Timpolis 2110 by Timpolis

cyan

magenta

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Trei întrebãri pentru SRI, în “scandalul Bica” melania.cincea@timpolis.ro

n scandalul provocat de arestarea procurorului-ºef al DIICOT, Alina Bica, într-un dosar de mare corupþie, despre rolul SRI se vorbeºte doar în contextul sprijinului pe care l-a acordat DNA. Ca parte a unui rol incontestabil de altfel pe care aceastã instituþie îl joacã, de câþiva ani, pe frontul luptei împotriva marii corupþii. u se vorbeºte, însã, despre modul în care SRI putea opri ajungerea în funcþia de procuror-ºef al DIICOT a unui om asupra cãruia planau suspiciuni de implicare într-un dosar de mare corupþie. Pentru cã faptele pentru care, acum, Alina Bica este arestatã într-un dosar al DNA – suspectare de implicare într-un act de retrocedare ilegalã de teren, cu un prejudiciu adus statului, estimat la peste 62 de milioane de euro – au fost comise în martie 2011, în perioada în care era secretar de stat la Ministerul Justiþiei. Cu doi ani înainte de numirea ei în funcþia de procuror-ºef al DIICOT, adicã, în mai 2014. Unde a ajuns în baza propunerii fãcute de ministrul Justiþiei – poziþie ocupatã interimar, atunci, de premierul Victor Ponta –, cu avizul consultativ al CSM, numirea în funcþie fiind fãcutã de preºedintele Traian Bãsescu. Acesta este momentul în care intervin mari semne de întrebare. Pentru cã este vorba despre un om cãruia îi fusese conferit un rol major în sistemul de siguranþã naþionalã. ªi pentru cã, în mod normal, nominalizarea pentru o astfel de funcþie trebuie precedatã de o verificare minuþioasã. . Nu a ºtiut SRI despre acest episod din cariera Alinei Bica? Greu de crezut, totuºi, fiind vorba despre un secretar de stat în Ministerul Justiþiei, la vremea respectivã. În plus, SRI a oferit DNA sprijin informativ în aceastã anchetã. . A ºtiut ºi a tãcut SRI? De ce a fãcut-o? . A ºtiut ºi a atenþionat SRI? Cui a comunicat faptul cã Alina Bica era suspectatã a fi parte a unei reþele de corupþie, cu tentacule întinse în lumea politicã ºi a oamenilor de afaceri? Chiar dacã împotriva Alinei Bica nu existau probe concludente, la vremea respectivã, prezenþa unui singur indiciu care sã ducã spre zona penalului ar fi trebuit sã împiedice ajungerea ei într-o astfel de funcþie. Aceastã a treia întrebare genereazã douã ipoteze. Fie cel cãruia i-a fost comunicatã informaþia a ignorat-o. Fie cel cãruia i-a fost comunicatã a trecut-o sub tãcere – din proprie iniþiativã sau sfãtuit –, sperând ca izbucnirea scandalului sã-i aducã, prin ricoºeu, un plus de imagine. Dacã ar fi reale, ambele situaþii ar fi extreme de grave, arãtând un SRI intrat în jocuri politice. ricum, este foarte important sã aflãm un rãspuns. Pentru cã nu vorbim doar despre un om, ci despre imaginea unei structuri de importanþã majorã în sistemul de securitate – ºi naþional, ºi regional. Deci, despre siguranþã naþionalã, o problemã ce ne priveºte, indirect, pe toþi. ãmâne de vãzut dacã Parlamentul va solicita SRI clarificãri. Pentru a a afla dacã a fost vorba despre superficialitate sau despre un joc dublu. Speranþele cã vom afla adevãrul sunt slabe. Pentru cã pânã acum Parlamentul nu a reuºit sau nu a vrut sã se impunã în faþa serviciilor de informaþii, dând impresia cã, de fapt, nu are niciun control asupra lor. O putere mult prea mare a acestora – indiferent de gradul lor de profesionalism – ºi un control, de facto, inexistent din partea societãþii civile reprezintã, însã, o stare de fapt ce ameninþã cu derapaje democratice grave.

yellow

black Anul XXIV Nr.2110 27 - 30 noiembrie 2014 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Factura de deszãpezire a Timiºoarei, mãritã în raport cu indicele preþurilor de consum

Presupusã vânzare imobiliarã cu dedicaþie, respinsã la vot în plenul CJ Timiº Un spaþiu proprietate a Consiliului Judeþean Timiº, amplasat într-o zonã centralã a Timiºoarei, urma sã fie vândut. Consilieri judeþeni din Opoziþie s-au opus, invocând o vânzare cu dedicaþie. Viitorul proprietar urma sã fie fiul unui primar PSD din Timiº. pag.3

Intermodalul timiºean cu orizont de aºteptare în 2020 Dupã o serie de declaraþii optimiste, deºi fãrã nicio acoperire, cu privire la iminenþa demarãrii construcþiei Centrului Intermodal de Marfã, acum Consiliul Judeþean Timiº recunoaºte integrarea acestui proiect pe exerciþiul financiar 2014 - 2020. pag.3

„Asteroizi în peºteri” ºi „Peºtiºorul ghinionist”, finanþate de CJ Timiº ca evenimente culturale Despre agenda manifestãrilor cultural-sportive finanþate de cãtre Consiliul Judeþean Timiº sa scris nu o datã în ultimii ani, din cauza numãrului mare al acestora, a lipsei de oportunitate a multora ºi din cauza caracterului unor proiecte de acest gen. ªi la ultima ºedinþã de plen modificarea listei, cu proiecte noi propuse în ultimul trimestru, a generat discuþii aprinse în plen ºi nedumeriri încã nelãmurite.

1 2 3

pag.4

Rodica Binder, fost jurnalist al Radio Deutsche Welle:

„Dupã 25 de ani de la cãderea Zidului Berlinului, avem mai multã istorie decât putem suporta”

Foto Primãria Timiºoara

Tarifele pentru serviciile de curãþare ºi transport al zãpezii se mãresc în raport cu indicele preþurilor de consum. Plecând de la prevederile contractuale mai vechi legate de activitatea de deszãpezire în Timiºoara, tarifele pe zone pentru serviciile de curãþare ºi transport al zãpezii se mãresc în raport cu indicele preþurilor de consum, stabilit de Institutul Naþional de Statisticã. Dincolo de discuþiile mai vechi cu privire la oportunitatea

încheierii unor astfel de contracte de prestãri servicii pe termen lung, mai mulþi consilieri locali sperã ca acest an condiþiile meteo sã nu necesite punerea la încercare a întregii capacitãþi de intervenþie pe segmentul deszãpezirii, pentru cã atunci ar putea apãrea ºi surprize. pag. 5

Marcãm, în aceastã perioadã, 25 de ani de la cãderea Zidului Berlinului ºi 25 de ani de prãbuºirea regimului comunist. Am invitat-o pe Rodica Binder – fost jurnalist la Radio Deutsche Welle –, la un dialog despre visuri nãruite în acest sfert de secol trecut. Despre riscul ca, dupã astfel de episoade dramatice, cu care istoria ne-a pus faþã în faþã, sã refuzãm sã facem apel constant la exerciþii de memorie colectivã. Despre pericole care ar putea declanºa, în Europa, reversibilitatea democraþiei. Despre partea de vinã a Europei în conflictul Rusiei cu Ucraina, perceput drept cea mai gravã crizã, de la finalul Rãzboiului Rece. Rodica Binder a participat, la începutul acestei sãptãmâni, la Biblioteca Centralã Universitarã a Universitãþii de Vest din Timiºoara, la o dezbatere ce marcheazã împlinirea a 25 de ani de la cãderea Zidului Berlinului. pag.6-7

social

27 - 30 noiembrie 2014

Problema lipsei de spaþii la Spitalul de Copii Timiºoara, „rezolvatã” cu mutãri prin subsoluri

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Mutãri temporare care nu rezolvã problema de fond Consiliul Judeþean Timiº a gãsit o „soluþie” pentru secþiile Spitalului de Copii „Louis Þurcanu” rãmase fãrã sediu, ca urmare a retrocedãrii unor imobile cãtre foºtii proprietari. Administraþia judeþeanã a propus ºi a ºi aprobat darea în folosinþã gratuitã cãtre Spitalul de Copii, pentru o perioadã de trei ani, a parterului cu o suprafaþã de 552,80 mp din Pavilionul II, situat în Piaþa Regina Maria nr. 3, administrat de Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Timiº. La parter îºi desfãºoarã deja activitatea Secþia

de Nou Nãscuþi-Prematuri a Spitalului de Copii, iar prin parafarea acestui transfer de drept de utilizare CJ Timiº lasã de înþeles cã nu sperã ca noul corp de clãdire al Spitalului de Copii sã fie gata mai repede de trei ani. Acest aspect este confirmat într-o altã propunere a CJ Timiº prin care se transferã Spitalului de Copii niºte încãperi ale Spitalului Judeþean ºi ale Maternitãþii Bega. „Urmeazã a se construi un corp B al spitalului, cea ce implicã demolarea clãdirii în care-ºi desfãºoarã activitatea Laboratorul de Anatomie Patologicã, motiv pentru care este necesarã mutarea laboratorului pentru perioada construirii noului corp de clãdire, preconizându-se realizarea noii construcþii în trei ani”, spun reprezentanþii CJ Timiº. Spaþiile respective, date spre utilizare Spitalului de Copii, sunt însã la subsol ºi demisol, aici urmând sã funcþioneze, printre altele, morga ºi, respectiv, Laboratorul de Anatomie Patologicã. Ca atare, prin aceste mutãri la subsol se sperã probabil cã nu se va mai discuta atât de mult despre problema realã a crizei de spaþiu cu care se confruntã Spitalul de Copii, în urma retrocedãrilor, ºi a promisiunilor de construire a unui corp nou, care nu s-au materializat timp de mai bine de doi ani.

O temã de campanie intens vehiculatã Problema unora dintre secþiile Spitalului de Copii vizate de evacuarea silitã – dupã ce Primãria Timiºoara a pierdut procesele cu revendicatorii imobilelor – a fãcut obiectul unei masive mediatizãri în cadrul campaniei pentru alegerile parlamentare din iar-

Foto TIMPOLIS

Deºi anunþat în 2012 ca un obiectiv de campanie cu realizare imediatã, construcþia unui nou corp pentru de clãdire pentru secþiile Spitalului de Copii „Louis Þurcanu” rãmase, la propriu în stradã, în urma unor retrocedãri la care DNA-ul încearcã sã le descâlceascã iþele, este încã la stadiul iniþial. Nici foºtii promotori de campanie, care au câºtigat capital electoral pe urma acestei investiþii promise, nu vãd cã ar fi posibilã finalizarea mai devreme de 2017. Între timp, Consiliul Judeþean pare cã a gãsit o „rezolvare” a problemei, mutând o parte din compartimentele spitalului rãmase fãrã sediu în spaþii ale Direcþiei de Asistenþã Socialã ºi Protecþie a Copilului ºi ale Spitalului Judeþean.

na lui 2012, care l-a propulsat înspre fotoliul de deputat pe fostul viceprimar social-democrat al Timiºoarei, Sorin Grindeanu. Campania, derulatã pe toatã durata campaniei electorale, s-a intitulat “Da! Reuºim” ºi a beneficiat ºi de susþinerea unor nume sonore ale vieþii publice ºi politice locale. Dupã ce a fost confirmat deputat, Sorin Grindeanu a promis cã va pleda pentru cauza Spitalului de Copii “Louis Þurcanu” în Parlament, insistând pentru alocarea de fonduri pentru Timiºoara în vederea finalizãrii cât mai rapide a celor douã noi corpuri de clãdire necesare pentru relocarea secþiei de Chirurgie ºi Ortopedie Pediatricã, a Compartimentelor de Anestezie ºi Terapie Intensivã, precum ºi a Secþiilor de ORL, Oftalmologie, Pneumologie ºi Ftiziologie ºi

Laborator Clinic. Ulterior promisiunile au fost date uitãrii, bani pentru demararea efectivã a investiþiei fiind alocaþi abia la sfârºitul acestui an.

Deputat Adrian Diaconu: „În 2016, probabil, mulþi vor dori sã-ºi asume finalizarea investiþiei ca o realizare” Deputatul UNPR de Timiº Adrian Diaconu se declarã, însã, optimist: „Dacã au demarat lucrãrile, îmi închipui cã niciun politician nu-ºi va asuma o decizie care sã presupunã întreruperea lucrãrilor. Cred cã lucrarea va continua, odatã începutã, indiferent

Sorin Grindeanu dacã Timiºul e sau nu agreat de Bucureºti. Spun asta ºi din perspectiva anului 2016, când, probabil, mulþi vor dori sã-ºi asume finalizarea investiþiei ca o realizare, în campania electoralã”. Publicitate

de 24 de ani un reper al cetãþii

eveniment

27 - 30 noiembrie 2014

În plenul Consiliului Judeþean Timiº de miercuri a fost supus votului ºi un proiect de hotãrâre menit sã permitã vânzarea, la un preþ subevaluat, a unui spaþiu situat la demisolul unui imobil de patrimoniu din Timiºoara, amplasat pe b-dul Victor Babeº nr. 21, imobil aflat în administrarea CJ Timiº. Potrivit unor surse din CJ Timiº, în faza dezbaterii sale, în comisiile de specialitate, proiectul s-a lovit de rezistenþa unor consilieri judeþeni din pricina modului în care reprezentanþii administraþiei judeþene au înþeles sã procedeze în faza de întocmire a documentaþiei, creionând dinainte premise favorabile pentru trecerea intempestivã a proiectului la votul din plenul CJ Timiº de miercuri. Ei spun cã solicitarea de achiziþionare a spaþiului a fost depusã, în 7 octombrie, de cãtre Aurelian Sima, fost inspector ºcolar judeþean adjunct ºi fiu al primarului PSD din comuna Victor Vlad Delamarina. Procedura de lucru obiºnuitã pen-

Riscuri de anulare a autorizaþiilor sanitare pentru cabinetele medicale din imobil În acest moment, în acest imobil funcþioneazã mai multe cabinete medicale. Toate au trecut, anterior, prin proceduri de autorizare a desfãºurãrii unor activitãþi cu specific medical, relevã surse din Comisia de Sãnãtate a CJ Timiº. Or, în aceste condiþii, avertizeazã ei, o eventualã schimbare a destinaþiei spaþiului ar putea atrage dupã sine anularea autorizaþiilor de funcþionare celorlalþi ºi nevoia unei reevaluãri a tuturor spaþiilor, în vederea reautorizãrii lor. Consilierul judeþean PNL Georgeta Rus a propus, în plenul de mier-

curi, 26 noiembrie, adoptarea unui amendament care sã prevadã obligativitatea pãstrãrii destinaþiei spaþiului de cãtre viitorul proprietar, pentru a nu afecta, printr-o eventualã schimbare a destinaþiei acestuia, valabilitatea autorizaþiilor sanitare eliberate pentru cabinetele medicale ce îºi desfãºoarã activitatea în imobil. “Eliberarea autorizaþiilor sanitare de funcþionare impune respectarea unor anumite condiþii, inclusiv a unor condiþii de vecinãtate. Nu ne costã nimic sã prevenim o eventualã problemã”, argumenteazã Georgeta Rus.

