Timpolis 2090

cyan

magenta

yellow

black

G R ATUIT

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Va fi întors DNA în “epoca Amarie”? melania.cincea@timpolis.ro -a auzit o þarã întreagã pe primarul Radu Mazãre, cercetat penal de DNA într-un dosar de corupþie, înjurând, din nou, procurorii DNA – ceea ce, de altfel, i-a ºi atras o plângere penalã pentru presiuni asupra justiþiei. L-aþi auzit, însã, pe Victor Ponta, ºeful sãu direct pe linie de partid, luând atitudine în faþa acestei ieºiri de derbedeu, produsã la un congres al partidului, în aplauzele frenetice ale asistenþei? Nu. L-am auzit, în schimb, pe socrul dlui Ponta, Ilie Sârbu, cãutându-i baronului PSD de Constanþa, public, circumstanþe atenuante, la câteva ore dupã denunþul penal al DNA. a câteva zile dupã ce Radu Mazãre înjura de la tribunã DNA, ministrul Justiþiei, Robert Cazanciuc, rudã prin alianþã cu premierul Victor Ponta, a fost surprins la deschiderea anului ºcolar alãturi de alþi doi membri de partid trimiºi în judecatã de DNA pentru corupþie: baronul PSD de Prahova, Mircea Cosma – cel care, cu câteva zile înainte, îi închinase liderului PSD o odã, numindu-l “galaxie-n devenire” – ºi fiul acestuia, deputatul social-democrat Vlad Cosma. L-a auzit cineva pe dl Ponta lansând o criticã, fie ºi voalatã, la adresa subordonatului sãu pe linie de Guvern, dl Cazanciuc? Nu. De ce? .În primul rând, pentru cã d-lui Ponta îi displace profund DNA – care e una dintre rotiþele intens dezavuatului “sistem bãsist”, cu care premierul a promis cã se va lupta, din decembrie încolo, fãrã sã intre în detalii privind “armele” ºi finalitatea pe care o urmãreºte. Nu conteazã cã DNA este instituþia anticorupþie apreciatã inclusiv de UE, în toate rapoartele de þarã, ºi de SUA. Din contrã, faptul cã stã în calea intereselor de clan politic deranjeazã. ªi a fãcut din aceastã instituþie þinta imixtiunilor in crescendo, dupã cum reclama, în primãvara acestui an, procurorul general al DNA. ã ne amintim de câteva ieºiri, de anul acesta doar, mai mult sau mai puþin voalate, ale d-lui Ponta la adresa luptei anticorupþie ºi, implicit, a DNA. Elocvente, însã. În mai, în timp ce SUA anunþau cã se vor concentra pe lupta împotriva corupþiei în Europa Centralã ºi de Est, în strânsã colaborare cu UE, în timp ce Ambasada SUA premia procurorul general al DNA, pe Laura Kovesi, premierul României transmitea mesajul cã baronii sãi puºcãriabili sunt mai importanþi decât partenerii strategici ai României. “Stau lângã cine trebuie. O sã fiu alãturi de Radu”, spunea dl Ponta, de 1 mai, când se dusese sã facã o baie de mulþime la Constanþa, fieful a doi baroni cercetaþi penal pentru fapte de corupþie: Radu Mazãre ºi Nicuºor Constantinescu, cel pe numele cãruia Justiþia a emis între timp mandat de arestare – în lipsã, pentru cã, puþin dupã vizita lui Victor Ponta, a plecat în SUA. Apoi, în aprilie, dupã arestarea liderului PSD ºi CJ Mehedinþi, Adrian Duicu – cercetat de DNA într-un dosar de corupþie în ale cãrui stenograme apare ºi numele primului-ministru –, dl Ponta se lansa într-un nou act de sfidare a luptei anticorupþie. Promiþându-le baronilor cu probleme penale: “În ziua în care pe poarta de la Cotroceni va ieºi Bãsescu, îi vom face dreptate ºi lui Costicã Niculescu, ºi celorlalþi”. . În al doilea rând, pentru cã dl Ponta este captiv al baronilor de partid, majoritatea cu mari probleme de corupþie. Frustrãrile ºi ranchiuna lor la adresa Justiþiei pe care dl Ponta nu a putut-o cuminþi ameninþã sã se reflecte la urne.

Iar un eºec la prezidenþiale i-ar putea atrage liderului PSD soarta politicã a lui Mircea Geoanã. ericolul major este ca, în numele luptei împotriva “sistemului bãsist”, în eventualitatea câºtigãrii alegerilor de cãtre dl Ponta, de lupta împotriva marii corupþii, unde DNA joacã un rol major, sã se aleagã praful. Nici nu va fi nevoie de desfiinþarea DNA. Va fi suficient sã se modifice legea de funcþionare. Sau va fi suficientã înlocuirea conducerii DNA, dupã modelul patentat la Parchetul General, ºi a ºefilor de secþii, cu oameni îngenuncheaþi. Ar putea fi momentul în care DNA va fi întors cu cel puþin zece ani înapoi, în “epoca Amarie”, când marea corupþie era identificatã în rândul poºtaºilor ºi al portarilor de spital.

L

Anul XXIV Nr. 2090 18 - 21 septembrie 2014 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Secþii de spitale revendicate „la dublu” la Timiºoara

Zero lei au fost alocaþi concret de cãtre Guvern, pânã în acest moment, proiectelor majore ale Timiºoarei, reaminteºte edilul Nicolae Robu, precizând cã rãspunde astfel campaniei de dezinformare derulatã în ritm susþinut de cãtre PSD. În plus, primarul a prezentat o listã cu 30 de realizãri proprii, din perioada mandatului, dar ºi din perioada în care a ocupat poziþia de rector al Universitãþii Politehnica, solicitându-le adversarilor politici din PSD sã prezinte ºi ei, punctual, o listã similarã, cuprinzând realizãri concrete, cuantificate în beneficii aduse oraºului. pag.2

L

Europarlamentarul Monica Macovei, candidat independent la Preºedinþia României:

„Nu suntem la un nivel în care toatã Justiþia din România funcþioneazã, mergând înainte oricine ar fi la putere”

1

De ce a intrat Monica Macovei în lupta pentru Preºedinþia României de una singurã, fãrã a avea un partid în spate?

Ce va face dacã va ajunge la Palatul Cotroceni, iar la Palatul Victoria va rãmâne Victor Ponta, în condiþiile în care Constituþia a rãmas cu aceleaºi prevederi care favorizeazã neînþelegerile între preºedinte ºi premier? Ce preconizeazã cã se va întâmpla cu Justiþia – la a cãrei reformã a pus umãrul ani de zile – în cazul în care preºedinte va ajunge Victor Ponta? Sunt câteva dintre întrebãrile pe care i le-am adresat europarlamentarului Monica Macovei, candidat independent la Preºedinþia României, care a fost, zilele trecute, la Timiºoara.

S

pag. 6 - 7

Toamnã cu fricã de inundaþii, în Timiº Ploile specifice toamnei creeazã din nou îngrijorãri în Timiº, unde teama de inundaþii s-a reactivat în aceleaºi zone în care, din 2006, oamenii trãiesc cu teama cã vor fi loviþi de noi viituri. Localnicii Gãtaia, una din zonele afectate, sperã ca noile avertizãri de cod portocaliu sã treacã fãrã revãrsãri de ape, mai ales cã, deºi a avut pagube însemnat la inundaþiile din vara acestui an, Timiºul a fost ocolit la alocãrile de fonduri pentru reperaþii ºi consolidare.

2

P

Primarul Timiºoarei: “În continuare avem zero lei alocaþi de Guvern pentru proiectele Timiºoarei”

pag.11

În spitale, pacienþii duc o luptã dublã: cu boala ºi cu sistemul cinic

În istoria retrocedãrilor de sedii de spitale din Timiºoara, se remarcã un fenomen de revendicare „la dublu” În istoria retrocedãrilor de sedii de spitale din Timiºoara, se remarcã un fenomen de revendicare „la dublu” a imobilelor confiscate de comuniºti în anii ’50. Adicã, suprafaþa ce face obiectul litigiilor poate fi dublã faþã de suprafaþa imobilului naþionalizat de stat. Recent, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a publicat decizia in extenso a deciziei luate în procesul retrocedãrii Secþiei de Balneofizioterapie a Spitalului

Municipal Timiºoara, din care reiese cã statul nu are cum sã retrocedeze în naturã o suprafaþã de aproape 1.000 de metri pãtraþi, în condiþiile în care clãdirea naþionalizatã iniþial avea doar 500 de metri pãtraþi. Situaþia e similarã cu cea întâlnitã în procesul de retrocedare a celebrului corp de clãdire de la Spitalul de Copii „Louis Þurcanu”. pag. 4

Sistemul de sãnãtate românesc se aflã de ani buni într-o profundã derivã. E inert ºi îºi apãrã complicatele urzeli interioare. Culpabili însã pentru perpetuarea situaþiei critice din sistemul public de sãnãtate suntem cu toþii, spun unele voci. Acestea acuzã faptul cã spirala tãcerii ce perpetueazã prejudecãþi ºi face sã fie trecute sub tãcere teme ºi subiecte extrem de serioase are consecinþe serioase în plan social, riscând sã perverteascã mentalitãþi. pag.13

2

social

18 - 21 septembrie 2014

Primarul Timiºoarei: “În continuare avem zero lei alocaþi de Guvern pentru proiectele Timiºoarei” l Acesta a prezentat public o listã cu principalele realizãri din timpul mandatului Zero lei au fost alocaþi concret de cãtre Guvern, pânã în acest moment, proiectelor majore ale Timiºoarei, reaminteºte edilul Nicolae Robu, precizând cã rãspunde astfel campaniei de dezinformare derulatã în ritm susþinut de cãtre PSD. În plus, primarul a prezentat o listã cu 30 de realizãri proprii, din perioada mandatului, dar ºi din perioada în care a ocupat poziþia de rector al Universitãþii Politehnica, solicitându-le adversarilor politici din PSD sã prezinte ºi ei, punctual, o listã similarã, cuprinzând realizãri concrete, cuantificate în beneficii aduse oraºului. ligia.hutu@timpolis.ro

„Sã facem luminã în ceea ce priveºte realizãrile” Edilul Nicoale Robu a solicitat public o listã cu realizãrile concrete în beneficiul oraºului ale adversarilor politici din PSD. El ºi-a însoþit lista cuprinzând 30 de obiective realizate în beneficiul oraºului cu precizarea cã nu doreºte sã se lanseze în niciun fel de polemici sterile cu adversarii politici din PSD, doar cã “la atacurile deºãnþate ale PSD-iºtilor, colportate în ultima vreme zi de zi”, în calitatea sa de „om de altã facturã decât ei”, rãspunde cu invitaþia ca aceºtia sã indice în mod public „realizãri, ale tuturor la un loc, comparabile”. Nicolae Robu a specificat ºi cã va prezenta lista principalelor sale 30 de realizãri cu o frecvenþã sãptãmânalã, pânã în momentul în care adversarii sãi din PSD vor prezenta o listã similarã.

Nicolae Robu, primarul Timiºoarei, spune, din nou, cã Guvernul nu a alocat, nici anul acesta, niciun leu Timiºoarei Primarul a precizat cã a optat pentru acest mod de a proceda, care este unul “atipic”, fãrã elemente în comun cu metodele de lucru ale adversarilor sãi politici, ca replicã la campania susþinutã de defãimare derulatã în acest moment la adresa sa. „Sã facem luminã în ceea ce priveºte realizãrile”, a declarat edilul Nicolae Robu. Adãugând, chiar ºi cu referire la perioada de pânã la jumãtatea lunii februarie a acestui an, în care în Consililul Local al Primãriei Timiºoara a funcþionat o majoritate USL, care reunea reprezentanþi ai PNL ºi PSD, cã „de la a ridica mâna pentru a aproba unele proiecte ºi pânã la a face ceva concret e drum lung”.

Edilul a mai precizat ºi cã doreºte sã rãmânã consecvent intenþiei sale din momentul în care a intrat în viaþa politicã, acela de a face „o altfel de politicã”, bazatã pe argumente solide ºi

obiective concret îndeplinite.

Nicolae Robu a mai adãugat cã, ºi în situaþia în care proiectele de interes pentru cetãþenii Timiºoarei obþin finanþare europeanã, trebuie ºtiut cã „implementarea acestora nu se face de la sine, ºi nici atunci când consilierii locali dau un vot favorabil”, ci în momentul în care existã capacitatea Municipalitãþii de a identifica bani pentru proiecte cu finanþare europeanã, de priceperea de a manageria un astfel de proiect, în acord cu rigorile specifice proiectelor care beneficiazã de finanþare europeanã ºi de a-i asigura proiectului, în mod constant ºi asumat, cash flow-ul. „Au existat proiecte excelente, pe toate axele programelor europene, proiecte care au depãºit volumul banilor existenþi. S-au contractat la nivel naþional atâtea proiecte câþi bani au existat. Din acest total, doar 10% din pro-

iecte au reuºit. La Timiºoara, gradul de reuºitã este de 96%, situaþie unicã în þarã”, a mai precizat primarul. Acesta apreciazã cã Timiºoara ar putea avea chiar ºanse sã poatã finaliza 100% din totalul proiectelor asumate.

Proiecte majore finalizate Pe lista proiectelor majore pe care le-a gestionat personal în beneficiul oraºului ºi al cetãþenilor Nicolae Robu a enumerat, printre altele, reabilitarea Podului Michelangelo ºi amenajarea intersecþiei Michelangelo, construirea Incubatorului de Afaceri „Dumbrãviþa” ºi a Centrului de Afaceri în IT Incuboxx, amenajarea Pieþei Nicolae Bãlcescu ºi a b-dului Iancu Vãcãrescu, asfaltarea a aprox. 200 de strãzi, însumând

100 de kilometri, plantarea a peste 3.500 de arbori, reabilitarea Grãdinii de Varã a Cinematografului „Capitol”, amenajarea ºi extinderea la patru benzi a Cãii Stan Vidrighin, sporirea patrimoniului imobiliar al Primãriei Timiºoara – despre care a precizat cã este “o premierã pentru ultimii 25 de ani” –, cu 99 de apartamente, dintre care 20 cu douã camere ºi 79 cu o camerã, precum ºi lucrãri de extensii, amenajãri ºi dotãri de spaþii medicale ºi de spaþii destinate învãþãmântului preuniversitar. Pe lista proiectelor derulate în beneficiul Timiºoarei au mai fost enumerate de cãtre edil ºi construirea celei mai mari biblioteci universitare a unei universitãþi din þarã, construirea ºi echiparea celui mai mare institut de cercetãri al unei universitãþi din þarã, construirea unui complex de bazine de înot, construirea unei hale de sport trivalente (reunind un teren de baschet, unul de handbal ºi unul de minifotbal) ºi o serie de alte realizãri în beneficiul UPT, din perioada în care a ocupat fotoliul de rector al instituþiei.

Zero lei de la bugetul de stat pentru Timiºoara În ceea ce priveºte sumele primite pânã în acest moment de oraº de la bugetul de stat, edilul a declarat tranºant cã „niciun leu nu a fost virat încã”, pentru niciunul dintre proiectele Timiºoarei. Adãugând cã „ PSD e foarte tare în declaraþii electorale” ºi cã „timpul viitor e timpul predilect” pentru social-democraþi, ale cãror promisiuni „sunt greu de depãºit”, în vreme ce „despre trecut nu prea au ce sã spunã. Le solicit sã spunã ce au fãcut concret, nu ce vor face”.

Având suspiciuni la adresa Gãrzii de Mediu

Primãria vrea sã contracteze o firmã privatã care sã mãsoare gradul de poluare din Timiºoara Primãria Timiºoara îºi anunþã disponibilitatea de contracta o companie specializatã, care sã efectueze mãsurãtori certificate, în baza cãrora sã se identifice corect nivelul de poluare a aerului din oraº. Demersul vizeazã identificarea tuturor posibilitãþilor legale de a tranºa problema poluãrii aerului din Timiºoara, inclusiv prin solicitarea de relocare a poluatorilor în afara oraºului sau prin instituirea unor valori extrem de ridicate ale taxelor de mediu pentru poluatorii industriali. ligia.hutu@timpolis.ro

Nicolae Robu a anunþat, la începutul acestei sãptãmâni, cã problema reducerii poluãrii din oraº este un subiect pe care intenþioneazã sã îl aducã

sãptãmânal în atenþia tuturor agenþilor economici. „Nu avem niciun fel de toleranþã la poluare”, a declarat edilul, care a precizat cã aºteaptã de la agenþii economici în cauzã rezultate concrete, cuantificate în reducerea poluãrii ºi diminuarea mirosului, ºi nu promisiuni.

