Timpolis 2116

cyan

magenta

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

“Don-quijotism”-ul lui Teodor Mãrieº melania.cincea@timpolis.ro entru cã Timiºoara a fost în doliu, în amintirea celor uciºi în Decembrie 1989, pentru cã, nici dupã 25 de ani, Justiþia nu le-a fãcut dreptate, pentru cã de multe din idealurile pentru care s-a ieºit în stradã în acel Decembrie s-a ales praful – unul dintre ele fiind lustraþia –, am decis sã republic un editorial scris în februarie 2012, din respect pentru un om. Un om care îºi pusese sãnãtatea ºi viaþa chezaº unor idealuri ce aparþin de o lume moralã. Dovedind, astfel, inclusiv lipsa de voinþã politicã de a lustra clasa politicã. Generatã de faptul cã, încã, e prea devreme pentru un astfel de exerciþiu, cã e, deja, foarte târziu, dacã ne raportãm la startul greºit pe care l-am avut în ‘90.

A patra grevã a foamei, care se apropie de 100 de zile. Nu cere nimic pentru el personal : nici drepturi de revoluþionar, nici terenuri, nici vilã de protocol. Nu cere timpi de antenã, nu scrie memorii la ziare. De altfel, a fost ºi continuã sã fie ignorat de o covârºitoare parte a presei, pentru care o grevã a foamei fãcutã pentru un ideal civic nu are nicio valoare : nu face tiraj, nu face rating, deci, nu aduce bani. El, grevistul foamei, militant pentru acel ideal, ignorã, însã, ignorarea ºi ignoranþa ºi-ºi continuã demersul, deºi este conºtient cã-l poate costa viaþa. Vrea lucruri simple, dezirabile într-o societate democraticã, despre care se presupune cã s-a dezrobit de comunism ºi izbãvit de pãcatele lui. Vrea recunoaºterea unor adevãruri ce se cuvin istoriei noastre recente ºi, implicit, dreptatea care decurge din aceste adevãruri. unt aproape o sutã de zile de când Teodor Mãrieº, fervent susþinãtor al Legii Lustraþiei ºi al Legii imprescriptibilitãþii crimelor comunismului, a decis sã intre într-o nouã grevã a foamei, pentru sensibilizarea clasei politice la mâna ºi cheremul cãreia stã votarea celor douã legi – reglementãri recomandate, de ºase ani, de Raportul final de condamnare a crimelor comunismului. I-au fost alãturi o mânã de oameni: colegi din Asociaþia «21 Decembrie», trei dintre ei intrând, de asemenea, în greva foamei, în semn de solidaritate, prieteni din societatea civilã ºi semnatari ai indezirabilului pentru mulþi Raport de condamnare a crimelor comunismului, uniþi, cu toþii, de aceleaºi idealuri civice. Unii, cunoscându-i tenacitatea, dar în egalã mãsurã, conºtientizând lupta inegalã cu sistemul, l-au sfãtuit sã renunþe. Nu a renunþat ºi nu dã semne cã o va face voluntar. estul lui Teodor Mãrieº a fost însã ignorat, într-un gest de dezinteres ce se vrea demobilizator, de cãtre reprezentanþii clasei politice vizate a fi sensibilizatã prin aceastã formã de protest extrem. Politicieni surzi, indolenþi ºi inconºtienþi. Politicieni al cãror comportament este de neînþeles pentru electorul care ºi i-a ales ca reprezentanþi în forul numãrul unul al democraþiei. Politicieni care se complac în mizeria trecutului – al propriului trecut sau al trecutului mentorilor care i-au propulsat în cariera politicã ºi pe care îi apãrã cu o îndârjire ipotecatã, probabil, în contul unui nemeritat salt profesional. Oficialii Camerei Deputaþilor ºi ai Senatului nu au avut nicio reacþie publicã voluntarã în decursul atâtor zeci de zile de protest extrem. bia dupã ce în mediul virtual au început sã fie trimise scrisori deschise cãtre politicienii care pot ºi au obligaþia sã miºte lucrurile în direcþia fireascã, de ale cãror jocuri politice depind vieþile unor oameni, abia dupã ce au început sã circule apeluri de susþinere a lui Teodor Mãrieº ºi a celorlalþi greviºti ai foamei, la Camera Deputaþilor au intrat în dezbatere, în 21 februarie, Legea imprescriptibilitãþii crimelor comunismului ºi Legea recunoºtinþei, votul final urmând a fi dat în 28 februarie. Adicã, în cea de a o suta zi de grevã a foamei pentru liderul Asociaþiei «21 Decembrie».

Niciun cuvânt, însã, despre Legea lustraþiei. Nicio explicaþie privind lipsa ei de la dezbateri. n condiþiile în care fiecare zi de întârziere creºte riscul la care sunt expuºi cei patru protestatari, dar mai cu seamã pentru Teodor Mãrieº, cine îºi asumã responsabilitatea pentru dispreþul profund ºi dezinteresul dezumanizat cu care au fost trataþi pânã acum?”

P

„

yellow

black

un reper al cetãþii

Anul XXIV Nr.2116 18 - 21 decembrie 2014 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Urmãtoarea ediþie tipãritã va apãrea în 8 ianuarie 2015.

Ediþiile online vor apãrea în mod obiºnuit.

Unul dintre misterele Revoluþiei din Decembrie 1989, de la Timiºoara:

Din ordinul cui au fost închise uºile Catedralei?

„Epopeea” Centrului Intermodal de Transport Marfã Timiºoara nu s-a finalizat în Timiº, apãrând noi ºi noi surprize. Dupã ce anul acesta s-a recunoscut în unanimitate cã nu sunt ºanse ca aceastã investiþie extrem de importantã pentru economia judeþului sã demareze în viitorul apropiat, acum administraþia judeþeanã spune cã ar dispune de un teren, lângã Aeroport, care putea fi folosit pentru Intermodal, fãrã sã se mai dea bani pentru exproprieri în zona Remetea Mare. pag.2

„Ordonanþa traseiºtilor” a fost invalidatã de Curtea Constituþionalã Curtea Constituþionalã a decis, miercuri, cã OUG 55/2014, privind migraþia aleºilor locali, este neconstituþionalã, fiind admisã astfel sesizarea parlamentarilor PNL. Parlamentul va trebui, astfel, sã reglementeze, printr-o lege de respingere, mãsurile cu privire la efectele juridice produse în perioada în care aceastã ordonanþã a fost aplicabilã. Experþi în drept constituþional spun cã urmarea acestei decizii este pierderea mandatelor de cãtre aleºii care au migrat, în aceastã toamnã, de la un partid la altul, în baza acestei ordonanþe.

S

pag.3

CJ Timiº, acuzat de „cârpeli” pe credit

Insistenþa cu care conducerea Consiliului Judeþean Timiº a þinut sã contracteze un credit de 200 de milioane de lei, la începutul acestui an, pentru a finanþa o serie de obiective de investiþii considerate prioritare, i-a determinat pe unii consilieri judeþeni care se opuneau ideii împrumutului sã urmãreascã atenþi felul în care sunt folosiþi aceºti bani. Analizând oportunitatea ºi destinaþia fondurilor împrumutate, au ajuns la concluzia cã lista de investiþii care iniþial era prezentatã ca bãtutã în cuie s-a tot schimbat ºi cã o parte din bani au fost folosiþi doar pentru cârpeli de drumuri judeþene.

G

pag.10

Un nou an ºcolar în care se irosesc banii europeni pentru programul „Mere în ºcoli” Foto Ligia HUÞU

A

Î

Un nou teren gratuit pentru Intermodal identificat „la spartul târgului”

16 Decembrie 2014 – Timiºoreni aprinzând lumânãri în memoria celor care, în 17 ºi 18 Decembrie 1989, au fost împuºcaþi pe treptele Catedralei, ale cãrei uºi fuseserã ferecate...

Un puzzle încã nereconstituit pe de-a întregul, alcãtuit din mãrturii ale revoluþionarilor de atunci ºi din frânturi de biografii, pe alocuri retuºate, menite parcã sã distorsioneze în mod deliberat adevãrul istoric, astfel se înfãþiºeazã, la împlinirea a 25 de ani, Revoluþia Românã izbucnitã în Decembrie 1989 la Timiºoara. Am cãutat sã obþinem, reflectate în mãr-

turii multiple, imaginea unor evenimente care sau succedat în acele zile ºi care s-au soldat cu moartea unor oameni nevinovaþi. O parte dintre aceºtia, rãpuºi de gloanþe pe treptele Catedralei, în vreme ce uºile acesteia erau închise. Din ordinul cui anume, istoria oficialã nu a izbutit sã stabileascã încã... pag. 4 - 5

Este al treilea an consecutiv de când, odatã cu trecerea la Consiliul Judeþean a competenþelor de organizare a licitaþiei pentru distribuþia de mere în ºcoli, banii rãmân necheltuiþi, ºi fructele nu mai ajung în unitãþile de învãþãmânt.

Pentru acest an ºcolar licitaþia a fost programatã la sfârºitul lunii ianuarie, ceea ce înseamnã cã un semestru nu va mai fi acoperit, iar dacã sunt contestaþii sau nu existã agenþi economici interesaþi, o reluare a procedurilor de licitaþie va face ca nici în semestrul doi elevii timiºeni sã nu aibã parte de fructe distribuite gratuit la ºcoalã. pag.11

2

social

18 - 21 decembrie 2014

Bani pentru victimele accidentelor, recuperaþi cu dificultate la Spitalul Judeþean l Apeluri la nivel de Parlament pentru ca unitãþile spitaliceºti sã fie lãsate sã-ºi angajeze avocaþi Pe lângã faptul cã bugetele unitãþilor spitaliceºti sunt insuficiente, o parte din banii sãnãtãþii sunt blocaþi de lacune legislative ºi situaþii absurde, tipic româneºti. Astfel, pentru o bunã parte din îngrijirile acordate victimelor accidentelor rutiere, spitalele trebuie sã se îndrepte împotriva celor vinovaþi pentru recuperarea banilor, aceste cheltuieli nefiind decontate de Casa de Asigurãri de Sãnãtate. Astfel, ºi Spitalul Judeþean este blocat în mii de procese, în condiþiile în care nu are voie sã-ºi angajeze avocaþi. O încercare de a schimba lucrurile pe plan legislativ a fost respinsã zilele trecute în Parlament. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Proiect de lege respins fãrã o motivaþie clarã Zilele trecute Camera Deputaþilor a respins un proiect de lege care avea scopul de a ajuta spitalele sã-ºi recupereze mai uºor cheltuielile aferente îngrijirilor medicale acordate victimelor accidentelor rutiere, inclusiv prin încadrarea de personal care sã se ocupe de reprezentarea în instanþã.

Pentru o bunã parte din îngrijirile acordate victimelor accidentelor rutiere, spitalele trebuie sã se îndrepte împotriva celor vinovaþi pentru recuperarea banilor Iniþiativa a fost respinsã, fãrã a exista o motivaþie clarã, doar pe considerentul cã reprezintã o cheltuialã bugetarã suplimentarã. Aceasta în ciuda numeroaselor interpelãri, fãcute inclusiv de cãtre deputaþi ºi senatori din Timiº, care au arãtat cã unitãþi precum Spitalul Judeþean sunt puse în situaþia de a-ºi recupera extrem de greu banii aferenþi îngrijirilor medicale acordate în astfel de situaþii. “Sunt mii de ore de reprezentare în instanþã la Spitalul Jude-

þean Timiºoara. Spitalele trebuie lãsate sã-ºi angajeze avocaþi”, a precizat în plen deputatul PNL Horia Cristian, unul dintre parlamentarii care au militat pentru reglementarea acestei situaþii absurde. Situaþia este una greu de înþeles, în condiþiile în care banii acordaþi spitalelor pentru angajarea de avocaþi sau case de avocaturã ar fi recuperaþi destul de repede din sumele încasate cu ajutorul acestora, de la debitori.

Bani recuperaþi ºi dupã opt ani Maria Sãrãcan, director financiar contabil al Spitalului Judeþean ºi consilier local PDL confirmã cã ºi pe plan local sunt sume extrem de mari care trebuie recuperate în instanþã, iar acest lucru este foarte dificil, în condiþiile în care spitalul nu poate angaja avocaþi care sã îl reprezinte. “Noi suntem parte civilã în procese penale, ºi

poate dura ºi cinci, pânã la opt ani recuperarea acestor sume. Sunt niºte proceduri extrem de greoaie, ºi la final se poate ajunge la concluzia cã vinovatul, eventual ºi condamnat la închisoare, nu are venituri, ºi nu se poate recupera paguba respectivã.” În opinia sa, ar fi nevoie nu doar ca spitalele sã poatã colabora cu case de avocaturã, ci sã poatã angaja inclusiv executori judecãtoreºti pentru a avea ºansa recuperãrii sumelor restante. “În plus, existã situaþii de vãtãmãri în care nu mai existã vinovaþi, în sensul cã pãrþile se împacã, ºi atunci împotriva cui sã se îndrepte Spitalul Judeþean, pentru a recupera aceste sume care nu sunt decontate de Casa de Asigurãri de Sãnãtate?”

Mai mult, conform reprezentanþilor Spitalului Judeþean, pot exista cazuri în care procesele ajung pânã la nivelul Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, unde juriºtii instituþiei nu au drept de reprezentare pentru cã nu fac parte din Barou. Situaþie în care spitalul pierde procesul, ºi banii aferenþi prin neprezentare, pentru cã nu existã un cadru legal armonizat cu realitatea. “Sperãm ca la un moment dat, inclusiv la nivel de Parlament, sã se ia mãsurile necesare pentru ca lucrurile sã se reglementeze, pentru cã, dincolo de posibilitatea de a angaja avocaþi sau executori, este nevoie ºi de schimbarea legii, întrucât în momentul de faþã existã lacune legislative ce ne pun în imposibilitatea de a ne recupera banii”, crede Maria Sãrãcan.

Anunþ

Un nou teren gratuit pentru Intermodal identificat „la spartul târgului” „Epopeea” Centrului Intermodal de Transport Marfã Timiºoara nu s-a finalizat în Timiº, apãrând noi ºi noi surprize. Dupã ce anul acesta s-a recunoscut în unanimitate cã nu sunt ºanse ca aceastã investiþie extrem de importantã pentru economia judeþului sã demareze în viitorul apropiat, acum administraþia judeþeanã spune cã ar dispune de un teren, lângã Aeroport, care putea fi folosit pentru Intermodal, fãrã sã se mai dea bani pentru exproprieri în zona Remetea Mare.

Situaþia s-a constatat, ºi cam la atât s-a redus totul, întrucât conducerea CJ Timiº spune cã e prea târziu ca lucrurile sã se mai schimbe acum, pentru cã deja s-a realizat studiul de fezabilitate pentru Intermodalul din Remetea Mare.

O nouã zonã vehiculatã Dupã Recaº, unde investiþia pleca cu avantajul unui teren al statului, permutarea, dictatã de o logicã greu de înþeles, la Remetea Mare, unde se chel-

tuie fonduri publice însemnate pentru exproprieri, ºi Sânandrei, ca locaþie alternativã – ipotezã care nu a fost respinsã de Ministerul Transporturilor –, acum, la Consiliul Judeþean Timiº a apãrut „revelaþia” cã Intermodalul putea fi realizat pe un teren primit gratuit de la Ministerul Apãrãrii, în imediata vecinãtate a Aeroportului Internaþional Timiºoara. „Într-adevãr, la ultima ºedinþã de plen s-a discutat despre faptul cã ar fi existat o locaþie alternativã pentru Centrul Intermodal de Marfã Timiºoara, pe un teren de lângã Aeroport, care ar fi fost primit de la Ministerul Apãrãrii. Da, dacã s-ar fi ºtiut de la început de acest teren, sau dacã ar fi fost propus încã de acum câþiva ani, acum se discuta despre Intermodalul de Marfã în cu totul alþi termeni”, spune Gheorghe Bologa, preºedintele Comisiei Economice a CJ Timiº.

Varianta, adusã în discuþie abia acum, a fost respinsã însã de conducerea administraþiei judeþene, pe considerentul cã este prea târziu sã se mai facã vreo schimbare, întrucât deja sa întocmit documentaþia pentru locaþia de la Remetea Mare. „S-a precizat cã e prea târziu acum, existând deja studiu de fezabilitate pentru amplasamentul de la Remetea Mare. Oricum, ºi la

de 24 de ani un reper al cetãþii

discuþiile pe aceastã temã de la ultima ºedinþã de plen nu s-a venit cu documente clare, s-a spus cã s-a identificat doar acel teren despre care se crede cã ar fi al nostru, iar dialogul s-au purtat în termeni vagi, fãrã nimic clar”, susþine Gheorghe Bologa.

