Timpolis 2108

cyan

magenta

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

O schismã temporarã melania.cincea@timpolis.ro a scurt timp dupã înfrângerea candidatului PSD,Victor Ponta, la prezidenþiale, în decurs de doar douã zile, Parlamentul a votat ceea sa ferit sã voteze de sãptãmâni, în unele cazuri, de luni de zile, în altele. upã ce, de luni ºi luni de zile, parlamentarii Opoziþiei au solicitat de aproape 20 de ori în Comisia Juridicã respingerea proiectului Legii amnistiei ºi graþierii – iatã cã, marþi, Camera Deputaþilor a respins, cu o majoritate covârºitoare, de 293 de voturi “pentru”, un vot “împotrivã” ºi o abþinere, proiectul legii amnistiei ºi graþierii. upã ce, sãptãmâni întregi, au evitat, sub diferite pretexte, sã aprobe arestarea deputaþilor Ioan Adam – PSD, Ion Diniþã – PC ºi Mircea Roºca – PNL, iatã cã, în decurs de câteva zieci de minute, tot marþi, au rezolvat ºi problema aceasta. Cu o majoritate covârºitoare „pentru”. upã ce, tot sãptãmâni de-a rândul, au refuzat, sub diferite pretexte, sã aprobe începerea urmãririi penalã faþã de senatorii PSD Ecaterina Andronescu ºi ªerban Mihãilescu, iatã cã, miercuri, au încuviinþat-o. În câteva minute.

Votul a trecut cam la milimetru, însã, pentru cã nu s-a mai vorbit despre o majoritate covârºitoare „pentru”. otuºi, de ce au oamenii aceºtia, brusc, alt comportament faþã de cel pe care l-au etalat, sfidãtor, pânã în ziua alegerilor? Privind retrospectiv, nu pot cred într-o corijare a lor, într-o schimbare a lor pe fond, mai ales produsã peste noapte. De altfel, mi-e greu sã cred cã o schimbare radicalã în comportamentul lor s-ar mai putea produce, chiar ºi dupã ipotetice îndelungi introspecþii ºi îndelungi mustrãri de conºtiinþã. Pentru cã din 2012, de când USL preluase puterea, am asistat din partea lor la un ºir de acþiuni premeditate ce au avut ca scop major fuga de Justiþie, încãlecarea acesteia ºi protejarea marilor corupþi de partid. Au fãcut ºi modificat legi pentru a proteja sau salva interese de grup. Au ignorat Constituþia, abuzând de imunitate în cazuri penale, pentru care legea fundamentalã nu prevede imunitatea. Au cãlcat în picioare echilibrul puterilor în stat, erijându-se în procurori care decideau când ºi pentru cine putea fi începutã urmãrirea penalã.

Ori în judecãtori, decizând când se impune aplicarea unui mandat de arestare ºi când nu.

Acþiuni ce trãdeazã metehne de grup infracþional organizat. ªi care confirmã mizeria moralã pe care mulþi parlamentari au dus-o în Parlamentul României, unde ºi-au dorit sã ajungã sau au fost trimiºi nu pentru a reprezenta interesele poporului, ci pentru a face jocuri ale unui grup de interese din partid. Deci, de ce au oamenii aceºtia, brusc, alt comportament faþã de cel pe care l-au etalat, sfidãtor, pânã în ziua alegerilor? r putea fi un indiciu cã PSD e în prag de implozie. Privind iarãºi în urmã, îmi amintesc cum se vota în bloc pentru legile cu mizã, cum, înainte de alegeri, când presiunea publicã începuse se creascã ºi se cerea votul în cauze sensibile – de genul încuviinþãrii urmãririi penale ori a arestãrii unor parlamentari ai majoritãþii –, se chiulea în bloc de la ºedinþe. Pãreau, deci, acþiuni coordonate de la vârf, de unde se trasa o linie, de la care reprezentanþii partidului nu aveau voie sã se abatã. ªi acþionau disciplinat. Acum, dupã pierderea alegerilor de cãtre Victor Ponta, în plinã perioadã a reproºurilor aduse public, în plinã, contondentã ºi fãrã perdea luptã intrapartinicã, iatã cã nu mai avem unitatea aceea. r putea fi, însã, ºi un indiciu cã, dupã rezultatul de la prezidenþiale – când au fost puºi faþã în faþã cu un uriaº val de antipatie publicã –, se tem acum cã acesta le poate periclita însãºi rãmânerea la guvernare. Unii vor sã rãmânã acolo pentru cã sunt conectaþi, direct sau prin interpuºi, la conducta banului public. Alþii, privind spre 2016, un alt an cu mizã electoralã, care nu este foarte departe. ªi în perspectiva cãruia relaþia cu baronii ºi baroneþii de partid, dependenþi de banii de la centru, trebuie întreþinutã, protejatã.

L

D

D

yellow

black Anul XXIV Nr. 2108 20 - 23 noiembrie 2014 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Indemnizaþiile de revoluþionar – “în recuperare” la Curtea Constituþionalã

Probabil fãrã vreo legãturã cu afirmaþiile unui fost preºedinte de stânga al Consiliului Judeþean Timiº, care susþinea, într-un context laudativ, cã „e pe firul roºu cu serviciile”, CJ Timiº se pregãteºte sã preia în folosinþã, de la STS, tehnica de comunicaþii speciale din Palatul Administrativ. Deocamdatã e greu de spus care e motivul acestui transfer. pag.2

Cinci spitale din judeþul Timiº, datorii cumulate cãtre foºtii pacienþi internaþi, în valoare de peste 1,5 miliarde lei Câteva spitale din Timiº se aflã în situaþia de a le datora unor foºti pacienþi sume cumulate în valoare de peste 1,5 miliarde de lei. CJAS Timiº atenþioneazã managerii de spitale cu privire la imperativul gestionãrii eficiente a fondurilor care le-au fost alocate ºi la rambursarea banilor datoraþi pacienþilor.

D T

pag.3

De aproape zece ani, o tânãrã îºi cautã mama ºi o parte din familie O lume a suferinþelor de tot felul, despre care ºtim extrem de puþin ºi a cãrei realitate poate fi cu dificultate reflectatã scriptic. ªi o serie de carenþe legislative despre care reprezentanþii Poliþiei Locale spun cã face greu de controlat fenomenul „oamenii strãzii”. Prinsã, însã, într-o astfel de vâltoare, o tânãrã cautã sprijin, de aproape zece ani, în a-ºi gãsi mama ºi o parte din familie. Despre care a aflat doar cã s-ar afla prin Timiºoara... pag. 6 - 7

Timiºul are strategie cincinalã de reabilitare ºi zeci de kilometri de drumuri de pãmânt Consiliul Judeþean Timiº nu are cum sã se laude cu progrese majore în ceea ce priveºte reabilitarea drumurilor judeþene, dupã trei ani de mandat al actualei administraþii. Lucrurile sunt însã “în parametri” pe hârtie, unde tocmai a fost elaboratã o Strategie de dezvoltare a infrastructurii judeþene de drumuri din judeþul Timiº pentru perioada 2015 - 2020.

A

A

Consiliul Judeþean Timiº preia „firul roºu” de la STS

pag.11

Castelul Banloc, tot în ruine Câteva asociaþii de revoluþionari cer reverificarea dosarelor asupra cãrora existã dubii ºi abia dupã aceea se poate discuta despre o eventualã repunere în platã a drepturilor Curtea Constituþionalã a ajuns ultima pârghie instituþionalã de la care se sperã recuperarea indemnizaþiilor revoluþionarilor luptãtori, suspendate dupã începutul crizei.

Câteva excepþii de neconstituþionalitate au fost înregistrate în ultimele luni, unele plecând inclusiv de pe rolul unor instanþe din Timiº, încercându-se contestarea ºi anularea prevede-

rilor legale care au dus la sistarea plãþii acestor drepturi. În acest timp, câteva asociaþii de revoluþionari spun cã e nevoie de curãþenie, de reverificarea dosarelor asupra cãrora existã dubii ºi abia dupã aceea se poate discuta despre o eventualã repunere în platã a drepturilor celor care chiar meritã indemnizaþiile. pag. 4

Deºi de peste 20 de ani presa localã trage semnale legate de starea de degradare avansatã în care a ajuns Castelul de la Banloc, reabilitarea ºi salvarea acestei bijuterii arhitectonice continuã sã întârzie. Se spera, la un moment dat, cã preluarea sa de cãtre Mitropolia Banatului, pentru utilizare ca ºi centru ecumenic... pag.13

2

social

20 - 23 noiembrie 2014

Consiliul Judeþean Timiº preia „firul roºu” de la STS Probabil fãrã vreo legãturã cu afirmaþiile unui fost preºedinte de stânga al Consiliului Judeþean Timiº, care susþinea, într-un context laudativ, cã „e pe firul roºu cu serviciile”, CJ Timiº se pregãteºte sã preia în folosinþã, de la STS, tehnica de comunicaþii speciale din Palatul Administrativ. Deocamdatã e greu de spus care e motivul acestui transfer.

funcþionale ºi au o valoare de 10.600 de lei.

Utilizare doar în scopurile desemnate

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Preluare cu acte în regulã Foto TIMPOLIS

Pentru urmãtorul plen a fost pregãtit un proiect privind aprobarea preluãrii în folosinþã gratuitã de cãtre CJ Timiº ºi Direcþia de Evidenþã a Persoanelor Timiº a unor bunuri de la STS – UM 0695 Timiºoara , pentru prima oarã enumerându-se logistica de specialitate cu care, pe vremuri se lãuda un fost preºedinte al CJ Timiº, probabil fãrã sã înþeleagã mare lucru în privinþa echipamentelor în sine.

Dincolo de denumirile de specialitate, gen “media convertor” sau “modul minigbic”, se explicã clar la ce servesc respectivele dotãri. Astfel, cu ele se vor asigura “servicii de voce în reþeaua telefonicã interurbanã (trei telefoane guvernamentale instalate la

preºedinte ºi vicepreºedinþi)”, “servicii de voce în reþeaua telefonicã interurbanã de cooperare IC (un telefon la secretariatul preºedintelui)” ºi “servicii de comunicaþii de date SMEC (Servicii de Mesagerie Electronicã Criptatã) – un calculator la secretariatul preºedintelui pentru comunicare informaþii clasificate, prin mail criptat cu toate instituþiile.”

Totodatã, cu aceste echipamente

se vor mai asigura servicii de acces la Internet gratuit – reþeaua de siguranþã în cazul cãderii legãturii internet asigurã funcþionarea portalului www.cjtimis.ro, servicii de comunicaþii prin SMS – serviciu implementat pentru comunicaþii telefonice tip SMS în cadrul unor liste predefinite (lista consilierilor judeþeni ºi a primarilor din Timiº) ºi servicii de comunicaþii de date SMEC (Servicii de Mesagerie Electronicã

Criptatã) pentru Direcþia Judeþeanã de Evidenþa Persoanelor Timiº).

Aparatele sunt instalate în sala serverelor într-un dulap de conexiuni care va fi încuiat ºi sigilat. Cu menþiunea cã accesul la acestea se va face doar de cãtre personalul Oficiului Judeþean de Telecomunicaþii Speciale Timiº, în prezenþa responsabililor bunurilor. Bunurile se predau în folosinþã gratuitã timp de trei ani, sunt toate

Pentru cã e bine sã se precizeze, în astfel de context, ºi o serie de limitãri legate de utilizare, contractual de comodat aferent prevede ca administraþia judeþeanã sã foloseascã bunurile împrumutate, cuprinse în anexã conform destinaþiei sau naturii acestora ºi recomandãrilor comodantului, sã nu permitã terþilor folosirea bunurilor împrumutate decât cu acordul scris al comodantului ºi sã exploateze, sã pãzeascã ºi sã conserve bunurile împrumutate cu prudenþa ºi diligenþa unui bun proprietar.

Am încercat sã aflãm de la Biroul de Presã al STS care este motivul acestui transfer ºi dacã acest gen de echipament se gãseºte la toate Consiliile Judeþene sau Timiºul este un caz special. Reprezentanþii STS nu ne-au comunicat aceste date pe loc, cerându-ne sã facem o solicitare scrisã.

La rândul sãu, Titu Bojin, preºedintele CJ Timiº, spune cã “aparatura respectivã e aici de ani de zile. Acum pur ºi simplu se oficializeazã aceastã preluare în folosinþã. Echipamentele rãmân ale lor, noi doar le utilizãm”.

Anunþ

S.C. Marvit Office

Obiective „orientative” pentru creditul Consiliului Judeþean

Schimbãri din mers Conform anunþului fãcut zilele trecute de cãtre Consiliul Judeþean Timiº, se schimbã o parte din lista de proiecte de investiþii convenitã iniþial, atunci când s-a decis cã se contracteazã creditul de 200 de milioane de lei. Aceasta deºi iniþial se afirma cã banii respectivi se iau pentru niºte obiective clare, respectiv o listã de investiþii bãtutã în cuie. Acum, CJ Timiº modificã obiectivele pentru care a luat bani împrumut de la CEC, pe

considerentul cã, „în situaþia in care pe parcursul derulãrii finanþãrii rambursabile autorizate se produc modificãri in derularea investiþiilor din cauza nerealizãrii parþiale sau totale a investiþiilor, acestea pot fi modificate cu alte proiecte de investiþii fãrã a fi necesarã o nouã autorizare din partea Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale.”

Astfel, s-a decis acum încetarea contractului de finanþare ºi începerea identificãrii altor surse pentru realizarea Centrului Judeþean Multifuncþional pentru Susþinerea Afacerilor Timiºoara. Suma de 32 de milioane de lei alocatã iniþial pentru acest obiectiv urmeazã a fi utilizatã pentru modernizarea ambulatorului de specialitate de la Spitalul Judeþean, deºi se promitea iniþial cã aceastã investiþie se va face cu bani de la Guvern.

