Timpolis 2084

cyan

magenta

yellow

black

G R ATUIT Anul XXIV Nr. 2084 28 - 31 august 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Apostolii Moscovei? melania.cincea@timpolis.ro

P

unând faþã în faþã trecutul ºi relaþiile unor oameni implicaþi în înfiinþarea Partidului România Unitã, evenimente ºi decizii luate în arcul guvernamental – pe care fondatorul PRU tocmai l-a pãrãsit –, dar ºi contextul geopolitic, apare întrebarea dacã nu cumva ceea ce vedem e parte a unui scenariu gândit la Moscova. La care PSD nu ºi-a permis, încã, o contribuþie directã ºi asumatã oficialã, ci doar prin interpuºi. otivaþia lui Bogdan Diaconu, prin care îºi anunþã demisia din PSD ºi înfiinþarea PRU, relevã un discurs ultranaþionalist, ce se vrea un rãspuns la irendentismul maghiar, ºi un discurs antisistem, ca vot de blam dat clasei politice in corpore, acuzate cã a distrus România, în ultimii 25 de ani, deºi dl Diaconu face parte, de 14 ani, din aceastã clasã politicã. Apoi, punând faþã în faþã trecutul ºi relaþiile unor oameni implicaþi în proiectul PRU, evenimente ºi decizii luate, în ultimii doi ani, în arcul guvernamental – pe care Bogdan Diaconu tocmai l-a pãrãsit –, dar ºi contextul geopolitic tensionat, apare întrebarea dacã nu cumva ceea ce vedem e parte a unui scenariu gândit la Moscova, pus în scenã prin intermediul PSD? ste interesant de ce dl Diaconu nu a luat aceastã decizie mai demult. În 2000, când a intrat în PSD, pe care acum îl acuzã de rapt. Sau, ulterior, când a intrat în PC-ul lui Dan Voiculescu, un vexat turnãtor la Securitate ºi un afacerist îmbogãþit din banii Securitãþii ºi din afaceri ilegale cu Statul.

Sau în 2010, când a revenit în PSD. Este interesant ºi contextul în care îºi exprimã revolta: la câteva luni dupã europarlamentarele câºtigate de alianþa PSDUNPR-PC, tot cu mesaje naþionaliste, dupã o campanie giratã de însuºi ºeful Socialiºtilor europeni, Martin Schultz, prevestind, dupã cum anunþa social-democratul Valeriu Zgonea: „o bãtãlie de viziuni ºi de strategie (...) în interiorul UE“. E interesant ºi cum decizia înfiinþãrii acestui partid ultranaþionalist vine acum, când dorinþa de expansiune a regimului de la Kremlin e indubitabilã ºi când naþionalismul a escaladat în toatã Europa – geostrategul Stratfor, Robert Kaplan, vorbind despre metode pe care le-ar putea folosi Rusia pentru a influenþa opinia publicã, avertiza ºi asupra dorinþei Puterii de la Kremlin ca partide naþionaliste de dreapta sã aibã succes în Europa. poi, sunt notorii declaraþiile ºi deciziile în contradicþie cu obiectivele naþionale ce graviteazã în jurul celor trei mari axe de politicã externã a României, apartenenþa la UE, la NATO ºi parteneriatul strategic cu SUA, care l-au avut în primplan pe Victor Ponta, liderul PSD. Partid ale cãrui jocuri dl Diaconu le susþinea vocal, prin intermediul postului guvernamental rus Vocea Rusiei, cu care începuse colaborarea în vara lui 2012, când nou instalata Putere, USL, pusese la cale lovitura de stat.

Canal media la care dl Diaconu pleda, dupã organizarea, la Bucureºti, a Forumului Economic ChinaEuropa Centralã ºi de Est – în timpul cãruia drapelul UE a fost înlãturat de la prezidiul Parlamentului, la cererea delegaþiei chineze –, pentru un parteneriat strategic cu China. Asta, deºi partenerii strategici ai României sunt SUA, NATO ºi UE ºi deºi chiar Vocea Rusiei scria clar: „Banii chinezilor merg doar în acele þãri din Europa de Est, unde liderii politici sunt deciºi sã iasã de pe orbita SUA. (...) cele 8 - 10 miliarde de euro puse la bãtaie de China se traduc prin eliminarea definitivã a influenþei americane, mai ales cea militarã ºi politicã din aceastã zonã”. Opiniile d-lui Diaconu erau, totuºi, cuvintele unui reprezentant al Puterii. Iar dacã vârful PSD nu ar fi fost în asentimentul sãu, ar fi fost normal sã asistãm la o delimitare de aceste afirmaþii. Lucru care nu s-a întâmplat. n plus, e ciudatã mimarea dezavuãrii politicii Moscovei. „Am fãcut toate eforturile pentru a convinge PSD mai întâi sã nu accepte UDMR la guvernare, iar apoi mãcar sã aibã curajul de a scãpa de acest cancer al politicii româneºti, manevrat de la Budapesta, care este, la rândul ei, dirijatã de Moscova pentru a fãrâmiþa Statul român”, afirmã, acum, fondatorul PRU. Surprinzãtor. Nu cu mult timp în urmã, ca voce a Vocii Rusiei, înfiera politica Budapestei faþã de ideea de autonomie ºi identitate etnicã, nu însã ºi puterea de la Kremlin, aºa cum face acum, încercând sã camufleze rolul Moscovei în acest proiect. nfiinþarea, acum – când e clarã dorinþa de expansiune a regimului de la Kremlin, care încurajeazã succesul naþionalismului în Europa –, a unui partid ultranaþionalist, fondat de un fost membru PSD cu legãturi cu Moscova, poate fi coincidenþã. Dar poate fi ºi un capitol din strategia Kremlinului. La care PSD nu ºi-a permis, încã, o contribuþie directã ºi asumatã oficialã, o schimbare de strategie fiind imposibilã cât Preºedinþia nu e câºtigatã ºi cât mai existã dependenþã de resursele financiare ale Vestului.

M

E

un reper al cetãþii

Consiliul Judeþean Timiº renunþã la secrete în relaþia cu ACS Poli

Explicaþii pentru campania anti-ambrozie “cu pliantul” – cerute în plenul C.J.T. Oparte din consilierii judeþeni vor explicaþii legate de rezultatele concrete ale campaniei administraþiei judeþene de combaterea ambroziei, campanile purtatã cu pliantul, pentru care s-au cheltuit, însã, 100.000 de lei. Deocamdatã lãmuririle mai au de aºteptat. pag.3

Banii pentru Spitalul de Copii, tot în aºteptare, la Timiºoara În ciuda promisiunilor periodice guvernamentale ºi a faptului cã realizarea unui corp nou al Spitalului de Copii “Louis Þurcanu” a fost unul dintre obiectivele grele de campanie ale USL în Timiº, demersurile concrete de realizare a construcþiei întârzie.

Pentru cã ºi alocarea efectivã a banilor întârzie. pag.5

Fostele clãdiri ale Abatorului se degradeazã în ritm alert

În lipsa unor mãsuri concrete ºi eficiente, bijuterii arhitectonice ale Timiºoarei continuã sã se degradeze, fiind doar o chestiune de timp pânã la distrugerea completã. Exemplul cel mai bun este fostul ansamblu de clãdiri de patrimoniu aferent Abatorului unde, în ciuda planului de mãsuri anunþat de Primãrie, lucrurile merg din rãu în mai rãu.

A

pag.11

Miza imobiliarã a privatizãrilor, verificatã tardiv Companiile privatizate care au înstrãinat terenuri dupã ce au obþinut atestat de proprietate asupra lor, dar care nu au majorat capitalul social cu valoarea acestor terenuri, vor plãti despãgubiri statului. Asta prevede un proiect elaborat de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. Sindicaliºtii timiºeni spun cã aceste mãsuri sunt tardive ºi nu mai au nicio relevanþã, în contextul în care perioada de monitorizare post-privatizare, în care se mai puteau lua mãsuri, a expirat de ani buni în cazul majoritãþii privatizãrilor importante realizate pe plan local.

Î

Î

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

pag.12

Consiliul Judeþean Timiº a cerut nu numai un raport economico-financiar amãnunþit al ACS Poli, ci ºi micºorarea salariilor Dupã ce se întâmpla acum doi ani, când administraþia judeþeanã se declara trup ºi suflet alãturi de ACS Poli, fiind gata sã acorde finanþare chiar în condiþiile în care în contractul de asociere nu erau specificaþii clare legate de atingerea unor obiective de performanþã, Consiliul Judeþean pare sã-ºi schimbe acum atitudinea,

solicitând un raport economico-financiar amãnunþit al echipei ºi cerând chiar ºi micºorarea salariilor. Schimbarea de atitudine este surprinzãtoare, în condiþiile în care chiar anul trecut aceeaºi conducere a Consiliului Judeþean susþinea cã ar fi secrete statele de platã de la ACS Poli. pag. 4

Laleaua pestriþã, pe cale de dispariþie în Timiº Una dintre atracþiile turistice naturale ale Timiºului, laleaua pestriþã, din Rezervaþia Lunca Pogãniºului, este pe cale de dispariþie. În primul rând, din cauza defriºãrilor fãcute dupã ureche ºi a culegerii iresponsabile. pag.13

2

social

28 - 31 august 2014

Primarul Timiºoarei anunþã zero concesii pentru palatele cu turnuleþe ridicate ilegal Vorbind despre cazurile de imobile ridicate fãrã respectarea autorizaþiei de construcþie, primarul Timiºoarei anunþã „zero concesii”, dar spune cã soluþiile radicale pot fi adoptate doar în limita legii. ligia.hutu@timpolis.ro

Edilul Timiºoarei, Nicolae Robu, declarã cã în acest gen de situaþii nu se poate interveni în forþã, chiar dacã este vorba despre cazuri de nerespectare a legii, dar dã asigurãri cã toþi cetãþenii care au înþeles sã construiascã imobile fãrã a deþine autorizaþie sau fãrã a respecta soluþiile constructive asupra cãrora s-a convenit iniþial vor fi somaþi sã rezolve cât mai grabnic situaþiile ilegale. Primarul spune cã înþelege faptul cã rãbdarea timiºorenilor în legãturã cu aceste situaþii de nerespectare a legii, care au cauzat ºi prejudicii de ordin estetic oraºului, s-a epuizat, dar declarã cã nu poate rãspunde la aceaste situaþii printr-o altã încãlcare a legii. „Înþeleg ºi cã rãbdarea oamenilor a ajuns la capãt ºi unii cer soluþii radicale. (...) Putem fi radicali, dar în limitele legii. Eu nu ies din cadrul legal”, spune Nicolae Robu, referindu-se la cazurile concrete ale unor imobile ai cãror proprietari au fost somaþi sã demoleze, pe cheltuiala proprie, acele pãrþi pentru care nu au deþinut autorizaþie de construire.

Acesta este ºi cazul unui imobil de

Imobilul de pe strada Romulus nr. 11 a fãcut în ultimele luni obiectul unor dispute între edilul Timiºoarei ºi actualul proprietar, ginerele unui fost bulibaºã pe strada Romulus nr. 11, care aparþine sizãri pe care le-a primit, la finalul lunii mite de la Primãrie de fostul proprietar, unui cetãþean de etnie romã. Clãdirea iulie, primarul a mers la faþa locului, primarul i-a cerut arhitectului-ºef aceasta a fãcut în ultimele luni obiectul însoþit de reprezentanþi ai Poliþiei Lo- Ciprian Cãdariu ºi reprezentanþilor unor dispute între edilul Timiºoarei ºi cale, pentru a-i solicita proprietarului Direcþiei de Urbanism sã verifice în actualul proprietar, Florin Rãdules- sã stopeze lucrãrile aflate în curs ºi sã arhivele Primãriei dacã vreunul dincu, ginerele fostului bulibaºã Mihai demoleze turnuleþelor construite fãrã tre turnuleþele imobilului de pe strada Nicolae. autorizaþie.

Romulus nr. 11 a fost construit în baza La faþada imobilului au fost demaÎntrucât, potrivit lui Florin Rãdu- unei autorizaþii eliberate de Municiparate recent, fãrã autorizaþie, o serie de lescu, turnuleþele ar fi fost construite litate. Nicolae Robu declarã cã, dupã lucrãri de reparaþii.În urma unor se- în anii 90, în baza unei autorizaþii pri- verificarea arhivelor, a rezultat cã nici-

unul dintre turnuleþele construite pe faþada imobilului nu a beneficiat de autorizaþie de construcþie. „Legea e lege pentru toatã lumea ºi se va aplica, ca atare, nediferenþiat”, avertizeazã primarul Timiºoarei, anunþând cã vor începe procedurile prevãzute de lege pentru astfel de situaþii. În context, edilul a informat cã reprezentanþii Direcþiei de Urbanism au întocmit deja o adresã în atenþia proprietarului imobilului de pe strada Romulus nr. 11, adãugând cã acesta va fi invitat la Primãrie pentru soluþionarea problemei pe cale amiabilã. Adicã, într-o primã fazã i se va solicita sã aducã imobilul la forma iniþialã, în acord cu prevederile înscrise în autorizaþia de construcþie.

Situaþia de pe str. Romulus nr. 11 nu este, însã, singularã, mai spune primarul, care avertizeazã cã în toate cazurile în care s-a constatat nerespectarea prevederilor legale urmând sã se procedeze similar. „Vor exista zero concesii”, a adãugat Nicolae Robu, precizând cã este adeptul rezolvãrii acestor situaþii de pe poziþii amiabile, nu de pe poziþii de forþã ºi cã, pentru acþiunea în forþã, legea prevede obligaþia de a dispune de un mandat de executare silitã a unei sentinþe judecãtoreºti: „Direcþia de Urbanism are sarcina sã interacþioneze cu proprietarii acestor imobile, pentru a se verifica dacã ºi cum se poate intra în legalitate”.

Pânã la finalul anului, în Timiºoara ar putea circula primele douã tramvaie reabilitate Edilul Nicolae Robu a postat pe contul sãu deschis pe o reþea de socializare imagini care redau modul în care vor arãta tramvaiele din Timiºoara care vor fi supuse reabilitãrii ºi a invitat timiºorenii sã îºi exprime sugestiile faþã de designul acestora. ligia.hutu@timpolis.ro

Dupã reabilitare, tramvaiele vor pãstra doar saºiurile, roþile ºi osiile, urmând ca restul dotãrilor ºi componentelor sã fie de ultimã generaþie, „similare cu cele ale modelelor de tramvaie Imperio, produse de compania Siemens”, dupã cum declarã edilul Timiºoarei, Nicolae Robu, într-o postare pe profilul sãu de Facebook. Acesta mai spune cã tramvaiele vor fi vopsite pe exterior în nuanþe de violet, precizând cã propunerile prezentate au fost elaborate de o echipã de designeri.

Primarul mai spune cã opþiunea pentru nuanþele de violet i se pare mai inspiratã, în felul acesta înlãturându-se chiar ºi posibilitatea unor speculaþii legate de utilizarea culorii galbene în cromatica tramvaielor, care ar fi permis asocierea cu una dintre culorile definitorii pentru PNL, partidul cãruia edilul îi aparþine. În interior, anunþã Nicolae Robu, totul va fi nou, iar vagoanele vor fi dotate cu instalaþie de climatizare, cu încãlzire în scaune, cu instalaþii de supraveghere video, cu sisteme audio ºi video de informare, cu instalaþie wire-

less care va permite cãlãtorilor accesul gratuit, nerestricþionat la internet, dar ºi cu un monitor touch screen, cu ajutorul cãruia pasagerii vor putea obþine informaþii atât despre traseul pe care circulã tramvaiele, cât ºi informaþii de ordin general despre Timiºoara. În plus. tramvaiele vor fi dotate ºi cu rampe speciale, care sã faciliteze accesul persoanelor cu dizabilitãþi sau al persoanelor vârstnice. „Partea de acþionare va fi de mare randament, ultramodernã, similarã noilor modele de tramvaie Siemens”, a precizat edilul.

