Timpolis 2088

cyan

magenta

yellow

black

G R ATUIT

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Dispensã de la Constituþie pentru clanurile politice melania.cincea@timpolis.ro

M

odificãrile ºi tentativele de modificare succesive asupra Legii de organizare ºi funcþionare a CCR aratã nu doar o luare în derâdere a legii fundamentale, ci ºi punerea ei în slujba intereselor de clan politic – ceea ce e considerat bun azi, mâine trebuie schimbat sau blocat. n 2010, pentru a evita o debarcare anticipatã a lui Mircea Geoanã de la preºedinþia Senatului, senatorul PSD Dan ªova a ajustat, printr-un amendament, Legea 47/1992, de organizare ºi funcþionare a CCR. Amendament prin care instituþiei i se oferea dreptul de a cenzura hotãrârile Parlamentului.

Redundant, ºi dacã ne raportãm la legea CCR – care, la art. 2, aratã cã instituþia asigurã “controlul constituþionalitãþii legilor, a tratatelor internaþionale, a regulamentelor Parlamentului ºi a ordonanþelor Guvernului” –, ºi la Constituþie – care, la art. 146, menþioneazã, printre atribuþiile Curþii, pronunþarea “asupra constituþionalitãþii legilor, înainte de promulgarea acestora”.

Adicã, asupra oricãrei legi. n vara tentativei de loviturã de stat, noua majoritate parlamentarã USL, care îl includea ºi pe Dan ªova, realiza cã acea prevedere introdusã în 2010 îi încurcã jocurile. Aºa cã a încercat – ºi prin Parlament, ºi prin Guvern – modificarea Legii CCR, pentru a-i elimina atribuþia introdusã în 2010 ºi a o lãsa fãrã control asupra legilor votate în Parlament. Ambele demersuri au fost anulate de CCR, pe motiv de neconstituþionalitate, prin Decizia 727/2012. Care includea ºi o recomandare fãcutã Legislativului, de a aºeza în lege, într-un capitol aparte, atribuþiile CCR de a cenzura hotãrâri ale Legislativului, dar ºi procedurile de aplicat dacã o astfel de hotãrâre e declaratã neconstituþionalã. Parlamentul, însã, nu a fost interesat de acest “detaliu”, deºi Constituþia îl obligã sã “reexamineze dispoziþiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia CCR”. lþi doi ani mai târziu, tot un membru PSD la bazã, Eugen Nicolicea, ministru pentru Relaþia cu Parlamentul, realizeazã cã CCR stã în calea intereselor PSD. Ale celor fãcute prin intermediul docilului Avocat al Poporului, Victor Ciorbea. Concluzie la care a ajuns dupã ce CCR invalidase ºi declarase neconstituþionale hotãrâri ale Parlamentului privind numirile de la vârful Avocatului Poporului ºi al ASF– pe motiv de lipsã a pregãtirii cerute prin lege –, dar ºi numirea Consiliului de Administraþie al SRR, pentru cã nu respectã configuraþia politicã impusã de lege. Dl Nicolicea – care nu e expert în drept constituþional, ci inginer electronist ºi jurist – susþine cã decizia CCR nu poate fi luatã în considerare pentru cã Parlamentul nu a pus în concordanþã legea de funcþionare a CCR cu Decizia 727/2012. Un aspect omis în vara lui 2012, deºi era deputat cu state vechi. E irelevant, însã, slalomul legislativ la care invitã. Constituþia spune cã hotãrârile CCR sunt obligatorii, de la data publicãrii în Monitorul Oficial –, indiferent la ce se referã ele. Deci, nu pot fi nici negociate, nici atacate cu legi inferioare. e urmãreºte, de fapt, dl Nicolicea sau PSD, prin intermediul lui? Poate, sã arate electoratului cã PSD continuã lupta cu “sistemul Bãsescu”, preºedintele CCR, Augustin Zegrean, fiind prezentat de maºinãria de propagandã drept “omul lui Bãsescu”.

Deci, o bunã temã de campanie. Aºa cã nu conteazã cã e întreþinutã sabotând democraþia. oate, sã menþinã forþat menþinerea în funcþie lui Victor Ciorbea, care nu a incomodat pânã acum interesele Puterii ºi de care ar mai fi nevoie în aceastã poziþie, mãcar pânã în decembrie. Probabil, or mai fi niºte ordonanþe neconstituþionale în prag de redactare, în faþa cãrora Avocatul Poporului trebuie ori sã nu reacþioneze, ori sã o facã tardiv, ca în cazul ordonanþei care a dat verde traseismului politic. ªi s-ar putea sã se prevaleze de un minus al legii fundamentale, care nu menþioneazã un termen anume pânã la care deciziile CCR trebuie publicate în Monitorul Oficial – or, ele devin obligatorii doar dupã acest moment. oate, o pregãtire a terenului pentru o lege prin care, dupã decembrie, atribuþiile CCR sã fie limitate. Sau, poate, un provizorat, pânã la desfiinþarea ei, care, oricum, era parte a unui plan al vârfului USL, deconspirat, în 2012, de colonelul Dogaru, dar care se poate face numai o datã cu modificarea Constituþiei. ertã este lipsa respectului faþã de Constituþie.

De la care se acordã dispensã ori de câte ori interesele de clan politic o cer.

Î

Î

Anul XXIV Nr. 2088 11 - 14 septembrie 2014 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Contract cu promisiune de amendamente pentru transportul gunoiului în Timiº

C

pag.3

Numãrul romilor „repatriaþi multiplu” e un mister pentru MAI

În ultimele luni, a existat la nivelul autoritãþilor franceze o revelaþie legatã de oportunitatea ºi utilitatea programelor de reintegrare a romilor repatriaþi, prin transformarea lor în fermier. Programe care, în urmã cu opt - zece ani, au avut un eºec rãsunãtor ºi în Timiº. Aºa se face cã un proiect de parteneriat cu Departamentul Rhône, din Franþa, deºi adoptat de Consiliului Judeþean, încã nu îºi face simþite efectele, prin mãsuri concrete legate de “reintegrarea prin micro-ferme”. pag.5

Europarlamentarul PMP Cristian Preda: „Ar trebui sã fim pregãtiþi, ºi politic, ºi militar, pentru o confruntare pe care nimeni n-o bãnuia acum un an”

pag. 6 - 7

P

C

În aceste zile o echipã de inspectori ai Primãriei Timiºoara are sarcina de a verifica în toatã Timiºoara construcþiile de genul palatelor þigãneºti, pentru a vedea dacã turnuleþele, coloanele ºi alte elemente arhitectonice „originale” sunt sau nu autorizate, ºi sã împartã amenzi, respectiv sã cearã demolãri.

Avem, pe de o parte, criza ucraineanã ºi politica expansionistã a Kremlin-ului, o realã ameninþare la adresa întregii Europe. Avem, pe de alta, expansiunea, inclusiv în Parlamentul European, a populismului, a naþionalismului ºi a extremismului, care fac, direct sau indirect, jocurile Moscovei. ªi mai avem partide care, deºi nu se revendicã a fi din aceste familii politice, fie joacã, direct sau prin interpuºi, cartea naþionalismului, fie sunt tentate sã îmbrãþiºeze teme extremiste.

L-am invitat pe europarlamentarul PMP Cristian Preda la un dialog despre modul în care e perceput din Parlamentul European acest cumul de ameninþãri la adresa UE. Concluzia este cã „Ofensiva rusã cautã sã ajungã la braþul Chilia.

Vin vremuri foarte grele ºi cred cã ar trebui sã fim pregãtiþi, atât politic, cât ºi militar, pentru o confruntare pe care nimeni n-o bãnuia acum un an”.

A

P

Primãria Timiºoara a iniþiat „recensãmântul turnuleþelor”

Proiectul de reabilitare a centrului Timiºoarei, cu mari extensii de buget E posibil ca acest nou contract sã ducã la o scumpire semnificativã a facturilor pentru colectarea gunoiului Celebrul proiect de „Management integrat al deºeurilor în judeþul Timiº”, în valoare de 60 de milioane de euro, deºi e implementat de ani buni, continuã sã iºte controverse. De aceastã datã, în centrul discuþiilor este noul contract de operare a staþiei de transfer Timiºoara ºi centrelor de operare din judeþ, respectiv de

transport la Deponeul din Ghizela. Câþiva consilieri judeþeni spun cã aºteaptã clarificãrile Consiliului Judeþean, promise într-un interval de 120 de zile, ºi sperã ca acest nou contract sã nu ducã la o scumpire semnificativã a facturilor pentru colectarea gunoiului. pag. 4

Potrivit celor mai optimiste evaluãri, proiectul de reabilitare a centrului istoric s-ar putea finaliza cel devreme în vara anului viitor. Municipalitatea încearcã sã gestioneze extensiile legate de proiectul bugetului ºi graficul de execuþie,pentruanuafectarelaþia cu partenerii europeni care asigurã finanþarea. pag. 10

2

social

11 - 14 septembrie 2014

Nicolae Robu, co-preºedinte ACL Timiº: “Demersul de suspendare a lui Traian Bãsescu este de o parºivenie rarã, menit sã altereze alegerile prezidenþiale în favoarea lui Victor Ponta” Primarul liberal al Timiºoarei, Nicolae Robu, îl acuzã pe fostul lider liberal Cãlin Popescu Tãriceanu, prin intermediul unui mesaj public virulent, cã pune la cale un demers de un ridicol greu de depãºit ºi, în plus, de o parºivenie rarã, menit sã facã jocul lui Victor Ponta, în alegeri. oana.dima@timpolis.ro

Foto TIMPOLIS

“Proiectul d-lui Cãlin PopescuTãriceanu – agreat, desigur, de ºefii sãi din PSD, Victor Ponta, Ilie Sârbu etc. – , de nouã suspendare a Preºedintelui României Traian Bãsescu, de data aceasta printr-un referendum organizat simultan cu turul 1 al alegerilor prezidenþiale, este un demers de un ridicol greu de depãºit”, declarã primarul liberal al Timiºoarei, Nicolae Robu, vicepreºedinte al PNL ºi co-preºedinte al ACL Timiº. Acesta apreciazã cã mult mai grav decât atât, este faptul cã acest demers este “unul de o parºivenie rarã, menit, ca ºi amnistiile fiscale, ca ºi «ordonanþa», ca atâtea altele, sã altereze alegerile prezidenþiale în favoarea lui Victor Ponta”.

Acesta îi transmite public preºedintelui Senatului, Cãlin Popescu Tãriceanu, cã “cetãþenii acestei þãri nu trebuie sã-ºi voteze Preºedintele, la 25 de ani de la Revoluþie, în funcþie de cum se poziþioneazã el faþã de Preºedintele aflat la sfârºit de mandat, indiferent cum s-ar numi el! Ei trebuie sã

aleagã în funcþie de calitãþile intrinseci ale candidaþilor, de viziunea, obiectivele ºi proiectele lor. De ce bruiaþi o astfel de alegere? Chiar nu vã daþi seama ce imagine de primitivism va avea România în ochii lumii civilizate, dupã o asemenea nouã «ispravã»?” Acesta îl mai întreabã pe fostul lider liberal dacã nu îl apasã, niciun pic, faptul cã a stat pe-acelaºi scaun pe care au stat Brãtienii, I.G. Duca ºi ceilalþi liberali iluºtri.

Preºedintele Senatului, Cãlin Popescu Tãriceanu, a anunþat, în 8 septem-

brie, cã a început demersurile pentru a prezenta liderilor grupurilor parlamentare, atât din Senat, cât ºi din Camerã, iniþiativa legatã de suspendarea preºedintelui Traian Bãsescu. În aceeaºi zi a avut o întâlnire cu liderii grupurilor parlamentare de la Senat, principalul subiect fiind negocierea ponderii în Biroul permanent ºi în comisii. El a menþionat cã cererea de suspendare trebuie sã aibã minimum o treime din semnãturile deputaþilor ºi senatorilor, urmând a fi înaintatã Curþii Constituþionale, pentru obþinerea avizului con-

sultativ. “Dupã acest aviz, cererea va fi supusã votului Parlamentului ºi va intra în vigoare. Calendarul pe care doresc sã îl fac public este 23 septembrie, votul Parlamentului în plenul reunit, pe baza cererii de suspendare, urmat de referendum, pe 2 noiembrie, simultan cu primul tur al alegerilor prezidenþiale”, a anunþat Cãlin Popescu Tãriceanu.

El a mai spus cã nu va solicita, dupã eventuala demitere a lui Traian Bãsescu, funcþia de preºedinte interimar, care ar urma sã fie exercitatã de

preºedintele Camerei Deputaþilor, Valeriu Zgonea.

Cererea de suspendare a preºedintelui României cuprinde trei elemente pentru care se doreºte demiterea lui Traian Bãsescu, ºi anume faptul cã preºedintele s-a implicat în campania PMP, intervenþia directã la preºedintele Comisiei Europene, în cazul comisarului european ºi raporturi instituþionale în forme necivilizate.

Premierul Victor Ponta a declarat, duminicã, 7 septembrie, la un post tv, cã iniþiativa lui Cãlin Popescu Tãriceanu privind suspendarea ºefului statului va fi discutatã în PSD, menþionând cã este vorba despre un demers serios ºi precizând cã orice zi fãrã Traian Bãsescu reprezintã un rãu mai puþin pentru þarã.

Un parlamentar de Timiº acuzã Guvernul Ponta cã a împãrþit românii în sinistraþi de “stânga” ºi sinistraþi de “dreapta” Deºi inundaþiile au fãcut, în Timiº, pagube de peste trei milioane de lei, Guvernul a dirijat banii doar spre judeþe din sudul þãrii

l

Într-o interpelare adresatã vicepremierului ºi ministrului Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice, Liviu Dragnea, un parlamentar PDL de Timiº atrage atenþia cã judeþul a fost uitat, din nou, la alocarea sumelor pentru reabilitãrile necesare în urma inundaþiilor din aceastã varã. oana.dima@timpolis.ro

de 24 de ani un reper al cetãþii

deºi acolo existau deja destule locuinþe temporare pentru sinistraþi”, mai spune deputatul democrat-liberal de Timiº.

Care îi solicitã lui Liviu Dragnea sã comunice motivele pentru care Timiºul nu a fost cuprins în acea hotãrâre de guvern din 11 august, alãturi de celelalte judeþe afectate. “Guvernul Ponta a împãrþit românii în sinistraþi de «stân-

Foto TIMPOLIS

Timiºul a fost, din nou, uitat la alocarea sumelor pentru reabilitãrile necesare în urma inundaþiilor din aceastã varã, spune deputatul PDL de Timiº, Cornel Sãmãrtinean, în interpelarea adresatã vicepremierului Liviu Dragnea: “Deºi Timiºul are pagube de peste trei milioane de lei, nu primeºte nimic din Fondul de rezervã bugetarã. Conform H.G. 667, publicatã în Monitorul Oficial nr. 596/11august 2014, prin care se aprobã suplimentarea su-

melor defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2014 cu suma de 51,74 de milioane de lei, pentru înlãturarea efectelor calamitãþilor naturale produse de inundaþii în perioada aprilie - iulie 2014, judeþul Timiº lipseºte cu desãvârºire”. Cornel Sãmãrtinean afirmã cã Timiºul este ignorat, cei aproximativ 52 de milioane de lei fiind împãrþiþi între judeþele Argeº, Gorj, Prahova, Olt, Teleorman ºi Vâlcea. În Argeº au fost alocate 12 milioane de lei, în Gorj, tot 12 milioane, în Prahova, 3,7 milioane de lei, în Olt, ºase milioane de lei, în Teleorman, tot ºase milioane, iar în Vâlcea, 12 milioane de lei.

