Timpolis 2065

cyan

magenta

yellow

black

Anul XXII Nr. 2065 23 - 25 iunie 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Când imunitatea devine sinonimã cu impunitatea melania.cincea@timpolis.ro

V

edem, de luni ºi luni, cum reprezentanþi ai puterilor executivã ºi legislativã îºi protejeazã corupþii în faþa legii. Îl vedem pe ºeful Guvernului cum, cu aplomb ºi fãrã pic de jenã, îºi declarã public solidaritatea cu baronii de partid cercetaþi pentru fapte de corupþie ºi încearcã sã timoreze instituþiile anticorupþie, acuzândule cã fac dosare politice. Vedem parlamentari ce se fac scut uman între Justiþie ºi colegi de-ai lor cercetaþi penal. Vedem politicieni inculpaþi sau condamnaþi, care cer desfiinþarea unor instituþii ale statului de drept implicate în lupta anticorupþie. enumãratele articole de presã care au relevat astfel de derapaje au fost ignorate. La fel, avertismentele lansate de partenerii occidentali ai României. Acum, societatea civilã lanseazã apeluri publice pentru respectarea legii de cãtre clasa politicã. De datã, recentã, e „Apelul cãtre Parlament. Încetaþi sã mai fiþi scutul corupþilor contra Justiþiei” – semnat de Freedom House, Grupul pentru Dialog Social, Expert Forum ºi Centrul Român pentru Politici Publice – prin care parlamentarilor li se solicitã sã nu mai punã piedici Justiþiei în dosarele în care sunt implicaþi alþi parlamentari, sã voteze transparent ºi cu bilele la vedere cererile DNA de ridicare a imunitãþii parlamentare ºi sã nu mai facã declaraþii publice care prejudiciazã Justiþia. Tot de datã recentã e „Angajamentul pentru Combaterea Corupþiei”, iniþiat de o coaliþie a românilor stabiliþi în SUA, Romanian Community Coalition, care vor modificarea Regulamentelor celor douã Camere ale Parlamentului, aºa încât votul pentru ridicarea imunitãþii sã fie fãcut la vedere ºi în decurs de 48 de ore de la data solicitãrii, vor sã îºi ia angajamentul cã partidele vor vota împotriva oricãror proiecte de lege ce graþiazã corupþii ºi ºtirbesc atribuþiile instituþiilor anticorupþie ºi cã vor susþine ºi vota pentru iniþiative legislative ce sprijinã anticorupþia. ªi-au luat acest angajament PDL, Noua Republicã, Forþa Civicã, PMP. A promis cã-l va semna PNL. A refuzat semnarea lui UDMR. ªi l-au ignorat PSD, PC, UNPR ºi PPDD. , totuºi, o situaþia halucinantã...

Practic, clasa politicã e rugatã sã respecte legea, sã nu încalce Constituþia ºi sã nu facã, voit, confuzia între imunitate ºi impunitate. Asta, deºi art. 72 din Constituþie spune clar: “Deputaþii ºi senatorii pot fi urmãriþi ºi trimiºi în judecatã penalã pentru fapte care nu au legãturã cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziþionaþi, reþinuþi sau arestaþi fãrã încuviinþarea Camerei din care fac parte, dupã ascultarea lor.” Deci, nu se spune niciunde cã Parlamentul este cel care judecã, nici cã are rãspunderea începerii urmãririi penale, nici cã trebuie sã ancheteze o faptã aflatã în atenþia procurorilor. Imunitatea priveºte strict opiniile exprimate de la tribuna Parlamentului, de exemplu, nicidecum posibile acþiuni penale comise de un parlamentar. Cu toate acestea, majoritatea clasei politice – rugatã, cum spuneam, sã nu-ºi mai batã joc de lege, de instituþii anticorupþie, de statul de drept, de partenerii occidentali ai României, de societate, de electorat – a fãcut, în formã continuatã, abuz de imunitate, în dispreþ total faþã de legea fundamentalã. Iar unii – PSD, PC, UDMR, UNPR, PPDD – lasã sã se înþeleagã cã aºa vor proceda ºi pe mai departe.

N

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Timiºul se pregãteºte de planul cincinal antidrog

Primãria Timiºoara ºi-a amintit dupã doi ani cã vrea bani de la fosta echipã Politehnica Din vara anului 2012 se deruleazã la Tribunalul Timiº procesul de insolvenþã în care se încearcã recuperarea datoriilor de la defuncta echipã Politehnica Timiºoara.

Cu toate acestea, abia în acest an Primãria Timiºoara ºi-a amintit cã are ºi ea bani de recuperat, ºi s-a înscris în masa credalã, dupã ce a apãrut informaþia cã se vor face plângeri penale pe aceastã temã. pag. 3

l Aurolacul ºi cannabisul sunt cele

mai populare droguri

Dezbatere Expert Forum: Absenþa unui Cod Electoral ºi votul masiv pe listele suplimentare, vulnerabilitãþi majore în procesul electoral Pentru desfãºurarea în cât mai bune condiþii a proceselor electorale, în România este necesarã adoptarea unui Cod Electoral, document care a fost trimis spre Parlament încã din 2011, fiind supus unor tergiversãri succesive. În absenþa acestuia, lipsa de uniformitate legislativã, inflaþia de legi, ordonanþe de urgenþã, decizii ºi hotãrâri emise în perioada imediat premergãtoare alegerilor pot impieta asupra rezultatelor alegerilor, avertizeazã ExpertForum. pag. 4

Turismul de insolvenþã, o alternativã pentru falimentul personal În ciuda orientãrii declarate de stânga a actualei guvernãri, Legea falimentului personal, care ar fi scãpat din situaþii financiare extreme poate zeci de mii de români, a rãmas uitatã la Camera Deputaþilor, în urma insistenþelor FMI. Chiar ºi un proiect pe aceastã temã propus de parlamentari timiºeni foºti PDL, actuali PSD a picat, fiind respins de actuala coaliþie guvernamentalã, iar motivaþia respingerii a fost publicatã recent, dupã doi ani. Totuºi, puþini români ºtiu cã, în ciuda lipsei unei legi speciale, existã posibilitatea declarãrii falimentului personal peste hotare, aºa cum fac în prezent mii de europeni.

E

pag. 7

Rãzboiul sporurilor intrã într-o nouã fazã

Consiliul Judeþean Timiº propune pentru adoptare la urmãtoarea ºedinþã de plen un proiect de hotãrâre privind aprobarea Strategiei Judeþene Antidrog Timiº 2014 - 2020 ºi a Planului de Acþiune 2014 - 2016 pentru implementarea Strategiei Antidrog. Una peste alta, se poate observa cã austeritatea generalizatã pare sã fi

afectat ºi piaþa drogurilor. Dacã pe vremuri, Timiºul era un judeþ campion la traficul ºi consumul de droguri de mare risc, acum drogurile mai ieftine au mare cãutare – înregistrându-se valori mari de consum la cannabis ºi… aurolac. pag. 6

Lupta dusã în instanþe de cãtre bugetari pentru acordarea sporurilor tãiate în urma politicilor de austeritate ar putea intra într-o nouã fazã, odatã cu iniþierea unor noi acþiuni prin care statul este dat în judecatã, pentru a acorda dobânzi în cazul sporurilor acordate eºalonat.

Dacã instanþele vor da câºtig de cauzã acestor prime acþiuni, ar putea urma un val de procese, inclusiv în Timiº, iar statul ar putea fi obligat la plata unor sume astronomice. pag. 10

2

social

23 - 25 iunie 2014

Prezidenþiabilul PMP, Cristian Diaconescu, la Timiºoara: „Cultura post-sovieticã pare principalul vector de atitudine al momentului” Respectarea angajamentului european ºi euroatlantic al României, eliminarea capitalismului de stat ºi accentuarea rolului Justiþiei, în raport cu care toþi cetãþenii trebuie sã fie egali au fost câteva dintre reperele mesajului transmis, de la Timiºoara, de cãtre candidatul PMP la prezidenþiale, Cristian Diaconescu.

Acesta a avertizat, totodatã, asupra pericolului pe care îl reprezintã pentru România maniera post-sovieticã în care reprezentanþii actuali ai Puterii înþeleg sã se amestece în destinul tuturor instituþiilor, în tentativa lor de a controla absolut orice.

ta va fi unitã pânã la prezidenþiale ºi cã, pentru materializarea acestui deziderat, este nevoie de identificarea unor temeiuri coerente ºi a unor argumente clare: „O politicã comunã trebuie sã fie adoptatã de toate partidele, astfel încât echilibrul politic sã fie pãstrat”. Acesta a adãugat cã toþi cei cu responsabilitãþi trebuie sã trateze cu maximum de seriozitate subiectul coagulãrii forþelor politice de dreapta ºi sã nu se disocieze de responsabilitãþi. În plus, opineazã Cristian Diaconescu, este necesarã ºi conºtientizarea electoratului cu privire la importanþa solidarizãrii în jurul unor obiective comune – respectarea instituþiilor statului, eliminarea capitalismului de stat, consolidarea Justiþiei, parcursul irevocabil spre Occident, pe care fostul ministru al Justiþiei le-a catalogat a fi condiþii imperios necesare sã fie asumate pentru a deschide calea spre un dialog constructiv. „Intrigantã este evitarea asumãrii publice a acestor domenii”, declarã Cristian Diaconescu, apreciind cã „simplele înþelegeri între politicieni, la centru, nu sunt suficiente. Solidaritatea, dacã nu este fundamentatã pe baze clare, existã riscul sã nu fie urmatã de electorat”.

„Politica a devenit un vector instrumentat pentru a câºtiga putere ºi bani” Prezidenþiabilul PMP Cristian Diaconescu, fostul ministru al Justiþiei ºi al Afacerilor Externe, s-a referit la necesitatea cultivãrii în societatea româneascã a respectului faþã de lege ºi a pledat pentru egalitatea de ºanse ºi pentru responsabilizarea, în egalã mãsurã, a tuturor persoanelor în faþa legii, indiferent de calitatea deþinutã, de simplu cetãþean sau de demnitar al statului român.

Acesta a precizat cã starea de fapt din România trebuie evaluatã cu realism ºi a apreciat cã în trecut, atunci când Guvernele României au lucrat în baza unui set de criterii clare, stabilite în relaþie cu partenerii externi ai României, lucrurile au evoluat într-o direcþie oportunã pentru România. Cristian Diaconescu a opinat însã cã instalarea unei derute în ceea ce priveºte angajamentul strategic al României, în contextul geo-politic actual, extrem de complicat, a fost determinat de confiscarea acestui gen de responsabilitãþi de cãtre factorii de decizie de la nivel politic, care nu doresc sau nu se pricep sã îºi subsumeze propriile interese interesului naþional al României. „Politica a devenit un vector instrumentat pentru a câºtiga putere ºi bani”, a rãspuns Cristian Diaconescu, chestionat asupra modului în care s-a ajuns în prezent într-o situaþie care este caracterizatã prin apetitul excesiv manifestat de politicieni exclusiv în direcþia dobândirii de putere ºi influenþã ºi prin abandonarea oricãror raportãri la orientãri doctrinare sau ideologice. „Cultura responsabilizãrii politicienilor în alte state este mult mai serioasã”, a adãugat prezidenþiabilul PMP, care a apreciat cã foarte sus, în capul listei de responsabilitãþi pe care politicienii români trebuie sã ºi-o asume, este asumarea rãspunderii pentru orientarea fundamentalã pe care aceºtia vor sã i-o imprime României în continuare. „Cu atitudinea de azi nu am fi devenit membri NATO”, a decla-

rat Cristian Diaconescu, adãugând cã „nu avem dreptul sã schimbãm parcursul de pânã în acest moment al României” ºi cã asumarea responsabilitãþii pentru parcursul viitor al þãrii trebuie sã fie fãcutã cu fermitate, de cãtre reprezentanþii clasei politice, întrucât „dacã opþiunea României va fi diferitã sau dacã aceastã asumare va fi diferitã de standardele familiei occidentale, nu va veni nimeni sã ne schimbe”.

„Democraþia de butaforie va afecta credibilitatea României” În context, Cristian Diaconescu avertizeazã cã exhibarea unei „democraþii de butaforie”, respectarea selectivã a legii ºi intenþia reprezentanþilor actualei puteri de a confisca orice instituþie de stat, în absenþa respectãrii unor standarde minime, vor afecta credibilitatea României, întrucât a face declaraþii în legãturã cu statul de drept doar în faþa vicepreºedintelui american Joe Biden, ca simplu exerciþiu de retoricã, nu pãcãleºte pe nimeni. „În 2004, în România, exista o atitudine pro-occidentalã, pe care o respectau toþi, acum ea nu mai existã”, declarã Cristian Diaconescu, precizând cã în perioada premergãtoare aderãrii la NATO Guvernul României acþiona într-o zonã de centru, aplicând adesea nu doar mãsuri de stânga, ci ºi multe mãsuri de facturã liberalã, care figurau în acel moment pe” to do list”ul Cabinetului. Prin opoziþie, însã, a relevat fostul ministru de Externe ºi de Justiþie, modul de acþiune din prezent se revendicã de la „o culturã post-sovieticã, ce pare a fi principalul vector de atitudine al momentului”, caracterizat inclusiv printr-o formã de ambiguizare a discursului public.

Dat fiind cã, acum existã un alt

de 24 de ani un reper al cetãþii

moment politic ºi geopolitic, faþã de cele care au precedat aderarea noastrã la NATO ºi la UE, mai spune Cristian Diaconescu, ceea ce va trebui sã facã viitorul preºedinte al României este diferit de obiectivele care au stat în faþa preºedinþilor României de pânã acum. Dacã e sã fie analizate doar aspectele ce þin de dinamica forþei de muncã, afirmã Cristian Diaconescu, în 2003, se aflau la Roma 43.000 de români, în vreme ce în prezent statisticile oficiale vorbesc de peste 320.000 de români. În acest context, a fãcut referire ºi la situaþia legatã de agresarea, în Franþa, a unui cetãþean român de etnie romã, precizând cã problema trebuie analizatã privind cu atenþie ºi responsabilitate înspre cauzele ei, ce au legãturã, printre altele, cu exacerbarea, în anumite state, venitã din partea reprezentanþilor unor partide cu orientare anti-europeanã, a unor mesaje cu conþinut discriminator. „Acest mesaj politic prinde”, avertizeazã Cristian Diaconescu, apreciind, însã, cã simpla exprimare a unor mesaje de frustrare post-eveniment nu face decât sã probeze neputinþa factorilor politici. „Din pãcate, s-a tratat cu superficialitate aceastã temã, care a depãºit însã zona jocului politic. Nu trebuie sã se caute acum vinovaþi pentru reacþie sau nonreacþie, ci trebuie identificate soluþii”, a opinat Cristian Diaconescu. Potrivit opiniei acestuia,„ problema romilor este una europeanã, chiar dacã asta o spunem numai noi”, iar soluþiile, „pentru care toþi suntem responsabili, trebuie identificate ºi dincolo de alocarea de fonduri, prin programele europene pentru inserþie socialã”.