Potrivit informaþiilor oferite de primarul Timiºoarei, în acest moment se aflã deja în lucru primele douã tramvaie, operaþiunile de reabilitare ale acestora fiind prevãzute sã dureze trei - patru luni, urmând ca reabilitarea celorlalte tramvaie prevãzute în caietul de sarcini sã continue într-un ritm de unul pe lunã. În situaþia în care, însã, tramvaiele reabilitate nu se vor dovedi la nivelul aºteptãrilor timiºorenilor sau ale reprezentanþilor Municipalitãþii sau dacã, între timp, vor apãrea pe piaþã modele de tramvaie noi, mai ieftine, oferite de diverºi producãtori de pe pieþele externe, edilul a precizat cã este prevãzutã posibilitatea sistãrii lucrãrilor de reabilitare: „Ne putem opri oricând”.

Primarul a mai adãugat ºi cã ideea reabilitãrii vechilor tramvaie a apãrut dupã ce a vizitat cel mai mare târg de profil de mijloace de transport, la

de 24 de ani un reper al cetãþii

Noul design al tramvaielor reabilitate, propus de Primãria Timiºoara Berlin, acolo unde a aflat despre posibilitatea reabilitãrii tramvaielor, ca metodã de a economisi bani, în condiþiile în care uzura fizicã a componentelor metalice ale acestora intervine în aproximativ 100 de ani, în vreme ce uzura moralã, în ceea ce priveºte dotãrile, intervine în doar câþiva ani. Un model de tramvai reabilitat circulã deja în România, la Iaºi, a mai precizat edilul, adãugând cã, în capitala Moldovei, tramvaiul a fost reabilitat de

cãtre compania Grup Feroviar Român.

Edilul le-a solicitat, de asemenea, timiºorenilor, sã îºi exprime sugestiile referitoare la modul în care vor sã arate tramvaiele reabilitate: „În pozele ataºate, puteþi vedea cum vor arãta tramvaiele Timiºoarei în urma reabilitãrii aflatã în derulare. Prima pozã reprezintã o vedere a pãrþii din faþã, a doua o vedere a pãrþii din spate ºi a treia o vedere a tramvaiului în ansamblul sãu, în privire de pe mediatoarea

sa. Dacã vã place, clicuiþi Like. Dacã nu vã place, postaþi textul Dislike”, a mai scris edilul pe contul sãu de Facebook.

Contractul care vizeazã reabilitarea unor tramvaie din parcul RATT a fost semnat de Primãria Timiºoara cu o asociere formatã din douã firme: Electroputere VFU Paºcani ºi Astra Vagoane Cãlãtori Arad. Pentru reabilitarea unui singur tramvai este necesarã suma de aproximativ 480.000 de euro.

eveniment

28 - 31 august 2014

3

Strategie judeþeanã împotriva penelor de curent în serie Dupã Primãria Timiºoara, a venit rândul Consiliului Judeþean Timiº sã ia atitudine cu privire la desele întreruperi ale energiei electrice din anumite localitãþi.

Titu Bojin, preºedintele CJ Timiº, susþine cã la Remetea, unde locuieºte, sunt zile în care se întrerupe ºi de 20 de ori curentul electric. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Plan de mãsuri la nivel judeþean Mai mulþi consilieri judeþeni au solicitat sã se ia mãsuri la nivel judeþean pentru a se reglementa problema deselor întreruperi ale furnizãrii curentului electric în unele localitãþi. „În teritoriu se întrerupe curentul fãrã ca cetãþenii sa fie anunþaþi, fapt ce duce la deteriorarea aparatelor electrocasnice de parcã ar fi la înþelegere cu cei care reparã aceste aparate. Altfel e greu de explicat de ce se întrerupe brusc curentul fãrã sã se anunþe consumatorilor. Întreruperea este scurtã, de maximum unu, douã minute, exact cât sã creeze pagube cetãþenilor ºi sã distrugã aparatele electrocasnice”, au precizat în plen consilierii judeþeni.

Punctul lor de vedere a fost susþinut ºi de preºedintele CJ Timiº, Titu Bojin, care a declarat cã nu ºtia dacã la aceastã problemã va putea fi rezolvatã de cãtre administraþia judeþeanã,

dar le promitea consilierilor cã la ºedinþele de plen va fi invitat câte un reprezentant al instituþiei care se ocupã cu gestionarea energiei electrice, pentru a da un rãspuns. „Nu ºtiu dacã vor accepta sau nu invitaþia noastrã, dar meritã sã încercãm, pentru cã ºi eu îmi doresc o motivaþie pentru întreruperile frecvente de curent electric. ªi la Remetea, acolo unde stau eu, sunt întreruperi de curent chiar ºi de 20 de ori pe zi, ceea ce nu mi se pare normal. Vom sesiza, de asemenea, ºi Protecþia Consumatorului”, a mai spus Titu Bojin.

Totodatã, consilierii judeþeni care au realizat interpelãri au cerut sã se verifice ºi facturarea, susþinând cã existã creºteri ale sumelor percepute pentru energia electricã ºi „pe facturã apar tot felul de sume pentru certificate verzi, accize, taxã de stâlp”.

Explicaþii cerute ºi la nivel de Parlament Penele de curent reprezintã motivul pentru care mai mulþi timiºeni s-au adresat parlamentarilor, solicitând sã se ia mãsuri pentru rãrirea sau dispariþia întreruperilor energiei electrice. În acest sens a fost realizatã, recent, o interpelare adresatã Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Domeniul Energiei, în care se menþioneazã cã de mai mulþi ani locuitorii din Timiºoara, din Recaº, dar ºi din multe comune din

judeþ (Giroc, Moºniþa Nouã, Ghiroda, Sãcãlaz, Giarmata, Piºchia, Remetea Mare, Sacoºu Turcesc, Fibiº, Maºloc, ªag, Pãdureni, Dumbrãviþa, Sânmihaiul Român, Bogda, Liebling, Jebel) se confruntã cu întreruperi neplanificate din ce în ce mai dese ale furnizãrii de energie electricã. „Deºi au fost fãcute numeroase sesizãri cãtre Enel Distribuþie Banat, pânã la aceastã datã situaþia nu s-a îmbunãtãþit. Aceste întreruperi de energie electricã afecteazã foarte multe familii, problema fiindu-mi semnalatã în numeroase rânduri, pe parcursul întâlnirilor din circumscripþie”, se aratã în interpelarea parlamentarã.

Ca rãspuns la aceastã interpelare, ANRE a precizat cã, într-un an, pentru lucrãrile de dezvoltare ºi mentenanþã, un operator de distribuþie nu trebuie sã producã unui utilizator mai mult de patru întreruperi planificate cu durata de maximum 12 ore fiecare, în mediul urban, respectiv opt întreruperi planificate cu durata de maximum 16 ore fiecare, în mediul rural.

Conform ANRE, în Banat întreruperile neplanificate au totalizat 150 de minute de consumator pe an, în mediul urban, respectiv 565 de minute, în mediul rural. Cât despre întreruperile planificate, acestea au totalizat anul trecut 100 de minute pe an, de consumator, în mediul urban, respectiv 407 minute pe an la consumatorii din mediul rural.

“Oamenii trebuie sã ºtie cã ºi în

aceste cazuri Oficiului pentru Protecþia Consumatorului are obligaþia sã apere cetãþenii, deºi au existat situaþii când oamenii au fost îndrumaþi nejustificat cãtre ANRE. Oamenii au dreptul sã meargã la OPC ºi sã se semnaleze

nereguli, inclusive în relaþia cu Enel, iar OPC este obligatã sã iniþieze acþiuni specifice în urma acestor sesizãri”, spune Petru Olariu, preºedintele Federaþiei Asociaþiilor de Locatari Timiºoara.

Explicaþii pentru campania anti-ambrozie “cu pliantul” – cerute în plenul C.J.T. Oparte din consilierii judeþeni vor explicaþii legate de rezultatele concrete ale campaniei administraþiei judeþene de combaterea ambroziei, campanile purtatã cu pliantul, pentru care s-au cheltuit, însã, 100.000 de lei.

Deocamdatã lãmuririle mai au de aºteptat.

mei de 100.000 de lei pentru planul judeþean de combatere a ambroziei, suma urma a fi cheltuitã pentru tipãrirea de materiale informative pentru autoritãþile administrativ-teritoriale din judeþ (ºi anume, 1.000 de postere, 2.000 de broºuri ºi 10.000 de pliante. Care conþin “imagini explicite pentru identificarea plantei ºi informaþii generale privind impactul asupra sãnãtãþii, mediului ºi agriculturii ºi informaþii privind combaterea speciei Ambrosia artemisiifolia”. De asemenea, planul de mãsuri mai prevedea “deplasãri în teritoriu pentru acþiunile de informare ale membrilor echipei de implementare a prezentului regulament conform protocolului de colaborare”.

bogdan.piticariu@timpolis.ro

“Rãzboi anti-ambrozie” cu pliantul Aleºii judeþeni vor sã afle de la conducerea Consiliului Judeþean Timiº ce efecte a avut campania anti-ambrozie iniþiatã în aceastã varã ºi care s-a centrat mai mult pe împãrþit pliante ºi broºuri ºi pe vizite pe teren – toate la un buget de peste 100.000 de lei. “Dupã cum ºtiþi, am aprobat o anumitã sumã pentru combaterea ambroziei. Întradevãr, era necesar sã se ia mãsuri pentru distrugerea acestei plante care este extrem de periculoasã pentru sãnãtatea noastrã. Prin urmare, am dori sã ºtim cum s-a cheltuit suma de 100 mii lei atribuitã pentru distrugerea ambroziei”, a fost solicitarea consilierilor judeþeni.

“Din câte ºtiu, în afarã de mãsura de prevenire realizatã prin broºuri ºi materiale de promovare ºi propagare prin judeþ altceva nu am vãzut sã se fi

O problemã judeþeanã

Oparte din consilierii judeþeni vor explicaþii legate de rezultatele concrete ale campaniei administraþiei judeþene de combaterea ambroziei fãcut în acest sens”, spune consilierul judeþean democrat-liberal Tiberiu Lelescu.

Nu este prima oarã când, în plenul CJ Timiº se trag semnale de alarmã cu privire la ineficacitatea unor mãsuri luate la nivelul Timiºului, pentru combaterea ambroziei.

“Din punct de vedere al seriozitãþii cu care se trateazã aceastã problemã de ani de zile, cred cã ºi acum vom fi

în acelaºi stadiu. Vom arunca doar 100.000 de lei pe niºte pliante, fãrã a se lua în mod concret vreo mãsurã în acest sens. Normal ar fi sã sprijinim Primãriile cu fonduri mai serioase, pentru cã dãm bani în atâtea alte destinaþii – sport, biserici. Trebuie sã luãm în serios aceastã problemã ºi sã facem tot posibilul sã distrugem aceastã plantã deosebit de periculoasã pentru sãnãtatea cetãþenilor, iar mãsurile

care le luãm trebuie gândite pe termen scurt, aplicate imediat. Alocarea acestei sume de bani se va duce fãrã sã facem ceva util. Lumea cunoaºte problema ºi propun sã gândim un proiect de hotãrâre prin care sã sprijinim concret distrugerea acestei plante”, spunea consilierul judeþean Petru Juravle încã de la lansarea campaniei C.J.T. Conform Hotãrârii de Consiliu Judeþean care prevedea alocarea su-

Ambrosia artemisiifolia, numitã ºi iarba pârloagelor, este nocivã pentru sãnãtate populaþiei, din cauza polenului produs în perioada de înflorire. Buruiana apare ºi se rãspândeºte rapid pe terenurile virane, ºantiere, printre ruine ºi dãrâmãturi, pe marginea ºoselelor, dar ºi în grãdini ºi în culturile agricole.

Din datele alergologilor timiºoreni reiese cã ambrozia are în ultimii ani o foarte mare incidenþã la nivelul judeþului, planta rãspândindu-se ºi producând foarte mult polen, mai ales cã uneori perioada de înflorire se poate întinde din luna iunie ºi chiar pânã în luna septembrie.

de 24 de ani un reper al cetãþii

4

ancheta

28 - 31 august 2014

Consiliul Judeþean Timiº renunþã la secrete în relaþia cu ACS Poli Dupã ce se întâmpla acum doi ani, când administraþia judeþeanã se declara trup ºi suflet alãturi de ACS Poli, fiind gata sã acorde finanþare chiar în condiþiile în care în contractul de asociere nu erau specificaþii clare legate de atingerea unor obiective de performanþã, Consiliul Judeþean pare sã-ºi schimbe acum atitudinea, solicitând un raport economicofinanciar amãnunþit al echipei ºi cerând chiar ºi micºorarea salariilor. Schimbarea de atitudine este surprinzãtoare, în condiþiile în care chiar anul trecut aceeaºi conducere a Consiliului Judeþean susþinea cã ar fi secrete statele de platã de la ACS Poli. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Schimbare de opticã La ultima ºedinþã de plen, preºedintele CJ Timi, Titu Bojin, a decis sãºi facã publicã noua sa poziþie legatã de finanþarea ºi relaþia cu echipa de fotbal ACS Poli, odatã cu decizia retragerii din Adunarea Generalã a Acþionarilor. „La ACS Poli Timiºoara, dupã cum aþi vãzut, s-a luat hotãrârea ca membrii Consiliului de Administraþie sã nu mai fie retribuiþi ºi am propus ca în cadrul Consiliului de Administraþie sã fie reprezentanþi care nu sunt implicaþi în nici un fel din punct de vedere politic. În Adunarea Generalã a Acþionarilor eu nu am mai dorit sã fiu, aºa cum nici domnul Robu nu este. Nu vreau sã existe discuþii cu privire la faptul cã preºedintele Consiliului Judeþean este pe post de îndrumãtor fotbalistic. De aceea vã propun sã lãsãm pe cei care sunt pe linie sportivã sã facã acest lucru”.

Din acest punct de vedere, ciudatã, raportatã la momentul în care se face anunþul, este ºi decizia CJ Timiº de a vedea un raport economic clar al clubului finanþat. „Rog sã ni se prezinte un raport cu privire la anul competiþional 2013 -2014. Raportul va fi întocmit împreunã cu reprezentanþii Primãriei ºi cu domnul director economic, pentru cã vrem sã avem ºi o informare economicã cu privire la finanþarea atribuitã pentru Poli, dar ºi pentru toate celelalte structuri sportive”, a mai declarat Titu Bojin.

Consiliul Judeþean Timiº a cerut nu numai un raport economico-financiar amãnunþit al ACS Poli, ci ºi micºorarea salariilor Evident, acest raport amãnunþit economico-financiar ar fi trebuit sã fie cerut ºi prezentat conducerii CJ Timiº ºi consilierilor judeþeni încã din momentul acordãrii primei tranºe de finanþare cãtre ACS Poli, nu dupã doi ani.

Trecând peste aceste „detalii”, conducerea CJ Timiº a mai precizat cã s-au fãcut modificãri majore la club, salariile s-au redus substanþial ºi au plecat jucãtori: „Salariile s-au redus la iniþiativa Comitetului Director, al Consiliului de Administraþie, al Regulamentului aprobat în care se prevede cã salariile se pot reduce în condiþiile în care echipa retrogradeazã în Divizia B.” Lucru care, din nou, ridicã un semn de întrebe cu privire la momentul luãrii acestei decizii, care putea fi iniþiatã de o bunã bucatã de vreme, raportatã la performanþele clubului finanþat de CJ Timiº.