Proiect respins, din pricina suspiciunilor legate de o posibilã vânzare cu dedicaþie Amendamentul consilierului judeþean Georgeta Rus a fost susþinut ºi de cãtre consilierul judeþean PNL Marian Vasile, care a formulat dubii referitoare la persoana care a depus solicitarea de cumpãrare a spaþiului, respectiv Aurelian Sima. Preºedintele CJ Timiº, social-democratul Titu Bojin, i-a replicat, însã, cã CJ Timiº nu poate impune vinderea acelui imobil numai celor care desfãºoarã activitãþi medicale: “Dacã obþine autorizaþia, poate face orice doreºte”. ªi, mai spune Titu Bojin, nu are importanþã cine a fãcut cererea. “Nu i se rãspunde celui care a fãcut cererea. (...) Fiecare cabinet medical de acolo funcþioneazã separat. Nu putem limita cumpãrãtorul. Spaþiul se vinde fãrã

Foto TIMPOLIS

O evaluare rapidã ºi o diminuare a valorii spaþiului la aproape jumãtate

tru astfel de situaþii prespune ca evaluarea spaþiului sã aibã loc abia dupã aprobarea vânzãrii de cãtre plen. În acest caz, însã, evaluarea spaþiului a fost finalizatã extrem de rapid, la mai puþin de trei sãptãmâni de la momentul formulãrii intenþiei de cumpãrare. Preþul la care spaþiul ridicã ºi el semne de întrebare. Valoarea spaþiului a scãzut de la 167.200 de lei, preþul estimat în iulie 2010, la 97.610 lei, cât a fost sugerat, la final de octombrie 2014, de cãtre compania evaluatoare, ca preþ minim de pornire a licitaþiei. Administraþia judeþeanã a mai intenþionat, în câteva rânduri, în 2009 ºi în 2010, sã închirieze sau sã vândã acest spaþi, dar la licitaþii nu s-a prezentat nimeni.

condiþionãri, sã fim serioºi”, adãugând ºi cã primarul Ioan Sima este “un primar deosebit”. Opinia preºedintelui CJ Timiº a fost susþinutã ºi de cãtre consilierul judeþean PSD Adrian Pau, fost consilier PDL, care a apreciat cã, prin scoaterea la vânzare a acelui spaþiu, se doreºte “scoaterea mizeriei de acum din respectivul spaþiu” ºi obþinerea de cât mai mulþi bani la bugetul judeþean. ªi, mai spune el, în eventualitatea vânzãrii respectivului spaþiu, dacã noul cumpãrãtor ºi-ar dori sã îi schimbe destinaþia, atunci ar avea nevoie, pentru autorizarea activitãþilor, de acordul vecinilor. Consilierul judeþean PNL Marius Martinescu a opinat cã, în situaþia în care spaþiul va fi vândut, noul proprietar ar avea douã posibile opþiuni: sã respecte legislaþia în vigoare sau sã vândã spaþiul mai departe.

Un alt amendament propus ºi dezbãtut a fost cel formulat de cãtre consilierul judeþean PNL Marin Popescu, care a susþinut necesitatea introducerii, în textul proiectului de hotãrâre, a prevederii potrivit cãreia licitaþia vizând atribuirea spaþiului sã se desfãºoare cu strigare, ºi nu prin prezentarea unor oferte în plic închis : “De ce sã nu fim complet transparenþi cu banul public? ”. Preºedintele CJ Timiº, Titu Bojin, a admis, ca principiu, acest ultim amendament, pe care l-a ºi supus votului plenului, în vederea operãrii modificãrilor referitoare la procedura de licitaþie. Discuþiile pe marginea proiectului de hotãrâre s-au dovedit, însã, complet sterile. ªi aceasta întrucât, la final, proiectul a fost respins – fiind vorba despre o decizie referitoare la chestiuni de patrimoniu – cu 21 de voturi favorabile vânzãrii ºi 12 abþineri.

luni de ieºeanul Relu Fenechiu, aflat acum în penitenciar.

Deputat Alin Popoviciu: „România a pierdut 20 de milioane de euro, care se întorc la Bruxelles”

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Evidenþe confirmate Pãrând sã uite de declaraþiile din primãvarã, legate de demararea construcþiei Centrului Intermodal de Marfã în acest an, Consiliul Judeþean Timiº a propus, miercuri, aprobarea „de principiu” a proiectului „Centru regional intermodal de transport marfã Timiºoara-Remetea Mare”. Dar asta, pentru elaborarea documentaþiei tehnicoeconomice necesare accesãrii finanþãrii lucrãrilor de execuþie în noul ciclu de programare al fondurilor structurale 2014 - 2020. CJ Timiº a anunþat cã face demersuri încã din anul 2009 la Ministerul Transporturilor ºi CNCFR, pentru realizarea unui Centru Regional Intermodal la Timiºoara. Reprezentanþii administraþiei judeþene susþin cã CJ Timiº, ADETIM ºi Aeroportul Internaþional Timiºoara au transmis la termenele stabilite, în cadrul consultãrilor publice, memorii cu analize de justificare ºi sus-

þinere a locaþiei Remetea Mare pentru care existã deja elaborat un studiu de fezabilitate, dar cã „ulterior predãrii Studiului de fezabilitate elaborat de cãtre CJ Timiº pentru locaþia Remetea Mare Comitetul de Monitorizare al POS Transport, din septembrie 2014, a modificat ghidul solicitantului pentru acest program de finanþare, în particular aplicantul eligibil (autoritãþile publice locale) ºi a redus fondurile alocate pentru aceasta intervenþie de la 18 milioane de euro la circa 2,5 milioane de euro, anulând practic posibilitatea finanþãrii acestui proiect în ciclul de programare 2007-2013”. Este, probabil, prima oarã când CJ Timil recunoaºte cã realizarea acestui proiect rãmâne pentru exerciþiul financiar 2014 - 2020.

O ºansã ratatã

Locaþia de la Remetea a fost aleasã în detrimentul variantei iniþiale, de la Recaº, în urma unui lobby constant fãcut de CJ Timiº, lobby care scapã, însã, logicii normale. ªi asta pentru cã, mãcar din perspectiva terenului care la Recaº e pus la dispoziþie gratuit de cãtre Stat, varianta cu Remetea Mare era mult mai scumpã pentru buget. ªi Ministerul Transporturilor a recunoscut cã s-a stabilit varianta cu Remetea Mare, la sugestia directã a administraþiei judeþene. La Recaº, Primãria pusese la dispoziþie un teren public, iar la Remetea proiectul ar fi presupus exproprieri ºi bani mulþi daþi de Stat pentru despãgubirea proprietarilor din zonã. În plus, la Recaº, se întocmise, din bani publici, ºi documentaþia iniþialã, care a fost ºi aprobatã de Ministerul Transporturilor. În aceste condiþii, se estima, încã din 2012, cã în 2013

ºi 2014 Timiºul nu va primi niciun leu de la Guvern pentru Centrul Intermodal Zonal, deºi, dacã acesta ar fi rãmas la Recaº, erau ºanse mari sã fie demarate investiþiile, pentru care exista deja documentaþie aprobatã. Adoptarea bugetului pe 2013 ºi 2014 a confirmat aceste prognoze. Din cauza acestei situaþii, în momentul de faþã, nu Timiºoara, care are unul dintre cele mai vechi proiecte pentru realizarea unui centru intermodal de transport, este favoritã pentru finanþarea acestei investiþii, ci Iaºiul. Este vorba despre un proiect promovat de CJ Iaºi, care a realizat toatã documentaþia preliminarã realizãrii unui astfel de centru în comuna Holboca. Proiectul, întocmit în timp record, a avut mult mai multã trecere la Ministerul Transporturilor, poate ºi pentru cã acesta a fost condus câteva

Deputatul PNL de Timiº Alin Popoviciu afirmã cã, dacã rãmânea în locaþia de la Recaº, poate cã Intermodalul Timiºului era deja gata. „Exista o finanþare de 20 de milioane de euro, ºi proiectul de la Recaº era primul pe listã, fiind în stadiul cel mai avansat. Dupã care, în urma demersurilor CJ Timiº, s-a schimbat locaþia, ºi am ajuns ultimii pe listã. La Recaº documentaþia era gata, iar Primãria punea la dispoziþie terenul. Peste tot în þarã proiectele de Intermodale erau în stadii incipiente. Acum se pare cã nu se va mai face nici în Timiº, ºi nici în altã parte, tocmai din cauzã cã proiectele nu sunt suficient de avansate. ªi astfel România a pierdut 20 de milioane de euro, care se întorc la Bruxelles. Raportat la aceastã realitate, Bojin poate sã spunã ce vrea el. Banii sunt pierduþi, pentru cã la Consiliul Judeþean s-a dorit ca Intermodalul sã se realizeze neapãrat la Remetea Mare. Ãsta e PSD-ul”, mai spune Alin Popoviciu.

de 24 de ani un reper al cetãþii

anchetã

27 - 30 noiembrie 2014

Manifestãri cu datã neprecizatã Agenda manifestãrilor culturalsportive finanþate parþial sau total de cãtre Consiliul Judeþean Timiº se aflã la a doua modificare de buget din acest an. ªi oricine ar consulta-o ar avea impresia unei vieþi culturale extrem de intense la nivelul judeþului. Lista iniþialã de proiecte, propusã ºi aprobatã de CJ Timiº în luna februarie, are... 148 de pagini. Însã impresia iniþialã se mai schimbã dupã consultarea acestei colecþii de proiecte care, în acest an, de pildã, cuprinde ºi manifestãri de genul „Zilele Grãdiniþei”, „Din nimic, artã”, „Maratonul cãsuþelor pentru pãsãrele”, „Fluturi, flori ºi culori”, „Aritmetica pentru nãzdrãvani”, „Sãnãtatea nu intrã în vacanþã!”, „ªi eu sunt artist”, „Întrebãri glumeþe pentru minþi isteþe”, „Reºiþa, inima de oþel a Banatului”, „Refuz, deci exist”, „Zâmbet cu sclipici”, „Dress of the World – Rochia lumii”, „Festivalul lubeniþei”, „Ignatul – festival de iarnã” ºi lista poate continua. Dacã în prima fazã lista a fost aprobatã, nu fãrã obiecþii ºi discuþii în contradictoriu, la ultima solicitare de modificare, analizatã la ultima ºedinþã de plen, spiritele s-au încins, dupã ce s-a venit cu o listã cu proiecte cu suplimentãri de bugete, care au rotunjit totalul general pe 2014 de 4,6 milioane de lei.

Astfel, mai mulþi consilieri judeþeni spun cã, deºi au solicitat lãmuriri suplimentare, nu le-au primit. Unii au vrut sã ºtie, de exemplu, de ce în desfãºurãtor nu apare data exactã a manifestãrilor finanþate. „De exemplu, la punctul 6 – Simpozion Muzeografilor Naturiºti din Bazinul Carpatic – semestrul II /2014. Nu uitaþi cã mai avem douã luni pânã la finalul anului ºi probabil vã închipuiþi cã în noiembrie ºi decembrie se umblã prin peºteri. Apoi, la punctul 15 este Ruga Romilor ºi am întrebat unde se þine ºi la ce datã, iar la punctul 18 este trecut «Asteroizi în peºteri din Banat» în semestrul II/2014 etc. Deci, avem rugãmintea sã primim niºte date mult mai exacte respectiv sã ni se spunã la fiecare acþiune locul ºi data desfãºurãrii pentru cã poate ne dorim ºi noi sã participãm la aceste acþiuni”, au spus consilierii care au cerut lãmuriri. Alþii s-au declarat nemulþumiþi de întârzierea cu care au primit aceste informaþii. Consilierul judeþean Marcel Mihoc este unul dintre ei. „Am primit informaþiile acum douã zile ºi trebuie sã aprobãm acum un buget de per total de 1.100.000 de euro. Pentru cã sunt bani publici mi se pare normal sã pun întrebãri ºi din acest motiv ca pe viitor sã primim materialele cât mai detaliate”, spune Marcel Mihoc.