Edilul a mai spus cã una dintre motivele majore care a dus la tergiversarea soluþionãrii problemei poluãrii aerului în Timiºoara este determinatã de absenþa unor reglementãri privind poluarea cu compuºi organici volatili, însã a precizat cã, ºi în aceste condiþii, ar putea fi identificate, totuºi, modalitãþi legale pentru a soluþiona problema, de la instituirea unor taxe pentru poluarea mediului, la valoarea cea mai mare permisã prin lege, pânã la solicitarea de retragere a autorizaþiei de funcþionare pentru compania poluatoare.

Nicolae Robu declarã cã, în cazul în care Garda de Mediu nu va fi în

de 24 de ani un reper al cetãþii

mãsurã sã furnizeze mãsurãtori certificate, care sã identifice poluatorii, cu probe care sã nu fie contestabile în justiþie ºi care sã reziste juridic, atunci Primãria este dispusã sã plãteascã o companie autorizatã care sã facã astfel de mãsurãtori. „Nu mai putem sta în acest joc”, a adãugat edilul, precizând ºi cã nu se poate contesta la infinit prin mãsurãtori ceea ce se simte, în ce priveºte poluarea olfactivã, mai cu seamã în anumite momente ale zilei.

Nicolae Robu mai spune cã, în situaþia în care Garda de Mediu nu va furniza probele care sã justifice instituirea unor mãsuri suplimentare, Municipalitatea va apela la serviciile unei companii autorizate, pentru a institui, drept sancþiune, „ taxe cu atât mai mari cu cât poluarea este mai mare” ºi cã „dacã va exista baza legalã necesarã, se poate recurge ºi la solicitarea de desfiinþare”. Edilul a informat cã a-

ceste sancþiuni vor viza oricare poluator industrial din oraº „care produce, prin activitatea sa, daune ºi disconfort cetãþenilor, oricât de serioase ar fi companiile ºi oricât de respectat ar fi numele lor la nivel internaþional”.

Nicolae Robu mai spune cã Primãria aºteaptã mãsuri ºi rezultate concrete, care sã schimbe situaþia, nu mãsuri luate pe documente financiarcontabile. „ Dacã produce poluare (compania – n.red.), cu pãrere de rãu, voi avea o atitudine de mobilizare la maximum, în limitele legii”, avertizeazã edilul, precizând cã, în baza legii, se poate ajunge chiar ºi pânã la solicitarea de relocare a companiilor poluatoare. „Nimeni nu beneficiazã de avantaje în raport cu Primãria, chiar dacã devine sponsor”, a adaugã oficialul Primãriei, spunând cã implicarea în acþiuni de sponsorizare nu îi conferã

vreunei companii alt gen de avantaje, în afara faptului cã îi certificã statutul de „actor socio-economic serios, care se implicã în problemele comunitãþii”.

Referindu-se la solicitarea adresatã reprezentanþilor Gãrzii de Mediu, Nicolae Robu a precizat cã a cerut în mod explicit ºefului acestei structuri, comisarul-ºef Mariana Lorinczi, ca reprezentanþii instituþiei sã descindã pentru mãsurãtori „atunci când se sesizeazã existenþa mirosului”, astfel încât rezultatele mãsurãtorilor sã nu fie viciate în niciun fel. Nicolae Robu mai spune cã acuzelor potrivit cãrora rezultatele mãsurãtorilor ar putea fi viciate de faptul cã firmele care comandã ºi plãtesc studiul de mediu obþin rezultatele dorite, trebuie sã li se poatã rãspunde cu argumente solide, cãci mãsurãtorile acestea „nu se efectueazã pe principiul tonomatului”.

eveniment

18 - 21 septembrie 2014

3

Carpatair a piedut procesele cu Aeroportul Internaþional Timiºoara l Directorul Aeroportului spune cã acþionãrile în instanþã de cãtre Carpatair

au avut ca scop neplata datoriilor

Diferendele avute de Aeroportul Internaþional Timiºoara cu compania aerianã Carpatair s-au transformat într-un maraton judiciar cu perspective de întindere pe câþiva ani buni.

Aeroportul Timiºoara a reuºit sã câºtige o bunã parte din aceste procese. Rãmâne de vãzut cum se va rezolva problema banilor care au fãcut obiectul acestor litigii.

Dan Idolu

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un final pozitiv pentru aeroport Recent, Consiliul Concurenþei a decis închiderea investigaþiei iniþiate în legãturã cu Aeroportul Internaþional Timiºoara. Aceastã investigaþie fusese deschisã în 2012 de Consiliul Concurenþei, în baza unei plângeri formulate de compania Carpatair. În urma analizei amãnunþite a operaþiunilor care fãceau obiectul plângerii, Consiliul Concurenþei a decis, luna aceasta, închiderea investigaþiei, fãrã a constata existenþa vreunei încãlcãri a legii ºi fãrã sã aplice vreo sancþiune.

Conducerea Aeroportului Timiºoara susþine cã avut parte de o colaborare reuºitã cu o casã de avocaturã profesionistã, care a fost implicatã în decursul timpului în numeroase mandate de concurenþã atât la nivel naþional în

faþa Consiliului Concurenþei, dar ºi la nivel european prin reprezentarea clienþilor în faþa Comisiei Europene.

Reprezentanþii Aeroportului Internaþional Timiºoara “Traian Vuia” anunþã cã, în august, au obtinut încã un succes în litigiile iniþate de operatorul aerian Carpatair. Instanþa a respins atunci solicitarea companiei Carpatair, care contesta dreptul Aeroportului de a stabili tariful de dezvoltare aeroportuarã. ªi alte dosare au fost soluþionate pozitiv pentru aeroport dupã ce Carpatair a contestat tarifele stabilite ºi percepute de aeroport: tariful pentru supravegherea ºi menþinerea obiectivelor necesare siguranþei pasagerilor –

stabilit prin Ordinul Ministrului Transporturilor 894/2010 – ºi tariful aferent serviciilor de handling pentru persoane cu mobilitate redusã, care respecta Regulamentul nr 1107/2006 al Parlamentului European ºi al Consiliului European din 5 iulie 2006, privind drepturile persoanelor cu handicap ºi ale persoanelor cu mobilitate redusã pe durata cãlãtoriei pe calea aerului.

Instanþele timiºorene au dat câºtig de cauzã Aeroportului Internaþional Timiºoara, dispunând respingerea acþiunilor Carpatair ca fiind inadmisibile.

Totodatã, au admis argumentele formulate de Aeroportul Internaþional Timiºoara, dispunând de asemenea

prin sentinþe, respingerea în cursul acestui an a cererilor de chemare în judecatã ca fiind nefondate.

“Toate aceste acþiuni în instanþã au fost inoportune” Dan Idolu directorul Aeroportul Internaþional Timiºoara, ne-a declarat cã, din punctul sãu de vedere, toatã acþiunea derulatã în instanþã, între Carpatair ºi Aeroportul Timiºoara a fost inoportunã, având ca scop neplata datoriilor cãtre aeroport. “În momentul în care la orice demers te opui ºi ac-

þionezi în instanþã, începând cu 2011, ºi în acest timp se adunã o datorie de ordinul milioanelor de euro, e clar cã scopul a fost neplata. Iar litigiile fiind în instanþã, noi nu puteam face nimic pentru recuperarea acestor sume, era nevoie de decizia instanþei. Între timp, compania a intrat în insolvenþã, iar noi am rãmas cu procesele, care între timp se finalizeazã în mod favorabil pentru noi, dar rãmâne problema recuperãrii banilor.” În ceea ce priveºte relaþia cu Carpatair, Dan Idolu spune cã în momentul de faþã compania are sediul în incinta aeroportului, dar operãri de curse, din ianuarie, de când au intrat în insolvenþã, nu au mai fost. “Însã toatã aceastã situaþie a avut efecte negative din punct de vedere financiar asupra aeroportului, fiind vorba de sume mari, care nu se ºtie când vor mai fi recuperate”, mai spune Dan Idolu.

Autoutilitare pentru ordine publicã, þinute nefolosite, de luni de zile Nu e niciun secret cã dotarea parcului auto al structurilor de ordine publicã din Timiº este departe de a fi una perfectã. Cu toate acestea, ºapte autoutilitare cumpãrate la începutul anului 2013 de Consiliul Judeþean, prin Autoritatea Teritorialã de Ordine Publicã, stau ºi acum nefolosite, din cauza unor probleme legate de înmatriculare ºi recepþie.

Dupã ce s-a cerut rezilierea contractului încheiat de CJ Timiº, se pare cã lucrurile s-au remediat în timp alert, conducerea administraþiei judeþene susþinând cã joi se face recepþia finalã. mircea.pavelescu@timpolis.ro

Maºini cumpãrate ºi lãsate în parcare Invocând starea precarã a parcului auto al Poliþiei ºi o anumitã stare de urgenþã, la începutul anului trecut Consiliul Judeþean Timiº cumpãra, prin Autoritatea Teritorialã de Ordine Publicã, ºapte autoutilitare, care ar fi trebuit sã intre de pe atunci în dotarea Inspectoratului de Poliþie Timiº. Maºinile au fost achiziþionate, ºi lãsate sã se „odihneascã” în parcare, ºi poate cã ar mai fi stat câþiva ani în aceeaºi stare dacã proble-

ma nu ar fi fost luatã în discuþie la ultima ºedinþã de plen, când un consilier judeþean a dorit sã afle care este situaþia maºinilor ATOP „care se aflã de mai bine de ºase luni în parcare, în afara oraºului ºi nu sunt date la Poliþie”.

Conducerea CJ Timiº, interpelatã pe aceastã problemã, a precizat cã „sau fãcut toate demersurile pentru achiziþionarea celor ºapte autovehicule care vor fi predate Inspectoratului de Poliþie. Firma care a câºtigat licitaþia a reuºit pânã în prezent sã înmatriculeze doar patruautovehicule. Este o procedurã mai greoaie, pentru cã sunt autovehicule cu regim special, ele având niºte rampe speciale de iluminat. Sperãm ca pânã la mijlocul lunii septembrie toate cele ºapte autovehicule sa fie înmatriculate, sã aibã cartea de identitatea pentru a le putea recepþiona ºi pentru a putea face plãþile”.

Deºi ar fi trebuit sã ºtie care e situaþia acestui contract, preºedintele CJ Timiº, Titu Bojin, a pãrut surprins ºi enervat de situaþie, menþionând cã „noi le-am licitat încã de la începutul anului trecut. Ele sunt licitate pe anul 2013, acum se încheie anul 2014 ºi problema nu este rezolvatã. Ori ni le dau pe toate, ori reziliem contractul. Pe bucãþi nu le luãm”.

Responsabili din CJ Timiº au rãspuns cã nu pot recepþiona aceste maºini pe bucãþi pentru cã în contract es-

te prevãzut cã recepþia se face pentru toate cele ºapte autovehicule. „Ni s-a solicitat de firma respectivã sã facem recepþie parþialã pentru fiecare maºinã în parte, dar nu se poate face acest lucru, iar pentru cã s-a depãºit termenul de livrare al maºinilor, firma care are aceastã obligativitate va suporta penalitãþile pentru depãºirea termenului.”

Una peste alta, Titu Bojin nu a pãrut mulþumit de aceste explicaþii: „Nu ne ajutã cu nimic dacã ei plãtesc penalitãþile. Dacã am aprobat achiziþionarea a ºapte maºini pe anul 2013 ºi firma respectivã nu este în stare sã le livreze pânã în 15 septembrie, atunci sã se prezinte în plen rezilierea contractului. Dacã vin firme de doi lei care doar participã la licitaþie, fãrã sã finalizeze achiziþia, atunci sã plãteascã.”

Preºedintele Comisiei Economice a CJ Timiº, Gheorghe Bologa, ne-a declarat cã, din punct de vedere al clauzelor contractuale, maºinile trebuie echipate pentru utilizarea pe activitãþi de ordine publicã. „Noi nu am vãzut contractul, e o chestiune de care s-a ocupat executivul. Ori sã se perceapã penalitãþi, ori sã se rezilieze contractul”.

A fost nevoie, se pare, de toate aceste discuþii pentru ca, în final, lucrurile sã se punã în miºcare. „Joi (18 septembrie – n.r.) va avea loc recepþia finalã pentru toate aceste utilitare”, nea declarat Cãlin Dobra, vicepreºedintele CJ Timiº.

Site-ul ATOP, “bula timpului” E greu de spus cât de eficientã ºi funcþionalã este la nivelul judeþului aceastã structurã numitã Autoritatea Teritorialã de Ordine Publicã, un organism independent cu rol consultativ, care acþioneazã „în scopul asigurãrii bunei desfãºurãri ºi sporirii eficienþei serviciului poliþienesc din unitatea administrativ-teritorialã în care funcþioneazã.”

Dacã e sã judecãm dupã site-ul ATOP, de la nivel naþional, care are o secþiune dedicatã Timiºului, ultimele

evenimente notabile consemnate pe pagina web în cauzã sunt din anul…

2007. Nostalgicii pot vedea pe aceeaºi secþiune ºi cele mai “recente” rapoarte de profil, respectiv un “Raport privind activitatea desfãºuratã de Inspectoratul de Poliþie al judeþului Timiº în anul 2005” ºi un raport similar din 2006.

Relevant este ºi faptul cã, potrivit datelor publicate pe acelaºi site, fãcut cu bani din cadrul unui proiect cofinanþat de Ambasada Marii Britanii, prin Global Opportunites Fund, secþiunea dedicatã Timiºul a avut, din noiembrie 2005 ºi pânã în present, puþin peste o mie de vizitatori.

de 24 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

18 - 21 septembrie 2014

Secþii de spitale revendicate „la dublu” la Timiºoara În istoria retrocedãrilor de sedii de spitale din Timiºoara, se remarcã un fenomen de revendicare „la dublu” a imobilelor confiscate de comuniºti în anii ’50. Adicã, suprafaþa ce face obiectul litigiilor poate fi dublã faþã de suprafaþa imobilului naþionalizat de stat. Recent, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a publicat decizia in extenso a deciziei luate în procesul retrocedãrii Secþiei de Balneofizioterapie a Spitalului Municipal Timiºoara, din care reiese cã statul nu are cum sã retrocedeze în naturã o suprafaþã de aproape 1.000 de metri pãtraþi, în condiþiile în care clãdirea naþionalizatã iniþial avea doar 500 de metri pãtraþi.

Situaþia e similarã cu cea întâlnitã în procesul de retrocedare a celebrului corp de clãdire de la Spitalul de Copii „Louis Þurcanu”. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Litigiu pe „ruinele” statului În acest an se anunþa ca o mare victorie obþinutã în instanþã faptul cã Secþia de Balneofizioterapie a Spitalului Municipal Timiºoara nu va mai fi evacuatã din clãdirea de pe bulevardul C.D. Loga nr. 42 - 44, în care funcþioneazã, dupã ce Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a respins restituirea în naturã, stabilindu-se cã moºtenitoarea va fi despãgubitã de Statul român prin Fondul Proprietatea. Teoretic, ar fi fost strigãtor la cer ca instanþa supremã sã constate altceva, dupã ce toate instanþele prin care s-a derulat, vreme de ºase ani, procesul au stabilit cã pretenþiile aferente revendicãrii sunt exagerate, iar utilitatea spaþiului respectiv nu poate face obiectul unei revendicãri în naturã.

Rãmâne, însã, deschisã o întrebare: de ce instanþele de judecatã nu au putut gândi la fel de limpede în cazul tuturor celorlalte secþii de spitale pierdute definitiv ºi irevocabil, dupã ce au fost retrocedate în naturã?

Dincolo de aceastã dilemã, care ar trebui lãmuritã, eventual, de Inspecþia

În istoria retrocedãrilor de sedii de spitale din Timiºoara, se remarcã un fenomen de revendicare „la dublu” Judiciarã, în acest proces, în care decizia, in extenso a fost publicatã recent de cãtre Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, concludent a fost faptul cã s-a ajuns sã se discute despre o suprafaþã desfãºuratã de aproape 1000 de metri pãtraþi, deºi imobilul naþionalizat nu avea mai mult de 600 de metri pãtraþi.

Aceasta în condiþiile în care Statul român a arãtat cã, „în afara construcþiilor noi, dupã anul 1963 a mai fost construitã ºi o clãdire cu suprafaþa desfãºuratã de 133 de metri pãtraþi, lipitã de imobilul existent ºi comunicând cu acesta, astfel cã suprafaþa construitã dupã exproprierea imobilului depãºeºte cu 100% suprafaþa construitã preluatã de statul român”, iar „prin modul de construire, poziþia ºi funcþionalitatea clãdirilor edificate, acestea constituie un corp comun, cu destinaþia funcþionãrii Secþiei Clinicii de Balneo-fizioterapie a spitalului.”