Faptul cã în Timiº nu mai existã speranþe mari legate de primirea de bani de la Guvern o indicã ºi redistribuirea de fonduri pentru reabilitare de drumuri judeþene, care de obicei se fãcea cu sume alocate special, prin ordonanþã sau hotãrâre de guvern, din bugetul central. Astfel, din creditul luat de CJ Timiº s-a redistribuit suma de cinci milioane pentru modernizarea DJ 592D Ohaba Forgaci - Racoviþa.

Conducerea CJ Timiº susþine cã aceste schimbãri s-au realizat þinând cont de necesitatea,

de 24 de ani un reper al cetãþii

în Timiºoara, str.

Zlatna, nr. 1, et. 2, ap. 6, prin administrator Martino Vito, Foto TIMPOLIS

La începutul acestui an, când a þinut neapãrat sã contracteze un credit de 200 de milioane de lei, pentru finanþarea unor investiþii, Consiliul Judeþean Timiº susþinea cã are o listã clarã de obiective spre care se vor duce banii respectivi, deºi o parte din consilieri aveau rezerve legate de supraîndatorarea administraþiei judeþene. Acum obiectivele vehiculate iniþial sunt schimbate din mers, ca o dovadã a faptului sã nu se ºtia prea bine, cum nu se ºtie nici acum, ce se va face cu aceastã sumã luatã cu dobândã, în lipsa banilor de investiþii promiºi de Guvern.

S.R.L., cu sediul

CJ Timiº anunþã cã schimbã lista de proiecte de investiþii convenitã iniþial oportunitatea ºi importanþa proiectelor de investiþii propuse spre finanþare. Consilierul judeþean PNL Tiberiu Lelescu spune cã nu se vor putea face schimbãri fãrã aprobarea CJ Timiº, ei, consilierii, aºteptând un proiect în acest sens. “Noi, oricum, nu ne-am schimbat pãrerea legatã de oportunitatea contractãrii acelui împrumut, care aratã cã nici mãcar la nivelul CJ Timiº nu se mai crede cã se primesc bani de investiþii de la Guvern. Timiºul pare sã fie ignorat complet, din acest punct de vedere”, afirmã Tiberiu Lelescu. Acesta mai spune cã, accesând acest credit, viitoarea conducere a CJ Timiº va moºteni datorii ºi posibilitãþi foarte reduse de creditare, raportate la

limita de îndatorare. “Consider cã se puteau gãsi pentru aceste investiþii ºi alte surse de finanþare, iar prima opþiune ar fi trebuit sã fie finanþãrile europene”, mai spune Tiberiu Lelescu.

Un împrumut controversat Consilierii care s-au opus contractãrii împrumutului de 200 de milioane de lei de cãtre CJ Timiº, susþin cã valoarea acestui credit este foarte mare, iar gradul de îndatorare al judeþului, dupã contractarea acestui credit, blocheazã obþinerea altuia, în cazul în care pe viitor se impune sã se apeleze la aceastã formã de finanþare a investiþiilor

judeþene. Aceºtia mai spun cã, din calculele fãcute, dupã contractarea creditului, gradul de îndatorare va fi de 26% ºi se întreabã ce va face CJ Timiº dacã, pânã când va termina de rambursat acest credit, va interveni o nevoie urgentã de finanþare. În momentul de faþã, gradul de îndatorare al administraþiei judeþene este de 9,11%, iar conducerea instituþiei considerã cã mai existã suficiente posibilitãþi de îndatorare pânã la limita legalã de 30% din media veniturilor proprii. Nu trebuie uitat în acest context faptul cã Timiºul are în derulare un împrumut, care se ramburseazã în 68 de rate trimestriale, începând cu luna iunie 2011 pânã în luna martie 2028. (B.P.)

declarã pierdut certificat constatator de autorizare, eliberat în data 5 august 2008, emis în baza declaraþiei model 2 nr. 34932 din 31 iulie 2008. Îl declar nul.

eveniment

20 - 23 noiembrie 2014

3

Cinci spitale din judeþul Timiº, datorii cumulate cãtre foºtii pacienþi internaþi, în valoare de peste 1,5 miliarde lei l CJAS Timiº îi someazã pe managerii de spitale sã îºi gestioneze eficient fondurile alocate Câteva spitale din Timiº se aflã în situaþia de a le datora unor foºti pacienþi sume cumulate în valoare de peste 1,5 miliarde de lei. CJAS Timiº atenþioneazã managerii de spitale cu privire la imperativul gestionãrii eficiente a fondurilor care le-au fost alocate ºi la rambursarea banilor datoraþi pacienþilor. ligia.hutu@timpolis.ro

Banii cheltuiþi de pacienþi, din buzunarul propriu, pentru achiziþionarea de medicamente ºi materiale sanitare necesare pe perioada internãrii în spitale din Timiº rãmân subiect de disputã între managerii de spitale ºi reprezentanþii Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate.

Recent, am adus la cunoºtinþa CJAS Timiº nemulþumiri exprimate de cãtre foºti pacienþi din Timiº cu privire la situaþia tergiversãrii rambursãrilor de bani cheltuiþi pe perioada spitalizãrii. Solicitam, în context, sã ne fie furnizate informaþii referitoare la situaþia actualizatã a rambursãrilor de fonduri cãtre pacienþii spitalizaþi în spitalele din Timiº, pacienþi care au fost nevoiþi sã suporte costul unor medicamente ºi consumabile medicale care nu se aflau pe stocul spitalului unde erau internaþi.

Nu am primit un rãspuns la aceastã solicitare. În schimb, ne-a fost remis,

Spitalele au obligaþia sã le garanteze pacienþilor dreptul de a beneficia, în condiþii de gratuitate, pe toatã perioada spitalizãrii, de servicii medicale ºi medicamentaþie miercuri, un comunicat de presã prin care CJAS îi atenþioneazã pe managerii de spitale asupra imperativului gestionãrii eficiente a fondurilor care sunt alocate unitãþilor spitaliceºti a cãror activitate aceºtia o coordoneazã: „Ca urmare a sesizãrilor venite din

partea asiguraþilor ºi a controalelor efectuate de CJAS Timiº la unitãþile spitaliceºti, Casa de Asigurãri atrage încã odatã atenþia managerilor de spitale în vederea gestionãrii eficiente a fondurilor alocate”. În comunicat se mai precizeazã ºi faptul cã toate uni-

tãþile medicale din judeþ au obligaþia de a garanta dreptul pacienþilor de a beneficia, în condiþii de gratuitate, pe toatã perioada spitalizãrii, de serviciile medicale necesare pentru tratarea afecþiunilor de care suferã (medicamente, materiale sanitare, servicii

medicale paraclinice, etc.) ºi de a le rambursa acestora eventualele cheltuieli suportate pe perioada spitalizãrii.

Reprezentanþii CJAS Timiº reitereazã, în cuprinsul comunicatului, ºi o constatare care a fãcut, la finalul lui 2013, obiectul unei dispute publice, reflectate atunci de TIMPOLIS. Atunci, reprezentanþii CJAS Timiº avertizau public asupra faptului cã existau spitale care nu achitaserã niciun leu din totalul sumelor pe care le aveau de rambursat cãtre foºtii pacienþi, timp de mai mulþi ani consecutiv.

Acum, CJAS Timiº a revenit, anunþând cã înregistreazã datorii cãtre foºtii pacienþi Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã Timiºoara – care are 424 de solicitãri de rambursare, în valoare totalã de 939.196 de lei, Institutul de Cardiologie Timiºoara – cu 114 solicitãri de rambursare, în valoare totalã de 593.625 de lei, Spitalul Municipal Lugoj – cu 27 de solicitãri de rambursare, totalizând 32.371 de lei, Spitalul CFR Timiºoara – cu o solicitare de rambursare, în valoare de 4.933 de lei ºi Spitalul de Boli Infecþioase „Victor Babeº” – cu douã solicitãri de rambursare, în valoare de 206 lei.

“Facem, de asemenea, un apel cãtre asiguraþi, ca în cazul în care întâmpinã probleme similare cu cele menþionate mai sus sã sesizeze CJAS Timiº”, mai spun reprezentanþii CJAS Timiº.

Director Spital Judeþean Timiºoara: “În acest moment, se fac plãþi concomitent aferente lunilor septembrie, octombrie, noiembrie 2013” L-am întrebat pe managerul Spitalului Judeþean Timiºoara, dr. Marius Craina, cum s-a ajuns în situaþia acumulãrii unei valori atât de ridicate a datoriilor. Acesta a confirmat faptul cã unitatea medicalã a cãrei conducere a preluat-o, a primit, din 2011 pânã în prezent, 424 de cereri de rambursare.

Analiza dosarelor de rambursare depuse de cãtre foºtii pacienþi a fost, însã, un proces anevoios, afirmã el, cu atât mai mult cu cât, anterior, spitalului îi fuseserã sistate fondurile, timp în care niciuna dintre solicitãrile de rambursare depuse de pacienþi nu a putut fi onoratã. Acum, însã, situaþia s-a schimbat, asigurã dr. Craina. Acesta susþine cã Spitalul Judeþean dispune de fondurile necesare pentru efectuarea rambursãrilor, în valoare cumulatã de aproape 940.000 de lei. Cronofag s-a dovedit a fi, însã ºi procesul de analizare a dosarelor de rambursare, mai spune el. Afirmând cã a fost finalizatã analiza tuturor dosarelor de rambursare aferente anului 2013 ºi cã sunt în curs de analizã dosarele aferente anului 2014.

Astfel, potrivit datelor centralizate la nivelul SCJUT, rezultã cã au fost supuse analizei, de la începutul anului ºi pânã în prezent, mai mult de 100 de

dosare. Dintre acestea, 38 au fost aprobate, iar 82 se aflã în curs de analizã. În ce priveºte situaþia efectuãrii plãþilor restante, reprezentanþii spitalului precizeazã cã, în acest moment, se efectueazã concomitent rambursãrile cãtre pacienþi, aferente lunilor septembrie, octombrie ºi noiembrie 2013. Aceºtia mai spun cã au existat dosare amânate la platã, fie pentru cã nu întruneau toate criteriile pentru a permite rambursarea, fie pentru cã erau incomplete sau conþineau documente de rambursare care nu se pliau pe situaþia prezentatã de cãtre medicii curanþi. “Sunt respinse sau amânate la rambursare dosarele care nu conþin toate documentele justificative, cele care nu conþin toate facturile sau cele în care existã diferenþe între referatul medical ºi documentele justificative furnizate de pacienþi”, precizeazã, în context, reprezentanþii SCJUT responsabili cu rambursãrile. În ceea ce priveºte dispozitivele medicale ºi consumabilele care fac obiectul solicitãrilor de rambursare, acestea sunt, mai precizeazã reprezentanþii spitalului, ºuruburile, ortezele ºi materialele sanitare consumabile (inclusiv feºe, seringi, medicamente

etc.)

“Orice dificultate întâmpinã pacienþii la rambursare, îi rugãm sã ni se adreseze cu încredere. De asemenea, orice problemã de acest gen cu care se confruntã pe durata internãrii, pacienþii sã o semnaleze, imediat, reprezentanþilor conducerii spitalului”, declarã managerul Marius Craina. Acesta precizeazã ºi cã toþi angajaþii spitalului au fost notificaþi cu privire la faptul cã nu mai este permis sã le fie recomandatã pacienþilor achiziþionarea de medicamente ºi consumabile, decât în situaþia în care acestea lipsesc de pe stocurile spitalului. “Nu acceptãm sã le fie solicitat sã cumpere decât ce nu are spitalul”, mai spune Marius Craina, precizând cã existã situaþii în care diagnosticele grave ale pacienþilor impun achiziþionarea, în regim de urgenþã, a unor medicamente sau dispozitive medicale, unele dintre acestea costisitoare, pentru care, însã, existã referatele de urgenþã. „ În astfel de situaþii, se întocmeºte imediat referatul, se aprobã, se comandã ºi se plãteºte medicamentul.

Aceasta este procedura”, precizeazã dr. Craina. În plus, potrivit informaþiilor ofe-

Managerul Spitalului Judeþean Timiºoara, dr. Marius Craina rite de reprezentanþii departamentelor administrative ale spitalului, toþi pacienþii externaþi vor primi, imediat dupã ce dosarul de rambursare le va fi aprobat, un înscris din partea spitalului, care va conþine lista cu toate documentele necesare pentru rambursare, pentru a se evita astfel eventualele tergiversãri cauzate de lipsa unor do-

cumente de la dosar. Dosarul complet de rambursare trebuie sã conþinã datele de contact ale pacientului care solicitã rambursarea, informaþii despre contul bancar în care se poate efectua plata, o copie dupã actul de identitate ºi toate documentele justificative care sã ateste cheltuielile care au fost suportate de pacient pe durata internãrii sale.

de 24 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

20 - 23 noiembrie 2014

Indemnizaþiile de revoluþionar – “în recuperare” la Curtea Constituþionalã l Nu se ºtie, însã, de unde vor fi gãsiþi banii, în varianta unei decizii favorabile Curtea Constituþionalã a ajuns ultima pârghie instituþionalã de la care se sperã recuperarea indemnizaþiilor revoluþionarilor luptãtori, suspendate dupã începutul crizei. Câteva excepþii de neconstituþionalitate au fost înregistrate în ultimele luni, unele plecând inclusiv de pe rolul unor instanþe din Timiº, încercându-se contestarea ºi anularea prevederilor legale care au dus la sistarea plãþii acestor drepturi. În acest timp, câteva asociaþii de revoluþionari spun cã e nevoie de curãþenie, de reverificarea dosarelor asupra cãrora existã dubii ºi abia dupã aceea se poate discuta despre o eventuale repunere în platã a drepturilor celor care chiar meritã indemnizaþiile. bogdan.piticariu@timpolis.ro

De la Tribunalul Timiº la Curtea Constituþionalã În ultimele luni, la Curtea Constituþionalã s-au înregistrat mai multe solicitãri de anulare a prevederilor legale prin care s-a suspendat plata indemnizaþiilor pentru anumite categorii de revoluþionari – respectiv, luptãtorii, o parte din aceste contestaþii plecând din Timiº. Un exemplu este contestaþia din dosarul nr. 5.314/30/2013 , aflat pe rolul Secþiei I Civile a Tribunalului Timiº, care a ajuns la Curtea Constituþionalã.