Peste 2.000 de activitãþi Ca principiu, preºedintele CJ Timiº, Titu Bojin, s-a declarat a fi de acord cu detalierea ºi analizarea mai riguroasã a manifestãrilor pentru care se dau bani publici. „Consiliul Judeþean a preluat cam 5.700 de acþiuni. Anul trecut aceste acþiuni au fost reduse cam cu 1.000, iar acum aceste au fost reduse din nou ºi sunt în jur de 3.000 3.700 de acþiuni. Trebuie sã fim puþin mai atenþi atunci când întocmim bugetul. Cele mai multe dintre ele sunt aprobate. Poate ne trezim ºi cu altele,

dar am convingerea cã acþiunile nu sunt doar pe hârtie ºi ele se vor realiza”, spune Titu Bojin. ªi, tot ca principiu, preºedintele CJ Timiº cere mai multã stricteþe în ceea ce priveºte formularea, modul de derulare, termenele ºi valorile respective: „Trebuie sã scãdem cât putem de mult numãrul acþiunilor ºi sã rãmânã doar cele mai importante.” Ca de obicei, consilierii PSD au dat vina pe „greaua moºtenire”, susþinând cã „s-a moºtenit un punct în lansarea Agendei culturale unde se permitea celor care depun acþiunile sã îºi treacã semestrial, trimestrial sau data respectivã. Încercãm sã gãsim soluþii pentru a-i obliga sã-ºi treacã un termen mai scurt, mãcar luna respectivã.” Au trecut însã doi ani de când s-a realizat preluarea ºi ar fi fost suficient timp pentru a fi operate eventualele modificãri, pentru cã era vorba, în esenþã, de un simplu demers birocratic. Un pas înainte spre normalizarea

lucrurilor a venit recent din partea Comisiei pentru Relaþii si Cooperare Internã ºi Externã a CJ Timiº, care a propus urmãtorul amendament: „Se solicitã prezentarea fundamentãrii privind suplimentarea sumelor din Agenda principalelor manifestãri culturalartistice si sportive.” Pânã la urmã, însã, proiectul a fost aprobat în forma iniþialã de majoritatea consilierilor, ºi nu se ºtie ce au înþeles responsabilii cu competenþe directe legate de întocmirea ºi gestionarea acestei agende. Pntru cã s-a precizat la finalul discuþiilor în plen cã „numãrul acþiunilor a scãzut foarte mult, însã sã ºtiþi cã în luna decembrie vin festivitãþile de premiere pentru care nu sunt bani suficient. Probabil cã va mai fi o rectificare în luna noiembrie.” Astfel, dacã se mai propune ºi se mai aprobã o rectificare, va fi interesant de vãzut suma la care se va ridica devizul total pentru aceastã agendã de manifestãri cultural-sportive, raportatã

„Este o agendã culturalã care continuã, în marea majoritate a cazurilor, politicile de încurajare a artei ºi culturii promovate de amatori de pe vremea lui Ceauºescu. Cred cã ar trebui sã se treacã de aceastã etapã pentru ca lucrurile sã se schimbe în bine. Dupã pãrerea mea, în prezent, banii se dau mai degrabã dupã aprecieri personale ale unor responsabili din CJ Timiº”. Daniel Vighi ºi la sumele date pentru proiecte de infrastructurã importante ºi prioritare pentru judeþ. Oricum, nici în mediul cultural timiºorean nu existã pãreri foarte bune legate de modul în care se întocmeºte aceastã agendã de manifestãri. „Este o agendã culturalã care continuã, în marea majoritate a cazurilor, politicile de încurajare a artei ºi culturii promovate de amatori de pe vremea lui Ceauºescu. Cred cã ar trebui sã se treacã de aceastã etapã pentru ca lucrurile sã se schimbe în bine. Dupã pãrerea mea, în prezent, banii se dau mai degrabã dupã aprecieri personale ale unor responsabili din CJ Timiº”, spune scriitorul ºi universitarul timiºorean Daniel Vighi, preºedinte al asociaþiei Ariergarda.

Controverse perpetuate de la an la an de acþiuni pe an. Sã fim serioºi cã nici nu se pot þine toate. Vina este la noi”, a spus unul dintre consilierii judeþeni. Un altul ne declara cã nu este normal ca ONG-urile sã nu vinã cu un minim de cofinanþare: „Nu e normal sa vinã ONG-ul sã þinã «Coºuleþul primãverii» ºi sã nu aducã niciun leu. Sunt ºcoli care vin cu 30 - 40 de acþiuni. Vin cu denumiri din astea pompoase ºi, când te duci acolo, e o acþiune cu trei - patru oameni. Nu se mai poate actiona în acest fel.” Conducerea administraþiei judeþene fãcea ºi atunci declaraþii de intenþie: „Sperãm ca aceastã agendã culturalã sã fie cu totul altceva. Sunt acþiuni de 200, 300, 400 de lei, pentru diferite asociaþii, care trebuie sã vinã de douã trei ori pentru semnarea contractului la centrul de culturã ºi artã, se duc banii. Sunt ºi acþiuni de valoare pe agenda culturalã, dar ele trebuie sã fie corelate cu agenda judeþului”.

de 24 de ani un reper al cetãþii

“Roadele Toamnei”, “Vine iepuraºul – proiect de spectacol interactiv”, “Iepuraºul vine la copiii cuminþi”, “Serbãrile iernii – Vine, vine Moº Crãciun”, “Bucurii pentru copii – concurs pe categorii de vârstã biciclete, triciclete”, “Balul pompierilor”, “Pitici interpretând poezia Otiliei Cazimir”, “Litere mici”, “Automobilul în prag aniversar”, “Micii chimiºti în lumea elementelor lui Mendeleev”, “Peºtiºorul ghinionist” sunt doar câteva dintre manifestãrile care au primit bani de-a lungul anilor, de la CJ Timiº, prin intermediul Agendei culturale. Care e un document împãrþit pe ºapte capitole – manifestãri culturale realizate de instituþiile de culturã din subordinea consiliului judeþean ºi alte instituþii de culturã profesioniste din judeþul Timiº, manifestãri culturale realizate de Consiliile Locale, în colaborare cu CJ Timiº, colaborarea cu comunitãþi româneºti din alte þãri, parteneria-

Foto TIMPOLIS

În ultimii ani, la CJ Timiº au existat mereu discuþii în plen legate de oportunitatea finanþãrii unor evenimente de pe agenda culturalã, care nu prea aveau legãturã cu cultura autenticã – adicã, rugi, serbãri ºcolare, concursuri organizate „pe genunchi” sau festivaluri cu mici ºi bere. La sfârºitul anului trecut, Comisia de Culturã a CJ Timiº ºi autoritãþile judeþene au anunþat cã existã intenþia de a finanþa doar acþiuni de amploare ºi de o mai mare valoare. „Avem o groazã de iepuraºi veseli, Moº Crãciun cu barbã surã ºi mai ºtiu eu ce. Sunt acþiuni OK, dar sã nu facã parte din agenda CJ Timiº. Mergem în primul rând pe acþiunile de consistenþã naþionalã sau cu participare internaþionalã, aceste acþiuni vor primi cea mai mare atenþie. Încercãm sã schimbãm ceva din agendã, încercãm sã finanþãm acþiuni de amploare, nu de 200 de lei. Sunt ONG-uri care au ºi 40

te cu alte regiuni, colaborarea cu minoritãþile naþionale din judeþul Timiº, manifestãri culturale realizate de organizaþii neguvernamentale ºi alte instituþii în colaborare cu CJ Timiº, manifestãri culturale realizate în colaborare cu învãþãmântul preuniversitar ºi universi-

tar, manifestãri sportive realizate de consiliile locale, ONG-uri ºi alte instituþii ºi asociaþii sportive în colaborare cu CJ Timiº ºi manifestãri culturale realizate sub egida judeþul Timiº – spaþiu cultural european – Timiºoara, Capitalã Culturalã Europeanã.

anchetã

27 - 30 noiembrie 2014

Factura de deszãpezire a Timiºoarei, mãritã în raport cu indicele preþurilor de consum Un contract a la long

Foto TIMPOLIS

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Ajustare anualã Pentru cã aºa s-a prevãzut în contractele iniþiale, Primãria Timiºoara a pregãtit deja hotãrârile de Consiliu Local care prevãd „ajustarea anualã a tarifelor la contractele de delegare a gestiunii activitãþii de curãþare ºi transport a zãpezii de pe cãile publice ºi menþinerea în funcþiune a acestora pe timp de polei sau îngheþ”. Consilierii locali vor trebui sã aprobe la urmãtoarea ºedinþã de plen, majorarea tarifelor, începând, retroactiv,

cu luna noiembrie 2014, în funcþie de indicele preþurilor de consum prevãzut în buletinul Statistic de preþuri. Dupã cum se aratã ºi în justificarea acestei majorãri, ele sunt legate de deciziile luate pe perioada fostei administraþii, atunci când s-a decis atribuirea acestor servicii pe termen lung. În raportul hotãrârii care propune ajustarea tarifelor este invocatã hotãrârea nr. 138/27 aprilie 2010, prin care Consiliul Local Timiºoara a aprobat delegarea gestiunii activitãþii de deszãpezire pentru o perioadã de ºase ani, pentru cele ºase sectoare stabilite în oraº. Prin aceeaºi hotãrâre s-a stabilit, dupã atribuirea contractelor cãtre Retim ºi Drumuri Municipale, cã ajustarea tarifelor pentru activitatea de curãþare ºi transport a zãpezii de pe cãile publice se poate face în fiecare an, în luna octombrie, “conform Ordinului privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitãþile specifice serviciului de salubrizare a localitãþilor, utilizând parametrul de ajustare, respectiv indicele preþurilor de consum, comunicat de Institutul Naþional de Statisticã la capitolul Servicii.” ªi pentru cã s-a solicitat aceastã ajustare, ea va fi fãcutã cu raportare la indicele preþurilor de consum prevãzut în Buletinul Statistic de Preþuri la capitolul “Servicii” pentru perioada septembrie 2013 - august 2014. Adicã, 102,74%, respectiv o ratã a inflaþiei de 2,74% conform INS.

Ca atare, ºi tarifele se vor modifica în raport cu acest procent. De exemplu, în Sectorul 1 Timiºoara, curãþatul mecanic de zãpadã ºi gheaþa cu utilaj cu lamã creºte de la 9,89 de lei la 10,09 lei pe o mie de metri pãtraþi. Curãþatul manual al zãpezii ºi gheþii ajunge la 556,35 lei pe o mie de metri pãtraþi. Iar încãrcatul ºi transportul zãpezii se majoreazã de la 7,74 lei la 7,93 de lei pe metru cub. Împrãºtiatul de sare se scumpeºte ºi el, cu 2,74%, de la 44,2 lei la 45,33 lei pe o mie de metri pãtraþi. Combaterea poleiului ºi gheþii prin stropire cu sare creºte cu 30%, de la 131,4 la 134,97 de lei pe o mie de metri pãtraþi. Nici curãþarea gurilor de canal nu scapã de majorare, crescând de la 3,76 la 3,79 de lei pe metrul pãtrat. “Nu am avut nemulþumiri generalizate la începutul acestui an legate de deszãpezire, dar nu am avut nici cãderi de zãpadã foarte mari. Probleme apar, de obicei, în cazul unor cãderi mari de zãpadã. Sã sperãm cã în acest an nu vor fi situaþii care sã punã la încercare întreaga capacitate de intervenþie a Primãriei”, spune consilierul local PDL ªtefan Constantin Sandu. ªi anul trecut în octombrie a fost aprobatã o solicitare de ajustare pozitivã a preþurilor pentru activitatea de curãþare ºi transport a zãpezii, în funcþie de nivelul indicelui preþurilor de consum, „aplicabil contractelor de delegare a gestiunii activitãþii”, care era atunci de 11,33%.

în cazul depunerii stratului de zãpadã ºi formãrii gheþii, arterele de circulaþie, spaþiile destinate traversãrii pietonale a strãzilor, trotuarele din dreptul staþiilor mijloacelor de transport în comun, respectiv refugiile de pietoni, cãile de acces la instituþiile publice ºi unitãþile de alimentaþie publicã trebuie sã fie practicabile “în termen de maximum patru ore de la încetarea ninsorii” – termen vag ºi uºor de interpretat. Totodatã, conform cerinþelor Primãriei, “în cazul unor ninsori abundente sau care au o duratã de timp mai mare de 12 ore, se va interveni cu utilajele de deszãpezire pentru degajarea cu prioritate a strãzilor pe care circulã mijloacele de transport în comun”, formulare, din nou, discutabilã. Încã din momentul deciziei schimbãrii modalitãþii de atribuire a contractelor de deszãpezire au existat controverse. Reprezentanþi ai Consiliului Local susþin cã au existat de la început rezerve cu privire la aceastã schimbare a contractului, precizând cã un contract de cel

mult trei ani era arhi-suficient, ºi aceasta pentru cã, într-un interval extrem de lung poate apãrea oricând o firmã care sã ofere servicii mai bune, la preþuri mai mici. Or, într-o astfel de situaþie, Primãria nu ar putea avea acces la ele. “Acum, dacã ar veni o altã societate cu o ofertã mult mai bunã, cu tarife mult mai mici, Primãria nu poate contracta aceste servicii pentru cã este legatã de acel contract pe ºase ani. E la fel ca ºi în cazul acelui contract cu semnalizarea rutierã. La Primãria Timiºoara se constatã o obiºnuinþã de a se încheia contracte pe nu ºtiu câþi ani. Trãim într-un mediu în care se presupune cã ar trebui încurajatã concurenþa, pentru cã în acest fel se ajunge la servicii mai bune, la preþuri mai mici. ªi nu exista riscul plafonãrii, creat de siguranþa unui contract pe ºase ani. Aceastã formulã de atribuire a unor contracte pe perioade lungi ºi foarte lungi continuã sã fie controversatã. Nu se justificã în vreun fel”, spuneau câþiva consilieri locali contestatari.