Practic, instanþa nu ar fi avut cum sã retrocedeze parþial spaþiul respectiv.

Cu toate acestea, avocaþii care au susþinut solicitarea de revendicare argumenteazã cã, în general, restul suprafeþei construite de stat este o ruinã ºi nu mai poate fi folositã de cãtre secþia spitaliceascã. „Pârâtul Statul Român nu a extins construcþiile cu peste 100 % din aria desfãºuratã iniþialã a imobilul în speþã, dar ºi dacã acest fapt s-ar fi întâmplat, în prezent lucrãrile executa-

te de Statul Român sunt ruine, acestea neputând fi utile nici reclamantei, iar, la nevoie, bunul solicitat poate fi dezmembrat de ruina proprietatea Statului Român ºi, de asemenea, poate fi administrat ºi folosit separat. Atât instanþele de judecatã, cât ºi entitatea notificatã aveau obligaþia de a respecta principiul prevalenþei restituirii în naturã a imobilelor”, a fost motivaþia adusã în faþa judecãtorilor instanþei supreme. Magistraþii nu s-au lãsat impresionaþi de argumentaþia cu „ruinele” ºi au concluzionat cã noile construcþii edificate nu constituie o construcþie de sine stãtãtoare faþã de imobilul a cãrui restituire s-a solicitat ºi care a fãcut obiectul preluãrii prin expropriere de cãtre stat, extinderile fiind realizate în baza unor proiecte întocmite de specialiºti arhitecþi autorizaþi pentru construcþii de sãnãtate, acestea fiind concepute ca extinderi funcþionale ale clãdirii iniþiale. Totodatã, au ajuns la concluzia cã, spre deosebire de ce s-a susþinut de cãtre cei care au fãcut revendicarea, „corpul D de construcþie, respectiv fundaþia, nu poate fi consideratã o lucrare abandonatã pentru cã nu a fost finalizatã, iar corpul E (bazinul hidroterapeutic) nu poate fi considerat inutil unitãþii deþinãtoare, doar pentru cã de patru ani de zile nu mai este funcþional, având nevoie de lucrãri de reparaþii, investiþiile în acest

sens fiind sistate ºi ca urmare a demersurilor iniþiate de reclamantã.”

Judecãtorii au mai menþionat cã, dat fiind specificul afecþiunilor medicale ce intrã în sfera activitãþii spitalului, nu este în cãderea reclamantei sã facã aprecieri asupra caracterului inutil al bazinului hidroterapeutic.

Sunt argumente de bun simþ, care au înclinat balanþa împotriva cererii de retrocedare a imobilului în naturã. În acest sens, este greu de înþeles de ce aceste argumente nu au putut fi acceptate ºi de instanþele care au decis retrocedarea în naturã a unor secþii revendicate, aparþinând unor spitale timiºorene, pentru cã în toate cazurile spaþiile au fost adaptate utilizãrii în scopuri medicale.

Argumente care nu au funcþionat în cazul Spitalului „Louis Þurcanu” Totuºi, deºi era vorba de acelaºi gen de speþã, respectiv despre retrocedarea unui imobil utilizat ca spital sau corp de spital, decizia instanþei a fost diametral opusã în cazul imobilului revendicat, aparþinând Spitalului de Copii „Louis Þurcanu”.

Secþia de Pneumologie ºi laboratorul acestuia au fost evacuate de cãtre

proprietarii oficializaþi prin decizia instanþei. Aceasta deºi existã în derulare la nivelul DNA o anchetã menitã sã lãmureascã multiplele semne de întrebare legate de procesele de retrocedare care au decimat în ultimii ani patrimoniul imobiliar al unitãþii spitaliceºti timiºorene. În perioada interbelicã clãdirea în care funcþioneazã acum Clinica de Chirurgie ºi Ortopedie Pediatricã a Spitalului de Copii a aparþinut Societãþii Anonime Institutul Chirurgic Ortopedic Timiºoara. Odatã cu naþionalizãrile din anii ’50, imobilul a fost luat de Stat, iar aici a ajuns sã funcþioneze Clinica de Chirurgie ºi Ortopedie Pediatricã a Spitalului de Copii. Dupã Revoluþie, soþia fostului proprietar, Liviu Gabor, cetãþean german, a început demersurile pentru recuperarea clãdirii. Însã, între timp, în aceeaºi locaþie, a fost construit ºi un corp de clãdire nou, intabulat în 2004. În momentul în care Spitalul de Copii a fost transferat de la minister la Primãria Timiºoara, Municipalitatea a iniþiat demersuri pentru a intra ºi în posesia imobilului. Astfel, în 2004, Primãria a cerut, fãrã sã obþinã acest lucru în instanþã, sã devinã proprietarã a Clinicii de Chirurgie ºi Ortopedie Pediatricã a Spitalului “Louis Þurcanu”, care a rãmas în continuare în proprietatea Ministerului Sãnãtãþii.

Dupã care, în 2006, imobilul în care funcþioneazã Clinica de Chirurgie ºi Ortopedie Pediatricã a fost restituit fostului proprietar, printr-o decizie a Ministerului Sãnãtãþii. Însã, ca “bonus”, alãturi de clãdirea care a aparþinut fostului proprietar a fost restituit ºi corpul de clãdire nou, construit de spital din bani publici. În decizia din 15 martie 2006, prin care Ministerul Sãnãtãþii a hotãrât restituirea în naturã a imobilului format din teren ºi clãdire, situate în Timiºoara ºi aparþinând Spitalului Clinic de Copii “Louis Þurcanu”, se preciza cã a fost revendicat spaþiul Clinicii de Chirurgie ºi Ortopedie Pediatricã, format din clãdire ºi teren în suprafaþã de 1.452 de metri pãtraþi, fãrã sã se pomeneascã nimic despre construcþia unei aripi noi aferente acestei clinici. Aceasta a fost o decizie care nu se potriveºte cu decizia luatã în cazul Secþiei de Balneofizioterapie a Spitalului Municipal Timiºoara.

Consilier local:”Inspecþia Judiciarã poate iniþia o anchetã care sã clarifice chestiunile scandaloase legate de retrocedãri” Unii consilieri locali timiºoreni apreciazã cã nu ar fi tardivã o anchetã a Ministerului Justiþiei, care sã lãmureascã aspectele controversate legate de retrocedãrile din Timiºoara. „La Primãrie s-au fãcut tot felul de demersuri, însã retrocedãrile s-au fãcut prin decizii ale instanþei. Aºadar, doar Inspecþia Judiciarã poate iniþia o anchetã care sã clarifice chestiunile scandaloase legate de retrocedãri, care se ºtiu, ºi despre care se vorbeºte în Timiºoara. Suntem obiºnuiþi cu sintagma cã nu putem comenta deciziile justiþiei, însã o formã de control ar trebui sã existe”, spune consilierul local PDL Maria Sãrãcan.

Totuºi, interpelat pe subiectul oportunitãþii iniþierii unei anchete le-

gate de retrocedãrile de la Timiºoara, Ministerul Justiþiei a precizat cã „în cazul clarificãrii aspectelor, în special ale actelor juridice care pot atrage rãspunderea penalã a persoanelor angajate în cadrul instituþiilor menþionate (Primãrie, parchete, instanþe) a solicitat sprijinul Parchetului General, precum ºi al Inspecþiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, entitãþi abilitate sã verifice existenþa unor cauze penale, respectiv sã controleze activitatea procurorilor ºi judecãtorilor implicaþi în procedurile respective”. ªi, de la aceste sesizãri, s-au fãcut verificãri ºi s-a ajuns la concluzia cã Inspecþia Judiciarã nu ºtie nimic, pentru cã nu a primit nicio sesizare: „Din

de 24 de ani un reper al cetãþii

verificãrile efectuate prin intermediul CSM, am constatat cã, pânã în prezent, Inspecþia Judiciarã nu a fost sesizatã cu privire la conduita profesionalã a vreunui procuror sau judecãtor care a soluþionat sau s-a pronunþat în vreuna din cauzele care au avut ca obiect retrocedarea unor imobile în oraºul Timiºoara.”

Totodatã, nici de sesizare din oficiu nu a putut fi vorba, Inspecþia Judiciarã precizând cã „nu a avut date ºi indicii concrete care sã stea la baza unei sesizãri din oficiu în legãturã cu conduita profesionalã a acestor magistraþi” .

Aceasta în condiþiile în care chiar ºi DNA ancheteazã mai multe cazuri de retrocedare din Timiºoara, în care sunt indicii mai mult decât concrete care aratã încãlcarea legii.

Maria Sãrãcan, consilier local PDL

actualitate

18 - 21 septembrie 2014

5

Migraþia aleºilor locali din Timiº, încã la faza de luptã de convingere OUG 55/2014, care permite migraþia politicã a aleºilor locali, fãrã ca aceºtia sã îºi piardã mandatul, a început sã producã primele efecte ºi la nivel local.

Câþiva primari, dar ºi consilieri locali ºi judeþeni ºi-au fãcut deja publicã intenþia de a-ºi pãrãsi partidele care i-au propulsat în fruntea comunitãþilor locale.

Alþii, chiar dacã admit public cã nu au luat încã o hotãrâre, declarã cã ºi-au mai rezervat încã timp sã îºi cumpãneascã bine argumentele. ligia.hutu@timpolis.ro

Informaþii oficiale sau aºteptãri politice neconfirmate încã În cadrul Conferinþei Judeþene a PSD de zilele trecute, preºedintele PSD Timiº, Titu Bojin, a informat cã în cele doar câteva zile în care OUG ºia produs efectele, numãrul primarilor PSD de Timiº a sporit, prin opþiunea de a se alãtura PSD a unor edili din rândurile PP-DD, PDL, PNL ºi PNÞCD. Deºi iniþial, liderul social-democrat a precizat cã nu va face publice numele edililor care s-au alãturat PSD, întrucât nu le-a solicitat acestora acordul, ulterior a declarat: „Vreau sã le mulþumesc tuturor colegilor aflaþi în salã, sunt aici nouã primari care au trecut de la alte formaþiuni politice la PSD ºi sunt ºi delegaþi. Nu am sã le pronunþ acum numele, pentru cã nu le-am cerut acordul, dar vreau sã-i aplaudãm. Vreau sã vã informez cã au trecut – nu vreau sã greºesc, miºcarea fiind permanentã – un numãr important de consilieri locali, orãºeneºti, municipali ºi judeþeni.

Am sã-mi permit sã-i citez doar pe cei trei de pânã astãzi (12 septembrie – n.r.), prezenþi aici ºi cu care, indiferent care vor fi sosirile în continuare, PSD are majoritatea de jumãtate plus unu: Bologa Gheorghe, de la PNL, Criºan Teodor, de la PPDD, ºi pe fostul, actualul ºi viitorul vicepreºedinte (al CJ Timiº – n.r.), pânã la încheierea mandatului, Florian Zanfir”. Ulterior, însã, preºedintele CJT Timiº a ignorat

confidenþialitatea invocatã ºi a fãcut o enumerare a localitãþilor din care, potrivit propriilor afirmaþii, ar proveni edilii care s-ar fi alãturat PSD: „Þin sã îi salut pe primarii care sunt alãturi de noi, primarii din Recaº, Coºteiu, Bara, Ghizela, Lovrin, Sandra, Mãnãºtiur, Masloc ºi Sãcãlaz”. Acestora li s-ar mai adãuga, potrivit informaþiilor oferite de purtãtorul de cuvânt al PSD Timiº, Lucian Ursuleþu, primarul din localitatea timiºeanã Curtea.

O parte dintre informaþiile legate de o decizie oficialã a primarilor enumeraþi vineri de Titu Bojin au rãmas, pânã în acest moment, fãrã o confirmare oficialã din partea celor pomeniþi.

Ori, cel puþin, intenþia acestora de a se alãtura PSD nu a fost adusã la cunoºtinþa oficialilor partidelor din care edilii fac parte.

Contactat telefonic, miercuri, purtãtorul de cuvânt al PSD Timiº, Lucian Ursuleþu, a precizat, cã situaþia a rãmas aceeaºi cu cea prezentatã vineri de cãtre Titu Bojin ºi cã „din câte am eu cunoºtinþã,în ce priveºte primarii, consilierii locali ºi judeþeni, pânã în acest moment, la partid nu a mai fost depusã nicio cerere” care sã ateste transferul în PSD al vreunui alt edil local.

Un bilanþ provizoriu al migraþiilor din ACL: doi primari PNL au trecut la PSD. Existã ºi edili indeciºi.

Opoziþia spune, însã, altceva.

Potrivit informaþiilor furnizate de purtãtorul de cuvânt al PDL Timiº, Oana Gaita, pânã în acest moment, niciun primar PDL nu ºi-a anunþat în mod oficial intenþia de a pãrãsi partidul: „Au existat doar zvonuri aruncate pe piaþã, dar nu a plecat nimeni”. În ce priveºte PNL, purtãtorul de cuvânt Alina Sabou declarã cã existã, pânã în acest moment, douã decizii de a pãrãsi partidul, exprimate public, de cãtre primarul Petru Carebia, din Coºteiu, ºi de cãtre primarul Pavel Teodor, din Recaº. Ambii au optat

Ce argumente invocã edilii indeciºi?

Titu Bojin, liderul PSD Timiº, spune cã, în cele doar câteva zile în care OUG ºi-a produs efectele, numãrul primarilor PSD de Timiº a sporit pentru PSD, decizie împãrtãºitã ºi de consilierul judeþean PNL Gheorghe Bologa.

Pe lista celor indeciºi din rândul PNL apar numele edilului din Boldur, Constantin Stoi, ºi al celui din Valcani, Dragoº Buicu. Ambii au precizat însã cã nu au luat pânã în acest moment o decizie fermã de a pãrãsi partidul.

Ce argumente invocã primarii migraþi?

Contactat telefonic pentru a-ºi argumenta opþiunea, primarul PNL din Coºteiu, Petru Carebia, ºi-a argumentat decizia prin aceea cã a avut mai multe motive, dificil de ierarhizat, pentru cã „toate motivele sunt importante”, dar a precizat cã principalul argument care a cântãrit în luarea opþiunii de a se alãtura PSD a fost speranþa cã „va fi mai uºor sã þinem legãtura cu cei de la Bucureºti”, pentru a soluþiona problemele comunitãþii în fruntea cãreia se aflã. „ Eu aºa am gândit ºi aºa sper”, mai spune primarul din Coºteiu.

La rândul sãu, primarul PNL din Recaº, Pavel Teodor, a precizat cã „nu au fost niciun fel de presiuni, nici sã plec, nici sã rãmân” ºi cã decizia i-a

aparþinut în totalitate. Acesta mai spune cã apreciazã cã ieºirea PNL de la guvernare, în februarie, a fost o greºealã, comisã de fostul preºedinte PNL, Crin Antonescu, despre care spune cã „ºi-a bãtut joc de PNL ºi de noi”, pentru cã „i-a pus pe aleºii locali ai partidului în situaþia de a se trezi în minoritate în faþa consiliilor locale” din fruntea cãrora trebuie sã gestioneze destinele comunitãþilor din care fac parte. „Pe mine, ca sã vã spun sincer, mã intereseazã mai puþin politica, cât administraþia. Eu fac administraþie localã ºi am nevoie de majoritate în Consiliul Local, pentru a-mi susþine proiectele.

Consilierii s-au orientat toþi la stânga sau la dreapta”, spune Pavel Teodor.

Acesta apreciazã cã opþiunea sa politicã îi va permite sã aibã majoritatea necesarã, în condiþiile în care, potrivit propriilor afirmaþii, din ºase consilieri locali din partea PDL, patru au devenit independenþi ºi „doi vor trece probabil la PMP”, din cei cinci consilieri PNL, trei sunt independenþi ºi doi au trecut la PSD, iar cei doi consilieri locali PPDD au trecut la PSD. Cu ºase consilieri locali PSD ºi cu cei independenþi, cu care edilul de Recaº spune cã a negociat, pentru a avea susþinerea lor în Consiliu, „va exista o majoritate în Consiliul Local”.

Contactat telefonic, primarul liberal al Boldurului, Constantin Stoi, spune, referindu-se la speculaþiile privind iminenta sa plecare din PNL, cã „oricine vorbeºte, trebuie sã îºi asume responsabilitatea pentru ceea ce declarã” ºi cã „ eu vorbesc numai în numele meu, nu în numele altuia”. Astfel încât, mai spune edilul, opþiunea sa din acest moment este aceea de a rãmâne în PNL: „Deocamdatã rãmân în PNL”.

