Timpolis 2074

cyan

magenta

yellow

black

G R ATUIT Pra(bus,irea Anul XXIV Nr. 2074 24 - 27 iulie 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Prãbuºirea melania.cincea@timpolis.ro rivind la destinul ultimilor ani, pe de o parte, al lui Dan Voiculescu, pe de alta, al lui Adrian Nãstase, observãm cã ies la ivealã o serie de similitudini. maginea de oameni fãrã de care mersul înainte le pãrea ori le era unora imposibil. Dan Voiculescu ºi-a dobândit statutul acesta aservind politicului trustul media proprietate a familiei ºi, în egalã mãsurã, aservind trustului o parte a scenei politice. Adrian Nãstase ºi l-a dobândit profitând de pârghiile puterii pe care le deþinea în calitate de ºef de guvern ºi ºef de partid-stat. rcarea, ca zei vremelnici, pe un piedestal al unui sistem abil construit. Dan Voiculescu ºi l-a construit de teama deznodãmântului defavorabil în dosarul ICA, construcþia fiind bazatã pe un melanj de tehnici care a inclus intrarea sa în alianþe politice prefigurate drept câºtigãtoare, joaca de-a ºi cu parlamentul, doar pentru a evita un proces la ÎCCJ ºi pentru a plimba dosarul între instanþe ºi a trage astfel de timp, punerea la dispoziþia prietenilor politici a studiourilor televiziunilor din Trustul Intact – pe care l-a înfiinþat, trecându-l ulterior pe numele fiicei sale – ºi, nu în ultimul rând, folosirea afacerii media ca pe o armã împotriva celor care, prin ceea ce spun, scriu sau fac, i-ar fi putut periclita nu doar afacerile, ci ºi libertatea. Adrian Nãstase s-a construit cu ajutorul partidului, al sistemului. A tolerat, încurajat ºi profitat de o corupþie instituþionalizatã, iar, în paralel, a politizat profund justiþia, aplicarea actului de justiþie având pe atunci nevoie de accept dat în ºedinþele de partid. nimaginabila condamnare. Au fost ani mulþi în care nimeni nu se gândea cã vor ajunge condamnaþi pentru actele de corupþie comise. Înclin sã cred cã nici ei înºiºi. nlocuirea ofensivei cu defensiva. Dupã începerea urmãririi penale pe numele lui Dan Voiculescu, la Trustul Intact au fost frecvente campanii mediatice sinonime cu linºajul prin presã, îndreptate, în mare parte, împotriva unor judecãtori ai ÎCCJ ºi membri CSM ºi, în general, la adresa oricui care, prin ceea ce spune, scrie sau face, i-ar fi putut periclita libertatea. Nu au lipsit somaþiile lansate public, personal de cãtre Dan Voiculescu, la adresa ºefului statului, la adresa exprocurorului general al DNA, Daniel Morar, ori denigrãrile la adresa fostului ministru al Justiþiei Monica Macovei. Adrian Nãstase a apreciat ºi el cã ofensiva ar fi mai eficientã decât defensiva. Demonizate erau tot personajele din cauza cãrora îºi simþea libertatea ameninþatã. Cam aceleaºi. Apoi, la un moment dat, când era aproape sigur pe victorie, în mai 2012 – dupã numirea la Justiþie a unui fost consilier personal de-al sãu, Titus Corlãþean –, îºi reactivase aroganþa din anii de glorie ºi previzionase chiar acte de rãzbunare la adresa “uneltei justiþiei bãsesciene”, Monica Macovei. peranþa în infailibitatea sistemului creat ºi întreþinut de ei. ªi unul, ºi altul au mizat o lungã perioadã pe eficienþa sistemului pus la punct ºi pe reuºita lor de a îngenunchea, în final, justiþia. rãbuºirea. Prãbuºirea este un cuvânt care, dupã toate probabilitãþile, se va lega de destinul ambilor. Unul, Dan Voiculescu, pare aproape de aceastã prãbuºire. De numele lui – al cãrui dosar de corupþie, „ICA“, i-a adus deja o condamnare, în primã instanþã, la cinci ani de închisoare – vom mai auzi în contexte asemãnãtoare. În ultima vreme, pe numele sãu au fost deschise încã douã dosare penale: unul pentru ºapte acte de ºantaj îndreptate împotriva administratorilor Romaqua, Nicolae Palfi ºi Octavian Creþu, ºi a lui Nelu Iordache, în care DNA vorbeºte despre taxe de protecþie împotriva denigrãrii, în valoare de 900.000 de euro, ºi unul în afacerea Grivco Academia Românã. Iar de anul trecut este vizat într-un altul, pentru ºantajarea fostului administrator al RCS&RDS, Ioan Bendei. Celãlalt, Adrian Nãstase, s-a prãbuºit deja, în vara lui 2012. Exact atunci când spera într-o salvare ºi, apoi, într-o reîntoarcere glorioasã pe scena politicã. A ieºit senin din povestea penalã „Mãtuºa Tamara“, dar a fost îngenuncheat în „Trofeul calitãþii“ ºi „Zambaccian“. Asta dupã ce ºi unul, ºi altul s-au trezit faþã în faþã cu magistraþi care ºtiu ºi care vor sã acþioneze pentru a dovedi failibitatea unui astfel de sistem, indiferent de gradul lui de ingeniozitate.

P I

un reper al cetãþii

Spitalele CFR, la un pas de desfiinþare?

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Opt parlamentari de Timiº fac ºi ei zid pentru protejarea plagiatului Un senator a depus în Parlament o iniþiativã care vizeazã asimilarea plagiatului cu înºelãciunea, propunere respinsã de majoritatea parlamentarã.

Opt parlamentari de Timiº, ºapte de la PSD ºi unul din partea Minoritãþilor Naþionale, au fãcut ºi ei zid pentru protejarea plagiatului. pag.3

Scheletele ascunse ale lui Ilie Sarbu Preºedintele Traian Bãsescu a declarat, întrun interviu, cã Ilie Sârbu este un pãpuºar care are legãturã cu dosarul Agenþiei Domeniilor Statului, scrie, portalul justnews.ro. Deºi nu îl acuzã concret de vreo ilegalitate, Traian Bãsescu sugereazã cã Ilie Sârbu ar fi în spatele trecerii ADS în directa subordine a primului-ministru. Ulterior acestor afirmaþii, Dan ªova, purtãtor de cuvânt al candidatului PSD la preºedinþia României, a declarat cã Ilie Sârbu este un politician integru, cã nu are nici un dosar penal ºi cã afirmaþiile lui Bãsescu sunt ºi nefondate. Justnews.ro a publicat, zilele acestea, aceastã anchetã, redatã mai jos, în care prezintã afacerea ADS coordonatã de oamenii lui Ilie Sârbu, un text pe care îl publicãm integral.

U

pag.5

I

Dacã CJ Timiº nu va putea susþine financiar Aeroportul Timiºoara, acesta va intra în faliment

Î

În primãvara acestui an, a fost repus în discuþie transferul Aeroportului Timiuºoara de la Ministerul Transporturilor la Consiliul Judeþean Timiº. Doar cã niciun oficial nu vorbeºte despre datoriile aeroportului – prezente ºi, potenþial, viitoare –, pe care administraþia judeþeanã va fi nevoitã sã le preia, sã le suporte, ºi nu rãspunde clar ce se va întâmpla dacã CJ Timiº nu va dispune de aceste fonduri. Pentru cã aceastã situaþie va atrage dupã sine intrarea în insolvenþã ºi, posibil, falimentul. pag. 6 - 7

97 de zboruri din 103 programate de Fly România de pe Aeroportul Internaþional Timiºoara, anulate

S

P

Anul trecut, spitalele CFR au fost trecute din subordinea Ministerului Transporturilor în cea a Ministerului Sãnãtãþii. Pe hârtie, pentru cã în realitate erau ale nimãnui. Ceea ce le expune riscului desfiinþãrii. În timpul reformelor din mandatul lui Relu Fenechiu la Ministerul Transporturilor, a fost iniþiat transferul spitalelor CFR din subordinea Ministerului Transporturilor în subordinea Ministerului Sãnãtãþii. Pentru cã transferul a fost scriptic ºi, în realitate, din punct de vedere al bugetelor, aceste spitale au rãmas ale nimãnui, s-a bãnuit cã se doreºte închiderea lor, pen-

tru a se face loc, unor spitale ºi clinici private.

Dupã ce Relu Fenechiu ºi-a terminat mandatul pentru merge în penitenciar ºi dupã un scandal mediatic de proporþii, aceste unitãþi revin la Transporturi. Acest ping-pong instituþional a dus, însã, la “pierderea pe drum” a douã policlinici, una din subordinea Spitalului CFR Timiºoara. pag. 4

Lacapãtuladoardouã luni de când ºi-a anunþat debutul activitãþii pe piaþa româneascã, Fly România, companie aparþinând omului de afaceri timiºorean Ovidiu Tender, a înregistrat, numai în ce priveºte cursele operate de pe Aeroportul Internaþional Timiºoara, un bilanþ dezastruos: 97 de zboruri anulate dintrun total de 103 programate. Mii de pasageri nemulþumiþi îºi revendicã acum contravaloarea tichetelor de cãlãtorie achiziþionate. O parte dintre aceºtia povestesc despre felul în care au fost abandonaþi în strãinãtate, dupã anularea intempestivã a unor curse. Reprezentanþii Fly România au ales sã se refugieze în spatele tãcerii. pag. 11

2

social

24 - 27 iulie 2014

Cumnata fostului ministru Valeriu Tabãrã, printre persoanele decedate în accidentul din Spania Una dintre persoanele decedate în accidentul rutier produs în Spania, Adriana Damian, în vârstã de 51 de ani, era cumnata fostului ministru al Agriculturii Valeriu Tabãrã, iar femeia urma sã se întoarcã acasã dupã ce îºi vizitase fiica aflatã la muncã.

TIMPOLIS

Fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabãrã, spune cã una dintre persoanele decedate în urma accidentului din Spania, Adriana Damian, de 51 de ani, era cumnata sa. „Adriana Damian este sora soþiei mele. Plecase în vizitã la fiica ei, care lucreazã de vreo ºapte ani în Spania. Ca în fiecare varã, ea se duce în Spania douã-trei sãptãmâni. Aºa s-a întâmplat ºi acum, iar ieri (marþi – n.r.) trebuia sã se întoarcã acasã”, a declarat, citat de Mediafax,Valeriu Tabãrã.

El a spus cã femeia avusese de ales între trei microbuze pentru a fi transportatã la aeroport: „Avea de ales între trei microbuze ºi l-a ales pe acesta. Asta e soarta oamenilor. Era o

femeie deosebitã, modestã. Era angajatã ca îngrijitoare la o grãdiniþã privatã din Timiºoara”.

Purtãtorul de cuvânt al Poliþiei Judeþene Timiº, Ionuþ Bocancea, declara cã douã persoane care ºi-au pierdut viaþa în accidentul din Spania sunt din Timiº, una dintre acestea fiind femeia de 51 de ani, iar cealaltã, un bãrbat în vârstã de 27 de ani, din Jimbolia, care se numeºte Ovidiu Smercinschi.

Potrivit unor surse din cadrul Poliþiei Timiº, existã presupuneri cã alte cinci persoane decedate în accidentul rutier din Spania ar fi tot din Timiº, însã procedurile de identificare a cadavrelor nu au fost încã finalizate, în condiþiile în care majoritatea victimelor au fost carbonizate. Conform surselor citate, printre cele cinci persoane s-ar numãra doi copii ºi pãrinþii lor.

Accidentul s-a produs în 22 iulie, în jurul orei 16.40 (17.40 ora României), la kilometrul 543, în dreptul localitãþii Cox, în provincia Alicante, din Spania, când un camion a intrat pe contrasens, din motive necunoscute, ºi a

Valeriu Tabãrã lovit frontal microbuzul în care se aflau românii. În urma impactului s-a declanºat un incendiu, iar ambele vehicule au ieºit de pe carosabil.

Ministerul Afacerilor Externe a confirmat cã opt români au murit în accident, precizând cã este posibil sã existe ºi o a noua victimã.

Identificarea victimelor s-a realizat pe baza informaþiilor oferite de rude ºi în urma verificãrilor fãcute la Aeroportul din Valencia, de unde cetãþenii români urmau sã ia zborul Wizzair din data de 22 iulie 2014, de la ora 21.40, cu destinaþia România.

Identificarea celor opt români, care au fost carbonizaþi, va dura mai mult de o zi, întrucât medicii legiºti vor avea nevoie de probe de ADN de la rudele victimelor, au declarat surse din cadrul Institutului de Medicinã Legalã.

Rudele victimelor au început sã

vinã la Institutul de Medicinã Legalã din Alicante pentru a oferi probe de ADN. Consulul României la Castellon ºi o echipã consularã se aflã, de asemenea, la institut, pentru a discuta cu rudele victimelor ºi pentru a oferi ajutor pentru repatrierea cadavrelor.

Anunþ publicitar

Timiºul, în topul judeþelor cu cele mai multe credite „Prima Casã”, acordate anul acesta Fondul Naþional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri a acordat în primele ºase luni peste 11.000 de garanþii în cadrul Programului „Prima Casã”.

Timiºul este în topul judeþelor cu cele mai multe cereri.

27,6% dintre cereri, 3.036, au fost înregistrate în Bucureºti, Capitala fiind urmatã de judeþul Cluj, cu 8,1%, judeþul Ilfov, cu 7,1%, judeþul Timiº, cu 5,8 %, ºi judeþele Constanþa, Braºov, Sibiu ºi Iaºi, cu procente cuprinse între 3 ºi 5% fiecare.

Cele mai puþine solicitãri au venit din Cãlãraºi, Ialomiþa ºi Giurgiu, fiecare cu 0,3% din totalul garanþiilor acordate în primele ºase luni, respectiv cu câte 33 de credite.

Din analizele statistice efectuate reiese cã programul Prima Casã a fost accesat cu preponderenþã de tineri cu vârsta cuprinsã între 26 ºi 35 de ani, care au preferat achiziþionarea apartamentelor de douã camere.

Prin contractele încheiate de la începutul Programului, în 2009, ºi pânã în 20 iulie anul acesta, FNGCIMM a acordat peste 119.200 de garanþii, în valoare de circa 2,3 miliarde euro, pentru credite accesate în valoare de peste 4,56 miliarde de

Anunþ licitaþie deschisã cu strigare pentru vânzarea de imobile S.C. TRATAMENT BALNEAR BUZIAª S.A., cu sediul în localitatea Buziaº, Jud.Timiº, str. Florilor nr. 1 þel. 0256/321.060, fax 0256/321.581, e-mail statiune@buzias.ro, organizeazã: Licitaþie deschisã cu strigare pentru urmãtoarele imobile: Vila nr. 9, situatã în Buziaº, str. Avram Iancu Policlinica Balnearã, situatã în Buziaº, str.

Avram Iancu

euro. Valoarea medie a finanþãrii accesate în cadrul programului este de 38.300 de euro. „Programul continuã sã fie cerut ºi apreciat de public, în condiþiile menþinerii unei rate de nerambursare a creditelor de numai 0,2%, plafonul disponibil în acest moment în cadrul programului Prima Casã fiind de circa 1,09 miliarde de lei (inclusiv plafonul de circa 490 milioane lei destinat achiziþiei de locuinþe prin ANL)”, se aratã într-un comunicat al Fondului, citat de Mediafax.

Beneficiarii au la dispoziþie

de 24 de ani un reper al cetãþii

în acest an circa douã miliarde de lei, din care 740 de milioane lei fonduri neutilizate în 2013, astfel cã în primele ºase luni a fost cheltuit jumãtate din plafonul alocat pentru 2014.

Credite pe Programul Prima Casã, cu garanþii acordate de FNGCIMM, pot fi accesate de la BCR, BRD - Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank, Banca Româneascã, Alpha Bank, Banca Millennium, Banca Transilvania, CEC Bank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Comerciala Intesa Sanpaolo

Romania, UniCredit Tiriac Bank, Credit Agricole Bank, Bank Leumi Romania, ING Bank, Marfin Bank.

Fondul Naþional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) este o instituþie financiarã nebancarã, cu capital de risc, înfiinþatã în scopul facilitãrii accesului IMMurilor la finanþãri, prin acordarea de garanþii pentru instrumentele de finanþare contractate de la bãnci comerciale sau din alte surse. (TP)

Caietul de sarcini al licitaþiei poate fi procurat, contra cost, de la sediul S.C. TRATAMENT BALNEAR BUZIAª S.A. în zilele lucrãtoare, începând cu data de 23.07.2014, între orele 08,30 – 15,30, pânã cel târziu la data de 31.07.2014 ora 15,00.