Preºedinte FALT: “Nu se ºtie dacã frezele cumpãrate de Primãrie vor mai fi folosite” Un alt aspect legat de deszãpezire în Timiºoara este cel legat de decizia Primãriei, luatã la începutul anului 2013, de a achiziþiona câteva zeci de freze de deszãpezire, cu care se spera cã se va face diferenþa în ceea ce priveºte îndepãrtarea zãpezii, deºi Timiºoara are peste 900 de strãzi. Un singur utilaj a costat 1.950 de lei, iar investiþia pentru cele 40 de freze achiziþionate a costat Municipalitatea aproape 80.000 de lei. La aproape doi ani dupã acel moment, e greu de estimat eficienþa acestei iniþiative. Mai mulþi consilieri locali spun cã nu au vãzut astfel de utilaje la treabã pe strãzile Timiºoarei. De vinã ar fi metodologia stabilitã de Primãria Timiºoara, care a decis sã dea 19 astfel de freze, pe semnãturã Consiliilor Consultative de Cartier, celelalte ajungând în diverse unitãþi publice, în ºcoli ºi spitale. “Noi nu avem informaþii legate de folosirea acestor freze, iarna trecutã. ªi de vinã este modul de gestionare ºi atribuire. Nimeni nu poate pune un om care nu e instruit sã opereze a-

Foto Primãria Timiºoara

Plecând de la prevederile contractuale mai vechi legate de activitatea de deszãpezire în Timiºoara, tarifele pe zone pentru serviciile de curãþare ºi transport al zãpezii se mãresc în raport cu indicele preþurilor de consum, stabilit de Institutul Naþional de Statisticã. Dincolo de discuþiile mai vechi cu privire la oportunitatea încheierii unor astfel de contracte de prestãri servicii pe termen lung, mai mulþi consilieri locali sperã ca acest an condiþiile meteo sã nu necesite punerea la încercare a întregii capacitãþi de intervenþie pe segmentul deszãpezirii, pentru cã atunci ar putea apãrea ºi surprize.

Situaþia de acum e legatã de decizia din urmã cu patru ani când, în ciuda semnalelor negative venite dinspre presã ºi dinspre unii consilieri locali, Primãria Timiºoara ºi-a dus la bun sfârºit planul de a schimba radical modalitatea de atribuire a serviciilor de deszãpezire, unul dintre promotorii modificãrii fiind fostul viceprimar, actual deputat PSD Sorin Grindeanu. Fosta conducere a Municipalitãþii a decis sã continue cu modelul propus, fundamental diferit de cel anterior, când exista o împãrþire a Timiºoarei pe trei zone, iar contractele se încheiau pe perioade de trei luni. În ciuda valorilor mari ale contractelor, au existat doar douã firme care s-au arãtat interesate de aceste lucrãri, în forma nouã de atribuire. Caietul de sarcini prevedea ca serviciile sã se desfãºoare “de regulã în perioada 15 noiembrie - 15 martie”, iar operatorul de servicii “va avea experienþã în domeniu ºi va fi dotat cu utilaje specifice performante”. Conform aceluiaºi caiet de sarcini,

Primãria a achiziþionat, în 2013, 40 de freze, pentru uzul asociaþiilor de locatari ceste utilaje, care pot fi pericu- trecut cã, de fapt, Consiliile de loase. Iar Consiliile de Cartier nu Cartier, cãrora le-au fost reparau oameni pregãtiþi în acest tizate aceste utilaje, nu sunt sens, care sã se ocupe de deszã- persoane juridice, nu au sediu, pezire cu acele freze. Ar fi fost nu au angajaþi. Deci, nimeni nu mai bine ca utilajele acelea sã trebuia sã-ºi închipuie cã aceste fie date la Retim sau la Drumuri Consilii de Cartier vor avea obliMunicipale. În actual formulã, gaþia sã realizeze deszãpezire cu nu ºtiu dacã o parte din ele vor utilajele respective. Pentru cã nu mai ajunge sã fie folosite vreo- aveau cum. În plus, se întrebau datã”, spune Petru Olariu, pre- reprezentanþii FALT, ce poþi sã ºedintele Federaþiei Asociaþiilor faci, la un oraº de dimensiunile de Locatari din Timiºoara. Timiºoarei, cu 20 de freze date FALT avertiza încã de anul Consiliilor de Cartier?

de 24 de ani un reper al cetãþii

6 dialog Rodica Binder, fost jurnalist al Radio Deutsche Welle: 27 - 30 noiembrie 2014

„Dupã 25 de ani de la cãderea avem mai multã istorie

Foto Ligia HUÞU

„Trãim într-o epocã în care nu putem proiecta viitorul decât pe o duratã foarte scurtã” Cãderea Zidului Berlinului, în noiembrie 1989, a declanºat schimbarea democraticã în statele din fostul bloc comu-

nist. Viitorul pe care vi l-aþi proiectat imaginar, atunci, corespunde cu realitatea de azi? Vã rãspund fãcând trimitere la un titlu de carte. Cartea lui Francis Fukuyama care, dupã cãderea Zidului Berlinului, în euforia generalã a terminãrii Rãzboiului Rece, a declarat cã este vorba despre sfârºitul istoriei. Astãzi, dupã 25 de ani, avem mai multã istorie decât putem suporta. Pentru cã, vedeþi, conflictele sunt peste tot. Actualmente suntem confruntaþi cu conflictul rusoucrainean la porþile Uniunii Europene. Apoi, Europa este expusã ºi geostrategic conflictelor din Orientul Apropiat. E un altfel de viitor decât mi-am imaginat atunci, la prãbuºirea Zidului. De fapt, dãrâmãrii sau prãbuºirii? E o dilemã, fiindcã se face auzitã întrebarea dacã el a fost dãrâmat sau s-a prãbuºit.

Privind în urmã, aveþi speranþe înºelate, dupã aceºti 25 de ani? Democraþia este un organism foarte fragil ºi variantele ei sunt extrem de complexe, de la concepþia sa idealã, pânã la modul în care ea se realizeazã efectiv. Alegerile libere nu înseamnã cu necesitate o democraþie împlinitã. Reprezintã, poate, stadiul prim, incipient al instituirii unei democraþii. Dovada este tot ceea ce s-a întâmplat în þãrile foste comuniste ºi ceea ce s-a întâmplat dupã revoluþiile arabe.

Al dãrâmãrii, aº spune eu... Nu neapãrat. Aº spune cã a fost strãpuns ºi cã s-a prãbuºit. Eu înclin sã cred în aceastã variantã, date fiind discuþiile recente, pe care le-am avut cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la cãderea Zidului. Dominoul revoluþiilor a prins România ca ultimã piesã în joc – în plus, cea mai sângeroasã ºi cu efectele cele mai prelungite ale dictaturii în perioada postdecembristã. Trãim într-o epocã în care nu putem proiecta viitorul decât pe o duratã foarte scurtã. Cei care au trãit în comunism – din cauza ideii cã acest comunism va persista pânã la calendele greceºti – au proiectat viitorul pe o duratã mult mai mare.

Identificaþi acum vreun pericol care, la un moment dat, ar putea declanºa reversibilitatea democraþiei în Europa? În Europa, nu cred. Pentru cã Europa are o tradiþie democraticã solidã. Pot fi, însã, alte pericole, de genul supravegherii excesive prin intermediul serviciilor secrete, prin intermediul noilor tehnologii, a fiecãrei miºcãri pe care individul o face, ºi asta în numele combaterii terorismului. Eu privesc aceastã situaþie ca pe o zgârieturã pe trupul democraþiei. Supravegherea totalã le trezeºte amintiri neplãcute tuturor celor care au trãit experienþa supravegherii de cãtre Poliþiile secrete comuniste. La generaþia mai tânãrã, probabil, sensibi-

de 24 ani un reper al cetãþii

„Este bine sã cunoaºtem istoria pentru a avea conºtiinþa a ceea ce s-a întâmplat”

litatea nu este aºa de mare. Din acest motiv este bine sã cunoaºtem istoria, sã ºtim cã ºi astãzi, dupã 25 de ani, în fosta RDG, în noile landuri federale, interesul faþã de consultarea arhivelor STASI este foarte mare. Oamenii vor sã ºtie, pentru cã vor sã aibã conºtiinþa a ceea ce s-a întâmplat. În privinþa generaþiilor tinere, chiar dacã acestea nu manifestã acest interes deosebit faþã de arhivele Securitãþii, a doua, a treia generaþie de dupã Revoluþie vor fi interesate sã afle ce au fãcut bunicii ºi strãbunicii lor.

„Întotdeauna în momente de crizã, extremismele sunt favorizate” Vã întrebam despre pericole care ar putea declanºa, la un moment dat, reversibilitatea procesului democratic. Nu percepeþi ca pe o ameninþare, pe termen mediu, la adresa democraþiei ascensiunea partidelor extremiste, cu care se confruntã multe state occidentale? E discutabil în ce mãsurã putem resimþi acut un pericol. Situaþia e foarte variatã. Ceea ce se ºtie este cã, întotdeauna în momente de crizã, extremismele sunt favorizate. În privinþa extremismului de stânga – care, se ºtie foarte bine ce dezastru provocat –, amintirea în memoria colectivã este încã vie. Majoritatea celor care n-au avut parte de „binefacerile” socialismului real existent nu mai vor comunism, socialism, nu mai

vor, unii dintre ei, nici socialismul cu faþã umanã. Poate vor un capitalism de tip renan, cum a fost în vechea Republicã Federalã – unde a existat o componentã socialã puternicã, în capitalism. La ora actualã, în contextul globalizãrii ºi al competiþiei, ea nu mai poate fi satisfãcutã. Celãlalt capitol, al extremismelor de dreapta, este cu atât mai periculos ºi destabilizator cu cât se poate prevala de niºte veºtminte conservatoare, centraliste, el poate lua ºi o alurã foarte civilizatã. Aici sunt foarte multe probleme care converg. Sunt modificãri în timp foarte scurt ale modurilor de comunicare. Pe urmã, este problema imigraþiei masive, este criza economicã ºi financiarã, este instabilitatea politicã de la ora actualã. Iar un imperiu, cum a fost cel sovietic, nu se prãbuºeºte de azi pe mâine. Mai are dureri, mai are spasme înainte de a sucomba. Rusia are un trecut imperial de care nu se poate despãrþi atât de uºor. De multe ori, Putin este comparat de cãtre adepþii lui cu Petru cel Mare. Sa ne gândim la enclavele ruseºti, Tiraspolul e una dintre aceste enclave, dar existã ºi altele acum, în Ucraina, de exemplu. ªi e foarte posibil ca, sub pretextul protecþiei minoritãþii ruse, Moscova sã-ºi recupereze teritoriile pierdute. E un viitor incert... Au loc conferinþe internaþionale fãrã rezultate concrete, se impun sancþiuni economice care lovesc indirect ºi interesele occidentale, e drept mai puþin decât interesele Rusiei. Existã tendinþe de reorientare a Rusiei cãtre China, cãtre India. Trãim o epocã în care harta intereselor e foarte mobilã, instabilã.

dialog

27 - 30 noiembrie 2014

Zidului Berlinului, decât putem suporta” „Într-un conflict nu existã niciodatã exclusiv un vinovat”

Din pãcate, în România, nici ºcoala, nici media nu recurg decât sporadic la exerciþii de memorie. O dovadã cã se uitã

înveþe la istorie, cum în Germania se învaþã ce a însemnat nazismul. Acest aspect este prezentat în permanenþã. La fel, comunismul este prezentat prin filme, prin documente. Dacã nu existã interes pentru educaþie ºi culturã, dacã la ºcoalã nu e predatã istoria cum trebuie, se ajunge în situaþii de genul acesta. Oamenii nutresc pânã la urmã fantasme pe seama trecutului. Nici numi dau seama care pot fi argumentele pentru care unora le poate pãrea rãu dupã comunism...

1 Foto Ligia HUÞU

Conflictul Rusiei cu Ucraina este perceput de Occident drept cea mai gravã crizã, de la finalul Rãzboiului Rece. Îºi are, aici, Europa partea ei de vinã? Într-un conflict nu existã niciodatã exclusiv un vinovat. Rusia a avut dintotdeauna tendinþe imperiale, ºi europenii – polonezii, românii, cehii, ungurii – au resimþit impactul acestei omniprezenþe ruse, dupã 1944. Dar ºi înainte au fost rãzboaie cu Rusia. Au dãinuit traume istorice în memoria unor þãri. Sigur cã e paradoxal cã, în 2014, când s-au împlinit 100 de ani de la izbucnirea Primului Rãzboi Mondial, 25 de ani de la cãderea Zidului Berlinului – deci, un an jubiliar – sã ne confruntam cu o nouã tensiune pe continent, o tensiune în privinþa cãreia avem modele de referinþã, Rãzboiul Rece, dar nu ºtim neapãrat dacã va lua aceastã configuraþie. S-ar putea sã se rezolve, s-ar putea sã se agraveze. E greu sã faci o previziune. Tot ceea ce poate funcþiona la ora actualã sunt temerile vechi, memorialistica, sunt componentele emoþionale în perceptþia evenimentelor istorice.

prea repede de rãnile colective profunde pe care ni le-a cauzat istoria recentã este faptul cã, dupã mai bine de 20 de ani de la cãderea regimului comunist, aproape jumãtate dintre românii chestionaþi în timpul unui sondaj de opinie declarau comunismul o idee bunã, dar prost aplicatã... Asta se întâmplã pentru cã trecu-

tul comunist nu a fost tematizat la nivel educaþional. Memoria oamenilor este, în general, scurtã. Relaþia fundamentalã e ca aceea dintre libertate ºi siguranþã. Omul este cel mai sigur în închisoare. Are blidul zilnic de supã, nu-l atacã nimeni, stã acolo... Dacã oamenii preferã aºa ceva în locul libertãþii, ei sunt singuri de vinã. Se vorbeºte foarte puþin de întreprinderile falimentare din regimul comunist, de sis-

temul de sãnãtate, de faptul cã aveam cãldurã ºi curent câteva ore pe zi, cã televiziunea ne era drastic cenzuratã, mutilatã, cã erau cozi interminabile, cã era frig, cã nu aveam ce mânca sau cã, pânã ºi intimitatea ne era cãlcatã în picioare. Au fost situaþii monstruoase. România a avut un comunism de epocã de piatrã, dupã ce Ceauºescu s-a preumblat în China ºi Coreea. Acestea sunt lucruri pe care copiii trebuie sã le

Era invocatã o siguranþã a zilei de mâine, pe care, spuneau, au avut-o înainte de 89... Poate cã au fost ºi niºte lucruri, extrem de puþine, care sã nu fi fost neapãrat rele. Dar când spunem cã lumea avea locuri de muncã, sã nu uitãm cã ºi în Anglia industrialã a secolului XIX toatã lumea avea de lucru. Dar lumpen proletariatul, deºi muncea, nu putea trãi decât sub limita sãrãciei. Toate revoluþiile de la 1900 încolo au fost cauzate de nemulþumiri sociale cã, deºi oamenii lucrau, salarizarea nu era îndestulãtoare. ªi grevele actuale din Occident sunt cauzate tot de niºte decalaje între nivelul de salarizare ºi necesitate, dar, în democraþie, existã mecanisme interne care reglementeazã aceste conflicte sociale.

