Timpolis 2086

cyan

magenta

yellow

black

G R ATUIT Anul XXIV Nr. 2086 4 - 7 septembrie 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Un moft numit Constituþie melania.cincea@timpolis.ro

N

e-a fost oferitã, zilele acestea, o nouã dovadã – dintr-un ºir mai lung – cã, pentru unii, Constituþia este un moft. De care þin cont doar în funcþie de interese, în general de grup. Dovada a fãcut-o acum ministrul pentru Relaþia cu Parlamentul, Eugen Nicolicea, care, ignorând legea fundamentalã, cere Parlamentului sã nu aplice deciziile CCR de neconstituþionalitate a hotãrârilor Parlamentului privind unele numiri la Curtea de Conturi, la ASF ºi la SRR. E irelevant slalomul legislativ la care invitã dl Nicolicea pentru a demonstra ceea ce vrea sã demonstreze. Pentru cã e vizibilã sfidarea legii fundamentale ºi încercarea de a crea un precedent, care sã facã din Parlament o supraputere în faþa cãreia Constituþia sã fie materie opþionalã. Art. 147 al legii fundamentale stipuleazã clar cã hotãrârile CCR sunt obligatorii, de la data publicãrii în Monitorul Oficial. Deci, nu pot fi nici negociate, nici atacate, nici combãtute cu legi inferioare. ar aceasta nu e prima tentativã de a face din Constituþie o materie opþionalã. În vara lui 2012, noua majoritate parlamentarã USL încerca sã promoveze legea pentru modificarea Legii nr. 47/1992, privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, prin care se dorea eliminarea atribuþiei de control al constituþionalitãþii hotãrârilor Parlamentului. Un proiect înãbuºit pe motiv de neconstituþionalitate. tentativã de a mototoli Constituþia a fost ºi în decembrie 2013, când se pregãtea un asalt împotriva ANI. Dacã acest proiect – ce prevede ca incompatibilitãþile ºi conflictele de interese ale parlamentarilor sã fie „cele stabilite exclusiv prin statutul deputaþilor ºi senatorilor“ – ar fi devenit lege, ar fi însemnat cã parlamentarii ar fi fost mai egali în faþa legii decât ceilalþi cetãþeni. Deºi, cum spuneam, de imunitate se bucurã doar „pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului“, nu pentru posibile fapte de naturã penalã. Iar incompatibilitãþile, altele decât cele invocate anterior, sunt definite prin lege organicã, nu prin statute parlamentare. În plus, ar fi presupus o substituire a ANI de cãtre Parlament. ot deasupra legii fundamentale se pun parlamentarii ºi când vine vorba despre imunitatea proprie. “Senatorii se bucurã de imunitate parlamentarã pe toatã durata exercitãrii mandatului”, au decis la art. 172 din Regulamentul Senatului. Nu amintesc, însã, ca subpuncte, niciun fel de condiþii în care un parlamentar se bucurã de imunitate. Nici situaþiile în care îºi poate pierde aceastã protecþie în faþa Justiþiei. ªi deputaþii ºi-au luat mãsuri pentru a face faþã cu brio Justiþiei. Din primul articol al Secþiunii “Imunitate parlamentarã”, din Statutul deputatului, rezultã clar cã ºi ei mototolesc Constituþia: “Deputaþii se bucurã de imunitate parlamentarã de la data eliberãrii certificatului doveditor al alegerii, sub condiþia validãrii”. ªi, ca ºi când nu era suficient, îºi subliniazã dreptul de a ignora prevederile constituþionale, de a se autoplasa deasupra puterii judecãtoreºti. În baza art.

193, cei din Comisia Juridicã ºi-au autoconferit dreptul de a se amesteca în treburile Justiþiei ºi de a decide dacã probele aduse de procurori sunt bune sau nu, dacã existã sau nu “motive temeinice”, dacã acestea plac sau nu ºi, abia apoi aprobã, sau nu, cererea de ridicare a imunitãþii parlamentare. Asta, deºi, la art.

72, privind imunitatea parlamentarã, Constituþia spune clar: “Deputaþii ºi senatorii pot fi urmãriþi ºi trimiºi în judecatã penalã pentru fapte care nu au legãturã cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”. Deci, nu se spune niciunde cã Parlamentul, printr-una din Camerele sale, este cel care judecã. Nici cã are rãspunderea începerii urmãririi penale. Nici cã trebuie sã ancheteze el însuºi o faptã aflatã în atenþia procurorilor. În plus, din acest text de lege rezultã cã imunitatea priveºte opiniile exprimate de la tribuna Parlamentului, de exemplu, nu posibile acþiuni penale comise de un parlamentar. Dar asta e de jure. De facto se întâmplã aºa cum vor parlamentarii. Pentru cã nimeni, în momentul de faþã, nu îi poate sancþiona pentru acest derapaj. ºa aratã, momentan, în viziunea majoritãþii parlamentarilor noºtri, egalitatea ºi separaþia puterilor în stat, aºa se traduce respectul faþã de Constituþie. ªi aºa va arãta cel puþin pânã la finalul actualei legislaturi parlamentare sau pânã la modificarea Constituþiei.

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

320.000 de euro cheltuiþi pentru þânþarii Timiºului l Efectele sunt, însã,

greu de cuantificat

I

Pe parcursul a douã ºedinþe de plen ale Consiliului Local Timiºoara, aproape jumãtate din timpul ºedinþei, a fost dezbãtut viitorul contract de ecarisaj pe care Direcþia de Mediu a Primãriei se pregãteºte sã-l încheie pentru urmãtorii trei ani. În ciuda acestor discuþii, chestiuni precum necesitatea prevederii de cheltuieli neprevãzute sau necesitatea refrigerãrii câinilor morþi timp de trei zile, nu au primit lãmuriri. pag.5

Nicolae Robu: „Odatã ce am câºtigat alegerile cu USL, concentrarea a fost înspre a da satisfacþie unei noi clientele” L-am invitat pe Nicolae Robu, primarul liberal al Timiºoare, la un dialog despre „furtul” de primari, pe care alianþa de guvernare încearcã sã-l punã în aplicare, despre „experienþa USL”, cu reproºuri ºi autoreproºuri post-factum, despre proiecte importante ale Timiºoarei, unele duse la bun sfârºit sau în curs de finalizare, altele blocate pe motiv de refuz de finanþare din partea Guvernului, despre presiuni fãcute de o parte a presei asupra sa, pentru a influenþa licitaþii organizate de Municipalitate, ºi depsre acte de ºantaj la care, afirmã, a fost supus de unii jurnaliºti.

O

pag. 6 - 7

T

A

Animalele moarte adunate din Timiºoara ar trebui þinute trei zile la „mumificare-refrigerare”

În Timiºoara, taximetriºtii-pirat continuã sã înºele clienþi cu autorizaþii emise de primãrii limitrofe La nivel naþional, transportul de persoane fãrã documente în regulã se va pedepsi cu amenzi care pot merge pânã la pragul maximal de 5.000 de lei. Rãmâne de vãzut dacã aceste noi prevederi vor face ordine ºi pe plan local, unde taximetriºtii pirat încã nu au dispãrut din peisaj. Dupã cum nu au dispãrut nici transportatorii de ocazie, postaþi pe aproape toate cãile principale de acces în Timiºoara. pag.10

320.000 de euro au fost cheltuiþi, anul acesta, de Consiliul Judeþean Timiº pentru stârpirea þânþarilor. Totuºi, efectul nu e pe mãsura investiþiei.

Hãrþile de inundaþii, investiþie de peste 40 de milioane de euro cu beneficii greu de estimat

Deºi, conform informaþiilor fãcute publice la începutul verii, Consiliul Judeþean Timiº a alocat cel mai generos buget pentru operaþiunile de dezinsecþie, efectele nu s-au prea vãzut. Aºa cã acum s-a convenit sã se reia operaþiunea de dezinsecþie, de frica aºa-numitei boli a limbii albastre, care afecteazã animalele ºi se rãspân-

A fost readusã în discuþie, recent, o investiþie pentru care s-au dat în mod constant sume importante de la bugetul local ºi central, în ultimii ani. Este vorba despre hãrþile de inundaþii, pentru care s-au cheltuit pânã acum peste 45 de milioane de euro. Noile zone-problemã din þarã au dovedit cã aceste documente sunt inutile.

deºte prin muºcãturile de þânþar. Însã noul plan de dezinsecþie ar trebui sã se facã cu coplata Primãriilor beneficiare, ºi probabil cã acesta e motivul pentru care, pânã acum, doar cinci Primãrii s-au arãtat interesate de “oferta” administraþiei judeþene. pag. 11

pag.12

2

social

4 - 7 septembrie 2014

Începe admiterea de toamnã, la universitãþile din Timiºoara l Universitatea de Vest menþine centrele de înscriere din afara Timiºoarei Universitatea de Vest ºi Universitatea Politehnica, din Timiºoara, organizeazã, zilele acestea, admiterea de toamnã.

Mai sunt disponibile puþin peste 600 de locuri bugetate ºi peste 3000, cu taxã. oana.dima@timpolis.ro

licenþã, în perioada 5 - 14 septembrie, candidaþii putându-se înscrie în perioada 5 - 8 septembrie, la sediile facultãþilor.

Aceºtia au la dispoziþie 304 locuri bugetate ºi 509 locuri cu taxã. Concursul de admitere va avea loc în 10 septembrie la toate specializãrile, rezultatele finale fiind afiºate în 14 septembrie, dupã cele trei rânduri de confirmãri. „UPT se numãrã printre puþinele universitãþi din þarã care oferã cazare tuturor studenþilor sãi, netimiºoreni, în cele 16 cãmine studenþeºti (care au peste 5.000 de locuri de cazare) proaspãt renovate. Servirea mesei se poate face în restaurantele studenþeºti, la preþuri preferenþiale”, spune Adina Palea, directorul Departamentului de Comunicare ºi Imagine al UPT. Aceasta mai spune cã studenþii UPT îºi desfãºoarã orele de educaþie fizicã ºi activitãþi recreative în cadrul a douã baze sportive cu dotãri de ultimã orã, care includ douã bazine de înot semiolimpice, unul acoperit ºi unul descoperit, terenuri acoperite ºi descoperite de fotbal, tenis, volei, handbal, pistã de atletism, sãli de forþã ºi fitness.

Foto UVT

73 de specializãri de licenþã, 90 de programe de master, cinci specializãri în limbi strãine (englezã, francezã ºi germanã) reprezintã oferta Universitãþii de Vest, pentru sesiunea de admitere din aceastã toamnã, care va avea loc în perioada 8 - 21 septembrie.

La licenþã, din cele 2.000 de locuri bugetate alocate anul acesta, pentru aceastã toamnã mai sunt disponibile aproximativ 300, la specializãri de la Facultãþi precum cele de Arte ºi Design, Chimie, Biologie, Geografie, Fizicã, Litere, Istorie ºi Teologie, Matematicã ºi Informaticã, Muzicã,Economie ºi de Administrare a Afacerilor, Sociologie ºi Psihologie ºi ªtiinþe Politice, Filozofie ºi ªtiinþe ale Comunicãrii. În ceea ce priveºte locurile cu taxã, pentru sesiu-

nea de toamnã mai sunt disponibile aproximativ 2.600, anunþã Florin Jurcã, ofiþer de presã în cadrul Departamentului de Comunicare, Identitate ºi Imagine Instituþionalã al UVT. Ca urmare a numãrului mare de înscriºi, în varã, în centrele de înscriere ºi admitere din Deva, Reºiþa ºi Drobeta Turnu Severin, UVT a decis sã le menþinã ºi în sesiunea de toamnã.

Acestea vor funcþiona în perioada 10 12 septembrie ºi vor prelua dosarele candidaþilor în aceleaºi condiþii ca în Timiºoara. Mãsura vine în sprijinul elevilor, pentru a nu mai face deplasarea la Timiºoara, economisind astfel timp ºi bani. Încriserea se poate face, între orele 9 ºi 13, la centrele din: Deva, în cadrul Colegiului Naþional „Decebal”, de pe str. 1 Decembrie 1918, nr. 22, din Reºiþa, în cadrul Colegiul Naþional „Traian Lalescu”, b-dul. A.I. Cuza, Nr. 7, ºi Drobeta Turnu Severin, în cadrul Colegiului Naþional „Gheorghe Þiþeica”, str. Criºan nr. 50.

Universitatea Politehnica Timiºoara organizeazã sesiunea de toamnã a concursului de admitere pentru ciclul

Timiºoara se pregãteºte de Festivalul Bega Bulevard A ºaptea ediþie a Festivalului Bega Bulevard se pregãteºte de start. Un eveniment cultural care va face ca, în Timiºoara, concertele, defilarea de ambarcaþiuni, jongleriile cu foc ºi expoziþiile sã facã parte din peisaj, timp de trei zile.

În Timiº, promovabilitatea la sesiunea de toamnã a bacalaureatului, mai micã decât cea de anul trecut Puþin peste 22 la sutã dintre candidaþii din Timiº la sesiunea de toamnã a bacalaureatului au promovat examenul, conform rezultatelor anunþate de Inspectoratul ªcolar Judeþean. La cinci licee din judeþ niciun candidat nu a obþinut medie de trecere.

TIMPOLIS

Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul ªcolar Judeþean Timiº, la examenul de baca-

laureat, sesiunea de toamnã, promovabilitatea înaintea contestaþiilor este de 22,13 la sutã, în scãdere faþã de sesiunea august - septembrie 2013, când a fost de 28 la sutã, dupã cum anunþã Mediafax. La cinci licee, însã, niciun candidat nu a obþinut medie de trecere, iar la alte 12 licee a fost declarat admis câte un singur candidat. De asemenea, niciun candidat nu a obþinut media 10.

La aceastã sesiune de examen a examenului de bacalaureat s-au înscris 1.813 candidaþi,

de 24 de ani un reper al cetãþii

dintre care 1.435 au fost prezenþi, iar patru au fost eliminaþi, fiind prinºi în sala de examen cu telefonul mobil asupra lor.

Alþi 1.110 candidaþi au fost respinºi.

La nivel naþional, 22,27 la sutã dintre absolvenþii de clasa a XII-a au promovat sesiunea a doua a examenului de bacalaureat, înainte de contestaþii, a anunþat Ministerul Educaþiei Naþionale. Contestaþiile vor fi soluþionate între 2 ºi 3 septembrie, iar rezultatele finale vor fi fãcute publice pe 4 septembrie.