Prin intermediul acestuia se solicitã anularea drepturilor care au dus la sistarea plãþii indemnizaþiilor revoluþionarilor luptãtori ºi, respectiv, acordarea retroactivã a indemnizaþiei lunare reparatorii prevãzute de Legea recunoºtinþei faþã de eroii-martiri ºi luptãtorii care au contribuit la victoria Revoluþiei

Conform unor contabilizãri fãcute de cãtre unele asociaþii de revoluþionari, situaþia pe oraºe-martir a revoluþionarilor este urmãtoarea: Bucureºti – 6.496 de persoane, Timiºoara – 2.790 de persoane, Braºov – 1.389 de persoane, Constanþa – 1.298 de persoane, Sibiu – 687 de persoane, Buzãu – 576 de persoane, Cluj – 545 de persoane, Arad – 486 de persoane, Dâmboviþa – 480 de persoane, Prahova – 330 de persoane, Mureº – 343 de persoane, Brãila – 214 persoane ºi Iaºi – 189 de persoane.

române din Decembrie 1989.

Revoluþionarii contestatari susþin cã motivele legate de suspendarea plãþii acestor drepturi – respectiv, constrângerile bugetare, nu pot fi invocate, întrucât “argumentele privind eventualul impact pe care neadoptarea acestui act normativ l-ar fi avut asupra cheltuielilor bugetare nu sunt justificate de vreme ce ordonanþa contestatã prevede pãstrarea în platã a unor drepturi bãneºti pentru alte categorii de persoane”.

Contestatarii mai spun cã autoritãþile care au promovat actul normativ prin care se sista plata drepturilor cãtre revoluþionari trebuiau sã stabileascã o perioadã de cel puþin zece zile pentru a primi în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice. Or, proiectul actului atacat a fost inclus pe ordinea de zi a ºedinþei de Guvern, fiind ºi aprobat, în mai puþin de zece ore de la afiºarea sa pe site-ul Ministerului Finanþelor Publice. “În acest mod a fost violat dreptul cetãþenilor ºi

al asociaþiilor de revoluþionari legal constituite de a participa, cel puþin formal, la procesul de elaborare a actului normativ care îi afecteazã în mod direct”, mai spun contestatarii.

Aceste argumente nu au impresionat Avocatul Poporului, care a stabilit cã actele normative atacate sunt constituþionale. ªi a considerat cã fostul Guvern, “þinând cont de realitatea existenþei unor situaþii când necesitatea protejãrii interesului impune în mod obiectiv adoptarea unor mãsuri urgente, a permis în mod justificat adoptarea unor acte normative fãrã îndeplinirea tuturor cerinþelor privind asigurarea transparenþei decizionale.”

Pânã în prezent, Curtea Constituþionalã nu a aprobat nicio astfel de excepþie de neconstituþionalitate, deºi numãrul acestora continuã sã creascã. În varianta în care ar considera întemeiatã excepþia de neconstituþionalitate într-un singur caz de acest gen, atunci decizia ar avea efect asupra tuturor drepturilor de acest gen, care ar

trebui acordate retroactiv revoluþionarilor din categoriile în cauzã. Lucru care ar însemna acordarea unor sume extrem de mari, care nu se ºtie de unde ar putea fi obþinute, þinând cont cã tocmai din cauza unor resurse insuficiente la buget, 2014 a fost un an în care bugetul de investiþii, de exemplu, a fost diminuat la un nivel nepermis, pentru o þarã care are ca obiective dezvoltarea în concordanþã cu ce se întâmplã pe plan european.

Asociaþii de revoluþionari din Timiºoara: “Mai întâi sã se facã curãþenie” Conducerile unor asociaþii de revoluþionari din Timiºoara spun cã, preliminar discutãrii unei eventuale reluãri a plãþii acestor drepturi cãtre revoluþionari, ar trebui sã se facã “curãþenie”, în sensul de a se verifica dosarele de revoluþionar controversate,

contestate ºi contestabile, inclusiv cele de pe plan local.

“Oricine poate contesta legea, oricând, însã singurii care pot reglementa în mod cert aceastã problemã sunt Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluþionarilor ºi Comisia Parlamentarã de profil. Iar aceste structuri sunt ºi cele abilitate pentru o reverificare a dosarelor, mai mult decât necesarã. Sigur, sunt pãreri împãrþite ºi legate de acest demers, dar din experienþa mea am constatat cã nu o datã cei mai activi contestatari sunt tocmai cei care nu sunt tocmai în regulã, din punct de vedere al dosarelor”; spune Virgil Hosu, preºedintele Asociaþiei Luptãtorilor din Timiºoara Arestaþi la Revoluþie. În opinia sa, pentru a se pune pe alte baze, normale, corecte, tot acest sistem de acordare de indemnizaþii este mai mult decât necesar sã se realizeze o verificare existinsã a dosarelor controversate.

“Eu îl cunosc pe Adrian Sanda, numit în fruntea Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluþionarilor ºi am încredere în el. Totul e sã fie ºi lãsat sã-ºi facã treaba, ºi sã realizeze aceste verificãri ºi trieri de dosare necesare”, declarã Virgil Hosu.

Mulþi revoluþionari, multe centre revoluþionare În 2006, la doi ani dupã intrarea în vigoare a Legii Recunoºtinþei, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluþionarilor fãcea public faptul cã sunt înregistraþi la nivel naþional 6.000 de revoluþionari. Dupã ce au început prelungirile succesive ale preschimbãrii certificatelor de revoluþionar, numãrul a crescut constant ºi s-a ajuns în prezent la peste 23.000 de posesori de certificate de revoluþionari. Cifra este consideratã aberantã de cãtre unele asociaþii de revoluþionari de pe plan local, atâta vreme cât în Timiºoara, în locul din care a pornit Revoluþia, sunt aproximativ 2.800 de revoluþionari. În plus, asociaþii precum ALTAR 1989 reamintesc faptul cã pe prima listã a revoluþionarilor cu merite se regãseau, la Timiºoara, doar 200 de persoane.

Nu doar revoluþionarii, ci ºi oraºele-martir s-au înmulþit vertiginos în ultimii ani. În prezent sunt 13 oraºe-martir (cu alte trei, în aºteptare), în care sunt înregistraþi 15.823 de revoluþio-

nari, respectiv peste 61% din totalul revoluþionarilor care au dobândit certificatele ºi titlurile conform Legii 42/ 1990 republicatã. În celelalte 29 de judeþe în care nu sunt oraºe-martir sunt înregistrate 12.063 de persoane.

Cadrul legal adus în discuþie în acest context, a cãrui aplicare a fost prelungitã nejustificat, este Legea 341/ 12 iulie 2004, a recunoºtinþei faþã de eroii-martiri ºi luptãtorii care au contribuit la victoria Revoluþiei române din Decembrie 1989. Aceastã lege, în baza cãreia s-au preschimbat certificatele de revoluþionar, a fost modificatã succesiv, cu prelungiri ale termenului-limitã prestabilit iniþial. Termenul-limitã prevãzut pentru aducerea documentaþiei necesare pentru primirea certificatelor de revoluþionar a fost prelungit succesiv, de cinci ori, ultimul termen final fiind cel din 30 aprilie 2010. În ultimele ºedinþe ale Comisiei parlamentare a revoluþionarilor din Decembrie 1989, înaintea termenului-

de 24 de ani un reper al cetãþii

limitã s-au aprobat sute de preschimbãri de certificate de revoluþionar. De exemplu, într-una din ultimele ºedinþe în care s-au fãcut aprobãri, au fost aprobate 1.037 de dosare de revoluþionar, dintre care doar trei s-au referit la revoluþionari din Timiºoara, restul fiind din “centre revoluþionare” precum Teleorman, Vaslui sau Dolj.

Bãnuielile legate de complicitãþi în rândul instituþiilor, pentru creºterea nejustificatã a numãrului de revoluþionari, au fost confirmate, dupã ce George Costin, ºeful Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluþionarilor, a fost arestat în februarie 2012, acuzat fiind de DNA de trafic de influenþã ºi spãlare de bani, în formã continuatã, ºi constituire a unui grup infracþional organizat. Conform procurorilor DNA, fostul secretar de stat ar fi constituit ºi condus în perioada 2009 - 2011 un grup infracþional organizat care viza obþinerea de beneficii financiare din trafic cu certificate de revoluþionar.

Timiºoara, Decembrie 1989 Cei care obþineau certificate de revoluþionar prin intermediul acestei reþele erau obligaþi sã plãteascã sume care plecau de la 12.000 de lei ºi un anumit procent din cuantumul indemnizaþiilor primite. Deºi este vorba despre fapte extrem de grave ºi o reþea extinsã, care a acþionat pe o perioadã lungã de timp,

ancheta pare sã se fi oprit doar la arestarea lui George Costin. Nici în Timiº, nici în alte judeþe nu au fost demarate verificãri prin care sã se poatã estima amploarea totalã a prejudiciului, sã se recupereze banii daþi de stat unor falºi revoluþionari sau sã se anuleze certificatele eliberate nejustificat.

actualitate

20 - 23 noiembrie 2014

5

Bastion Talcioc

l Pe terenurile aferente Bastionului vor fi amplasate tonete,

chioºcuri ºi tarabe

Probleme vechi rãmase tot nerezolvate

Foto TIMPOLIS

Încã de la renovarea Bastionului, fãcutã cu fonduri europene, anomaliile legate de utilizarea acestui spaþiu emblematic pentru Timiºoara s-au þinut lanþ, lucru de naturã sã dea emoþii în cazul unui eventual audit de proiect.

Ultima iniþiativã nãstruºnicã legatã de utilizarea acestui spaþiu vine din partea Consiliului Judeþean Timiº, care propune amplasarea de tonete ºi chioºcuri pe terenul aferent construcþiei. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Tarabe „istorice”

Utilizare la liber, dupã cinci ani de la finalizarea renovãrii Chioºcurile ºi tonetele ce urmeazã sã „rãsarã” în curtea interioarã nu sunt singura ino-

tãmâni de dupã inaugurare.

Problemele nu s-au rezolvat nici dupã ce administraþia judeþeanã a decis, prin hotãrâre de consiliu, constituirea unei Comisii speciale care sã analizeze atribuirea spaþiilor în Bastionul timiºorean.

Conform proiectului, prin spaþiile ce urmau a fi atribuite, Bastionul urma sã devinã centrul spaþiului socio-cultural al Timiºoarei, din felul în care au evoluat ulterior lucrurile nu prea rezultã cã acest obiectiv ar putea fi atins. În primul rând, CJ Timiº a avut dispute cu foºtii proprietari de localuri ºi spaþii comerciale din zonã, câþiva reprezentanþi ai instituþiei alegându-se ºi cu plângeri

penale la demararea lucrãrilor. Aºa se face cã, la finalizarea ºi darea în folosinþã a spaþiilor, CJ Timiº a trebuit sã renegocieze cu foºtii chiriaºi, deºi obiectul de activitate a acestora nu mai cadra cu noile obiective stabilite în proiect.

Atribuirea de spaþii din perimetrul Bastionului renovat care a dus la cele mai multe discuþii este cea în care funcþioneazã în prezent o discotecã.

Aici, conform proiectului aprobat pentru finanþare, ar trebui sã funcþioneze un centru de pregãtire pentru tineret. În realitate, cu activitate predilect nocturnã, aici funcþioneazã un club renumit ca reper al vieþii de noapte din Timiºoara.

Chirii mici, discuþii legate de repartizarea de spaþii

Gheorghe Bologa vaþie cel puþin ciudatã legatã de gestionarea Bastionului. Dacã proiectul de reabilitare, fiind derulat cu fonduri europene, a impus niºte condiþii cât de cât clare legate de utilizarea spaþiilor, pentru ca zona sã nu se transforme în adunãtura de baruri, restaurante ºi discoteci de dinainte de reabilitare, existã toate ºansele ca nu peste multã vreme Bastionul sã adãposteascã tot felul de cazinouri ºi localuri de zi sau de noapte. Astfel, la ultima ºedinþã de plen a CJ Timiº s-a venit cu propunerea ca, „dupã expirarea celor cinci ani în care suntem obligaþi sã pãstrãm obiectul de activitate prevãzut, sã ne gândim dacã nu putem veni cu un management privat care sã facã activitatea din Bastion mult mai profitabilã pentru Consiliul Judeþean ºi sã asigure cele mai bune condiþii pentru cei care închiriazã acele spaþii.”

Consilierul judeþean Gheorghe Bologa, ºeful Comisiei Economice a CJ Timiº, spune cã este o discuþie ce se va purta dupã expirarea acelei perioade de cinci ani prevãzutã de proiectul de reabilitare. „Pânã atunci, conform contractului de finanþare, nu se va schimba absolut nimic din destinaþiile prevãzute în proiect”, mai spune Gheorghe Bologa.