Pe de altã parte, argumentul cã s-a întocmit documentaþia pentru varianta de la Remetea Mare ºi cã lucrurile nu mai pot fi schimbate este discutabil, atâta vreme cât ºi pentru varianta anterioarã, de la Recaº, a existat documentaþie întocmitã ºi chiar aprobatã în principiu de Ministerul Transporturilor, iar varianta a cãzut, dupã cum spun oficialii ministeriali, „în urma insistenþelor CJ Timiº” care a lãsat sã se înþeleagã cã existã o unanimitate de pãreri cã varianta de la Remetea Mare ar fi mult mai bunã.

La Recaº, pe lângã terenul oferit gratuit, exista acordul de principiu al Ministerului Transporturilor, ceea ce ar fi însemnat, potrivit fostului ministru al Agriculturii, Valeriu Tabãrã, care a militat pentru menþinerea variantei Recaº, cã Timiºul ar fi fost primul judeþ în care ar fi demarat o astfel de investiþie, iar proiectul ar fi putut sã fie acum într-un stadiu avansat, poate chiar aproape de finalizare. „Dacã mã întrebaþi pe mi-

ne, a fost o greºealã mutarea Centrului de la Recaº la Remetea Mare. S-a bazat pe ambiþii personale ºi simpatii politice, ignorând niºte avantaje evidente ale locaþiei de la Recaº”, admite Gheorghe Bologa.

Intermodalul din Timiº, la punctul zero În ciuda semnalelor venite de la Ministerul Transporturilor, care a lãsat sã se înþeleagã cã nu are de gând sã aloce prea curând fonduri pentru Intermodalul timiºean, la CJ Timiº s-au succedat declaraþiile de un optimism nejustificat, legate de „iminenþa” demarãrii aceste investiþii. Du-

pã ce devenise evident cã nu se va face niciun pas concret pentru începerea investiþiei, tot de la CJ Timiº s-a lãsat sã se înþeleagã cã, oricum, chiar dacã a fost amânat pe exerciþiul financiar 2014 - 2020, Intermodalul din Timiº este primul pe listã, fiind preferat celorlalte proiecte de centre de acest gen din þarã, care ar fi într-un stadiu incipient al întocmirii documentaþiei. ªi aceastã iluzie a fost spulberatã zilele trecute de ministrul Transporturilor Ioan Rus, care, într-un rãspuns la o interpelare pe aceastã temã fãcutã de deputatul PDL Cornel Sãmãrtinean a precizat destul de clar cã nu existã preferaþi ºi cã toate proiectele de centre intermodale din þarã pleacã cu ºanse egale. (B.P.)

Primãria Comunei Fîrdea , Judeþul Timiº, Cod fiscal 4483546, Str. Principalã nr. 107, tel. 0256/335 459 organizeazã concurs în data de 30.12.2014 ora 10:00, la sediul Primãriei, pentru ocuparea postului de pompier în cadrul serviciului voluntar pentru situaþii de urgenþã.

Condiþii minime : - Studii medii absolvite; - Permis de conducere categoria C; - vechime în câmpul muncii minim 5 ani.

Dosarele de interviu se depun pânã în data de 29.12.2014 la sediul primãriei Fîrdea.

eveniment

18 - 21 decembrie 2014

3

„Ordonanþa traseiºtilor” a fost invalidatã de Curtea Constituþionalã l Din Timiº ar putea sã-ºi piardã mandatul peste 20 de aleºi Curtea Constituþionalã a decis, miercuri, cã OUG 55/ 2014, privind migraþia aleºilor locali, este neconstituþionalã, fiind admisã astfel sesizarea parlamentarilor PNL. Parlamentul va trebui, astfel, sã reglementeze, printr-o lege de respingere, mãsurile cu privire la efectele juridice produse în perioada în care aceastã ordonanþã a fost aplicabilã.

Experþi în drept constituþional spun cã urmarea acestei decizii este pierderea mandatelor de cãtre aleºii care au migrat, în aceastã toamnã, de la un partid la altul, în baza acestei ordonanþe. oana.dima@timpolis.ro

Ordonanþa privind migraþia aleºilor locali este neconstituþionalã Curtea Constituþionalã a decis, miercuri, cã Legea de aprobare a Ordonanþei de Urgenþã a Guvernului 55/2014, privind migraþia aleºilor locali este neconstituþionalã.

Surse din cadrul CCR au declarat, citate de Mediafax, cã, pentru a pune în acord legea declaratã neconstituþionalã cu decizia CCR va trebui ca Parlamentul sã dea o lege de respingere a a acestei ordonanþe. Aceleaºi surse mai spun cã Parlamentul va trebui sã reglementeze, prin legea de respingere, ºi mãsurile cu privire la efectele juridice produse în perioada în care OUG 55/2014 a fost aplicabilã.

Decizia CCR este general obligatorie ºi va fi publicatã în Monitorul Oficial, urmând ca judecãtorii constituþionali sã motiveze hotãrârea.

Deputaþii PNL arãtau, în sesizarea trimisã CCR, cã OUG 55/2014 este neconstituþionalã pentru cã a reglementat în ca-

zul instituþiilor fundamentale ale statului, cum este cazul administraþiei locale ºi partidele politice, lucrul interzis de Constituþie. De asemenea, în sesizare s-a fãcut referire la o serie de decizii anterioare ale CCR privind interzicerea traseismului politic al aleºilor locali, dar ºi la faptul cã OUG 55 a fost adoptatã în materia drepturilor electorale, lucru de asemenea interzis de legea fundamentalã.

Deputatul PNL Teodor Nicolescu arãta în 10 decembrie, când a anunþat cã a fost sesizatã CCR, cã cei care au redactat OUG 55 au mentalitate de baroni. „Dacã un consiliu Local sau Judeþean nu voteazã cum vrea stãpânul judeþului, înseamnã cã acel consiliu nu funcþioneazã.

Atâta timp cât Consiliile Locale ºi Judeþene ºi iau decizii, indiferent în ce parte se duc deciziile respective, dacã sunt în favoarea propunerilor baronilor locali sau împotriva lor ele funcþioneazã, pentru cã nu existã obligaþie ca un consiliu judeþean sã facã tot ceea ce i se cere”, afirma Teodor Nicolescu.

Deputatul PNL a menþionat cã OUG 55/2014 prevede mãsuri aplicabile doar pentru o anumitã situaþie pe o perioadã limitatã, ceea ce ar intra în contradicþie cu decizii ale CCR care precizeazã cã legea trebuie sã aibã un caracter general ºi nu unul discriminatoriu.

El a mai precizat atunci cã în situaþia în care CCR va admite sesizarea PNL, OUG 55 se va întoarce în Parlament pentru a fi adoptatã un proiect de lege de respingere a actului normativ: „Dacã cei de la CCR vor admite sesizarea noastrã este posibil ca în motivarea deciziei sã ne dea ºi niºte îndrumãri cu ce se poate întâmpla mai departe (cu mandatele aleºilor locali care au migrat – n.r.), dacã nu, OUG se întoarce în Parlament pentru respingere ºi conform Constituþiei atunci când se respinge OUG trebuie ca legiutorul sã stabileascã ºi ce se întâmplã cu efectele juridice ale ordonanþei respinse”.

Proiectul de lege de aprobare a OUG 55 care a permis migraþia aleºilor locali a fost adoptat, în 9 decembrie, de plenul Senatului, fiind înregistrate 86 de voturi „pentru”, 36 „împotrivã” ºi ºase abþineri.

OUG care a permis migraþia aleºilor locali pentru 45 de zile fãrã ca aceºtia sã-ºi piardã mandatul a fost adoptatã de Guvern în 28 august. Aleºii locali au putut opta pentru un partid pânã pe 17 octombrie.

În Timiº, Majoritatea aleºilor traseiºti au migrat spre PSD În Timiº, în octombrie, 17 primari ACL au migrat, în baza acestei ordonanþe, la PSD. Este vorba despre primarul din Coºteiu, Petru Carebia, cel din Ghizela, Ionel Timotei Ursu, Curtea – Mircea Grec, ªandra – Luchian Savu, Valcani – Dragoº Buicu, Maºloc – Bartha Francisc, Beba Veche – Ioan Bohãncanu, Recaº – Teodor Pavel, Periam – Cornel Dumitraº, Sãcãlaz – Ilie Todaºcã, Bara – Ioan Lãzãrescu, Tomnatic – Stoian Vasiu, Mãnãºtiur – Ionel Curuþi, Boldur – Cristian Constantin Stoi, Criciova – Cristian Cãtanã, Nãdrag – Liviu Muntean ºi Sacoºu Turcesc – Gabriel Koller. Acestora li s-ar adãuga un consilier local din Timiºoara, Lucian Taropa, care a pãrãsit PP-DD. Lista consilierilor judeþeni care au optat pentru PSD numãrã cinci membri: doi veniþi tot de la PP-DD (Florian Zanfir ºi Teodor Adrian Criºan), doi veniþi de la PDL (Sorin Cociobea ºi Dorin Pompiliu Cutu) ºi un alt consilier venit de la PNL (Gheorghe Bologa).

Pentru varianta de a pãrãsi PSD ºi de a deveni consilieri independenþi, au optat un consilier local de la Primãria Sânnicolau Mare, ales pe listele USL, ªtefan Fluº, ºi un consilier judeþean, Rodica Marina Radu.

Radu Carp: „Ai plecat de la partidul pe a cãrui listã ai fost ales, pierzi mandatul” Radu Carp, specialist în drept constituþional, declara, în aceeaºi zi, pe contul sãu de Facebook, cã aceºti aleºi îºi vor pierde mandatele, afirmând, totodatã, cã Parlamentul va trebui sã armonizeze decizia CCR cu legislaþia existentã, dar cã nu va putea deroga de la prevederile legii în vigoare, altfel, ar însemna un fel de depãºire de mandat. Acesta mai spune cã ordonanþa a fãcut ca, pe

timpul aplicãrii ei, sancþiunea pierderii mandatului sã nu se aplice, dar, cum ordonanþa nu se mai aplicã, sancþiunea poate fi aplicatã. „Prin urmare, ai plecat, în calitate de primar, consilier local, consilier judeþean sau preºedinte de Consiliu Judeþean de la partidul pe a cãrui listã ai fost ales, pierzi mandatul. Cum? De drept, de la data de la care ai plecat la un alt partid”, explicã Radu Carp.

Monica Macovei cere Parlamentului sã revoce Avocatul Poporului La rândul sãu, europarlamentarul Monica Macovei, fost ministru al Justiþiei, spune ºi ea cã aleºii locali care au migrat în aceste 45 de zile ar trebui sã-ºi piardã mandatele solicita Parlamentului, în aceeaºi zi în care CCR fãcuse anunþul, sã îl revoce din funcþie pe Avocatul Poporului. „Victor Ciorbea, Avocatul Poporului, a refuzat sã atace OUG care a permis migraþia primarilor pentru

45 de zile, iar astãzi CCR a decis cã aceastã OUG încalcã Constituþia. Victor Ciorbea a demonstrat cã este avocatul de casã al PSD, ºi nu Avocat al Poporului. Prin refuzul de a contesta aceastã Ordonanþã, Ciorbea a permis Guvernului Ponta sã facã comerþ cu primari, cu intenþia comercializãrii voturilor.

I-am solicitat lui Victor Ciorbea, chiar în ziua în care a fost emisã de Guvernul Ponta aceas-

tã ordonanþã neconstituþionalã, sã o atace la CCR. Ciorbea a refuzat, iar dacã ar fi acþionat cum i-am cerut, astãzi nu mai eram în situaþia în care timp de 45 de zile s-a aplicat o lege neconstituþionalã. Avocatul Poporului trebuie sã fie ales prin vot direct de români, aºa cum susþin de multã vreme. Pânã la modificarea Constituþiei în acest sens, solicit Parlamentului sã îl revoce pe Victor Ciorbea.”

de 24 de ani un reper al cetãþii

4

special

18 - 21 decembrie 2014

Unul dintre misterele Revoluþiei din Decembrie 1989, de la Timiºoara:

Din ordinul cui au fost Un puzzle încã nereconstituit pe de-a întregul, alcãtuit din mãrturii ale revoluþionarilor de atunci ºi din frânturi de biografii, pe alocuri retuºate, menite parcã sã distorsioneze în mod deliberat adevãrul istoric, astfel se înfãþiºeazã, la împlinirea a 25 de ani, Revoluþia Românã izbucnitã în Decembrie 1989 la Timiºoara.

Am cãutat sã obþinem, reflectate în mãrturii multiple, imaginea unor evenimente care s-au succedat în acele zile ºi care s-au soldat cu moartea unor oameni nevinovaþi. O parte dintre aceºtia, rãpuºi de gloanþe pe treptele Catedralei, în vreme ce uºile acesteia erau închise. Din ordinul cui anume, istoria oficialã nu a izbutit sã stabileascã încã... ligia.hutu@timpolis.ro

Revoluþia confiscatã

Bisericile din Timiºoara, obediente faþã de reprezentanþii regimului comunist Seara de 17 decembrie 1989, duminica sângeroasã a României comuniste a adus cu sine primele victime, dar ºi primele mari semne de întrebare, la care nimeni nu a dat încã un rãspuns clar, nici acum, la 25 de ani de la Revoluþie. În acea searã, au fost împuºcaþi oameni în zone din apropierea Catedralei, în porþiunea de stradã care lega Catedrala de Cinematograful Capitol.

Au murit atunci Vasile Balmuº (25 ani), Margareta Caceu (40 ani), Mariana Silvia Caceu (37 ani), Dumitru Constantin Gârjoabã (24 ani), Constantin Iosub (17 ani), Andrei Istvan (42 ani), Angela Elena Sava (25 ani) ºi Ioan Stanciu (42 ani). În afarã de Andrei Istvan, care a încetat din viaþã la spital, în 18 Decembrie 1989, restul celor rãpuºi au fost arºi la crematoriu.

COMEMORARRE...

Foto Ligia HUÞU

“Dacã e sã îmi spun pãrerea acum, la 25 de ani de la cele întâmplate la Revoluþie, pot afirma: «S-au luptat câte douã grupãri din Securitate ºi Armatã.

Acum îi ºtim doar pe învingãtori. Ei sunt gaºca cripto-comunistã din eºalonul 2»”, scrie, pe blogul sãu, într-o evaluare retrospectivã a cursului evenimentelor ultimilor 25 de ani, timiºoreanul Corneliu N. Vaida, primul purtãtor de cuvânt al revoluþionarilor ºi al Armatei de dupã Revoluþie.

Acesta repertoriazã în scris, întrun inventar al trãirilor acelor zile, sentimente din registre dintre cele mai diferite, de la exaltarea trãitã la aflarea veºtii cã „s-a pornit” Revoluþia, teama trãitã apoi de sine în duba Miliþiei, ura, îndârjirea ºi neputinþa trãite în faþa Armatei care a tras în mulþime ºi a ucis manifestanþi, teama ºi apoi nepãsarea entuziastã trãite cocoþat pe peretele Judeþenei de partid, tristeþea aflãrii veºtii cã un prieten þi-a fost ucis, fervoarea entuziastã ºi curajul inconºtient care l-au determinat sã plece în scotocirea podurilor de case dupã teroriºtii care împuºcau civili nevinovaþi, compasiunea faþã de rãniþii vizitaþi în spitale împreunã cu reprezentanþii presei internaþionale ºi mândria de a fi fost parte la ceea ce acum, privind peste timp, Corneliu N. Vaida numeºte “iluzia victoriei”. Despre toate aceste întâmplãri ºi despre multe altele, Corneliu N. Vaida a istorisit, într-o postare recentã, în care admite cã a scris despre zilele de atunci ale Revoluþiei, în care s-a implicat cu întreaga fervoare a celor 27 de ani pe care îi avea, “cu tristeþe,

cu tristeþea celui care, deºi are o recunoaºtere oficialã a faptelor sale semnatã de preºedintele þãrii , este – laolaltã cu alþi luptãtori pentru victoria Revoluþiei – desconsiderat de Stat ºi de majoritatea semenilor”. ªi aceasta pentru cã, în confuzia care a urmat, generatã de mistificarea deliberatã a adevãrului de cãtre cei care au preluat atunci frâiele puterii, “cuvântul «revoluþionar» a cãpãtat sens peiorativ...”.

Aºa se face cã, la 25 de ani de la momentele de început ale Revoluþiei Române din Decembrie 1989, numeroase elemente de incertitudine persistã încã, iar cei care se fac responsabili de moartea civililor neînarmaþi care au îndrãznit sã îºi clameze, pe strãzile oraºului, dreptul la libertate, se ascund în spatele unor tãceri complice ºi al unor vinovãþii colective. Iar, în haosul creat, nu puþine dintre personajele cu rol incert în istoria acelor zile au izbutit sã se refugieze mai întâi în penumbrã, spre a-ºi urzi de acolo biografii retuºate abil, menite anume sã ºteargã urmele unui trecut cu iz îndoielnic.

