegerile prezidenþiale din 16 noiembrie 2014. În 18 noiembrie, Camera Deputaþilor respinsese definitiv proiectul prin vocea a 293 de deputaþie din cei 297 înregistraþi ca prezenþi. „Aº vrea sã înþelegem un mesaj pe care ni l-a dat strada.

Sã nu fim duplicitari”, declara, atunci, preºedintele Camerei Deputaþilor, social-democratul Valeriu Zgonea.

Liderul grupului parlamentar al PNL, George Scutaru, îi acuza, tot

atunci, pe parlamentarii PSD cã a trebuit sã piardã alegerile prezidenþiale pentru a aduce pe ordinea de zi acest proiect – „Aþi dosit nouã luni în Comisia juridicã acest proiect de lege ºi a trebuit sã pierdeþi alegerile prezidenþiale pentru a-l aduce pe ordinea de zi” –, arãtând cã PNL a solicitat de 17 ori în Comisia juridicã respingerea acestui proiect ºi de mai multe ori în ºedinþa Biroului Permanent, dar liberalii au fost refuzaþi. „A trebuit ca votul a peste ºase milioane de oameni împotriva lui Victor Ponta sã vã trezeascã ºi sã fiþi de acord ca aceastã lege sã fie respinsã”, a mai spus, atunci, George Scutaru.

La sfârºitul lunii octombrie a anului trecut, când s-a luat în discuþie introducerea pe ordinea de zi a proiectului Legii amnistiei ºi graþierii, pentru a fi respinsã, din 211 deputaþi, doar 81 s-au exprimat, însã, în favoarea introducerii proiectului de lege pe ordinea de zi, pentru ca acesta sã fie respins, în vreme ce 122 de deputaþi, aparþinând grupurilor parlamentare ale PSD, UNPR, UDMR, PC, PLR ºi Grupului Minoritãþilor Naþionale au votat împotrivã. Printre deputaþii care au votat împotriva introducerii pe ordinea de zi a proiectului Legii amnistiei ºi graþierii, pentru a fi respinsã, figureazã ºi numele deputaþilor PSD de Timiº Dorel Covaci, Sorin Stragea, Florin Bîrsãºteanu, deputatul UNPR Ion Rãducanu, deputatul UDMR Molnar Zsolt, dar ºi deputatul Slavomir Gvozdenovici, de la Grupul Minoritãþilor Naþionale.

Deºi aceastã controversatã lege a intrat momentan pe linie moartã, nu este exclus ca pe viitor sã vedem în circuitul legislativ un proiect de lege care va urmãri sã ajungã în acelaºi punct.

Prin urmare, am solicitat Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor câteva lãmuriri cu privire la supra-popularea penitenciarelor – care, din nou, ar putea fi invocatã în cazul unei repuneri în discuþie a legii amnistiei ºi graþierii –, la modalitãþi identificate de ANP pentru a remedia acest neajuns ºi la posibile efecte pe care le-ar avea o graþiere colectivã.

Nu sunt situaþii în care un pat sã fie împãrþit de doi deþinuþi Am întrebat, de exemplu, conducerea ANP, câte locuri de detenþie asigurã, în momentul de faþã, sistemul penitenciar din România, câte persoane private de libertate îºi ispãºesc pedeapsa, în momentul de faþã, în penitenciarele din România ºi care sunt penitenciarele în care se înregistreazã o supra-populare?

Din rãspunsul ANP nu rezultã, însã, cã neapãrat aglomeraþia din penitenciare ar fi motivul real pentru care unii parlamentari au iniþiat controversata Lege a aministiei ºi graþierii, iar alþii au susþinut-o, votând-o. Din cele 28.909 locuri de deþinere, câte oferã penitenciarele din România, în decembrie 2014 erau ocupate 28.120 de locuri. Restul, pânã la 30.511– cât reprezintã numãrul persoanelor condamnate, aflate în custodia ANP – aflându-se în centre de detenþie, în centre educative ºi în penitenciarespital.

Reprezentanþii Compartimentului Relaþii Publice ºi Mass-Media al ANP

declarã cã penitenciarele în care indicele de ocupare depãºeºte procentul de 100% sunt Aiud, Colibaºi, Craiova, Focºani, Galaþi, Gherla, Giurgiu, Iaºi, Mãrgineni, Miercurea Ciuc, Oradea, Bucureºti-Rahova, Slobozia, Tulcea, Bistriþa, Bucureºti-Jilava, Codlea, Satu Mare, Târgu Jiu, Drobeta Turnu Severin ºi Vaslui. “Precizãm cã fiecãrei persoane condamnate i se pune la dispoziþie un pat individual ºi cazarmamentul necesar, indiferent de gradul de ocupare al penitenciarelor”, mai spun reprezentanþii Compartimentului Relaþii Publice ºi Mass-Media al ANP. I-am mai întrebat dacã existã în planul ANP construirea de noi penitenciare? În cazul unui rãspuns afirmativ, am solicitat sã ni se comunice în ce oraºe ºi în cât timp se estimeazã cã vor deveni funcþionale. Iar dacã rãspunsul este negativ, motivul pentru care nu se recurge la construirea de noi penitenciare.

Oficialii ANP delarã cã au în vedere demararea unui proiect comun cu Ministerul Finanþelor Publice ºi Banca Europeanã de Dezvoltare a Consiliului Europei, în vederea construirii a cel puþin douã penitenciare, cu câte o mie de locuri de detenþie fiecare. ªi, de asemenea, ni se comunicã, se mai are în vedere “accesarea de resurse financiare alternative bugetului de stat, atât în ceea ce priveºte componenta investiþionalã, cât ºi în ceea ce priveºte componenta de formare profesionalã a personalului din sistem, respectiv EEA/ Mecanisme Financiare Norvegiene”.

Dar, ni se transmite, în ultimii doi ani, prin lucrãri de investiþii ºi reparaþii capital, au fost date în folosinþã 2.600 de locuri de cazare.

ANP, consultatã dupã redactarea legii, nu înainte Am luat, totuºi, în calcul ºi o posibilã graþiere colectivã, care ar viza deþinuþii cu pedepse de pânã la cinci ani, aºa cum se dorea în ultimul proiect de lege. În atare situaþie, am întrebat ANP câþi deþinuþi s-ar încadra, numeric vorbind, în aceastã mãsurã?

Reprezentanþii ANP spun cã nu au, însã, un rãspuns clar. “Aplicarea instituþiei graþierii colective se face potrivit criteriilor prevãzute de normele penale ºi celor din legile speciale emise pentru acordarea acesteia, care depinde de factori precum: durata pedepsei aplicate, natura infracþiunii sãvârºite, tipul de graþiere acordatã în funcþie de durata pedepsei ºi alte elemente prevãzute de dispoziþiile legale în vigoare.

Prin urmare, nu putem estima numãrul de persoane care ar putea beneficia de prevederile acestei instituþii, în eventualitatea acordãrii unei graþieri colective pentru deþinuþii cu pedespe de pânã al cinci ani”, ne comunicã ANP. Am mai întrebat, de asemenea, care ar fi, pentru societate, riscurile unei graþieri colective? “Aprecierea riscurilor graþierii colective excedeazã sferei de competenþã a ANP”, ni s-a transmis.

Nu în ultimul rând, am solicitat sã ni se spunã dacã iniþiatorii proiectelor de lege privind amnistia ºi graþierea au consultat reprezentanþi ai ANP, înaintea de redactãrii acestora. Da, aflãm, doar cã ulterior. “Pentru formularea unui punct de vedere cu privire la oportunitatea aplicãrii instituþiilor juridice a amnistiei ºi graþierii, ANP a fost consultatã ulterior redactãrii proiectelor de lege”.

de 24 de ani un reper al cetãþii

8

15 - 18 ianuarie 2015

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

Publicitate

publicitate

15 - 18 ianuarie 2015

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

actualitate

15 - 18 ianuarie 2015

Existã limite pentru libertatea de exprimare în profesia de jurnalist?

ligia.hutu@timpolis.ro

Brînduºa Armanca: “Eºti liber ca jurnalist dacã eºti convins de misiunea ta, ºtii meserie ºi nu þi-e fricã” În contextul atentatului comis la Paris, la sediul redacþiei publicaþiei sãptãmânale de satirã Charlie Hebdo – pe motiv cã gazetarii ar fi adus atingere, prin conþinutul caricaturilor publicate, imaginii Profetului Mahomed, insultând astfel Islamul –, am încercat sã aflãm care sunt limitele libertãþii de exprimare în exercitarea profesiei de gazetar, dacã putem vorbi despre existenþa unor limite auto-impuse ºi, în contextul referirilor recente ale jurnalistului Cristian Tudor Popescu la faptul cã gazetarii de la Charlie Hebdo ar fi depãºit limita, provocând prin exagerare, dacã este etic sã discutãm despre stabilirea unor astfel de limite în libertatea de exprimare.