Preþul Caietului de sarcini este de 200 RON. Preþul se va achita la casieria societãþii .

Pentru participarea la licitaþie, ofertanþii vor depune la sediul societãþii, pânã în datã de 31.07.2014, ora 15,00, documentele ºi garanþia de participare prevãzute de Caietul de sarcini.

Licitaþia va avea loc în datã de 01.08.2014 ora 10,00.

Alte relaþii referitoare la licitaþie se pot obþine la telefon 0256/321.060.

eveniment

24 - 27 iulie 2014

3

Opt parlamentari de Timiº fac ºi ei zid pentru protejarea plagiatului Aceºtia se opun asimilãrii plagiatului cu înºelãciunea Un senator a depus în Parlament scopul de a obþine diverse avantaje. (...)

Petiþie pentru demisia o iniþiativã care vizeazã asimilarea Pãgubit nu este doar autorul lucrãrii originale, ci ºi instituþiile care acordã plagiatului cu înºelãciunea , premierului, formulatã de avantaje nemeritate plagiatorului, propunere respinsã de majoritatea diminuând astfel prestigiul instituþiei parlamentarã. Opt parlamentari ºi aducând ofensã celor care obþin mediul academic timiºorean de Timiº, ºapte de la PSD ºi unul recunoaºtere profesionalã în baza

l

din partea Minoritãþilor Naþionale, au fãcut ºi ei zid pentru protejarea plagiatului.

ligia.hutu@timpolis.ro

Majoritatea deputaþilor zic cã furtul intelectual e o faptã tolerabilã Senatorul Valeriu Todiraºcu (foto) ºi-a susþinut recent, în plenul Camerei Deputaþilor, proiectul de iniþiativã legislativã vizând incriminarea plagiatului. Proiectul a fost însã respins cu majoritate de voturi, pe lista nominalã cu cei care au votat împotriva incriminãrii plagiatului regãsindu-se ºi numele unor deputaþi de Timiº, printre care: Petru Andea (PSD), Gheorghe Ciobanu (PSD), Dorel Covaci (PSD), Sorin Grindeanu (PSD), Ion Rãducanu (UNPR), Sorin Stragea (PSD), Cãtãlin Tiuch (PSD), Ovidiu Ganþ (Grupul Minoritãþilor Naþionale). În total, 181 de deputaþi au votat împotriva proiectului de asimilare a plagiatului cu înºelãciunea: 131 de reprezentanþi ai PSD, trei reprezentanþi ai PNL, 12 reprezentanþi ai PPDD, 15 reprezentanþi ai UDMR, zece ai minoritãþilor naþionale ºi trei deputaþi neafiliaþi. În pofida zidului de care s-a izbit la prima sa tentativã de a crea un cadru legal pentru incriminarea plagiatului, în scopul igienizãrii mediului academic ºi pentru susþinerea unor criterii oneste de evaluare a performanþelor academice, Valeriu Todiraºcu a anunþat cã a depus deja o a doua propunere legislativã similarã, vizând pedepsirea plagiatului. Argumentându-ºi iniþiativa, precizeazã cã „plagiatul este un furt intelectual la care face referire Legea 8/1996 privind drepturile de autor, dar ºi o înºelãciune produsã de cel care foloseºte roadele muncii din lucrarea originalã a altcuiva ºi le prezintã ca personale în

unor lucrãri originale.”

Valeriu Todiraºcu vrea ca plagiatul sã fie sancþionat onest, prin asimilarea plagiatului academic cu înºelãciunea, aplicând pentru aceasta pedeapsa cu închisoarea sau amendã penalã ºi retragerea diplomei sau titlului, atunci când plagiatul a avut un rol determinant în acordarea acelei diplome sau titlu.

O propunere de completare a Codului Penal, în sensul incriminãrii furtului intelectual Într-un comunicat care anunþã depunerea la Senat a celei de-a doua propuneri legislative vizând pedepsirea plagiatului, Valeriu Todiraºcu propune ca, pentru ameliorarea modalitãþii de examinare ºi de apreciere a calitãþilor candidaþilor la obþinerea de diplome sau diverse poziþii pe baza lucrãrilor originale, sã fie operatã o completare a Legii nr. 286/2009 a Codului Penal: „Folosirea sau prezentarea ca originalã a unei lucrãri scrise sau a unei comunicãri orale, inclusiv în format electronic, în care au fost incluse texte, expresii, idei, demonstraþii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ºtiinþifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fãrã a menþiona acest lucru ºi fãrã a face trimitere la sursele originale, dacã are ca rezultat obþinerea unei diplome, unui titlu universitar sau academic sau a unei poziþii profesionale, în condiþiile în care, dacã aceastã reproducere fãrã citarea autorului ar fi fost recunoscutã la timp, autoritatea respectivã nu ar fi acordat diploma, titlul sau poziþia, constituie infracþiune ºi se sancþioneazã cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendã”. În plus, argumenteazã el, trebuie identificate cauzele care au condus la exacerbarea acestui fenomen de furt

Valeriu Todiraºcu intelectual în spaþiul academic românesc, întrucât, în caz contrar, perpetuarea acestor practici ºi lipsa pedepselor exemplare în cazurile de plagiat, vor duce la situaþia în care diplomele ºi titlurile obþinute în România sã nu mai fie recunoscute pe plan internaþional, ceea ce ar reprezenta o sancþiune severã, nemeritatã, pentru cei care îºi obþin titlurile respective pe merit.

Printre posibilele motive care au condus la actuala stare de fapt s-ar putea numãra, potrivit opiniilor formulate de senatorul Valeriu Todiraºcu, scãderea exigenþei în evaluare a comisiilor, absenþa sau nerespectarea unor criterii bine definite de promovare universitarã sau o serie de intruziuni care nu þin cont de respectarea unor principii oneste de evaluare sau de performanþele profesionale obþinute de cei care aspirã la dobândirea unor astfel de diplome sau titluri. „Exigenþa comisiilor a scãzut, iar societatea nu dispune de mijloacele necesare pentru a impune corectitudinea în aprecierea calitãþilor individuale dupã care se promoveazã o persoanã sau se certificã anumite competenþe.Vina este atât a comisiilor de examinare ºi a responsabililor din învãþãmânt ºi din alte instituþii ale statului, cât ºi a candidaþilor care prezintã, fãrã teama de oprobiul public, lucrãri plagiate grosolan.” Valeriu Todiraºcu apreciazã cã situaþia este cu atât mai gravã cu cât furtul intelectual este exersat ca deprindere de timpuriu, situaþia nefiind sancþionatã ca atare de cãtre actualul sistem de învãþãmânt: „Furtul intelectual se exerseazã încã din ºcoala primarã când copiii prezintã, la ºcoalã, referate realizate prin metoda copy-paste de pe internet, fãrã ca acest fenomen sã fie combãtut eficient”.

Puncte de vedere critice ºi opinii tranºante la adresa permisivitãþii sistemului de învãþãmânt ºi a factorilor de decizie care au îngãduit relativizarea gravitãþii unor fapte de plagiat, cum este ºi cazul plagiatului dovedit din cuprinsul tezei de doctorat a premierului Victor Ponta, au fost formulate, de altfel, ºi de cãtre reprezentanþii mediului academic din Timiºoara ºi de cãtre numeroºi reprezentanþi ai societãþii civile.

O iniþiativã a Grupului de Reformã Universitarã din cadrul Universitãþii de Vest din Timiºoara, a Asociaþiei Culturale Ariergarda Timiºoara ºi a profesorilor universitari Daniel Vighi ºi Ciprian Vãlcan, a conferenþiarilor universitari Smaranda Vultur ºi Viorel Marineasa ºi a Societãþii Tinerilor Universitari din România s-a soldat, la începutul acestui an, cu iniþierea unui apel de solidarizare a mediului academic, în scopul salubrizãrii acestuia ºi în scopul reclãdirii ºcolii româneºti pe temelii morale.

Demersul universitarilor timiºoreni a pornit tocmai de la afirmarea gravitãþii cazului de plagiat dovedit în cazul tezei de doctorat a premierului Victor Ponta, situaþie care, potrivit opiniei formulate de cãtre iniþiatorii Apelului pentru demisia Primului Ministru al României, “obligã moral mediul academic ºi asociaþiile civice interesate de calitatea învãþãmântului” sã ia atitudine.

Iniþiativa viza, printre altele, organizarea unei dezbateri naþionale al cãrei scop sã fie declanºarea unei reverificãri drastice a tuturor tezelor de doctorat susþinute dupã Revoluþie, dar ºi realizarea unui sistem centralizat de publicare pe internet a tuturor lucrãrilor de licenþã ºi de disertaþie, pentru ca acestea sã poatã fi verificate. Pagina de internet care gãzduieºte petiþia online iniþiatã atunci de reprezentanþii mediului academic din Timiºoara, prin care se solicitã demisia premierului

Smaranda Vultur

Daniel Vighi Victor Ponta numãrã în acest moment 17.679 de semnãturi. În pofida tuturor dovezilor care probeazã faptul cã teza de doctorat a lui Victor Ponta este plagiatã, Ministerul Educaþiei, singura autoritate în mãsurã sã îi retragã titlul ºtiinþific, nu i-a retras însã acestuia titlul de doctor. Mai mult, deºi a fost formulatã ºi o plângere penalã împotriva premierului, Parchetul General al Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie a dispus, în mai 2013, neînceperea urmãririi penale, motivându-ºi decizia prin aceea cã “fapta nu existã”. Rezoluþia Parchetului General, prin care a fost dispusã neînceperea urmãririi penale în cazul lui Victor Ponta, sub aspectul infracþiunii prevãzute de articolul 141 din Legea 8/1996, privind dreptul de autor ºi drepturile conexe, modificatã, a fost emisã în data de 16 mai 2013.

de 24 de ani un reper al cetãþii

4

ancheta

24 - 27 iulie 2014

Spitalele CFR, la un pas de desfiinþare? l Într-un ping-pong instituþional cu mizã ascunsã, s-au “pierdut pe drum”

policlinica din subordinea Spitalului CFR Timiºoara

Revenire la Transporturi, însã nu fãrã un preþ

Anul trecut, spitalele CFR au fost trecute din subordinea Ministerului Transporturilor în cea a Ministerului Sãnãtãþii. Pe hârtie, pentru cã în realitate erau ale nimãnui. Ceea ce le expune riscului desfiinþãrii. În timpul reformelor din mandatul lui Relu Fenechiu la Ministerul Transporturilor, a fost iniþiat transferul spitalelor CFR din subordinea Ministerului Transporturilor în subordinea Ministerului Sãnãtãþii. Pentru cã transferul a fost scriptic ºi, în realitate, din punct de vedere al bugetelor, aceste spitale au rãmas ale nimãnui, s-a bãnuit cã se doreºte închiderea lor, pentru a se face loc, unor spitale ºi clinici private.

Dupã ce Relu Fenechiu ºia terminat mandatul pentru merge în penitenciar ºi dupã un scandal mediatic de proporþii, aceste unitãþi revin la Transporturi. Acest ping-pong instituþional a dus, însã, la “pierderea pe drum” a douã policlinici, una din subordinea Spitalului CFR Timiºoara. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Permutãri interministeriale ciudate Dupã ce anul trecut, OUG 8/28 februarie 2013, iniþiatã de fostul ministru Relu Fenechiu, acum aflat în penitenciar, spitalele CFR au fost trecute din subordinea Ministerului Transporturilor în cea a Ministerului Sãnãtãþii, au existat informaþii tot mai credibile cã aceste unitãþi ar putea fi închise pe rând,

din cauza lipsei de finanþare.

Din cele 13 spitale transferate anul trecut, douã – Simeria ºi Paºcani – au revenit la Transporturi, în luna noiembrie, pentru cã derulau programe finanþate cu bani europeni, care s-ar fi pierdut.

Restul, inclusiv cel din Timiºoara, au rãmas la Sãnãtate, însã doar pe hârtie, pentru cã în realitate erau ale nimãnui.

Aceste spitale au continuat sã funcþioneze doar în baza bugetelor istorice, neavând un buget anual aprobat, din cauza situaþiei incerte în care se aflau, lucru care a dus la subfinanþare ºi probleme reale legate de susþinerea activitãþii. Substratul invocat neoficial pe lângã acest transfer este unul imobiliar, pentru cã, odatã ajunse la Ministerul Sãnãtãþii, ºi aceste unitãþi ar fi putut fi “descentralizate”, ajungând fie în subordinea Primãriilor, fie ale Consiliilor Judeþene, la diverºi baroni locali, care le-ar fi putut închide, valorificând în condiþii controversate terenurile ºi clãdirile acestor unitãþi care, la fel ca la Timiºoara, sunt situate în poziþii centrale, foarte bine cotate pe piaþa imobiliarã a municipiilor.

Al doilea substrat invocat în acelaºi context era faptul cã aceste unitãþi trebuiau desfiinþate pentru a face loc spitalelor ºi clinicilor private, mai ales þinând cont de faptul cã pentru fiecare judeþ este stabilit un normativ de numãr maxim de paturi care pot fi acceptate sã funcþioneze în unitãþile spitaliceºti. ªi aceastã ipotezã s-ar fi

de 24 de ani un reper al cetãþii

susþinut în cazul Timiºului, unde este în pregãtire realizarea mai multor spitale private, unul cu sprijinul nemijlocit al Consiliului Judeþean Timiº. Cert este cã situaþia a degenerat, procesulverbal de predare-primire între cele douã ministere nu a fost semnat luni bune, acutizând starea de subfinanþare ºi haosul generalizat.

Oricum, transferarea Spitalelor CFR de la Transporturi la Sãnãtate a avut ca efecte directe ºi imediate subfinanþarea lor drasticã, reducerea numãrului de paturi ºi crearea unei situaþii fãrã precedent, în care ceferiºtii care lucreazã în structurile de siguranþã a circulaþiei au rãmas fãrã controalele medicale ºi psihologice obligatorii.

Aceasta, întrucât o parte din spitalele CFR, din cauza acestui statut incert, nu au mai primit acreditare de la Autoritatea Feroviarã. De aceastã situaþie au profitat din plin cabinetele private.

“S-a vehiculat, într-adevãr, informaþia cã, dupã trecerea la Ministerul Sãnãtãþii, o bunã parte din spitalele CFR ar putea fi închise. Este evident cã, în aceastã situaþie, ar fi avut de câºtigat o serie de spitale ºi clinici private. Sper cã mãcar acum Ministerul Transporturilor sã-ºi dea seama cã avem nevoie de aceste unitãþi”, ne-a declarat Petricã Stoian liderul timiºean al Federaþiei Miºcare Comerciale – structurã sindicalã care a înaintat numeroase memorii la nivel central, subliniind absurditatea acestui demers organizatoric de transfer.

Una peste alta, Uniunea Sindicatelor din Spitalele CFR a depus o plângere penalã împotriva fostului ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, în 14 octombrie 2013, la procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, pentru transferarea ilegalã a spitalelor CFR. În plângerea înregistratã de sindicate, fostul ministru al Transporturilor era acuzat de subminarea economiei naþionale, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu contra intereselor publice ºi fals în declaraþii.

Cu sau fãrã legãturã cu aceste demers, Ministerul Transporturilor a realizat o Ordonanþã de Urgenþã prin care spitalele CFR sunt trecute, din nou, în subordinea acestei instituþii. Astfel, 11 spitale, printre care ºi cel de la Timiºoara, se întorc la Transporturi, pe motiv cã siguranþa transporturilor nu poate fi asiguratã

decât printr-un sistem medical specializat, aflat în subordinea ministerului de resort.

Plimbarea spitalelor de la un minister la altul nu a fost gratuitã. Au existat costuri birocratice mari legate de transfer, s-au depus eforturi organizatorice ºi s-a complicat ºi mai mult statutul ºi structura acestor unitãþi. Sumele pierdute ajungând la câteva sute de mii de euro. Mai grav este cã douã policlinici CFR (una din Piteºti ºi alta din Arad – care þine de Spitalul CR Timiºoara) s-au închis, iar personalul acestora a fost trimis în ºomaj.

“Timiºoara ne închide Policlinica CFR!”, titra presa arãdeanã la începutul acestui an, deºi nu Timiºoara era de vinã, ci tocmai acest transfer fãcut pe genunchi la nivelul Ministerului Transporturilor. Dupã cum s-a precizat ºi de cãtre reprezentanþii Spitalului CFR Timiºoara, începând de la 1 ianuarie 2014, Policlinica nu a

mai avut finanþare. Putea furniza servicii doar în urma obþinerii unei acreditãri de la Ministerul Transporturilor, iar Policlinicii din Arad îi lipsea un numãr de minimum cinci doctori, necesar obþinerii acreditãrii.