Apoi, exponenþi ai eºalonului secund al fostului regim au ieºit la luminã, fiind propulsaþi treptat în prim-planul actualei Puteri. ªi, din puzzle-ul de informaþii amestecate, plãsmuit imediat dupã Revoluþie în laboratoarele acestei noi Puteri, peste care s-a aºternut, grea, deasupra Dosarelor Revoluþiei, tãcerea, întreg adevãrul acelor zile apare, cu fiecare an ce trece, din ce în ce mai dificil de recompus ºi de restituit...

16 Decembrie 2014 – Timiºoreni aprinzând lumânãri în memoria celor care, în 17 ºi 18 Decembrie 1989, au fost împuºcaþi pe treptele Catedralei, ale cãrei uºi fuseserã ferecate...

Seara de 18 Decembrie 1989 a însemnat, din nou, deschiderea focului, în rafale succesive, asupra unor grupuri de tineri care se aflau pe treptele Catedralei, cu lumânãri aprinse în mâini. ªi-au pierdut atunci viaþa Sorinel Dinel Leia (23 ani) ºi, la capãtul unei alte rafale de împuºãturi, Ioan Mãriuþac (20 ani) ºi Vasile Marius Nemþoc (19 ani). Doi dintre cei uciºi – Sorinel Dinel Leia ºi Ioan Mãriuþac – au fost gãsiþi, în ianuarie 1990, în groapa comunã din Cimitirul Eroilor.

Potrivit relatãrilor unui martor ocular despre episodul uciderii acestor tineri, pe treptele Catedralei, citat de revoluþionarul Marius Mioc, în cartea sa Revoluþia din Timiºoara aºa cum a fost, rezultã cã, atunci când mulþimea a strigat “Soldaþi, uniþi-vã cu noi!”, militarii au urcat în TAB-uri ºi le-au pornit prin faþa manifestanþilor înspre staþia de tramvai, pentru a împrãºtia mulþimea de acolo. “Când TAB-urile au

trecut prin faþa noastrã, miliþienii (...) au tras un foc de avertisment. Noi ne-am îmbulzit sã intrãm în catedralã. Catedrala are uºã dublã, dar la îmbulzealã, una din uºi s-a închis. Stãteam ghemuiþi, încercând sã ne strecurãm înãuntru.

Eu ºi încã o persoanã, despre care mai apoi am aflat cã se numea Sorin Leia, am ridicat capul sã vedem ce se întâmplã, când s-a tras o rafalã printre noi, de jos în sus. Leia Sorin a fost nimerit în mijlocul frunþii. Glonþul care a ieºit din capul lui m-a atins ºi pe mine la baza gâtului, în partea dreaptã. Am simþit ca o arsurã, am bãgat capul «la cutie» ºi m-am strecurat încet-încet înãuntru.

Niºte tineri au vãzut cã Leia e împuºcat ºi l-au târât în Catedralã. Deºi împuºcat în frunte, Leia nu pierduse mult sânge ºi încã mai respira. Când capul ia atins cimentul, brusc s-a fãcut sub cap o baltã de sânge”, a consemnat, pe blogul sãu, Marius Mioc, citându-l pe martorul ocular Gliguþã Avram.

Ce a fost în 17 ºi 18 Decembrie, la Catedralã?

Am cãutat sã refacem, din declaraþii ale unor persoane care au fost implicate nemijlocit în Revoluþia din Timiºoara, o parte din informaþiile referitoare la un episod simptomatic pentru ceea ce a însemnat încercarea post-revoluþionarã de mistificare a adevãrului.

Episodul asupra cãruia ne-am îndreptat atenþia a fost cel legat de partajarea responsabilitãþilor celor implicaþi în decizia de închidere a uºilor Catedralei Mitropolitane, în zilele de început ale Revoluþiei din Timiºoara. O serie de voci îl acuzã pe actualul senator PSD Ilie Sârbu – în Decembrie 1989, preotconsilier la Mitropolia Banatului – cã poartã aceastã responsabilitate. De altfel, un fost coleg de-al sãu de partid, fostulsenatorPSDValerMarian,i-aºifãcut o plângere penalã pentru acest motiv.

Valer Marian: “Consilierul Mitropoliei, Sârbu Ilie, a închis ºi a baricadat uºile Catedralei, în 17 Decembrie 1989” În ceea ce priveºte implicarea lui Ilie Sârbu în evenimentele petrecute în primele zile ale Revoluþiei din Timiºoara, fostul senator PSD Valer Marian a depus o plângere penalã pe numele acestuia. Consemnând cã “în timpul evenimentelor sângeroase de la Timiºoara, din Decembrie 1989, fãrã a avea sarcini în acest sens, din pur exces de zel, numitul Sârbu Ilie a raportat, de mai multe ori pe zi, legãturii sale operative ierarhic superioare din Centrul de Informaþii Externe, tot ce

afla ºi avea în raza vizualã de observaþie din perimetrul Catedralei Mitropolitane Ortodoxe (…)Totodatã, din centrala UM 0544/102, ºeful colonelului Gãinã Constantin i-a ordonat acestuia sã întrerupã imediat orice iniþiativã a numitului Sârbu Ilie, deoarece evenimentele în desfãºurare nu privesc ordinul sãu de misiune ºi nici competenþele Departamentului Securitãþii Statului, contravenind ordinului expres al ºefului acestuia de neimplicare împotriva acþiunilor popu-

de 24 ani un reper al cetãþii

laþiei”. În acelaºi document, Valer Marian consemneazã cã, din strãinãtate, de acolo de unde se afla la un congres ecumenic internaþional, Mitropolitul Banatului ÎPS Nicolae Corneanu iar fi transmis preotului-consilier Ilie Sârbu, dupã momentul represiunii armate a manifestanþilor, pe treptele Catedralei, sã nu îl implice în deciziile ºi în acþiunile sale. Valer Marian consemneazã în plângere ºi cã în 17 Decembrie 1989 când, “la ordinul ºi

exemplul personal al generalului Chiþac Mihai, din Ministerul Apãrãrii Naþionale, a fost declanºat foc de arme automate asupra populaþiei civile din Piaþa Catedralei, mulþimea s-a retras sã se adãposteascã în Catedralã.” Atunci, adaugã Valer Marian, “ din propria iniþiativã, consilierul Mitropoliei, Sârbu Ilie, a închis ºi a baricadat uºile Catedralei, astfel cã mai mulþi oameni, care au încercat ºi au sperat sã se salveze în catedralã, au cãzut seceraþi de gloanþe”.

special

18 - 21 decembrie 2014

5

închise uºile Catedralei?

O biografie retuºatã sau un demers deliberat de distorsionare a istoriei?

Corneliu Vaida

Revoluþionar: “ÎPS Nicolae mi-a spus cã nu el a dat o asemenea dispoziþie, dar poate lua asupra sa pãcatul...” Întrebat despre episodul închiderii uºilor Catedralei ºi despre posibila implicare a lui Ilie Sârbu în acea decizie, primul purtãtor de cuvânt al revoluþionarilor ºi al Armatei din Timiºoara post-revoluþionarã, Corneliu N. Vaida, spune cã el, personal, nu a fost în preajma Catedralei în dupã-amiaza zilei de 17 Decembrie: “Ce pot relata despre episodul acela e doar o discuþie purtatã în 1990 cu ÎPS Nicolae, când am avut ocazia sã însoþesc o delegaþie ministerialã norvegianã ºi am fost invitaþi la prânz la Mitropolie. Cu toate cã protocolul nu prea permitea alt gen de discuþii, fiindcã Revoluþia era prea proaspãtã în mintea mea, iar în acea vreme dânsul era învinovãþit de închiderea porþilor Catedralei, m-am scuzat ºi l-am întrebat de ce a fãcut acel gest. El m-a privit lung ºi mi-a spus cã nu el a dat o asemenea dispoziþie, dar poate lua asupra sa pãcatul...”

Corneliu Vaida mai spune cã responsabilitatea pentru uciderea unor oameni nevinovaþi este partajatã între cei care au emis efectiv dispoziþiile

legate de represalii ºi zeloºii funcþionari care au executat fãrã sã crâcneascã ordinele superiorilor lor: “Pentru mine, cel care a închis efectiv porþile e la fel de vinovat ca ºi cel care a dat dispoziþia! Câþi preoþi erau atunci în lãcaº? Câþi s-au împotrivit acestui ordin samavolnic?” , se întreabã Corneliu Vaida. Apreciind, totodatã, cã, în afarã de acest episod, acelaºi gen de culpã apasã pe umerii comandanþilor Armatei, care au dat atunci ordin sã se tragã în mulþime. Aceºtia, ºi mulþi alþii care se fac vinovaþi de crime împotriva propriului popor, au ales ulterior sã se refugieze, laº, în spatele tãcerilor ºi al unor vinovãþii colective: “În 17 Decembrie, prima victimã a Revoluþiei a fost cãlcatã de TAB, la doi metri în spatele meu. Ce era aºa greu de depistat cine a fost la manºa TAB-ului respectiv? Existã multe fotografii cu taburile, existã jurnale de luptã ale unitãþii, ar trebui sã existe ºi înregistrãri ale convorbirilor radio dintre vehicule ºi biroul de Operaþii din marea unitate”, mai spune Corneliu Vaida.

Din cartea Timiºoara 15 - 21 decembrie ‘89, publicatã în 1990, de cãtre istoricul Miodrag Milin, rezultã cã preotul-consilier Ilie Sârbu ar fi luat cunoºtinþã despre o dispoziþie a unor oficiali ai Departamentului Cultelor, potrivit cãreia uºile tuturor lãcaºelor de cult din Timiºoara trebuiau sã fie pãstrate închise pe durata întregii zile, cu excepþia intervalului cuprins între orele 7 ºi 9 dimineaþa, abia în data de 19 Decembrie 1989. În chip cel puþin ciudat, însã, aceastã dispoziþie a fost aplicatã ºi înainte de emiterea ei oficialã, dacã este sã judecãm dupã cursul evenimentelor din 17 Decembrie, când, în cursul serii, la Timiºoara au fost înregistrate primele victime, în zona Catedralei... La momentul când s-a deschis focul, în 17 Decembrie 1989, dinspre Primãrie, ºi când un autotun al pompierilor a fost mobilizat pentru a-i dispersa pe manifestanþi, în Catedralã avea loc un concert de colinde, programat sã se încheie la ora 19. Þipetele mulþimii ºi zgomotul împuºcãturilor au pus capãt, însã, concertului mai devreme decât era plãnuit.

Cei prezenþi în Catedralã au fost nevoiþi sã plece. Iar uºile lãcaºului de cult au fost, imediat dupã aceea, încuiate.

Ilie Sârbu, susþinea, în 1990, citat tot în cartea lui Miodrag Milin, cã a încercat sã nesocoteascã dispoziþiile Departamentului Cultelor ºi vorbea ºi despre o ameninþare telefonicã, transmisã în dimineaþa de 22 Decembrie, potrivit cãreia ar fi urmat sã fie incendiatã cu o canistrã de combustibil clãdirea Mitropoliei, dacã reprezentanþii Departamentului Cultelor nu ar fi pãrãsit-o imediat, încetând constrângerile pe care aceºtia le exercitau asupra preoþilor. Dupã acest episod, continuã relatarea evenimentelor din perspectiva lui Ilie Sârbu, în aceeaºi zi, acesta ar fi decis sã se adreseze ma-

Miodrag Milin nifestanþilor, din balconul Operei din Timiºoara, înainte de fuga cuplului prezidenþial. Ilie Sârbu susþine cã ar fi plecat înspre clãdirea Operei însoþit de preotul Vasile Sechereº, inspector eparhial, ºi de reprezentanþi ai Frontului Democratic Român din Timiºoara.

Informaþiile potrivit cãrora Ilie Sârbu s-ar fi adresat manifestanþilor înainte de fuga cuplului Ceauºescu sunt contrazise, însã, de mulþi dintre revoluþionarii prezenþi atunci în balconul Operei. În ceea ce priveºte relatarea potrivit cãreia preotul-consilier Ilie Sârbu s-ar fi adresat mulþimii din balconul Operei, înainte de fuga cuplului prezidenþial, Corneliu Vaida spune cã informaþia este o minciunã: “S-a mai discutat despre asta ºi majoritatea celor din balcon au infirmat”.

L-am contactat pe istoricul Miodrag Milin, întrebându-l dacã i-au fost aduse la cunoºtinþã, în perioada re-

dactãrii cãrþii sau ulterior, date potrivit cãrora o parte dintre relatãrile din 1990 ale lui Ilie Sârbu s-ar fi poziþionat în discordanþã cu realitatea. L-am întrebat, de asemenea, cine era, dupã ºtiinþa sa, administratorul Catedralei Mitropolitane în zilele de început ale Revoluþiei din Timiºoara.

Acesta ne-a rãspuns cã nu cunoaºte astfel de date ºi ne-a indicat sã discutãm cu preoþi timiºoreni care au fost activi în perioada Revoluþiei. “Nu cunosc. Din câte ºtiu, preotul Catedralei atunci era Vasile Sechereº. Am vorbit cu dânsul despre Revoluþie”, spune Miodrag Milin, indicându-ne ca posibili interlocutori pe pãrintele Stelian Borza ºi pe pãrintele Ioan Brânzei.

Am încercat sã obþinem un punct de vedere ºi de la senatorul PSD Ilie Sârbu. Pânã la momentul închiderii ediþiei, nu am reuºit sã-l contactãm pe telefonul mobil.

Revoluþionar: “Bisericile primiserã ordin sã scoatã siguranþele de la sistemul electric de acþionare a clopotelor ºi sã þinã încuiate uºile” Neimplicarea preoþilor ºi a funcþionarilor bisericeºti în sprijinul manifestanþilor (cu excepþia unor episoade izolate, relatate de câþiva martori oculari, care evocã o implicare timidã, în ajutorul manifestanþilor, a câtorva preoþi) i-a fãcut pe unii dintre participanþii la Revoluþie sã îi solicite imperativ, în dupã-amiaza zilei de 20 Decembrie 1989, unuia dintre administratorii Catedralei, pãrintele Ioan Botãu, sã vinã de acasã, sã descuie uºile Catedralei ºi sã punã în funcþiune clopotele. Deºi iniþial acesta s-a împotrivit, pretextând cã panoul electric al instalaþiei care acþioneazã clopotele este defect, operaþiunea a fost, totuºi, efectuatã, potrivit mãrturisilor unora dintre cei prezenþi, de cãtre un revoluþionar – Ioan Beni Oprea – care a repus siguranþele de la panoul electric. ªi aceasta în condiþiile în care relatãri despre evenimentele care s-au succedat în acele zile vorbesc despre existenþa unui ordin, primit de la reprezentanþii Departamentului Cultelor, prin intermediul

unui secretar responsabil de culte din cadrul Judeþenei de partid Timiº, de a fi defectatã, în mod deliberat, instalaþia electricã de tras clopotele. Potrivit aceluiaºi ordin, lumânãrile din Catedralã ar fi trebuit sã fie trimise toate la Protopopiatul Reºiþa.

Chestionat asupra aceloraºi momente petrecute în decursul primelor zile ale Revoluþiei din Timiºoara, un alt revoluþionar, Iancu-Radomir Gherman, spune cã, dupã ºtiinþa sa, porþile Catedralei erau închise în momentul când unii dintre cei asupra cãrora se trãgea au încercat sã se refugieze în interiorul clãdirii. Acesta afirmã, însã, cã nu deþine dovezi directe cã închiderea uºilor Catedralei s-ar fi petrecut la ordinul preotului-consilier Ilie Sârbu: „Ceea ce ºtiu cu exactitate este faptul cã în ziua de 20 Decembrie 1989 s-a discutat în grupul din Operã despre necesitatea de a trage clopotele de la Catedralã fãrã încetare. Domnul Ioan Chiº a fãcut de la Balconul Operei acest anunþ, iar domnul Oprea Beni –

cel care a venit cu propunerea – a mers la Catedralã ºi, gãsind uºile încuiate, a mers la clãdirea sediului Mitropoliei ortodoxe, de unde – îndrumat de o cãlugãriþã – a ajuns la omul care pãstra cheile Catedralei ºi a aflat de la acesta cã primise ordin – valabil pentru toate bisericile din Timiºoara – sã scoatã siguranþele de la sistemul electric de acþionare a clopotelor ºi sã þinã încuiate uºile. În acea perioadã administrator al Mitropoliei era Ilie Sârbu, dar nu ºtiu data când s-a dat acest ordin.