Anul trecut, membrii unei Comisii speciale a CJ Timiº au propus reducerea chiriilor lunare pentru spaþiile din Bastion la cinci euro + TVA/ pe metru pãtrat – preþul de pornire a licitaþiei pentru spaþiile de tip cafenea – ºi trei euro + TVA/ pe metru pãtrat, pentru spaþiile cu destinaþie culturalã. CJ Timiº preciza cã propunerea de reducere a tarifelor de închiriere a survenit ca urmare a rundelor succesive de licitaþii în care au fost depuse oferte ºi a cazurilor în care chiriaºii au solicitat rezilierea contractelor pe motivul cuantumului ridicat al chiriei.

Ulterior, în acest an, s-a solicitat plenului CJ Timiº ca spaþiul liber din Bastion sã fie repartizat Comisiei de culturã, învãþãmânt, tineret ºi sport, unde sã-ºi poatã desfãºura ºedinþele împreunã cu Asociaþia Timiºoara Capitalã Culturalã. Administraþia judeþeanã a recunoscut cã nu a reuºit sã ocupe spaþiile din complexul renovat al Bastionului, conform specificaþiilor din proiec-

tul de finanþare. “Pentru aceste spaþii s-a organizat licitaþie, fiind ocupate o parte din ele.

Spaþiul ce face obiectul propunerii nu s-a ocupat, neavând solicitanþi”, spuneau reprezentanþii administraþiei judeþene. În spaþiul respectiv, care are o suprafaþã totalã de 376,56 de metri pãtraþi, ar fi trebuit sã funcþioneze, conform proiectului, o cafenea, un depozit de cafenea, o salã de seminar ºi un atelier de editare foto/video, plus terasã. Tocmai suprafaþa mare a dus la discuþii legate de aceastã atribuire, precizându-se cu aceastã ocazie: “342 de metri pãtraþi din Bastion nu se pot justifica pentru acea comisie. Dacã se poate justifica aceastã suprafaþã, atunci poate cã fac ºi o echipã de dansuri acolo”.

Aceste controverse au determinat conducerea CJ Timiº sã amâne atribuirea, care a fost însã aprobatã ulterior.

“Vom gãsi formula legalã prin care putem sã le atribuim spaþiu, astfel încât sã nu încãlcãm regulamentul Bastionului, sta-

bilit de atunci când am cheltuit fondurile europene pentru reabilitarea lui”, preciza cu aceastã ocazie Titu Bojin, preºedintele CJ Timiº.

Consilierii judeþeni care au avut rezerve legate de atribuirea gratuitã de spaþii din Bastion spun cã vor monitoriza cu foarte mare atenþie cum se folosesc spaþiile acordate.

Conform acestora, dacã tot era sã se atribuie gratuit spaþiul pentru o comisie a CJ Timiº, puteau primi spaþii ºi alte comisii, nu doar cea de Culturã, pentru cã suprafaþa este destul de mare. “Sã nu ne trezim cã dintr-un spaþiu destinat culturii se ajunge la cafenea care, de fapt, e berãrie. Am mai avut astfel de experienþe de-a lungul anilor. Dacã nu se respectã destinaþia acestor spaþii, vom solicita evacuarea celor cãrora li s-a acordat. Altfel, sã nu ajungem în situaþia în care, la un audit al proiectului de finanþare europeanã, sã trebuiascã sã dãm banii înapoi”, se menþiona pe aceastã temã în plenul CJ Timiº.

Foto TIMPOLIS

Este greu de apreciat cum va arãta, ca ansamblu, spaþiul Bastionului Theresia dupã punerea în practicã a unui proiect apãrut recent pe ordinea de zi pentru urmãtoarea ºedinþã de plen a Consiliului Judeþean Timiº. Titlul propunerii ce urmeazã a fi discutate de cãtre consilierii judeþeni este: “Proiect privind propunerea închirierii unor suprafeþe de teren, din domeniul public al judeþului Timiº, situate în cadrul Complexului imobiliar Bastionul «Theresia», pentru amplasare standuri, tonete, chioºcuri cu destinaþie de comerþ stradal sau de publicitate”.

Prin aceastã iniþiativã se doreºte închirierea, pe o perioadã de trei ani, a unor suprafeþe de teren situate în cadrul Complexului imobiliar Bastion, pentru amplasare de tarabe sau chioºcuri, aducându-se argumentul cã o mare parte din suprafaþa de teren nu este ocupatã de construcþii.

Iniþiativa, spune CJ Timiº, pleacã de la o adresã în care „se exprimã interesul pentru închirie-

rea unei suprafeþe de teren pentru amplasarea unei rulote comerciale, având ca obiectiv promovarea ºi valorificarea prin comercializare a produselor tradiþionale româneºti de panificaþie”.

Deci, de la aceastã solicitare, care vizeazã probabil un chioºc cu covrigi, administraþia judeþeanã a ajuns la concluzia cã amplasarea unor astfel de standuri ar fi ºi în avantajul CJ Timiº care, pe lângã promovarea Bastionului Theresia, ar colecta ºi venituri la buget, ºi al locuitorilor ºi vizitatorilor oraºului. E greu de spus ce speranþe de „îmbogãþire” are CJ Timiº, dacã se face raportarea la tarifele de plecare – respectiv, trei lei pe metru pãtrat pe zi pentru amplasare standuri, tonete sau chioºcuri , ºi 15 lei pe metru pãtrat pe lunã – închiriere de teren pentru publicitate.

Nici contractul-cadru, nici caietul de sarcini nu prevãd limitãri sau prevederi cât de cât clare legate de specificul viitoarelor tonete sau tarabe, specificând doar cã viitorii chiriaºi trebuie sã îºi asume propria rãspundere civilã faþã de terþi, pentru evenimente produse în incinta spaþiului închiriat, sã plãteascã chiria la termenul stabilit ºi, dupã caz, penalitãþile de întârziere calculate, sã informeze imediat pe locator asupra oricãror accidente ºi stricãciuni care s-au produs în spaþiul închiriat ºi sã foloseascã spaþiul închiriat ca un bun proprietar, evitând degradarea lui.

Datã exemplu ca una dintre cele mai consistente finanþãri europene derulate în Timiº, reabilitarea ºi revitalizarea fortificaþiei Bastionului a beneficiat de finanþare prin Programul Phare 2005 Dezvoltare Regionalã, presupunând o investiþie de 9.731.874,56 de euro. Din aceastã sumã, cinci milioane de euro provin din fonduri Phare, 1,7 milioane de euro au fost alocaþi de la bugetul de stat, 2,3 milioane de euro au fost de la CJ Timiº, iar 1.013.500 de euro au fost alocaþi din bugetul Primãriei Timiºoara.

Dificultatea atribuirii spaþiilor din complexul renovat le-a dat de furcã reprezentanþilor CJ Timiº, încã din primele sãp-

Preºedintele CJ Timiº, Titu Bojin

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

reportaj

20 - 23 noiembrie 2014

Oamenii strãzii, povestea complicatã a unor persoane cu identitãþi dificil de probat

De aproape zece ani, ºi o parte O lume a suferinþelor de tot felul, despre care ºtim extrem de puþin ºi a cãrei realitate poate fi cu dificultate reflectatã scriptic. ªi o serie de carenþe legislative despre care pânã ºi reprezentanþii Poliþiei Locale spun cã face greu de controlat fenomenul „oamenii strãzii”. Fie alungaþi de acasã, fie fãpturi ale nimãnui, mãcinaþi de vicii sau suferind de boli psihice, dependenþi de alcool sau de droguri, fãrã surse de venit ºi, adesea, fãrã documente care sã le ateste identitatea, despre oamenii strãzii ºtim, de cele mai multe ori, foarte puþin. Pentru cã, prinºi în vâltoarea propriilor griji, nu ne facem timp sã cunoaºtem adevãrurile dureroase ale realitãþilor altora. Prinsã, însã, tot într-o astfel de vâltoare, o tânãrã de douãzeci de ani cautã sprijin, de aproape zece ani, în aºi gãsi mama ºi o parte din familie. Despre care a aflat doar cã s-ar afla undeva prin Timiºoara... ligia.hutu@timpolis.ro

O cãutare fãrã prea multe perspective... „Eu nu am vorbit niciodatã cu mama”, mãrturiseºte Vanesa I., fiica Venerei I. Are aproape 22 de ani. A crescut la un leagãn de copii, abandonatã fiind la maternitate, la doar câteva zile dupã ce a venit pe lume. „Tata nu m-a recunoscut”, povesteºte tânãra. ªtie puþine lucruri despre pãrinþii sãi ºi despre restul familiei. Lucruri pe care le-a aflat, în parte, de la strãini. „Pe mine m-a lãsat în spital. De acolo am fost trimisã la un leagãn, pânã la cinci ani. Mai aveam rude, dar nici pe ele nu le-am cunoscut. Bunica a murit în 1991, din câte am aflat eu. Iar mãtuºa, sora mamei, de aici, din Timiºoara, a aflat cã exist. Dar nu m-au cãutat niciodatã”, povesteºte, cu stãpânire de sine ºi cu demnitate, V.I. Acum locuieºte în cãmin, este studentã la Universitatea de Vest din Timiºoara, în ultimul an, ºi se pregãteºte pentru examenul de licenþã. Ne mãrturiseºte cã studiazã limbile strãine ºi cã îºi doreºte sã devinã profesoarã. ªi spune cã îºi cautã în continuare mãcar o parte din ceea ce ar fi trebuit sã fie familia sa. Adicã, pe sora mamei ºi pe un alt copil, bãiat al mamei sale, despre care spune cã ar trebui sã aibã în jur de 30 de ani. Nu ºtie, însã, sigur, nici dacã acesta mai trãieºte. ªtie doar cã au existat persoane care ar fi vãzut-o pe mama sa însãrcinatã în mai multe rânduri ºi crede, aºadar, cã mãcar unul dintre acei copii, devenit acum om mare, ar trebui sã mai existe pe undeva, pe lumea asta. „Când am împlinit ºapte ani, cei de la Protecþia Copilului au spus cã nu mai am vârsta sã rãmân în leagãn, cã trebuie sã merg ºi eu la ºcoalã, ca alþi copii. Am fost transferatã atunci într-un centru baptist, la Bozovici. Atunci, am aflat cã mama ar fi încercat sã mã transfere într-un centru de stat”, mai

povesteºte Vanesa. Care adaugã ºi cã mamei sale, care a avut drept de tutelã asupra ei, i s-a explicat atunci cã pruncii care primesc îngrijire în centre private au ºanse ceva mai mari sã primeascã îngrijire ºi atenþie, fiind îndrumaþi, în multe dintre cazuri, înspre universitãþi sau ºcoli. „Când aveam eu unsprezece ani, mama a fost decãzutã din drepturile pãrinteºti”, mai povesteºte fata. Aceasta spune cã s-a resemnat, în timp, cu situaþia ºi cã i-a rãmas acum numai dorinþa de a-ºi cunoaºte o parte din familie, atâta câtã a mai rãmas. „ªtiu cã mama a suferit de o boalã psihicã. Nu ºtiu dacã mai trãieºte sau nu, nu mai am nicio veste, nicio informaþie. Am auzit cã ar fi spus cuiva cã nu vrea sã o vãd în situaþia în care a ajuns, sã nu rãmân cumva cu traume. Nu este cazul, am înþeles demult cum stau lucrurile... Eu am început sã o caut de la 12 ani. La 12 ani mi-am vãzut mama mâncând din gunoaie, dacã mã înþelegeþi...”, mãrturiseºte Vanesa. În ceea ce o priveºte pe sora mamei sale, spune cã nu are niciun fel de alte interese: „Vreau doar sã comunic. Vreau sã o cunosc ºi eu”.

A aflat cã aceasta ar locui undeva, în Timiºoara, pe strada Frunzei, dar nu îi ºtie nici numele, ºi nici adresa exactã.

Poliþia Localã: „Nu mai ºtim nimic despre ea” Reprezentanþii Poliþiei Locale, pe care i-a contactat – pentru cã, în urmã cu ani de zile, dãduserã un comunicat de presã care o viza pe mama Vanesei, descoperitã, atunci, pe strãzile Timiºoarei – spun cã nu o pot ajuta cu mai multe informaþii, date fiind numeroasele elemente necunoscute ale acestei dramatice istorii de viaþã.

de 24 ani un reper al cetãþii

Contactatã telefonic, purtãtorul de cuvânt al Poliþiei Locale Timiºoara, Daniela Seracin, afirmã cã îºi aminteºte cazul Venerei I., a cãrei prezenþã era, acum câþiva ani, frecvent semnalatã pe stradã poliþiºtilor locali. Dar, precizeazã ea, în ultima perioadã, nu a mai auzit ca prezenþa femeii sã mai fi fost semnalatã pe strãzile Timiºoarei: „Nu mai ºtiu despre ea, nu am mai auzit în ultima perioadã”. Daniela Seracin precizeazã ºi cã a luat legãtura cu fiica Venerei I., care a solicitat sprijin, inclusiv pentru a-ºi gãsi membrii familiei, despre care a aflat cã ar locui în Timiºoara, pe strada Frunzei. Afirmã cã Vanesa a fost îndrumatã sã depunã o solicitare în scris în acest sens. ªi opineazã cã, dacã mama acesteia mai este în viaþã, atunci ar fi posibil sã se afle într-unul dintre centrele din Timiºoara care oferã adãpost oamenilor strãzii.