A ºaptea ediþie a Festivalul Bega Bulevard, un eveniment organizat de Primãria Timiºoara, va avea loc în zilele de 5 7 septembrie. Acest festival, ajuns la a ºaptea ediþie, reprezintã, spune Dan Diaconu, viceprimarul liberal al Timiºoarei, nu doar un eveniment de anvergurã în agenda culturalã a oraºului, ci ºi “un reper de conºtientizare a cetãþenilor privind multiplele posibilitãþi oferite de ºansa de a avea în mijlocul Timiºoarei un «coridor verde» ºi nepoluant, util ºi atractiv din punct de vedere turistic, cum este râul Bega”. Încã de la prima ediþie, organizatã în anul 2008, Festivalul Bega Bulevard a dorit sã atragã atenþia timiºorenilor asupra importanþei pe care Bega o are pentru oraº ºi asupra posibilitãþilor de recreere, agrement, sport sau divertisment pe care le poate oferi. Iar acum, Municipalitatea se apropie de finalizarea proiectului de reabilitare a malurilor Begãi ºi reluarea navigaþiei în regim de

Timiºorenii vor putea participa ºi la concursul tradiþional de lansare pe Bega a rãþuºtelor de plastic transport local. “Pentru timiºoreni e vizibil deja cã vor exista nouã staþii de vaporetto funcþionale, dupã achiziþionarea ambarcaþiunilor”.

Viceprimarul Dan Diaconu mai spune cã festivalul a fost gândit astfel încât sã punã în evidenþã Bega ºi din punct de vedere estetic, ºi urbanistic, ºi ecologic, astfel cã, pe parcursul celor trei zile ale evenimentului, vor fi organizate activitãþi culturale, informative ºi de divertisment. Toate aceste manifestãri se vor desfãºura între Podul Mitropolit ªaguna (fostul Pod Tinereþii) ºi Podul Traian, în parcul Alpinet, pe malul canalului Bega ºi, evident, pe apã.

Primãria Timiºoara anun-

þã cã agenda festivalului va cuprinde o serie de concerte, spectacole, demonstraþii de navomodele ºi numeroase activitãþi pentru copii, ateliere de desen, picturã, face painting, expoziþii ºi standuri de informare cu activitãþi interactive, culturale ºi artistice. În plus, timiºorenii vor putea participa ºi la concursul tradiþional de lansare pe Bega a rãþuºtelor de plastic. Anul acesta, anunþã reprezentanþii Municipalitãþii, banii strânºi din vânzarea biletelor vor fi folosiþi pentru dotarea Formaþiunii de Intervenþie Rapidã pe bazã de voluntariat SALVO, din cadrul Compartimentului Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã al Primãriei Timiºoara. (O.D.)

eveniment

4 - 7 septembrie 2014

3

Linia feratã Timiºoara - Jimbolia va avea operator privat În ciuda protestelor structurilor sindicale feroviere timiºene, statul continuã sã-ºi punã în aplicare planul de a concesiona tot mai multe trasee feroviare cãtre operatorii privaþi. Ultimul traseu pe listã este Timiºoara Jimbolia, care va fi exploatat, de la 16 septembrie, cu operatori privaþi. Sindicaliºtii spun cã închirierea unuia dintre cele mai circulate trasee din vestul þãrii nu are nicio logicã. mircea.pavelescu@timpolis.ro

Consiliul Judeþean ºi Prefectura Timiº nu au avut niciun cuvânt de spus Mai multe structuri sindicale feroviare timiºorene spun cã Guvernul, prin Ministerul Transporturilor, pare sã fi uitat de promisiunile fãcute anul trecut, cu privire la faptul cã una dintre cele mai circulate ºi, deci, profitabile linii din Timiº, Timiºoara – Jimbolia, va scãpa de febra concesionãrilor. „S-a fãcut licitaþie ºi s-a adjudecat, în ciuda promisiunilor fãcute de fostul ministru al Transporturilor, Dan ªova, ºi a intervenþiilor fãcute cãtre Guvern de cãtre Consiliul Judeþean Timiº ºi Prefectura Timiº. Anul trecut ni se comunica cã s-a revenit asupra deciziei de a se concesiona aceastã linie. Iar anul acesta ne-am trezit cã, deja, se organizeazã licitaþie. A doua rundã a fost pe 21 iulie, nu au fost contestaþii în intervalul legal de 30 de zile, ºi a rãmas adjudecatã. ªi, din informaþiile pe care le avem, începând cu 16 septembrie deja operatorul privat o va exploata în întregime”, spune Ioan Boloº, liderul

Traseul Timiºoara - Jimboliava fi exploatat, de la 16 septembrie, cu operatori privaþi Sindicatului Mecanicilor de Locomotivã Timiºoara.

Liderul sindical susþine cã secþia avea un potenþial promiþãtor de profit ºi pe viitor ºi cã nu este normal ca linii recent reabilitate sã fie cedate de cãtre stat operatorilor privaþi. „Existã prevederea ca la finalul perioadei de operare, operatorul privat sã predea linia cel puþin în starea pe care a preluat-o.

Noi am mers ºi cu televiziunea, sã se filmeze halul în care s-au predat unele trasee din vestul þãrii utilizate de operatori privaþi. În unele situaþii, s-a constatat cã magazii ºi clãdiri ale CFR de pe aceste trasee au dispãrut cu

totul”, afirmã Ioan Boloº. „Închirierea secþiilor de cale feratã care aparþin infrastructurii feroviare neinteroperabile reprezintã unul din angajamentele incluse în programul de eficientizare a sistemului feroviar, care vizeazã reducerea cheltuielilor ºi a activitãþilor neprofitabile. Prin programul de eficientizare a activitãþii, CFR SA respectã angajamentele Guvernului României cuprinse în Scrisoarea de Intenþie, semnatã cu Fondul Monetar Internaþional ºi Memorandumul de Înþelegere cu Uniunea Europeanã”, a fost justificarea datã, în momentul scoaterii la licitaþie, de cãtre

directorul general al CFR SA, Macarie Moldovan.

Zona de vest, pol al concesionãrilor Într-un avertisment transmis Guvernului de cãtre sindicatele feroviare din Timiº, la jumãtatea acestui an, se arãta cã în raza de activitate a Sucursalei Regionale CFR Timiºoara au fost închiriate peste 40% din totalul liniilor de cãi ferate (circa douã treimi din judeþul Timiº), în timp ce în alte zone ale þãrii aceste înstrãinãri nu au amploarea din Banat.

„Ne abþinem sã facem speculaþii, dar persistã suspiciunile privind orientarea predilectã, spre partea de vest a României a conducerii CFR, privind stabilirea secþiilor neinteroperabile. Nu este o coincidenþã, ci este tentaþia operatorilor privaþi spre zonele de ºes, deoarece constituie un imens avantaj în exploatarea, întreþinerea liniilor, unde sunt curbe ºi lucrãri de arte puþine, respectiv cheltuieli mai mici pentru remorcarea trenurilor”, se menþiona în acelaºi document.

Reprezentanþii Federaþiei Mecanicilor de Locomotivã din Regionala Timiºoara susþin cã, din experienþele anilor anteriori, se constatã cã aceste decizii aduc beneficii sau, altfel spus, prosperitate financiarã, doar operatorilor privaþi ºi estimeazã cã vor determina în continuare spolierea Statului român. „Concesionarea înseamnã investiþii minime, dar profituri consistente pentru operatorii privaþi, iar la expirarea contractelor de închiriere ºi repreluare a secþiilor de cãtre CFR SA, investiþii majore din partea Statului român pentru reabilitarea lor”, susþin sindicaliºtii.

Interpelat pe aceastã temã, ministrul Transporturilor, Ioan Rus, are o altã viziune decât fostul ministru Dan ªova, care dãdea asigurãri cã linii precum Timiºoara – Jimbolia nu vor fi concesionate. “Referitor la secþia de circulaþie Timiºoara Nord – Jimbolia, precizãm faptul cã, din analiza datelor furnizate de Sucursala Regionalã de Cãi Ferate Timiºoara, privind eficienþa economicã a acestei secþii, a rezultat cã nivelul cheltuielilor este mai mare decât cel al veniturilor”, este argumentul ministrului de resort, transmis zilele trecute ca rãspuns la o interpelare parlamentarã pe aceastã temã.

Fiºele de post secrete de la Primãrie, “deconspirate” doar în instanþã Clubul Timiºoara al Asociaþiei Pro Democraþia, care a iniþiat o acþiune de monitorizare a transparenþei funcþionãrii celor mai importante instituþii publice din Timiº, s-a izbit de refuzul unor structuri ale Primãriei Timiºoara în momentul în care a cerut fiºele de post ale unor funcþionari din instituþie. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Secrete instituþionale

Soluþii alternative Pentru a înlãtura temerile funcþionarilor Primãriei cu privire la faptul cã, prin publicarea fiºelor de post s-ar încãlca reglementãrile de protecþie a datelor cu caracter personal, Pro Democraþia s-a oferit sã ofere argumente ºi soluþii tehnice pentru ca Primãria Timiºoara sã practice transparenþa fãrã teama de a încãlca legea. O astfel de soluþie a fost furnizatã de cãtre Centrul de Resurse pentru Participare Publicã, organizaþie care susþine cã eventualele date personale de pe documentele în cauzã pot fi cenzurate selectiv prin mascarea lor în fotocopiile comunicate.

“Considerãm cã autoritatea publicã interpreteazã în sens foarte larg, abuziv chiar, dispoziþiile privind protecþia dosarelor personale ºi profesionale ale funcþionarilor publici dar ºi excepþia de la comunicare a datelor personale. De obicei, fiºa de post nu conþine date personale, ea fiind aceeaºi indiferent de persoana care ocupã poziþia respectivã. Prin comunicarea fiºei de post nu este pus în pericol dosarul funcþionarului public sau datele cuprinse în acesta. Totodatã, trebuie

Foto TIMPOLIS

În urma demersurilor fãcute de clubul timiºorean al Asociaþiei Pro Democraþia pentru publicarea unor fiºe de post ale unor funcþionari din posturi-cheie din Primãria Timiºoara, reprezentanþii APD Timiºoara spun cã sau lovit de opacitate, comunicându-li-se cã fiºa de post a administratorului public la nivelul Primãriei Timiºoara, adicã a city manager-ului, este secretã.

Primãria a refuzat sã ofere datele solicitate, invocând protejarea datelor cu caracter personal. “Respingem ca fiind nefundamentat legal argumentul Primãriei prin care se încearcã justificarea secretizãrii fiºelor de post ale

funcþionarilor instituþiei. Fiºa postului nu este un atribut al persoanei, ci un act oficial al instituþiei ºi nu conþine date cu caracter personal. Aºadar nu se pune problema protejãrii intereselor persoanei prin exceptarea de la publicare a datelor cu caracter personal”, spun reprezentanþii Pro Democraþia Timiºoara.

Aceºtia resping ºi poziþia reprezentanþilor Primãriei Timiºoara, care susþin implicit faptul cã oferirea de copii dupã fiºele de post ar fi ilegalã ºi i-ar face pasibili de amendã cuprinsã între 500 ºi 3.000 de lei.

De aceea, Clubul Timiºoara al APD a solicitat un punct de vedere oficial din partea Prefecturii Timiº la care s-a primit un rãspuns în care se sugereazã sã apeleze la instanþa de judecatã. „Referitor la refuzul Primãriei Municipiului Timiºoara de a vã oferi copii dupã fiºele de post a celor douã funcþii publice, considerãm cã în speþã sunt incidente prevederile legii 554/2004, a contenciosului administrativ”, se preciza în punctul de vedere al Prefecturii. “Sunt de acord cã fiºele de post nu sunt documente clasificate”, ne-a declarat, de altfel, subprefectul de Timiº, Marossy Zoltan.

reþinut cã, în cazul în care fiºa de post conþine date personale, acestea pot fi ascunse astfel încât o copie a documentului sã poatã fi comunicatã.

Aceasta este o practicã curentã în România pentru acele documente care conþin date personale”, se aratã în punctul de vedere al Centrul de Resurse pentru Participare Publicã, transmis

Pro Democraþia.

“Sperãm ca, în lumina acestei soluþii, reprezentanþii Primãriei municipiului Timiºoara sã îºi schimbe punctul de vedere ºi sã facã publice fiºele de post ale funcþionarilor”, spune Cristian Bratu, coordonator programe integritate publicã al Asociaþiei Pro Democraþia – Clubul Timiºoara.

de 24 de ani un reper al cetãþii

4

4 - 7 septembrie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

anchetã

4 - 7 septembrie 2014

5

Animalele moarte adunate din Timiºoara ar trebui þinute trei zile la „mumificare-refrigerare” l Câþiva consilieri locali contestã proiectul de ecarisaj

al Direcþiei de Mediu a Primãriei care prevede cã depozitarea în camera frigorificã costã 7.200 de lei/animal.

Pe parcursul a douã ºedinþe de plen ale Consiliului Local Timiºoara, aproape jumãtate din timpul ºedinþei, a fost dezbãtut viitorul contract de ecarisaj pe care Direcþia de Mediu a Primãriei se pregãteºte sã-l încheie pentru urmãtorii trei ani. În ciuda acestor discuþii, chestiuni precum necesitatea prevederii de cheltuieli neprevãzute sau necesitatea refrigerãrii câinilor morþi timp de trei zile, nu au primit lãmuriri.

Deocamdatã proiectul de contract a fost respins, dar urmeazã sã fie repus în curând pe ordinea de zi. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Tarifare cu semne de întrebare Un subiect constant de controverse pe parcursul ultimelor ºedinþe de plen ale Primãriei a fost modul în care Direcþia de Mediu a Municipalitãþii vrea sã delege activitatea de ecarisaj pe urmãtorii trei ani, prin „Proiectul de hotãrâre privind modificarea Anexei la Hotãrârea Consiliului Local privind stabilirea modalitãþii de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare pentru activitatea de colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public ºi predarea acestora unitãþilor de ecarisaj ºi aprobarea documentaþiei de atribuire”.

Prima nelãmurire a aleºilor locali a plecat de la tarifele stipulate în viitorul contract. De exemplu, colectarea ºi transportul cadavrelor de animale gãsite pe domeniul public costã 2.400 de lei /animal, iar depozitarea în camera frigorificã –7.200 de lei/animal. Explicaþia Direcþiei de Mediu, cã sunt „totaluri pe trei ani, nu tarife pe operaþie” nu l-a convins nici pe primarul Nicolae Robu. „Eu înþeleg cã ar fi vorba de numãr de câini, de cadavre de câini care vor fi transportate. Numai cã, având alãturi unitatea de mãsura lei pe cap ºi apoi cantitatea, te gândeºti cã e legat de unitatea de mãsurã”, spune edilul Timiºoarei. În replicã, Adrian Bere, ºeful Direcþiei de Mediu, susþine cã s-a fãcut o notã de estimare în funcþie de numãrul de animale de pe domeniul public, iar estimarea „este fãcutã pentru trei ani de zile, fiindcã s-a modificat legea

de salubrizare, legea în care este prevãzutã ºi ridicarea cadavrelor de pe domeniul public. Acolo este stipulat cã este activitate separatã faþã de activitatea de management al populaþiei canine.”