Constantin Stoi precizeazã cã adevãratul pãs pe care îl are personal se leagã de faptul cã, în trecut, PNL a fãcut alegeri ºi a luat decizii politice pe care edilul le-a catalogat drept „ dezastruoase” ºi despre care acesta spune cã i-au plasat acum pe aleºii locali în „situaþii penibile”. „Toatã lumea loveºte acum în noi”, afirmã primarul. „Eu am avut 86% din voturi la alegerile locale, iar acum (dupã destrãmarea USL ºi ieºirea PNL de la guvernare – n.r.) am ajuns într-o situaþie penibilã, cu doi consilieri locali PNL din 11. Ce sã fac eu în cazul ãsta?

Cum sã îmi trec proiectele? Eu sunt în primul rând un practician, nu un politician”, mai spune primarul din Boldur, care precizeazã cã în administraþia publicã localã, „eu judec prin ceea ce fac, nu prin culoarea politicã. Noi suntem loviþi acum din toate pãrþile, fãrã sã se analizeze cum ºi de ce”.

Constantin Stoi apreciazã cã PNL trebuia sã urmãreascã interesul comunitãþilor din care fac parte aleºii, „nu a unor ºmecheri de la Bucureºti, care nu judecã practic ºi nici în perspectivã”, situaþie regãsitã ºi la constituirea USL, referitor la care edilul spune cã „PNL a fãcut atunci niºte alegeri dezastruoase ºi fãrã nicio strategie, prin alierea cu PSD ºi PC”.

Tot în categoria celor indeciºi se numãrã în acest moment ºi primarul PNL din Valcani, Dragoº Buicu. Acesta spune cã nu a luat încã o hotãrâre oficialã de a pãrãsi PNL ºi cã o astfel de decizie „e în gândire”. „Nu am plecat. Dar eu am candidat atunci (la alegerile locale din 2012 – n.r.) cu sprijin din partea PSD ºi mã gândesc cã acea alegere, de atunci, e bunã. Mã mai gândesc”. Dar, þine el sã precizeze: „Nu existã niciun fel de presiune asupra mea, e democraþie”.

Ordonanþa care permite migraþia aleºilor locali nu a trecut de Camera Deputaþilor, dar îºi face efectele Comisiile juridicã ºi de administraþie au aprobat, marþi, cu 26 de voturi „pentru” ºi 14 voturi „împotrivã”, OUG 55/2014, privind posibilitatea aleºilor locali ca pe o perioadã de 45 de zile sã îºi poatã schimba partidul fãrã sã-ºi piardã mandatul.

Membrii comisiilor nu au acceptat niciuna dintre propunerile PNL ºi PDL de respingere a acestei Ordonanþe de urgenþã, anunþã Mediafax. A fost respinsã ºi propunerea deputatului PPDD Daniel Fenchiu ca actul normativ sã se numeascã ”Ordonanþã de urgenþã privind reglementarea traseismului”.

Deputaþii PNL ºi PDL au declarat cã sunt împotriva ordonanþei pe motiv cã este neconstituþionalã, neexistând o urgenþã în aceastã problemã, iar domeniul reglementat este al legilor or-

ganice, în care este interzisã emiterea de astfel de ordonanþe. Gabriel Andronache, de la PNL, a spus cã ordonanþa este “o capcanã” pentru aleºii care vor migra, pentru cã vor rãmâne fãrã mandat. “Aceastã ordonanþã este neconstituþionalã pentru cã încalcã principiul egalitãþii”, a mai spus liberalul. La rândul ei, Lucia Varga, tot de la PNL, a arãtat cã este vorba doar de un blocaj politic, pentru cã PSD doreºte sã controleze politic administraþia localã prin aceastã ordonanþã.

Social-democratul Ioan Adam a declarat, în schimb, cã Opoziþia nu e în mãsurã sã dea lecþii de moralã, având în vedere cã mai multe legi importante, printre care ºi Codurile ºi legea educaþiei au fost date prin ordonanþe de urgenþã.

“Ne daþi lecþii de moralã, voi care toatã

paleta de legi importante, legea educaþiei, codurile, au fost date prin ordonanþã de urgenþã? Pe de altã parte, nu-i urgenþã cã este blocatã administraþia?”.

Miercuri, ordonanþa a fost supusã dezbaterii plenului Camerei Deputaþilor, dar nu a trecut, neîntrunind numãrul necesar de voturi favorabile pentru a fi adoptatã. „La aceastã orã, Ordonanþa este în vigoare. Cei care au trecut, inclusiv cei care au trecut la PNL, cã tot au fãcut ei plângere penalã, rãmân fãrã probleme. Nu-ºi pierde nimeni mandatul”, a spus vicepremierul Liviu Dragnea, care a arãtat cã aleºii locali rãmân trecuþi la alte partide, fãrã a-ºi pierde mandatul, chiar dacã Ordonanþa va fi respinsã ºi de Senat.

OUG 55/2014 este în vigoare din 2 septembrie, când a fost publicatã în

Ordonanþa nu a trecut de CameraDeputaþilor, neîntrunind numãrul necesar de voturi favorabile Monitorul Oficial. Aceasta permite aleºilor locali ca, într-un termen de 45

de zile, sã îºi schimbe partidul fãrã a-ºi pierde mandatul.

de 24 de ani un reper al cetãþii

6 dialog Europarlamentarul Monica Macovei, candidat independent la Preºedinþia României: 18 - 21 septembrie 2014

„Nu suntem la un nivel în care funcþioneazã, mergând înainte De ce a intrat Monica Macovei în lupta pentru Preºedinþia României de una singurã, fãrã a avea un partid în spate? Ce va face dacã va ajunge la Palatul Cotroceni, iar la Palatul Victoria va rãmâne Victor Ponta, în condiþiile în care Constituþia a rãmas cu aceleaºi prevederi care favorizeazã neînþelegerile între preºedinte ºi premier? Ce preconizeazã cã se va întâmpla cu Justiþia – la a cãrei reformã a pus umãrul ani de zile – în cazul în care preºedinte va ajunge Victor Ponta? Sunt câteva dintre întrebãrile pe care i le-am adresat europarlamentarului Monica Macovei, candidat independent la Preºedinþia României, care a fost, zilele trecute, la Timiºoara.

Foto Monica Macovei/Facebook

„Am intrat în aceastã cursã din revoltã” Doamnã Monica Macovei, de ce aþi intrat de fapt în cursa prezidenþialã? A fost o decizie asupra cãreia aþi reflectat sau una intempestivã?

Am decis sã candidez pentru funcþia de preºedinte al României dupã ce i-am vãzut pe ceilalþi candidaþi ºi am socotit cã alegerea unuia dintre ei duce România cu 20 de ani în urmã, ºi a altuia, cu 10 - 15 ani. Eu vreau sã duc România înainte. Pe scurt, am intrat în aceastã cursã din revoltã împotriva a ceea ce ar urma sã se întâmple României, sã meargã înapoi, ºi din dorinþa de a oferi o alternativã ºi de a merge înainte.

Ca ºi candidat independent, lucrez cu voluntari, nu cu maºina de partid în spate. Ei au împãrþit România, eu împart dreptatea. Oamenii vin cu mine.

Nu vã imaginaþi câþi voluntari am, iar unii au studii mai înalte ca ale mele. La recepþie, de exemplu, am o doamnã care ºi-a dat doctoratul în matematicã, în SUA, ºi stã la recepþie, adunã semnãturi ºi vorbeºte cu oamenii. Nici ea, nici alþii nu au lucrat niciodatã ca voluntari pentru vreun partid.

„Stat de drept, anticorupþie, respectarea legii sunt valori de dreapta” Sunt voci care afirmã cã, atâta vreme cât susþineþi valori transideologice – anticorupþie, justiþie, stat de drept –, nu vã puteþi revendica a fi de dreapta...

Este o prostie. Stat de drept, anticorupþie, respectarea legii, valabile pentru toþi, sunt valori de dreapta. Sã vã mai spun ceva apropo de valorile de dreapta ºi de stânga. Tot stând de vorbã cu foarte mulþi oameni, în România, ºi mai ales cu tineri, am constatat cã aceastã ideologie nu conteazã foarte mult, chiar dacã pentru mine contea-

zã. Tinerii spun: „Noi vrem educaþie bunã ºi locuri de muncã, nu ne intereseazã de stânga sau de dreapta”. De asemenea, sincerã sã fiu, politicienii noºtri nu sunt de stânga sau de dreapta neapãrat, cu valori ºi principii clare, aºa cum erau cei din perioada interbelicã. Sunt Guverne de dreapta care au luat mãsuri de stânga, ºi invers. ªi mai spun ceva: autostrãzile nu sunt de stânga sau de dreapta. Le faci sau nu, vrei sã le faci sau nu vrei.

Eu cred în dreptate pentru toþi ºi dreptate în toate, în adevãr, în justiþie, în educaþie, în sãnãtate, în economie.

Dreptate în economie sã ºtiþi cã înseamnã foarte mulþi bani care se întorc în buzunarul oamenilor – pentru cã nu vor mai fi contracte care vor costa de zece ori mai mult decât preþul pieþei – bani furaþi din buzunarele noastre. Cu aceºti bani vom face grãdiniþe, ºcoli, spitale, vom mãri alocaþiile pentru mame, vom face ce are nevoie societatea româneascã.

Aþi spus cã unul dintre proiectele pe care le veþi susþine va fi liberalizarea vieþii politice.

Despre ce e vorba mai exact? Îmi doresc reforma clasei politice încã din 2005. În 2006 - 2007, dacã aº fi întrebat pe cineva dacã apreciazã cã parlamentarii sau persoane cu funcþii politice importante ar putea intra la închisoare, ar fi spus „nu”. Iatã cã se poate.

„Cred cã justiþia se va opri dacã oricare dintre ceilalþi candidaþi va ieºi câºtigãtor” Care sunt temele majore ale

de 24 ani un reper al cetãþii

proiectului pentru România, pe care îl veþi propune?

Lucrez încã la programul politic, care va include viziunea pentru România, care va porni de la 20 de mãsuri – nu vreau sã fie un document lung, aºa cum am fost obiºnuiþi pânã acum. Orice preºedinte trebuie sã aibã o viziune pentru þarã, trebuie sã ºtie în ce direcþie vrea sã o ducã.

Candidez, aºa cum am spus, pentru cã nici candidaþii de dreapta nu sunt de fapt de dreapta ºi nu cred în aceste valori. Dupã pãrerea mea, justiþia se va opri dacã oricare dintre ceilalþi candidaþi va ieºi câºtigãtor. Adicã, preºedintele þãrii îi va revoca pe procurorulºef al DNA, pe procurorii-ºefi de servicii, care conteazã ºi care instrumenteazã dosarele mari de corupþie. ªi cu asta, cei opt ani de zile se vor duce pe apa Sâmbetei...

Eu mã adresez acelor 50 la sutã dintre români care sunt scârbiþi de politicã ºi nu se mai duc la vot. Mã adresez lor, pentru cã acestor oameni le-a fost încãlcatã demnitatea de cãtre politicieni, ceea ce îi determinã sã afirme „Sunt toþi la fel”. ªi aici au în mare parte dreptate. Toate partidele au fost la putere, în toate combinaþiile posibile, inclusiv cu partidele mai mici ºi, dupã 25 de ani, suntem aici, cu jumãtate de populaþie care nu merge la vot, cu oameni dezamãgiþi, a cãror demnitate, repet, a fost cãlcatã în picioare. Eu vreau sã le redau aceastã demnitate – ºi pe categorii profesionale, ºi ca oameni.

Vreau ca demnitarii sã nu mai fure din banii publici, adicã din banii noºtri.

Vreau ca funcþionarii sã nu mai plimbe lumea de la un ghiºeu la altul. Vreau sã nu mai fie cerutã mitã ºi nu mai fie omul trimis acasã, pentru a veni mâine sau poimâine cu alte acte. Vreau ca

omul sã zâmbeascã atunci când merge pe stradã, sã nu mai fie trist ºi încrâncenat. Or, va putea zâmbi atunci când va ºti cã sãnãtatea îi este asiguratã, dacã i se întâmplã ceva, ºi va fi tratat corect ºi decent, cã nu va fi tratat diferit faþã de un politician sau de un bogãtaº. Va putea zâmbi când va ºti cã învãþãmântul va fi bun bun pentru copilul sãu, cã acesta va merge la o ºcoalã bunã, iar apoi va gãsi slujbã. ªi va mai putea zâmbi atunci când va ºti cã nu-ºi pierde slujba mâine. Or, a introduce ideea de dreptate în economie înseamnã exact asta. Înseamnã competiþii corecte, înseamnã licitaþii publice simple ºi transparente, fãcute dupã o lege simplã ºi transparentã.

Ceea ce înseamnã cã vin investiþii mari în România, care creeazã locuri de muncã ºi care aduc stabilitate ºi încredere, care dezvoltã România.

Vedeþi, acum nu mai vin investiþii mari în România, ba unele fug, pentru cã li se cere ºpagã, pentru cã Codul Fiscal se schimbã frecvent, pentru cã e birocraþie. Toate aceste neajunsuri vreau sã le retez.

De asemenea, IMM-urile româneºti nu mai trebuie sã depindã de partide. Trebuie ajutate sã se dezvolte.

Reducem taxele, le scoatem pe cele aberante – cum e taxa pe stâlp, de exemplu –, reducem fiscalitatea, birocraþia ºi nu mai modificãm Codul Fiscal ºi alte legi, de „n” ori pe an. Omul trebuie sã-ºi facã un plan de afaceri, pe care sã îl poatã susþine, sã-l poatã respecta. Sectorul privat, care creeazã locuri de muncã, trebuie lãsat sã se dezvolte.

„Nu voi coabita cu nimeni, niciodatã” Pentru a pune în aplicare aces-

te mãsuri, veþi avea nevoie de un Guvern nu doar competent, ci unul care sã rezoneze la aceste idei. Vã gândiþi ca, în eventualitatea în care veþi câºtiga alegerile...

Voi câºtiga alegerile! Vã imaginaþi cum ar merge educaþia în þara asta, cu un preºedinte care a plagiat, a furat?

Ce mesaj le transmite copiilor? „Furaþi, copiaþi, intraþi la facultate fãrã bac, cã puteþi ajunge prim-ministru”. Nu se poate aºa ceva... Dacã societatea româneascã ar fi educatã, aºa încât fiecare sã gândeascã cu propriul cap, fãrã influenþa unei televiziuni sau a alteia, Ponta nu ar fi fost nici premier. Niciodatã.

Reiau întrebarea: vã gândiþi ca, în eventualitatea în care veþi câºtiga alegerile, sã optaþi pentru un Guvern în care accentul sã fie pus pe oameni politici sau pe tehnocraþi? În ceea ce priveºte consilierii mei, ca preºedinte, vor fi tehnocraþi. Eu deja lucrez cu tehnocraþi – specialiºti în sãnãtate, în educaþie, în economie, fiscalitate, agriculturã –, care nu vin din mediul politic. În privinþa Guvernului, avem douã variante. Prima variantã ar fi ca Ponta sã plece. Fie i se va spune „nu” de cãtre popor ºi va demisiona, deºi onoare am vãzut cã nu prea are, fie PSD îl va da jos. ªi atunci eu voi numi un primministru ºi, având în vedere cã niciun partid ºi nicio alianþã politicã nu are peste 50 la sutã plus unu, voi putea numi un premier din orice partid – asta prevede Constituþia. A doua variantã ar fi ca Ponta sã nu plece, ºi PSD sã nul dea jos. Atunci voi lucra cu ei pânã în 2016, când vor fi alegeri. (continuare în pag. 7)

dialog

18 - 21 septembrie 2014

7

toatã Justiþia din România oricine ar fi la putere” (urmare din pag. 6)

Constituþia a rãmas cu ºtiutele, dar nerezolvatele minusuri care au dus, de ani de zile, la tensiuni între preºedinte ºi premier. În cazul în care va fi un prim-ministru cu care veþi avea pãreri divergente, veþi recurge ºi dumneavoatrã la un acord de coabitare?

Nu folosesc cuvântul „coabitare”.

Nu voi coabita cu nimeni, niciodatã.

Este un cuvânt care implicã foarte multe lucruri urâte ºi murdare, pe care eu nu le voi face ºi pe care nu le-am fãcut.