Le-am solicitat puncte de vedere unui jurnalist, prof. univ. dr. Brînduºa Armanca, unui formator de jurnaliºti, prof. univ. dr. Marcel Tolcea, de la Facultatea de ªtiinþe Politice, Filosofie ºi ªtiinþe ale Comunicãrii din cadrul Universitãþii de Vest din Timiºoara, ºi unui om care monitorizeazã activitatea presei, Ioana Avãdani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent.

Profesorul universitar ºi jurnalistul Brînduºa Armanca spune cã o discuþie despre limitele libertãþii de exprimare, în contextul dramatic generat de atentatul comis la redacþia publicaþiei franceze Charlie Hebdo, riscã sã fie puternic conotatã emoþional. „Toate controversele din aceste zile, când libertatea presei, libertatea de a critica prin satirã ºi prin caricaturã au primit un glonte în cap, pleacã de la atacul terorist asupra revistei pariziene Charlie Hebdo. La cald, în minte cu imaginea jurnaliºtilor executaþi, cu imaginea pregnantã a poliþistului cãzut pe caldarâm în aºteptarea glonþului final, cu fotografiile unei redacþii rãvãºite ºi însângerate, rãspunsul la întrebarea despre limitele libertãþii de exprimare riscã sã fie emoþional”, precizeazã Brînduºa Armanca. Aceasta readuce în atenþie, pentru o discuþie aplicatã, conþinutul articolului 10 al Convenþiei pentru apãrarea drepturilor omului ºi a libertãþilor fundamentale. Articol ale cãrui douã paragrafe se referã tocmai la drepturile ºi libertãþile persoanei, precum ºi la normarea, prin lege, a acestora. „Plecãm de la definiþii. Art.10

al Convenþiei pentru apãrarea drepturilor omului ºi a libertãþilor fundamentale are douã paragrafe. Primul sunã aºa: „Orice persoanã are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie ºi libertatea de a primi sau de a comunica informaþii ori idei fãrã amestecul autoritãþilor publice ºi fãrã a þine seama de frontiere”, relevã Brînduºa Armanca, adãugând cã, din 1950 încoace, acest paragraf a constituit scutul spiritului liber în lumea democraticã.

Aceasta precizeazã ºi cã, în România, Convenþia a fost adoptatã dupã Revoluþie, cu o întârziere de aproape jumãtate de secol, regãsindu-se în Constituþia României din 1991 în art.

30, unde libertatea de exprimare este declaratã inviolabilã. „Dar existã ºi un al doilea paragraf: Exercitarea acestor libertãþi ce comportã îndatoriri ºi responsabilitãþi poate fi supusã unor formalitãþi, condiþii, restrângeri sau sancþiuni prevãzute de lege, care constituie mãsuri necesare, într-o societate democraticã, pentru securitatea naþionalã, integritatea teritorialã sau siguranþa publicã, apãrarea ordinii ºi prevenirea infracþiunilor, protecþia sãnãtãþii sau a moralei, protecþia reputaþiei sau a drepturilor altora pentru a împiedica divulgarea de informaþii confidenþiale sau pentru a garanta autoritatea ºi imparþialitatea puterii judecãtoreºti”, adaugã Brînduºa Armanca, atenþionând asupra faptului cã „dacã n-ar exista formularea relativizantã ”poate fi supusã...”, ne-am lua cu mâinile de cap, fiindcã numeroasele restricþii ar anula practic libertatea de exprimare”.

Orice decizie referitoare la încãlcarea limitelor libertãþii de exprimare, impuse de lege, este, însã, de competenþa justiþiei, relevã prof. univ. dr.

Brînduºa Armanca: „Limitele sunt pretutindeni impuse de lege. Încãlcarea limitelor se supune judecãþii în sistemul instituþional al justiþiei. I s-a întâmplat ºi revistei Charlie Hebdo, în 2007, când Marea Moschee ºi Uniunea Organizaþiilor Islamice Franceze au dat în judecatã revista pentru rasism.

“Rasism ar fi sã considerãm cã islamicii nu înþeleg de glumã”, declara în faþa instanþei Philippe Val, redactorulºef de atunci. Tribunalul a dat dreptate revistei motivând cã umorul ei sarcastic se îndrepta nu împotriva religiei musulmane, ci împotriva fanaticilor care uzeazã de numele lui Mohamed pentru acte de terorism. Preºedintele Sarkozy a susþinut atunci spiritul revistei ca parte a unei vechi tradiþii franceze a satirei. În Franþa, în democraþiile consolidate, limitele libertãþii sunt foarte largi, iar opþiunea redacþiilor ºi a jurnaliºtilor pentru o politicã editorialã proprie este neîngrãditã. În limitele legii. Atacul terorist din 7 ianuarie 2015 încalcã valori, legi ºi mai ales dreptul la viaþã. În afara jurnaliºtilor, caricaturiºtilor, poliþiºtilor, au murit ºi oameni complet neimplicaþi, plecaþi la cumpãrãturi, al cãror nume încã nu-l cunoaºtem. Dreptul la viaþã e înscris în Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului ºi în toate religiile lumii ”, explicã Brînduºa Armanca. În ce priveºte existenþa unor factori conjuncturali care pot impune

de 24 ani un reper al cetãþii

Foto Constantin DUMA

În contextul atentatului comis la Paris, la sediul redacþiei publicaþiei sãptãmânale de satirã Charlie Hebdo, am încercat sã aflãm care sunt limitele libertãþii de exprimare în exercitarea profesiei de gazetar, dacã putem vorbi despre existenþa unor limite auto-impuse. Le-am solicitat puncte de vedere unui jurnalist, unui formator de jurnaliºti ºi unui om care monitorizeazã activitatea presei.

La Timiºoara, jurnaliºti ºi oficialitãþi s-au solidarizat cu ziariºtii uciºi de la Charlie Hebdo constrângeri în exercitarea profesiei de gazetar, Brînduºa Armanca spune cã a amendat, de-a lungul timpului, numeroase abateri de la etica demersului jurnalistic pe care le-a sesizat în mass-media. Dar, adaugã aceasta, pânã la momentul dramatic consumat în redacþia publicaþiei de satirã Charlie Hebdo, nu a avut niciodatã în vedere frica, perceputã ca posibil factor care sã se facã responsabil pentru instituirea unor limite auto-impuse: „Am criticat adesea oportunismul din presa româneascã, acomodarea cu situaþia a unor jurnaliºti, autocenzura, trãdarea misiunii prin compromis, transformarea în propagandiºti, mercenariatul ºi alte fenomene care au degradat mass-media în ultimii ani. Dar n-am avut în vedere frica: frica de abuz fizic, frica pentru pierderea vieþii, teama de a-þi fi lichidatã familia etc. Ameninþãri au mai fost, dar ele s-au rãrit o datã cu abandonarea jurnalismului de investigaþie”.

Aceasta considerã însã cã, în exercitarea profesiei de gazetar, asumarea misiunii exclude frica perceputã ca factor ce ar putea justifica instituirea unor limite, context în care opineazã cã ideea exprimatã recent de Cristian Tudor Popescu, potrivit cãruia gazetarii de la Charlie Hebdo ar fi exagerat cu opiniile lor, provocând reacþia agresorilor, trebuie respinsã.

“Ideea lui Cristian Tudor Popescu cã revista a exagerat ºi a provocat, deci e explicabil ce s-a întâmplat, trebuie respinsã. Satira este provocare, este insolenþã asumatã, este umor, este criticã deschisã a ipocriziei, a fanatismului, a prostiei. ªi apoi, dincolo de discursul raþional, asasinat versus satirã, exterminare versus caricaturã, atac armat barbar versus ironie vi se pare o luptã dreaptã? Faptul cã revista Charlie Hebdo va continua sã aparã, aratã cã echipa redacþionalã, deºi decimatã, nu cedeazã din libertatea sa.

Astfel Libertatea câºtigã în faþa Terorii. Asta se poate dacã existã un crez jurnalistic autentic, amplificat acum de uriaºa susþinere internaþionalã. Eºti liber ca jurnalist dacã eºti convins de misiunea ta, ºtii meserie ºi nu þi-e fricã”, conchide jurnalistul ºi profesorul universitar Brînduºa Armanca.

Marcel Tolcea: „Când vorbim despre libertatea presei, vorbim, în acelaºi timp, ºi de responsabilitatea presei” Chestionat asupra existenþei unor limite în ceea ce priveºte libertatea de expresie a gazetarului, prof. univ. dr.

Marcel Tolcea apreciazã cã „libertatea de expresie are limite clare. Altfel, lucrurile ar luat-o razna rãu de tot”. ªi aceasta întrucât, argumenteazã el, „libertatea cuiva se poate exprima doar atâta vreme cât nu aduce atingere libertãþii altcuiva: de la injurii, insulte, calomnii, apologia crimei sau a rasismului ºi xenofobiei”.