„Sunt decepþionatã de faptul cã, „Democraþia poate în România, a mers prea greu totul” dãinui numai printr-o maximã vigilenþã” Sunt voci care afirmã cã România, la fel ca Bulgaria, nu ar fi fost suficient de maturã pentru a fi integratã în UE. Deºi corupþia e un fenomen general, nu e numai apanajul României, dar în Occident intervine imediat Justiþia. Totuºi, în ultima perioadã, în România sau fãcut paºi importanþi pe linia aceasta, a combaterii corupþiei. Asta îmi dã speranþa sã cred cã se vor face paºi înainte ºi va fi mai bine.

În ochii Occidentului, România a trecut examenul maturitãþii sociale, al celei morale? UE este acum un conglomerat neomogen de state. Integrarea europeanã este, pe de altã parte, un proces inevitabil, din fericire. Nu se poate altfel. Europa trebuie sã rãmânã unitã. Nu pot fi lãsate de izbeliºte niºte þãri care, oricum, au fost ºi ele victime ale unei anumite istorii, ale unei înþelegeri, ale unei separãri. Dacã mã întrebaþi acum cât e de maturã România, rãspunsul depinde de unghiul din care e privitã problema. Se prezintã foarte bine în cinematografie, în literaturã. Social vorbind, însã, nu. Sã ne gândim la migraþia forþei de muncã, la drama copiilor rãmaºi singuri. Iar acum, la alegeri, a mai fost ºi problema aceea a cozilor la consulate.. Aceste „cozi la democraþie” aduceau cu acele cozi ale foa-

Foto Ligia HUÞU

Sunteþi plecatã din România de aproape 30 de ani. Rãstimp în care, dupã 1990, aþi revenit constant în þarã. Dupã 25 de ani de democraþie, aveþi decepþii raportate la aºteptãrile din 1989? A fost, atunci, acel moment de euforie extraordinarã. România a avut un capital de simpatie în Occident cum aproape niciuna dintre þãrile foste comuniste nu a avut. Pentru cã situaþia a fost dramaticã. Amintiþi-vã de ajutoarele trimise din Occident, atunci, de disponibilitatea foarte mare a oamenilor din Vest de a obloji rãnile românilor. Ceea ce s-a întâmplat dupã aceea – mineriadele, târzia înfiinþare a CNSAS, dispariþia unor documente (apropo, în fosta RDG au fost gãsiþi saci cu documente sfârtecate, iar acum se încearcã reconstituirea lor, pentru cã, probabil, au fost unele dintre cele mai importante), rãmânerea în instituþii publice a unor oameni din fostul regim – toate au adus minusuri de imagine României. Sunt decepþionatã de faptul cã, aici, a mers prea greu totul. Cã s-au pus permanente frâne în democratizare, în transparentizare, apoi, mai aproape de zilele noastre, în accesarea de fonduri europene care puteau rezolva foarte multe probleme. Sunt decepþionatã de faptul cã sistemul social ºi cel medical sunt cum sunt, cã s-au pus frâne în procesul de combatere a marii corupþii. România a rãmas mult în urmã.

mei, din România anilor 1980... ...Da. Acum, însã, a fost foamea de o autenticã democraþie. O imagine absolut ºocantã. Apoi, cum poþi sã chemi Poliþia în ajutor, sã îndepãrteze oamenii care au venit sã voteze?...

În ultimii doi ani, se poate spune cã România a trecut printr-o crizã a democraþie. Un timp în care Puterea de la noi a comis frecvente derapaje anticonstituþionale, antidemocratice. 16 noiembrie chiar a fost ziua în care am trecut razant pe lângã pericolul ca toatã puterea politicã sã ajungã concentratã în mâinile unui singur partid. Putem sta liniºtiþi, acum? Niciodatã nu avem voie sã stãm liniºtiþi. Pentru cã de noi depinde ca lucrurile sã nu devieze. E în firea lucrurilor ca unii sã încerce sã le fie mai bine ºi sã ajungã mai sus apelând la metode cel puþin morale. Numai dacã mã gândesc la plagiatul d-lui Ponta, pe care domnia sa nu îl recunoaºte... În Occident, miniºtrii suspectaþi de astfel de fapte ºi-au dat demisia pânã nu s-a ajuns la o asemenea magnitudine a scandalului. În fond, e o palmã sã fi descoperit într-o astfel de posturã. Revenind, însã: este valabilã zicala cã fiecare þarã îºi are conducãtorii pe care îi meritã. Durerea cea mai mare este cã oamenii aceºtia, care sunt aleºii poporului, se folosesc de puterea care le-a fost datã doar pentru a-ºi atinge propriile lor intere-

se, de clan, de grup ºi individuale. Ei pun mai presus de orice cãpãtuiala. Asta e o mare dramã. Sã ne uitãm numai la migraþia de la un partid la altul a acestor personaje, care îºi schimbã coloratura politicã în funcþie de cum bate vântul. Ei refuzã sã se mai gândeascã la faptul cã puterea le-a fost datã pentru a fi folositã în folosul celor care i-au mandatat. Recentele miºcãri ample de stradã – care au precedat scrutinul prezidenþial ºi care au contribuit la invalidarea tuturor sondajelor de opinie de pânã la alegeri – ne pot garanta cã, dacã suntem puþin mai vigilenþi vom reuºi sã þinem sub control clasa politicã? Sã nu ne îmbãtãm cu apã rece. Senzaþia amãgirilor, a autoamãgirilor existã, e umanã. Dar democraþia poate dãinui numai printr-o maximã vigilenþã. Cred, totuºi, cã a fost un moment de trezire. Cât va dura aceastã veghe rãmâne de vãzut. E greu de fãcut prognoze. La modul general vorbind, trãim într-o lume în care prognozele sunt destul de hazardate. Poþi avertiza asupra unor pericole imediate, dar sã faci o prognozã, pe termen lung e hazardat.

de 24 ani un reper al cetãþii

27 - 30 noiembrie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

27 - 30 noiembrie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

27 - 30 noiembrie 2014

actualitate

Ceremonie de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa al Universitãþii de Vest, actorului Florin Piersic

„Nu-i aºa cã nu ºtii de unde sã începi sã vorbeºti despre personalitatea Omului Florin Piersic?” Florin Piersic: “Mã regãsesc în oameni în mãsura în care ºi ei se regãsesc în mine”

Foto Ligia HUÞU

Un mare actor, îndrãgostit incurabil de oameni ºi de România, un om dãruit de Dumnezeu cu har ºi pentru care firescul ºi naturaleþea sunt principale repere ale unui destin trãit pe scenã ºi în slujba scenei ºi un maestru al zâmbetului nedisimulat, care a asumat, de dragul publicului sãu, experienþa trãirii în vitrinã. Aºa s-a înfãþiºat în faþa celor care au umplut, luni dimineaþa, Aula Magna “Ioan Curea” a Universitãþii de Vest din Timiºoara, actorul Florin Piersic. ligia.hutu@timpolis.ro

Aproape 60 de ani de viaþã, puºi în slujba publicului Ceremonie atipicã de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa Artis, luni dimineaþa, în Aula Magna a Universitãþii de Vest din Timiºoara. Cel cãruia i-a fost conferit prestigiosul titlu academic a fost actorul Florin Piersic. În faþa unei sãli pline, în care prevalent a fost publicul tânãr, rectorul Universitãþii de Vest din Timiºoara, prof. univ. dr. Marilen Pirtea, a rostit cutumiara „Laudatio”, în cuprinsul cãreia s-a referit la câteva dintre reperele carierei artistice a actorului Florin Piersic, carierã care include 57 de ani de activitate scenicã, concretizaþi în zeci de roluri jucate în piese de teatru ºi în filme. „Sufletul Maestrului a fost întotdeauna actorul principal al vieþii acestuia”, spune Marilen Pirtea. Apreciind cã, în pofida prezenþei sale constante în faþa

publicului ºi în lumina reflectoarelor, Florin Piersic ºi aptitudinile sale interpretative, care i-au îngãduit sã acopere registre scenice extrem de diverse, de la comedie la dramã ºi de la emisiuni de divertisment la talkshow, continuã sã îºi dezvãluie în faþa publicului personalitatea complexã ºi inepuizabilã. „Nu ºtiu câþi dintre noi ºtim cã actorul Florin Piersic deþine recordul de reprezentanþii teatrale cu piesa «Oameni ºi ºoareci», în regia maestrului Alexandru Finþi, cu rolul Lennie, jucat de 1.320 de ori, în þarã ºi strãinãtate. Nu-i aºa cã nu ºtii de unde sã începi sã vorbeºti despre personalitatea Omului Florin Piersic?”, a întrebat, retoric, rectorul Universitãþii de Vest, Marilen Pirtea. La rândul sãu, prof. univ. dr. Violeta Zonte, decanul Facultãþii de Muzicã ºi Teatru, a prezentat succint reperele carierei acestui mare actor, enumerând piesele de teatru în care a jucat de-a lungul timpului, pe scena Naþionalului bucureºtean, dintre care Din jale se întrupeazã Electra, Dulcea pasãre a tinereþii, Nãpasta, Orfeu în infern, Apus de soare, Un fluture pe lampã, Act veneþian, Richard al III-lea, Coana Chiriþa, Zbor deasupra unui cuib de cuci, Gaiþele, Idiotul, Cartea lui Ioviþã, Strãini în noapte. Pieselor de teatru pe care le-a interpretat li s-a adãugat, în decursul anilor, filmografia sa bogatã, cu roluri interpretate în filme româneºti sau strãine, de la debutul sãu cinematografic, în anul 1957, cu rolul lui Tãnase, din Ciulinii Bãrãganului ºi continuând cu Neamul ªoimãreºtilor, De-aº fi Harap Alb, Columna, Mihai Viteazul, Aventuri la Marea Neagrã, Elixirul tinereþii, Eu, tu ºi...Ovidiu, Drumul oaselor, Trandafirul galben, O

de 24 de ani un reper al cetãþii

lebãdã iarna, Fix alert ori Eminescu versus Eminem. Acestora li s-au adãugat ºi rolurile interpretate în musicaluri, cum a fost rolul Zmeului, în filmul muzical Rãmaºagul, realizat de regizorul Ion Popescu Gopo, cel al personajului principal masculin din musical-ul Corina, realizat de Edmond Deda, dupã piesa Jocul de-a vacanþa a lui Mihail Sebastian, în ambele actorul având-o ca partenerã de scenã pe cântãreaþa de muzicã uºoarã Angela Similea. „Ursitoarele au avut grijã de mine. Mi-au lãsat în leagãn dragul de viaþã ºi bucuria de a trãi, iar timpul nu-mi poate atinge zâmbetul, nici de pe chip, nici din suflet, în timp ce tristeþea, sositã în scurte escale în vizite de lucru, îºi ia repede tãlpãºiþa, plictisitã de lipsa colaborãrii mele. Cred cã am devenit Florin Piersic datoritã dragostei mele pentru oameni ºi respectului pentru profesia aleasã. Lecþia iubirii ºi a omeniei am învãþat-o mai întâi de acasã, de la pãrinþi, din familie (...)”, a citat dintr-un interviu mai vechi, creionând o parte din portretul devenirii lui Florin Piersic ca om ºi ca actor, Violeta Zonte. În cadrul ceremoniei de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa au transmis mesaje de apreciere la adresa acestuia ºi a activitãþii sale profesionale care se întinde pe durata a aproape 60 de ani, actorul Radu Beligan, academicianul Mugur Isãrescu, guvernator al Bãncii Naþionale a României, academicianul Rãzvan Theodorescu, prof. univ. dr. Constantin Parascan, realizatorul de radio ºi de televiziune Cornel Udrea, directorul general Romfilatelia, Cristina Popescu, ºi caricaturistul ªtefan Popa Popa’s.

Mesajul pe care Florin Piersic l-a rostit în faþa publicului care a umplut Aula Magna a Universitãþii de Vest a fost aºezat sub semnul deplinei naturaleþi, actorul abãtându-se adesea de la linia scrisã a discursului sãu, dinainte pregãtit, anume pentru a da ascultare, aºa cum a mãrturisit, sfaturilor celor care l-au îndemnat sã nu se abatã, într-un astfel de moment festiv, de la rigorile academice. “Afecþiunea... dragostea stau la temelia omenirii. Pentru mine afecþiunea este importantã, pentru cã mã întãreºte în faþa încercãrilor, mã alintã în vremurile mai puþin dulci. Bãile mele de mulþime se petrec în

apa curatã a sinceritãþii ºi a afecþiunii reciproce. Pentru mine afecþiunea înseamnã totul”, a mãrturisit, emoþionat, Florin Piersic. Actorul ºi-a continuat apoi discursul, apreciind cã fiecare om este dator sã îºi împlineascã menirea, rãmânând consecvent cu sine însuºi ºi cu misiunea pe care, prin harul cu care a fost dãruit, ºi-a asumat-o: “Întotdeauna oamenii au crezut cã disimularea, ipocrizia ºi, mai ales, ascunderea sentimentelor din diferite raþiuni îi face mai puternici, mai credibili. De multe ori, adevãrul este greu de crezut ºi de acceptat, însã naturaleþea nu poate fi mimatã. Zâmbim în primul rând în suflet,

apoi veselia se citeºte pe feþele noastre. Dar mãrturisesc – ºi îmi face plãcere sã o spun – cã o datã cu trecerea timpului a trebuit sã mã acomodez cu «viaþa în vitrinã». N-am dorit niciodatã sã-mi dezamãgesc spectatorii, pe cei care mã iubesc sincer. Aºa am fost de când mã ºtiu! Vesel, încrezãtor în tot ºi în toate, dar mai ales fericit sã-i vãd pe cei din jurul meu cu zâmbetul pe buze. (...) Vã daþi seama ce ar fi în sufletul lor sã apar cu o figurã tristã, de cal trimis în agriculturã dupã ce a stârnit emoþii ºi ovaþii în concursuri hipice. Totului-tot, încerc sã fiu vesel, sã fiu ºi pentru mine însumi o sorã de caritate, atunci când sufletul se îmbolnãveºte”.