Cristian Diaconescu catalogheazã drept regretabil incidentul de la Paris – unde un adolescent de etnie romã a fost bãtut crunt, zilele trecute, suspectat fiind de furt –, subliniind cã acesta nu þine doar de aspecte de imagine ºi percepþie. „Problema trebuie abordatã la un nivel înalt ºi este obligaþia auto-

„Politicul nu are ce cãuta în activitatea instituþiilor ce au ca mandat protejarea legii”

ritãþilor române sã soluþioneze situaþia. În acest context, simpla retoricã de la Bucureºti nu impresioneazã pe nimeni”, declarã Cristian Diaconescu, potrivit aprecierii cãruia situaþia concretã generatã de agresarea tânãrului român de etnie romã trebuie abordatã în afara paradigmei legate de raportarea dintre ceea ce s-a întâmplat ºi o eventualã încãlcare a legii. „Umilirea românilor în strãinãtate nu este un caz izolat”, mai spune Cristian Diaconescu, motiv pentru care problema trebuie abordatã cu fermitate, la nivel interstatal, existând în acest sens specificaþii ºi obligaþii legale, asumate în tratatele europene. Iar vizate ar trebui sã fie, în primul rând, regãsirea demnitãþii românilor ºi eliminarea din retorica politicã a atitudinii antiromâneºti.

„Electoratul trebuie conºtientizat cu privire la importanþa solidarizãrii în jurul unor obiective comune” Chestionat asupra ºanselor de coagulare a forþelor politice de dreapta în perspectiva alegerilor prezidenþiale din toamna acestui an, Cristian Diaconescu a precizat cã, în opinia sa, dreap-

În ce priveºte responsabilitãþile viitorului preºedinte al României, prezidenþiabilul PMP Cristian Diaconescu a precizat cã viitorul preºedinte, susþinut de viitoarea structurã guvernamentalã ºi de cetãþeni, va trebui sã facã tot ce îi este cu putinþã pentru ca România sã devinã cu adevãrat o þarã central-europeanã, care sã participe cu drepturi egale la dialogul european, situaþie care va depinde de „capacitatea viitorului preºedinte de a reprezenta cu demnitate ºi forþã România”, cu scopul recâºtigãrii demnitãþii þãrii ºi a românilor.

Evocând obiectivele pe care intenþioneazã sã ºi le asume, Cristian Diaconescu – despre care preºedintele PMP Timiº, Radu Lambrino, a afirmat cã este „cel mai puternic candidat al dreptei la alegerile prezidenþiale din toamna acestui an” ºi „singurul candidat care poate, în baza experienþei acumulate, de diplomat ºi de politician, sã susþinã o viziune unitarã asupra unui proiect de þarã serios, pentru România ºi pentru români” –, a reiterat faptul cã pledeazã pentru eliminarea imunitãþii. „Susþin faptul cã vectorii politici trebuie sã dea un semnal în ce priveºte egalitatea în faþa legii”, a declarat tranºant Cristian Diaconescu. Potrivit aprecierii acestuia, nu trebuie sã existe niciun fel de diferenþe între cetãþeni ºi politicieni legate de respectarea legii: „Nu avem o abordare unitarã în aceastã privinþã. Politicul nu are ce sã caute în activitatea instituþiilor care au ca mandat protejarea legii ºi a cetãþenilor”.

eveniment

23 - 25 iunie 2014

3

Primãria Timiºoara ºi-a amintit dupã doi ani cã vrea bani de la fosta echipã Politehnica Din vara anului 2012 se deruleazã la Tribunalul Timiº procesul de insolvenþã în care se încearcã recuperarea datoriilor de la defuncta echipã Politehnica Timiºoara. Cu toate acestea, abia în acest an Primãria Timiºoara ºi-a amintit cã are ºi ea bani de recuperat, ºi s-a înscris în masa credalã, dupã ce a apãrut informaþia cã se vor face plângeri penale pe aceastã temã.

men Obîrºanu.

Speranþe mici de recuperare

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Înscriere în masa credalã dupã doi ani Epilogul poveºtii fostei echipe de fotbal Politehnica e în derulare de aproape doi ani, la Tribunalul Timiº, sub forma unui proces de insolvenþã al cãrui final nu e greu de anticipat. De regulã, cauzele de insolvenþã trebuie soluþionatã rapid, pentru a mai exista o ºansã cât de micã de recuperare mãcar parþialã a datoriilor. În cazul de faþã, dupã ani de zile de cofinanþare din bani publici a fostei echipe de fotbal, în urmã a rãmas un ºir lung de datorii. Care, probabil, vor fi stinse de la buget, dacã se va constata, cu o probabilitate destul de mare, cã nu se mai poate recupera nimic de la fosta societate care a administrat clubul de fotbal timiºorean.

Masa credalã, adicã toþi cei care mai sperã sã recupereze banii datoraþi de fosta societate, este stufoasã. Principali creditori sunt, dupã cum era de aº-

teptat, Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Timiº, care sperã sã recupereze datoriile rãmase cãtre bugetul de stat de fosta societate, ºi Consiliul Judeþean Timiº, mai precis Direcþia de Prestãri Servicii Timiº, care e greu de imaginat cã mai sperã recuperarea chiriei datorate de cãtre fosta Poli pentru utilizarea stadionului „Dan Pãltiniºanu”. Culmea e cã, deºi dãduse destul de mulþi bani la fosta echipã, la concurenþã cu CJ Timiº, Primãria Timiºoara nu s-a înscris în prima fazã la masa credalã. A fãcut acest lucru abia în acest

an, dupã mai bine de doi ani de derulare a procesului.

Astfel, la unul dintre ultimele termene ale procesului din acest an Tribunalul Timiº a constatat “cererea de depunere a creanþei Municipiului Timiºoara- Direcþia Fiscalã a Municipiului Timiºoara, ca fiind în termen” ºi a admis cererea de repunere în termen formulatã de creditorii Municipiul Timiºoara - prin primar ºi Consiliul Local al Municipiului Timiºoara.

Este bizar faptul cã abia cum Primãria Timiºoara ºi-a amintit cã are

bani de recuperate de la fosta echipã d efotbal, administratã de omul de afaceri Marian Iancu. Probabil cã revelaþia are legãturã cu controalele Curþii de Conturi, sau de anunþul fãcut conform cãruia se pregãtesc niºte plângeri penale, în cazul în care Primãria Timiºoara uitã definitiv cã mai are bani de recuperate de la fosta echipã Politehnica Timiºoara.

“Nu este normal ca în acest proces de insolvenþã Consiliul Judeþean sã se înscrie în masa credalã, ºi Primãria Timiºoara nu”, spune avocatul Car-

Chiar ºi aºa, se poate anticipa de pe acum se va mai putea obþine în urma acestei proceduri prelungite de insolvenþã. Un indiciu e ºi faptul cã instanþa a trebuit sã cearã imperativ societãþii ajunse în insolvenþã sã-ºi timbreze o cerere depusã la dosar cu 120 de lei taxã judiciarã de timbru ºi 0,3 lei timbru judiciar, sub sancþiunea anulãrii acesteia. Procedura, în loc sã se simplifice ºi sã se apropie de soluþionare, s-a complicat, prin contestaþiile fãcute legate de masa credalã.

Culmea e cã ºi societatea în sine a contestat felul în care a fost constituitã masa credalã pentru propria insolvenþã, solicitându-se studiul contestaþiilor depuse de creditori la tabelul preliminar de creanþe.

Cu sau fãrã prelungirea procesului, probabil cã deznodãmântul va fi acelaºi. Fostul club nu a avut un patrimoniu mare, folosind baza de antrenament ºi stadionul primite de la CJ Timiº. Deci, chiar dacã patrimoniul acesteia nu a fost înstrãinat, nu sunt speranþe prea mari de recuperare a datoriilor rãmase de la societatea ce a administrat echipa fanion a Timiºoarei.

Chiar ºi aºa, ar fi fost inacceptabil ca Primãria Timiºoara sã renunþe la sumele pe care fostul club timiºorean i le datora.

Primãria Timiºoara nu renunþã la “prohibiþia” din Complexul Studenþesc În ciuda proceselor pe care deja le are cu unii agenþi economici ºi a contrelor cu Prefectura Timiº, Primãria Timiºoara nu pare dispusã sã renunþe la “prohibiþia” instituitã în Complexul Studenþesc, unde s-a interzis desfacerea ºi comercializarea bãuturilor alcoolice. Zilele trecute a fost fãcut publicã o hotãrâre de consiliu local, care nuanþeazã interdicþia, ºi conform cãreia la localurile din complex nu mai poate fi servitã nici mãcar berea cu o concentraþie de alcool infimã, de 1,5%. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Consumul de alcool interzis cu desãvârºire Primãria Timiºoara a publicat, la sfârºitul sãptãmânii trecute, un proiect de hotãrâre care completeazã deja celebra HCLprin care se instituie “prohibiþia” în Complexul Studenþesc. Conform noii forme a actului normativ, ce urmeazã sã fie aprobat în plen “se interzice cu desãvârºire consumul bãuturilor alcoolice în unitãþile comerciale din perimetrul Campusului Universitar

Timiºoara. Din aceasta categorie fac parte si berea sau orice alt produs care conþine un amestec de bere si de bãuturi nealcoolice, care au o concentraþie alcoolica mai mare de 0,5% în volum.”

Prin aceastã nouã prevedere se interzice ºi comercializarea amestecului de bere cu suc, de tip radler, care are o concentraþie de alcool infimã, de 1,5%.

Totodatã, conform noilor prevederi, orarul de funcþionare al agenþilor economici care desfãºoarã activitãþi comerciale, de alimentaþie publicã sau prestãri servicii în perimetrul Campusului Universitar Timiºoara se poate stabili în intervalul orar 6 - 24, iar cei care fac comerþ cu amãnuntul pot funcþiona non-stop.

Noile prevederi vin în contextul în care “se pune în vedere necesitatea dezvoltãrii activitãþilor de comerþ din perimetrul Campusului Universitar prin deschiderea unor noi unitãþi economice menite sã deserveascã necesitãþile studenþilor cât ºi a cetãþenilor din zonã, în apropiere nefuncþionând în prezent nici un supermarket.”

Efecte secundare nedorite Anul trecut, imediat dupã adopta-

rea de cãtre Primãrie a Hotãrârii de Consiliu Local privind delimitarea Campusului Studenþesc Timiºoara ºi condiþiile de desfãºurare a activitãþilor comerciale, de alimentaþie publicã sau prestãri servicii în acest perimetru, prin care se interzicea comercializarea de alcool în localurile din zonã, au apãrut primele plângeri ale comercianþilor care îºi vãd ameninþate interesele economice.Prefectura Timiº a cerut, în urma sesizãrilor primite, explicaþii legate de modul în care a fost adoptatã hotãrârea care a instituit “prohibiþia” în Complexul Studenþesc. Dupã adoptare, au existat voci în Consiliul Local care au susþinut cã acest act normativ este extrem de greu de aplicat ºi, în plus, ar putea avea efecte negative.

Conform unor consilieri locali, nu e suficient cã a fost adoptatã acea hotãrâre de consiliu, pentru cã amenzile modice, cuprinse între 500 ºi 2.500 de lei, date comercianþilor care refuzã sã respecte hotãrârea, nu sunt de naturã sã descurajeze vânzarea de bãuturi alcoolice în acest spaþiu ºi cã existã riscul ca studenþii care nu mai beau în aceste localuri sã înceapã sã bea prin cãmine.

Consilierul local PDL Simion Moºiu apreciazã cã, în forma în care este formulatã în prezent acea hotãrâre, va

constitui pe mai departe o sursã de procese pentru Primãrie, cu efecte greu de estimat. “Cred cã o formã mult mai potrivitã a acestei Hotãrâri ar fi fost cea care prevedea posibilitatea vânzãrii bãuturilor cu o concentraþie de alcool de pânã la 5%, astfel încât sã se poatã servi în continuare bere. Nu ºtiu ce am rezolvat, dacã unii studenþi, dupã instituirea interdicþiei, nu mai beau 50 de grame de vodcã la un local, beau o sticlã întreagã în cãmin, ºi a doua zi nu se pot duce la examene. Sau dacã nu mai beau o sticlã de bere la

terasã, ºi beau un pet de doi litri ºi jumãtate în camera de cãmin”, mai spune Simion Moºiu. În opinia sa, dacã se doreºte eludarea acestui act normativ, se vor gãsi oricum soluþii, ºi dã exemplu hotãrârii de Consiliu Local care interzice amplasarea unitãþilor de desfacere ºi comercializare a bãuturilor alcoolice în apropierea unitãþilor de învãþãmânt. “Toatã lumea cunoaºte exemple, precum cel de la Lenau, unde funcþioneazã fãrã probleme birturi chiar lângã ºcoalã”, mai precizeazã Simion Moºiu.

de 24 ani un reper al cetãþii

4

actualitate

23 - 25 iunie 2014

Dezbatere Expert Forum: Absenþa unui Cod Electoral ºi votul masiv pe listele suplimentare, vulnerabilitãþi majore în procesul electoral Pentru desfãºurarea în cât mai bune condiþii a proceselor electorale, în România este necesarã adoptarea unui Cod Electoral, document care a fost trimis spre Parlament încã din 2011, fiind supus unor tergiversãri succesive. În absenþa acestuia, lipsa de uniformitate legislativã, inflaþia de legi, ordonanþe de urgenþã, decizii ºi hotãrâri emise în perioada imediat premergãtoare alegerilor pot impieta asupra rezultatelor alegerilor, avertizeazã ExpertForum, în urma analizei rezultatelor ºi problemelor care au fost semnalate în urma scrutinului pentru Parlamentul European, din 25 mai. ligia.hutu@timpolis.ro

Procesele electorale în România, între improvizaþie ºi bune practici Un raport elaborat de o echipã a Expert Forum relevã principalele aspecte desprinse din analiza rezultatelor alegerilor europarlamentare din 25 mai. Raportul „Procesele electorale în România, între improvizaþie ºi bune practici”, ai cãrui autori sunt Septimius Pârvu, Maria Krause ºi Constantin Mârza, se intituleazã este parte dintr-un proiect mai amplu, „Votez european pentru alegeri româneºti”, susþinut financiar prin Fondul pentru Inovare Civicã, Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe. Proiectul este administrat de Fundaþia pentru Dezvoltarea Societãþii Civile ºi a fost derulat de Expert Forum, în parteneriat cu Centrul Român pentru Politici Europene, Centrul Raþiu pentru Democraþie ºi Funky Citizens. Raportul a fost prezentat în 18 iunie, la Bucureºti, în cadrul unui eveniment moderat de

jurnalistul Vlad Mixich.

Relevând principalele caracteristici ale alegerilor europarlamentare din 25 mai, raportul Expert Forum insistã asupra contextului particular în care s-a desfãºurat scrutinul pentru alegerile europarlamentare din acest an, context tensionat, generat de criza politicã survenitã la jumãtatea lunii februarie în interiorul alianþei USL. Ruptura acesteia ºi retragerea intempestivã a PNL de la guvernare a reconfigurat raporturile de forþe de pe scena politicã româneascã ºi a determinat regruparea formaþiunilor politice în funcþie de afinitãþile de moment. A apãrut, astfel, o nouã alianþã electoralã PSD UNPR - PC, care a cãutat, practic, sã confiºte o parte din însemnele electorale ale destrãmatei USL, încercând, în primã instanþã, sã utilizeze ºi acronimul USD, pentru asocierile pe care acesta le-ar fi putut crea în ochii electoratului care a susþinut USL la alegerile locale ºi parlamentare din 2012.