Abordând subiectul libertãþii de expresie prin raportare la contextul creat de atentatul comis în redacþia sãptãmânalului francez de satirã Charlie Hebdo – atunci când mai mulþi jurnaliºti au fost uciºi pentru „culpa” de a-ºi fi exprimat, fãrã constrângeri, punctele de vedere –, Marcel Tolcea a atenþionat asupra faptului cã încãlcarea limitelor libertãþii de exprimare trebuie sancþionate prin recurs la lege, ºi nu la violenþã, iar eventualele sancþiuni trebuie instituite de cãtre Justiþie, ºi nu de cãtre persoane private. „Încãlcarea acestor libertãþi este pedepsitã de lege ºi nu de persoane private. De fapt, atunci când vorbim despre libertatea presei, vorbim, în acelaºi timp, ºi de responsabilitatea presei”, nuanþeazã profesorul de jurnalism Marcel Tolcea. Acesta apreciazã ºi cã asumarea, de cãtre gazetarii francezi uciºi, a gestului publicãrii unor caricaturi cum au fost ºi cele referitoare la religia islamicã, apare, în context, ca un gest de refuz al unei atitudini laºe, dictate de eventuale constrângeri conjuncturale, ºi de asumare responsabilã a libertãþii. ªi aceasta întrucât gestul în sine al publicãrii acestor caricaturi nu atrãgea dupã sine implicaþii dramatice, putând cel mult sã ultragieze sensibilitatea religioasã a unor persoane, situaþie care putea fi, însã, lesne tranºatã în justiþie: „ Aºadar, atunci când a fost vorba despre oportunitatea publicãrii unor caricaturi referitoare la religia islami-

Brînduºa Armanca

Marcel Tolcea

Ioana Avãdani cã, eu cred cã soluþia adoptatã a fost una responsabilã, ºi nu laºã. Asta fiindcã eventuala publicare a unor asemenea lucruri nu ar fi avut niciun efect asupra unor nemernici ce considerã crima drept o soluþie, ci doar ar fi ultragiat, gratuit, sensibilitatea religioasã a unor persoane”, mai spune Marcel Tolcea.

Potrivit opiniei acestuia aspectul cel mai dramatic al atentatului comis la Paris constã în faptul cã niºte oameni au fost uciºi pentru vina de a fi îndrãznit sã îºi deseneze propriile opinii. „Atunci când vorbim despre ceea ce sa întâmplat la Charlie Hebdo, vorbim despre uciderea unor OAMENI ce au desenat opinii! Ceea ce este îngrozitor!”, concluzioneazã Marcel Tolcea. (continuare în pag. 11)

actualitate (urmare din pag. 10)

Ioana Avãdani: „Putem vorbi cu temei despre limitele libertãþii de expresie doar în cadrul unui dialog la nivel de societate democraticã”

11

Un nou stadion, prioritate zero pentru Consiliul Judeþean Timiº Un istoric de investiþii controversat în Timiº

Foto TIMPOLIS

Directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, Ioana Avãdani, apreciazã cã o discuþie despre limitele libertãþii de exprimare în profesia de gazetar este primejdios sã fie purtatã în contextul atacului comis împotriva jurnaliºtilor de la publicaþia francezã de satirã Charlie Hebdo. ªi aceasta întrucât, explicã ea, o corelare a celor douã subiecte ar valida gândirea atacatorilor, potrivit raþionamentului cãrora lezarea unor sensibilitãþi de ordin religios îndreptãþeºte la sãvârºirea unor crime. „Cred cã este periculos sã discutãm despre limitele libertãþii de exprimare în contextul atacului împotriva jurnaliºtilor de la Charlie Hebdo. Legând aceste douã noþiuni, acceptãm ºi validãm, de fapt, gândirea atacatorilor, care s-au simþit îndrituiþi sã omoare oameni pentru ca s-au simþit jigniþi în credinþa lor ”, opineazã directorul CJI. Care îºi nuanþeazã ideea, explicând cã, în fapt, contextul creat plaseazã în faþa noastrã premisele abordãrii a douã chestiuni complet diferite. O primã problemã ar fi, potrivit aprecierii Ioanei Avãdani, aceea a expansiunii ideologiilor extremiste, ce reliefeazã precara capacitate a lumii occidentale de a se raporta la acest fenomen cu instrumentele specifice democraþiei. O altã problemã este dezbatarea pe marginea existenþei unor limite ale exercitãrii libertãþilor în societãþile democratice. „Avem de a face aici cu douã chestiuni care se cer complet disociate: pe de o parte, expansiunea ideologiilor extremiste ºi aparenta incapacitate a Vestului – o descriere extrem de laxã ºi convenþionalã – de a le trata cu instrumentele democraþiei, iar, pe de altã parte, limitele exercitãrii libertãþilor într-o societate democraticã”, explicã directorul CJI, Ioana Avãdani. Aceasta opineazã cã „putem vorbi cu temei despre limitele libertãþii de expresie doar în cadrul unui dialog la nivel de societate democraticã, o societate care respectã drepturile omului ºi care decide, în interiorul sãu ºi cu participarea cetãþenilor ei, care sunt aceste limite”. În plus, Ioana Avãdani reliefeazã faptul cã, într-o societate democraticã, soluþionarea unor situaþii de depãºire a limitelor acceptate ale libertãþii de expresie þine, în mod cert, de apanajul justiþiei. „Aduºi în faþa unui tribunal, caricaturiºtii de la Charlie Hebdo ar fi putut prea bine sã fie condamnaþi pentru a fi depãºit limitele acceptate ale libertãþii de expresie, care se întind, aºa cum ºtim, pânã acolo unde încep sã restrângã exerciþiul drepturilor altora.

Accentuez: sã restrângã exerciþiul drepturilor, nu sã ofenseze sau sã lezeze sensibilitãþi. Nu existã (ºi e bine cã nu existã) legi care sã dimensioneze sensibilitãþile sau sã sancþioneze kitsch-ul”, subliniazã Avãdani.

Potrivit aprecierii acesteia, limitele libertãþii de exprimare pot fi fluide. Ele depind de o serie de imponderabile ce sunt caracteristice fiecãrui model societal în parte, dar, la fel de important, trebuie sã rãspundã regulilor jocului democratic. „Toleranþa unei societãþi la criticã poate varia de la þarã la þarã, de la epocã la epocã, limitele libertãþii de exprimare se negociazã, practic, zi de zi, între membrii societãþii respective. Dacã la acþiunile unora restul societãþii reacþioneazã ferm ºi negativ, înseamnã cã acolo e limita. Acesta este jocul democratic, acesta este actul de civilizaþie. Nu se negociazã nimic cu puºca ºi mai ales nu limitele exercitãrii drepturilor fundamentale. Asta este „credinþa” noastrã, pe care ar trebui sã o apãrãm cu fermitate”, conchide directorul CJI, Ioana Avãdani.

15 - 18 ianuarie 2015

Deºi ar fi fost de aºteptat ca administraþia judeþeanã sã se implice mai mult în proiecte de infrastructurã, cum e cel al Intermodalului sau al Centurii de Sud a Timiºoarei (pasatã spre CNADNR ºi Primãria Timiºoara), Consiliul Judeþean pare mai interesat de investiþiile din domeniul sportiv.

Se doreºte construcþia unui nou stadion, avansându-se douã locaþii destul de neinspirate: actualul teren al Aviaþiei Utilitare, aflat încã în litigii cu Primãria, ºi actualul stadion “Dan Pãltiniºanu”, lucru care ar anula aproape toate investiþiile realizate în cursul ultimilor ani la stadion. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Planuri mari pe infrastructura sportivã Dacã despre investiþii importante promise pentru judeþ nu se mai spune absolut nimic, bugetul pe 2015 fiind o nouã dezamãgire, sunt vehiculate la început de an noi investiþii în domeniul infrastructurii sportive, în cazul cãrora oportunitatea ºi amplasarea sunt de naturã sã ridice semne de întrebare.

Reprezentanþii Consiliului Judeþean Timiº susþin cã este în negociere proiectul construirii unui nou stadion, cu 35.000 de locuri, în colaborare cu Compania Naþionalã de Investiþii, care are ºi în Timiº un istoric nu foarte fericit legat de construcþia de sãli de sport, prin programul guvernamental demarat în timpul Guvernãrii Nãstase.

Compania Naþionalã de Investiþii pare interesatã de proiect ºi, conform oficialilor CJ Timiº, le-a cerut transmiterea unei documentaþii care sã cuprindã extrasul CF, fotografii ale amplasamentului, o hotãrâre de consiliu judeþean cu predarea amplasamentului pentru minister, o hotãrâre a consiliului judeþean cu un angajament de a asigura finanþare pentru racordurile la utilitãþi ºi lucrãrile de sistematizare ºi alte documente.

S-a ºi aproximat faptul cã ar fi necesare 12 hectare de teren pentru ceea ce presupune construcþia unui stadion ºi a unei sãli polivalente, cu toate componentele anexã – o zonã publicã, parcare, o zonã tehnicã ºi alte anexe.

“Planul de demarare a construc-

þiei unui nou stadion în 2015 rãmâne valabil. Suntem în discuþii cu cei de la Compania Naþionalã de Investiþii, ºi rãmâne sã ne lãmurim exact ce presupune colaborarea pentru derularea acestui proiect”, ne-a declarat vicepreºedintele CJ Timiº, Cãlin Dobra.