Consilierul judeþean democratliberal Marius Martinescu spune cã, dupã ce a cerut de mai multe ori lãmuriri legate de salariile date la club, unele foarte mari, ºi într-un regim nu foarte transparent, la ultima ºedinþã de plen s-a spus, impersonal, cã „s-au scãzut salariile”. „Toate rapoartele prezentate legate de ACS Poli erau, dupã pãrerea mea, inexacte ca prezentare, în sensul cã nu lãmureau mai nimic în

Titu Bojin privinþa situaþiei economico-financiare a clubului. ªi eu nu cred cã acum CJ Timiº a avut un moment de revalaþie ºi a decis sã reglementeze situaþia, din punct de vedere al raporturilor, inclusiv financiare, cu ACS Poli. Cred cã au fost, de fapt, niºte audituri ale Curþii de Conturi care au fost un factor de presiune asupra CJ Timiº, în sensul cã l-au impulsionat sã lãmureascã problema legatã de aceste finanþãri”, apreciazã Marius Martinescu.

Alte perspective, în urmã cu un an Poate pãrea surprinzãtor faptul cã

Marius Martinescu acum CJ Timiº cere lãmuriri legate de remuneraþia conducerii ºi jucãtorilor de la ACS Poli, precum ºi despre situaþia financiarã, în condiþiile în care anul trecut au apãrut controverse în momentul în care s-au solicitat statele de platã ºi primele pe care le încaseazã conducerea clubului. „Avem în faþã previziunile bugetului pentru perioada 2013 - 2014 pentru ACS Poli Timiºoara.

Cu tot respectul pentru acest club ºi cu susþinerea pe care am acordat-o, pot spune cã astfel de situaþii am avut ºi în vechiul mandat ºi din acest motiv aº dori ca informãrile solicitate sã fie puþin mai complexe”, precizau atunci unii consilieri judeþeni.

Solicitarea s-a lovit însã de refuzul conducerii CJ Timiº, preºedintele Titu Bojin declarând atunci : „Nu cred cã este de datoria consilierilor judeþeni sã verifice statele de platã. Nu ascundem nimic, dar cred cã e suficient sã discutãm despre plata salariilor. Statul de platã implicã confidenþialitate. Putem discuta de sumele pe care le plãtim pe orice capitol ºi subcapitol, dar nu pentru plata salariilor.” În replicã, aleºii judeþeni precizau: „Înþelegem cã dacã dãm 2000 - 3000 de euro salariu la conducerea clubului nu ar fi niciun fel de problemã, chiar dacã discutãm de bani publici. Am greºit, vã rog sã mã scuzaþi. Cu toate astea, considerãm cã trebuie sã analizãm acest fapt pentru cã nu este normal ca din banii publici sã se plãteascã salarii de mii de euro. Am spus acest lucru în cunoºtinþã de cauzã.”

Mai mult, ºi în acest an, la ºedinþa de plen din aprilie, atunci când s-a discutat de cãtre CJ Timiº proiectul de hotãrâre care viza realizarea unei instalaþii de încãlzire la nivelul gazonului, din fondurile clubului ACS. Poli, cu racordurile electrice necesare realizate de cãtre Direcþia de Prestãri Servicii a administraþiei judeþene, mai mulþi consilieri judeþeni au solicitat sã li se prezinte raportul ºi bilanþul activitãþii clubului ACS Poli, þinând cont de faptul cã administraþia judeþeanã a fost, în anul 2013, unul dintre principalii finanþatori ai clubului.

Atunci conducerea CJ Timiº a pãrut sã nu agreeze prea mult aceastã solicitare, motivând-o cu nevoia de a se face… economie de hârtie. “Dupã cum ºtiþi aprobãm acum bugetul ºi urmeazã ca la ºedinþa urmãtoare sã primim de la toate instituþiile din subordine o informare în acest sens. Nu ºtiu dacã vom solicita ºi asociaþiilor cu care colaborãm pentru cã bilanþul si raportul de activitate pentru fiecare în parte cuprind un volum foarte mare de documente, iar acestea trebuie, la rândul lor, multiplicate în 37 de exemplare”, a precizat preºedintele CJ Timiº, Titu Bojin.

Iatã cã acum percepþia conducerii administraþiei judeþene s-a schimbat radical. Rãmâne de vãzut care sunt motivele reale ale acestei modificãri de percepþie, ºi dacã, aºa cum spunea Marius Martinescu, au sau nu legãturã cu eventualele controale ale Curþii de Conturi.

Mai puþini bani sau deloc Conducerea CJ Timiº anunþa la începutul lunii iulie cã analizeazã posibilitatea sã diminueze semnificativ sau chiar sã elimine total finanþarea pe care o acorda echipei ACS Politehnica Timiºoara, finanþare care anul trecut s-a ridicat la suma de trei milioane de lei. Cu menþiunea ar putea finanþa în continuare întreþinerea Stadionului „Dan Pãltiniºanu” ºi ar putea redistribui fondurile ACS Poli Timiºoara cãtre alte echipe din judeþ. „Nu s-a pus problema ca CJ Timiº sã se retragã din asociere. Asocierea e una ºi sumele de bani sunt altele. Noi avem stadionul.

Sunt sute de mii… milioane care se alocã pentru întreþinerea stadionului, deºi numãrul de spectatori nu a fost mare.

Dacã va promova echipa Becichere-

cului, îi vom ajuta ºi pe ei. Pentru cã acolo nu poate legal sã dea bani Primãria Timiºoara. ªi probabil cã vom ajuta mai mult echipa de la Becicherec. Dar nu vom creºte suma totalã alocatã în acest an pentru sport cu niciun leu”, declara preºedintele CJ Timiº, Titu Bojin, precizând cã o decizie finalã în aceastã privinþã va fi luatã în perioada urmãtoare.

Influenþaþi sau nu de rezultatele recente ale echipei de fotbal ACS Poli Timiºoara, consilierii judeþeni au decis în ºedinþa din 21 iulie sã ajusteze negativ bugetul acordat clubului timiºorean.

Anul trecut însã suplimentãrile de buget au fost la ordinea zilei. Pe 2013, prin hotãrâre de consiliu, a fost aprobatã o cotizaþie de 2,9 milioane de lei,

de 24 de ani un reper al cetãþii

dintre care 2,4 milioane de lei în contul ACS Poli Timiºoara, ºi 500.000 de lei, în contul Direcþiei de Prestãri Servicii Timiº, pentru realizarea serviciilor de administrare ºi asigurare a utilitãþilor la Stadionul „Dan Pãltiniºanu” Timiºoara ºi terenurile anexã pentru antrenament. În septembrie 2013, „având în vedere promovarea în primul eºalon valoric, respectiv Divizia A, dar ºi pentru asigurarea fondurilor necesare, cheltuielilor curente ºi achiziþiile pentru funcþionarea asociaþiei”, s-a propus ºi aprobat suplimentarea sumei cu 560.000 de lei pentru ACS Poli Timiºoara. Astfel, cuantumul cotizaþiei C.J. Timiº pentru 2013 devenea 3,5 milioane de lei, dintre care trei milioane în contul ACS Poli Timiºoara.

CJ Timiº ar putea finanþa în continuare întreþinerea Stadionului „Dan Pãltiniºanu”

actualitate

28 - 31 august 2014

5

Banii pentru Spitalul de Copii, tot în aºteptare, la Timiºoara În ciuda promisiunilor periodice guvernamentale ºi a faptului cã realizarea unui corp nou al Spitalului de Copii “Louis Þurcanu” a fost unul dintre obiectivele grele de campanie ale USL în Timiº, demersurile concrete de realizare a construcþiei întârzie. Pentru cã ºi alocarea efectivã a banilor întârzie. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Bani alocaþi doar declarativ

Multe promisiuni, mai nimic concret Problema unora dintre secþiile Spitalului de Copii vizate de evacuarea silitã – dupã ce Pimãria Timiºoara a pierdut procesele cu revendicatorii imobilelor – a fãcut obiectul unei masive mediatizãri în cadrul campaniei pentru alegerile parlamentare din iarna lui 2012, care l-a propulsat înspre fotoliul de deputat pe fostul viceprimar social-democrat Sorin Grindeanu.

Campania, derulatã pe toatã durata campaniei electorale, s-a intitulat “Da! Reuºim” ºi a beneficiat ºi de susþinerea unor nume sonore ale vieþii publice ºi politice locale. Dupã ce a fost confirmat deputat, Sorin Grindeanu a promis cã va pleda pentru cauza Spitalului de Copii “Louis Þurcanu” în Parlament, insistând pentru alocarea de fonduri pentru Timiºoara, în bugetul pentru 2013, în vederea finalizãrii cât mai rapide a celor douã noi corpuri de clãdire necesare pentru relocarea secþiei de Chirurgie ºi Ortopedie Pediatricã, a Compartimentelor de Anestezie ºi Terapie Intensivã, precum ºi a Secþiilor de ORL, Oftalmologie, Pneumologie ºi Ftiziologie ºi Laborator Clinic. În 2013, Guvernul a alocat cinci milioane de lei pentru realizarea unui proiect tehnic ºi a studiului de fezabilitate în vederea construirii unui nou corp de clãdire la Spitalul de Copii „Louis Þurcanu”, din Timiºoara. Cele douã documente nu au fost finalizate la timp, iar banii de la Guvern nu au fost cheltuiþi, astfel cã la sfârºitul anului trecut banii au fost înapoiaþi bugetului de stat. Între timp, de la începutul acestui an, Primãria Timiºoara a realizat cele douã documente ºi licitaþia, aceasta din urmã fiind câºtigatã de firma Prompt SA. Sfârºitul lui 2013 aducea concluzia cã noul corp al Spitalului de Copii ar fi un obiectiv de domeniul viitorului, concluzie în totalã contradicþie cu ce se promitea inclusiv de cãtre actualul premier Victor Ponta, în vizitele preelectorale din Timiº. La finalul anului

Foto TIMPOLIS

Primarul Timiºoarei, Nicolae Robu, a declarat, zilele trecute, cã nu a primit cele cinci milioane de lei alocate de Guvern pentru construcþia Corpului B de la Spitalul de Copii. Teoretic, fondurile sunt incluse în buget, însã faptic nu s-a primit niciun leu. Reprezentanþii Guvernului susþin cã au cele cinci milioane de lei pentru construcþia Corpului B de la Spitalul de Copii, proiect pe care USL a bãtut monedã în campania electoralã din 2012. Însã banii nu au ajuns încã în conturile Primãriei Timiºoara. “Banii efectivi nu au venit. Noi am fãcut deja plãþi de peste un milion de lei la Spitalul de Copii.

Lucrãrile sunt fãcute de peste douã milioane de lei, dar banii au fost plãtiþi de la bugetul local. Nu am primit oficial hârtie cã s-au dat banii, dar am înþeles cã s-a publicat în Monitorul Oficial, numai cã alocãri pe hârtie sunt foarte multe. Nu ai certitudinea cã banii îþi ºi vin. Eu sper sã ne vinã. În momentul în care vor fi intraþi în cont, în mod cert voi face un anunþ public”, a declarat Nicolae Robu.Oricum, banii respectivi ar fi ajuns doar pentru o demarare în linii mari a construcþiei Corpului B de la Spitalul de Copii din Timiºoara, care costã 39,3 milioane de lei.

“Nu s-a primit de la actualul Guvern niciun ban. E un lucru pe care ar trebui sã-l conºtientizeze în primul rând timiºorenii alegãtori. Nu existã decât promisiuni, la nivel de «o sã se…». De la bugetul local nu se poate suporta o asemenea investiþie, pentru cã nu existã fonduri nici pentru investiþiile deja demarate ale Timiºoarei”, comenteazã consilierul local PDL Simion Moºiu. În opinia sa, ºi faptul cã, dupã doi ani de la campanie nu s-au alocat încã bani pentru Spitalul de Copii, dar ºi recentul anunþ potrivit cãruia Ministerul Sãnãtãþii intenþioneazã sã construiascã spitale regionale doar la Iaºi, Craiova ºi Cluj reprezintã o palmã ºi o

bãtaie de joc pentru timiºoreni. “Nu pot sã etichetez aceastã atitudine decât ca lipsã de respect pentru Timiº.

Se preferã ca timiºorenii sã meargã sã se trateze în Szeged. Deºi ºcoala de medicinã timiºoreanã este cunoscutã ºi respectatã, poziþia Guvernului este una sfidãtoare, care ignorã aceste evidenþe. Atitudinea Bucureºtiului faþã de Timiºoara rãmâne ca înainte de 1989”, mai adãugat consilierul local.

trecut, proiectul construirii unui nou corp de clãdire pentru Spitalul Clinic de Copii „Louis Þurcanu” a devenit doar un subiect de ceartã politicã. Deputatul Sorin Grindeanu a indicat echipa din Primãrie drept responsabilã pentru pierderea fondurilor obþinute de la Guvern pe 2013, susþinând cã Municipalitãþii i-ar fi luat prea mult timp elaborarea documentaþiei tehnice necesare etapei premergãtoare demarãrii lucrãrilor. Pus în faþa acestor acuzaþii, primarul Nicolae Robu a ripostat, precizând cã întocmirea documentaþiei pentru un proiect de asemenea anvergurã este un proces laborios. Ulterior, la început de decembrie, când devenise limpede faptul cã banii obþinuþi de la Guvern vor fi pierduþi, edilul-ºef a revenit ºi a precizat cã ia în calcul posibilitatea finanþãrii lucrãrilor la corpul B de clãdire a Spitalului de Copii „Louis Þurcanu” din fondurile proprii ale Primãriei Timiºoara. ªi aceasta pentru cã, oricum, a mai precizat el, în baza discuþiilor purtate la începutul anului 2013 cu premierul Victor Ponta, Municipalitãþii îi revine un procent de contribuþie proprie, pe care trebuie sã îl onoreze, indiferent cã va fi vorba despre utilizarea acestor bani la darea lucrãrilor în execuþie sau mai târziu.

“Finanþarea lucrãrilor la Spitalul de Copii nu e un subiect politic, deºi a fost tratat ca atare. Acest proiect nu a putut intra pe lista de obiective incluse în bugetul pe 2014. Dar nici nu avem nevoie de bani pânã în aprilie - mai, dupã ce se vor finaliza toate etapele premergãtoare începerii lucrãrilor, care

Simion Moºiu

Nicolae Robu includ întocmirea documentaþiei tehnice ºi organizarea licitaþiei”, declara la sfârºitul anului trecut primarul Nicolae Robu, dupã ce a aflat cu siguranþã cã nu sunt prevãzute surse de finanþare în bugetul de stat pe 2014 pentru lucrãrile de construcþie la corpul B de clãdire al Spitalului de Copii.

Primarul Timiºoarei a þinut sã adauge, cu aceastã ocazie, cã nu ar fi drept ca de la bugetul de stat sã nu se primeascã cel puþin 50% din valoarea totalã a investiþiei. iar orice procent pe care îl va obþine dincolo de 50% este mulþumitor. În acest an, în luna mai, premierul Victor Ponta a afirmat cã Spitalul de Copii „Louis Þurcanu”, din Timiºoara, este esenþial pentru Timiºoara, spunând cã „Timiºoara a primit bani pentru Spitalul de Copii ºi, din pãcate, nu ia folosit pentru cã Primãria nu a fãcut procedurile la timp. Acum, dacã în sfârºit le-a finalizat ºi le-a fãcut corect, evident cã va primi în continuare bani, e un proiect esenþial pentru Timiºoara.

