Timpolis 2106

cyan

magenta

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

O demisie la umbra Codului Penal melania.cincea@timpolis.ro itus Corlãþean ºi-a anunþat demisia de la vârful Ministerului Afacerilor Externe.

La opt zile dupã declanºarea scandalului din ziua alegerilor primului tur de scrutin. La ºapte zile dupã ce ºeful sãu, premierul Victor Ponta, refuza sã-l demitã ºi declara cã va destitui „toatã echipa MAE” dar numai dacã, în turul doi al alegerilor, se vor repeta problemele din turul întâi. La patru zile dupã ce BEC anunþa public cã este de competenþa MAE sã deschidã noi secþii de votare în strãinãtate, dar staff-ul ministerului se încãpãþâna sã nu remedieze problema, susþinând cã nu are ce face. ªi la o zi dupã ce tot MAE, sfidând declaraþia BEC, anunþa cã nu suplimenteazã numãrul secþiilor de votare ºi cã îºi trimite în strãinãtate personalul din centralã, vreo 800 de oameni, nu se înþelege pentru ce. emisia lui Titus Corlãþean de la conducerea MAE nu rezolvã, însã, fondul problemei. Românii din diaspora vor avea la dispoziþie la fel de puþine secþii de votare ca în turul întâi, iar detaºarea în strãinãtate a 800 de angajaþi ai MAE nu face altceva decât sã sporeascã aglomeraþia din secþiile de vot ºi sã majoreze cheltuielile din banul public. n plus, aceastã demisie nici mãcar nu-i repereazã onoarea. Pentru cã dl Corlãþean nu a renunþat la funcþie copleºit fiind de jenã, admiþându-ºi incompetenþa, dupã ce a vãzut ce s-a întâmplat în diaspora, când mii de români plecaþi din þarã, þinuþi ore în ºir la cozi pentru a vota, au fost realmente umiliþi de personalul MAE ºi, mai mult, foarte mulþi, împiedicaþi sã voteze. Nu a demisionat nici dupã multele articole de presã care acuzau aceastã atitudine a Guvernului, a MAE ºi a sa. Nici dupã protestele românilor din þarã, de la sfârºitul sãptãmânii trecute, când mii de oameni s-au solidarizat cu românii din diaspora, cerând Guvernului sã nu le obstrucþioneze dreptul legal de a vota. e ce a demisionat, de fapt, dl Corlãþean, acum? Nu este exclus ca la mijloc sã fi fost doar teama cã lucrurile au mers deja prea departe. Potrivit art. 385 din Noul Cod Penal, „împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciþiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseºte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani”. ndicii care duc la ipoteza cã la împiedicarea românilor din diaspora sã-ºi exercite dreptul la vot nu s-a ajuns dintr-o simplã eroare, cã este vorba despre o acþiune sistematicã, au existat deja dupã primul tur de scrutin. Proastei organizãri a scrutinului – generatã de faptul cã MAE nu a comunicat eficient pe seama necesitãþii declaraþiei pe proprie rãspundere ºi nu a pus la dispoziþie formularul online, care are menirea împiedicãrii fraudei la vot, o situaþie discutabilã în condiþiile în care votul multiplu este o infracþiune sancþionatã deja de art. 387 din Codul Penal – i s-a adãugat decizia autoritãþilor de a închide secþiile de vot la ora 21. În ciuda numãrului imens de români care stãteau la coadã de ore întregi ºi care nu apucaserã sã voteze, ºi în ciuda faptului cã Legea 370/2004 ar fi permis prelungirea procesului electoral. Apoi, sã nu uitãm de faptul cã nu s-a putut vota prin corespondenþã. Acest tip de vot, care ar fi împiedicat ajungerea la astfel de situaþii, s-a lovit de un refuz constant de a fi legiferat. cestor indicii li se poate adãuga acum, ca factor agravant, refuzul MAE de a suplimenta numãrul de secþii de votare, în ciuda a ceea ce s-a întâmplat ºi în ciuda declaraþiei BEC cã existã temei legal pentru acest lucru, care e de datoria MAE. rin urmare, nu cumva dl Corlãþean a ieºit din joc aºa cum a ieºit, în preajma Referendumului pentru demiterea preºedintelui Traian Bãsescu, din 2012, Ioan Rus, atunci ministru de Interne? În august 2012, în timp ce MAI se bâlbâia în privinþa cifrei privind numãrul românilor cu drept de vot, Ioan Rus luase decizia sã abandoneze jocul mistificãrilor: “Nu pot accepta ca MAI sã fie pãrtaº la ceva ce nu înseamnã lege, respectarea legii în România”.

Demisia d-lui Corlãþean, în condiþiile menþionate, nu poate fi catalogatã ca gest de onoare. Pare mai degrabã o demisie la umbra Codului Penal.

T

yellow

black Anul XXIV Nr. 2106 13 - 16 noiembrie 2014 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Insolvenþa fostei echipe Poli Timiºoara, de doi ani tot în stadiu incipient

D

Într-un raport publicat zilele trecute, Curtea de Conturi face nouã radiografie a fenomenului defriºãrilor masive care au diminunat suprafaþa împãduritã inclusiv în vestul þãrii. Conform acestui raport, ani de zile s-au menþinut scheme reduse de personal la Inspectoratele Silvice, lucru care a favorizat accentuarea fenomenului tãierilor ilegale. pag.2

Inundaþiile, combãtute tot cu harta, în vestul þãrii Autoritãþile din Timiº continuã sã aloce fonduri pentru hãrþi de hazard ºi de risc la inundaþii, cu toate cã este discutabilã utilitatea acestui demers, în contextul în care ºi reprezentanþii Prefecturii spun cã o parte din aceste documentaþii s-au realizat tardiv, dându-se de cãtre Primãrii sute de autorizaþii de construcþie în zone inundabile. pag.5

Cristian Diaconescu: „Cel mai mare pericol pentru România este coborârea sub nivelul minim de respectare a unor standarde democratice”

Î

Avem în faþã perspectiva unui scrutin electoral viciat, în care românii din strãinãtate riscã sã nu poatã vota, ca efect al unei acþiuni premeditate a Guvernului Ponta. Avem, în varianta câºtigãrii alegerilor de cãtre Victor Ponta, perspectiva concentrãrii puterilor în mâna unui singur partid. Avem, în aceeaºi situaþie, perspectiva riscului ca României sã-i fie schimbatã orientarea strategicã sau doar perspectiva unei agende duble a Puterii faþã de partenerii strategici. L-am invitat, în context, pe Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, la un dialog, întrebându-l, printre altele, care e, acum, cea mai mare ameninþare la adresa viitorului þãrii?

D I

pag. 6 - 7

ANL-urile pentru cadre militare, promise de CJ Timiº, sunt tot la stadiul de promisiune

A P

Un inginer silvic la 20.000 de hectare de pãdure

Procesul de insolvenþã a fost intentat fostei echipe de fotbal Politehnica Timiºoara, în 2012, dupã cârdul de datorii lãsat în urmã Pentru a exista mãcar ºanse minime de recuperare a datoriilor, un proces de insolvenþã ar trebui rezolvat în maximum câteva luni. Nu este cazul în procesul de insolvenþã iniþiat în 2012, dupã cârdul de datorii lãsat în urmã de

cãtre fosta echipã de fotbal Politehnica Timiºoara. La ultima înfãþiºare încã nu se definitivase tabloul final al creditorilor care mai sperã sã mai recupereze ceva de la societatea care administra fosta echipã. pag. 4

Deºi a rezervat deja terenurile de la Giroc dobândite de la MApN pentru construcþia spitalului public-privat, al cãrui statut rãmâne un mister pentru mulþi aleºi judeþeni, Consiliul Judeþean Timiº nu s-a achitat de promisiunea construirii unor blocuri ANL pentru cadre militare.

Recent, parteneriatul a fost reiterat de CJ Timiº, probabil de teamã cã administraþia judeþeanã va pierde acele terenuri. Însã, din nou, nu s-a stabilit niciun termen clar la care ar putea începe construcþia. pag.12

2

social

13 - 16 noiembrie 2014

Un inginer silvic la 20.000 de hectare de pãdure Într-un raport publicat zilele trecute, Curtea de Conturi face nouã radiografie a fenomenului defriºãrilor masive care au diminunat suprafaþa împãduritã inclusiv în vestul þãrii. Conform acestui raport, ani de zile s-au menþinut scheme reduse de personal la Inspectoratele Silvice, lucru care a favorizat accentuarea fenomenului tãierilor ilegale.

mai fie înlocuiþi. „Avem ºi posturi vacante de patru ani. Procedurile de angajare trebuie fãcute doar cu acord de la nivel central, respectiv de la minister”, declarã Aristotel Viºoiu, inspector ºef în cadrul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic ºi de Vânãtoare Timiºoara.

Defriºãri favorizate de retrocedãri

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Posturi vacante de patru ani Un nou document de sintezã al Curþii de Conturi, publicat recent ºi intitulat „Raportului de audit al performanþei modului de administrare a fondului forestier naþional”, analizeazã deficienþele administrative ºi instituþionale care au fãcut ca ºi în vestul þãrii suprafaþã împãduritã sã scadã treptat. Conform concluziei acestui document, fenomenul tãierilor ilegale de masã lemnoasã a fost accentuate de problemele de personal de la Inspectoratele Silvice.

Documentul aratã cã „însãºi capacitatea administrativã ºi de control a inspectoratelor teritoriale de regim silvic ºi de vânãtoare este drastic diminuatã în raport cu normativele legale”. Conform Codului Silvic, pentru o suprafaþã de cel mult 12.000 de hec-

tare de fond forestier în cadrul structurilor teritoriale de specialitate ale autoritãþii publice centrale ce rãspunde de silviculturã trebuie încadrat un inginer silvic.

Lucru care nu se respectã nici în vestul þãrii, unde suprafaþa de care trebuie sã se ocupe un inginer silvic este aproape dublã. Astfel, la Inspec-

toratul Teritorial de Regim Silvic ºi de Vânãtoare Timiºoara, se aratã în raportul Curþii de Conturi, la un fond forestier de 830.236 de hectare, ar fi nevoie, dacã s-ar respecta Codul Silvic, de 63 de ingineri silvici. Organigrama prevede însã doar 40 de astfel de posturi, fiind, deci, necesare peste 20 de angajãri pentru a se ajunge la un

nivel cât de cât normal din punct de vedere al personalului. În plus, chiar ºi în aceste organigrame mai existã posturi vacante, pentru cã, dupã reglementãrile introduse în perioada crizei legate de stoparea angajãrilor în sectorul bugetar, au mai existat oameni care s-au pensionat sau au plecat din sistem, fãrã sã

Conform unui raport anterior al Curþii de Conturi legat de gestionarea fondului forestier de stat, retrocedãrile, nu întotdeauna foarte clare, au fãcut ca ºi în Timiº, ca de altfel în majoritatea judeþelor þãrii, suprafaþa împãduritã sã scadã dramatic. În Timiº, prin retrocedãri, Statul a cedat 22.742 de hectare de pãdure unui numãr foarte mare de proprietari.

Practic, aceastã suprafaþã pierdutã reprezintã aproape o treime din actuala suprafaþã împãduritã deþinutã de Romsilva. Conform Direcþiei SIlvice, ºi în Timiº suprafaþa de lemn recoltatã a crescut în ultimii zece ani, de la 251.000 de metri cubi la 295.000 de metri cubi, creºterea fiind de 18%, deºi, þinând cont de specificul judeþului, ar fi trebuit sã se înregistreze o scãdere, nu o creºtere a exploatãrii lemnului. Problemele cele mai mari, din punct de vedere al defriºãrilor, sunt în zona Lugoj – Victor Vlad Delamarina, dar ºi la Criciova, Uivar ºi Biled.

Liceul “Nikolaus Lenau” a intrat în renovare europene urmeazã sã se desfãºoare ºi la Liceul “J.L. Calderon”, dar aici nu s-a ajuns încã în faza de semnare a contractului, de cãtre Municipalitate.

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Proiectul de reabilitare, modernizare ºi echipare, susþinut din fonduri europene, a Liceului “Nikolaus Lenau”, a fost semnat de Primãrie la jumãtatea lunii octombrie. Proiectul, a cãrui execuþie se va întinde pe o perioadã de 12 luni, prevede utilizarea a 1,5 milioane de euro din bani europeni pentru efectuarea de lucrãri de construire ºi reabilitare a 18 sãli de clasã, cinci laboratoare, cinici cabinete, a unei biblioteci cu salã de lecturã ºi a unei sãli de muzicã. Proiectul prevede ºi executarea unor lucrãri de infrastructurã, ce vizeazã mãsuri de consolidare, reparaþii la structurã, la tâmplãrie ºi planºee, dar ºi îmbunãtãþirea dotãrilor educaþionale (mobilier, echipamente didactice ºi echipamente IT). Valoarea totalã a proiectului este de 6,7 milioane lei (1,5 milioane de euro), din care finanþarea nerambursabilã este de 6,4 milioane de lei (1,4 milioane euro).

Tot la jumãtatea lunii octombrie, edilul a anunþat cã, dupã ce Municipalitatea asumase deja executarea de lucrãri de reparaþii la trei licee din Timiºoara („Nikolaus Lenau”, „J.L. Calderon” ºi „C.D. Loga”) din surse proprii, au fost identificate oportunitãþi de finanþare pentru aceste proiecte din

Elevi mutaþi temporar în alte licee Edilul Timiºoarei, Nicolae Robu, a anunþat marþi cã, pentru o bunã desfãºurare a lucrãrilor de reabilitare la Liceul “Nikolaus Lenau”, se va opta pentru soluþia relocãrii elevilor, pânã la finalul acestui an ºcolar, în spaþiul în care a funcþionat, pânã nu demult, Liceul de Arte. Acest spaþiu este proprietate a Fundaþiei Caritatea ºi, potrivit informaþiilor oferite de edil, va fi pus la dispoziþia Municipalitãþii,cu titlu gratuit, pânã la finalul anului ºcolar în curs.

Nicolae Robu mai spune cã mutarea elevilor se va putea face imediat dupã ce se vor finaliza operaþiunile de pregãtire ale imobilului ºi dupã ce acesta va fi rebranºat la utilitãþi.