Un destin mãcinat de o boalã psihicã ºi o victimã a unor multiple carenþe legislative Cunoscutã ºi ca “profesoara boschetarã”, cum o numea presa, în urmã cu câþiva ani, Venera I. dormea pe atunci sub cerul liber. Poliþiºtii comunitari au interpelat-o de mai multe ori, la vremea respectivã, ducând-o ba la Clinica de Neuropsihiatrie din Timiºoara, ba la Azilul de Noapte. Femeia, însã, s-a reîntors de fiecare datã în stradã, pentru cã autoritãþile nu au gãsit nicio soluþie funcþionalã în acest caz. Pe motiv cã nu era un caz extrem de grav, cadrele medicale o lãsau liberã. Iar pentru cã nu avea buletin, femeia nu putea dormi nici la azil ºi nici nu putea fi trimisã în localitatea de domiciliu.

În toamna lui 2009, TIMPOLIS a cãutat sã dea de urma familiei Venerei I., pentru a-i veni cumva femeii în ajutor. Reporterul TIMPOLIS a aflat cã rudele femeii ºtiau cã aceasta suferã de schizofrenie ºi mãrturiseau cã, în perioada în care mai þineau legãtura, aceasta fãcea dese crize de nervi, manifestate prin episoade de violenþã.

Aºa se face cã Venera a ajuns pe strãzile Timiºoarei, unde cetãþenii i-au semnalat în repetate rânduri prezenþa. Poliþiºtii comunitari au ridicat-o de mai multe ori de pe Calea Aradului, din zona UTT. Acolo au aflat, din declaraþiile unor martori, cã Venera I., pe atunci în vârstã de 51 de ani, ar fi o fostã profesoarã, care a pierdut tot – casã, bunuri, familie –, trãind pe stradã, cu ce gãsea prin tomberoane sau cu ce îi oferea lumea. Poliþiºtii au reuºit atunci cu greu sã vorbeascã cu ea, pentru cã, în câteva rânduri, a luat-o la fugã atunci când i-a observat.

“Pentru cã persoana în cauzã stãtea pe stradã în ploaie ºi frig, creând ºi disconfort celorlalþi timiºoreni, s-a luat mãsura preluãrii sale de pe stradã ºi predãrii la Clinica de Neuropsihiatrie, de pe str. I. Vãcãrescu, pentru investigaþii. Femeia spune cã este din Timiºoara, dar a rãmas pe drumuri. Singura soluþie legalã pe care poliþiºtii comunitari au putut sã o ia în aceastã situaþie a fost aceea de a o interna la o clinicã specializatã”, declara, în noiembrie 2009, consilierul Daniela Seracin, purtãtor de cuvânt al Poliþiei Comunitare Timiºoara.

Potrivit acesteia, la scurt timp dupã acest episod, femeia s-ar fi întors din nou pe stradã, nefiind consideratã un caz grav din punct de vedere medical.

Poliþiºtii comunitari s-au aflat atunci din nou în dificultate, la fel ca ºi în alte cazuri similare, în care ridicã de pe strãzi copii sau persoane catalogate drept boschetari ori cerºetori:

Daniela Seracin “Persoanele fãrã adãpost, care nu au domiciliul în Timiºoara, sunt duse la garã, urcate în primul tren ºi îndrumate cãtre localitãþile de domiciliu. Minorii sunt duºi la Centrul de Zi ºi de Noapte pentru Minori, iar adulþii pot fi cazaþi la azilul de pe Brâncoveanu, însã doar peste noapte. Când avem situaþii cu persoane din oraº, care nu mai au case, e mai dificil. Nu avem unde sã îi trimitem. De la clinicã (unde ajung doar cei cu afecþiuni psihice - n.r.) li se dã drumul ºi se reîntorc pe stradã”. În privinþa femeii despre care unii afirmau cã ar fi fost profesoarã, Daniela Seracin declara atunci cã aceasta nu poate fi nici sancþionatã : “Nu încalcã legea, nu cerºeºte. Cautã prin gunoaie. Poliþia Comunitarã are convingerea cã ºi celelalte instituþii în drept sã ia mãsuri în acest caz o vor face”, mai spunea Daniela Seracin.

Pentru cã medicii de la Clinica de Neuropsihiatrie au considerat cã, în cazul Venerei I., nu este necesarã internarea pe termen lung ºi în lipsa unor documente care sã ateste adresa de domiciliu a femeii, poliþiºtii comunitari s-au vãzut în imposibilitatea de a gãsi o soluþie. Femeia nu putea fi dusã nici la azil, pentru cã ar fi avut nevoie de buletin de Timiºoara, ºi nici nu putea fi trimisã în localitatea de domiciliu, care era necunoscutã oficial.

reportaj

20 - 23 noiembrie 2014

7

o tânãrã îºi cautã mama din familie Povestea Venerei. În câteva cuvinte. mea s-a cãsãtorit ºi s-a mutat aici, la Timiºoara. Venera a rãmas cu mama ei, la Oraviþa. Mama ei a þinut-o la facultate, la Cluj. A terminat Facultatea de Istorie ºi Filozofie, dar n-a predat niciodatã, pentru cã începuse sã aibã crize de nervi. A lucrat câteva luni, ca bibliotecarã în Oraviþa, dar apoi a renunþat. A început sã îºi batã mama, sã o ameninþe cu cuþitul. Devenise un coºmar”.

Femeia mai spunea cã Venera s-a apucat sã vândã bunurile din casã, venind cu sacoºele la Timiºoara,unde se mutase ºi mama ei, sã vândã cãrþi în Piaþa700. “Mai târziu, pentru cã nu a mai plãtit dãrile pentru apartamentul în care locuia la Oraviþa, a fost evacuatã. Femeia a locuit o vreme la familia surorii ei, însã fãcea mereu scandal, îi ataca pe membrii familiei ºi apoi pleca pe stradã. În 91, când a murit mama lor, Venera ºi-a dat în judecatã sora, ca sã îi dea banii care i se cuvin de pe urma mamei.

Dar ce bani sã îi dea?! Mama lor nu avea nimic”.

Vecina surorii Venerei I. afirma ºi cã a mai vãzut-o pe aceasta prin zonã, unde ar mai fi fãcut uneori scandal. “ Mai târziu, vecina mea a aflat cã Venera are ºi o fatã, fãcutã cu un om însurat, pe care a abandonat-o. Ar trebui sa aibã acum vreo 22 de ani, dar nimeni nu ºtie nimic de ea. Vecinei mele îi este ºi ruºine sã mai vorbeascãdespre sora ei...”, mãrturisea atunci femeia.

Foto Federaþia Caritas

Cazul femeii care dormea în stradã a stârnit, la vremea respectivã, interesul opiniei publice, din pricina dramei pe care, se presupunea, femeia ar fi trãit-o. Într-unul din rarele momente în care a reuºit sã dialogheze, cât de cât inteligibil, cu poliþiºtii comunitari, Venera I. le-a declarat acestora cã este din Oraviþa ºi cã a fost profesoarã. Când a fost întrebatã de domiciliu, a spus cã, înainte de a ajunge pe stradã, ar fi locuit pe strada Frunzei, din Timiºoara.

Drept urmare, pentru a afla adevãrul despre situaþia ei pentru care autoritãþile în drept nu au putut identifica nicio soluþie, reporterul TIMPOLIS s-a deplasat, în toamna lui 2009, la ultimul domiciliu declarat al femeii. Locatarii blocului în care Venera I. susþinea cã ar fi locuit mãrturiseau cã îºi amintesc de ea. Potrivit declaraþiilor unei vecine, care a dorit sã îºi pãstreze anonimatul, la adresa menþionatã de femeie locuia sora sa vitregã , dar cele douã nu se vãzuserã de ani de zile, iar sora, mai spunea vecina, se ruºina atunci când îºi amintea de necazurile pe care le-ar fi provocat familiei Venera I. “Sunt surori de mamã. ªtiu cã Venera suferã de schizofrenie, familia a internat-o de multe ori la Vãcãrescu. Sora ei crede cã toate i s-au tras de la naºtere, pentru cã medicii au scos-o cu forcepsul ºi i-au atins ceva la cap. Au locuit cu mama lor la Oraviþa, pânã când vecina

Azilul de Noapte al Federaþiei Caritas, un adãpost pentru oamenii nimãnui Foamea, frigul ºi lipsa unui acoperiº deasupra capului îi aduc, în fiecare searã, împreunã.

Nu sunt ceea ce se cheamã o familie, însã, în timp, au început sã se simtã ºi sã se poarte ca atare.

Sunt nãpãstuiþii soartei – copii, femei ºi bãtrâni, depotrivã –, oameni care nu au adãpost, nu au surse constante de venit, nici acte nu au, cel mai adesea, iar de cineva de-al lor, cãruia sã îi pese, care sã îi ajute ºi sã le întindã o mânã de ajutor, la nevoie, nici nu poate fi vorba...

Sunt oamenii nimãnui, victime ale destinului nedrept, stãpâni peste nimic altceva decât peste soarta ce le-a urzit, cinic ºi nedrept, poveºtile de viaþã fãcute din suferinþã, sãrãcie, nepu-

tinþe ºi nevoi. ªi, dintre oamenii fãrã adãpost ai Timiºoarei, peste 90 de suflete îºi gãsesc în mod constant adãpost la Azilul de Noapte al Federaþiei Caritas a Diecezei Timiºoara.

L-am întrebat, în prag de iarnã, pe coordonatorul Azilului de Noapte al Federaþiei Caritas, Petru Bârza, care sunt condiþiile pe care trebuie sã le îndeplineascã persoanele care nu au un adãpost în prag de iarnã pentru a primi gãzduire la azilul din zona Brâncoveanu. „Sã vinã”, ne-a rãspuns Petru Bârza, adãugînd cã echipa Federaþiei Caritas care lucreazã în sprijinul oamenilor nevoiaºi ºi fãrã adãpost, se strãduieºte sã îi ajute pe cât mai mulþi dintre cei aflaþi în astfel

de situaþii critice. „Avem colegi, angajaþi ai Federaþiei Caritas, care se ocupã inclusiv sã le facã buletine celor care nu au. Îi ajutãm sã îºi întocmeascã dosarele pentru pensii, pentru ajutoarele sociale sau pentru pensiile de handicap. Numai anul trecut colegii mei au fãcut 70 - 80 de buletine. Trebuie C.F. de luare în spaþiu, pe mulþi dintre ei îi luãm noi ºi li se fac acte, pentru cã nici mãcar acte nu au”, mai spune Petru Bârza, coordonatorul azilului de noapte. Acesta declarã cã nu existã limitã de vârstã pentru cei aflaþi în nevoie care apeleazã la sprijinul Federaþiei Caritas. „Acum, avem peste 94 de persoane. Dacã am mai avea locuri în plus, am primi ºi mai

mulþi. În varã au fost ceva mai puþini, în jur de 80 - 90 de oameni. Avem zece copii, cu vârste cuprinse între un an ºi doisprezece ani. Unii dintre copiii pe care îi avem sunt la noi doar cu tatãl, pentru cã mama i-a pãrãsit. Pe copii nu îi putem primi separaþi de pãrinþi. Avem ºi un cuplu format din doi foºti beneficiari, care acum au revenit ºi care au ºi un copil. În timpul zilei, majoritatea copiilor merg la grãdiniþã sau la ºcoalã. Sunt ºi doi pentru care acum întocmim dosarul ca sã poatã merge la grãdiniþã”, ne mai spune coordonatorul azilului de noapte, Petru Bârza. Care adaugã ºi cã cea mai vârstnicã locatarã a Azilului de Noapte are 81 de ani.

Locurile din adãposturi, insuficiente în raport cu numãrul mare al oamenilor strãzii þiuni zilnice”, a mai adãugat Daniela Seracin, precizând, însã, ºi cã fenomenul în sine este dificil de þinut sub control. Printre altele ºi pentru cã inexistenþa unei legislaþii face fenomenul greu de gestionat. În ceea ce priveºte posibilele refugii pentru oamenii nimãnui care sunt ridicaþi de pe strãzi de poliþiºti, Daniela Seracin a fãcut referire la Azilul de Noapte al Federaþiei Caritas de pe strada Brâncoveanu, la adãpostul Fundaþiei Umanitare „Timiºoara 89”, la Centrul de Zi ºi de Noapte pentru Minori, de pe strada Ioan Slavici, ºi, în perspectiva iminentei sale redeschideri, pentru perioada sezonului de iarnã, la

Foto TIMPOLIS

Foto TIMPOLIS

Potrivit informaþiilor primite de la purtãtorul de cuvânt al Poliþiei Locale Daniela Seracin, numãrul oamenilor strãzii identificaþi de la începutul acestui an ºi pânã în prezent în Timiºoara a crescut, ajungând la 1.146 de persoane. „Sunt mai mulþi adulþi ºi mai puþini minori ”, declarã Daniela Seracin, precizând cã, doar în decursul acestui an, poliþiºtii au raportat peste 5.000 de depistãri. „Au fost 5.347 de depistãri. Aceasta înseamnã de câte ori au fost ridicaþi ºi aduºi la secþie, putând fi vorba, în multe dintre cazuri, despre una ºi aceeaºi persoanã”, a explicat purtãtorul de cuvânt al Poliþiei Locale Timiºoara. „Noi avem ac-

adãpostul pus la dispoziþie de Direcþia de Asistenþã Socialã a

Primãriei Timiºoara, situat pe strada Învãþãtorului, nr. 8.

de 24 ani un reper al cetãþii

8

20 - 23 noiembrie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

20 - 23 noiembrie 2014

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

special

20 - 23 noiembrie 2014

Terorismul ºi criminalitatea organizatã, douã mari pericole la adresa ordinii mondiale Califatul mondial, un pericol de neignorat

Societãþile deschise, moderne, sunt mai uºor de penetrat, iar terorismul ºi haosul pot deveni o ameninþare serioasã la adresa ordinii internaþionale, dacã nu se iau mãsurile corespunzãtoare din instituþiile legale ale statelor în cauzã. O nouã ordine mondialã s-ar putea sã nu devinã deloc o realitate, ci sã rãmânã doar o aspiraþie, în special pentru cei ce trãiesc în noua ordine europeanã, dupã cum avertiza Robert Cooper, în “Destrãmarea naþiunilor. Ordine ºi haos în sec.