ªtiþi cã am fost cu primarul aici, i-am dat bani ºi dupã aceea mi-au dat banii înapoi pentru cã nu au putut sã-i foloseascã”.

Primãria Timiºoara dãdea, în luna mai, ordinul de începere a lucrãrilor pentru construirea corpului B al Spitalului de Copii „Louis Þurcanu”. ªi, deºi a fost predat amplasamentul, nimeni nu poate spune cu siguranþã ce orizont de finalizare ar putea avea investiþia, pentru simplul fapt cã nu se ºtie dacã va avea asiguratã finanþarea.

Deocamdatã se aºteaptã ca în contul Primãriei sã intre banii promiºi, pentru cã, altfel, investiþia nu va putea fi finalizatã de la bugetul local. Potrivit primarului Timiºoarei, Nicolae Robu, noua clãdire va avea 8.055 de metri pãtraþi ºi 150 de paturi. Imobilul va avea parter ºi ºase etaje ºi va adãposti secþiile radiologie, terapie intensivã, urgenþele, ortopedia, chirurgia ºi secþia de prematuri. La etajele superioare urmeazã sã fie amenajate camere pentru mame ºi sãli de cursuri.

DNA a confirmat oficial, la începutul anului trecut, cã ancheteazã modul în care s-a fãcut retrocedarea suplimentarã a corpului Clinicii de Chirurgie ºi Ortopedie Pediatricã a Spitalului de Copii “Louis Þurcanu”, de pe strada Iosif Nemoianu. În perioada interbelicã, imobilul în care funcþioneazã acum Clinica de Chirurgie ºi Ortopedie Pediatricã a Spitalului de Copii a aparþinut Societãþii Anonime Institutul Chirurgic Ortopedic Timiºoara. Odatã cu naþionalizãrile din anii ’50, imobilul a fost luat de Stat.

Dupã Revoluþie, soþia fostului proprietar, Liviu Gabor, cetãþean german, a început demersurile pentru recuperarea clãdirii. Însã, între timp, în aceeaºi locaþie a fost construit ºi un corp de clãdire nou, intabulat în 2004. Dupã care, în 2006, imobilul în care funcþioneazã Clinica de Chirurgie ºi Ortopedie Pediatricã a fost restituit fostului proprietar, printr-o decizie a Ministerului Sãnãtãþii. Însã, ca bonus, alãturi de clãdirea care a aparþinut fostului proprietar a fost restituit ºi corpul de clãdire nou, construit de spital din bani publici.

O anchetã plinã de incertitudini Deocamdatã, ca ºi construcþia efectivã, tot la nivel de declaraþii a rãmas ºi ancheta aflatã în derulare la nivelul DNA cu privire la multiplele semne de întrebare legate de procesele de retrocedare care au decimat în ultimii ani patrimoniul imobiliar al Spitalului de Copii. Pe lângã lipsa unor rezultate concrete în aceastã anchetã, este greu de crezut cã investigaþia ar mai putea schimba ceva din punct de vedere al proprietãþii asupra imobilelor, care par pierdute definitiv de cãtre Stat.

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

dialog

28 - 31 august 2014

Angela Filote, ºeful Reprezentanþei „Sperãm ca România de competenþele ºi obligaþiile

melania.cincea@timpolis.ro

„Orice s-ar întâmpla, UE va fi alãturi de Republica Moldova, gata sa o ajute sub orice formã” La scurt timp dupã ce a fost numit în funcþia de preºedinte al CE, Jean Claude Juncker a declarat cã nu va exista o nouã extindere a UE pe perioada mandatului sãu – un anunþ întâmpinat cu critici din partea unor eurodeputaþi români. Nefiind fãcute publice argumente pentru aceastã decizie, care ar putea fi acestea?

Preºedintele-ales al Comisiei Europene ºi-a prezentat prioritãþile politice în faþa Parlamentului European. În acest context, domnul Juncker a declarat cã, dupã aderarea a 13 state într-un interval de zece ani, Uniunea Europeanã are nevoie acum de consolidare. Din acest motiv, în urmãtorii cinci ani nu va mai exista un alt val de extindere. De altfel, viziunea domnului Juncker despre extindere a fost parte integrantã a programului sãu electoral pe toatã perioada campaniei. În actualul context geostrategic foarte tensionat, nu este un risc ca Moldova sã nu fie integratã în UE, cel puþin cinci ani de acum încolo? Nu existã riscul ca, aºa, sã fie repetat scenariul din Ucraina?

Gradul de integrare al Moldovei þine în primul rând de Republica Moldova ºi de reformele ce se fac în acest sens. Trebuie însã spus cã Republica Moldova nu este, în acest moment, stat candidat în vederea aderãrii la Uniunea Europeanã. Nu putem intui viitorul ºi nici anticipa riscurile, dar

CV Angela Filote l decembrie 1993 - iunie 2006 – ºeful Departamentului de Presã ºi Comunicare al Delegaþiei Comisiei Europene în România l iulie 2006 – august 2009 – ºef de echipã în cadrul Programului CE de informare ºi comunicare în Turcia l septembrie 2009 – ianuarie 2010 – ºef-adjunct al Delegaþiei UE în Egipt, în cadrul Comisiei Europene l februarie 2010 – decembrie 2010 – purtãtor de cuvânt pentru extindere ºi politica de vecinãtate la Comisia Europeanã l ianuarie 2011 - decembrie 2013 - ºeful Unitãþii de Comunicare Internã ºi Externã, DG Agri, la Comisia Europeanã l din decembrie 2013 – ºeful Reprezentanþei Comisie Europene în România

Foto Pagina Europeana

Angela Filote face parte, de 21 de ani, din diverse structuri ale Comisiei Europene, acum fiind ºeful Reprezentanþei Comisiei Europene în România. Am invitat-o la un dialog despre aderarea României la Spaþiul Schengen ºi capacitatea noastrã realã de a asigura securitatea frontierelor, despre modul în care vede Europa constantele mesaje anticorupþie care ne sunt transmise cu insistenþã de SUA, despre mãsurile sancþionatorii pe care UE le poate lua dacã România va recidiva în derapaje de la lege ºi de la democraþie, dar ºi despre probleme care nu ne privesc direct, dar pe care nu este exclus sã le resimþim tangenþial: blocarea procesului de extindere a UE, pe urmãtorii cinci ani, negocierile dintre UE ºi Rusia, escaladarea extremismului în UE ºi riscul ca acesta sã punã, la un moment dat, în pericol însuºi constructul european.

putem spune cã, orice s-ar întâmpla, UE va fi alãturi de Republica Moldova, gata sa o ajute, sub orice formã.

Cea mai bunã dovadã în acest sens o reprezintã semnarea Acordului de Asociere ºi Acordului de Liber Schimb cu Uniunea Europeanã, la 27 iunie, precum ºi eliminarea obligativitãþii vizelor Schengen de scurt sejur pentru cetãþenii moldoveni. Moldova este prima ºi, deocamdatã, singura þarã din Parteneriatul Estic care obþine ridicarea obligativitãþii vizelor Schengen.

„Important este cã majoritatea din Parlamentul European crede cã integrarea europeanã este parte a soluþiei, nu a problemei” Rezultatul scrutinului european din 25 mai aratã cã, în Europa, extremismul câºtigã teren. Recent, vorbind despre metode pe care le-ar putea folosi Rusia pentru a influenþa opinia publicã, Robert Kaplan aducea în discuþie dorinþa puterii de la Kremlin ca partide naþionaliste de dreapta sã aibã succes în Europa. În atare situaþie, e real riscul ca extremismul sã ameninþe, la un moment dat, de unul singur sau cu sprijinul regimului Putin, constructul european?

Personal, nu cred acest lucru. E drept cã un numãr important de par-

de 24 ani un reper al cetãþii

tide antieuropene a intrat în Parlamentul European. Rãmâne însã de vãzut cum vor acþiona aceºti noi europarlamentari ºi nu trebuie sã excludem posibilitatea ca ei sã treacã printr-un proces de „europenizare”.

Adicã, odatã prinºi în mecanismul de luare a deciziilor, vor fi într-o poziþie foarte bunã pentru a lua parte la îmbunãtãþirea întregului sistem ºi a legislaþiei care se adoptã la Bruxelles.

Cum pot fi contracarate efectele recrudescenþei extremismului?

Rezultatele votului pentru Parlamentul European ne aratã cã este posibilã crearea unei majoritãþi solide în Parlament a forþelor politice care au sprijinit la nivelul Uniunii reformele atât de necesare pentru ieºirea din crizã. Sigur cã aceste forþe politice nu cad de acord asupra tuturor detaliilor ºi politicilor Uniunii. De o importanþã fundamentalã este însã faptul cã toate aceste partide împãrtãºesc de fapt credinþa cã integrarea europeanã este parte a soluþiei, nu a problemei.

„Ne confruntãm cu un anumit deficit de încredere al unor state membre cu privire la capacitatea realã a României de asigura securitatea frontierelor” Un subiect important pe agenda unor lideri politici autohtoni este reprezentat

de aderarea României la Spaþiul Schengen. Tehnic vorbind, spune Comisia Europeanã, suntem pregãtiþi. Totuºi, amânarea acestui moment þine doar de orgoliile ºi de jocurile electorale ale unor actanþi politici europeni sau þine ºi de o temere justificatã a lor faþã de un risc pe care România l-ar putea crea la adresa securitãþii europene?

România a trecut toate evaluãrile tehnice privind pregãtirea aderãrii la zona Schengen. Comisia Europeanã nu a putut decât sã constate cã statele membre, reunite în Consiliu, nu au fost încã în mãsurã sã aprobe extinderea Spaþiului Schengen, în ciuda faptului cã România îndeplineºte toate condiþiile tehnice.

Ne confruntãm însã cu un anumit deficit de încredere al unor state membre cu privire la capacitatea realã a României de asigura securitatea frontierelor. Comisia nu mai poate interveni în acest moment în dezbatere, pentru cã nu are un rol formal în acest proces. Pentru o decizie favorabilã, în Consiliu este nevoie de unanimitate, deci nimeni nu poate împiedica statele membre sã ia o decizie în funcþie de interesele ºi de evaluarea lor proprie. Statele membre, inclusiv România, sunt cele care trebuie sã identifice soluþiile pentru a ieºi din acest impas. Nu avem nicio îndoialã cã România ia deja, pe cãi diplomatice, toate mãsurile necesare faþã de þãrile care încã mai au reticenþe, astfel încât aderarea la Spaþiul Schengen sã se poatã produce cât mai repede.

„CE are încredere cã România acþioneazã pe deplin conºtientã de competenþele ºi obligaþiile ce îi revin în temeiul tratatelor” României i-au fost promise de cãtre China investiþii de circa zece miliarde de euro. Guvernul român, în schimb, nu a expus public obligaþiile pe care ºi le asumã în contrapartidã. În discuþiile cu partenerii europeni a explicat Executivul de la Bucureºti dacã acest parteneriat va avea doar conotaþii economice, nu ºi strategice?

UE a fost prezentã, ca observator, în cadrul reuniunii la nivel de prim-miniºtri de la Bucureºti. Toate iniþiativele, inclusiv cele de tipul Forumului Economic 16+1, trebuie sã contribuie la obiectivul mai larg al extinderii relaþiilor dintre China ºi UE în ansamblul ei, indiferent de formatul în care actorii din UE ºi din afara ei interacþioneazã. Instituþiile europene ºi statele membre sunt pe deplin conºtiente de competenþele ºi obligaþiile ce le revin în temeiul tratatelor ºi avem încredere cã România acþioneazã în consecinþã.

Interacþiunile dintre UE ºi statele sale membre ºi China sunt realizate în cadrul unui proces transparent ºi promoveazã sinergiile dintre strategiile de creºtere ale UE ºi Chinei, având ca principal scop garantarea deschiderii pieþelor ºi a unor condiþii de concurenþã echitabile pentru companiile ambelor pãrþi.

dialog

28 - 31 august 2014

7

Comisiei Europene în România: sã fie pe deplin conºtientã ce îi revin în temeiul tratatelor” „Negocierile în curs dintre UE ºi Rusia asupra zonei de liber schimb au devenit inutile” A fost semnat, recent, acordul ce vizeazã crearea unei Uniuni Economice Eurasiatice, o structurã ce se vrea un fel de contrapondere la Uniunea Europeanã. Cum vede Europa aceastã miºcare?

Uniunea Europeanã este în continuare dedicatã creãrii unui spaþiu economic comun, de la Lisabona pânã la Vladivostok, acest obiectiv fiind evocat în mod regulat ºi de Rusia. Este obiectivul nostru începând cu anul 2008, când am început negocierile cu aceastã þarã, având ca scop realizarea unei zone de liber schimb. Însã realizarea Uniunii Vamale, în 2009, consolidatã prin Tratatul Eurasiatic semnat în data de 29 mai 2014, a alterat cadrul de negociere dintre UE ºi Rusia. Prin Uniunea Vamalã, Rusia a transferat competenþele necesare unui acord cu UE asupra zonei de liber schimb la acest nivel supranaþional.

Negocierile în curs dintre UE ºi Rusia asupra zonei de liber schimb au devenit astfel inutile. Singurul mod de a merge înainte în crearea unui spaþiu economic comun îl reprezintã realizarea unui acord între UE ºi Uniunea

Vamalã. Aceastã alternativã a fost impusã de Rusia, fãrã a se consulta cu UE sau a cere un acord pe subiect. În contextul actual, nu este posibil un acord comercial între UE ºi Uniunea Vamalã (sau Uniunea Economicã Eurasiaticã, începând cu data de 1 ianuarie 2015). Astfel, nu se pot avea în vedere relaþii preferenþiale între UE ºi Rusia, singura alternativã fiind dezvoltarea de relaþii între UE ºi Uniunea Vamalã pe ansamblul ei.

UE este în continuare pe deplin deschisã acestei opþiuni, cu toatã cotitura de 180 de grade fãcutã de Rusia, dacã se îndeplinesc condiþiile de bazã pentru ca ambele pãrþi sã porneascã negocierile de la un minim numitor comun, ceea ce însã este foarte puþin probabil, deoarece pentru realizarea condiþiilor necesare unui acord de liber schimb între UE ºi Uniunea Vamalã mai este necesar mult timp. În ceea ce priveºte natura Uniunii Vamale/Uniunii Economice Eurasiatice, ne putem pune întrebarea dacã ea are caracter economic: o uniune vamalã e definitã de un tarif extern comun. Recentele evoluþii din Ucraina ºi

„Eu nu aº minimaliza capacitatea MCV de a produce efecte pozitive în ce priveºte reforma sistemului judiciar ºi lupta împotriva corupþiei” Cum „decripteazã” Europa mesajele anticorupþie în serie transmise dinspre Casa Albã spre România?

SUA este la fel de interesatã, ca ºi noi, în dezvoltarea unei Românii puternice, ca stat membru al unei Uniuni puternice. De aceea este firesc sã urmãreascã îndeaproape ºi sã susþinã eforturile României de combatere a corupþiei ºi de reformã a justiþiei.

Ce mãsuri sancþionatorii poate lua Europa împotriva României, în cazul în care Puterea va recidiva în derapaje de genul celor comise în vara lui 2012 ori în „marþea neagrã”? Recomandãrile fãcute de CE în cadrul raportului MCV nu par sã mai producã prea multã emoþie...

Eu nu aº minimaliza capacitatea Mecanismului de Cooperate ºi Verificare de a produce efecte pozitive în ce priveºte reforma sistemului judiciar ºi lupta împotriva corupþiei, mai ales cã acest mecanism, agreat de ºi cu România, este susþinut legislativ, instituþional ºi financiar de Uniunea Europeanã.