O situaþie similarã va avea loc la Liceul „C.D. Loga”, unde, de asemenea, se desfãºoarã lucrãri. În cazul acesta, se are în vedere mutarea elevilor la Colegiul Tehnic Energetic “Regele Ferdinand I”, într-un imobil neutilizat care necesitã, însã, ºi el, efectuarea unor pregãtiri prealabile.

Lucrãri de reabilitare din fonduri

Proiectul de finanþare din bani europeni, semnat în octombrie

de 24 de ani un reper al cetãþii

fonduri europene. Fonduri provenite din redistribuirea unor sume rãmase necheltuite la finalul exerciþiului programatic 2007 - 2013.

Municipalitatea a aplicat pentru aceste fonduri, iar primul contract de finanþare, pentru Liceul „Nikolaus Lenau”, a fost semnat deja. Primarul mai spune cã una dintre condiþiile necesare pentru a primi finanþarea a constat în imperativul ca lucrãrile sã fie demarate deja. Or, în cazul acestui liceu. lucrãrile de reabilitare fuseserã demarate deja, ele fiind atribuite, în baza unui contract de execuþie, companiei KasdumGF, din Drobeta Turnu Severin. „Dacã noi nu am fi avut inspiraþia ºi voinþa de a asuma reabilitarea acestor trei licee, fie ºi pe venituri proprii, nu am fi avut posibilitatea sã obþinem aceºti bani. Dar sunt optimist cã ºi pentru celelalte douã licee vom obþine finanþarea”, a mai declarat atunci edilul Nicolae Robu.

Debut de lucrãri cu bani de la bugetul local La începutul lunii mai, Nicolae Robu anunþa cã Municipalitatea a semnat contractele de execuþie pentru lucrãrile de reabilitare a acestor trei instituþii de învãþãmânt.

Firmele care au câºtigat lucrãrile de execuþie sunt Kasdum SRL, în cazul Liceului „Nikolaus Lenau”, pentru suma totalã de 5,2 milioane lei, Constructim SA, care va efectua lucrãri de 5,6 milioane lei la Colegiul „C.D. Loga” ºi Paulus SRL, care ºi-a adjudecat

Foto Diana MIHAI

Elevii ºi cadrele didactice de la Liceul „Nikolaus Lenau” îºi vor desfãºura activitatea, pânã la finalul acestui an ºcolar, în incinta fostului Liceu de Arte Plastice, care a fost pusã la dispoziþia Municipalitãþii, cu titlu gratuit, de cãtre actualul proprietar al imobilului, Fundaþia Caritatea.

Liceul “Nikolaus Lenau” contractul de reabilitare a Liceului „Jean Louis Calderon”, în valoare totalã de opt milioane de lei.

Lucrãrile de reabilitare a exteriorului Liceului “Nikolaus Lenau”, finanþate cu sprijinul Bãncii Germane pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, au început în primãvara lui 2013 ºi, dupã o perioadã în care au evoluat, au fost stopate, întrucât firma care ºi-a asumat executarea lucrãrilor a intrat în insolvenþã. Drept urmare, contractul cu respectiva companie a fost reziliat ºi a fost necesarã organizarea unei noi licitaþii, care a fost finalizatã ulterior, prin semnarea contractului de execuþie ºi încredinþarea lucrãrilor companiei Kasdum SRL. „Este vorba despre proiecte de investiþii cu finanþare multianualã”, a precizat edilul, explicând cã o parte din

sumele necesare au fost prinse deja în bugetul aprobat pentru acest an ºi adãugând cã lucrãrile vor începe, cel mai probabil, utilizând aceste fonduri alocate de la bugetul Primãriei, urmând ca Municipalitatea sã facã demersuri pentru a obþine fonduri din sumele rãmase necheltuite, provenite din finanþãri europene alocate în exerciþiul bugetar 2007 - 2013. „Mizãm pe obþinerea de bani europeni prin redistribuirea sumelor necheltuite din exerciþiul bugetar 2007 - 2013”, a mai declarat edilul Nicolae Robu.

Acesta mai spune cã Municipalitatea a prevãzut, în contractele de execuþie, o clauzã suspensivã, care permite amânarea execuþiei ºi chiar anularea ei, la nevoie, în cazul în care nu existã capacitatea financiarã de a susþine realizarea lucrãrilor.

eveniment

13 - 16 noiembrie 2014

3

Planuri îndrãzneþe, pe bani a cãror sursã nu a fost încã identificatã cu exactitate

În zona Aeroportului Timiºoara va fi realizat cel mai mare Centru Intermodal de Transport din vestul þãrii Reprezentanþii Aeroportului Internaþional Timiºoara anunþã cã în zona Aeroportului va fi realizat cel mai mare centru intermodal de transport din partea de vest a þãrii. Sursa exactã a banilor nu se cunoaºte încã. ligia.hutu@timpolis.ro

Douã obiective generoase, a cãror sursã de realizare efectivã nu a fost identificatã Reprezentanþii Aeroportului Internaþional Timiºoara anunþã cã, potrivit prevederilor incluse în Master Plan-ul General de Transport, în care figureazã obiectivele de investiþii pentru perioada 2015 - 2030, va fi construit lângã Timiºoara, în zona Aeroportului, cel mai mare Centru Intermodal de Transport din regiunea de vest a þãrii.

Acesta va lega transportul feroviar, aerian ºi rutier. Cele douã obiective, apreciate a fi obiective majore la nivel naþional ºi la nivel european, vor beneficia de fonduri nerambursabile în valoare de 82,2 milioane de euro. Acestea sunt reprezentate de un terminal intermodal de marfã ºi un terminal intermodal de pasageri.

Directorul AIT, Dan Idolu, apreciazã cã acestea vor juca un rol important în dezvoltarea economicã a zonei de vest a þãrii, prin îmbunãtãþirea infra-

structurii oraºului ºi prin crearea de noi locuri de muncã. „Companiile private vor avea noi oportunitãþi de dezvoltare prin oferirea unor legãturi excelente între cãile rutiere – prin conexiunile cu ºoseaua de centurã ºi autostradã – ºi cele feroviare ºi aeriene”, declarã Daniel Idolu. În plus, opineazã cã aceste obiective vor contribui la eliminarea traficului greu din oraº, la reducerea poluãrii, la decongestionarea traficului urban ºi la menþinerea în stare bunã a infrastructurii rutiere urbane.

Terminalul de marfã va include un centru cargo, o platformã de staþionare aeronave ºi un terminal de cale feratã. În plus, proiectul prevede ºi reabilitarea liniei ferate existente în perimetrul aeroportului, conectarea acesteia la reþeaua naþionalã, realizarea de locuri de parcare pentru autovehicule ºi conexiuni de transport. Primul pas în direcþia dezvoltãrii aeroportului în acest sens a fost realizat prin aprobarea pentru finanþare de cãtre Comisia Europeanã, a proiectului „Cargo Tim - Studii pentru Dezvoltarea Infrastructurii Transportului Intermodal de Marfã la Aeroportul Internaþional Timiºoara” prin programul european TEN-T. Administraþia aeroportului susþine cã a fãcut demersuri pe lângã Ministerul Transporturilor ca în Master Plan sã aparã specificat caracterul de intermodalitate al acestui obiectiv. În ce priveºte terminalul de pasageri, acesta va fi construit etapizat ºi va include o aerogarã de mari dimensiuni, dotatã cu toate facilitãþile comer-

Douã proiecte de centre intermodale, care ar putea deveni unul singur

ciale ºi operaþionale necesare.

Proiectul mai prevede ºi construirea unei autogãri legate printr-o galerie comercialã de aerogarã. Aceasta va deservi transportul public ºi va reprezenta, potrivit aprecierii reprezentanþilor AIT, un nod rutier important. În proiect mai este prevãzutã ºi construirea unor spaþii comerciale, a unor parcãri auto ºi a unei gãri care sã asigure legãtura între aeroport ºi magistrala feroviarã pe ruta Viena - Budapesta - Timiºoara Bucureºti.

Forma iniþialã a Master Planului prevede doar extinderea terminalului de pasageri În forma iniþialã în care Master Planul General de Transport apare publicatã pe pagina de internet a Ministerului Transporturilor figureazã consemnate, la secþiunea dedicatã

Transportului Aerian, în ce priveºte Aeroportul Internaþional Timiºoara, preocupãri legate de “asigurarea capacitãþii infrastructurii ºi facilitãþilor operaþionale necesare nivelului cererii de servicii de transport aerian din 2020 ºi 2025”.

Proiectul include referiri explicite la extinderea terminalului de pasageri în intervalul 2020 - 2025, precum ºi analiza oportunitãþii de a dezvolta un terminal cargo. În ceea ce priveºte obiectivele de extensie a terminalului de pasageri existent ºi fezabilitate a dezvoltãrii unui terminal cargo, estimarea de costuri prevede un necesar de 78,3 milioane de euro, la care se adaugã alte patru milioane de euro, ca ºi costuri suplimentare de operare. Adicã un total de 82,2 milioane de euro.

Ca termen pentru perioada de implementare a extinderii terminalului de pasageri este menþionat intervalul 2020 2025, iar ca termen pentru analiza oportunitãþii de dezvoltare a unui terminal cargo, anul 2020.

Autoritãþile investite cu implementarea proiectului sunt Aeroportul Timiºoara ºi Ministerul Transporturilor. Între timp, însã, o hotãrâre a Senatului României, datând de la începutul lunii octombrie, a consfinþit asupra transferului Aeroportului Timiºoara din administrarea Ministerului Transporturilor în administrarea autoritãþilor judeþene.

L-am întrebat pe directorul AIT, Dan Idolu, care este sursa de finanþare a celor douã obiective menþionate ºi cine va asuma execuþia lor. Acesta a declarat cã aprobãrile vizând finanþarea din fonduri europene a studiilor ºi avizelor necesare materializãrii proiectului sunt deja obþinute ºi cã finanþarea pentru acestea, în valoare de aproximativ un milion de euro, este posibilã prin programul european TEN-T. “Aceasta necesitã 50% cofinanþare”, a precizat managerul AIT, potrivit aprecierii cãruia co-finanþarea ar putea fi asiguratã fie din fonduri guvernamentale, fie de la bugetul administraþiei judeþene, în 2015. În ce priveºte partea de execuþie propriu-zisã, finanþarea va fi asiguratã din fonduri europene, pe programul POS-T,mai spune Dan Idolu.

Acesta mai spune cã, indiferent

care va fi autoritatea cãreia îi va fi subordonat AIT, reprezentanþii lui îºi asumã execuþia acestuia.

Referitor la posibilele legãturi care ar putea fi stabilite, în viitor, între proiectul de centru intermodal asumat de AIT ºi proiectul unui Centru Intermodal de Transport Mãrfuri plãnuit sã se realizeze la Remetea Mare, directorul AIT, Dan Idolu, spune cã “ vor exista, categoric, legãturi între cele douã proiecte”, fiind posibilã materializarea unui proiect unitar. În context, managerul AIT a fãcut referire la existenþa, în apropierea Aeroportului, a unei suprafeþe de teren de aproximativ 50 - 60 de hectare, teren despre care spune cã aparþine domeniului public al Statului român.

Primãria, obligatã în instanþã sã prelungeascã contractul cu ªtreandul Termal ZHH Nu o datã s-a discutat în Consiliul Local despre modul defectuos în care au fost încheiate contracte de închiriere a terenurilor Primãriei Timiºoara, în fosta administraþie. Probabil tot din cauza unui contract uºor de interpretat Primãria este acum obligatã de instanþã, în premierã, sã accepte prelungirea unui contract de închiriere pentru o bazã de agrement de pe bulevardul Vasile Pârvan. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Consilier local: „Se creeazã un precedent” Pe lista de proiecte de hotãrâri de Consiliu Local a apãrut zilele trecute un proiect ce vizeazã încheierea unui

act adiþional pentru prelungirea unui contract de închiriere din 2004, pentru o perioadã de opt ani, între 30 iunie 2009 ºi 29 iunie 2017. Este vorba despre ªtrandul Termal ZHH, de pe bulevardul Vasile Pârvan, amenajat pe un teren al Primãriei. Inedit este faptul cã prelungirea închirierii a fost impusã, în premierã, de o decizie a instanþei. În raportul acestui proiect se aratã cã s-a aprobat în 2004 închirierea prin licitaþie publicã deschisã a bazei de agrement din Timiºoara, de pe b-dul Vasile Pârvan nr. 9, ºi caietul de sarcini privind închirierea suprafeþei de 12.707 metri pãtraþi. Pentru cã au existat neînþelegeri legate de prelungirea contractului, discutatã în principiu în 2009, s-a ajuns în instanþã. Tribunalul Timiº a obligat Primãria Timiºoara sã adopte o hotãrâre pentru aprobarea prelungirii contractului de închiriere din 2004 pentru o perioadã de opt ani, pânã în iunie 2017.

Unii consilieri locali spun cã aceastã decizie ar putea constitui un precedent, care s-ar putea utiliza ºi la alte contracte de închiriere ale Primãriei. „Pânã acum nu s-a mai întâmplat ca instanþa sã dea o hotãrâre definitivã ºi irevocabilã prin care sã oblige Primãria sã încheie sau sã prelungeascã un contract de închiriere. Din punctul meu de vedere, aceastã chestiune nu este una beneficã, întrucât se creeazã un precedent care ar putea fi invocat ºi în cazul altor contracte similare ale Primãriei. Însã nu putem discuta decizia instanþei, ea trebuie pusã în aplicare”, ne-a declarat consilierul local PDL ªtefan Constantin Sandu.

Contracte „istorice” Nu este prima oarã când la Primãrie se constatã probleme legate de

contractele de închiriere ºi concesionare, probleme generate în primul rând de proasta întocmire ºi gestionare a acestor contracte. În 2009, un scandal monstru ºi o posibilã anchetã a DNA însoþeau publicarea faptului cã Primãria a perceput în prima fazã 2.500 de lei pe lunã, apoi 5.000 pentru un spaþiu imens, în zona unei baze de agrement de lângã Stadionul „Dan Pãltiniºanu”.