XXI”. Tot el aprecia cã ordinea postmodernã europeanã se confruntã cu aceleaºi provocãri ca ºi SUA, iar criminalitatea existentã în interiorul sãu, are nevoie de lumea civilizatã pentru a o prãdui.

Gl. (r) prof.univ.dr. Anghel Andreescu

Noile generaþii de teroriºti, mai periculoase decât vechile Cele douã mari pericole la adresa suveranitãþii statelor, a ordinii mondiale, respectiv terorismul ºi criminalitatea organizatã, sunt, însã, favorizate ºi de alte schimbãri importante ce au avut loc în epoca modernã, fapt precizat de Elias Conetti, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1960.

La rândul sãu, Robert D. Kaplan, avertizeazã, în foarte recentul sãu volum, Rãzbunarea geografiei, cã “O însingurare specificã existenþei urbane, optime pentru manifestarea unor ideologii periculoase, idei nesãnãtoase, precum ºi o educaþie de masã care produce oameni slab educaþi, eliberaþi de fatalism, contribuie la instabilitate, o massmedia care are un rol crucial în acest proces, precum un dresor priceput”.

Aceste schimbãri în psihologia oamenilor, precum ºi super-tehnicizarea, bombele miniaturale, explozibili din plastic cuplaþi la o ideologie periculoasã, determinã pericolul deosebit pe care îl reprezintã noile generaþii de teroriºti actuali ºi viitori. Aceºtia sunt rupþi fizic ºi moral de locurile lor de

baºtinã. Le sunt consolidate identitãþile ºi dorinþele comune cu ceilalþi, unele canale mass-media chiar promovându-i pe viitorii lideri teroriºti. “Dezordinile interne s-ar putea rãspândi foarte uºor în regiuni întregi, alimentate de mass-media, care nu cunosc frontiere, iar liderii politici ar putea fi puºi cu spatele într-un colþ retoric, periculos, idem cei care au la dispoziþie, în orice moment, bombe atomice”, mai spune Robert Kaplan.

Asistãm la noi forme de manifestare a terorismului ºi a crimei organizate, constând în schimbarea profilului fãptuitorilor ºi a faptelor comise, acþionarea în cadrul unor reþele foarte bine puse la punct, mai ales în ceea ce priveºte crima organizatã. Asemenea fapte periculoase nu mai pot fi combãtute cu strategiile ºi mãsurile comune avute la dispoziþie de forþele de ordine, serviciile de informaþii ºi justiþie, deci se impune o nouã organizare a cooperãrii acestor forþe enumerate mai sus ºi, în plus, atragerea de partea acestora a opiniei publice, pe baza unui nou concept de abordare interioarã. În condiþiile unei perioade de tranziþie, schimbare ºi globalizare a societãþii informaþionale apar noi forme de manifestare a criminalitãþii organizate, violente, noi moduri de operare dintre cele mai sofisticate.

Dispariþia lui Bin Laden nu a însemnat ºi dispariþia Al Qaida.

Scopul atentatelor de la Madrid, din anul 2004, ºi de la Londra, din 2005, au fost de inducere a terorii, a groazei, a propagandei, folosind massmedia pentru a influenþa factorul politic. Þintele teroriºtilor, ºi la Madrid, ºi la Londra, au fost masa amorfã, compusã din aºa-zisele þinte moi, ºi un numãr cât mai multe victime. Confuzia publicã, învãþãmintele ºi lecþiile-cheie, în urma evenimentelor teroriste din 11 septembrie 2001 din SUA, din 2004, de la Madrid ºi Beslan, din 2005, de la Londra, din 2014, de la Soci, ºi multe altele au dus la luarea unor mãsuri de siguranþã. ªi anume, suplimentarea

de 24 de ani un reper al cetãþii

eforturilor de pregãtire a forþelor care intervin la asemenea evenimente, instruirea comunã a acestora, educarea publicului, inclusiv disciplinã în utilizarea telefoanelor personale în cazuri de crizã, formarea unei celule de presã pentru informarea publicului, schimburi de informaþii permanente, formarea de reþele de comunicaþii rezistente, practici comune pe linia de reacþie externã ºi internã, comandã unicã, dar, în egalã mãsurã, la protecþia libertãþilor cetãþeneºti.

Dispariþia lui Bin Laden nu a însemnat ºi dispariþia Al Qaida. Dimpotrivã, a se vedea apariþia aºa-zisului Stat Islamic din Orientul Mijlociu.

Structurile de drept sunt slabe ºi nu fac faþã acþiunilor teroriste, cu posibilitãþile limitate ale justiþiei naþionale ºi internaþionale. Crima organizatã a ajuns sã controleze aproape totul, în toate formele ei de manifestare, informaticã, ciberneticã, financiarã.

Din acest motiv, trebuie avute în vedere ºi modificãrile survenite în lupta teroriºtilor cu reþele flexibile, adaptabile în acþiuni operative, cu forme noi de ameninþare schimbate.

Siguranþa statului nu este numai de competenþa unei singure instituþii, fie de ordine publicã, forþe armate, informaþii sau instanþe, ci presupune un efort colectiv, major, cu o abordare globalã, la nivelul UE ºi ONU. Sunt vizate toate aspectele care þin de infrastructura criticã: energia electricã, reþelele de apã, transporturi, centralele nucleare, comunicaþii, finanþe, asigurãri, migraþii ilegale, droguri etc., deci un potenþial enorm de a produce pagube importante, majore pentru o þarã sau grupuri de state.

Strategia de anticipare pentru combaterea terorismului ºi a crimei organizate trebuie sã devinã o prioritate naþionalã. Deci combaterea terorismului ºi a criminalitãþii devine o sarcinã a întregii societãþi, a cetãþenilor, iar munca de prevenire revine pe primul plan.

Uniunea Europeanã, conform strategiei de combatere a terorismului ºi a crimei organizate, a luat mãsuri ºi în teritoriile statelor de origine ºi tranzit, în baza politicilor de bunã vecinãtate, prin ofiþerii de legãturã, prin Europol sau Frontex.

Concepþia nouã de combatere a terorismului presupune mereu o anticipare a dezvoltãrii viitoare a reþelelor teroriste ºi de crimã organizatã, dar ºi continuitate în intervenþii. În privinþa terorismului islamic, de exemplu, se ºtie cã acesta are în vedere: schimbarea profilului faptei, comiterea de atentate pentru a cultiva groaza în populaþie, se mai ºtie cã alegerea posibilelor þinte este nelimitatã, cã este vizatã schimbarea profilului fãptuitorilor – care sã nu fie doar membri analfabeþi, ci ºi oameni pregãtiþi, cu o situaþie materialã bunã, emigranþi de douã - trei generaþii în statele din Occident, aparent bine integraþi în societãþile moderne ºi din toate mediile. Se mai ºtie, de asemenea, cã Al Qaida este o reþea nu sub formã obiºnuitã, piramidalã, ca structurile militare, ci sub forma unor structuri locale, rezistente ºi cã este în prezent organizatã cu celule deschise, în peste 70 de state, având ºi multe ºcoli de pregãtire.

Combaterea terorismului este o sarcinã de duratã care presupune nu numai anihilarea teroriºtilor, prin investigaþii minuþioase, ci ºi cãutãri mul-

tiple, cooperare naþionalã ºi internaþionalã, înlãturarea sau mãcar diminuarea cauzelor apariþiei continuitãþii acestui fenomen, reducerea vulnerabilitãþilor, încercarea de blocare a finanþãrii teroriºtilor ºi a crimei organizate, informaþii multiple, sprijinul populaþiei, dar ºi utilizarea unor tehnologii caracteristice biometrice, amprente digitale, fotografii ale irisului, pentru o mai bunã identificare a persoanelor care au preocupãri în domeniu.

Trebuie avutã în vedere ºi împiedicarea recrutãrii de noi adepþi din rândurile indivizilor care au emigrat în SUA, UE, de mai multe generaþii, ºi care nu s-au integrat definitiv în aceste state, foºti luptãtori din forþele armate ale statelor care au acþionat în Afganistan, Irak, alte state unde ºi-au dezvoltate preocupãrile în acest domeniu ºi cunosc foarte bine metodele de intervenþie. Aceºtia devin cei mai periculoºi fiind chiar bine instruiþi în acest domeniu al combaterii fenomenului. De asemenea, este vizatã combaterea imamilor itineranþi care propovãduiesc pe lângã religia normalã ºi atragerea de noi recruþi ºi fonduri pentru Califatul mondial.

Forþa de reacþie a NATO la acþiunile teroriste a crescut, din 2002 Declaraþia Summitului din Þara Galilor adoptatã de ºefi de stat ºi de guvern participanþi la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic, din 4 - 5 septembrie anul acesta, prin cele 113 puncte ale sale, apreciazã pentru prima oarã mãsurile ce trebuie luate în combaterea acestor fenomene periculoase pentru societatea modernã, anunþând cã fenomenul terorist va fi analizat ca punct distinct la fiecare instruire.

Din 199, NATO a decis cã terorismul este o provocare în conceptul strategic, iar dupã 11 septembrie 2001 terorismul a devenit una din principalele sarcini de pe agenda sa de lucru, iar lupta antiteroristã s-a transformat într-una totalã ºi eficientã. Conform art.

5, NATO sprijinã SUA în lupta antiteroristã în Afganistan ºi alte state, precum ºi în Marea Mediteranã, în Balcani. Evenimentele din 11 septembrie 2001 au demonstrat cum acþiunile teroriste au fost finanþate în Asia, organizate în Europa ºi îndeplinite în SUA. Complexitatea terorismului actual se bazeazã ºi pe folosirea poºtei electronice, a computerelor, a unor sume mari de bani ºi un numãr mare de recruþi.

Urmãrind istoricul participãrii NATO la aceste intervenþii, apreciem cum a crescut forþa sa de reacþie dupã Summitul de la Praga, din septembrie 2002, când NATO a adoptat un concept militar împotriva terorismului, de reacþie oriunde ºi oricând.

Ura faþã de Occident în general,

ideea revenirii la epoca secolului VII, a Califatului mondial, a separaþiei radicale între lumea islamicã ºi restul lumii, nu mai este de actualitate ºi nici cele douã - trei fatwe date de Bin Laden împreunã cu unii lideri religioºi ultra-radicali. „Desigur, problema teroristã pusã pe seama religiei sau a culturii sunt greºite ºi au mari ºanse de a înrãutãþi situaþia”, spune Francis Fukuyama, în America la rãscurce.

Nici democraþia de tip occidental nu va fi o soluþie pe termen scurt la problemele terorismului. În centrul problemei teroriste existã un nucleu puternic, de fanatici neclintiþi, înconjuraþi de simpatizanþi apolitici. Necunoscute sunt, în acest moment, numãrul jihadiºtilor din acest nucleu dur, sursele de noi recruþi ºi de finanþare, localizarea graniþelor între moderaþi ºi susþinãtori, imamii itineranþi ºi, la fel, ºcolile de pregãtire.

Gilles de Kerchove, responsabil al UE pentru combaterea terorismului, avertiza: „Ori cooperãm, ori viitorul va fi sumbru”. Aceastã sinteticã apreciere a fost fãcutã dupã succesiunea atentatelor teroriste începând cu cel din SUA, din 11 septembrie 2001, ºi încheind cu cel de la Soci, de anul acesta, ºi având în vedere ºi remarca lui Osama Bin Laden: „În toatã istoria islamului, nu existã un singur exemplu de convieþuire paºnicã între islam ºi necredincioºi”.

special

20 - 23 noiembrie 2014

11

Timiºul are strategie cincinalã de reabilitare ºi zeci de kilometri de drumuri de pãmânt Consiliul Judeþean Timiº nu are cum sã se laude cu progrese majore în ceea ce priveºte reabilitarea drumurilor judeþene, dupã trei ani de mandat al actualei administraþii. Lucrurile sunt însã “în parametri” pe hârtie, unde tocmai a fost elaboratã o Strategie de dezvoltare a infrastructurii judeþene de drumuri din judeþul Timiº pentru perioada 2015 - 2020. bogdan.piticariu@timpolis.ro

175 de kilometri de drum cu piatrã, 48 de kilometri de drumuri de pãmânt La urmãtoarea ºedinþã de plen, consilierii judeþeni vor vota încã o strategie legatã de drumurile judeþene, care propune un plan cincinal de reabilitãri de drumuri judeþene ce se întinde pânã în anul 2020. Consiliul Judeþean Timiº precizeazã cã încredinþeazã îndeplinirea respectivului plan Direcþiei pentru Administrarea Drumurilor ºi Podurilor Judeþene, structura de profil din subordine, fãrã sã precizeze ºi care vor fi eventualele surse de finanþare pentru realizarea “ctitoriilor” menþionate.

Cert este cã ºi în documentul de bazã se recunoaºte cã se pleacã de la o situaþie existent în prezent care nu este de naturã sã entuziasmeze pe nimeni. Astfel, dupã ce se menþioneazã ideea de principiu cã “drumurile publice au un rol important, asigurând legãtura dintre unitãþile administrative teritoriale (oraºe, comune) ºi localitãþi aparþinãtoare, cu impact deosebit în toate segmentele de dezvoltare economico-socialã a judeþului”, se trece la analizarea situaþiei de fapt. Care se prezintã în modul urmãtor: Timiºul are

în momentul de faþã 1.050 de kilometri de drumuri modernizate din care 1.003 kilometri de îmbrãcãminþi asfaltice, 44 de kilometri de beton de ciment ºi 3,1 kilometri de pavaj, la care se adaugã 175 de kilometri de drum cu piatrã ºi 48 de kilometri de drumuri de pãmânt – aspect ruºinos în 2014, dupã ºapte ani în care se puteau accesa fonduri structural pentru reabilitare.