Voi aduna pe toatã lumea la masã ºi voi spune care sunt proiectele mele, pe educaþie, pe sãnãtate, pe economie, pe agriculturã. Voi cere Guvernului sã facã asta, asta ºi asta. De ce? Pentru cã oamenii mã voteazã cu aceste proiecte.

Lumea trebuie sã înþeleagã cã îþi angajezi un preºedinte, îþi angajezi un premier, îþi angajezi un parlamentar. Ei nu vin peste tine, numiþi de Dumnezeu.

Tu, când l-ai votat, þi l-ai angajat, ai un contract cu el. ªi, ca atare, îi poþi scrie de trei ori pe zi. ªi sã nu uitãm cã vin alegeri, în 2016. Eu, sigur, voi vorbi, respectând Constituþia, despre ceea ce nu este în regulã. Dar voi vorbi.

Aducerea în prim-plan a proiectului UDMR privind autonomia Þinutului Secuiesc, nu numai cã redeschide un conflict îngheþat, dar stârneºte o dezbatere sterilã, atâta vreme cât nu poate avea nicio finalitate în lipsa modificãrii Constituþiei. Ridicã, însã, mai mari semne de întrebare raportându-l la contextul în care este readus în discuþie ºi care implicã pe de o parte conflictul geopolitic din regiune, ajuns la cote alarmante, pe de alta, apariþia pe eºichierul politic a unui partid ultranaþionalist,

România Unitã, condus de un fost membru PSD ºi colaborator al Vocii Rusiei – care înfiereazã ideea de autonomie ºi identitate etnicã – ºi, nu în ultimul rând, pregãtirea României de a-ºi alege viitorul preºedinte. E purã coincidenþã redeschiderea acestui subiect, acum?

S-ar putea sã fie o temã electoralã.

Eu înþeleg cã autonomia Þinutului Secuiesc este dorinþa secuilor, de foarte mult timp, ºi nu vreau sã comentez acest lucru. Avem o Constituþie...

E o problemã ridicatã, în general, în preajma diferitelor tipuri de alegeri.

Problema este cã cine îºi iubeºte România trebuie sã o apere ºi sã nu þinã seama de lupta electoralã. Dacã îþi iubeºti þara, nu vrei sã o vulnerabilizezi ºi nu trebuie sã faci asta. ªi ideea de suspendare a preºedintelui, care se traduce prin crizã politicã – oricum s-ar numi preºedintele –, ºi ideea aceasta cu autonomia nu fac decât sã vulnerabilizeze þara. Aici nu e vorba despre dorinþa secuimii – pe care, am spus, încerc sã o înþeleg. E vorba despre momentul ales, unul electoral. Dupã pãrerea mea, un politician responsabil trebuie sã dea deoparte momentul electoral ºi sã acþioneze aºa încât sã-ºi apere þara. Avem un rãzboi la graniþa de

est a României, avem o Federaþie Rusã în expansiune – preºedintele ucrainean Poroºenco avertiza cã ºi România este în pericol – ºi, ca atare, nu avem nevoi de nicio vulnerabilitate.

Deci, nu credeþi cã e provocatã readucerea în prim-plan a acestui subiect delicat, acum...

Nu pot confirma, dar Moscova sigur va profita. România nu trebuie sã ajungã sã facã înþelegerile pe care leau fãcut Bulgaria ºi Ungaria cu Federaþia Rusã. Prin vene nu ne curge gaz rusesc. Hai sã nu ne vindem ºi sã rãmânem independenþi, sã fim împreunã ºi sã ne iubim.

„Nu suntem la un nivel în care toatã Justiþia din România funcþioneazã, mergând înainte oricine ar fi la putere” Tot în ipoteza ajungerii la Cotroceni a lui Victor Ponta, pe care aþi respins-o mai sus...

Existã indicii cã, în numele „debãsificãrii”, vor fi operate modificãri importante în structura de funcþionare a DNA, a ANI ºi, implicit, a CCR sau vor fi chiar desfiinþate – intenþie devoalatã, în vara lui 2012, de colonelul Dogaru...

Nu vreau sã iau în calcul varianta câºtigãrii Preºedinþiei de cãtre acest arogant, mincinos ºi lipsit de conþinut domn Goe al politicii româneºti. Pentru cã, atunci, România s-ar întoarce cu cel puþin 20 de ani în urmã.

Acum, ca sã vã rãspund la întrebare: sã ºtiþi cã nici nu e nevoie sã desfiinþeze DNA. E suficient sã-i revoce pe procurorul-ºef, pe adjunctul acestuia, pe ºefii de secþii ºi sã-ºi punã oamenii lui. Acum DNA funcþioneazã. Parchetul General funcþioneazã? Nu. Cine conduce Parchetul General? Tiberiu Niþu, prietenul lui Victor Ponta. Ce dosare a mai fãcut Parchetul General de când, la conducerea instituþiei, a fost numit Tiberiu Niþu? ªtiu cã a oprit niºte

Foto Monica Macovei/Facebook

Adicã, veþi fi ºi dumneavoastrã un preºedinte jucãtor...

Nu. Voi fi un preºedinte mediator, cum prevede Constituþia, dar asta nu înseamnã cã nu voi avea cartonaºul galben sau cartonaºul roºu în buzunar. ªi, de câte ori regulile vor fi încãlcate, voi proceda aºa cum procedeazã arbitrul pe terenul de sport. Dacã legile vor fi încãlcate, voi spune public. Asta nu înseamnã cã voi fi preºedinte jucãtor.

Asta înseamnã cã îi spui primului-ministru, de exemplu, cã a încãlcat legea.

Nu uitaþi cã preºedintele face parte din Executiv. Încãlcarea legii nu trebuie sã fie toleratã de nimeni, cu atât mai mult, de cãtre preºedintele þãrii. Deci, voi fi un preºedinte mediator. Voi aduna lumea la masã ºi, dacã nu vor vrea sã facã, voi vorbi. Fãrã sã dezbin. În momentul de faþã, românii sunt dezbinaþi. Eu vreau sã fim împreunã din nou, sã ne luãm România înapoi, sã ne reconstruim România. Imaginaþi-vã harta României formatã din rotiþe asamblate unele cu altele – asta ar fi o Românie care funcþioneazã.

„ªi ideea de suspendare a preºedintelui, ºi ideea aceasta cu autonomia nu fac decât sã vulnerabilizeze þara”

dosare. În rest, nu ºtiu ce face... Nu suntem la un nivel în care toatã Justiþia din România funcþioneazã, mergând înainte oricine ar fi la putere. Suntem la nivelul la care niºte oameni contea-

zã, oameni pe care, dacã îi schimbi, opreºti totul. Acelaºi lucru e valabil ºi la judecãtori. Nu toþi judecãtorii din România sunt la fel de profesioniºti, curajoºi ºi în situaþia de a nu le pãsa cine ajun-

ge în faþa lor. Avem ºi corupþie în Justiþie, ºi mã bucur foarte mult cã DNA se ocupã ºi de asta. Prima care trebuie curãþatã e Justiþia pentru cã abia atunci va curãþa, la rândul ei, eficient sistemul.

„A avea un ºef de stat fost sau actual colaborator al unui serviciu secret e un atac la siguranþa naþionalã ºi la democraþie” Fostul spion de pe lista candidaþilor la prezidenþiale este un subiect care a suscitat interesul opiniei publice...

Este irelevant dacã e fost sau actual colaborator al unui serviciu secret, din punctul meu de vedere, pentru cã preºedintele României nu trebuie sã aibã o astfel de legãturã cu serviciile secrete, pentru cã nu trebuie sã fie ºantajabil. Apoi, este foarte rãu sã amesteci serviciile secrete în

alegeri. Noi avem servicii secrete – SRI ºi SIE – care s-au reformat când am intrat în NATO, chiar ºeful CIA i-a lãudat, de mai multe ori, în timpul vizitelor la Bucureºti, ºi, ca atare, trebuie lãsate deoparte de jocul politic.

Sã le bagi în jocul politic este inconºtienþã.

Singura metodã instituþionalã de a verifica aceastã informaþie este cea pe care eu am cerut-o. ªi anume, prin intermediul Comisiilor permanente

existente în Parlamentul României, care controleazã una SRI ºi una SIE. Acestea sã cheme conducerile celor douã servicii ºi sã lãmureascã aceastã chestiune. Electoratul român are dreptul sã ºtie, pe cale instituþionalã, despre cine este vorba. Nu te poþi juca cu vorbele, sã spui „a fost cutare”, ºtiind cã nu poþi aduce nicio probã, cã nu ai voie sã scoþi documente clasificate.

Ideea ACL de a face o altã co-

misie specialã de anchetã provizorie este o prostie pentru cã, pe de o parte, va dura vreo sãptãmânã pânã se împart posturile – cine, din ce partid intrã în componenþa ei –, pe de alta, nu au certificate ORNISS, iar apoi existã o vorbã, adevãratã: „Dacã vrei sã îngropi un subiect, fã o comisie”.

Dar a avea un ºef de stat legat în acest mod de servicii este un atac la siguranþa naþionalã ºi la democraþie.

de 24 ani un reper al cetãþii

8

18 - 21 septembrie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

18 - 21 septembrie 2014

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

special

18 - 21 septembrie 2014

Patrimoniu la export, fãrã opreliºti O situaþie greu de reglementat

Dupã o lungã perioadã de liniºte, zilele trecute a fost anunþatã destructurarea unui grup de criminalitate organizatã care realiza export de obiecte de patrimoniu. În lipsa unui control vamal efectiv la graniþa cu Ungaria, desfiinþat odatã cu integrarea în UE, se poate estima cã acest caz e doar vârful aisbergului. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Trafic de artefacte În baza autorizaþiilor emise de Tribunalul Timiº, poliþiºtii Serviciului de Investigaþii Criminale, cu sprijinul luptãtorilor din cadrul Serviciului pentru Acþiuni Speciale, au declanºat, în dimineaþa de 11 septembrie, percheziþii domiciliare pe raza judeþelor Timiº, Hunedoara ºi Mehedinþi, în casele unor persoane bãnuite de export ilegal de obiecte de patrimoniu. Acþiunea a vizat trei persoane bãnuite cã, în perioada iunie - august, ar fi deþinut ºi încercat sã valorifice, în þarã ºi în strãinãtate, bunuri din patrimoniul cultural mobil. Ancheta Poliþiei urmãreºte depistarea ºi ridicarea bunurilor, a cãror valoare este de peste un milion de euro.

“Se cerceteazã încercarea de a valorifica peste graniþã a unui vas neolitic ºi a unei viori”, ne-a declarat Ion Braºoveanu, procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel. Persoanele vizate de anchetã sunt cercetate pentru spãlare de bani, export ilegal de obiecte de patrimoniu ºi tãinuire în aceastã speþã.

Activitãþile se desfãºoarã cu sprijinul

poliþiºtilor de la Inspectoratele Mehedinþi ºi Hunedoara, iar la documentarea cazului s-a beneficiat ºi de sprijinul SRI.

Monumente istorice lãsate în paza Domnului Timiºul figureazã în evidenþa Ministerului Culturii cu 333 de monumente istorice rãspândite în tot judeþul – de la conace boiereºti, la clãdiri istorice ºi situri arheologice extrem de valoroase.

TIMPOLIS a atras atenþia în repetate rânduri asupra faptului cã mai puþin de 5% dintre monumentele istorice au beneficiat în ultimii zece ani de alocãri decente de fonduri pentru reamenajare sau punere în valoare din punct de vedere turistic. O altã problemã care rezultã din aceastã penurie de fonduri este ºi lipsa pazei la obiectivele istorice. Ministerul Culturii a delegate, în multe cazuri, spre Primãriile comunale responsabilitatea pãzirii obiectivelor din lista de monumente istorice, dar cum mare parte din acestea nu au fonduri suficiente, iar o bunã parte din Posturile de Poliþie rurale au efective de doi lucrãtori, care trebuie sã acopere situaþia infracþionalã din comunã ºi din trei - patru sate aparþinãtoare, majoritatea monumentelor istorice, mai ales cele din zone izolate, nu sunt supravegheate.

Situaþia aceasta nu putea rãmâne fãrã consecinþe, astfel cã au fost foarte multe situaþii în care, la locurile în care se efectuau sãpãturi arheologice, ºi-au fã-

cut apariþia cãutãtorii de comori. În ultimii ani, ºi în Timiº s-au înregistrat sãpãturi neautorizate, mai ales la Corneºti, Parþa, Igriº ºi Dudeºtii Noi. De regulã, spun anchetatorii, cãutãtorii de comori au detectoare de metale extrem de performante ºi cã evidenþa acestor posesori de detectoare e þinutã de Poliþie, iar când au mai fost prinºi în flagrant, li s-a confiscat aceastã aparaturã. Timiºul atrage cãutãtorii ºi traficanþii ilegali de obiecte de patrimoniu prin faptul cã este un judeþ plin de situri arheologice valoroase, dar ºi de obiecte de cult ºi de artã bisericeascã extrem de vechi ºi valoroase, multe pãzite insuficient sau deloc, dar ºi prin faptul cã este judeþ de frontierã, din care se pot exporta uºor obiectele de patrimoniu însuºite ilegal.

Arheologii cu ani buni de ºantier la activ susþin cã urmele cãutãrilor neautorizate sunt vizibile la foarte multe situri arheologice valoroase, ºi asta nu doar în judeþ. “Zona de interes maxim rãmâne cea a cetãþilor dacice din Munþii Orãºtiei. ªi chiar dacã acest fenomen al cãutãrii neautorizate a devenit riscant în zonã, din cauza pazei instituite, tentaþia continuã sã rãmânã mare pentru cei specializaþi în traficul ilegal de obiecte de acest gen.

Sãpãturi neautorizate se fac ºi în CaraºSeverin, unde s-au fãcut descoperiri importante, la o serie de castre romane.

Din pãcate, primii care aflã despre descoperiri sunt colecþionarii, apoi, eventual Poliþia, în ultimã instanþã ºi noi, când suntem chemaþi la expertize”, spune arheologul Florin Draºovean, de la Muzeul Banatului, din Timiºoara.

Dupã momentul aderãrii României la UE, traficul transfrontalier de obiecte de patrimoniu, favorizat de lipsa oricãrui control la graniþã, a luat proporþii pe care autoritãþile doar le intuiesc.

Pentru bunurile de patrimoniu care sunt scoase legal din þarã, administratorii sau proprietarii lor trebuie sã obþinã de la Direcþiile Judeþene de Culturã, Culte ºi Patrimoniu Cultural Naþional certificate de export, în care sã precizeze foarte clar motivul scoaterii din þarã ºi data la care respectivul obiect de patrimoniu va fi repatriat.

Frecvenþa eliberãrii acestor documente variazã de la lunã la lunã.

Existã ºi luni foarte aglomerate, în care în care se cer ºi 150 de astfel de certificate de export, în Timiº, dar existã ºi luni când nu existã nicio solicitare de acest gen. Însã majoritatea traficanþilor de obiecte de patrimoniu mobil nu se obosesc sã cearã certificate de export, pentru cã riscul de a fi prins la ieºirea din þarã cu un astfel de obiect eyste egal cu zero.

Dacã în anii precedenþi aderãrii, cu precãdere în zona Cenad, Vama gãsea în mod constant obiecte de patrimoniu extrem de valoroase – icoane vechi, obiecte de culte, manuscrise foarte vechi, bijuterii, obiecte de artã –, în ultimii ani Direcþia Regionalã pentru Accize ºi Operaþiuni Vamale Timiºoara nu a mai fãcut astfel de descoperiri. De atunci asemenea capturi au devenit o raritate, pentru

simplul motiv cã, odatã cu integrarea, la punctele de trecere nu se mai realizeazã control vamal decât în mod excepþional, la pont.

Ceea ce nu înseamnã cã fenomenul exportului de obiecte de patrimoniu a dispãrut.

Experþii în domeniu spun cã este greu de estimat gradul de ramificare ºi specializare al pieþei negre autohtone specializate pe aceste obiecte. Însã cu siguranþã, pe plan extern, existã interes ºi colecþionari dispuºi sã plãteascã sume fabuloase pentru artefacte de valoare, iar intermediarii români care îi aprovizioneazã probabil cã nu riscã mare lucru.