Ancheta DNA a început în urma unui control fiscal care a scos la ivealã cã, de la închiriere ºi pânã acum, s-au folosit cei 15.000 de metri pãtraþi ai Primãriei, dar au fost plãtiþi doar 3.200 de metri pãtraþi. Baza sportivã ºi de agrement situatã în zona Stadion a fost închiriatã în aprilie 2003, prin licitaþie publicã. Perioada de închiriere a fost de un an, iar în decembrie 2003 Municipalitatea a prelungit contractul, cu obligaþia realizãrii unor investiþii. În urma

controlului fiscal, procurorii anticorupþie de la Serviciul Teritorial Timiºoara au deschis o anchetã la Primãrie, iar în cadrul cercetãrilor s-a constatat cã chiria plãtitã a fost doar pentru 3.200 de metri pãtraþi. Procurorii anticorupþie au început urmãrirea penalã împotriva funcþionarilor implicaþi în acest caz. „Sunt funcþionari care, cu ºtiinþã, ºi-au încãlcat atribuþiile de serviciu, în vederea obþinerii de cãtre o societate comercialã a unor foloase de naturã patrimonialã, prin utilizarea unei suprafeþe de teren mai mari decât cea menþionatã într-un contract de închiriere, cauzând în acest mod un prejudiciu de peste 200.000 de euro bugetului Primãriei Timiºoara”, precizau reprezentanþii Biroului de Comunicare al DNA. Dupã scandalul iniþial, nu s-a mai auzit nimic în acest sens de la DNA, iar lucrurile au rãmas sã se reglementeze la nivel de instanþã.

de 24 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

13 - 16 noiembrie 2014

ªanse de recuperare mici

Insolvenþa fostei echipe Poli Timiºoara, de doi ani tot în stadiu incipient Pentru a exista mãcar ºanse minime de recuperare a datoriilor, un proces de insolvenþã ar trebui rezolvat în maximum câteva luni. Nu este cazul în procesul de insolvenþã iniþiat în 2012, dupã cârdul de datorii lãsat în urmã de cãtre fosta echipã de fotbal Politehnica Timiºoara. La ultima înfãþiºare încã nu se definitivase tabloul final al creditorilor care mai sperã sã mai recupereze ceva de la societatea care administra fosta echipã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Termene stabilite la douã luni Nu se ºtie ce ºanse de a-ºi recupera sumele restante mai au cei cãrora fosta echipã Politehnica Timiºoara le mai datoreazã ºi bani. Oricum, judecând dupã parcursul în instanþã al procesului de insolvenþã, nu foarte mari.

Dosarul respectiv ar fi trebuit, ca orice dosar de insolvenþã, sã fie soluþionat cu celeritate, pentru a exista posibilitãþi reale de recuperare mãcar parþialã a sumelor datorate de fosta societate care administra clubul. „Cu celeritate” ar fi însemnat cel mult trei - patru luni, însã în cazul de faþã dosarul are deja aproape trei ani de când este pe rolul Tribunalului Timiº.

Anul 2014 nu a adus mai nimic nou în acest proces. La primul termen de anul trecut, în 3 februarie, cauza s-a amânat pentru continuarea procedurii. La urmãtorul termen, din 10 februarie, s-a întâmplat aproximativ singura chestiune notabilã, respectiv instanþa a constatat cã solicitarea de depunere a creanþei Municipiului Timiºoara - Direcþia Fiscalã a Municipiului Timiºoara este în termen, Municipalitatea timiºoreanã adãugându-se lungii liste de creditori.

A urmat un ºir succesiv de amânãri. Pe 17 martie s-a amânat cauza pentru continuarea procedurii, pe 19 mai, din nou, s-a amânat cauza pentru continuarea perioadei de observaþie în procedura generalã de insolvenþã, în 29 mai s-a preschimbat termenul, ºi acelaºi lucru s-a întâmplat ºi la termenul din 1 septembrie. La ultima înfãþiºare, pe 3 noiembrie, cauza s-a amânat din nou pentru întocmirea ºi depunerea la dosarul cauzei a tabelului definitiv de creanþe, lucru de naturã sã sugereze cã, de fapt, cauza se aflã

DNA a intrat oficial, pe fir

Procesul de insolvenþã a fost intentat fostei echipe de fotbal Politehnica Timiºoara, în 2012, dupã cârdul de datorii lãsat în urmã într-un stadiu incipient, atâta vreme cât nu s-a definitivat nici lista completã de creanþe.

Urmãtorul termen a fost stabilit anul viitor, în 12 ianuarie, la mai mult de douã luni de la ultima înfãþiºare.

Analizând retrospectiv, se poate constata cã anul acesta, în afarã de intrarea în ecuaþie a Primãriei Timiºoara, care vrea sã-ºi recupereze sumele pe care I le datoreazã fosta societate, termenele de judecatã au adus doar amânãri ºi preschimbãri de termen.

Aceasta în condiþiile în care existã recomandarea ca procesele de insolvenþã sã se judece rapid, pentru ca procedura în sine sã aibã un sens, pentru cã, se ºtie, cã cu cât se lungeºte procesul, ºansele de recuperare a sumelor datorate de societate ajunsã în insolvenþã scad vertiginos.

“Aceastã celeritate cu care ar trebui sã se judece procesele de insolvenþã sunã bine, dar nu se prea aplicã. Sunt multe procese de insolvenþã care se lungesc, în special din cauza complexitãþii cauzei, dar ºi a felului în care îºi fac treaba lichidatorii judiciari. Nu se poate neglija nici faptul cã nu întotdeauna debitorii au interesul ca respective cauzã sã se rezolve repede”, spune avocatul timiºorean Lazãr Gruneanþu.

O masã credalã numeroasã Masa credalã, adicã toþi cei care mai sperã sã recupereze banii datoraþi de fosta societate, este formatã din peste 40 de creditori. Primii pe listã sunt, dupã cum era de aºteptat, Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Timiº, care sperã sã recupereze datoriile rãmase cãtre bugetul de stat de fosta societate, ºi Consiliul Judeþean Timiº, individual ºi prin Direcþia de Prestãri Servicii Timiº. Re-

de 24 de ani un reper al cetãþii

prezentanþii Direcþiei de Prestãri de Servicii din subordinea administraþiei judeþene spun cã a rãmas neachitatã chiria pentru stadion pe o perioadã destul de lungã de timp. În cazul utilitãþilor, acestea intrau în sarcina Direcþiei de Prestãri Servicii, dupã care trebuia sã se recupereze banii de la echipã. O perioadã, s-a reuºit sã se recupereze aceºti bani, dupã care, „ca ºi ceilalþi creditori ai clubului, am fost trimiºi la plimbare”, spun reprezentanþii Direcþiei de Prestãri Servicii Timiº, din subordinea CJ Timiº.

Cât se va mai putea obþine în urma acestei proceduri prelungite de insolvenþã se poate anticipa de pe acum. Un indiciu e ºi faptul cã instanþa a trebuit sã cearã imperativ societãþii ajunse în insolvenþã sã-ºi timbreze o cerere depusã la dosar cu 120 de lei taxã judiciarã de timbru ºi 0,3 lei timbru judiciar, sub sancþiunea anulãrii acesteia. Pe parcursul anului trecut, procedura, în loc sã se simplifice ºi sã se apropie de soluþionare, s-a complicat, prin contestaþiile fãcute legate de masa credalã. Culmea e cã ºi societatea în sine a contestat felul în care a fost constituitã masa credalã pentru propria insolvenþã, solicitându-se studiul contestaþiilor depuse de creditori la tabelul preliminar de creanþe.

Printre creditori se numãrã inclusiv fostul finanþator Marian Iancu, ºi patru societãþi din grupul de firme cu care a fost asociat. În 2012, încã de la primele faze ale procesului de preluare a echipei Politehnica Timiºoara de cãtre administraþia localã ºi cea judeþeanã, datoriile reprezentau un subiect sensibil. Pentru cã, nici fosta conducere a clubului, nici CJ Timiº, nici Primãria nu s-au arãtat dornice sã le preia, societatea care administra clubul a iniþiat procedura de insolvenþã. Într-unul dintre ultimele

“Aceastã celeritate cu care ar trebui sã se judece procesele de insolvenþã sunã bine, dar nu se prea aplicã.

Sunt multe procese de insolvenþã care se lungesc, în special din cauza complexitãþii cauzei, dar ºi a felului în care îºi fac treaba lichidatorii judiciari.

Nu se poate neglija nici faptul cã nu întotdeauna debitorii au interesul ca respective cauzã sã se rezolve repede”.

Avocat Lazãr Gruneanþu comunicate transmise de fostul club Politehnica Timiºoara, se preciza cã existau datorii cãtre furnizori pentru activitãþile curente, în valoare de 582.000 de euro, datorii cuprinse în perimetrul de raportare sportiv pentru licenþiere de 3.300.000 de euro, datorii faþã de personalul clubului, antrenori ºi jucãtori, în valoare de 877.000 de euro, ºi datorii faþã de bugetul de stat ºi bugetele locale de 1.300.000 de euro. ªi dacã debitele comerciale sau datoriile cãtre personal sau jucãtori probabil cã se vor reglementa, rãmâne deschisã problema datoriilor cãtre stat.

De aceea, probabil, insolvenþa a fost o variantã luatã în considerare de multã vreme.

Dupã câteva rapoarte ale Curþii de Conturi care arãtau nereguli legate de finanþarea fostei echipei de fotbal de cãtre CJ Timiº ºi Primãria Timiºoara, ºi dupã sesizãri oficiale fãcute pe aceastã teamã, în urmã cu douã sãptãmâni Direcþia Naþionalã Anticorupþie a solicitat Primãriei Timiºoara documente legate de finanþarea clubului de fotbal Politehnica din perioada 2008 - 2011. Acþiunea întreprinsã de procurori la Primãrie nu a fost una de percheziþie, ci de ridicare a unor documente privind finanþarea clubului de fotbal în perioada indicatã.

Ulterior, procurorii DNA au venit în vizitã, pe acelaºi motiv, ºi la CJ Timiº. Oficialii administraþiei judeþene au recunoscut cã DNA Timiºoara a solicitat ºi documente care privesc finanþãrile fostului Club de fotbal Politehnica Timiºoara, din perioada în care acesta a fost condus de Marian Iancu. “DNA a cerut, sãptãmâna trecutã, toate documentele derulate în perioada contractului cu Poli la momentul respectiv.

Noi am acþionat în judecatã Clubul Poli, am câºtigat, suntem înscriºi la masa credalã ºi sperãm cã putem recupera sumele de la masa credalã. În momentul când a venit inspectorul de la DNA a fost lãsatã adresa prin care se solicitau actele necesare, la secretarul judeþului”, a declarat Titu Bojin, preºedintele CJ Timiº.

Pe aceastã temã, mai mulþi consilieri judeþeni au cerut, la ultima ºedinþã de plen, “mai multã atenþie în ceea ce priveºte finanþarea structurilor sportive de cãtre administraþia judeþeanã”. Interesant este cã o parte dintre ei se regãsesc printre cei care au votat în anii trecuþi hotãrârile de Consiliu Judeþean prin care se acordau sume clubului de fotbal timiºorean.

Anul trecut, TIMPOLIS a solicitat DNA date despre e-

ventualele demersuri de verificare a finanþãrilor acordate de cãtre Primãrie ºi CJ Timiº fostei echipe de fotbal Politehnica Timiºoara, rãspunsul primit fiind cã nu se pot da niciun fel de informaþii în acest sens, nici mãcar la nivel de confirmare a unei eventuale anchete.

Avocatul timiºorean Carmen Obîrºanu a realizat, încã din 2012, o sesizare legatã de modul de finanþare din bani publici a fostei echipe Politehnica Timiºoara. “Din informaþiile pe care le am, au venit dispoziþii de la nivel înalt cu privire la faptul cã acum, în aceastã perioadã, nu mai trebuie lãsate dosare în nelucrare, ºi e cazul sã se ºteargã praful de pe dosare mai vechi. Sper sã nu fie doar un exerciþiu de imagine”, spune avocatul timiºorean. În rapoartele anuale, Curtea de Conturi a precizat cã finanþarea fostului club de cãtre Primãrie ºi CJTimiº a fost una la limita legalitãþii. La CJ Timiº, a stabilit cã „sumele achitate în contul S.C. Politehnica Timiºoara S.A. au determinat o pagubã adusã bugetului judeþean Timiº, la nivelul plãþilor efectuate, de zece milioane de lei, având în vedere cã aceastã finanþare a fost efectuatã cu încãlcarea legislaþiei în vigoare, menite sã reglementeze operaþiunile de angajare, lichidare, ordonanþare ºi platã a sumelor destinate susþinerii performanþelor sportive”. Auditorii au solicitat stabilirea întinderii prejudiciului (care include atât paguba, cât ºi beneficiile nerealizate pânã la data recuperãrii integrale a prejudiciului) ºi luarea mãsurilor legale pentru recuperarea acestuia, având în vedere valoarea estimatã de auditorii publici externi la nivelul sumei de peste 11.4 milioane de lei, reprezentând sume alocate de CJ Timiº cãtre fosta echipã de fotbal Politehnica Timiºoara.

anchetã

13 - 16 noiembrie 2014

5

Inundaþiile, combãtute tot cu harta, în vestul þãrii l Sute de autorizaþii de construcþie au fost date de Primãrii,

în zone inundabile

Autoritãþile din Timiº continuã sã aloce fonduri pentru hãrþi de hazard ºi de risc la inundaþii, cu toate cã este discutabilã utilitatea acestui demers, în contextul în care chiar ºi reprezentanþii Prefecturii spun cã o parte din aceste documentaþii s-au realizat tardiv, dându-se de cãtre Primãrii sute de autorizaþii de construcþie în zone inundabile. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Harta de hazard pentru Banat, finalizatã Foto TIMPOLIS

Dupã o serie de demersuri similar întreprinse la nivelul Consiliului Judeþean Timiº, zilele trecute a fost rândul Administraþiei Bazinale de Apã Banat sã anunþe finalizarea în urma implementãrii unui proiect cu fonduri europene a hãrþii de hazard ºi de risc la inundaþii în bazinul hidrografic Banat.

Aceasta prezintã zonele inundabile numai din revãrsarea cursurilor de apã din bazinele hidrografice Bega, Timiº, Bârzava, Caraº, Nera, Aranca ºi a afluenþilor direcþi ai Dunãrii, fiind consideratã un document de suport pentru identificarea scenariilor de amenajare în punctele critice din zonele bazinului hidrografic Banat ºi a mãsurilor pentru o gestionare eficientã a riscului de inundaþii.