“Guvernul Victor Ponta, al cãrui vicepremier sunteþi, pare sã fi uitat cã pagubele produse de inundaþii în judeþul Timiº au fost evaluate la peste 3,3 milioane de lei ºi cã în localitatea Gãtaia sinistraþii locuiesc în construcþii modulare trimise iniþial în judeþul Dolj,

ga» – Oltenia ºi Muntenia – ºi sinistraþi de «dreapta» –Banat?”, întreabã ºi se întreabã Cornel Sãmãrtinean. Rãspunsul vicepremierului Dragnea întârzie, însã.

Conform reprezentanþilor Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã

Banat, inundaþiile au produs pagube importante – imobile ºi anexe distruse, strãzi ºi podeþe afectate, recolte compromise ºi drumuri judeþene sparte de ape în zonele localitãþilor Gãtaia, Denta, Jamu Mare ºi Moraviþa.

eveniment

11 - 14 septembrie 2014

3

Spitalul CFR Timiºoara se pregãteºte de o altã permutare l Sincopele de finanþare ar putea ºubrezi de tot reþeaua sanitarã Spitalul CFR Timiºoara ar putea trece în subordinea Consiliului Judeþean, dupã o serie de permutãri între Ministerul Sãnãtãþii ºi Ministerul Transporturilor, care au avut consecinþe negative din punct de vedere al continuitãþii asigurãrii resurselor bugetare. Sindicatele feroviare se tem cã acest ºir de schimbãri de subordonare ar putea duce la închiderea unitãþii. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Modificarea schimbãrii Spitalul CFR din Timiºoara ar urma sã fie preluat de Spitalul Judeþean, deci sã treacã în subordinea Consiliului Judeþean Timiº. Preºedintele CJ Timiº, Titu Bojin, a anunþat cã a discutat acest transfer la nivel central ºi a primit acordul în acest sens. În noul context, se discutã ºi despre trecerea unor secþii ale Spitalului Judeþean în actualul spaþiu al Spitalului CFR ºi despre transferul Clinicii de Psihiatrie de pe strada Iancu Vãcãrescu, în condiþiile în care imobilul urmeazã sã fie retrocedat. „Am pregãtit documentaþia pentru preluarea Spitalului CFR. Urmeazã sã fie aprobatã trecerea Spitalului CFR cãtre Spitalul Judeþean, prin Consiliul Judeþean. Spitalul Judeþean va decide ce secþii vor fi ºi sã-l preluãm, existând

Transferul spitalelor CFR din subordinea Ministerului Transporturilor în cea a Sãnãtãþii varianta de schimbare a destinaþiei medicale pe zonele pe care noi le aveam deficitare ºi posibilitatea de a gãsi o soluþie inclusiv pentru Vãcãrescu, pe care trebuie sã-l eliberãm la sfârºitul anului 2015”, a spus Titu Bojin.

Ping-pong instituþional În timpul reformelor din mandatul

lui Relu Fenechiu la Ministerul Transporturilor, a fost iniþiat transferul spitalelor CFR din subordinea acestui minister în cea a Sãnãtãþii. Pentru cã transferul a fost scriptic ºi, în realitate, din punct de vedere al bugetelor, aceste spitale au rãmas ale nimãnui, s-a bãnuit cã se doreºte închiderea lor, pentru a se face loc, unor spitale ºi clinici private. Dupã ce Relu Fenechiu ºi-a terminat prematur mandatul, pentru merge în penitenciar, ºi dupã un scan-

dal mediatic de proporþii, aceste unitãþi au revenit la Transporturi. În acest context era invocat faptul cã spitalele respective trebuiau desfiinþate pentru a face loc spitalelor ºi clinicilor private, mai ales þinând cont de faptul cã pentru fiecare judeþ este stabilit un normativ de numãr maxim de paturi care pot fi acceptate sã funcþioneze în unitãþile spitaliceºti. ªi aceastã ipotezã s-ar fi susþinut în cazul Timiºului, unde este în pregãtire

realizarea mai multor spitale private, unul cu sprijinul nemijlocit al CJ Timiº.

Transferarea Spitalelor CFR dintr-o parte în alta a avut ca efecte directe ºi imediate subfinanþarea lor drasticã, reducerea numãrului de paturi ºi crearea unei situaþii fãrã precedent, în care ceferiºtii care lucreazã în structurile de siguranþã a circulaþiei au rãmas fãrã controalele medicale ºi psihologice obligatorii. Aceasta, din cauza acestui statut incert, întrucât o parte din spitalele CFR nu au mai primit acreditare de la Autoritatea Feroviarã. De aceastã situaþie au profitat din plin cabinetele private.

Plimbarea spitalelor de la un minister la altul nu a fost gratuitã. Au existat costuri birocratice mari legate de transfer, s-au depus eforturi organizatorice ºi s-a complicat ºi mai mult statutul ºi structura acestor unitãþi. Sumele pierdute ajungând la câteva sute de mii de euro. Iar douã policlinici CFR (una din Piteºti ºi alta din Arad – care þine de Spitalul CR Timiºoara) s-au închis, personalul acestora fiind trimis în ºomaj.

“Din punctul meu de vedere, ar fi o mare greºealã ca Spitalul CFR, în forma actual, sã se închidã. Pe partea de policlinicã, de exemplu, noi avem niºte analize care trebuie fãcute periodic, ºi pe care le efectuam acolo fãrã probleme. Acum am înþeles cã se vor scoate la licitaþie, ºi, în final, statul va plãti mai mult”, ne-a declarat Constantin Petreanu, reprezentantul timiºean al Federaþiei Sindicale „Drum de Fier”.

Primãria Timiºoara a iniþiat „recensãmântul turnuleþelor” În aceste zile o echipã de inspectori ai Primãriei Timiºoara are sarcina de a verifica în toatã Timiºoara construcþiile de genul palatelor þigãneºti, pentru a vedea dacã turnuleþele, coloanele ºi alte elemente arhitectonice „originale” sunt sau nu autorizate, ºi sã împartã amenzi, respectiv sã cearã demolãri. Unii consilieri locali considerã cã aceste inspecþii ar fi trebuit sã fie parte a unei activitãþi constante a Direcþiei de Urbanism a Primãriei. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Inventarul turnurilor neautorizate Inspectorii de specialitate ai Primãriei Timiºoara au primit dispoziþie din partea Executivului sã verifice fiecare zonã a Timiºoarei ºi sã vadã dacã elementele arhitectonice mai mult sau mai puþin ciudate de pe palatele romilor sunt sau nu autorizate. „Acum se desfãºoarã campania pe care am anunþat-o, de verificare a tuturor clãdirilor cu turnuleþe. Direcþia de Urbanism face lucrul acesta ºi verificã dacã acele turnuleþe, la toate clãdirile cu turnuleþe din oraº, au fost construite cu autorizaþie sau nu. Acolo unde se constatã cã nu a existat autorizaþie se cere în prima etapã proprietarilor sã fie adusã clãdirea la forma autorizatã ºi, dacã nu înþeleg de

bunãvoie, se acþioneazã în instanþã”, declarã primarul Timiºoarei, Nicolae Robu.

Acesta precizeazã cã, deocamdatã nu se poate interveni în forþã, ºi tocmai de aceea se apeleazã la instanþã. „Nu este posibil ca primarul sã meargã cu jandarmii sau cu mai ºtiu eu ce alte forþe ºi cu buldozere ºi sã intervinã. Primarul sesizeazã instanþele de judecatã.

Când se va obþine o sentinþã executorie, atunci se va pune în aplicare”.

Deocamdatã nu se ºtie câþi oameni au fost mobilizaþi pentru aceastã acþiune, dupã cum nu se ºtie nici câte clãdiri vor fi vizate de acþiunea de control.

Consilier local: „Aceasta e o activitate care trebuia fãcutã constant de Direcþia de Urbanism” Unii consilieri locali susþin cã acest gen de demersuri nu trebuiau fãcute acum, la comanda conducerii Municipalitãþii, ci trebuiau sã fie parte a unei activitãþi constante a inspectorilor de urbanism ai Primãriei. „În mod normal, cu astfel de verificãri trebuiau sã se ocupe mereu reprezentanþii Direcþiei de Urbanism. Dar probabil cã scuza care este invocatã ºi în acest caz e legatã de faptul cã nu existã personal

suficient. Direcþia de Urbanism are dreptul ºi obligaþia ca, prin inspectorii de zonã, sã facã verificãri permanente ºi, în momentul în care se constatã cã se încalcã legea sã ia mãsuri, sau sã sesizeze structurile competente”, spune consilierul local PDL Adelina Tîrziu.

De aceeaºi pãrere este ºi consilierul liberal-democrat ªtefan Sandu, care susþine cã la acest moment nu trebuia sã se facã inventarul turnuleþelor din oraº, ci, deja, sã se aplice soluþiile din dosare, dupã constatarea ilegalitãþilor, ºi dispunerea, prin instanþã, a demolãrii. “ªi nu este vorba aici numai de turnuleþe, ci de tot ce se construieºte fãrã autorizaþie în oraº. Putem vedea ºi în partea central a oraºului clãdiri istorice unde s-au fãcut modificãri ºi s-au pus termopane care nu-ºi au locul acolo. Inclusiv la spaþii comerciale s-au realizat modificãri neautorizate, ce nu cadreazã cu zona. ªi, din pãcate, aceste abateri de la prevederile legale legate de urbanism au fost tolerate o bunã bucatã de timp, mai ales în timpul fostei administraþii”, spune consilierul local.

Reprezentanþii fostei administraþii precizau cã au iniþiat peste 250 de procese pentru acest gen de construcþii neautorizate, dar cã numai judecãtorii pot fi cei care dau undã verde Primãriei pentru demolare. În chip paradoxal, însã, la acest tip de procese, deºi avea dreptate, Primãria Timiºoara nu a primit întotdeauna câºtig de cauzã. În plus, exista tendinþa prelungirii

Unul dintre imobilele intrate acum în atenþia Primãriei, amplasat pe strada Romulus acestor procese pe ani întregi, prin recursuri repetate ºi invocarea de cãtre avocaþi a tot felul de excepþii ºi solicitarea de amânãri. Apelarea la Justiþie a fost astfel un sprijin neaºteptat, ori de câte ori ctitorii de ocazie au fost somaþi de cãtre structurile de control sã intre în legalitate. În loc sã demoleze imediat construcþiile neautorizate, nu odatã stricau aspectul zonei ºi chiar puneau în pericol trecãtorii sau vecinii. În plus, constructorii certaþi cu legea angrenau

autoritãþile într-un proces care, cu toate etapele aferente, de la instanþa de fond, instanþa de apel, eventual instanþa supremã, ajungea sã dureze extrem de mult. Timp în care constructorul continua sã-ºi ridice imobilul dupã cum credea de cuviinþã.

Doar în decursul ultimilor doi ani, o bunã parte dintre cele peste 9.000 de procese în care a fost angrenatã Primãria Timiºoara au vizat tocmai neregulile pe linie de urbanism.

de 24 de ani un reper al cetãþii

4

anchetã

11 - 14 septembrie 2014

Contract „cu promisiune de amendamente” pentru transportul gunoiului în Timiº l Mai mulþi consilieri judeþeni spun cã noile prevederi contractuale aprobate

de Consiliul Judeþean Timiº vor scumpi factura la gunoi în multe localitãþi Fost vicepreºedinte al CJ Timiº: „Colegii de la Serviciul Investiþii nu au mai venit cu explicaþiile solicitate”

Celebrul proiect de „Management integrat al deºeurilor în judeþul Timiº”, în valoare de 60 de milioane de euro, deºi e implementat de ani buni, continuã sã iºte controverse. De aceastã datã, în centrul discuþiilor este noul contract de operare a staþiei de transfer Timiºoara ºi centrelor de operare din judeþ, respectiv de transport la Deponeul din Ghizela. Câþiva consilieri judeþeni spun cã aºteaptã clarificãrile Consiliului Judeþean, promise într-un interval de 120 de zile, ºi sperã ca acest nou contract sã nu ducã la o scumpire semnificativã a facturilor pentru colectarea gunoiului.

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un contract cu destule semne de întrebare Dupã ce lucrurile s-au mai lãmurit în privinþa operãrii Deponeului de la Ghizela, o altã componentã a proiectului „Management integrat al deºeurilor în judeþul Timiº” îi face pe mai mulþi consilieri judeþeni sã aibã rezerve cu privire la efectele finale ale implementãrii acestui program de investiþii cu finanþare europeanã. De aceastã datã este vorba despre aprobarea Contractului de delegare de gestiune prin concesiune a operãrii Staþiei de Transfer Timiºoara ºi a Centrelor de colectare de la Jimbolia, Deta ºi Fãget, transportul deºeurilor de la Staþia de transfer sau Centrul de colectare la Depozitul de deºeuri nepericuloase Ghizela. Contractul, deºi a fost atribuit, încã ridicã semne de întrebare. Câþiva consilieri judeþeni au remarcat deficienþe legate de formulare ºi dezbatere, care ar putea duce la efecte imprevizibile ºi nedorite în derularea viitoare a acestuia.

Rezerve pare sã aibã ºi preºedintele CJ Timiº, Titu Bojin, care a de-

E posibil ca acest nou contract sã ducã la o scumpire semnificativã a facturilor pentru colectarea gunoiului clarat pe aceastã temã: „Nimeni nu vrea sa semneze contractul în afara legii, cu atât mai mult cu cât pe linia gestionãrii deºeurilor este vorba de un sistem integrat care cuprinde mai multe operaþiuni – depozitul de la Ghizela, preluarea depozitelor din anumite zone, închiderea gropilor, modul de preluare al deºeurilor, depozitarea acestora. Referitor la depozitare ºtiþi cã ani de-a rândul Consiliul Judeþean a fost în culpã pentru cã nu se mai potrivesc cantitãþile de gunoi care au fost proiectate la momentul respectiv cu cele care sunt la ora actualã. A fost dat un termen de doi, trei, patru sau chiar cinci ani, în care unele gropi de gunoi trebuiau închise ºi nu s-au închis.”

Titu Bojin a mai precizat cã nu este de dorit sã se ajungã în situaþia în care sã se reia toate procedurile ºi sã se discute din nou peste un an despre un contract care existã deja. „Putem negocia tot ce se poate în interesul CJ Timiº cu firma care a câºtigat licitaþia în limitele legale ºi ale caietului de sarcini pe care noi l-am impus.”

Tocmai, din cauza acestor rezerve, Titu Bojin s-a declarat de acord cu observaþiile consilierului judeþean PDL Marius Martinescu, „care subliniazã faptul cã trebuie sã gãsim acele propu-

neri, formulãri sau solicitãri care ne pot ajuta sã îmbunãtãþim activitatea din punct de vedere economic”. Cum acest acord este surprinzãtor, þinând cont cã, de obicei, existau contradicþii între conducerea CJ Timiº ºi consilierii Opoziþiei, probabil cã ºi la nivelul Executivului administraþiei judeþene sa ajuns la concluzia cã respectivul contract trebuie îmbunãtãþit, pentru a nu se constata mai târziu cã nu este ceea ce s-a dorit, ºi nu se mai poate interveni în niciun fel asupra sa.