Douã locaþii discutabile Deja s-a venit cu propunerea a douã locaþii pentru viitorul stadion de 35.000 de locuri, ambele discutabile.

Primul amplasament luat în discuþie este cel al Aviaþiei Utilitare, de pe Calea Torontalului. Înainte de a fi demaratã construcþia noului stadion, va trebui sã se gãseascã o nouã locaþie pentru Aviaþia Utilitarã, “poate chiar pe undeva pe lângã aeroport”, dupã cum spun reprezentanþi ai CJ Timiº. Însã acest lucru ar însemna practic distrugerea unor investiþii importante fãcute în zonã, pentru piste, hangare ºi infrastructurã, specifice activitãþii Aeroportului Cioca. În plus, încã se discutã despre posibilitatea ca elicopterul SMURD alocat Timiºului, încã garat la Arad, sã fie adus la Aviaþia Utilitarã. Reprezentanþii companiei spun cã existã infrastructura necesarã, iar o bazã SMURD de acest gen, în locaþia din Calea Torontalului, ar fi amplasatã foarte bine, în varianta în care se concretizeazã proiectul Spitalului Regional, pe aceeaºi locaþie. Nu în ultimul rând, la Aeroportul Cioca persistã problemele legate de împãrþirea patrimoniului societãþii între Primãria Timiºoara ºi CJ Timiº, care au afectat în ultimii ani activitatea Aviaþiei Utilitare Timiºoara.

Aerodromul de pe Calea Torontalului este unul dintre cele mai vechi din þarã, fiind construit în perioada interbelicã, cu destinaþia de aeroport al oraºului. Utilizat, în diferite etape, de societãþi ºi companii aeriene ca ºi LAR, LARS, Aviasan, Aerodromul ºi-a schimbat succesiv subordonarea. În perioada antebelicã, a aparþinut Primãriei Timiºoara, apoi a ajuns în administrarea Ministerului Transporturilor, pânã în 2002, când a fost transferat CJ Timiº. Din cauza acestor schimbãri, au intervenit litigii între Primãrie ºi administraþia judeþeanã, pentru partajarea terenurilor ºi a clãdirilor aferente. S-a spus nu o datã cã aceste litigii au fãcut imposibilã materializarea parteneriatului prin care urma sã se deruleze proiectul de modernizare al aeroportului, cã trebuie

sã se rezolve foarte repede neînþelegerile cu Primãria, legate de infrastructurã ºi patrimoniu ºi cã aceste neînþelegeri au împiedicat dezvoltarea normalã a societãþii. Aceste inconveniente nu s-au rezolvat, ºi nu s-ar putea pune problema demarãrii construcþiei unui nou stadion în zonã, pânã nu se lãmureºte cui aparþine, ºi în ce proporþie terenul de la Aerodromul Cioca.

Al doilea amplasament luat în discuþie de CJ Timiº este Stadionul “Dan Pãltiniºanu”. Varianta pare la fel de neinspiratã, pentru cã ar anula investiþiile fãcute la stadion în ultimii ani, investiþii extreme de costisitoare, realizate în marea lor majoritate din bani publici, mai precis din bugetul CJ Timiº. ªirul de investiþii fãcute de administraþia judeþeanã nu poate exclude nocturna timiºoreanã, proiectatã cu o capacitate de iluminare de 1465 de lucºi. Conform datelor oficiale ale Ligii Profesioniste de Fotbal, aceasta a costat 60 de miliarde de lei vechi, adicã ºase milioane de lei noi. Ceea ce înseamnã, la cursul de atunci, aproximativ 1,7 milioane de euro.

Apoi, în anul 2009, CJ Timiº a realizat investiþii de amploare în stadion, în vederea susþinerii aici a meciurilor pe care FCTimiºoara, patronatã de Marian Iancu, le-a jucat în UEFA Champions League, adicã doar câteva meciuri. Atunci, dupã efectuarea în proporþie de 80% a lucrãrilor, s-a ajuns la concluzia cã mai e necesarã o sumã suplimentarã de aproximativ 170.000 de euro, pentru definitivarea lucrãrilor programate. Pentru cã nu mai avea timp sã organizeze licitaþii, contractul iniþial de 800.000 de lei, adicã peste 180.000 de euro, a fost împãrþit, pe 14 firme contractante, pe a cãror bunã credinþã a mizat administraþia judeþeanã. În total, pentru susþinerea aici a meciurilor din Champions League, CJ Timiº a plãtit peste 350.000 de euro.

Anul trecut s-a decis dotarea suprafeþei de joc a terenului cu instalaþie de încãlzire, montarea în incinta stadionului a unui sistem de publicitate cu panouri led ºi modificãri la racordurile electrice – ridicarea puterii instalate cu 750 Kw, necesare funcþionãrii instalaþiei de încãlzire a suprafeþei de joc, ºi ridicarea puterii instalate cu 250 Kw, necesare funcþionãrii sistemului de publicitate. Dacã s-ar iniþia construcþia unui nou stadion pe actualul amplasament, majoritatea acestor investiþii ar deveni, practic, inutile.

Un alt semn de întrebare legat de proiectul viitorul stadion este ºi cel legat de parteneriatul cu Compania Naþionalã de Investiþii. CNI are un istoric de investiþii cu destule probleme în Timiº, legat în primul rând de celebrul program de construcþie de sãli de sport, iniþiat în urmã cu 12 ani. În majoritatea cazurilor, algoritmul de construire a sãlilor de sport ºi bazinelor fost stabilit de Ministerul Dezvoltãrii ºi de CNI, iar în afarã de Primãrii nu au fost implicate alte structuri de pe plan local care poate cã ar fi avut un punct de vedere pertinent în problema construcþiei sãlilor de sport. În programul de investiþii al CNI, derulat între 2002 ºi 2004, pe perioada Guvernãrii Nãstase, au fost alocaþi peste 165 de milioane de euro, dintr-un împrumut extern, pentru construcþia a 410 sãli de sport în întreaga þarã. Însã termenul de finalizare a multor sãli din program a fost fixat prea repede, în urma unui celebru pariu fãcut de premierul de atunci cu omul de afaceri Ion Þiriac. Astfel, multe sãli au fost fãcute în grabã ºi au prezentat numeroase defecþiuni. În Timiº s-au construit prin acest program zece astfel de sãli: la Belinþ, Deta, Jebel, Jimbolia, Peciu Nou, Cãrpiniº, Chevereº, Lovrin ºi Tomeºti. La finalul programului, în 2004, la o bunã parte dintre ele erau semnalate deja defecþiuni. Un exemplu în acest sens este cel al sãlii de sport din Peciu Nou, unde ploua înãuntru, centrala termicã nu funcþiona, uºile erau montate strâmb, iar apa curentã nu curgea. De altfel, neregulile legate de programul de construcþie a sãlilor de sport demarat în timpul guvernãrii Nãstase au fãcut obiectul unui dosar aflat în lucru, de mai bine de opt ani, la Direcþia Naþionalã Anticorupþie. Dosarul a fost înregistrat în 2006 ºi are ca obiect neregulile constatate la achiziþiile publice ale CNI. La continuarea acestui program, în ultimii doi-trei ani, primarii din localitãþile timiºene în care s-au construit sãli de sport spun cã nu au avut probleme cu construcþiile realizate, dar existã, totuºi, un semn de întrebare legat de aceste construcþii. Este vorba despre perioada de garanþie prea micã. La majoritatea sãlilor de sport construite în Timiº, CNI a acceptat ca lucrãrile realizate sã aibã acelaºi termen de garanþie extrem de mic, de doi ani, termen în care firmele executante sunt obligate sã facã reparaþii, dacã apar defecþiuni sau neconformitãþi ce pot fi imputate constructorilor. Dupã expirarea perioadei de garanþie, nici firmele executante, nici Compania Naþionalã de Investiþii nu mai pot fi constrânse legal sã facã demersuri pentru remedierea deficienþelor. Aceasta în condiþiile în care pentru apartamentele din ansamblurile rezidenþiale nou realizate, în Timiºoara, în Bucureºti, ca de altfel în toate oraºele mari, perioada de garanþie oferitã de cãtre constructor este de zece ani.

de 24 ani un reper al cetãþii

12

special

15 - 18 ianuarie 2015

Trebuie sã învãþãm UE nu numai sã este expusã atacurilor teroriste, dar continuã sã serveascã drept zonã pentru finanþarea, oferirea de logisticã, de refugiu ºi recrutare pentru grupãrile teroriste care opereazã în principal în afara Europei. Iar democraþia de tip occidental nu pare sã poatã fi o soluþie pe termen scurt la problemele create de acest flagel.