Proiectul derulat de Apele Române a presupus realizarea hãrþilor de hazard la inundaþii pe cursurile de apã din Banat, identificarea unor scenarii de amenajare în punctele critice din zonele acoperite de proiect, identificarea mãsurilor structurale ºi nonstructurale pentru un management pro-activ al riscului la inundaþii, precum ºi efectuarea unei analize socioeconomice a mãsurilor identificate, stabilirea criteriilor de prioritizare ºi

ierarhizarea mãsurilor necesare.

Pe baza hãrþilor de hazard ºi de risc la inundaþii, Administraþia Naþionalã Apele Române anunþã cã va elabora, pânã în 2015, planurile de management al riscului la inundaþii pe bazine hidrografice, conform cerinþelor directivelor europene. Prin implementarea mãsurilor structurale se urmãreºte, în primul rând, protecþia oamenilor ºi a bunuri-

lor acestora, a obiectivelor socio-economice, precum ºi protecþia mediului.

Harta de hazard la inundaþii aratã limita inundaþiei – adicã, pânã unde se poate extinde apa într-un scenariu luat în considerare – ºi adâncimea apei la viituri sau viteza apei corespunzãtoare unor debite cu diferite probabilitãþi de depãºire, adicã date referitoare la inundaþii care se produc odatã la 1.000 de ani, odatã la 100 de ani, odatã la 20

de ani, respectiv odatã la zece ani.

Valoarea proiectului, cofinanþat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene prin POS Mediu, este de peste 15,7 milioane lei (fãrã TVA), din care 80% reprezintã finanþare europeanã ºi 20% cofinanþare de la bugetul de stat. Perioada de implementare a fost de 28 de luni.

Totuºi, conform precizãrilor Prefecturii Timiº, deºi documentele de acest gen sunt utile, o parte din ele au ajuns sã fie întocmite prea târziu, în raport cu utilitatea acestora în zonele inundabile. “Dupã 2005 - 2006 au început sã se refacã aceste hãrþi de inundaþii, însã, din anumite puncte de vedere, o bunã parte din aceste documente au fost elaborate tardiv. Spun asta pentru cã ºi în Timiº Primãriile au eliberat numeroase autorizaþii de construcþie în zone care prezintã un risc mare de a fi inundate, marcate ca atare pe hãrþile de inundaþii”, spune subprefectul de Timiº Zoltan Marossy.

Reprezentantul Prefecturii Timiº susþine cã nici dupã 2008 o parte din primarii aleºi nu ºtiau de existenþa acestor documente. “Chiar dacã erau elaborate aceste hãrþi, ele nu au fost consultate la nivelul Primãriilor, care au continuat sã dea autorizaþii de construcþii, ºi sã permitã amenajarea de construcþii cu caracter permanent în aceste zone cu risc mare de a fi inundate. ªi acum, degeaba se fac aceste documente dacã primarii nu þin cont de ele”, susþine Zoltan Marossy.

Timiºenii sunt pe cont propriu, Sume mari cheltuite pe aceste documentaþii în caz de inundaþii De-a lungul ultimilor ani s-au dat în mod constant sume importante de la bugetul local ºi central pentru hãrþile de inundaþii. La nivel naþional, în ultimii ani s-au cheltuit peste 45 de milioane de euro pentru aceste documente.

Pentru întocmirea acestor hãrþi sau dat 36 de milioane de euro din fonduri europene, restul de zece milioane de euro fiind plãtite din bugetul statului.

Hãrþile de hazard ºi risc la inundaþii au fost întocmite pentru zonele desemnate ca având un risc potenþial semnificativ la inundaþii, fiind analizaþi circa 33.500 de kilometri de cursuri de apã, adicã 42% din cei de la nivel naþional.

Au fost scanate cursurile principale de apã ºi afluenþii lor de la nivelul celor 11 bazine hidrografice: Criºuri, Banat, Jiu, Olt, Argeº-Vedea, BuzãuIalomiþa, Dobrogea-Litoral, PrutBârlad, Siret, Mureº, Someº-Tisa.

Hãrþile de hazard ºi de risc la inundaþii sunt, teoretic, folosite la reactualizarea planurilor de apãrare împotriva inundaþiilor la nivelul tuturor bazinelor hidrografice. Astfel, autoritãþile susþin cã pe viitor vor putea fi reduse potenþialele pagube în zonele cu risc de inundaþii, pentru cã vor putea þine cont de aceste hãrþi atunci când trebuie sã elibereze, de exemplu, o autorizaþie de construcþie într-o anumitã zonã. În Timiº, pe parcursul ulti-

milor ani, CJ Timiº a alocat bani pentru aceste hãrþi de inundaþii: în 2010, 2011, 2012 ºi 2013, câte 10.000 de lei, deºi au existat voci, competente în domeniul intervenþiei în situaþii de urgenþã, care au contestat utilitatea acestor documente.

Pe lângã aceste hãrþi de inundaþii, Guvernul a decis, anul trecut, editarea aºa-numitelor manuale pentru primari ºi prefecþi privind managementul inundaþiilor ºi secetei hidrologice. O cheltuialã cu semnul întrebãrii, dacã ne raportãm la faptul cã, dupã distribuirea lor în teritoriu, inundaþiile au fãcut ravagii.

Valoarea “manualelor pentru primari ºi prefecþi privind managementul inundaþiilor ºi secetei hidrologice”, editate de Guvern, a fost de 33.540 de lei – adicã, peste 7.500 de euro, la un curs de 4,5 lei/euro –, conform unui rãspuns furnizat de Administraþia Naþionalã Apele Române la o cerere de informaþii trimisã de TIMPOLIS Guvernului. Preþul de achiziþie a fost de 3,96 de lei pentru Manualul Primarului, tipãrit într-un tiraj de 8.000 de bucãþi, ºi de 3,72 de lei, pentru Manualul Prefectului, tipãrit într-un tiraj de 500 de exemplare.

Potrivit Guvernului, întreaga procedurã de tipãrire a acestor manuale a fost desfãºuratã de Administraþia Naþionalã Apele Române. Procedura de achiziþie a fost prin cumpãrare directã.

Rãmâne de vãzut dacã aceste hãrþi de hazard vor fi mãcar de acum încolo folosite de Primãrii, pentru a lua mãsuri care se impun, experienþa inundaþiilor din aceastã varã demonstrând cã timiºenii sunt, mai mult sau mai puþin, pe cont propriu în cazul unor viituri de amploare. Astfel, Timiºul a fost uitat la împãrþirea banilor pentru reabilitãrile necesare în urma inundaþiilor din aceastã varã, când s-a publicat celebra hotãrâre de guvern 667, prin care se aprobã suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adãugatã pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2014 cu suma de 51,74 de milioane de lei, pentru înlãturarea efectelor calamitãþilor naturale produse de inundaþii în perioada aprilie - iulie 2014.

Timiºul a fost ignorant total, suma de 51 de milioane de lei fiind împãrþitã între judeþele Argeº, Gorj, Prahova, Olt, Teleorman ºi Vâlcea.

Guvernul a uitat cã pagubele produse de inundaþii în Timiº au fost evaluate la peste 3,3 milioane de lei ºi cã în Gãtaia sinistraþii au fost nevoiþi sã locuiascã în construcþii modulare trimise iniþial în judeþul Dolj, deºi acolo existau deja destule locuinþe temporare pentru sinistraþi.

Inundaþiile au produs pagube însemnate în Timiº – imobile ºi ane-

xe distruse, strãzi ºi podeþe afectate, recolte compromise ºi drumuri judeþene sparte de ape în zonele localitãþilor Gãtaia, Denta, Jamu Mare ºi Moraviþa.

Interpelat de deputatul PDL Cornel Sãmãrtinean pe tema lipsei alocãrilor de fonduri pentru inundaþii în Timiº, Ministerul Dezvoltãrii Regionale a precizat cã dupã acea celebrã hotãrâre de Guvern Timiºul a primit suma de 1,3 milioane de lei, care reprezintã doar o treime din totalul valorii pagubelor estimate în Timiº. Ministrul de resort, Liviu Dragnea, a pasat rãspunderea spre Prefecturã, precizând

cã trebuia ca autoritãþile locale sã solicite alocarea de bani din fondul special de rezervã al Guvernului, ºi cã trebuia sã se primeascã un raport semnat de prefect privind pagubele produse pe raza judeþului, precum ºi “note de constatare a pagubelor, procese verbale, de constatare ºi evaluare a pagubelor produse de calamitãþi naturale”.

Cu toate acestea, Prefectura Timiº a anunþat cã a trimis cãtre Guvern evaluarea pagubelor produse de inundaþii în judeþ, cu “rugãmintea” ca ºi Timiºul sã primeascã bani pentru reabilitãri ºi refacerea infrastructurii distruse de viituri.

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

dialog

13 - 16 noiembrie 2014

Cristian Diaconescu: pentru România este de respectare a unor

Foto blogcristiandiaconescu.ro

Avem în faþã perspectiva unui scrutin electoral viciat, în care românii din strãinãtate riscã sã nu poatã vota, ca efect al unei acþiuni premeditate a Guvernului Ponta. Avem, în varianta câºtigãrii alegerilor de cãtre Victor Ponta, perspectiva concentrãrii puterilor în mâna unui singur partid. Avem, în aceeaºi situaþie, perspectiva riscului ca României sã-i fie schimbatã orientarea strategicã sau doar perspectiva unei agende duble a Puterii faþã de partenerii strategici. L-am invitat, în context, pe Cristian Diaconescu, preºedintele Fundaþiei Miºcarea Popularã, fost ministru de Externe, la un dialog, întrebându-l, printre altele, care este, acum, cea mai mare ameninþare la adresa viitorului României?

„Se încearcã cu orice preþ blocarea votului românilor din strãinãtate” De câteva zile, media vuieºte despre modul jalnic în care MAE a gestionat problema votului pentru românii din diaspora, situaþie care a ºi scos mii de oameni în stradã.

Punând cap la cap toate problemele – proastã organizare a primului tur de scrutin, generatã de faptul cã MAE nu a comunicat eficient pe seama

necesitãþii declaraþiei pe proprie rãspundere ºi nu a pus la dispoziþie formularul online, decizia MAE de a închide secþiile de votare la ora 21, refuzul legiferãrii votului prin corespondenþã, apoi minciuna ulterioarã votului, cã înfiinþarea de noi secþii de votare este de competenþa BEC, nu a MAE, apoi refuzul de a înfiinþa altele suplimentare –, vorbim despre lipsã crasã de profesionalism sau premeditare?

Nu, nu este vorba despre lipsã de profesionalism. Putem vorbi, cu un grad foarte mare de certitudine, despre premeditare. ªtiu acest lucru de la o serie de ºefi de misiune pe care i-am întrebat ce s-a întâmplat. ªtiu, tot de la aceºtia, cã centrala MAE a fost informatã în legãturã cu o prezenþã sporitã a votanþilor români în afara României, iar acest lucru trebuia avut în vedere. Sunt state precum Franþa sau Italia care asigurã de principiu facilitãþi administrative pentru înfiinþarea mai multor secþii de vot. Nu ar fi fost niciun fel de dificultate, deci, ca prin mãsurile administrative pe care MAE este obligat sã le ia, aceastã problemã sã fie rezolvatã.

Dar se cunoaºte faptul cã în diasporã, majoritatea românilor nu voteazã cu partide de stânga. Este o axiomã. Iar atunci, prin comandã politicã, MAE a încercat sã „minimalizeze” impactul unui vot negativ în ceea ce priveºte guvernarea.

Iatã cã MAE refuzã în continuare înfiinþarea de secþii de vot suplimentare în strãinãtate, anunþând doar cã va

de 24 ani un reper al cetãþii

trimite 800 de angajaþi din centralã, pentru completarea birourilor secþiilor de votare din strãinãtate, pentru acest tur de scrutin. Totuºi, Guvernul a împiedicat deliberat exercitarea celui mai important drept cetãþenesc ºi a încãlcat Pactul referitor la drepturile civile ºi politice care spune cã orice cetãþean are dreptul de a vota... În primul rând, este o bãtaie de joc acest anunþ. Ar însemna practic mutarea sediului central al MAE în strãinãtate. Este ridicolã o astfel de argumentare. În Ambasada de la Paris, de exemplu, existã posibilitatea ca între cinci ºi ºapte persoane sã fie prezente la un moment dat în secþia de votare. Nu ºtiu cum cei care vor fi detaºaþi la Paris, pentru 48 de ore, vor rezolva aceastã problemã. E clar cã pe toatã aceastã filierã decizionalã, se încearcã cu orice preþ – o spun oripilat – blocarea votului românilor din strãinãtate. Oamenii au simþit acest lucru.

Românii care trãiesc în strãinãtate ºi au legãturi cu oficiile diplomatice ºtiu exact care este capacitatea de folosire a sistemului logistic ºi, atunci, evident, protesteazã, cerând exact ceea ce trebuie, ºi anume, mai multe secþii de vot. În Italia ºi în Franþa, cel puþin, existã, aºa cum spuneam, posibilitatea ca aceste secþii sã se înfiinþeze foarte repede. Soluþia nu este trimiterea diplomaþilor în exterior, care efectiv nu au ce face decât sã sporeascã aglomeraþia. Practic, s-a ajuns la un termen limitã. Nu ºtiu ce s-ar mai putea rezolva nici dacã s-ar da o decizie guvernamentalã, azi.

„Este un semnal pentru România de a nu intra în aceeaºi zonã confuzã precum Ungaria sau Bulgaria” La întoarcerea din cea mai recentã vizitã în SUA, aþi declarat cã oficialii de la Washington ºi-au exprimat speranþa cã procesul electoral din România va fi democratic ºi va asigura continuitatea parteneriatului strategic bilateral. Adicã, înþeleg, existã temeri cã lucrurile nu vor sta aºa. Pe ce se bazeazã?

Temerile administraþiei americane în legãturã cu procesele democratice din România existã, sunt clare ºi sunt preocupante pentru partea americanã deoarece, dupã cum bine ºtiþi, SUA, ca de altfel ºi România, au angajamente reciproce pornind de la funcþionalitatea democraticã a statelor ºi mergând pânã la garanþii de securitate reciprocã ºi de proiecþie a acestei securitãþi la nivel regional ºi al comunitãþii internaþionale.

