Timpolis 2067

cyan

magenta

yellow

black

Anul XXII Nr. 2067 30 iunie - 2 iulie 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Politizarea în tranºe a Internelor melania.cincea@timpolis.ro

D

upã ce, la câteva zile de la instalare în Palatul Victoria, premierul Ponta îºi subordona, prin ordonanþã de urgenþã, serviciul secret al MAI, iatã cã acum îºi doreºte ºi subordonarea Poliþiei Române. rei cuvinte schimbate în Legea 218/2002, privind organizarea ºi funcþionarea Poliþiei Române, printr-o lege iniþiatã de Guvern, în primãvara acestui an, ar urma sã subordoneze politic aceastã instituþie a statului, o structurã integratã a conceptului de ordine publicã ºi securitate naþionalã. Dorinþa domnului Ponta – care e, de altfel, lege pentru majoritatea docilã pe care o are în Parlament – este ca ºefului Poliþiei Române sã-i fie acordat rangul de secretar de stat, ceea ce presupune cã numirea lui se va face de cãtre premier. Oficial, pentru aceastã miºcare a fost invocatã necesitatea cooptãrii inspectorului general în Colegiul Ministerului „pentru a fi implicat în deciziile strategice ale MAI”, iar, pe de altã parte, „pentru a i se acorda un nivel de reprezentare adecvat partenerilor interni ºi internaþionali”. Logoree. are ar putea fi mizele neoficiale ale acestei modificãri legislative, care va implica o politizare indubitabilã a Poliþiei Române ºi o posibilã deprofesionalizare, în condiþiile în care în fruntea instituþiei ar putea fi pus chiar ºi un civil adus de la Ministerul Agriculturii, sã zicem? 1. Miza majorã ar putea fi docilizarea, oficialã, a acestei instituþii de o importanþã majorã în sistemul de siguranþã naþionalã. ªi acum, în Poliþie, sunt probleme cu diferiþi indivizi cu grade mai mari sau mai mici care rãspund la comenzi politice, în detrimentul instituþiei. Dar o fac mai cu ferealã. Ce s-ar întâmpla, însã, dacã astfel de practici ar deveni oficiale? În sluba cui ar fi Poliþia cu un inspector general numit politic, care rãspunde la comenzi politice ºi care, la rându-i, numeºte inspectorii-ºefi judeþeni ºi controleazã toate Inspectoratele de Poliþie din þarã? Nu cumva ar fi alese în funcþii doar personaje de mucava, care sã nu creeze probleme acolo unde nu e cazul? 2.

O altã mizã ar putea fi accesul, direct ºi fãrã riscuri, la informaþii din anchete sensibile. Abil manevrate, astfel de informaþii ar putea fi manã cereascã. 3. O a treia mizã ar putea-o constitui securizarea unor eventuale viitoare discuþii pe care Codul Penal le încadreazã la trafic de influenþã. Sã ne imaginãm un alt caz Duicu – un rol pe care l-ar putea juca oricare alt baron sau baronaº de partid ori prieten de-al acestuia. Cu un ºef al Poliþiei Române subordonat premierului – care este ºi lider de partid politic, deci se ocupã ºi de treburile ºi grijile partidului – într-o astfel de afacere s-ar aduce un plus de siguranþã. Pentru cã din discuþii ar fi eliminat ministrul de Interne, care poate sã nu fie neapãrat un om de încredere deplinã ºi, prin urmare, poate fi o verigã slabã, care sã creeze probleme la o adicã. olitizarea Poliþiei Române – momentan stopatã, dupã ce preºedintele Traian Bãsescu a întors, zilele acestea, legea în Parlament – ar fi a doua loviturã pe care politicul, via premierul Victor Ponta, o dã MAI. În decembrie 2012, la câteva zile de la preluarea puterii, Direcþia Generalã de Informaþii ºi Protecþie Internã a MAI a fost ridicatã la rang de departament ºi trecutã în coordonarea unui secretar de stat, ajutat de doi subsecretari de stat, numiþi de primul-ministru. Cu alte cuvinte, subordonatã lui Victor Ponta. Miºcarea s-a fãcut în baza unei ordonanþe de urgenþã, emise cu câteva zile înainte de Crãciun, care stabilea noua configuraþie a Executivului. Unde a fost urgenþa de a politiza oficial acest serviciu nu a rezultat din nicio explicaþie oficialã. ªi nu a avut ce rezulta, pentru cã însãºi mãsura este absurdã – rolul oficial al DGIPI, acum DIPI, este de a asigura protecþia cadrelor MAI, nu a corpului guvernamental, de a preveni actele de corupþie, de crimã organizatã în care angajaþii MAI ar putea fi atraºi ori pe care le-ar putea proteja ºi dezvolta. Ministrul de Interne de atunci, Radu Stroe, nu a ripostat în faþa acestei decizii. Nici actualul ministru, Gabriel Oprea, nu riposteazã în faþa tentativei de politizare a Poliþiei Române. Fãcând, involuntar, dovada eficienþei numirilor politice. Eficienþã nu neapãrat pentru instituþie.

T

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

O treime din calea feratã din România, transferatã cãtre administraþiile locale

C

Clãdirile importante ale Aeroportului, care genereazã venituri foarte mari, ar putea rãmâne în custodia unei firme private Guvernul a aprobat transferul cu titlu gratuit al pachetului integral de acþiuni al Aeroportul Internaþional Timiºoara cãtre Consiliul Judeþean Timiº. Dupã cum era de aºteptat, Consiliul Local Timiºoara nu a primit nicio acþiune la aeroport. pag. 3

Monica Macovei cere Parlamentului simplificarea procedurii de ridicare aimunitãþiiparlamentare Europarlamentarul PDL Monica Macovei, fost ministru al Justiþiei, a depus în Parlament câteva propuneri pentru simplificarea procedurii de ridicare a imunitãþii parlamentare.

Doar în ultimii doi ani, din nouã cereri de ridicare a imunitãþii, Parlamentul a tergiversat ºi apoi a respins opt, ºi asta, prin vot secret ºi cu invocarea unor motive care au depãºit competenþa Parlamentului. pag. 5

Spitalul public-privat din Giroc, blocat de Legea parteneriatului public-privat La ultima ºedinþã de plen a Consiliului Judeþean a fost adoptat de principiu studiul de prefezabilitate pentru spitalul public-privat pe care administraþia judeþeanã intenþioneazã sã-l realizeze la Giroc. Investitorul american care s-a arãtat interesat iniþial aºteaptã adoptarea Legii parteneriatului public-privat. Conducerea Consiliului Judeþean susþine cã are în vedere ºi contactarea în proiect a unor investitori arabi.

O parte dintre consilierii judeþeni sunt însã nedumeriþi cu privire la acest proiect ºi spun cã aºteaptã mãcar sã se lãmureascã dacã va fi un spital privat sau public-privat.

P

pag. 6

Doar averile ilicite dobândite dupã 17 aprilie 2012 pot fi confiscate

Deºi planul de descentralizare administrativã pare sã fi fost abandonat la nivel central ºi local, sloganul descentralizãrii continuã sã fie vehiculat pentru a justifica tot felul de aberaþii legislative. Pentru a scãpa de rãspundere, pe care o paseazã la nivel local, guvernanþii au venit în no-

ul Memorandum semnat cu FMI cu ideea descentralizãrii a mai mult de o treime din reþeaua feroviarã. Adicã, sã o transfere Consiliilor Judeþene ºi, cum e vorba, în general, de linii vechi, care necesitã sume mari pentru reabilitare, probabil cã va urma închiderea acestora. pag. 6

Plenul Curþii Constituþionale a stabilit cã mãsura confiscãrii extinse nu se aplicã bunurilordobânditeînainte deintrareaînvigoare a Legii 63/17 aprilie 2012, pentru modificarea ºi completarea Codului Penal. Ca atare, doar averile ilicite dobândite dupã aceastã datã pot fi confiscate.

Aceastã decizie complicã ºi mai mult o mãsurã judiciarã care, oricum, a fost folositã foarte rar. pag. 10

2

social

30 iunie - 2 iulie 2014

Guvernul blocheazã zece mari proiecte ale Timiºoarei Primarul liberal al Timiºoarei acuzã cã pentru zece obiective de interes major pentru oraº a primit de la Guvern zero lei. oana.dima@timpolis.ro

Zece proiecte lãsate cu finanþare 0 Primãria Timiºoara solicitã Guvernului României sã stopeze politica de ignorare a oraºului, unul dintre cei mai mari contributori la bugetul centralizat al României, ºi sã aloce fonduri pentru finanþarea obiectivelor de interes major pentru Timiºoara, aflate în jurisdicþia Guvernului.

Edilul liberal al Timiºoarei, Nicolae Robu, acuzã Executivul cã nu a alocat niciun leu pentru zece obiective de interes major pentru Timiºoara. În aceastã situaþie se aflã centura sud, centura vest, un nou racord la autostrada Timiºoara - Arad, construirea Bazinului de Înot Olimpic, a Sãlii Polivalente, a Spitalului Regional, a unui nou corp de clãdire la Spitalul de Copii „Louis Þurcanu” – proiect în parteneriat cu Primãria Timiºoara –, reparaþia capitalã a Gãrii de Nord, reabi-

litarea clãdirii care adãposteºte Teatrul Naþional ºi Opera Naþionalã din Timiºoara, reabilitarea Sinagogii din cartierul Cetatel.

Nicolae Robu: „Cer Guvernului sã-ºi schimbe atitudinea de discriminare negativã faþã de Timiºoara” O poziþie similarã a luat primarul Timiºoarei, în aprilie. ªi atunci cerea Guvernului sã îºi schimbe atitudinea de discriminare negativã faþã de Timiºoara, susþinând cã oraºul nu primeºte bani, în timp ce în alte localitãþi se gãsesc bani pentru tot felul de obiective, mai mult sau mai puþin importante. Într-un comunicat de presã, Nicolae Robu declara cã oraºul are o listã de investiþii importante, însã Guvernul nu îl sprijinã cu bani: „Cer Guvernului sã-ºi schimbe atitudinea de discriminare negativã faþã de Timiºoara! Este inadmisibil ca, în timp ce pentru o mulþime de oraºe sau municipii, se gãsesc bani pentru tot

felul de obiective – mai mult sau mai puþin importante –, municipiului Timiºoara, cel mai mare contributor la bugetul de stat dupã Bucureºti, sã nu-i revinã din acest buget nimic!”.

Ba mai mult, spunea edilul, s-a fãcut în aºa fel încât Timiºoarei sã nui revinã nimic nici mãcar din fondurile europene redistribuite recent. „Nu meritã, oare centura de sud, centura de est, racordul la autostrada spre Arad, spitalul regional, spitalul de copii, Liceul Lenau, Liceul Loga sau Liceul Calderon sã fie finanþate imediat, prioritar?”, se întreba, public, Nicolae Robu. Întrebãri la care, evident, nu s-a obosit sã-i rãspundã nimeni din partea Guvernului României.

Edilul Timiºoarei mai spunea atunci cã existã promisiuni cã oraºul va primi bani pentru obiectivele principale de investiþii, dar cã era nevoie de finanþare imediat. „Ni se tot vânturã în ultima vreme – doar suntem în prag de campanie electoralã, nu? – poveºti cã obiectivele noastre vor fi finanþate din fondurile europene 2014 - 2020. În primul rând, noi vrem finanþare acum. În al doilea rând, finanþarea din fonduri europene nu se poate face prin

Nicolae Robu, nemulþumit de atitudine Guvernului faþã de Timiºoara aprobarea pur ºi simplu a cuiva – nici dacã acel cineva ar fi preºedinte intergalactic –, ci pe bazã de proiecte, jurizate dupã reguli clare ºi într-o cronologie care poate aduce bani efectiv abia la finele lui 2015, în cel mai fericit caz, dar cel mai probabil prin 2016” , a mai spus Nicolae Robu.

De atunci, au trecut aproape douã luni, fãrã ca lucrurile sã se schimbe.

Construirea centurilor de sud ºi de est ale municipiului, racordul la Autostrada Arad - Timiºoara, precum ºi reabilitarea unor clãdiri ale unor licee din oraº s-au regãsit printre promisiunile electorale ale lui Nicolae Robu, în timpul campaniei din 2012, atunci când, în numele USL, a câºtigat fotoliul de primar. Aceste obiective nu au primit, însã, finanþare, pânã în prezent.

Adriana Babeþi, invitata lui Horia Roman Patapievici la dialogurile „Înapoi la argument” Un volum recompensat cu titlul de „Cartea anului 2013”

Adriana Babeþi este invitata lui Horia Roman Patapievici la dialogurile „Înapoi la argument”.

Discuþia are titlul „Imaginaþia, þinutul de peste curând.

Despre Amazoane cu Adriana Babeþi”. oana.dima@timpolis.ro

„Imaginaþia, þinutul de peste curând” Evenimentul – care reprezintã ultima ediþie din acest sezon a dialogurilor Înapoi la argument – va avea loc joi, 26 iunie, de la ora 19, la Libraria Humanitas de la Ciºmigiu. Invitata lui Horia-Roman Patapievici, Adriana Babeþi, este critic literar ºi unul dintre cei mai importanþi eseiºti români contemporani, a cãrei carte Amazoanele.

O poveste a primit recent premiul Uniunii Scriitorilor din România, la secþiunea „Cartea de eseu, criticã ºi istorie literarã”.

Cu o bibliografie impresionan-

tã, Amazoanele. O poveste reprezintã o incursiune exhaustivã în lumea femeilor rãzboinice, o cãlãtorie virtualã ce porneºte din Antichitate ºi ajunge pânã în secolul XXI. Printre „protagonistele” acestei poveºti fascinante se aflã Clorinda, Pentesileea, Brunhilda, Jeanne d’Arc, dar ºi Diane Vernon, Hauteclaire, Ada Razu, domniºoara de Maupin sau Nikita, Beatrix Kiddo ºi Lisbeth Salander. Femei de stirpe zeiascã, dupã unii, fiinþe cât se poate de pãmântene, dupã alþii, amazoanele se regãsesc în opere istorice, literare sau artistice din toate epocile. Prezente la Diodor din Sicilia ºi Strabon, ele i-au inspirat deopotrivã de Stendhal, Balzac sau Barbey d’Aurevilly, iar în epoca modernã au devenit eroine de film ºi benzi desenate. „Am pornit, pas cu pas, pe urmele amazoanelor, ca sã le împresor ºi cuceresc ca pe-o cetate. Întâi, am atacat reduta cea mai expusã a întregii poveºti: însuºi numele lor. Apoi, a trebuit sã aflu ce scriu poeþii, dar ºi istoricii din vechime, greci ºi romani,

de 24 de ani un reper al cetãþii

despre neamul amazoanelor. Iar în finalul atacului, cu hãrþile în faþã, am vrut sã intru în Amazonlandia: în zecile de tãrâmuri, unele aflate la graniþa dintre mit ºi realitate, unde anticii credeau cã ar fi trãit ºi luptat aceste femei. Ca sã cuceresc în fine mãreaþa cetate a amazoanelor ºi, deopotriva, cititorul, am convocat cele mai de efect trupe, cu arme ºi paveze strãlucitoare, gata oricând sã-þi ia ochii ºi sã te învãluie. Am pregãtit douã unitãþi de asalt.