O campanie electoralã fãrã substanþã, puþin focusatã pe politici publice europene „Campania electoralã a fost una fãrã substanþã, orientatã mai degrabã pe conflicte politice ºi pe teme româneºti, cu accente naþionaliste, ºi foarte puþin pe subiecte de politici publice europene”, se precizeazã în cuprinsul raportului întocmit de ExpertForum.

De altfel, mare parte dintre birourile electorale judeþene, este menþionat, au avut de soluþionat probleme legate de solicitãrile de retragere a materialelor electorale ale Alianþei PSD-UNPR-PC, motivul invocat de cãtre reclamanþi fiind acela cã ele promovau ideea de continuitate a USL, ºi aceasta în contextul în care USL nu mai exista la momentul desfãºurãrii alegerilor.

Deruta ideologicã ºi inconsistenþa mesajelor politice au fost, de asemenea, semnalate de cãtre autorii raportului: „Nu a existat o separare clarã între mesajele partidelor de stânga, centru ºi dreapta. Per ansamblu, ultimul an ºi alegerile din mai 2014 au demonstrat volatilitatea ºi lipsa de orientare ideologicã a partidelor din România”.

Autorii raportului mai spune cã, pe de o parte, partidele politice din România s-au dovedit incapabile sã producã o campanie electoralã structuratã în jurul unor mesaje consistente, cu orientare înspre cetãþean ºi înspre interesele acestuia, ºi cã, pe de altã parte, s-a înregistrat un aspect diferit faþã de contextul european în ce priveºte ofensiva mesajelor cu caracter extremist, în sensul cã „partidele extremiste sau vãdit naþionaliste nu s-au regãsit vizibil pe scena de campanie din România, spre deosebire de valul de extremism înregistrat la nivel european”. Însã, este menþionat, „piaþa electoralã din România ºi-a dovedit din nou volatilitatea dacã luãm în calcul coaliþiile formate înainte ºi dupã perioada de campanie. Coaliþiile partidelor care nu au platforme comune ºi care în teorie se aflã în zone diferite ale eºicherului politic nu dovedesc decât faptul

cã actorii electorali sunt dispuºi sã încheie alianþe temporare, bazate pe un puternic interes de a deþine puterea ºi nu de a guverna conform unor ideologii sau valori comune”.

Polemici pe forme ºi mai puþin pe fond 17 au fost judeþele în care birourile electorale au avut de soluþionat contestaþii primite din partea reprezentanþilor PNL, în care aceºtia au reclamat utilizarea, de cãtre PSD – actuali competitori electorali, foºti aliaþi în cadrul USL – a sintagmei „USL trãieºte”.În toate cazurile, precizeazã autorii raportului, contestaþiile formulate de reprezentanþii PNL,care au invocat încãlcarea Codului de bune practici în materie electoralã a Comisiei de la Veneþia, au fost acceptate, ºi aceasta în pofida contestaþiilor depuse de PSD. Un element interesant consemnat ca atare de autorii raportului a fost faptul cã alegerile europarlamentare au fost utilizate de cãtre reprezentanþii tuturor partidelor ºi formaþiunilor politice pentru verificarea cotelor electorale ale potenþialilor candidaþi la alegerile prezidenþiale din toamna acestui an: „Toate partidele importante au pus

în discuþie candidaþii pentru alegerile prezidenþiale din toamnã, aceasta fiind una dintre temele predilecte de dezbatere din spaþiul public. Potenþialii candidaþi la prezidenþiale au fostprezenþi pe afiºele electorale, alãturi de politicieni aflaþi pe listele pentru europarlamentare. De asemenea, atât liderii de partid de la nivel central, cât ºi cei de la nivel regional sau local au fost implicaþi activ în campanie, fiind prezenþi vizibil pe materialele electorale. Politicieni precum Victor Ponta, Crin Antonescu, Mihai Ungureanu sau Traian Bãsescu au susþinut activ listele de candidaþi”. În plus, se subliniazã faptul cã mesajele de campanie au fost construite maidegrabã în jurul conflictelor dintre principalii lideri politici de pe scena româneascã ºi au surprins mai puþin valori sau principii europene sau teme de politici publice: „Mesajele electorale s-au dovedit a fi mai degrabã o repetiþie pentru alegerile prezidenþiale din luna noiembrie 2014 ºi nu au reflectat teme legate de politicã publicã pe care partidele l-ar susþine la Bruxelles.

Mai mult, românismul ºi mesajele eurosceptice au ocupat spaþiul public, iar campaniile au fost mai degrabã generice, fãrã a reflecta identitatea partidelor. Nu a existat o diferenþã clarã între mesajele partidelor de dreapta ºi a celor de la stânga eºichierului politic”.

Votul masiv pe listele suplimentare ºi voturile nule, vulnerabilitãþi principale Una dintre principalele probleme generatoare de vulnerabilitãþi, se mai relevã în raportul EFOR, este utilizarea listelor suplimentare, ºi aceasta cu atât mai mult cu cât într-un numãr semnificativ de secþii de votare au fost înregistrate procente ridicate de votanþi pe liste suplimentare, de pânã la 200% faþã de alegãtorii înscriºi pe listele permanente.

Un alt indicator problematic a fost cel care reflectã numãrul de voturi nule înregistrate, cel mai mare din cele trei alegeri organizate pentru Parlamentul European în România.

Nu existã instrumente de vot anticipat ºi nici mecanisme eficiente de combatere a votului multiplu, care este direct legat în multe cazuri de votul pe liste suplimentare, este menþionat întruna dintre concluziile raportului elabo-

rat de EFOR. În ce priveºte transparenþa procedurilor de contestare, raportul sugereazã cã sunt necesare îmbunãtãþiri, precum ºi stabilirea unor termene mai clare de soluþionare a contestaþiilor ºi trasarea cu exactitate a rolurilor reprezentanþilor autoritãþilor electorale în soluþionarea contestaþiilor. „ Din pricina perioadei limitate de activitate a autoritãþilor de management electoral, existã o dificultate în a reacþiona la timp la toate solicitãrile”, se aratã în acelaºi raport, în care se relevã ºi faptul cã „legea electoralã trebuie sã conþinã informaþii privitoare la contestarea deciziilor Biroului Electoral Central.

Informatizarea secþiilor de votare ºi introducerea de registre pentru reclamaþii pot soluþiona o parte din aceste probleme”.

de 24 de ani un reper al cetãþii

Deºi observatorii acreditaþi nu au semnalat nereguli majore în derularea procesului electoral, au fost consemnate totuºi situaþii înregistrate în secþii de votare unde s-a manifestat influenþa reprezentanþilor autoritãþilor locale sau unde s-a practicat transportul organizat al alegãtorilor, situaþie care reprezintã un factor de risc, întrucât poate fi combinat lesne cu mita electoralã.

La capitolul vulnerabilitãþi, este amintitã o creºtere îngrijorãtoare a numãrului de voturi înregistrate pe listele suplimentare, reliefând, în dinamicã, faptul cã, la scrutinul din 2007, au fost înregistrate 604.706 voturi pe liste suplimentare, în anul 2009 – 668.217, în vreme ce în 2014 – 689.371 voturi înregistrate pe listele suplimentare.

Numãrul de voturi pe listele supli-

mentare rãmâne ridicat, reprezentând un factor de risc, întrucât poate indica faptul cã partidele politice au influenþat votanþii sau chiar au procedat contrar legii electorale pentru a determina cetãþenii sã voteze într-un anumit fel sau cu un anumit candidat, este

menþionat în raport, în care se precizeazã ºi cã au existat secþii de votare în care s-a înregistrat un procent de peste 100% în ce priveºte raportul dintre numãrul alegãtorilor înscriºi pe liste permanente ºi numãrul celor înscriºi pe liste suplimentare.

special

23 - 25 iunie 2014

5

Plata indemnizaþiilor revoluþionarilor luptãtori, readusã în actualitate l Aceste drepturi ar putea fi acordate, din nou, de anul viitor Cu sau fãrã legãturã cu contextul electoral, se readuce în discuþie posibilitatea ca de anul viitor sã fie reluatã plata indemnizaþiilor suspendate pentru revoluþionarii luptãtori cu merite deosebite.

Reprezentanþii unor asociaþii timiºorene spun cã mai întâi trebuie realizatã o triere a dosarelor, pentru cã s-au constatat extrem de multe nereguli în ultimii ani, la reînnoirea certificatelor de revoluþionar.

revoluþionar, dintre care aproximativ 16.000 de luptãtori, remarcaþi prin fapte deosebite, aproape 2.200 de luptãtori rãniþi, circa 600 - 650 de luptãtori reþinuþi, 150 - 200 de rãniþi ºi reþinuþi, 2.000 de urmaºi ai eroilor martiri ºi alþi 150 - 200 de participanþi, aceºtia din urmã având doar un titlu onorific ºi neprimind indemnizaþie.

Revoluþionarii timiºoreni vor o triere a dosarelor

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Demersuri pentru revenire la situaþia de dinainte de 2008 O delegaþie a Blocului Naþional al Revoluþionarilor i-a solicitat, zilele trecute, Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, punerea de îndatã în aplicare a Legii 341/2004, a recunoºtinþei faþã de eroii martiri, iar acesta din urmã i-a sfãtuit sã renunþe la greva foamei.

“Reprezentanþii revoluþionarilor solicitã punerea de îndatã în aplicare a Legii 341/2004, a recunoºtinþei faþã de eroii martiri ºi luptãtorii care au contribuit la victoria Revoluþiei române din decembrie 1989. În acest scop, ei au depus la sediul Avocatului Poporului o serie de documente, urmând sã mai depunã ºi alte acte necesare. În discuþiile cu reprezentanþii Avocatului Poporului, delegaþia BNR s-a pronunþat pentru plata de îndatã a indemnizaþiilor, iar, dacã aceasta nu este posibilã, sã fie adoptatã o ordonanþã de urgenþã sau sã fie promovat un proiect de lege, care sã prevadã plata indemnizaþiilor cãtre toþi revoluþionarii, începând cu 1 ianuarie 2015”, anunþã, într-un comunicat, instituþia Avocatului Poporului.

Revoluþionarii au precizat cã nu se opun demersurilor autoritãþilor privind trierea deþinãtorilor de certificate de revoluþionar, însã au þinut sã sublinieze cã, pe durata acestei operaþiuni, trebu-

Mulþi dintre revoluþionarii recunoscuþi oficial nu au avut nimic de-a face cu ceea ce s-a întâmplat în Decembrie 1989 ie sã continue plata indemnizaþiilor, iar cei care deþin ilegal documente care atestã calitatea de revoluþionar vor suporta rigorile legii. Aceºtia au adãugat cã, în cazul în care demersurile pe lângã autoritãþile române nu vor avea succes, se vor adresa Curþii Europene a Drepturilor Omului ºi celorlalte instanþe europene. Victor Ciorbea le-a transmis cã va solicita puncte de vedere din partea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluþionarilor, Ministerului Muncii ºi Ministerului Finanþelor ºi i-a sfãtuit sã renunþe la greva foamei.

Aproximativ 30 de revoluþionari, dintre care doi în greva foamei, au protestat recent în apropierea sediului Guvernului, nemulþumiþi de neacordarea tuturor indemnizaþiilor prevãzute de Legea 341/2004. Manifestanþii au agãþat de copacii din parc bannere mari inscripþionate cu revendicãrile lor: “Solicitãm dialog cu Victor Ponta”, “Cerem respectarea tuturor legilor”, “Vrem sã redãm speranþa tinerilor ºi sã ºtergem lacrimile bãtrânilor”, “Greva foa-

mei împotriva corupþiei generalizate ridicatã la rang de politicã de stat”.

“Cerem respectarea statului de drept ºi respectarea tuturor legilor: Legea pensionarilor, Legea sãnãtãþii, Legea învãþãmântului, Legea protecþiei sociale, precum ºi Legea 341/2004, cu privire la recunoºtinþa poporului român acordatã revoluþionarilor eroi, fãrã de care nu s-ar fi putut face trecerea de la comunism la democraþie ºi statul de drept pe care premierul îl ignorã ºi îl calcã în picioare. Dorim dialog pentru cã problemele noastre nu mai sunt unilaterale, sunt ale întregii societãþi civile”, a spus preºedintele Blocului Naþional al Revoluþionarilor, Dumitru Dincã.

23.000 de deþinãtori de certificate de revoluþionar, în România Premierul Victor Ponta declarã

cã în România sunt 4.000 - 5.000 de revoluþionari care au luptat în Decembrie ’89 ºi care ºi-au riscat viaþa, ºi afirmã cã drepturile acestora vor fi achitate, susþinând cã existã fonduri alocate în acest sens. Premierul preciza cã sunt însã ºi “impostori revoluþionari, iar aceºtia nu vor fi niciodatã plãtiþi. De mai mulþi ani, printr-o ordonanþã de urgenþã datã de Guvernul Boc ºi prorogatã de urmãtoarele Guverne (aprobatã prin Legea 283/2011), nu se mai acordã indemnizaþiile reparatorii persoanelor care au obþinut titlul de «Luptãtor remarcat prin papte deosebite»” , atribuit celor care, în perioada 14 - 25 Decembrie 1989, au mobilizat ºi condus grupuri sau mulþimi de oameni, au construit ºi menþinut baricade împotriva forþelor de represiune ale regimului totalitar comunist, decât dacã respectivele persoane au un venit mai mic decât salariul mediu brut pe economie. În prezent, sunt aproximativ 22.000 - 23.000 de deþinãtori de certificate de

Asociaþiile timiºorene de revoluþionari susþin cã, înainte de o eventualã reluare a plãþii indemnizaþiilor pentru revoluþionarii luptãtori, este nevoie de o triere riguroasã a dosarelor. “Noi am precizat mereu acest lucru: este nevoie de un control detaliat al condiþiilor de acordare a indemnizaþiilor, ºi ne-am manifestat întreaga deschidere pentru realizarea acestor verificãri. Problema e cã mai sunt asociaþii care susþin doar declarativ cã vor curãþenie, însã ar dori ca eventualele verificãri sã ocoleascã organizaþiile lor”, ne-a declarat secretarul de stat Adrian Sanda, preºedintele Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluþionarilor din Decembrie 1989. “În mod cert, sunt necesare verificãri. Noi încã din 2004 am solicitat Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluþionarilor sã opreascã depunerea actelor pentru acordarea certificatelor de revoluþionar. Nu s-a dorit acest lucru, ºi termenul s-a prelungit succesiv, deºi era clar cã respectivele persoane nu mai aveau ce dovezi sã aducã. Dacã nu au gãsit dovezi timp de atâþia ani, care sã ateste implicarea lor în manifestaþiile din decembrie 1989, era greu de crezut cã vor mai gãsi dupã acest termen”, spune Virgil Hosu, preºedintele Asociaþiei Luptãtorilor din Timiºoara Arestaþi în Revoluþie A.L.T.A.R. 1989.