Cel mai important lucru este însã acela cã Mecanismul de Cooperare ºi Verificare are capacitatea de a coagula sprijinul necesar reformelor chiar în interiorul instituþiilor-cheie ale sistemului judiciar românesc. Progresele înregistrate de România în ultimii ani nu ar fi putut avea loc în lipsa acestui sprijin din interior. Pentru a se asigura cã aceste reforme sunt ireversibile, Comisia va continua sã sprijine eforturile instituþiilor române prin intermediul mecanismului, atât cât va fi nevoie.

Moldova ne aratã cã Rusia este pregãtitã sã renunþe la preferinþele comerciale acordate acestor þãri, în timp ce Belarus ºi Kazahstan, ceilalþi doi membri ai Uniunii Vamale, au declarat public ºi au anunþat oficial cã nu vor face acelaºi lucru. Ce reprezintã însã o Uniune Vamalã fãrã un tarif extern comun, dacã nu o uniune politicã?

Cam în aceeaºi perioadã a fost semnat acordul între Rusia ºi China, pentru livrarea de gaze pe urmãtorii 30 de ani, care nu o mai face dependentã de exporturile cãtre Europa. E o situaþie care pune UE într-o poziþie dificilã?

Uniunea Europeanã a fost, de-a lungul multor ani, o piaþã atractivã ºi de încredere pentru gazul rusesc. Din acest motiv, ne aºteptãm ca furnizorii noºtri de gaz natural sã onoreze contractele pe care le-au încheiat ºi sã rãmânã parteneri de încredere. Þãrile care produc gaz natural sunt, bineînþeles, libere sã îºi diversifice baza de clienþi. Comisia rãmâne încrezãtoare cã piaþa europeanã va fi în continuare atractivã pentru gazul rusesc.

„Ne intereseazã ºi cantitatea, reflectatã în rata de absorbþie, dar mai ales calitatea proiectelor finanþate” La finalul anului trecut, România se plasa la coada clasamentului privind absorbþia de fonduri structurale. De ce suntem în situaþia aceasta?

Trebuie în primul rând spus cã rata absorbþiei a crescut de zece ori în ultimii trei ani, de la 3,4%, în iunie 2011, la 35,6%, în iunie 2014 ºi, în 2013, s-a evitat ºi dezangajarea fondurilor nefolosite. Pericolul dezangajãrii însã nu a trecut, pentru cã 2014 - 2015 reprezintã un vârf de plãþi.

Gestionarea fondurilor UE necesitã un sistem riguros ºi o capacitate administrativã considerabilã. Noi putem oferi sprijin financiar ºi exemplul altor þãri care au gãsit soluþii la aceste probleme, dar sigur cã efortul trebuie fãcut aici, în România.

Se poate vorbi, în primul semestru al acestui an, despre o îndreptare a lucrurilor în ceea ce priveste absorbþia?

Da, unele ajustãri de naturã administrativã propuse ºi implementate de autoritãþile române au acum efecte

pozitive în ce priveºte rata de absorbþie, care a atins, la mijlocul lunii iulie, valoarea de 35,6%. Vã reamintesc faptul cã, în iulie 2013, rata de absorbþie se situa la puþin peste 20%. Cu toate acestea, însã, noi continuãm sã subliniem cã, pe lângã rata de absorbþie, ºi chiar mai important, este impactul real al proiectelor ºi capacitatea lor de a aduce o schimbare în viaþa de zi cu zi a oamenilor. Cu alte cuvinte, ne intereseazã ºi cantitatea, reflectatã în rata de absorbþie, dar mai ales calitatea proiectelor finanþate.

Revenind la perspectivele acestui an, în acest moment nu avem nicio întrerupere a plãþilor pentru România, o situaþie radical diferitã faþã de cea de acum câþiva ani, când am avut astfel de întreruperi din cauza disfuncþionalitãþilor din sistem. Problemele care erau încã de rezolvat au fost discutate de Comisie cu autoritãþile naþionale în procesul de adoptare a Acordului de Parteneriat, tocmai pentru a pune accentul pe calitatea proiectelor ºi pe impactul lor concret asupra oamenilor, pentru crearea de locuri de

muncã ºi pentru sprijinirea economiei.

Capacitatea administrativã, un sistem robust de achiziþii publice, o abordare a cheltuirii fondurilor axatã pe obþinerea de rezultate concrete ºi capacitatea de evaluare a impactului, toate acestea sunt aspecte care au fost încorporate în mãsurile de reformã avute în vedere în cadrul Acordului de Parteneriat.

de 24 ani un reper al cetãþii

8

28 - 31 august 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

28 - 31 august 2014

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

UEnciclopedia

28 - 31 august 2014

Producþiile bune de cereale nu îmbogãþesc producãtorii, ci depozitarii ºi intermediarii Raportat la media europeanã, România se estimeazã cã are în acest an una dintre cele mai bune producþii de grâu la hectar, deºi, dupã cum se ºtie ºi din experienþa anilor trecuþi, supraproducþia duce la preþuri mici ºi s-ar putea sã nu-i îmbogãþeascã pe producãtori, ci pe depozitari ºi intermediari. În Timiº se estimeazã producþii de ºase ºapte tone de grâu la hectar. mircea.pavelescu@timpolis.ro

Un an bogat Producþia de grâu obþinutã în acest an, de peste 7,3 milioane de tone, este mai bunã decât recolta anului 2013, chiar dacã ploile din luna iulie au diminuat cantitatea estimatã iniþial de agricultori la peste opt milioane de tone, conform declaraþiilor date de vicepremierul Daniel Constantin, ministru al Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale.

“Culturile aveau nevoie de ploi în mai ºi iunie, nu ºi în iulie, ºi ne aºteptam la grâu, conform estimãrilor fermierilor, la o producþie record de 8 milioane de tone, cea mai mare cantitate obþinutã în România, însã din cauza ploilor s-a diminuat cantitatea. Totuºi avem o producþie mai bunã ca anul trecut, avem 7,37 milioane de tone, ceea ce reprezintã o premisã importantã pentru exporturile româneºti ºi pentru dezvoltarea exploataþiilor respective”, a spus Daniel Constantin. În ceea ce priveºte calitatea grâului, ministrul nu a oferit detalii deoarece încã nu au fost efectuate anali-

Se estimeazã cã România are în acest an una dintre cele mai bune producþii de grâu la hectar zele, dar în mod sigur ploile cãzute în perioada recoltatului vor influenþa calitatea recoltei. ªi în 2013 s-au obþinut producþii bune, fiind considerat unul dintre cei mai buni ai României, din ultimii 20, depãºind ca valori rezultatele din 1995.

Situaþia este cu atât mai bunã cu cât þara noastrã a urcat pe locul doi în Europa la producþia de porumb ºi pe locul cinci

în Uniunea Europeanã la producþia de grâu. România ar fi deþinut supremaþia dacã fermierii ar lucra mai eficient.

Asociaþiile din domeniu susþin cã anul acesta va fi depãºit nivelul de 20 de milioane de tone de cereale. Agricultorii se aºteaptã la o producþie medie de cinci tone la hectar la grâu, faþã de cele 900 de kilograme culese anul trecut. Iar la porumb se estimeazã cã

va exista o producþie de peste nouã milioane de tone.

Producþie mare, preþuri mici Conform datelor Ministerului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale, în ultima perioadã au crescut semnificativ

exporturile de produse alimentare ale României, o mare parte din aceste exporturi fiind cereale. Potrivit Ministerului Agriculturii, patru produse au contribuit la majorarea consistentã a încasãrilor la export, respectiv porumbul, grâul, tutunul ºi seminþele de floarea soarelui, acestea reprezentând 63% din totalul veniturilor. În Timiº, principalele produse alimentare care au luat calea exportului au fost cerealele, în condiþiile în care a existat o supra-producþie care, pentru consumatorul final, nu a avut niciun efect pozitiv – preþul produselor de panificaþie nu a scãzut, în pofida reducerii TVA-ului pe acest segment.

Tot anul trecut, marele paradox a fost cã producãtorii agricoli au câºtigat mai puþin ca în 2012, când producþia de grâu a fost mult mai slabã.

Viorel Solomie, de la Direcþia Agricolã Timiº, apreciazã cã este o producþie de grâu foarte bunã, menþionând cã tot ce s-a raportat înainte de venirea ploilor a fost de o calitate mai bunã. Dupã cãderea de precipitaþii abundente, care au mai spãlat din glutenul conþinut de bob, s-a înregistrat o scãdere a calitãþii. Chiar ºi aºa, mai spune Viorel Solomie, în Timiº se estimeazã producþii de ºase – ºapte tone de grâu la hectar. “Necazul e cã, la o cantitate mare de grâu obþinut, preþurile vor fi mici, mai ales pentru producãtorii care nu au depozite ºi nu îl pot pãstra. Câºtigãtori ar putea fi depozitarii, la fel ca în alþi ani cu producþii mari”, afirmã reprezentantul Direcþiei Agricole Timiº.

130.000 de ºomeri ca urmare a embargoului impus de Rusia Uniunea Europeanã ar putea pierde 6,7 miliarde de euro ºi peste 130.000 de locuri de muncã, în urma interdicþiilor la importurile de alimente din þãrile UE impuse de cãtre Rusia, potrivit unei estimãri a grupului bancar ING din Olanda. Nu se ºtie în ce mãsurã aceste efecte vor afecta ºi România, cert este cã, pe plan naþional, rata ºomajului este în creºtere. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Previziuni pesimiste Conform ING, embargoul impus de Rusia nu îi va afecta doar pe exportatorii din UE, efectele mãsurii dispuse de Moscova urmând sã se extindã inclusiv pânã la nivelul furnizorilor acestora.

UE a vândut cãtre Rusia fructe în valoare de 1,26 miliarde de euro ºi legume în valoare de 769 milioane de euro în 2013. În aceste condiþii, reducerea afacerilor cu Rusia reprezintã o pierdere de aproximativ 6% din producþia totalã a UE ºi de 0,04% din Produsul Intern Brut al regiunii, potrivit analizei ING. În ceea ce priveºte statele UE, cele mai afectate de interdicþiile impuse de cãtre guvernul de la Moscova ar fi Þãrile Baltice. Astfel,

Lituania ar putea înregistra o scãdere a PIB-lui de 0,4%, Estonia de 0,35% ºi Letonia de 0,2%. Germania ar pierde cei mai mulþi bani, 1,3 miliarde de euro, în urma opririi exporturilor de alimente în Rusia. În acelaºi timp, Polonia ar putea pierde pânã la 23.000 de locuri de muncã.

Pe de altã parte, inclusiv þãrile din UE care nu exportã cãtre Rusia se vor confrunta cu efectele negative ale embargoului, dat fiind cã, pe fondul unui surplus al producþiei, preþurile la alimente vor scãdea. Rusia a interzis, la începutul lunii august, importul de produse alimentare din þãrile UE ºi din Statele Unite, ca rãspuns la sancþiunile economice impuse de cãtre acestea Moscovei pe fondul conflictului din Ucraina. În 18 august, Comisia Europeanã a decis sã deblocheze 125 de milioane de euro pentru a-i ajuta pe producãtorii de fructe ºi legume din UE.

Rata ºomajului în creºtere în Timiº Cu sau fãrã legãturã cu aceste prognoze, la nivel naþional numãrul ºomerilor a crescut cu peste 19.000 în iulie faþã de iunie, ajungând la 460.990, iar rata ºomajului a fost de 5,09%, judeþele cu cele mai multe persoane fãrã un loc de muncã fiind Vaslui, Te-

de 24 de ani un reper al cetãþii

leorman, Mehedinþi ºi Galaþi, conform Agenþiei Naþionale pentru Ocuparea Forþei de Muncã.

Rata ºomajului înregistratã în luna iulie, de 5,09 la sutã, a crescut cu 0,22 puncte procentuale faþã de iunie ºi a fost mai micã faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut cu 0,20 puncte procentuale. În rândul bãrbaþilor, rata ºomajului a crescut în iulie faþã de luna precedent, de la 5,35 la sutã la 5,52 la sutã, iar în rândul femeilor, de la 4,33 la sutã la 4,60 la sutã.

Cel mai mare numãr de ºomeri a fost înregistrat în grupele de vârstã 40 - 49 de ani (123.979 de persoane) ºi 30 39 de ani (98.458 de persoane). Alþi 77.008 ºomeri au vârsta sub 25 de ani, 67.104 au peste 55 de ani, 59.962 au între 50 ºi 55 de ani ºi 34.479 au între 25 ºi 29 de ani.

Referitor la structura ºomajului dupã nivelul de instruire, ºomerii fãrã studii ºi cei cu nivel de instruire primar, gimnazial ºi profesional au ponderea cea mai mare în totalul ºomerilor înregistraþi în evidenþele agenþiilor judeþene pentru ocuparea forþei de muncã (72,48 la sutã). ªomerii cu nivel de instruire liceal ºi postliceal reprezintã 21,69 la sutã din totalul celor înregistraþi, iar cei cu studii universitare 5,83 la sutã. Potrivit A.N.O.F.M., din totalul ºomerilor înregistraþi în iulie, 111.954 au fost indemnizaþi ºi 349.036

neindemnizaþi. Numãrul ºomerilor indemnizaþi a scãzut cu 3.544 de persoane, iar al celor neindemnizaþi a crescut cu 22.933 în iulie, faþã de luna precedentã. În aceste statistici Timiºul este însã un caz atipic, în sensul cã, potrivit datelor ANOFM, în iulie, faþã de iunie, numãrul de ºomeri a scãzut cu 53 de persoane, iar rata ºomajului s-a redus cu 0,02 puncte procentuale. La sfârºitul

lunii iulie, adicã la ultima centralizare oficialã, Timiºul avea înregistraþi 5084 de ºomeri, ºi o ratã a ºomajului de 1,49%.

“Se înregistreazã, într-adevãr, o scãdere a ratei ºomajului, însã nu este una spectaculoasã. În general, pe perioada verii se remarcã acest fenomen de scãdere a numãrului de ºomeri”, nea declarat Georgina Grigorie, director executive al AJOFM Timiº.

special

28 - 31 august 2014

11

Fostele clãdiri ale Abatorului se degradeazã în ritm alert Un ansamblu arhitectonic pentru care Ministerul Culturii nu a avut bani

Foto TIMPOLIS

Abatorul a ajuns o ruinã, nãpãditã de bãlãrii În lipsa unor mãsuri concrete ºi eficiente, bijuterii arhitectonice ale Timiºoarei continuã sã se degradeze, fiind doar o chestiune de timp pânã la distrugerea completã. Exemplul cel mai bun este fostul ansamblu de clãdiri de patrimoniu aferent Abatorului unde, în ciuda planului de mãsuri anunþat de Primãrie, lucrurile merg din rãu în mai rãu. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Înþelegeri uitate Conform reprezentanþilor conducerii Primãriei Timiºoara, actualii proprietarii ai Abatorului,din zona Complexului Studenþesc, nu au respectat înþelegerea pe care au fãcut-o cu Primãria Timiºoara ºi au reabilitat doar gardul înconjurãtor al clãdirii ºi o parte din acoperiº. Reprezentanþii Municipalitãþii spun cã au constatat cã nu au fost luate mãsuri de punere în siguranþã a monumentului ºi, cu excepþia renovãrii a trei laturi ale gardului ºi lucrãri în partea dreaptã a turnului interior, s-au mai realizat lucrãri la acoperiº, dar lucrãrile au stagnat. Conform înþelegerii avute cu reprezentanþii proprietarilor, la sfârºitul lunii iunie lucrãrile de reabilitare ar fi trebuit sã fie gata.