Florin Piersic: “Putem iubi în atât de multe feluri ºi fiecare iubire ne încarcã ºi ne slujeºte sufletul” Acesta s-a referit ºi la ceea ce a apreciat a fi ingredintele care caracterizeazã ºi definesc umanitatea, subliniind, o datã în plus, însemnãtatea iubirii, perceputã ca instrument de elevare ºi slujire a sufletului: “Valorile umane nu se schimbã niciodatã. Doar se adapteazã la situaþii, la întâmplãri ºi la oamenii care îþi apar în cale ºi îþi marcheazã destinul. Sau, dimpotrivã, te întãresc în ideea cã lecþia învãþatã este cea mai bunã ºi nu trebuie schimbatã. Ce deosebeºte oamenii de restul fiinþelor? Cuvintele, varietatea sentimentelor. Putem iubi în atât de multe feluri ºi fiecare iubire ne încarcã ºi ne slujeºte sufletul”. Actorul s-a confesat în faþa publicului, mãrturisind ºi cã îºi propune sã scrie o carte autobiograficã, al cãrei titlu va fi, cel mai probabil, Fereastra sufletului meu este deschisã: „ Eu am puterea sã deschid fereastra sufletului, sã privesc ºi sã ridic afecþiunea la cea mai mare putere, s-o împart celor din jur. Aºa e cel mai bine. (...) Generozitatea ºi prietenia, toate acestea devin în societatea contemporanã tabu-uri. Spuneþi-mi dumneavoastrã, putem rãmâne nepãsãtori? În timp, cu toþii – fiindcã tot am vorbit mai

sus de o cãlãtorie – am trecut de la zi la noapte, de la soare la întuneric. Dar ceea ce ne-a unit ºi a liniºtit resentimentele unor clipe a fost tocmai iubirea. ªi respectul. Fidelitatea, trãdarea ºi suferinþa sunt condimentele care se adaugã la hrana sufletului. Din acest punct de vedere, n-am mâncat niciodatã «de post» ºi nici nu mi-a plãcut sã semnez în fals pe actele publice ale sentimentelor mele”. Nu s-a sfiit sã se înfãþiºeze publicului, în mod onest ºi asumat, cu multiplele valenþe ale personalitãþii sale, surprinsã în dimensiunile de actor, pãrinte ori partener de viaþã: “Dragostea pentru teatru... Ea n-a intrat în viaþa mea personalã ca o strãinã! Avea cheia casei. ªi ce a întâlnit acolo? Cealaltã dragoste! ªi nu s-au dezamãgit una pe alta. Poate eu am fost mai mult înþeles decât i-am înþeles eu pe cei cu care am împãrþit binele ºi mai puþin binele, în numele legãturilor de sânge. Dar pânã la urmã a avut loc un «armistiþiu» ºi asta cu mult înainte de declanºarea vreunui «rãzboi»”. În ceea ce priveºte cariera sa artisticã ºi rolurile pe care le-a interpretat, actorul a mãrturisit cã toate personajele cã-

rora le-a dat viaþã i-au fost apropiate de suflet, dar cã rolurile care îi sunt cel mai aproape sunt cel din adaptarea dupã romanul Idiotul , al lui F.M. Dostoievski, în care îl interpreteazã pe prinþul Lev Nicolaevici Mîºkin, rolul uriaºului Lennie, din piesa dramaturgului american John Steinbeck, ªoareci ºi oameni, rolul Ioviþã, din piesa Cartea lui Ioviþã, a dramaturgului Paul Everac, ºi cel al indianului surdo-mut Brandon, din piesa Zborul cucilor. „Am mai spus-o de atâtea ori, eu nu dau nici un sfat nimãnui. Îi ascult pe oameni, îi ºi aud, îi privesc, îi vãd, dar mã sfiesc sã intru mare ºi important în viaþa lor. Solidaritatea de sentimente, dragostea de semeni ºi mâna întinsã într-o clipã potrivitã pot sã rãstoarne munþi, sã readucã zâmbetul ºi pofta de viaþã. Nimeni nu este profet în þara lui. Cu atât mai puþin eu. Dar ºtiu un singur lucru: mã regãsesc în oameni în mãsura în care ºi ei se regãsesc în mine. Nu vã zgârciþi sã iubiþi, sã dãruiþi ºi nu uitaþi unde vreþi sã ajungeþi ºi mai ales... cum?!”, a conchis actorul Florin Piersic, în discursul rostit dupã acceptarea titlului de Doctor Honoris Causa Artis al Universitãþii de Vest din Timiºoara.

actualitate

27 - 30 noiembrie 2014

Lege strâmbã: Pentru un hectar din Pãdurea Verde Primãria Timiºoara ar trebui sã cedeze Romsilva cinci hectare de pãdure Primãria Timiºoara intenþioneazã sã ofere câteva suprafeþe de pãdure pe care le are în proprietate în zone mai îndepãrtate, contra suprafeþe mai mari din Pãdurea Verde. Carenþele legislative, care prevãd efectuarea schimburilor de pãdure la paritatea de cinci hectare la un hectar scos din fondul forestier naþional, fac dificilã, însã, materializarea acestui schimb, fiind necesarã o schimbare a Codului Silvic.

Nicolae Robu

ligia.hutu@timpolis.ro

Peste 700 de hectare de pãdure, în proprietatea Primãriei Timiºoara Foto Adevãrul

Cãlin Fiat, reprezentant al Direcþiei de Mediu din cadrul Primãriei Timiºoara, spune cã Municipalitatea deþine, în acest moment, mai multe suprafeþe de pãdure, aflate în administrarea Direcþiilor Silvice din judeþele Timiº ºi Caraº-Severin. Astfel, pe lângã suprafaþa de 50,70 hectare de pãdure pe care o are din Pãdurea Verde, mai deþine, la Criciova, 183,30 de hectare de pãdure, 399,9 hectare din pãdurea Tincova, arondatã Ocolului Silvic Caransebeº, ºi 100,55 hectare în pãdurea Valea Mare, aflatã în administrarea Ocolului Silvic “Ana Lugojana” Lugoj. Din pricina distanþei la care sunt situate, acestea se dovedesc, însã, extrem de dificil de gestionat. Dovadã ºi faptul cã, în cadrul unei referiri publice recente la situaþia în care s-ar afla suprafeþele de pãdure pe care Primãria le deþine în proprietate, edilul Nicolae Robu a admis cã nu a fost informat recent asupra situaþiei legate de eventualele defriºãri, din zonele în care au fost semnalate defriºãri masive ilegale. Primarul a mai spus cã e dificil de gestionat de la

Pentru un hectar din Pãdurea Verde, aflatã în administrarea Romsilva, Primãria Timiºoara ar trebui sã dea la schimb cinci hectare de pãdure în alte zone distanþã soarta pãdurilor. Acesta ar fi ºi motivul pentru care, în ultimii ani, s-a adus în câteva rânduri în discuþie oportunitatea efectuãrii unui schimb de proprietãþi cu Romsilva. În baza acestui schimb, Primãria Timiºoara ar putea sã cedeze, spre exemplu, suprafaþa de pãdure pe care o deþine la Criciova ºi sã primeascã o suprafaþã mai mare din Pãdurea Verde, aflatã în administrarea Romsilva. Nicolae Robu spune cã acest schimb ar fi îngreunat, în acest moment, de prevederile legale în vigoare, care impun ca, pentru fiecare hectar de pãdure scos din fondul forestier al Statului român sã fie oferite la schimb cinci hectare de pãdure de cãtre proprietarul cu care se efectueazã schimbul. Nicolae Robu mai spune cã, din pricina acestei prevederi din legislaþie,

schimbul s-ar dovedi oportun pentru Municipalitate doar în eventualitatea adoptãrii unei modificãri a Codului silvic.

Direcþia de Mediu: “Nu putem oferi cinci hectare la unu” Chestionat asupra beneficiilor pe care Primãria Timiºoara le obþine de pe urma proprietãþilor sale forestiere, reprezentantul Direcþiei de Mediu din Primãria Timiºoara, Cãlin Fiat, spune cã, pentru anul 2013, profitul obþinut de Municipalitate a fost de 20.000 de lei, un profit pe care acesta îl apreciazã a fi mic raportat la suprafaþa totalã de pãdure deþinutã de Primãrie. Dar, spune, “noi nu ne dorim sã efectuãm

tãieri, pãdurea pe care o deþinem este încã tânãrã”. Acesta mai delarã cã din proprietãþile deþinute de Primãria Timiºoara nu au fost efectuate tãieri ilegale, suprafeþele de pãdure fiind încredinþate, în baza unor contracte de administrare, Direcþiilor Silvice. În ceea ce priveºte oportunitatea efectuãrii unui schimb care sã permitã Primãriei sã îºi sporeascã suprafaþa de pãdure deþinutã din Pãdurea Verde, Cãlin Fiat spune cã Municipalitate nu a abandonat aceastã intenþie, dar spune ºi el cã e nevoie de o schimbare a legislaþiei, pentru ca schimbul sã nu se efectueze în condiþii dezavantajoase: „Pãdurea Verde are peste 700 de hectare. Oricum le-am învârti, nu putem oferi cinci la unu. Iar o eventualã compensare se face în bani. Ar fi nevoie de o schimbare de legislaþie”.

Direcþia Silvicã Timiº: „Intenþii de efectuare a schimbului au tot existat, dar se împotmolesc” Directorul Direcþiei Silvice Timiº, ing. Nicuºor Þîþu, spune cã Romsilva, în calitate de administrator al fondului forestier naþional, deþine în administrare Pãdurea Verde, a cãrei suprafaþã totalã este de aproximativ 727 de hectare. Din aceastã suprafaþã, Primãria Timiºoara deþine 50 de hectare. În ce priveºte intenþia Municipalitãþii de a efectua un eventual schimb cu Romsilva, directorul Direcþiei Silvice Timiº spune doar cã „intenþii au tot existat, dar ele se împotmolesc undeva ºi cu asta basta...” ªi adaugã cã, în eventualitatea în care Primãria ar fi interesatã de materializarea unui schimb de suprafeþe împãdurite cu Romsilva, atunci intenþia ar trebui adusã la cunoºtinþa Departamentului Ape, Pãduri ºi Pisciculturã din Ministerul Mediului, în subordinea cãruia se aflã Romsilva. „În situaþia în care doreºte, Primãria Timiºoara ar trebui sã iniþieze discuþiile. Nouã ne-ar reveni sarcina de a transmite documentaþia necesarã la minister”, mai spune Nicuºor Þîþu.

Proiect 2012: Pãdurea Verde, transformatã dupã modelul Dumbravei Sibiului cu Romsilva, întrucât, opina el, suprafaþa de pãdure pe care Municipalitatea o deþine la Ciacova este dificil de gestionat de la distanþã. ªi evoca existenþa unei intenþii formulate de Romsilva, potrivit cãreia Regia Naþionalã a Pãdurilor ar fi urmat sã investeascã în Pãdurea Verde, pentru a o transforma într-o pãdure deschisã, cu numeroase alei, dupã un model similar Pãdurii Dumbrava de la Sibiu. „În perioada imediat urmãtoare sper sã realizãm schimbul ºi, dacã ar fi dupã mine, aº face schimbul cu totul, tot ce înseamnã Pãdurea Verde sã

vinã în proprietatea Municipiului Timiºoara ºi sã dãm la schimb, sigur conform unor evaluãri, unor norme, o pãdure, sau mare parte din acea pãdure, aflatã undeva la marginea judeþului ºi negestionatã îndeaproape”, spunea, citat de presa localã, Sorin Grindeanu. Am încercat sã îl contactãm telefonic, pentru a afla care a fost evoluþia intenþiilor manifestate, în 2012, cu privire la un eventual schimb cu Romsilva. Pânã la închiderea ediþiei, acesta nu a rãspuns, însã, apelurilor noastre telefonice.