Consilierii locali contestatari spun însã cã varianta aceasta nu îºi gãseºte nici rostul, nici logica. „Direcþia de Mediu vrea sã ne facã sã credem cã nu s-a ºtiut pânã acum de prevederile unei legi din 2001 ºi cã acum trebuie altã firmã, alt contract, pe alþi bani publici.

De ce nu poate face Retim-ul asta? Se justificã sã facem contract cu o firmã care sã strângã doi câini morþi, pe sãptãmânã, de pe ºosea? E la fel ca la contractul cu tãierea crengilor, care, chipurile, e altã activitate decât amenajarea spaþiilor verzi. Mã întreb de ce nu se gândesc cei care au întocmit acest contract cã ar putea sã dea cu subsemnatul într-o bunã zi pentru toate aceste aberaþii”, spune consilierul local PDL Simion Moºiu.

Rãspundere asumatã cu dificultate Pentru cã existau dubii legate de

oportunitatea ºi caracterul legal al conþinutului propunerii de contract, primarul Timiºoarei a intervenit, precizând cã rãspunderea este în totalitate a conducerii Direcþiei de Mediu. „Nici consilierii ºi nici primarul nu avem de unde sã cunoaºtem aceste detalii tehnice. Noi ,când ne pronunþãm, ne bazãm pe faptul cã tot ceea ce ne propuneþi dumneavoastrã este în acord cu legea ºi, când afirmaþi aici în plenul consiliului ºi se înregistreazã ce afirmaþi cã aºa prevede legea, eu cred cã sunteþi conºtient cã rãspundeþi pentru lucrurile acestea”, a mai spus Nicolae Robu.

Pânã la urmã, ºi rãspunderea s-a dovedit a fi o problemã, reprezentanþii Direcþiei de Mediu menþionând cã „în referatul de specialitate este avizat inclusiv juridic din punct de vedere al legalitãþii”, lucru care a generat o reacþie virulentã din partea secretarului Primãriei, Ioan Cojocari, care rãspunde de Serviciul Juridic al Primãriei: “Nu bãgaþi Juridicul acum, cã, dacã vreþi cu referate sã vã avizaþi, atunci nu mai avizãm nimic. ªtiþi cum a venit materialul ãsta, cum s-a discutat ºi care sunt problemele. Sigur cã, din punct de vedere legal, este o marjã, o

limitã, dar pe ce a fost aici se suprapun niºte treburi.”

Neclaritãþi care aºteaptã sã fie lãmurite Cert este cã ºi dupã a doua ºedinþã de Consiliu Local în care s-a luat în discuþie acest viitor contract, nu s-a reuºit sã se lãmureascã mare lucru. În primul rând, nu s-a venit cu argumente clare din partea Direcþiei de Mediu cu privire la necesitatea atribuirii acestui contract pe o perioadã de trei ani, la fel cum s-a întâmplat cu alte contracte.

Reprezentanþii acestei Direcþii a Primãriei spun cã „propunerea a fost de trei ani de zile „pentru a rezolva aceastã problemã conform legislaþiei în vigoare, iar modificarea tarifelor se face în funcþie de rata inflaþiei datã de la Statisticã din anul precedent”. Asta, deºi consilierii care au cerut lãmuriri au spus cã „legislaþia în vigoare nu prevede obligativitatea încheierii unui contract pe trei ani, în niciun domeniu”.

Nici congelarea câinilor timp de trei zile nu a fost lãmuritã, ca oportunitate, deºi Primãria ar trebui, conform

acestui contract. „Contractul precizeazã cã fiecare animal e þinut trei zile. De ce trei zile?”, se întreabã consilierii care cred cã nici pãstrarea „peste weekend” a animalelor moarte nu justificã timpul de trei zile de refrigerare prevãzut, contra cost, pentru fiecare animal. „Probabil cã s-a prevãzut acest timp de trei zile în ideea cã animalul poate învia peste trei zile”, glumeºte Simion Moºiu.

O enigmã a rãmas ºi estimarea medie de 25 de kilograme pe animal cules. „Nu ºtiu de unde au scos cifra asta. Cât cântãreºte un câine? Sau firma va culege numai cai morþi de pe ºosele? De unde cai? ªi câte ciori intrã în 25 de kilograme? Probabil o sutã. ªi atunci de unde cantitatea de 25 de kilograme?” se întreabã Simion Moºiu. În opinia sa, contractul, dacã este lãsat în aceastã formã, poate favoriza o anumitã firmã: „Este un proiect de hotãrâre ce pare fãcut cu adresã pentru o anumitã firmã. Am primit o notã de informare. «Toate legile», adicã legile la care se referã, este Legea 101/2001, iar Instituþia aºa-zisã a Prefectului dã o recomandare Serviciului de Achiziþii Publice. ªi tot acest proiect de hotãrâre a luat naºtere în urma propunerii Executivului, respectiv a raportului de audit public intern din 2013. În niciun caz nu s-a schimbat legislaþia”, a precizat Simion Moºiu.

Unii consilierii locali au dubii ºi raportate de experienþa de pânã acum a Primãriei Timiºoara în ceea ce priveºte unele contracte pentru activitatea de ecarisaj. „Povestea din spatele acestui subiect este mai veche si vine chiar din mandatul trecut, când la o analizã a facturilor care se trimiteau cãtre Primãrie rezultau niºte cifre interesante, respectiv pentru fiecare cadavru de câine colectat de pe domeniul public erau decontaþi 50 de kilometri de deplasare. Cantitãþile care facturate erau total aberante ºi fãrã niciun fel de control din partea Primãriei. Peste un miliard de lei vechi erau achitaþi lunar pentru un serviciu care nu se prea vedea pe stradã”, a declarat consilierul local PDL ªtefan Constantin Sandu.

Cert este cã toate aceste controverse au fãcut ca, deocamdatã, proiectul de contract pentru achiziþionare de ser vicii de ecarisaj sã fie retras. „Urmeazã sã fie reformulat, ºi sperãm sã nu se mai vinã cu chestiuni neclare”, mai spune Simion Moºiu.

„Nelipsiþii” 5% pentru cheltuieli neprevãzute La fel ca la alte proiecte ce vizau delegarea de contracte, ºi la acest proiect de contract de ecarisaj a fost prevãzutã „tradiþionala” marjã pentru cheltuieli neprevãzute. Care apare pe mai multe achiziþii de servicii ale Primãriei.

De exemplu, Municipalitatea a

prevãzut un astfel de buget ºi pentru celebrul proiect de supraveghere video pentru creºterea siguranþei în municipiu, deºi e greu de estimat ce ar putea apãrea neprevãzut la montarea de camere video în intersecþii. Pentru cã nu e o lucrare care sã presupunã sãpãturi cu perforãri de cabluri sau vreun

proiect cu surprize, cum poate fi, de exemplu, cel al pasajului subteran din zona Michelangelo.

Un scandal, ce a dus inclusiv la interpelãri parlamentare, a iscat un alt proiect derulat de Municipalitate, ºi anume „Reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor canalului

Bega”. Proiectul a fost adjudecat cu 25 de milioane de lei, dar valoarea totalã estimatã a fost calculatã de Primãrie la 33,4 milioane de lei fãrã TVA. Din aceºti bani, 30,8 milioane de lei reprezentau valoarea estimatã pentru execuþia lucrãrilor de reabilitare a zonei – construcþii ºi instalaþii pentru

investiþia de bazã, iar suma de 2,5 milioane de lei a fost alocatã „contravalorii lucrãrilor diverse ºi neprevãzute” – o sumã mare, raportatã la proiect ºi la faptul cã acest gen de alocãri de sume pentru lucrãri neprevãzute a generat nu o datã controverse în Consiliul Local.

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

dialog

4 - 7 septembrie 2014

Nicolae Robu, primar ACL Timiº: „Odatã ce am câºtigat a fost înspre a da satisfacþie

melania.cincea@timpolis.ro

„PSD încearcã schimbarea raportului de forþe la «capitolul» primari, prin promisiuni mincinoase, presiuni ºi ºantaje” Este de aºteptat ca, în curând, sã fie resimþit efectul OUG prin care li se permite aleºilor locali sã îºi aleagã partidul fãrã a-ºi pierde mandatul. Pare doar o metodã de constrângere a primarilor nealiniaþi Puterii. În Timiº, aveþi cunoºtinþã despre cazuri concrete? În mod cert, emiterea acestei ordonanþe are legãturã cu apropiatele alegeri prezidenþiale. PSD-ul are o anumitã disperare, pe care ºi-o trãdeazã prin diversele gesturi pe care le face în ultima vreme. Disperarea provine din faptul cã noul PNL, rezultat în urma fuziunii – ACL, aºa cum apare în competiþia electoralã – are primari pentru un foarte mare procent din populaþia þãrii. În Timiº, de exemplu, noul PNL are primari pentru mai mult de 85 la sutã din populaþia judeþului. ªi, desigur, aceºtia exercitã influenþã, au vizibilitate în faþa comunitãþilor.

PSD încearcã schimbarea acestui raport de forþe la „capitolul” primari, prin diverse mijloace, pe care le-a folosit întotdeauna: promisiuni mincinoase, presiuni, ºantaje fãcute faþã de primari, fie pentru a-i atrage la

PSD, fie la partide-satelit ale PSD, precum partidul lui Tãriceanu.

De cazuri concrete de presiune nu am informaþii, dar de promisiuni fãcute acestora am.

Dar aceºtia nu cred în astfel de promisiuni – sunt oameni care au deja o anumitã experienþã politicã ºi ºtiu cã PSD nu-ºi respectã promisiunile, cã, în prag de alegeri, PSD este întotdeauna extrem de generos, dar aceste promisiuni fãcute nu se materializeazã niciodatã.

„E penibil sã vii cu un partid pretins de dreapta care, în mod evident, nemascat, este un satelit al PSD” Vorbeaþi de PLR-ul d-lui Tãriceanu. Care apreciaþi cã este, de fapt, scopul înfiinþãrii acestui partid, acum?

Sunt convins cã este un partid cu existenþã efemerã. În scurtã vreme va dispãrea. Nu are cum sã aibã audienþã. A veni cu o asemenea construcþie, mai ales acum, când s-a constituit o puternicã forþã politicã de dreapta, este penibil. E penibil sã vii cu un partid pretins de dreapta care, în mod evident, nemascat, este un satelit al PSD. Este evident lucrul acesta. Din toatã aceastã miºcare ar putea câºtiga, eventual, Tãriceanu, cãruia, aºa cum i s-a oferit funcþia de preºedinte al Senatului, i se poate oferi cine ºtie ce post în continuare. Cred, însã, cã nu va fi cazul... Sunt convins cã vom câºtiga noi alegerile. Vor mai putea fi câºtigãtori doi - trei acoliþi, dar cei care îl urmeazã pe Tãriceanu nu vor avea absolut nimic de câºtigat. De altfel, numãrul celor care l-au urmat pe Tãriceanu este extrem de scãzut. Dincolo de declaraþiile generale, de la conferinþele de presã, aº vrea sã vãd ºi eu lista, sã ne facem o imagine. Dar, vã spun eu, nu se va da curând o asemenea listã, pentru cã nu e cine sã fie pe acea listã.

„Guvernul ºi-a mutat banii în propria puºculiþã, trecându-i puþin pe la Timiºoara” O serie de mari proiecte ale Timiºoarei sunt blocate, din pricina faptului cã Guvernul i-a alocat,

de 24 ani un reper al cetãþii

anul acesta, zero lei...

Da, exact zero lei am primit din partea Guvernului, anul acesta, pentru proiectele Timiºoarei. Oraºul are o mulþime de proiecte. Ca o parantezã, oricine poate vedea ce se întâmplã aici, de când sunt eu primar. La ora actualã avem în jur de 150 de ºantiere. Finanþarea acestor lucrãri este fãcutã fie din fonduri europene, majoritatea din venituri proprii.

De la Guvern, deci, nu am primit niciun leu. Am primit, însã, la început de mandat, în 2012, niºte bani, o sumã importantã. Era vorba, însã, despre o sumã menitã sã achite datoriile cãtre Guvern. Cu alte cuvinte, Guvernul ºi-a mutat banii în propria puºculiþã, trecându-i puþin pe la noi. Nu au fost bani pentru vreun proiect al Timiºoarei. Acel ajutor nu a fost destinat doar Timiºoarei, dar a prins foarte bine, pentru cã RATT-ul ºi Colterm-ul aveau datorii foarte mari cãtre bugetul de stat.

Practic, Guvernul ne-a dat bani pentru a ne plãti datoriile tot cãtre Guvern.

Nici nu ne interesazã foarte mult sã primim fonduri de la Guvern pentru proiecte care prin excelenþã þin de Municipalitate. Dar pentru obiective care nu sunt în jurisdicþia Primãriei, dar sunt de interes major pentru Timiºoara – centura de sud, centura de vest, un nou racord la autostradã, Gara de Nord, clãdirea Teatrului Naþional ºi a Operei Române din Timiºoara, care trebuie reparatã, sinagoga Cetate, un spital regional, un bazin de înot olimpic, o salã polivalentã de 15.000 de locuri, Spitalul de copii – aºteptãm ca Executivul sã dea atenþie ºi Timiºoarei. Aceste obiective ar trebui realizate de cãtre Guvern, din banii Guvernului, Primãria nici mãcar neavând legal dreptul sã aloce fonduri pentru ele, excepþie fãcând Spitalul de Copii. Se spune cã pentru Spitalul de Copii a fost aprobatã o sumã de cinci milioane de lei. Care, deocamdatã, nu sunt veniþi. În momentul în care vor fi viraþi, vom face o rectificare de buget, iar eu voi avea fair-play-ul sã anunþ public: „Aceºti bani ne-au venit”. Deocamdatã, sunt tot la capitolul promisiuni..

Cinci milioane de lei din cât? Care e valoarea totalã a acestui proiect? În jur de 18 milioane de euro. Din care, iatã, Guvernul s-a angajat, deocamdatã, la un milion ºi un pic de euro. Dar vreau sã vinã efectiv. Pânã acum, noi, Primãria, am cheltuit în jur de douã milioane de lei, bani de la bugetul local, ºi susþinem realizarea Spitalului de

Foto TIMPOLIS

L-am invitat pe Nicolae Robu, primarul liberal al Timiºoarei, vicepreºedinte al PNL ºi, totodatã, copreºedinte al ACL Timiº, la un dialog despre „furtul” de primari, pe care alianþa de guvernare încearcã sã-l punã în aplicare, despre „experienþa USL”, cu reproºuri ºi autoreproºuri post-factum, despre proiecte importante ale Timiºoarei, unele duse la bun sfârºit sau în curs de finalizare, altele blocate pe motiv de refuz de finanþare din partea Guvernului, despre presiuni fãcute de o parte a presei asupra sa, pentru a influenþa licitaþii organizate de Municipalitate, ºi depsre acte de ºantaj la care, afirmã, a fost supus de unii jurnaliºti.