Marius Martinescu declarã cã sunt mai multe puncte problematice legate de acest contract, din cadrul proiectului de „Management integrat al deºeurilor”. „În plen s-a evitat sã se precizeze consecinþele directe ale contractului. Opinia mea e cã, la preþurile actuale, se va ajunge la o creºtere a tarifelor de colectare în majoritatea localitãþilor acoperite de acest contract. O altã mare problemã era faptul cã în contract se prevedea plata unei redevenþe minime anuale, deºi operatorul ar trebui stimulat, în funcþie de redevenþã, sã colecteze cât mai mult. În actuala formulare, totul se va duce la plata acelei redevenþe minime, lucru care nu este în avantajul CJ Timiº,” spune Marius Martinescu.

Amendamente ºi lãmuriri, promise în 120 de zile Nu în ultimul rând, consilierii judeþeni care au cerut lãmuriri au observat un lucru de bun simþ – faptul cã, deºi orice contract trebuie sã aibã o valoare, mãcar estimativã, la acest contract lipseºte acest „amãnunt”. „Am arãtat cã în cazul de faþã nu ni s-a prezentat nicio valoare, nici mãcar estimativã. Or, dacã lãsãm lucrurile aºa, ne-am putea trezi cu surprize neplãcute mai târziu” , ne-a declarat Marius Martinescu.

Gheorghe Bologa afirmã cã, dat fiind cã orice contract se încheie cu o valoare, ar vrea sã ºtie care este valoarea exactã a acestui contract. „Din calculele mele ºi având în vedere redevenþa minimã de 805.632 de lei, înmulþitã cu 12 luni ºi cu 12 ani, îmi dã

o valoare de peste 100 de milioane, iar aici s-a fãcut referire doar la vreo 50 de milioane. Deci, solicit sã fie trecutã valoarea contractului în contract. Orice contract ce nu are trecut în el valoarea lasã la latitudinea oricui sã revinã ºi sã treacã orice suma doreºte”, adaugã Gheorghe Bologa. În faþa atâtor obiecþii ºi nelãmuriri, conducerea Consiliului Judeþean a propus aprobarea unei perioade de 120 de zile, în care sã se poatã aduce amendamente ºi modificãri la contract, dupã cum a anunþat itu Bojin. „S-a mers pe aceastã idee a perioadei de 120 de zile în care sã se aducã ºi clarificãri, ºi sã se vinã cu amendamente. Vã pot spune cã, pânã în momentul de faþã, nu s-a întâmplat abso-

de 24 de ani un reper al cetãþii

lut nimic, din acest punct de vedere, nimeni nu a mai spus nimic”, ne-a declarat Marius Martinescu.

Dincolo de faptul cã niºte prevederi contractuale vagi ar putea duce la costuri suplimentare mari pe viitor, chestiunile rãmase sub semnul întrebãrii trebuie lãmurite cât mai repede, pentru cã, dincolo de semnarea contractului într-un anumit termen, pe care a pus accent CJ Timiº, eventualele prevederi vagi ºi interpretabile rãmase ar putea duce la obiecþii din partea finanþatorilor europeni ai acestui proiect, lucru care ar pune sub semnul întrebãrii întreaga sumã acordatã. Iar Timiºul nu ºi-ar permite sã acopere din bugetul propriu o finanþare de 60 de milioane deeuro,pentruacestproiectdeamploare.

Un aspect reproºat de mai mulþi consilierii judeþeni cu privire la acest aspect a fost faptul cã, raportat la importanþa sa, contractul a fost adus la cunoºtinþa consilierilor judeþeni cu mare întârziere. Din acest punct de vedere, a fost interesantã luarea de poziþie a fostului vicepreºedinte liberal al CJ Timiº, Marian Vasile. „Având în vedere cã Executivul ºi conducerea Executivului au venit pe ultima sutã de metri ºi ne-au prezentat acest proiect, ºtiind toate detaliile din spatele acestui proiect, mi se pare corect, þinând cont ºi de faptul cã Executivul ºi conducerea Executivului au o majoritate în plen, sã îºi asume responsabilitatea. Vorbim aici de implicaþii mari cu efecte pe termen lung. ªi, pentru cã am amintit de corecþii financiare, poate cã ar trebui odatã sã aprofundãm problema acestora ºi sã aflam de ce am plãtit atâtea milioane de euro pe acest proiect. Aflând toate aceste informaþii, am rezolva o problema care þine de banii publici ºi ne-am da seama cum am putea îmbunãtãþi situaþia pe termen lung”, declara Marian Vasile. De aceea, s-a propus sã nu se mai analizeze lucrurile „în vitezã atunci când e vorba de un proiect în valoare de peste 60 de milioane de euro ºi care produce efecte pe termen lung pe mai multe paliere - mediu, gestiunea deºeurilor ºi aºa mai departe.” În acest sens, Marian Vasile a

Marian Vasile invocat o experienþã proprie din perioada în care era vicepreºedinte al administraþiei judeþene, menþionând, însã, cã nu vrea sã spunã ºi alte lucruri cu privire la ceea ce se întâmpla în Executiv atunci când a cerut explicaþii. „Imediat s-au dispersat angajaþii executivului, atunci când i-am chemat sã dea explicaþii. Apoi s-a vãzut cã acel contract pe care ar fi trebuit sã-l semnez urgent într-o anumitã vineri se putea semna foarte uºor ºi fãrã nicio problemã luni, la prima ora. Am verificat mulþi manageri de proiect pe zeci, chiar ºi sute de proiecte, ºi, atunci când ceva nu era clar, am cerut explicaþii. Probabil colegii de la Serviciul Investiþii nu s-au simþit chiar confortabil atunci când au fost chemaþi sã dea explicaþii pe anumite chestiuni. Inexplicabil, ei nu au mai venit cu explicaþiile solicitate.”

Preºedinte Comisie Economicã: „E vorba despre un contract model, nu un contract final” Graba cu care s-a adus acest contract la cunoºtinþa consilierilor judeþeni, pentru aprobare, a fost remarcatã ºi de preºedintele Comisie Economice, Gheorghe Bologa: „Materialul, aºa cum este el prezentat, lam primit destul de târziu ºi nu am apucat sã-l studiem. Din cât am apucat sã vãd, am observat cã este vorba despre un contract model, deci nu un contract final. Este un model de contract care are multe spaþii libere ce vor fi completate ulterior, iar acest lucru nu mi se pare a fi în regulã. Dacã tot discutãm despre aprobarea unui contract, el trebuie sã fie completat cu amendamentele fãcute în plen ºi aprobate ºi, de asemenea, trebuie sã aibã completate toate spaþiile libe-

Gheorghe Bologa re, ºi astfel textul contractului sã fie completat în totalitate, de la primul pânã la ultimul punct. Doar aºa îl putem aproba”, spune Gheorghe Bologa.

actualitate

11 - 14 septembrie 2014

5

Numãrul romilor „repatriaþi multiplu” este un mister pentru MAI l Între timp, un parteneriat pentru reluarea proiectului „reintegraþilor

fermieri” nu-ºi face simþite efectele în judeþ

“Fermierii” au pus capãt afacerii dupã ce ºi-au mâncat animalele

La un moment dat, în ultimele luni, a existat la nivelul autoritãþilor franceze o revelaþie legatã de oportunitatea ºi utilitatea programelor de reintegrare a romilor repatriaþi, prin transformarea lor în fermier. Programe care, în urmã cu opt - zece ani, au avut un eºec rãsunãtor ºi în Timiº. Aºa se face cã un proiect de parteneriat cu Departamentul Rhône, din Franþa, deºi adoptat de Consiliului Judeþean, încã nu îºi face simþite efectele, prin mãsuri concrete legate de “reintegrarea prin micro-ferme”.

Foto TIMPOLIS

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un proiect rãmas în stand-by Deºi a fost adoptat încã de la sfârºitul anului trecut, un proiect de hotãrâre a Consiliului Judeþean Timiº, privind aprobarea unei convenþii-cadru cu Departamentul Rhône, din Franþa, ºi având ca obiective, printre altele, reluarea proiectului micro-fermelor pentru romii repatriaþi din Franþa, acesta nu s-a mai concretizat, semn cã, probabil, au existat ºi nelãmuriri din partea partenerilor francezi. Printre altele, respectivul proiect propunea “resuscitarea” unui acord încheiat în 1997 ºi revizuit în 2004, care propunea “definirea unor angajamente ºi stabilirea de acþiuni în sprijinul realizãrii principiilor cooperãrii în domeniile: protecþia copilului, integrarea socialã, culturã, tineret ºi educaþie, promovarea francofoniei, reintegrarea populaþiei rome.” În document se preciza, printre altele, cã CJ Timiº ºi Departamentul Rhône, interesate de dezvoltarea schimburilor comune, constatã cã cooperarea lor poate conduce la acþiuni ºi proiecte care pot avea o incidenþã importantã în Departamentul Rhône unde îºi au reºedinþa numeroºi cetãþeni români, printre care ºi minori, probabil fiind vorba, în primul rând, de romi stabiliþi în Franþa în condiþii mai

Cursele cu romi repatriaþi din franþa erau, la un moment dat, frecvente, pe Aeroportul Timiºoara mult sau mai puþin legale.

Aceastã propunere de parteneriat – sau de prelungire de parteneriat – are, probabil legãturã directã, prin apariþia în acelaºi moment, cu anunþul oficial legat de faptul cã, la începutul acestui an, oficiali din Ministerele Afacerilor Interne ºi Muncii au discutat cu conducerea Oficiului Francez pentru Imigraþie ºi Integrare modul de implementare a unui proiect experimental prin care 80 de familii de romi aflate în Franþa ar urma sã se restabileascã în România.

MAI preciza atunci cã discuþiile au vizat ºi modul de implementare a unui proiect experimental ce se adreseazã unui grup þintã de 80 de familii de cetãþeni români aparþinând minoritãþii romilor, domiciliaþi în judeþele Alba, Bihor, Dolj, Mehedinþi ºi Timiº, care doresc sã revinã din Franþa. Aceste familii ar fi urmat sã beneficieze de un ajutor de reinserþie, pentru a pune în aplicare un proiect de reintegrare socialã ºi economicã.

De aceastã datã, însã, persoanele vizate nu mai primeau bani în mânã, aºa cum se întâmpla în trecut, ci se spunea cã se va încerca asigurarea, prin

intermediul unui ONG, a procedurilor de reinserþie.

Nu este însã prima oarã când se discutã despre reinserþie în aceºti termeni. În urmã cu doi ani, România ºi Franþa semnau un protocol prin intermediul cãruia s-a decis retrimiterea înapoi în þara de origine a unui mare numãr de persoane de origine romã aflate în Franþa. Cei în cauzã primeau anumite sume de bani ºi se întorceau pe banii autoritãþilor franceze în þarã, promiþând cã vor rãmâne aici. Sistemul s-a dovedit a nu avea efecte pozitive. De aceea, se doreºte “o altã abordare, pe baza protocolului din 2012”, care sã se bazeze pe reintegrarea socialã a romilor în comunitatea de unde ei proveneau la origine. Prefectura Timiº menþiona cã este un proiect-pilot, prin intermediul cãruia 20 de familii de origine romã vor fi incluse în aceastã iniþiativã de reinserþie în comunitatea localã. Implicate vor fi numeroase instituþii din judeþ, fie aflate în subordinea Prefecturii, fie în cea a CJ Timiº. Faptul cã, deocamdatã, nu s-a mai întâmplat nimic concret aratã cã existã o schimbare de percepþie ºi o reevaluare a oportunitãþii acestui proiect.

Punerea în aplicare a unui proiect identic s-a încercat, în vestul þãrii, încã de acum zece ani. Astfel, pe lângã primele de repatriere, pentru a-i face sã renunþe sã se mai întoarcã în Franþa, Statul francez le-a finanþat repatriaþilor romi mici afaceri, cum ar fi înfiinþarea unor microferme, pentru care fiecare repatriat primea o sumã de investiþie de pânã la 3.660 de euro. Acest sprijin, dat de Franþa prin intermediul Agenþiei Naþionale pentru Primirea Strãinilor ºi Migraþie, a fost iniþiat în 1999 ºi menþinut ºi dupã intrarea României în UE. Lucrurile nu au decurs însã dupã cum se aºteptau francezii, iar banii investiþi în proiecte au fost inutili, majoritatea micilor “fermieri” întorcându-se în Franþa imediat dupã ce au vândut ori sacrificat animalele.

O situaþie de acest gen s-a întâmplat ºi în Timiº, în zona Cãrpiniº. Dupã ce au primit animalele, romii le-au sacrificat ºi le-au vândut, invocând faptul cã autoritãþile franceze nu le-au asigurat ºi hranã pentru creºterea lor. Situaþii similare au mai fost semnalate la Periam, Denta, Grãniceri ºi Checea. Pentru cã nu a existat un contract clar între beneficiarii mãsurilor de sprijin, romii nu au putut fi traºi la rãspundere.

Oficialii Ambasadei Franþei ne comunicau atunci cã acest program a fost oprit din cauza lipsei unei implicãri directe a autoritãþilor române de la nivel central ºi local. “Contrar unor convingeri ºi eºecurilor menþionate de cãtre mass-media, proiectele au ajutat multe familii sã se stabileascã în România, cu demnitate ºi sã se integreze în comunitatea localã prin ºcolarizarea copiilor, renovarea locuinþelor ºi adãugarea de valoare proiectelor demarate”, ne mai transmiteau repretentanþii Ambasadei Franþei. Aceste rezultate pozitive nu s-au prea vãzut însã în Timiº.

Anul acesta nu au fost curse cu romi repatriaþi Proiectul micro-fermelor nu este singurul care a implicat fonduri serioase date de statul farncez, ºi care nu a dus la efecte pozitive remarcabile. Sume destul de mari din banii contribuabililor francezi s-au dat ºi pentru plata aºa-numitelor prime de repatriere, acordate romilor care acceptau sã se întoarcã în România.

Din acest punct de vedere, la sfârºitul anului trecut s-a înregistrat o premierã. Deºi la Aeroportul “Traian Vuia”, din Timiºoara, erau obiºnuite zborurile cu romi repatriaþi din Franþa, mulþi alegând aceastã varianta gratuitã de a se întoarce în þarã, la sfârºitul anului trecut nu au existat astfel de transporturi.

Situaþia s-a repetat în acest an, de Paºti, când, din nou, au lipsit obiºnuitele. Absenþa acestora ar putea avea legãturã cu faptul cã Franþa a anunþat o reducere drasticã a primelor de repatriere acordate acestei categorii, pe viitor, se intenþioneazã eliminarea completã a acestei mãsuri de „motivare”, care e posibil sã fi dus nu la micºorarea, ci la creºterea numãrului de romi din taberele improvizate din Franþa. Ajutorul acordat de Guvernul de la Paris a fost redus de la 300 de euro la 50 de euro, pentru un adult, ºi de la 100 de euro la 30 de euro, pentru un copil. Aproape 5.000 de persoane beneficiau de aceste prime, anual. Dintre acestea, peste 1.000 erau repatriate cu curse charter, pe Aeroportul Timiºoara, deºi doar o micã parte din ei erau din zona Banatului.