General (r) prof. univ. dr. Anghel Andreescu Comisar-ºef prof univ. dr. Nicolae Radu

Teroare la Paris În 7 ianuarie 2015, jihadiºtii au îngenucheat Franþa? Sã avem parte de un nou 9/11 septembrie? În jurul orei 11, ora localã, centrul Parisului a fost zguduit de focuri de armã. Sediul publicaþiei satirice Charlie Hebdo a fost atacat de de teroriºtii Said Kouachi ºi Cherif Kouachi care au anunþat cã îl “rãzbunã” pe profetul Mohammed.

Aceºtia au pretins cã sunt membri AlQaida, în Peninsula Arabã din Yemen.

Abu Saad al-Ansari, cleric din cadrul grupãrii Statul Islamic, a revendicat vineri, 9 ianuarie, atacul de la Charlie Hebdo. “Am început cu Franþa operaþiunea, pentru care ne asigurãm responsabilitatea”, declara Abu Saad al-Ansari, în timpul predicii, în oraºul irakian Mosul, aflat sub controlul ISIL. “Mâine vor avea loc (atacuri) în (Marea) Britanie, America ºi alte þãri”, a adãugat el. “ Acesta este un mesaj adresat tuturor þãrilor care participã la coaliþia (condusã de Statele Unite), care a ucis membri ai grupãrii Statul Islamic”.

Cherif Kouachi a fãcut parte din aºa-numita “filierã Buttes-Chaumont”.

Sub autoritatea unui “emir”, Farid Benyettou, aceastã filierã permitea trimiterea de combatanþi în Irak pentru a se alãtura aripii irakiene a Al-Qaida, condusã în perioada respectivã de Abu Mussab al-Zarqawi. Reþinut chiar înainte de a pleca spre Siria, apoi Irak, el a fost judecat, în 2008, ºi condamnat la trei ani de închisoare, dintre care 18 luni, cu suspendare. Într-o conversaþie prin telefon cu postul de televiziune BFMTV, Cherif Kouachi a afirmat cã a fost în Yemen, în 2011, precizând cã a comis crimele în numele Al-Qaida în Peninsula Araba. Potrivit mai multor sursemediatice occidentale, sunt informaþii potrivit cãrora ºi Said Kouachi a efectuat deplasãri în Yemen.

Asasinii de la Charlies Hebdo demonstreazã cã imposibilul devine posibil. 12 oameni au fost executaþi cu sânge rece de teroriºtii Said Kouachi ºi Cherif Kouachi. Dupã 53 de ore de groazã, douã incidente armate, douã luãri de ostatici, 17 morþi, 11 rãniþi, din care patru în stare gravã, efectele sunt vizibile. Un oraº ºi o þarã au fost sub asediu. Operaþiunile de cãutare ºi capturare au antrenat peste 88.000 de poliþiºti. Autorii masacrului din redacþia Charlie Hebdo au fost uciºi dupã ce au fost asediaþi într-o tipografie din apropiere de Aeroportul Roissy.

Antrenamentul în tabere speciale, pregãtirea celor aleºi sã devinã “suhada”, adicã martirii sfinþi, atentatori sinucigaºi, legendarea acestora, logistica necesarã, toate acestea implicã cheltuieli serioase. Cine finanþeazã acþiunile teroriste? Organizaþia Forþele Revoluþionare Armate din Columbia, de exemplu, are venituri anuale cuprinse între 80 ºi 350 de milioane de dolari. În schimb, Al-Qaida a avut un buget de 30 de milioane de dolari, în

Urmã a “trecerii” teroriºtilor pe la Charlie Hebdo

momentul atacurilor din 11 septembrie 2001. Finanþarea grupãrii teroriste Al Shabab provine din taxe ºi comisioane încasate în porturi ºi aeroporturi ºi din contribuþii „jihadi”. Aceste sume sunt imense, ca ºi cea din 2011, an în care Al-Shabab a câºtigat între 70 ºi 100 de milioane de dolari.

La doar 24 de ore de la atacul asupra sediului revistei Charles Hebdo, Amedy Coulibaly, adept al islamului radical, a atacat un magazin evreiesc dintr-o zonã de la periferia esticã a Parisului. A luat ostatici, cerând ca forþele franceze sã înceteze operaþiunea de cãutare a lor, dupã atentatul de la Charlie Hebdo. În urma schimburilor de focuri între forþele de intervenþie ºi terorist, patru francezi evrei au fost uciºi. Amedy Coulibaly a fost ucis ºi el. În mod indubitabil, criminalii trebuie pedepsiþi pentru faptele lor. Ceea ce ridicã serioase semne de întrebare este ºi intervenþia forþelor speciale RAID ºi GIGN care au deschis foc asupra magazinului în care se afla atentatorul ºi ostaticii. Bilanþul acþiunii nu încurajeazã deloc victoria atribuitã. Nu mai puþin de patru morþi ºi numeroºi rãniþi.

Democraþia Franþei a fost atacatã Teama a atins cote alarmante, dar speranþa a dus la gesturi de unitate marcate printr-un impresionant Marº al solidaritãþii. În 11 ianuarie, în jur de 3,7 milioane de oameni , 50 de ºefi de state ºi de guvern au înfruntat teroarea, pe strãzile Parisului, cu lumânãri aprinse, în loc de gloanþe. Se vorbeºte despre unitate europeanã, despre un front comun împotriva terorismului, sunt ºi voci care apreciazã Marºul solidaritãþii drept o recunoaºtere a înfrângerii în lupta cu terorismul. Se uitã însã, poate un pic prea uºor, cã toate cele întâmplate sunt doar un semnal. Fie cã suntem la Bucureºti, la Londra sau la Paris, fie cã suntem în Somalia, Algeria sau Liban, teroriºtii sunt printre noi.

Franþa, un stat recunoscut prin eficienþa serviciilor de informaþii, dar ºi a forþelor de intervenþie, a primit o loviturã într-un moment neaºteptat?

de 24 ani un reper al cetãþii

Efectele noncunoaºterii operative a alarmat marile Cancelarii europene, aducând îngrijorare atât la Casa Alba, dar ºi la Kremlin. Iar în Spania a fost ridicat nivelul de alerta teroristã.

Andrew Parker, directorul general al MI5, a evocat riscul unor atacuri care ar putea fi comise de combatanþi care se întorc din Siria. “Deºi cea mai mare ameninþare vine din partea organizaþiei Stat Islamic, extremiºti aparþinând unor grupãri afiliate Al-Qaida reprezintã la rândul lor un pericol. Ne confruntãm cu comploturi mai complexe ºi mai ambiþioase care urmeazã modul de abordare al (...) Al-Qaida ºi al imitatorilor sãi. ªtim, spre exemplu, cã o grupare de teroriºti fanatici Al-Qaida în Siria planificã atentate de mare amploare împotriva Occidentului ”, avertizeazã ºeful MI5.

Curaj sau inconºtienþã?

Birourile publicaþiei nu sunt la primul atac. Charlie Hebdo este o revistã de satirã care a publicat, în anul 2012, mai multe caricaturi controversate cu profetul Mohammed, inflamând în repetate rânduri opinia publicã, prin ironizarea mai multor religii ºi confesiuni, fãrã discriminare.

Tony Barber, fost editor-ºef al Financial Times, scria, intr-un editorial, cã “Franþa este þara lui Voltaire, dar prea des iresponsabilitatea editorialã a predominat la Charlie Hebdo”, calificând drept “stupidã” atitudinea publicaþiei. The Telegraph, New York Daily News þi posturile de televiziune CNN, CBS si ABC au ales sã nu prezinte caricaturile cu Mahomed ori sã le blureze.

Gestul provocator este evident din partea revistei Charlie Hebdo, aceasta asumându-ºi riscurile nemulþumirilor extremiºtilor islamici. În 2011, dupã ce jurnaliºtii l-au “numit” pe profetul Mohamed “redactor-ºef”, revista a fost atacatã cu cocktail Molotov. În numãrul din 7 noiembrie 2014, revista lansa o nouã provocare, având pe copertã o caricaturã cu Michel Houllebecq, cunoscut pentru afirmaþiile sale critice la adresa Islamului, pe care l-a declarat „cea mai tâmpitã religie”. Laurent Leger, de la Charlie Heb-

Marºul solidaritãþii de la Paris do, a apãrat revista la care lucra spunând cã reprezentãrile nu au fost destinate sã provoace furie ºi violenþã: „Scopul era de a ne amuza”. Nu de aceeaºi pãrerea erau ºi cei din comunitatea musulmanã pentru care Mohammed este un exemplu.

Nu e un rãzboi împotriva unei religii Franþa este în rãzboi “împotriva terorismului, nu a unei religii”, declara premierul francez, Manuel Valls. Preºedintele francez Hollande întãreºte afirmaþiile acestuia, declarând cã “aceºti fanatici nu au nimic de-a face cu religia musulmanã”. În mod cert, Islam nu înseamnã terorism. Potrivit muftiului Cultului Musulman din România, Muurat Iusuf, “toate evenimentele tragice care se desfãºoarã cu o cruzime desãvârºitã nu au nicio legãturã cu religia islamicã, iar cei care le provoacã nu pot fi recunoscuþi drept fraþi de confesiune musulmanã, conform preceptelor religioase pe care noi le practicãm, în concordanþã cu învãþãturile Coranului ºi cuvântul Profetului Mohammed. Islamul interzice ferm uciderea oricãrui suflet, iar religia noastrã, mai presus de orice, este împotriva oricãrei vãrsãri de sânge ºi condamnã ferm asemenea atentate”.