Culmea e cã unitatea arãdeanã solicitat ºi a obþinut de la Direcþia de Sãnãtate Publicã Arad autorizaþie sanitarã de funcþionare.“În urma examinãrii documentaþiei ºi a evaluãrii obiectivului s-a acordat autorizaþie sanitarã de funcþionare Policlinicii CFR, având ca obiect de activitate asistenþa medicalã specializatã – medicinã internã, chirurgie generalã, oftalmologie, psihiatrie, neurologie, ORL – ºi alte activitãþi referitoare la sãnãtatea umanã – laborator analize medicale, radiologie”, precizau reprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã Arad. Ca atare, fãrã degringolada ministerialã legatã de acest transfer, unitatea de la Arad, subordonatã Spitalului CFR Timiºoara, putea funcþiona.

Reorganizare dezastruoasã Reprezentanþii Uniunii Sindicatelor din Spitalele CFR spun cã, în urma desfiinþãrii clinicilor respective, câteva sute de persoane au fost redistribuite cãtre alte spitale ºi sunt acum obligate sã facã naveta de la Arad la Timiºoara sau de la Piteºti la Craiova. Aceºtia susþin cã desfiinþarea acestor policlinici nu are doar o mizã imobiliarã, ci ºi una medical.

“Zeci de mii de persoane din Transporturi efectuau pânã acum vizita medicalã într-un sistem medical specializat, aflat în subordinea Ministerului Transporturilor. Dupã trecerea spitalelor CFR la Ministerul Sãnãtãþii, multe dintre acestea au fost închise ºi s-a creat o Comisie de avizare care a acreditat multe clinici private ce pot emite avizele necesare pentru siguranþa transporturilor.

Aceste clinici au preluat o parte din activitatea spitalelor CFR”.

“Desfiinþezi clinicile care au tradiþii de zeci de ani în evaluarea personalului din Transporturi, au competenþe ºi aparatura necesarã, ºi dai voie unor cabinete medicale de la parterul unui bloc sã-i avizeze pe cei din Transporturi? Acest lucru poate constitui una dintre principalele cauze care stau la baza accidentelor pe care le vedeþi zilnic pe ºosele sau pe ca-

Denisa Popovici, preºedintele Uniunii Sindicatelor din Spitalele CFR lea feratã”, acuzã sindicaliºtii.

“A fost un dezastru material”, declara Denisa Popovici (foto), preºedintele Uniunii Sindicatelor din Spitalele CFR, aceasta subliniind cã principalul vinovat de aceastã situaþie a fost ministrul Relu Fenechiu. ªi acesta nu este singurul efect nedorit al acestui transfer. În aceste unitãþi au fost desfiinþate aproximativ 300 de paturi, adicã între 10 ºi 15 paturi pe unitate.

Ministerul Sãnãtãþii nu a avut bani sã investeascã în acele spitale, iar investiþiile pe care Ministerul Transporturilor intenþiona sã le realizeze au fost pierdute, urmând a fi reluate, eventual abia acum. Tot în februarie 2013, odatã cu trans-

ferul spitalelor CFR a fost desfiinþatã ºi Casa de Sãnãtate a Ministerului Transporturilor.

Reþeaua sanitarã a Ministerului Transporturilor numãrã 15 unitãþi sanitare cu paturi, amplasate în zonele în care se aflã Regionalele Cãilor Ferate, dintre care douã în Bucureºti, respectiv Spitalul Clinic nr. 1 Cãi Ferate Witting ºi Spitalul Clinic nr. 2 Cãi Ferate, ºi cele de la Iaºi, Cluj-Napoca, Timiºoara, Oradea, Braºov, Sibiu, Ploieºti, Constanþa, Galaþi, Paºcani, Craiova, Simeria ºi Drobeta-Turnu Severin.

Anual, în spitalele relei medicale a spitalelor CFR sunt internate peste 200.00 de persoane, iar în ambulatorii sunt examinate peste 800.000 de persoane.

anchetã

24 - 27 iulie 2014

5

Scheletele ascunse ale lui Ilie Sarbu Preºedintele Traian Bãsescu a declarat, într-un interviu, cã Ilie Sârbu este un pãpuºar care are legãturã cu dosarul Agenþiei Domeniilor Statului, scrie, portalul just-news.ro. Deºi nu îl acuzã concret de vreo ilegalitate, Traian Bãsescu sugereazã cã Ilie Sârbu ar fi în spatele trecerii ADS în directa subordine a primului-ministru. Ulterior acestor afirmaþii, Dan ªova, purtãtor de cuvânt al candidatului PSD la preºedinþia României, a declarat cã Ilie Sârbu este un politician integru, cã nu are nici un dosar penal ºi cã afirmaþiile lui Bãsescu sunt ºi nefondate.

Just-news.ro a publicat, zilele acestea, aceastã anchetã, redatã mai jos, în care prezintã afacerea ADS coordonatã de oamenii lui Ilie Sârbu, un text pe care îl publicãm integral. just-news.ro

“Sfântul Ilie Sârbu” ºi Securitatea Ilie Sârbu s-a nãscut în Caraº, la Ciuta, ºi a crescut în Casa Morii de la Iaz a familiei Marcu. A absolvit Institutul Teologic din Sibiu, in 1975, si Facultatea de Stiinte Economice, sectia Management a Universitatii din Craiova, in 1998. Este hirotonit preot ºi este trimis la specializare în ecumenism la Geneva (1985) ºi la cursuri de perfecþionare în limba englezã la Birminghan

(1989). Urmeazã ºi un curs de marketing ºi management în Germania, în 1990. Acest curs de specializare din Germania l-a ajutat ulterior sã devinã director ºi acþionar al firmei Fangmeier, societate care a cumpãrat la preþuri derizorii toate fostele IAS-uri din Timiºoara. Ilie Sârbu a fost acuzat de un fost ofiþer al Securitãþii Timiº cã ar fi fost racolat de Direcþia de Informaþii Externe, care l-ar fi folosit într-o misiune la Vatican. CNSAS a decis însã cã Ilie Sârbu nu a colaborat cu serviciile secrete ale statului comunist, dar ulterior au apãrut informaþii cã ar avea totuºi un dosar la UM 0610 - Direcþia I a Securitãþii. Sârbu a dezminþit aceste informaþii.

Dupã Revoluþie, preotul Iilie Sârbu, fost Vicar Episcopal ºi director de Seminar Teologic, a administrat împreunã cu fostul soþ al lui Brigitte Sfãt, actuala soþie a lui Ilie Nãstase, o discotecã ºi un restaurant. Tot în aceeaºi perioadã, Sârbu ajunge director ºi acþionar la firma Fangmeier. Trebuie sã reþinem aceastã societate comercialã ºi pe doi foºti angajaþi de-ai sãi: Cristian Candet ºi Cornel Popa. Pe aceºti doi prieteni ai sãi îi va aduce ulterior în ADS pentru a face lucrurile murdare pentru el.

Primul tun: 4.000 de hectare ºi active de zeci de milioane de dolari Odatã ajuns ministru al agricul-

turii, Ilie Sârbu îl aduce la ADS pe fostul sãu subaltern de la Fangmeier, Cristian Candet. Prima victimã a fost firma Sinagro SA din Sânicolau Mare, scoasã la licitaþie pentru 87 de miliarde de lei vechi, deºi firma avea numai producþie agricolã la nivelul anului 2001 de o valoare mai mare. Un apropiat de-al lui Ilie Sârbu, Viorel Matei, senator PSD la acea vreme, de profesie tractorist, dar cu doctorat în drept, avea sã coordoneze afacerea. pasul 1. Mai întâi, acesta a înfiinþat asociaþia PAS ºi l-a numit director pe finul sãu, Moise Sabin. Asociaþia avea sã participe la toate pseudolicitaþiile din judeºul Timiº pentru a devaliza fostele IAS-uri. pasul 2. Asociaþia PAS câºtigã licitaþia la 8 octombrie 2001, devine acþionar majoritar al Sinagro ºi se alege cu 4.000 de hectare de teren agricol ºi active de 60 de milioane de dolari. Candet, directorul ADS, semneazã pe loc contractul de vânzare cumpãrare, chiar dacã nu încasase încã avansul de 20%. pasul 3. La numai o luna de la semnarea contractului, senatorul Viorel Matei schimbã toatã conducerea societãþii. Moise Sabin este numit preºedinte al Consiliului de Administraþie, iar el, senatorul Matei, membru în CA. Mihaela Doina Sima, fiica fostului ºef al Securitãþii Timiº pânã în 1990, este numitã cenzor. pasul 4. Asociaþia PAS, noul proprietar, înstrãineazã apoi pe nimic 60% din acþiunile societãþii. Matei Viorel

ºtia cu trei luni înainte cine va fi câºtigãtorul licitaþiei, pentru cã în vara anului 2001, Sinagro SA a restituit vila Fermei 12 Cenad lui Bloch Sabin. Vila, construitã de statul român, a ajuns ulterior domeniul de vânãtoare al senatorului Viorel Matei. Asociaþia Sportivã ºi Hipodromul, alte active ale Sinagro, au fost cedate primãriei Sanicolau Mare, deºi prin HG 834 din 1996, acestea fuseserã intabulate de Sinagro. pasul 5. În perioada 27 septembrie-6 octombrie 2001, senatorul Matei Viorel îºi trece în proprietate 600 de tone de floarea soarelui din depozitul Comcereal Dudeºtii Vechi. SC Sinagro SA face un ordin de platã de 3 miliarde de lei vechi în contul Drãghiþei Matei, soþia senatorului Viorel Matei. Iar ca o cireaºã de pe tort, o parte din terenurile Siangro ajung – unde oare – în proprietatea firmei Fangmeier, fosta firmã a lui Ilie Sârbu.

Al doilea tun: Societate de 20 de miliarde vândutã la 6% din valoarea ei La începutul anului 2002, ADS scoate la licitaþie o altã firmã din Timiº, Agroindustriala Grabtim. Patru firme au depus oferte la ADS, printre care ºi Asociaþia PAS, condusã de oamenii lui Sârbu. În fruntea PAS, de data aceasta, se afla Ioan Zemora ºi SC Hendel SRL, un satelit al Fang-

meier. În primã fazã, PAS este eliminatã din cursã pentru cã nu îndeplinea condiþiile din caietele de saricini. Dupã aproximativ 30 de zile, negocierile sunt reluate ºi, surprizã!, Asociaþia PAS reintrã în cãrþi, rãmâne sã se lupte cu Agricola San Giorgio SRL, iar ceilalþi doi ofertanþi, printre care ºi satelitul Fangmeier sunt eliminaþi. Pentru cã Fangmeier reprezentatã de SC Hendel a fost eliminatã, procesul de privatizare este stopat. ADS cere o nouã evaluare. Asociaþia PAS a câºtigat, ºi toate suspiciunile legate de intervenþia fostei firme a lui Sârbu, Fangmeier, se topesc. La data de 11 iulie 2002, PAS preia Agroindustriala Grabtim. Însã fix în aceeaºi zi, PAS face o cerere cãtre ADS prin care solicitã cesiunea acþiunilor cãtre… aþi ghicit: Fangmeier SRL. Astfel, firma Agroindustriala Grabtim, evaluatã la 20 de miliarde de lei, a ajuns la Fangmeier pentru numai 1,2 miliarde de lei.

Astfel, tripleta de la Timiºoara, Ilie Sârbu ºi cei doi directori ai ADS aduºi de la Fangmeier, au dat tun dupã tun. Licitaþiile din Timiºoara au fost în marea majoritate câºtigate de Asociaþia PAS care ulterior înstrãina bunurile firmelor adjudecate la preþuri derizorii clientelei de partid.

La toate acestea, mai adãugaþi faptul cã soþia lui Ilie Sârbu, potrivit declaraþiei sale de avere, a oferit consultaþã firmei Fangmeier, poate încã mai oferã, pentru suma de 9.600 de euro pe lunã.

de 24 de ani un reper al cetãþii

6 actualitate O problemã despre care nu vorbeºte, oficial, nici Guvernul, nici administraþia judeþeanã 24 - 27 iulie 2014

Dacã CJ Timiº financiar Aeroportul Timiºoara,

Foto TIMPOLIS

În primãvara acestui an, a fost repus în discuþie transferul Aeroportului Timiuºoara de la Ministerul Transporturilor la Consiliul Judeþean Timiº. Doar cã niciun oficial nu vorbeºte despre datoriile aeroportului – prezente ºi, potenþial, viitoare –, pe care administraþia judeþeanã va fi nevoitã sã le preia, sã le suporte, ºi nu rãspunde clar ce se va întâmpla dacã CJ TImiº nu va dispune de aceste fonduri.

Pentru cã aceastã situaþie va atrage dupã sine intrarea în insolvenþã ºi, posibil, falimentul. oana.dima@timpolis.ro, bogdan.piticariu@timpolis.ro

Corijare din mers a unei ilegalitãþi În primãvara acestui an, invocând o Hotãrâre a Guvernului din 2008, 398/ 2008, prin care era aprobatã Strategia sectorialã pe termen mediu privind descentralizarea în cadrul Ministerului Transporturilor – care prevedea, printre altele, ca Aeroportul Timiºoara sã treacã în administrarea CJ Timiº prin transferarea, cu titlu gratuit, a pachetului de 80% din acþiuni, deþinut de Ministerul Transporturilor – administraþia judeþeanã emitea o hotãrâre, 78/29

aprilie 2014, prin care îºi exprima acordul pentru respectiva tranzacþie.

Câteva zile mai târziu, în 16 mai, Executivul lansa în dezbatere publicã un proiect de hotârâre de guvern prin care urma sã fie perfecþionatã trecerea Aeroportului Timiºoara la CJ Timiº.

Nu au lipsit, însã, reacþiile împotriva acestui demers. De exemplu, Cãtãlin Predoiu, fost ministru al Justiþiei ºi prim-vicepreºedinte PDL, atrãgea atenþia cã este vorba despre un act ilegal, motivând cã „transferul gratuit de acþiuni printr-o hotãrâre de guvern este ilegalã. Îi cer premierului sã nu transforme Guvernul într-un grup infracþional organizat”. El îl avertiza pe premierul Victor Ponta cã, dacã semneazã hotãrârea de guvern, ajunge la puºcãrie.

La puþin timp dupã aceea, proiectul de hotãrâre de guvern a fost transformat în proiect de lege. În 26 iunie, Guvernul aproba un proiect de lege privind transferul, cu titlu gratuit, al pachetului integral de acþiuni la „Societatea Naþionalã Aeroportul Internaþional Timiºoara – Traian Vuia” SA din proprietatea privatã a statului ºi din administrarea Ministerului Transporturilor în proprietatea privatã a judeþului Timiº ºi în administrarea CJ Timiº.

Totuºi, autoritãþile lasã sã persiste mari semne de întrebare în privinþa ºi

de 24 ani un reper al cetãþii

atât a tranzacþiei, cât ºi a posibilelor efecte pe care le implicã.

Poate CJ Timiº sã suporte o asemenea povarã?

Am adresat CJ Timiº câteva întrebãri, încercând sã aflãm dacã aceastã tranzacþie – pe care administraþia judeþeanã, iatã, ºi-o doreºte – va putea fezabilã. Am întrebat: 1. Care este suma de care CJ Timiº ar trebui sã dispunã, anual, pentru a administra Aeroportul Internaþional Timiºoara? 2. De unde veþi lua aceste fonduri? 3. Care este bugetul pe 2014 al CJ Timiº? 4. Înainte de a emite aceastã hotãrâre de guvern, Executivul a întrebat oficial CJ Timiº dacã dispune de fonduri pentru a suporta aceastã cheltuialã? 5. Ce se va întâmpla în cazul în care, dupã realizarea transferului, CJ Timiº – care anul acesta are un buget de 480.417.000 de lei – va ajunge la concluzia cã nu va putea suporta aceastã cheltuialã? În jumãtate din rãspunsul primit de la administraþia judeþeanã, ne-au fost furnizate informaþii de background, cunoscute deja: „În data de 26 iunie, Guvernul a aprobat un Proiect de Lege privind trasferul, cu titlu gratuit, al pachetului integral de acþiuni la

Societatea Naþionalã «Aeroportul Internaþional Timiºoara – Traian Vuia» SA din proprietatea privatã a statului ºi din administrarea Ministerului Transporturilor în proprietatea privatã a judeþului Timiº ºi în administrarea Consiliului Judeþean Timiº. Proiect de lege ce a fost trimis pentru aprobare în Parlament. Ca urmare, el nu apare în Monitorul Oficial al României. Astfel cã pânã în acest moment, Consiliul Judeþean Timiº nu a primit în administrare Aeroportul Internaþional Timiºoara – Traian Vuia”. Cu toate acestea, ni se comunicã, administraþia judeþeanã ºi-a exprimat acordul pentru transmiterea cu titlu gratuit al pachetului de 80% din acþiuni deþinute de Statul Român (20% deþinute de Fondul Proprietatea), prin Hotãrârea CJ Timiº nr. 78/2014.