“Anul acesta chiar nu am avut deloc astfel de curse cu romi repatriaþi. Este o premierã, ºi ar putea avea legãturã cu schimbarea politicii legatã de acordarea acelor prime de repatriere”, ne-a declarat comisarul-ºef Dan Peteri, purtãtorul de cuvânt al Poliþiei T.F. Timiºoara.

Ministerul Afacerilor Interne nu are evidenþa romilor repatriaþi Într-o interpelare trimisã recent de cãtre deputatul clujean Vicenþiu Mircea Irimie, Ministerul Afacerilor Interne era întrebat câþi romi au fost deportaþi la frontierã ºi trimiºi în România din þãrile europene, în ultimii cinci ani.

Parlamentarul preciza cã “aproape în fiecare an au loc adevãrate scandaluri politice în þãrile din vestul Europei, care se menþin periodic în atenþie presei internaþionale, din cauza campaniilor de expulzare a cetãþenilor romi, majoritatea de origine românã. An de an romii sunt trimiºi înapoi de cãtre autoritãþile din Franþa, Italia, Marea Britanie ºi Ger-

mania, dar, dupã un scurt stagiu pe plaiurile mioritice, aceºtia revin de fiecare datã, iremediabil în þãrile de adopþie.”

Oficialii MAI rãspund cã nu existã statistici privind numãrul romilor deportaþi la frontiere ºi trimiºi în România, “întrucât acestea nu pot fi elaborate pe criterii etnice. Precizãm faptul cã, de la data aderãrii României la Uniunea Europeanã, cetãþenii români nu mai pot fi subiectul deportãrilor sau returnãrilor din alte state membre ale UE, putând fi doar repatriaþi voluntar în România sau readmiºi în baza acordurilor de readmisie”, a precizat minis-

trul Gabriel Oprea.

Deputatul clujean care a realizat interpelarea ne-a declarat cã nu considerã cã e acceptabil ca MAI sã nu aibã o statisticã amãnunþitã a acestor repatrieri ºi a numãrului celor reîntorºi în acest mod în þarã. “Faptul cã nu au o evidenþã clarã mi se pare anormal. Pânã la urmã, ºi Poliþia a fost notificatã cu privire la aceste repatrieri, dupã cum ºi Prefecturile erau anunþate ori de câte ori soseau astfel de curse, pe aeroporturile din þarã. Era firesc sã existe o bazã de date în acest sens la nivelul MAI”, mai spune Vicenþiu Mircea Irimie.

Gabriel oprea, ministrul Afacerilor Interne

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

dialog

11 - 14 septembrie 2014

Europarlamentarul PMP foarte grele. Ar trebui sã fim pentru o confruntare pe care CV Cristian Preda Studii 1998: doctorat în studii politice la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Paris, cu menþiunea “foarte bine, cu felicitãrile juriului în unanimitate” 1996-1997: New Europe College Bucureºti, studii de filosofie politicã 1994-1998: E.H.E.S.S., Paris, studii doctorale 1991-1994: Universitatea Paris I – Panthéon Sorbonne, studii doctorale 1990-1991: Universitatea Paris I – Panthéon Sorbonne, master în istoria filosofiei, cu menþiunea „foarte bine” (16/20) 1986-1991: Universitatea din Bucureºti, Facultatea de Filosofie:Licenþã în instoria filosofiei, ºef de promoþie 9,95 / 10 1981-1985: Liceul Nicolae Bãlcescu, Bucure?ti: Bacalaureat: 9,55 /10

Avem, pe de o parte, criza ucraineanã ºi politica expansionistã a Kremlin-ului, o realã ameninþare la adresa întregii Europe. Avem, pe de alta, expansiunea, inclusiv în Parlamentul European, a populismului, a naþionalismului ºi a extremismului, care fac, direct sau indirect, jocurile Moscovei. ªi mai avem partide care, deºi nu se revendicã a fi din aceste familii politice, fie joacã, direct sau prin interpuºi, cartea naþionalismului, fie sunt tentate sã îmbrãþiºeze teme extremiste.

L-am invitat pe europarlamentarul PMP Cristian Preda la un dialog despre modul în care e perceput din Parlamentul European acest cumul de ameninþãri la adresa UE. Concluzia este cã „Ofensiva rusã cautã sã ajungã la braþul Chilia. Vin vremuri foarte grele ºi cred cã ar trebui sã fim pregãtiþi, atât politic, cât ºi militar, pentru o confruntare pe care nimeni n-o bãnuia acum un an”. melania.cincea@timpolis.ro

„PSD ne propune o reformulare a naþionalismului ceauºist” Sunteþi coleg în Parlamentul European cu politicieni „mândri cã sunt români” ºi, în plus, „care vor apãra România”. De ce e nevoie de mesaje naþio-

naliste – care, prin prezenþa lui Martin Schulz la lansarea campaniei, primiserã practic girul Socialiºtilor Europeni –, din moment ce membrii PE sunt reprezentanþii popoarelor Uniunii, nu strict ai þãrii care îi trimite la Bruxelles?

Aº observa, mai întâi, cã e contradictoriu sã pui împreunã mândria ºi o promisiune defensivã. Atunci când aperi ceva, eºti cu arma în mânã, nu ai timp sã îþi reciþi îngâmfarea. De fapt, PSD ne propune o reformulare a naþionalismului ceauºist.

De ce a participat Martin Schulz la circul socialiºtilor români? Din acelaºi motiv pentru care a închis ochii la alianþa socialiºtilor bulgari cu extremiºtii de la Attaka: pur ºi simplu, pentru socialiºtii europeni, în Est sunt îngãduite derive. Unii vor spune cã e o consecinþã a unui complex de superioritate. Eu cred cã e vorba despre indiferenþã eticã.

A folosit naþionalismul PSD în campanie? Mi-e greu sã spun. Au obþinut mai puþine voturi decât le acordau sondajele. Sã fie oare din pricina unei rezerve faþã de naþionalismul tâmp?

Percepeþi vreun mesaj subliminal transmis prin acest slogan de campanie?

Singurul mesaj subliminal este: suntem ceauºiºti, nu ne-am schimbat, contaþi pe noi! Cum nostalgicii sunt numeroºi, bazinul electoral e mare. Va fi fost el atins?

Au mai fost state ai cãror politicieni, parte a aceluiaºi grup

de 24 ani un reper al cetãþii

politic sau a altuia, care au jucat, în campania pentru europarlamentare, cartea naþionalismului?

Sunt partide din alte grupuri politice care au jucat cartea naþionalistã.

Mã gândesc la Frontul Naþional din Franþa, la Democraþii suedezi, la Partidul Poporului Danez sau la Partidul Finlandezilor (în trecut: Adevãraþii Finlandezi). Dacã Marine Le Pen, care conduce FN, nu a reuºit sã constituie un grup politic distinct, în schimb naþionaliºtii danezi ºi cei finlandezi sunt în grupul Conservatorilor, alãturi de colegii lui David Cameron ºi Alternativa pentru Germania, în vreme ce naþionaliºtii suedezi au fost primiþi în grupul condus de Nigel Farage ºi din care mai fac parte italienii din Miºcarea 5 stele.

„Partidul România Unitã reia teme ºi propuneri politice ale PUNR ºi PRM, din anii 90” Au trecut doar trei luni de la alegerile pentru PE – pe care alianþa PSD-UNPR-PC le-a câºtigat cu sloganuri naþionaliste –, când în þarã a fost anunþatã apariþia Partidului România Unitã, înfiinþat de Bogdan Diaconu, fost membru PSD, colaborator al Vocii Rusiei. Pun apariþia acestui partid ultranaþionalist faþã în faþã cu o declaraþie relativ recentã a geostrategului Stratfor, Robert Kap-

lan, care, vorbind despre metode pe care le-ar putea folosi Rusia pentru a influenþa opinia publicã, amintea dorinþa puterii de la Kremlin ca partide naþionaliste de dreapta sã aibã succes în Europa. Ceea ce vedem poate fi parte a unui scenariu gândit la Moscova, la care PSD nu ºi-a permis, încã, o contribuþie directã ºi asumatã oficial, ci doar prin interpuºi?

Dacã nu mã înºel, Bogdan Diaconu ºi-a început cariera la PSD, a trecut pe la Partidul Conservator, a revenit la socialiºti, dupã care a înfiinþat PRU. E interesant de remarcat faptul cã fondarea partidului a fost precedatã de publicarea unei cãrþi cu titlul România Unitã, ca ºi a unei serii de articole de presã foarte vehemente. Avem de-a face, altfel zis, cu un ideolog. Din câte îmi dau seama, este vorba despre o reluare a temelor ºi propunerilor politice fãcute de PUNR ºi PRM, în anii nouãzeci: scoaterea în afara legii a UDMR, unirea cu Moldova în afara Uniunii Europene, întãrirea rolului SRI în politica de zi cu zi, teza potrivit cãreia „ne salveazã un lider ca Vlad Þepeº” etc. etc.

Nu pot specula în privinþa Rusiei ºi a planurilor pe care le-ar fi urzit în România ºi, cu atât mai puþin, în privinþa prezenþei sau absenþei dlui Diaconu din aceste planuri. Am bãnuieli, dar nu certitudini, aºa cã nu mã voi exprima.

Ceea ce pot sã vã spun, în schimb, fãrã ezitare, este cã în Parlamentul European avem apãrãtori foarte vocali ai Rusiei: atât printre radicalii de stânga, cât ºi printre cei de dreapta. Extremele se întâlnesc din nou. Din România, nu existã în forul european parla-

Experienþã universitarã 2005: director de tezã la Universitatea din Bucureºti, Facultatea de ªtiinþe Politice 2004: decan al Facultãþii de ªtiinþe Politice, Universitatea din Bucureºti (reales în 2008) 2004: profesor, Universitatea din Bucureºti, Facultatea de ªtiinþe Politice. Din 1992, preparator, asistent, lector, conferenþiar Alte activitãþi profesionale Consilier prezidenþial ºi reprezentant personal pentru Francofonie al Preºedintelui României (martie 2007 - prezent) Secretar de stat ºi reprezentant personal pentru Francofonie al Preºedintelui României (septembrie 2005 - februarie 2007) Director al colecþiei Polis, Editura Humanitas (din ianuarie 2003) Chef de projet ale filialelor Biroului pentru Europa Centralã ºi Orientalã al Agenþiei Universitare a Francofoniei (octombrie 2001decembrie 2002) Editor al revistei Studia politica (din ianuarie 2001) Director al colecþiei „Societatea politicã”, Editura Nemira (ianuarie 1998-decembrie 2002) Colaborator la revistele Litere, Arte & Idei (1992-1996), Dilema (din 1994), Cartea (19951996) ºi 22 (din 1996) Redactor la revistele Sfera Politicii (1992-1996) ºi Polis (1995-1997) Consilier la Administraþia Prezidenþialã (martie 1999decembrie 2000) Traducãtor – colaborator la diturile Humanitas, Babel, Anastasia, Nemira

mentari care sã se fi afiliat la grupurile politice radicale, dar printre euro-deputaþii pesediºti ºi aliaþii lor din PC ºi UNPR se gãsesc, am eu impresia, admiratori ai Rusiei ºi ai stilului autoritar.

dialog

11 - 14 septembrie 2014

7

Cristian Preda: „Vin vremuri pregãtiþi, ºi politic, ºi militar, nimeni n-o bãnuia acum un an” „Mã îngrijoreazã faptul cã, în PE, mai multe partide venerabile ºi moderate sunt tentate sã îmbrãþiºeze teme extremiste” Extremismul escaladeazã în Europa. În Parlamentul European au intrat, în mai, nouã partide de extremã dreaptã.

Câte noi locuri au câºtigat în aceastã legislaturã faþã de precedenta?

Dacã extrema dreaptã e grupul lui Farage, atunci creºterea e de la 32 la 48 de membri. A crescut mult ºi extrema stângã, care are 51 de aleºi, faþã de 35, în 2009. E semnificativ ºi faptul cã tabãra non-afiliaþilor, adicã a deputaþilor refuzaþi de toate grupurile, inclusiv de comuniºti ºi naþionaliºti, ºi-a sporit efectivele de la 22 la 52. Dacã adunãm toate aceste persoane, avem o cincime dintre aleºi între extremiºti.

Sunt deja motive de îngrijorare?

Pentru un moderat ca mine, avem toate motivele sã fim îngrijoraþi. Fiindcã aceºti deputaþi sunt expresia unei sensibilitãþi, tot mai prezente în spaþiul public, din câteva state-membre ºi care atribuie Europei eºecul în politicile naþionale. E, de fapt, simplu sã fii incapabil ºi sã dai vina pe Bruxelles. Din punctul de vedere al deciziei, extremiºtii nu au influenþã în PE. Sunt, însã, foarte vocali. Ce mã îngrijoreazã, pe de altã parte, este faptul cã mai multe partide venerabile ºi moderate au fost tentate sã îmbrãþiºeze teme extremiste, cu ambiþia de a vâna pe un teren care le era strãin. „Dacã noi nu spunem nimic, dacã noi nu formulãm îngrijorãrile deja exprimate de radicali în spaþiul public, într-un mod ceva mai rezonabil, atunci extremiºtii vor câºtiga ºi mai multã simpatie” – cam aºa au raþionat ºi conservatorii britanici, ºi partide membre în PPE, care erau confruntate acasã cu extremiºti. Ce s-a petrecut pânã la urmã?

Populismul s-a extins. UKIP a câºtigat ºi mai mult de când David Cameron a încercat sã-l imite pe Farage. În Franþa, Frontul Naþional a devenit ºi mai influent de când câþiva membri UMP au îmbrãþiºat tezele lui le Pen. Alegãtorii preferã mereu copiei originalul. Singura soluþie e moderaþia, nu imitarea flascã a radicalilor. Altfel spus, Europa nu are nevoie de forme leºinate de extremism, ci de soluþii rezonabile ºi raþionale.

Aþi observat o tentativã de grupare, în PE, a acestor partide?

Am vorbit deja despre grupurile politice care au strâns radicalii: unul se cheamã Stânga Unitã, altul, Europa Libertãþii ºi a Democraþiei Directe. În tabãra neafiliaþilor avem, pe de altã parte, în afara Frontului Naþional, formaþiuni precum Jobbik, flamanzii de la Vlaams Belang, italienii din Lega Nord, grecii din Zori Aurii, dar ºi din Partidul Comunist, olandezii din Partidul Libertãþii sau nemþii din Partidul Democrat Naþional. Tot aici erau, în mandatul trecut, ºi peremiºtii.

Care sunt temele preponderente pe care marºeazã?

Aº zice cã avem o combinaþie de izolaþionism („e mai bine fãrã Europa decât cu ea”), radicalism („totul e greºit”), utopie („e nevoie de o nouã ordine politicã”) ºi intoleranþã faþã de celãlalt („de vinã sunt românii ºi bulgarii sau turcii, musulmanii, romii etc.”). Dozele în care sunt combinate aceste ingrediente diferã de la þarã la þarã. Existã, însã, un punct comun, ºi anume pesimismul.