Islamul interzice imaginile cu întemeietorul religiei islamice. Potrivit

Islamului, portretizarea profetului Mohamed poate duce la idolatrizarea unui om în locul lui Allah. Un fost jihadist, Mubin Shaikh, atrãgea atenþia cã “preceptele islamice te îndeamnã sã-l iubeºti pe Profet mai mult decât pe propriii pãrinþi. Dacã cineva îþi insultã mama, o sã simþi impulsul sã ripostezi.

Cei mai mulþi n-o facem, pentru ca am avea probleme, am fi arestaþi. Pentru aceºti indivizi, asta nu conteazã. Dacã Profetul a fost insultat, se simt îndreptãþiþi sã atace”.

Cu toate acestea, crimele comise nu au nicio justificare, chiar dacã acele caricaturi din Charlie Hebdo sunt vãzute ca ironii prea mari la adresa unor religii.

Sub semnul tãcerii?

Graniþa dintre terorist ºi luptãtor este foarte subþire în Orientul Mijlociu.

Teroristul identificat de lumea occidentalã nu înseamnã terorist ºi pentru lumea musulmanã. Privind dinspre Haganah-ul sau spre Irgun-ul de altãdatã, denumirea de „atacuri insurgente” pentru acþiunile întreprinse în trecut de cãtre acestea se gãseºte justificatã.

Privind însã la lumea arabã, acþiunile organizaþiilor Hamas sau Hezbollah sunt apreciate drept acte de terorism. În acest cadru de apreciere, Occidentul este, pentru Islam materialist, (continuare în pag. 13)

special

15 - 18 ianuarie 2015

13

sã trãim cu teroriºtii? (urmare din pag. 12)

brutal, represiv, traumatizant.

Cu toate acestea, trebuie sã nu uitãm cã terorismul susþine violenþa, în timp ce religia îndeamnã spre pace ºi împãcarea cu sine. Asistãm, oare, astãzi, la o confruntare între Orientul ºi Occidentul lumii, în care Islamul devine nu doar un instrument de ripostã la noile teze ºi orientãri ale ºtiinþelor sociale moderne, dar ºi o temã abordatã cu obsesie drept singura cauzã a acestei noi confruntãri?

Statele arabe deþin monopolul zãcãmintelor pe glob. Rezervele de petrol reprezintã 60,17% din totalul rezervelor confirmate de petrol ale lumii ºi totalizeazã 683,5 milioane de barili, petrol de care, nu o datã, statele occidentale s-au arãtat foarte interesate. Sã fie vorba doar de o avalanºã de discursuri care au drept subiect nu extremismul islamic, cum s-ar crede la o simpla vedere, ci interesul pentru petrolul þãrilor arabe?

Acþiune sau non-acþiune operativã?

Cronologia atentatelor din 7 ºi 8 ianuarie 2014 este foarte importantã pentru analiza intelligence. Acþiunea uºor pripitã, potrivit multiplelor surse de informare deschise, a ridicat semne de întrebare, cu atât mai mult cu cât serviciile de informaþii algeriene ºi-au informat partenerii de la Paris despre iminenþa unor atacuri teroriste comise pe teritoriul Franþei. Un raport complet a fost înmânat serviciilor de securitate din Hexagon, în 6 ianuarie.

Mãsurile de prevenire au întârziat însã sã aparã. În pofida declaraþiilor preºedintelui francez Francois Hollande – “Franþa a fãcut faþã atacurilor teroriste” –,

uciderea teroriºtilor din Paris nu este o victorie. “Faptul cã au fost uciºi trei, contra a 17 civili ºi rãniþi grav, nu, nu este o reuºitã. În luptã au fost trupele speciale, poliþia, jandarmii, serviciile speciale în schimb au o tradiþie de care nu s-au þinut. Nu este deloc o victorie ce s-a întâmplat”, spune Costin Georgescu, fost director SRI. Ce sã înþelegem din toate acestea? Sã fie valabilã teroria conspiraþiilor? Sã se urmãreascã împlinirea unor scopuri reclamate deja, precum crearea unei stãri de spirit populare, de o amploare fãrã precedent, împotriva Islamului (totul a început cu mari demonstraþii în Germania) pentru a se

oferi justificarea unor noi invazii în þãrile arabe? Ori se doreºte impunerea Legii Big Brother peste tot, în primul rînd în Franþa, în numele intereselor superioare ale luptei contra terorismului?

Conexiuni surprinzãtoare, alianþe ºi mezalianþe de indivizi-grupãri-state, calvarul victimelor ºi frica visceralã a celor vizaþi, turpitudini instituþionale ºi manipulãri politice, toate acestea au fãcut obiectul unor profunde analize iniþiate de Jean Louis Bruguiere, cel mai cunoscut judecãtor antiterorist.

Cu aceeaºi capacitate de anticipare a riscurilor teroriste a fost ºi John

O. Neil, ºeful Departamentului Antiterorism din FBI, care nu a ezitat sã spunã cã “ americanii au o culturã slabã în privinþa pericolului Al Qaida”.

Admonestat de un superior pe motiv cã acordã prea mare atenþie terorismului arab, acesta a demisionat din FBI. În timpul atacurilor de la 9/11 septembrie 2001, John O’Neil era ºeful Securitãþii de la World Trade Center.

Acesta a murit în timpul operaþiunilor de salvare de vieþi omeneºti, în urma prãbuºirii celor douã turnuri. Ce se poate înþelege? Cã nepãsarea, indiferenþa, lipsa de responsabilitate submineazã sistemele naþionale de securitate.

Cu cine ne confruntãm de fapt?

Franþa are cea mai importantã populaþie de musulmani din Europa, dintre care unii vorbesc în mod deschis despre ajungerea la conducerea þãrii într-o bunã zi ºi despre înlocuirea sistemului legal occidental cu Sharia.

Musulmanii reprezintã circa 10% din populaþia Franþei, fapt ce face sã se vorbeascã deja de un posibil Stat Islamic în inima acestei þãri, în urmãtorii 50 de ani. ªi Soeren Kern, analist la Institutul Gatestone, autorul unui raport anual despre “Islamizarea Franþei”, atrage atentia ca Islamul face parte permanent, acum, din aceastã þarã.

Franþa este þara în care anul 2013 au avut loc cele mai multe atacuri teroriste sau infracþiuni legate de terorism din întreaga Uniune Europeanã, potrivit celui mai recent raport Europol.

Din cele 152 de acte teroriste care au avut loc, în 2013, pe întreg teritoriul UE, 63 s-au petrecut în Franþa, þarã urmatã de Marea Britanie, cu 35 de acte teroriste, ºi Spania, cu 33.

Potrivit directoruluil Europol, Rob Wainwright „ameninþarea terorismului în Europa rãmâne destul de ridicatã, manifestându-se în diferite forme ºi având la bazã numeroase motive.

Un nivel ridicat al ameninþãrilor începe sã vinã din rândul cetãþenilor UE care, în urma cãlãtoriilor în zone de conflict, ajung sã se implice în activitãþi teroriste, iar la reîntoarecerea în UE având dorinþa de a comite acte de terorism”.

Terorismul a existat ºi va exista, în forme violente Anticiparea reacþiilor teroriste implicã o foarte bunã cunoaºtere operativã. Într-un Paris în care trãiesc nu mai puþin de 6,5 milioane de musulmani, posibile celulele teroriste “adormite” pot fi reactivate oricând, în funcþie de mesajul dorit. Democraþia Franþei a fost atacatã, însã mãsurile imediate implicã regândirea serviciilor de informaþii ºi, în mod deosebit, întãrirea forþelor RAID ºi GIGN. Totodatã, se impune redefinirea conceptului de securitate naþionalã, aceasta având o dimensiune obiectivã ºi una subiectivã. Dimensiunea obiectivã presupune absenþa ameninþãrilor la adresa valorilor naþionale, iar cea subiectivã presupune absenþa temerilor cã aceste valori vor fi atacate.

Terorismul a devenit o profesie Combaterea terorismului este o sarcinã de duratã care presupune nu numai anihilarea teroriºtilor, ci ºi cãutãri multiple, cooperare naþionalã ºi internaþionalã, înlãturarea sau mãcar diminuarea cauzelor apariþiei continuitãþii acestui fenomen, reducerea vulnerabilitãþilor, încercarea de blocare a finanþãrii teroriºtilor ºi a crimei organizate, informaþii multiple, spri-

jinul populaþiei, dar ºi utilizarea unor tehnologii caracteristice biometrice, pentru o mai bunã identificare a persoanelor cu preocupãri în domeniu.