Dacã în cazul altor reþele infracþionale organizate de trafic de droguri sau persoane, ramificarea face ca poliþiºtii sau procurorii sã obþinã informaþii, pe care sã le valorifice ulterior prin interceptãri ºi filaje, în cazul cãutãtorilor de comori se lucreazã de multe ori individual sau în cerc restrâns, ceea ce complicã mult o eventualã anchetã. În plus, detectoarele de metale pot fi cumpãrate cu uºurinþã chiar ºi de pe site-uri de anunþuri, iar autorizarea ca deþinãtor al unui astfel de aparat se realizeazã dupã achiziþie, fiind probabil ignoratã de posesorii care vor sã le utilizeze pentru cãutãri neautorizate. Aceºtia riscã de cele mai multe ori doar confiscarea detectorului, iar perspectiva câºtigurilor care pot fi obþinute din traficul cu obiecte de patrimoniu este de naturã sã îi motiveze sã persevereze.

Obiecte dacice trecute peste graniþã cu parafe false În urmã cu trei ani a fost semnalat un caz de export masiv de obiecte de patrimoniu mobil, despre care nu s-a vorbit deloc pe plan local, deºi avea legãturã cu Timiºul. În acest scandal au fost implicaþi o serie de arheologi de la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva ºi ai Direcþiei Judeþene pentru Culturã Hunedoara. Funcþionarii respectivi au fost trimiºi în judecatã pentru trafic cu obiecte de patrimoniu, alãturi de reprezentanþii a douã societãþi comerciale din Timiºoara, care au fãcut exportul. În mod ilegal, cadre din conducerea Direcþiei Judeþene pentru Culturã Hunedoara au eliberat, dupã cum spun procurorii, 18 certificate de export pentru 16.779 de bunuri din patrimoniul cultu-

de 24 de ani un reper al cetãþii

ral mobil cu destinaþia Italia. Pentru ca obiectele sã poatã fi trecute peste graniþã, s-a omis întocmirea expertizei muzeografice, în vederea declanºãrii procedurii de clasare din oficiu a bunurilor în patrimoniul cultural naþional. Pentru cã firmele exportatoare aveau sediul în Timiºoara, unele certificate de export s-au dat ilegal în locul Direcþiei pentru Culturã, Culte ºi Patrimoniu Timiº, cele douã societãþi exportând ilegal aproape 20.000 de bunuri culturale, dintre care circa 3.000 nu figureazã pe niciun certificat de export. Au fost trecute în acest fel peste graniþã nu doar vestigii arheologice, ci ºi tablouri, litografii, rame de icoane ºi de tablouri, oglinzi, ceasuri, penduluri, ceramicã sau mobilier vechi.

“Reprezentanþii celor douã firme au gãsit în judeþul Hunedoara, din câte se pare, ceea ce n-au gãsit în Timiº: tarife mai mici pentru certificatele de export ºi, mai ales, înþelegere pe bani puþini”, spuneau, atunci, procurorii hunedoreni care s-au ocupat de caz. În acest dosar au fost trimise în judecatã cinci persoane, care au fost însã achitate de magistraþii Judecãtoriei Deva. Procurorii nu au fost deloc mulþumiþi cu soluþia datã, ºi au atacat-o cu recurs. În prezent dosarul, în care parte e Direcþia Judeþeanã pentru Culturã ºi Culte Patrimoniu Hunedoara a fost redeschis la Judecãtoria Deva, funcþionarii implicaþi în aceastã reþea de trafic fiind acuzaþi de abuz în serviciu în formã calificantã.

special

18 - 21 septembrie 2014

11

Toamnã cu fricã de inundaþii, în Timiº l Zonele problemã continuã sã fie cele ameninþate de viituri

Diguri consolidate ºi nu prea

Ploile specifice toamnei creeazã din nou îngrijorãri în Timiº, unde teama de inundaþii s-a reactivat în aceleaºi zone în care, din 2006, oamenii trãiesc cu teama cã vor fi loviþi de noi viituri. Localnicii Gãtaia, una din zonele afectate, sperã ca noile avertizãri de cod portocaliu sã treacã fãrã revãrsãri de ape, mai ales cã, deºi a avut pagube însemnat la inundaþiile din vara acestui an, Timiºul a fost ocolit la alocãrile de fonduri pentru reperaþii ºi consolidare. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Noi temeri Precipitaþiile însemnate cantitative de la începutul sãptãmânii au fãcut ca mai multe râuri din Timiº, Caraº-Severin ºi Mehedinþi sã fie sub cod portocaliu de inundaþii, în timp ce altele, din Arad, Timiº, Mehedinþi ºi Dolj, au fost trecute sub cod galben, potrivit unei avertizãri a Institutului Naþional de Hidrologie ºi Gospodãrire a Apelor.

De asemenea, patru trenuri regio cu rute în sud-vestul þãrii nu au circulat pe anumite segmente din traseu, iar douã InterRegio au trasee deviate ºi au ajuns la destinaþie cu întârziere, din cauza inundaþiilor, printre ele numãrându-se trenurile regio R 9553 Orºova Iablaniþia - Timiºoara Nord, R 11006 Timiºoara Nord - Bãile Herculane - Drobeta Turnu Severin ºi R 11007 Drobeta Turnu Severin - Timiºoara Nord.

Douã sute de pompieri, poliþiºti, jandarmi ºi poliþiºti de frontierã au fost mobilizaþi pentru salvarea persoanelor afectate de inundaþiile din sudvestul þãrii, conform anunþului fãcut de ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea.

Potrivit ministrului Afacerilor Interne, în aceste acþiuni sunt angrenaþi 200 de pompieri, poliþiºti, jandarmi ºi poliþiºti de frontierã, fiind totodatã constituitã o rezervã de peste 250 de oameni gata sã intervinã cu 71 de autospeciale. Gabriel Oprea a mai anunþat cã la nivelul Inspectoratelor pentru Situaþii de Urgenþã Mehedinþi, Caraº-Severin, Arad ºi Timiº au fost activate grupele operative, iar în Orºova, la nivelul Detaºamentului de Pompieri, nivelul de alertã a fost ridicat la maximum, ceea ce presupune cã întreg personalul a fost alarmat ºi scos în teren, pentru misiunile de salvare. La Drobeta-Turnu Severin ºi Timiºoara, pe lângã pompierii aflaþi în serviciu au fost alertate ºi

restul cadrelor de pe celelalte ture.

La nivelul Inspectoratului General pentru Situaþii de Urgenþã a fost activat ºi funcþioneazã permanent Centrul Operaþional de Comandã, de unde se monitorizeazã ºi se dispun mãsuri în funcþie de evoluþia situaþiei. “Am cerut conducerii inspectoratelor pentru situaþii de urgenþã din judeþele limitrofe celor afectate de inundaþii sã fie pregãtite sã susþinã misiunile aflate acum în derulare cu forþe ºi utilaje suplimentare”, anunþã Gabriel Oprea. În acest interval se pot produce scurgeri importante pe versanþi, torenþi ºi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaþii locale ºi creºteri importante de debite ºi niveluri cu posibile depãºiri ale cotelor de inundaþie (cod portocaliu) pe râurile din bazinele hidrografice: Bârzava, Moraviþa, Caraº, Nera, Cerna (judeþele Timiº ºi CaraºSeverin).

Totodatã, se pot produce scurgeri importante pe versanþi, torenþi ºi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaþii locale pe unele râuri mici din judeþele: Arad, Timiº, Caraº-Severin, Mehedinþi ºi Dolj ºi creºteri importante de debite ºi niveluri cu posibile depãºiri ale cotelor de atenþie (cod galben) pe râurile din bazinele hidrografice: afluenþii Mureºului ºi Criºului Alb din judeþul Arad, Bega Veche, Bega, Timiº, înTimiº, Desnãþui ºi afluenþii Motrului ºi Jiului inferior (jîn udeþele Mehedinþi ºi Dolj). În Timiº locuitorii din satele Hodoº ºi Sinersig au fãcut nopþi albe dupã ce apele au intrat în localitãþi ºi au inundat zeci de gospodãrii. Marþi dimineaþã apele s-au retras, însã atenþia autoritãþilor s-a mutat,

din nou, în zona Gãtaia, acolo unde se pare cã apele vor creºte din nou.

Problema cea mai mare au avut-o cei care locuiesc în satul Hodoº, comuna Darova.

Apa a inundat strãzile iniþial, iar apoi a început sã intre în gospodãrii. În total, în Hodoº ºi Sinersig apele au inundat aproximativ 20 de hectare de terenuri agricole, iar mai apoi au intrat în 20 de gospodãrii.

“Momentan Bârzava ne preocupã în mod deosebit, ºi Bega Superioarã. Monitorizãm în continuare zona Gãtaia, inclusiv partea de diguri refãcute, care au rezistat, în varã, la cote ale apei care au depãºit cele de la viiturile din 2005”, declarã subprefectul de Timiº Zoltan Marossy.

Bani pentru refacere ºi consolidare dupã inundaþii, împãrþiþi dupã simpatii Într-o interpelare adresatã, recent, vicepremierului ºi ministrului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, Liviu Dragnea, deputatul PDL de Timiº, Cornel Sãmãrtinean a atras atenþia cã judeþul a fost uitat, din nou, la alocarea sumelor pentru reabilitãrile necesare în urma inundaþiilor din aceastã varã. “Guvernul Victor Ponta, al cãrui vicepremier sunteþi, pare sã fi uitat cã pagubele produse de inundaþii în judeþul Timiº au fost evaluate la peste 3,3 milioane de lei ºi cã în localitatea Gãtaia sinistraþii locuiesc în construcþii modulare trimise iniþial în judeþul Dolj, deºi acolo existau deja destule locuinþe temporare pentru sinistraþi”, spune depu-

tatul democrat-liberal de Timiº.

Acesta i-a solicitat lui Liviu Dragnea sã comunice motivele pentru care Timiºul nu a fost cuprins în bugetul pentru reparaþii ale infrastructurii afectate de inundaþii, alãturi de celelalte judeþe afectate. “ Guvernul Ponta a împãrþit românii în sinistraþi de «stânga» – Oltenia ºi Muntenia – ºi sinistraþi de «dreapta» –Banat?”, întreabã Cornel Sãmãrtinean. O interpelare rãmasã fãrã rãspuns… În luna august a fost publicatã în Monitorul Oficial HG 667, prin care se aprobã suplimentarea sumelor defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2014 cu suma de 51,74 de milioane de lei, pentru înlãturarea efectelor calamitãþilor naturale produse de inundaþii în perioada aprilie - iulie 2014.

Timiºul a fost ignorat, suma de 51 de milioane de lei fiind împãrþitã între judeþele Argeº, Gorj, Prahova, Olt, Teleorman ºi Vâlcea. Astfel, în Argeº, Vâlcea ºi Gorj au fost alocate câte 12 milioane de lei, în Prahova, 3,7 milioane de lei, iar în Teleorman ºi în Olt, câte ºase milioane de lei.

Aceasta deºi, potrivit reprezentanþilor Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã Banat, inundaþiile au produs pagube însemnate în Timiº – imobile ºi anexe distruse, strãzi ºi podeþe afectate, recolte compromise ºi drumuri judeþene sparte de ape în zonele localitãþilor Gãtaia, Denta, Jamu Mare ºi Moraviþa. Dupã inundaþiile din varã, Prefectura Timiº a trimis cãtre Guvern evaluarea pagubelor produse în Timiº de inundaþii, cu “rugãmintea” ca judeþul sã primeascã bani pentru reabilitãri, însã pânã acum nu a primit niciun rãspuns.

Conform specialiºtilor locali, dupã inundaþiile devastatoare din 2005, investiþiile antiinundaþii din Timiº au refãcut doar infrastructura distrusã ºi s-au oprit dupã câþiva ani. Potrivit unui studiu recent, legat de situaþiile de risc din Timiº, realizat ºi plãtit de Consiliul Judeþean, la nivelul judeþului riscurile legate de avarierea construcþiilor hidrotehnice pot afecta numeroase localitãþi ºi terenuri. Riscurile pot fi legate ºi de avarierea sau distrugerea lucrãrilor de îndiguire executate pe râuri, mai ales la viituri puternice (pe cursuri de apã cum ar fi Timiº sau Bega).

Potrivit aceluiaºi document, cedarea parþialã sau distrugerea digurilor ºi a barajelor poate fi produsã de viituri puternice ºi ar fi urmatã de inundaþii cu efecte catastrofale. Studiul de

risc mai aratã cã zonele care prezintã potenþial de accident tehnologic legat de avarierea construcþiilor hidrotehnice în Timiº sunt în primul rând cele din zona lacului de acumulare de la Surduc ºi Murani. În prezent, lungimea digurilor pe principalele cursuri de apã din judeþ este de 828 de kilometri, astfel cã 88 din localitãþile timiºene sunt apãrate relativ bine împotriva efectelor inundaþiilor. În general, în caz de inundaþii, mai spun autoritãþile judeþene, au fost înregistrate pagube în localitãþile care nu sunt protejate de lucrãri cu rol de apãrare, fãcând excepþie localitãþile de pe malul drept al râului Timiº, în zona de frontierã, unde în 2005 digul s-a rupt, producând inundarea localitãþilor aflate în zonã.

În cazul unor noi inundaþii de amploare, sinistraþii se descurcã pe cont propriu Mai grav este cã, potrivit datelor fãcute publice de cãtre Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale, structura care gestioneazã asigurãrile obligatorii de locuinþã din România, Timiºul este în evidenþe cu 72.143 de asigurãri de locuinþe, ceea ce înseamnã un grad de cuprindere de doar 26,34%.

Proporþia e ºi mai scãzutã în zonele de risc, unde inundaþiile din 2005 au fãcut ravagii. Din cauza valorii mari a poliþelor, majoritatea localnicilor nu au încheiate asigurãri, ceea ce înseamnã cã, în eventualitatea unor noi calamitãþi, vor rãmâne, la propriu, în drum. Existã zone din Timiº unde la inundaþiile din 2005 Statul a trebuit sã refacã sute de case ºi unde în prezent foarte puþini sunt localnicii care ºi-au încheiat acele poliþe de asigurare obligatorie a locuinþei. În Foeni, de exemplu, con-

form evidenþelor Primãriei, sunt destul de puþini cei care ºi-au încheiat astfel de poliþe. Situaþia e ceva mai bunã la Otelec, o altã comunã unde inundaþiile au fãcut ravagii în 2005. Aici, în urma lobby-ului fãcut de Primãrie, mulþi oameni care au case în zone de risc din punct de vedere al potenþialului de inundare au încheiat deja poliþe de asigurare de acest gen. Însã, fiind o zonã cu risc crescut de inundaþii, ºi valoarea asigurãrilor a fost mai mare. Dar Primãria a încercat sã-i convingã cã e nevoie de aceastã asigurare, pentru a fi despãgubiþi, ºi pânã acum 70% din cei care au imobile în zonele cu risc crescut de inundaþie ºi-au fãcut aceste asigurãri. În Gãtaia, un alt punct cu risc crescut de inundaþii de pe harta judeþului, puþini sunt localnicii care ºi-au încheiat pânã acum asigurãri obligatorii ale locuinþei.

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

sãnãtate

18 - 21 septembrie 2014

Simpozion internaþional de endourologie, la Timiºoara La Timiºoara are loc, timp de trei zile, un simpozion intrnaþional de endourologie, în cadrul cãruia, pe lângã clasicele mese rotunde ºi dezbateri, vor fi ºi operaþii endoscopice urologice transmise în direct din sãlile de operaþie. oana.dima@timpolis.ro

Clinica de Urologie a Universitãþii de Medicinã ºi Farmacie „Victor Babeº” Timiºoara, recunoscutã pe plan naþional ºi internaþional ca ºi centru de training în endourologie, organizeazã, în perioada 17 - 19 septembrie, primul Simpozion Internaþional “Clasic ºi modern în endourologie”. Preºedinte de onoare al acestui simpozion, organizat sub auspiciile Asociaþiei Române de Urologie, este academicianul Ioanel Sinescu, preºedintele Asociaþiei

Române de Urologie.

La eveniment, spun organizatorii, ºi-au anunþat prezenþa personalitãþi de marcã ale urologiei naþionale: prof. dr.

Gheorghe Bumbu, de la Oradea, prof. dr. Ioan Coman, din Cluj Napoca, prof. dr. Petriºor Geavlete ºi dr. Rucsandra Manu, ambii din Bucureºti, conf. dr. Orsoya Martha, de la Târgu Mureº, ºi, de asemenea, ale urologiei europene: Giampaolo Bianchi, din Modena, Italia, Noor Buchholz, din Londra, Marea Britanie, Joachim Dörsam, din Nürnberg, Germania, Andras Hoznek, din Paris, Franþa, Rolf Muschter, din Rotenburg, Germania, David Tolley, din Edinburgh, Marea Britanie, ºi Burak Turna, din Izmir, Turcia. În cadrul simpozionul vor fi expuneri “State of the art”, mese rotunde, dezbateri ºi, ceea ce este cel mai important, operaþii endoscopice urologice

Viorel Bucuraº

transmise în direct din sãlile de operaþie ale Clinicii Urologice, de la Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã Timiºoara.