Copii. Chiar dacã mai mult se laudã Guvernul ºi PSD-ul cu acest proiect, ei nu au niciun merit pânã în momentul de faþã.

Laude strategice, în scrutinuri electorale sau în perioade ce le precedau...

Da... Deocamdatã, însã, ne-am putea lãuda noi – eu, ca primar, ºi administraþia Municipiului Timiºoara – pentru cã am dat efectiv douã milioane de lei pentru partea de lucrãri pregãtitoare realizãrii construcþiei.

Dacã lipsa finanþãrii va trena – cel puþin alþi doi ani de zile – existã o alternativã financiarã, pentru a nu bloca aceste proiecte?

Cu excepþia Spitalului de Copii, cum am spus, nu putem asigura noi finanþarea. De exemplu, în cazul Spitalului Regional, în principiu, noi am fi putut aplica pentru fonduri europene, numai cã Guvernul, care este autoritatea de management, prin ministerele sale prin care se absorb fonduri europene, a stabilit cã din fondurile care îi revin României, pentru sãnãtate, o sumã foarte importantã va fi gestionatã direct de cãtre Guvern, prin Ministerul Sãnãtãþii, pentru realizarea a trei spitale regionale la Iaºi, la Cluj ºi la Craoiva – lucru aprobat de CE. Drept urmare, nu ni s-a creat nici mãcar ºansa de a intra într-o competiþie cu un proiect, pentru a obþine prin forþele noastre finanþarea europeanã pentru realizarea acestui obiectiv.

Anul trecut, înainte de ruperea USL, cum a stat Municipalitatea Timiºoara la capitolul finanþare din partea Guver-

nului?

Suma pe care ne-a alocat-o a fost aceeaºi: zero lei. Am primit doar acei bani despre care am vorbit ºi care nu erau destinaþi niciunui proiect.

„În aceastã toamnã vom da în folosinþã subpasajul Michelangelo” Aþi trecut de jumãtatea mandatului. Menþionaþi, vã rog, trei proiecte pe care le treceþi la succese ºi trei pentru care v-aþi aduce reproºuri.

Realizãrile sunt extrem de numeroase, le poate vedea oricine. “Lista celor 80” am prezentat-o la împlinirea unui an de mandat. Nu am mai întocmit de atunci o astfel de listã, dar estimez cã între timp se poate vorbi despre mai mult de 150 de proiecte concrete. Vã dau un singur exemplu: am asfaltat cu covor asfaltic 200 de strãzi în Timiºoara. Nu s-a fãcut aºa ceva într-o mulþime de ani.

Ca realizãri mai proeminente aº mai menþiona amenajarea Pieþei Bãlcescu, amenajarea Pieþei Iosefin, pe tronsonul b-dul Vãcãrescu, între b-dul Regele Carol ºi Canalul Bega, ºi ridicarea clãdirii Centrului de Afaceri în IT, „Incubox”. Aþi solicitat trei, am menþionat trei, deºi nu aceasta este ierarhia, neapãrat. Ar fi, însã, mult mai multe care ar merita atenþie.

Proiecte majore întârziate nu avem. Toate sunt în grafic.

Proiectul cel mai greu este Michelangelo, unde am schimbat toate reþelele de utilitãþi. Iar în acea intersecþie sunt prezente reþelele magistrale pentru nouã

utilitãþi. În subteran a fost o lucrare extrem de complexã, pentru care a fost alocatã cam jumãtate din suma destinatã proiectului. E aproape gata, totuºi: a fost amenajat podul, se poate circula pe axa nord - sud, iar în perioada imediat urmãtoare, adicã în maximum douã sãptãmâni, se va putea circula ºi pe bretelele care vor lega Aleea Ripensia de b-dul Coposu, spre BRD, respectiv, dinspre BRD, pe b-dul Coposu, cãtre Podul Michelangelo, iar un pic mai târzisu se va putea circula ºi pe breteaua care leagã b-dul Pârvan, dinspre UVT, cu str.

Cluj. Va rãmâne de finalizat numai partea subteranã, iar eu garantez cã, în aceastã toamnã, vom da drumul la circulaþie ºi prin subteran.

Nu ºtiu de ce ºi prin ce mecanism s-au lansat o sumedenie de zvonuri cu referire la acest subpasaj, când, de fapt, lucrãrile au decurs exemplar, pânã în momemtul de faþã. Nu trebuie sã uitãm cã, la mijloc, am avut o iarnã, când firmele de construcþii îºi trimit personalul în ºomaj tehnic. Sã nu uitãm nici cã, anul acesta, au fost foarte multe zile cu ploaie, timp în care nu se poate lucra pe ºantiere de tipul acesta. Apoi, au apãrut o serie elemente neprevãzute – când s-a sãpat în subteran, s-a constatat cã unele reþele de utilitãþi nu erau acolo unde se presupunea cã sunt, altele nu existau ori s-au gãsit unele care nu figurau în niciun document. În pofida acestor aspecte care au pus probleme, suntem cu un foarte mic decalaj faþã de graficul iniþial, iar în aceastã toamnã vom da în folosinþã subpasajul Michelangelo.

(Continuare în pag. 7)

dialog

4 - 7 septembrie 2014

7

al Timiºoarei ºi co-preºedinte alegerile cu USL, concentrarea unei noi clientele” (urmare din pag. 6)

„O parte a presei, plãtitã de PSD sau de oameni cu influenþã care susþin PSD, face o presiune continuã asupra Primãriei Timiºoara, în privinþa licitaþiilor”

Îmi amintesc cã, tot în vara anului trecut, declaraþi cã aþi fost ºantajat de „jurnaliºti mercenari”: „ Vor bani de la mine, aºa cum primesc de la alþii (de exemplu, 3.000 euro pe lunã, ca sã dau un exemplu concret la care ºtiu ºi cine plãteºte, ºi cine încaseazã)!”

De ce nu le-aþi fãcut plângere penalã? Aþi rezolva problema ºi, în plus, aþi contribui la asanarea acestei bresle, mai ales cã nu sunteþi singurul care aduceþi în discuþie ºantajul de presã...

Eu sunt omul care s-a concentrat întotdeauna pe a produce rezultate în ceea ce face.

Am produs rezultate ca profesor universitar, ca prorector ºi ca rector al Universitãþii Politehnica ºi vreau sã produc rezultate ca primar. Nu mã pot irosi ºi în dispute de justiþiar cu unii care chiar ar merita sã lupte cineva împotriva lor. Aºa, nu

o faptã penalã.

A fost o afirmaþie pe care eu am fãcut-o atunci, de faþã cu mai multe persoane, la adresa cuiva care recurgea la un astfel de comportament.

mi-ar mai rãmâne energie, timp, nervi – cum am acum – pentru a mã ocupra de proiectele pe care le am. Las în seama altora sã facã ordine. Sunt de acord cu dumneavoastrã cã este extrem de important sã fie cinste ºi corectitudine. Dar, subliniez, nu sunt împotriva finanþãrii

presei, sã nu fiu greºit înþeles.

Vorbeam despre ºantaj... Un act ce implicã o platã, dar ilegalã. În astfel de situaþii nu mai vorbim doar despre încãlcarea deontologiei profesionale, ci despre

Dupã acea declaraþie, au mai fost presiuni de genul acesta?

Nu. Dupã ce am reacþionat ºi s-a vãzut cã nu sunt un tip pe care sã îl batã vântul ºi cã îmi pot pãstra credibilitatea în faþa cetãþenilor, în pofida acelor campanii mediatice, a încetat orice demers de aceastã naturã la adresa mea.

Apoi, cetãþenii mã vor judeca dupã ceea ce se vede în urma mea, în oraº. Dacã în oraº se vãd realizãri – ºi eu zic cã au apãrut deja foarte multe ºi mai sunt încã multe altele care vor apãrea –, atunci mã vor aprecia. Dacã totul va fi la nivel de vorbe, nu voi primi acea apreciere, indiferent de ceea ce ar spune frumos despre mine cineva sau altcineva.

„PNL a fost prea credul, iar PSD a fost premeditat incorect” Sã facem un exerciþiu de imaginaþie: ne aflãm în ianuarie 2011. Aþi mai accepta sã faceþi parte din USL? Nu, nu, nu mai vreau nicio astfel de experienþã. Trebuie sã spun, însã, cã, atunci când a fost creatã USL, a existat o anumitã logicã a lucrurilor. A fost un context în care, din pãcate, preºedintele Bãsescu ºi aparatul care îl urma au procedat de o manierã care nu te putea lãsa pasiv ca om politic. Însã proiectul USL a eºuat lamentabil.

Una a fost ceea ce ne-am propus sã facem –, iar eu am crezut sincer cã USL s-a constituit tocmai ca sã facem acele lu-

cruri anunþate public – ºi alta a fost ceea ce am fãcut. Odatã ce am câºtigat alegerile, concentrarea a fost înspre a da satisfacþie unei noi clientele, înspre acapararea de putere de cãtre PSD, înspre marginalizarea PNL ºi nicidecum preocuparea nu a fost sã onorãm promisiunile fãcute, sã implementãm proiectele pe care le-am propovãduit. Din pãcate. Pe mine m-a nemulþumit profund lucrul acesta, încã destul de devreme, când mi-am dat seama cã am fost înºelaþi, cã am intrat într-un proiect care avea alte obiective decât cele care erau expuse la vedere, dar din loialitate faþã de ceea ce avea bun acel pro-

iect, am încercat ca, din interior, sã-mi aduc aportul ca el sã se materializeze în partea sa bunã. În momentul în care am vãzut cã lucrurile chiar nu merg deloc, am devenit partizanul ideii de ieºire din USL. Ce vã reproºaþi dumneavoastrã, PNL, în urma acestei alianþe în care aþi intrat? Ce le reproºaþi celor din PSD? La adresa PNL, existã reproºul cã am fost prea creduli ºi cã nu am reacþionat mai devreme, atunci când am vãzut cum se concepe noua structurã a Guvernului ºi cum se împart prerogativele la nivelul Guver-

nului. Ar fi trebuit sã fim mai perspicace ºi sã ne dãm seama cã, de fapt, PSD are alte obiective decât cele pe care le-am declarat împreunã ca obiective ale USL. ªi ar fi trebui sã reacþionãm spunând un „nu” categoric. Iar dacã nu am fi reuºit sã ne impunem punctele de vedere asumate, atunci sã pãrãsim mai devreme USL. PSD-ului îi reproºez cã a fost total incorect, premeditat incorect. De la bun început nu a mers pe ideea de loialitate faþã de acest proiect USL, ci l-a exploatatºis-afolositdenoi,dePNL, pentru a acapara puterea ºi a o folosi în interese de partid ºi, respectiv, de grupuri de interese.

„Mi-ar plãcea sã aud mai des enunþatã ideea cã România îºi respectã parteneriatul strategic cu SUA” Raportându-ne la experienþele ºi la informaþiile pe care le aveaþi ca partener al PSD, iar dupã ruperea USL, la deciziile ºi declaraþiile luate de PSD, aveþi impresia cã oameni influenþi de la vârful PSD doresc o schimbare a strategiei naþionale?

Nu am dovezi cã ar exista o astfel de strategie, dar m-a îngrijorat faptul cã, pânã zilele trecu-

te, nu am vãzut o luare de atitudine tranºantã, în consonanþã cu poziþia UE, a SUA, vizavi de situaþia din Ucraina. Zilele trecute, a fost o primã luare de poziþie în regulã, aº spune. Mi-ar plãcea, însã, sã aud mai des enunþatã ideea cã România îºi respectã parteneriatul strategic cu SUA ºi îl va respecta, cã România va fi membru loial ºi important al UE, cã România este ºi va fi membru loial al NATO.

Foto TIMPOLIS

Spuneþi cã au fost presiuni la începutul mandatului dumneavoastrã.

Totuºi, din aceastã acþiu-

Totuºi, era clar cã aþi cãzut în dizgraþia foºtilor colegi de alianþã guvernamentalã, încã din vara anului trecut, când, de jure, USL mai era funcþionalã. ªi, sigur, se nãscuse întrebarea de ce?

Aºa cum am mai spus, nu vreau sã fiu concret, pentru cã nu aº putea susþine cu probe concrete, dar aºa cum aþi dedus, au fost aºteptãri înºelate, deºi îi atenþionasem pe toþi cã nu voi fi niciodatã partizan, cã voi crea corectitudine în jurul meu. Nu am promis nimãnui nimic, niciodatã.

Dar vã reamintesc ce campanie s-a dus împotriva mea, în perioada în care aveam termene la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, în procesul pe care l-am avut cu ANI. Ce campanie se ducea în interiorul Primãriei, în ziare, în care se acredita ideea cã, peste nu ºtiu câte zile, eu voi pãrãsi postul. Mereu mi se propovãduia sfârºitul prematur al mandatului. Am fost boicotat în toate felurile în Primãrie, dar m-am descurcat, cel puþin la vot, în Consiliul Local. De ce?

Pentru cã nu se putea veni – aºa cum nu se poate veni nici acum – cu un vot împotrivã la niºte proiecte care sunt evident pentru Timiºoara.

„Nu mã pot irosi ºi în dispute de justiþiar”

Foto Ligia HUÞU

Se împlinesc, zilele acestea, trei luni, de la acea ºedinþã extraordinarã a Consiliului Local, perceputã ca un blitzkrieg eºuat al PSD. Intenþia social-democraþilor de a schimba majoritatea în Consiliul Local ºi pe viceprimarul liberal are cumva legãturã cu ceea ce aþi declarat dumneavoastrã, în vara anului trecut: „Eu nu pot sã-mi permit sã semnez contracte de parteneriat public-privat pe baza discuþiilor dintr-o comisie de negociere, doresc sã se facã o licitaþie (…), nu vreau ca într-o bunã zi sã fiu pus sã dau cu subsemnatul”?