Prima avea menirea sã dea un iureº prin amazonstyle, cãci capturile promiteau mult: cum arãta trupul rãzboinicelor, cum era el pregãtit pentru înfruntãri, ce mâncau, cum se înarmau ºi cãlãreau amazoanele, care era linia modei pe-un câmp de bãtaie, dar ºi cum se travesteau aceste femei belicoase.

Cât despre a doua unitate, ce trebuia sã lupte sub stindardul lui Eros, þinta ei putea fi lesne ghicitã. Acolo s-ar fi vãzut ce pãtimaºe istorii de amor stârnesc rãzboinicele…”, spune, citatã de Humanitas, Adriana Babeþi, despre cum s-a nãscut Amazoanele. O poveste.

Volumul Amazoanele. O poveste, de Adriana Babeþi, apãrut la Editura Polirom, a fost desemnat, în februarie, „Cartea anului 2013”, de un juriu format din Nicolae Manolescu, preºedintele Uniunii Scriitorilor din România, ºi redactori ai revistei România literarã.

Adriana Babeþi este profesor la Universitatea de Vest din Timiºoara, unde predã literaturã comparatã, ºi redactor la Revista Orizont. Împreunã cu Delia ªepeþean-Vasiliu a îngrijit (selecþie de texte, traducere, aparat critic, prefaþã) volumele Pentru o teorie a textului. Antologie”Tel Quel” (1980) ºi Roland Barthes – Romanul scriiturii (1987). A coordonat, împreunã cu Cornel Ungureanu, antologiile Europa Centralã. Nevroze, dileme, utopii (Polirom, 1997) ºi Europa Centralã.

Memorie, paradis, apocalipsã (Polirom, 1998).

S-a ocupat, de asemenea, de traducerea ºi selecþia antologiei Barbey d’Aurevilly, Dandysmul (Polirom, ed. I, 1995, ed. a II-a revãzutã ºi adãugitã, 2013). A publicat volumele: Bãtãliile pierdute. Dimitrie Cantemir, strategii de lecturã (1997), Dilemele Europei Centrale (1998), Arahne ºi pânza (2002), Dandysmul. O istorie (Polirom, 2004), Ultimul sufleu la Paris. 69 de reþete culinare (Polirom, 2006), Le Banat: Un Eldorado aux confins (coord., Cultures d’Europe Centrale, CIRCE, Université de Paris IV – Sorbonne, 2007), Prozac. 101 pastile pentru bucurie (Polirom, 2009) ºi Femeia în roºu (împreunã cu Mircea Mihãieº ºi Mircea Nedelciu).

eveniment

30 iunie - 2 iulie 2014

3

Guvernul a decis: Aeroportul Timiºoara va fi transferat la Consiliul Judeþean

Clãdirile importante ale Aeroportului, care genereazã venituri foarte mari, ar putea rãmâne în custodia unei firme private Guvernul a aprobat transferul cu titlu gratuit al pachetului integral de acþiuni al Aeroportul Internaþional Timiºoara cãtre Consiliul Judeþean Timiº. Dupã cum era de aºteptat, Consiliul Local Timiºoara nu a primit nicio acþiune la aeroport. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un transfer aºteptat de multã vreme Conform Consiliului Judeþean Timiº, Hotãrârea de Guvern aprobatã zilele trecute oficializeazã trecerea Aeroportului Internaþional Timiºoara în administrarea autoritãþilor judeþene, însã este nevoie ºi de aprobarea Parlamentului înainte ca transferul sã fie final. “S-a dat o Hotãrâre de Guvern, care, sigur, va trebui sã fie dusã pânã la capãt ºi validatã prin lege, deoarece au fost discuþii legate de zona patrimoniului cu Ministerul Justiþiei. Va trebui sã treacã ºi prin Parlament. Guvernul ºi premierul s-au þinut de cuvânt ºi, teoretic, din acest moment Aeroportul Internaþional Timiºoara este trecut în subordinea Consiliului Judeþean Timiº”, a declarat Titu Bojin. Acesta a mai spus cã Aeroportul Internaþional Timiºoara a înregistrat profit, deci nu este cazul ca autoritãþile judeþene sã preia o companie care sã creeze probleme.

Deºi iniþial se vorbea despre o asociere la Aeroportul Internaþional Timiºoara, Primãria Timiºoara nu a primit nicio acþiune, deºi ar fi dorit un

pachet majoritar, ºi a adoptat ºi un proiect de hotãrâre în acest sens.

Despre preluarea Aeroportului de cãtre administraþia judeþeanã se vorbeºte încã din noiembrie 2013, când era adusã în actualitate posibilitatea administrãrii regionale a Aeroportului Timiºoara, prin trecerea lui în subordinea autoritãþilor locale. Oficialii CJ Timiº susþineau atunci cã nu se vor ocupa singuri de administrare, propunând cooptarea în proiect a CJ Hunedoara ºi a CJ Caraº-Severin. Acesta era

punctul de vedere al administraþiei financiare atunci, când existau dubii cã aceasta se va putea ocupa de administrarea unei astfel de structuri, chiar ºi în cooperare cu Primãria Timiºoara, invocându-se o administrare regional.

Iatã cã acum conducere a CJ Timiº susþine cã poate gestiona singurã o asemenea structurã. Întrebat dacã apreciazã cã autoritãþile judeþene ar putea susþine o asemenea povarã financiarã, Cornel Sãmãrtinean, fost director al Aeropor-

tului Timiºoara, spune cã sperã ca acestea sã o poatã susþine programul extins de investiþii necesar pentru dezvoltarea Aeroportului Timiºoara. “Dacã nu, Aeroportul va decãdea foarte mult”, apreciazã el.

Neclaritãþi ºi rezerve În ultimii ani, administraþia judeþeanã a întreprins numeroase demersuri pe lângã Ministerul Transporturilor pentru preluarea unui pachet

majoritar de acþiuni la Aeroportul Timiºoara, lobby fiind fãcut în acest sens pe lângã foºtii miniºtri Gheorghe Dobre ºi Radu Berceanu. Pe atunci existau destule semne de întrebare, preluarea aeroportului doar de cãtre CJ Timiº fiind consideratã o pãlãrie prea mare pentru administraþia judeþeanã. Se aducea atunci în discuþie planul de dezvoltare al aeroportului, în valoare de 360 de milioane de euro, care era comparat cu bugetul anual de atunci al CJ Timiº, plusându-se pe ideea cã, dacã ar duce acest program la bun sfârºit, CJ Timiº ar trebui sã bage în el toþi banii judeþului, timp de aproape un deceniu…

Acum, acelaºi parteneriat nu foarte clar cu o firmã privatã revine în discuþii la Consiliul Judeþean, odatã cu constatarea unor consilieri judeþeni cã, aºa cum e structurat acum proiectul de preluare, toate clãdirile importante ale Aeroportului, care sunt ºi cele care genereazã venituri foarte mari, ar putea rãmâne în custodia unei firme private. Conform acestora, dupã ce s-a aprobat ca administraþia judeþeanã sã devinã acþionar principal, deþinând 80% din acþiuni, este normal ºi legal sã se primeascã prin transfer, în domeniul public, integral toate bunurile aflate în domeniul public al statului ºi administrarea aeroportului în acest moment, mai puþin pista ºi instalaþiile aferente pistei. Or, spun aleºii judeþeni, din lectura proiectului de hotãrâre rezultã cã se transferã un numãr minim de terenuri ºi de construcþii în domeniul public al Consiliului Judeþean.

„Primãria TV”, gata de emisie l Rãmâne de vãzut dacã iniþiativa va duce la o variantã televizatã a Monitorului Primãriei Timiºoara Dupã ce iniþial fusese respins proiectul de hotãrâre prin care, contra sumei de aproximativ 16.000 de euro, un post de televiziune local va transmite în direct ºedinþele Consiliul Local, dezbaterile publice ºi întâlnirile ºefilor Primãriei cu reprezentanþii consiliilor consultative de cartier, în ultima ºedinþã de plen acesta a fost votat. Rãmâne de vãzut însã cum va fi implementat, pentru ca noua „Primãrie TV” sã nu se transforme într-o variantã televizatã a Monitorului Primãriei.

Satisfacþie dupã adoptate Primarul Nicolae Robu s-a arãtat extrem de satisfãcut de adoptarea proiectului ce vizeazã transmiterea televizatã a ºedinþelor de Consiliul Local, mai ales cã, de aceastã datã, consilierii PSD au votat „pentru”, deºi anterior, în urma votului lor negativ, proiectul fusese respins. „ªi-au dat seama cã vor fi ºi pentru atitudinea contrarã acestui pro-

iect penalizaþi de timiºoreni. Timiºorenii ºtiu cã dacã au votat «pentru» au fãcut-o doar din disperare, cã, de fapt, PSD nu a vrut transparenþã, nu a vrut sã se transmitã în direct ºedinþele CL. Eu nãdãjduiesc cã mãcar de fricã, de teama camerelor care îi vor arãta cetãþenilor, dacã nu din conºtiinþã, acei consilieri care nu pun umãrul pentru ca lucrurile sã meargã bine în Timiºoara îºi vor revizui atitudinea. Recunosc cã am vrut sã am televiziunea prezentã ºi ca sã exercit o presiune asupra lor”, a declarat primarul Timiºoarei. „Hotãrârea privind stabilirea modului de informare publicã prin difuzarea în direct pe posturi de televiziune la nivel local a ºedinþelor de plen ale Consiliului Local Timiºoara” vorbeºte despre un proiect numit “Participarea cetãþenilor la actul decizional”, prin difuzarea în direct pe posturi de televiziune la nivel local a ºedinþelor de plen, considerând cã în acest fel s-ar realiza o “creºtere a nivelului de responsabilitate a participanþilor la actul decizional de interes comunitar”. Proiectul îºi propunea creºterea transparenþei activitãþii Consiliului Local Timiºoara, implementarea unui program complex de interacþiune dintre cetãþeni ºi re-

prezentanþii administraþiei locale, la nivel decizional ºi executiv, stimularea democraþiei participative, prin promovarea Consiliilor Consultative de Cartier, a Consiliului Consultativ al Tinerilor ºi a Consiliului Consultativ al Minoritãþilor Naþionale, precum ºi fluidizarea comunicãrii ºi schimbului de informaþii între aleºii locali ºi structurile responsabile. „Eu cred cã, din punct de vedere al transparenþei cel puþin, transmiterea pe o televiziune localã a ºedinþelor Consiliului Local ar avea un efect pozitiv, pe lângã transmiterea ºedinþelor pe site-ul Primãriei, ºi la radio”, susþine consilierul local PNÞCD Adrian Orza, fost viceprimar al Timiºoarei.

Rezerve menþinute În aprilie, acelaºi proiect nu fusese votat de cãtre consilierii locali din Opoziþie. Iniþial, s-a venit cu un amendament din partea PDL, care propunea ca în termen de 30 de zile de la adoptarea hotãrârii, Direcþia de Comunicare a Primãriei sã elaboreze criteriile de atribuire a contractului de achiziþii publice ºi caietul de sarcini, acestea urmând ulterior sã fie aprobate de Consi-

liul Local, tocmai pentru a se evita eventualele derapaje. Amendamentul a ºi fost aprobat, dar proiectul în ansamblu a fost respins. De asemenea, au existat temeri legate de… direcþia camerelor video, mai mulþi consilieri locali exprimându-ºi suspiciunea cã acestea ar fi urmat sã rãmânã “înþepenite doar pe prezidiu”. Alþii au estimat cã televiziunea care va difuza ºedinþele de consiliu ºi întâlnirile primarului Nicolae Robu ar putea deveni un

instrument de campanie.

Grupul de consilieri PDL a solicitat ca alegerea postului respectiv de televiziune sã se facã pe criterii echitabile, pentru ca toatã aceastã iniþiativã sã nu se transforme într-una de propagandã, sã se ajungã la transmisii în direct de la ºedinþe de partid sau ºedinþe ale unor Consilii de cartier cu tentã electoral, mai ales cã imparþialitatea întregului proiect depinde de cei desemnaþi sã se ocupe de implementarea lui. (B.P.)

de 24 ani un reper al cetãþii

4

special

30 iunie - 2 iulie 2014

Un elev din Timiºoara s-a întors cu aurul de la Olimpiada de Informaticã a Europei Centrale l Acest olimpic îºi vede viitorul în România Patru medalii, dintre care douã de aur, pentru echipa României la Olimpiada de Informaticã a Europei Centrale (CEOI). Douã dintre acestea ajung la Timi?oara. Unul dintre ei, elev eminent al Colegiului „C.D. Loga”, din Timiºoara, care, anul trecut, ºi-a adjudecat medalia de argint la Olimpiada Internaþionalã de Informaticã din Australia, nu se gândeºte sã plece din România. Vrea sã rãmânã aici, sã facã performanþã ºi, mai târziu, sã sprijine alte generaþii de informaticieni. oana.dima@timpolis.ro

Lotul de informaticã al României a obþinut patru medalii – douã medalii de aur, o medalie de argint ºi o medalie de bronz – la Olimpiada de Informaticã a Europei Centrale, desfãºuratã în perioada 18 - 23 iunie, la Jena, în Germania.

Medaliile de aur au fost cucerite de Andrei Heidelbacher (foto), elev în clasa a XII-a la Colegiul Naþional „C. D. Loga”, din Timiºoara – care, anul trecut, ºi-a adjudecat medalia de argint la Olimpiada Internaþionalã de Informaticã din Australia –, respectiv Rareº-Darius Buhai, elev în clasa a XI-

a la Colegiul Naþional „Liviu Rebreanu”, din Bistriþa. Medalia de argint i-a revenit lui Alexandru Velea, elev în clasa a XI-a la Liceul de Informaticã „Tiberiu Popoviciu”, din Cluj-Napoca, iar medalia de bronz a intrat în posesia lui Radu Szasz, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naþional „C. Brediceanu”, din Lugoj.

La a XXI-a ediþie a Olimpiadei de Informaticã a Europei Centrale au participat 38 de concurenþi din zece þãri. Prima ediþie s-a desfãºurat în România, în 1994, la Cluj-Napoca. anunþã Aura Danielescu, inspector general al Inspectoratului ªcolar Judeþean Timiº.