Perioada s-a prelungit de comun acord pânã înspre toamnã, însã, vãzând cã în acest timp nu s-a fãcut mare lucru, Primãria ia în calcul acþionarea în instanþã a proprietarilor pentru nepunerea în aplicare a mãsurilor convenite. În prezent, zona fostului Abator Orãºenesc a ajuns sã fie una dintre cele mai urâte ºi neîngrijite terenuri din Timiºoara, având un aspect dezolant, cu clãdiri distruse ºi o vegetaþie “luxuriantã”. În toamna anului trecut Primãria susþinea cã reprezentanþii societãþii proprietare a terenului de pe bulevardul Eroilor de la Tisa “au înþeles importanþa demersului iniþiat de Primãria Timiºoara cu privire la protejarea patrimoniului istoric” ºi au termen

trei luni sã igienizeze cele cinci hectare, dupã aplicarea unei amenzi de 8.000 de lei. Lucru care nu s-a întâmplat.

Tot anul trecut, una din societãþile proprietare, membrã a Þiriac Holding, alãturi de o companie spaniolã, a fost sancþionatã pentru încãlcarea Legii 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, dar ºi pentru nerespectarea autorizaþiei de construcþie, emisã în 2008 de Primãria Timiºoara, autorizaþie a cãrei valabilitate a expirat, fãrã ca societatea sã solicite una nouã, dupã cum precizeazã reprezentanþii Primãriei. Reprezentanþii societãþii au mai avut avut anul trecut întâlniri cu executivul Primãriei, iar mãsurile discutate au fost punerea în siguranþã în regim de urgenþã a monumentului istoric, conform legii, ºi obþinerea autorizaþiei de construire în regim de urgenþã pentru reabilitarea clãdirilor existente în ansamblul monumentului istoric Abator. De asemenea, s-a convenit ºi igienizarea celor cinci hectare de teren aferent construcþiilor.

Din pãcate, multe din aceste mãsuri care vizau iniþierea de reabilitãri în zonã veneau mult prea târziu. O mare parte din clãdirile ce þin de fostul Abator au la activ cinci sau ºase ierni în care nu mai au acoperiº, sau au acoperiº perforat, iar zãpada ºi ploaia au distrus structura acestora, ºubrezindu-le pânã la stadiul în care nu se mai poate face mare lucru pentru ele.

Anul trecut, viceprimarul Traian Stoia promitea într-o declaraþie pentru TIMPOLIS cã tot ce se va face în zonã va fi strict supravegheat de Poliþia Construcþiilor. “Eu cred cã în zonã o parte din clãdiri au fost lãsate voit sã se degradeze, pentru a nu se mai putea salva ulterior mare lucru”, mai spunea Traian Stoia.

Aºteptarea se prelungeºte, însã conducerea Primãriei Timiºoara susþine cã, dacã se va constata cã existã reavoinþã ºi nu se implementeazã planul de consolidare ºi reabilitare a clãdirilor din ansamblul arhitectonic, va face sesizãri penale proprietarilor Abatorului.

Abatorul Orãºenesc, de pe bulevardul Eroilor de la Tisa nr. 24, a fost construit între anii 1904 ºi 1905, dupã planurile arhitectului Székely László. La acea vreme, autoritãþile locale i-au încredinþat celui care a fost primul arhitect-ºef al Timiºoarei proiectarea unui abator modern, acesta fiind urmat de peste 20 de alte clãdiri reprezentative pentru Timiºoara. Abatorul ºi-a încetat activitatea în 1989, iar din 1992 a fost lãsat în paraginã.

Astãzi figureazã pe Lista Monumentelor Istorice ºi este considerat una dintre clãdirile urbane reprezentative din oraº, Situaþia din prezent, când o bunã parte din acest ansamblu arhitectonic a fost degradatã, pânã în punctul în care nu se ºtie ce se mai poate salva, putea fi evitatã prin exercitarea de cãtre autoritãþi a dreptului de preemþiune, adicã dreptul de a fi preferat unor persoane fizice sau juridice la vânzarea unui sediu de instituþie sau a unei clãdiri de patrimoniu.

Statul putea sã cumpere clãdirea pentru care exista intenþia transformãrii în centru comercial. În februarie 2001, firma care era proprietarã atunci, Plaza Center, depusese spre avizare la Ministerul Culturii documentaþia cu privire la constructia unui mall, Timiºoara Plaza Center, pe respectiva locaþie. Intenþiile iniþiale ale investitorului fuseserã de a demola cea mai mare parte a monumentului istoric, dar Ministerul Culturii ºi-a dat acordul în privinþa avizãrii unui plan care presupunea demolarea parþialã.

Proprietarul de atunci, Plaza Center, a renunþat însã la proiectul de construire a mall-ului, a anunþat Ministerul Culturii ºi Cultelor cã nu mai are bani ºi cã vrea sã vândã imobilul, Statul fiind primul cãruia îi fãcea aceasta ofertã, în virtutea dreptului de preemþiune. Nici în 2003, nici în 2006, când a fost anunþat faptul cã

Plaza Center vrea sã vândã Abatorul, Statul nu a avut bani. “Ministerul Culturii ºi Cultelor nu a dispus ºi nu dispune de fondurile necesare achiziþionãrii imobilului, drept pentru care a declinat acest drept în ambele rânduri, atenþionând atât proprietarul, cât ºi Primãria cu privire la responsabilitãþile ce revin prin lege”, ne comunicau oficialii ministeriali. Încã nu este clar în momentul de faþã care va fi destinaþia acestui spaþiu, însã s-ar putea ca tot destinaþia de mall sã rãmânã ca idee fezabilã. Existã în acest sens ºi un Plan Urbanistic Zonal aprobat de ani buni de Primãria Timiºoara, preciza cã “în zona de sud a Timiºoarei comerþul ºi loisir-ul lipsesc aproape cu desãvârºire, dacã este sã calculãm raportat la numãrul de locuitori. Datorita faptului cã pentru a trece din partea de nord în cea de sud este nevoie sã treci peste douã bariere, canalul Bega ºi calea feratã, întreaga viaþã a oraºului este perturbatã de aceastã migraþie continuã”. În sprijinul acestei idei au venit, în mod surprinzãtor, ºi concluziile unor arhitecþi care fac lobby pentru un asemenea proiect, afirmând cã sediul fostului abator este nefuncþional de mai bine de 20 de ani, ceea ce a dus la o degradare continuã ºi ca

este foarte posibil ca aceastã construcþie sã nu mai reziste încã o iarnã. Noul centru comercial ce urma sã se construiascã aici ar fi urmat sã adãposteascã magazine, sãli de cinema, restaurante, cafenele, ºi sã aibã ºi o parcare pe mãsurã. De asemenea, vechiul proiect prevedea cã pe 30.000 mp din cei 60.000 mp câþi are întregul ansamblu, sã fie destinaþi locuinþelor, fiind preconizatã amenajarea a aproape 200 de apartamente.

Necesitatea construirii mall-ului a fost invocatã ºi în contextul în care s-a impus anul trecut o “prohibiþie” la vânzarea de alcool la localurile din Complexul Studenþesc. Pânã la un moment dat a existat un temei legal pentru a refuza autorizarea de baruri ºi fast-food-uri în zonã, în 2004 fiind adoptatã o hotãrâre de Consiliu Local prin care se delimita zona Complexului ºi se spunea clar cã nu este permisã înfiinþarea de baruri sau restaurante de tip fast-food, invocându-se faptul cã, oricum, în zonã urmeazã sã se construiascã mall-ul de la Abator, unde studenþii sã poatã avea acces la spaþii de acest gen, iar campusul sã fie un loc de studiu ºi odihnã. Pânã la urmã, însã, s-a ales praful de aceste planuri, iar respectiva hotãrâre de consiliu local a fost încãlcatã în serie.

“Doi muncitori dãdeau cu bidineaua” Dupã modelul Abatorului, în ultimii ani, mai multe clãdiri de patrimoniu ale Timiºoarei s-au degradat pânã la faza în care nu a mai existat nicio ºansã de reabilitare a lor. Comitetul Civic pentru Salvarea Patrimoniului Timiºoarei susþine cã în acest fel s-au pierdut foarte multe monumente arhitectonice de valoare, unde abia acum, dupã ani în care clãdirile au fost lãsate sã se degradeze, s-au dat sancþiuni de cãtre Primãrie ºi au fost iniþiate acþiuni de reabilitare. Însã, pentru destul de multe din imobilele din perimetru, aceste acþiuni vin mult prea târziu.

Membrii Comitetului Civic pentru Salvarea Patrimoniului Timiºoarei susþin cã în oraº s-a încetãþenit o practicã prin care multe imobile de patrimoniu au fost distruse, fãrã ºansã de

a mai fi reabilitate, ºi cã, în cazul Abatorului, de prin 2006 - 2007, se tot trag semnale de alarmã. Conform membrilor aceluiaºi Comitet, în mod normal, dacã se distruge o clãdire de patrimoniu, se intrã sub incidenþa Codului Penal. Dar dacã se ºubrezeºte în timp, câte puþin structura, se sparge acoperiºul, dupã care e lãsatã natura sã desãvârºeascã distrugerea, proprietarii evitã ºi problemele cu legea, iar clãdirile respective se distrug rapid.

“Din ce am identificat noi, s-a lucrat doar superficial, pentru «coafarea» exterioarã. Primãria îi ameninþã pe proprietari, ei spun cã iau mãsuri, dupã care totul rãmâne la acelaºi stadiul. E un joc de-a ºoarecele ºi pisicã, transformat în bãtaie de joc.

Nu ºtiu despre ce plan de reabilitare

Daniel Vighi se discutã. Zilele trecute am trecut prin zonã ºi am vãzut fix doi muncitori care dãdeau cu bidineaua”, spune scriitorul Daniel Vighi, membru al Comitetul Civic pentru Salvarea Patrimoniului Timiºoarei.

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

economic

28 - 31 august 2014

Miza imobiliarã a privatizãrilor, verificatã tardiv Liderul Cartel Alfa Timiº spune cã mãsura e tardivã

Companiile privatizate care au înstrãinat terenuri dupã ce au obþinut atestat de proprietate asupra lor, dar care nu au majorat capitalul social cu valoarea acestor terenuri, vor plãti despãgubiri statului. Asta prevede un proiect elaborat de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. Sindicaliºtii timiºeni spun cã aceste mãsuri sunt tardive ºi nu mai au nicio relevanþã, în contextul în care perioada de monitorizare postprivatizare, în care se mai puteau lua mãsuri, a expirat de ani buni în cazul majoritãþii privatizãrilor importante realizate pe plan local. bogdan.piticariu@timpolis.ro

O evaluare a privatizãrilor post-factum Cu sau fãrã legãturã cu recentul proces legat de privatizarea Institutului de Cercetãri Alimentare, în care s-a demonstrat cã Statul a fost pãgubit prin diminuãri intenþionate ale patrimoniului, autoritãþile vor sã afle, deºi e tardiv în majoritatea cazurilor, cu ce s-au ales efectiv cei care au cumpãrat societãþi ale Statului, prin privatizare.

Conform unui proiect de ordonanþã a Guvernului, elaborat de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, societãþile comerciale care au înstrãinat terenul, dupã primirea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, fãrã a opera înregistrarea majorãrii de capital social cu contravaloarea acestuia la Oficiul Registrului Comerþului, vor plãti instituþiei publice implicate, în termen de 90 de zile de la notificarea primitã de la acestea, o despãgubire echivalentã cu valoarea terenului determinatã printr-un raport de evalua-

Companiile privatizate care au înstrãinat terenuri dupã ce au obþinut atestat de proprietate asupra lor vor plãti despãgubiri statului re întocmit de un evaluator autorizat. În proiect se mai menþioneazã cã multe companii care au obþinut certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor pe care le aveau în folosinþã nu ºi-au majorat capitalul social cu valoarea acestora sau l-au majorat cu o valoare incorect determinatã.

Prevederea plãþii de despãgubiri cãtre Stat vine ca o completare la un alt proiect de act normativ, elaborat în iunie. Proiectul respectiv prevedea cã societãþile comerciale trebuie sã îºi reevalueze terenurile pe care le-au cumpãrat de la Stat ºi sã îºi majoreze corespunzãtor capitalul social cu valoarea acestora, precum ºi sã emitã în favoarea statului noi acþiuni, cu plata dividendelor, dacã nu au majorat capitalul sau l-au calculat incorect.

Conform legii în vigoare, dacã proprietarii unei companii cumpãrate de la Stat primesc, dupã privatizare, certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, capitalul

social trebuie majorat de drept cu valoarea terenurilor, care vor fi considerate aport în naturã al statului ºi în schimbul cãrora vor fi emise acþiuni suplimentare, care revin instituþiei publice implicate. Prin majorarea capitalului social ºi emiterea de noi acþiuni, Statul beneficiazã de potenþiale dividende, bani care sunt vãrsaþi la buget.

Proiectul de ordonanþã precizeazã cã, dacã firma privatizatã este în reorganizare sau faliment, despãgubirea se înregistreazã în tabelul de creanþe cu valoarea terenului, în categoria creditorilor garantaþi.

“Adoptarea actului normativ propus are un impact pozitiv asupra bugetului de stat, deoarece creeazã premisele unor venituri suplimentare la bugetul de stat, din sumele recuperate în procedura reorganizãrii judiciare sau din procedura falimentului. În situaþia în care societãþile comerciale sunt supuse procedurii reorganizãrii judiciare, iar capitalul social este majorat cu valoarea terenurilor, se creeazã

premisele obþinerii de venituri din dividende ºi/sau din valorificarea acþiunilor emise”, potrivit notei de fundamentare.

De asemenea, la firmele privatizate aflate în reorganizare judiciarã, care au atestatul dreptului de proprietate asupra unui teren, instituþia publicã implicatã va solicita administratorului judiciar sã înregistreze la Registrul Comerþului majorarea de capital cu valoarea terenului. În cazul firmelor în faliment, instituþia publicã implicatã va fi înregistratã în tabelul creanþelor cu valoarea terenului în categoria creditorilor garantaþi. “Se instituie astfel noi prevederi legale care vor asigura prezervarea drepturilor statului atât la acþiunile care îi revin din majorarea capitalului social, cât ºi la recuperarea creanþelor garantate prin vânzarea terenului pentru care s-a obþinut certificatul de atestare a dreptului de proprietate”, potrivit notei de fundamentare a proiectului de ordonanþã.

Conform unor reprezentanþi ai mediului sindical timiºean, mãsura este tardivã ºi, în plus, e greu de apreciat cum ar putea fi pusã în aplicare. “Eu sunt convins cã este prea târziu pentru o asemenea iniþiativã. Prin contractele de vânzarecumpãrare, era prevãzutã o perioadã de post-privatizare în care statul avea pârghiile necesare pentru a acþiona în cazul în care cumpãrãtorul nu-ºi respecta obligaþiile. Acum, dupã ce aceastã perioadã a expirat, cumpãrãtorul poate spune cã face ce vrea. Acum se fac valuri, probabil doar pentru a se câºtiga popularitate.

Tot spectrul politic a fost implicat în aceste privatizãri, ºi nu cred cã existã interesul ca nici mãcar acum sã se facã ordine. Sunt zeci de cazuri în care noi am semnalat la nivel central cã nu s-au respectat obligaþiile prevãzute în contractul de privatizare în cazul a zeci de foste unitãþi ale statului ºi nu s-a realizat absolut nimic”, spune ªtefan Gogoºanu, liderul timiºean al Confederaþiei Sindicale Cartel Alfa.