Numãrul revoluþionarilor este în creºtere constant În 2006, la doi ani dupã intrarea în vigoare a Legii Recunoºtinþei, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluþionarilor fãcea public faptul cã sunt înregistraþi la nivel naþional 6.000 de revoluþionari. Dupã ce au început prelungirile succesive ale preschimbãrii certificatelor de revoluþionar, numãrul a crescut constant ºi s-a ajuns în prezent la peste 23.000 de posesori de certificate de revoluþionari. Cifra este consideratã aberantã de cãtre o serie de asociaþii de revoluþionari de pe plan local, atâta vreme cât în Timiºoara, în locul din care a pornit Revoluþia sunt aproximativ 2.800 de revoluþionari, iar asociaþii precum ALTAR 1989 reamintesc faptul cã pe prima listã a revoluþionarilor cu merite se regãseau, la Timiºoara, doar 200 de persoane.

Nu doar revoluþionarii, ci ºi oraºe-

le-martir s-au înmulþit vertiginos în ultimii ani. În prezent sunt 13 oraºe-martir (cu alte trei, în aºteptare), în care sunt înregistraþi 15.823 de revoluþionari, respectiv peste 61% din totalul revoluþionarilor care au dobândit certificatele ºi titlurile conform Legii 42/1990 republicatã. În celelalte 29 de judeþe în care nu sunt oraºe-martir sunt înregistrate 12.063 de persoane.

Conform unor contabilizãri fãcute de cãtre unele asociaþii de revoluþionari, situaþia pe oraºe-martir a revoluþionarilor este urmãtoarea: Bucureºti – 6.496 de persoane, Timiºoara – 2.790 de persoane, Braºov – 1.389 de persoane, Constanþa – 1.298 de persoane, Sibiu – 687 de persoane, Buzãu – 576 de persoane, Cluj – 545 de persoane, Arad – 486 de persoane, Dâmboviþa – 480 de persoane, Prahova – 330 de

persoane, Mureº – 343 de persoane, Brãila – 214 persoane ºi Iaºi – 189 de persoane.

Cadrul legal adus în discuþie în acest context, a cãrui aplicare a fost prelungitã nejustificat, este Legea 341/ 12 iulie 2004, a recunoºtinþei faþã de eroii-martiri ºi luptãtorii care au contribuit la victoria Revoluþiei române din Decembrie 1989. Aceastã lege, în baza cãreia s-au preschimbat certificatele de revoluþionar, a fost modificatã succesiv, cu prelungiri ale termenului-limitã prestabilit iniþial. Termenul-limitã prevãzut pentru aducerea documentaþiei necesare pentru primirea certificatelor de revoluþionar a fost prelungit succesiv, de cinci ori, ultimul termen final fiind cel din 30 aprilie 2010. În ultimele ºedinþe ale Comisiei parlamentare a revoluþionarilor din De-

Unii revoluþionari sunt revoltaþi de numãrul nejustificat de mare de revoluþionari cembrie 1989, înaintea termenului-limitã s-au aprobat sute de preschimbãri de certificate de revoluþionar. De exemplu, într-una din ultimele ºedinþe în care s-au fãcut aprobãri, au fost

aprobate 1.037 de dosare de revoluþionar, dintre care doar trei s-au referit la revoluþionari din Timiºoara, restul fiind din “centre revoluþionare” precum Teleorman, Vaslui sau Dolj.

de 24 de ani un reper al cetãþii

6

special

23 - 25 iunie 2014

Timºul se pregãteºte de planul cincinal antidrog l Aurolacul ºi cannabisul sunt cele mai populare droguri Consiliul Judeþean Timiº propune pentru adoptare la urmãtoarea ºedinþã de plen un proiect de hotãrâre privind aprobarea Strategiei Judeþene Antidrog Timiº 2014 - 2020 ºi a Planului de Acþiune 2014 - 2016 pentru implementarea Strategiei Antidrog. Una peste alta, se poate observa cã austeritatea generalizatã pare sã fi afectat ºi piaþa drogurilor. Dacã pe vremuri, Timiºul era un judeþ campion la traficul ºi consumul de droguri de mare risc, acum drogurile mai ieftine au mare cãutare – înregistrându-se valori mari de consum la cannabis ºi… aurolac. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Cannabis-ul ºi aurolacul sunt preferate în Timiº Consiliul Judeþean Timiº a pus Strategia Judeþeanã Antidrog Timiº 2014 - 2020 pe lista de proiecte care urmeazã sã fie aprobate la urmãtoarea ºedinþã de plen, invocând faptul cã, în urma cooperãrii cu Agenþia Naþionalã Antidrog, se impune aprobarea acestui document de sintezã, ºi precizând cã „fondurile necesare îndeplinirii obiectivelor se vor asigura, în raport cu resursele disponibile în bugetul propriu al Consiliul Judeþean Timiº”.

Respectiva strategie se deschide cu o serie de consideraþii generale, cum e cea legatã de faptul cã „începând din anul 1989, România, respectiv judeþul Timiº, s-a confruntat cu profunde transformãri politice, economice, culturale, sociale care au facilitat iniþierea ºi dezvoltarea consumului de substanþe.” Autorii spun cã, în acest context, poziþia geograficã a judeþului ºi cãile de transport internaþional (rutier, feroviar, aerian) care-l strãbat au facilitat creºterea ofertei ºi a cererii de droguri ºi cã este important de analizat populaþia activã pe ramuri de activitate a judeþului, câºtigul salarial mediu ºi rata ºomajului, întrucât consumul de substanþe este privit ca un fenomen de inadaptare, de neintegrare socialã, ducând la o stare conflictualã determinatã de existenþa unei neconcordanþe între idealurile individului, sistemul sãu de valori ºi ofertele sociale.

Strategia relevã faptul cã, dacã zona de vest este pe locul patru din þarã la consumul de plante etnobotanice, la cannabis Timiºul reuºeºte „performanþa” de a fi pe locul doi pe þarã, dupã Bucureºti. Pe locul

doi pe þarã e zona de vest a þãrii ºi la consumul de droguri de mare risc – cocainã ºi heroinã, deºi procentul de consumatori raportat la totalul populaþiei este mult mai mic decât în cazul cannabisului. În schimb, la „drogurile sãracilor”, respectiv solvenþii, substanþele inhalante ºi aurolacul, aratã Strategia judeþeanã, este cel mai frecvent întâlnit în vestul þãrii. ªi tot în Banat se consumã cea mai multã ketaminã, un anestezic extrem de puternic.

Potrivit unui studiu recent, realizat cu sprijinul CJ Timiº, prevalenþa consumului de droguri ilicite indicã un procent de 8,3% persoane care au consumat cel puþin o datã droguri ilicite pânã în prezent (10,2% în cazul bãrbaþilor ºi 6,6% la femei). Rezultatele studiului indicau faptul cã 3,1% din totalul persoanelor cuprinse în eºantion au consumat droguri cel puþin o datã în ultima lunã. Acest segment reprezintã 15,8% din totalul persoanelor ca au declarat cã au consumat cel puþin o datã în viaþã droguri ilicite. Debutul consumului de droguri devine din ce în ce mai timpuriu, astfel cã în timp ce 28,6% dintre studenþi au consumat prima datã droguri între 12 ºi 16 ani, 46,7% dintre liceeni debuteazã în aceeaºi perioadã. În privinþa tipurilor de droguri cuprinse în acest studiu, consumatorii uzuali din Timiº (cei care au consumat droguri în ultima lunã cel puþin o datã) preferã marijuana. Astfel, nu mai puþin de 67% dintre cei care au declarat cã au consumat marijuana cel puþin o datã în viaþã recunosc cã au consumat acest drog ºi în ultima lunã, în timp ce doar 14% dintre consumatorii de cocainã ºi 11% dintre consumatorii de ecstasy au consumat aceste droguri în ultima lunã.

Pentru restul drogurilor procentul este chiar mai mic de 10%.

Datele oferite de Agenþia Naþionalã Antidrog indicã faptul cã majoritatea consumatorilor de droguri din Timiº sunt adolescenþi, media de vârstã înregistrând o continuã scãdere:

de 24 de ani un reper al cetãþii

de la 18 - 22 de ani (la începutul anului 1997) la 15 - 18 ani în anul 2013, cu tendinþa de scãdere în continuare. Deºi ponderea bãieþilor este în continuare mai mare decât cea fetelor, se constatã o tendinþã clarã de reducere a acestui decalaj. De la un raport de 3:1 în anii ’96’97, în prezent s-a ajuns la un raport de 2:1.

Tot mai mulþi minori, implicaþi în trafic de stupefiante Conform studiului ce urmeazã a fi aprobat de cãtre CJ Timiº, în perioada 2012 – 2013, în Timiº au fost declinate, de cãtre poliþiºtii antidrog din cadrul Biroului de Combatere a Crimei Organizate Timiºoara, 139 de dosare penale în care au fost cercetate 253 de persoane pentru comiterea unor infracþiuni de trafic ilicit sau deþinere de droguri, din care 81 au fost reþinute sau arestate preventiv. Cei mai mulþi sunt tineri peste 18 ani, însã în ultima perioadã s-a constatat tot mai accentuat o scãdere a vârstei tinerilor implicaþi în activitãþi de consum sau distribuþie de droguri la nivel stradal. Dintrun total de 253 de persoane cercetate, 18 au avut sub 18 ani, dintre aceºtia cinci minori fiind cercetaþi în stare de reþinere sau arest preventiv. În cursul anului 2012, în judeþ au fost capturate peste 31 de kilograme de droguri de risc ºi mare risc. Din totalul acestora, 98% au fost droguri de risc, respectiv marijuana ºi produse etnobotanice - MDPV (30,710 kilograme din care 30,552 kilograme de marijuana, 0,158 kilograme MDPV), iar 2% au fost droguri de mare risc, respectiv 408 comprimate ecstasy, 35 de grame de cocainã, 53 de grame de heroinã ºi 13 fiole de morfinã. În cursul anului 2013, au fost capturate, puþin peste 20 de kilograme de droguri de risc ºi mare risc. De asemenea, au fost

identificate douã culturi ilicite de cannabis, care au totalizat 461 de plante – aproximativ 12,3 kilograme de masã uscatã de cannabis, precum ºi un laborator ilicit de fabricare a amfetaminei. Din totalul acestora, 99,9% este reprezentat de droguri de risc, respectiv marijuana ºi produse etnobotanice – 250 plicuri, iar 0,1% este reprezentat de droguri de mare risc, respectiv 10 comprimate ecstasy, 1 gram de cocainã, 2 grame de amfetaminã.

“Raportat la capturi, s-ar putea spune cã traficul ºi consumul de droguri de mare risc a scãzut în Timiº. Se menþine însã la aproximativ acelaºi nivel traficul ºi consumul de cannabis”, spune procurorul-ºef al DIICOT Timiºoara, Mircea Andreº.

Conform studiului prezentat de CJ Timiº, din punct de vedere al accesibilitãþii, preþul constant al drogurilor, de-a lungul anilor, este: 50 - 60 de lei pe gram de cannabis sau haºiº, 50 80 de lei pe comprimat de ecstasy, 400 - 450 de lei pe gram de cocainã. “În ultima perioadã, se constatã o lãrgire a segmentului de consumatori, cu accent pe scãderea vârstei acestora.

Acest fapt s-a datorat ºi apariþiei noilor substanþe cu efecte psihoactive (etnobotanice) pe piaþa ilicitã a drogurilor, începând cu anul 2009, precum ºi accesibilitãþii lor ºi preþului mai scãzut decât al drogurilor clasice (15-30 lei/plic etnobotanice). Odatã cu modificarea legislaþiei în domeniu, magazinele de vise au fost închise, însã comerþul cu acest tip de substanþe a continuat prin intermediul anunþurilor postate în mediul on-line”, se aratã în studiul fãcut public zilele trecute.

Conform aceluiaºi document, consumul ilicit de droguri se suprapune tuturor mediilor frecventate de tineri, neputându-se afirma cã doar în anumite locuri se distribuie ºi se consumã astfel de substanþe.

Potrivit datelor furnizate de Consiliul Superior al Magistraturii, în ceea ce priveºte numãrul persoanelor condamnate pentru trafic de droguri, în perioada 2010 - 2013, la nivelul judeþului, situaþia se prezintã astfel: 12 persoane în 2010, 18 persoane în 2011, 25 de persoane în 2012 ºi 61 de persoane în 2013.

Cifrele nu sunt foarte mari, raportate la datele furnizate de Direcþia de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism – Serviciul Teritorial Timiºoara, cu privire la numãrul persoanelor cercetate sau trimise în judecatã pentru trafic de droguri: 203 în 2010, 265 în 2011, 191 în 2012 ºi 234 în 2013.

Particularitãþi locale – haºiº din Spania ºi droguri “de autocar”, din Olanda Documentul de sintezã publicat de administraþia judeþeanã precizeazã ºi o serie de particularitãþi interesante ale pieþei locale a stupefiantelor. Astfel, existã o tendinþã de pãtrundere, în judeþele Timiº ºi Arad, în special a cannabisului dar ºi a haºiºului provenit din Spania, fiind transportat de cetãþenii români ce se întorc de la muncã ºi de turiºtii care folosesc autocarele firmelor de transport în comun sau prin intermediul firmelor de curierat tip „door-to-door ”.

Sunt folosite, de asemenea, rutele de transport cãlãtori, respectiv autocarele firmelor care au curse regulate, în special pe ruta Olanda, pentru aducerea drogurilor de cãtre cãrãuºi.

Drogurile sunt disimulate în diferite obiecte, transportate în spaþii comune ale autocarului, cu scopul de a reuºi abandonarea lor fãrã riscuri în momentul unui eventual control.

Totodatã, pe plan local se mai remarcã reorientarea infractorilor de drept comun, care, spre a-ºi spori câºtigurile, nu mai sunt specializaþi doar pe comiterea unui singur gen de infracþiuni. Astfel, traficul ilicit de droguri a devenit atrãgãtor pentru persoane implicate ºi în alte genuri de infracþiuni, cum ar fi furturi, falsificare ºi plasare de monedã, infracþiuni din domeniul criminalitãþii informatice, infracþiuni cu mijloace electronice de platã, trafic de persoane, prostituþie ºi proxenetism.

Nu în ultimul rând, estimãrile legate de integrarea în Spaþiul Schengen nu sunt foarte optimiste, din acest punct de vedere. “Intrarea în spaþiul Schengen va duce la dispariþia monitorizãrii graniþei EU a României. Astfel, se va ajunge la imposibilitatea controlului asupra persoanelor ºi autovehiculelor monitorizate”, aratã studiul publicat de CJ Timiº.

Tocmai de aceea, este ne-

cesar un plan închegat ºi eficient de prevenire, diferit faþã de “clasicele” seminarii ºi împãrþiri de pliante. Strategia Judeþeanã Antidrog Timiº în perioada 2014-2016 combinã aceste elemente, propunând minimum un proiect pilot de intervenþie timpurie în mediul preºcolar ºi gimnazial ºi minimum 3 proiecte judeþene de informare, educare, conºtientizare adresate elevilor din învãþãmântul preuniversitar ºi universitar.

Se doreºte “implementarea de proiecte judeþene orientate pe activitãþi de petrecere a timpului liber (culturale, artistice ºi sportive), ca alternativã sãnãtoasã la consumul de tutun, alcool, droguri ºi substanþe noi cu proprietãþi psihoactive, adresate elevilor din învãþãmântul preuniversitar ºi universitar” ºi interesant este cã se intenþioneazã realizarea ºi a unei acþiuni pe specificul local de consum – respectiv o campanie judeþeanã de prevenire a consumului de cannabis, planificatã pentru anul viitor.