Un olimpic care-ºi vede viitorul în România Într-un dialog pe care TIMPOLIS l-a avut, anul trecut, cu Andrei Heidelbacher, acesta spune cã nu ºtie unde se va afla peste zece ani, dar în momentul de faþã îºi doreºte sã urmeze o facultate de profil în România.

O atitudine de admirat, mai ales cã mulþi tineri, cu un asemenea bagaj de cunoºtinþe, se viseazã studenþi la uni-

de 24 de ani un reper al cetãþii

versitãþi de top din lume. Nici pentru Andrei ofertele nu au întârziat sã aparã, deºi nu a terminat încã liceul.

Chiar la începutul anului trecut, în urma Olimpiadei Naþionale de Informaticã, unde a obþinut locul întâi, a fost curtat de ªcoala Superioarã din Cachan, Franþa. A refuzat oferta. Pentru cã vrea sã facã performanþã la el în þarã, dar ºi pentru a ajuta alþi tineri pasionaþi de informaticã, aºa cum el la rândul sãu a fost îndrumat de foºti olimpici pe care i-a întâlnit în cadrul unui ONG, Infoarena. Aceastã comunitate este un real sprijin pentru pregãtirea de care Andrei are nevoie pentru a fi pe podiumul mondial în domeniul informaticii: „Organizaþia infoarena.ro m-a ajutat foarte mult, are o arhivã cu peste o mie de probleme de la diverse concursuri, chiar ºi internaþionale, pe care le utilizez. Aici am întâlnit o persoanã foarte importantã pentru mine, cãruia îi datorez mare parte din rezultatele mele, chiar ºi ultima medalie. Este vorba despre Andrei Grigoreanu, fost olimpic internaþional, care m-a remarcat. Cu el am început pregãtirea, încã din septembrie 2012, pentru olimpiada internaþionalã. Aºa cum aceºti oameni m-au ajutat pe mine, eu mã vãd peste ani în

rolul de a sprijini alþi elevi de performanþã”, spunea Andrei.

Mama sa, Dana Heidelbacher, a declarat redactorului TIMPOLIS cã, la un moment dat, Andrei îºi dorea foarte mult sã studieze în SUA, la Massachusetts Institute of Technology, o ºcoalã de top din lume în domeniul tehnogiei, însã ºi-a dat seamã cã nivelul de studiu nu este peste cel din þarã, aºa cã a preferat sã facã performanþã, aici, în România:„κi dorea sã meargã la MIT. Eu am sperat sã plece în SUA, dar stând de vorbã cu olimpicii ceilalþi, a descoperit cã nici cei de acolo nu sunt peste nivelul de pregãtire din þarã, la studiile liceale sau de facultate.

Eu cred cã unul dintre motive este familia, pentru cã este foarte apropiat de noi. Dacã ar merge, cred cã ar vrea sã ne ia ºi pe noi”.

O pasiune descoperitã târziu Ciudat în acest parcurs este cã Andrei nu s-a visat informatician. În copilãrie, îºi aminteºte mama sa, Dana Heidelbacher, Andrei era un mic cercetãtor în domeniul biologiei: „Era curios, pasionat de lumea animalelor.

Studia toate insectele. Cunoºtea foarte

multe lucruri. Pãrea, la un moment dat, cã se îndreaptã spre biologie”. Pasiunea aceasta l-a þinut o scurtã vreme. Apoi, devenise fascinat de jocul cu lego – spre care îl împinsese mama sa, care a vrut sã-i dezvolte astfel imaginaþia –, de unde a apãrut ºi dorinþa de a se face arhitect.

Pânã într-o zi, însã... Când jocul pe calculator i-a acaparat întreaga atenþie.

Totuºi, cu informatica de performanþã a luat contact târziu, abia acum trei ani, când era în clasa a noua. Pe lângã profesori ºi foºtii elevi olimpici care l-au îndrumat, acesta a primit primul imbold spre domeniul informaticii chiar din familie. Fratele sãu, absolvent de Automaticã ºi Calculatoare, a fost persoana cu ajutorul cãreia Andrei a desluºit „abc”-ul acestui domeniu. „Mi-am dat seama de potenþialul fratelui meu încã de când era în clasele primare, era foarte inteligent, eu îl mai ajutam la matematicã. Nu m-am gândit cã s-ar putea orienta cãtre programare, având în vedere cã majoritatea copiilor care îºi doresc asta încep pregãtirea din gimnaziu.El a fost o excepþie, a început abia acum doi ani”, spunea Christopher Heidelbacher. De atunci, declara Andrei, „am început sãl trag eu pe el de mânecã, sã mã înveþe cât mai multe, sã ajung la cea mai înaltã treaptã”.

cazuisticã

30 iunie - 2 iulie 2014

5

Monica Macovei cere Parlamentului simplificarea procedurii de ridicare a imunitãþii parlamentare l În doi ani, din nouã cereri de ridicare a imunitãþii,

Parlamentul a tergiversat ºi apoi a respins opt

Lista „imunilor”

Europarlamentarul PDL Monica Macovei, fost ministru al Justiþiei, a depus în Parlament câteva propuneri pentru simplificarea procedurii de ridicare a imunitãþii parlamentare. Doar în ultimii doi ani, din nouã cereri de ridicare a imunitãþii, Parlamentul a tergiversat ºi apoi a respins opt, ºi asta, prin vot secret ºi cu invocarea unor motive care au depãºit competenþa Parlamentului ºi au intrat în domeniul puterii judecãtoreºti. oana.dima@timpolis.ro

Transparenþã ºi simplificare a lucrurilor Europarlamentarul PDL Monica Macovei, fost ministru al Justiþiei, propune ca, în Comisia Juridicã, votul asupra cererii de ridicare a imunitãþii parlamentare a unui senator, deputat, ministru sau fost ministru sã fie deschis, în plen sã fie vot electronic deschis, iar ºedinþele sã fie publice.

O altã propunere vizeazã obligaþia Comisiei Juridice sã întocmeascã ºi sã adopte un raport în termen de maximum 24 de ore.

Tot 24 de ore urmeazã sã fie termen în care Plenul Camerei din care face parte senatorul sau deputatul vizat sã

se pronunþe prin vot.

O a patra propunere a Monicãi Macovei aratã cã ºi Plenul, ºi Comisia Juridicã sã verifice exclusiv dacã existã indicii privind comiterea unei fapte penale, pe baza referatului procurorilor prin care se cere aprobarea reþinerii, arestãrii sau percheziþiei. Europarlamentarul democrat-liberal propune sã fie interzisã luarea unei hotãrâri pe considerente de oportunitate sau pe evaluarea probelor din dosar, motivând cã aceasta este atributul exclusiv al judecãtorilor.

O ultimã propunere se referã la faptul cã, dacã parlamentarul vizat de o cerere de reþinere, arestare sau percheziþie nu este prezent la ºedinþa de Plen în care se voteazã aceastã cerere, acesta sã poate trimite în scris punctul sãu de vedere, care va fi citit în Plen. În ultimii ani, afirmã Monica Macovei, din nouã cereri de ridicare a imunitãþii, Parlamentul a tergiversat ºi apoi a respins opt astfel de cereri, prin vot secret ºi cu invocarea unor motive care au depãºit competenþa Parlamentului ºi au intrat în domeniul puterii judecãtoreºti. „Am argumentat în proiectul pe care l-am scris cã rolul Parlamentului în aceste proceduri trebuie sã constea numai în verificarea existenþei unor indicii privind comiterea unor fapte penale, pe baza motivãrii din referatul procurorilor, ºi nu în examinarea sau in-

terpretarea probelor, aºa cum a arãtat ºi Curtea Constituþionalã a României prin Decizia 319/19 iunie 2013”, mai declarã fostul ministru al Justiþiei.

CCR a afirmat cã “ examinarea de cãtre Parlament”, prin Camerele sale, sau de cãtre comisia parlamentarã care are în competenþã analizarea situaþiilor privind imunitatea, „a probelor care stau la baza cererii de reþinere, arestare ori percheziþie a unui deputat sau senator ori a cererii de începere a urmãririi penale a unui membru al Guvernului care are ºi calitatea de deputat sau senator, asemenea unui organ de jurisdicþie, ar echivala cu admiterea unei ingerinþe a Parlamentului în activitatea altor autoritãþi publice, în contradicþie cu dispoziþiile constituþionale referitoare la separaþia puterilor în stat”. În aceeaºi Decizie, CCR a dat exemplul Bundestag-ului din Germania, unde “nu se realizeazã un examen al probelor, iar decizia adoptatã nu conþine o calificare a ceea ce este corect ori greºit sau o constatare a vinovãþiei ori nevinovãþiei”.

Propunerea legislativã scrisã de Monica Macovei a fost depusã în Parlament în 24 iunie. Acesta modificã ºi completeazã Legea nr. 96/2006, privind Statutul deputaþilor ºi al senatorilor, precum ºi Legea nr. 115/1999, privind responsabilitatea ministerialã, în cazul parlamentarilor miniºtrilor ºi foºti membri ai Guvernului.

Monica Macovei aminteºte numele celor opt parlamentari în cazul cãrora Parlamentul a refuzat, în ultimii doi ani, cererile procurorilor, fie de începere a urmãririi penale, fie de arestare ãreventivã: Florin Popescu (PMP), Marius Isãilã (PSD, fost PDL), Daniel Chiþoiu (PNL), Vlad Cosma (PSD), Varujan Vosganian (PNL), Ion Stan (PSD), Victor Paul Dobre (PNL), Borbley Laszlo (UDMR).

Florin Popescu este suspectat de sãvârºirea infracþiunii de folosire a influenþei ori autoritãþii în scopul obþinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Cererea procurorilor de arestare preventivã a acestuia, emisã în 23 aprilie, a fost respinsã de Camera Deputaþilor, în 27 mai anul acesta. În cazul lui Marius Isãilã, suspectat de sãvârºirea a douã infracþiuni de trafic de influenþã, ambele în formã continuatã (câte douã acte materiale) ºi infracþiunea deinstigare la fals în înscrisuri sub semnãturã privatã, arestarea preventivã a fost cerutã de procurorii DNA, în 10 aprilie. Senatul a respins aceastã cererea în 2 iunie. ªi Daniel Chiþou – suspectat de sãvârºirea infracþiunilor de abuz în serviciu ºi constituirea unui grup infracþional organizat, în perioada în care avea calitatea de ministru al Finanþelor Publice – a beneficiat de piedicile puse de Parlament anchetei. DNA a cerut, în 25 februarie, acceptul pentru a începe urmãrirea penalã, cererea fiind respinsã de Camera Deputaþilor, în 11 martie.

Pentru Vlad Cosma, sus-

pectat de sãvârºirea infracþiunii de trafic de influenþã (trei acte materiale), procurorii DNA au cerut arestarea preventivã în 11 februarie. În 28 februarie, Camera Deputaþilor respingea deja cererea. În cazul lui Varujan Vosganian – suspectat de sãvârºirea infracþiunilor de complot ºi subminarea economiei naþionale, fapte comise în perioada în care acesta avea calitatea de ministru al Economiei – a fost cerut avizul pentru începerea urmãririi penale. În 2 septembrie 2013 au fãcut procurorii DNA cererea, în 8 octombrie, Senatul le-a respins-o.

Ion Stan, suspectat de sãvârºirea a douã infracþiuni de trafic de influenþã, a fost salvat de la arestare preventivã. Cererea procurorilor DNA a fost fãcutã în 27 noiembrie 2012, iar Camera Deputaþilor o respingea în 21 decembrie acelaºi an.

O altã cerere de urmãrire penalã blocatã de Parlament a fost în cazul lui Victor Paul Dobre, suspectat de sãvârºirea infracþiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formã calificatã, faptã comisã în perioada când avea calitatea de ministru delegat pentru Administraþie. Cererea DNA, fãcutã în 10 august 2012, a fost respinsã de Camera Deputaþilor în 11 septembrie acelaºi an.

De un regim similar a beneficiat ºi Borbely Laszlo, suspectat de sãvârºirea a douã infracþiuni de trafic de influenþã ºi infracþiunea de fals în declaraþiile de avere, în formã continuatã, fapte comise în perioada când avea calitatea de ministru al Mediului ºi Pãdurilor. Procurorii au cerut avizul Parlamentului pentru a începe urmãrirea penalã, în 4 aprilie 2012. În 11 sepmbrie 2012 abia, cererea era respinsã.

Apeluri ºi angajamente iniþiate de societatea civilã ªi societatea civilã a lansat o serie de apeluri publice pentru respectarea legii de cãtre clasa politicã. De datã recentã este „Apelul cãtre Parlament. Încetaþi sã mai fiþi scutul corupþilor contra Justiþiei” – semnat de Freedom House, Grupul pentru Dialog Social, Expert Forum ºi Centrul Român pentru Politici Publice – prin care parlamentarilor li se solicitã sã nu mai punã piedici Justiþiei în dosarele în care sunt implicaþi alþi parlamentari, sã voteze

transparent ºi cu bilele la vedere cererile DNA de ridicare a imunitãþii parlamentare ºi sã nu mai facã declaraþii publice care prejudiciazã Justiþia. Tot de datã recentã este „Angajamentul pentru Combaterea Corupþiei” iniþiat de o coaliþie a românilor stabiliþi în SUA, Romanian Community Coalition, care vor modificarea Regulamentelor celor douã Camere ale Parlamentului, aºa încât votul pentru ridicarea imunitãþii sã fie fãcut la vedere ºi în de-

curs de 48 de ore de la data solicitãrii, vor sã îºi ia angajamentul cã partidele vor vota împotriva oricãror proiecte de lege ce graþiazã corupþii ºi ºtirbesc atribuþiile instituþiilor anticorupþie ºi cã vor susþine ºi vota pentru iniþiative legislative ce sprijinã anticorupþia. Au semnat PDL, Noua Republicã, Forþa Civicã PMP. A promis cã-l va semna PNL. A refuzat semnarea lui UDMR. ªi l-au ignorat PSD, PC, UNPR, UDMR ºi PPDD.

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

actualitate

30 iunie - 2 iulie 2014

Spitalul public-privat din Giroc, blocat de Legea parteneriatului public-privat La ultima ºedinþã de plen a Consiliului Judeþean a fost adoptat de principiu studiul de prefezabilitate pentru spitalul public-privat pe care administraþia judeþeanã intenþioneazã sã-l realizeze la Giroc. Nu se ºtie, însã, dacã mai existã investitori. Investitorul american care s-a arãtat interesat iniþial aºteaptã adoptarea Legii parteneriatului public-privat.