Mai departe, strategia în cauzã analizeazã ºi starea tehnicã a acestor porþiuni de drumuri, concluziile fiind la fel de triste.“În prezent starea tehnica a reþelei de drumuri judeþene din judeþul Timiº este parþial necorespunzãtoare cerinþelor de viabilitate rutierã, prezentând unele neajunsuri ca de exemplu: gropi, faianþãri, burduºiri, tasãri, fisuri, crãpãturi, denivelãri.”

Mai departe, îmbrãcãmintea bituminoasa în proporþie de 23,2% din reþeaua de drumuri modernizate este uzatã ºi îmbãtrânitã ºi durata de exploatare ºi capacitatea portanta a drumurilor sunt

depãºite pe 44,3 % din lungimea reþelei.

Plecând de la aceste date deloc încurajatoare, proiectanþii care au lucrat la strategia contractatã de CJ Timiº au estimat ºi un deviz necesar pentru o normalizare a situaþiei, ajungând la concluzia cã valoarea totalã estimatã a lucrãrilor necesare de infrastructurã la drumuri judeþene pe perioada 2015 – 2020 este de 518 milioane de lei, din care 506 milioane de lei pentru reparaþii, reabilitãri ºi modernizãri (pe 472 de kilometri) ºi 11,7 milioane de lei pentru reparaþii ºi reabilitãri necesare la 13 poduri. În momentul de faþã nu se ºtie cu certitudine de unde se vor lua banii necesari pentru aceste reabilitãri de amploare. Cum bugetul judeþului nu poate suporta asemenea investiþii, rãmân din nou aºteptãrile legate de alocãri de fonduri de la buget – care sau dovedit a fi dezamãgitoare în ultimii ani, ºi, eventual, proiecte cu finanþare europeanã.

Consilier judeþean: “S-au dat bani în contextul campaniei, ºi în curând se vor lua înapoi” Consilierul judeþean PD-L Marius Martinescu spune cã nu au niciun fundament teoriile legate de faptul cã, deºi nu a reuºit sã iniþieze investiþii mari promise, cum ar fi Centrul Intermodal de Marfã sau finalizarea inelului de centurã al Timiºoarei, CJ Timiº ar fi fãcut în ultimii ani investiþii consistente în reabilitarea drumurilor judeþene. Acesta spune cã nu s-a fãcut mare lucru în judeþ pe acest segment ºi cã fonduri ceva mai mari s-au alocat abia în a doua jumãtate a acestui an, într-un context electoral, ºi cã majoritatea primãriilor care au primit bani prin aceste alocãri nu vor reuºi sã-I cheltuiascã, ºi vor trebui sã-I returneze.

“S-au alocat bani târziu în 2014

Marius Martinescu pentru drumuri, probabil în context electoral, ºi probabil cã nici o treime din aceste sume nu vor fi cheltuite.Ce sã se mai facã cu niºte bani veniþi în octombrie? În acest sens, l-am întrebat la ultima ºedinþã de plen pe domnul Bojin ce se va întâmpla cu sumele care nu vor putea fi cheltuite, ºi mi-a confirmat cã banii vor fi returnaþi. ªi în zona Lugojului s-a început o reabilitare a unei porþiuni de drum cu bani din aceste alocãri, ºi din ºase kilometri s-a reuºit sã se facã pânã acum doar un kilometru, ºi nu se ºtie ce se va mai reuºi sã se facã pânã la finalul anului, când banii vor trebui daþi înapoi”, ne-a declarat Marius Martinescu. În opinia sa, edificatoare pentru realizãrile CJ Timiº pe acest segment este situaþia legatã de podul de la Albina, la care lucrãrile s-au început în 2008 ºi nu s-au finalizat nici în prezent.

Conform ultimului grafic acceptat, lucrãrile la noul pod ar fi trebuit terminate în aprilie 2014. Scuza amânãrilor treptate ale termenului de execuþie a fost legatã de faptul cã sunt trei luni pe ani în care nu se poate lucra, deoarece în acest areal trãieºte o specie de broascã protejatã pe plan european, care, în intervalul martie-iunie, are perioada de reproducere. Buhaiul de baltã cu burtã roºie este “vinovatul de serviciu”, care, conform declaraþiilor administraþiei judeþene, a întârziat aceastã reabilitare care costã 4,2 milioane de euro.

Drumuri judeþene cu kilometraj variabil Nu este prima oarã când subiectul reabilitãrilor de drumuri judeþene genereazã controverse la nivelul CJ Timiº. Ca gestionar al banilor pentru reabilitãrile de drumuri judeþene, acesta ar trebui sã ºtie la metru lungimea acestor segmente de drum, pentru a nu plãti în plus fonduri pentru asfaltarea unor porþiuni de carosabil care nu existã. Recent, administraþia judeþeanã a constatat cã o parte dintre mãsurãtorile pe care le avea pentru drumurile judeþene nu se potrivesc cu realitatea ºi a decis sã facã unele ajustãri. Iniþiativa vine dupã ce, în urma unor controale, Curtea de Conturi a recomandat CJ Timiº, dar ºi unor Primãrii sã mai mãsoare o datã metrajul unor drumuri pentru a cãror reabilitare au dat bani de la buget. În vederea actualizãrii dispoziþiei de încadrare a drumurilor judeþene, din punct de vedere al lungimii ºi al tipului de îmbrãcãminte asfalticã, s-a impus astfel mãsurarea lungimilor reale privind drumurile judeþene aflate în

Timiº. În acest sens, CJ Timiº a încheiat un contract de servicii pentru elaborarea documentaþiei ”Mãsurarea lungimii reale a drumurilor judeþene.

Constituirea bazei de date în sistem electronic”. Noile mãsurãtori au fost incluse într-o documentaþie aprobatã de cãtre CJ Timiº. ªi, în urma noilor mãsurãtori, cu tot cu includerea în segmentul de drumuri judeþene a unor porþiuni de drumuri comunale ºi a unor segmente asfaltate în ultimii ani de cãtre Direcþia de Drumuri ºi Poduri Judeþene Timiº, s-a ajuns la concluzia cã lungimea totalã a drumurilor judeþene, inclusiv a celor comunale preluate de cãtre CJTimiº, în vederea încadrãrii acestora în categoria drumurilor judeþene, este de 1.278,074 de kilometri. Deci, o diferenþã sensibilã faþã de lungimea de 1.145 de kilometri pe care o ºtia administraþia judeþeanã, din 2001 ºi la care se raporta.

Realizarea de mãsurãtori noi pentru drumurile judeþene nu este întâmplãtoare, ci vine dupã ce Curtea de Conturi a constatat cã nu existã nici pe

departe o evidenþã clarã pe acest segment, ºi a recomandat realizarea de mãsurãtori care sã reflecte situaþia realã. Astfel, într-un raport de audit fãcut public de Curtea de Conturi, a fost realizatã o analizã pe ultimii ani a modului în care s-au repartizat ºi cheltuit în Timiº banii destinaþi reabilitãrii, modernizãrii ºi construcþiei de drumuri judeþene ºi comunale.

Auditorii au constatat contabilizarea interesantã a distanþei drumurilor pe care s-au fãcut lucrãri de reabilitare, existând diferenþe semnificative între realitate ºi situaþia scripticã, pe baza cãreia, de altfel, s-a fãcut plata.

Din verificarea efectuatã de auditorii publici externi asupra existenþei veridicitãþii datelor privind distanþele mãsurate ºi cuprinse în dispoziþia CJ Timiº, privind încadrarea drumurilor publice deschise circulaþiei publice, s-a constatat cã aceste distanþe – date de lungimea drumurilor judeþene – sunt inexacte. În plus, “urmare a mãsurãtorii efectuate atât la faþa locului, cât ºi

prin sistemul Google Earth, se constatã diferenþe majore ale distanþelor, diferenþe date de aceste mãsurãtori, cu abateri de pânã la trei kilometri faþã de lungimea drumului”.

Auditorii au recomandat CJ Timiº sã analizeze retroactiv contractele atribuite în ultimii ani ºi recuperarea, în primul rând, a banilor daþi pe lucrãri plãtite la dublu. Actualei conduceri a administraþiei judeþene i s-a cerut, pe

de o parte, verificarea tuturor lucrãrilor efectuate de agenþii economici contractanþi ce se suprapun ca ºi poziþii kilometrice, iar pe de alta, recuperarea sumelor angajate ºi plãtite în perioadele de garantare tehnicã, prin stabilirea întinderii ºi recuperarea prejudiciilor aduse bugetului judeþean. De aceea, CJ Timiº a fost nevoit sã iniþieze în regim de urgenþã mãsurarea drumurilor judeþene ºi comunale.

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

20 - 23 noiembrie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

20 - 23 noiembrie 2014

13

Castelul Banloc, tot în ruine l Mitropolia Banatului nu îl poate reabilita,

atâta vreme cât este revendicat de Paul Lambrino

O istorie ce se întrepãtrunde cu cea a Banatului

Deºi de peste 20 de ani presa localã trage semnale legate de starea de degradare avansatã în care a ajuns Castelul de la Banloc, reabilitarea ºi salvarea acestei bijuterii arhitectonice continuã sã întârzie. Cu toate cã se spera cã preluarea sa de cãtre Mitropolia Banatului, pentru utilizare ca ºi centru ecumenic, va duce la iniþierea reabilitãrii, acest lucru nu s-a întâmplat din cauza acþiunii de revendicare înaintate de Paul Lambrino. bogdan.piticariu@timpolis.ro

O stare de blocaj care accentueazã degradarea ansamblului arhitectonic Din cauza stãrii avansate de degradare la care a ajuns Castelul de la Banloc – unul din monumentele arhitectonice reprezentative pentru Banat –, Primãria Banloc a cãutat de-a lungul anilor diverse forme de obþinere a finanþãrii necesare

reabilitãrii, care depãºeºte cu mult posibilitãþile bugetului local al unei comune. Aºa s-a ajuns ca în anul 2008, castelul sã fie cedat, în concesiune, Mitropoliei Banatului, pe o perioadã de 49 de ani, pentru a realiza un centru ecumenic.

Viitorul Castelului de la Banloc rãmâne, momentan, o enigmã. Dupã ce decenii întregi s-au perindat în el diverºi proprietari, fosta reºedinþã a prinþesei ar putea ajunge în posesia prinþului Paul Lambrino. Acesta se aflã într-un proces pentru retrocedarea domeniului de la Banloc, care cuprinde 200 de hectare de teren, în care intrã o pãdure, pescãria ºi orezãria. Alãturi de acestea, Paul Lambrino cere ºi castelul, care a aparþinut prinþesei Elisabeta. Având în vedere cã existã un litigiu pentru castel, Mitropolia nu a putut face demersuri pentru realizarea unui centru ecumenic, aºa cum era în plan.

Singurele investiþii mai importante au fost cele ale Ministerului Culturii care, în anul 2000, a fãcut lucrãri de consolidare în valoare de 1,5 miliarde de lei. Chiar dacã în acte are un proprietar, Mitropolia Banatului, castelul este pãrãsit.

Existã doar un paznic care are

grijã de domeniul aflat la 50 de kilometri de Timiºoara. „În ultima perioadã s-a reuºit doar sã se repare acoperiºul. Mitropolia Banatului nu poate investi în momentul de faþã în lucrãri de reabilitare, pentru transformarea în centru ecumenic atâta vreme cât existã acest litigiu care se aflã în derulare. Procesul s-a perindat de ani buni pe la diverse instanþe ºi a ajuns acum la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, unde sperãm cã se va soluþiona cât mai repede”, declarã Cornel Toþa, primarul comunei Banloc.

Acesta mai spune cã, din cauza a situaþiei legate de revendicare, diversele iniþiative de reabilitare care au apãrut de-a lungul ultimilor ani au rãmas la stadiul de proiecte. „Au existat mai multe iniþiative, ale studenþilor de la Facultatea de Arhitecturã, au existat proiecte ale unor peisagiºti ºi au fost iniþiate ºi acþiuni de igienizare a parcului, care, din cauza umezelii accentuate, ºubrezeºte ºi mai mult clãdirile.

Din pãcate, nu s-a putut concretiza mare lucru, din cauzã cã statutul legat de proprietatea clãdirii este unul nesigur, pânã nu se finalizeazã procesul”, afirmã Cornel Toþa.