Dacã în urmã cu 25 de ani, imediat dupã cãderea Zidului Berlinului, Europa era un tãrâm al optimismului, acum suntem din nou ameninþaþi de neîncredere.

Care apreciaþi cã sunt cauzele ce stau la baza câºtigãrii de teren electoral de cãtre astfel de formaþiuni politice?

Nu putem ignora, desigur, criza economicã ºi derivele financiare din ultimii ani. E terenul cel mai bun pentru populiºti. Aºa s-au afirmat formaþiuni precum Miºcarea 5 stele sau Syriza. Dau aceste douã exemple ºi pentru a releva faptul cã existã ºi o circumstanþiere naþionalã a felului în care politica e influenþatã de crizã. Aºa cum se ºtie, situaþia din Grecia a pus în pericol de faliment þara, dar ºi moneda comunã europeanã. Italia a fost, la rândul ei, ameninþatã de colaps. Pe acest fond, avem, pe de o parte, succesul electoral al lui Alexis Þipras, un extremist de stânga, care se diferenþiazã de comunismul tradiþional din Grecia, respectiv ascensiunea unei formaþiuni de purã extracþie populistã – sub bagheta lui Beppe Grillo, un vechi contestatar al establishment-ului italian.

Are UE, prin politicile promovate, o vinã pentru aceastã stare de fapt?

Adversarii Europei spun, într-adevãr, cã ea e problema, nu soluþia. Democraþia europeanã nu e perfectã, dar a afirma cã instituþiile comunitare – Comisia sau Parlamentul – au o vinã pentru deteriorarea situaþiei din statele-membre e absurd. Nimeni nu a prezentat vreodatã o probã concretã a unei asemenea afirmaþii. Menþionez aici ºi critica la adresa extinderii: îi am în vedere pe cei care spun cã situaþia în Europa e proastã din pricina extinderii la þãrile din Centrul ºi Estul continentului. Am fost confruntat eu în-

sumi cu adversari politici care susþineau cã România nu trebuia sã fie primitã în UE, în 2007. „Da, am spus, aveþi dreptate. România trebuia sã intre, ca ºi celelalte state ex-comuniste, în 1990”. Dacã toate fostele economii planificate ar fi primit sprijinul de care a avut parte RDG, dupã reunificare, dacã noile democraþii estice ar fi fost integrate imediat dupã cãderea comunismului, multe dintre dramele europenilor ar fi fost evitate. Tranziþia a fost mai grea fãrã Europa. Nu vreau sã intru pe terenul speculaþiilor ºi nici al lamentaþiei. Dar cred cã azi ar trebui sã folosim lecþia anilor nouãzeci, când tratãm chestiunea Ucrainei sau a Moldovei sau a Georgiei. Culmea e cã existã acum în Parlamentul European voci mai reþinute la adresa viitorului european al Kievului decât erau înainte de cãderea lui Ianukovici...

E real pericolul ca extremismul sã ameninþe, la un moment dat constructul european? În unele dintre statele-membre, extremismul e o imensã povarã politicã. Ce e interesant e cã el se manifestã ºi în þãri cu tradiþie bipartidistã, dar ºi în unele care cultivã coaliþiile. Secesioniºtii din Vlaams Belang ºi izolaþioniºtii din UKIP apar în douã sisteme politice foarte diferite. Politica europeanã e mai aproape de democraþiile de compromis, de tip olandez sau belgian: ºi componenþa Comisiei Europene, ºi majoritãþile din Parlamentul European sunt bazate pe compromisul a trei mari familii politice. E vorba despre Populari, Socialiºti ºi Liberali. Cred cã ºi statele-membre ar putea trage profit, în politica domesticã, de pe urma acordului moderaþilor.

Ce ar trebui fãcut de acum încolo, la nivel de UE, de cãtre PE, pentru a nu se ajunge în situaþia scãpãrii de sub control a extremismului?

Sunt convins cã politicile Comisiei nu vor fi afectate în vreun fel de deriva extremistã. În Parlament, în schimb, e deja mai mult zgomot, fiindcã extremiºtii þin sã-ºi strige – la modul propriu – convingerile. Chiar ieri am avut parte de o scenã de acest fel, în Comisia de Afaceri Externe, care se pregãtea sã ratifice Acordul de Asociere cu Ucraina.

S-au opus, pe lângã comuniºti, membrii UKIP, iar cel care exprima poziþia grupului – altfel, înnobilat cu titlul de sir – a ridicat tonul, fiind dat afarã, de cãtre preºedintele de ºedinþã, pentru tulburarea ordinii. Am putut trece la vot: 48 din cei 61 de membri au fost de acord cu ratificarea Acordului UE-Ucraina.

Care consideraþi cã este, în momentul de faþã, cea mai mare ameninþare la adresa UE? Rusia, prin politica ei expansionistã, este cea mai gravã ameninþare la adresa Uniunii Europene. Moscova a fost partenerul nostru strategic. Nu mai e. Din clipa în care ea a intrat în Crimeea, a început rãzboiul în Europa. UE a decis sã combine sancþiunile ºi propunerile de negociere. Deocamdatã, singurele succese au fost obþinute nu de cãtre diplomaþi, ci de cãtre militarii ucraineni, care au reuºit, dupã alegerea lui Petro Poroºenco, sã recupereze teritorii controlate de ruºi. Din pãcate, ofensiva rusã cautã sã ajungã la braþul Chilia. Vin vremuri foarte grele ºi cred cã ar trebui sã fim pregãtiþi, atât politic, cât ºi militar, pentru o confruntare pe care nimeni n-o bãnuia acum un an.

„S-a descoperit cã Ponta a nominalizat-o pe Corina Creþu” În þarã a fost declanºat un scandal politic pe tema numirii comisarului european, cu acuzaþii publice între preºedinte ºi premier. Ambii titulari ai Puterii executive au vorbit, pânã la un anumit moment, de Dacian Cioloº. Apoi s-a aflat cã, în secret, Victor Ponta a nominalizat-o pe Corina Creþu, „detaliu” pe care ºeful statului l-ar fi aflat când a ajuns la Consiliul European. Cine trebuie sã facã numirea ºi în ce condiþii?

Scandal a fost ºi-n 2007, atunci când numirea lui Vosganian de cãtre Guvern a creat o crizã politicã de proporþii, încheiatã cu respingerea candidatului de cãtre Manuel Barroso. A fost, pânã la urmã, nevoie de o altã numire: aºa a devenit Ludovic Orban comisar pentru multilingvism. Acum, scandalul a început de la ambiþia premierului de a participa la Consiliul European. E ºi o presiune din partea familiei socialiste

europene în aceastã direcþie, fiindcã nu sunt prea multe þãri în Europa conduse de stânga.

Cât priveºte numirea comisarului, scandalul a fost mult mai straniu decât acum ºapte ani, fiindcã în spaþiul public, atât preºedintele, cât ºi premierul pãreau sã susþinã aceeaºi persoanã, adicã pe actualul comisar Dacian Cioloº, aºa cã multã lume nu înþelegea de ce se ceartã cei doi, atunci când îºi disputau numirea. În campania pentru europene, am aflat cã în PSD se declanºase un adevãrat rãzboi pentru poziþia de comisar ºi am spus public cine are ambiþia de a merge la Bruxelles: au fost douã femei – Corina Creþu ºi Rovana Plumb –, ºi doi bãrbaþi – Titus Corlãþean ºi Mircea Geoanã. Declaraþia mea a fost consemnatã, dar ignoratã.

Cine a fãcut nominalizarea, de fapt?

Pânã la urmã, s-a descoperit cã Ponta a nominalizat-o ºi pe Corina Creþu. El a folosit pretextul paritãþii de gen,

ºtiind cã Jean-Claude Juncker a promis cã va avea minimum nouã femei în Comisie. La data la care Ponta fãcea propunerea, erau doar cinci propuse.

A confirmat preºedintele CE, Jean Claude Juncker, cã preºedintele Traian Bãsescu a purtat negocierile, aºa cum acuzã premierul Victor Ponta?

Din câte ºtiu, preºedintele Comisiei nu a vorbit public despre negocieri ºi nici nu cred cã o va face. Acestea reprezintã un tip de acþiune care nu e niciodatã transparentã. Numãrul celor care intervin în negocieri e oricum foarte mare.

De ce credeþi cã a fost þinutã secretã numirea Corinei Creþu?

Pentru a-i spori ºansele de a fi numitã. Premierul ºtia cã un anunþ public ar fi produs scandal, iar rãspândirea lui în Europa ar fi complicat audierea ei în Parlamentul European.

Pe ce criterii este desemnat un politician sã ocupe funcþia de comisar european?

Sunt diverse criterii. Nu le pot evoca pe toate, dar câteva exemple ne pot lãmuri. Francezul Pierre Moscovici sau belgiana Marianne Thyssen sunt politicieni cu mare experienþã ºi-n politica naþionalã, ºi-n Parlamentul European. Slovena Alenka Bratušek sa propus singurã, fiind premier demisionar în þara sa. Italianca Federika Mogherini, ministru de Externe în þara sa, e susþinutã de premierul Matteo Renzi, care a vrut un post important pentru socialiºtii italieni, care au obþinut cel mai bun scor al unui partid de stânga din Europa, la scrutinul din mai. Germanul Günther Oettinger a fost propus ºi pentru viitoarea Comisie, dupã ce a avut un mandat foarte bun la Energie, care venea dupã douã decenii de politicã în Baden-Württemberg.

Ce a recomandat-o, de fapt, pe Corina Creþu?

Adversarii spun cã doar prietenia ei cu soþia premierului, în vreme ce suporterii candidaturii menþioneazã experienþa Corinei Creþu din Parlamentul European. În politicã, nu ºtii niciodatã cine are dreptate: partizanii sunt orbi, iar cei neutri n-au informaþii complete.

de 24 ani un reper al cetãþii

8

11 - 14 septembrie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

11 - 14 septembrie 2014

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

special

11 - 14 septembrie 2014

Proiectul de reabilitare a centrului Timiºoarei, cu mari extensii de buget l Fost arhitect-ºef al oraºului: “Se vede cã nu s-a organizat o dezbatere

publicã realã, înainte de demarare”

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Buget suplimentar de 3,8 milioane de euro Pânã la un punct, era de aºteptat ca proiectul de reabilitare a centrului istoric a Timiºoarei sã genereze elemente neprevãzute care sã lungeascã termenul iniþial de execuþie ºi sã creascã bugetul estimat iniþial. Chiar ºi aºa, însã, sunt destule voci care susþin cã existã o variaþie prea mare faþã de ce se prognoza ºi cã proiectarea ar fi nu tocmai inspiratã, din acest punct de vedere.

Cert este cã zilele trecute Primãria Timiºoara a anunþat atribuirea contractului pentru lucrãri suplimentare, aferente proiectului de reabilitare a spaþiilor publice din centrul istoric al municipiului. Valoarea cu care au fost atribuite aceste lucrãri suplimentare este de 3,8 milioane de lei, adicã peste

800.000 de euro. Iar lucrãrile enumerate de Primãrie în documentaþia de atribuire a acestui contract de prestare de servicii duc la o concluzie deloc mãgulitoare pentru proiectant: “lucrãri suplimentare apãrute ca urmare a descoperirilor de situri arheologice, apariþiei de neomogenitãþi a straturilor terestre pe porþiuni limitate ºi lucrãri suplimentare ca urmare a apariþiei unor lucrãri ascunse”. Pentru cã, pânã la urmã, nu exista niciun secret legat de faptul cã, odatã cu excavarea în zona istoricã a Timiºoarei, se vor gãsi situri arheologice de amploare.

Primãria Timiºoara va da cei 3,8 milioane de lei – buget suplimentar –, în urma atribuirii cu… o ofertã primitã, care, evident, a fost ºi admisã, pentru “lucrãri de construcþii de drumuri, de stabilizare a solului, excavare în siturile arheologice ºi terasament”. ªi cum e nevoie de lucrãri suplimentare, rãmâne de vãzut dacã se va decala ºi graficul stabilit iniþial pentru finalizare. “S-a impus reproiectarea în urma descoperirilor arheologice, ori reproiectarea nu poþi sã o faci pe bucãþi. Acum, deja se dã unde verde pentru efectuarea de lucrãri pe proiectul ajustat ºi se poate vedea cã în Piaþa Libertãþii a început pavarea, pe strada «Fãrã nume» ºi pe strada Praporgescu, de asemenea, s-a fãcut în cea mai mare parte pavajul cu piatrã cubicã” , a declarat primarul Nicolae Robu.

Conform Primãriei, proiectul de reabilitare a centrului istoric se va termina anul viitor, însã în acest an vor fi finalizate lucrãrile în Piaþa Libertãþii,

Foto TIMPOLIS

Potrivit celor mai optimiste evaluãri, proiectul de reabilitare a centrului istoric s-ar putea finaliza cel devreme în vara anului viitor. Asta, dacã nu mai apar complicaþii legate de elemente neprevãzute. Între timp, Municipalitatea încearcã sã gestioneze extensiile legate de proiectul bugetului ºi graficul de execuþie, în aºa fel încât aceste elemente sã afecteze cât mai puþin relaþia cu partenerii europeni care asigurã finanþarea.

strada Lucian Blaga, strada “Fãrã nume”, strada Praporgescu, în Piaþa Þarcului ºi pe strada Vasile Alecsandri.

Fost arhitect-ºef: “Se vede cã nu s-a realizat o dezbatere publicã realã pentru acest proiect” Radu Radoslav, fost arhitect-ºef al oraºului, considerã cã actualele deficienþe legate de implementarea proiectului de reabilitare a centrului istoric sunt derivate din lipsa unei dezbateri publice reale, la faza de proiectare. “Marea problemã pe care eu o vãd, legatã de acest proiect, este cã s-a pornit fãrã o dezbatere publicã realã.

Iar dificultãþile întâmpinate ulterior sunt toate consecinþele acestei lipse a democraþiei. Proiectul s-ar fi implementat mult mai uºor într-o variantã etapizatã. Însã, exact ca la acest proiect de reabilitare a malurilor Begãi, nu a existat o consultare corespunzãtoare a opiniei publice. Dacã s-ar fi organizat o dezbatere publicã înainte de demararea lucrãrilor de reabilitare la centrul istoric, aº fi spus cã este nevoie de o abordare etapizatã a proiectului. S-ar fi þinut sau nu cont de sugestia mea, cert este cã eu aº fi fost împãcat cu ideea cã am fãcut tot ce am putut. Aºa, un arhitect sau un proiectant a propus o soluþie, ºi fãrã o confruntare cu alte idei, s-a trecut la implementare. ªi acum nimeni nu-ºi asumã nicio responsabilitate”, spuneRadu Radoslav.

La rândul sãu, Andrei Condo-

Nicolae Robu

Radu Radoslav roº, preºedintele Asociaþiei Peisagiºtilor din România, filiala Teritorialã Vest, afirmã cã, în momentul de faþã, e ºi greu sã-þi dai seama în ce stadiu de implementare se aflã acest proiect: “Mi se pare normal sã se respecte o anumitã etapizare a lucrãrilor, în primul rând pentru respectarea graficului convenit cu finanþatorii europeni”.