Pânã una-alta, conducerea Consiliului Judeþean susþine cã are în vedere ºi contactarea în proiect a unor investitori arabi. O parte dintre consilierii judeþeni sunt însã nedumeriþi cu privire la acest proiect ºi spun cã aºteaptã mãcar sã se lãmureascã dacã va fi un spital privat sau publicprivat. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Arabi sau americani?

Complexul spitalicesc de excelenþã din apropierea Timiºoarei, care trebuia realizat în parteneriat cu oameni de afaceri americani, ar putea fi construit cu investitori de origine arabã. Demararea efectivã a proiectului a fostm, însã, tergiversatã din cauza absenþei legii parteneriatului publicprivat, care le-ar fi permis autoritãþilor judeþene sã primeascã sprijin financiar de la investitorii strãini, dupã cum a declarat sãptãmâna trecutã preºedintele Consiliului Judeþean Timiº, Titu Bojin, citat de Agerpres.

Consilierii judeþeni au aprobat, zilele trecute, proiectul de hotãrâre privind realizarea studiului de prefezabilitate pentru complexul spitalicesc de excelenþã în regim de investiþie ºi exploatare public-privatã. „Noi am pornit proiectul pe ideea ºi pe propunerea care a venit anul trecut de la americani. La o recentã întâlnire cu ambasadori ai mai multor þãri arabe a fost reactualizatã discuþia. Noi am lansat studiul de prefezabilitate pentru a se vedea cã ne respectãm toate angaja-

mentele faþã de acest parteneriat public privat ºi avem propunerea ambasadorilor cã proiectul va merge mai departe, chiar dacã nu cu aceeaºi oameni”, a afirmat Titu Bojin.

Anul trecut, a fost anunþatã intenþia de a se construi acest complex spitalicesc de excelenþã în apropierea Timiºoarei, pe locul fostei unitãþi militare din Giroc, pe lângã unitatea spitaliceascã cu 600 de paturi urmând sã fie construite 300 de apartamente, o ºcoalã ºi o grãdiniþã cu 300 de locuri.

Investiþia, estimatã la 300 de milioane de euro, se mai anunþa, urma sã creeze 600 de locuri de muncã ºi un centru de pregãtire de trei ani pentru asistente.

CJ Timiº a promis cã va fi un spital de excelenþã cu toate dotãrile de ultimã orã, anunþând cã, dupã 30 de ani, întregul complex ar putea trece în subordinea administraþiei judeþene.

Conducerea CJ Timiº declarã, acum, cã aºteaptã adoptarea Legii parteneriatului public-privat, aflatã în Parlament, pentru ca proiectul sã prindã contur. “Nouã ni s-a spus cã pânã la sfârºitul anului 2013 este aprobatã de Parlament... Nu avem ce face, am discutat cu investitorii ºi, în principiu, sunt de acord sã mai aºtepte”, declara, în primãvarã, preºedintele CJ Timiº.

Lucru de naturã sã sugereze cã aºteptãrile legate de obþinerea de profit în urma acestei investiþii sunt pe mãsurã. În CJ Timiº existã ºi voci care atenþionau de anul trecut asupra unor probleme. Consilierul PDL Georgeta Rus a avertizat de la început cã acest parteneriat se bazeazã pe o lege care nu existã: “Conform poziþiei CJ Timiº, pânã nu se definitiveazã aceastã lege, parteneriatul nu poate demara. Este adevãrat cã pânã acum CJ Timiº a mai fost angrenat în parteneriate public-privat, dar ele s-au fãcut pe baza unui regulament punctual, personalizat, ºi, de regulã nu au avut o finalitate prea bunã”. În octombrie 2013, deºi mai mulþi consilieri locali au susþinut cã nu s-au lãmurit aspecte esenþiale legate de

acest parteneriat, care trebuie clarificate înainte de a începe orice fel de investiþii, CJ Timiº a decis sã demareze lucrãrile în zonã, aprobând în primã fazã un proiect de hotãrâre privind demolarea unor construcþii. Cu aceastã ocazie, în plen s-a precizat cã, fiind vorba despre un parteneriat publicprivat, este important sã se capitalizeze toate intervenþiile pe acest proiect, de la motorinã pânã la demolarea clãdirilor.

Consilierii judeþeni care de la început au avut nelãmuriri cu privire la acest proiect nu sunt nici acum foarte încrezãtori. „Din nou, s-a aprobat un studiu de prefezabilitate ºi nu s-a discutat nimic concret. Noi am cerut sã ni se dea detalii despre firma cu care vom lucra, pentru cã dacã e vorba de vreo companie cu sediul prin paradisuri fiscale, nu ºtiu cu câtã încredere poate fi investitã. Am cerut de mult sã se lãmureascã forma în care va funcþiona acest spital – dacã va fi exclusiv privat sau parþial privat ºi parþial public.

Nu s-a lãmurit nimic”, ne-a declarat consilierul judeþean PDL Marius Martinescu.

Intenþii de oprire a turismului medical în Ungaria În proiectul de hotãrâre privind aprobarea Studiului de prefezabilitate pentru realizarea unui aºa-numit complex spitalicesc de excelenþã în regim de investiþie ºi exploatare public-privat, pe terenul pe care CJ Timiº îl are în Giroc, reprezentanþii administraþiei judeþene aduc ca argument absenþa în Timiº a unei unitãþi spitaliceºti, “care sã ofere servicii medicale de calitate la standarde europene ,într-un spaþiu modern adecvat activitãþilor medicale, dotat cu cea mai performantã tehnologie medicalã de pe piaþã în momentul actual”. În acelaºi document se mai aratã cã serviciile medicale de interes regional, furnizate în momentul de faþã în spitalele judeþ funcþioneazã în clãdiri separate, aflate la distanþã ºi cã “sistemul medical de urgenþã este supraîncãrcat”.

Promotorii investiþiei mai spun cã, de fapt, configuraþia internã a spitalului de excelenþã propus va fi construitã în aºa fel încât sã rãspundã cat mai mult schimbãrilor radicale în aºtep-

tãrile pacienþilor ºi în practica medicalã. “În cazul în care nu rãspund acestor aºteptãri, nu se va putea stopa migraþia pacienþilor în þãrile învecinate cãtre noile tipuri de spitale, fenomen care studiile aratã cã înregistreazã cote alarmante, la nivel de þarã dar în special în vestul þãrii. Spre exemplu, mii de români se trateazã în spitalele din Szeged, Gyula si Debrecen, preferând sã plãteascã din buzunar costul unor servicii medicale de calitate.”

Numãrul de paturi de spital la nivel de judeþ, o problemã care trebuie luatã în calcul Studiul de prefezabilitate legat de spitalul de la Giroc, adoptat zilele trecute, aratã cã s-au luat în considerare douã soluþii alternative privind proiectul de investiþie: varianta în care se realizeazã complexul spitalicesc de excelenþã în regim de investiþie ºi exploatare public-privat cu 600 de paturi si o variantã cu 500 de paturi.

Legat de numãrul de paturi, existã, însã, un aspect despre care nu s-a discutat aproape deloc. Prin ordin al Ministerului Sãnãtãþii, de ani buni existã aprobat pentru fiecare judeþ un numãr maxim de paturi de spital pentru care spitalele de stat pot încheia contracte de furnizare de servicii spitaliceºti decontate de cãtre Casa de Asigurãri de Sãnãtate. Cu alte cuvinte,

fiecare judeþ are un numãr fix de paturi alocate – pentru care se asigurã finanþarea din fonduri publice, fãrã a îngrãdi posibilitatea funcþionãrii structurilor spitaliceºti cu un numãr mai mare de paturi finanþate din alte surse –, numãr ce nu poate fi depãºit.

Pentru Timiº, acest numãr, aprobat prin Ordinul privind aprobarea detalierii pe judeþe a numãrului total de paturi, din unitãþile sanitare publice ºi private pentru care Casele de Asigurãri de Sãnãtate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitaliceºti este de 5.404 paturi. Un numãr insuficient în raport cu solicitãrile de internare, care se estimeazã cã sunt peste 10.000 pe lunã, însã trebuie respectat din raþiuni legate de finanþare.

de 24 de ani un reper al cetãþii

Or, în cazul spitalului ce se doreºte a fi construit în Giroc, nu se poate concepe varianta în care va funcþiona doar ca unitate spitaliceascã în sistem privat, pentru cã atunci ar însemna cã administraþia judeþeanã sprijinã o unitate privatã. Însã, la o asemenea amploare a investiþiei, crearea unui numãr mare de paturi pentru care se pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitaliceºti cu CNAS ar însemna cã ele trebuie desfiinþate din altã parte, pentru a nu se depãºi numãrul de paturi de spital finanþate din bugetul de stat.

Ceea ce înseamnã cã apariþia acestui spital, în aceastã formã, ar putea duce la reduceri importante ale numãrului de paturi sau chiar la desfiinþarea unor secþii din spitalele de stat existente. Lucru

care nu ar fi de dorit, în varianta în care existã experienþã, tradiþie ºi specialiºti pe majoritatea secþiilor spitalelor

din Timiº, iar o astfel de permutare ar încuraja exodul personalului medical, care ºi aºa a luat amploare în ultimii ani.

economic

30 iunie - 2 iulie 2014

7

O treime din calea feratã din România, transferatã cãtre administraþiile locale l Cum Consiliile Judeþene nu vor avea bani sã o întreþinã,

probabil cã va urma închiderea

Perspective deloc optimiste pentru transportul feroviar, în Timiº

Deºi planul de descentralizare administrativã pare sã fi fost abandonat la nivel central ºi local, sloganul descentralizãrii continuã sã fie vehiculat pentru a justifica tot felul de aberaþii legislative. Pentru a scãpa de rãspundere, pe care o paseazã la nivel local, guvernanþii au venit în noul Memorandum semnat cu FMI cu ideea descentralizãrii a mai mult de o treime din reþeaua feroviarã. Adicã, sã o transfere Consiliilor Judeþene ºi, cum e vorba, în general, de linii vechi, care necesitã sume mari pentru reabilitare, probabil cã va urma închiderea acestora. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Calea feratã judeþeanã Prin noul Memorandum adoptat ºi convenit cu FMI, Guvernul a arãtat negru pe alb cã intenþioneazã sã menþinã doar 6.200 de kilometri de cale feratã (din cei peste 10.000 existenþi), soarta restului reþelei urmând sã fie decisã la nivel local. Noua strategie guvernamentalã presupune împãrþirea cãii ferate în reþea primarã ºi reþea secundarã. Dacã pentru reþeaua primarã, adicã doar 60% din reþeaua existentã, intenþia autoritãþilor centrale este de a majora cheltuielile bugetare a-

nuale de la 350 milioane de euro la 500 de milioane de euro, în cazul reþelei secundare totul e în ceaþã. Varianta vehiculatã la nivel central este cã liniile ferate secundare, dupã modelul aeroporturilor, vor fi trecute în administrarea autoritãþilor locale, care fie vor scoate bani din bugetele Consiliilor Judeþene, pentru întreþinere, fie vor decide ca ele sã fie tãiate la fier vechi.

Reþeaua secundarã este condamnatã ºi pentru cã aceste linii de cale feratã vor fi scoase din planurile autoritãþilor centrale, prin care sunt atrase fonduri europene pentru reabilitare ºi modernizare, în timp ce Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice nu are în competenþã aºa ceva.

Trendul din România este, ca de obicei, invers faþã de cel european, þinând cont de faptul cã UE vrea ca pânã în 2050 traficul de marfã feroviar sã creascã cu 80%, cel de cãlãtori, cu 50%, iar emisiile sã scadã cu 60%. Aceastã þintã nu va putea fi îndeplinitã dacã investiþiile nu vor fi direcþionate cãtre proiectele de infrastructurã feroviarã, iar statele membre nu vor înþelege importanþa finanþãrii transportului feroviar. În varianta în care acest plan va fi derulat în perioada urmãtoare, Timiºul va fi unul dintre judeþele în care se va aplica cu predilecþie descentralizarea liniilor ferate, pentru cã, dupã cum se laudã ºi administraþia judeþeanã, reþeaua feroviarã, de 787 de kilometri, „se bucurã astãzi de cea mai densã reþea de

cale feratã din þara. Teritoriul judeþului este traversat de douã trasee de cale feratã internaþionalã, magistrala de sud, cu ruta Bucureºti - Craiova - Timiºoara - Jimbolia ºi legãturi spre Belgrad ºi Kikinda (Serbia) ºi magistrala de vest, care pleacã din Timiºoara spre Baia Mare, traverseazã Câmpia Tisei ºi face, în localitatea Ilia, joncþiunea cu magistrala Bucureºti - Braºov Arad.”

Pe acest considerent, probabil cã mai este de unde sã se taie ºi sã se închidã. Petricã Stoian, liderul regional al Federaþiei Miºcare Comercial, afirmã cã sindicatele nu s-au gândit cã autoritãþile locale ar fi capabile sã administreze eficient calea feratã. „În acel masterplan, care face parte din Memorandumul semnat cu FMI, se spune clar cã toatã calea feratã din România trebuie redimensionatã, pânã ajunge la jumãtate faþã de cât e azi. 40% din linii vor fi închise, iar componentele de infrastructurã vor fi vândute, dupã cum vor fi vândute ºi terenurile deþinute de cãtre CFR. Se mai menþioneazã cã, ulterior, dupã nu se ºtie cât timp, dacã sunt fonduri, aceste linii s-ar putea sã fie reconstruite, ceea ce reprezintã un plan fantezist.

Probabil cã prin acest transfer cãtre autoritãþile locale Guvernul vrea sã paseze responsabilitatea la nivel local”, mai spune Petricã Stoian. Acesta este de pãrere cã majoritatea Consiliilor Judeþene nu vor avea bani sã întreþinã infrastructura feroviarã, iar liniile se vor închide.

De altfel, la nivel local, Consiliul Judeþean deja a lãsat de înþeles cã pot fi fãcute investiþii în segmentul feroviar doar cu fonduri europene. În acest sens, în luna martie, conducerea CJ Timiº s-a întâlnit cu mai mulþi lideri de administraþii judeþene din Ungaria, fiind, cu aceastã ocazie, readus în discuþie proiectul liniei de tren dintre Szeged ºi Timiºoara.