Au existat presiuni, directe sau indirecte, asupra dumneavoastrã, pentru a semna un proiect ori pentru a interveni în cazul unei licitaþii? În prima parte a mandatului meu, în diverse formule, am simþit cã se aºteaptã înlocuirea unei clientele – care exista pe lângã Primãria Timiºoara – cu o nouã clientelã. Modul meu de abordare ºi renumele pe care îl aveam de la Politehnicã au descurajat orice încercãri deschise, tranºante de a fi influenþat în aceastã direcþie. Apoi, am avut grijã sã declar public – aºa cum m-aþi ºi citat – cã, niciodatã, absolut nimeni nu va fi favorizat în niciun demers în relaþia cu Primãria. Eu nu mi-am asumat, cu voia electoratului, aceastã funcþie, ca sã schimb o clientelã cu altã clientelã, ci ca sã fac altceva pentru Timiºoara decât s-a fãcut, sã las urme pozitive în urma mea ºi sã pãrãsesc aceastã funcþie cu aceeaºi onoare pe care am avut-o când am preluat-o. Eu am mulþi ani în spate de activitate de ordonator de credite, de gestionat de sume foarte mari, iar în toþi aceºti ani nu am fost pus nici mãcar în situaþia de a plãti o amendã, datoritã corectitudinii cu care am procedat.

ne a PSD de a schimba majoritatea în Consiliul Local ºi viceprimarul liberal al Timiºoarei se înþelege cã au persistat unele tensiuni, cã cineva avea nevoie de o majoritate care sã rãspundã „prezent” anumitor solicitãri. Aveþi informaþii cã, în perioada urmãtoare, vor fi pregãtite, cu dedicaþie, pentru prieteni politici sau sponsori de partid ceva proiecte?

Nu vreau sã mã hazardez în declaraþii câtã vreme nu am niºte dovezi concrete. Ceea ce pot sã vãd, însã, este cã o parte a presei, plãtitã în mod clar de PSD sau de oameni cu influenþã care susþin PSD-ul – lucru cunoscut, de altfel –, face o presiune continuã asupra Primãriei Timiºoara, în privinþa licitaþiilor. La noi, însã, totul e transparent, lista tuturor firmelor câºtigãtoare e pe site-ul Primãriei. Ba chiar voi decide sã se prezinte ºi ordinea în care s-au prezentat la licitaþie, pentru toate licitaþiile care au avut loc de când sunt eu primar – am cerut deja sã mi se întocmeascã un asemenea material – ºi se va putea vedea cã, într-adevãr, câºtigã cel mai bun.

Criteriul selecþiei la aceste licitaþii desfãºurate electronic este preþul. Am recurs la aceastã modalitate pentru a nu putea interveni nimeni, nici mãcar primarul, presupunând cã ar vrea.

Primarul Robu, însã, nu va vrea niciodatã. Cu supãrãrile unora, cauzate de aºteptãrile lor...

de 24 ani un reper al cetãþii

8

4 - 7 septembrie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

4 - 7 septembrie 2014

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

actualitate

4 - 7 septembrie 2014

În Timiºoara, taximetriºtii-pirat continuã sã înºele clienþi cu autorizaþii emise de primãrii limitrofe Transportatorii ilegali, nelipsiþi din peisaj

Foto TIMPOLIS

La nivel naþional, transportul de persoane fãrã documente în regulã se va pedepsi cu amenzi care pot merge pânã la pragul maximal de 5.000 de lei. Rãmâne de vãzut dacã aceste noi prevederi vor face ordine ºi pe plan local, unde taximetriºtii pirat încã nu au dispãrut din peisaj. Dupã cum nu au dispãrut nici transportatorii de ocazie, postaþi strategic pe aproape toate cãile principale de acces în Timiºoara, pentru curse interjudeþene, fãrã niciun fel de autorizaþie. mircea.pavelescu@timpolis.ro

Un regim mai strict

Piraþii, “regrupaþi” la Aeroport Acum, cu un nou cadru legal, mai restrictiv, rãmâne de vãzut dacã fenomenul pirateriei taxi, cu care la Timiºoara autoritãþile se rãzboiesc, teoretic cel puþin, de ani buni, va putea fi eradicate din municipiu. Taximetriºtii cu acte în regulã spun cã, dacã în zone în care pirateria era la ordinea zilei în urmã cu ceva ani – cum e Gara de Nord – fenomenul s-a mai restrâns în urma controalelor, acesta rezistã în continuare în zona aeroportului, în ciuda restricþiilor legate de acces.

Cristea Savu, preºedintele Sindicatului Taximetriºtilor Independenþi din Timiºoara, spune cã la Aeroport sunt destul de mulþi taximetriºti cu autorizaþii eliberate de Primãria Ghiroda în condiþii cel puþin ciudate ºi cã, ori de câte ori s-au fãcut controale, taximetriºtii piraþi au dispãrut, semn cã au fost anunþaþi.

Reprezentantul Sindicatului Taximetriºtilor crede cã se impune ca un control pe acest segment sã fie fãcut la Primãria Ghiroda, pentru a se verifica în ce condiþii se elibereazã aceste autorizaþii de taximetrie. “Eu am sunat incognito ºi am fost îndrumat spre un anumit domn care se ocupã de aceastã activitate. În mod normal, ar fi trebuit sã existe un Birou de Transporturi, cu toate avizele necesare. ªi, deºi Aeroportul aparþine de Timiºoara, e plin de taximetriºti cu autorizaþii de Ghiroda.

Nu ºtiu cum au acces acolo, bãnuiesc cã sunt ajutaþi. ªi cred cã ºi Poliþia ºtie, dar se face cã nu cunoaºte legislaþia.

de 24 de ani un reper al cetãþii

“Deºi Aeroportul aparþine de Timiºoara, e plin de taximetriºti cu autorizaþii de Ghiroda. Nu ºtiu cum au acces acolo, bãnuiesc cã sunt ajutaþi. ªi cred cã ºi Poliþia ºtie, dar se face cã nu cunoaºte legislaþia.

Aeroportul e vizat ca punct de atracþie, pentru cã se pot obþine curse lungi, cu tarife pe mãsurã. Nu este normal sã se obþinã autorizaþii de la Primãria Ghiroda, în condiþii lejere, în condiþiile în care la Timiºoara nici nu se mai dau autorizaþii”.

Cristea Savu, preºedinte al Sindicatului Taximetriºtilor Independenþi din Timiºoara Aeroportul e vizat ca punct de atracþie, pentru cã se pot obþine curse lungi, cu tarife pe mãsurã, ºi probabil cã aºa trebuie noi sã arãtãm cã suntem români. Nu este normal sã se obþinã autorizaþii de la Primãria Ghiroda, în condiþii lejere, în condiþiile în care la Timiºoara nici nu se mai dau autorizaþii”, afirmã Cristea Savu. În Timiºoara, poliþiºti rutieriºti împreunã cu cei de la Poliþia Transporturi, inspectori de la Protecþia Consumatorilor, de la Primãrie, de la Registrul Auto Român Timiº ºi cu poliþiºti locali verificã regulat atestatele ºi autorizaþiile de funcþionare, starea tehnicã a taximetrelor, funcþionarea aparatelor de taxat ºi valabilitatea legitimaþiilor cu numãr ºi cod de identificare. La o acþiune de acest gen se dau, în medie, 50 de sancþiuni, cele mai multe pentru probleme legate de taximetre.

Potrivit statisticilor publicate de Primãria Timiºoara, anul trecut erau înregistrate peste 2.200 de autorizaþii de taxi valabile, dintre care 1.339 erau emise pe P.F.A., iar 872, pe persoane juridice. Alte peste 200 de taximetre se aflã pe lista de aºteptare pentru obþinerea de autorizaþii.

Totodatã, un studiu efectuat de cãtre inspectorii Direcþiei de Drumuri ºi Transporturi aratã cã necesarul de taximetre la nivelul oraºului, raportat la numãrul de locuitori ºi media de cãlãtorii pe care o fac aceºtia anual este de aproape 3.000 de maºini.

þilor de transport cu privire la existenþa unor transportatori ilegali de persoane. Cum transportul ilegal de persoane constituie contravenþie, nu infracþiune, de cele mai multe ori, “piraþii” preferã sã plãteascã amenda maximã ºi sã îºi reia activitatea ilegalã, în contextul în care pot câºtiga într-o zi cel puþin 700 de lei. În plus, poliþiºtii spun cã problema este cã de multe ori nu se poate dovedi cã ºoferii prinºi în astfel de situaþii efectuau curse de transport de persoane ilegale, pentru cã ºi clienþii lor îi susþin ºi declarã poliþiºtilor cã sunt rude sau cunoºtinþe ºi nu au plãtit pentru a fi duºi cu maºina.

Majoritatea celor care practicã transportul ilegal de persoane o fac cu maºinile personale, în special autoturisme de capacitate micã ºi care consumã puþin. Din cauza lor, firmele autorizate pierd, aproximativ 40% dintre clienþi. Pentru un traseu gen Timiºoara - Lugoj se plãtesc aproximativ 12 lei de persoanã. Preþul avantajos este ºi motivul pentru care clienþii preferã sã meargã cu ºoferii care ºi-au facut din transportul ilegal o adevãratã afacere.

Problema transportatorilor ilegali de persoane nu este nouã. De-a lungul timpului, a fost luatã în mod repetat în discuþie la ºedinþele de plen ale Consiliului Judeþean Timiº, când s-a atras atenþia asupra faptului cã, pe anumite trasee, pentru care structurile specializate ale CJ Timiº dau licenþe de transport, fenomenul pirateriei a luat o amploare fãrã precedent. Mai mulþi consilieri judeþeni au precizat cã încã de acum doi ani s-a cerut înfiinþarea la nivelul CJ Timiº a unui serviciu de control a licenþelor de transport.

Consilierii judeþeni au arãtat cã, din cauza numãrului tot mai mare de transportatori ilegali, atunci când CJ Timiº organizeazã licitaþii pentru atribuirea licenþelor de transport pe traseele din judeþ, transportatorii cu acte în regulã nu se mai prezintã, din cauza piraþilor auto.

Foto TIMPOLIS

Ministerul Transporturilor pregãteºte amenzi cuprinse între 1.000 ºi 5.000 de lei pentru persoanele fizice ºi juridice care practicã transportul în regim de taxi ºi în regim de închiriere fãrã autorizaþie de la autoritãþile locale, potrivit unui proiect de Ordonanþã pentru completarea Legii nr. 38/2003, privind transportul în regim de taxi ºi în regim de închiriere, supus dezbaterii publice pe site-ul ministerului.

Conform acestei ordonanþei, care are articol unic, sunt prevãzute amenzi cuprinse între 1.000 ºi 5.000 de lei pentru mai multe contravenþii, iar articolul 7 stabileºte cã “transporturile de persoane sau bunuri în regim de taxi se pot executa ca servicii de interes public pentru populaþie, de regulã, în interiorul unei localitãþi, numai pe baza autorizaþiei pentru transport în regim de taxi, valabilã, emisã de autoritatea administraþiei publice locale, în condiþiile prezentei legi”.

Potrivit Notei de fundamentare a proiectului de Ordonanþã pentru completarea Legii nr. 38/2003, privind transportul în regim de taxi ºi în regim de închiriere, prin promovarea acestui act normativ se urmãreºte crearea cadrului legal care sã asigure posibilitatea sancþionãrii persoanelor fizice sau juridice care efectueazã activitãþi neautorizate de transport rutier de persoane prin utilizarea autoturismelor, fãrã respectarea dispoziþiilor legale în vigoare. “În ultima perioadã de timp se constatã existenþa unor practici ilicite în activitãþile de transport rutier de persoane prin utilizarea autoturismelor, fapt care

afecteazã în mare mãsurã atât transportul local cât ºi transportul judeþean de persoane”, se aratã în Nota de fundamentare a proiectului. În plus, potrivit documentului, adoptarea acestei ordonanþe urmãreºte eliminarea practicilor ilicite în activitãþile de transport rutier de persoane cu autoturisme, fiind o mãsurã directã pentru eliminarea concurenþei neloiale, limitarea pierderilor la bugetul de stat din neplata taxelor ºi impozitelor aferente activitãþilor de transport rutier neautorizate, ºi diminuarea riscurilor ce privesc siguranþa circulaþiei rutiere, ca urmare a efectuãrii unor activitãþi de transport rutier de persoane neautorizate.

Afectaþi de noua legislaþie ar putea fi ºi transportatorii care racoleazã clienþi la aproape toate ieºirile din oraº, profitând de lipsa alternativelor feroviare de transport, dupã închiderile de linii ºi concesionãri cãtre operatori privaþi, în regim “cinci trenuri pe sãptãmânã”.

Numãrul celor care practicã acest tip de transport fãrã sã aibã licenþã, autorizaþii sau alte documente pe care transportatorii le plãtesc nu a scãzut. Fiecare zonã are piraþii ei. În Timiºoara, aceºtia se duc pe traseele unde gãsesc clienþi, precum Calea Torontalului, în zona AEM, la capãtul troleibuzului 14, spre Giarmata, sau pe Calea ªagului. Din pãcate, lipsa unor mijloace de transport în comun sau numãrul redus al acestora pe anumite trasee din judeþ fac ca serviciile nelicenþiate de ocazie sã devinã o alternativã mult uzitatã de cãlãtori. Însã, pe lângã faptul cã plãtesc sume considerabile pentru doar câþiva kilometri parcurºi, aceºtia se expun ºi unor riscuri mari, lãsându-se în grija unor transportatori neautorizaþi.

Transporatorii cu acte în regulã spun cã Poliþia dã câteva amenzi, dar apoi lucrurile revin la normal. Se practicã pe scarã largã acest tip de transport ºi se folosesc chiar maºini înmatriculate în alte state. Aceºtia mai spun cã au pus la dispoziþia autoritãþilor inclusiv fotografii cu autoturismele care fac transport de persoane ilegal ºi o listã cu zeci de numere de înmatriculare, pentru ca lucrurile sã intre în legalitate pe rutele cu probleme, precum Timiºoara - Sânmartin, Pãdureni sau Peciu.

Potrivit acestora, majoritatea taximetriºtilor pirat din Calea ªagului fac transport ilegal dupã ce terminã programul de la locurile de muncã.

Astfel cã, pe lângã faptul cã prejudiciazã Statul neplãtind taxe ºi impozite pentru aceastã extra-activitate, pun în pericol ºi siguranþa cãlãtorilor, urcându-se la volan obosiþi.