Contract cu atribuire directã pentru “conducta-surprizã” ghe, “s-a constatat existenþa unei conducte de gaz care trece chiar pe terenul pe care, conform proiectului de reabilitare, urmeazã sã se realizeze un amfiteatru ºi împiedicã continuarea lucrãrilor de edificare a acestuia.”

Formularea impersonalã trebuia probabil, sã îndulceascã concluzia care se desprindea: faptul cã, deºi s-a realizat un studiu de fezabilitate amplu ºi costisitor, însoþit de documentaþii de ºantier la fel de costisitoare, nu s-a constatat existenþa unui elemente extreme de important din zonã, a cãrui amplasare nu era clasificatã.

“Descoperirea” a dus la discuþii purtate cu reprezentanþii EOn Gaz, în urma cãrora s-a hotãrât cã, pentru continuarea lucrãrilor de construcþii privind reabilitarea Pieþei Sf. Gheorghe, este necesarã modificarea traseului reþelei de distribuþie a gazelor naturale existente. Astfel, conducta de distribuþie, de presiune redusã, cu diametru de 63 de milimetri ºi în lungime de 40 de metri, va fi amplasatã în zona planã din apropierea frontului estic al Pieþei Sf. Gheorghe. ªi, plecând de la aceastã situaþie, urmeazã devize de lucrãri suplimentare, ºi facturi aferente, pentru

de 24 de ani un reper al cetãþii

cã a fost invocatã prompt Legea 123/ 10 iulie 2012, privind energia electricã ºi gazele naturale, care precizeazã cã, în cazul în care, în mod excepþional, este necesar ca pe terenul pe care sunt amplasate obiective din sectorul gazelor naturale „sã se execute o construcþie, solicitantul va suporta toate cheltuielile aferente modificãrilor necesare, cu respectarea tuturor prevederilor referitoare la proiectarea ºi execuþia lucrãrilor în sectorul gazelor naturale ºi sub condiþia cedãrii în patrimoniul operatorului a bunului rezultat”.

Pentru demararea lucrãrilor de proiectare ºi execuþie, în vederea devierii conductei, Primãria Timiºoara a trebuit sã încheie o Convenþie pentru modificarea traseului reþelei de distribuþie a gazelor naturale existente în Piaþa Sf. Gheorghe, prin care sã cedeze cãtre EON Gaz Distribuþie SA proprietatea obiectivelor rezultate în urma modificãrii, din momentul punerii în funcþiune a acestora – fãrã alte pretenþii patrimoniale sau nepatrimoniale ulterioare. Totodatã, a acordat cãtre EON Gaz Distribuþie SA dreptul dreptul de uz, de servitute ºi de acces – fãrã alte pretenþii patrimoniale sau ne-

Foto Primãria Timiº

Deºi ar fi fost greu de crezut cã proiectul de reabilitare al centrului istoric al Timiºoarei se va derula fãrã sã aparã elemente neprevãzute, a fost cel puþin ciudatã încadrarea în aceastã categorie de evenimente a descoperirii unei conducte de gaz, care trece prin Piaþa Sfântul Gheorghe. Astfel, nu descoperirile arheologice sau elementele legate de stabilitatea clãdirilor din zonã au complicat proiectul, ci conducta de gaz care, teoretic, nu ar fi trebuit sã fie o surprizã, raportatã la documentaþia proiectului. În lipsa unei pregãtiri ºi a unui plan de acþiune pentru acest “eveniment”, Primãria Timiºoara a întocmit un proiect de hotãrâre denumit “Hotãrâre privind aprobarea încheierii Convenþiei pentru modificarea traseului reþelei de distribuþie a gazelor naturale existente pe strada Piaþa Sfântul Gheorghe, din Timiºoara, aflatã în curs de reabilitare în cadrul proiectului Reabilitarea spaþiilor publice din centrul istoric al municipiului Timiºoara”, cu o motivaþie aproape comicã, prin formulare ºi descriere. Astfel, se preciza în document cã, în urma lucrãrilor de construcþii din Piaþa Sfântul Gheor-

patrimoniale ulterioare, pe toatã durata existenþei ºi funcþionãrii conductei de distribuþie, în vederea asigurãrii siguranþei în exploatare, în condiþiile legii ºi ale contractelor dintre cele douã pãrþi. Evident, “toate costurile ocazionate de modificarea traseului reþelei de distribuþie gazelor naturale se plãtesc din contribuþia proprie a municipiului Timiºoara la bugetul proiectului”. Dupã finalizarea analizei, este greu de apreciat la cât de va ridica suma aferentã

acestui proiect “colateral” proiectului propriu-zis.

Deocamdatã, însã, Primãria a decis sã “rezolve”, mãcar parþial aceastã problemã, prin achiziþie de servicii prin atribuire directã. Astfel, s-a atribuit direct un contract în valoare de 15.950 de lei pentru “servicii de proiectare ºi execuþie (montare) în vederea devierii conductei de gaz pentru obiectivul de reabilitare a spaþiilor publice din centrul istoric al municipiului”.

actualitate

11 - 14 septembrie 2014

11

10.000 de kilometri de cale feratã dispar în strategiile Guvernului l Linia Jebel - Liebling este planificatã pentru închidere în Timiº Dupã o perioadã de concesionãri cu efecte greu de precizat ºi subfinanþare care au ºubrezit extrem de mult infrastructura, Guvernul pare hotãrât sã dea lovitura de graþie reþelei feroviare de stat prin închiderea a peste 10.000 de kilometri de cale feratã. În Timiº, singura linie a cãrei închidere este consideratã iminentã este Jebel - Liebling, pe care mai circulã… un tren pe sãptãmânã.

ºi sã aplice aceleaºi proceduri pe parcursul anului 2014 pentru alþi 900 kilometri linii CFR, pentru a obþine economii calculate la 70 de milioane lei anual.

Potrivit datelor CFR, la nivelul anului 2009, lungimea totalã a liniilor de cale feratã ale infrastructurii feroviare era de 20.210 de kilometri (reþea desfãºuratã), din care 17.691 de kilometri infrastructurã feroviarã publicã ºi 2.519 kilometri infrastructurã feroviarã privatã.

Jebel - Liebling, singura linie care s-ar putea închide în Timiº

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Infrastructura feroviarã se înjumãtãþeºte pe hârtie, ºi apoi faptic Sãptãmâna trecutã a fost luat în discuþie în ºedinþã de Guvern un act normativ care vorbeºte despre posibilitatea ca reþeaua naþionalã de cale feratã sã se reducã la aproximativ 6.200 de kilometri (sau 10.000 de kilometri de linie desfãºuratã, faþã de 20.000 de kilometri, câþi sunt în prezent). Astfel, Executivul a avut deja primele discuþii privind Memorandumul “Mãsuri pentru eficientizarea sectorului de transport feroviar al României necesare pentru aprobarea Master Planului General de Transport al României”. Reprezentanþii Guvernului au confirmat cã prin acest document se doreºte “concentrarea pe o reþea feroviarã mai restrânsã, stimularea competitivitãþii în atribuirea contractelor de servicii publice; introducerea indicatorilor de performanþã în finanþarea serviciilor publice de transport feroviar de cãlãtor ºi programe de reducere a costurilor.” În Memorandum sunt oferite opþiuni posibile pentru liniile secundare ce nu sunt incluse în cadrul reþelei naþionale de servicii publice. Surse din industria feroviarã spun, însã, cã respectiva linie de cale feratã ar putea fi închisã ºi transformatã chiar în arterã

Guvernul vrea sã închidã peste 10.000 de kilometri de cale feratã pietonalã sau pistã pentru bicicliºti, chiar dacã este în afara localitãþilor.

10.000 kilometri de cale feratã ar putea sã disparã în diverse forme.

Memorandumul a fost emis de Ministerul Transporturilor ºi avizat de Ministerul Fondurilor Europene. Documentul recomandã o reþea naþionalã de aproximativ 6.000 de kilometri, restul urmând a fi valorificatã, prin închiriere sau vânzare, contractele de servicii publice urmând a fi restrânse doar la aceastã reþea. În documentul discutat de Guvern se precizeazã cã ºi reprezentanþii Comisiei Europene au recomandat reducerea reþelei feroviare de transport feroviar. “În cadrul scrisorii adresate Ministerului de Transport, în data de 27 septembrie 2013, cu privire la Master Plan, Comisia Europeanã a declarat urmãtoarele: Reducerea reþelei de transport feroviar la un nucleu sustenabil reprezintã baza de la care trebuie sã porneascã elaborarea modelãrii reþelei de transport feroviar”, se menþioneazã în document. Autoritãþile române pun aceastã recomandare ca pe o condiþie

pentru a primi sprijin atât de la F.M.I. cât ºi de la CE. “Nu este exagerat sã spunem cã sectorul feroviar din România este în crizã”, menþioneazã reprezentanþii Ministerul Transporturilor în memorandum atunci când vine se explica tendinþele ºi istoricul transportului de cãlãtori din ultimii 25 de ani.

Din 1990 traficul feroviar de cãlãtori a scãzut cu 90% Începând cu 1990 traficul feroviar de cãlãtori a scãzut cu 90%, în termeni absoluþi, ºi cu 93%, în ceea ce priveºte cota de piaþã. “Dacã se continuã evoluþia din ultimii 22 de ani, conform scenariului de activitate obiºnuitã, pânã în anul 2030 transportul feroviar de cãlãtori din România va înregistra o scãdere de pânã la 97% comparativ cu volumul transportat în 1990, ceea ce este echivalent cu un numãr de mai puþin de 20.000 de cãlãtori/zi pentru întreaga reþea”, mai menþioneazã documentul.

Una dintre variantele propuse în memorandul aflat pe masa Guvernului

vizeazã întreþinerea unei reþele de aproximativ 60% din dimensiunea actualã, care acoperã 90% din trafic.

Conform Ministerului Transporturilor, chiar ºi în situaþia închiderii a 40% din reþea, bugetele actuale pentru întreþinere ºi reparaþii nu vor fi suficiente pentru întreþinerea adecvatã a restului de 60% din reþea.

Premierul Victor Ponta a declarat cã memorandumul discutat în Guvern privind reducerea numãrului de linii feroviare nerentabile este strategia mai veche negociatã cu FMI privind închiderea acelor linii care produc pierderi: “Este vorba de strategia mai veche negociatã cu FMI de reducere a pierderilor la societãþile de cale feratã.

Este strategia mai veche de a pãstra pentru CFR liniile care sunt profitabile, de a deschide piaþa pentru operatorii privaþi, iar dacã sunt linii care nu mai sunt folosite, evident cã acestea trebuie închise pentru cã produc pierderi”.

De altfel, exceptând prevederile acestui memorandum, Guvernul a convenit cu FMI ca, pânã la finele anului 2013, sã decidã închirierea sau închiderea a peste 700 kilometri linii de cale feratã

Reprezentanþii structurilor sindicale din Timiº susþin cã sindicatele nu au fost consultate în niciun fel atunci când s-a elaborat aceastã strategie de “redimensionare” drasticã a reþelei feroviare. Sindicaliºtii mai spun cã, în eventualitatea în care Guvernul nu îºi va reconsidera poziþia ºi va insista sã punã în aplicare acest memorandum, vor fi organizate acþiuni de protest de amploare la nivel naþional.

Din fericire, în Timiº noua strategie a Guvernului nu va avea efecte prea dure, pentru simplul motiv cã aproape toate tronsoanele de cale feratã au fost închiriate operatorilor de transport privaþi ºi sunt folosite, conform pachetului minim social – care prevede un numãr minim de trenuri care trebuie sã circule zilnic pe anumite trasee, considerate de interes public, ºi pentru care statul dã operatorului privat subvenþii deloc mici. “În Timiº ºtiu cã se discuta de ceva vreme despre posibilitatea închiderii liniei Jebel - Liebling, pe care în momentul de faþã mai circulã doar un singur tren dus-întors, ºi numai vinerea. Deci, oricum, e ca ºi o linie moartã”, spune liderul timiºean al Federaþiei Feroviare Sindicale Miºcare Comercial, Petricã Stoian.

generat de politicile de austeritate din sistemul feroviar. De când minele de la Anina au fost închise, pentru CFR acest traseu nu mai este rentabil, existând planuri de trecere pe segmentul de linii neinteroperabile, lucru care sã ducã la închirierea ei cãtre concesionari privaþi. Un calcul al Regionalei Timiºoara arãta cã, pentru secþia de circulaþie Anina – Oraviþa se obþine un

venit mediu lunar de aproximativ 3.856 de lei pe lunã ºi cheltuieli medii lunare de aproximativ 194.256 de lei pe lunã, ceea ce genereazã o pierdere financiarã lunarã de 190.400 de lei. Din aceastã sumã, Ministerul Transporturilor suportã lunar 98.000 de lei. În acest sens, li se cerea ºi autoritãþilor locale implicarea, pentru ca aceastã linie sã se nu se închidã.

O licitaþie fãrã efectul scontat Anul trecut CFR SA a organizat, prin Bursa Românã de Mãrfuri, licitaþii pentru închirierea a 14 secþii de cale feratã care fãceau parte din infrastructura feroviarã neinteroperabilã, aferente sucursalelor Bucureºti, Timiºoara, Cluj, Braºov ºi Galaþi. Contractele urmau sã aibã o duratã de patru ani ºi sã fie atribuite firmelor care oferã cel mai mare preþ.

Printre secþiile de cale feratã licitate se numãrau Ploieºti Vest - Târgoviºte Nord - Fieni - Pietroºiþa, Câmpina - Câmpiniþa - Telega, Ploieºti Nord Mãneciu, Oraviþa - Anina, Câmpia Turzii - Turda ºi Fãurei - Tecuci.

Câºtigãtorii licitaþiei trebuiau, conform caietelor de sarcini, sã preia ºi personalul CFR existent sau care îºi desfãºoarã activitatea pe secþia sau grupul de secþii aferent necesar pentru asigurarea pachetului minim social. În urma acestor proceduri, CFR SA a reuºit sã închirieze doar o singurã secþie de cale feratã, pe relaþia Buzãu Berca, din totalul de 14 scoase la

licitaþie, câºtigãtor fiind desemnat Transferoviar Grup. În cazul celor 13 trasee rãmase neadjudecate se are în vedere inclusive închiderea. În pachetul de linii scoase la licitaþie, deºi se regãseau trasee din portofoliul Regionalei Timiºoara, niciunul nu era din Timiº, unde toate secþiile neinteroperabile au fost deja atribuite operatorilor privaþi. Conform sindicatelor din ramura CFR Infrastructurã, numãrul liniilor ajunse în administrarea operatorilor privaþi s-ar putea mãri în Timiº în perioada urmãtoare. Astfel, se discutã posibilitatea trecerii unor trasee care sunt acum interoperabile în categoria celor neinteroperabile, ceea ce înseamnã trasee ce pot fi închiriate cãtre operatorii privaþi. Ultima oarã s-a discutat insistent în acest sens despre traseul Timiºoara Sud - Buziaº - Lugoj Ilia, în privinþa cãruia existã interes de preluare de cãtre concesionari privaþi. În ultimii ani, inclusiv în vestul þãrii a fost continuatã politica de concesionare de linii neinteroperabile u-

nor operatori privaþi. La penultima tranºã de concesionãri, de pe raza Regionalei CFR Timiºoara au fost scoase la licitaþie pentru închiriere liniile Simeria - Pestiº (9,6 kilometri), Simeria Hunedoara (15,8 kilometri), Jebel Liebling (9,8 kilometri), Timiºoara Est Radna (64,1 kilometri), Cãrpiniº - Ionel (16,9 kilometri), Lupeni - Lupeni Tehnic - Livezeni (31 de kilometri), fiind vorba în total de 147 de kilometri de cale feratã. Chiria, la pachet, propusã de CFR pentru aceste trasee a fost modicã, þinând cont de lungimea traseului ºi de faptul cã în zonele respective nu prea mai existã alternative de transport, ºi anume 559.000 de lei pe an.