Trebuie avutã în vedere ºi împiedicarea recrutãrii de noi adepþi din rândurile indivizilor care au emigrat în SUA, UE, de mai multe generaþii, ºi care nu s-au integrat definitiv în aceste state, foºti luptãtori din forþele

armate ale statelor care au acþionat în Afganistan, Irak, alte state unde ºi-au dezvoltate preocupãrile în acest domeniu ºi cunosc foarte bine metodele de intervenþie. De reþinut este ºi faptul cã procesul de recrutare s-a internaþionalizat ºi datoritã internetului, la fel, pregãtirea teroriºtilor. Au apãrut manuale de pregãtire a teroriºtilor, adresate chiar analfabeþilor.

Potrivit purtãtorului de cuvânt al CIA, Ryan Trapani, CIA a aflat cã Statul Islamic din Irak ºi Levant are între 20.000 ºi 31.500 de luptãtori pe teritoriul Irakului ºi Siriei, cifre bazate pe toate raporturile serviciilor de informaþii din perioada mai - august 2014. Printre aceºtia se numãrã 15.000 de combatanþi strãini, inclusiv 2.000 de persoane din Occident.

Sã învãþãm sã trãim cu teroriºtii...

Din perspectiva ordinii internaþionale, începutul de mileniu III a debutat abrupt ºi violent, printr-un cutremur politic de amploare planetarã – atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. Aceste evenimente au fost urmate, rapid, de alte acþiuni criminale, asemãnãtoare, în mai multe pãrþi ale lumii, declanºând un proces de transformare profundã a mediului de securitate ºi generând consecinþe ce afecteazã, pe termen lung ºi în profunzime, comunitatea internaþionalã.

Societãþile deschise, moderne, sunt mai uºor de penetrat, iar terorismul ºi haosul pot deveni o ameninþare serioasã la adresa ordinii internaþionale, dacã nu se iau mãsurile corespunzãtoare. O nouã ordine mondialã s-ar putea sã nu devinã deloc o realitate, ci sã rãmânã doar o aspiraþie, în special pentru cei ce trãiesc în

noua ordine europeanã. Ordinea postmodernã europeanã se confruntã cu aceleaºi provocãri ca ºi SUA, iar criminalitatea existentã în interiorul sãu are nevoie de lumea civilizatã pentru a o prãdui. În 26 mai 2014, Consiliului Uniunii Europene i-a fost prezentat primul raport de evaluare ºi descriere a situaþiei privind ameninþãrile la adresa UE, Raportul M.A.D.R.I.D., care are la bazã trei documente strategice : Raportul Europol de evaluare a ameninþãrii reprezentatã de criminalitatea organizatã, Raportul Eurojust privind situaþia terorismului ºi evoluþia acestuia ºi Analiza anualã a riscului efectuatã de Frontex. Actualul document, referitor la situaþia în care se gãseºte UE, analizeazã ameninþãrile specifice precum: terorismul, criminalitatea organizatã, criminalitatea informa-

ticã, provocãrile la adresa controlului frontierelor, a protecþiei civile, infrac-

þionalitatea transfrontalierã, violenþa ºi, mai ales, corupþia.

de 24 ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

15 - 18 ianuarie 2015

10 - 20 de medicamente, scoase de pe lista compensatelor l Agenþia Naþionalã a Medicamentului ºi Dispozitivelor Medicale spune cã acestea

nu ºi-au dovedit eficienþa Aproximativ 10 - 20 de molecule „vechi”, care nu ºi-au mai dovedit eficienþa terapeuticã în utimii ani, vor fi propuse pentru scoaterea de pe lista cu medicamente compensate ºi gratuite, anunþã Agenþia Naþionalã a Medicamentului ºi Dispozitivelor Medicale.

TIMPOLIS

Într-o declaraþie fãcutã zilele acestea, Agenþia Naþionalã a Medicamentului ºi Dispozitivelor Medicale anunþã cã va publica partea de medicamente ce vor fi delistate din lista de compensate ºi gratuite. „Sunt medicamente vechi, care nu ºi-au mai dovedit eficienþa terapeuticã în ultimii ani, care au fost deja înlocuite de multe ori ºi care uneori se prescriu poate chiar exagerat de mult. Dupã calculele fãcute iniþial, aceste medicamente propuse pentru delistare ar costa aproximativ 100 de milioane de euro”, a declarat, citat de Mediafax, preºedintele ANMDM, dr. Marius Savu, la dezbaterea publicã pe tema proiectului de Ordin

privind aprobarea normelor pentru evaluarea ºi avizarea publicitãþii la medicamentele de uz uman, organizatã la Ministerul Sãnãtãþii.

Acesta susþine cã medicamentele delistate sunt ieftine ºi fac parte din arii terapeutice diverse. „Acoperã arii terapeutice de la neurologie, la cardiologie, la psihiatrie, sunt multe antidepresive din trecut, sunt multe aºa-zise tonice cerebrale, sunt unele produse care au un efect placebo extraordinar.

Multe din aceste medicamente au început sã nu îºi mai dovedeascã eficienþa faþã de alternativele mai noi care existã ºi nu mai are sens sã fie compensate de cãtre sistemul public. Este vorba de undeva între 10 - 20 de molecule care vor fi propuse spre delistare.

Urmeazã sã vedem, pentru cã va fi dezbatere publicã, companiile îºi vor putea spune cuvântul, ne vom uita pe rapoartele de evaluare. În general, sunt medicamente generice care vin din istorie”, a mai spus preºedintele ANMDM. Referindu-se la contractele cost-volum, preºedintele ANMDM declarã cã

a fost stabilitã forma acestora ºi urmeazã, cel mai probabil, negocierile finale.

Directorul executiv al Asociaþiei Române a Producãtorilor Internaþionali de Medicamente, Dan Zaharescu, spune cã orice acþiune privind medicamentele este blocatã, întrucât mulþi medici din comisiile de specialitate au demisionat, la sfârºitul anului trecut, în baza Ordinului 1406 din 2014, privind modificarea Ordinului ministrului sãnãtãþii nr. 398/2013 pentru înfiinþarea comisiilor consultative ale Ministerului Sãnãtãþii: „Este important de subliniat faptul cã ne aflãm într-o situaþie de blocaj, generatã de faptul cã membrii comisiilor de specialitate au demisionat, la sfârºitul anului trecut ºi practic nu se pot lua o serie întreagã de decizii faþã de contestaþiile fãcute referitor la dosarele evaluate pentru noile medicamente. Referitor la cele 23 de medicamente care au fost introduse anul trecut în lista de compensate, protocoalele de prescriere nu au fost finalizate, deci practic acele medicamente nu pot fi eliberate cãtre pacienþi conform normelor în vigoare.

Cercetãtorii americani, îngrijoraþi de evoluþia inteligenþei artificiale Peste 700 de oameni de ºtiinþã, dar ºi manageri de firme precum Elon Musk, fondatorul miliardar al companiei SpaceX, au lansat un apel, zilele trecute, pentru a se asigura cã viitoarele descoperiri ce vor fi realizate în domeniul inteligenþei artificiale vor fi benefice pentru omenire. „Progresele realizate în domeniul inteligenþei artificiale reprezintã o bunã ocazie pentru a ne concentra asupra acestor cercetãri, pentru ca ele (...) sã îºi optimizeze beneficiile pe care le aduc societãþii”, au declarat, citaþi de Mediafax, semnatarii acestei scrisori deschise, publicatã, zilele trecute, de Future of Life Institute, un ONG american din care fac parte astrofizicianul britanic Stephen Hawking, miliardarul Elon Musk, dar ºi George Church, profesor de geneticã la Universitatea Harvard, ºi celebrul actor american Morgan Freeman.

Semnatarii scrisorii mai spun cã existã un larg consens potrivit cãruia cercetãrile din domeniul inteligenþei artificiale continuã sã progreseze ºi cã impactul lor asupra societãþii cel mai probabil va creºte, menþionând aici eradicarea unor boli ºi a sãrãciei. Dar, mai

spun ei, þinând cont de potenþialul mare pe care îl are inteligenþa artificialã, este importantã analiza modului în care societatea poate sã profite de beneficiile sale, dar ºi a felului în care pot fi evitate capcanele.

Stephen Hawking, care este paralizat ºi comunicã prin intermediul unui computer ºi al unui sintetizator de voce, a lansat un avertisment la începutul lunii decembrie 2014, în legãturã cu riscul pe care îl prezintã dezvoltarea inteligenþei artificiale. Într-un interviu acordat postului BBC, celebrul astrofizician a declarat cã acest tip de tehnologie va putea sã evolueze foarte repede ºi sã depãºeascã inteligenþa umanã, într-un scenariu comparabil cu acela prezentat în filmele din franciza Terminator. „Formele primitive de inteligenþã artificialã pe care le avem deja s-au dovedit foarte utile. Dar cred

de 24 de ani un reper al cetãþii

cã dezvoltarea unei inteligenþe artificiale complete ar putea aduce sfârºitul civilizaþiei umane”, estimeazã Stephen Hawking. Pãrerea lui este împãrtãºitã de miliardarul Elon Musk.