„Patologia abordatã cuprinde afecþiunile prostatei, tumorile vezicii urinare ºi litiaza reno-ureteralã. Intervenþiile

chirurgicale minim invazive vor fi efectuate de specialiºti români ºi strãini, cu aparaturã de ultimã orã”, spune prof. univ. dr. Viorel Bucuraº, ºeful Clinicii de Urologie a Spitalului Judeþean din Timiºoara.

Zahãrul, mai periculos decât sarea în ceea ce priveºte riscul de boli cardiovasculare Zahãrul este mult mai periculos decât sarea în ceea ce priveºte riscul de boli cardiovasculare, potrivit unui studiu al cercetãtorilor americani, care susþin cã nivelul ridicat al acestuia în sânge afecteazã o zonã a creierului ce determinã creºterea pulsului ºi a tensiunii arteriale.

Pantofii viitorului vor avea tãlpi inteligente „Putem sã ne pierdem telefonul, dar încãlþãmintea niciodatã!”, a declarat zâmbind un inventator francez care a lansat primele branþuri ce pot fi conectate la telefonul mobil, interactive ºi cu posibilitatea de a încãlzi piciorul.

TIMPOLIS

Karim Oumnia, de formaþie inginer, a petrecut ultimii doi ani, la Nancy, inventând ºi perfecþionând aceste branþuri inteligente pe care lea numit Digitsole. Antreprenorul se ocupã de cinci ani de marca de pantofi sport ultrauºori Glagla, anunþã Mediafax. „Ideea a fost sã fac ceva mai mult decât un accesoriu conectat la telefon, cum sunt în prezent brãþãrile, a cãror fiabilitate este scãzutã. Branþurile numãrã paºii ºi comunicarea cu telefonul este asiguratã prin Bluetooth”, spune Karim Oumnia, care a instalat senzori la nivelul tãlpilor.

Aceºtia pot sã încãlzeascã piciorul ºi sã mãsoare distanþa parcursã, totul fiind controlat cu ajutorul unei aplicaþii instalate în telefonul mobil.

Astfel, distanþa parcursã, viteza, localizarea, altitudinea, numãrul de calorii consumate sunt informaþii la care sportivii vor avea acces direct, în timpul exerciþiilor. Existã chiar ºi un termo-

stat care ajutã la reglarea temperaturii piciorului, pânã la maximum 40 de grade, cu o simplã comandã folosind aplicaþia instalatã pe telefonul mobil. „Este o tehnologie foarte complicatã”, spune inginerul inventator care anunþã o autonomie de ºapte ore pentru funcþia de încãlzire continuã.

El precizeazã cã acumulatorii, care sunt incluºi, au nevoie doar de trei ore pentru a se încãrca, prin intermediul unei simple conexiuni USB. Karim Oumnia a încheiat ºi un parteneriat cu un laborator al Agenþiei franceze pentru Energie Atomicã, pentru dezvoltarea de noi funcþionalitãþi ºi în acelaºi timp a demarat discuþiile cu mai mulþi posibili investitori pentru a strânge fondurile necesare.

Branþurile cântãresc câteva sute de grame ºi sunt fãcute din poliuretan, neopren ºi alte materiale plastice ºi conþin un circuit electronic ºi o rezistenþã electricã. Se pot folosi cu orice tip de pantofi, potrivit declaraþiilor inventatorului.

Karim Oumnia spune cã invenþia sa a suscitat interesul mai multor grupuri economice, dar el nu doreºte sã vândã tehnologia, ci sã pãstreze controlul asupra invenþiei sale, comercializând licenþa de fabricaþie. Inventatorul preconizeazã cã vânzãrile vor

de 24 de ani un reper al cetãþii

debuta la începutul anului 2015 pe internet, urmând ca în primãvara aceluiaºi an branþurile inteligente sã fie disponibile ºi în magazine.

Posibilii clienþi nerãbdãtori ar putea primi dispozitivele chiar de Crãciun. Produsul a fost promovat sãptãmâna trecutã pe un site de finanþare participativã ºi a obþinut în doar cinci zile 40.000 de dolari, sumã pe care Oumnia credea cã o va strânge în douã luni. „Este un semn bun. Lumea se schimbã: încãlþãmintea, hainele, toate vor fi inteligente. Analizele ne aratã cã 10% dintre perechile de pantofi care se vor vinde în cinci-zece ani de-acum încolo vor fi inteligente, ceea ce înseamnã mai mult de douã miliarde de perechi”, dã asigurãri patronul Glagla.

Acesta mai spune cã, deocamdatã, sunt singurii din lume care produc aºa ceva, mai ales cã sunt singurii care beneficiazã de tehnologia pe care a brevetat-o Karim Oumnia. „Avem un oarecare avans, dar avem ºi idei despre cum sã îl pãstrãm”, mai spune inventatorul care se gândeºte sã mai includã în talpa pantofilor un senzor pentru mãsurarea nivelului PH-ului transpiraþiei sau un dispozitiv GPS. Acesta mai declarã cã piaþa nu este limitatã la sportivi, produsul se adreseazã tuturor.

O echipã de cercetãtori din New York ºi Kansas susþin veridicitatea concluziilor studiului ºi pe baza unei alte cercetãri recente, la care au participat 8.670 de francezi adulþi, care nu a descoperit nicio legãturã între consumul de sare ºi hipertensiunea arterialã, anunþã dailymail.com. sursã citatã de Mediafax.

De mult timp, experþii recomandã ca populaþia sã consume mai puþinã sare, reducând aportul zilnic la maximum o linguriþã, avertizând cã aceasta creºte riscul unui atac vascular cerebral cu 25% ºi ar fi responsabilã pentru trei milioane de decese anual, la nivel mondial.

Dar cercetãtorii conduºi de James DiNicolantonio au publicat un articol în American Journal of Cardiology în care susþin cã zahãrul, nu sarea, ar putea fi adevãratul factor cauzator de hipertensiune. „Acest lucru este susþinut de analizarea datelor obþinute în urma mai multor studii la scarã largã care sugereazã cã zahãrul are o legãturã mult mai pregnantã cu hipertensiunea decât sodiul (sarea de bucãtãrie este clorura de sodiu – n.r.). Încurajarea populaþiei sã reducã aportul de zahãr, nu de sare, ar putea fi o strategie nutriþionalã mai bunã pentru controlarea tensiunii arteriale”.

Experþii americani cred cã nivelurile ridicate de zahãr din sânge afecteazã o zonã a creierului numitã hipotalamus, care duce la o creºtere a pulsului ºi a tensiunii arteriale. Cercetãtorii mai spun cã organismul produce, din cauza zahãrului, mai multã insulinã, un hormon care poate duce, de asemenea, la o creºtere a ritmului cardiac.

James DiNicolantonio, cercetãtor în domeniul bolilor cardiovasculare la Saint Luke’s Mid America Heart Institute din Kansas City, contrazice ºi pãrerile experþilor care spun cã o scãdere a consumului de sare va duce la o scãdere a incidenþei obezitãþii ºi bolilor cardiace: „Noi susþinem opusul acestei idei.

O reducere a consumului de sare poate avea ca efect un aport crescut de alimente procesate ºi bogate în zaharuri, crescând astfel riscul de diabet, obezitate ºi boli cardiovasculare”.

Motivele acestei corelaþii invers proporþionale sunt complicate, dar cercetãtorii cred cã un nivel scãzut de sare în alimentaþie duce la creºterea concentraþiei anumitor grãsimi în sânge.

Medicul Aseem Malhotra, cardiolog ºi director ºtiinþific al Action on Sugar, o organizaþie guvernamentalã care cerceteazã efectele zahãrului asupra sãnãtaþii, spune cã riscurile ridicate ale consumului de zahãr asupra sãnãtãþii au fost subestimate: „ªtim cã zahãrul nu conþine niciun nutrient ºi avem tot mai multe dovezi cã este un factor de risc independent pentru multe maladii”.

Pe de altã parte, profesorul Graham McGregor, expert în medicinã cardiovascularã la Queen Mary, University of London, spune cã dovezile care dau vina pe zahãr ºi nu pe sare pentru creºterea tensiunii arteriale sunt incredibil de slabe, argumentând cã cercetãri întinse pe decenii au arãtat o legãturã puternicã între consumul de sare ºi hipertensiune.

Agenþia britanicã responsabilã cu controlul obezitãþii recomandã, potrivit unui anunþ fãcut în iunie, ca femeile sã consume maximum ºase linguriþe de zahãr, iar bãrbaþii ºapte-opt linguriþe, zilnic.

Datele statistice din Marea Britanie aratã însã cã un adult consumã, în medie, 15 linguriþe de zahãr, din cauza cantitaþilor importante care se gãsesc în sucurile de fructe, musli, iaurturi, sandviºuri ºi mâncãruri semipreparate. (TP)

sãnãtate

18 - 21 septembrie 2014

13

În spitale, pacienþii duc o luptã dublã: cu boala ºi cu sistemul cinic Sistemul de sãnãtate românesc se aflã de ani buni într-o profundã derivã. E inert ºi îºi apãrã complicatele urzeli interioare. Culpabili însã pentru perpetuarea situaþiei critice din sistemul public de sãnãtate suntem cu toþii, spun unele voci.

Acestea acuzã faptul cã spirala tãcerii ce perpetueazã prejudecãþi ºi face sã fie trecute sub tãcere teme ºi subiecte extrem de serioase are consecinþe serioase în plan social, riscând sã perverteascã mentalitãþi. ligia.hutu@timpolis.ro

„Cel mai bine ar fi sã se legalizeze o datã cumva sistemul ãsta” Managementul sistemului public de sãnãtate continuã sã reveleze sistematic, cu fiecare mandat ministerial, neputinþele unui sistem subfinanþat, aproape paralizat. Care este, în plus, ºi supus unei excesive presiuni a politicului. O datã deveniþi parte a mecanismului numit „sistem public de sãnãtate”, majoritãþii celor propulsaþi de valul politic în poziþii de rãspundere pare sã le fie amputat simþul critic.

De cealaltã parte a baricadei, a pacienþilor, boala acþioneazã ca un factor opresiv de temut, anihilând, la rândul ei, o datã cu resursele fizice, ºi o parte din demnitatea individualã. Dar ºi capacitatea individului de a opune rezistenþã în faþa neajunsurilor sistemului.

Boala ºi suferinþa sunt poveri care uniformizeazã. O ºtiu toþi cei care au trecut, fie ºi numai o datã, prin spitalele de stat din România, în calitate de pacienþi.

Am încercat sã aflãm, stând de vobã cu aparþinãtori ai unor pacienþi, care au dorit sã le fie pãstrat anonimatul, care sunt neajunsurile sistemului de sãnãtate din România ºi care le sunt

opiniile referitoare la sistemul „plãþilor tãcute”. Întrebaþi de ce recurg la mitã, rãspunsul majoritãþii e cam acelaºi: „Când ajungi tu sau ai tãi într-o astfel de situaþie, singurul gând îþi este sã scapi mai repede de aici ºi sã scapi cu bine...” „Cel mai bine ar fi sã se legalizeze o datã cumva sistemul ãsta”, opineazã însoþitorul unui pacient. „Salariile în sistem sunt mici. Nu ai cum sã trãieºti decent. Sãrãcia te umileºte, te frustreazã. Intervine în timp, fãrã sã vrei, aproape o formã de dezumanizare... Situaþia e cam la fel ºi în Educaþie”, admite, cu un amestec de tristeþe ºi resemnare, N.G. , care ºi însoþeºte în spital mama, bolnavã de cancer, într-un stadiu terminal. N.G., în vârstã de 36 de ani, este educatoare ºi crede cã, într-adevãr, suferinþa individualã îþi poate perverti uneori chiar ºi percepþia. Dar, spune ea, nu e bine nici sã generalizãm. „Poate cã nu întotdeauna intenþia personalului medical este sã îþi dea de înþeles cã ar trebui sã cauþi în buzunar ºi sã dai ceva în plus, pentru a fi îngrijit mai bine. Dar eu acum vãd ºi judec dupã mine: pentru cã e vorba de mama ºi pentru cã o vãd cum suferã, aº face orice, chiar orice ”, mãrturiseºte N.G. Adãugând cã, uneori, pentru psihicul aparþinãtorului celui aflat în suferinþã poate avea un efect benefic faptul de a ºti cã, oferind ceva în plus, a stabilit o relaþie mai apropiatã cu cineva din rândul personalului medical. „Da, chiar cred cã e o chestiune ce þine mult ºi de psihicul fiecãruia. De asta, poate, intrarea în legalitate, în vreun fel, ar putea fi o soluþie...”, adaugã ea, referindu-se la sistemul „plãþilor tãcute”.

„Toþi dãm. Românii s-au obiºnuit sã creadã cã aºa trebuie sã fie” O altã tânãrã, E.M., de 38 de ani, evocã experienþa personalã extrem de

traumatizantã pe care a avut-o în spitalele timiºorene cu mama sa, diagnosticatã cu un cancer cu o evoluþie fulminantã. „Am cheltuit foarte mulþi bani, dar nu aceasta e principala problemã. Aº fi fãcut orice ca sã o salvez.

Din pãcate, nu s-a mai putut face nimic pentru ea... Mama s-a stins, dar aº vrea ca mãcar o parte din experienþa mea, din suferinþa noastrã acumulatã în decursul acestor luni, sã fie de folos altora...”, spune E.M., evocând realitãþi ale sistemelor medicale din alte þãri europene, pe care le cunoaºte din perspectivã proprie. Ea opineazã cã în România existã o seamã de subiecte considerate tabu: „ Faptul cã sunt lucruri despre care nu se vorbeºte mai deloc sau se vorbeºte numai în cercuri restrânse nu face deloc bine societãþii.

Pentru cã sunt lucruri care, poate, s-ar putea îndrepta, dacã mai mulþi oameni s-ar mobiliza. Lucruri care, în felul acesta, perpetuându-le ca într-o spiralã vinovatã a tãcerii, se tot repetã ºi se vor tot repeta la nesfârºit. E ºi o formã de ipocrizie în asta. Pentru cã atunci când trecem prin asta, suferim ºi ne plângem, cel mai adesea în cercurile de cunoscuþi. Dar, o datã ce am depãºit momentul, mulþi dintre noi nu mai dorim sau nu mai gãsim în noi puterea sã vorbim ºi public despre asta...”, crede E.M. Aceasta apreciazã, de aceea, cã aceste tãceri sunt vinovate ºi blamabile, pentru carenþele pe care le întreþin în interiorul sistemului: „Pot întreþine un întreg set de prejudecãþi, care se înrãdãcineazã astfel în mentalul colectiv, generând o realitate alternativã pãguboasã. Toþi dãm. Ne-am obiºnuit sã fie aºa. Românii s-au obiºnuit sã creadã cã aºa trebuie sã fie. Ne-am obiºnuit sã percepem lucrurile ca ºi când ar fi vorba despre ceva firesc.

Dar în felul ãsta, la noi în þarã, nici în viitor, nimic nu se va putea schimba”.

E.M. mai soune cã nu sumele pe care le-a plãtit pentru ca mamei sale sã îi fie bine le regretã, ci indiferenþa ºi

cinismul extrem al sistemului. De care s-a lovit în aceste luni în repetate rânduri. „ªi felul în care, tot în sistem, se gãsesc portiþe pentru a fi deturnaþi banii. Aceia care existã, mulþi sau puþini.

Banii care vin din sistem ºi care se pierd undeva, în mãruntaiele lui. Despre acest gen de experienþe trebuie vorbit, pentru ca ele sã poatã fi de folos, poate, altcuiva. Au trecut câteva sãptãmâni pânã când am avut confirmarea diagnosticului, din momentul în care am fãcut analizele. Toatã aceastã aºteptare este cumplit de chinuitoare, iar un astfel de diagnostic (cancer – n. red.) este o povarã imensã, atât pentru pacient, cât ºi pentru familia lui. În orice þarã civilizatã, sistemul prevede posibilitatea acordãrii unei consilieri ºi a unei asistenþe psihologice specializate pentru persoanele care trec prin astfel de situaþii. La noi, din pãcate, însã, nu e aºa...”, mai spune E.M.

„Sistemul e cinic.

A devenit aproape inuman” „Nu e în regulã ce se întâmplã în spitalele de la noi”, afirmã ºi M.M., de 55 ani. Acesta îºi însoþeºte în spital tatãl, aflat în agonie. Acum e internat într-un salon de la Terapie Intensivã.