Foto sibiul.ro

În urmã cu mai bine de doi ani, imediat dupã preluarea mandatului de primar de cãtre Nicolae Robu, discuþii despre un eventual schimb de suprafeþe împãdurite au existat. În cadrul unei ºedinþe de plen din septembrie 2012, Consiliul Local Timiºoara a aprobat un proiect de hotãrâre privind posibilitatea realizãrii unui schimb de proprietãþi silvice. Unul dintre susþinãtorii ideii schimbului s-a dovedit atunci fostul viceprimar al Timiºoarei, actualul deputat PSD Sorin Grindeanu. Acesta pleda în favoarea realizãrii schimbului

Dumbrava Sibiului

de 24 de ani un reper al cetãþii

27 - 30 noiembrie 2014

special

Deºertificarea, o problemã ce nu mai poate fi ignoratã nici în Timiº l Noul plan de amenajare a teritoriului vorbeºte despre riscuri de acest gen

Risc crescut în zona de graniþã cu Ungaria ºi Serbia

Deºi ar putea pãrea cã monopolul intermediarilor, invazia exporturilor ºi politica proastã de subvenþionare sunt cele mai mari probleme cu care se confruntã sectorul agricol în Timiº, de la nivel central vin tot mai multe semnale cã zona de vest a þãrii, în special cea de ºes, este ameninþatã de un risc real de deºertificare. Ca sã nu rãmânã loc interpretãri pe aceastã temã, riscul de deºertificare accentuatã este menþionat ºi în recentul Plan de amenajare a teritoriului, întocmit la cererea Consiliului Judeþean Timiº. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un fenomen îngrijorãtor la nivel naþionale Conform ultimelor studii de specialitate, prezentate zilele trecute ºi în Parlament, aproximativ 40% din suprafaþa agricolã se aflã în zone cu risc de deºertificare, regiunile cele mai expuse sunt sudul Câmpiei Române, Dobrogea ºi sudul Moldovei, dar ºi Câmpia de Vest. Cauzele apariþiei apariþiei acestui fenomen sunt considerate supra-recoltarea, practicile nepotrivite de irigaþii ºi despãduririle. Schimbãrile climatice pot ºi ele accelera procesul de deºertificare, însã se crede cã activitãþile umane sunt cauza principalã ºi, totodatã, cea mai distructivã. Supra-cultivarea epuizeazã solul. Despãduririle înlãturã copacii care susþin solul fertil. Supra-pãºunarea izlazurilor dezgoleºte pãmântul de iarbã. Astfel, defriºãrile exagerate ameninþã echilibrul ecologic al României, siguranþa alimentarã ºi sãnãtatea populaþiei. Dacã în anul 1900 România avea 18 milioane hectare de pãdure, în 1945 erau nouã

milioane de hectare, iar în 2013 se ajunsese la doar ºase milioane de hectare împãdurite, potrivit datelor furnizate de Institutul Naþional de Statisticã. Conform unui studiu prezentat recent în Camera Deputaþilor, pânã în 2020, terenurile din zece judeþe din Oltenia, Dobrogea ºi Banat (printre care ºi Timiºul) vor parcurge un proces de aridizare. Fenomenul, extrem de grav, este deja vizibil în unele zone din sudul þãrii, unde pãdurile ºi iarba au fost înlocuite de întinderi mari de nisip. Tot în sudul þãrii existã deja porþiuni în care nisipul formeazã dune, vegetaþia dispare, iar în loc rãmâne nisip. Conform estimãrilor, aproximativ o sutã de mii de hectare sunt acoperite deja cu nisip. Fenomenul de deºertificare a cãpãtat amploare în ultimii ani, în special din cauza condiþiilor climatice ºi a lipsei de precipitaþii. O prognozã realizatã de Ministerul Mediului aratã cã producþia de porumb, spre exemplu, se va diminua cu 14%, pânã în 2020, ºi cu 21%, pânã în 2050, dacã nu se iau rapid mãsuri pentru combaterea deºertificãrii. Conform aceleiaºi prognoze, vegetaþia specificã din sudul României va migra cãtre nord ºi zonele mai înalte. Aceasta va fi înlocuitã treptat de vegetaþia aflatã la sud de graniþa României. Studiul pleacã de la premisa cã, în condiþiile în care cantitãþile de emisii de gaze cu efect de serã (dioxid de carbon, metan) nu sunt diminuate, temperaturile vor creºte cu circa 5 grade C pânã la sfârºitul secolului XXI. De aceea, s-a cerut sã se intervinã pentru reabilitarea sistemului de irigaþii ºi plantarea puieþilor pe terenurile nisipoase, unde nu se mai poate cultiva nimic, prin refacerea perdelelor de protecþie ºi stoparea defriºãrilor. Agenþia Europeanã pentru Mediu atrage atenþia ºi ea cã, din cauza schimbãrilor climati-

de 24 de ani un reper al cetãþii

ce, suprafeþe întinse din zona de sud a þãrii riscã sã devinã greu de locuit ºi impracticabile pentru activitãþi economice. În momentul de faþã, aproximativ 350.000 de hectare sunt afectate de deºertificare, iar modelãrile existente aratã cã suprafaþa se va tripla în urmãtorii 20 de ani dacã nu se acþioneazã. Pentru a preveni degradarea solurilor, România trebuie sã ia mãsuri de împãdurire, de refacere a habitatelor sau de adoptare a noilor tehnologii în agriculturã, astfel încât terenurile sã fie irigate, iar plantele sã fie cultivate responsabil, astfel încât solurile sã nu fie suprasolicitate. În lipsa totalã a acestor mãsuri, s-ar putea ajunge la consecinþe grave, precum migraþia populaþiei sau dispariþia culturilor, însã ºi acestea ar urma sã se producã abia spre sfârºitul secolului.

În Timiº, zona de pustã, din vecinãtatea frontierelor cu Serbia ºi Ungaria, dar ºi bazinul Mureºului prezintã risc maxim de deºertificare, iar clima aridã amplificã ºi mai mult vechea lipsã cu care se confruntã aceastã porþiune teritoriu: cea de apã freaticã. Conform specialiºtilor Oficiului pentru Studii Pedologice ºi Agrochimice Timiºoara, alternanþa unor ani cu secetã extremã cu cei în care precipitaþiile sunt peste limita normalã tinde sã devinã o regulã, iar acest fenomen accentueazã transformarea terenurilor fertile în deºert, existând arii geografice – în regiunea vesticã a României se aflã în aceastã situaþie bazinul Mureºului – în care eroziunea solului este provocatã chiar ºi de excesul de precipitaþii, însoþit adesea de revãrsãri ale râurilor. 11 sunt judeþele în care arºiþa ºi seceta vor face ravagii în urmãtorii ani, iar printre acestea se numãrã ºi Timiºul, alãturi de Mehedinþi, Dolj, Olt,

Teleorman, Giurgiu, Cãlãraºi, Ialomiþa, Giurgiu, Galaþi ºi Vaslui. Agenþia Europeanã de Mediu prognozeazã pentru þara noastrã accentuarea unor anomalii meteorologice, precum deºertificarea ºi precipitaþiile extreme, care se fac deja simþite în sud-vestul Banatului, precum ºi în vestul Olteniei. În mod curent, deºertificarea se manifestã prin creºterea intensitãþii radiaþiei solare, schimbarea caracteristicilor florei ºi faunei, prin apariþia de specii adaptate condiþiilor de deºert, reducerea vegetaþiei perene sub 5% ºi concentrarea acesteia de-a lungul reþelei hidrografice, eroziunea ºi pierderea capacitãþii de producþie a solului, extinderea ºi intensificarea salinizãrii în zonele slab drenate sau irigate ºi reducerea drasticã a resurselor de apã de suprafaþã ºi subterane. În studiul numit “Evaluarea riscului de deºertificare în raport cu condiþiile de sol ºi

teren în zona secetoasã a României”, realizat de cãtre Institutul de Studii Pedologice, în Câmpia de Vest, izoterma de 10 grade Celsius marcheazã contactul dintre câmpie ºi dealurile vestice, valoarea medie multianualã fiind de 10,7 grade Celsius la Timiºoara. Specialiºtii care l-au întocmit mai spun cã, în Câmpia de Vest, numai partea vesticã a acestuia este vulnerabilã la o secetã accentuatã ºi la deºertificare, de-a lungul graniþei cu Ungaria ºi Serbia. “Astfel, se considerã cu pericol de deºertificare regiunile care au un raport precipitaþii/evapotranspiraþie potenþialã cuprins între 0,05 ºi 0,65. Indicele cu valori mai mici sau egale 0,65 caracterizeazã estul, sud-estul ºi nordul þãrii, precum ºi jumãtatea vesticã a Câmpiei de Vest (Banato Criºanã). Zona ocupã circa 30% din teritoriul þãrii ºi 42% din terenurile agricole, din care peste 50% terenuri arabile”, se mai aratã în acest studiu.

Pãreri împãrþite Cu privire la pericolul real al deºertificãrii în Timiº pãrerile specialiºtilor sunt împãrþite. “Din punctul meu de vedere, riscul nu este mare în Timiº, datoritã specificului zonei, de mlaºtinã, apa freaticã fiind prezentã la suprafaþã. Ar exista un risc real numai dacã ar seca bazinele hidrografice Timiº ºi Mureº, lucru greu de crezut. Fenomenul, deocamdatã, se manifestã în Oltenia, unde defriºãrile din zone precum Dãbuleni au avut au efect catastrofal”, spune profesorul Alexandru Moisuc, fost rector al Universitãþii de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã a Banatului. Dr. ing. Dorin Þãrãu, directorul Oficiului pentru Studii Pedologice ºi Agrochimice Timiºoara, este de altã pãrere decât Alexandru Moisuc: “Existã un risc la nivelul judeþului, cu precãdere în zona de frontierã cu Serbia - Gaiu Mic, Beba Veche. Deºertificarea este accentuatã ºi în Timiº de defriºãri”.

“Sânnicolau Mare în jos, pânã la Ciacova ºi zona Banlocului, riscul de deºertificare este mare” Nici Consiliul Judeþean Timiº nu exclude acest risc, avertizând, în cel mai recent Plan de Amenajare a Teritoriului, cã existã un risc real de deºertificare în partea vesticãsud-vesticã ºi centralã a judeþului. De aceea, în acelaºi studiu realizat la comanda CJ Timiº, se propun ca mãsuri de contracarare adoptarea unor tehnici agricole adecvate sau schimbarea modului de folosinþã a terenurilor devenite improprii pentru producþia

agricolã, restaurarea terenurilor degradate în diverse condiþii, pentru a se reface pe cât posibil peisajele natural anterioare degradãrii ºi limitarea degradãrii solului din cauza exploatãrii excesive a pãdurilor, prin reîmpãdurirea zonelor defriºate ºi a zonelor degradate. Astfel, reprezentanþii administraþiei judeþene spun cã trebuie iniþiate cât mai repede programe de împãdurire a judeþului în zonele care trebuie protejate împotriva alunecãrilor de teren ºi a deºertificãrii.

“De la Sânnicolau Mare în jos, pânã la Ciacova ºi zona Banlocului, riscul de deºertificare este mare, din cauza lipsei de aport freatic. În zona de vest a þãrii, în bazinul Mureºului, mai ales în zona Corneºti - Vinga, pericolul este ridicat. Creºterea temperaturilor ºi scãderea cantitãþii de precipitaþii sunt principalii factori care provoacã deºertificarea”, susþin, la rândul lor, specialiºtii Oficiului pentru Studii Pedologice ºi Agrochimice Timiºoara.

special

27 - 30 noiembrie 2014

Foto TIMPOLIS

Reabilitarea clãdirilor istorice din Timiºoara, cu fonduri de la bugetul local, sub semnul întrebãrii l Primarul invocã mai multe carenþe legislative Primarul Nicolae Robu a convocat, pentru vineri, o consultare cu parlamentarii de Timiº, pentru îmbunãtãþirea cadrului legislativ care sã permitã implicarea Primãriei în reabilitarea clãdirilor istorice. Care, momentan, este sub semnul întrebãrii. ligia.hutu@timpolis.ro

Capcane de interpretare a unei hotãrâri de consiliu local

Solicitare de ameliorare a cadrului legal Situaþia problematicã ar

O hotãrâre de Consiliu Local care nu a produs niciun efect

Nicolae Robu putea porni de la modul în care pot fi interpretate, în contextul creat de hotãrârea de Consiliu Local, prevederile Legii 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice. Aceastã hotãrâre prevede cã, la data alocãrii sprijinului financiar, în cuantumul contribuþiei autoritãþilor administraþiei publice locale la lucrãrile de reabilitare a imobilului, asupra clãdirii în cauzã se constituie o garanþie imobiliarã, pentru zece ani, în favoarea unitãþii Primãriei. În baza prevederilor hotãrârii de Consiliu Local 514/2013, Primãria se angajeazã sã achite integral contravaloarea lucrãrilor de reabilitare a clãdirilor istorice, urmând sã recupereze ulterior de la proprietarii imobilelor 80% din valoarea totalã a lucrãrii, în decurs de zece ani, în baza contractelor de finanþare semnate ºi a constituirii garanþiei imobiliare asupra imobilelor. Diferenþa de 20% din valoarea totalã a lucrãrilor ar reprezenta sprijinul financiar nerambursabil oferit de cãtre Municipalitate. Situaþie apreciatã de Nicolae Robu ca fiind discutabilã, întrucât ar îngãdui interpretarea cã Primãriei îi sunt atribuite prerogative de bancã. Edilul a asigurat, însã, cã Municipalitatea nu intenþioneazã sã renunþe la ideea de a se implica în procesul de reabilitare a imobilelor istorice din oraº, singura problemã fiind necesitatea ameliorãrii cadrului legislativ.

La începutul acestui an, Primãria Timiºoara anunþa cã, pentru astfel de lucrãri, poate oferi sprijin nerambursabil în procent de 20%, în vreme ce restul de 80% din valoarea totalã a lucrãrilor ar fi reprezentat un credit rambursabil, acordat de Municipalitate pentru o perioadã de zece ani, fãrã dobândã. Viceprimarul Dan Diaconu anunþa cã, în cadrul unei ºedinþe de Consiliu Local, au fost aprobate ºi criteriile de departajare pentru proprietarii de clãdiri istorice care doresc sã beneficieze de sprijin din partea Primãriei Timiºoara în vederea efectuãrii unor astfel de lucrãri de reabilitare. Prioritate la reabilitare, mai anunþau reprezentanþii Primãriei Timiºoara, vor avea imobilele declarate monument istoric, cele înregistrate cu cod distinct în Lista Monumentelor, cele situate în pieþele oraºului ºi cele care prezintã degradãri

majore ale faþadei ºi acoperiºului. Costurile generate de întocmirea documentaþiei tehnico-economice, la care se adaugã cele necesare obþinerii autorizaþiei de construire, ar urma sã revinã integral asociaþiilor de proprietari. Fondurile obþinute astfel de la Municipalitate de cãtre asociaþiile de proprietari erau prevãzute sã fie utilizate pentru efectuarea unor lucrãri de refacere a faþadelor ºi acoperiºurilor, pentru reparaþii la acoperiºurile clãdirilor, pentru eliminarea igrasiei ºi pentru izolarea rosturilor, dar ºi pentru efectuarea unor alte lucrãri aparþinând de partea exterioarã a imobilului. Potrivit Legii 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, în momentul alocãrii sprijinului financiar de cãtre Primãrie, asupra imobilului monument istoric beneficiar ar fi urmat sã fie instituitã o garanþie imobiliarã, pen-

tru o perioadã de zece ani, în favoarea Primãriei. Bugetul alocat, pentru anul în curs, de Municipalitate pentru susþinerea lucrãrilor de reabilitare a clãdirilor istorice din oraº, a fost estimat la un milion de euro. Dupã prima sesiune de depunere de dosare, care a avut loc în primãvarã, a fost selectat un singur imobil, amplasat pe strada Emanoil Ungureanu nr. 17. Lucrãrile de reabilitare nu au început, însã, cel puþin pânã în acest moment. În Timiºoara, proprietarii de clãdiri istorice pot beneficia, cel puþin teoretic, de sprijin din douã surse pentru reabilitarea imobilelor istorice. Primãria Timiºoara deruleazã douã astfel de programe, independent unul de celãlalt, având surse de finanþare complet diferite: de la Guvernul Germaniei, prin KfW, respectiv de la bugetul local al Municipalitãþii.