Ni se mai spune cã administrarea aeroportului se desfãºoarã prin Societatea Naþionalã „Aeroportul Internaþional Timiºoara – Traian Vuia” SA, astfel încât CJ Timiº „nu participã cu fonduri ºi nu are prevãzut în buget cheltuieli cu aceastã destinaþie”.

Ce spune Guvernul?

Nu prea multe, În paralel, am solicitat clarificãri ºi de la Guvern. Am întrebat dacã, înainte de a aproba proiectul de lege pri-

vind transferul, cu titlu gratuit, al pachetului integral de acþiuni al Aeroportului Internaþional Timiºoara din proprietatea privatã a statului ºi din administrarea Ministerului Transporturilor în proprietatea privatã a judeþului Timiº ºi în administrarea Consiliului Judeþean Timiº, Executivul a întrebat oficial Consiliul Judeþean Timiº dacã dispune de fonduri pentru a suporta aceastã cheltuialã? Dacã da, de unde vi s-a comunicat cã va proveni surplusul de fonduri care urmeazã a fi direcþionate spre Aeroportul Timiºoara? Ni se rãspunde – printr-o adresã neînregistratã oficial ºi nesemnatã, trimisã printr-un mail semnat „Biroul de presã al MT” – cã aceasta nu este decizia Guvernului Ponta: „Guvernul României a aprobat încã din anul 2008, prin Hotãrârea nr. 1030/2008, Strategia Sectorialã pe termen mediu privind descentralizarea în cadrul Ministerului Transporturilor. Aceasta prevede la pct. 4.2.2.1. cã Societatea Naþionalã «Aeroportul Internaþional Timiºoara – Traian Vuia» SA va trece în administrarea Consiliului Judeþean Timiº prin transferarea cu titlu gratuit a pachetului de 80% din acþiuni, deþinut de stat reprezentat de Ministerul Transporturilor. Nu s-a pus problema (continuare în pag.7)

actualitate

24 - 27 iulie 2014

7

nu va putea susþine acesta va intra în faliment (urmare din pag.6)

ca noul acþionar sã dispunã de fonduri pentru finanþarea aeroportului, având în vedere cã SN Aeroportul Internaþional Timiºoara – Traian Vuia se finanþeazã în proporþie de 100% din venituri proprii, din anul 2009 înregistrând ân mod continuu profit”.

La întrebarea „Care este suma alocatã, în 2013 ºi în 2014, de Ministerul Transporturilor pentru administrarea Aeroportului Internaþional Timiºoara?”, ni se rãspunde: „Dupã cum am menþionat, din anul 2009, aeroportul Timiºora nu a mai beneficiat de subvenþii sau alocaþii de la bugetul de stat”.

Ce se va întâmpla cu Aeroportul în cazul în care, dupã realizarea transferului, Consiliul Judeþean Timiº va ajunge la concluzia cã nu va putea suporta aceastã cheltuialã?, mai întrebãm noi. „Bugetul de venituri ºi cheltuieli al SN Aeroportul Internaþional Timiºoara – Traian Vuia, aprobat pentru anul 2014 (HG nr. 328/2014), prevede de asemenea obþinerea de profit. Nu sunt prevãzute subvenþii de la bugetul de stat”, mai spun reprezentanþii Guvernului. Totuºi, nicio explicaþie pentru situaþia în care administraþia judeþeanã nu va putea suporta o eventualã pierdere în bugetul Aeroportului Timiºoara.

Am mai întrebat, de asemenea, în cazul cãror aeroporturi din România se doreºte luarea unei mãsuri similare? „Sub autoritatea Ministerului Transporturilor mai funcþioneazã aeroporturile din Bucureºti (Henri Coandã ºi Aurel Vlaicu) ºi cel din Constanþa (Mihail Kogãlniceanu). În prezent, nu se punea problema diminuãrii participaþiei statului la aceste aeroporturi”, ne comunicã oficialii Executivului.

Despre datorii, niciun cuvânt

În plus, mai sunt ºi alte probleme.

Unii consilieri judeþeni declarau, cu puþin timp în urmã, pentru TIMPOLIS,cã, aºa cum e structurat acum proiectul de preluare, toate clãdirile importante ale Aeroportului, care sunt ºi cele care genereazã venituri foarte mari, ar putea rãmâne în custodia unei firme private. Conform acestora, dupã ce s-a aprobat ca administraþia judeþeanã sã devinã acþionar principal, deþinând 80% din acþiuni, ar fi fost normal ºi legal sã se primeascã prin transfer, în domeniul public, integral toate bunurile aflate în domeniul public al statului ºi administrarea aeroportului în acest moment, mai puþin pista ºi instalaþiile aferente pistei.

Or, spun aleºii judeþeni, din lectura proiectului de hotãrâre rezultã cã se transferã un numãr minim de tere-

nuri ºi de construcþii în domeniul public al Consiliului Judeþean. „Noi, instituþie publicã, suntem acþionari majoritari, iar acþionarul minoritar este administrat de cãtre o firmã privatã. Prin urmare, este normal ca noi, Consiliul Judeþean, sã asigurãm managementul aeroportului”, au precizat consilierii judeþeni care au realizat interpelãri pe aceastã temã.

Conducerea CJ Timiº nu a putut da lãmuriri pe aceastã temã. “Am aºteptat acele lãmuriri, care nu au mai venit. Conform proiectului, aºa cum e acum, deºi ar primi pachetul majoritar de acþiuni, Consiliului Judeþean nu i sar transfera clãdirile Aeroportului, care ar putea fi controlate de o firmã”, ne-a declarat unul dintre ei, consilierul judeþean PDL Marius Martinescu.

Marius Martinescu

Un transfer tatonat de ani buni Despre preluarea Aeroportului de cãtre administraþia judeþeanã se vorbeºte încã din noiembrie 2013, când era readusã în actualitate posibilitatea administrãrii regionale a Aeroportului Timiºoara, prin trecerea lui în subordinea autoritãþilor locale. Oficialii CJ Timiº susþineau atunci cã nu se vor ocupa singuri de administrare, propunând cooptarea în proiect a CJ Hunedoara ºi a CJ Caraº-Severin.

Proiectul nu este, însã, nou, discuþii în acest sens fiind purtate ºi în urmã cu cinci ani. Însã dacã atunci se vorbea despre o administrare a Aeroportului de cãtre CJ Timiº, existând scepticism cã acest lucru va putea fi posibil, þinând cont de limitele bugetare judeþene, anul trecut s-a anunþat un proiect ce implica cooptarea în viitorul acþionariat ºi a CJ Hunedoara ºi a CJ Caraº-Severin. Conducerea CJ

Timiº confirma la vremea respectivã cã au avut loc discuþii în acest sens ºi cã aceastã schimbare a administrãrii aeroportului ar putea începe curând. “În niciun caz nu va putea fi preluat doar de CJ Timiº ºi Primãria Timiºoara. Va trebui sã vedem cu ce procente vor intra în noua structurã ºi celelalte Consilii Judeþene – Hunedoara ºi Caraº-Severin – care se aflã în aceeaºi regiune ºi beneficiazã de Aeroportul din Timiºoara. În acþionariat nu va intra Aradul, care are aeroport propriu, acesta aflându-se în patrimoniul Consiliului Judeþean. ªi nu se mai pune problema sã aibã încã unul”, preciza atunci fostul preºedinte al CJ Timiº,Constantin Ostaficiuc.

Acesta fiind punctul de vedere al CJ Timiº atunci, când existau dubii cã administraþia judeþeanã se va putea ocupa de administrarea unei astfel de

structuri, chiar ºi în cooperare cu Primãria Timiºoara, invocându-se o administrare regionalã, iatã cã acum actuala conducere a CJ Timiº susþine cã poate gestiona singurã o asemenea structurã.

Cert este cã, în ultimii ani, administraþia judeþeanã a întreprins numeroase demersuri pe lângã Ministerul Transporturilor pentru preluarea unui pachet majoritar de acþiuni la Aeroportul Timiºoara, lobby fiind fãcut în acest sens pe lângã foºtii miniºtri Gheorghe Dobre ºi Radu Berceanu. Pe atunci existau destule semne de întrebare, preluarea aeroportului doar de cãtre CJ Timiº fiind consideratã o pãlãrie prea mare pentru administraþia judeþeanã. Se aducea atunci în discuþie planul de dezvoltare al aeroportului, în valoare de 360 de milioane de euro, care era comparat

cu bugetul anual de atunci al CJ Timiº, plusându-se pe ideea cã, dacã ar duce acest program la bun sfârºit, CJ Timiº ar trebui sã bage în el toþi banii judeþului, timp de aproape un deceniu…

Tot atunci existau supoziþii ale unor consilieri judeþeni care avansau ipoteza cã, la un moment dat, neavând bani pentru susþinerea acestui program de investiþii, CJ Timiº ar intra în parteneriat public-privat cu o firmã din judeþ, pãstrându-ºi însã un pachet majoritar de acþiuni. Se întrebau însã consilierii judeþeni ce s-ar întâmpla dacã, în aceastã situaþie prezumtivã, firma repectivã ºi-ar fi majorat capitalul social, iar CJ Timiº nu ar fi avut bani necesari în acel moment sã contribuie ºi el la majorare, caz în care respectiva firmã privatã ar fi devenit proprietara aeroportului.

Foto TIMPOLIS

Interesant, dar nimeni – nici reprezentanþii CJ Timiº, nici cei ai Guvernului – nu spun nimic despre datoriile pe care Aeroportul Timiºoara ºi despre ceea ce se întâmplã în cazul în care noul proprietar nu le va putea suporta. În luna mai, în presa localã apãrea o listã a Direcþiei Generale Regionale a Finanþelor Publice Timiº, privind cei mai mari datornici la bugetul de stat din zona de vest a þãrii. Printre aceºtia se numãrã ºi Aeroportul Timiºoara, cu o datorie – la finalul lunii aprilie, la Bugetul General Consolidat – de 3,6 milioane de lei, adicã, aproape un milion de dolari. Va avea CJ Timiº bani sã acopere aceastã gaurã. Nu rãspunde nimeni cu „da” sau „nu”.

Am încercat sã obþinem punctul de vedere al directorului Aeroportului Timiºoara, Dan Idolu. Nu am reuºit, însã, sã-l contactãm telefonic. Un fost director al Aeroportului Timiºoara, Cornel Sãmãrtinean, confirmã, însã, cã, în momentul în care aeroportul va trece la CJ Timiº, va trece cu tot cu datorii ºi credite, care vor trebui acoperite ºi, respectiv, plãtite în continuare. „Dacã nu va mai putea plãti, urmeazã insolvenþa ºi falimentul”, mai spune Cornel Sãmãrtinean.

ªi alte nebuloase

Administraþia judeþeanã emitea, în aprilie, o hotãrâre prin care îºi exprima acordul pentru preluarea Aeroportului Timiºoara

de 24 ani un reper al cetãþii

8

24 - 27 iulie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

special

24 - 27 iulie 2014

9

Tergiversarea adoptãrii Legii malpraxisului produce prejudicii uriaºe sistemului medical românesc Probarea unui act de malpraxis, o procedurã extrem de dificilã

În absenþa unui cadru legal adecvat, pacienþii români se dovedesc vulnerabili în faþa scãpãrilor sistemului. Iar dezbaterea unor modificãri ºi adoptarea unei legi privind malpraxisul, deºi anunþate ca iminente de foarte multã vreme, sunt tergiversate. Cei care profitã de situaþie sunt companiile de asigurãri.

Care, potrivit unor statistici oficiale furnizate de ASF, ar fi pãstrat în ultimii ani, pentru beneficiul propriu, mai bine de 95% din sumele colectate aferente poliþelor de asigurare de malpraxis obligatorie. ligia.hutu@timpolis.ro

Un cadru legal stufos ºi descurajant „Am o mamã cu epilepsie destul de gravã. De câþiva ani buni merge la Policlinica Vãcãrescu. (...) În toþi aceºti ani, mama nu a primit medicamentele care îi trebuiesc ei pentru boalã”, scrie, pe pagina Colegiului Medicilor Timiº, Camelia, care precizeazã cã pacienta a primit de la medicul curant „doar fenobarbital ºi alte calmante, care nu sunt chiar specifice bolii ei. Dupã instituirea unui tratament aferent diagnosticului, precizeazã Camelia, medicamentele care i-au fost recomandate „nu îi ajungeau de la o lunã la alta ºi mama rãmânea câteva zile fãrã ele, ceea ce îi agrava ºi mai mult simptomele. Iar dacã se ducea mai repede începea sã þipe (medicul curant – n.red.) cã de ce a venit aºa repede, cã nu demult a fost, mama încercând sã îi explice cã nu i s-au dat suficiente medicamente ºi cã nu poate sã stea zile fãrã ele. Auzind, doamna doctor s-a enervat ºi a trimis-o acasã, spunându-i sã vinã la data care trebuia. În aceste zile mama rãmânea fãrã medicamente ºi avea multe crize. (...) De la farmacie nu ni se dãdea decât cu reþetã”.

Aceasta este doar una dintre relatãrile care se regãsesc

pe pagina Colegiului Medicilor Timiº. Un alt caz, cu detalii ºi referiri concrete, evocat de Cosmin Hamza, descrie situaþia unei paciente care, dupã o intervenþie de cezarianã efectuatã la Clinica Bega, din Timiºoara, a fost nevoitã sã se interneze din nou, la doar câteva zile dupã naºtere, din pricina contractãrii unei presupuse infecþii intraspitaliceºti. „Dupã ce doctorul a venit sã schimbe pansamentul de la operaþia de cezarianã redeschisã (...) s-a terminat tubul de betadinã”, relateazã soþul pacientei, care mai spune cã a aruncat tubul gol de betadinã la coºul de gunoi, „unde se aflau ºi resturi de pansamente în urma curãþãrii plãgii, dupã care asistenta de serviciu pe acel salon a venit, a luat tubul din coºul de gunoi, l-a umplut din nou dintr-o sticlã de 1l de betadinã ºi l-a pus înapoi în trusa doctorului. Tot în aceeaºi zi, seara, când doctorul a revenit pe la orele 20 sã o panseze pe soþia mea, a folosit betadina din tubul aruncat dimineaþã în coºul de gunoi ºi reumplut”, mai scrie Cosmin Hamza.

Iar Camelia Lupºa descrie o altã situaþie, petrecutã la Spitalul din Lugoj, acolo unde aceasta a nãscut, pe cale naturalã, un bebeluº care ar fi suferit, potrivit relatãrilor mamei, la naºtere, un traumatism cranian sever. Bebeluºul a fost transferat ulterior la Spitalul de Copii, din Timiºoara, unde a fost supus unei intervenþii chirurgicale. Diagnosticele menþionate de cãtre medicul neurochirurg care a preluat cazul bebeluºului au fost hematom subdural de emisferã cerebralã dreaptã operat, în observaþie pentru hematom intraparenchimatos temporooccipital stânga, în observaþie pentru hidrocefalie, encefalomalacie chisticã bilateralã, parezã de plex branhial drept ºi epilepsie.

Oficial, însã, niciun caz de malpraxis în Timiº, în ultimii doi ani În pofida numãrului destul

de mare de sesizãri înregistrate pe pagina de internet a Colegiului Medicilor Timiº, cazuri care oferã date ºi referiri concrete, menþionând numele unor medici, în evidenþa Colegiului Medicilor Timiº nu figureazã niciun caz oficial confirmat de malpraxis. „Nu am avut în ultimul an sesizãri oficiale legate de malpraxis care sã se confirme. Sigur, reclamaþii au mai existat, unele fiind legate mai degrabã de o lipsã de comunicare între medicul curant ºi pacient. Însã în cazul sesizãrilor oficiale, se cere opinia scrisã a unor experþi, care sunt în mãsurã sã analizeze ºi sã se pronunþe în cunoºtinþã de cauzã cu privire la cazul de malpraxis sesizat. În Timiº nu am avut recent cazuri de malpraxis confirmate în urma expertizelor”, declarat pentru TIMPOLIS, acum câteva luni, dr. Lazãr Fulger, preºedintele Colegiului Medicilor – Filiala Timiº.

Nici în ceea ce priveºte modul în care companiile de asigurare ºi-au onorat obligaþiile asumate nu existã prea multe indicii la nivelul Colegiului Medicilor, întrucât s-a ajuns extrem de rar în faza finalã a evaluãrii unor cazuri tranºate ca fiind cazuri de malpraxis.