Nu ºtiu dacã ordinul a fost dat înainte de 17 Decembrie. Domnul Oprea Beni a descuiat porþile Catedralei, a montat siguranþele electrice ºi a acþionat sistemul de comandã de la mecanismul care acþiona clopotele”, relateazã revoluþionarul Iancu Radomir-German. În ceea ce priveºte episodul potrivit cãruia Ilie Sârbu s-ar fi adresat manifestanþilor adunaþi în Piaþa Operei în dimineaþa de 22 Decembrie 1989, înainte de fuga cuplului Ceauºescu, acesta spune cã, în ziua aceea, nu a

Iancu-Radomir Gherman vorbit niciun preot sau pastor din balconul Operei. ªi cã, abia dupã fuga lui Nicolae Ceauºescu, „a venit ºi a vorbit din balconul Operei pastorul Petre Dugulescu ºi a mai venit ºi o delegaþie a Bisericii Ortodoxe, delegaþie din care fãcea parte ºi Ilie Sârbu”.

Iancu Radomir-Gherman mai spune cã toate aceste informaþii le deþine

de la cei care au rãmas în permanenþã în clãdirea Operei, întrucât, în ceea ce îl priveºte, “am fost trimis, înainte de venirea delegaþiilor Bisericilor, sã preiau clãdirile Miliþiei ºi Securitãþii ºi nu m-am mai întors la Operã pânã în data de 26 Decembrie 1989, datã la care am predat armamentul – primit în 22 Decembrie – la unitãþile amintite”.

de 24 ani un reper al cetãþii

6

special

18 - 21 decembrie 2014

16 Decembrie 1989, ziua în care, la Timiºoara, s-a scandat prima datã „Jos Ceauºescu!”

Foamea, frigul ºi întunericul i-au scos pe timiºoreni în stradã în 16 Decembrie 1989. Scânteia Revoluþiei fusese aprinsã cu o zi înainte, dar în 16 Decembrie s-a ieºit masiv în stradã ºi tot atunci s-a strigat pentru prima datã „Jos Ceauºescu!”. Oamenii aveau o luminã ºi o bucurie aparte pe chipuri, reaminteºte Mediafax opiniei publice.

TIMPOLIS

În dimineaþa de 16 Decembrie 1989, susþinãtorii pastorului Laszlo Tokes se adunau pentru a doua zi consecutiv în faþa locuinþei acestuia pentru a-l susþine. Speriat de numãrul mare de oameni, acesta a ieºit la fereastrã ºi le-a vorbit, aºa cum fãcuse ºi cu o zi înainte. Câteva ore mai târziu, protestatarii, al cãror numãr crescuse, au umplut Piaþa Maria, unde se afla ºi reºedinþa lui Tokes. Mitingul de susþinere s-a transformat rapid în protest social, iar acesta este ºi momentul în care Revoluþia a izbucnit.

Printre oamenii aflaþi în acele momente în Piaþa Maria s-a aflat ºi Otilia Ionaºcu. În Decembrie 1989, ea era angajatã ca asistentã la Maternitatea Bega, din Timiºoara, iar acum are aceeaºi meserie ºi acelaºi loc de muncã.

Ea povesteºte cã a fost înfricoºãtor, dar cã totul a meritat. „Am fost în data de 16 Decembrie 1989 pe strada Timotei Cipariu, în faþa casei lui Tokes. Erau oameni adunaþi din tot oraºul. A fost înfricoºãtor pentru cã ºtiam cã în masa aceea de oameni erau securiºti, miliþieni, dar ºi oameni din toate pãturile sociale. Indiferent de etnie ºi religie, era o masã de oameni care ºtia cã trebuie sã ia atitudine în faþa oamenilor de atunci. Am fost singurã. Am stat acolo douã sau trei ore”, îºi aminteºte Otilia Ionaºcu.

De acolo, a plecat la serviciu, unde a rãmas pânã în 21 Decembrie, pentru a ajuta personalul medical care era pregãtit sã primeascã eventuali rãniþi.

Marius Mioc: „Rãmânea în puterea noastrã sã dãrâmãm sistemul care, personal, mi se pãrea unul ºubred” Însã în grupul de revoluþionari a fost ºi Marius Mioc, student la acea vreme. El este inginer de meserie, dar acum trãieºte din activitãþi independente, mai exact din vânzare de carte, el fiind ºi autorul unor cãrþi, cele mai multe despre Revoluþie. A participat activ la evenimentele din 16 Decembrie 1989 ºi nu regretã niciun moment ceea ce s-a întâmplat în urmã cu 25 de ani, ba mai mult, aºtepta sã se întâmple ceva cu regimul comunist. „Eram student la Mecanicã, urmãream evenimentele din estul Europei ºi nãdãjduiam cã se va putea face ºi la noi ceva. Am vãzut cã ruºii nu intervin, nu trebuia sã ne speriem de ei, aºa cã rãmânea în puterea noastrã sã dãrâmãm sistemul care, personal, mi se pãrea unul ºubred”, îºi

începe povestirea Marius Mioc.

Auzise cã înainte cu o zi se întâmplase ceva în Piaþa Maria, dar nu ºtia cu exactitate ce. Curiozitatea, dar ºi nãdejdea au fost cele care l-au împins pe tânãrul student de la acea vreme în mijlocul protestelor. „Pe 16 decembrie mergeam cu tramvaiul spre centrul oraºului ºi am vãzut lumea adunatã (în Piaþa Maria – n.r.). Am avut presentimentul cã poate fi acesta prilejul pe care îl aºteptam.

Auzisem cã pe 15 decembrie era ceva scandal la Laszlo Tokes, nu ºtiam prea multe amãnunte. Am coborât, erau oameni cu lumânãri în mâini, paºnici ºi m-am bãgat printre ei sã vãd ce se întâmplã. La un moment dat, a apãrut la fereastrã cineva, credeam cã era Tokes, nu îi cunoºteam figura. Oamenii au început sã se înfierbânte, sã scandeze.

Dupã un timp, au venit vreo zece miliþieni. Mulþimea s-a speriat de uniforma de miliþian ºi s-a retras. Eram ºi eu printre ei, care strigam cã noi suntem mulþi - eram vreo 300 de oameni -, ei sunt puþini. Era un magazin care avea afarã niºte lãzi cu sticle de lapte, s-a aruncat înspre miliþieni”, îºi aminteºte Mioc.

Practic, acesta a fost momentul în care se poate spune cã Revoluþia începuse la Timiºoara. A fost momentul în care forþele de ordine fuseserã scoase în stradã sã potoleascã mulþimea. Însã mulþimea nu s-a conformat, ci dimpotrivã. „S-au aºezat în linie (miliþienii – n.r.) ºi se putea trece printre ei pentru cã erau puþini, nu aveau ºanse sã ne oprescã. Au venit apoi maºini de pompieri care ne împrãºtiau cu apã.

Veniserã ºi niºte scutieri care ne-au împins pânã la intersecþia cu strada Gheorghe Doja, spre podul din Piaþa Maria. Unii strigau, alþii doar se uitau.

Dupã un timp, scutierii au început sã înainteze, bãteau cu bastoanele în scuturi. S-a creat panica în mulþime. Au reuºit sã împartã mulþimea în douã. O parte au fost împinºi pe pod, alþii pe stradã de-a lungul Begãi”, povesteºte Marius Mioc.

Era deja ora 23, iar revoluþionarul se afla în primul grup, cel care fusese

de 24 ani un reper al cetãþii

împins cãtre podul din Piaþa Maria, alãturi de alte aproximativ o sutã de persoane. „M-am gândit atunci cã s-a cam terminat manifestaþia ºi cã ar fi bine sã continue. Am zis oamenilor «mâine, la 5 dupã-amiaza, sã ne întâlnim în Piaþa Maria». Le-am spus celor din grup, apoi am facut un ocol sã le spun ºi celor din grupul al doilea, de pe malul Begãi. ªi trecãtorilor pe care îi întâlneam le dãdeam întâlnire în ziua urmãtoare la ora 17, în Piaþa Maria.

Cineva mi-a dat ideea sã mã duc la garã sã le spun oamenilor sã vinã, pentru cã acolo e multã lume. Pe holul gãrii, la ieºire, niºte miliþieni au venit dupã mine ºi m-au prins, m-au arestat, m-au bãgat într-un sediu lângã garã. Acolo, primele scatoalce. M-au percheziþionat, mi-au gãsit carnetul de student, apoi cu o Dacie m-au dus la Miliþia Judeþeanã. A trebuit sã stau în genunchi cu mâinile la ceafã. Daca nu stãteam în poziþia corectã, primeam bãtaie. Au mai fost ºi alþii. Ne-a dus la un interogatoriu scurt. În noaptea respectivã au tot adus arestaþi”, mai povesteºte Mioc.

Practic, el a fost printre primele persoane care au fost arestate în zilele Revoluþiei. Dar manifestaþia nu s-a încheiat în acea searã, aºa cum a crezut tânãrul student la acea vreme.

Corina Untilã, elevã care s-a certat cu tatãl ei pentru a putea ieºi în stradã Corina Untilã avea 18 ani ºi era elevã la Colegiul Naþional Bãnãþean.

Acum, ea este preºedintele Asociaþiei Rãniþilor ºi a Familiilor Îndoliate.

Practic, ºi-a dedicat viaþa Revoluþiei din Timiºoara. În 16 Decembrie 1989, auzise cã afarã, în stradã, sunt manifestaþii ºi a simþit cã trebuie sã se alãture. Tatãl sãu s-a împotrivit, aºa cã între cei doi a izbucnit o ceartã, însã fata a avut câºtig de cauzã. „Eu despre ziua de 16 decembrie 1989 am aflat seara, târziu, când un grup de manifestanþi au ajuns

pe strada Gheorghe Lazãr ºi strigau «Veniþi cu noi», «Jos Ceauºescu!». Atunci am înþeles cã se întâmplã ceva foarte important în oraº ºi din cauza acestui lucru m-am certat cu tatãl meu, care nu mi-a dat voie sã ies din casã”, îºi începe povestea ºi Corina Untilã. În cele din urmã, s-a alãturat coloanei de manifestanþi. „Era o atmosferã extraordinarã. Ne uitam unii la ceilalþi ºi parcã ne cunoºteam de foarte multã vreme între noi ºi eram foarte buni prieteni. Era o atmosferã de apropiere între oameni ºi eram bucuroºi cã puteam striga cu voce tare «Jos Ceauºescu», «Jos comunismul», «Vrem libertate». În acea noapte am mers pe mai multe trasee: pe Calea Lipovei, Aradului, apoi spre centru. Erau grupuri de manifestanþi care se plimbau în mai multe zone pentru a convinge lumea sã ni se alãture ºi sã ne întâlnim cu toþii în centru. Am fãcut aceste trasee, iar pe parcursul drumului am cãlcat pancartele cu Ceauºescu, iar lumea era foarte bucuroasã”, povesteºte Corina Untilã.

Ajunsã, alãturi de ceilalþi protestatari, în zona centralã a oraºului a întâlnit pentru prima datã forþele de ordine cu care s-a început un dialog al surzilor. Militarii îi trimiteau acasã, însã timiºorenii aflaþi atunci în stradã au spus cã nu au ce sã caute acasã pentru cã nu au mâncare ºi vor libertate. „Am ajuns în Piaþa 700 pentru cã ne îndreptam spre centru. În zona centralã erau cei de la Armatã. Am vrut sã mergem înspre Hotel Timiºoara, dar era un cordon de militari pe ºosea. Ne-am oprit ºi atunci a început dialogul cu cei din Armatã. Ne-au spus «Oameni buni, mergeþi acasã, nu ne faceþi probleme, vedeþi-vã de treaba voastrã, mergeþi acasã». Þin minte cã era un bãiat încãlþat în ºlapi. Era neaºteptat de cald în acea vreme ºi le-a spus celor din Armatã: «Ce sã facem acasã? Nu avem curent, nu avem mâncare, ce sã facem acasã?

Noi vrem libertate ºi sã cadã Ceauºescu». Cei din faþã eram atenþi la dialogul acesta, iar, la un moment dat, din spate s-a auzit «Fugiþi cã ne prind». În momentul acela, toatã lumea a început sã fugã pentru cã ne-au înconjurat ºi au

Corina Untilã vrut sã ne aresteze. Am mers pe ºoseaua paralelã cu linia de tramvai ºi mã uitam unde m-aº putea ascunde. Am ajuns pe strada Paris ºi într-o curte am gãsit niºte tufe de trandafir. M-am aruncat acolo pe burtã”, îºi aminteºte Corina Untilã. În timp ce cãuta sã se ascundã, Corinei Untilã i-au cãzut din buzunar cheile de la apartamentul în care locuia cu pãrinþii. S-a aplecat sã le ridice ºi într-o fracþiune de secundã a observat cum în spatele ei un soldat lovea o femeie cu patul armei, în abdomen.

Ajunsã, în final, într-o tufã de trandafiri, avea sã constate cã acolo mai erau ºi alþi oameni. „Ne-am bãgat apoi în casa scãrii, care era deschisã. Ne-am adunat cam 15 oameni. Auzeam cum strigau, auzeam înjurãturi. Am urcat mai sus pe casa scãrii ºi am ajuns la ultimul nivel.

Au venit locatarii care ne-au spus cã îi deranjãm ºi suntem vagabonzi. Le-am explicat care este situaþia, le-am cerut scuze ºi într-un final ne-au lãsat sã stãm acolo. Am stat pânã dimineaþa pe la 5.30 - 6. Am ieºit câte doi, ca sã nu dãm de bãnuit. Când am plecat de acolo am vãzut cã era foarte multã lume pe strãzi.

Oamenii aveau aºa, un zâmbet pe faþã ºi o luminã specialã”, îºi aminteºte Corina Untilã. Dar acesta a fost doar începutul Revoluþiei de la Timiºoara.

Avea sã urmeze ziua de 17 Decembrie 1989, poate cea mai sângeroasã, în care zeci de oameni ºi-au pierdut viaþa, iar sute au fost rãniþi de gloanþe.

special

18 - 21 decembrie 2014

7

17 Decembrie 1989, ziua în care, la Timiºoara, a fost deschis focul împotriva manifestanþilor În 17 decembrie 1989, Miliþia ºi Armata se aflau pentru a doua zi consecutiv în stradã ºi încercau sã îi liniºteascã pe protestatari ºi sã îi trimitã la casele lor. Apoi, s-a dat ordin sã se tragã. ªi s-a tras.

Zeci de oameni au murit sub rafalele de gloanþe, iar alþii au fost rãniþi, apoi duºi la spitale cu maºini particulare. Ambulanþele deja nu mai fãceau faþã nenumãratelor solicitãri.

TIMPOLIS

Traian Orban: „Era grozav sã strigi «Libertate» în acele vremuri.

Asta ne unea.” În Decembrie 1989, Traian Orban avea 45 de ani ºi era medic veterinar în Tormac, scrie Mediafax. κi lãsase în Ardeal familia – soþia ºi cei trei copii – ºi se mutase în Timiº, pentru cã aici fusese repartizat, iar serviciul era de aºa naturã încât era nevoit sã locuiascã la locul de muncã.

Acum, Traian Orban este directorul Memorialului Revoluþiei de la Timiºoara ºi locuieºte singur, tot la locul de muncã. ªi-a dedicat viaþa Revoluþiei ºi deseori poate fi vãzut, sprijinit în cârjã, cu treburi prin oraº. În 16 Decembrie 1989 a ascultat radioul ºi a aflat cã la Timiºoara este o revoltã. Aflase despre evenimentele din întreaga Europã, despre cãderea regimului comunist din celelalte þãri ºi se aºtepta ca ºi în România sã se întâmple ceva în acest sens.

A luat hotãrârea cã trebuie sã vadã cu ochii lui ce se întâmplã la Timiºoara, aºa cã a doua zi, în 17 Decembrie 1989, la primele ore ale dimineþii, a luat o maºinã de ocazie ºi a pornit spre oraº. Ajuns în zona Hotelului Continental, a vãzut mulþimea care scanda, dar ºi cordoane de militari care încearcau sã împrãºtie oamenii. Tot atunci a vãzut ºi primul TAB, dar ºi primul tanc, pe stradã. „Pur ºi simplu am mers sã vãd. A fost mare surpriza sã vãd prin oraº militari cu arme în mânã, tancuri, TAB-uri. Erau din loc în loc, parcã aºteptau ceva. Dar cele mai multe erau la Hotel Continental, unde am ajuns eu. Între Banca Naþionalã ºi Facultatea de Stomatologie, spre Bastion, erau cordoane de militari, spre Comitetul Judeþean de Partid (actualul Consiliu Judeþean Timiº – n.r.) erau TABuri ºi tancuri, nu am vãzut niciodatã atâta forþã. Dar era ºi o mulþime de oameni nervoºi ºi furioºi care fuseserã în faþa Comitetului Judeþean de Partid ºi erau împinºi înspre Hotel Continental. Strigau «Libertate». Era grozav sã strigi «Libertate» în acele vremuri. Mam asociat, am intrat în grupul acela de manifestanþi ºi huiduiau, dar cel mai frecvent se striga «Libertate». Asta ne unea. Nu era nimic organizat”, povesteºte, citat de Mediafax, Traian Orban. Încet-încet, manifestanþii erau împinºi de cãtre forþele de ordine înspre Piaþa Sfântul Gheorghe. Traian Orban îºi aminteºte cã pe traseu a vãzut o mulþime de oameni care spãrgeau

Traian Orban

Viorel Bucuraº vitrinele magazinelor, fãrã însã sã ia ceva din interior. Nimeni nu îi deranja pe aceºti oameni, în vizorul forþelor de ordine fiind doar demonstranþii.