ªtefan Gogoºanu

Active rostogolite de la an la an, în patrimoniul Statului AAAS, fosta AVAS, are acþiuni la aproape 650 de firme, dintre care, la nivelul anului trecut, peste 300 erau în faliment sau în lichidare.

Ministrul delegat pentru Energie, Rãzvan Nicolescu, declara la sfârºitul lunii iunie cã OMV Petrom este obligatã prin contractul de privatizare sã îºi majoreze capitalul cu valoarea terenurilor deþinute de stat, pe care se aflã instalaþiile companiei, dar compania petrolierã nu a fãcut acest lucru.

Rãzvan Nicolescu preciza, atunci, cã întârzierea aplicãrii acestei prevederi a fost cauzatã ºi de dificultãþi în obþinerea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate.

Portofoliul de societãþi timiºene la care AAAS mai are acþiuni este, în momentul de faþã, foarte subþire, majoritatea unitãþilor mari aflate in custodia AVAS fiind de mult privatizate. O bunã parte dintre cele rãmase au mari probleme, legate de datorii, situaþii financiare dezastruoase sau investitori strategici care le-au devalizat. În aceste condiþii, era foarte greu de înteles iniþiativa AAAS care, în 2008, în loc sã facã demersuri pentru lichidarea unitã-

þilor timiºene imposibil de privatizat, lea dat ajutoare, sub forma unor credite cu rambursare ºi dobândã incertã.

Astfel, printr-o ordonanþã de urgenþã promulgatã în ultimele zile ale Cabinetului Tãriceanu, s-a aprobat acordarea de sprijin financiar, dat de AVAS operatorilor economici din portofoliu, “în vederea depãºirii efectelor crizei economice financiare mondiale”. Argumentele pentru care Guvernul a decis sa arunce cu bani înspre societãþile, multe fãrã speranþã, rãmase la AAAS era cã “e în creºtere riscul privind imposibilitatea asigurãrii nivelului de lichiditãþi necesare operatorilor economici in vederea derulãrii activitãþii curente, dar ºi a finalizãrii unor programe de investiþii începute”, scade volumul de exporturi ºi “sunt întârzieri semnificative în aprovizionarea cu materii prime ºi materiale din import”, iar preþurile “la materii prime ºi materiale, dar ºi la utilitãþi sunt în creºtere”.

Modalitatea prin care Statul acorda acest sprijin parcã invita la fraudã.

Astfel, “ AVAS va putea acorda, ca ajutor de salvare, un sprijin financiar

de 24 de ani un reper al cetãþii

reversibil, sub formã de credite cu o ratã a dobânzii cel puþin comparabilã cu cele acordate pentru creditele cãtre societãþi sãnãtoase ºi, în special, cu rata de referinþã adoptatã de Comisia Europeanã”. Statul nu se aºtepta însã sã primeascã banii înapoi, dovada fiind urmãtorul paragraf din acea ordonanþã: “În situaþia în care ajutorul de salvare nu se ramburseazã în termen de ºase luni de la punerea la dispoziþie a sprijinului financiar sau în termen de ºase luni de la prima tranºã a creditului acordat, AVAS poate acorda beneficiarilor ajutoare de stat pentru restructurare sau poate solicita întocmirea planurilor de lichidare, în condiþiile legii”.

Ajutoarele împãrþite cu generozitate ar fi putut ajunge fãrã probleme la ultimele 18 societãþi timiºene la care AAAS mai are acþiuni. Primele pe listã erau o serie de agromecuri, în mare parte fãrã activitate, fãrã angajaþi ºi cu pierderi semnificative în ultimii ani în care au mai avut activitate. De exemplu, beneficiar ar fi putut fi Agromecul Pischia unde, spun reprezentanþii administraþiei locale, nu mai e în prezent niciun fel de activitate.

Tot beneficiar de credite cu dobândã preferenþialã ºi rambursare facultativã ar fi putut fi ºi Agromecul Babºa unde, conform aceloraºi rapoarte AAAS, situaþia economicã e “înfloritoare” – existând ani în care, deºi la Agromec-ul cu pricina nu au existat angajaþi, s-a reuºit sã se acumuleze pierderi de 13.330 de lei si

datorii de 2.727 de lei.

Situaþii economice “înfloritoare” reies din foarte multe dintre rapoartele economice întocmite de AAAS cu privire la societãþile timiºene din portofoliu. De unde se ridicã întrebarea : ce se mai putea salva la o societate cu zero angajaþi, care e în acelaºi stadiu, de ani de zile?

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

28 - 31 august 2014

13

Laleaua pestriþã, pe cale de dispariþie în Timiº Dispariþii de plante ºi animale rare

Una dintre atracþiile turistice naturale ale Timiºului, laleaua pestriþã, din Rezervaþia Lunca Pogãniºului, este pe cale de dispariþie. În primul rând, din cauza defriºãrilor fãcute dupã ureche ºi a culegerii iresponsabile. bogdan.piticariu@timpolis.ro

O atracþie a judeþului riscã sã rãmânã doar în cãrþi În majoritatea monografiilor legate de Timiº se menþioneazã rezervaþia Lunca Pogãniºului, cu precizarea cã aici, primãvara, înfloreºte o plantã rarã, monument al naturii: Laleaua pestriþã - Frittilaria meleagris. Floarea a fost recunoscutã de legislaþia româneascã drept “monument al naturii”.

Faptul cã laleaua pestriþã a fost înscrisã ca specie protejatã ºi de Convenþia de la Berna, ar fi trebuit sã-i asigure acesteia un viitor neproblematic. Însã datoritã frumuseþii ei a fost culeasa abuziv, astfel încât în Lunca Pogãnºului, aceastã floare este, azi, pe cale de dispariþie. La dispariþia de pe hectare întregi a lalelei pestriþe au contribuit ºi administrarea defectuoasã a pãdurilor trecute în proprietate privatã ºi defriºãrile fãrã nici un control.

Laleaua pestriþã de Pogãniº creºte într-o pãdure rarã de stejar, frasin ºi jugastru, în amestec cu carpen, ulm, pãr pãdureþ, cireº ºi mãr padureþ. În Lunca Pogãniºului laleaua pestriþã vegeteazã pe arii extinse, preferând habitatele sãlbatice. Astfel se întâlneºte în pãdurile de la Berini, Blajova, Cadar, Niþchidorf, în jurul localitãþilor Buziaº, Otveºti, Chevereº, dupã cum se specificã în aproape toate monografiile Timiºului.

Aceste informaþii, spun unii reprezentanþi ai Secþiei de ªtiinþele Naturii a Muzeului Banatului, nu prea mai

sunt de actualitate. „Laleaua pestriþã, pe cale de dispariþie, avea ca habitat pãdurile de stejar din zonã. Acum nu mai existã aproape nimic în zonã.

Terenurile împãdurite au fost retrocedate, iar noii proprietari au tãiat aproape totul. Ca atare, nici laleaua pestriþã nu mai poate creºte acolo”, spune Sretko Milanovici, biolog-muzeograf la Secþia de ªtiinþele Naturii a Muzeului Banatului. Coordonatorul Secþiei de ªtiinþele Naturii a Muzeului Banatului, Kiss Andrei M, spune ºi el cã existã o problemã ecologicã complexã legatã de acea zonã, “principala deficienþã este legatã de defriºãri, însã nu este singura”.

În pofida oricãrei logici, terenurile respective au fost retrocedate în naturã, deºi proprietarii care le revendicau puteau primi despãgubiri sau terenuri în echivalent, în altã parte.

Aºa însã, pãdurea, foarte frumoasã, din zonã a fost tãiatã complet ºi nu se ºtie dacã rezervaþia va mai redeveni vreodatã ce a fost. În opinia unor specialiºti în ªtiinþele Naturii, integrarea cât mai rapidã a cât mai multor arii protejate din Timiº în reþeaua Natura 2000 va însemna, de fapt, salvarea acestora. Ei spun cã s-a constatat cã activitatea umanã exercitatã asupra acestor arii protejate are efectul cel mai distrugã-

tor, iar în alte zone protejate, cum sunt Satchinez sau la Murani nu au existat probleme ca la Valea Pogãniºului doar pentru cã în zonã nu era teren împãdurit.

De aceea, integrarea cât mai multor arii protejate în Reþeaua Natura 2000 ar avea efecte extrem de benefice. Practic, orice autorizaþie legatã de desfãºurarea de activitãþi socio-economice în arealele respective ar trebui avizatã ori de Agenþia pentru Protecþia Mediului ori de cãtre Mueul Banatului.

Ar fi instituite zone special, tampon, de protecþie, ºi s-ar îmbunãtãþi semnificativ acþiunile de pazã ºi conservare a acestor arii naturale.

Studiul privind “Strategia de Dezvoltare Spaþialã a judeþului Timiº pentru domeniul þintã – Turism”, elaborat de Consiliului Judeþean Timiº, a adus în prim-plan necesitatea monitorizãrii suprafeþei ºi calitãþii habitatelor pentru speciile de florã ºi faunã ocrotite, periclitate, vulnerabile, endemice, pe cale de dispariþie. O astfel de mãsurã este impusã de prezenþa unor dezechilibre la nivelul ariilor naturale protejate care pun în pericol laleaua pestriþã (Fritillaria meleagris) din rezervaþia naturalã Lunca Pogãniºului, pericol creat – se menþioneazã în studiu – de recoltãrile ilegale ºi pãºunat excesiv.

Laleaua pestriþã, numitã ºi “floarede-ºah”, “bibilicã” sau “cãldãruºe”, vine din cultura orientalã ºi, pentru o vreme, a fost în siguranþã pe cele 75,5 hectare din Lunca Pogãniºului (cea mai mare parte, în perimetrul localitãþii Niþchidorf, dar ºi la Tormac, Berini ºi Otveºti). Numai cã în ultimii ani comercializarea lalelei pestriþe în pieþele oraºului, pãºunatul ºi defriºãrile care s-au extins în perimetrul protejat au restrâns tot mai accentuat arealul acestei specii.

Aºa s-a ajuns ca prin 2008 sã se constate dispariþia aproape totalã a acestei plante din zonele periferice rezervaþiei (lizierele pãdurilor de la Blajova, Cadar ), dar ºi dinãuntrul perimetrului protejat – satele Berini ºi Otveºti din comuna Sacoºu Turcesc. Doar la Niþchidorf lucrurile sunt oarecum sub control.

Iar flora rarã din zonã nu dispare singurã. Cu doar o generaþie în urmã, în umiditatea specificã a Luncii Pogãniºului ºi în porþiunile de pãdure îºi gãseau adãpost zeci de specii astãzi dispãrute din zonã. Vidrele n-au mai fost zãrite aici de prin 1977, nici somnul pitic american ori stârcii cenuºii, nici cea mai mare colonie de ciori din vestul României, care numãra peste 1.500 de cuiburi – iar cei 280 de cãpriori înregistraþi aici în 1988 au devenit, astãzi, amintire.

Lipsã de proiecte pentru ariile protejate Anul trecut Ministerul Mediului ºi Schimbãrilor Climatice a fost interpelat de mai mulþi parlamentari, care au precizat cã una dintre obligaþiile asumate de România odatã cu aderarea la UE este înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Arii Protejate. Aceasta ar fi trebuit sã implementeze cât mai multe proiecte pentru aceste zone, fiind principalul beneficiar al Axei 4 din Programul Operaþional Sectorial de Mediu „Protecþia naturii ºi biodiversitate”.

Rãspunsul ministerului a fost edificator. Dupã lungi explicaþii legate de demersurile birocratice prin care ANAP a devenit Direcþia Generalã Protecþia Naturii, Ministerul Mediului a recunoscut cã respectiva direcþie este implicatã în doar douã proiecte destinate ariilor protejate. Într-unul din aceste proiecte – „Realizarea de seturi de date spaþiale pentru ariile naturale protejate, având în vedere optimizarea facilitãþilor de administrare a acestora” – era doar beneficiar. În celãlalt proiect – „Monitorizarea stãrii de conservare a speciilor ºi habitatelor din România” –, Direcþia Generalã Protec-

þia Naturii era partener.

Dupã cum se observã ºi din titulaturã, ambele proiecte au mai degrabã rol de monitorizare, de strângere de date, lipsind proiectele cu mãsuri concrete pentru protejarea efectivã a ariilor naturale. În plus, un portofoliu de doar douã proiecte pentru arii protejate pentru o structurã numitã Direcþia Generalã Protecþia Naturii, care e ºi principal beneficiar al unei axe de finanþare, poate fi considerat modest. În Timiº existã habitate naturale pentru care, în ultimii ani, nu au mai fost alocate fonduri pentru protejare ºi conservare. Deºi existã un parc natural, 14 rezervaþii ºi monumente ale naturii de interes naþional, patru arii naturale protejate de interes judeþean, 19 situri de interes comunitar ºi 11 arii de protecþie specialã avifaunisticã, o bunã parte dintre ele sunt ale nimãnui.

Oficial, multe dintre ele nu sunt administrare de nimeni, fãcând obiectul unui ping-pong între administraþia centralã ºi cea localã.

Lipsesc proiectele cu finanþare europeanã derulate în Timiº, care sã

Alãturi de Rezervaþia de la Satchinez, lista ariilor protejate din Timiº afectate de degradare este completatã de Pãdurea Cenad, Insula Mare Cenad, Insulele de la Igriº, Lunca Pogãniºului ºi zona de luncã a Mureºului. La acestea se adaugã alte arii protejate care necesitã reabilitare: arboretumul de la Bazoº (cu specii exotice), acumularea de apã de la Murani Piºchia (renumitã pentru fauna diversã– fazani, cerbi lopãtari, mistreþi, pãuni, specii de pãsãri rare, cum ar fi barza neagrã), Parcul Buziaº sau lacul Surduc.

vizeze protejarea habitatelor naturale. ªi aceasta pentru cã, de multe ori, în varianta în care oricum apeleazã la firme de proiectare, care sã le scrie, contra-cost, proiecte pentru obþinerea de granturi, Primãriile preferã sã acceseze fonduri pentru diverse proiecte de infrastructurã, ºi nu pentru habitatele naturale din zona lor de acoperire.

Tocmai de aceea, Ministerul Mediului, prin structurile sale, ar fi trebuit sã se ocupe de implementarea unor astfel de proiecte.

Agenþia pentru Protecþia Mediului realiza în urmã cu ceva timp un top al celor mai degradate habitate naturale, clasament condus de cãtre Rezervaþia

ornitologicã de la Satchinez, pentru care, culmea, începând din anii ’90, sau cheltuit sume imense din finanþãri europene pentru protejarea ºi amenajarea zonei. Probabil cã finanþatorii acestor proiecte ar fi ºocaþi sã vadã ce s-a ales de eforturile lor ºi de sutele de mii de euro investiþi în zonã.

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

28 - 31 august 2014

Un medic timiºorean lanseazã o altfel de provocare, în replicã la „Ice Bucket Challenge” Un gest care poate fi fatal

Un foarte cunoscut medic timiºorean a ales a ales sã se alãture campaniei „Ice Bucket Challenge”. Doar cã a fãcut-o într-un mod inedit, lansând astfel un alt proiect. oana.dima@timpolis.ro

Foto TIMPOLIS

„ALS Ice Bucket Challenge”, campania de donaþii la care au aderat numeroase personalitãþi din întreaga lume, face deja furori ºi în România, unde fenomenul este imitat de o serie de personalitãþi din sport, din politicã, din media. Participanþii sunt provocaþi sã îºi toarne pe cap apã cu gheaþã ºi sã facã o donaþie pentru cerecetarea în domeniul afecþiunilor cerebrale.