Potrivit datelor CMR, în ultimii zece ani, în care personalul medical s-a asigurat obligatoriu pentru apariþia posibilelor cazuri de malpraxis, au fost acordate doar cinci despãgubiri, prin care au fost acoperite strict daunele materiale, nu ºi cele morale. Instanþa acordã însã ºi daune morale, dar pânã acum aceste daune au fost plãtite de cãtre medicii vizaþi, ºi nu de cãtre societãþile de asigurare. Niciunul dintre aceste cazuri la care statisticile CMR fac referire nu au însã legãturã cu judeþul Timiº. “ Nu ºtiu dacã au existat probleme legate de îndeplinirea obligaþiilor asumate de cãtre asigurator, tocmai pentru cã, în Timiº, nu s-a ajuns în aceastã fazã, din cauzã cã au lipsit în ultima perioadã cazurile de malpraxis confirmate”, a mai spus medicul Lazãr Fulger.

Una dintre cele mai dificile proceduri legatã de semnalarea unui caz de malpraxis este probarea acestuia. Pentru corijarea acestui aspect au ºi fost luate în discuþie un set de mãsuri care vizau simplificarea procedurilor, astfel încât acestea sã nu mai fie atât de restrictive încât sã îl descurajeze pe pacient sã caute sã îºi obþinã, prin proceduri legale, drepturile sale la despãgubire.

Pe pagina de internet a CMR Timiº, numeroaselor persoane care au semnalat în scris cazurile de presupus malpraxis li se rãspunde, într-o manierã seacã, funcþionãreascã, prin intermediul postãrii repetate a unui mesaj cu caracter impersonal, care reia un text semnat de dr. Dragan Romina, consilier la Departamentul de Jurisdicþie Profesionalã ºi Deontologie Medicalã al

CMR. Conþinutul mesajului expune succint câteva informaþii referitoare la modalitãþile legale care permit pacienþilor reclamarea unor cazuri de presupus malpraxis, fãcând referire la prevederile legale care îi impun reclamantului sã depunã plângerea în atenþia Colegiului al cãrui membru este medicul reclamat, în termen de maximum ºase luni de la data înregistrãrii problemei reclamate sau de la momentul cunoaºterii consecinþelor faptei incriminate ca fiind un caz de malpraxis. În plus, pacientul se poate adresa instanþelor. Întreg parcursul birocratic se dovedeºte însã extrem de lung, iar adresarea direct instanþelor diminueazã ºansele de câºtig ale reclamantului, cãci este nevoie ºi aici de depunerea unor documente doveditoare care provin de la CMR.

În plus, reclamantul este nevoit sã suporte costul unor expertize suplimentare solicitate de reprezentanþii Comisiei de evaluare din cadrul CMR – care poate presupune costuri de ordinul miilor de euro.

Expertizarea se face de cãtre specialiºti de rang înalt.

Din lista judeþeanã a experþilor, Comisia de monitorizare ºi competenþã profesionalã pentru cazurile de malpraxis desemneazã un grup de experþi sau un expert, în funcþie de complexitatea cazului, însãrcinat cu efectuarea unui raport asupra cazului. De regulã, însã, existã un singur expert într-o anumitã specialitate, care poate fi chiar expertul reclamat.

Se poate ajunge astfel la situaþia în care sã nu poatã fi desemnat niciun expert pentru întocmirea raportului asupra cazului.

Legea malpraxisului din România, un dezavantaj ºi pentru medici, ºi pacienþi La jumãtatea lunii martie, Guvernul Ponta promitea cã, în mai puþin de douã luni, va fi adoptatã o nouã lege a malpraxisului. În 3 aprilie, ministrul Sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu, anunþa cã „proiectul de lege urmeazã sã fie finalizat „în urmãtoarele douã sãptãmâni”.

Din acel moment, însã, peste acest subiect s-a aºternut tãcerea. Zilele trecute, senatorul Valeriu Todiraºcu a anunþat cã a depus, în 18 iulie, o propunere legislativã vizând modificarea Legii malpraxisului, care prevede, printre altele, reglementarea situaþiei actuale, în baza cãreia mai puþin de 5% din totalul sumelor colectate de companiile de asigurare pentru poliþele de asigurãri obligatorii ajung la pacienþi, restul de bani rãmânând, potrivit unor statistici oficiale a Autoritãþii pentru Supraveghere Financiarã, la dispoziþia firmelor de asigurãri. În beneficiul exclusiv al cãrora pare sã lucreze, de altfel, cadrul legislativ.

Printre propunerile sugerate de Valeriu Todiraºcu figureazã atât modificarea definiþiei malpraxisului, din „comportament neglijent” în „eroare medicalã”, cât ºi responsabilizarea, în caz de eroare medicalã doveditã, a instituþiei medicale, în primul rând, ºi abia apoi a medicului. Asta, spre deosebire de propunerea Ministerului Sãnãtãþii, care prevede responsabilizarea medicului, în

principal, ºi a instituþiei medicale în care acesta îºi desfãºoarã activitatea, secundar.

Propunerile de modificare a Legii malpraxisului vizeazã ºi responsabilizarea instituþiei medicale pentru cazurile de malpraxis dovedit în situaþii generate de dotarea medicalã necorespunzãtoare, existenþa unor condiþii improprii sau a unor vicii ascunse, dar ºi în cazul constatãrii unor infecþii intraspitaliceºti.

Pentru situaþia în care se ajunge la soluþionarea pe cale amiabilã a unei situaþii de malpraxis, este prevãzutã scurtarea perioadei de negociere la maximum 30 de zile. Despãgubirile morale ar urma sã fie suportate de cãtre asigurator, nu de cãtre medic, ca acum, iar instituirea unei limite a valorii despãgubirilor trebuie normatã de lege. Ministerului Sãnãtãþii i-ar reveni, potrivit propunerilor de modificare a legii, responsabilitatea pentru formularea unui model de consimþãmânt informat, precum ºi responsabilitatea întocmirii unor ghiduri naþionale pentru diverse afecþiuni, chestiuni procedurale pentru care acum nimeni nu este fãcut responsabil.

Amendamentele propuse Legii Sãnãtãþii (Legea 95/2006) mai vizeazã responsabilizarea asiguratorului, în scopul prevenirii unei acumulãri de beneficii imense, apreciate ca

fiind nemeritate, în condiþiile în care niciunii dintre presupuºii beneficiari ai poliþelor de asigurare obligatorii nu sunt protejaþi în urma încheierii poliþelor. „Legea statului român este cea care reglementeazã obligativitatea achiziþionãrii asigurãrilor de malpraxis. Cu toate acestea, contractele de asigurare sunt întocmite de societãþile de asigurare în aºa fel încât sã evite, pe cât posibil, plata despãgubirilor. Deºi legea cere ca pacientul supus unor proceduri cu risc sã semneze un consimþãmânt informat, nu existã un model pentru acel consimþãmânt ºi, astfel, societãþile de asigurãri pot contesta cu uºurinþã consimþãmântul unui pacient pe motive procedurale imputate furnizorului de servicii medicale, ºi pot refuza, din acest motiv, plata despãgubirilor de malpraxis”, atenþioneazã senatorul Valeriu Todiraºcu. Acest viciu de procedurã a permis, printre altele, celor douãzeci de companii de asigurãri care încheie poliþe pentru malpraxis sã încheie peste 176. 000 de contracte de asigurãri de rãspundere civilã, pentru anul 2012, la o valoare totalã de apropae 200 de milioane de lei, din care au fost plãtite, la final de 2012, indemnizaþii brute în valoare de nici zece milioane de lei, restul sumei rãmânând exclusiv ca beneficiu.

de 24 de ani un reper al cetãþii

10

UEnciclopedia

24 - 27 iulie 2014

Sistemul de apelare automatã la 112, obligatoriu pe toate maºinile, din 2015 Parlamentul European a stabilit cã, din 2015, toate autovehiculele vândute în U.E. trebuie sã poatã apela automat serviciile de urgenþã atunci când sunt implicate într-un accident grav.

STS, gestionara sistemului de apelare rapidã în caz de urgenþã 112, susþine cã România este pregãtitã, ca infrastructurã, pentru generalizarea utilizãrii acestui sistem. sorin.olaru@timpolis.ro

Utilizare generalizatã de anul viitor Din 2015, toate modelele noi de autovehicule vândute în UE trebuie sã poatã apela automat serviciile de urgenþã atunci când sunt implicate într-un accident grav. Prin intermediul acestui sistem, un autovehicul implicat într-un accident grav va apela automat serviciile de urgenþã. Apelul poate fi declanºat ºi manual. Sistemul va transmite date despre locul ºi ora accidentului. “Noul sistem eCall ar putea salva pânã la 2.500 de vieþi pe an ºi acest argument mi se pare decisiv pentru intoducerea acestui serviciu de apelare de urgenþã în toatã UE”, spune raportorul ceh P.E. Olga Sehnalová, de la Comisia pentru piaþa internã. În momentul de faþã, 0,7% din autovehiculele pentru pasageri din spaþiul comunitar sunt echipate cu sisteme de apelare automatã a numerelor de urgenþã.

România, prima þarã europeanã care a pregãtit infrastructura pentru sistemul eCall “România este prima þarã din Europa care, prin Serviciul de Telecomunicaþii Speciale, a pregãtit infrastructura pentru serviciul de urgenþã eCall”, declarã colonelul Adrian Fulea, purtãtorul de cuvânt al STS. Reprezentanþii acestui serviciu mai spun cã dispozitivele eCall de apelare automatã în caz de accident a serviciului unic de urgenþã 112 vor cos-

ta între 50 ºi 100 de euro ºi pe aceste aparate se va putea folosi orice tip de cartelã. Dispozitivele pot fi simple, respectiv pot avea doar funcþia de eCall, sau pot fi dotate cu microfon sau cu posibilitatea ataºãrii unui microfon sau chiar a unor camere video. În cazul unui accident auto, sistemul eCall instalat pe maºinã va apela automat dispeceratul 112, odatã cu transmiterea de informaþii relevante privind locul evenimentului ºi date tehnice ale vehiculelor implicate. Serviciile de urgenþã vor interveni cu mai mare rapiditate, inclusiv în situaþia nedoritã în care pasagerii nu mai au capacitatea de a vorbi. Sistemul permi-

te ºi apelarea manualã de la bordul vehiculului.

Reprezentanþii STS mai spun cã, dupã introducerea serviciului eCall, începând cu 1 octombrie 2015, dezvoltarea acestuia nu trebuie sã se opreascã la acest nivel, ci va trebui sã se adapteze permanent noilor tehnologii ºi nevoilor populaþiei în scopul salvãrii de vieþi omeneºti, concomitent cu pãstrarea confidenþialitãþii ºi cu protecþia datelor cu caracter personal. “Implementarea armonizatã ºi operarea la scarã europeanã a serviciului eCall vor contribui în fiecare an la salvarea a sute de vieþi omeneºti, la reducerea gravitãþii rãnilor ºi a traumatismelor cau-

zate de accidentele rutiere”, apreciazã reprezentanþii STS. Luarea de mãsuri pentru reducerea accidentelor ºi deceselor pe drumurile europene este imperios necesarã, avertizeazã oficialii STS. În 2009, aproximativ 35.000 de persoane au decedat ºi 1,5 milioane au fost rãnite în 1,15 milioane de accidente rutiere înregistrate doar în reþeaua de drumuri europene.

Alertarea imediatã în caz de accident ºi cunoaºterea exactã a locaþiei acestuia reduce timpul de rãspuns al echipelor de intervenþie cu 50% în mediul urban ºi cu 40% în mediul rural.

Datoritã acestei reduceri de timp, eCall poate salva pânã la 2.500 de vieþi în UE, în fiecare an, ºi va limita efectele a zeci de mii de rãniri grave. eCall va conduce, totodatã, la aplicarea mai rapidã a tratamentului, cu perspective de recuperare mult mai bune ale victimelor. Ajungerea mai devreme la locul accidentului va permite ºi degajarea rapidã a acestuia, reducând astfel riscul unor accidente secundare ºi scãzând timpul de congestie a traficului, a risipei de carburant ºi a emisiilor de dioxid de carbon. În termeni financiari, pierderile UE cauzate de accidentele rutiere se ridicã la 160 de miliarde de euro pe an.

Se estimeazã cã, dacã toate autovehicule ar fi echipate cu sistemul eCall, se obþine o reducere anualã de 20 de miliarde de euro a acestor pierderi anual.

Din datele statistice ale STS rezultã cã ºoferii timiºeni implicaþi în accidente care necesitã intervenþia echipajelor de descarcerare ºtiu cã pot suna la 112 pentru a cere ajutor.

Un anumit soi de porumb modificat genetic, interdicþii în UE l În Timiº se cultivã experimental soiuri autorizate de porumb OMG Parlamentul European anunþã cã porumbul modificat genetic “Pioneer 1507” nu ar trebui pus pe piaþã pentru cultivare, întrucât polenul sãu rezistent la insecte ar putea rãni moliile ºi fluturii.

Deputaþii europeni cer Consiliului sã respingã autorizarea pe care o propusese, iar Comisiei, sã nu propunã ºi sã nu reînnoiascã autorizaþiile pentru niciun fel de organism modificat genetic, înainte de îmbunãtãþirea metodelor de evaluare a riscurilor. ªi în Timiº se cultivã soiuri autorizate de porumb modificat genetic, dar numai experimental. mircea.pavelescu@timpolis.ro

Eurodeputaþii cer verificãri extinse Deputaþii Parlamentului European se opun punerii pe piaþa comunitarã a porumbului modificat genetic “Pioneer 1507” pe motiv cã acest lucru ar depãºi puterile de implementare ale Comisiei, stabilite în regulile comunitare privind eliberarea deliberatã în mediu a unor organisme modificate genetic. Depu-

taþii subliniazã cã propunerea CE nu specificã “nicio condiþie pentru protejarea unor medii/ecosisteme speciale ºi/sau a unor arii geografice”, aºa cum cere legislaþia.

Europarlamentarii susþin cã Autoritatea Europeanã pentru Siguranþã Alimentarã nu a fost în mod explicit de acord cu concluzia citatã de Pioneer cã existã un risc neglijabil legat de porumbul „Pioneer 1507” pentru molii ºi fluturi, subliniind cã aceºtia pot fi afectaþi dacã sunt expuºi la acest polen. Parlamentul European a mai arãtat cã acest soi de porumb este rezistent la glufosinatul din ierbicide ºi cã este comercializat ca atare în SUA ºi Canada. Cu toate acestea, UE clasificã glufosinatul ca fiind toxic pentru reproducþie ºi nu va mai autoriza utilizarea sa dupã 2017, mai spun eurodeputaþii.

Singurul porumb modificat genetic autorizat pentru cultivare în UE este MON 810, de la Monsanto.

“Pe baza acestei propuneri, pot spune cã ne lipsesc dovezile privind siguranþa acestei tulpini de porumb Pioneer OMG ºi nu o putem accepta pe piaþa UE”, declarã eurodeputatul german Dagmar Roth-Behrendt, care s-a opus, alãturi de alþi colegi, autorizãrii date de Comisia pentru mediu.

de 24 de ani un reper al cetãþii

Acesta mai spune cã, în cazul porumbului Pioneer 1507, el ºi colegi de-ai sãi au decis sã ne opunã propunerii de autorizare deoarece au fost surprinºi de atitudinea CE, care a luat o decizie pozitivã, deºi numai ºase state membre au votat în favoarea autorizãrii, 12 declarându-se împotrivã. “Evaluarea riscului, fãcutã de Autoritatea Europeanã pentru Siguranþa Alimentarã, aratã cã fluturii foarte sensibili ºi moliile pot fi afectaþi de polenul porumbului 1507. Cu toate acestea, Pioneer a refuzat sã prezinte documente suplimentare privind monitorizarea ºi mãsurile de protejare a acestor specii”, mai spune eurodeputatul german.

Dagmar Roth-Behrendt afirmã cã lipsa dovezilor din partea industriei cu privire la siguranþa noilor culturi nu ajutã la îndepãrtarea îngrijorãrilor cetãþenilor legate de organisme modificate genetic. În momentul de faþã, 61% din europeni se opun dezvoltãrii produselor alimentare provenite din culturi modificate genetic în UE.

780 de hectare de porumb OMG în Timiº Timiºul a fost anul trecut judeþul

cu cea mai mare suprafaþã agricolã cultivatã cu porumb modificat genetic.

Conform informaþiilor Direcþiei Judeþene Agricole, în judeþ a fost cultivatã o suprafaþã de 780 de hectare cu porumb modificat genetic, culturi concentrate în zona Gãtaia. Porumbul recoltat a intrat direct în siloz ºi a fost utilizat pentru hrana animalelor, nefiind folosit pentru alimentaþie umanã, dupã cum susþin reprezentanþii Direcþiei Agricole.

Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului a fost notificatã încã din 2010 cu privire la introducerea deliberatã în mediu, pe perioada 2010 – 2014, a porumbului Bt11xGA21, modificat genetic pentru rezistenþã la atacul unor insecte lepidoptere ºi toleranþã la erbicide pe bazã de glifosat. În notificarea respectivã se specificã faptul cã testele în câmp se pot desfãºura pe 13 amplasamente diferite din România, între 2010 ºi 2014. Testarea acestui soi de porumb se poate efectua în Timiº, în cadrul Staþiunii de Cercetare ºi Dezvoltare Agricolã Lovrin ºi la Cãrpiniº, Grabaþ, Jimbolia, iar în Arad, la Peregu Mare, ªeitin ºi Nãdlac.

Potrivit respectivei notificãri, se pot cultiva suprafeþe de pânã la 5.000 de metri pãtraþi pe fiecare dintre locaþiile

selecþionate.

Pãrerile sunt, însã, împãrþite. ªtefan Tarjoc, directorul Staþiunii Agricole Lovrin, declarã cã, în acest sens, vin tot felul de informaþii contradictorii: “Dacã în spaþiul european se vorbeºte despre interdicþii, în America, de exemplu, se folosesc hibrizi de porumb modificat genetic, ºi acolo controalele legate de siguranþa alimentarã sunt foarte stricte”. Oricum, declarã ªtefan Tarjoc, lipsesc studiile legate de eventuale efecte negative ale consumului de porumb modificat genetic, dar afirmã ºi el cã ceea ce s-a cultivat în Timiº s-a folosit pentru hrana animalelor. “Nu ºtiu dacã e mai sãnãtos un porumb care nu e modificat genetic, dar e tratat intensiv cu ierbicide. Soiurile de porumb OMG, de pildã, sunt rezistente la atacul sfredelitorului porumbului, care constituie o problemã ºi în Timiº, ducând la ºubrezirea plantelor, care, mai ales în zona de câmpie, pot fi culcate uºor la pãmânt de vânt ºi nu mai pot fi recoltate. În plus, acest sfredelitor infecteazã porumbul cu aflatoxinã, lucru care nu îl mai face indicat nici pentru consumul animalelor”, mai spune directorul Staþiunii Agricole Lovrin.

special

24 - 27 iulie 2014

11

97 de zboruri din 103 programate de Fly România de pe Aeroportul Internaþional Timiºoara, anulate l Reprezentanþii Aeroportului spun cã nu pot anula contractul

pentru cã nu sunt întrunite condiþiile

AIT: „Compania Fly România, responsabilã integral pentru anularea zborurilor ºi pentru restituirea contravalorii tichetelor”

La capãtul a doar douã luni de când ºi-a anunþat debutul activitãþii pe piaþa româneascã, Fly România, companie aparþinând omului de afaceri timiºorean Ovidiu Tender, a înregistrat, numai în ce priveºte cursele operate de pe Aeroportul Internaþional Timiºoara, un bilanþ dezastruos: 97 de zboruri anulate dintr-un total de 103 programate. Mii de pasageri nemulþumiþi îºi revendicã acum contravaloarea tichetelor de cãlãtorie achiziþionate. O parte dintre aceºtia povestesc despre felul în care au fost abandonaþi în strãinãtate, dupã anularea intempestivã a unor curse.

Reprezentanþii Fly România au ales sã se refugieze în spatele tãcerii. ligia.hutu@timpolis.ro

Zboruri anunþate, dar neoperate Compania Fly România, despre care s-a afirmat în diverse surse cã este deþinutã de omul de afaceri timiºorean Ovidiu Tender, a anunþat, la jumãtatea lunii martie, cã va începe sã opereze zboruri, pe linii interne ºi internaþionale, începând cu 15 mai.

Angajat într-o colaborare cu Fly România este ºi Aeroportul Internaþional „Traian Vuia” Timiºoara, de unde reprezentanþii Fly România au anunþat iniþial cã vor opera zboruri periodice înspre destinaþiile Bucureºti ºi Verona.

Realitatea, spun cei care au achiziþionat tichete de zbor, este alta: majoritatea zborurilor programate sunt anulate, multe dintre ele în ultimul moment ºi fãrã vreo notificare prealabilã. Iar pasagerii sunt puºi în imposibilitatea de a-ºi recupera banii achitaþi pentru tichetele de cãlãtorie. Mai mult decât atât, mai relateazã pasagerii, operatorii serviciului Call Center al Fly România sunt imposibil de contactat. Informaþie care ne-a fost confirmatã, de altfel, de tentativele noastre repetate de a lua legãtura cu operatorii Fly România, soldate cu tot atâtea eºecuri.

Sute de pasageri nemulþumiþi În doar douã luni de la momentul de debut al activitãþii companiei pe piaþa româneascã, numeroase reacþii ale pasagerilor nemulþumiþi s-au strâns pe contul Fly România deschis pe o reþea de socializare. Tot acolo, ultima ofertã adresatã eventualilor clienþi dateazã din 22 iunie, ea cãutând sã îi ispiteascã pe eventualii doritori cu un zbor pe ruta Bucureºti – Antalya, la un preþ al biletului ce porneºte de la 29,90 euro. De atunci încoace, însã, nicio informaþie nu a mai fost actualizatã.

Au apãrut, în schimb, zeci de pos-

tãri care vorbesc despre nemulþumirile celor care au apelat la serviciile Fly România ºi care semnaleazã faptul cã 98% dintre zborurile programate sunt anulate, iar banii achitaþi pe bilete nu pot fi recuperaþi. „Am pierdut o grãmadã de bani pe bilete cumpãrate ºi nefolosite ºi foarte mulþi bani pe telefon, încercând sã contactez call center-ul. Avionul este un MD 82, cumpãrat de la TEN Airways, ºi are o vechime de foarte mulþi ani, întâmpinând mereu probleme”, scrie pe contul Fly România Claudiu Hagiu.

Alþi mulþi pasageri care ºi-au achiziþionat bilete au menþionat, pe acelaºi cont de pe reþeaua de socializare, detalii despre anularea în ultimul moment a unor curse cu destinaþii externe, însoþite de conþinutul unor mesaje de reclamaþie adresate ANPC. Manuela Mureºan, care a achiziþionat un bilet dus-întors cu destinaþia Barcelona, relateazã despre anularea, la finalul lunii iunie, a zborului programat pentru jumãtatea lunii iulie ºi despre toate demersurile sale întreprinse pentru a recupera contravaloarea tichetelor, prezentând detalii despre conþinutul solicitãrii adresate în scris companiei Fly România, la puþin timp dupã ce i-a fost adusã la cunoºtinþã informaþia legatã de anularea zborului.

Dar ºi un rãspuns primit de la OPC, prin care îi sunt indicate modalitãþile de a depune reclamaþie la ANPC, pentru a solicita astfel sprijin în vederea recuperãrii contravalorii biletelor. „Am primit e-mail acum, deci în termen de douã sãptãmâni de la anunþul cã zborul s-a anulat, prin care am fost anunþatã cã mi s-au returnat banii. Au ataºat ºi OP. Mi se pare corect faþã de companie sã fac acest anunþ aºa cum i-am tot criticat prin mai multe comentarii pe aici”, revine Manuela Mureºan, într-o postare datatã 11 iulie.

O situaþie legatã de anularea în ultimul moment a unui zbor cu destinaþia Verona, de pe Aeroportul Internaþional „Traian Vuia” din Timiºoara,

a fost semnalatã, în detaliu, ºi de timiºoreanul Mircea Opriº.

Ovidiu Tender: „Nu sunt proprietarul Fly România” Dupã izbucnirea acestui scandal, Ovidiu Tender, a postat pe profilul sãu de socializare un mesaj prin care transmite cã, de fapt, nu este proprietarul Fly România: “Sunt, într-adevãr acþionar majoritar la compania aviaticã Ten Airways, companie specializatã în oferirea de servicii de transport aerian clienþilor companii aeriene care nu au aparate de zbor ºi personal navigant pentru a-ºi putea organiza singuri activitatea. În limbajul de specialitate se utilizeazã prescurtarea de ACMI, ceea ce înseamnã ca noi, companie, punem la dispoziþia clienþilor aeronava,echipajul, mentenanþa ºi asigurarea, întreaga activitate comercialã fiind a clientului”. Ovidiu Tender mai spune cã, în momentul de faþã, au în operare cinci aeronave care zboarã pentru companii aviatice sau tour operatori. “În consecinþã, relaþia cu clientul în cazul nostru este responsabilitatea organizatorilor activitãþii ºi nu a noastrã”, mai spune Ovidiu Tender.

Compania Fly România a înºtiinþat, la jumãtatea lunii martie, prin Cãtãlin Buþu, directorul general al Ten Airways, din care face parte ºi Fly România, cã, începând cu jumãtatea lunii mai, va opera zboruri din Bucureºti, Timiºoara ºi Tulcea, cãtre oraºe din Italia, Spania, Germania ºi Turcia.

Ten Airways ºi-a început activitatea în 2010 ºi de atunci a operat în sistem charter ºi wet lease, sistem care presupune închirierea aeronavei cu tot cu echipaj ºi servicii pentru a opera în numele altei companii. „Nu ne dorim sã luãm pasageri de la Tarom, ci vrem sã le facem concurenþã maºinilor, pentru cã aceste zboruri sunt mai ieftine decât maºinile”, declara atunci omul de afaceri Ovidiu Tender.

Solicitaþi sã ofere informaþii referitoare la situaþia zborurilor operate de pe Aeroportul Timiºoara de cãtre operatorul Fly România, reprezentanþii Aeroportului au confirmat cã, din totalul curselor programate iniþial sã fie efectuate de pe Aeroportul Internaþional Timiºoara, cu destinaþiile Bucureºti ºi Verona, au fost operate doar câteva, majoritatea zborurilor fiind anulate.

Directorul general al AIT, Dan Idolu, a precizat cã regretabil este faptul cã o astfel de situaþie îi afecteazã în primul rând pe pasagerii care ºi-au achiziþionat bilet, întrucât, a declarat acesta.

Contractul AIT cu operatorul de zbor nu poate fi anulat, mai spune Dan Idolu, întrucât operatorul nu ºi-a încãlcat angajamentele asumate contractual faþã de reprezentanþii Aeroportului Timiºoara. Iar o anulare a contractului AIT cu operatorul Fly România ar putea fi luatã în discuþie doar dacã operatorul nu ºi-ar plãti obligaþiile asumate pentru serviciile furnizate. Acesta a confirmat însã cã nu au fost operate de pe Aeroportul Internaþional Timiºoara zborurile anunþate de cãtre compania Fly România, ci doar o micã parte dintre ele. În ce priveºte relaþia de colaborare dintre AIT ºi operatorii de zbor, directorul general al AIT a mai precizat cã reprezentanþii Aeroportului nu pot interveni în relaþia dintre operatorul de zbor ºi pasageri ºi nici nu pot facilita pasagerilor recuperarea contravalorii tichetelor de zbor achiziþionate, în eventualitatea în care zborul a fost anulat. ªi a adãugat cã, din punctul de vedere al reprezentanþilor AIT, indiferent cine sunt operatorii, aceºtia sunt bine primiþi pe Aeroportul Internaþional Timiºoara, dacã îºi respectã angajamentele asumate.

La rândul sãu, purtãtorul de cuvânt al Aeroportului, Nicoleta Trifan, a declarat cã sunt regretabile situaþiile în care sunt puºi pasagerii prin anularea zborurilor de cãtre operatorul de zbor, dar a informat cã AIT nu are responsabilitãþi în ce priveºte recuperarea de cãtre pasageri a banilor, întrucât „tichetul de zbor este expresia unui contract încheiat între tine, pasager, ºi transportator”, care se obligã astfel sã asigure pasagerului niºte facilitãþi.

Potrivit informaþiilor oferite de Miruna Sav, reprezentantul Direcþiei de Marketing ºi Relaþii Publice al Aeroportului Internaþional Timiºoara, Aeroportul Internaþional Timiºoare are în derulare un contract de operare ºi servicii de dirijare la sol cu compania Fly România. Acesta este motivul pentru care, în programul de zbor, sunt menþinute în continuare destinaþiile Bucureºti (cu opt zboruri pe sãptãmânã) ºi Verona (cu trei zboruri pe sãptãmânã), iar orarul de zbor menþionat nu poate fi modificat decât în condiþiile în care operatorul ar transmite reprezentanþilor Aeroportului o notificare în acest sens. În ce priveºte numãrul de zboruri efectuate de pe AIT, Miruna Sav precizeazã cã în intervalul 15 mai - 18 iulie au existat 73 de curse interne anulate, din totalul celor 75 anunþate de companie ºi alte 24 de curse externe anulate, din totalul de 28 anunþate. În total, au fost operate doar ºase curse, douã curse interne, cu destinaþia Bucureºti, ºi patru curse externe, cu destinaþia Verona.

Am cãutat sã obþinem ºi un punct de vedere de la reprezentanþii companiei Fly România. În pofida apelurilor repetate la numerele de telefon de contact indicate de cãtre reprezentanþii companiei, aceºtia nu au putut fi contactaþi.

Un anunþ ambiguu, vizând anularea anumitor zboruri În 31 mai, la doar douã sãptãmâni de la anunþul legat de debutul oficial al activitãþii operatorului Fly România, pe pagina proprie de pe reþeaua de socializare reprezentanþii companiei au postat un comunicat prin care îi înºtiinþau pe eventualii clienþi de anularea unor zboruri „din motive comerciale”. Comunicatul se referea, în termeni ambigui, la „anumite zboruri” care vor fi anulate, pânã la data de 16 iunie, având în vedere „un grad scãzut de ocupare pe unele rute”. „Fly România este o companie care respectã condiþiile de transport europene ºi, conform acestora, toþi pasagerii au fost rerutaþi pe alte

companii pentru a ajunge la destinaþia doritã, fãrã costuri suplimentare, ºi/sau au primit compensaþii pentru neplãcerile create. Vã asigurãm cã proiectul Fly România este un proiect de duratã, o companie de transport aerian cu preþuri corecte ºi servicii de calitate pentru pasagerii sãi”, se menþiona, tot atunci.

Informaþii legate de anularea a 65% din totalul curselor programate (adicã a 88 de curse din totalul celor 138 planificate), pânã la data de 15 iunie, au fost publicate, la începutul lunii iunie, ºi pe pagina online a publicaþiei Business Review.

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

sãnãtate

24 - 27 iulie 2014

Costurile pentru noua terapie a hepatitei C, discutate la nivel european l Anunþã ministrul Sãnãtãþii Costurile pentru noua terapie a hepatitei C, de care ar putea beneficia din toamnã ºi bolnavii din România, trebuie discutate la nivel european, pentru o abordare unitarã, pânã acum niciun pacient din UE neavând acces la terapie, afirmã ministrul Sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu.

TIMPOLIS

Ministrul Sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu, admite cã în România nu s-a ajuns la terapii noi. „Acum vorbim de actualizarea permanentã a listei de compensate. Acum avem un mecanism de evaluare a noilor molecule, ceea ce ne va conduce la introducerea noii terapii. În toamnã vom avea o listã de medicamente compensate finalizatã. Evident principala problemã, ca la orice tratament inovator, este cea legatã de costuri. Cãutãm soluþii legate de costuri, dar cred cã este o problemã care excede cadrul României. Este o problemã care trebuie tratatã la nivel european. Existã þãri cu posibilitãþi de cumpãrare mai mari, altele mai reduse. Sigur cã abordarea trebuie sã fie una comunã. Mi-aº dori sã fie o discuþie la nivelul Uniunii Europene ºi cu precãdere pentru þãrile care au cea mai ma-

re incidenþã ºi care pot crea probleme în toatã UE”, a declarat, zilele acestea, citat de Mediafax, ministrul Sãnãtãþii, prezent la Ambasada Italiei, cu ocazia lansãrii de cãtre Fundaþia Renaºterea a programului naþional de prevenire ºi conºtientizare a problematicii hepatitei în România.

Potrivit oficialului din Sãnãtate, interesul autoritãþilor este acela de a asigura acces la tratament pentru pacienþii din România. „Cred cã fiecare patologie trebuie abordatã în mod special ºi cu o strategie aplicatã pe fiecare direcþie. A fost o greºealã cã a fost abordat totul la nivel general.

Hepatita nu poate fi abordatã la un loc cu oncologia. Trebuie sã avem gândire diferenþiatã ºi stategie bine gânditã pe partea de hepatitã. De multe ori, ruralul este cel mai afectat”, a adãugat Nicolae Bãnicioiu.