Preºedintele CJ Timiº, Titu Bojin (foto), spune cã a avut întâlnire la Oradea cu cei 40 de preºedinþi de Consilii Judeþene din România ºi cu preºedinþi de Consilii Judeþene din Ungaria. „ Am cãzut de acord cu judeþul Csongrad cã suntem de acord ca o parte din banii care vor veni, 25 - 30 de milioane de euro pe acest proiect transfrontalier, sã poatã fi dirijaþi pentru realizarea studiului de fezabilitate ºi a proiectului de modernizare a liniei ferate ºi creºtere a gradului de vitezã pentru ce înseamnã acest traseu”, declarã Titu Bojin. Acesta susþine cã existã dorinþa ºi din partea Timiºului, ºi a Csongradului pentru ca acest

proiect sã fie promovat. „Sã vedem câþi bani putem sã dirijãm din aceste sume a proiectelor transfrontaliere ºi ce va însemna posibilitatea accesãrii de fonduri europene chiar pe o altã axã, la transport, care sã ne dea posibilitatea de a realiza proiectul”, mai spune preºedintele CJ Timiº.

Calea feratã Szeged - Jimbolia - Timiºoara, cu o lungime de 113 kilometri, a fost inauguratã la 15 noiembrie 1857 ºi a fost utilizatã intens pânã la sfârºitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În anul 1944 podul de cale feratã de pe aceastã linie, care traversa Mureºul, la Cenad, a fost bombardat, iar

din el au mai rãmas doar pilonii de susþinere.

La ora actualã, distanþa dintre Timiºoara ºi Szeged poate fi parcursã cu trenul în cinci ore, dar numai pe rute ocolitoare. Proiectul de refacere a acestei legãturi feroviare transfrontaliere va include ºi modernizarea liniei, astfel încât sã se poatã circula cu vitezã corespunzãtoare secolului XXI. Însã, în cazul liniilor secundare, pe care Guvernul vrea sã le transmitã în subordinea Consiliilor Judeþene, nu va exista posibilitatea atragerii de fonduri europene, ceea ce înseamnã cã închiderea acestora este cea mai plauzibilã variantã.

Un memorandum care decimeazã infrastructura feroviarã În Memorandumul semnat de Guvern cu FMI sunt oferite opþiuni posibile pentru liniile secundare ce nu sunt incluse în cadrul reþelei naþionale de servicii publice. Surse din industria feroviarã spun, însã, cã respectiva linie de cale feratã ar putea fi închisã ºi transformatã chiar în arterã pietonalã sau pistã pentru bicicliºti, chiar dacã este în afara localitãþilor. 10.000 de kilometri de cale feratã ar putea sã disparã în diverse forme. Memorandumul a fost emis de Ministerul Transporturilor ºi avizat de Ministerul Fondurilor Europene. Documentul recomandã o reþea naþionalã de aproximativ 6.000 de kilometri, restul urmând a fi valorificatã, prin închiriere sau vânzare, contractele de servicii publice urmând a fi restrânse doar la aceastã reþea. În documentul discutat de Guvern se precizeazã cã ºi reprezentanþii Comisiei Europene au recomandat reducerea

reþelei feroviare de transport feroviar. În ultimii ani, inclusiv în vestul þãrii, ca o alternativã la închiderea de linii, a fost continuatã politica de concesionare de linii neinteroperabile unor operatori privaþi. La penultima tranºã de concesionãri, de pe raza Regionalei CFR Timiºoara au fost scoase la licitaþie pentru închiriere liniile Simeria - Pestiº (9,6 kilometri), Simeria Hunedoara (15,8 kilometri), Jebel - Liebling (9,8 kilometri), Timiºoara Est - Radna (64,1 kilometri), Cãrpiniº - Ionel (16,9 kilometri), Lupeni - Lupeni Tehnic - Livezeni (31 de kilometri), fiind vorba în total de 147 de kilometri de cale feratã. „Se pare cã în unele cazuri statul nu mai varea sã plãteascã subvenþii sub nicio formã, ºi sã scape pur ºi simplu de calea feratã, prin închidere”, spune Petricã Stoian.

Raportat la Regionala Timiºoara, victimã a închiderilor de linii planificate ar putea fi

chiar Semmering-ul bãnãþean, cea mai spectaculoasã cale feratã din România, cu 33 de kilometri care fac legãtura între Anina ºi Oraviþa, traversând o serie de viaducte ºi tunele sãpate manual în stâncã. De când minele de la Anina au fost închise, pentru CFR acest traseu nu mai este rentabil, existând planuri de trecere pe segmentul de linii neinteroperabile, lucru care sã ducã la închirierea ei cãtre concesionari privaþi. Un calcul al Regionalei Timiºoara arãta cã, pentru secþia de circulaþie Anina - Oraviþa se obþine un venit mediu lunar de aproximativ 3.856 de lei pe lunã ºi cheltuieli medii lunare de aproximativ 194.256 de lei pe lunã, ceea ce genereazã o pierdere financiarã lunarã de 190.400 de lei. Din aceastã sumã, Ministerul Transporturilor suportã lunar 98.000 de lei. În acest sens, li se cerea ºi autoritãþilor locale implicarea, pentru ca aceastã linie sã se nu se închidã.

de 24 de ani un reper al cetãþii

8

30 iunie - 2 iulie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

30 iunie - 2 iulie 2014

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

chestiunea sãptãmânii

30 iunie - 2 iulie 2014

O decizie a Curþii Constituþionale care complicã ºi mai mult o mãsurã judiciarã la care nu s-a recurs prea des

Doar averile ilicite dobândite dupã 17 aprilie 2012 pot fi confiscate Plenul Curþii Constituþionale a stabilit cã mãsura confiscãrii extinse nu se aplicã bunurilor dobândite înainte de intrarea în vigoare a Legii 63/17 aprilie 2012, pentru modificarea ºi completarea Codului Penal. Ca atare, doar averile ilicite dobândite dupã aceastã datã pot fi confiscate.

Aceastã decizie complicã ºi mai mult o mãsurã judiciarã care, oricum, a fost folositã foarte rar. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Ce s-a acumulat înainte de 17 aprilie 2012 rãmâne la purtãtor Conform unei decizii a Curþii Constituþionale luate sãptãmâna trecutã, în cazul în care printr-o sentinþã se impune conficarea extinsã a averii, aceasta din urmã trebuie sã fi fost dobânditã dupã 17 aprilie 2012, pentru ca mãsura sã fie aplicabilã.

Aceasta dupã ce, CCR a luat în dezbatere excepþia de neconstituþionalitate a dispoziþiilor art.118² aliniat 2 din Codul penal din 1969. “În urma deliberãrilor, cu majoritate de voturi, Curtea Constituþionalã a admis excepþia ºi a constatat cã dispoziþiile art.118² alin.(2) lit.a) din Codul Penal din 1969 sunt constituþionale în mãsura în care confiscarea extinsã nu se aplicã bunurilor dobândite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.63 din 17 aprilie 2012 pentru modificarea ºi completarea

Codului penal al României ºi a Legii nr.286/2009 privind Codul penal”, se aratã în decizia Curþii Constituþionale, care este definitivã ºi general obligatorie.

Ea urmeazã sã se comunice celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului ºi Tribunalului Timiº.

Preºedintele Traian Bãsescu a promulgat, în 17 aprilie 2012, Legea pentru modificarea ºi completarea Codului penal ºi a Legii 286/2009, privind Codul Penal, referitoare la confiscarea produselor, instrumentelor ºi altor bunuri aflate în legãturã cu criminalitatea. Legea privind confiscarea extinsã a averilor fusese adoptatã, pe 27 martie 2012, de Camera Deputaþilor, prin apel nominal, înregistrându-se 171 de voturi “pentru”, dupã ce, iniþial, la votul electronic, proiectul nu a trecut.

Legea a fost adoptatã în varianta Senatului ºi prevede cã se supun confiscãrii mai multe bunuri în cazul în care persoana care le deþine a fost condamnatã pentru comiterea anumitor infracþiuni ºi dacã fapta este susceptibilã sã îi procure un folos material, iar pedeapsa prevãzutã de lege este închisoarea de cinci ani sau mai mare.

Infracþiunile sunt cele de proxenetism, trafic de droguri ºi precursori, trafic de persoane, la regimul de frontierã de stat, de spãlare de bani, a legislaþiei privind prevenirea ºi combaterea terorismului, iniþiere sau constituire a unui grup infracþional organizat.

Alte infracþiuni sunt: nerespectarea regimului armelor ºi muniþiilor, materialelor nucleare sau alte materiale radioactive, falsificarea de monedã,

Judecãtor Cristi Danileþ: “Dacã bunurile nu sunt puse sub sechestru, dispar rapid”

divulgarea secretului economic, concurenþã neloialã, deturnare de fonduri, nerespectarea dispoziþiilor privind importul de deºeuri ºi reziduuri, organizarea ºi exploatarea jocurilor de noroc, corupþie, evaziune fiscalã, regimul vamal, bancrutã frauduloasã, prin intermediul sistemelor informatice ºi mijloacelor de platã electronice sau traficul de organe. Într-un interviu acordat TIMPOLIS la începutul acestui an, fostul ministru al Justiþiei, eruroparlamentarul PDL Monica Macovei, preciza, pe tema confiscãrii averilor, cã prezumþia de la care se pleacã, doveditã de realitate de altfel, este urmãtoarea: confiscarea în procese penale, ºi numai dupã o condamnare penalã sau confiscarea doar a obiectului pentru care persoana a fost condamnatã penal, este total insuficientã pentru a lupta cu criminalitatea organizatã sau cu alt tip

de criminalitate. În Convenþia Naþiunilor Unite împotriva Corupþiei se recunoaºte cã nu se mai poate merge doar cu aceastã confiscare bazatã pe condamnarea penalã ºi se recomandã statelor membre ONU sã adopte o confiscare care sã nu se bazeze pe condamnare penalã, care poate fi în proceduri penale sau în proceduri civile.

“E important se reglementeze aceastã directivã pentru cã, în felul acesta, autoritãþile se duc ºi iau banii care circulã, împiedicã investirea banilor în noi reþele de crimã organizatã.

Acesta este scopul final. Dupã ani ºi ani în care toatã lumea a mers pe partea penalã, ne-am dat seama cã a trimite pe cineva la închisoare doi, trei, cinci, zece ani de zile nu rezolvã problema banilor proveniþi din astfel de infracþiuni. ªi mã refer la reþelele mari de infracþiuni”, a precizat Monica Macovei.

Judecãtorul Cristi Danileþ, membru al CSM, spune cã, în general, mãsura confiscãrii averilor dobândite în mod illicit nu a fost utilizatã efectiv decât într-o micã mãsurã.

“Pânã în 2008, cel puþin, au fost extrem de puþine cazuri, nici nu se prea vorbea de confiscãri. Dupã care îmi amintesc cã în 2008, procurorul general al României de atunci, Laura Codruþa Kövesi, a insistat sã se ia mãsuri ferme de confiscare a bunurilor dobândite în mod ilegal. Din 2012 avem ºi aceastã formã a confiscãrii extinse”.

Cristi Danileþ mai spune cã problemele care existã în cazuri de acest gen sunt, acum, legate de indisponibilizarea acestor bunuri dobândite ilegal. “Dacã nu sunt puse sub sechestru, acestea dispar. Mai sunt ºi cazuri în care judecãtorii dispoun confiscare, dar organele de executare, respectiv administraþiile financiare nu fac nimic în acest sens. Aºa s-a ajuns ca un procent de cel mult 5% din averile dobândite ilicit, în cazul cãrora s-a dispus mãsura confiscãrii sã fie efectiv confiscate”, explicã judecãtorul Cristi Danileþ.

Procuror Ion Braºoveanu: “Procurorii au dispus în general, în Timiº, confiscarea bunurilor dobândite ilicit, atunci când a fost cazul” Ion Braºoveanu, procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara, spune cã, în Timiº, procurorii nu au ezitat sã dispunã confiscarea bunurilor dobândite ilicit, atunci când a fost cazul. “ ªi în perioada când am fost prim-procuror la Parchetul de pe lângã Tribunalul Timiº, au fost destule

cazuri în care procurorii au solicitat instanþei mãsura confiscãrii. Instanþa este însã cea care dispune confiscarea. O astfel de mãsurã, solicitatã ºi dispusã de instanþã, a existat ºi în dosarul legat de cazul de corupþie de la Universitatea de Medicinã. Decizia nu este, însã, definitivã ºi irevocabilã”, mai spune Ion Braºoveanu.

În Timiº, rezultate nespectaculoase ale Comisiilor de Cercetare a Averilor În 2011, odatã cu noua versiune a Legii de funcþionare a Agenþiei Naþionale de Integritate, au fost reînfiinþate Comisiile de Cercetare a Averilor de pe lângã Curþile de Apel. Noua lege nu a prevãzut, însã, chestiuni menite sã eficientizeze activitatea acestor structuri care au, în marea lor majoritate, un istoric inofensiv din punct de vedere al rezultatelor. Iar prea multe ºanse ca activitatea lor sã devinã mai eficientã nu se întrevãd. Judecãtorii care activeazã în aceste comisii nu primesc în continuare niciun leu pentru activitatea lor.

Or, este evident cã, atâta vreme cât este o muncã suplimentarã neremuneratã, nimeni nu se poate aºtepta la rezultate extraordinare. Aceastã greºealã repetã una din trecut când, din 2005 pânã în 2007, membrii acestei

comisii nu au mai primit niciun leu pentru prestaþia lor, din cauza schimbãrii legislaþiei. Atunci, peste 90% dintre cazurile instrumentate de Comisia timiºoreanã, pânã în momentul în care ºi-a încetat activitatea, în 2007, s-au finalizat cu ordonanþe de clasare. În plus, pe acest segment, structura cu competenþe directe care trebuie sã lucreze cu Comisia de Cercetare a Averilor, respectiv Agenþia Naþionalã de Integritate, nu s-a remarcat cu o activitate ieºitã din comun, raportatã la instanþele din Timiº, fiind intens mediatizat un caz din seria “aºa nu”.

Astfel, un proces de la Curtea de Apel Timiºoara, prin care ANI se judeca cu un agent vamal timiºean, s-a terminat brusc anul trecut, din cauza neplãþii unei taxe de timbru în valoare de… patru lei. Procesul derulat la Curtea de

de 24 de ani un reper al cetãþii

Apel era legat de un raport de acum doi ani al ANI prin care se constata cã un agent vamal care fãcea parte din “lotul Moraviþa 1” ar fi dobândit bunuri ºi valori ce nu pot fi justificate. La solicitarea ANI, Comisia de Cercetare a Averilor de pe lângã Curtea de Apel Timiºoara a efectuat o anchetã ale cãrei concluzii au fost diferite de cele ale anchetei inspectorilor de integritate, Comisia stabilind cã vameºul ºi-a dobândit averea în mod licit. ANI nu a renunþat ºi a atacat la Curtea de Apel decizia Comisiei de Cercetare a Averilor, solicitând anularea documentului. Dupã aproape un an de judecatã, magistraþii de la Curtea de Apel Timiºoara au emis o sentinþã prin care cererea ANI este respinsã. Motivul este consemnat ca atare pe portalul instanþelor, just.ro: “Instanþa anuleazã ca

netimbratã cererea de chemare în judecatã formulatã de reclamantul ANI”.