Ajunºi în Piaþa Sfântul Gheorghe, manifestanþii, printre care se afla ºi Traian Orban, au încercat sã blocheze unul dintre tancuri. Orban a fost cel care a venit cu ideea sã înfunde þeava de eºapament cu o cârpã. Aºa au ºi fãcut, astfel cã tancul a fost ”cucerit” de mulþime. „În Piaþa Sfântul Gheorghe a fost blocat un tanc cu niºte cârpe, în þeava de eºapament. S-au urcat tinerii pe el. Eu i-am zis unuia dintre ei sã bage în eºapament o cârpã. Au cucerit tancul ºi s-au urcat pe tanc. Strigau oamenii, bucuroºi cã au cucerit tancul cu mâinile goale. Au mai incendiat un TAB care circula cu vitezã pentru a împrãºtia lumea”, detaliazã Traian Orban.

Cu toate acestea, protestatarii au fost împinºi mai departe, spre Piaþa Libertãþii. Aici militarii au început sã tragã, iar acesta a fost ºi momentul în care Traian Orban a fost rãnit, fiind împuºcat în piciorul stâng. „Am ajuns în Piaþa Libertãþii. Am vorbit cu cordoanele de militari. I-am întrebat de ce trag, cã suntem fraþi, sunt copiii noºtri, sunt români ca noi.

Unii s-au intimidat, le tremura bãrbia ºi au spus «Noi nu avem muniþie». Erau recruþi, nici nu ºtiau sã tragã, sã se apere. Apoi a cãzut unul lângã mine, ma umplut de sânge pe haine ºi pe faþã ºi peste tot. Cred cã l-au împuºcat în carotidã de a curs atât de mult sânge. ªi atunci m-au împuºcat ºi pe mine. Începea sã se însereze. În femur, în coapsa stângã m-au împuºcat. Am simþit o durere imensã ºi am cãzut la pãmânt. Niºte bãieþi m-au dus la o maºinã. Era o maºinã particularã, o Dacie deschisã la culoare. M-au dus pe mine ºi pe încã doi la Spitalul Judeþean. Nu

mai ºtiu cum a fost drumul, n-am mai ºtiut de mine, m-am trezit la spital”, rememoreazã Traian Orban.

Holurile de la Urgenþa Spitalului Judeþean, pline de rãniþi aºezaþi pe tãrgi sau pe jos, alãturi de morþi Ajuns la Urgenþe, la Spitalul Judeþean, tabloul a fost ºocant pentru Traian Orban. Holurile erau pline de rãniþi care aºteptau sã fie preluaþi de medici.

Mulþi dintre ei erau plini de sânge, erau întinºi pe tãrgi, pe jos, ºi strigau de durere. „Cum am ajuns la spital, acolo era plin de rãniþi. Gemeau, urlau, strigau, erau pãmântii la faþã, erau morþi pe jos, plin de sânge. Era ca un infern. Am stat pe hol la Urgenþe, tot holul era plin de rãniþi, ºi pe tãrgi, ºi pe jos. Aºteptam la coadã, eram obiºnuiþi sã stãm la coadã ºi la pâine, ºi la lapte, ºi la toate. Atunci am stat la coadã la viaþã, cã ne gândeam cã murim acolo. Mi-au fãcut o primã consultaþie. Nu ºtiau unde sunt împuºcat, mi-au tãiat mânecile de la hainã, pânã au gãsit unde eram împuºcat.

Când au vãzut cã nu am hemoragie, mau scos pe hol sã mai aºtept, cã mai erau ºi alþii, cu urgenþe ºi mai mari. Ma cunoscut un brancardier. M-au scos în pielea goalã pe hol, eram dezbrãcat, ºi l-am rugat pe brancardier sã îmi dea ceva sã mã învelesc”, povesteºte Orban.

Pentru Traian Orban au urmat mai multe zile în spital, la Ortopedie, timp în care familia sa nu a ºtiut nimic.

Abia dupã 22 Decembrie 1989, a reuºit sã le trimitã vorbã celor de acasã cã se aflã într-un spital din Timiºoara. În ianuarie 1990, au venit la Timi-

ºoara mai mulþi medici din Austria care au decis cã Traian Orban trebuie operat, pentru cã altfel îºi va pierde piciorul. Operaþia a avut loc la Viena, iar glonþul scos din piciorul stâng a constituit, apoi, probã în procesul Revoluþiei de la Timiºoara. Fusese un glonþ de calibrul 7,62, tras cu un Kalaºnikov.

Acum, dupã 25 de ani, Traian Orban spune cã nu îi poartã ranchiunã celui care a tras în el, ba chiar ar vrea sã îi mulþumeascã pentru cã nu l-a omorât.

Dr. Viorel Bucuraº: „Era un spectacol terifiant. S-a operat continuu în 13 sãli” Ziua de 17 Decembrie 1989 este mereu actualã ºi în memoria medicului Viorel Bucuraº, ºeful Clinicii de Urologie de la Spitalul Judeþean din Timiºoara. La acea vreme, avea 30 de ani ºi era la final de stagiu. Fusese trimis la Dolhasca, în judeþul Suceava, iar în Decembrie 1989 a venit acasã pentru sãrbãtorile de iarnã. Auzise cã în Timiºoara sunt revolte ºi a mers pânã în Piaþa Maria sã vadã ce se întâmplã. În dupã-amiaza zilei de 17 Decembrie 1989, a aflat cã la Spitalul Judeþean sunt rãniþi, aºa cã s-a dus volunar. „Am plecat la spital în jurul orei 21. Ceea ce a fost frapant e cã erau o grãmadã de rãniþi la Urgenþe ºi toþi am fost puºi sã facem o chirurgie pe care nu o fãcusem pânã atunci, cu toate cã în timpul stagiului de chirurgie mai operasem plãgi prin împuºcare pentru cã erau aduºi oameni care încercaserã sã fugã (din þarã – n.r.) ºi au fost împuºcati. Dar acum era un aflux imens de rãniþi ºi de sânge, un spectacol terifiant. ªefii Clinicii de Chirurgie trebuiau sã facã o selecþie a pacienþilor rãniþi, sã decidã

care mai aveau o ºansã ºi care nu. Oamenii stãteau pe banchete, pe tãrgi, pe jos. Continuu veneau salvãri, maºini particulare cu rãniþi. Eu am intrat în sala de operaþie ºi i-am asistat pe profesorul Nica ºi profesorul Mocanu. S-a operat continuu în cele 13 sãli de operaþie. Doctorul Golea (Ovidiu Sorin Golea, director al Spitalului Judeþean din Timiºoara în 1989 – n.r.) a deschis toate sãlile ºi magaziile Spitalului Judeþean. Avea aºa-zise rezerve ºi a reuºit sã furnizeze tot ce era necesar pentru tratarea rãniþilor. În jurul orei 4 dimineaþa s-a fãcut liniºte”, spune medicul.

El îºi aminteºte cã în acea noapte, de 17 spre 18 Decembrie 1989, au fost 102 rãniþi care au fost aduºi la spital ºi care au intrat în operaþie.

Medicul îºi aminteºte ºi de cadavrele care în zilele urmãtoare au fost luate din morga spitalului ºi duse apoi pentru a fi arse lângã Bucureºti. „Cât a fost de hulit acest spital... În acest spital oamenii au lucrat cu un devotament extraordinar pentru a salva vieþi. Nu a fost împuºcat niciun rãnit.

Incriminarea cã acele cadavre s-au furat de la Spitalul Judeþean este un fals. Toþi aceºti oameni care au lucrat aici sunt adevãraþi eroi ai Revoluþiei.

Cadavrele au fost luate din morga Spitalului Judeþean, care aparþine Medicinei Legale. Orice student învaþã cã un cadavru împuºcat nu aparþine spitalului, ci Medicinei Legale”, mai spune Viorel Bucuraº.

Ziua de 17 Decembrie 1989 s-a încheiat tragic, cu peste o sutã de rãniþi, care au fost duºi la Spitalul Judeþean din Timiºoara, dar ºi cu morþi, care au ajuns la morga aceluiaºi spital. Însã lupta timiºorenilor nu s-a încheiat aici, ziua de 18 Decembrie 1989 urmând sã aducã noi evenimente tragice, pentru cã din nou s-a tras în stradã.

de 24 ani un reper al cetãþii

8

social

18 - 21 decembrie 2014

Fondurile alocate Timiºului, prin bugetul pe 2015, ar putea fi mai mari cu peste o sutã de milioane de lei În urma unor amendamente depuse de trei parlamentari PDL de Timiº

l

Parlamentarii PDL Timiº au impus în Comisiile Reunite ale Parlamentului trei amendamente la Proiectul de Lege a bugetului de stat pe anul 2015, care ar urma sã conducã la o suplimentare cu 114.500.000 de lei a fondurilor pentru trei dintre proiectele majore ale Timiºoarei. Deputatul PDL Cornel Sãmãrtimean avertizeazã, însã, cã aceste proiecte pentru Timiºoara vor deveni realitatenumai dacã toþi parlamentarii de Timiº vor vota, în plenul reunit al Parlamentului, bugetul în aceastã formã. oana.dima@timpolis.ro

Aceste amendamente adoptate prevãd suplimentarea cu 20.250.000 de lei a fondurilor destinate construcþiei Sãlii Polivalente – care va avea o capacitate de 14.000 de locuri –, majorarea cu 38.250.000 de lei a bugetului pentru reabilitarea termicã a clãdirilor din Timiºoara

ºi majorarea cu 56.000.000 de lei a sumei destinate finanþãrii unor lucrãri de construire a Bazinului de înot olimpic, de pe b-ul Iosif Bulbuca, din Timiºoara. „Este numai o bãtãlie câºtigatã ºi pentru ca aceºti bani sã ajungã la Timiºoara avem nevoie ca toþi colegii deputaþi ºi senatori din Timiº sã se implice ºi sã voteze în plenul reunit al Parlamentului ca aceste proiecte pentru Timiºoara sã devi-

nã realitate.Solicit pe aceastã cale colegilor din coaliþia de guvernare sã sprijine proiectele Timiºoarei”, declarã deputatul PDL de Timiº Cornel Sãmãrtinean.

Acesta mai spune cã toate celelalte amendamente depuse, printre care ºi cele vizând centura de sud a Timiºoarei, Spitalul Regional, reabilitarea Gãrii de Nord ºi realizarea Centrului Intermodal au fost respinse în comisii.

Publicitate

de 24 de ani un reper al cetãþii

Publicitate

publicitate

18 - 21 decembrie 2014

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

18 - 21 decembrie 2014

anchetã

Consiliul Judetean Timiº, acuzat de „cârpeli” pe credit l Ultimul împrumut contractat este, în continuare, subiect de scandal

Un împrumut controversat

Foto TIMPOLIS

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Analize la rece La o recentã întrunire a plenului Consiliului Judeþean Timiº s-a ajuns ºi la o analizã a felului în care administraþia judeþeanã a utilizat o parte din banii contractaþi prin credit, la începutul anului, în pofida opoziþiei unor consilieri judeþeni.

Concluziile trase de unii aleºi din Opoziþie nu au fost optimiste. Dupã o nouã propunere de modificare a listei de investiþii propusã iniþial, care se dorea a fi realizatã cu banii împrumutaþi, o parte din consilierii judeþeni au constatat cã „în anul 2014 este posibil sã consumãm maximum 100 de milioane de lei din credit, din care obligatoriu 60 de milioane de lei sunt pentru proiecte ce beneficiazã

de fonduri europene nerambursabile”. Aceºtia apreciazã cã, în momentul de faþã, „toate tragerile la data de 25 noiembrie 2014 înseamnã consumarea doar a 44,6% din cei 100 de milioane.

Pentru acele proiecte cu finanþare europeanã nu s-au consumat din tragerile de pânã acum decât doar 12, 5 milioane”.

Consilierul judeþean PDL Marius Martinescu atrãgea atenþia asupra unor obiective puse pe listã doar cu titlu onorific: „Centrul Multifuncþional pentru susþinerea afacerilor era un proiect despre care ºtiam cã va cãdea încã de la prima Anexã.

Acest lucru l-am aflat de la specialiºtii dumneavoastrã din executiv. V-aþi ambiþionat atunci sã nu-l scoatem de pe anexã”.

Reproºul principal adus în acest context conducerii CJ Timiº este cã, deºi s-a venit cu promisiunea realizãrii unor investiþii majore, importante pentru judeþ, cu banii împrumutaþi, o bunã parte din fondurile din acest an s-au alocat pentru reabilitãri de drumuri judeþene, care trebuiau sã se facã cu bani alocaþi de Guvern, prin buget, nu cu împrumuturi pentru care CJ Timiº va plãti dobânzi ani buni ºi care restrâng destul de mult capacitatea de îndatorare a administraþiei judeþene. „Atunci când aþi susþinut necesitatea acestui împrumut, aþi invocat marile proiecte care nu le putem realiza ºi cu preponderenþã cele cu finanþare europeanã, iar acum ajungem sã aprobãm o anexã în care reuºim sã cârpim niºte lucruri pentru cã reabilitare de drumuri nu înseamnã investiþii. Reabilitare de drumuri nu înseamnã sã cârpim niºte drumuri, ci sã le dãm un aspect normal pe care oamenii sã poatã circula în sigu-

de 24 de ani un reper al cetãþii

ranþã. Am ajuns sã cheltuim banii din acest împrumut pentru cinci poziþii din anexã care de fapt sunt reabilitãri ºi nu sunt lucrãri de investiþii. Faptul cã sunt de valoare mare nu conteazã pentru cã nu valoarea dicteazã ce fel de categorie este lucrarea”, s-a precizat în plen.

Astfel, conform estimãrilor realizate chiar de cãtre CJ Timiº, pânã la sfârºitul lunii trecute, s-au cheltuit din banii împrumutaþi 35 de milioane de lei pe fondurile de drumuri ºi încã cinci milioane de lei care urmeazã sã fie acordate pentru DJ Ohaba Forgaci - Racoviþa.

Marius Martinescu mai acuzã cã lista de obiective propusã iniþial, atunci când s-a venit cu iniþiativa contractãrii acestui credit, s-a schimbat foarte mult. „Am remarcat cã sunt trei - patru obiective pe aceastã listã care se referã doar la reabilitãri de drumuri judeþene.

Or, reabilitare nu înseamnã obligatoriu refacerea infrastructurii rutiere, aºa cum ar fi normal, ci ºi umplerea câtorva sute de gropi”, mai spune Marius Martinescu. În replicã, preºedintele CJ Timiº, Titu Boijin a precizat cã nu se chinuie sã cheltuiascã banii din împrumut doar de dragul de a raporta cã a fãcut cheltuieli: „Proiectele care au fost anul acesta, ºi pe care pentru unele dintre ele suntem obligaþi sã le ducem mai departe, iar altele nu, aºa cum este exemplu fostului Comisariat, Centrul Multifuncþional pe care le-am exclus de pe listã. Acest lucru înseamnã cã împreunã trebuie sã dirijãm banii cãtre proiectele pe care dorim sã le realizãm.

Nu avem nici un motiv sã cheltuim banii doar de dragul de a raporta sumele respective.”

convenitã iniþial, modificând obiectivele pentru care a luat bani împrumut de la CEC. Motivaþia? “În situaþia în care pe parcursul derulãrii finanþãrii rambursabile autorizate se produc modificãri în derularea investiþiilor din cauza nerealizãrii parþiale sau totale a investiþiilor, acestea pot fi modificate cu alte proiecte de investiþii fãrã a fi necesarã o nouã autorizare din partea Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale.”

Astfel, s-a decis încetarea contractului de finanþare ºi începerea identificãrii altor surse pentru realizarea Centrului Judeþean Multifuncþional pentru Susþinerea Afacerilor Timiºoara. Suma de 32 de mi-

lioane de lei alocatã iniþial pentru acest obiectiv urmeazã a fi utilizatã pentru modernizarea ambulatorului de specialitate de la Spitalul Judeþean, deºi se promitea iniþial cã aceastã investiþie se va face cu bani de la Guvern.