Interesante, prin caracterul inedit, în raport cu ce s-a fãcut pânã acum în domeniul prevenirii sunt ºi campaniile de implementarea unor proiecte pilot judeþene de tip „ªcoala pãrinþilor” de formare de abilitãþi cu rol de factori de protecþie în consumul de droguri (planificate sã înceapã din acest an), dar ºi campaniile judeþene de prevenire indicatã adresate mamelor consumatoare de droguri.

De asemenea, noutãþi judeþene ar fi campaniile de instruire a personalului care lucreazã în serviciile de urgenþã ºi a altor servicii în vederea evitãrii supradozelor ºi a tratamentului acestora (prognozate pentru anul 2016), precum ºi proiectul de monitorizare a deceselor asociate consumului de droguri ºi a mortalitãþii datorate consumului de droguri.

economic

23 - 25 iunie 2014

7

Turismul de insolvenþã, o alternativã pentru falimentul personal În ciuda orientãrii declarate de stânga a actualei guvernãri, Legea falimentului personal, care ar fi scãpat din situaþii financiare extreme poate zeci de mii de români, a rãmas uitatã la Camera Deputaþilor, în urma insistenþelor FMI. Chiar ºi un proiect pe aceastã temã propus de parlamentari timiºeni foºti PDL, actuali PSD a picat, fiind respins de actuala coaliþie guvernamentalã, iar motivaþia respingerii a fost publicatã recent, dupã doi ani. Totuºi, puþini români ºtiu cã, în ciuda lipsei unei legi speciale, existã posibilitatea declarãrii falimentului personal peste hotare, aºa cum fac în prezent mii de europeni.

nitare ºi regulile naþionale urmând sã fie rezolvat prin aplicarea principiului supremaþiei dreptului comunitar”, se arãta în motivaþia sentinþei Tribunalului Cluj, care a dat prima sentinþã din România prin care recunoºtea insolvenþa unei persoane fizice, în baza dreptului comunitar.

Probleme tot mai mari

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Un posibil colac de salvare Deºi s-au fãcut suficiente promisiuni fãrã acoperire pe aceastã temã, în România, insolvenþa persoanelor fizice ºi falimentul personal au rãmas nereglementate prin lege, din cauza presiunii venite dinspre mediul bancar ºi instituþiile financiare internaþionale.

Totuºi, se evitã, poate în mod interesat, discutarea unei posibilitãþi care ar fi un colac de salvare pentru românii ajunºi în situaþii financiare disperate. Românii, fiind cetãþeni europeni, au posibilitatea de a beneficia de recunoaºterea legalã ºi de iertarea datoriilor pe care nu le mai pot plãti, în întreaga Uniunea Europeanã, acolo unde legea insolvenþei personale existã. Cu excepþia Danemarcei, care nu face parte din Convenþie, a Bulgariei – unde nu existã o astfel de lege – ºi a Ungariei, unde nu a intrat încã în vigoare.

Falimentul personal presupune lichidarea activelor debitorului falimen-

tar ºi o perioadã în care acesta este privat de anumite drepturi, cum ar fi ocuparea unei funcþii de conducere, posibilitatea de a avea un cont bancar sau de a lua împrumuturi. Scopul declarãrii falimentului este cel de a obþine ºtergerea datoriilor care nu pot fi acoperite din cauza situaþiei în care se aflã debitorul dupã o anumitã perioadã ºi ºansa unui nou început.

Din acest punct de vedere, Anglia ºi Þara Galilor au cel mai prietenos ºi cel mai rapid proces al falimentului personal din UE. ªi astfel s-a creat o adevãratã industrie a turismului falimentului personal în aceste þãri. Cetãþeni europeni din þãri unde nu este reglementat falimentul personal vin aici pentru a obþine recunoaºterea acestei stãri. În Anglia, debitorul depune o cerere la tribunal dupã ce completeazã douã formulare în care îºi declarã numele, domiciliul, veniturile ºi bunurile deþinute, plãteºte o taxã de 700 de lire

sterline ºi la prima înfãþiºare poate fi declarat falit. Bunurile (o parte din ele pot fi pãstrate) sunt luate în custodie de cãtre un administrator judiciar – în Anglia acesta este un funcþionar de stat – sau de cãtre un practician în insolvenþã ºi lichidate pentru a satisface creditorii. În momentul de faþã, nu existã prevederi legale care sã interzicã românilor sã obþinã falimentul personal peste hotare. În plus, Legea europeanã 1346/2000, care reglementeazã regimul insolvenþei la nivel european, permite debitorilor care îºi declarã insolvenþa în altã þarã sã obþinã recunoaºterea acesteia în þara de domiciliu.

Aceastã variantã nu este una utopicã. În momentul de faþã, debitori supraîndatoraþi din þãri precum Irlanda ºi chiar Germania sau Austria – unde procedurile sunt mai greoaie –, vin în Anglia sã îºi declare falimentul personal. Încã nu sunt cunoscute cazuri de

români care sã fi fãcut turism de insolvenþã, pentru a obþine falimentul personal peste hotare. Dar existã sute de români stabiliþi în Anglia care au intrat în procedura falimentului în aceastã þarã. În plus, pe lângã aceastã portiþã legislativã, mai existã ºi scãparea reprezentatã de instanþã, ºtiut fiind faptul cã niciodatã tribunalele ºi judecãtoriile din România nu au avut o problemã în a da hotãrâri care completau sau suplineau cadrul legal. În acest sens, existã un precedent – o singurã hotãrâre câºtigatã pentru o insolvenþã de persoanã fizicã, la Tribunalul Cluj. Raþionamentul principal al Tribunalului Cluj a fost aplicarea cu întâietate a legislaþiei europene faþã de cea naþionalã. „Nicio regulã internã nu poate fi invocatã în faþa tribunalelor naþionale împotriva dreptului creat prin tratate ca o sursã autonomã ºi originalã, un eventual conflict între regulile comu-

O lege a falimentului personal e cu atât mai necesarã cu cât niciun judeþ al þãrii, indiferent de cât de bine dezvoltat este din punct de vedere economic, nu a fost ocolit de fenomenul de creºtere al restanþelor acumulate la plata creditelor bancare.

Conform ultimului raport structural teritorial al creditelor, în Timiº creditele în lei restante au ajuns la suma de 534,6 milioane de lei, iar creditele în valutã restante, la 1,1 miliarde de lei. Prin comparaþie, la începutul crizei, în septembrie 2008, restanþele în Timiº, la creditele în lei, erau de 53 de milioane de lei, iar la creditele în valutã, de 21 de milioane de lei. De altfel, Timiºul a ajuns unul dintre judeþele cu cel mai prost comportament la platã din þarã, cu o ratã a restanþelor de 11% din totalul creditelor.

“Este greu de spus ce va aduce pe plan social aceastã creºtere îngrijorãtoare a nivelului restanþelor acumulate de populaþie la rambursarea creditelor. Însã nu ºtiu dacã o lege a falimentului personal ar fi soluþia. Cred cã ar exista un risc mare de interpretare ºi utilizare abuzivã a acestei legi. Uitaþi-vã ce se întâmplã acum cu prevederile legate de insolvenþã în cazul firmelor, cât de mult sunt speculate ºi cu ce efecte”, apreciazã economistul timiºean Nicolae Bobiþan, conferenþiar universitar la Facultatea de ªtiinþe Economice ºi Administrare a Afacerilor din cadrul Universitãþii de Vest Timiºoara.

Un proiect de ajutare a restanþierilor cronici, cu motivaþia publicatã dupã doi ani Existã opinii conform cãrora, la rata actualã de creºtere a restanþelor populaþiei cãtre bãnci, s-ar putea ajunge la situaþii sociale extreme. Pe motiv cã o creºtere foarte mare a gradului de îndatorare a populaþiei cãtre bãnci ºi o escaladare a restanþelor ar putea duce la o catastrofã socialã, un grup de opt deputaþi, dintre care doi din Timiº, iniþiaserã în 2011 o alternativã la legea falimentului personal. Propunerea legislativã viza suspendarea plãþii ratelor cãtre bãnci, pe o perioadã de trei ani, pentru românii care nu-ºi mai pot plãti datoriile.

Conform acestui act normativ, beneficiarii ar fi urmat sã fie toþi cetãþenii români aflaþi în situaþia de sãrãcie extremã – definiþi ca “persoanele care nu au asigurate alimente în valoare de minimum patru lei pe zi”. Pentru a beneficia de prevederile legii, românii ar fi trebuit sã facã dovada faptului cã, în cazul lor, venitul pe membru de familie nu depãºeºte 670 de lei. De asemenea, nu ar fi trebuit sã deþinã bunuri de valoare cum ar fi maºinã, apa-

rate electrocasnice scumpe sau bijuterii ce pot fi vândute ca sã acopere datoriile la bancã. Conform proiectului de lege, pe perioada de suspendare a plãþii ratelor, instituþiile bancare urmau sã-ºi acopere cheltuielile aferente ratelor suspendate ale consumatorilor dintr-o rezervã constituitã în acest scop la dispoziþia Bãncii Naþionale.

Cum era de aºteptat, Asociaþia Românã a Bãncilor nu a fost încântatã de ideea acestui proiect legislativ, precizând cã orice reglementare de acest gen reprezintã o ingerinþã în problemele interne ale unor societãþi comerciale, bãnci în cazul acesta.

Motivarea avizului negativ acordat acestui proiect de cãtre Comisia pentru buget, finanþe, activitate bancarã ºi piaþã de capital ºi Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a fost fãcutã publicã abia acum, dupã aproape doi ani de la respingerea legii. În aceastã motivaþie se aratã cã „În urma dezbaterii, membrii Comisiei, au hotãrât, cu unanimitate de voturi, sã propunã Plenului Camerei Deputaþilor

respingerea propunerii legislative pentru combaterea sãrãciei extreme ºi prevenirea unei catastrofe sociale, întrucât iniþiatorii actului normativ nu precizeazã sursele financiare necesare aplicãrii masurilor propuse, încãlcându-se astfel dispoziþiile art. 138 alin. 5 din Constituþia României, republicatã.”

Conform aceleiaºi motivãri, publicate dupã doi ani de la respingere, suspendarea prin lege a unui contract privat reprezintã o derogare de la principiul de drept comun instituit de Codul civil potrivit cãruia „Convenþiile legal sunt fãcute cu putere de lege între pãrþile contractante”, iar obligaþia instituþiilor de credit de a-ºi acoperi cheltuielile aferente ratelor suspendate ale consumatorilor din rezerva constituitã în acest scop la dispoziþia Bãncii Naþionale a României, reprezintã o încãlcare a legislaþiei privind rezervele minime obligatorii.

Parlamentarii au mai spus cã dispoziþiile potrivit cãrora cetãþenii care realizeazã venituri peste media salarialã pe economie sunt obligaþi sã a-

corde sprijin persoanelor aflate în situaþia de sãrãcie extremã sunt neconstituþionale, iar altele sunt neîntemeiate din punct de vedere juridic ºi abuzive. Motivaþia trebuie reþinutã, pentru cã exact aceleaºi argumente vor fi „servite” ori de câte ori mai apar proiecte de lege care ar putea afecta bunãstarea mediului bancar.

Surprinzãtor, chiar ºi Comisia

pentru muncã ºi protecþie socialã a dat aviz negativ acestui proiect legislativ, fãrã sã explice motivaþia. Singura Comisie parlamentarã care a avizat favorabil proiectul de lege a fost Comisia pentru egalitatea de ºanse pentru femei ºi bãrbaþi, care nu se ºtie de ce a fost sesizatã. Acest aviz favorabil oricum nu a schimbat foarte multe, proiectul de lege fiind respins definitiv.

de 24 de ani un reper al cetãþii

8

23 - 25 iunie 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

23 - 25 iunie 2014

9

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

chestiunea sãptãmânii

23 - 25 iunie 2014

Rãzboiul sporurilor intrã într-o nouã fazã l O parte dintre bugetari cer dobândã pentru banii acordaþi în tranºe Lupta dusã în instanþe de cãtre bugetari pentru acordarea sporurilor tãiate în urma politicilor de austeritate ar putea intra într-o nouã fazã, odatã cu iniþierea unor noi acþiuni prin care statul este dat în judecatã, pentru a acorda dobânzi în cazul sporurilor acordate eºalonat.

Dacã instanþele vor da câºtig de cauzã acestor prime acþiuni, ar putea urma un val de procese, inclusiv în Timiº, iar statul ar putea fi obligat la plata unor sume astronomice. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Inovaþii judiciare A fost fãcut public, zilele trecuteâ, faptul cã 44 de grefieri de la Judecãtoriile din Bârlad ºi Huºi au dat în judecatã Ministerul Justiþiei, Curtea de Apel Iaºi ºi Tribunalul Vaslui, solicitând plata unor drepturi bãneºti reprezentând dobânzile pentru banii câºtigaþi în instanþã ºi achitaþi eºalonat, în mai mulþi ani.

Angajaþii cer acordarea unor dobânzi pentru bani câºtigaþi în instanþã, fiind vorba despre o serie de sporuri, care sunt achitate eºalonat, pe parcursul mai multor ani. „În cererea de chemare în judecatã, reclamanþii solicitã obligarea pârâþilor în solidar la plata de daune interese moratorii, respectiv dobânzi legale, reprezentând echivalentul prejudiciului suferit de creditori prin executarea cu întârziere a obligaþiei de platã stabilitã irevocabil prin titluri executorii. Reclamanþii mai invocã faptul cã prin sentinþele civile au fost acordate doar sumele actualizate cu indicele de inflaþie, fãrã dobânzi, iar prin reeºalonarea plãþii titlurilor executorii pânã în anul 2016, prin Legea 113/2010, s-a ajuns la o situaþie prejudi-

cialã, ceea ce depãºeºte cu mult exigenþele de rezonabilitate”, a declarat preºedintele Tribunalului Vaslui, Diana Elena Sîrghi.

Potrivit acesteia, grefierii nu au menþionat în cererile de chemare în judecatã sumele exacte pe care le solicitã, fiind ataºate la dosare doar titlurile executorii.

Contul pus la dispoziþie de Ministerul Finanþelor pentru plata restanþelor este alimentat cu sume mici, în condiþiile în care datoria statului la magistraþi ºi personal auxiliar este de

aproximativ 11 milioane de euro, sau de 49.988.390 de lei, numai pentru hotãrârile definitive ºi validate.

Oricum, acest demers de acordare de dobânzi pentru drepturile plãtite eºalonat reprezintã o noutate în rãzboiul sporurilor, dus de bugetari cu Statul, ºi, dacã în acest caz reclamanþilor li s-ar da câºtig de cauzã, s-ar crea un precedent care ar duce la redeschiderea unui numãr foarte mare de procese, în urma cãrora statul ar putea fi obligat la plata unor sume astronomice.

Zece milioane de euro, acordate eºalonat doar profesorilor timiºeni Dupã modelul grefierilor din Vaslui, ºi profesorii din Timiº, în cazul cãrora a fost aplicatã aceeaºi politicã de eºalonare a drepturilor salariale câºtigate în instanþã ar putea redeschide procese împotriva Statului, în care sã reclame dobânzi pentru aceste sume. Caz în care Statul ar fi obligat la

plata unor sume foarte mari, þinând cont cã statul le datoreazã doar profesorilor timiºeni peste zece milioane de euro, conform informaþiilor furnizate de structura timiºeanã a Sindicatului „Spiru Haret”.