Prin prisma acestui caz, este greu de apreciat relaþia dintre Comisia de Cercetare a Averilor de pe plan local ºi ANI. Reprezentanþii acesteia precizau

cã a fost stabilit un interval de timp clar în care trebuie rezolvate cazurile înaintate, astfel încât cercetãrile sã nu se întindã pe o perioadã prea mare de timp: “Existã un termen de recomandare de trei luni pentru soluþionarea sesizãrii înaintate de ANI, potrivit legii”.

11

special

30 iunie - 2 iulie 2014

Justiþia oferã o ºansã Casei Mühle l Actualul proprietar este obligat sã aducã imobilul la starea din mai 2012,

când a fost mutilatã, fãrã a avea autorizaþie de construcþie

Preþul iniþial solicitat Primãriei: aproape trei milioane de euro

O primã veste bunã pentru Casa Mühle din Timiºoara a sosit, la capãtul unei lungi aºteptãri, din partea instanþei.

Graþie mobilizãrii reprezentanþilor societãþii civile, s-a izbutit scoaterea din inerþie a autoritãþilor locale, pentru a valorifica ºansa de recuperare a fostei case a florarului Mühle. Dupã un ºir de proteste de stradã, în timpul cãrora au fost adunate semnãturi pentru exproprierea clãdirii, Primãria a decis sã îl acþioneze în instanþã pe actualul proprietar al imobilului, solicitându-i sã readucã imobilul la starea anterioarã demolãrii. ligia.hutu@timpolis.ro

Prea târziu pentru Casa Mühle?

Adina Murgilã, reprezentantã a ONG-ului Liga Bãnãþeanã, anunþã cã a fost admisã acþiunea prin care actualului proprietar al Casei Mühle îi este impusã readucerea imobilului la starea iniþialã anterioarã mutilãrii la care clãdirea a fost supusã în mai 2012. Atunci, imobilul a fost supus unor intervenþii brutale, intervenþii stopate de Primãria Timiºoara. Atunci, actualul proprietar al imobilului, Ionel Stancu, a fost atenþionat cã îi revine îndatorirea de a lua mãsuri pentru a stopa starea de degradare a imobilului, lucru care însã nu s-a întâmplat.

La capãtul unei lungi aºteptãri, timp în care starea de degradare Casei Mühle s-a accentuat considerabil, instanþa a acceptat solicitarea Primãriei, ale cãrei demersuri în instanþã au fost susþinute ºi de Liga Bãnãþeanã ºi de Asociaþia pentru Protecþia ºi Documentarea Monumentelor ºi Patrimoniului din România. „Deºi nu avem încã la dispoziþie toate detaliile admiterii cererii, sperãm cã instanþa, în înþelepciunea ei, a ad-

Casa Mühle a ajuns aproape o ruinã... mis propunerea noastrã de a impune un calendar – cât mai strict, dar realist – proprietarului în îndeplinirea obligaþiei sale de a readuce imobilul la starea iniþialã”, se aratã într-un comunicat de presã remis redacþiei de Liga Bãnãþeanã. Aici se mai precizeazã ºi cã, în cazul în care proprietarul nu începe lucrãrile de readucere a imobilului la starea iniþialã, Primãria Timiºoara are dreptul de a executa aceste lucrãri, dar o va face pe cheltuiala proprietarului. „Considerãm cã acesta ar putea fi un moment important pe drumul cãtre normalizarea situaþiei monumentelor din Timiºoara. Pe lângã succesul din instanþã, trebuie remarcate implicarea ºi efortul comun al autoritãþilor, al altor organizaþii ºi al societãþii civile care au demonstrat cã pot face front comun în apãrarea unor principii care ar putea sta la baza unei normalitãþi”, se menþioneazã în acelaºi comunicat de presã, arãtându-se cã, aºa a fost fãcut doar un prim pas „care nu trebuie sã ne împingã cãtre un optimism exagerat”. ªi aceasta pentru cã, þinând cont de actuala stare de deteriorare în care se aflã imobilulul, tentativa de readucere a sa la starea iniþialã se anunþã a fi un proces

dificil ºi laborios: „Pentru Casa Mühle mai e de parcurs un drum lung pânã sã o revedem aºa cum ne dorim. E un pas important dar reprezintã doar o luptã.

Pentru a-l fructifica trebuie sã ne asigurãm cã va fi pus ºi în practicã în mod corespunzãtor”.

O posibilã soluþie: achiziþionarea imobilului de cãtre Primãrie Reprezentanþii Ligii Bãnãþene oferã ºi o posibilã soluþie, menitã sã scurteze drumul cãtre aducerea cât mai rapidã a Casei Mühle la o formã care sã o redea, cu tot farmecul ei de odinioarã, patrimoniului oraºului: „Eventuala achiziþie în condiþii corecte de cãtre Primãrie a Casei Mühle ar putea reprezenta un traseu mult mai scurt înspre o restaurare corespunzãtoare.

Corelând acest scop cu importanþa pe care o are povestea casei pentru Timiºoara ºi aspiraþiile cãtre titlul de Capitalã Culturalã putem sã evaluãm ca oportunã aceastã cale ºi sã sugerãm revederea propunerilor Ligii Bãnãþene

în acest sens”, indicã reprezentanþii Ligii Bãnãþene o posibilã soluþie, adãugând ºi cã, potrivit specialiºtilor consultaþi de cãtre instanþã, „încã nu este prea târziu pentru Casa Mühle”.

Cronica unor negocieri eºuate Aducerea în discuþie a posibilitãþii de achiziþionare a imobilului de cãtre Municipalitate nu a adus, însã, în trecut, rezultate încurajatoare. Un proiect de cumpãrare a fost supus dezbaterii în Consiliul Local ºi a fost respins cu majoritate de voturi, prin voturile exprimate de consilierii PDL, PPDD ºi PC, care s-au opus atât sumei solicitate de actualii proprietari, cât ºi angajãrii unor negocieri vizând achiziþionarea imobilului, pe motiv cã astfel s-ar crea precedente primejdioase, constând în angajarea unor negocieri între reprezentanþii Municipalitãþii ºi cei ai actualilor proprietari de imobile care fac parte din patrimoniul oraºului. Aceste precedente, au explicat cei care au respins ideea unor posibile negocieri, ar putea fi invocate în situaþii similare ale unor alte imobile de patrimoniu.

Istoria complicatã a unei clãdiri de patrimoniu Povestea Casei Mühle, care a aparþinut, în secolul al XIX-lea, grãdinarului imperial Wilhelm Mühle, creatorul primului soi de trandafir românesc, a reajuns în atenþia timiºorenilor la jumãtatea anului 2012, adicã în perioada premergãtoare campaniei electorale pentru alegerile locale.

Imobilul reintrase, cu mai bine de zece ani în urmã, în proprietatea unei familii de etnie romã, care a solicitat Primãriei Timiºoara, ulterior achiziþionãrii lui, aprobãri pentru executarea unei serii de lucrãri la faþada clãdirii. În timp, neglijatã ºi supusã unor lucrãri care au modificat aspectul iniþial al faþadei, clãdirea a ajuns doar o umbrã a ceea ce era odinioarã. ªi aceasta fãrã ca vreunul dintre cei potenþial reponsabili de la nivel local pentru nerespectarea prevederilor legale referitoare la un imobil de patrimoniu sã sesizeze situaþia ºi sã caute sã întreprindã mãsuri.

Abia în campania electoralã, aten-

þia actualului lui Nicoale Robu s-a îndreptat asupra fostei Case a Florarului imperial, care a promis atunci soluþionarea situaþiei, prin mãsuri menite sã elucideze dacã au fost sau nu respectate prevederile legale în materie de urbanism. Clãdirea a fãcut, la puþin timp dupã aceea, obiectul unor verificãri venite din partea reprezentanþilor Poliþiei Locale ºi a celor ai Inspectoratului Teritorial de Construcþii, care au aplicat amenzi actualului proprietar.

S-a discutat imediat despre elaborarea unui proiect tehnologic vizând refacerea ºi reabilitarea imobilului.

A urmat apoi o perioadã de tãcere, pânã în primãvara lui 2013, când subiectul a fost iar readus în discuþie, cu prilejul unei vizite la Timiºoara a ministrului Culturii din acel moment, liberalul Daniel Barbu. Demnitarul ºi-a oferit atunci susþinerea pentru exproprierea imobilului, însã a solicitat societãþii civile timiºorene sã se implice

în elaborarea unui proiect prin care sã propunã inclusiv soluþii concrete referitoare la viitoarea destinaþie a imobilului, dupã expropriere.

Timiºoreanul Corneliu Vaida, exponent al societãþii civile de la nivel local, a lansat atunci un apel adresat Asociaþiei Studenþilor de la Facultatea de Arhitecturã pentru elaborarea unor proiecte centrate pe realizarea unei Case Memoriale Wilhelm Mühle sau a unui Muzeu al Rozelor. Apelul a rãmas, însã, fãrã niciun rezultat. „Faptul cã nu am primit nici mãcar un singur proiect este dezarmant. ªi descurajant este ºi faptul cã, deºi sunt în lucru douã dosare, la Parchet ºi la Poliþie, legat de demolãrile neautorizate de la Casa Mühle, nici acum aceste anchete nu s-au finalizat”, spunea, recent, Corneliu Vaida. În aceste condiþii, în afarã de mobilizarea reprezentanþillor societãþii civile, singurele veºti bune care au decis soarta imobilului au fost reprezen-

În contextul în care s-a discutat, însã, despre posibilitatea ca Primãria Timiºoara sã achiziþioneze imobilul, reprezentanþii actualului proprietar au venit la Primãrie, în toamna anului 2013, pentru a purta discuþii referitoare la un eventual preþ de achiziþie a imobilului cu viceprimarul Traian Stoia (foto). Potrivit informaþiilor oferite de acesta, reprezentanþii proprietarului au înaintat în câteva rânduri Municipalitãþii oferte de preþ pentru achiziþionarea imobilului. O primã ofertã venitã din partea proprietarilor, la începutul anului 2013, stabilea un preþ de vânzare în jurul valorii de trei milioane de euro. „I-am explicat Mirelei Stancu, cea care a venit în audienþã, cã noi vrem sã cumpãrãm Casa Mühle, dar la un preþ real”, declara, atunci, viceprimarul Traian Stoia. Care a adãugat cã urmãtoarea ofertã de preþ avansatã de proprietari a coborât valoarea imobilului cu un milion de euro, ajungând la o valoare de douã milioane de euro. Preþul a fost catalogat de viceprimarul Traian Stoia drept „nerealist”, acesta adãugând ºi cã, în opinia sa „de nespecialist”, valoarea imobilului se ridicã la maximum 500.000 de euro.

Potrivit informaþiilor sale, doar Primãria Timiºoara s-a arãtat interesatã de soluþionarea situaþiei acestui imobil de patrimoniu, situat pe b-dul Mihai Viteazu nr. 3, în vreme ce reprezentanþii Consiliului Judeþean Timiº „nu se aratã interesaþi sã porneascã demersurile de expropriere”. În replicã, preºedintele administraþiei judeþene, Titu Bojin, a informat cã acest imobil nu aparþine de instituþia pe care o reprezintã ºi a adãugat cã de aceea nu are niciun interes sã sprijine procedura de expropriere, întrucât, la finele unei astfel de operaþiuni, imobilul ar ajunge din nou în patrimoniul Primãriei Timiºoara.

Wilhelm Mühle tate de expirarea autorizaþiei de lucrãri eliberatã de Primãria Timiºoara ºi de ordonanþa preºedinþialã obþinutã de Municipalitate, în mai 2013, care prevedea cã proprietarii sunt obligaþi sã ia mãsuri pentru protejarea clãdirii.

Chiar dacã aceste mãsuri au intervenit târziu – oricine trece acum prin zonã poate lesne remarca faptul cã, din clãdirea de odinioarã, au mai rãmas în picioare doar zidurile...

Traian Stoia

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

Teatru l

timp liber

30 iunie - 2 iulie 2014

Nopþi albe

Adaptare dupã Fiodor Dostoievski Un spectacolm în regia artisticã a lui Stefano de Luca “Un omagiu adus perfecþiunii textului dostoievskian, adaptarea textului de spectacol îi aparþine chiar regizorului. Rezultatul este un spectacol-poem despre singurãtate, confesiune, vis, despre acea comuniune unicã ce se naºte între sufletele pereche (sau nu), dar ºi despre mult prea subþirele fir ce desparte promisiunea unei mari iubiri de o tot atât de mare ratare ”, spun, despre acest spectacol, reprezentanþii TNT Nostalgia romanticã a nopþilor albe ale Sankt Petersburgului adãposteºte doi oameni: un tânãr care cu greu se desprinde de lumea lui interioarã, ºi o fatã singuraticã, captivã în propria ei viaþã. Întâlnirile lor la graniþa dintre zi ºi noapte, destãinuirile pe care ºi le fac, sentimentele lor, asemãnãtoare aburului difuz al nopþilor albe stau în umbra unui al treilea – bãrbatul care va despãrþi lumina de întuneric, cel care va face sã pãtrundã realitatea în inefabilul poveºtii celor doi. Nopþi albe pãstreazã delicateþea confesiunii într-o faþã a iubirii pur dostoievskiene, un filigran strãbãtut de singurãtate, de vis, ºi de un umor gracil, fin, ca un zâmbet.

Teatrul Naþional Timiºoara, Sala Mare, 30 iunie, ora 19

Expoziþii l Cu susu-n jos Expoziþie de fotografie semnatã Philippe Ramette Poet al absurdului, un dandy pierdut într-o lume ce se vrea rationalã, dar unde nebunia ºi violenþa sunt la ele acasã, Philippe Ramette submineazã constant ºi îndãrãtnic, demersul sãu fiind o primã etapã a unei strategii de recucerire revoluþionarã, constând în a zdruncina, înainte de toate, convingerile.

Artistul nu denunþã minciunile din societãþile noastre afirmând cã „suntem minþiþi” (o acþiune prea simplã sau deja întreprinsã de alþii), ci ne sugereazã viziunea sa asupra lucrurilor, oferindu-ne posibilitatea de a observa realitãþi imposibile, prin afirmaþia: „acest lucru este adevarat!”. Asta deoarece, în imaginile în care artistul se pune pe sine în scenã – câteodatã cu oarecare periculozitate –, totul este adevãrat (sau aproape); totul pentru a demonstra, aºa cum dovedesc fotografiile ºi fãrã a face uz de trucaje, faptul cã visele pot fi trãite.

Institutul Francez Timiºoara, bd.