Aceste preocupãri mi-au fost transmise atât de Victoria Nuland, cât ºi de asistentul sãu, Hoyt Brian Yee. Problema este strâns legatã de funcþionarea statului de drept, mai ales cã existã suspiciuni în legãturã cu decizia politicã din România care, din nou, se amestecã peste sistemul judiciar – se ºtie, de exemplu, ce se întâmplã în Parlamentul României, în legãturã cu asigurarea funcþionalitãþii cauzelor penale ºi a urmãririi penale. Este o preocupare din partea SUA, nu neapãrat recentã, ºi în ceea ce priveºte situaþia în care puterea

ar fi câºtigatã de cãtre un singur partid politic. ªi sã ºtiþi cã aceste mesaje nu mi-au fost transmise numai mie, ci au fost transmise inclusiv reprezentanþilor PSD. Echilibrul puterilor într-o democraþie – consideratã, de cãtre partenerii noºtri, încã fragilã – este un element cât se poate de atent urmãrit ºi evaluat.

Apoi, este un semnal pentru România de a nu intra în aceeaºi zonã confuzã precum Ungaria sau Bulgaria. Astãzi, România se aflã la confluenþa unor interese cât se poate de bine conturate din punctul de vedere al Federaþiei Ruse.

Dupã pãrerea mea, „omuleþii verzi” sunt foarte aproape – sunt chiar aici cu noi – ºi, sigur, vorbesc foarte bine româneºte, sunt cetãþeni români mulþi dintre ei.

Dar dincolo de aceste aspecte, de ceea ce vedem, Ungaria, prin încercãrile lui Viktor Orban de a construi o democraþie „neliberalã”, cum se afirma, ºi-a luat modele în ceea ce priveºte construcþia statalã, din Federaþia Rusã, din China,.

Bulgaria ºi Austria – ultima menþionatã fiind unul dintre cei mai mari „acþionari” în România – forþeazã Bruxelles-ul pentru a le permite construirea coridorului Southstream, care urmãreºte ocolirea Ucrainei ºi a României, în ceea ce priveºte resursele de energie. Deci, situaþia se leagã, de o manierã extrem de preocupantã, iar toate aceste aspecte pot deveni realitate, în condiþiile în care procesul democratic din România se vulnerabilizeazã.

Cam acestea sunt raþiunile pãrþii americane, care rãmâne dedicatã – vã spun foarte sincer – parteneriatului cu România, pe toate aspectele la care s-a muncit ºi care au fost aprofundate de-a lungul anilor. Dar, evident, îi revine ºi României o responsabilitate de a se poziþiona ca ºi un partener care înþelege standardele, care înþelege responsabilitãþile.

dialog

13 - 16 noiembrie 2014

7

„Cel mai mare pericol coborârea sub nivelul minim standarde democratice” „Domeniul politico-militar e o zonã de orientare ce nu poate fi pusã într-o cheie concurenþialã”

Foto TIMPOLIS

La sfârºitul lunii septembrie, Guvernul a anunþat – fãrã sã dea explicaþii oficiale privind scopul ºi implicaþiile asupra securitãþii naþionale – demararea consultãrilor pentru realizarea Parteneriatului Strategic cu China, un parteneriat care implicã, cel puþin teoretic, o componentã de securitate ºi apãrare. România, însã, are deja un parteneriat strategic încheiat cu SUA – Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI. Putem avea, concomitent, douã astfel de parteneriate strategice încheiate cu douã state ale cãror viziuni geopolitici nu converg?

Dupã pãrerea mea, nu putem avea douã parteneriate strategice de aceeaºi magnitudine ºi cu aceleaºi componente atât cu SUA, cât ºi cu China. ªi declar acest lucru fãrã a încerca sã minimalizez relaþiile cu China, relaþii tradiþionale, de duratã, solide, care pot fi dezvoltate în foarte multe domenii, cu excepþia celui politico-militar. ªi spun acest lucru pentru cã, repet, sunt la un moment dat elemente ce pot genera preocupare ºi, mai ales, cele care, în domeniul militar, presupun o cooperare tehnicã sau de schimb informatic sensibil. Nu poþi avea un tip de informaþie aprofundat al informaþiilor militare, aºa cum îl avem, de exemplu, cu SUA, în baza Parteneriatului Strategic, în acelaºi timp exersând aceleaºi proceduri cu un alt stat care nu face parte din NATO. În al doilea rând sunt o serie de teme considerate linii roºi în cadrul comunitãþii internaþionale, mai ales cele privind drepturile ºi libertãþile fundamentale. Pot da un exemplu: România a ºtiut sã se plaseze de o manierã atentã în ceea ce priveºte sã spunem relaþia cu Taiwanul. ªi, din acest punct de

vedere, linia politicã pe care noi am abordat-o de ani de zile mi se pare în continuare valabilã, ºi ambii parteneri – atât China, cât ºi SUA – au înþeles poziþia noastrã ºi au acceptat-o, chiar dacã cele douã state menþionate sunt, din acest punct de vedere, pe poziþii divergente. Repet, însã, sunt anumite domenii care pot face obiectul unui parteneriat strategic numai cu statele cu care este întreþinutã o relaþie de naturã tacticã. Or, din acest punct de vedere, aspectele politico-militare pot la un moment dat sã presupunã o alegere strategicã fundamentalã, nu pot coexista.

Totuºi, înainte de luarea acestei decizii privind Pactul Strategic cu China nu a fost solicitat acordul CSAT, deºi este

instituþia investitã prin Constituþie sã organizeze ºi sã coordoneze unitar activitãþile ce privesc apãrarea þãrii ºi securitatea naþionalã. Se poate „sãri” peste aceastã instituþie, când este vorba despre astfel de decizii?

Nu poate fi ocolit CSAT-ul în astfel de situaþii, este o obligaþie constituþionalã, dupã cum aþi spus ºi dumneavoastrã. În al doilea rând, nu înþeleg unde este, pânã la urmã, raþiunea diplomaticã sau statalã, unei astfel de iniþiative. De ce spun asta? Pentru cã în relaþia cu RP Chinezã existã suficiente alte domenii de parteneriat, fie el aprofundat, fie el extins, care sã ne ofere perspective de cooperare economicã, de cooperare culturalã, chiar ºi cooperare în anumite organizaþii in-

ternaþionale. Deci, existã ºi disponibilitate de ambele pãrþi, existã ºi suficiente zone încã neaprofundate economic, care sã poatã atrage interesul ambelor pãrþi, sã poate fi folosite cât de poate de bine de cãtre cele douã þãri.

Dar domeniul politico-militar este o zonã de orientare care nu poate fi pusã într-o cheie concurenþialã. Din acest punct de vedere, trebuie sã alegi.

Când aþi vorbit despre temerile exprimate de oficialii de la Washington în privinþa continuitãþii Parteneriatului Strategic bilateral, a fost avutã în vedere ºi existenþa acestui Parteneriat Strategic cu China?

Un astfel de semnal, câtã vreme nu a fost dat de o manierã concretã, de la Bucureºti – ºi mã bucur cã acest

„Trebuie sã rãmânem o democraþie funcþionalã” În ipoteza în care se va încerca oficial schimbarea direcþiei strategice, existã posibilitatea ca Parteneriatul Strategic cu SUA sã fie denunþat unilateral? De cãtre Puterea din România?

Nu cred cã va avea cineva din partea românã curajul de a face denunþare publicã a acestui parteneriat strategic. Este, însã, posibil ca prin atitudini de tot felul, pe care dumneavoastrã le-aþi menþionat, acest par-

teneriat sã devinã necredibil, sã devinã o formã fãrã fond. Trebuie sã rãmânem o democraþie funcþionalã din toate punctele de vedere, iar un astfel de parteneriat – ca ºi cel cu Franþa sau cel cu Germania – conþine aceastã obligaþie minimalã, ca partenerul român sã fie o democraþie funcþionalã, cu o orientare strategicã clarã. De ce spun acest lucru? Pentru cã, iatã, sunt investiþii majore în domeniul economic, venite, de exemplu din zona Germaniei, pe care noi contãm. Sunt inves-

tiþii majore, din punct de vedere strategic, din zona SUA, pe care contãm în ceea ce priveºte garantarea securitãþii fiecãruia dintre noi. Or, în condiþiile în care politicianul decident din Germania sau din SUA constatã, la un moment dat, cã partenerul sãu nu mai respectã standardele minimale în ceea ce priveºte regulile de funcþionare a statului de drept, ale democraþiei, ale drepturilor ºi libertãþilor fundamentale ale cetãþeanului, politicianul respectiv va avea mari dificultãþi în a sus-

þine decizii care presupun investiþii foare mari, oportunitãþi economice pe piaþa muncii, presupun chiar, în anumite condiþii, garanþii politico-militare, cu condiþia prezenþei unor militari pe teritoriul nostru. Atâta vreme cât îþi faci þara nefrecventabilã – ca sã folosesc un cuvânt cuprinzãtor – vor fi mari dificultãþi în a putea sã mai promovezi acest raport de parteneriat.

Iatã cã aceste state nu au parteneriate strategice cu state pe care unii de la Bucureºti încearcã sã le „prospecteze”.

lucru nu s-a întâmplat încã – nu a fost evaluat luând în calcul Parteneriatul Strategic cu SUA, dar temeri existã. ªi ceea ce am vãzut ºi prin presa strãinã, ºi în declaraþiile unor oficiali strãini concordã cu ideea cã în România ar exista posibilitatea unei reorientãri strategice. Chiar dacã nu se concretizeazã aceastã idee – ºi sper sã nu se concretizeze – însuºi zvonul ne face rãu. ªi aºa ne aflãm într-o zonã de vulnerabilitate, deci, orice atitudine, orice gest, orice cuvânt venite din zona resprezentanþilor noºtri, a celor care conduc politica externã, poate fi rãstãlmãcit. Poate fi rãstãlmãcit ºi de o manierã politicianistã. Dar problema nu este sã ne supãrãm de ce atitudine au unii ºi alþii, ci sã fim foarte atenþi la consecinþele acestor atitudini. Or, în acest momemt, încã o datã o spun, aflatã oarecum insular, într-o zonã care, în timp, a dovedit înclinaþie spre a intra mai mult în compromisuri cu Moscova, suntem o þarã asupra cãreia foarte mulþi ochi sunt aþintiþi. Iar astfel de atitudini ne pot costa. Nu ne aflãm neapãrat într-un câmp de joc retoric în care, din mândrie naþionalã, se exerseazã la televiziunile prietene cuvântul „alternativã” sau „ºi de ce nu?”. Sigur, oricând existã alternative ºi toate þãrile – mai ales în zona economicã, investiþionalã, a energiei – cautã tot felul de variante.

Orientarea, însã, trebuie sã rãmânã unicã. Pentru cã, altfel îþi pierzi respectul partenerilor ºi încrederea lor ºi, foarte interesant, pierzi ºi respectul celor care intenþioneazã sã-þi schimbe cursul dinspre lumea occidentalã. În condiþiile în care reuºesc foarte uºor acest lucru, cu doi - trei - patru decidenþi de la Bucureºti, þara pe care aceºtia o reprezintã nu mai înseamnã mare lucru, decât un simplu cap de pod strategic, la un moment dat.

“E o ameninþare ca România sã devinã un stat cu agende paralele” Care apreciaþi cã este, în momentul de faþã, cea mai mare ameninþare la adresa viitorului României?

Coborârea sub nivelul minim de respectare a unor standarde democratice. ªi transformarea României dintr-un stat care, cel puþin aspiraþional, doreºte sã se apropie de

lumea occidentalã, într-un stat care devine neînþeles ºi confuz, cu agende paralele în ceea ce priveºte partenerii sãi. Nu este obligatoriu sã trânteºti uºa în nas partenerului, dar în momentul în care pui la îndoialã standardele pe baza cãrora funcþioneazã democraþiile occidentale, din acel moment ai o problemã majorã.

de 24 ani un reper al cetãþii

8

13 - 16 noiembrie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

13 - 16 noiembrie 2014

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

actualitate

13 - 16 noiembrie 2014

Câþiva universitari timiºoreni: pe toþi cetãþenii, în general, ºi studenþi în particular,

Dupã ce rectorul Universitãþii de Vest din Timiºoara a adresat o invitaþie la dezbatere celor doi candidaþi la alegerile prezidenþiale – invitaþie refuzatã de Victor Ponta –, acum, la iniþiativa unui deputat PSD de Timiº, un grup de universitari timiºoreni îl acuzã cã politizeazã instituþia. În schimb, semneazã un apel susþinere a candidatului PSD Victor Ponta. ligia.hutu@timpolis.ro

Invitaþie la dezbatere vs. opþiuni politice exprimate explicit Confruntãrile din plan politic, premergãtoare celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenþiale, se repercuteazã în mod direct ºi asupra mediului academic timiºorean. Înfierând invitaþia la dezbatere adresatã de UVT celor doi candidaþi la Preºedinþie – pe care o considerã o încãlcare a Legii educaþiei ºi o manifestare politicã organizatã în spaþiul universitar –, reprezentanþi ai mediului universitar îºi disputã acum, în spaþiul public, opþiunile politice.

Dupã ce rectorul Universitãþii de Vest din Timiºoara, prof. univ.dr. Marilen Pirtea, a adresat recent celor doi candidaþi calificaþi în al doilea tur al alegerilor prezidenþiale – Klaus Iohannis ºi Victor Ponta – o invitaþie la dezbatere, pe care a argumentat-o ca

fiind un demers venit din partea unei instituþii de învãþãmânt superior, pusã în slujba dialogului deschis, în scopul identificãrii de soluþii la diferitele probleme ale lumii contemporane, câþiva reprezentanþi ai mediului academic timiºorean îl acuzã pe acesta cã politizeazã UVT. În schimb, semneazã un apel explicit de susþinere în turul doi a candidatului PSD, Victor Ponta.

“Programul candidatului Victor Ponta, o proiecþie realistã ºi promiþãtoare pentru viitorul ºcolii ºi al culturii româneºti” Prin intermediul unui comunicat de presã transmis redacþiei, deputatul PSD de Timiº Petru Andea, cadru universitar la UVT, face public conþinutul unui mesaj de susþinere a candidatului la Preºedinþie susþinut de alianþa PSDUNPR-PC- PRM, Victor Ponta, mesaj pe care l-a iniþiat. În comunicat apar numele, nu ºi semnãturile, prof. dr. ing. Petru Andea, conf. dr. Florin Bârsãºteanu (deputat PSD), prof.univ.dr. Dorel Sãndesc (secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii), prof. univ. dr. Marius Raica, rectorul Universitãþii de Medicinã ºi Farmacie “Victor Babeº” Timiºoara, prof. dr. ing.