Universitatea Stanford din Statele Unite a lansat la sfârºitul lunii decembrie 2014 un proiect al cãrui obiectiv constã în a anticipa evoluþia inteligenþei artificiale pe parcursul urmãtorilor 100 de ani, uiversitatea americanã invitând în acest scop numeroºi experþi în acest domeniu, în special din roboticã, dar ºi din alte discipline, cerându-le sã se mobilizeze ºi sã se implice în acest proiect. Cercetãtori de la Universitatea Stanford anunþã cã intenþioneazã sã examineze felul în care maºinile capabile sã înveþe ºi sã gândeascã vor influenþa vieþile oamenilor, dar ºi felul în care ele lucreazã ºi comunicã între ele. (TP)

Comisiile trebuiau sã elaboreze protocoalele terapeutice ºi, prin demisia membrilor acestor comisii, practic procesul nu s-a mai finalizat. ªi contestaþiile sunt blocate, pentru cã ele trebuie analizate de cãtre membri ai comisiilor de specialitate. Mai dureazã pânã se semneazã contactele cost-volum, pentru cã procesul nu este finalizat”.

Secretarul de stat în Ministerul

Sãnãtãþii, Alin Þucmeanu, declarã cã, din cei 600 - 700 de membri ai comisiilor de specialitate, 200 au demisionat. Acesta mai spune cã Ministerul Sãnãtãþii conteazã pe sprijinul Colegiului Medicilor din România pentru a identifica specialiºtii care vor completa locurile rãmase libere în comisiile de specialitate, precum ºi funcþionarea conformã.

Medicii, asociaþiile de pacienþi ºi fundaþiile vor trebui sã declare sponsorizãrile Medicii, asociaþiile de pacienþi ºi fundaþiile ar putea fi obligaþi, din ianuarie 2016, sã facã publice toate sponsorizãrile primite de la companiile farmaceutice ºi distribuitorii de medicamente, cum ar fi cheltuielile pentru deplasãri la congrese sau donaþiile.

Secretarul de stat în Ministerul Sãnãtãþii, Alin Þucmeanu, a anunþat, la începutul acestei sãptãmâni, la dezbaterea proiectului de Ordin privind aprobarea normelor pentru evaluarea ºi avizarea publicitãþii la medicamentele de uz uman, cã acesta reglementeazã, în premierã, piaþa publicitãþii medicamentului. „Reglementeazã pentru prima datã publicitatea destinatã cadrelor medicale. Este un control mai bun a ceea ce se întâmplã cu banii din sistem. Publicitatea pentru orice medicament, indiferent sub ce formã, trebuie sã respecte standardele ºi sã nu includã nimic care ar putea fi ofensator sau înºelãtor pentru utilizator. Vom ºti exact unde se duc aceste sume”, a declarat, citat de Mediafax, Alin Þucmeanu.

Preºedintele Agenþiei Naþionale a Medicamentului ºi Dispozitivelor Medicale, Marius Savu, susþine cã este pentru prima datã când se transpa-

rentizeazã tot ceea ce înseamnã cheltuieli fãcute cu profesioniºtii din sãnãtate de cãtre producãtorii ºi distribuitorii de medicamente.”Orice cheltuialã fãcutã de o companie farmaceuticã, de un distribuitor de medicamente, sã poatã sã fie identificatã cu nume ºi prenume cui a fost fãcutã. Ar trebui sã se punã în proiect o sumã minimã, sub care sã nu se facã raportarea, probabil cã va fi undeva la 50 - 100 de lei. Ordinul va intra în vigoare din momentul în care va fi publicat în Monitorul Oficial. Din momentul acela, orice companie care va face o cheltuialã cu un medic, cu un profesionist din domeniu sãnãtãþii va trebui sã ºtie cã aceastã cheltuialã în trimestrul întâi al anului 2016 va fi publicã pentru toatã lumea. Prin cheltuialã se înþelege, de exemplu, deplasarea la congres, la o manifestare ºtiinþificã, o donaþie care se face cãtre o fundaþie.

Acestea vor fi publice cãtre toþi cei care vor sã le vadã”, explicã Marius Savu. El a precizat cã asociaþiile de pacienþi vor trebui sã facã ºi ele raportarea sponsorilor fãcute de companiile farmaceutice.

Marius Savu mai spune cã, la nivelul Agenþiei Europene a Medicamentului, existã obligativitatea ca orice asociaþie de pacienþi care vrea sã interacþioneze cu autoritatea europeanã trebuie sã aibã aceste informaþii publice, pentru a putea sã ºtie

dacã în spate existã interesul legitim al pacienþilor, ºi nu altceva.

Potrivit proiectului de Ordin al ministrului Sãnãtãþii, sponsorizãrile ºi orice alte cheltuieli suportate pentru medici, asistenþi medicali, organizaþii profesionale, organizaþii de pacienþi ºi orice alt tip de organizaþii care au activitãþi în domeniul sãnãtãþii vor fi declarate de producãtorii ºi distribuitorii de medicamente la ANMDM. Proiectul mai prevede cã nicio formã de sponsorizare a profesioniºtilor din domeniul sãnãtãþii nu trebuie sã fie legatã de numele unui medicament, iar acþiunile de sponsorizare nu trebuie sã implice mesaje promoþionale directe sau indirecte pentru medicamente.

Un alt punct din proiect vizeazã publicitatea în cadrul manifestãrilor medicale locale, regionale, naþionale sau internaþionale. Proiectul prevede cã acestea sunt forme de publicitate adresate doar profesioniºtilor în domeniul sãnãtãþii, iar producãtorii de medicamente trebuie sã notifice ANMDM, înainte ca manifestarea medicalã sã aibã loc, cu privire la urmãtoarele aspecte: tipul de eveniment la care participã, materialele care vor fi distribuite, informaþiile medicale furnizate, specialitãþile profesioniºtilor în domeniul sãnãtãþii cãrora le sunt adresate informaþiile ºi obiectele promoþionale distribuite. (TP)

integrame

15 - 18 ianuarie 2015

15

- Tata, tu te-ai însurat la biserica ori la starea civila?

- La betie, dragul meu, la betie. l Un preot si un dascal stateau pe marginea soselei cu o pancarta în mâna pe care scria: “Sfârsitul e aproape. Caiti-va!”

Pe lânga ei treceau masini si imediat dupa fiecare masina se auzea o busitura si o explozie.

Dupa o vreme, dascalul întreaba: - Parinte, nu ar fi mai bine sa scriem pe pancarta “Podul din fata este rupt”? l Doi prieteni : - Si... cum e sa fi însurat?

- Ma simt ca un pusti de 14 ani!

- Cum asa?

- Adica beau si fumez pe ascuns. l Se întâlneste Bula cu un prieten.

- Ce faci Bula , cum îti mai merge?

- Bine , am intrat în afaceri cu un cumnat, am deschis un magazin.

- Da? Cu ce?

- Cu ranga. l Un infractor se urca în autobuz: -Nu misca nimeni,asta e un jaf!!!!

La care unul din spatele autobuzului: -Mamaa, ce m-am speriat, credeam ca e controlorul! l Dimineaþa, la micul dejun, fiul îºi întreabã tatãl: - Tatã, tu spui cã familia este o micã þarã. ªi tu cine eºti?

- Preºedintele, desigur!

- Iar mama?

- Puterea.

- Dar bunica?

- Securitatea!

- Hm...ªi atunci eu cine sunt?

- Iar tu ... tu eºti poporul!

O orã mai târziu fiul îºi sunã tatãl la birou: - Domnule preºedinte, la putere a venit alt preºedinte, securitatea a adormit iar poporul este îngrijorat! l Soþia îºi aºteptã soþul acasã sã îi zicã cã vrea sã se despartã de el.

Intrã soþul pe uªã ºi zice bucuros: - Iubito, am o veste bunã pentru tine.

- Eu am o veste rea. Dar, zi tu primul.

- Am câºtigat la loterie 100.000 de euro, acum spune-mi vestea rea!

La care soþia: - S-au ars sarmalele… l La scoala profa întreabã copiii: - Spuneþi, copii, care e cel mai pãros animal ce existã?

- Ursul, spune un elev.

- Vulpea, altul.

- Iepurele, pisica, leul, etc. ceilalþi.

Ionel ridicã ºi el mâna: - Doamna de francezã...

- Pãi cum, mai tâmpitule, ce þi-a venit?... de unde ai scos ºi prostia asta?

- De la domnu’ de desen, care a zis cã i-a trebuit un an pânã a pârlit-o... l Doctorul întreabã pe o viitoare mama tânãrã: - Tatãl copilului va fi prezent la naºtere?

- Nu cred.

- De ce?

- Pãi, nu se prea înþelege cu soþul meu. l Draga mea, n-am sã uit niciodatã noaptea în care soþul meu mi-a descoperit dragostea! se confeseazã o prietenã alteia.

- A fost romantic?

- Aiurea ! A fost groaznic ! M-a snopit în bãtãi ºi pe mine ºi pe dragostea mea !

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

15 - 18 ianuarie 2015

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.