Plecând de la acest fenomen, Un medic timiºorean are, însã, o altã idee.

Prof. dr. Dorel Sãndesc, fost ºef al Secþiei Anestezie ºi Terapie Intensivã, din cadrul Spitalului Judeþean din Timiºoara, actual secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii, a iniþiat proiectul „Împreunã pentru viaþã”. „Cred cã ºi pacienþii români au atâta nevoie de ajutor! Aºadar, vã propun sã facem donaþii pentru pacienþii cei mai gravi, internaþi în spitalele româneºti, cei de la Reanimare, care se luptã literalmente între viaþã ºi moarte”, spune prof. dr.

Dorel Sãndesc.

Donaþiile se pot face cãtre Societatea Românã de Anestezie-Terapie Intensivã, în urmãtoarele conturi: RO05RNCB0071011429390001 – în lei ºi RO48RNCB0071011429390003 – în euro, deschise la BCR Sucursala Plevnei, Bucureºti. Dr. Dorel Sãndesc

Dr. Dorel Sãndesc anunþã cã va dona 1000 de lei pentru aceastã cauzã, dar declarã cã orice sumã este binevenitã. Acesta anunþã cã fondurile vor fi utilizate pentru achiziþionarea de aparaturã necesarã salvãrii acestor pacienþi, cum ar fi aparate de ventilaþie artificialã, monitoare, injectomate, defibrilatoare, aparate de anestezie ºi terapie intensivã. „Nu o sã postez un filmuleþ cu aceastã ocazie, consider cã expunerea personalã e mai puþin importantã. Încurajez, însã, pe toþi cei care vor susþine cauza sã posteze o fotografie. Ne dorim sã realizãm un tablou, sperãm uriaº, cu chipurile tuturor celor care au contribuit la acest proiect”, afirmã Dorel Sãndesc. Acesta mai spune cã, la începutul acestui proiect le lanseazã

provocarea câtora „prieteni dragi”: conf. dr. ªerban Bubenek , conf. dr.

Florin Bîrsãºteanu, fost director al Spitalului Judeþean din Timiºoara, actual parlamentar din partea PSD, prof. dr. Tiberiu Bratu, chirurg estetician, omului de afaceri Gheorghe Iova, de la Cramele Recaº, ºi unor medici români stabiliþi în strãinãtate: prof. dr Dan Ungureanu-Longrois, din Franþa, ºi prof. dr. Gabi Gurman, din Israel. „Lista rãmâne deschisã. Vã aºteptãm. Consider cã solidaritatea cu cei aflaþi în cea mai grea suferinþã reprezintã o formã superioarã a condiþiei umane. Haideþi sã le întindem o mânã salvatoare, haideþi sã fim «Împreunã pentru viaþã»”, mai spune prof. dr. Sãndesc.

Doctorul neo-zeelandez Stephen Wealthall declarã, citat de Mediafax, cã participanþii la campania „Ice Bucket Challenge” riscã sã moarã, deoarece expunerea bruscã a capului ºi feþei la apã rece poate declanºa reflexul de scufundare, care determinã oprirea respiraþiei. Expunerea bruscã a capului la apã rece poate fi fatalã chiar ºi în cazul în care persoana respectivã nu a consumat alcool. „Aruncarea cu apã rece pe neaºteptate pe cap este un pericol extrem. Existã posibilitatea ca unii oameni sã moarã, chiar dacã nu imediat. În cele mai multe cazuri, respiraþia revine la normal dupã ce capul nu mai este acoperit de apã rece. Dar existã ºi posibilitatea sã se producã reflexul de scufundare, de protejare a cãilor respiratorii ºi închidere a larigelui ºi înce-

tinirea ritmului cardiac. Afectaþi pot fi ºi cei care au probleme cardiace, existând posibilitatea unor atacuri de cord”, explicã Stephen Wealthall. „Ice Bucket Challenge”, campania de informare pe tema sclerozei laterale amiotrofice, cunoscutã ºi sub numele de „Boala Lou Gehrig”, a fost iniþiatã de Pete Frates ºi Pat Quinn, doi bolnavi care ºi-au îndemnat prietenii de pe reþelele de socialitare sã-ºi toarne gãleþi cu gheaþã pe cap. Cei astfel provocaþi au la dispoziþie 24 de ore pentru a le imita gestul sau, la alegere, sã doneze o sutã de dolari unei organizaþii care se ocupã de pacienþii cu sclerozã lateralã amiotroficã. Ideea acestei campanii a pornit de la faptul cã suferinzii de „Boala Lou Gehrig” nu pot diferenþia senzaþiile de rece ºi cald.

Ce se întâmplã când supravieþuieºti virusului Ebola?

Doi misionari americani infectaþi cu virusul Ebola au primit un medicament experimental, dupã care au fost aduºi în spitale din Statele Unite ºi externaþi fãrã nicun semn de virus în organism.

Specialiºtii explicã ce se întâmplã cu cei care supravieþuiesc infectãrii, cum funcþioneazã ºi cine produce medicamentul experimental.

TIMPOLIS

Doi misionari americani infectaþi cu virusul letal Ebola au primit un medicament experimental (ZMapp), dupã care au fost trimiºi în avioane separate, din Liberia, cãtre Spitalul Universitar din Atlanta, devenind astfel primii pacienþi cu Ebola care au ajuns vreodatã în Statele Unite, anunþã Mediafax. Nancy Writebol, unul dintre cei doi misionari, a fost eliberatã din spital maþi, ulterior plecând ºi Kent Brantly, fãrã nicun semn de virus în organism, conform doctorilor.

Recuperarea celor doi americani este o sursã de speranþã pentru cei care se luptã cu Ebola din istorie. Dar ZMapp nu este un tratament aprobat pentru Ebola. De fapt, nu existã niciun tratament aprobat care sã se fi dovedit eficient. Aºadar, guvernele, organizaþiile umanitare ºi oamenii de ºtiiinþã din jurul lumii se întrec sã gãseascã o modalitate de a opri extinderea virusului. În acest sens, apar mai multe întrebãri pentru care CNN a strâns laolaltã mai multe informaþii de la specialiºti: Sunt cei doi vindecaþi? În mare parte da. Pentru ca pacien-

þii infectaþi sã iasã din carantinã, a trebuit ca douã teste de sânge sã iasã negative. Aceasta înseamnã cã lichidele lor corporale (sângele, transpiraþia, urina) nu mai sunt infecþioase. „Nancy a scãpat de virus, dar efectele bãtãliei au lãsat-o într-o condiþie vizibil slãbitã”, a spus soþul acesteia, într-o declaraþie.

Totuºi, unii doctori cred cã virusul poate rãmâne în fluidul vaginal ºi în spermã pânã la câteva luni, potrivit OMS. Sunt cei doi misionari imuni acum în faþa virusului?

Doctorii sunt de pãrere cã supravieþuirea în faþa virusului Ebola te lasã imun în cazul unei infecþii viitoare.

Oamenii de ºtiinþã au descoperit cã cei care supravieþuiesc virusului au anticorpi în sânge care ar oferi protecþie pe viitor în faþa virusului ºi posibil în faþa altor virusuri.

Cine a mai fost tratat cu ZMapp?

Medicamentul anti-Ebola a fost dus în Spania cu avionul pentru a-i fi administrat preotului Miguel Pajares, care contactase virusul în Liberia.

Acesta, însã, a murit în 12 august, dar nu este clar dacã a luat medicamentul sau nu înainte sã moarã.

ZMapp pare sã fie de ajutor pentru trei cadre din sãnãtate liberieni cãrora li s-a administrat medicamentul experimental. „Au arãtat semne foarte pozitive de recuperare”, a spus ministrul liberian al Sãnãtãþii la începutul aceste sãptãmâni. Profesioniºti din medicinã care tratau cadrele medicale au fost de pãrere cã progresul înregistrat este „remarcabil”.

Cine face medicamentul?

de 24 de ani un reper al cetãþii

Medicamentul a fost dezvoltat de firma de biotehnologie Mapp Biopharmaceutical Inc., cu sediul în San Diego.

Compania a fost fondatã în 2003 „pentru a dezvolta farmaceutice noi pentru prevenþia ºi tratamentul bolilor infecþioase, concentrându-se pe nevoi neîndeplinite din sãnãtatea ºi bioapãrarea globale”, potrivit site-ului companiei.

Mapp Biopharmaceutical lucreazã de câþiva ani cu Institutele naþionale de sãnãtate ºi Agenþia de reducere a ameninþãrilor la apãrare, o aripã a armatei responsabilã cu contracararea armelor de distrugere în masã, pentru a dezvolta un tratament împotriva Ebola.

Cum funcþioneazã ZMapp?

Anticorpii sunt proteine folosite de cãtre sistemul imunitare pentru a marca ºi distruge celulele strãine ºi dãunãtoare. Un anticorp monoclonal este asemãnãtor, cu excepþia faptului cã este obþinut într-un laborator, aºa cã se va ataºa unor pãrþi specifice ale celulei periculoase, mimând reacþia naturalã a sistemului imunitar. Anticorpii monoclonali sunt folosiþi pentru tratarea mai multor tipuri diferite de afecþiuni.

Potrivit unor surse citate de CNN, medicamentul administrat lui Brantly ºi Writebol în strãinãtate este un anticorp monoclonal de la trei ºoareci, ceea ce înseamnã cã ºoarecii au fost expuºi la fragmente din virusul Ebola, dupã care anticorpii generaþi în sângele ºoarecilor au fost combinaþi pentru a crea medicamentul.

Totuºi, medicamentul poate fi produs de asemenea cu proteine obþinute din plante de tutun. Producãtorul

ZMapp Kentucky BioProcessing, din Owensboro, a furnizat cantitãþi limitate de acest tip de medicament cãtre Emory, potrivit purtãtorului de cuvânt al companiei David Howard.

Au ºtiut doctorii cã va funcþiona la oameni?

Nu. Medicamentul a pãrut promiþãtor în cazul primatelor, dar chiar ºi la acele experimente doar opt maimuþe au primit tratamentul. În orice caz, sistemul imunitar al omului poate reacþiona diferit de cel al primatelor, acesta fiind motivul pentru care medicamentele trebuie sã treacã prin teste clinice pe oameni înainte sã fie aprobate de agenþiile guvernamentale pentru uz extins. Aceste cazuri vor fi analizate mai departe pentru a determina modalitatea în care medicamentul a funcþionat la sistemul lor imunitar.

Mai existã ºi alte tratamente pentru Ebola?

Mai multe medicamente experimentale sunt în curs de dezvoltare, dar niciun nu a fost eficient la oameni.

Piaþa acestor medicamente e restrânsã – Ebola este o boalã rarã, aproape în totalitate întâlnitã în þãrile sãrace – astfel cã fondurile pentru dezvoltarea medicamentului au venit în mare parte de la agenþii guvernamentale.

Vor primi mai mulþi pacienþi ZMapp sau aceste alte medicamente?

Un congres de eticã reunit de OMS a conclus cã este etic sã ofere medicamente experimentale în timpul unei epidemii la fel de gravã ca aceasta, dar acest lucru nu înseamnã cã se va ºi întâmpla.

Scoaterea pe piaþã a unui medica-

ment netestat în timpul unei epidemii masive ar fi foarte dificil, explicã organizaþia „Doctori Fãrã Frontiere”.

Medicamentele experimentale nu sunt produse în masã, iar identificarea succesului unui astfel de medicament, în caz de folosire, ar presupune personal medical în plus acolo unde resursele sunt deja limitate. Într-un articol de opinie publicat în aceastã sãptãmânã în revista „Nature”, epidemiologul Oliver Brady a spus cã pânã la 30.000 de oameni din Africa de Vest ar fi cerut pânã acum tratament în cazul acestei epidemii dacã era disponibil.

Cum rãmâne cu un vaccin antiEbola?

Specialiºtii recomandã cã e bine de reþinut diferenþa dintre „vaccin” ºi „tratament”. Un vaccin e administrat pentru a preveni infecþia, în timp ce tratamentul constituie în general un medicament dat unui pacient care dezvoltase simptomele. În prezent sunt mai multe vaccinuri Ebola în curs de dezvoltare.

Guvernul Canadei a donat Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii între 800 ºi 1000 de doze de un vaccin anti-Ebola experimental. Medicamentul, denumit VSV-EBOV, este produs ºi deþinut de Canada, dezvoltat de Laboratorul naþional de microbiologie.

Nu a fost niciodatã testat pe oameni, „dar s-a dovedit promiþãtor în cercetãrile pe animal”, spune agenþia.

Un proces sigur de testare a unui vaccin anti-Ebola va fi demarat cel mai devreme în septembrie.

integrame

28 - 31 august 2014

15

- Tata, tu te-ai însurat la biserica ori la starea civila?

- La betie, dragul meu, la betie. l Un preot si un dascal stateau pe marginea soselei cu o pancarta în mâna pe care scria: “Sfârsitul e aproape. Caiti-va!”

Pe lânga ei treceau masini si imediat dupa fiecare masina se auzea o busitura si o explozie.

Dupa o vreme, dascalul întreaba: - Parinte, nu ar fi mai bine sa scriem pe pancarta “Podul din fata este rupt”? l Doi prieteni : - Si... cum e sa fi însurat?

- Ma simt ca un pusti de 14 ani!

- Cum asa?

- Adica beau si fumez pe ascuns. l Se întâlneste Bula cu un prieten.

- Ce faci Bula , cum îti mai merge?

- Bine , am intrat în afaceri cu un cumnat, am deschis un magazin.

- Da? Cu ce?

- Cu ranga. l Un infractor se urca în autobuz: -Nu misca nimeni,asta e un jaf!!!!

La care unul din spatele autobuzului: -Mamaa, ce m-am speriat, credeam ca e controlorul! l Dimineaþa, la micul dejun, fiul îºi întreabã tatãl: - Tatã, tu spui cã familia este o micã þarã. ªi tu cine eºti?

- Preºedintele, desigur!

- Iar mama?

- Puterea.

- Dar bunica?

- Securitatea!

- Hm...ªi atunci eu cine sunt?

- Iar tu ... tu eºti poporul!

O orã mai târziu fiul îºi sunã tatãl la birou: - Domnule preºedinte, la putere a venit alt preºedinte, securitatea a adormit iar poporul este îngrijorat! l Soþia îºi aºteptã soþul acasã sã îi zicã cã vrea sã se despartã de el.

Intrã soþul pe uªã ºi zice bucuros: - Iubito, am o veste bunã pentru tine.

- Eu am o veste rea. Dar, zi tu primul.

- Am câºtigat la loterie 100.000 de euro, acum spune-mi vestea rea!

La care soþia: - S-au ars sarmalele… l La scoala profa întreabã copiii: - Spuneþi, copii, care e cel mai pãros animal ce existã?

- Ursul, spune un elev.

- Vulpea, altul.

- Iepurele, pisica, leul, etc. ceilalþi.

Ionel ridicã ºi el mâna: - Doamna de francezã...

- Pãi cum, mai tâmpitule, ce þi-a venit?... de unde ai scos ºi prostia asta?

- De la domnu’ de desen, care a zis cã i-a trebuit un an pânã a pârlit-o... l Doctorul întreabã pe o viitoare mama tânãrã: - Tatãl copilului va fi prezent la naºtere?

- Nu cred.

- De ce?

- Pãi, nu se prea înþelege cu soþul meu. l Draga mea, n-am sã uit niciodatã noaptea în care soþul meu mi-a descoperit dragostea! se confeseazã o prietenã alteia.

- A fost romantic?

- Aiurea ! A fost groaznic ! M-a snopit în bãtãi ºi pe mine ºi pe dragostea mea !

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

28 - 31 august 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.