Managerul Institutului Naþional de Boli Infecþioase „Matei Balº”, din Capitalã, profesor dr. Adrian Streinu Cercel, a þinut sã precizeze cã pentru prima datã România va avea Registrul naþional pentru hepatopatiile virale, anunþând cã ministrul Sãnãtãþii a semnat ordinul pentru înfiinþarea acestuia. „Acesta reprezintã piatra de temelie în construcþia noi strategii privind eradi-

carea în cinci-zece ani a celor douã virusuri, hepatita B ºi hepatita C”, a explicat, citat de Mediafax, Adrian Streinu Cercel.

Potrivit medicului, pentru virusul hepatitic B, România are un instrument foarte important, respectiv vaccinarea, care trebuie susþinutã pentru imunizarea întregii populaþii.

Dr. Streinu Cercel mai spune cã vaccinarea împotriva hepatitei B a început în 1995 ºi a dus în 15 ani la scãderea incidenþei de la 9 - 10 la sutã, la 3 - 4 la sutã. „Virusul hepatitic C nu recunoaºte un vaccin în spate. Dar avem în spate o modã a tatuajelor, piercing-ului, sex neprotejat. În momentul de faþã, discutãm de medicamente direct active, care au un rezultat foarte bun din punct de vedere al vindecãrii. Vindecare funcþionalã din punct de vedere al hepatitei B ºi în termeni reali pentru virusul hepatitei C. Niciun efort pentru a atinge aceste douã deziderate nu este prea greu pentru a nu putea sã-l punem în aplicare. Cred cã trebuie sã ne îndreptãm ºi spre autoritãþile locale”, mai spune Adrian Streinu Cercel.

Conferenþiar dr. Liana Gheorghe, ºef de clinicã la Institutul Clinic Fundeni, a spus cã, la nivel mondial, la

„Rezervoarele” virusului HIV se instaleazã foarte repede în corp „Rezervoarele”cu HIV, în prezent principalul obstacol în calea terapiilor care vizeazã eliminarea acestui virus prin administrarea de antiretrovirale, se instaleazã foarte repede în corpul pacientului infectat, potrivit unui studiu realizat pe maimuþe.

Instalarea foarte rapidã a acestor rezervoare virale reprezintã „o nouã provocare, foarte importantã, pentru strategiile de eradicare a HIV” , afirmã echipa de cercetãtori americani de la Harvard Medical School care au coordonat studiul, citatã de Mediafax. Aceste rezervoare sunt situate în celule ale sistemului imunitar, limfocite T, unde virusul poate sã scape de acþiunea medicamentelor ºi de unde infecþia poate sã reporneascã, atunci când tratamentul antiretroviral este oprit. Ele reprezintã principalul obstacol în obþinerea unei eficienþe complete a tratamentelor care permit în zilele noastre ca virusul sã devinã nedetectabil în sânge, dar care nu permit eliminarea completã a acestuia. Aceste „sanctuare” virale au devenit una dintre þintele majore vizate de programele de cercetãri ºtiinþifice contra SIDA. Medicii de la Harvard Medical School au dedus cã apari-

þia acestor rezervoare virale la macaci apar la mai puþin de trei zile dupã inocularea cu VIS, echivalentul lui HIV pentru maimuþe, atunci când acest virus era încã nedetectabil în sângele animalelor infectate.

20 de maimuþe, cãrora le-a fost inoculat acel virus, au fost tratate cu antiretrovirale timp de trei zile, ºapte zile, zece zile sau 14 zile dupã introducerea virusului. Animalele tratate doar trei zile dupã infectare nu au dezvoltat reacþia imunitarã proprie acestei infecþii. Însã, la toate maimuþele, oprirea tratamentului dupã 24 de sãptãmâni a fost urmatã de o reapariþie a infecþiei virale. În cazul maimuþelor tratate foarte devreme, reapariþia virusului a necesitat mai mult timp, însã ea s-a manifestat sistematic.

Studiul întãreºte concluziile formulate recent dupã noile situaþii apãrute în cazul „bebeluºului din Mississippi”. Nãscutã în Statele Unite dintr-o mamã infectatã cu HIV, aceastã fetiþã a primit doze puternice de antiretrovirale la scurt timp dupã naºtere ºi a continuat aceastã terapie vreme de 18 luni, pânã când medicii i-au pierdut urma, întrucât fetiþa s-a mutat cu mama ei în alt stat. Atunci când au regãsit-o, dupã cinci luni, ºi au testat-o din nou, medicii nu au mai gãsit nicio urmã de virus în organismul ei ºi au vorbit

de 24 de ani un reper al cetãþii

despre un fenomen care contrasteazã cu obiºnuita recidivã a virusului imunodeficienþei umane (HIV), ce se manifestã de regulã la câteva sãptãmâni dupã oprirea tratamentului.

Cazul fetiþei din Mississippi i-a determinat pe cercetãtori sã spere la o eradicare definitivã a virusului pentru persoanele tratate la câteva ore dupã infectare.

Dar „recidiva viralã” s-a produs în cele din urmã: dupã mai mult de doi ani fãrã tratament, fetiþa a redevenit seropozitivã. „Existã diferenþe importante între maimuþele infectate cu VIS ºi oamenii infectaþi cu HIV”, a declarat unul dintre autorii studiului, Dan Barouch. Însã „rezultatele clinice nefericite ale recidivei virale în cazul bebeluºului din Mississippi par sã concorde cu datele oferite de studiul fãcut pe maimuþe” ºi constituie „o provocare importantã pentru acþiunile de eradicare a HIV ”, a adãugat Dan Barouch, cercetãtor la Harvard Medical School.

Un alt studiu, realizat tot la Universitatea Harvard, a încercat sã prezicã eficienþa noilor tratamente contra rezervoarelor virale. Studiul aratã cã durata înainte de recidiva viralã este „foarte variabilã” ºi poate sã intervinã la mai mulþi ani dupã o remisie a infecþiei, potrivit unui articol publicat în revista ºtiinþificã americanã PNAS.

fiecare 30 de secunde se pierde o viaþã din cauza hepatitelor B ºi C. În România sunt 900.000 de persoane care au virusul hepatitic B ºi 650.000 cu virusul hepatitic C, iar cei mai mulþi au fost infectaþi înainte de 1990 sau pânã 1995.

Preºedintele Agenþiei Naþionale a Medicamentului ºi a Dispozitivelor Medicale, dr. Marius Savu, a spus cã în sfârºit se vorbeºte despre un trata-

ment care vindecã: „Este primul tratament din ultimii ani care vindecã.

Un tratament care poate eradica o boalã gravã. ªi tot pentru prima datã, un grup de lucru la nivel european se va ocupa de acest tratament”. Marius Savu a precizat cã, pânã în toamnã, se va finaliza noua listã de medicamente compensate, iar noua terapie pentru vindecarea hepatitei C este în atenþia autoritãþilor.

crâmpeie de viaþã bãnãþeanã

24 - 27 iulie 2014

13

Timiºul, confruntat cu depopularea masivã a unor zone Timiºul, încã în topul judeþelor cu cei mai mulþi locuitori

iAºa-numitele nsule de subdezvoltare afectate de declin demografic sunt localizate în zona ruralã nord-esticã a judeþului Problemele demografice mari cu care se confruntã România ºi aceastã parte a continentului – care are zone foarte aglomerate ºi altele în risc de depopulare, precum ºi cu un grad accentuat de îmbãtrânire a populaþiei – nu aveau cum sã nu marcheze ºi Timiºul. Conform unui studiu demografic recent, în Timiº existã discrepanþe mari între structura ºi ponderea populaþiei între mediul rural ºi cel urban.

Totodatã, pe cât de aglomeratã e Timiºoara, existã localitãþi din judeþ care sunt în pericol sã rãmânã fãrã locuitori. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Tendinþã accentuatã de îmbãtrânire a populaþiei Conform unui document de sintezã, realizat la comanda Consiliului Judeþean Timiº, cu scopul de a constitui un fel de ghid pentru dezvoltarea viitoare a judeþului, problemele demografice nu ocolesc nici oraºele, nici satele.

Autorii Planului de amenajare a teritoriului judeþului Timiº susþin cã, din punct de vedere demografic, Timiºul este un judeþ puternic urbanizat, afectat de scãderea populaþiei, scãderea ponderii de copii ºi de o tendinþã de îmbãtrânire demograficã. Conform acestora, „atuurile judeþului sunt reprezentate de creºterea volumului populaþiei rurale, în ultimii cinci ani, ºi de concentrare a populaþiei în proximitatea zonelor urbane, ceea ce ar reprezenta o premisã pentru dezvoltarea activitãþilor economice”. În document se mai aratã cã existã un stoc de resursã umanã mai crescut decât în alte zone ale þãrii, datoritã creºterii resurselor de muncã din ultimii zece ani.

Pe de altã parte, se recunoaºte cã existã insule de subdezvoltare afectate de declin demografic, localizate în zona ruralã nord-esticã a judeþului,

unde ºansele de redresare sunt foarte mici, în contextul unui mediu economic instabil ºi al lipsei de mãsuri pentru îmbunãtãþirea calitãþii vieþii, începând cu accesibilitatea la servicii de sãnãtate ºi de educaþie la nivelul celor din mediul urban.

Totodatã, se constatã cã mai existã un pericol de depopulare în zona sudicã ºi vesticã a judeþului, unde totuºi situaþia demograficã este mai bunã decât în rest, prin faptul cã în zona sudicã populaþia are un grad de îmbãtrânire mai redus, iar în zona vesticã populaþia tânãrã poate constitui un potenþial de revigorare a populaþiei. În acest context, se crede cã, în perspectivã, creºterea ocupãrii tinerilor în zonele rurale sau reducerea migraþiei lor poate reprezenta componenta cu cea mai semnificativã influenþã asupra evoluþiilor viitoare ale populaþiei în Timiº.

Prognozele aratã cã populaþia judeþului scade pe termen lung Specialiºtii care au realizat Planul de amenajare a teritoriului judeþului susþin cã populaþia va scãdea atât pe termen mediu, cât ºi pe termen lung. Varianta de prognozã optimistã este cã localitãþi mici, precum Secaº sau Bogda, nu depãºeºte 400 de locuitori, iar aºezãri ºi mai mici, precum Bara, vor avea maximum 150 de locuitori.

Va creºte în schimb numãrul localitãþilor cu peste 5.000 de locuitori, iar cele douã municipii vor înregistra scãderi de populaþie de 10% (Lugoj) ºi 7% (Timiºoara). În celelalte variante de prognozã, municipiile vor avea scãderi ºi mai accentuate, în varianta medie de 14% (Lugoj), respectiv 11% (Timiºoara), iar în cea mai pesimistã este de 15%, respectiv 12%.

Cele mai accentuate scãderi de populaþie (de peste 30%) în perioada 2010 - 2025, în varianta medie de prognozã, vor avea loc în comunele

Bara, Nãdrag ºi Tomeºti, care au populaþiile cele mai mici din judeþ. În ceea ce priveºte ponderea de populaþie din mediul rural ºi urban, în varianta optimistã de prognozã populaþia ruralã va creºte, însã fiind populaþie mai redusã decât în urban, creºterea va influenþa foarte puþin trendul evoluþiei generale a populaþiei judeþului. Astfel cã în 2025 populaþia judeþului va scãdea cu 2,4% – care e o medie dintre scãderea populaþiei în mediul urban cu 6% ºi creºterea din mediul rural de 3,5%. În cazul prognozelor ceva mai pesimiste, în urmãtorii ani este de aºteptat ca populaþia sã scadã ºi mediul urban, ºi în cel rural, cu o intensitate mai micã la sat.

Conform rezultatelor finale ale Recensãmântului populaþiei de acum doi ani, primele ºase judeþe, cu excepþia Bucureºtiului, ca numãr de populaþie stabilã, sunt Iaºi, cu 772.300 de persoane, Prahova – 762.900 de persoane, Cluj – 691.100 de persoane, Constanþa – 684.100 de persoane, Timiº – 683.500 de persoane ºi Dolj – 660.500 de persoane.

La polul opus sunt Covasna (cu 210.200 de persoane), Tulcea (213.100), Sãlaj (224.400), Mehedinþi (265.400), Ialomiþa (274.100) ºi Giurgiu (281.400).

Copiii cu vârste cuprinse între 0 ºi 14 ani deþin o pondere de 15,9% în totalul populaþiei stabile, populaþia tânãrã (15 – 24 de ani) reprezintã 12,3%, persoanele mature (25 – 64 ani) formeazã majoritatea (55,7%), iar persoanele în vârstã de 65 ani ºi peste reprezintã 16,1% din total. Persoanele în vârstã de 85 de ani ºi peste deþin o pondere de 1,3% în totalul populaþiei stabile.

Conform datelor prezentate de Direcþia Regionalã de Statisticã Timiº, din populaþia stabilã a judeþului, care este de 683.540 persoane, 354.364 sunt femei (51,8.%). Faþã de situaþia existentã la recensãmântul anterior, s-a înregistrat o creºtere cu 5.600 de persoane, din care 1.800 sunt femei.

Populaþia stabilã a Timiºoarei este de 319.300 persoane. În privinþa celor mai importante oraºe din judeþ, situaþia este urmãtoarea: municipiul Lugoj (40.400 de persoane), oraºul Sânnicolau Mare (12.300) ºi oraºul Jimbolia (10.800).

Comunele cu cel mai mare numãr de populaþie stabilã sunt: Giroc – 8.388, Dumbrãviþa 7.522 ºi Sãcãlaz 7.204 persoane, iar cele cu cel mai mic numãr de persoane ce fac parte din populaþia

stabilã sunt Bogda, Bara ºi Secaº (cu 460, 388 respectiv 299 de persoane). În mediul urban trãiesc 422.300 de timiºeni, reprezentând 61,8% din totalul populaþiei stabile. Faþã de situaþia de la penultimul recensãmânt, ponderea populaþiei stabile din mediul urban a crescut cu 1,7% în detrimentul mediului rural.

Copiii de pânã la 14 ani deþin o pondere de 13,8% în totalul populaþiei stabile a judeþului, populaþia tânãrã (15 – 24 de ani) reprezintã un procentaj de 15,3%, persoanele mature (25 – 64 de ani) formeazã majoritatea (57,4%), iar persoanele în vârstã de 65 de ani ºi peste reprezintã 13,5% din total. Persoanele în vârstã de 85 de ani ºi peste deþin o pondere de 1,1% în totalul populaþiei stabile din judeþ.

Din totalul populaþiei stabile a judeþului 44,6% sunt persoane care au starea civilã legalã de cãsãtorit. Sunt cãsãtoriþi 151.800 de bãrbaþi ºi 153.000 femei. Nu au fost niciodatã cãsãtorite o proporþie de 42,0 %, persoanele vãduve reprezintã 8,4% din totalul populaþiei stabile, iar persoanele divorþate deþin o pondere de 4,9%. În uniune consensualã au declarat cã trãiesc 32.300 de persoane. Din totalul populaþiei stabile de zece ani ºi peste 38,3% au nivel scãzut de educaþie (primar, gimnazial sau fãrã ºcoalã absolvitã), 42,5% nivel mediu (posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maiºtri) ºi 19,2 % nivel superior. În judeþ sunt 5854 persoane analfabete. În Timiº numãrul persoanelor plecate în strãinãtate pentru o perioadã de cel puþin un an, dar care nu fac parte din populaþia stabilã, este de 19.400 ºi, evident, nu cuprinde decât o parte a numãrului de emigranþi externi.

Natalitatea slabã, contrabalansatã cu migraþia internã Conf. dr. Ioan Pãºcuþã, ºeful Catedrei de Sociologie-Antropologie din cadrul Facultãþii de Sociologie ºi Psihologie a Universitãþii de Vest, spune cã scãderea natalitãþii în Timiº este contrabalansatã de migraþia internã. “Sunt douã elemente care se manifestã în Timiº ºi influenþeazã semnificativ indicii demografici. Pe de o parte, raportul dintre natalitate ºi mortalitate este afectat de scãderea destul de mare a natalitãþii. Pe de altã parte, avem însã ºi niºte fluxuri de migraþie care compenseazã acest dezechilibru. Zona de vest încã atrage populaþie tânãrã, aici fiind ºi un centru universitar important. De aceea, încã nu se constatã probleme demografice majore în Timiº”, ne-a declarat Ioan Pãºcuþã.

Rãmâne de vãzut câtã vreme se va mai manifesta aceastã echilibrare, atâta timp cât tinerii încep sã fie atraºi într-o proporþie tot mai mare de perspectivele studiilor universitare în strãinãtate. Totodatã, Timiºul nu mai este, ca acum 15 - 20 de ani, un pol major de dezvoltare economicã, dezvoltare care sã garanteze salarii mult mai mari ca în alte zone ale þãrii.