M.M. e cadru didactic în învãþãmântul superior ºi este absolvent al unei ºcoli tehnice sanitare, fãrã sã fi profesat, însã, vreodatã în domeniul medical: „Nu am, de aceea, pretenþia cã ºtiu, dar pot înþelege, mãcar, ce se întâmplã ºi pot pricepe dacã ceva din ceea ce se face nu e în regulã. Dacã nu «atenþionezi» în vreun fel, injecþiile se fac cu brutalitate. Tata e în vârstã, are vasele de sânge fragile. Venele de pe antebraþe i le-au distrus, i-au injectat de mai multe ori pe lângã venã, a avut hematoame, care i-au dat dureri cumplite, la ambele braþe”. M.M. ridicã cu delicateþe cearºaful alb, mototolit, de pe tru-

pul firav al pãrintelui aflat în suferinþã ºi descoperã vederii întreaga jumãtate stângã a corpului. Complet înnegritã. „ªtiu cã nu va mai rezista mult.

Acum a intrat ºi în blocaj renal. Dar puneþi mâna aici”, mã îndeamnã, în timp ce, cu lacrimi în ochi, îmi prinde mâna ºi mi-o poartã peste trupul firav al celui suferind, pentru a simþi, chiar sub piele, niºte induraþii, unele dintre ele de dimensiunea suprafeþei unei palme. „De la dozele foarte mari de anticoagulant”, explicã, precizând cã „sigur, nu ai niciun drept sã comentezi, pentru cã nu eºti medic. Dar dacã îndrãzneºti sã întrebi, sã ceri lãmuriri, eºti, cu mici excepþii, repezit imediat”.

M.M. mai spune cã, în România, existã, cu mici excepþii, carenþe serioase în raportarea eticã a personalului medical la pacientul aflat în suferinþã. „Sigur cã intervin, în plus, ºi forme de «captivitate» a pacientului sau a aparþinãtorilor acestuia, cãrora le poate fi imputatã, uneori, cu temei, de cãtre personalul medical, o formã de subiectivitate a percepþiei care îi face sã se raporteze în mod alterat la suferinþã, la emoþie ºi la boalã. Dar ºi sistemul e cinic ºi a devenit aproape inuman, pãcãtuieºte prin asta”.

Acesta admite cã, pânã la un punct, poate cã e firesc sã fie aºa, pentru cã e aici ºi o formã de auto-protecþie a personalului medical. „Ei sunt înconjuraþi zilnic de suferinþã ºi atunci, dacã nu sar proteja, ar ceda, probabil. Eu pot înþelege ºi asta”, afirmã M.M. Adãugând cã inexplicabilã i se pare modalitatea în care, pentru a condiþiona actul medical, personalul medical, mai ales infirmierele, dar, uneori, ºi asistentele trateazã cu brutalitate pacientul. „S-a întâmplat sã constat, ºi asta nu o datã”, mãrturiseºte el, evocând lunile de zile de când îºi poartã tatãl prin spitalele Timiºoarei. „Dacã nu le «atenþionezi» periodic cu câte o bancnotã, fie fac injecþiile cu brutalitate, fie uitã sã le facã la timp... Sau nu golesc plosca.

Sau nu schimbã pampers-ul”...

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

18 - 21 septembrie 2014

Vulcanii neºtiuþi ai Timiºului Douã dintre atracþiile turistice ale Banatului care, din cauza lipsei promovãrii, rãmân neºtiute, sunt zona de vulcani noroioºi, de la Seceani ºi Fibiº ºi craterul vulcanic de la Lucareþ.

Conform unui profesor de la Catedra de Geografie a Universitãþii de Vest, aceste zone ar putea deveni, fãrã investiþii prea mari, nuclee turistice care ar combina explorarea cu observarea faunei ºi diverse forme de agrement. Deocamdatã, însã, nimic nu pare însã sã treacã de stadiul de proiect.

o documentaþie de specialitate solidã. O eventualã expropriere ar putea fi realizatã doar în varianta în care ar exista certitudinea cã zona este cu adevãrat valoroasã ºi ar putea cãpãta statutul de zonã protejatã. Perspective de dezvoltare existã, mai ales cã zona se aflã la doar patru kilometri de o descãrcare a autostrãzii Arad-Timiºoara.

Un fenomen rar

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Vulcanii noroioºi similari celor din Buzãu Dacã în alte zone vulcanii noroioºi au fost cât de cât promovaþi ºi integraþi în circuitul turistic, cei din Timiº rãmân cvasi-necunoscuþi. ªi, totuºi, aceºtia bolborosesc de zeci de ani pe o pãºune dintre satele Seceani ºi Fibiº, la care se poate ajunge doar pe un drum agricol, care devine inaccesibil dacã plouã. Pe timp de ploaie, zona, care aratã ca un crater, se umple cu apã, iar priveliºtea devine spectaculoasã.

Bãtrânii din Seceani ºi Fibiº încã mai vin aici pentru a-ºi alina durerile reumatice, bãgând picioarele în apa care bolboroseºte. Deºi apa ºi noroiul par sã fiarbã, motiv pentru care locul a fost botezat de sãteni „la forocici”, temperatura apei este scãzutã, explicaþia ºtiinþificã fiind cã în partea esticã a localitãþii Seceani, toate vãile converg cãtre pârâul Mãgheruº, care ºi-a fixat cursul pe o linie tectonicã, fapt ce a dus la apariþia unui ºir de izvoare mineralizate ºi a câtorva vulcani noroioºi a cãror activitate se datoreazã puternicilor curenþi de gaze reci din interiorul pãmântului. Unii localnici iau ºi acum apã din zonã, pe care o beau dupã ce se lasã depunerile, susþinând cã e mai bunã ca oricare apã mineralã din comerþ. Totuºi, gazele emanate de bãlþile vulcanilor noroiºi pot provoca ameþeli celor sensibili ºi, conform spuselor unor ciobani din zonã, pe lângã bãlþi au fost gãsite ºi pãsãri moarte ºi chiar miei rãpuºi de gazele ieºit din pãmânt.

Zona de bãlþi pline de bulbuci este, însã, înconjuratã de„suveniruri” care aratã cã turiºti sau localnici au trecut pe acolo: sticle de plastic, cutii goale de bere ºi ambalaje.

Zona ar putea avea, pe lângã po-

tenþialul turistic, ºi unul balneoclimateric, dacã ar fi amenajatã cu o investiþie minimã. Culmea este cã, pânã acum, nimeni nu a avut curiozitatea, interesul sau resursele sã facã o analizã a apei din aceºti vulcani noroioºi. Poate cã rezultatele unor analize de acest gen ar scoate la ivealã faptul cã zona ar avea un potenþial balnear valoros, caz în care ar fi pãcat sã rãmânã nevalorificatã.

Mai ales cã este fenomen unic din Câmpia Banatului, ºi ar merita sã aibã mãcar statutul de arie protejatã, eventual valorificatã turistic. Modelul ei ar putea fi zona cu vulcani noroioºi de la Pâclele Mari ºi Pâclele Mici (la 12 kilometri de Berca, în apropierea Buzãului), care constituie una dintre cele mai interesante rezervaþii mixte (geologicã ºi botanicã) din România, întinsã pe mai mult de 30 de hectare. ªi aceasta pentru cã acest fenomen natural spectaculos este rar întâlnit în lume. Turiºtii care viziteazã locul rãmân impresionaþi de peisajul ciudat, selenar, pe care îl formeazã numeroºii vulcani în miniaturã, prin craterele cãrora gazele din adâncuri aduc noroi sub forma

unei paste fluide de culoare alb-gri sau brun-cenuºie, iar în jurul vulcanilor se dezvoltã o vegetaþie care s-a adaptat la salinitatea ridicatã.

Deºi vulcanii de Banat nu sunt pe mãsura celor de la Buzãu, unde peisajul este cu adevãrat impresionant, fraþii mai mici ai Pâclelor Mici ºi Mari funcþioneazã cam pe acelaºi principiu. Iar „bolboroseala” din Câmpia de Vest ar putea deveni una dintre atracþiile turistice ale României, aºa cum sunt Vulcanii Noroioºi de la Buzãu, remarcaþi pentru prima datã de cãtre francezul H.Cognand în anul 1867, cu ocazia unor prospecþiuni petroliere în zonã. Însã, chiar dacã vulcanii noroioºi din Timiº nu sunt la fel de spectaculoºi, zona ar merita mai multã atenþie, pentru a nu rãmâne la stadiul de simplã curiozitate localã. Abia în ultimii ani vulcanii noroioºi de la Seceani au intrat în programele de studiu ale unor geologi, care vin sã-i studieze anual. Autoritãþile locale spun cã trebuie sã se aºtepte mai întâi verdictul specialiºtilor cu privire la modul în care pot fi puºi în valoare. De altfel, în acest caz, pârghiile autoritãþii

locale sunt restrânse, pentru cã vulcanii noroioºi sunt situaþi pe un teren privat, al cãrui statut nu poate fi reevaluat fãrã

Se cunosc pe glob în total circa 1.100 de vulcani noroioºi. În Europa, pe continent, sunt foarte puþini vulcani noroioºi, mai mulþi existã însã sub mãri, cum ar fi spre exemplu vulcanii noroioºi din apele Norvegiei, cei din mãrile Caspicã ºi Barents. În afara Europei, fenomene similare se pot observa în Siberia, Australia ºi insula Trinidad, din Caraibe.

O erupþie actualã foarte gravã a unui vulcan noroios avut loc la 29 mai 2006 în estul insulei Java (Indonezia) în localitatea Sidoarjo, situatã la 20 de kilometri sud de importantul oraº Surabaya. Erupþia s-a intensificat cu timpul, ajungând în noiembrie 2006 pânã la 125.000 de metri cubi de noroi pe zi. Nãmolul a acoperit 440 de hectare ºi a inundat patru sate, case, drumuri, orezãrii, ºi 24.000 de oameni au fost evacuaþi, 14 pierzându-ºi viaþa. În 2008, acesta a fost considerat a fi cel mai mare vulcan noroios din lume. Un studiu al unor geologi indonezieni a prezis cã erupþia va continua timp de circa zece ani, iar altele mai recente estimeazã cã va dura peste 20 de ani.

Specialist în geografie fizicã: „E un potenþial care trebuie pus în valoare” Prof. univ. dr. Petru Urdea, de la Departamentul de Geografie al Universitãþii de Vest considerã cã vulcanii noroioºi, precum ºi fostele cratere vulcanice ar putea fi exploataþi în pachete complexe de turism. „Orice element de acest gen poate fi exploatat din punct de vedere turistic. Alþii au un potenþial mult mai slab, ºi ºi-l pun în valoare. Noi avem ºi ape termale, ºi ape minerale, ºi vulcani noroiºi, ºi nu ºtim sã-i valorificãm. Se pot face pachete de turism care sã cuprindã formele geologice inedite, observarea faunei din zone, turism cinegetic ºi aºa mai departe. Cu siguranþã, ar exista interes

Petru Urdea pentru acest gen de turism”, spune Petru Urdea.

unor peisaje spectaculoase, cu coloanele roºii, de bazalt, înalte de câþiva metri. Peisajul este unic, mai ales cã, printre fisurile coloanelor de bazalt roºu ºi-au fãcut cuiburi tot felul de pãsãri. Totuºi, în ciuda frumuseþii sale, zona nu se aflã în niciun ghid turistic.

Coloanele de la Lucareþ au fost descoperite în cei 40 de ani în care s-a exploatat bazaltul, decopertându-se pãmântul de deasupra. Culoarea roºie este datã de concentraþia mare de fier, care existã în lava vulcanicã. Rocile bazaltice exploatate prin cariera deschisã, în urmã cu foarte mulþi ani, în craterul vulcanului, au contribuit la dezvoltarea sistemului de cãi de comunicaþie din regiune.

Vulcanul de la ªanoviþa este unul „tânãr”, format în cuaternar. Conform geologilor, erupþiile au fost lente, fãrã explozie, iar lava a ajuns, pe axa estvest, la distanþe de 15 kilometri. Erupþiile au schimbat ºi douã cursuri de apã locale, Chizdia ºi Miniº, care vin din Dealurile Lipovei. Cei doi afluenþi ai Begãi fac o buclã ce ocoleºte vulcanul.

Deºi este o curiozitate, vulcanul de la ªanoviþa nu e singurul din zonã. O formaþiune similarã, de aceeaºi vârstã, se aflã între Gãtaia ºi ªemlacu Mare, în zona numitã Dealul ªumigului, unde se gãseºte, de asemenea, conul unul vulcan stins. Acesta este format din roci bazaltice, erupte în neozoic, iar pe coastele sale se cultivã viþa de vie.

„Piatra roºie”, vulcanul neºtiut La fel de puþine se ºtiu ºi despre o altã atracþie de acelaºi gen din Timiº – vulcanul de la Piatra Roºie. Aceasta, deºi zona nu este departe de Timiºoara, fostul vulcan aflându-se pe drumul ce duce de la Topolovãþ spre satul Lucareþ.

Geologii au stabilit cã în locul numit de localnici „Piatra roºie”, în urmã cu circa un milion de ani, a curs lavã vulcanicã provenitã de la un vulcan aflat la câþiva kilometri depãrtare, în apropierea actualei localitãþi ªanoviþa. Vulcanul a erupt în trei faze, pe care geologii le-au identificat dupã modul în care s-au format straturile de rocã. În afarã de faptul cã vulcanul de la ªanoviþa este o curiozitate geologicã în Câmpia de Vest, erupþiile acestuia au dus la formarea

de 24 de ani un reper al cetãþii

integrame

18 - 21 septembrie 2014

15

- Tata, tu te-ai însurat la biserica ori la starea civila?

- La betie, dragul meu, la betie. l Un preot si un dascal stateau pe marginea soselei cu o pancarta în mâna pe care scria: “Sfârsitul e aproape. Caiti-va!”

Pe lânga ei treceau masini si imediat dupa fiecare masina se auzea o busitura si o explozie.

Dupa o vreme, dascalul întreaba: - Parinte, nu ar fi mai bine sa scriem pe pancarta “Podul din fata este rupt”? l Doi prieteni : - Si... cum e sa fi însurat?

- Ma simt ca un pusti de 14 ani!

- Cum asa?

- Adica beau si fumez pe ascuns. l Se întâlneste Bula cu un prieten.

- Ce faci Bula , cum îti mai merge?

- Bine , am intrat în afaceri cu un cumnat, am deschis un magazin.

- Da? Cu ce?

- Cu ranga. l Un infractor se urca în autobuz: -Nu misca nimeni,asta e un jaf!!!!

La care unul din spatele autobuzului: -Mamaa, ce m-am speriat, credeam ca e controlorul! l Dimineaþa, la micul dejun, fiul îºi întreabã tatãl: - Tatã, tu spui cã familia este o micã þarã. ªi tu cine eºti?

- Preºedintele, desigur!

- Iar mama?

- Puterea.

- Dar bunica?

- Securitatea!

- Hm...ªi atunci eu cine sunt?

- Iar tu ... tu eºti poporul!

O orã mai târziu fiul îºi sunã tatãl la birou: - Domnule preºedinte, la putere a venit alt preºedinte, securitatea a adormit iar poporul este îngrijorat! l Soþia îºi aºteptã soþul acasã sã îi zicã cã vrea sã se despartã de el.

Intrã soþul pe uªã ºi zice bucuros: - Iubito, am o veste bunã pentru tine.

- Eu am o veste rea. Dar, zi tu primul.

- Am câºtigat la loterie 100.000 de euro, acum spune-mi vestea rea!

La care soþia: - S-au ars sarmalele… l La scoala profa întreabã copiii: - Spuneþi, copii, care e cel mai pãros animal ce existã?

- Ursul, spune un elev.

- Vulpea, altul.

- Iepurele, pisica, leul, etc. ceilalþi.

Ionel ridicã ºi el mâna: - Doamna de francezã...

- Pãi cum, mai tâmpitule, ce þi-a venit?... de unde ai scos ºi prostia asta?

- De la domnu’ de desen, care a zis cã i-a trebuit un an pânã a pârlit-o... l Doctorul întreabã pe o viitoare mama tânãrã: - Tatãl copilului va fi prezent la naºtere?

- Nu cred.

- De ce?

- Pãi, nu se prea înþelege cu soþul meu. l Draga mea, n-am sã uit niciodatã noaptea în care soþul meu mi-a descoperit dragostea! se confeseazã o prietenã alteia.

- A fost romantic?

- Aiurea ! A fost groaznic ! M-a snopit în bãtãi ºi pe mine ºi pe dragostea mea !

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

18 - 21 septembrie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.