Raportat la Regionala Timiºoara însã, “victimã” a închiderilor de linii planificate ar putea fi Semmering-ul bãnãþean, cea mai spectaculoasã cale feratã din România, cu 33 de kilometri care fac legãtura între Anina ºi Oraviþa, traversând o serie de viaducte ºi tunele sãpate manual în stâncã. Aceasta este vizatã de un plan de închidere

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

special

11 - 14 septembrie 2014

Foto ALerg pentru o cauza

Alergãtori pentru o cauzã, de la Timiºoara la Beiuº Un inginer IT din Timiºoara a alergat ºi anul acesta 200 de kilometri, pentru a ajuta elevi conºtiincioºi, proveniþi din familii cu o situaþie materialã modestã. Remus Sime, omul care aleargã pentru o cauzã, se aflã deja la cel de al treilea demers de acest gen. oana.dima@timpolis.ro

35 de alergãtori au participat la cea de a treia ediþie a proiectului Alerg pentru o cauzã. Aceºti au parcurs unul sau mai multe sectoare de cinci kilometri, din traseul total de 200 de kilometri. Alergarea tip ºtafetã a început la Timiºoara, în 6 septembrie, ºi s-a încheiat a doua zi, în 7 septembrie, la Beiuº, oraºul natal al lui Remus Sime.

Faþã de primele douã ediþii, în cadrul cãrora Remus Sime a alergat singur pe distanþe cu lungimi diferite, anul acesta, a mobilizat ºi alte persoane pasionate de alergare.

Remus Sime anunþã cã, în urma evenimentului, s-au colectat deja peste 10.000 de lei, dar cã donaþiile continuã, astfel încât sã poatã fi oferite cel puþin opt burse ºcolare unor elevi de la Colegiul Naþional „Samuil Vulcan”, din Beiuº. Cei care doresc sã se alãture acestei cauze sunt invitaþi sã facã o donaþie în contul deschis pe numele lui Remus Sime: de deschis la Raiffeisen Bank, Agenþia Timiºoara, str. Coriolan Brediceanu, nr. 10. Bursele vor fi date sub formã de burse unor elevi proveniþi din familii cu venituri modeste

de 24 de ani un reper al cetãþii

în valoare de 1.200 de lei, douã burse parþiale a câte 600 de lei ºi 12 premii speciale în valoare de 50 de lei. La a doua ediþie au fost oferite ºapte burse anuale în valoare de 1.200 de lei.

A fãcut o pasiune pentru alergat dintr-o întâmplare nefericitã Remus Sime, IT-istul din Timiºoara care a iniþiat în 2012 proiectul Alerg pentru o cauzã, spune cã îºi doreºte sã continue acest proiect cât mai mulþi ani. „E modul prin care încerc sã mã implic pentru a susþine comunitatea în care eu m-am format ºi sã susþin educaþia în liceul în care ºi eu am învãþat ºi unde am început sã-mi gândesc viitorul profesional. Tinerii au nevoie de încurajare pentru a lua deciziile corecte pentru viitorul lor, iar studiul, educaþia sunt un început foarte bun. Susþinãtorii «Alerg pentru o cauzã» ºi cu mine încercãm sã oferim aceastã încurajare prin burse de studiu lunare. Le mulþumesc tuturor celor care sunt alãturi de mine în aceastã cauzã ºi îi invit ºi pe alþii sã sprijine tinerii buni la învãþãturã”, mai spune Remus Sime.

Acesta a fãcut o pasiune pentru alergat la câþiva ani dupã ce a suferit un accident de maºinã, în 2006, pe când se afla în Statele Unite. „Mergeam liniºtit spre casã, pe trotuar, când un copil nu ºi-a mai putut stãpâni maºina ºi a dat peste mine. Am stat o lunã în spital, apoi au urmat mai multe operaþii”.

A reînceput sã alerge în 2008. „Dupã acea fracturã groaznicã, am

Foto ALerg pentru o cauza

Alergare ºtafetã pentru ajutorarea unor copii nevoiaºi

care, în anul ºcolar precedent, au avut media la învãþãturã peste 9. În perioada 8 - 30 septembrie urmeazã depunerea cererilor elevilor interesaþi de aceste burse. Donaþiile atrase vor finanþa minimum opt burse a 1.200 de lei fiecare, anunþã Nicoleta Tudor, cea care s-a ocupat de mediatizarea acestui eveniment. “Invit doritorii sã investeascã în talentele colegiului, prin donaþii. Aceºtia vor trage România înainte. Am alergat cu Remus ºi alþi opt finaliºti ai ºtafetei ºi a fost magnific”, spune Adrian Ciorna, reprezentant al asociaþiei Bunul Samaritean Beiuº, partenerul local al proiectului Alerg pentru o cauzã ºi cel care a pus în aplicare programul de burse. Pe 10 octombrie va fi finalizatã selecþia beneficiarilor, dupã care se vor acorda primele tranºe din bursele anuale.

Douã eleve beneficiare de bursã Alerg pentru o cauzã pe anul ºcolar 2013 - 2014, Alexandra Laza ºi Emilia Ciuciu, au alergat, anul acestam pe ultimul tronson al ºtafetei, Pocola Beiuº. “A fost o experienþã unicã în viaþa mea ºi m-am bucurat cã am putut sã fiu alãturi de ºtafetiºti”, afirmã Emilia. Alexandra, deja studentã în anul I la Universitatea din Oradea, se declarã ºi ea fericitã cã a putut fi alãturi de Remus Sime ºi le transmite elevilor sã încerce obþinerea unei burse, cãci îi va ajuta în viitor.

Ediþia a treia a proiectului Alerg pentru o cauzã a fost susþinutã ºi de Clubul Sportiv Alergotura, din Timiºoara, ai cãrui membri s-au implicat în promovarea evenimentului, câþiva dintre ei fiind înscriºi pentru alergarea ºtafetã ºi colectarea de fonduri.

La prima ediþie Alerg pentru o cauzã au fost oferite opt burse anuale

realizat cã picioarele astea sunt bune la ceva ºi pot fi folosite. Pânã atunci nu le-am dat aºa de mare importanþã, pãrea absolut firesc sã poþi sa mergi, sã alergi”, a declarat, înaintea maratonului de anul trecut, pentru TIMPOLIS, Remus Sime. Aºa cã, încet, încet, a revenit la alergare. În 2010 a fost forþat sa ia, din nou, câteva luni de pauzã, o datã cu ruperea unui ligament încruciºat la genunchi.

Operaþia ºi recuperarea l-au þinut departe de alergat aproape nouã luni. În martie 2011 a reînceput sã alerge. Încet, încet, distanþele au început sã creascã, ba chiar s-a înscris la maratoane. În 2010 a alergat la Semimaratonul Herculane, experienþã pe care a repetat-o ºi un an mai târziu, în 2011. Au urmat, în 2012, altele, la Arad, în Apuseni, la Barcelona. Tot în 2011, a participat

la Semimaratonul din Arad ºi la Semimaratonul Apuseni. În 2012, Remus Sime a alergat la Barcelona Halfmarathon, la Viena City Marathon ºi în þarã la maratoanele de la Herculane, Apuseni, Piatra Craiului ºi Run-Silvana Wild Race. În 2012 a simþit nevoia ca prin activitatea sa sportivã sã facã ºi ceva util pentru cei din jurul sãu, sã îºi ajute cumva semenii. Aºa a ajuns sã se înscrie ºi sã participe la Viena City Marathon, concurs organizat sub motto-ul „Alerg pentru o cauzã”. Dupã ce a terminat maratonul de la Viena, a reuºit sã strângã fonduri pentru 20 de elevi de la Colegiul Naþional „Samuil Vulcan”, din Beiuº. Atunci, opt elevi au primit burse anuale de câte 100 de lei lunar, iar alþi 12, premii speciale. Toþi, elevi care provin din familii modeste, însã foarte buni la învãþãturã.

economic

11 - 14 septembrie 2014

13

Castelul Banloc, tot în ruine l Mitropolia Banatului nu îl poate reabilita,

atâta vreme cât este revendicat de Paul Lambrino

O istorie ce se întrepãtrunde cu cea a Banatului

Deºi de peste 20 de ani presa localã trage semnale legate de starea de degradare avansatã în care a ajuns Castelul de la Banloc, reabilitarea ºi salvarea acestei bijuterii arhitectonice continuã sã întârzie. Cu toate cã se spera cã preluarea sa de cãtre Mitropolia Banatului, pentru utilizare ca ºi centru ecumenic, va duce la iniþierea reabilitãrii, acest lucru nu s-a întâmplat din cauza acþiunii de revendicare înaintate de Paul Lambrino. bogdan.piticariu@timpolis.ro

O stare de blocaj care accentueazã degradarea ansamblului arhitectonic Din cauza stãrii avansate de degradare la care a ajuns Castelul de la Banloc – unul din monumentele arhitectonice reprezentative pentru Banat –, Primãria Banloc a cãutat de-a lungul anilor diverse forme de obþinere a finanþãrii necesare

reabilitãrii, care depãºeºte cu mult posibilitãþile bugetului local al unei comune. Aºa s-a ajuns ca în anul 2008, castelul sã fie cedat, în concesiune, Mitropoliei Banatului, pe o perioadã de 49 de ani, pentru a realiza un centru ecumenic.

Viitorul Castelului de la Banloc rãmâne, momentan, o enigmã. Dupã ce decenii întregi s-au perindat în el diverºi proprietari, fosta reºedinþã a prinþesei ar putea ajunge în posesia prinþului Paul Lambrino. Acesta se aflã într-un proces pentru retrocedarea domeniului de la Banloc, care cuprinde 200 de hectare de teren, în care intrã o pãdure, pescãria ºi orezãria. Alãturi de acestea, Paul Lambrino cere ºi castelul, care a aparþinut prinþesei Elisabeta. Având în vedere cã existã un litigiu pentru castel, Mitropolia nu a putut face demersuri pentru realizarea unui centru ecumenic, aºa cum era în plan.

Singurele investiþii mai importante au fost cele ale Ministerului Culturii care, în anul 2000, a fãcut lucrãri de consolidare în valoare de 1,5 miliarde de lei. Chiar dacã în acte are un proprietar, Mitropolia Banatului, castelul este pãrãsit.

Existã doar un paznic care are

grijã de domeniul aflat la 50 de kilometri de Timiºoara. „În ultima perioadã s-a reuºit doar sã se repare acoperiºul. Mitropolia Banatului nu poate investi în momentul de faþã în lucrãri de reabilitare, pentru transformarea în centru ecumenic atâta vreme cât existã acest litigiu care se aflã în derulare. Procesul s-a perindat de ani buni pe la diverse instanþe ºi a ajuns acum la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, unde sperãm cã se va soluþiona cât mai repede”, declarã Cornel Toþa, primarul comunei Banloc.

Acesta mai spune cã, din cauza a situaþiei legate de revendicare, diversele iniþiative de reabilitare care au apãrut de-a lungul ultimilor ani au rãmas la stadiul de proiecte. „Au existat mai multe iniþiative, ale studenþilor de la Facultatea de Arhitecturã, au existat proiecte ale unor peisagiºti ºi au fost iniþiate ºi acþiuni de igienizare a parcului, care, din cauza umezelii accentuate, ºubrezeºte ºi mai mult clãdirile.

Din pãcate, nu s-a putut concretiza mare lucru, din cauzã cã statutul legat de proprietatea clãdirii este unul nesigur, pânã nu se finalizeazã procesul”, afirmã Cornel Toþa.

Deºi o seamã de mãrturii sugereazã cã Banlocul ar fi fost între anii 1552 - 1716 sediul paºei stabilit în cetatea actualei Timiºoare, despre castel se poate afirma cu certitudine cã a fost clãdit pe temelii vechi în anul 1793, de cãtre contele Lázár Karátsonyi. Atât clãdirea, cât ºi parcul au fost decorate pe întreg parcursul secolului XIX ºi pânã în primii ani ai secolului XX. Dupã Primul Rãzboi Mondial ocupaþia sârbã a adus primele devastãri, prefigurând parcã jaful la scarã mare ce urma în anii 1948-1989. Grevat de datorii, ultimul conte KarátsonyiKeglevich Imre a vândut, în anul 1935, ceea ce a rãmas din domeniu, inclusiv castelul ºi parcul, Reginei Elisabeta a Greciei, sora Regelui Carol al IIlea al României. Aceasta a renovat întregul complex, castelul cunoscând astfel o ultimã perioadã de glorie. În articolul intitulat „Banlocul. Povestea unui grof – Castelul istoric -–Stãpâna de azi, A.S.R. Principesa Elisabeta”, apãrut în ziarul Dacia, din 7 august 1939, preotul Ioan B. Mureºianu scria: „Frumuseþea Banlocului o dã parcul ce ia o bunã parte din aripa dreaptã a satului, sfârºindu-ºi zidurile înconjurãtoare ca de cetate spre centru. La rãscrucea aleilor vegheazã statui ºi inscripþii lapidare romane, dãltuite în primele decenii dupã cucerirea Daciei, luate de la Sarmizegetuza. Printre liniile de brazi, stã legat în cercuri ºi cu rãnile cimentate, unul din cei 100 de acaþi, aduºi din America sub Maria Thereza. Castelul îºi ridicã zidurile cu linie goticã îndulcitã, cu vârful de sãgeatã ascuþitã, în faþa parcului. A fost zidit pe temelii bãtrâne, în 1783. Sunt adãpostite aici o sumedenie de antichitãþi, tablouri rococo, preþioase picturi în miniaturã, sculpturi în

marmorã, executate de celebri sculptori italieni ºi o frumoasã colecþie de arme. O curiozitate deosebitã o prezintã colecþia de caricaturi, mumia adusã din Egipt ºi un arc de care se leagã o întreagã poveste...”

Elemente din decoraþiunile castelului i-au fost prinþesei sursã de inspiraþie pentru decorarea Palatului Elisabeta, din Bucureºti. Grifonul înaripat, întâlnit atât pe blazonul familiei Karátsonyi cât ºi la piesele de mobilier în stil Empire din castel, poate fi vãzut ºi în decoraþiunile palatului din Bucureºti, în diferite ipostaze. Dupã piesele de mobilier de renaºtere spaniolã (o parte fiind pãstrate la Muzeul de Artã din Timiºoara) au fost realizate cópii ce existã ºi în prezent în palatul de la ªoseaua Kisseleff.

Toate acestea au rãmas însã doar amintiri, dintr-un trecut deja uitat... Dupã anul 1948 Castelul de la Banloc a intrat într-o perioadã neagrã, din care nu a mai ieºit pânã azi. Imediat dupã plecarea reginei ºi alungarea angajaþilor, statuile parcului au fost vandalizate cu bâtele, iar arhiva ºi biblioteca au fost arse.