C. D. Loga nr. 46 l Facelook / Facebook O expoziþie care include un fond de peste 60 de lucrãri ale artistei Florica Prevenda, eveniment organizat de Muzeul de Artã Timiºoara, în colaborare cu galeria AnnArt Bucureºti, Recunoscutã pentru disciplina sa artisticã ºi performanþã creativã, Flo-

rica Prevenda este o prezenþã aparte în arta contemporanã româneascã. Artista s-a orientat de timpuriu ºi cu succes cãtre scena artisticã internaþionalã – fãrã a o abandona pe cea localã – având la activ expoziþii individuale la Amsterdam, Bruxelles sau Milano, ºi expoziþii de grup, la Rotterdam, Barcelona, Cracovia, Provence, Verona, Londra, Tel Aviv sau New York. În 2005 a fost distinsã cu ”Meritul Cultural” în grad de Cavaler, acordat de Preºedintele României.

Lucrãrile expuse la Muzeul de Artã Timiºoara fac parte din seria Facebook Obsession, compusã din picturi-colaj ºi obiecte-asamblaj de materiale neconvenþionale, prin care sunt transpuse chipuri ºi siluete umane, alternate cu simboluri ale omniprezentei reþele sociale care a inspirat sensul expoziþiei.

Facelook / Facebook vine coerent în continuarea demersului anterior al artistei: de la motivul chipului din seria Faces without a Face, 1999, la reþelele din Net People, 2001, apoi apoi la relaþia individ-timp din Shadows of the Present, 2004, sau Time Regained, 2008.

Palatul Baroc, din Piaþa Unirii, Timiºoara, pânã în 20 iulie l Arsurile timpului Expoziþie de pirogravurã semnatã Inaºi Tibor, organizatã de Fundaþia Rubin “De ce «Arsurile timpului»? Bineînþeles, e ºi un joc de cuvinte ce face referire la modul în care instrumentul înnegreºte aºchia lemnului, dar în cazul potretelor din prezenta expoziþie este mai mult de atât, e despre cum ºi cât timpul sapã în noi. E mereu vorba despre timp: despre timpul care vindecã, despre timpul care aduce uitarea, e despre un timp al iubirii ºi unul al uitãrii, timpul care uneºte, timpul care desparte, timpul care se târãºte încet, secundã dupã secundã, sau timpul care se scurge neîndurãtor. Consider cã fiecare cutã imprimatã în piele, în special în cea a chipului, e o urmã a trecerii noastre, o urmã a cãlãtoriei în acest timp ºi spaþiu. Fiecare rid exprimã de fapt o emoþie, o parte a dezvoltãrii sau a distrugerii, o urmã de râs sau o urmã a fricii, o urmã a pierderii, o urmã a neîncetatei vibraþii interioare”, spune Inaºi Tibor.

Inaºi Tibor Simezele Papillon Café, pânã în 17 iulie l Uºã – Un Proiect de artã ºi memorie a Suzanei Fântânariu

Vitrina cu cãrþi “O istorie a literaturii române pe unde scurte.

1960 - 2000”, Monica Lovinescu (Ed. Humanitas) Ca ºi cum ar fi împlinit un testament nescris al tatãlui sãu, Monica Lovinescu a creat în studiourile Europei Libere un adevãrat cenaclu literar. Acolo se citeau scrieri care în România erau interzise, se organizau dezbateri cu autori români ºi se comenta, cu pertinenþã, o creaþie literarã nãscutã în vremuri de represiune.

Cãci pe atunci, în þarã, cenzura nu doar mutila producþia scriitorului, ci ºi distorsiona ideologic judecata criticului literar.

Cronicile literare ale Monicãi Lovinescu recompun, panoramic, „istoria recentã“ a literaturii noastre.

Iar dacã în salonul de altãdatã al cenaclului Sburãtorul, patronat de criticul Eugen Lovinescu, încãpeau doar puþini, în salonul deschis „pe unde scurte“ a încãput, cum ºtim, o întreagã þarã. „Noi toþi am ascultat-o cu sfinþenie, vreme de treizeci de ani, de douã ori pe sãptãmânã, comentând cãrþi ºi evenimente culturale. Un cronicar literar devenit legendã vie. [...] Cine dintre noi n-a simþit asta? ªi, apoi, cine n-a dorit sã-ºi confrunte opiniile cu ale ei, ori sã fie omologat de ea?”, spune Nicolae Manolescu, în Istoria criticã a literaturii române.

“Gottland”, Mariusz Szczygie³ (Ed. Art) Gottland este o colecþie splendidã de reportaje literare despre Cehoslovacia secolului trecut, trecând dincolo de stereotipuri culturale ºi surprinzând unicitatea spiritului ceh prin prisma unor personaje excepþionale: actriþa Lida Baarová, femeia care

de 24 de ani un reper al cetãþii

“Dosar Stalin”, Vladimir Tismaneanu, Marius Stan (Ed. Curtea Veche) Un volum despre care Ioan Stanomir spune cã „se naºte din provocãrile unei istorii tragice ºi din energia luminoasã a unui dialog intelectual.

Pornind de la Stalin ºi umbra sa, recuperând moºtenirea traumaticã a trecutului recent, Vladimir Tismãneanu ºi Marius Stan gândesc un discurs în egalã mãsurã arheologic ºi pedagogic.

Peste Atlantic se þese o punte de amintiri, de evocãri ºi de judecãþi articulate din unghiul libertãþii. Dosar Stalin. Genialissimul generalissim apare în anul în care Rusia lui Putin retrezeºte demonii sovietici. Analiza intelectualã îºi dovedeºte forþa anticipativã.”

O carte despre care Mircae Mihãieº afirmã cã „îºi îndeplineºte, ºi din acest punct de vedere, cu prisosinþã, menirea: aceea de a atrage atenþia asupra capcanelor istoriei. Când criminalul sociopat Lenin redevine un «far luminos» pentru mulþi adepþi ai utopiei egalitariste, autorii propun o revenire la raþiune, argument ºi document. Ei

demonstreazã peremptoriu cã n-a existat niciodatã un umanism al comunismului, al fascismului ori nazismului.

Discursul lor se revendicã unei tradiþii strãlucite a intelectualului angajat, o direcþie de maximã respectabilitate civicã ºi moralã, ilustratã de mari nume precum Danilo Kiš, Václav Havel, Monica Lovinescu ori Hannah Arendt — adicã acea pleiadã a oamenilor curajoºi de la care avem datoria sã învãþãm ce înseamnã a trãi în adevãr.” „Totalitarismul e încã un subiect de mare actualitate în România. O demonstreazã paginile scrise de Vladimir Tismãneanu ºi Marius Stan, la ºase decenii de la moartea lui Stalin.

Nu, nu veþi citi un discurs funebru, ci o explicaþie a felului în care ideile politice au fabricat crime!”, spune, la rândul sãu Cristian Preda.

Meryl Streep o va interpreta pe Maria Callas într-un lungmetraj TV Actriþa americanã Meryl Streep o va interpreta pe Maria Callas întrun lungmetraj de televiziune produs de HBO, care se va intitula “Master Class”.

TIMPOLIS

Organizatorii acestei expoziþii, reprezentanþii Asociaþiei „Memorialul Revoluþiei” din Timiºoara, spun cã titlul acestei expoziþii încearcã sã aducã în atenþia publicului interesat de istorie Revoluþia Românã din anul ’89, ce a izbucnit la Timiºoara ºi s-a extins în întreaga Românie.

Galeria 89, str. Oituz nr. 2B

l-a fãcut pe Goebbels sã plângã, sculptorul Otokar Švec, autorul celei mai mari statui a lui Stalin din lume, care-a decis sã-ºi ia viaþa înainte sã-ºi termine creaþia, o nepoatã a lui Franz Kafka, care a cultivat anonimatul, cântãreaþa Marta Kubišová, cãreia regimul comunist i-a interzis sã cânte timp de 20 de ani, ºtergându-i toate înregistrãrile din arhivele radio, legendarul fabricant de pantofi Tomáš Bata, care-a întemeiat un oraº pe care l-a controlat în totalitate, scriitorul Eduard Kirchberger, care s-a reinventat ºi a devenit Karel Fabián ºi mulþi alþii.

O carte pe care Adam Michnik o recomandã ca fiind „ inteligentã ºi pasionantã”.

Meryl Streep, în vârstã de 64 de ani, o va interpreta pe Maria Callas, în Master Class, un lungmetraj ce va fi produs de televiziunea HBO pe baza piesei de teatru omonime scrise de Terrence McNally, despre perioada în care celebra cântãreaþã de operã preda cursuri muzicale elevilor de la o ºcoalã de elitã americanã, Juilliard, în 1971, informeazã contactmusic.com, sursã citatã de Mediafax.

Potrivit publicaþiei New York Post, cineastul Mike Nichols, care a colaborat în trecut cu Meryl Streep la câteva filme celebre, precum Silkwood, Dragoste frântã/ Heartburn, Salutãri din Hollywood/ Postcards From the Edge ºi Îngeri în America/ Angels in America, va regiza acest lungmetraj. Filmãrile vor debuta în luna ianuarie, dupã ce actriþa americanã va termina de filmat pentru pelicula Ricky and the Flash. În acel film, Meryl Streep joacã o mamã sexagenarã pasionatã de rock’ n’roll, care îºi urmãreºte idealurile cu preþul pierderii familiei. Pentru acest rol, vedeta americanã a luat lecþii de

chitarã de la legendarul Neil Young. În piesa de teatru Master Class, care a avut debutul pe Broadway în 1995, personajul central (Maria Callas – n.r.) face dezvãluiri despre cariera ºi viaþa ei personalã, inclusiv despre momentul în care a fost pãrãsitã de miliardarul Aristotel Onassis pentru Jacqueline Kennedy. În ultimii ani, Meryl Streep a interpretat numeroase femei celebre pe marele ecran, precum fostul premier britanic Margaret Thatcher în Doamna de fier/ The Iron Lady ºi maestrul bucãtar Julia Child în Julie ºi Julia/ Julie & Julia. De asemenea, presa americanã afirmã cã personajul Miranda Priestley pe care Meryl Streep l-a jucat în Diavolul se îmbracã de la Prada/ The Devil Wears Prada este inspirat din celebra Anna Wintour, redactorul-ºef al prestigioasei reviste americane Vogue.

Meryl Streep, nãscutã în 1949, a câºtigat în 2012 premiul Oscar pentru cea mai bunã actriþã în rol principal, pentru interpretarea fostului premier britanic Margaret Thatcher, în filmul Doamna de Fier/ The Iron Lady. Acesta a fost cel de-al treilea Oscar câºtigat de Meryl Streep, dupã cele care i-au recompensat prestaþiile din Kramer contra Kramer ºi Alegerea Sophiei.

Meryl Streep are, în total, 18

nominalizãri la Oscar, cea mai recentã dintre ele primind-o în 2014, pentru evoluþia sa din filmul Þinutul din mijlocul verii/ August: Osage County.

Cu filme precum Vânãtorul de cerbi, Podurile din Madison County ºi Julie ºi Julia, Meryl Streep este o adevãratã legendã a cinematografiei mondiale.

Maria Callas (2 decembrie 1923 16 septembrie 1977) este consideratã una dintre cele mai mari cântãreþe de operã din secolul al XX-lea. Datoritã remarcabilului sãu talent, Maria Callas a fost denumitã “La Divina”. Artista a a murit la vârsta de 53 de ani, la Paris, dupã ce a trãit retrasã în ultimii ani de viaþã.

timp liber

13

30 iunie - 2 iulie 2014

“Kira Kiralina” lui Dan Piþa se pregãteºte sã intre în cinematografe Lungmetrajul “Kira Kiralina”, regizat de Dan Piþa, o adaptare dupã romanul omonim scris de Panait Istrati, care îi are în distribuþie pe Florin Zamfirescu ºi Corneliu Ulici, va intra în cinematografele din România pe 5 septembrie.

Potrivit paginii oficiale de Facebook a filmului, citate de Mediafax, pelicula îi are în distribuþie pe Iulia Dumitru, Iulia Cîrstea, Corneliu Ulici, ªtefan Iancu, Mircea Rusu, ªtefan Iancu, Florin Zamfirescu, Andrei Runcanu ºi Ovidiu Niculescu. Eroinele peliculei sunt douã frumuseþi balcanice, mamã ºi fiicã, vãzute prin ochii fiului, respectiv fratelui Dragomir. La porþile Orientului, în Brãila, la începutul secolului al XX-lea, cele douã femei cautã ºi oferã plãceri, acceptându-ºi destinul tragic.

Lungmetrajul, regizat de Dan Piþa ºi produs de Castel Film Studio, s-a situat pe locul al doilea la capitolul finanþare în sesiunea noiembrie - decembrie 2008 a Centrului Naþional al Cinematografiei, primind apropae 1,3

milioane de lei. Un film la care, aºa cum declara într-un interviu acordat TIMPOLIS, în noiembrie 2011, lucra încã de pe atunci.

Dan Piþa este un nume de referinþã pentru cinematografia româneascã a anilor ’70. Filmografia sa cuprinde peste 20 de titluri apreciate de criticã ºi premiate la cele mai importante festivaluri internaþionale de gen. Apa ca un bivol negru, un documentar despre inundaþiile catastrofale din 1970, realizat în echipã cu Mircea Veroiu, Iosif Demian, Dinu Tãnase ºi Stere Gulea, marcheazã debutul regizoral al lui Dan Piþa. Pelicula care îl consacrã în rândul cineaºtilor de valoare este La o nuntã, parte a filmului Nunta de piatrã. Ecranizat în 1972 ºi având la bazã povestirile lui Ion Agârbiceanu, Nunta de piatrã este considerat de numeroºi critici români unul dintre cele mai bune filme autohtone ale tuturor timpurilor.

Concurs ºi-a pus amprenta asupra cinematografiei din perioada comunistã. Filmul a fost lansat în 1982 ºi reprezintã o amplã criticã la adresa sistemului comunist. Gheorghe Dinicã,

Marin Moraru, Claudiu Bleonþ ºi ªtefan Iordache sunt câteva dintre numele prezente în distribuþia impresionantã a acestei pelicule.

Recunoaºterea internaþionalã a regizorului Dan Piþa a venit odatã cu lansarea filmului Pas în doi, o poveste sensibilã ºi pasionantã despre doi tineri a cãror prietenie este pusã la încercare de dragostea pentru aceeaºi femeie. Având în distribuþie nume precum Claudiu Bleonþ, Ecaterina Nazare, Anda Onesa ºi Petre Nicolae, pelicula a câºtigat Ursul de Argint la Festivalul de la Berlin din 1986. În 1987, Dan Piþa a revenit la Berlinalã, de data aceasta în calitate de membru al juriului.