Foto TIMPOLIS

O întâlnire a edilului Timiºoarei, Nicolae Robu, cu parlamentarii de Timiº va avea loc, vineri, la Primãria Timiºoara. Edilul vizeazã obþinerea sprijinului parlamentar pentru îmbunãtãþirea legislaþiei ºi crearea premiselor care sã permitã autoritãþilor publice locale sã acorde sprijin financiar, din bani publici, pentru lucrãrile de reabilitare ale unor clãdiri istorice aflate în proprietate privatã. În caz contrar, atenþioneazã primarul, ar exista riscul, identificat tardiv de cãtre juriºtii Primãriei Timiºoara, ca instituþiei sã îi fie imputat faptul cã, în baza unei hotãrâri de Consiliu Local de la finalul lunii octombrie 2013, se comportã ca o bancã în raport cu proprietarii de imobile istorice, depãºindu-ºi prerogativele. Problema se leagã de acordarea, de cãtre Municipalitate, a unor fonduri destinate sã îi sprijine financiar pe proprietarii de locuinþe situate în clãdiri istorice. Or, cadrul legal nu ar permite acordarea unui astfel de sprijin financiar de cãtre Primãrie, afirmã edilul-ºef. Anunþul vine la mai bine de un an de când, în baza hotãrârii de Consiliu Local 514/2013 – care a avut avizul de legalitate al juriºtilor din Primãria Timiºoara

– Municipalitatea a anunþat cã sprijinã, cu fonduri de la bugetul local, eforturile financiare ale cetãþenilor care locuiesc în clãdiri istorice, pentru efectuarea de lucrãri de reparaþii ºi de reabilitare a clãdirilor respective. Deºi spune cã respectiva hotãrâre de consiliu local – în baza cãreia Primãria s-a angajat sã contribuie la reabilitarea imobilelor istorice ºi de patrimoniu aflate în proprietate privatã cu o cotã parte de 20% din valoarea totalã a lucrãrilor – nu a fost contestatã de Prefectura Timiº, Nicolae Robu a anunþat cã juriºtii Primãriei au reconsiderat situaþia, care ar putea fi imputatã Primãriei, la un viitor control al Curþii de Conturi. „Situaþia existentã creeazã probleme, pentru cã deja am primit semnale cã nu e corect sã contribuim cu acea cotã parte de 20% pe care noi am asumat-o prin votul consilierilor locali pentru reabilitarea clãdirilor istorice. (...) Nu ar fi în regulã nici sã avansãm noi banii pentru efectuarea acestor lucrãri ºi sã îi recuperãm pe parcursul a zece ani. Unii spun cã, aºa cum este formulat acum în lege, se pot aduce reproºuri cã Primãria s-a comportat ca o bancã ºi nu are prerogative de a se comporta aºa”, explicã primarul Nicolae Robu. Acesta mai spune cã, din pricina faptului cã legislaþia este ambiguã, a decis sã solicite sprijin din partea parlamentarilor de Timiº, în sensul iniþierii unor amendamente la legislaþia în vigoare, care sã creeze premise neinterpretabile pentru administraþiile publice ºi care sã permitã acordarea de sprijin financiar de la bugetele locale pentru reabilitarea clãdirilor istorice.

O serie de clãdiri istorice din Timiºoara sunt tot în stadiu deplorabil

de 24 de ani un reper al cetãþii

sãnãtate

27 - 30 noiembrie 2014

Dr. Adrian Streinu Cercel: „Rata de transmitere a HIV de la mamã la fãt a scãzut de la 40% la sub 5%” Rata de transmitere a infecþiei cu HIV de la mamã la fãt a scãzut de la 40 la sutã la sub cinci procente, existând ºi zone unde aceastã ratã este mai micã de unu la sutã, spune managerul Institutului „Matei Balº”, Adrian Streinu Cercel. TIMPOLIS

Managerul Institutului Naþional de Boli Infecþioase „Matei Balº”, dr. Adrian Streinu Cercel, a declarat, la o conferinþp organizatã de Mediafax dedicatã Zilei Mondiale de luptã împotriva HIV/SIDA, cã a scãzut de la 40 la sutã la sub cinci la sutã rata de transmitere a virusului HIV de la mamã la fãt ºi existã zone în care aceastã ratã este mai micã de un procent. „Ne dorim sã fie zero, pentru cã ar exista aceastã posibilitate, însã mai sunt multe de fãcut pânã acolo”, mai spune Adrian Streinu Cercel. Acesta declarã cã, în România, rata infecþiei cu virusul HIV în rândul populaþiei adulte se menþine scãzutã, o creºtere semnificativã fiind înregistatã la începutul anilor 2000, pe calea principalã de transmitere contactul sexual neprotejat. Potrivit lui Streinu Cercel, prezervativul reprezintã cel mai bun „vaccin” împotriva HIV, însã

acesta este ºi cel mai puþin folosit. Managerul Institutului „Matei Balº” a mai spus cã, din anul 2011, au

fost identificate cazuri noi de infecþie cu HIV, cele mai multe fiind urmarea contactului sexual neprotejat ºi ad-

ministrãrii de droguri injectabile, care se concentreazã în special la populaþia cu vârsta cuprinsã între 19 ºi 29 de ani.

„Începând cu anul 1990, România supravegheazã evoluþia epidemiei HIV prin mai multe servici puse la dispoziþia populaþiei. Numai în 2014 au fost efectuate 251.521 de teste, din care 0,66 la sutã au fost teste pozitive”, afirmã dr. Streinu Cercel. El a precizat cã, din punct de vedere al incidenþei SIDA, în 2013 au fost identifiate la copii 0,28 de cazuri la o sutã de mii de locuitori, iar la adulþi, 1,74 cazuri la o sutã de mii de locuitori. Din punct de vedere al incidenþei HIV, la copii au fost identificate 0,37 cazuri la o sutã de mii de locuitori, iar la adulþi, de 2,54 cazuri la o sutã de mii de locuitori. „Practic, vorbim de foarte puþini copii în prezent, piramida vârstelor persoane infectate cu HIV/SIDA arãtând foarte bine”, a adãugat Streinu Cercel. Conferinþa dedicatã Zilei Mondiale de luptã împotriva HIV/SIDA, marcatã la nivel mondial în data de 1 decembrie, este organizatã de agenþia de presã Mediafax, în parteneriat cu Ministerul Sãnãtãþii, Institutul Naþional de Boli Infecþioase „Prof. Dr. Matei Balº” ºi Centrul Român HIV/SIDA. La nivel mondial, 35,3 milioane de persoane trãiesc cu HIV/SIDA, în timp ce aproximativ 7.000 de persoane sunt infectate zilnic. Publicitate

A fost identificatã regiunea din creier responsabilã de instalarea schizofreniei ºi a bolii Alzheimer Creierul are o regiune care este responsabilã de instalarea schizofreniei ºi a maladiei Alzheimer, potrivit unor cercetãtori de la Medical Research Council, care au identificat zona cerebralã folosind tehnici de imagisticã medicalã. Regiunea cerebralã în cauzã se dezvoltã în perioada târzie a adolescenþei ºi este printre primele care se deterioreazã în timpul procesului de îmbãtrânire. În prezent, medicii au dificultãþi în a prezice care persoane vor suferi de schizofrenie ºi care vor suferi de Alzheimer, informeazã bbc.com, sursã citatã de Mediafax. Potrivit rezultatelor unui studiu realizat de cercetãtori de la Medical Research Council, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, existã indicii privind posibilitatea diagnosticãrii timpurii a acestor maladii. Totuºi, experþii spun cã este nevoie de multe cercetãri pentru a vedea cum pot fi utile aceste descoperiri în clinici. Echipa de cercetãtori de la Medical Research Council a efectuat studiul folosind imagistica prin rezonanþã magneticã

asupra a 484 de voluntari sãnãtoºi, cu vârsta cuprinsã între 8 ºi 85 de ani. Savanþii au vrut sã vadã cum se modificã creierul, în mod natural, pe mãsurã ce oamenii înainteazã în vârstã. Datele obþinute au arãtat existenþa unui model comun: pãrþile creierului care se dezvoltã ultimele sunt primele care aratã semne de degradare cauzatã de îmbãtrânire. Aceste regiuni cerebrale – o reþea de neuroni sau materie cenuºie – lucreazã cu informaþii foarte importante, „prioritare”, furnizate de diferitele simþuri ale organismului, cum sunt vãzul ºi auzul. Cercetãtorii au analizat datele obþinute de la pacienþi bolnavi de Alzheimer ºi alþii bolnavi de schizofrenie ºi au descoperit cã în ambele cazuri sunt afectate aceleaºi regiuni din creier. Rezultatele studiului vin sã susþinã ceea ce alþi experþi au presupus de mai mult timp. „Deºi sunt douã boli diferite, Alzheimer ºi schizofrenia sunt legate una de alta. În trecut, medicii denumeau schizofrenia «demenþã prematurã», dar pânã acum nu am avut nicio dovadã clarã cã aceeaºi regiune din creier ar fi asociatã cu douã boli atât de

de 24 de ani un reper al cetãþii

diferite. Acest studiu amplu ºi detaliat oferã veriga lipsã importantã între dezvoltare, îmbãtrânire ºi procesele legate de maladii care au loc în creier”, declarã profesorul Hugh Perry. Acesta mai spune cã cercetarea pune în discuþie probleme precum posibilii factori genetici ºi de mediu care pot apãrea în prima parte a vieþii ºi care apoi pot avea consecinþe pe durata restului vieþii: „Cu cât vom afla mai multe despre aceste maladii foarte dificile, cu atât vom fi mai aproape de a-i ajuta pe pacienþi ºi pe familiile acestora”. La rândul sãu, Michael Bloomfield, de la University College din Londra, avertizeazã cã schizofrenia poate fi devastatoare, dar, în prezent, este foarte dificilã prezicerea cu acurateþe a pronosticurilor pozitive ºi a celor negative în cazul pacienþilor. „Acest studiu ne aduce mai aproape de a face o predicþie corectã, oferind astfel ºansa, în viitor, a dezvoltãrii unor tratamente mai bune”, mai spune Michael Bloomfield. Savanþii sperã sã poatã descoperi modul în care pot sã previnã daunele cerebrale, cu ajutorul acestui studiu ºi al celor care vor urma pe aceastã temã. (TP)

integrame

27 - 30 noiembrie 2014

- Tata, tu te-ai însurat la biserica ori la starea civila? - La betie, dragul meu, la betie. l Un preot si un dascal stateau pe marginea soselei cu o pancarta în mâna pe care scria: “Sfârsitul e aproape. Caiti-va!” Pe lânga ei treceau masini si imediat dupa fiecare masina se auzea o busitura si o explozie. Dupa o vreme, dascalul întreaba: - Parinte, nu ar fi mai bine sa scriem pe pancarta “Podul din fata este rupt”? l Doi prieteni : - Si... cum e sa fi însurat? - Ma simt ca un pusti de 14 ani! - Cum asa? - Adica beau si fumez pe ascuns. l Se întâlneste Bula cu un prieten. - Ce faci Bula , cum îti mai merge? - Bine , am intrat în afaceri cu un cumnat, am deschis un magazin. - Da? Cu ce? - Cu ranga. l Un infractor se urca în autobuz: -Nu misca nimeni,asta e un jaf!!!! La care unul din spatele autobuzului: -Mamaa, ce m-am speriat, credeam ca e controlorul! l Dimineaþa, la micul dejun, fiul îºi întreabã tatãl: - Tatã, tu spui cã familia este o micã þarã. ªi tu cine eºti? - Preºedintele, desigur! - Iar mama? - Puterea. - Dar bunica? - Securitatea! - Hm...ªi atunci eu cine sunt? - Iar tu ... tu eºti poporul! O orã mai târziu fiul îºi sunã tatãl la birou: - Domnule preºedinte, la putere a venit alt preºedinte, securitatea a adormit iar poporul este îngrijorat! l Soþia îºi aºteptã soþul acasã sã îi zicã cã vrea sã se despartã de el. Intrã soþul pe uªã ºi zice bucuros: - Iubito, am o veste bunã pentru tine. - Eu am o veste rea. Dar, zi tu primul. - Am câºtigat la loterie 100.000 de euro, acum spune-mi vestea rea! La care soþia: - S-au ars sarmalele… l La scoala profa întreabã copiii: - Spuneþi, copii, care e cel mai pãros animal ce existã? - Ursul, spune un elev. - Vulpea, altul. - Iepurele, pisica, leul, etc. ceilalþi. Ionel ridicã ºi el mâna: - Doamna de francezã... - Pãi cum, mai tâmpitule, ce þi-a venit?... de unde ai scos ºi prostia asta? - De la domnu’ de desen, care a zis cã i-a trebuit un an pânã a pârlit-o... l Doctorul întreabã pe o viitoare mama tânãrã: - Tatãl copilului va fi prezent la naºtere? - Nu cred. - De ce? - Pãi, nu se prea înþelege cu soþul meu. l Draga mea, n-am sã uit niciodatã noaptea în care soþul meu mi-a descoperit dragostea! se confeseazã o prietenã alteia. - A fost romantic? - Aiurea ! A fost groaznic ! M-a snopit în bãtãi ºi pe mine ºi pe dragostea mea !

de 24 de ani un reper al cetãþii

27 - 30 noiembrie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.