Deºi o seamã de mãrturii sugereazã cã Banlocul ar fi fost între anii 1552 - 1716 sediul paºei stabilit în cetatea actualei Timiºoare, despre castel se poate afirma cu certitudine cã a fost clãdit pe temelii vechi în anul 1793, de cãtre contele Lázár Karátsonyi. Atât clãdirea, cât ºi parcul au fost decorate pe întreg parcursul secolului XIX ºi pânã în primii ani ai secolului XX. Dupã Primul Rãzboi Mondial ocupaþia sârbã a adus primele devastãri, prefigurând parcã jaful la scarã mare ce urma în anii 1948-1989. Grevat de datorii, ultimul conte KarátsonyiKeglevich Imre a vândut, în anul 1935, ceea ce a rãmas din domeniu, inclusiv castelul ºi parcul, Reginei Elisabeta a Greciei, sora Regelui Carol al IIlea al României. Aceasta a renovat întregul complex, castelul cunoscând astfel o ultimã perioadã de glorie. În articolul intitulat „Banlocul. Povestea unui grof – Castelul istoric -–Stãpâna de azi, A.S.R. Principesa Elisabeta”, apãrut în ziarul Dacia, din 7 august 1939, preotul Ioan B. Mureºianu scria: „Frumuseþea Banlocului o dã parcul ce ia o bunã parte din aripa dreaptã a satului, sfârºindu-ºi zidurile înconjurãtoare ca de cetate spre centru. La rãscrucea aleilor vegheazã statui ºi inscripþii lapidare romane, dãltuite în primele decenii dupã cucerirea Daciei, luate de la Sarmizegetuza. Printre liniile de brazi, stã legat în cercuri ºi cu rãnile cimentate, unul din cei 100 de acaþi, aduºi din America sub Maria Thereza. Castelul îºi ridicã zidurile cu linie goticã îndulcitã, cu vârful de sãgeatã ascuþitã, în faþa parcului. A fost zidit pe temelii bãtrâne, în 1783. Sunt adãpostite aici o sumedenie de antichitãþi, tablouri rococo, preþioase picturi în miniaturã, sculpturi în

marmorã, executate de celebri sculptori italieni ºi o frumoasã colecþie de arme. O curiozitate deosebitã o prezintã colecþia de caricaturi, mumia adusã din Egipt ºi un arc de care se leagã o întreagã poveste...”

Elemente din decoraþiunile castelului i-au fost prinþesei sursã de inspiraþie pentru decorarea Palatului Elisabeta, din Bucureºti. Grifonul înaripat, întâlnit atât pe blazonul familiei Karátsonyi cât ºi la piesele de mobilier în stil Empire din castel, poate fi vãzut ºi în decoraþiunile palatului din Bucureºti, în diferite ipostaze. Dupã piesele de mobilier de renaºtere spaniolã (o parte fiind pãstrate la Muzeul de Artã din Timiºoara) au fost realizate cópii ce existã ºi în prezent în palatul de la ªoseaua Kisseleff.

Toate acestea au rãmas însã doar amintiri, dintr-un trecut deja uitat... Dupã anul 1948 Castelul de la Banloc a intrat într-o perioadã neagrã, din care nu a mai ieºit pânã azi. Imediat dupã plecarea reginei ºi alungarea angajaþilor, statuile parcului au fost vandalizate cu bâtele, iar arhiva ºi biblioteca au fost arse.

Clãdirea castelului a fost, pe rând apoi, atribuitã Gospodãriei Agricole de Stat (1950 - 1956), Ocolului Silvic (1956 - 1958), apoi a devenit Casã de bãtrâni (1958 - 1964). A stat abandonat aproape doi ani, apoi a devenit orfelinat (1966 - 1983) ºi, prin schimb între Inspectoratul ºcolar ºi Leagãnul de copii, ºcoala cu clasele I-X (1983 - 1991). O parte a parcului a fost atribuitã fermei agricole.

Construit pe un plan în formã de „U”, castelul din Banloc este o clãdire masivã, cu ziduri groase, de circa 1,25 m, din cãrãmidã arsã, cu faþada principalã orientatã spre sud, iar spre nord, cu douã aripi formând o curte terasatã (curtea de onoa-

re). Realizat în stil renascentist, pe faþada de sud ca unic ornament, castelul avea un atic prevãzut cu blazonul din piatrã al familiei Karátsonyi. Acest însemn heraldic a fost pãstrat ºi dupã ce castelul a devenit proprietatea Casei Regale a României, fiind dat jos dupã anul 1948. În fapt, a fost literalmente aruncat în fosa septicã a castelului. Acelaºi însemn heraldic exista ºi pe un mozaic aflat în curtea de onoare a castelului.

Tot aici mai era menþionat anul „MDCCLIX”. Aticul a cãzut definitiv, la cutremurul din anul 1991, când a spart acoperiºul ºi tavanul salonului de la etaj, fãcându-se bucãþi pe pardoseala camerei. Castelul are pivniþã, parter, etaj ºi pod. Sistemul de organizare spaþialã atât la parter, cât ºi la etaj este identic ºi se compune, în centrul tractului principal, dintr-o salã dominantã, perpendicularã cu faþada, care trece prin întregul corp al clãdirii. La parter, aceastã salã s-a format prin zidirea unei mai vechi intrãri boltite, fapt observat în zidãria clãdirii.

Castelul de la Banloc se detaºeazã oarecum de celelalte castele vechi din vestul þãrii datoritã unui anumit complex de împrejurãri prin care a trecut de-a lungul timpului. În primul rând datoritã istoriei lui ca reºedinþã a familiei Karátsonyi timp de 142 de ani, mai apoi ca domeniu regal a fost mereu în atenþia contemporanilor, din aprecierea acestora nelipsind elogii precum parc de toatã frumuseþea, amenajat dupã toate regulile unui parc romantic. În al doilea rând pentru faptul cã pânã acum – cu excepþia unor reconstituiri – nu a fost întocmitã o evidenþã foarte riguroasã, bazatã pe documente care sã ateste soarta valoroaselor bunuri adunate în acest castel de-a lungul deceniilor.

Cine este cel care revendicã proprietatea de la Banloc?

Prinþul Paul este nepotul Regelui Carol al II-lea. În urma a douã procese de paternitate în Portugalia ºi Franþa, câºtigate de tatãl sãu, numele legal recunoscut în UE al lui Paul este Paul Philippe, Prinþ de Hohenzollern, Prinþ al României. Mama lui Paul este Helene Nagavitzine, prima soþie a lui Mircea Grigore Carol, fiul lui Carol al II-lea. Paul susþine cã el este adevãratul succesor la tronul României, deºi mariajul lui Carol al II-lea cu

Zizi Lambrino (mariaj ce a dus la naºterea tatãlui sãu, în ianuarie 1920) a fost anulat de cãtre Tribunalul Ilfov, în ianuarie 1919. Aceastã hotãrâre a fost contestatã în tribunalele internaþionale, unde Paul al României a câºtigat recunoaºterea faptului cã tatãl sãu este fiul legitim al lui Carol al II-lea.

Iar pe 14 februarie 2012, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie i-a recunoscut tatãlui sãu, Carol Mircea, calitatea de fiu legitim al regelui Carol al II-lea, iar Paul a fost

recunoscut astfel drept moºtenitor al lui Carol al II-lea.

Castelul a ajuns o ruinã...

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

20 - 23 noiembrie 2014

sãnãtate

Ministerul Sãnãtãþii a cumpãrat 156.000 de doze de vaccin hepatitic B l Urmeazã 280.000 de doze de difterotetanic Ministerul Sãnãtãþii anunþã cã a achiziþionat 156.000 de doze de vaccin hepatitic B, care urmeazã sã fie aduse în þarã de cãtre producãtor, iar 280.000 de doze de vaccin difterotetanic vor fi cumpãrate pânã la sfârºitul lunii.

TIMPOLIS

Purtãtorul de cuvânt al Ministerului Sãnãtãþii, Oana Grigore, anunþã, citatã de Mediafax, cã, în varã, au fost achiziþionate 50.000 de doze de vaccin hepatitic B, iar acum, alte 156.000 de doze, care vor fi aduse în þarã, în perioada urmãtoare, în vederea imunizãrii bebeluºilor.

Legat de vaccinul difterotetanic, oficialul Miunisterului Sãnãtãþii a precizat cã acesta este utilizat în campaniile de

imunizare a elevilor. „În prezent, sunt în proces de achiziþie 280.000 de doze de vaccin. Pânã la sfârºitul lunii, aceste doze vor fi achiziþionate”, a adãugat purtãtorul de cuvânt al ministerului.

Oana Grigore a precizat cã în curând va demara ºi campania naþionalã de imunizare gratuitã împotriva gripei a populaþiei la risc. „Din totalul celor 42 de judeþe, jumãtate ºi-au ridicat dozele de vaccin gripal.

Vaccinul va fi livrat medicilor de familie, care vor începe imunizarea populaþiei la risc”, a mai spus ea.

Mai multe judeþe din þarã se confruntã, unele chiar de câteva luni, cu lipsa vaccinului antihepatitic B, precum ºi a vaccinului Pentaxim, împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei ºi meningitei virale.

Publicitate

Unu din doi pacienþi români nu respectã tratamentul corect cu antibiotice Peste 34% dintre pacienþii români care urmeazã un tratament cu antibiotice uitã sã ia cel puþin o dozã pe parcursul terapiei, doar 32,6% respectã cu stricteþe intervalul de administrare a dozelor, iar dupã trei zile mai mult de jumãtate renunþã sau nu mai respectã tratamentul, anunþã una din cei mai mari producãtori de medicamente, citat de Mediafax.

Potrivit studiului realizat de aceastã companie producãtoare de medicamente, nerespectarea intervalului de administrare a antibioticelor este frecvent întâlnitã în rândul pacienþilor. Acestei practici i se adaugã ºi faptul cã, dupã trei zile de administrare, doar 44% dintre pacienþi mai respectã tratamentul prescris. Restul ori renunþã complet la medicaþie, ori nu mai respectã intervalul de administrare. Conform statisticilor, în medie, fiecare român a urmat în ultimele 12 luni un tratament cu antibiotice.

de 24 de ani un reper al cetãþii

Reprezentanþii acestui producãtor de medicamente avertizeazã cã administrarea incorectã duce la apariþia bacteriilor rezistente la antibiotice, iar afecþiunea poate dura mult mai mult sau pot apãrea complicaþii serioase, fiind necesar un tratament mult mai lung ºi adesea mult mai costisitor. În unele cazuri grave, bacteriile rezistente la antibiotice pot duce chiar la decesul pacientului. „Comportamentul individual îi afecteazã ºi pe cei din jur pentru cã bacteriile rezistente la antibiotice rãmân în organism sau pot fi transmise ºi altor persoane, chiar dacã acestea nu au luat nici un antibiotic. De aceea, atunci când se primeºte o prescripþie cu antibiotice de la doctor trebuie respectat cu stricteþe numãrul de administrãri prescrise, intervalul orar dintre acestea ºi durata tratamentului”, mai aratã reprezentanþii companiei farmaceutice.

18 noiembrie este ziua când la nivel european se atrage atenþia asupra consumului de antibiotice ºi utilizarea corectã a acestora. (TP)

integrame

20 - 23 noiembrie 2014

15

Dupã ce am consumat împreunã câteva pãhãrele la un restaurant, îi zic noii mele prietene blonde, rãsfoind meniul: - Iubito, îþi place peºtele marin?

Atunci ea deodatã roºi la faþã ºi-mi rãspunse: - Costele, nu e ceea ce crezi… Între noi nu a fost decât o relaþie strict profesionalã, sã ºtii! l - Cine a fost primul bãrbat? întreabã profesorul de religie în clasã pe o elevã blondã.

Blonda rãspunde: - V-aº spune dar mi-e ruºine aºa, în faþa clasei!

Douã blonde se întorc cu tolba goalã de la o vânãtoare de ra?e: - Auzi, zice ner voasã una dintre ele, data viitoare ori ne luãm câte o pu?cã, ori aruncãm câinele mai sus… l - Bulã, iubitule, vezi ce are copilul ãla de plânge aºa! zbierã nevastã-mea din bucãtãrie. Nu cumva i-o fi somn?

- Nu mami, cã abia s-a trezit! i-am rãspuns.

- Atunci poate i-o fi foame, dã-i sã mãnânce!

- Tocmai mai înainte i-am dat.

- Dar atunci ce are?!… De schimbat l-ai schimbat?

- Aoleu, am uitat, mã duc imediat!…

Dupã ce l-am schimbat pe micuþ, surprizã,… nu mai plângea! În sfârºit, am nimerit unul care sã nu plângã… l În miezul nopþii, într-o intersecþie se întâlnesc doi poliþiºti care se plimbau gânditori. Unul din ei aprinde o þigarã, trage din ea ºi tace. Al doilea dupã un timp de tãcere spune cãtre primul: – Bã! Tu ºtii care este capitala Angliei?

– Da! Paris. De ce?

– Credeam cã nu ºtii! l - Cum se numesc rudele Papei?

- Paparude.

- Dar naºii papei?

- Papanaºi! l Care este diferenþa dintre un prost, un deºtept, un politician ºi un diplomat?

- Prostul: spune ce ºtie.

- Deºteptul: nu spune ce nu ºtie.

- Politicianul: spune ce nu ºtie.

- Diplomatul: nu spune ce ºtie. l Unui tip în vizitã la Ierusalim i se stricã ceasul.

Vede o vitrinã plinã cu ceasuri ºi intrã înãuntru, unde stãtea un bãtrânel pe un scaun.

- Vã rog sã-mi reparaþi ºi mie ceasul ãsta!

- Mã scuzaþi, domnule, dar noi nu reparãm ceasuri. Eu sunt rabin, mã ocup de circumcizii!

- ªi atunci de ce aþi pus ceasuri în vitrinã?

- Nu vã supãraþi, ce aþi fi vrut sã pun? l Finala Campionatul mondial de furat. Proba finalã: care echipã furã cele mai multe electronice într-o jumãtate de orã dintr-o halã câºtigã. În finalã ajung echipele S.U.A , Franþa ºi România. Prima intrã în halã echipa S.U.A.: dupã 30 de minute se cunoºtea puþin cã intrase cineva. Intrã echipa Franþei: dupã 30 de minute se cunoºtea ceva deranj.

Intrã echipa României iar dupã cinci minute iese unul ºi întreabã: - ªefu , luãm ºi cablurile din pereþi sau numai prizele?

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

20 - 23 noiembrie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.