De altfel, Timiºul a fost un fel de avanpost al proceselor-maraton pentru recuperarea diferenþelor salariale din învãþãmânt, peste 4.500 de profesori timiºeni deschizând acþiuni în instanþã împotriva Ministerului Educaþiei. Însã, deºi miile de dascãli timiºeni care au iniþiat procese pentru recâºtigarea drepturilor salariale au avut câºtig de cauzã, nu au reuºit sã-ºi recupereze integral banii. Deºi existã hotãrâri judecãtoreºti definitive ºi irevocabile pentru peste 4.000 de profesori din Timiº, Ministerul Educaþiei a transmis cã nu are de unde sã acorde acele sume, care vor fi plãtite eºalonat pânã în 2016. „E vorba, cumulat, de o sumã de ordinul zecilor de miliarde de lei vechi.

Anul acesta s-au dat o parte din aceºti bani, însã nu toþi. Din ce s-a acordat pânã acum s-a reuºit sã se plãteascã doar 60% din suma prevãzutã pentru acest an”, ne-a declarat Virgil Popescu, liderul Federaþiei Sindicale “Spiru Haret” Timiº.

Pânã în prezent, în urma proceselor pierdute cu cadrele didactice, Statul român trebuie sã achite, la nivel naþional, în perioada urmãtoare, peste 500 de milioane de euro. Bani pe care nu îi are. De aceea s-a decis ca plãþile sã se facã eºalonat pe o perioadã de trei ani, începând cu anul 2013 ºi pânã în 2016.

La suma de 500 de milioane de lei, este lesne de înþeles cã, dupã modelul grafierilor din Vaslui, ºi profesorii ar putea cere sume de ordinul zecilor de milioane de euro pentru banii acordaþi eºalonat.

Confruntãri în instanþe, în Timiº, pentru sporurile contestate de Curtea de Conturi Un nou val de procese ale bugetarilor cu Statul nu ar fi de dorit în momentul de faþã, în condiþiile în care instanþele din judeþ încã sunt aglomerate de acest gen de litigii. În acest sens, noi acþiuni similare în instanþã sunt generate de sporul de dispozitiv acordat funcþionarilor din administraþia publicã localã ºi felul în care acesta se acordã sau nu se acordã în diverse Primãrii din Timiº.

Tiberiu Negrei, liderul Sindicatului Funcþionarilor Publici din Primãria Timiºoara, susþine cã reprezentanþii Federaþiei Sindicale a Funcþionarilor Publici din Administraþia Localã au ajuns sã înregistreze ºi câte patru - cinci acþiuni în instanþã, în perioade scurte de timp, prin care contestã deciziile conducerii unor Primãrii din Timiº de a recupera retroactiv acest spor de la propriii angajaþi, în urma unor decizii luate de cãtre Curtea de Conturi.

Sindicatului Funcþionarilor Publici din Primãria Timiºoara spune cã ade-

sea Curtea de Conturi impune Primãriei recuperarea acestor bani, iar Primãria le comunicã salariaþilor cã banii trebuie recuperaþi. Sindicatul contestã în instanþã majoritatea deciziilor de recuperare de acest tip ºi, în cele mai multe cazuri, s-a reuºit sã se obþinã anularea deciziilor de recuperare a acestor sume.

Sindicaliºtii mai spun cã este de neînþeles felul în care Curtea de Conturi le impune primarilor recuperarea acestor bani, în condiþiile în care existã din 2007 o hotãrâre definitivã ºi irevocabilã a instanþei, care impune plata acestor sporuri de cãtre primãrii.

Conform acestora, primarii se tem ºi decid sã ia mãsuri pentru recuperarea sporului de dispozitiv, deºi existã o decizie clarã a instanþei care le obligã la plata acestui spor. Însã mulþi intrã în panicã în momentul în care primesc adrese de la Curtea de Conturi în care li se spune cã, dacã nu recupereazã aceste sporuri de dispozitiv, vor suporta rigorile legii. Tiberiu Negrei spune cã

de 24 de ani un reper al cetãþii

tocmai de aceea, la nivelul Federaþiei Funcþionarilor Publici din Administraþia Localã se analizeazã posibilitatea rezolvãrii aceste probleme la sursã, prin plângeri penale pe numele conducerii Camerelor de Conturi care solicitã Primãriilor recuperarea sumelor acordate angajaþilor ca spor de dispozitiv. „Noi avem, în Timiº, avem o decizie a Curþii de Apel Timiºoara datã recent în care se admite recursul formulat ºi se anuleazã deciziile de recuperare a sporului de dispozitiv acordat la Primãria Timiºoara pentru anul 2010. Cu toate acestea, acum Curtea de Conturi pare decisã sã recupereze din nou aceste sume, pentru perioada 2011 - 2014. Aºa am înþeles cã se vrea, Curtea de Conturi fiind în aceste zile, din nou, în control la Primãrie. Probabil cã va urma un nou proces, însã în acest caz abuzul se vede din avion, mai ales cã existã decizia clarã a instanþei în care se specificã faptul cã aceste sume nu trebuie recuperate. În acest context, nu ºtiu de ce a mai promis

prim-ministrul Victor Ponta cã se va reveni, în administraþie, la salariile din perioada precedentã. Dimpotrivã, Curtea de Conturi pare decisã sã diminueze salariile funcþionarilor din administraþie, nu sã le creascã”, ne-a declarat Tiberiu Negrei. În ciuda acestor discuþii, Curtea de Conturi rãmâne consecventã deciziei de a recupera aceºti bani de la Primãrii, lucru care se poate vedea ºi din ultimele rapoarte defalcate privind gestionarea finanþelor publice la nivel local, fãcute publice în urmã cu câteva sãptãmâni.

Inclusiv la Primãrii mari, precum e cea a municipiului Lugoj, Curtea de Conturi consemneazã ca o abatere financiarã faptul cã „salariile au fost acordate, incluzându-se astfel ºi sporul de dispozitiv de 25% – sub forma sumelor compensatorii – în salariile de încadrare, care au fost plãtite salariaþilor, funcþionari publici ºi personalului contractual”. Ca atare, rãmâne de vãzut cum va fi rezolvatã aceastã problemã în perioada urmãtoare. Dacã „soluþia fina-

lã” va fi tot instanþa, atunci se va ajunge iarãºi la o supra-aglomerare a Tribunalelor ºi Judecãtoriilor, inclusiv în Timiº, la fel ca în momentul marii tãieri de sporuri din 2009 – 2010. ªi, la fel ca în alte cazuri vizând sporurile, probabil cã unele instanþe vor decide într-un mod, iar altele într-un mod diametral opus, pe aceeaºi speþã. Lucru care nu va face decât sã sporeascã nemulþumirile.

11

special

23 - 25 iunie 2014

Dezastrul închirierilor de linii CFR, denunþat de sindicate l Linii din vestul þãrii, concesionate de privaþi, au fost returnate,

ca inutilizabile De când CFR, prin politica indusã de Ministerul Transporturilor, a decis sã-ºi închirieze o parte din infrastructurã cãtre operatorii privaþi de transport feroviar, au apãrut informaþii legate de faptul cã, în anumite regiuni, aceastã privatizare parþialã a fost o imensã greºealã. Vestul þãrii pare sã fie una dintre aceste regiuni, judecând dupã un avertisment oficial transmis din mediul sindical timiºean cãtre Ministerul Transporturilor. bogdan.piticariu@timpolis.ro

În unele locuri, a dispãrut ºi gara...

Chiar dacã, sporadic, au mai fost transmise semnale din sistemul feroviar, legate de efectele nedorite ale închirierii unei pãrþi a infrastructurii feroviare cãtre operatorii privaþi, situaþia pare sã se agraveze în prezent, prin deciziile privind concesionãrile de trasee proaspãt reabilitate de cãtre CFR, inclusiv în vestul þãrii.

Acesta este ºi motivul pentru care structura regionalã timiºeanã a Federaþiei Mecanicilor de Locomotivã a decis sã înainteze Ministerului Transporturilor un avertisment oficial pe aceastã temã, subliniind „beneficiile” pe care le-a avut Statul în Timiº prin închirierea unor trasee feroviare cãtre operatorii privaþi.

Astfel, structura regionalã a federaþiei sindicale susþine cã este o eroare cedarea prin închiriere cãtre operatorii privaþi a secþiilor de cale feratã, aducând ca prim argument starea tehnicã dezastruoasã a secþiilor închiriate ºi starea avansatã de degradare ºi devalizare a patrimoniului ºi dotãrilor.

În vestul þãrii, privatizarea parþialã a infrastructurii CFR pare sã fi fost o greºealã Sindicaliºtii din Regionala Timiºoara spun cã, în mod concret, Statul român, prin intermediul Ministerului Transporturilor, respectiv Compania Naþionalã CFR SA, a investit sume considerabile pentru întreþinerea ºi reabilitarea secþiilor ºi liniilor de circulaþie pânã la transferul prin închiriere cãtre operatorii privaþi care ulterior „le-au exploatat excesiv, dar fãrã a investi în întreþinerea sau reprararea acestora, aducându-le la un stadiu avansat de degradare ºi uzurã”. Conform acestora, edificatoare este starea liniilor închiriate din zona Banat, ºi anume Reºiþa - Berzovia - Oraviþa, Oraviþa Iam, Buziaº - Gãtaia - Jamu Mare, Cãr-

piniº - Ionel, Jebel - Giera ºi Voiteni - Gãtaia. În privinþa secþiilor Nadab - Grãniceri, respectiv Caransebeº - Bouþari, Ioan Boloº, liderul timiºean al Federaþiei Mecanicilor de Locomotivã, spune cã, dupã ce în prealabil au fost închiriate, ulterior au fost returnate cãtre CFR SA, în stare impracticabilã.

Reprezentantul sindicatului timiºean mai spune cã de notorietate este faptul cã de pe aceste secþii de circulaþie închiriate au început sã disparã instalaþii, elemente de exploatare feroviarã, dar ºi active (clãdiri ºi anexe). „Pe secþia Ineu - Cermei, acest proces a culminat cu dispariþia totalã a clãdirii gãrii din staþia Cermei. Oare cine

evalueazã ºi imputã aceste pagube provocate sistemului feroviar, care aparþine, totuºi, Statului român ?”, se întreabã liderul sindical.

O afacere extrem de profitabilã în vestul þãrii Acesta se aratã contrariat ºi de faptul cã pe raza de activitate a Sucursalei Regionale CFR Timiºoara au fost închiriate peste 40% din totalul liniilor de cãi ferate (circa douã treimi din judeþul Timiº), în timp ce în alte zone ale þãrii aceste înstrãinãri nu au amploarea

din Banat. „Ne abþinem sã facem speculaþii, dar persistã suspiciunile privind orientarea predilectã, spre partea de vest a României a conducerii CFR, privind stabilirea secþiilor neinteroperabile. Nu este o coincidenþã, ci este tentaþia operatorilor privaþi spre zonele de ºes, deoarece constituie un imens avantaj în exploatarea, întreþinerea liniilor, unde sunt curbe ºi lucrãri de arte puþine, respectiv cheltuieli mai mici pentru remorcarea trenurilor”, spune, la rândul sãu, Constantin Petreanu, reprezentantul timiºean al Federaþiei Sindicale „Drum de Fier”. Care explicã aceastã situaþie ºi prin faptul cã, în zona de ºes, costurile carburantului pentru tractarea trenurilor sunt mai mici decât într-o zonã de ºes sau de munte.

Reprezentanþi ai Federaþiei Mecanicilor de Locomotivã din Regionala Timiºoara susþin cã, din experienþele anilor anteriori, se constatã cã aceste decizii aduc beneficii sau, altfel spus, prosperitate financiarã, doar operatorilor privaþi ºi estimeazã cã vor determina în continuare spolierea Statului român: „O parte din aceºti operatori privaþi menþin, cu minime cheltuieli, starea tehnicã a liniilor la limita inferioarã a standardelor impuse de siguranþa circulaþiei trenurilor, a gradului de confort, iar prin aceste rabate realizeazã beneficii importante (a se vedea topul oamenilor de afaceri din România). Investiþii minime, dar profituri consistente pentru operatorii privaþi, iar la expirarea contractelor de închiriere ºi repreluare a secþiilor de cãtre CFR SA, investiþii majore din partea Statului român pentru reabilitarea lor”.

Sindicaliºtii mai spun cã, prin aceste închirieri, Statul român nu fãcut altceva decât sã-ºi fure singur cãciula.

Linii proaspãt reabilitate, închiriate de Stat, în Timiº Aceste semnale au venit din partea sindicatelor în contextul în care, deºi se promitea cã, pe partea de vest a þãrii, nu se vor mai concesiona tronsoane CFR, pentru cã, oricum, s-a concesionat aproape tot ce se putea, ºi relaþia cu concesionarii nu este tocmai una perfectã, surse din sistem au dat ca sigurã iminenta închiriere a unuia dintre traseele cu un numãr mare de cãlãtori care mai rãmãsese în portofoliul Statului: Timiºoara Sud - Buziaº Lugoj. Traseu recent reabilitat de cãtre Stat. Cu alte cuvinte, Statul a cheltuit bani pentru reabilitarea unei linii pe care, în loc sã o foloseascã, o închiriazã cãtre operatorii privaþi.

Dovada cã închirierea acestui tronson nu este doar un zvon este confirmatã de mai multe interpelãri parlamentare care au fost trimise în ultima perioadã, pe aceastã temã, Ministerului Transporturilor. Se neglijeazã însã faptul cã aceastã linie, inauguratã în 1986, este o variantã alternativã în caz de evenimente feroviare, catastrofe pentru secþia de circulaþie Timiºoara Recaº - Lugoj, fiind utilizatã ºi în circu-

laþia trenurilor Inter-regio spre Simeria.

Decizia de concesionare a acestui tronson este consideratã cu atât mai ciudatã cu cât aceeaºi linie a fost reabilitatã recent de cãtre Stat, iar infrastructura ºi dotãrile acestei linii nu mai necesitã reparaþii cel puþin zece ani. În plus, Sucursala de Transport Feroviar de Cãlãtori Timiºoara a realizat luna trecutã o analizã a circulaþiei pe acest tronson, concluzia fiind destul de clarã: „Atât din punct de vedere al veniturilor încasate raportate la cheltuieli, cât ºi din cel al utilizãrii statice, raportat la profilul cãlãtorilor, considerãm necesarã continuarea operãrii trenurilor de cãlãtori pe aceastã secþie de circulaþie”. Rãmâne de vãzut dacã Guvernul va þine cont de aceste aspecte, studii ºi semnale.

Cert este cã, în ultimii ani, în vestul þãrii, a fost continuatã politica de concesionare de linii neinteroperabile unor operatori privaþi. La ultima tranºã de concesionãri, de pe raza Regionalei CFR Timiºoara au fost scoase la licitaþie pentru închiriere liniile Simeria -

Pestiº (9,6 kilometri), Simeria - Hunedoara (15,8 kilometri), Jebel - Liebling (9,8 kilometri), Timiºoara Est Radna (64,1 kilometri), Cãrpiniº - Ionel (16,9 kilometri), Lupeni - Lupeni Tehnic - Livezeni (31 de kilometri), fiind vorba în total de 147 de kilometri de cale feratã.