Paul Pîrºan, rectorul Universitãþii de

de 24 ani un reper al cetãþii

ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã “Mihai I al României” Timiºoara, prof. univ. dr. Dan Poenaru, prof. dr. ing. Teodor Traºcã, prof. univ. dr.

Victor Dumitraºcu (preºedintele Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate Timiº), prof. dr. ing. Horia Ciocârlie, fost prefect PSD de Timiº, conf. univ. dr. Marius Craina, directorul Spitalului Judeþean Timiºoara, prof. univ. dr.

Octavian Mazilu, directorul Spitalului Municipal Timiºoara, conf. dr. ing.

Doru Vãtãu, prof. dr. ing. Vladimir Creþu, prof. univ. dr. Ioan Talpoº, fost rector al UVT, prof. dr. ing. Alda Simion, prof. dr. ing. Gheorghe Cârþu, º.l.dr.

Voichiþa Lãzureanu, lector dr. Romaniþa Jumanca, consilier local PSD, prof. dr. ing. Viorel Berar, prof. dr. ing. Ion Borceanu, prof. univ. dr. Ion Tãpãlagã, prof. univ. dr. Doina Stãnescu, prof. univ. dr. Mãrioara Poenaru, prof. univ. dr. Emanuel Bratu, prof. univ. dr.

Cristina Bortun, conf. univ. dr. Cãtãlin Jianu, conf. univ. dr. Puiu Iulian Velea, conf. univ. dr. Sorin Olaru, prof. dr. ing.

Maria Bãla, prof. dr. ing. Georgeta Nichita, prof. dr. ing. Aurel Lãzureanu, prof. dr. ing. Dumitru Þucu, prof. dr.

Radu Palicica, prof. dr. ing. Nicolae Budiºan, prof. univ. dr. Bratu Tiberiu, prof. univ. dr. Petricã Matusz ºi º.l. dr.ing. Teodor Cristea. Întrebarea este: oare ºi-or fi asumând acest demers toate persoanele menþionate de Petru Andea pe aceastã listã?

Totodatã, semnatarii acetui apel lanseazã un îndemn tuturor cetãþenilor, dar ºi studenþilor ºi cadrelor didac-

tice, sã meargã duminicã, 16 noiembrie, la vot, ºi sã îl crediteze cu votul lor pe actualul premier Victor Ponta ºi ceea ce semnatarii desemneazã a fi “proiectul sãu de modernizare a României”. În textul comunicatului se precizeazã cã recentele mãsuri ale Guvernului Ponta, concretizate în plata restanþelor salariale ale cadrelor didactice, restanþe datând din perioada guvernãrii Cabinetului Boc, reprezintã “un act de dreptate, de reparaþie moralã ºi materialã ºi în nici un caz o «pomanã electoralã», aºa cum în mod nedrept ºi scandalos o numeºte opoziþia ACL”.

Potrivit aprecierii iniþiatorilor apelului de susþinere a lui Victor Ponta în turul doi al alegerilor prezidenþiale, modul în care cetãþenii României au votat în primul tur reflectã o opþiune care a determinat ceea ce semnatarii desemneazã a fi “o ierarhie raþionalã a candidaþilor la funcþia de preºedinte”. “Apreciem modul responsabil în care cetãþenii României ºi-au exercitat dreptul la vot ºi faptul cã opþiunile lor au determinat, în primul tur al alegerilor, o ierarhie raþionalã a candidaþilor la funcþia de preºedinte”, mai spun semnatarii apelului de susþinere a lui Victor Ponta. În plus, mai este precizat în comunicat, procentul de 40,44 % din voturi, pe care Victor Ponta l-a obþinut în primul tur al alegerilor prezidenþiale, reprezintã “o confirmare a sprijinului popular pentru politica guvernului pe care îl conduce”. „Este vizibil cã a primit aceste voturi de la cetãþeni din

toate clasele sociale, din toate categoriile de vârstã, din toate regiunile þãrii.

De subliniat cã Banatul ºi Ardealul au contribuit cu 1.000.000 de voturi la succesul candidatului PSD”, mai spun semnatarii mesajului de susþinere.

Apreciind cã programul prezidenþial al candidatului social-democrat Victor Ponta oferã “o proiecþie realistã ºi promiþãtoare pentru viitorul ºcolii ºi al culturii româneºti”, o dovadã în acest sens fiind susþinerea pe care i-au acordat-o acestuia, în primul tur, o serie de “ intelectuali ai României, profesori, cercetãtori, artiºti, literaþi”, similar cãrora, se aratã în comunicat, au votat ºi mulþi intelectuali din mediul academic timiºorean.

“Sprijinind cu convingere acest program, în limitele permise de regulamentele academice, ne exprimãm surprinderea faþã de iniþiativa Universitãþii de Vest din Timiºoara, de a organiza manifestãri politice în spaþiul universitar, fapt interzis de Legea educaþiei”, se menþioneazã în apelul acestor reprezentanþi ai mediului academic din Timiºoara. În schimb, semneazã un apel explicit de susþinere a candidatului PSD, Victor Ponta: „Noi, cadrele didactice universitare, semnatare ale prezentului comunicat, îndemnãm pe toþi cetãþenii, în general, ºi pe dascãli ºi studenþi în particular, sã aibã încredere în candidatul Victor Ponta ºi în proiectul sãu de modernizare a României, sã meargã la vot în ziua de 16 noiembrie ºi sã voteze Victor Ponta”.

actualitate

13 - 16 noiembrie 2014

„Îndemnãm ºi pe dascãli sã voteze Victor Ponta”

11

Publicitate

Rectorul UVT, Marilen Pirtea: “UVT a propus organizarea unei dezbateri în spiritul pluralismului democratic ºi al argumentaþiei civilizate” În replicã la acuzele recente formulate public la adresa propunerii UVT de a organiza o dezbatere între cei doi candidaþi la alegerile prezidenþiale, rectorul acestei instituþii, prof. univ. dr.

Marilen Pirtea, spune cã rolul unei universitãþi nu se limiteazã strict la activitatea didacticã ºi de cercetare, cã „orice universitate are în acelaºi timp ºi misiunea de a interacþiona cu societatea în ansamblul sãu, de a se pune în slujba valorilor împãrtãºite de societatea din care face parte integrantã. Rãmânând fidelã ideii de nepartizanat politic, Universitatea de Vest din Timiºoara este un spaþiu al dialogului deschis pentru gãsirea de soluþii la diferitele probleme ale lumii contemporane”. În plus, mai spune Marilen Pirtea, în ultimii ani, „UVT a oferit cadrul de dezbatere apoliticã pentru instituþiile cu responsabilitãþi în diverse sectoare ale societãþii ºi s-a constituit ca o platformã pentru dezvoltarea de politici publice care sã vinã în întâmpinarea nevoilor societãþii”.

Mai mult decât atât, relevã rectorul UVT, în timpul campa-

niilor electorale, universitatea a organizat, în Aula Magna, prin Facultatea de ªtiinþe Politice, Filosofie ºi ªtiinþe ale Comunicãrii, o serie de dezbateri între candidaþii în alegerile locale, parlamentare ºi europarlamentare: “Acesta este contextul în care ne-am exprimat disponibilitatea ca, în perioada electoralã premergãtoare alegerilor prezidenþiale, sã gãzduim o dezbatere între candidaþii la funcþia de Preºedinte al României”.

Marilen Pirtea mai spune cã propunerea UVT de a desfãºura o dezbatere între cei doi candidaþi calificaþi în turul al doilea al alegerilor prezidenþiale nu presupunea faptul cã aceastã dezbatere nu ar fi putut avea loc ºi în alte locuri din þarã. “Am avut în minte, când am adresat aceastã invitaþie, seria de trei întâlniri dintre cei doi candidaþi la funcþia de Preºedinte al SUA, în 2012.

Formatul întâlnirilor a fost asigurat de o instituþie independentã, Commission on Presidential Debates, care încã din 1988 este implicatã în organizarea unor astfel de întâlniri în toate alegerile prezidenþiale din SUA, dar

ºi pe alte continente, oferind expertizã ºi un cadru independent ºi obiectiv de dezbatere. Cele trei întâlniri din 2012 au fost gãzduite de trei universitãþi acoperind zone geografice diferite din SUA: University of Denver (Denver, Colorado), Hofstra University (Hempstead, New York), Lynn University (Boca Raton, Florida)”, precizeazã rectorul UVT, Marilen Pirtea.

Potrivit aprecierii acestuia, conotaþiile politice care au fost adãugate invitaþiei la dezbatere lansatã de UVT de cãtre “ anumiþi actori politici ºi de cãtre unele instituþii de presã” reprezintã demersuri regretabile, despre care rectorul UVT apreciazã cã „ riscã sã denatureze bunele intenþii ale iniþiatorilor”.

“Modul în care gestul nostru a fost ulterior interpretat de anumiþi actori politici ºi, apoi, de unele instituþii de presã este regretabil ºi riscã sã denatureze bunele noastre intenþii. Universitatea noastrã a fost ºi va rãmâne o gazdã echidistantã pentru orice dezbatere de idei, inclusiv pentru dezbaterile între proiecte politice diferite, în spiritul plura-

lismului democratic ºi al argumentaþiei civilizate”, mai spune Marilen Pirtea.

Surse din Senatul UVT spun cã ceea ce fac semnatarii acestui apel este de fapt o manifestare politicã în spaþiul universitar, deoarece semneazã manifestul folosindu-ºi titlurile academice ºi îndemnând lumea sã voteze un anumit candidat. “Universitatea nu a fãcut altceva decât sã ofere medierea unei dispute politice, fãrã a se implica de partea unuia sau a altuia dintre candidaþi”, mai spun acestea.

„Ce poate întãri convingerea societãþii în valorile democratice pentru care s-a murit în urmã cu 25 de ani?” ani ºi-au dat viaþa pentru ca libertatea noastrã sã fie astãzi posibilã? Care este proiectul care poate motiva societatea româneascã ºi îi poate întãri convingerea în valorile democratice pentru care s-a murit în urmã cu 25 de ani?”,declarã, într-un comunicat de presã reprezentanþii UVT. Aceºtia apreciazã cã, mai mult ca niciodatã, românii sunt interesaþi sã afle care este rãspunsul la aceste întrebãri în opinia celor care aspirã la cea mai înaltã funcþie în stat. „Acestea sunt motivele pentru care Universitatea de Vest din Timiºoara a propus organizarea unei dezbateri publice, în Aula Magna, între candidaþii din turul doi al alegerilor prezidenþiale, având încrederea cã prestigiul ºi experienþa în organizarea unor astfel

Foto Eyeinthesky

Dupã primul tur de scrutin, UVT le-a lansat celor doi candidaþi intraþi în turul doi al prezidenþialelor invitaþia de a participa la o dezbatere gãzduitã de aceastã instituþie de învãþãmânt. „Anul acesta, în decembrie, se vor împlini 25 de ani de la Revoluþia din 1989. Pentru noi, timiºorenii, fiecare decembrie înseamnã în acelaºi timp un prilej de aniversare, dar ºi de comemorare. Aniversarea înfrângerii sistemului comunist este însoþitã de fiecare datã de onorarea memoriei celor care, prin sacrificiul personal, au fãcut posibil momentul victoriei. În fiecare an, întrebãrile care ne vin în minte sunt aceleaºi: suntem noi demni de acest sacrificiu? Ce ar trebui sã facem pentru ca România sã fie la înãlþimea speranþelor celor care în urmã cu 25 de

de evenimente în timpul campaniilor electorale pentru alegerile locale, parlamentare ºi europarlamentare, recomandã instituþia

noastrã pentru rolul de gazdã echidistantã”, spunea, atunci, prof. univ. dr. Marilen Pirtea, rectorul UVT.

de 24 ani un reper al cetãþii

12

special

13 - 16 noiembrie 2014

ANL-urile pentru cadre militare, promise de Consiliul Judeþean Timiº, sunt tot la stadiul de promisiune l Ansamblurile de locuinþe erau un schimb pentru terenurile cedate

aferente „super-spitalului” din Giroc

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Parteneriat reînnoit, fãrã nimic nou Construcþia spitalului public-privat de la Giroc, la care Consiliul Judeþean Timiº vrea neapãrat sã contribuie, printrun parteneriat public-privat, ar putea fi din nou pusã sub semnul întrebãrii, dacã se va constata cã administraþia judeþeanã nu îºi îndeplineºte promisiunea fãcutã cãtre Ministerul Apãrãrii, în momentul în care a preluat terenurile pe care se va construi viitorul spital.

Dupã numeroase tatonãri ºi solicitãri ale administraþiei judeþene, de repartizare a unor terenuri ale MApN, în 2010, prin hotãrâre de guvern se aproba ca în zona Cãii Girocului, pe Calea Martirilor, la numãrul 198, sã se realizeze un transfer de peste 110.000 de metri pãtraþi de la Apãrare la CJ Timiº.

MApN se arãta de acord cu acest transfer, punând însã o condiþie: realizarea a minimum 50 de apartamente, prin ANL, pentru cadrele militare din Timiº care au un statut locativ incert, fiind chiriaºi.

Tranzacþia s-a perfectat, fãrã sã existe pânã în prezent vreun indice cât de cât clar al momentului demarãrii construcþiei respectivelor imobile pentru militari, mai ales cã, odatã cu începerea crizei, conducerea ANL anunþase cã demararea unor noi construcþii este exclusã, pe termen nedeterminat, banii pe care i-a primit de la buget urmând a fi utilizaþi cu preponderenþã pentru finalizarea construcþiilor deja începute în þarã.

“Dacã nu ne grãbim ºi nu gãsim înþelegere din partea MApN, e posibil sã pierdem.

“Bancã funciarã” pentru Primãrie ºi Consiliul Judeþean

Foto TIMPOLIS

Deºi a rezervat deja terenurile de la Giroc dobândite de la MApN pentru construcþia spitalului public-privat, al cãrui statut rãmâne un mister pentru mulþi aleºi judeþeni, Consiliul Judeþean Timiº nu s-a achitat de promisiunea construirii unor blocuri ANL pentru cadre militare.