Faptul cã în Timiº nu mai existã speranþe mari legate de primirea de bani de la Guvern o indicã ºi redistribuirea de fonduri pentru reabilitare de drumuri judeþene, care de obicei se fãcea cu sume alocate special, prin ordonanþã sau hotãrâre de guvern, din bugetul central. Astfel, din creditul luat de CJ Timiº s-a redistribuit suma de cinci milioane pentru modernizarea DJ 592D Ohaba Forgaci - Racoviþa.

Foto TIMPOLIS

Insistenþa cu care conducerea Consiliului Judeþean Timiº a þinut sã contracteze un credit de 200 de milioane de lei, la începutul acestui an, pentru a finanþa o serie de obiective de investiþii considerate prioritare, i-a determinat pe unii consilieri judeþeni care se opuneau ideii împrumutului sã urmãreascã atenþi felul în care sunt folosiþi aceºti bani. Analizând oportunitatea ºi destinaþia fondurilor împrumutate, au ajuns la concluzia cã lista de investiþii care iniþial era prezentatã ca bãtutã în cuie s-a tot schimbat ºi cã o parte din bani au fost folosiþi pentru cârpeli de drumuri judeþene, nicidecum pentru marile obiective de investiþii promise.

Dupã demersuri îndelungate, începute anul trecut, ºi scandaluri care au marcat ultimele ºedinþe de plen, conducerea CJ Timiº a obþinut ce ºi-a dorit: undã verde pentru contractarea unui împrumut pentru finanþarea a diverse obiective considerate prioritare.

Dupã ce aleºii judeþeni care se opun creditãrii au spus de mai multe ori cã administraþia judeþeanã nu prea ºtie ce va face cu aceºti bani, conducerea administraþiei judeþene a publicat la începutul anului o listã cu proiectele pentru care vor fi folosiþi banii obþinuþi prin credit. Însã alocarea a fost „estimativã”. Printre aceste proiecte enumerate se numãrã restaurarea ºi repunerea în funcþiune a Castelului Huniade al Muzeului Banatului Timiºoara, cu 28 de milioane de lei, Parcul Tehnologic pentru Energie Alternativã, cu 30 de milioane de lei, sau finanþarea cu 30 de milioane de lei a proiectului „Sistem integrat de management al deºeurilor în judeþul Timiº”, centrat pe Deponeul de la Ghizela.

Inclusiv luna trecutã CJ Timiº a schimbat o parte din lista de proiecte de investiþii

Consilierii se tem de un grad de îndatorare prea mare din partea CJ Timiº Consilierii PDL, care se opun contractãrii împrumutului, susþin cã valoarea acestui credit este foarte mare, iar gradul de îndatorare al judeþului, dupã contractarea acestui credit, blocheazã obþinerea altuia. Aceºtia estimeazã cã gradul de îndatorare va fi de 25 26% ºi se întreabã ce va face CJ Timiº dacã, pânã când va termina de rambursat acest credit, va interveni o nevoie urgentã de finanþare. În momentul de faþã, gradul de îndatorare al administraþiei este de 9,11%, iar conducerea instituþiei considerã cã mai existã suficiente posibilitãþi de îndatorare pânã la limita legalã de 30% din

media veniturilor proprii. Nu trebuie uitat în acest context faptul cã Timiºul are în derulare un împrumut, care se ramburseazã în 68 de rate trimestriale, începând cu luna iunie 2011 pânã în luna martie 2028. În ciuda acestor critici, CJ Timiº pare sã fi rãmas constant în decizia de a contracta creditul. Singura modificare fãcutã în urma interpelãrilor în serie ale consilierilor judeþeni pare sã fi luat forma unei hotãrâri prin care se modificã doar perioada de rambursare, care e mãritã de la 12 la 14 ani, probabil ca sã se scadã, artificial, gradul de îndatorare, pe ani, al administraþiei judeþene.

Acum un an, considerând cã nu e normal ca administraþia judeþeanã sã se îndatoreze aproape de plafonul maxim pentru o listã de proiecte care nici mãcar nu e clarã, ºi cã trebuie luate mai multe mãsuri pentru a se creºte gradul de siguranþã ºi transparenþã al acestei creditãrii, consilierii judeþeni PDL au propus amendamente menite sã reglementeze aceastã creditare. Rând pe rând, însã, acestea au fost respinse de majoritatea USL, deºi scopul lor era sã asigure cã nu se va ajunge în situaþii de incapacitate de platã, cã nu se vor plãti amenzi aberante ºi cã, efectiv, CJ Timiº are nevoie de aceºti bani.

anchetã

18 - 21 decembrie 2014

11

Un nou an ºcolar în care se irosesc banii europeni pentru programul „Mere în ºcoli” l Licitaþia pentru acest an ºcolar este programatã

abia la sfârºitul lunii ianuarie Este al treilea an consecutiv de când, odatã cu trecerea la Consiliul Judeþean a competenþelor de organizare a licitaþiei pentru distribuþia de mere în ºcoli, banii rãmân necheltuiþi, ºi fructele nu mai ajung în unitãþile de învãþãmânt.

Pentru acest an ºcolar licitaþia a fost programatã la sfârºitul lunii ianuarie, ceea ce înseamnã cã un semestru nu va mai fi acoperit, iar dacã sunt contestaþii sau nu existã agenþi economici interesaþi, o reluare a procedurilor de licitaþie va face ca nici în semestrul doi elevii timiºeni sã nu aibã parte de fructe distribuite gratuit la ºcoalã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Licitaþie în ianuarie 2015, pentru anul ºcolar început în septembrie 2014 Dupã eºecul de anul trecut, când tot din cauza disfuncþionalitãþilor legate de organizarea procedurilor de achiziþie publicã, programul de distribuþie gratuitã de fructe în ºcoli a ocolit Timiºul, se promitea cã în acest an se vor organiza de cãtre Consiliul Judeþean licitaþii din primãvarã sau cel târziu din varã, pentru a se furniza fructe copiilor din prima zi de ºcoalã. Lucru care nu s-a întâmplat. Aºa cã s-a ajuns ca licitaþia pentru „Programul de încurajare a consumului de fructe în ºcoli” pentru Timiº sã fie programatã pentru data de 27 ianuarie 2015. Ceea ce în-

seamnã cã, oricum, primul semestru nu va mai fi acoperit de acest program.

Iar dacã se va înregistra vreo contestaþie sau dacã nu se vor prezenta agenþi economici la procedura de atribuire, nici în acest an elevii din Timiº nu vor primi vreun mãr prin acest program.

Este greu de înþeles în acest context de ce la ultima ºedinþã de plen a Consiliului Judeþean se anunþa cu mândrie de cãtre conducerea unitãþii administrative cã „o informaþie de ultim moment primitã de la colegii din executiv ne anunþã cã programul Mãrul în ºcoli este dat pe SEAP pentru validare ºi urmeazã procedura normalã de achiziþie ºi licitaþie. Probabil cã vom avea un câºtigãtor ºi acest program sã fie implementat în ºcolile din judeþul Timiº”.

Dupã care chiar preºedintele CJ Timiº, Titu Bojin, a recunoscut: „Anul acesta nu mai putem face nimic. Suntem aproape de sfârºit de an ºi nu mai putem face nimic.”

De fapt, ceva s-a fãcut, în sensul cã la ultima rectificare bugetarã, potrivit consilierilor judeþeni, s-au diminuat prevederile bugetare aferente programului de încurajare a consumului de fructe în ºcoli cu acþiuni adiacente cu suma de 460.000 de lei, în momentul în care s-a ajuns la concluzia clarã cã în acest an nu mai pot fi cheltuiþi banii, suma ajungând prin redistribuire la Agenda Culturalã pentru premiile Pro Juventute, Pro Cultura, Pro Sport ºi Alaiul Colindãtorilor.

Nedumeriri ºi soluþii refuzate În plenul CJ Timiº, dupã concluzii

gen „un fruct nu poate fi înlocuit cu nimic atunci când e vorba de sãnãtatea copiilor noºtri”, nu s-a putut decât sã se constate cã deocamdatã, pânã la definitivarea licitaþiei, timpul care trece înseamnã de fapt bani pierduþi pe acest program. „Am ridicat aceastã problemã ºi în decursul anului 2014. Licitaþiile au fost fãcute, nu s-a prezentat nimeni, am aflat de acest lucru dar acest demers nu trebuie sã fie o regulã de acum în colo, respectiv sã luãm bani de undeva doar pentru cã nu s-a fãcut licitaþia.

Este pãcat cã judeþul Timiº nu profitã de un proiect european”, spune consilierul judeþean PDL Marin Popescu, fost inspector general al Inspectoratului ªcolar Timiº.

Pânã acum s-au discutat despre tot felul de variante – s-a propus sã se ia merele din Caraº-Severin, dacã nu mai existã distribuitori interesaþi în Timiº, sau chiar din Republica Moldova, din Raionul Nisporeni, cu care existã o convenþie de înfrãþire – propunere respinsã pe considerentul cã „firma este cea care asigurã distribuirea. Nu putem noi solicita un tir de mere de la Nisporeni. Sunt anumite condiþii ce trebuie respectate. Merele trebuie sã fie de o anumitã calitate, proaspete, în bunã stare ºi trebuie distribuite copiilor zilnic.”

Aºa cã, dupã epuizarea variantelor, s-a rãmas tot la soluþia aºteptãrii, pânã la licitaþia din ianuarie. „Eu nu înþeleg de ce acest program nu poate fi funcþional în Timiº, atâta vreme toate celelalte judeþe din regiunea de vest distribuie mere prin acest program, ºi nu de acum. E pãcat

sã nu fie folosiþi aceºti bani. ªi dacã nu existã producãtori în Timiº, pentru cã livezile înfiinþate acum patru ani în judeþ abia acum intrã pe rod, se poate apela la producãtori din alte judeþe. Am constatat cã existã un dezinteres major legat de derularea acestui program.

Iar dacã lucrurile nu merg la nivelul CJ Timiº, nu ºtiu de ce sunt lãsate primãriile sã-l deruleze”, susþine consilierul judeþean PDL Tiberiu Lelescu. Începând de anul trecut programul de distribuþie prevede ºi mãsuri adiacente distribuþiei de mere: organi-

zarea de vizite la ferme pomicole sau legumicole, la staþiuni de cercetare, la zilele recoltei, expoziþii, târguri, organizarea de concursuri tematice cu premii ºi activitãþi de grãdinãrit. Pentru mãsurile adiacente s-au alocat 10% din fondurile distribuite Consiliilor Judeþene pentru programul de distribuþie a fructelor. Însã, înainte de a implementa aceste “mãsuri adiacente”, Consiliile Judeþene trebuiau sã demonstreze cã sunt în stare sã organizeze licitaþiile necesare, în aºa fel încât banii alocaþi sã nu rãmânã necheltuiþi.

O tradiþie pãguboasã mãriilor, care ar fi trebuit sã se implice ºi ele în derularea acestui program.

Lucru care nu s-a întâmplat.

Aºa se face cã, în anul ºcolar trecut, nu a existat, conform informaþiilor de la APIA, nicio ºcoalã din Timiº are sã mai deruleze acest program. Spre deosebire de programul „Cornul cu lapte”, implementat în 536 de ºcoli, la fructe nu au existat cereri de finanþare depuse.

Surse din CJ Timiº spun cã au fost organizate mai multe licitaþii pentru distribuþie, licitaþii la care nu s-a prezentat niciun producãtor ori au fost prezentate doar oferte de neacceptat. Lucru de naturã sã ridice semne de întrebare, ºtiindu-se cã Timiºul este o zonã în care sectorul de distribuþie ºi comercializare de fructe este foarte bine reprezentat. De altfel, o mostrã de organizare a acestui program s-a vãzut ºi acum un an, când se publica în portalul de achiziþii electronice publice SEAP anunþul pentru atribuirea “Contractului care are ca scop furnizarea ºi distribuþia fructelor proaspete (mere) pentru elevii din învãþãmântul primar ºi

gimnazial de stat ºi privat autorizat din judeþul Timiº, pentru anul ºcolar 2012 2013”. Acest anunþ era publicat în data de… 19 martie 2013. Or, se ºtie cã este nevoie de timp pentru strângerea ofertelor ºi derularea licitaþiei. În plus, mai puteau apãrea ºi contestaþii ºi, în aceste condiþii, pânã se termina atribuirea contractului, se termina ºi ºcoala.

Eºecul acestui program este greu de explicat, în condiþiile în care autoritãþile locale nu ar fi trebuit decât sã-l implementeze, finanþarea fiind asiguratã. Nici în anii trecuþi programul nu a implicat toate instituþiile care ar fi putut sã ajute la o mai bunã popularizare a sa. Astfel, la fel ca în cazul programului de construcþie de sãli de sport, Inspectoratul ªcolar Judeþean nu a avut decât un rol simbolic în implementare, deºi este, poate, structura care ºtie cel mai bine toate detaliile necesare derulãrii cu succes a acestui program.

Timiºul are un istoric nefericit legat de implementarea programului, încã din anul ºcolar 2009 – 2010, când o bunã parte din suma repartizatã a rã-

Foto TIMPOLIS

În luna iunie, consilierii judeþeni au aprobat o rectificare de buget a CJ Timiº, care prevedea, printre altele, la capitolul de alocãri bugetare, ºi suma de 1.175.000 de lei pentru acordarea de mere în ºcoli ºi pentru cheltuieli adiacente acestui program. În mod normal, fondurile respective ar fi trebuit sã fie cheltuite în Timiº în anul ºcolar 2013 - 2014, însã, deºi suma era acoperitã din bugetul UE, nu a fost folositã.

Din acest punct de vedere, se poate constatat cã, în loc sã se eficientizeze, lucrurile au mers din ce în ce mai prost cu implementarea acestui program. Dupã ce, ani în ºir, programul a fost implementat doar prin Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã, s-a considerat cã este nevoie de eficientizarea acestui program, cu o implementare foarte slabã, prin trecerea acestuia în coordonarea directã a CJ Timiº. Astfel, s-a venit cu iniþiativa ca solicitãrile sã fie centralizate la administraþia judeþeanã, sperându-se cã se va reuºi o mai bunã mobilizare a instituþiilor ºcolare ºi, în speþã, a Pri-

În ultima vreme, lucrurile au mers din ce în ce mai prost, la CJ Timiº, cu implementarea programului “Mere în ºcoli” mas necheltuitã, pentru cã proiectul de ordonanþã de urgenþã care trebuia realizat de cãtre Ministerul Agriculturii pentru reglementarea acestui program a întârziat nepermis de mult. În lipsa cadrului legal, Primãriile (care se ocupau pe atunci, direct, de acest program) ºi APIA, instituþie responsabilã de administrarea proiectului, nu au

putut trece la derularea sa. Abia la sfârºitul lunii martie a anului 2010 au fost adoptate normele de aplicare legate de derularea acestui program ºi, pânã au fost fãcute ºi achiziþiile publice, unele Primãrii au constatat cã mai aveau doar douã – trei sãptãmâni în care puteau distribui mere elevilor, pentru cã venea vacanþa.

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

actualitate

18 - 21 decembrie 2014

Un singur dosar cu condamnãri dupã trei ani de incriminare a cãmãtãriei în Timiº Chiar dacã au trecut trei ani de când cãmãtãria este pedepsitã ca infracþiune, într-un singur dosar aflat pe rolul instanþelor timiºene s-au pronunþat condamnãri pentru aceastã infracþiune. Îmbucurãtor este, totuºi, faptul cã DIICOT a întreprins în acest an douã acþiuni complexe de destructurare a unor reþele de cãmãtãrie cu cartierul general în Timiºoara.

O singurã condamnare la Tribunalul Timiº Pânã acum, deºi sunt trei ani de când cãmãtãria a fost incriminatã în Codul Penal ºi Timiºoara era recunoscutã ca unul dintre oraºele cu cele mai active reþele de cãmãtari, un singur dosar înregistrat la Tribunalul Timiº, având ca obiect infracþiunea de cãmãtãrie a ajuns la faza de condamnãri. Dosarul a fost înregistrat anul trecut, în iulie, ºi a avut un parcurs destul de rapid pe rol, în doar câteva luni fiind pronunþate condamnãri. Finalul nu a fost însã unul prea dur pentru cãmãtarii implicaþi care, în mare parte, au scãpat de acuzaþia colateralã de înºelãciune, ºi au rãmas dupã reducerea perioadei petrecute în arest cu un an de închisoare, suspendatã condiþionat. Astfel, probabil cã rezultatul a fost mai degrabã o sperieturã pentru cãmãtari, ºi notabile au fost mai degrabã anulãrile contractelor de împrumut cu camãtã, ºi confiscarea sumelor obþinute prin cãmãtãrie. Victimelor li s-a returnat suma de 50.000 de euro, din dobânzi, însã nu toate actele încheiate au fost anulate, rãmânând valabil, de exemplu un testament încheiat de o victimã în favoarea unui cãmãtar care

îi împrumutase bani. ªi, probabil ca sã nu îi încarce pe cãmãtari cu prea multe cheltuieli, instanþa a dispus obligarea inculpaþilor la plata sumei de 1.000 de lei fiecare cheltuieli judiciare cãtre stat, restul cheltuielilor judiciare rãmânând în sarcina statului.