Incertitudini legate de sistemul de pensii al viitorului Declinul demografic reprezintã o problemã majorã ºi pentru sistemul de pensii de stat. Cu excepþia cazului în care femeile ºi bãrbaþii, care trãiesc mai mult, ocupã de asemenea mai mult timp un loc de muncã ºi fac mai multe economii pentru perioada de pensionare, nu poate fi garantatã acordarea unor pensii decente, deoarece n-ar putea fi acoperitã creºterea cheltuielilor aferente.

Se aºteaptã ca, pânã în 2060, speranþa de viaþã la naºtere pentru bãrbaþi sã creascã cu 7,9 ani, iar pentru femei, cu 6,5 ani, faþã de 2012. Aceastã situaþie se reflectã într-o creºtere anualã de aproximativ douã milioane de persoane cu vârsta de peste 60 de ani, aproape dublu faþã de sfârºitul anilor ‘90 ºi în-

ceputul anilor 2000. În schimb, numãrul persoanelor în vârsta de muncã cea mai activã va scãdea în fiecare an, pe parcursul urmãtoarelor decenii.

Deºi Timiºul este unul dintre judeþele cu o economie foarte bine dezvoltatã, viitorul actualului sistem public de pensii nu pare sã arate prea bine, þinând cont de faptul cã numãrul de pensionari continuã sã creascã, încet dar sigur, invers proporþional cu numãrul angajaþilor activi, plãtitori de taxe ºi impozite. Raportat la aceeaºi perioadã a anului trecut, se înregistreazã o creºtere uºoarã a numãrului de pensionari. În prezent sunt în judeþ 157.605 pensionari, în comparaþie cu 157.467 de pensionari în aceeaºi perioadã a anului trecut.

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

timp liber

24 - 27 iulie 2014

Spectacolul “Cabaret” al Teatrului German Timiºoara, în selecþia oficialã a Festivalului Naþional de Teatru 2014 Spectacolul cu musicalul „Cabaret”, de Joe Masteroff, realizat de Rãzvan Mazilu, la Teatrul German de Stat Timiºoara, a fost inclus în selecþia oficialã a Festivalului Naþional de Teatru, care va avea loc la Bucureºti în perioada 24 octombrie - 2 noiembrie 2014. oana.dima@timpolis.ro

Directorul artistic al festivalului este criticul de teatru Marina Constantinescu, care preia pentru a doua oarã direcþia evenimentului, dupã mandatul exercitat în perioada 2005 2007, când a dezvoltat structura festivalului, îmbogãþindu-l ºi cu componenta sa internaþionalã.

Spectacolul cu musicalul Cabaret a fost realizat de Rãzvan Mazilu în

stagiunea 2013 - 2014, la Teatrul German de Stat Timiºoara, constituind, de la premiera sa din februarie anul acesta, una dintre producþiile de succes ale acestei companii. În rolurile principale evolueazã actorii Daniela Török ºi Georg Peetz, conducerea muzicalã este asiguratã de maestrul Peter Oschanitzky, iar decorul ºi costumele sunt creaþia lui Dragoº Buhagiar.

Andreea Andrei, referent de presã la TGS Timiºoara, spune cã spectacolul Cabaret a fost produs cu sprijinul Primãriei Municipiului Timiºoara, constituind cea de-a unsprezecea montare a TGST inclusã în selecþia oficialã a Festivalului Naþional de Teatru în ultimii nouã ani.

Festivalul Naþional de Teatru este organizat de Uniunea Teatralã din România, Ministerul Culturii, Primãria

Municipiului Bucureºti ºi Centrul Cultural al Municipiului Bucureºti ARCUB. Selecþia oficialã a celei de-a 24-a ediþii, care va avea loc în acest an, a fost publicatã în 21 iulie 2014 ºi cuprinde 30 de producþii.

Cabaret descrie o lume fascinantã ºi amãgitoare în acelaºi timp, a cãrei ilustrare scenicã, alãturi de melodiile devenite hituri ale genului, a cucerit încã de la prima montare a acestui musical, în 1966, inimile a milioane de oameni. În Berlinul anilor ‘30, în vremea în care nazismul ajungea la putere, Sally Bowles, o tânãrã cântãreaþã ºi dansatoare în clubul de noapte „Kit Kat“, se îndrãgosteºte de americanul Cliff Bradshaw, al cãrui vis este sã devinã scriitor de romane. Alãturi de ei, deºi la o vârstã înaintatã, domniºoara Schneider ºi domnul Schultz, îºi trãiesc delica-

ta poveste de dragoste, care însã nu se poate concretiza prin cãsãtorie, deoarece el este evreu. Între umor ºi resemnare, între ludic ºi decadent, între vise

împlinite ºi spulberate, destinele personajelor din musicalul „Cabaret“ sunt marcate de un context politic ºi social a cãrui influenþã este abia la început.

„Cea mai frumoasã icoanã?

Cerul privit pe sub rochia ta” l Poetul Constantin Preda, un psalmist al iubirii care îl pastiºeazã pe Dumnezeu Copleºiþi de povara cotidianului, uitãm adesea sã mai luãm alãturi, în ceasuri de rãgaz, drept cãlãuzã vrednicã ºi drept gingaº însoþitor, poezia. Miracolul vine, însã, spre noi, de unul singur, atunci când, dincolo de noianul de informaþii care se revarsã zilnic dinspre ecranele televizoarelor sau din paginile ziarelor, descoperim rãsuflarea câte unui volum de poezie ce se face vrednic sã-ºi câºtige un ceas sau douã din viaþa noastrã, spre a ne mãrturisi, cu sfialã, despre noi cei care suntem, despre gândurile noastre, despre zbuciumul nostru iscat din neiubire sau din prea-plinul de iubire. Sau, pur ºi simplu, despre zborul inefabil printre anotimpurile vremii ori printre anotimpurile sufletului… ligia.huþu@timpolis.ro

Cronica unui suflet Un astfel de prilej ar putea fi, pentru cititorul avid de poezie, volumul de versuri publicat la editura craioveanã MJM de cãtre poetul ºi jurnalistul Constantin Preda. Intitulat incitant Cea mai frumoasã icoanã? Cerul privit pe sub rochia ta, volumul semnat de Constantin Preda îi dezvãluie cititorului file ce scriu cronica unui suflet despre care, într-un cuvânt înainte al cãrþii, scriitorul Nicolae Þone spune cã ar fi putut fi „un toreador vestit” sau „un vagabond fermecãtor”, de nu s-ar fi ivit pe lume într-un mic sãtuc din câmpia Doljului, ci undeva în Madridul secolului trecut ori în inima Parisului legendarilor Villon ºi Rimbaud.

De altfel, citându-i pe „cerberii cetãþii literare”, Nicolae Þone plaseazã îndepãrtatul debut literar al lui Constantin Preda într-o zonã a scriitorilor „cu harul tânãr”, aºa cum l-a catalogat pe autor Fãnuº Neagu însuºi, dupã ce i-a

citit volumul intitulat Seara petrecutã în castelul ducesei. „Bãiatul ãsta e una din laturile de dor ale poeziei”, a scris, în 1983, Fãnuº Neagu, evocând solicitarea pe care i-a adresat-o atunci, de îndatã, lui Adrian Pãunescu, de a-l urca pe autor în coloanele revistei Flacãra, „fãrã sã-l fi vãzut vreodatã la faþã”. ªi asta în vreme ce, la rândul sãu, într-o apreciere la adresa artei poetice a lui Constantin Preda, Adrian Pãunescu vorbea despre autor ca despre „ cel mai strãlucit reprezentant al generaþiei lui”, un fel de Esenin, venit dintr-un sãtuc de la câþiva kilometri de Dunãre ºi care a plecat spre Craiova, pentru a-ºi gãsi locul în vatra spiritului ºi spre a reinventa „povestea unui sat, a unei drame, care, ca orice dramã, e irepresibilã”.

Un poet de modã veche, dar cu harul tânãr Constantin Preda spune despre sine cã este un poet de modã veche.

Ascultãtoare ºi supuse în faþa unei impresionante forþe de sugestie, cuvintele care îi slujesc însã artei poetice îl ascultã cuminþi pe autor, rânduindu-se în paginile volumului de versuri Cea mai frumoasã icoanã? Cerul cãzut pe sub rochia ta asemeni slovelor dintr-o carte de rugãciune, recompunând, parcã, psalmii unei iubiri care I se adreseazã, în egalã mãsurã, Creatorului însuºi, dar se ºi revarsã apoi, ca într-o binecuvântare a prea-plinului sufletesc, reverberând asupra unor fãpturi fãrã nume, dar care adãpostesc, la umbra poalelor rochiilor lor înflorate, întreg sufletul „purtãtor de sceptru” al poetului, peste care ning, paradoxal, ca într-un haiku, scris, însã, în Balcani, smirnã amestecatã cu flori de cireº.

Cãci, iatã, scrie poetul Constantin Preda, în poezia intitulatã Sceptru de poet: „mã socot poet numai în clipele

de 24 de ani un reper al cetãþii

puþine în care dumnezeu îºi aminteºte de mine mã socot, o, doamne, mã socot un sitar nebun ce trece dunãrea înot mã socot poet o datã la o sutã de ani când ninge cu smirnã ºi flori de cireº în balcani mã socot poet – mai ales primãvara – în zilele de vineri când pãrinþii coboarã de pe cruci de-a pururea tineri mã socot poet doar o clipitã când dumnezeu cerne luminã prin sitã mã socot poet în amurg, la apus când sitarii, de pe turla bisericii, privesc lumea de sus mã socot poet mai ales de sãrbãtori când, de sub cele mai frumoase rochii, privesc cerul prin tije de flori mã socot poet mai ales de sãrbãtori când, pe sub fuste-nflorate, sunt, doamne, cu capul în nori”. Însã cititorului însetat sã se scufunde în universul poeziei sale, ce reface, în cuprinsul volumului, frânturi din propriul univers interior, i se vor înfãþiºa alte asemenea aproape cincizeci de poezii, dintre care spicuim: „nu-þi întoarce, doamne, faþa de la mine”, „iubindu-te, am dreptul sã te pierd”, „stihuri de scris pe piatra funerarã a poetului constantin preda”, „sunt aurarul celor mai frumoase toamne”, „suspin de fluture albastru”, „vino sã te zidesc în rânduri de carte”, „vine toamna ºi-aº fugi de-acasã”, „nicio dragoste nu seamãnã cu cealaltã”, „când scriu îl pastiºez pe dumnezeu”, „aproape psalm, aproape crepuscul, aproape incest”, „cea mai frumoasã icoanã” ori îndrãzneþele ºi delicatele poeme „cãlugãr într-o mãnãstire de maici” ºi „o, pãcãtoasele virgine care cântã-n corul parohiei”.

În toate laolaltã ºi în fiecare dintre ele în parte, Constantin Preda face dovada nu doar cã stãpâneºte extrem de bine forþa de sugestie a cuvântului, ci ºi cã poate rescrie pe hârtie, sub mângâierea incitantã a penelului, frisonul erotic, însã acela care te pãstreazã mereu, în chip paradoxal, la limita îndumnezeirii, prin însãºi vraja nãscutã din actul dezvrãjirii ºi de drumul care duce cãtre cãderea în ispitã: „nici astãzi nu voi merge singur în altar o, cuvioasele nu ºtiu, nu au habar cu buzele m-ar dezbrãca ºi m-ar ascunde în scripturã mi-ar pune, fiecare, câte-un sfârc de strugure pe gurã”, scrie Constantin Preda în O, pãcãtoasele virgine care cântã-n corul parohiei.

Ori, în Aproape psalm, aproape crepuscul, aproape incest, într-o exaltare a simþurilor care plaseazã iubirea alãturi de starea extaticã asociatã rugãciunii, dar o ºi apropie pe aceasta de stimuli care mângâie simþurile: „aproape psalm, aproape crepuscul, aproape incest miroºi a struguri copþi ºi-a pâine coaptã-n þest aproape psalm, aproape amurg, aproape tropar miroºi a struguri copþi ºi-a miere din altar aproape psalm, aproape viol, aproape sãrut miroºi a miere crudã pe buze de recrut aproape psalm, aproape opium, aproape verset miroºi a miere crudã în degetare cu ºerbet aproape psalm, aproape crepuscul, aproape poezie aproape agriºe furate în copilãrie”.

Sau, în Când scriu îl pastiºez pe Dumnezeu, într-o altã demonstraþie asemenea de virtuozitate cât ce priveºte apropierea erotismului de starea de

îndumnezeire, poetul Constantin Preda noteazã: „când scriu îl pastiºez pe dumnezeu se sinucid în vis eleve de liceu se sinucid eleve cu capu-n nori îºi taie venele cu ºoapte de bujori se sinucid eleve de luminã nici fluturii în zbor nu au vreo vinã când scriu îl pastiºez pe dumnezeu crin devotat elevei de liceu când scriu ºi nu mai pot ºi-mi este greu vine ºi-mi lãcrimeazã-n pagini Dumnezeu”.

Iar Cea mai frumoasã icoanã?

Cerul privit pe sub rochia ta chiar asta ºi pare a fi: un volum în cuprinsul cãruia au picurat adesea lacrimile lui Dumnezeu. Adicã un volum preþios cu asupra de mãsurã, pe care iubitorii de poezie de orice vârstã ºi de pretutindeni îl vor descoperi cu frison ºi îl vor parcurge cu voluptate, într-o confirmare a faptului cã poezia, fie ea ºi poezie-icoanã, nãscutã din prea multã ºi prea mare dragoste (ºi poate tocmai de aceea!), este o stare de spirit aptã sã ne pãstreze, pe fiecare dintre noi în parte, cu un pas mai aproape de rãsuflarea lui Dumnezeu.

integrame

24 - 27 iulie 2014

15

Sotul si sotia au iesit la sfârsit de saptamâna la cumparaturi într-un supermarket. În timp ce sotul împinge fara chef caruciorul, ajunge la raionul de bere. Ochii i se lumineaza.

Oferta la bere: “Cumpara azi o lada de bere si-n loc de 40 lei platesti doar 20”. Entuziasmat, apuca lada s-o bage-n carucior.

- Heeei!! Ce faci?, întreaba nervoasa sotia.

- Pai draga mea, e oferta: cu 20 lei îmi iau o lada de bere!

- Suntem în criza, dragule, nu ne putem permite!

Las-o acolo.

Cu amaraciune-n suflet, barbatul renunta la berea lui preferata si-si continua fara chef plimbarea prin magazin.

La un moment dat, ajung la raionul Cosmetice.

Femeia apuca o crema de fata din raft si da s-o bage în carucior.

- Heeei! ce faci?, sare furios sotul.

- Pai, dragul meu, asta e crema mea preferata, ma face sa arat frumoasa si costa doar 40 de lei.

- La naiba! Si berea te face sa pari frumoasa si e la jumatate de pret! l Stefan cel Mare, dupa o batalie crâncena, reuseste sa scape cu viata, împreuna cu un mic grup de osteni. Pe urmele lor oastea otomana, câta frunza si iarba. În departare se vede o padure. Stefan: - În padure!

Când ajung în padure, Stefan comanda: - Toata lumea sus în copaci!

Peste o leaca de vreme, ostenii în copaci, agatati de craci, încep sa se nelinisteasca: - Mai stam asa, Maria Ta?!

- Mai stati ma, ca abia acum intra turcii în padure!

Peste un timp, iara: - Sa mai stam, Maria Ta? - Mai stati, mai stati ca acuma trec pe sub noi!

- Da’, Maria Ta,... dar macar caii putem sa-i lasam jos?! l Un arhitect, un artist si un inginer discutau despre cu cine e mai bine sa îti petreci timpul, cu nevasta sau cu amanta.

Arhitectul a zis ca prefera sa fie cu nevasta, asa putea construi fundatia la o relatie vesnica.

Artistul a spus ca prefera sa fie cu amanta. În ea gasea mai multa pasiune si mister.

Inginerul a spus ca prefera sa le aiba pe amândoua.

- Amândoua?, au întrebat ceilalti.

- Da. Daca ai o nevasta si o amanta, fiecare se va gândi ca esti cu cealalta si atunci poti sa stai la serviciu sa-ti termini treaba pe ziua urmatoare. l - Doctore, am o problema cu mersul la WC dimineata, la ora 5, am scaun.....

- Dar asta nu este asa de grav.

- Problema este ca ma trezesc la 6. l - Optimistul: paharul e pe jumatate plin.

- Pesimistul: paharul e pe jumatate gol.

- Inginerul: paharul are dublu din capacitatea necesara. l Clientul catre ospatar: - Nu-mi plac surprizele, asa ca va zic de acum: am numai 10 lei la mine. Ce-mi recomandati?

- Un alt restaurant.

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

24 - 27 iulie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910

de 24 de ani un reper al cetãþii

Director Executiv: Melania CINCEA

Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU

ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.