Pe de altã parte, la Poliþie rareori se primesc sesizãri din partea societã-

actualitate

4 - 7 septembrie 2014

11

320.000 de euro cheltuiþi pentru þânþarii Timiºului l Efectele sunt, însã, greu de cuantificat Deºi, conform informaþiilor fãcute publice la începutul verii, Consiliul Judeþean Timiº a alocat cel mai generos buget pentru operaþiunile de dezinsecþie, efectele nu s-au prea vãzut. Aºa cã acum s-a convenit sã se reia operaþiunea de dezinsecþie, de frica aºa-numitei boli a limbii albastre, care afecteazã animalele ºi se rãspândeºte prin muºcãturile de þânþar. Însã noul plan de dezinsecþie ar trebui sã se facã cu coplata Primãriilor beneficiare, ºi probabil cã acesta e motivul pentru care, pânã acum, doar cinci Primãrii s-au arãtat interesate de “oferta” administraþiei judeþene. sorin.olaru@timpolis.ro

Autocritici la nivelul Consiliului Judeþean Nu a fost nevoie ca aleºii judeþeni din Opoziþie sau presa sã precizeze cã nu s-au prea vãzut efectele vastului ºi costisitorului plan de dezinsecþie iniþiat la nivelul judeþului de cãtre CJ Timiº. Chiar conducerea administraþiei judeþene a recunoscut cã, în ciuda bugetului enorm, de 320.000 de euro, efectele au fost sub aºteptãri. „Trebuia sã acþionãm pe 28.000 de hectare, cu o valoare de 1.25 milioane lei. La aceastã orã s-a acþionat pe 30.250 de hectare, cu o valoare de 1,42 milioane de lei. Surplusul de 2.250 de hectare se datoreazã faptului cã în zonele afectate de inundaþii procedura a fost repetatã”, s-a precizat în plenul CJ Timiº, menþionându-se cã efectele slabe ale dezinsecþiei fãcute în unele zone cu Aviaþia Utilitarã au fost cauzate de variaþiile de temperaturã ºi ploi. „Este adevãrat cã timpul nu ne-a ajutat. Datoritã intermitenþelor soare-ploi, efectele nu au fost neapãrat cele pe care le-am dorit. La ora actualã mai sunt solicitãri din partea Primãriilor”, afirmã preºedintele Titu Bojin.

Ca atare, CJ Timiº a aprobat o hotãrâre prin care operaþiunile de dezinsecþie se reiau în localitãþile în care primãriile suportã jumãtate din sumã. Decizia a fost luatã dupã ce vicepreºedin-

tele Camerei Agricole a judeþului Timiº, consilierul judeþean PDL Tiberiu Lelescu, a avertizat cã þânþarii reprezintã principala cauzã a bolii limbii albastre la animale. „Principalii vinovaþi pentru aceastã boalã sunt þânþarii. Pagubele economice sunt imense. Boala a apãrut mai întâi în sudul României ºi trebuie luate mãsuri pentru a nu apãrea ºi în Timiº, unde sunt efective de animale importante”, a precizat acesta în plenul CJ Timiº.

Acesta mai spune cã administraþia judeþeanã a primit solicitãri de la Primãrii, pentru reluarea operaþiunilor de dezinsecþie. “Existã aceste temeri legate de posibilitatea apariþiei unor focare ale bolii limbii albastre. Pânã acum, în Timiº nu s-au semnalat cazuri, însã efectele ar fi dezastruoase pentru sectorul zootehnic. ªi aºa interdicþiile exportului de carne de oaie vor avea efecte nefavorabile pentru crescãtorii de animale.

Iar ploile dese, ºi zonele inundate în Timiº au fãcut ca numãrul þânþarilor sã creascã ºi s-au semnalat ºi mutaþii ale acestor insecte. De aceea, pentru a se preveni apariþia unor eventuale focare de boalã, trebuie repetatã dezinsecþia. ªi nu e vorba doar de bolile care afecteazã animalele – þânþarii pot transmite ºi diferite viroze ºi alte afecþiuni care pot avea consecinþe grave, inclusiv în cazul oamenilor”, mai spune Tiberiu Lelescu.

Primãriile nu au bani de dezinsecþie În noua variantã de dezinsecþie, propusã de CJ Timiº, care presupune o coplatã din partea Primãriilor, amatori nu prea existã, deºi problema þânþarilor nu s-a rezolvat. “Primãriilor, în varianta propusã de Consiliul Judeþean, li s-a cerut sã acopere doar jumãtate din costul dezinsecþiei. Nu este o sumã mare, e vorba doar de 24 de lei pe hectar. Totuºi, nu sunt prea multe solicitãri. Am primit solicitãri numai de la cinci Primãrii, deºi a trecut aproape o sãptãmânã de la plenul Consiliului Judeþean, când sa venit cu aceastã propunere”, declarã Pascu Lup, reprezentant al Aviaþiei Utilitare Timiºoara. Care apreciazã cã reluarea dezinsecþiei s-ar impune.

Probleme mari, sume la fel de mari CJ Timiº susþine cã în acest an a investit sume considerabile în acþiunea de combatere a þânþarilor, cãpuºelor ºi altor insecte pentru cã în tot judeþul s-a semnalat o creºtere foarte mare a numãrului de insecte, pe fondul caniculei ºi a ploilor însemnate cantitativ. Dezinsecþia a presupus combaterea insectelor ºi a cãpuºelor pe o suprafaþã de aproximativ 28.000 de hectare, terenuri care aparþin domeniului public al unitãþilor administrativ teritoriale.

Mai multe instituþii au fãcut sesizãri ºi au cerut dezinsecþii, printre acestea numãrându-se Direcþia Sanitarã Veterinarã pentru Siguranþa Alimentelor Timiº, Direcþia pentru Agriculturã Judeþeanã Timiº ºi Direcþia de Sãnãtate Publicã.

Deºi s-a spus cã Primãriile vor fi anunþate din timp, dupã cum vor fi anunþaþi ºi fermierii ºi crescãtorii de albine, au existat dezinsecþii fãcute cu avioanele utilitare la care crescãtorii de albine s-au plâns cã nu au fost înºtiinþaþi ºi au avut pagube în stupi.

Deºi, în plenul CJ Timiº au mai existat discuþii pe seama sumei de 1.250.000 de lei alocate pentru aceastã operaþiune, mai mulþi consilieri judeþeni au arãtat cã dezinsecþia este o necesitate pentru sãnãtatea cetãþenilor. Cât despre suma de 1,25 de milioane de lei, aceasta a fost stabilitã “prin raportarea la valoarea pesticidului, costul orelor de zbor, dar ºi a consumului de benzinã”.

Au existat problem chiar ºi dupã dezinsecþie, în special la Timiºoara, unde au fost sesizãri ºi plângeri legate de disconfortul creat de creºterea numãrului de insecte, în parcuri ºi zone de agrement, ºi pe malul Begãi. În acest sens, reprezentanþii Primãriei Timiºoara au anunþat din nou lucrãri de dezinsecþie, menþionând cã, pe lângã acþionarea la sol, vor fi împrãºtiate ºi din aer substanþe pentru combaterea muºtelor ºi a þânþari-

320.000 de euro au fost cheltuiþi, anul acesta, de Consiliul Judeþean Timiº pentru stârpirea þânþarilor. Totuºi, efectul nu e pe mãsura investiþiei. lor. „Ca urmare a precipitaþiilor a- demersurile pentru dezinsecþie fãcute bundente ºi a temperaturilor ridicate de Primãrie era loc de mai bine, Mudin ultima perioadã, ce au favorizat nicipalitatea a fãcut, din nou, apel la înmulþirea insectelor producãtoare de cetãþeni, menþionând cã, “odatã cu disconfort pentru populaþie, Primãria aplicarea tratamentelor pe domeniul Timiºoara a demarat lucrãri de dez- public, o parte din insectele producãinsecþie aerianã pentru combaterea toare de disconfort se retrag în submuºtelor ºi þânþarilor”, anunþau în soluri umede sau inundate, anexe, urmã cu câteva sãptãmâni repre- casa scãrilor sau acoperiºuri ale imozentanþii Municipalitãþii. Dacã în alþi bilelor. Þinând cont de aceste aspecani o firmã privatã se ocupa de dezin- te, Primãria Timiºoara, prin Direcþia secþia aerianã, în baza unui contract de Mediu, face un apel la toþi cetãþecu Primãria, anul acesta Municipali- nii, persoane fizice, juridice, instituþii, tatea a apelat la CJ Timiº, respectiv, societãþi comerciale, asociaþii de prola Aviaþia Utilitarã. prietari/locatari sã ia mãsuri urgente “Existã o hotãrâre de consiliu de combatere a dãunãtorilor, pe cât judeþean care spune cã se fac pe raza posibil concomitent cu operaþiunile judeþului aceste tratamente – aerian, efectuate de Primãria Timiºoara”, a cu cei de la Aeroportul Cioca. Noi am transmis conducerea Municipalitãþii. anunþat doar începerea lucrãrilor.

Conform unor reprezentanþi ai Noi nu am fãcut lucrãri aeriene anul Aviaþiei Utilitare, la Timiºoara nu acesta, doar la sol. Avem un contract este de ajuns sã se stropeascã aerian acum pentru cã s-a fãcut o achiziþie o singurã datã pe varã. Dezinsecþia directã, în valoare de 30.000 de euro, ar trebui repetatã cel puþin o datã la o dar pentru zboruri sunt niºte costuri lunã, pentru a se asigura confortul mult mai mari”, precizau reprezen- urban. Pentru o mai mare eficienþã, tanþii Direcþiei de Mediu a Primãriei. ar trebui sã se stropeascã la 14 - 21 Chiar dacã, în ceea ce priveºte de zile, mai ales în lunie cãlduroase.

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

special

4 - 7 septembrie 2014

Hãrþile de inundaþii, o investiþie de peste 40 de milioane de euro cu beneficii greu de estimat l În Timiº hãrþile nu au dat greº doar pentru cã se ºtia din 2005

care sunt zonele de risc

Risc mediu în Timiº

A fost readusã în discuþie, recent, o investiþie pentru care s-au dat în mod constant sume importante de la bugetul local ºi central, în ultimii ani. Este vorba despre hãrþile de inundaþii, pentru care s-au cheltuit pânã acum peste 45 de milioane de euro.

Noile zone-problemã din þarã au dovedit cã aceste documente sunt inutile. În Timiº hãrþile nu au dat greº, însã se ºtia din 2005 care sunt zonele de risc. mircea.pavelescu@timpolis.ro

În ultimii ani, România a dat peste 45 de milioane de euro pentru întocmirea unei hãrþi naþionale de hazard ºi risc în caz de inundaþii, iar ultimele viituri cu efecte catastrofale au demonstrat cã investiþia, pe unele segmente cel puþin, este total inutilã. În destul de multe cazuri, pe aceste hãrþi localitãþile în care casele au fost mãturate de viituri sunt trecute ca „zone fãrã probleme”. Iar în unele aºezãri afectate grav de puhoaie riscul menþionat în hãrþi este „mic sau nesemnificativ.” Pentru întocmirea acestor hãrþi s-au dat 36 de milioane de euro din fonduri europene, restul de zece milioane de euro fiind plãtite din bugetul statului.

Hãrþile de hazard ºi risc la inundaþii au fost întocmite pentru zonele desemnate ca având un risc potenþial semnificativ la inundaþii, fiind analizaþi circa 33.500 de kilometri de cursuri de apã, adicã 42% din cei de la nivel naþional. Au fost scanate cursurile principale de apã ºi afluenþii lor de la nivelul celor 11 bazine hidrografice din România: Criºuri, Banat, Jiu, Olt, Argeº-Vedea, Buzãu-Ialomiþa, DobrogeaLitoral, Prut-Bârlad, Siret, Mureº, Someº-Tisa.

Hãrþile de hazard ºi de risc la inundaþii sunt, teoretic, folosite la reactualizarea planurilor de apãrare împotriva inundaþiilor la nivelul tuturor bazinelor hidrografice. Astfel, autoritãþile susþineau cã pe viitor vor putea fi reduse potenþialele pagube în zonele cu risc de inundaþii. Autoritãþile locale susþineau cã vor putea þine cont de aceste hãrþi atunci când trebuie sã elibereze, de exemplu, o autorizaþie de construcþie într-o anumitã zonã.

Din perspectiva întâmplãrilor

Foto TIMPOLIS

„Cartografiere” scumpã, cu efecte controversate Inumdaþiile recente au dovedit cã aºa-numitele hãrþi de risc sunt inutile ultimelor zile, se poate pune însã sub semnul întrebãrii justeþea ºi corectitudinea acestor hãrþi. În Timiº, pe parcursul ultimilor ani, CJ Timiº a alocat bani pentru aceste hãrþi de inundaþii: în 2010, 2011, 2012 ºi 2013, câte 10.000 de lei, deºi au existat voci, competente în domeniul intervenþiei în situaþii de urgenþã, care au contestat utilitatea acestor documente.

Pe lângã aceste hãrþi de inundaþii, Guvernul a decis anul trecut editarea aºa-numitelor manuale pentru primari ºi prefecþi privind managementul inundaþiilor ºi secetei hidrologice. O cheltuialã cu semnul întrebãrii, dacã ne raportãm la faptul cã, dupã distribuirea lor în teritoriu, în Galaþi, de exemplu, inundaþiile au fãcut, în septembrie, ravagiile pe care le cunoaºtem cu toþii.

Valoarea “manualelor pentru primari ºi prefecþi privind managementul inundaþiilor ºi secetei hidrologice”, editate de Guvern, a fost de 33.540 de lei – adicã, peste 7.500 de euro, la un curs de 4,5 lei/euro –, conform unui rãspuns furnizat de Administraþia Naþionalã Apele Române la o cerere de informaþii trimisã de TIMPOLIS Guvernului României. Preþul de achiziþie a fost de 3,96 de lei pentru Manualul Primarului, tipãrit într-un tiraj de 8.000 de bucãþi, ºi de 3,72 de lei, pentru Manualul Prefectului, tipãrit într-un tiraj de 500 de exemplare. Potrivit Guvernului, întreaga procedurã de tipãrire a acestor manuale a fost desfãºuratã de Administraþia Naþionalã Apele Române.

de 24 de ani un reper al cetãþii

Dorel Covaci Procedura de achiziþie a fost prin cumpãrare directã.

“Trebuie regândit întreg sistemul de îndiguire” Deputatul PSD de Timiº Dorel Covaci, fost primar al oraºului Fãget – zonã cu risc crescut de inundaþii – recunoaºte cã mãsurile luate nu sunt suficiente. “Depinde ºi de cantitatea de apã ºi mai depinde de felul în care sunt gestionate bazinele hidrografice. Oricum, un lucru e clar: trebuie regândit ºi refãcut sistemul de îndiguire.În ideea cã suntem sãraci, în Timiº s-au refãcut lucrprile de apãrare la nivelul celor din 2005, ºi vedem din nou acum cã nu e suficient.

Când eram primar, mã enervam cã ori de câte ori intenþionam sã realizãm lucrãri pe cursul apei ni se cereau cotele de inundaþii pe ultimii 100 de ani. Retrospectiv, constat cã aceastã solicitare era justificatã”, susþine parlamentarul timiºean.