Un alt aspect interesant este cã instanþa le-a impus inculpaþilor ca, pe durata obligaþiei de a nu pãrãsi þara, sã nu foloseascã ºi sã nu poarte arme, ºi, totodatã, sã nu se apropie de pãrþile vãtãmate ºi de membrii familiei acestora ºi sã nu comunice cu acestea direct sau indirect. Între timp, prin sentinþa pronunþatã la finalul anului trecut s-a revocat faþã de inculpaþi mãsura preventivã a obligãrii de a nu pãrãsi þara. Ceea ce înseamnã cã, teoretic, aceste obligaþii stipulate de instanþã nu mai sunt valabile.

Douã cazuri cu greutate instrumentate de DIICOT în acest an Un aspect îmbucurãtor este însã faptul cã structura teritorialã a DIICOT a reuºit sã destructureze în acest an douã mari reþele de cãmãtãrie, ce acþionau cu precãdere în Timiºoara.

Astfel, în iulie erau iniþiate, la Timiºoara, simultan, peste 30 de percheziþii într-un dosar de cãmãtãrie în care prejudiciul este de aproximativ douã milioane de euro. Acþiunea anchetatorilor a vizat 23 de persoane ridicate în urma percheziþiilor ºi duse la audieri la sediul DIICOT Timiºoara. Potrivit unor surse judiciare, suspecþii împrumutau bani ºi percepeau apoi dobânzi foarte mari care ajungeau ºi la o mie la sutã ºi semnau acte cu clienþii lor prin care aceºtia din urmã se obligau sã le cedeze apartamentele, în ca-

zul în care nu îºi plãteau datoria la timp. Unele persoane au pierdut chiar ºi câte douã sau trei apartamente, dupã ce au împrumutat bani ºi nu au reuºit sã achite datoria. Chiar dacã suma iniþialã a prejudiciului a fost estimatã la douã milioane de euro, însã în urma cercetãrilor e posibil sã fie vorba de mult mai mulþi bani.

Luna trecutã, tot DIICOT s-a implicat în destructurarea unei alte reþele de cãmãtãrie de amploare, alãturi de poliþiºti de frontierã din cadrul Serviciului Teritorial al Poliþiei de Frontierã Timiºoara, ºi având suportul de specialitate al Departamentului de Informaþii ºi Protecþie Internã al MAI. Astfel, a fost destructurat un grup infracþional organizat, specializat în sãvârºirea infracþiunilor de cãmãtãrie, înºelãciune, evaziune fiscalã ºi spãlare de bani. Începând cu anul 2009, membrii reþelei din Timiºoara s-au constituit într-un grup infracþional organizat care,

“Mai avem de lucru la documentarea întregii activitãþi infracþionale. Noi am acþionat atunci, în noiembrie, pentru a opri executãrile silite, pentru cã erau oameni, victime ale cãmãtarilor care riscau sã fie scoºi din casele lor în prag de iarnã”.

prin utilizarea de documente false, au indus în eroare mai multe persoane, determinându-le sã încheie contracte de împrumut cu garanþii imobiliare.

Totodatã, sunt suspectati cã au obþinut câºtiguri de bani prin oferirea de împrumuturi cu dobânzi ridicate. Veniturile obþinute nu au fost declarate la organele fiscale pentru impunere, iar dobânzile ridicate practicate au fost disimulate în clauzele contractelor.

“Pentru a determina persoanele sã împrumute sume de bani, acestea au fost ademenite sã încheie acte cu clauze contractuale facile, iar pe parcursul derulãrii convenþiilor au fost schimbaþi ºi înãspriþi termenii contractuali, prin mãrirea dobânzilor, scurtarea termenelor de restituire, solicitarea ºi instituirea unor garanþii imobiliare suplimentare, apariþia unor persoane necunoscute iniþial ca fiind titularii sumelor de bani, care aveau propriile pretenþii financiare”, spuneau anchetatorii.

Ca urmare a acestor manopere, din cauza condiþiilor contractuale dificile, debitorii nu au mai putut plãti sumele datorate, pierzând garanþiile imobiliare în cadrul procedurilor de executare silitã. Sumele de bani astfel obþinute de cãtre cãmãtari au fost utilizate la acordarea altor împrumuturi cu dobânzi ridicate ºi la achiziþionarea de bunuri mobile ºi imobile.

“Mai avem de lucru la documentarea întregii activitãþi infracþionale.

Noi am acþionat atunci, în noiembrie, pentru a opri executãrile silite, pentru cã erau oameni, victime ale cãmãtarilor care riscau sã fie scoºi din casele lor în prag de iarnã”, spune Mircea Andreº (foto), procurorul-ºef al DIICOT Timiºoara.

În cazuri de acest fel se considera cã victima a luat la cunoºtinþã, în momentul în care a semnat actul notarial, faptul cã e vorba de un împrumut cu dobândã ascunsã, ºi cã îºi asumã toate riscurile care decurg din acesta.

La Timiºoara, cãmãtãria a fost o activitate intens practicatã dupã 1989, ºi în prezent existând reþele spe-

cializate pe camãtã care continuã sã-i înºele pe cei suficienþi de naivi încât sã apeleze la acest gen de “împrumuturi.”

Ziarele de micã publicitate din Timiºoara sunt pline de zeci de anunþuri prin care cãmãtarii îºi anunþã “ofertele”, majoritatea precizând cã, prin acte notariale, sunt interesaþi de garanþii imobiliare, automobile sau aur.

Mircea Andreº, procurer-ºef al DIICOT Timiºoara

O lege adoptatã cu întârziere Proiectul de lege care incrimina cãmãtãria a fost adoptat de Camera Deputaþilor în 2011, dupã ce fusese respins de cãtre Senat, fiind ulterior promulgat de cãtre Preºedinþie ºi publicat în Monitorul Oficial. Iniþiativa legatã de interzicerea cãmãtãriei a fost luatã dupã ce nu se ºtie câþi oameni au fost lãsaþi pe drumuri de cãtre reþelele de cãmãtari specializate pe înºelãciuni imobiliare, autoritãþile dând semnalul cã vor sã realizeze o îngrãdire mãcar legalã a fenomenului cãmãtãriei. Parcursul legislativ al legii care interzice cãmãtãria este interesant, plecând de la faptul cã actul normativ a fost respins de cãtre Senat (fãrã sã se motiveze în mod clar de ce), fiind ulterior adoptat de Camera Deputaþilor cu 168 de voturi “pentru”, 98 “împotrivã” ºi zece abþineri.

Proiectul de lege, care prevede cã activitatea de cãmãtãrie se va pedepsi cu închisoare de la ºase luni la cinci ani, a fost iniþiat de parlamentari ai PDL ºi ai minoritãþilor naþionale ºi, în acest context, s-a iscat o controversã publicã legatã de faptul cã grupul parlamentar

PSD, care îi includea, la vremea respectivã, ºi pe Adrian Nãstase ºi pe Victor Ponta, a votat împotriva acestei legi.

Ulterior, reprezentanþii PSD ºi-au justificat gestul prin faptul cã, din principiu, resping iniþiativele legislative promovate de grupul PDL ºi cã, în cazul de faþã, legea ar fi fost întocmitã prost.

Iniþial, proiectul de lege prevedea sancþionarea cãmãtarilor cu închisoare de la unu an la trei ani, însã deputaþii juriºti au propus ca sancþiunea sã fie de închisoare de la ºase luni la cinci ani. În motivarea proiectului de lege se arãta cã, fãrã giranþi ºi multitudinea de acte pe care le solicitã banca, anunþurile de la mica publicitate prin care se oferã împrumuturi cu dobândã micã, nespecificându-se dacã pe lunã sau pe an, par, la prima vedere, ispititoare, o soluþie salvatoare pentru nevoiaºi. “Cu alte cuvinte, totul se petrece la lumina zilei ºi, dacã persoana este de bunã credinþã, nimic rãu nu se poate întâmpla. Totuºi, se ascund multe capcane. Apelând la ajutorul cãmãtarilor, aparent interesaþi doar de câº-

de 24 de ani un reper al cetãþii

tigurile rezultate din dobândã, mulþi români au rãmas fãrã case sau, chiar mai rãu, au fost bãtuþi, unii pierzându-ºi viaþa”, se menþioneazã în acelaºi document.

Printre iniþiatorii acestui proiect, devenit lege, se numãrã ºi un fost parlamentar timiºean, Marius Dugulescu, care a precizat cã s-a plecat în iniþierea acestui proiect legislativ ºi de la problemele existente în Timiºoara, unde activitatea de cãmãtãrie ajunsese sã fie practicatã pe scarã largã.

Ideea acestei legi era tocmai ca dosarele legate de cãmãtãrie, încadrate la tot felul de infracþiuni adiacente, cum ar fi înºelãciunea, sã nu mai poatã fi blocate ºi sã fie instrumentate fãrã interpretãri legislative complicate, la nivel de Poliþie, Parchet ºi instanþe. Din pãcate, însã, dosarele vizând aceastã infracþiune par sã lipseascã deocamdatã. În litera vechii legislaþii, din cauza legalizãrii actelor de împrumut la notariat, multe dintre cazurile de cãmãtãrie s-au finalizat la nivelul Parchetului cu neînceperea urmãririi penale.

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

18 - 21 decembrie 2014

13

Dupã defriºarea masivã a pomilor de pe marginea ºoselelor, s-a ajuns la concluzia cã erau utili Defriºãri ca în codru

Dupã ce ani de zile s-au tot tãiat pomii care strãjuiau drumurile judeþene ºi naþionale, acum s-a ajuns la concluzia cã este nevoie sã fie replantate perdelele forestiere Începând cu 2003, la nivel naþional ºi local se declanºase o acþiune organizatã de tãiere a pomilor de pe marginea ºoselelor, invocându-se siguranþa rutierã, sub devize gen “mai puþini pomi pe marginea ºoselelor, mai multe vieþi salvate”. Între timp, dupã ce au fost defriºate masiv aceste perdele forestiere, autoritãþile centrale au ajuns la concluzia cã erau foarte utile, protejând drumurile de viscol ºi alunecãri de teren... Dar vor trece zeci de ani pânã când pomii vor ajunge la maturitatea necesarã pentru a proteja ºoselele. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Împãdurim ce am defriºat Dupã ce ani de zile s-au tot tãiat ºi în Timiº pomii care strãjuiau drumurile judeþene ºi naþionale, deºi aceºtia asigurau umbrã ºi un aspect estetic respectivelor porþiuni de drum, dupã analiza unor evenimente recente, cum ar fi viscolul, care a blocat drumuri, ºi alunecãrile de teren, s-a ajuns la concluzia cã este nevoie ca, la nivel naþional, fie iniþiatã replantarea perdelelor forestiere de lângã ºosele. Argumentul decisiv a fost constatarea de iarna trecutã cã, la un viscol de 80 de kilometri pe orã, parazãpezile instalate ºi-au demonstrat ineficienþa. Singura protecþie adevãratã în astfel de situaþii, spun autoritãþile

centrale, ar fi perdelele forestiere de arbori ºi arbuºti plantate pe marginea drumului. În zonele unde crivãþul suflã perpendicular pe ºosea, experþii de la Romsilva promit sã planteze fâºii forestiere uriaºe, cu câte 15 rânduri de pomi. Între fiecare rând va exista ºi un spaþiu de aproape doi metri, iar pe acest spaþiu urmeazã sã fie plantaþi arbuºti. Cu 1.700 de kilometri de drumuri naþionale ºi autostrãzi, România ar avea nevoie de 20.000 de hectare cu pomi. Acum, dupã ani ºi ani de tãieri, doar 4% din infrastructura rutierã este protejatã. În Timiº, nu viscolul reprezintã cea mai mare problemã, spune Consiliul Judeþean, ci alunecãrile de teren, care dau bãtãi de cap în zonele de ºes, din cauza lor putând fi afectate inclusiv porþiunile de ºosea care nu sunt protejate de perdele forestiere. Autoritãþile judeþene recomandã în acest sens împãduriri în zone precum Dealurile Pogãniºului, Dealul Dognecei ºi Dealurile Lugojului, adicã tocmai zonele de unde au fost tãiaþi copacii de pe marginile drumurilor.

Tãieri intensive Pânã la aplicarea noii strategii, în judeþ au continuat tãierile intensive pe puþinele porþiuni de drum pe care au mai rãmas perdele forestiere. Astfel, între Periam ºi Variaº au fost tãiaþi arborii uriaºi de pe marginea ºoselei, într-o acþiune care a început dinspre Timiºoara. Deºi reprezentanþii Direcþiei de Drumuri ºi Poduri Judeþene susþineau cã se taie doar copacii

bolnavi, martorii au putut observa cã se taie la rând toþi pomii.

Pentru a elucida situaþia, voluntari ecologiºti din comuna Periam, împreunã cu reprezentanþi ai Primãriei Periam au strâns semnãturi pentru a opri tãierea acestor copaci, lista fiind transmisã Gãrzii de Mediu Timiº, împreunã cu o adresã prin care se solicita verificarea legalitãþii acestor defriºãri ºi informarea asupra cadrului legal în baza cãruia se acþioneazã. În urma controlului fãcut pe teren, comisarii Gãrzii de Mediu au constatat cã tãierea arborilor nu se desfãºoarã în cadrul unor proiecte sau investiþii, ci fac parte din lucrãri ºi servicii de întreþinere periodicã a drumurilor.

Nu s-a furnizat însã nicio informaþie privind cadrul legal în baza cãruia sunt tãiaþi arborii (lege, hotãrâre de guvern, hotãrâre a consiliului judeþean), Garda de Mediu precizând doar cã lucrãrile se fac de cãtre o societate autorizatã, în baza unui contract cu CJ Timiº, mai precis Direcþia pentru Administrarea Drumurilor ºi Podurilor Judeþene Timiº.

“Problema cu aceºti copaci este cã sunt consideraþi vegetaþie în afara fondului forestier. Se cere doar un aviz pentru tãierea lor, care poate fi acordat destul de uºor. În mod cert, aceºti arbori sunt, din punct de vedere al documentaþiei ºi aprobãrilor necesare, mult mai uºor de tãiat decât cei dintr-o zonã împãduritã luatã în evidenþã ca atare. Respectivele tãieri nu intrã sunb incidenþa Codului Silvic”, explica inginerul silvic Valer Bercea, de la Direcþia Silvicã Timiº.

Ceea ce se întâmplã în zone precum Periam - Variaº nu reprezintã un caz izolat. Astfel, s-au tãiat masiv copacii care strãjuiau drumul pe porþiuni de peste 50 de kilometri pe tronsoane cum ar fi Lugoj - Fãget - Margina Coºeviþa.

Drumul Naþional 69A, începând de la Lugoj ºi pânã la graniþa dintre Timiº ºi Hunedoara, a rãmas ºi el fãrã copacii de la marginea ºoselei. DN 59B, între Gãtaia ºi Voiteg, ºi DN 59A, între Timiºoara ºi Jimbolia, sunt alte sectoare de drum rãmase fãrã perdelele de arbori. În sprijinul ideii tãierilor de pomi, iniþiatorii acestui demers au tot invocat un raport cu o vechime de peste 15 ani al UE, care atenþiona cã ºoselele din România au fost prost concepute în perioada comunistã, o mare parte dintre ele fiind realizate prin turnarea unui strat asfaltic, fãrã a se þine cont de proprietãþile terenurilor pe care au fost construite. Raportul mai menþiona cã “în majoritatea statelor din spaþiul ex-sovietic pomii au fost plantaþi la marginea ºoselelor pentru a suplini absenþa unor lucrãri solide a infrastructurii drumurilor. Însã ºoselele vechi de câteva decenii nu vor mai putea face faþã valorilor de trafic care cresc de la un an la altul”. Între timp, raportul respectiv nu mai este de actualitate, acum marºându-se pe ideea creºterii spaþiilor verzi prin împãduriri, inclusiv prin perdele forestiere plantate la marginea drumului.

Dar nu doar pe drumurile naþionale ºi judeþene se observã tendinþa de defriºare iresponsabilã a perdelelor forestiere, ci ºi în oraºe mari din vestul þãrii, precum Timiºoara, grav afectate de poluare ºi cu o creºtere mare a concentraþiei de praf în aer.