Distins cu Leul de Argint la Festivalul de la Veneþia din anul 1993, Hotel de lux este o dramã despre un tânãr ºef de salã, care, în încercarea ambiþioasã de a îmbunãtãþi ambianþa dintr-un restaurant, întâmpinã numeroase obstacole inexplicabile din partea superiorilor. ªtefan Iordache, Irina Movilã, Irina Petrescu, Valentin Popescu sunt câþiva dintre actorii a cãror prestaþie impresioneazã în acest film.

“Naºul”, cel mai bun film din toate timpurile produs la Hollywood Lungmetrajul “Naºul/ The Godfather” a ocupat primul loc în topul celor mai bune filme din toate timpurile, alcãtuit pe baza unui sondaj la care au participat numeroºi cineaºti de renume de la Hollywood, dar ºi actori nominalizaþi ºi premiaþi cu Oscar. În topul alcãtuit de publicaþia The Hollywood Reporter, filmul Naºul , regizat Francis Ford Coppola, în 1972, a devansat peliculele Vrãjitorul din Oz/ The Wizard of Oz ºi Cetãþeanul Kane/ Citizen Kane, clasate pe locul al doilea, respectiv al treilea, informeazã contactmusic.com, sursã citatã de Mediafax. Lungmetrajul Închisoarea îngerilor/ The Shawshank Redemption ocupã poziþia a patra, iar Pulp Fiction se aflã pe locul al cincilea.

Topul 10 al celor mai bune filme produse la Hollywood este completat de Casablanca, Naºul II/ The Godfather: Part II, E.T. Extraterestrul/ E.T. - The

Extra-Terrestrial , Odiseea Spaþialã 2001/ 2001: A Space Odyssey ºi Lista lui Schindler/ Schindler’s List.

Creatorul serialului Breaking Bad, Vince Gilligan, regizorii Gary Ross, John Singleton ºi Michael Bay, direc-

torul studiourilor Disney Alan Horn, producãtorul Frank Marshall ºi agentul Robert Newman s-au aflat printre personalitãþile celei de-a ºaptea arte care au fost invitate sã participe la acest sondaj.

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

30 iunie - 2 iulie 2014

Inimi umane miniaturale, create în laborator Inimi umane miniaturale, capabile sã batã de o manierã autonomã, au fost create în laborator de cercetãtorii de la Universitatea Abertay, din Scoþia.

TIMPOLIS

Inimile au fost create pentru a-i ajuta pe oamenii de ºtiinþã sã gãseascã un leac împotriva hipertrofiei cardiace, o maladie a inimii care poate sã provoace moartea subitã, informeazã dailymail.co.uk, sursã citatã de Mediafax. Acestea au fost obþinute din celule suºã, au diametre de un milimetru ºi se contractã cu 30 de bãtãi pe minut.

Deºi erau sãnãtoase iniþial, inimile miniaturale au fost tratate apoi cu diverse substanþe chimice, pentru a stimula instalarea acelei afecþiuni fiziologice care le face sã devinã hipertro-

fice, adicã exagerat de mari, din cauza unei creºteri anormale a celulelor cardiace. Dupã îmbolnãvirea lor, inimile miniaturale au fost tratate cu o serie de medicamente noi, întrucât medicii doreau sã vadã dacã pot sã previnã apariþia bolii. „Deºi inimi umane au mai fost create în laborator ºi în trecut, este pentru prima datã când a devenit posibil sã introducem anumite boli în ele”, explicã profesorul Nikolai Zhelev, coordonatorul studiului.

Acesta mai spune cã hipertrofia cardiacã poate fi ereditarã, poate fi cauzatã de boli precum diabetul sau poate fi cauzatã de practicarea unor exerciþii fizice prea intense. Din cauza acestei boli, muºchiul cardiac devine mai gros ºi mai rigid, iar inima pompeazã mai greu sângele în corp. „Anumite persoane dezvoltã din acest motiv un ritm cardiac anormal, iar aceasta

este cea mai frecventã cauzã de moarte subitã în rândul persoanelor tinere. Deºi existã medicamente, acestea pot sã ajute doar la controlarea simptomelor, însã nu existã un tratament pentru moment”, adaugã coordonatorul studiului.

Inimile miniaturale obþinute de echipa coordonatã de profesorul Zhelev în laborator ar putea sã schimbe aceastã situaþie. Folosind biosenzori, cercetãtorii au putut sã eticheteze anumite molecule specifice din inimile miniaturale pentru a putea sã monitorizeze mai bine evoluþia muºchiului cardiac.

Identificând moleculele care determinã inima sã devinã hipertroficã, medicii scoþieni au putut sã transporte medicamente direct cãtre acele molecule ºi sã le împiedice astfel sã urmeze evoluþia pe care o au de obicei, evitând astfel dezvoltarea bolii.

Trei ore de televizor pe zi dubleazã riscul de moarte prematurã Adulþii care se uitã la televizor cel puþin trei ore pe zi sunt expuºi unui risc dublu de moarte prematurã, în raport cu cei care petrec mai puþin timp în faþa micului ecran.

Cercetãtorii au studiat 13.284 de adulþi spanioli sãnãtoºi, cu o vârstã medie de 37 de ani, dintre care 60% femei, cu studii superioare, pentru a stabili o legãturã între trei tipuri de comportamente sedentare ºi riscul de mortalitate. Aceste comportamente au fost privitul la televizor, petrecerea timpului în faþa calculatorului ºi condusul maºinii, titra, zilele trecute, revista American Heart Association, citatã de Mediafax.

Participanþii la studiu – coordonat de Miguel Martinez-Gonzalez, profesor de sãnãtate publicã la Universitatea Navarra, din oraºul spaniol

Pamplona – au fost urmãriþi, în medie, timp de 8,2 ani.

Autorii studiului au constatat 97 de decese, dintre care 19 au fost cauzate de boli cardiovasculare, 46 de cancer ºi 32 de alte cauze.

Dublarea riscului de mortalitate s-a menþinut dupã ce a fost luat în calcul un ansamblu de alþi factori, asociaþi de asemenea cu o mortalitate mai ridicatã, au precizat oamenii de ºtiinþã. În schimb, oamenii de ºtiinþã nu au gãsit nicio corelaþie semnificativã între timpul petrecut în faþa calculatorului sau cel petrecut la volan ºi riscul crescut de mortalitate prematurã.

Cercetãtorii au estimat, în acelaºi timp, cã sunt necesare alte studii pentru a confirma legãturile potenþiale între timpul petrecut zilnic pe un calculator ºi timpul petrecut la volan ºi

rata mortalitãþii, pentru a determina mecanismele biologice care ar putea sã le explice. „Odatã cu îmbãtrânirea populaþiei, sedentarismul va creºte, mai ales din cauza timpului petrecut în faþa televizorului, fenomen care va spori problemele de sãnãtate asociate cu vârsta”, avertizeazã Miguel Martinez-Gonzalez. Acesta mai atrage atenþia asupra faptului cã rezultatele studiului aratã cã adulþii ar trebui sã fie mai activi, sã evite perioadele lungi de sedentarism ºi sã îºi limiteze timpul petrecut în faþa televizorului între o orã ºi douã ore pe zi.

Potrivit American Heart Association, este nevoie de cel puþin 150 de minute de activitate fizicã moderatã pe sãptãmânã – sau de cel puþin 75 de minute de exerciþii fizice susþinute – pentru a avea o stare de sãnãtate optimã. (TP)

Ibuprofenul, aspirina ºi razele ultraviolete, printre cauzele apariþiei celulitei Celulita, definitã ca inflamare a þesutului celular subcutanat, care afecteazã mai ales femeile ºi produce efectul inestetic de „coajã de portocalã”, este favorizatã de o serie de cauze neaºteptate, ce pot fi însã prevenite prin câteva schimbãri simple ale stilului de viaþã.

Dietele care vizeazã slãbirea rapidã, precum ºi pierderea bruscã în greutate, urmatã apoi de îngrãºare, compromit elasticitatea pielii, agravând celulita. În plus, carenþa de proteine favorizeazã retenþia de apã, astfel încât pielea de la nivelul abdomenului, coapselor ºi feselor va avea un aspect inestetic, scrie dailymail.co.uk, sursã citatã de Mediafax.

Nutriþioniºtii recomandã o dietã bogatã în proteine sãnãtoase (peºte, ouã, fructe de mare, carne albã, leguminoase, nuci ºi seminþe) ºi consumul de cereale integrale, legume ºi fructe, ºi renunþarea la carbohridraþii procesaþi, cum ar fi pâinea albã.

Stresul este cel care favorizeazã secreþia hormonilor de cortizol, denumiþi ºi „hormonii stresului”, ceea ce explicã ºi pofta de dulciuri ºi alimente bogate în grãsimi. Astfel, contrar opiniei generale, stresul nu slãbeºte, ci îngraºã, iar nutriþioniºtii recomandã, pentru tãierea senzaþiei de foame, alimente care produc în mod natural o stare de bunã-dispoziþie, cum ar fi cãpºunele, afinele, zmeura ºi nucile, mai ales caju, o sursã bogatã de zinc, ce combate depresia ºi anxietatea.

Fumatul este, ºi el, la fel de nociv.

Fumul de þigarã slãbeºte ºi întrerupe formarea þesutului conjunctiv, care se acumuleazã sub formã de mici cocoloaºe sub piele. De asemenea, afecteazã circulaþia sângelui, ceea ce favorizeazã retenþia de apã ºi apariþia celulitei. Chiar ºi þigãrile electronice conþin nicotinã, astfel încât ar trebui renunþat complet la fumat pentru a îmbunãtãþi sãnãtatea pielii.

Consumul de analgezice duce, de asemenea, la formarea celulitei.

Medicamentele din categoria analgezi-

de 24 de ani un reper al cetãþii

celor cu efect antiinflamator, din care fac parte aspirina ºi ibuprofenul, favorizeazã retenþia de apã în þesuturi, agravând astfel celulita. Majoritatea oamenilor au observat cã retenþia de apã dispare dupã ce înceteazã sã utilizeze analgezice, dar trebuie consultat medicul înainte de a lua o decizie în aceastã privinþã. Dacã este cazul, persoanele ar trebui sã încerce sã utilizeze medicamente pe bazã de paracetamol, care nu provoacã retenþia lichidelor.

Deºi metoda liposucþiei pare cea mai bunã idee pentru a scãpa de celulitã, chirurgii plasticieni avertizeazã cã operaþiile frecvente de acest gen distribuie inegal grãsimea în organism, iar aceastã distribuire inegalã accentueazã aspectul de „coajã de portocalã”. De fapt, s-a demonstrat cã procedurile non-invazive, precum sucþia în vid ºi masajul cu dispozitive de lipomasaj, precum ºi utilizarea frecvenþelor radio pentru netezirea pielii, dau rezultate mai bune decât liposucþia. Încruciºarea picioarelor este, ºi ea, dãunãtoare. Menþinerea poziþiei

picioarelor încruciºate pentru mult timp împiedicã circulaþia la nivelul membrelor inferioare, ceea ce provoacã retenþia lichidelor ºi agravarea celulitei. Ca exerciþiu se recomandã miºcarea picioarelor ca ºi cum aþi pedala o bicicletã, timp de 30 de secunde, o datã dimineaþa ºi o datã în cursul dupã-amiezii.

Razele ultraviolete, pe lângã

faptul cã îmbãtrânesc pielea, agraveazã celulita, din cauza radicalilor liberi care slãbesc elasticitatea celulelor ºi a þesutului conjunctiv.

Pentru a preveni celulita, trebuie folosite cu generozitate creme ºi loþiuni cu factor de protecþie solarã de douã ori pe zi ºi trebuie consumatã multã apã pentru a asigura echilibrul corect între sãruri ºi lichide din organism. (TP)

integrame

30 iunie - 2 iulie 2014

15

- Bula ,de ce nu scrii?

- Eu nu are creion,doamna.

- Nu e corect sa spui “eu nu are creion”.Fii atent se pronunta astfel:”eu nu am creion,tu nu ai creion,el nu are creion,noi nu avem creioane....”

-Dar cine a furat toate creioanele? l Cumpara Bula o sticla de suc si nu poate sa o deschida. Se duce la politist si îi spune: - Domnule politist, deschideti-mi si mie sticla.

Politistul: -Bine. Se uita la ea, o cauta pe la dop...si dintr-o data bate de trei ori în ea: “Cioc, cioc, cioc... Deschide, politia! “ l Doi vânatori merg cu pustile prin padure.

Deodata unul din ei cade jos fara cunostinta.

Celalalt, speriat, apuca mobilul si suna la 112. Îi raspunde operatorul de la Urgente.

- Va ascult.

- Ajutor, sunt în padure si nu stiu ce e cu tovarasul meu de vânatoare. I s-a facut rau, a cazut si nu mai misca!

- Pastrati-va calmul. Nu mai e nimeni prin apropiere?

- Suntem singuri! Cred ca a murit!

- Nu intrati în panica. O sa va îndrum eu. În primul rând, trebuie sa va asigurati ca e întradevar mort. Ati înteles?

- Bine, raspunde vânatorul.

Operatorul asteapta la telefon câteva secunde. Se aude o împuscatura si pe urma vocea vânatorului: - Gata. Si mai departe ce fac? l La farmacie vine o batrâna de 80 de ani cu o reteta. Farmacistul o întreaba: - Reteta este pentru dvs.?

- Da. -Stiti ca este o reteta de anticonceptionale ?

Acestea nu va fac nimic.

-Ba da, ma fac sa dorm linistita.

-Cum asa?

-Iau câte o pastila în fiecare dimineata, o pisez si o dizolv în paharul cu suc al nepoatei mele de 16 ani. Asa dorm eu linistita! l Un barbat, mort de beat, mergea pe strada.La un moment dat vede în fata sa un politist, dar, de beat ce era vede dublu si se adreseaza acestuia : -Nu va suparati, pot sa trec printre dumneavoastra?

Politistul se opreste, se uit a lung si îi raspunde: -Da, dar câte unu. l Ion îsi plimba într-o seara câinele si asa cum mere el agale ,trece prin fata lui Gheorghe care vazându-i striga spre Ion : - Da bine ma unde duci porcu ala ?

-Ma tu esti bolund nu vezi ca e câine ?

- Bine ma Ioane, dar eu nu vorbeam cu tine ci cu câinele.

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

30 iunie - 2 iulie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16

Director executiv : Melania CINCEA Redactor-ºef : Bogdan PITICARIU Director Difuzare - Abonamente : Gheorghe LAR

Tel.: 0256-225.695; 225.960; Fax: 0256/219.389

TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

de 24 de ani un reper al cetãþii

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.