Clãdirea castelului a fost, pe rând apoi, atribuitã Gospodãriei Agricole de Stat (1950 - 1956), Ocolului Silvic (1956 - 1958), apoi a devenit Casã de bãtrâni (1958 - 1964). A stat abandonat aproape doi ani, apoi a devenit orfelinat (1966 - 1983) ºi, prin schimb între Inspectoratul ºcolar ºi Leagãnul de copii, ºcoala cu clasele I-X (1983 - 1991). O parte a parcului a fost atribuitã fermei agricole.

Construit pe un plan în formã de „U”, castelul din Banloc este o clãdire masivã, cu ziduri groase, de circa 1,25 m, din cãrãmidã arsã, cu faþada principalã orientatã spre sud, iar spre nord, cu douã aripi formând o curte terasatã (curtea de onoa-

re). Realizat în stil renascentist, pe faþada de sud ca unic ornament, castelul avea un atic prevãzut cu blazonul din piatrã al familiei Karátsonyi. Acest însemn heraldic a fost pãstrat ºi dupã ce castelul a devenit proprietatea Casei Regale a României, fiind dat jos dupã anul 1948. În fapt, a fost literalmente aruncat în fosa septicã a castelului. Acelaºi însemn heraldic exista ºi pe un mozaic aflat în curtea de onoare a castelului.

Tot aici mai era menþionat anul „MDCCLIX”. Aticul a cãzut definitiv, la cutremurul din anul 1991, când a spart acoperiºul ºi tavanul salonului de la etaj, fãcându-se bucãþi pe pardoseala camerei. Castelul are pivniþã, parter, etaj ºi pod. Sistemul de organizare spaþialã atât la parter, cât ºi la etaj este identic ºi se compune, în centrul tractului principal, dintr-o salã dominantã, perpendicularã cu faþada, care trece prin întregul corp al clãdirii. La parter, aceastã salã s-a format prin zidirea unei mai vechi intrãri boltite, fapt observat în zidãria clãdirii.

Castelul de la Banloc se detaºeazã oarecum de celelalte castele vechi din vestul þãrii datoritã unui anumit complex de împrejurãri prin care a trecut de-a lungul timpului. În primul rând datoritã istoriei lui ca reºedinþã a familiei Karátsonyi timp de 142 de ani, mai apoi ca domeniu regal a fost mereu în atenþia contemporanilor, din aprecierea acestora nelipsind elogii precum parc de toatã frumuseþea, amenajat dupã toate regulile unui parc romantic. În al doilea rând pentru faptul cã pânã acum – cu excepþia unor reconstituiri – nu a fost întocmitã o evidenþã foarte riguroasã, bazatã pe documente care sã ateste soarta valoroaselor bunuri adunate în acest castel de-a lungul deceniilor.

Cine este cel care revendicã proprietatea de la Banloc?

Prinþul Paul este nepotul Regelui Carol al II-lea. În urma a douã procese de paternitate în Portugalia ºi Franþa, câºtigate de tatãl sãu, numele legal recunoscut în UE al lui Paul este Paul Philippe, Prinþ de Hohenzollern, Prinþ al României. Mama lui Paul este Helene Nagavitzine, prima soþie a lui Mircea Grigore Carol, fiul lui Carol al II-lea. Paul susþine cã el este adevãratul succesor la tronul României, deºi mariajul lui Carol al II-lea cu

Zizi Lambrino (mariaj ce a dus la naºterea tatãlui sãu, în ianuarie 1920) a fost anulat de cãtre Tribunalul Ilfov, în ianuarie 1919. Aceastã hotãrâre a fost contestatã în tribunalele internaþionale, unde Paul al României a câºtigat recunoaºterea faptului cã tatãl sãu este fiul legitim al lui Carol al II-lea.

Iar pe 14 februarie 2012, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie i-a recunoscut tatãlui sãu, Carol Mircea, calitatea de fiu legitim al regelui Carol al II-lea, iar Paul a fost

recunoscut astfel drept moºtenitor al lui Carol al II-lea.

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

11 - 14 septembrie 2014

ONU avertizeazã cã, în 2013, gazele cu efect de serã au atins concentraþii record Gazele cu efect de serã au atins în 2013 concentraþii-record, cu repercusiuni asupra atmosferei ºi oceanelor, a anunþat, la Geneva, Organizaþia Meteorologicã Mondialã, o agenþie ONU, citatã de Mediafax.

TIMPOLIS

Secretarul general al Organizaþiei Meteorologice Mondiale, Michel Jarraud, a anunþat, la prezentarea ultimului buletin privind concentraþia gazelor cu efect de serã, cã clima este pe cale sã se schimbe, iar condiþiile meteorologice devin mai extreme din cauza activitãþilor umane, ca de exemplu exploatarea combustibililor fosili. Acesta mai spune cã observaþii efectuate de cãtre experþi aratã cã nivelul concentrãrii dioxidului de carbon, a metanului ºi a protoxidului de azot au atins noi niveluri de vârf în 2013. În plus, avertizeazã el, nivelul creºterii dioxidului de carbon atmosferic, în perioada 2012 2013, reprezintã cea mai puternicã creºtere anualã din perioada 1984 - 2013.

Date preliminare sugereazã cã acest lucru ar putea fi cauzat de reducerea cantitãþilor de dioxid de carbon absorbite de cãtre biosfera terestrã, în timp ce emisiile acestui gaz continuã sã creascã.

Din buletinul OMM mai rezultã cã

aceastã capacitate a Terrei de a conserva energia Soarelui sau de a o trimite în spaþiu, care are ca efect încãlzirea climei, a crescut cu 34% în perioada 1990 - 2013, din cauza gazelor cu efect de serã care persistã. În 2013, concentraþia de dioxid de carbon în atmosferã reprezenta 142% faþã de nivelul din epoca preindustrialã (1750), cea a metanului, 253%, iar a protoxidului de azot, 121%.

Oceanul absoarbe în prezent aproximativ un sfert din emisiile totale de dioxid de carbon, iar biosfera alt sfert, limitând astfel creºterea nivelului de dioxid de carbon atmosferic. Însã absorbþia de dioxid de carbon de cãtre oceane are consecinþe grave, potrivit unor experþi ai ONU. Care spun cã ritmul actual de acidificare a oceanelor pare într-adevãr fãrã precedent, de cel puþin 300 de milioane de ani. Absorbþia unor cantitãþi sporite din acest gaz de cãtre mãrile globului modificã ciclul carbonaþilor marini ºi antreneazã o acidificare a apei mãrii. Oceanele absorb în prezent aproximativ patru kilograme de dioxid de carbon pe zi, de persoanã. „Dioxidul de carbon rãmâne timp de sute de ani în atmosferã ºi încã ºi mai mult timp în ocean. Efectul cumulat al emisiilor trecute, prezente ºi viitoare ale acestui gaz se va repercuta atât asupra încãlzirii climatice, cât ºi

Poluarea a atins noi niveluri de vârf în 2013, avertizeazã ONU acidificãrii oceanelor”, avertizeazã Michel Jarraud.

Dioxidul de carbon este principalul responsabil de încãlzirea climaticã.

Nivelul concentrãrii sale în atmosferã a crescut în 2013 cu 2,9 pãrþi pe milion în decurs de un an, ceea ce reprezintã

cea mai puternicã creºtere anualã înregistratã din 1984 încoace. Aceastã substanþã îºí are originea în combustia materiilor fosile sau în despãdurire.

Metanul este al doilea cel mai important gaz cu efect de serã. Aproximativ 40% din emisiile de metan în at-

mosferã sunt de origine naturalã, cauzate de zone umede ori termite, de exemplu, iar 60% sunt de origine umanã, cauzate, între altele, de creºterea animalelor, de cultivarea orezului, de exploatarea combustibililor fosili ori de combustia biomasei.

Cãlãul care doarme în fiecare om l Un cercetãtor de la Universitatea Queensland aduce noi detalii despre „banalitatea rãului” Oamenii obiºnuiþi pot sã se transforme în veritabili cãlãi, aderând pur ºi simplu la o cauzã, chiar fãrã existenþa unei presiuni a autoritãþii, afirmã autorii unui studiu recent realizat la Universitatea Queensland, din Australia, care a adus noi lãmuriri asupra „banalitãþii rãului”.

Acest studiu analizeazã celebrele experimente realizate în anii ’60 de psihologul american Stanley Milgram, în cadrul cãrora participanþii trebuiau sã aplice ºocuri electrice puternice unei persoane necunoscute, anunþã Mediafax. Oricine poate sã îºi punã între paranteze cunoºtinþele despre bine ºi rãu, cu condiþia sã asculte orbeºte de o persoanã autoritarã, spunea Stanley Milgram. O astfel de persoanã devine în acest fel „agentul exclusiv al unei voinþe strãine” ºi poate sã comitã fãrã sã clipeascã o serie de atrocitãþi. Aceastã interpretare este în prezent contestatã.

Analiza lui Milgram a fost cuplatã cu conceptul de „banalitate a rãului”, inventat de Hannah Arendt pentru a explica personalitatea obiºnuitã a micului funcþionar zelos pe care a arãtato criminalul de rãzboi nazist Adolf Eichmann, în timpul procesului sãu din Israel, în 1961. Aceastã teorie a oferit o explicaþie idealã pentru participarea unor persoane obiºnuite, sensibile ºi cultivate la atrocitãþile Holocaustului – exterminarea evreilor din Europa de Germania nazistã în timpul celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial. Însã ideea unor persoane devenite „oarbe” din cauza obedienþei lor, care ar renunþa la morala lor, pentru a de-

Alex Haslam, profesor la Universitatea Queensland din Australia veni automate ascultãtoare, este nuanþatã de un studiu condus de psihologul Alex Haslam, pe baza arhivelor lãsate de Milgram despre experimentele sale. „Cu cât citim ºi colectãm mai multe date (despre aceste experimente – n.r.), cu atât existã mai puþine dovezi în favoarea noþiunii de «banalitate a rãului» ºi a ideii de participanþi transformaþi în zombie ascultãtori care nu ºtiu ceea ce fac”, explicã Alex Haslam, profesor la Universitatea Queensland din Australia, citat de Mediafax.

Participanþii la experimentele conduse de Milgram, la Universitatea Yale din Statele Unite, erau persoane plãtite, provenind din populaþia generalã americanã. Ele au fost convinse sã participe la un important experiment ºtiinþific despre procesul de învãþare. Pe rãspunderea unui ºef de

de 24 de ani un reper al cetãþii

Stanley Milgram grupã, trebuiau sã aplice ºocuri electrice, uneori foarte puternice, unei terþe persoane, pentru a o face sã înveþe liste de cuvinte. Acea persoanã era un actor legat de un fals scaun electric,

care trebuia sã simuleze durerea. Participanþii la experiment nu cunoºteau acest detaliu.

Pentru noul studiu, publicat în British Journal of Social Psychology,

echipa lui Alex Haslam a cercetat arhivele de la Universitatea Yale, cãutând comentariile lãsate de participanþi. Odatã încheiat experimentul, adevãrata naturã a acestuia ºi caracterul fals al ºocurilor electrice erau dezvãluite participanþilor. Organizatorii le-au cerut sã îºi prezinte impresiile, iar douã treimi dintre ei au acceptat sã facã acest lucru. Foarte puþini au spus însã cã le-a fost greu în timpul experimentului, cei mai mulþi dintre ei vorbind despre o experienþã pozitivã. „Participarea la un experiment atât de important nu poate fi decât bine resimþitã”, a comentat unul dintre ei. „Am impresia cã am contribuit întro micã mãsurã la dezvoltarea omului”, a declarat un alt voluntar.

Potrivit cercetãrilor lui Alex Haslam, participanþii nu au devenit ascultãtori renunþând la conºtiinþa lor, în faþa ordinelor primite de la un lider, ci au aplicat în deplinã cunoºtinþã de cauzã ºocuri electrice din ce în ce mai puternice în numele unei cauze ºtiinþifice pe care o considerau superioarã. „Chestiunile etice sunt aici mai complexe decât se bãnuia anterior”, spune Alex Haslam. Care adaugã cã Milgram a uºurat preocupãrile participanþilor fãcându-i sã creadã (...) cã era acceptabil sã acþioneze într-o manierã deloc rezonabilã pentru binele ºtiinþei.

Stephen Reicher, psiholog la Universitatea „St. Andrews”, din Scoþia, care a participat la studiu, a spus cã aceastã analizã bulverseazã conceptul rãspândit de „banalitate a rãului”. Oamenii obiºnuiþi sunt capabili sã comitã atrocitãþi nu pentru cã nu ar mai gândi, ci pentru cã sunt convinºi cã „acela este lucrul corect de fãcut”, a explicat el. (TP)

integrame

11 - 14 septembrie 2014

15

Un câine îl întreabã pe un cal: - De ce voi caii aveþi gãurile nasului aºa de mari?

La care calul: - Ai încercat vreodatã sã te scobeºti cu o copitã? l La restaurant: - Ce-aþi dori sã mâncaþi?

- Hmmm,… îmi aduceþi un meniu?

- Mã rog, cum doriþi… Cu ce garniturã? l - De ce þine Chuck Norris un calorifer în braþe?

- Pentru cã tocmai a învãþat sã cânte la acordeon. l În Gara de Nord o blondã se adreseazã la biroul de informaþie: - Trenul cu numãrul 991 pleacã la ora 12? Eu voi putea pleca cu el?

- Nu, domniºoara. Trenul 991 nu pleacã la ora 12.

Nu veþi putea pleca cu el.

Dupã umãrul blondei apare altã blondã: - Dar eu?! l Ion spãla rufe afarã. Trece o vecinã ºi cum îl vede spãlând îi zice: - Mã Ioane, te-ai însurat sau sunt doar vorbe, cã te vãd spãlând rufe…

- Pãi m-am însurat, nu vezi cã ce spãl aici sunt rufe de femeie!? l Doi ruºi intrã într-un bar. Unul din ei face comanda: - Bãiete, patru sute de votcã pentru fiecare!

- Imediat.

Peste câteva minute: - Chelner, încã patru sute de votcã!

- Imediat.

Peste puþin timp: - Chelner!

- ªtiu, câte patru sute de votcã pentru fiecare.

- Nu, nu, doar pentru mine.. colegul e ºoferul. l E corectã vorba aia: “Unii oameni nu se schimbã niciodatã”. Îi recunoºti dupã miros. l Cercetãtorii români au descoperit cele mai mici particule: nano, atom, subatom ºi salariul românesc. l Florin Piersic a vrut sã se bage în mafie dar a renunþat când a auzit de codul tãcerii. l Conversaþie într-un autobuz aglomerat: - Domnule, eu nu sunt femeie, sunt cãlugãr în sutanã.

Dupã ceva timp: - Ei bine, te-ai convins? l Ion ºi Gheorghe stau de vorbã. Ion: - Mã Gheorghe, ce porci sunt bãrbaþii ãºtia!

- Ioane, te rog sã faci afirmaþia asta la singular!

- Bine, mã Gheorghe, ce porc eºti… l La casã la supermarket: -Punguþã?

-Nu, mulþumesc, nu ascult manele!

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

11 - 14 septembrie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.