Recent, parteneriatul a fost reiterat de CJ Timiº, probabil de teamã cã administraþia judeþeanã va pierde acele terenuri. Însã, din nou, nu s-a stabilit niciun termen clar la care ar putea începe construcþia.

Noi ne-am achitat de obligaþii, am rezolvat problema infrastructurii. ANL încã nu ºi-a achitat obligaþia de a construi în acea zonã locuinþele”, spune Titu Bojin, preºedintele CJ Timiº.

Tocmai de aceea, acum, CJ Timiº a decis sã reînnoiascã vechiul acord de colaborare cu MApN, precizând cã se obligã sã transmitã în domeniul public al statului si în administrarea MApN, în condiþiile legii, 50 unitãþi locative, împreunã cu terenul aferent acestora, pentru personalul ministerului, realizate prin programe derulate de ANL. Noul protocol are, ca ºi cel vechi, o duratã de valabilitate de trei ani. Fostul protocol, încheiat în 2010, este deja expirat, deci MApN ar fi putut deja sã-ºi revendice terenul pe care urmeazã sã se construiascã “super-spitalul” din Giroc – proiect la care CJ Timiº þine morþiº sã fie partener. În afarã de acest termen de valabilitate de trei ani, noul protocol nu are însã nicio prevedere legatã de un termen de finalizare al prezmutivelor locuinþe ANL, ceea ce înseamnã cã ar putea fi prelungit consecutive, pe perioade de câte trei ani, fãrã sã se demareze niciun fel de construcþii de blocuri de locuinþe pentru militari.

Angajamente fãrã sancþiuni În aceste condiþii, se poate pune în discuþie ºi felul în care administraþia judeþeanã se va achita de noile obligaþii asumate în momentul în care a preluat clãdirea Garnizoanei din Piaþa Libertãþii. Astfel, printr-o hotãrâre votatã luna trecutã, administraþia judeþeanã a convenit cã va reabilita din fonduri proprii imobilul ºi va asigura funcþionarea în cadrul imobilului a Centrului Militar Zonal Timiº ºi Biroului de Informare

de 24 de ani un reper al cetãþii

“Dacã nu ne grãbim ºi nu gãsim înþelegere din partea MApN, e posibil sã pierdem. Noi ne-am achitat de obligaþii, am rezolvat problema infrastructurii. ANL încã nu ºi-a achitat obligaþia de a construi în acea zonã locuinþele”.

“Centrul Militar Judeþean ar trebui sã rãmânã în acelaºi imobil. Trebuie sã existe un echilibru între spaþiile care intrã în administrarea administraþiilor locale ºi cele care se transferã la MApN, þinându-se cont ºi de angajamentele legate de securitate”.

Titu Bojin, preºedintele CJ Timiº

Niculae Mircovici, fost ºef al Centrului Militar Zona Timiº.

Recrutare, a Asociaþiei Cadrelor Militare în Rezerva si în Retragere „Alexandru Ioan Cuza” – filiala Timiº, Asociaþiei „Cultul Eroilor” ºi a Casei de Ajutor Reciproc „Carp” Timiº.

Prin acelaºi protocol, CJ Timiº se obliga sã asigure mutarea Centrului Militar Zonal Timiº ºi a Biroului de Informare Recrutare într-un alt imobil, într-un termen de un an de la data preluãrii clãdirii din Piaþa Libertãþii.

Nu în ultimul rând, CJ Timiº a preluat, odatã cu imobilul, ºi contractul de închiriere derulat de MApN, având ca obiect funcþionarea unui cabinet medical, cu termen de valabilitate pânã în iunie anul viitor, asigurând un termen de graþie pânã la sfârºitul anului viitor, pentru a da posibilitatea chiriaºului sã elibereze spaþiul, în

cazul în care nu se mai prelungeºte contractul de închiriere. Însã hotãrârea respectivã nu prevede ce se va întâmpla dacã la nivelul CJ Timiº nu se respectã aceste promisiuni, rãmânând în ecuaþie doar “cuvântul de onoare”. “Din câte ºtiu eu, Centrul Militar Judeþean ar trebui sã rãmânã în acelaºi imobil. Din punctul meu de vedere, trebuie sã existe un echilibru între spaþiile care intrã în administrarea administraþiilor locale ºi cele care se transferã la MApN, þinându-se cont ºi de angajamentele legate de securitate, ºi necesitatea ca MApN sã deþinã o serie de spaþii pe care sã le administreze ºi sã le utilizeze în continuare”, ne-a declarat Niculae Mircovici, secretar al Camerei Deputaþilor ºi fost ºef al Centrului Militar Zona Timiº.

La nivel naþional s-a convenit ca, în privinþa patrimoniului Armatei, sã se accepte cedarea doar a activelor care presupun cheltuieli mari de întreþinere ºi administrare ºi nu aduc profit. Însã nu s-a vorbit despre cedare gratuitã, ci despre înstrãinare prin mijloace legale, iar sumele obþinute sã fie folosite pentru dotarea structurilor militare.

Pânã acum, deºi s-a spus cã banii obþinuþi din valorificarea acestor bunuri vor rãmâne la Armatã, ei au acoperit diverse goluri bugetare.

Pe lângã institutele de cercetare agricolã, MApN a fost în ultimul deceniu o sursã perpetuã prin care CJ Timiº ºi Primãria Timiºoara ºi-au completat patrimoniul de clãdiri ºi terenuri, patrimoniu în cazul cãruia exista un deficit cauzat tocmai de revendicãrile „originale” fãcute în zona Timiºoarei. În ciuda diverselor promisiuni, Armata nu a primit nimic în schimbul imobilelor ºi terenurilor cedate Primãriei ºi CJ Timiº dea lungul timpului.

Acum trei ani, prin intermediul unui acord dintre MApN ºi Primãria Timiºoara, terenul ºi imobilele din incinta fostelor unitãþi militare de pe Calea Aradului ºi strada Dimineþii (în total, un teren peste ºapte hectare) au fost preluate de Municipalitate, în vederea construirii de locuinþe colective ANL, în trei ani de la preluarea imobilelor.

Consiliul Local Timiºoara se obliga cu acea ocazie sã treacã în domeniul public al statului ºi în administrarea MApN, un procent de 33% din numãrul de locuinþe realizate ºi terenul aferent acestora. Primãria Timiºoara justifica acest transfer prin faptul cã se confruntã cu un numãr mare de solicitãri privind atribuirea de locuinþe, atât din partea familiilor evacuate din imobile retrocedate, din partea tinerilor, pentru locuinþe ANL, cât ºi a altor categorii de persoane, iar Timiºoara nu dispune de o locaþie, pentru a putea sã satisfacã astfel de cereri.

Deºi Municipalitatea invoca, astfel, o situaþie de urgenþã,

presantã, pânã la urmã acest proiect a rãmas tot blocat, deºi anul trecut a expirat termenului în care Primãria, atunci când a preluat terenurile de la MApN, a promis cã se va demara construcþia imobilelor ANL. La momentul acestui transfer, mai mulþi oficiali din MApN au arãtat cã nu ar fi normalã preluarea acestor clãdiri din zona centralã de cãtre Primãrie sau CJ Timiº, atâta vreme cât în ele funcþioneazã instituþii ale Armatei, ºi cã ar fi de neconceput ca structurile militare sã se mute cu chirie, în condiþiile în care aceste imobile sunt ale MApN de pe vremea ocupaþiei austro-ungare.

Argumentul folosit de autoritãþile locale a fost cã o parte din aceste clãdiri, nefiind folosite, nu sunt întreþinute corespunzãtor ºi reprezintã „o patã pe obrazul Timiºoarei”, aºa cum s-a spus mereu pânã când, de exemplu, Primãria Timiºoara a primit de la MApN Cazarma „U”, din Piaþa Mãrãºti. Dupã care, în perioada fostei administraþii, a vândut-o cu zece milioane de euro, bani cu care e greu de spus ce s-a realizat în municipiu.

La fel, la CJ Timiº, dupã ce administraþia judeþeanã, dupã ce s-a împroprietãrit cu terenul fostei unitãþi militare din Giroc, vrea sã-l foloseascã pentru parteneriatul public-privat legat de construcþia unui campus spitalicesc, cu o firmã americanã, pentru care partenerii de peste Ocean vor asigura finanþarea, iar CJ Timiº ar urma sã contribuie cu terenul ºi infrastructura.

Mai mulþi consilieri locali susþin, însã, cã nu s-au lãmurit aspecte esenþiale legate de acest parteneriat, care trebuiau clarificate înainte de a începe investiþia.

Chiar ºi cu aceste obiecþii, CJ Timiº a decis sã demareze lucrãrile în zonã, aprobând în primã fazã un proiect de hotãrâre privind demolarea unor construcþii. Rãmâne de vãzut peste câþiva ani cu ce se va alege nu doar MApN, ci chiar Timiºul de pe urma acestui proiect, în care se vine cu un teren valoros, ce a aparþinut Armatei.

special

13 - 16 noiembrie 2014

13

Un ONG cere reutilizarea, în scopuri sociale, a bunurilor ºi sumelor confiscate în urma sãvârºirii unor infracþiuni Piaþa bunurilor confiscate sau aflate sub sechestru, în creºtere

Foto I.J.P.F. Timiº

Maºinã confiscatã de Poliþia de Frontierã Centrul de Resurse Juridice a iniþiat un proiect ce îºi propune semnarea unui protocol cu Ministerul Justiþiei, pentru modificarea cadrului legal existent, pentru reutilizarea, în scopuri sociale, a bunurilor ºi sumelor confiscate în urma sãvârºirii unor infracþiuni. ligia.hutu@timpolis.ro

Propunere de modificare a legii, pentru a permite reutilizarea bunurilor confiscate

Ce se întâmplã la alþii? În ceea ce priveºte posibilitãþile de valorificare, în Europa se procedeazã în mod distinct, în funcþie de cadrul legislativ ºi organizaþional existent. În Italia, Belgia ºi Bulgaria, de exemplu, reutilizarea bunurilor imobile în scopuri sociale este permisã de lege, în vreme ce în Franþa, Spania, Luxemburg ºi Scoþia e permisã reutilizarea în scopuri so-

ciale a banilor rezultaþi din valorificarea bunurilor confiscate. Banii sunt viraþi într-un fond destinat finanþãrii proiectelor derulate în beneficiul unor categorii defavorizate. În Italia, se recurge la transferul, cu titlu gratuit, cãtre comunitãþile locale, cãtre ONG-uri sau cãtre angajaþi ai unor societãþi comerciale, a unor bunuri imobile (clãdiri sau terenuri) confiscate, cu precãdere de la Mafia italianã. Cadrul legal este creat de existenþa unor parteneriate funcþionale între Parchet, instanþe, Poliþie ºi ONGuri, fiind menit ºi sã împiedice posibilitatea de recuperare a unor terenuri sau imobile de cãtre reprezentanþii Mafiei, prin interpuºi. Astfel, existã ONG-uri care au preluat terenuri confiscate, au înfiinþat cooperative de producþie în cadrul cãrora se cultivã grâu sau viþãde-vie, în care se lucreazã cu grupuri de tineri proveniþi din categorii defavorizate. Produsele obþinute acolo sunt valorificate prin reþele de magazine de desfacere care sunt, la rândul lor, confiscate de la infractori. În Spania existã o agenþie specializatã în valorificarea bunurilor confiscate din traficul de droguri. Banii obþinuþi sunt utilizaþi pentru finanþarea unor proiecte în beneficiul persoanelor consumatoare de droguri.

Franþa deruleazã un altfel de model de gestionare a acestei probleme, ceva mai birocratizat, care presupune existenþa unui organism ce se ocupã de valorificarea bunurilor obþinute în urma confiscãrii. Acesta vireazã fondurile obþinute în contul unui comitet interministerial, de unde sumele ajung, în procente distincte, la Ministerul de Interne (60%), la Ministerul de Justiþie (20%), la Ministerul de Finanþe (10%) ºi în beneficiul unor proiecte sociale (10%).

Radu Nicolae a adãugat cã important este, însã, sã fie identificate modalitãþile legale de acþiune ce se adapteazã cel mai bine cerinþelor ºi realitãþilor României ºi sã fie creat cadrul legal necesar.

þiuni ºi a celor obþinute în urma confiscãrilor contravenþionale sau a bunurilor care au statut de moºtenire legalã ori reprezintã succesiuni vacante.

“Organismul responsabil de recuperarea tuturor acestor bunuri este ANAF, care valorificã bunurile, dar într-o formã descentralizatã, prin unitãþile sale regionale ºi locale ”, afirmã Radu Nicolae.

Banii încasaþi astfel ajung ulterior la bugetul de stat, în vreme ce, în cazul bunurilor imobile, existã cinci metode posibile de valorificare, care presupun vânzarea lor la licitaþie publicã, transmiterea lor, cu titlu de folosinþã gratuitã, cãtre instituþii ºi autoritãþi locale, transmiterea, în aceleaºi condiþii, cãtre culte ºi ONG-uri, distrugerea lor sau, în unele cazuri, restituirea.

Foto Poliþia Românã

Centrul de Resurse Juridice a organizat, luni, la Timiºoara, o expunere pe marginea reutilizãrii în scopuri sociale a bunurilor ºi sumelor de bani confiscate de Statul român ca urmare a sãvârºirii de infracþiuni. La dezbaterea organizatã la Timiºoara au participat reprezentanþi ai CRJ, ai Ligii pentru Apãrarea Drepturilor Omului, ai Casei Faenza, ai AID-ONG ºi ai Asociaþiei Pro-Democraþia.

Managerul de proiect, Radu Nicolae (foto), directorul CRJ, spune cã ONG-ul pe care îl conduce îºi propune – prin aceastã acþiune de conºtientizare, care a vizat relaþionarea directã a experþilor CRJ cu reprezentanþi ai unor ONG-uri din Iaºi, Cluj, Timiºoara ºi din ale oraºe ale þãrii –, sã încurajeze implicarea ONG-urilor în demersuri ce vizeazã reutilizarea în scopuri sociale a bunurilor ºi sumelor confiscate ca urmare a sãvârºirii de infracþiuni. Dupã modelul aplicat în Italia, Spania ºi Franþa. Radu Nicolae declarã cã în legislaþia româneascã nu este definit termenul de reutilizare în scopuri sociale a unor bunuri, existând doar un mecanism legal de transfer al acestora, care permite atribuirea lor cu titlu gratuit.