Operatorii privaþi primesc în continuare subvenþii pentru traseele din aºa-numitul pachet minim social, în care sunt incluse trenuri care trebuie sã circule, orice s-ar întâmpla, pe anumite relaþii. Valorile compensaþiei acordate pentru 2013 pentru pachetul minim social aprobat sunt urmãtoarele: pentru trenurile Interregio, de 44,526 de lei pe mia de cãlãtori/kilometru ºi 15,20 lei pe tren/kilometru, iar pentru trenurile Regio, 178,106 de lei pe mia de cãlãtori/kilometru ºi 15,20 lei pe tren/kilometru.

Printre traseele din pachetul social cu legãturã directã cu Timiºul, pentru care Statul a acordat subvenþii în acest an, se numãrã: Iaºi - Timiºoara, Lugoj - Buziaº, Lugoj - Margina, Lugoj Simeria, Timiºoara Nord - Aradu Nou,

În ultimii ani, în vestul þãrii, a fost continuatã politica de concesionare de linii neinteroperabile unor operatori privaþi Timiºoara Nord - Baia Mare, Timiºoara Nord - Beclean pe Someº, Timiºoara Nord - Buziaº, Timiºoara Nord - Caransebeº, Timiºoara Nord - Drobeta Turnu Severin, Timiºoara Nord - Jimbolia, Timiºoara Nord - Lugoj, Timiºoara Nord - Mangalia, Timiºoara Nord Oradea, Timiºoara Nord - Reºiþa, Timiºoara Nord - Sibiu, Timiºoara Nord Stamora Moraviþa, Timiºoara Nord -

Târgu Jiu ºi Timiºoara Nord - Târgu Mureº. Se poate observa cã printre ele se numãrã ºi acest ultim traseu pe care Statul vrea sã-l închirieze în Timiº.

Conform unor surse din interiorul sindicatelor feroviare, subvenþia cãtre operatorii privaþi ar fi plãtitã extrem de operativ, câteodatã ºi în avans, spre deosebire de sistemul de platã cãtre CFR Cãlãtori.

de 24 de ani un reper al cetãþii

12

timp liber

23 - 25 iunie 2014

Teatru

Maria de Buenos Aires De Astor Piazzola ºi Horacio Ferrer Un spectacol în regia artisticã a Adei Lupu Un spectacol în avanpremierã Teatrul Naþional Timiºoara, Sala 2, 29 iunie, ora 19 l Forma lucrurilor l

De Neil LaBute Un spectacol în regia lui Cristi Juncu Adam, student la anglisticã, îºi câºtigã existenþa lucrând ca paznic într-un muzeu. Aici o cunoaºte pe Evelyn, studentã la arte plastice.

Phillip, prietenul cel mai bun al lui Adam, crede cã tânãra studentã are o influenþã negativã asupra acestuia.

Singura persoanã din anturajul sãu care o acceptã pe Evelyn este Jenny, logodnica lui Phillip. Din studentul timid ºi retras, Adam devine o persoanã sigurã de sine, care îºi poate asuma rãspunderea propriilor fapte.

Surpriza cea mare îl aºteaptã însã abia la final…

Teatrul German de Stat Timiºoara, Sala TGST, 27 iunie, ora 19.30 l Nunta micilor burghezi

De Bertolt Brecht Un spectacol în regia lui Alexandru Dabija Brecht a scris comedia Nunta micilor burghezi (titlul iniþial Nunta) la vârsta de doar 21 de ani. Piesa ilustreazã în manierã comicã degradarea micii burghezii: la o nuntã se întâlnesc mirii, tatãl ºi sora miresei, mama mirelui ºi câþiva prieteni. Sãrbãtoarea se transformã treptat într-o catastrofã. Invitaþii se poartã nepoliticos unii cu alþii, intervin unul peste celãlalt atunci când vorbesc, se contreazã reciproc ºi nu se dau îndãrãt nici de la apropouri vulgare. Ca ºi cum nu ar fi de ajuns, mândria mirelui, mobila construitã de el însuºi, începe literalmente sã se descompunã. Iar concluzia e: „Slavã Domnului ºi diavolului cã au plecat în sfârºit!”

Teatrul German de Stat Timiºoara, Sala TGST, 28 iunie, ora 19.30

Filarmonicã Recital de violoncel Spectacol susþinut de Laszlo Fenyo, din Germania, la violoncel, ºi Roxana Ardelean, la pian În program sunt incluse lucrãri de Z. Kodaly (Adagio pentru violoncel ºi pian ºi Sonata pentru violoncel ºi pian, op. 4), J.S. Bvach ºi Z. Kodaly (3 Corale, transcripþie pentru violoncel ºi pian) ºi R. Strauss (Sonata pentru violoncel ºi pian în Fa major, op. 6) Sala Capitol a Filarmonicii „Banatul”, 26 iunie, ora 19 l Concert vocal-simfonic l

Un spectcaol dirijat de Inhyeok Jeong, din Coreea de Sud, ºi susþinut de violoncelistul german Laszlo Fenyo ºi de Corul „Ion Românu” al Filarmonicii Banatul, dirijat de Iosif Todea În program sunt incluse lucrãri de D. Dvorak (Concertul pentru violoncel ºi orchestrã în si minor, op.

104, B.191) ºi W.A. Mozart 8 Misa încoronãrii K317) Sala Capitol a Filarmonicii „Banatul”, 27 iunie, ora 19 l Concursul Internaþional de Percuþie, ediþia a 3-a Sala Capitol a Filarmonicii „Banatul”, 29 iunie - 2 iulie, ora 19

Expoziþii l Bienala Internaþionalã de Arte Miniaturale Timiºoara 2014 Bienala de Arte Miniaturale Timiºoara 2014 s-a nãscut din viziunea entuziastã a câtorva profesori ai Facultãþii de Arte ºi Design. Ea face parte dintr-o serie mai amplã de proiecte, precum Bienala de desen sau Bienala de Afiº ºi Graficã de Carte, Interfoto sau Interdesign.

Aflatã la prima ediþie suntem onoraþi de participãri ale artiºtilor din Germania, Polonia, Turcia, Islanda, Chile, Australia, Elveþia, Coreea de Sud ºi, nu în ultimul rând, din toatã România, având astfel ocazia sã descoperim cât de uniþi suntem cu ajutorul creaþiei, cu ajutorul artei.

Artele miniaturale au fost ºi sunt paºaportul cãtre mobilitate ele dând, în acest moment, artiºtilor din toatã lumea, posibilitatea sã fie prezenþi aici, în Timiºoara, România.

Galeriei Mansarda a Facultãþii de Arte ºi Design, str. Oituz, nr. 4, din 2 pânã în 27 iunie, de luni pânã joi, între orele 9 - 16, iar vinerea, de la 9 la 14 l Uºã – Un Proiect de artã ºi memorie a Suzanei Fântânariu

Organizatorii acestei expoziþii, reprezentanþii Asociaþiei „Memorialul Revoluþiei” din Timiºoara, spun cã titlul acestei expoziþii încearcã sã aducã în atenþia publicului interesat de istorie Revoluþia Românã din anul ’89, ce a izbucnit la Timiºoara ºi s-a extins în întreaga Românie.

Galeria 89, str. Oituz nr. 2B

de 24 de ani un reper al cetãþii

Vitrina cu cãrþi “Sãrbãtoarea Þapului”, Mario Varga Llosa (Ed. Humanitas) Sãrbãtoarea Þapului se înscrie în categoria aºa-numitelor „romane ale dictatorului“, construite în jurul unor figuri de tirani reali sau imaginari – categorie literarã la a cãrei apariþie a contribuit realitatea politicã din þãrile sud-americane în secolul XX. Este o poveste despre viaþa dictatorului dominican Rafael Trujillo (poreclit „Þapul”, de poporul asuprit), personaj care s-a menþinut la putere vreme de 31 de ani, sfârºind asasinat de un grup de conspiratori. Acþiunea principalã a romanului se desfãºoarã la Santo Domingo, pe atunci botezat Ciudad Trujillo, în ultimul an de viaþã al generalului. Însã prin arta povestirilor întretãiate, a istorisirii în care timpuri, locuri ºi evenimente se întrepãtrund topindu-se unele în altele Mario Vargas Llosa ne aduce în faþa ochilor episoade ºi instantanee în care eroii cãrþii, prinºi în vârtejul amintirilor despre vremurile terorii, alcãtuiesc un adevãrat caleidoscop al momentelor de crizã din viaþa lor ºi totodatã din istoria Republicii Dominicane. O magistralã cronicã a disperãrii ºi a izbãvirii.

“Dimineaþa pierdutã”, Gabriela Adameºteanu (Ed. Polirom) Dimineaþa pierdutã – roman distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România ºi nominalizat la Premiul Uniunii Latine – a fost tradus în Estonia, Franþa, Israel, Bulgaria, Spania, Ungaria, SUA, Italia (ºi Portugalia. „Gabriela Adameºteanu se distinge prin calitatea scriiturii ºi prin me-

lancolia privirii. Romanul înlãnþuie vocile care se îngânã ºi îºi rãspund, amestecând vioi, dar perfect structurat epocile. Brutalizaþi de circumstanþe, indivizii descriºi de Gabriela Adameºteanu nu sunt totuºi prezentaþi ca inocenþi.

Scriitoarea se delecteazã sã le descrie erorile de apreciere, mai ales în privinþa sentimentelor celorlalþi. Citind Dimineaþa pierdutã, îþi spui cã rareori întâlneºti un scriitor care sã dovedeascã atât de puþinã compasiune faþã de personajele sale, cu atâta strãlucire ”, scria despre aceastã carte Raphaelle Rerolle, în Le Monde.

“Filosofia sexului”, Radu F. Constantinescu (Ed. Curtea Veche) Brutalitate consumatã în termeni: filosofie (cu „s“) ºi sex. O pledoarie pentru optica nãvalnicã a contemporaneitãþii? Nu, o introspecþie acidã în paharul cu absint al sensibilitãþii rãnite de marea ipocrizie a formulelor existenþiale prefabricate. Cine afirmã cã, pentru a-i înþelege pe orbi, trebuie sã te legi la ochi? Autorul face asta. Prin legãtura înfloratã care îi acoperã privirea, se distinge o patã de culoare: Maria, femeie-prototip (dar nicidecum o Evã dedatã la cutreierarea livezilor de meri), îi apare ca un portret desenat din amintire.

Claritatea poate fi ajustatã, nu ºi termenul de valabilitate sau instrucþiunile de folosire. Sentimentele nu se comercializeazã la gura metroului ºi nici nu sunt dovezi de admiraþie necondiþionatã.

Dar cine spune cã nu putem pãtrunde, mãcar în spirit, în þesãtura literarã a imaginii... Închidere de diafragmã (hei, e vorba de un procedeu cinematografic, ca sã fie clar!) ºi, odatã

nodul desfãcut, Maria ºi iubitul ei stau pentru o clipã, în imponderabilitate, faþã în faþã, cu ochii þintã pe generic.

Nimeni nu le-a spus pânã acum cã, într-un poem cu virtuþi vizuale, autorul ºi textul nu se contopesc într-un tot, ci se despart ca un tot. Filosofia ºi sexul nu mai produc ambiguitate ca termeni, în schimb ajutã la vindecarea retinei, iar orbirea de o clipã devine amintire.

Prin urmare, sexul filosofiei nu mai are de-a face doar cu feminitatea, ci el se transformã, printr-un suav proces de inflorescenþã a tipologiilor, într-o filosofie a sexului – virtualitatea imaginii capãtã brusc identitatea textului ºi nimic din ceea ce e omenesc nu ne mai este strãin.

Meryl Streep o va interpreta pe Maria Callas într-un lungmetraj TV Actriþa americanã Meryl Streep o va interpreta pe Maria Callas întrun lungmetraj de televiziune produs de HBO, care se va intitula “Master Class”.

TIMPOLIS

Meryl Streep, în vârstã de 64 de ani, o va interpreta pe Maria Callas, în Master Class, un lungmetraj ce va fi produs de televiziunea HBO pe baza piesei de teatru omonime scrise de Terrence McNally, despre perioada în care celebra cântãreaþã de operã preda cursuri muzicale elevilor de la o ºcoalã de elitã americanã, Juilliard, în 1971, informeazã contactmusic.com, sursã citatã de Mediafax.

Potrivit publicaþiei New York Post, cineastul Mike Nichols, care a colaborat în trecut cu Meryl Streep la câteva filme celebre, precum Silkwood, Dragoste frântã/ Heartburn, Salutãri din Hollywood/ Postcards From the Edge ºi Îngeri în America/ Angels in America, va regiza acest lungmetraj. Filmãrile vor debuta în luna ianuarie, dupã ce actriþa americanã va termina de filmat pentru pelicula Ricky and the Flash. În acel film, Meryl Streep joacã o mamã sexagenarã pasionatã de rock’ n’roll, care îºi urmãreºte idealurile cu preþul pierderii familiei. Pentru acest rol, vedeta americanã a luat lecþii de chitarã de la legendarul Neil Young. În piesa de teatru Master Class, care a avut debutul pe Broadway în 1995, personajul central (Maria Callas – n.r.) face dezvãluiri despre cariera ºi

viaþa ei personalã, inclusiv despre momentul în care a fost pãrãsitã de miliardarul Aristotel Onassis pentru Jacqueline Kennedy. În ultimii ani, Meryl Streep a interpretat numeroase femei celebre pe marele ecran, precum fostul premier britanic Margaret Thatcher în Doamna de fier/ The Iron Lady ºi maestrul bucãtar Julia Child în Julie ºi Julia/ Julie & Julia. De asemenea, presa americanã afirmã cã personajul Miranda Priestley pe care Meryl Streep l-a jucat în Diavolul se îmbracã de la Prada/ The Devil Wears Prada este inspirat din celebra Anna Wintour, redactorul-ºef al prestigioasei reviste americane Vogue.

Meryl Streep, nãscutã în 1949, a câºtigat în 2012 premiul Oscar pentru cea mai bunã actriþã în rol principal, pentru interpretarea fostului premier britanic Margaret Thatcher, în filmul

Doamna de Fier/ The Iron Lady. Acesta a fost cel de-al treilea Oscar câºtigat de Meryl Streep, dupã cele care i-au recompensat prestaþiile din Kramer contra Kramer ºi Alegerea Sophiei.

Meryl Streep are, în total, 18 nominalizãri la Oscar, cea mai recentã dintre ele primind-o în 2014, pentru evoluþia sa din filmul Þinutul din mijlocul verii/ August: Osage County.

Cu filme precum Vânãtorul de cerbi, Podurile din Madison County ºi Julie ºi Julia, Meryl Streep este o adevãratã legendã a cinematografiei mondiale.