Filiala Teritorialã a Asociaþiei Peisagiºtilor din România a remarcat într-o luare de poziþie recentã un fenomen la scarã naþionalã de masacrare a vegetaþiei dendrologice prin tãierea drasticã a coronamentului arborilor.

“Amintim doar câteva astfel de exemple din þarã ºi care, la nivelul opiniei publice, au avut un mare ecou: tãierea teilor de pe bulevardul ªtefan cel Mare, din Iaºi, eliminarea vegetaþiei arbustive ºi arboricole din Piaþa Bãlcescu, din Timiºoara, pe motiv cã sunt: «ieºiþi din durata lor de viaþã» sau «expiraþi», dupã cum a spus Nicolae Robu,

primarul municipiului Timiºoara, tãieri iraþionale asupra arborilor de pe strada Mãrãºeºti, din Arad. În realitate, acest tip de intervenþii iresponsabile se manifestã la o scarã mult mai mare, cu efecte puternice asupra diminuãrii calitãþii mediului urban, atât sub aspect ecologic cât ºi estetic”, declarau reprezentanþi ai Asociaþiei.

Arh. Teodor Octavian Gheorghiu, cadru universitar al Facultãþii de Arhitecturã ºi Urbanism din Timiºoara, spunea cã pentru cei care nu ºtiu ar trebui precizat la ce serveºte verdele urban: fabricã oxigen, fixeazã praful, neutralizeazã unii compuºi chimici periculoºi, umidificã aerul, umbreºte, protejeazã împotriva zgomotului stradal ºi participã la o imagine stradalã plãcutã ºi adaptatã anotimpurilor. “Nu existã efecte nefavorabile, decât doar cele nãscocite de minþi bolnave. Efectele nefavorabile (din toate punctele de vedere) sunt datorate tocmai dispariþiei unor arii importante din parcuri ºi a mii de arbori stradali, însoþitã de dublarea în ultimii 20 de ani a parcului auto”, mai spune Teodor Gheorghiu. Conform acestuia, printre consecinþele acestor defriºãri se numãrã dinamica ascendentã a îmbolnãvirilor de cancer pulmonar, care au drept cauzã majorã poluarea aerului, creºterea numãrului de cancere ºi boli de piele, al feluritelor boli alergice, imunologice ºi ale plãmânilor. În sprijinul administraþiilor locale, direct rãspunzãtoare pentru defriºãri, Asociaþia Peisagiºtilor din România – AsoP, Filiala Teritorialã Vest a trimis Primãriilor ºi instituþiilor cu competenþe pe problematici de mediu un ghid pentru îngrijirea arborilor urbani, denumit “Instrucþiuni pentru pregãtirea din pepinierã ºi întreþinerea arborilor stradali, pe baza reþetelor eliberate dupã efectuarea analizelor foliare ºi aplicarea tãierilor adecvate” un demers iniþiat de ing. dr. dendrolog Ionel Lupu, preºedinte al Asociaþiei Dendro-Ornamentale „Anastasie Fãtu”, din Iaºi.

Acest ghid, promovat la scarã naþionalã, se doreºte a fi un minim de literaturã de specialitate pentru cei care administreazã spaþiile verzi, “în vederea salvãrii ºi protecþiei arborilor urbani, care nu prezintã semne de uscare accentuatã sau risc sporit de cãdere ºi prin urmare cauzatori de vãtãmãri umane sau daune materiale”, spun reprezentanþii Asociaþiei Peisagiºtilor.

Tãiere de arbori, la Iaºi

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

18 - 21 decembrie 2014

Europarlamentarul Cristian Buºoi avertizeazã:

Nu existã nicio soluþie rezonabilã de a actualiza consistent lista de medicamente compensate ºi gratuite O problemã tergiversatã ºase ani de autoritãþile din Sãnãtate

Promisiunea Guvernului legatã de actualizarea, în decursul lui 2014, a listei de medicamente compensate ºi gratuite a rãmas neonoratã, relevã europarlamentarul liberal Cristian Buºoi. Care avertizeazã cã sumele alocate Sãnãtãþii în propunerea de buget pe 2015 nu vor permite actualizarea listei de medicamente, perpetuând astfel o situaþie gravã, care treneazã din 2008 ºi care îngrãdeºte accesul pacienþilor români la tratamente inovatoare.

Europarlamentarul PNL Cristian Buºoi a semnalat, de altfel, în perioada premergãtoare obþinerii celui de-al doilea sãu mandat de europarlamentar, faptul cã una dintre problemele majore cu care se confruntã în prezent sistemul medical din România este legat de inerþia manifestatã în ce priveºte actualizarea listei medicamentelor compensate.

Neactualizarea listei de medicamente gratuite ºi compensate îngrãdeºte accesul pacienþilor români la utilizarea unor medicamente de ultimã generaþie care le sunt accesibile deja pacienþilor din alte þãri ale UE. În contextul semnalãrii problemei, Cristian Buºoi a informat ºi asupra faptului cã a existat în lu-

ligia.hutu@timpolis.ro

Perpetuare a subfinanþãrii cronice a sistemului de sãnãtate Într-un comunicat transmis dupã întocmirea de cãtre Guvern a bugetului de stat pentru 2015, europarlamentarul liberal Cristian Buºoi, fost ºef al CNAS, avertizeazã asupra faptului cã, prin bugetul alocat Sãnãtãþii pe 2015, Guvernul probeazã cã nu are intenþia sã actualizeze, nici în decursul anului viitor, lista de medicamente compensate ºi gratuite: “ Bugetul FNUASS (Fondul Naþional Unic de Asigurãri Sociale de Sãnãtate – n.r.) pe 2015 aratã cã nu existã o intenþie serioasã a Guvernului României de a actualiza lista de medicamente compensate ºi gratuite.

Atât capitolul «Medicamente cu ºi fãrã contribuþie personalã» – medicamentele din farmacii – cât ºi capitolul «Medicamente pentru boli cronice cu risc crescut, utilizate în programele naþionale cu scop curativ» au rãmas în mod real la acelaºi buget ca în 2014”.

Cristian Buºoi semnaleazã ºi faptul cã actualizarea listei de medicamente nu se poate face numai în baza creºterii taxei clawback, întrucât aceastã soluþie în sine nu este agreatã nici de cãtre reprezentanþii din industria naþionalã ºi internaþionalã de profil ºi nici de cãtre reprezentanþii FMI, Comisiei Europene ºi Bãncii Mondiale. În ceea ce priveºte propusele contracte cost-volum, europarlamentarul PNL a apreciat cã aceste sisteme de achiziþie sunt încã neclare ca procedurã ºi neînsuºite de producãtori ºi importatori. Situaþie în care cã ar fi de preferat un mecanism cost -volum pe rezultat, aºa cum se procedeazã în majoritatea þãrilor europene.

“Executivul român, indiferent la nevoile a zeci de mii de bolnavi” În ceea ce priveºte suma alocatã de Guvern Sãnãtãþii, pentru anul 2015, potrivit prevederilor cuprinse în proiectul de buget, Cristian Buºoi apreciazã cã nici pentru anul viitor nu existã nicio soluþie rezonabilã de a actualiza în mod consistent lista de medicamente compensate ºi gratuite. În aceste con-

diþii, subliniazã el, nici în 2015 pacienþii români care suferã de afecþiuni grave, cum sunt bolile cardiovasculare, cancerul sau hepatita viralã C, nu vor avea ºansa sã beneficieze de tratamentele de ultimã generaþie ºi de medicamente inovatoare la care au acces deja, de mai mulþi ani, pacienþii din celelalte state ale UE. “Pãstrarea într-o stare de subfinanþare, la acelaºi nivel ca ºi cel din 2014, a programelor de sãnãtate aflate în implementarea CNAS, va face, de asemenea, imposibilã îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate a pacienþilor cu hemofilie sau sclerozã multiplã, douã dintre programele despre a cãror finanþare insuficientã au atras atenþia în nenumãrate rânduri atât medicii specialiºti, cât ºi asociaþiile de pacienþi”,mai este menþionat în mesajul europarlamentarului PNL. Acesta propune ca posibile soluþii pentru rezolvarea situaþiei care treneazã încã din 2008 revizuirea listei actuale, introducerea unei taxe clawback diferenþiatã între medicamentele generice ºi cele nongenerice (originale ºi biosimilare), precum ºi actualizarea listei cu medicamentele inovatoare care trec de evaluarea Agenþiei Naþionale a Medicamentului.

“Pentru a face posibil accesul rezonabil al pacienþilor la medicamentele inovatoare, costurile actualizãrii listei ar trebui sã fie susþinute în cea mai mare mãsurã de industria de profil, prin mecanismul clawback ºi într-o mult mai micã mãsurã de Statul român, prin modificarea Bugetului aprobat Trimestrial (BaT) din formula clawback ºi creºterea bugetului la medicamente”, apreciazã Cristian Buºoi. Acesta precizeazã ºi cã absenþa mãsurilor indicate ca posibile soluþii aratã cã Executivului nu îi pasã de soarta a zeci de mii de bolnavi, care se agaþã an de an de speranþa cã vor avea acces la medicamente noi, care sã îi vindece sau care ar putea sã le îmbunãtãþeascã starea de sãnãtate ºi sã le prelungeascã viaþa.

de 24 de ani un reper al cetãþii

cru, la Ministerul Sãnãtãþii, o procedurã menitã sã permitã o evaluare gradualã a medicamentelor care sã facã parte din noua listã. Cristian Buºoi a mai apreciat ºi cã este imperios necesar ca actualul guvern ºi actuala conducere a Ministerului Sãnãtãþii sã gãseascã o soluþie pentru rezolvarea acestei probleme. Acesta s-a referit inclusiv la imperativul includerii pe lista de medicamente compensate a unor termene ºi sancþiuni stricte, care sã contribuie la eficientizarea mecanismelor de actualizare periodicã a listei. Întrucât, a apreciat el, situaþia din România nu mai poate fi perpetuatã ca atare, în condiþiile în care “lista cu medicamentele compensate este neactualizatã din anul 2008” .

Neactualizarea listei de medicamente, întreþinutã de existenþa unor interese comerciale Cristian Buºoi

Director executiv ARPIM: “Doi din zece pacienþi sunt trataþi prin contribuþia fãcutã de industria farmaceuticã” La introducerea unor sisteme de achiziþii în baza unor contracte cost-volum au fãcut referire recent ºi preºedintele CNAS, Vasile Ciurchea, ºi preºedintele Agenþiei Naþionale a Medicamentului ºi Dispozitivelor Medicale, Marius Savu, apreciind cã, pentru moleculele scumpe, cum sunt medicamentele din domeniul oncologic, HIV-SIDA, hepatite ºi, în general, pentru medicamentele incluse în programele naþionale de sãnãtate, ar trebui încheiate contracte cost-volum, a cãror introducere, au opinat aceºtia, s-ar reflecta în creºterea taxei de claw-back cu cel puþin 5 la sutã. În cadrul unei dezbateri recente pe marginea prevederilor unei ordonanþe de urgenþã a Guvernului privind stabilirea unei contribuþii pentru finanþarea unor cheltuieli în domeniul sãnãtãþii – act care include ºi taxa claw-back – directorul executiv al Asociaþiei Române a Producãtorilor Internaþionali de Medicamente, Dan Zaharescu, a apreciat, citat de Mediafax, cã „bugetul de referinþã pentru medicamente în 2014 a fost stabilit la un nivel care este cu 20% sub nivelul real al nevoilor populaþiei de medicamente. Cu alte cuvinte, doi din zece pacienþi sunt trataþi de sistemul sanitar românesc prin contribuþia fãcutã de industria farmaceuticã”.

Chestionatã asupra implicaþiilor pe care le genereazã neactualizarea, timp de ºase ani, a listei de medicamente compensate ºi gratuite, Rodica Vlad, farmacist timiºorean, a apreciat cã tergiversarea actualizãrii listei de medicamente poate fi socotitã o enormitate, atât din punct de vedere moral, cât ºi din punct de vedere medical. Situaþia ar fi determinatã, potrivit aprecierilor sale, de plasarea în poziþii de decizie a unor persoane puþin competente ºi care au fost selectate în funcþie de alte criterii decât cele profesionale. S-a ajuns astfel la situaþia în care le este refuzat, practic, pacienþilor români, accesul la o medicaþie corespunzãtoare. Lucru care afecteazã în principal categoriile vulnerabile: bolnavii cronici, pacienþii vârstnici sau copiii, ori persoanele care suferã de diverse afecþiuni rare.

Degradarea progresivã a stãrii de sãnãtate a populaþiei ºi, în ultimã instanþã, degradarea de moralitate existentã pe piaþa medicamentelor sunt, potrivit aprecierilor Rodicãi Vlad, rezultatul unor „înþelegeri oribile”, dictate de interese comerciale.

Aceste înþelegeri îi angajeazã cel mai adesea pe medici ºi pe reprezentanþii distribuitorilor de medicamente ºi sunt fãcute în detrimentul pacienþilor. Rodica Vlad mai spune cã situaþia este cu atât mai regretabilã cu cât contribuabilii alimenteazã cu sume considerabile sistemul asigurãrilor de sãnãtate, fãrã a beneficia, însã, în contrapartidã, de servicii de îngrijire de cea mai bunã calitate, la

Rodica Vlad standarde comparabile cu cele în vigoare în þãri europene. În plus, afirmã ea, introducerea taxei clawback nu a reprezentat decât o mãsurã menitã sã ascundã efectele unei liberalizãri generatoare de mari neajunsuri existente pe piaþa medicamentelor. Situaþie deficitarã, dar care ar fi putut fi corijatã prin instituirea unui cadru legal adecvat, opineazã farmacistul Rodica Vlad.

Care apreciazã ºi cã, în actualele condiþii, sunt favorizate, practic, reexporturile de medicamente, situaþie în care interesele de naturã comercialã îºi dovedesc prevalenþa. „Este favorizat reexportul de medicamente”, atenþioneazã Rodica Vlad. Aceasta precizeazã ºi cã importatorii se adreseazã direct producãtorilor de medicamente ºi cã sunt preluate ºi exportate masiv medicamentele generice, care sunt restituite ulterior pieþei interne, unele sub forma unor „suplimente alimentare mascate”, care conþin însã ºi componente generice.

integrame

18 - 21 decembrie 2014

15

La ºcoalã, la ora de matematicã, învãþãtoarea îl întreabã pe Buliºor: - Dacã îþi dau doi iepuri, dupã care îþi mai dau încã doi iepuri ºi mai târziu încã doi iepuri, câþi iepuri vei avea Buliºor?

- ªapte, doamna învãþãtoare!

Profesoara nervoasã: - N-ai înþeles Buliºor! Fii atent: dacã îþi dau douã mere ºi încã douã mere ºi încã douã mere, câte mere vei avea Buliºor?

- ªase, doamna învãþãtoare!

- Pãi vezi, ºi atunci de unde þi-au dat þie ºapte iepuri?!

- Pãi, mai am unul acasã, doamna învãþãtoare! l M-am dus la “Alcoolicii Anonimi” ºi le-am spus: - Nu mã pot lãsa de jocurile de noroc!

Un tip îmi spune: - “Jucãtorii Anonimi” sunt cu un etaj mai sus, domnule.

- Mã scuzaþi, zic eu, “Sunt atât de beat încât nici nu mai ºtiu unde mã aflu! l - Te uiþi la Vocea României?

- Nu mã mai uit, nu pot sã cred cã a început un sezon nou ºi Loredana nu a fost încã eliminatã! l Dou[ blonde privesc cerul: - Uite, a cãzut o stea, pune?i o dorin?ã.

- Vreau ca în loc de buric sã am o prizã, de la care sã pot încãrca oricând telefonul.

- Tu e?ti proastã, fato?

- De ce, fato?

- Dorin?ele nu trebuiesc spuse în glas tare. l Merge Bulã la birt ºi cere un suc ºi douã paie.

Chelnerul: - Dar de ce douã paie?

- Azi sunt cu mândra mea.

A doua zi, aceeaºi scenã, doar cã de data asta Ion cere un suc ºi trei paie.

- Dar de ce trei paie?

- Azi sunt cu doua mândre.

A treia zi, Bulã se duce la birt ºi cere un sac de paie.

- Dar ce faci cu un sac de paie?!

- Azi sunt cu calul… l Pe Bulã îl apucã aºa niºte dureri îngrozitoare aºa cã se duce la medic. Acesta îl consultã, dupã care îl întreabã: – Aveþi nevastã?

– Da .

– De câte ori vã culcaþi cu ea?

- De fiecare datã când mi-e somn…

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

18 - 21 decembrie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.