Procedurã de care se ocupã ANAF, pentru bunurile în valoare de pânã la 10.000 de lei, Ministerul Finanþelor Publice, pentru bunurile în valoare de

peste 10.000 de lei ºi comisia interministerialã din cadrul Secretariatului General al Guvernului, pentru maºini, ambulanþe ºi dotãri aferente, ambarcaþiuni ºi motoare ataºabile acestora.

Radu Nicolae mai spune cã ceea ce s-a reuºit pânã acum este constituirea unui grup de iniþiativã, format din 15 ONG-uri, din Bucureºti ºi din Iaºi, care au depus opt cereri pentru atribuire cu titlu gratuit a unor bunuri.

Alte cinci cereri se aflã în faza de elaborare. Bunurile solicitate ar fi urmat sã fie utilizate în beneficiul unor grupuri-þintã, reprezentate de persoane aparþinând unor categorii sociale vulnerabile sau unor grupuri defavorizate.

Un alt subiect dezbãtut a fost legat de randamentul pe care procesul de valorificare, prin încredinþare directã, a bunurilor confiscate l-ar prezenta, în raport cu virarea banilor rezultaþi din valorificare.

Radu Nicolae a explicat, în context, cã, potrivit legii, bunurile persoanelor cercetate pentru fapte de corupþie pot face obiectul unor proceduri de confiscare specialã sau de confiscare extinsã, cu specificarea cã acest din urmã procedeu este aplicabil abia din 2011, când a fost introdus ca atare în Codul de Procedurã Penalã.

Mai sunt prevãzute de lege ºi proceduri de confiscare a averilor nejustificate de la funcþionarii publici care nu îºi pot justifica veniturile ºi de confiscare contravenþionalã, pentru bunurile a cãror proveninenþã nu poate fi doveditã de cãtre comercianþi.

Radu Nicolae declarã cã CRJ doreºte semnarea unui protocol cu Ministerul Justiþiei, pentru modificarea legii, întrucât, în ultimii ani, s-a înregistrat pe piaþa bunurilor confiscate sau aflate sub sechestru asigurãtor, o creºtere spectaculoasã, de la o valoare de 238.367.373 de euro, în 2011, la o valoare de 430.026.857 euro, în 2012. Iar valorile estimate aferente anilor 2011 ºi 2012 reprezintã, în fapt, procente mici din totalul valorii prejudiciilor reþinute în baza rechizitoriilor instanþelor, de 742.358.607 de euro, în 2011, respectiv de 788.063.471 de euro, în 2012.

Radu Nicolae spune cã nu existã, în acest moment, o procedurã care sã permitã întreþinerea unei evidenþe separate a bunurilor provenite din confiscãri, în urma sãvârºirii unor infrac-

Doar 3,45% din bunurile confiscate, reutilizate În ceea ce priveºte reutilizarea efectivã a bunurilor confiscate, în scopuri sociale, cifrele furnizate de CRJ reflectã cã, din totalul bunurilor confiscate gestionate de ANAF, doar 3,45% sunt reutilizate. Autoritãþile motiveazã cã nu existã cerere în acest sens, decât, în puþine situaþii, mai cu seamã pentru autovehicule, produse de uz general (alimente sau îmbrãcãminte) ºi bunuri din domeniul IT. O situaþie distinctã este cea a Agenþiei Naþionale Antidrog, în cazul cãreia utilizarea banilor ºi a bunurilor confiscate pentru implementarea strategiei naþionale antidrog este constrânsã de cadrul legal existent, ce prevede colectarea sumelor – în valoare totalã de aproximativ 650.000 de euro/an – într-un cont special, de unde, însã, aceste sume sunt virate la

bugetul de stat, fãrã a putea fi utilizate pentru proiecte de informare ºi conºtientizare destinate consumatorilor.

“Ar fi nevoie de un cadru care sã permitã reutilizarea resurselor obþinute în programe sociale de prevenire a criminalitãþii de orice fel”, opineazã reprezentantul CRJ, potrivit cãruia intenþiile echipei de elaboratori ai proiectului iniþiat ar fi, „la nivel minimal, crearea cadrului legal care sã permitã reutilizarea în scopuri sociale, în România, a bunurilor mobile ºi imobile ºi, la nivel maximal, utilizarea sumelor de bani confiscate prin intermediul unui fond dedicat exclusiv proiectelor generate de ONG-uri”. ªi a precizat cã inerþia sistemului i-a împiedicat pe aplicanþii asistaþi în întocmirea proiectelor de cãtre CRJ sã intre în posesia unor bunuri atribuite cu titlu gratuit.

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

13 - 16 noiembrie 2014

Publicitate

Cercetãtorii au descoperit un virus care îi face pe oameni mai proºti Cercetãtorii americani au descoperit un virus care infecteazã creierul ºi îi face pe oameni mai proºti, fãrã ca starea de sãnãtate generalã sã fie afectatã.

TIMPOLIS

Un virus care infecteazã de obicei algele verzi ºi care nu a mai fost detectat pânã în prezent în organismul oamenilor sãnãtoºi afecteazã funcþiile cognitive ale creierului uman, inclusiv procesarea vizualã ºi conºtientizarea spaþiului din jur, anunþã indenpendent. co.uk, sursã citatã de Mediafax.

Cercetãtorii de la Johns Hopkins Medical School, de la Universitatea din Nebraska, au fãcut aceastã descoperire în timp ce efectuau un studiu privind microbii care infecteazã gâtul uman. În mod surprinzãtor, ei au descoperit un ADN în þesutul din gâtul unor voluntari sãnãtoºi care era similar cu ADN-ul unui virus despre care se ºtie

cã infecteazã algele verzi. „Aceasta este o dovadã uluitoare cã organismele «inofensive» care trãiesc în corpul

uman pot afecta comportamentul ºi funcþiile congnitive”, a declarat Robert Yolken, virusologul care a condus

studiul. Acesta mai spune cã multe diferenþe fiziologice dintre persoana A ºi persoana B sunt codificate în setul

Antibioticele naturale din cãmara oricãrei persoane Ghimbirul, usturoiul ºi uleiul de oregano se numãrã printre antibioticele naturale care se gãsesc în cãmara oricãrei persoane, putând fi folosite pentru prevenirea ºi tratarea rãcelilor, virozelor ºi a anumitor infecþii.

Majoritatea alimentelor pe care le includem în dieta zilnicã îndeplinesc un dublu rol: nu sunt doar un deliciu pentru papilele gustative, ci adevãrate tratamente care pot oferi remedii pentru afecþiuni importante, anunþã Mediafax.

Usturoiul este fãrã îndoialã unul dintre cei mai populari agenþi curativi, care, datoritã proprietãþilor antivirale deosebite, este considerat un adevãrat antibiotic natural. Acesta este o sursã bogatã de antioxidanþi care protejeazã împotriva acþiunii bacteriilor ºi a radicalilor liberi din sânge, asigurând protecþia sistemului imunitar. Proprietãþile sale se datoreazã în special alicinei, o substanþã antimicrobianã ce acþioneazã asemenea unui antibiotic natural, reuºind sã distrugã virusurile ºi infecþiile puternice. Usturoiul este recomandat în special în cazul infecþiilor produse de stafilococi, precum bronºita, amigdalita, abcesele bucofaringiene, dar ºi în cazul paraziþilor intestinali, astmului, hipertensiunii ºi infecþiilor pielii.

Ghimbirul este un remediu cu

tradiþie în medicina alternativã, fiind folosit de peste 2.000 de ani datoritã nutrienþilor cu proprietãþi antiinflamatoare ºi antibacteriene: shogaol, zingeron ºi gingerol. Ghimbirul, fie sub formã de ceai sau consumat natural, este un bun remediu în cazul rãcelilor, deoarece calmeazã inflamaþille de la nivelul gâtului, amelioreazã simptomele sinuzitei, febrei ºi infecþiilor gâtului. Mai mult decât atât, el ajuta ºi în cazul problemelor respiratorii, stimulând eliminarea mucozitãþilor ºi fluidizarea congestiilor respiratorii.

Dincolo de acþiunea antisepticã, ghimbirul este un element de sprijin ºi în curele de slãbire, deoarece intensificã arderea grãsimilor, contribuie la eliminarea toxinelor din corp ºi este un tonic ºi energizant eficient pentru organism.

Probioticele aceste microorganisme vii denumite ºi „bacterii benefice” se regãsesc în proporþie de 70 80% în propriul organism, la nivelul intestinului. Ele acþioneazã împotriva infecþiilor asemenea antibioticelor, însã avantajul important al acestora constã în faptul cã nu afecteazã flora intestinalã. Prin contrast, antibioticele nu fac diferenþa între bacteriile bune ºi cele rele ºi pot duce la distrugerea acelor bacterii care protejeazã organismul. Cu toate acestea, este important de reþinut cã acþiunea antiviralã ºi antimicrobianã a probioticelor este asiguratã de prezenþa a doi microbi:

de 24 de ani un reper al cetãþii

bifido acidophilus ºi lactobacillus acidophilus. Aceºtia se regãsesc în special în alimente obþinute în urma fermentãrii: iaurtul, caºul, castraveþii muraþi, kefirul.

Uleiul de oregano – studiile au demonstrat cã acesta este cel mai puternic antibiotic natural ce aduce organismului numeroase proprietãþi curative: antibacterian, antispasmodic, anestezic, antivenin, antiparazitic, antimicrobial, antifungic. Un adevãrat aliat al organismului în special în perioadele în care virozele sezoniere sunt predominante, uleiul de oregano poate acþiona pe douã cãi: ca modalitate de prevenþie, dar ºi ca tratament pentru a grãbi vindecarea. Acesta acþioneazã atât ca un bun expectorant ºi agent antiviral ºi totodatã cã un antioxidant ce ajutã la eliminarea toxinelor ºi stimularea imunitãþii.

Ceai verde, un alt antibiotic natural ºi un antioxidant puternic, ceaiul verde conþine o gamã variatã de polifenoli, care dizolvaþi în apã, acþioneazã asemenea unor antibiotice nontoxice. Pe lângã faptul cã ceaiul verde este recomandat dimineaþa în locul cafelei, acesta este ºi un rezervor natural de vitamine (din grupa B, A, E, C) ºi minerale (fier, calciu, fosfor ºi potasiu), aminoacizi, glucide, tanin, uleiuri volatile, teina, flavonoide, alcaloizi ce asigurã stimularea sistemului imunitar ºi creºte rezistenþa organismului în lupta cu infecþiile. (TP)

de gene moºtenite de fiecare de la pãrinþii sãi, dar unele diferenþe sunt alimentate de diferite microorganisme pe care le gãzduim ºi care interacþioneazã cu genele noastre.

Dintre cei 90 de participanþi la studiu, 40 erau purtãtori ai virusului care infecteazã de obicei algele. Purtãtorii virusului au avut rezultate mai proaste la teste menite sã mãsoare viteza ºi acurateþea procesãrii vizuale. De asemenea, aceºti indivizi au obþinut scoruri mai proaste la sarcini fãcute sã mãsoare atenþia.

Organismul uman conþine mii de miliarde de bacterii, virusuri ºi ciuperci.

Cele mai multe dintre acestea sunt inofensive, dar descoperirile realizate cu ajutorul acestui studiu aratã cã unii microbi pot avea un impact negativ asupra funcþiilor cognitive, fãrã sã afecteze, însã, starea de sãnãtate a individului.

Studiul a fost publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.

integrame

13 - 16 noiembrie 2014

15

Doctorul întreabã pe o viitoare mama tânãrã: - Tatãl copilului va fi prezent la naºtere?

- Nu cred.

- De ce?

- Pãi, nu se prea înþelege cu soþul meu. l Draga mea, n-am sã uit niciodatã noaptea în care soþul meu mi-a descoperit dragostea! se confeseazã o prietenã alteia.

- A fost romantic?

- Aiurea ! A fost groaznic ! M-a snopit în bãtãi ºi pe mine ºi pe dragostea mea ! l Un bãrbat întreabã la Radio Erevan: - Se poate face sex într-o zi de doliu naþional ?

Rãspuns: - Da, se poate, dar numai cu soþia, ca sã fie trist. l Doi scoþieni merg pe stradã. Unul scoate din buzunar un pieptene ºi, dupã ce îl trece prin pãr, îl aruncã.

- De ce l-ai aruncat?

- I s-a rupt un dinte.

- Cum?! ªi doar pentru un dinte sã-l arunci?!

- Era ultimul! l Bulã prime?te un telefon de la organizatorul unei loterii la care el participase: - Vã felicitãm! Tocmai a?i câ?tigat un milion de euro!!! Ve?i primi în fiecare an câte un euro, timp de un milion de ani.

La service: “Ne pare rãu, nu v-am putut repara frânele, dar vam dat claxonul mai tare” l Bulã cãtre profesoarã: - Nu vreau sã vã ameninþ sau sã bag frica în dumneavoastrã dar tata mi-a spus cã dacã nu aduc note mai bune data viitoare cineva o sã ia bãtaie. l La ginecolog se deschide uºa ºi intrã în cabinet o tânãrã: - Domnule doctor, mã iertaþi, am fost mai devreme la dumneavoastrã. Nu cumva aþi gãsit o pereche de bikini?

- Nu, domniºoarã.

- Aha, înseamnã cã i-am uitat la dentist... l Secrete pentru o relaþie reuºitã.

1. E important sã gãseºti un bãrbat care sã te ajute în gospodãrie.

2. E important sã gãseºti un bãrbat care sã te facã sã râzi.

3. E important sã gãseºti un bãrbat pe care sã te poþi baza.

4. E important sã gãseºti un bãrbat care sã te iubeascã.

5. E foarte important ca cei patru bãrbaþi sã nu se cunoascã între ei. l Imediat dupã terminarea filmului o femeie îºi zãreºte soþul cu douã rânduri mai în faþã ºi îi strigã: - Auzi, nesimþitule… aici eºti tu la serviciu în timp ce eu sunt la mama sã fac zacuscã?

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

13 - 16 noiembrie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.