Zoltan Marossy

“În zonele afectate de inundaþii, în 2005, hãrþile de risc s-au întocmit corespunzãtor. În rest, e greu de spus” Subprefectul de Timiº Zoltan Marossy spune cã, raportat la Timiº, ºtiindu-se zonele cu probleme din 2005, hãrþile de risc nu prea aveau cum sã greºeascã. “În zonele afectate de inundaþii, în 2005, hãrþile de risc s-au întocmit corespunzãtor. În rest, e greu de spus, ºi rãmâne sã ne convingem de corectitudinea acestor hãrþi în perioada urmãtoare. Oricum degeaba faci o hartã de risc, dacã într-o zonã evidenþiatã ca având probleme sunt construcþii. Nimeni nu se duce sã doboare o casã ºi sã o reconstruiascã 20 de metri mai încolo, într-o zonã sigurã. Trebuie mãcar ca de acum, pe baza acestor hãrþi, sã nu se mai dea autorizaþii de construcþie în zone periculoase.”

În momentul de faþã, conform Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor, inundaþiile reprezintã o ameninþare ce nu poate fi neglijatã în majoritatea judeþelor þãrii.

Conform primei hãrþi “paralele” a riscurilor de inundaþii, realizatã de P.A.I.D., locuitorii din doar ºapte judeþe se pot bucura cã sunt feriþi aproape complet de pericolul inundaþiilor. Timiºul nu se gãseºte pe aceastã listã, fiind încadrat în categoria judeþelor cu risc mediu de producere a inundaþiilor. „Teoretic, toate luncile râurilor sunt expuse inundaþiilor. Principalele cauze pentru care aceste zone sunt inundate se includ precipitaþiile, viiturile ºi capacitatea de transport a albiilor minore. Inundaþiile reprezintã, aºadar, un risc cu o frecvenþã ridicatã în România“ , susþin reprezentanþii P.A.I.D. Frecvenþa ridicatã a inundaþiilor, precum ºi întinderea lor extrem de vastã se traduc, anual, în pagube de sute de milioane de euro.

Conform unui studiu recent, legat de situaþiile de risc din Timiº, realizat ºi plãtit de Consiliul Judeþean, la nivelul judeþului riscurile legate de avarierea construcþiilor hidrotehnice pot afecta numeroase localitãþi ºi terenuri.

Riscurile pot fi legate ºi de avarierea sau distrugerea lucrãrilor de îndiguire executate pe râuri, mai ales la viituri puternice (pe cursuri de apã cum ar fi Timiº sau Bega).

“Fragilitatea digurilor poate fi legatã ºi de compoziþia geochimicã a materialelor din care sunt construite.

La un contact prelungit cu apa, materialele din dig se pot umezi accentuat, transformându-se în materiale lipsite de adeziune, uºor de dislocat ºi îndepãrtat”, se precizeazã în raportul C.J. Timiº. Potrivit aceluiaºi document, cedarea parþialã sau distrugerea digurilor ºi a barajelor poate fi produsã de viituri puternice ºi ar fi urmatã de inundaþii cu efecte catastrofale. Studiul de risc mai aratã cã zonele care prezintã potenþial de accident tehnologic legat de avarierea construcþiilor hidrotehnice în

Timiº sunt în primul rând cele din zona lacului de acumulare de la Surduc ºi Murani.

Raportul C.J. Timiº estimeazã cã barajul Surduc, cu un volum maxim de 40,4 milioane de metri cubi, ar inunda total sau parþial ºase localitãþi dispuse în aval de barajul de acumulare, ºi anume localitãþile Surducu Mic, Sãceni, Susani, Jupani, Sudriaº ºi Traian Vuia. Pentru protecþie s-ar impune în situaþie de urgenþã evacuarea a aproximativ 2.500 de persoane. Într-un raport al Comisiei parlamentare de anchetã care a investigat gestionarea sistemelor de irigaþii ºi desecare, se menþiona cã în vestul þãrii lucrãrile de refacere a amenajãrilor hidrotehnice la nivelul celor din 2005 este insuficient: „Sunt numeroase exemple în care intervenþiile pentru refacerea lucrãrilor de apãrare împotriva inundaþiilor s-au limitat numai la refacerea lucrãrilor calamitate ºi nu în conformitate cu starea fizicã ºi de degradare continuã a acestora. Personalul ºi fondurile insuficiente fac imposibilã întreþinerea ºi reparaþiile curente ale digurilor, barajelor, canalelor, podeþelor”.

Cu ocazia discutãrii acelui raport în Parlament, s-a mai adus în discuþie o ipotezã: fãrã intervenþii rapide în domeniul îmbunãtãþirilor funciare, inundaþiile ar putea face ca România sã piardã peste un milion de hectare de teren arabil în Câmpia de Vest.

Parlamentarii care s-au ocupat de aceastã investigaþie susþin cã terenurile din vestul þãrii au fost transformate, ca urmare a lucrãrilor de desecare din mlaºtini ºi terenuri neproductive afectate periodic de inundaþii ºi exces de umiditate, în terenuri propice activitãþilor agricole cu un mare potenþial productiv, însã dispariþia acestor lucrãri din întreaga zonã de vest, ca urmare a neîntreþinerii lor, ar însemna scoaterea din producþia agricolã a circa 1.100.000 de hectare situate în Câmpia de Vest.

economic

4 - 7 septembrie 2014

13

Bani recuperaþi cu greu la bugetele locale Impozitele locale nu cresc la Timiºoara.

Deocamdatã.

Dacã la nivel central existã plângeri legate de gradul slab de colectare a veniturilor la bugetul de stat, nici la nivel local nu se stã cu mult mai bine. Arieratele înregistrate la bugetul local sunt în creºtere, indicã datele Ministerului Finanþelor.

Deocamdatã în Timiº lucrurile sunt sub control, în mare parte datoritã mãsurilor de recuperare “in extenso”. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Creºteri ale restanþelor, la nivelul bugetelor locale Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanþelor Publice, plãþile restante de peste 90 de zileînregistrate la bugetul general al unitãþilor administrativ-teritoriale se cifrau la 200,29 milioane lei, la finalul lunii iulie 2014. În uºoarã creºtere faþã de nivelul de 196,25 milioane lei, înregistrat la finalul anului 2013.

Cele mai mari arierate se înregistreazã în judeþele Vâlcea – 76,23 milioane lei (74,05 milioane de lei, la finalul anului 2013), Hunedoara – 56,23 milioane lei (40,64 milioane de lei, la finalul anului 2013) ºi Tulcea – 52,82 milioane de lei (50,39 milioane lei, la finalul anului 2013). Plãþi restante importante sunt consemnate ºi la bugetele locale ale judeþelor Dâmboviþa – 24,21 milioane de lei, Constanþa – 23,01 milioane de lei, Bihor – 19,65 milioane de lei.

La nivelul Capitalei, plãþile restante de peste 90 de zile însumeazã 27,89 milioane lei, comparativ cu 11,75 milioane de lei la finalul anului 2013, din care 26,11 milioane de lei la bugetul sectorului 5 (comparativ cu 9,92 milioane lei la finalul anului trecut). În Timiº, lucrurile sunt, deocamdatã, sub control, în sensul cã nu s-au înregistrat majorãri semnificative faþã de nivelul arieratelor cãtre bugetele locale de la nivelul anului trecut. Lucru valabil ºi în Timiºoara, unde cele mai mari restanþe se înregistreazã la nivelul persoanelor juridice. De la mii de

firme timiºorene Direcþia Fiscalã avea de recuperat 65 de milioane de lei (peste 14 milioane de euro), conform datelor publicate 1 ianuarie 2014.

Aici intrã taxele ºi impozitele pe clãdiri, terenuri ºi mijloace de transport, la care se adaugã majorãrile ºi penalitãþile de întârziere. Cele mai mari probleme sunt la colectarea impozitului pe clãdiri, unde suma restantã a depãºit 48 de milioane de lei. Urmeazã impozitele pe mijloacele de transport, cu peste 13 milioane de lei. Cuantumul obligaþiilor restante datorate de contribuabilii persoane juridice la bugetul local al Municipiului Timiºoara, pe categorii, aratã în felul urmãtor: impozit pe clãdiri: 48.157.248 de lei, taxa pe clãdiri: 760.660 de lei, impozit pe teren: 2.651.046 de lei, taxa pe teren: 123.900 de lei, impozit pe teren extravilan: 93.396 de lei, impozit pe mijloacele de transport: 3.552.861 de lei, impozit pe mijloacele de transport lente: 10.844 de lei ºi impozit pe mijloacele de transport mai mari de 12 tone: 9.793.741 de lei.

Mãsuri de recuperare extreme Ca în fiecare an, Direcþia Fiscalã

a recurs la toate mãsurile posibile de recuperare ºi în cazul firmelor, ºi a persoanelor fizice. Serviciul Colectare ºi Executare Silitã a Persoane Juridice a emis anul trecut în jur de 6.979 de somaþii, reprezentând impozite ºi taxe locale ºi amenzi contravenþionale, în baza titlurilor executorii emise de compartimentele de specialitate ºi a proceselor verbale de constatare ºi sancþionare a contravenþiilor. Totodatã, s-au întocmit 20 procese verbale de insolvabilitate, iar pentru un numãr de 1.307 de societãþi s-au fãcut adrese pentru Birou Contencios pentru înscrierea sumelor la masa credalã. Totodatã, s-au emis 592 adrese cãtre alte instituþii în vederea înscrierii obligaþiilor fiscale la distribuirea sumelor realizate în urma licitaþiilor, s-au fãcut 486 popriri bancare ºi s-au instituit 33 de sechestre asupra bunurilor mobile ºi imobile ºi s-au desfãºurat 15 licitaþii în vederea valorificãrii bunurilor pentru creanþele datorate bugetului local.

Printre “beneficiarii” mãsurilor de recuperare extremã s-au numãrat ºi celebritãþi. Astfel, în epilogul poveºtii fostei echipe de fotbal Politehnica, în derulare de aproape doi ani, la Tribunalul Timiº, sub forma unui proces de

insolvenþã al cãrui final nu e greu de anticipat, la unul dintre ultimele termene ale procesului din acest an Tribunalul Timiº a constatat “cererea de depunere a creanþei Municipiului Timiºoara- Direcþia Fiscalã a Municipiului Timiºoara, ca fiind în termen” ºi a admis cererea de repunere în termen formulatã de creditorii Municipiul Timiºoara – prin primar ºi Consiliul Local al Municipiului Timiºoara.

Chiar ºi aºa, e greu de anticipat ce se va mai putea obþine în urma acestei proceduri prelungite de insolvenþã. Un indiciu e ºi faptul cã instanþa a trebuit sã cearã imperativ societãþii ajunse în insolvenþã sã-ºi timbreze o cerere depusã la dosar cu 120 de lei taxã judiciarã de timbru ºi 0,3 lei timbru judiciar, sub sancþiunea anulãrii acesteia. Procedura, în loc sã se simplifice ºi sã se apropie de soluþionare, s-a complicat, prin contestaþiile fãcute legate de masa credalã. Culmea e cã ºi societatea în sine a contestat felul în care a fost constituitã masa credalã pentru propria insolvenþã, solicitânduse studiul contestaþiilor depuse de creditori la tabelul preliminar de creanþe.

O veste bunã pentru contribuabilii timiºoreni, fie cã sunt la zi cu plata “dãrilor” locale, fie cã sunt datornici cronici, este cã deocamdatã taxele ºi impozitele locale nu vor creºte în perioada urmãtoare. “În luna mai s-a aprobat nivelul taxelor ºi impozitelor locale, prin hotãrâre de Consiliu Local. Nivelul acestora nu crescut ºi abia în mai anul viitor se va lua în discuþie o nouã Hotãrâre legatã de nivelul taxelor ºi impozitelor locale. E greu de estimat însã de acum se se va decide în ceea ce priveºte taxele ºi impozitele locale pentru anul 2016”, ne-a declarat ºeful Direcþiei Fiscale Timiºoara, Adrian Bodo (foto).

“Nu ºtim dacã Primãria Timiºoara nu va fi din nou obligatã sã creascã taxele ºi impozitele locale în urma unor decizii guvernamentale.

Dar deocamdatã la nivel local nu existã intenþii de acest gen, dimpotrivã”, spune consilierul local timiºorean PDL ªtefan Constantin Sandu.

Adrian Bodo

Bani recuperaþi mai greu ºi de la persoanele fizice sumelor reprezentând impozite ºi amenzi.

S-au creat 2632 popriri asupra sumelor urmãribile, reprezentând venituri pentru recuperarea creanþelor fiscale, dar s-au întocmit ºi 259 procese verbale de constatare a stãrii de insolvabilitate pentru debitorii care nu deþin bunuri ºi venituri urmãribile ºi s-au transmis 4.211 procese verbale de constatare ºi sancþionare a contravenþiei, pentru care nu a existat posibilitatea recuperãrii debitului prin una dintre modalitãþile de executare silitã, cãtre instituþia din care face parte agentul constatator, acesta urmând sã sesizeze instanþa de judecatã, în vederea înlocuirii sancþiunii amenzii cu sancþiunea obligãrii contravenientului la prestarea unei activitãþi în folosul comunitãþii.

Nici impozitele pentru autovehicule nu s-au recuperat mai uºor. Anul trecut s-au întocmit ºi transmis cãtre Serviciul public comunitar regim

premise de conducere ºi înmatriculare a vehiculelor un numãr de 147 adrese, prin care s-au solicitat informaþii precum ºi duplicate ale radierii din circulaþie, în vederea clarificãrii situaþiei fiscale pentru mijloace de transport înregistrate în evidenþa fiscalã ºi s-au extras din arhivã caracteristicile autovehiculelor din 78 dosare fiscale auto, în vederea actualizãrii bazei de date fiscale.

Direcþia Fiscalã a Municipiului Timiºoara a trebuit sã facã muncã de detectiv în unele cazuri, astfel cã a solicitat informaþii de la instituþiile publice care pot furniza date despre debitori: Primãria Timiºoara - Serviciul Evidenþã Informatizatã a Persoanei, Serviciul pentru Imigrãri al Judeþului Timiº, Casa Judeþeanã de Pensii, Inspectoratul Teritorial de Muncã ºi Administraþia Finanþelor Publice. ªi cum o parte din datornici nu sunt timiºoreni, s-au trimis spre executare anul trecut

Foto TIMPOLIS

Deºi existã percepþia cã persoanele fizice sunt mai bune platnice faþã de firme, raportat la bugetul local, ºi în cazul lor, anual Direcþia Fiscalã Timiºoara trebuie sã desfãºoare o activitate complexã pentru a recupera banii la bugetul local, aferenþi taxelor, impozitelor ºi amenzilor neplãtite. Anul trecut, au fost emise 115.915 somaþii care cuprind obligaþii fiscale neachitate, reprezentând impozite ºi 11.771 somaþii pentru amenzi contravenþionale.

S-au emis 70 somaþii în baza dispoziþiilor Primarului Municipiului Timiºoara, pentru recuperarea sumelor cu titlul de ajutor social ºi ajutor de încãlzire beneficiat in mod nejustificat, s-au emis 19 somaþii care cuprind obligaþii reprezentând taxã judiciarã de timbru ºi 13 somaþii, în baza sentinþelor civile, în urma cãrora s-a hotãrât antrenarea rãspunderii personale patrimoniale a administratorilor societãþilor comerciale debitoare, pentru recuperarea

Direcþia Fiscalã a Primãriei Timiºoara trebuie sã desfãºoare o activitate complexã pentru a recupera banii la bugetul local, aferenþi taxelor, impozitelor ºi amenzilor neplãtite cãtre alte Primãrii 749 dosare de executare ale debitorilor care nu mai figureazã cu domiciliu în municipiu.

Pe de altã parte, tot anul trecut au

fost preluate în debit de la alte Primãrii 207 dosare de executare ale debitorilor care ºi-au stabilit domiciliul în Timiºoara.

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

4 - 7 septembrie 2014

Va fi reluatã vaccinarea împotriva hepatitei B Primele 50.000 de doze de vaccin antihepatitic B, din cele 200.000 pe care trebuie sã le achiziþioneze Ministerul Sãnãtãþii în 2014, au fost recepþionate ºi vor fi utilizate pentru recuperarea copiilor nevaccinaþi, dar ºi pentru vaccinarea de rutinã a nou-nãscuþilor.

TIMPOLIS

Ministerul Sãnãtãþii informeazã cã Direcþiile de Sãnãtate Publicã au fost înºtiinþate sã se prezinte în regim de urgenþã la sediul companiei Unifarm

pentru ridicarea dozelor de vaccin, anunþã oficialii Ministerului Sãnãtãþii, citaþi de Mediafax. Aceºtia mai spun cã recuperarea copiilor nevaccinaþi se va realiza sub coordonarea Direcþiilor de Sãnãtate Publicã, prin cabinetele medicilor de familie ºi maternitãþi: „Vaccinul va fi utilizat pentru recuperarea copiilor nevaccinaþi, cât ºi pentru vaccinarea de rutinã a nou-nãscuþilor, conform calendarului”.

Vaccinul antihepatitic B este un preparat utilizat pentru profilaxia specificã a hepatitei B ºi se administreazã

la nou-nãscuþi în maternitate. Vaccinul este inclus în calendarul naþional de imunizare al MS ºi este gratuit.

Ministerul Sãnãtãþii a demarat procedurile de achiziþie centralizatã a vaccinului, la începutul acestui an.

Reprezentanþii instituþiei susþin cã dificultãþile legate de procesul de achiziþionare sunt cauzate de lipsa de pe piaþã a produsului: „În prezent existã un numãr mic de producãtori care mai produc aceste vaccinuri ºi care nu au disponibile în acest moment cantitãþile necesare la nivel global”.

Motivele surprinzãtoare pentru care, uneori, nu ne putem opri din mâncat Senzaþia de foame apare atunci când organismul a consumat toatã energia obþinutã din hranã, iar nivelul glucozei ºi al insulinei din sânge încep sã scadã, dar sunt o mulþime de factori, unii surprinzãtori, care pot influenþa declanºarea dorinþei de a mânca.

Apetitul este controlat prin intermediul unui hormon numit grelinã, dar sunt o mulþime de lucruri care pot perturba acest proces de control al poftei de mâncare. Un studiu al cercetãtorilor de la Aberdeen University, din Londra, aratã cã celulele cerebrale responsabile cu controlul apetitului îºi încetinesc activitatea pe mãsurã ce oamenii îmbãtrânesc, ceea ce duce, în cele din urmã la o creºtere în greutate începând cu vârsta mijlocie, scrie dailymail.co.uk, sursã vitatã de Mediafax. Acest lucru este explicat prin faptul cã sentimentul de „sãtul” se instaleazã mai greu, ceea ce îi face pe oameni sã mãnânce mai mult. Existã însã ºi alþi factori care pot influenþa apetitul.

Somnul insuficient Un lucru relativ acceptat este acela cã oamenii se simt mai înfometaþi când sunt obosiþi, dar acest efect este ceva mai complicat în cazul femeilor. Un studiu din 2011 al cercetãtorilor americani de la Columbia University aratã cã persoanele care nu dorm destul mãnâncã cu 300 de calorii mai mult pe zi, comparativ cu cele care se odihnesc cât au nevoie.

Acest lucru se întâmplã pentru cã organismul produce mai multã grelinã, atunci când oamenii nu dorm îndeajuns. Acelaºi studiu a arãtat însã cã, în cazul femeilor, senzaþia de foame în aceleaºi condiþii de somn puþin este mai accentuatã decât în cazul bãrbaþilor. Acest lucru duce la un aport caloric de pânã la patru ori mai mare decât în cazul bãrbaþilor. „Este posibil ca atunci când suntem treji, organismul sã aibã nevoie de mai multã energie pentru a susþine starea de veghe ºi din aceastã cauzã corpul are nevoie de hranã”, spune profesorul Russell Foster, director al Sleep and Circadian Neuroscience Institute la Oxford University. „Pare cã organismul cere carbohidraþi ºi zaharuri, cum ar fi pâinea ºi dulciurile, care sunt alimente a cãror energie se elibereazã rapid”, mai spune Russell Foster.

Mâncatul pe fugã

Dacã aveþi tendinþa de a mânca un sendviº dimineaþa, în timp ce alergaþi pe scãri ºi pe stradã ca sã nu întârziaþi la serviciu, sau luaþi prânzul în picioare, aceste lucruri s-ar putea sã vã facã sã vã simþiþi mai înfometat. Modul acesta de a lua micul dejun ºi prânzul îi face pe oameni sã mânânce mai repede, astfel cã nu este destul timp ca semnalele hormonale privind starea de sãtul sã se activeze. Specialiºtii spun cã senzaþia de sãtul se instaleazã abia la 20 de minute dupã masã, astfel cã în cazul mâncatului rapid ºi pe fugã procesul acesta este perturbat ºi simþiþi mereu cã vã este foame.

Menopauza Fluctuaþiile nivelului de progesteron în perioada de dinainte de instalarea menopauzei cresc apetitul femeilor. „Nivelurile de progesteron variazã în perioada de doi pânã la cinci ani de dinainte de instalare a menopauzei, iar acest lucru pare sã afecteze pofta de mâncare”, spune Leila Hannah, medic ginecolog. Progesteronul relaxeazã muºchii netezi ai organismului (cei care controleazã organe precum vezica urinarã sau tractul gastrointestinal).

de 24 de ani un reper al cetãþii

Când nivel sãu creºte, creºte ºi nevoia de energie, de aici pofta de mâncare crescutã. Însã Leila Hannah spune cã dupã instalarea menopauzei aceste efect tinde sã disparã.

Semnul unei sarcini „Graviditatea este perioada în care organismul produce noi þesuturi, necesare dezvoltãrii embrionului ”, explicã medicul Jude Gunasekera, care aratã cã este perfect normal ca femeile însãrcinate sã mãnânce mai mult, având nevoie de mai multã energie.

Antidepresivele ºi medicamentele antialergice Este destul de cunoscutã situaþia în care oamenii mãnâncã foarte puþin atunci când sunt deprimaþi, sentimentele ºi gândurile negre fãcându-i sã nu se gândeascã deloc la mâncare. Totuºi, tratamentul cu antidepresive, în special cele care conþin mirtazapin, poate stimula foamea. „ Antidepresivele perturbã funcþia hipotalamusului, partea creierului responsabilã cu controlul apetitului, ºi din aceastã cauzã pofta de mâncare poate creºte când oamenii iau antidepresive”, explicã psihiatrul Jonathan Chick, director medical al

Centrului de Reabilitare Castle Craig din Peeblesshire, Scoþia.

Antihistaminicele, prescrise de medici în cazul alergiilor ºi luate de multe persoane împotriva febrei fânului, afecteazã de asemenea hipotalamusul. Efectul acestor medicamente contra alergiilor asupra poftei de mâncare tinde sã fie cumulativ, ceea ce înseamnã cã persoanele care iau rar antihistaminice nu vor resimþi o creºtere a poftei de mâncare din aceastã cauzã.

Nu existã o soluþie de combatere a unui apetit mãrit cauzat de un tratament medicamentos, dar este bine de ºtiut cã acest lucru se poate întâmpla, ceea ce poate ajuta la un autocontrol legat de numãrul de calorii din alimentaþia zilnicã. ªtirile negative Cercetãtori de la University of Miami spun cã buletinele de ºtiri care vorbesc mult despre dificultãþile economice pot face telespectatorii sã mãnânce mai mult. Un studiu din 2013 a arãtat ca oamenii care erau expuºi unor mesaje despre „vremurile grele ce urmeazã” consumau mai multe

alimente atunci când li se spunea cã sunt bogate în calorii, comparativ cu voluntarii supuºi unor mesaje neutre.

Când grupul telespectatorilor care urmãrise ºtiri negative a primit hranã despre care i s-a spus cã nu are multe calorii, voluntarii au consumat cu 25% mai puþine alimente. Cercetãtorii cred cã efectul este datorat unui instinct de supravieþuire, care se activeazã atunci când oamenii aud vorbindu-se despre un viitor problematic.

Plãcerile alimentare vinovate Sunteþi tentat de o bucatã de ciocolatã? Atunci savuraþi-o, pentru cã experþii au descoperit cã, atunci când oamenii se simt vinovaþi legat de o experienþã plãcutã, vina în sine devine plãcutã, încurajându-i sã continue. Într-un studiu efectuat în 2012 pe o mie de persoane, de cãtre cercetãtori de la Northwestern University, din Chicago, experþii le-au dat voluntarilor dulciuri ºi i-au fãcut sã se simtã vinovaþi înainte de a le mânca. Acest grup de voluntari a consumat mai multe dulciuri ºi de mai multe ori decât grupul care nu a fost pus sã experimenteze sentimente de vinã.

Centrul nervos care controleazã apetitul este învecinat cu regiunea responsabilã de starea de spirit – sistemul limbic – ºi din aceastã cauzã starea de spirit poate influenþa pofta de mâncare.

Telefonul mobil ºi tableta Lumina albastrã strãlucitoare emisã de dispozitive precum telefoanele inteligente ºi tabletele ar putea fi cauza unei creºteri a apetitului, dupã cum susþin cercetãtorii, care au concluzionat, în urma unui studiu de anul acesta, cã expunerea la acest tip de luminã poate creºte pofta de mâncare pentru câteva ore, chiar ºi în cazul persoanelor care tocmai au mâncat. Experþii de la Northwestern University au mai descoperit cã voluntarii care fuseserã expuºi la lumina rece a telefoanelor au prezentat modificãri ale metabolismului, cu niveluri ridicate de glucozã ºi insulinã în sânge.

O posibilã explicaþie a acestui efect al luminii albastre este cã, pe timpul nopþii, aceasta deregleazã ceasul intern al organismul, care are un rol în a controla nevoia de a mânca.

Lumina naturalã conþine mai multe culori, inclusiv albastru, aceasta din urmã fiind cel mai puternic semnal pentru creier în a-i comunica dacã este zi sau noapte. (TP)

integrame

4 - 7 septembrie 2014

15

Se spune cã prin anii ’60 trãia într-un sat din Siberia un þãran de 140 de ani. Se duc zariºtii sã-l vadã ºi mare le e surpriza când dau peste un om în putere: - Cum ai reuºit, bade, sã te menþii aºa?

- Marea Revoluþie Socialistã…

- Lasã, bade, politica! Ce-ai mâncat, ce-ai bãut?

- Marea Revoluþie Socialistã…

- Lasã, bade, astea! Câte femei ai avut, câþi copii ai fãcut?

- Marea Revoluþie Socialistã…

- Ãsta e sonat! Hai sã-l lãsãm sã zicã ce vrea!

- Marea Revoluþie Socialistã a adus la noi în primãrie un idiot care mi-a greºit data naºterii cu 100 de ani! l Învãþãtoarea controleazã temele elevilor: - Buliºor, cum ai reuºit ca în ultima sãptãmânã sã nu mai ai nici o greºealã de ortografie în temele de casã?

- Aºa,… cã mama e plecatã din localitate! l Interviu la ºtiri dupã examenul de bacalaureat: - Zi-mi unul dintre subiectele care v-a picat la bac anul acesta la Limba Românã… zise reporterul cãtre o ºcolãriþã.

- Despre arta poeticã a lui Tudor Arghezi, Ion Barbu sau Lucian Blaga, la alegere, rãspunse ea.

- ªi tu ce þi-ai ales?

- Nichita Stãnescu. l - Am auzit cã ai început sã înveþi limba latinã .

- Am început, dar nu prea merge.

- Cum aºa?

- Încearcã ºi dumneata sã pronunþi, de pildã, MDCCCIV! l Discuþie intre doi mãcelari rãmasi singuri în prãvãlie dupã plecarea unui bãtrânel: - Mãi prietene, suntem colegi de atâta timp, furãm împreunã si la cântar si la ambalaj si la dat restul, mã rog, asa cum stim noi, dar în fiecare sãptãmâna vine bãtrânul ãsta ponosit si-i dai un pachet de carne, asa pe moca.

De ce?

- Bãi, omul ãsta mi-a fãcut atât de mult bine, încât îi sunt îndatorat pana la moarte.

- Serios? Cum aºa? Când!?

- Când aveam 20 de ani si eram student la Politehnicã , bãtrânelul ãsta mi-a fost profesor. si dacã n-avea el grija sã mã pice la examene, cine ºtie… ajungeam vreun amãrât de inginer. l Câinele meu se îmbolnãvise ºi dupã ce am fost cu el la veterinar, am intrat în far macie sã-i iau medicamentele.

- La naiba, spuse farmacistul, studiind reþeta, cumva veterinarul e chinez?!

- De fapt, chiar e, am râs eu. Este scrisul chiar aºa ilizibil?

- Nu, e de fapt o reþetã culinarã chinezeascã… l - Domnule Doctor! Vã mulþumesc atât de mult pentru timpul dumneavoastrã! Sã ºtiþi cã încerc de un an de zile sã ajung la o consultaþie la dumneavoastrã!

Sunteþi recunoscut pe plan mondial cã puteþi da diagnostice doar privind cu atenþia ochii pacientului, pleoapele, degetele, gura! Ce ziceþi de mine? Îmi spuneþi ºi mie ce am?

- Dumnezeu sã te odihneascã în pace…

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

4 - 7 septembrie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.