Maria Callas (2 decembrie 1923 16 septembrie 1977) este consideratã una dintre cele mai mari cântãreþe de operã din secolul al XX-lea. Datoritã remarcabilului sãu talent, Maria Callas a fost denumitã “La Divina”. Artista a a murit la vârsta de 53 de ani, la Paris, dupã ce a trãit retrasã în ultimii ani de viaþã.

timp liber

Tribunalul Bucureºti recunoaºte cã Nicu Covaci este autorul unor melodii preluate de Baniciu, dar nu-i dã despãgubiri Tribunalul Bucureºti i-a recunoscut lui Nicu Covaci dreptul de autor pentru unele melodii din repertoriul trupei Phoenix, care au fost preluate ºi interpretate de Mircea Baniciu ºi Iosef Kappl, dar i-a respins cererea de acordare a unor daune materiale ºi morale, decizia nefiind definitivã.

TIMPOLIS

“Am fost dat în judecatã pentru cã am cântat piese din repertoriul Phoenix” Cântãreþul Mircea Baniciu declarã, citat de Mediafax, cã decizia Tribunalului Bucureºti este „profund imoralã”, precizând, totodatã, cã el nu a pierdut nimic, însã publicul a pierdut cel mai mult. „Nu am pierdut nimic în acest proces. Am fost dat în judecatã de Nicu Covaci pentru cã în ultimii 20 de ani am cântat piese din repertoriul Phoenix (semnate de Nicu Covaci) fãrã a avea acordul sãu ºi pentru acest motiv mi s-au cerut daune materiale ºi morale în valoare de 350.000 de euro, iar colegilor mei Josef Kappl ºi Mani Neumann câte 10.000 de euro. Sentinþa judecãtorilor a fost cã nu avem nimic de plãtit acestui om, care oricum în aceastã perioadã a încasat drepturi de autor de zeci de mii de euro, ca urmare a interpretãrilor noastre. Totuºi, la cererea lui Nicu Covaci, judecãtorii au acceptat ideea cã nu avem voie sã interpretãm pe viitor anumite piese din repertoriul Phoenix. Aº dori sã spun cã atât în formula Mircea Baniciu & Band, cât ºi în trupa Pasãrea Rock, majoritatea pieselor interpretate sunt compuse de mine ºi respectiv Ioji Kappl”, a declarat Mircea Baniciu.

El a precizat cã, la cererea publicului, a intrepretat la fiecare concert douã - trei piese de pe albumele Cei ce ne-au dat nume ºi Mugur de fluier , piese la care Mircea Baniciu a declarat cã a contribuit atât la interpretare, cât ºi la compoziþie în anii ’70. „Din pãcate pentru noi, ele au fost semnate de Nicu Covaci la acea vreme, acesta comiþând atunci ºi de nenumãrate ori ulterior, falsuri în acte. Deºi demonstrate, aceste lucruri nu mai au valoare astãzi. Nicu Covaci ºi-a arogat de foarte multe ori drepturi care nu iau aparþinut niciodatã”, a spus Mircea Baniciu. El a menþionat cã acesta este motivul pentru care, de la Revoluþie ºi pânã în prezent, trupa Phoenix „nu a avut continuitate, nu a mai creat nimic memorabil” ºi ºi-a schimbat de numãrate ori componenþa. „Consider cã aceastã decizie este profund imoralã, dar adevãrul nu-l poate schimba nimeni. Piesele apãrute în perioada ’71-’75 au fost compuse în cea mai mare parte împreunã, în sala de repetiþii în care erau prezenþi câþiva oameni (membrii trupei, textierii, sunetiºtii formaþiei). În ce mã priveºte, am la rândul meu peste 100 de piese compuse pentru albumele proprii, piese care au devenit hituri îndrãgite de public

13

23 - 25 iunie 2014

ulterior perioadei Phoenix”, afirmã Mircea Baniciu.

El considerã cã cel mai mult a pierdut publicul românesc, cãruia i s-a luat dreptul de a asculta o muzicã ajunsã legendã, în interpretarea ei originalã: „Probabil cã vã veþi bucura de acum înainte de superba voce ºi chitarã a lui Nicu Covaci, dacã va mai avea vreun public care sã-i asculte melodiile”, mai spus Baniciu.

Fãrã despãgubiri Soluþia a fost pronunþatã, zilele trecute de Tribunalul Bucureºti - Secþia a III-a Civilã. „Ia act de renunþarea la judecata capetelor de cerere reconvenþionalã privind despãgubirile materiale ºi morale ale pârâþilor Mircea Baniciu ºi Iosef Kappl. Admite în parte cererea principalã a reclamantului Covaci Haase Nicolae. Constatã calitatea de autor a reclamantului, cu privire la piesele declarate la U.C.M.R. - ADA (Uniunea Compozitorilor ºi Muzicologilor din România - Asociaþia pentru Drepturile de Autor – n.r.), inclusiv referitor la operele muzicale pretinse de pârâþi ca fiind opere comune interpretate de formaþia «Phoenix». Respinge ca neîntemeiat capãtul cererii principale privind constatarea încãlcãrii de cãtre pârâþi a dreptului de autor al reclamantului. Respinge ca neîntemeiate capetele de cerere trei ºi patru privind obligarea pârâþilor la plata daunelor materiale ºi a daunelor morale. Dispune interzicerea comunicãrii publice în orice formã de prezentare directã, precum ºi modificarea operelor al cãror autor este reclamantul, de cãtre pârâþi. Respinge ca neîntemeiat ultimul capãt de cerere principalã. Respinge ca neîntemeiate cererile reconvenþionale formulate de pârâþi ”, se aratã în minuta deciziei.

Nicu Covaci i-a dat în judecatã pe Mircea Baniciu, Josef Kappl, Manfred Neumann ºi Radu Almaºan, în 2013.

Obiectul procesului înregistrat pe 25 aprilie 2013 la Tribunalul Bucureºti este „drept de autor ºi drepturi conexe”.

Decizia poate fi atacatã cu apel în 30 zile de la comunicare.

Avocatul Ondina Panã, care l-a reprezentat în instanþã pe Nicu Covaci, a declarat cã acesta a solicitat instanþei sã i se recunoascã calitatea de autor asupra tuturor pieselor care se regãsesc înregistrate la UCMR-ADA: „Instanþa a constatat calitatea pieselor declarate la UCMR-ADA, deci toate cele o sutã de piese care sunt la UCMR sunt recunoscute de instanþã ca fiind creaþia autorului unic Nicolae Covaci”. Întrebatã dacã instanþa le-a interzis lui Mircea Baniciu ºi Iosef Kappl sã mai interpreteze piesele din repertoriul Phoenix, Ondina Panã a spus: „N-aº putea sã spun acest lucru, pentru cã din ce sa publicat nu îmi dau seama de acest aspect. Vom aºtepta hotãrârea judecãtoreascã ca sã vedem motivarea integralã”.

O istorie de aproapã jumãtate de veac Înfiinþatã în anul 1962, în Timi-

ºoara, ca formaþie ºcolarã, sub numele Sfinþii, formaþia Phoenix a devenit în scurt timp un reper al tinerei generaþii.

Dupã 1971, în contextul foarte dificil al „noii revoluþii culturale”, a regimului Ceauºescu, Phoenix a schimbat radical formula ºi stilul, inventând etno-rock-ul ºi promovând un limbaj muzical în egalã mãsurã revoluþionar ºi restaurator al tradiþiei autentice. Între 1977 ºi 1989, trupa a activat în Germania, unde a renãscut ca Transsylvania-Phoenix, a câºtigat marele premiu al Deutsche PhonoAkademie, continuând sã promoveze inovaþia muzicalã ºi experimentând direcþii noi. Din 1990, Phoenix s-a întors acasã ºi a redevenit purtãtoarea de cuvânt a generaþii de fani. În prezent, formaþia Phoenix este alcãtuitã din Costin Adam (voce), Dan Albu (chitarã, backing vocals), Dzidek Marcinkiewicz (clape, backing vocals), Volker Vaessen (bass), Ionuþ Micu (baterie), Sergiu Corbu Boldor (vioarã, backing vocals) ºi Nicu Covaci (chitarã, voce).

Muzician ºi solist român, Mircea Baniciu s-a remarcat în muzica româneascã la începutul anilor 1970 ca solist al formaþiei Phoenix (alãturi de Nicu Covaci, Josef Kappl, Costin Petrescu ºi Valeriu Sepi). În aceastã formulã au fost lansate unele dintre cele mai populare albume rock ºi hituri absolute ale trupei: Cei ce ne-au dat nume (1972), Meºterul Manole (EP, 1973), Mugur de fluier (1974).

Odatã cu plecarea colegilor sãi din þarã, în 1977, Baniciu începe o carierã solo, timp în care scoate pe piaþã un EP ºi patru albume: Tristeþi provinciale, Ploaia , Secunda 1 ºi Secunda 2. În 1992, fondeazã Pasãrea Colibri, împreunã cu Florian Pittiº, Mircea Vintilã ºi Vlady Cnejevici ºi cântã în acestã formulã vreme de zece ani, timp în care lanseazã pe piaþã un DVD ºi cinci albume: În cãutarea cuibului pierdut, Ciripituri, Cântece de bivuac, Încã 2000 de ani ºi Pasãrea Colibri 10 ani. În 2002, revine în trupa Phoenix cu ocazia concertului aniversar Phoenix 40 de ani. În urmãtorii ani lanseazã cu Phoenix albumul Baba Novak, apoi îºi continuã cariera solo ºi deruleazã simultan ºi alte proiecte - Pasãrea Colibri, Tandreþuri pentru femei cu cei patru corifei (împreunã cu Mircea Vintilã, Alexandru Andrieº ºi Nicu Alifantis).

Compozitor ºi basist devenit celebru ca membru al trupei Phoenix, încã din 1970, Josef Kappl cântã ºi la vioarã, flaut drept, dar este ºi vocalist.

de 24 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

23 - 25 iunie 2014

Mutaþiile unei gene reduc cu 40% riscul de boli cardiovasculare Patru mutaþii rare ale unei gene reduc cu 40% riscul maladiilor coronariene, au descoperit cercetãtorii americani, care au analizat ADN-ul unui grup de aproximativ 4.000 de persoane.

Aceastã descoperire va permite dezvoltarea unor tratamente noi împotriva afecþiunilor cardiovasculare, au apreciat oamenii de ºtiinþã, ale cãror studiu a fost publicat, zilele trecute, în revista americanã New England Journal of Medicine, anunþã Mediafax.

Grãsimile din sânge, care iau

mai multe forme – colesterolul „rãu” (LDL), colesterolul „bun” (HDL) ºi trigliceridele–- sunt asociate cu riscul apariþiei bolilor cardiovasculare. În acest studiu, cercetãtorii au pus accentul pe rolul trigliceridelor: un numãr prea mare de trigliceride din sânge contribuie în mare mãsurã la bolile cardiovasculare. În schimb, un nivel prea ridicat al colesterolului „bun” (HDL) nu este atât de periculos pe cât se credea.

Testele clinice recente efectuate asupra moleculelor care cresc nivelul colesterolului „bun”, în combinaþie cu rezultatele noastre genetice, sunt pe cale sã rãstoarne certitudini

medicale existente timp de decenii,susþine Sekar Kathiresan, directorul serviciului de cardiologie preventivã la Massachusetts General Hospital ºi principalul autor al studiului. Multã vreme s-a crezut cã un nivel prea redus al colesterolului „bun” reprezintã un factor important în dezvoltarea bolilor cardiovasculare, însã „datele noastre genetice indicã faptul cã adevãrata cauzã nu ar fi un HDL prea scãzut, ci un nivel crescut al trigliceridelor”, a adãugat Sekar Kathiresan. În timp ce riscul presupus de nivelul prea ridicat al colesterolului „rãu” a fost stabilit cu claritate în

patologiile coronariene, rolul unui nivel insuficient al colesterolului „bun” ºi influenþa trigliceridelor au rãmas deocamdatã incerte.

Totuºi, aceastã cercetare geneticã a arãtat cã persoanele purtãtoare ale unei mutaþii genetice denumite APOC3 aveau un nivel al trigliceridelor cu 40% mai scãzut. Astfel, nivelul normal în sânge al acestor lipide este de cel puþin 150 de miligrame pe decilitru (mg/dL). În cazul subiecþilor purtãtori ai mutaþiei genei APOC3, nivelul trigliceridelor era de aproximativ 85 mg/dL, reducând substanþial riscul cardiovascular, potrivit oamenilor de ºtiinþã americani.

Perturbatorii endocrini genereazã costuri sanitare de miliarde de euro pentru UE Costul sanitar al expunerii populaþiei la perturbatorii endocrini, bãnuiþi cã ar provoca mai ales cancer ºi diabet, ar putea ajunge pânã la 31 miliarde de euro în þãrile din UE, potrivit unui studiu realizat de Alianþa pentru Sãnãtate ºi Mediu.

Pentru stabilirea acestor costuri, pe fondul unei îngrijorãri tot mai mari în Europa, în special în Franþa, generatã de perturbaþiile sistemului hormonal induse de substanþele chimice, oamenii de ºtiinþã au identificat ºase tipuri de patologii ce prezintã o tendinþã crescãtoare: probleme de fertilitate, anomalii ale sexului masculin, cancer (mamar, de prostatã ºi testicular), autism, obezitate ºi diabet.

Pe baza unui studiu american recent care a analizat legãtura dintre obezitatea infantilã ºi bisfenol A, un perturbator endocrin utilizat multã vreme la fabricarea biberoanelor, cercetãtorii au reþinut ipoteza minimalã, potrivit cãreia între 2% ºi 5% din totalul acestor maladii sunt cauzate de expunerea la astfel de substanþe, anunþã Mediafax. „UE trebuie sã facã din sãnãtate o prioritate ºi sã interzicã perturbatorii endocrini”, a declarat directorul Alianþei pentru

Sãnãtate ºi Mediu (HEAL), Genon Jensen, care a lansat un apel pentru adoptarea unui calendar bine definit, cu scopul de a identifica „substanþele vinovate” ºi înlocuirea acestora cu produse considerate sigure.

Vizatã de acest dosar, Franþa a cerut la rândul ei Comisiei Europene, sãptãmâna trecutã, sã publice foarte repede o definiþie a perturbatorilor endocrini, aºa cum s-a angajat la

de 24 de ani un reper al cetãþii

sfârºitul anului 2013, înainte de a amâna aceastã decizie pentru al doilea semestru al anului 2014, fapt criticat de anumite organizaþii care vorbesc despre anumite presiuni exercitate de companiile din industria chimicã.

Franþa a fost sprijinitã în acest dosar de Suedia, Danemarca, Austria, Belgia ºi Polonia. În urma acestor demersuri, Comisia Europeanã a

publicat, marþi, calendarul de elaborare a criteriilor de identificare a perturbatorilor endocrini.

Pe lângã bisfenol A, care face obiectul mai multor interdicþii de utilizare, lista presupuºilor perturbatori endocrini folosiþi în detergenþi, obiecte din plastic, produse cosmetice, textile ºi vopsele include numeroase alte substanþe, precum ftalaþi, parabeni ºi pesticide.

integrame

23 - 25 iunie 2014

15

Un politist în autobuz. Înghesuiala mare, caldura.

Cineva stranuta.

Politistul: - Cine a stranutat?

Liniste.

- Cine a stranutat?! insista politistul grav.

Lumea nu mai respira.

Politistul scoate pistolul si trage doua focuri pe geam: - Cine a stranutat!?!

Toti tremurau. În sfârsit, o babuta pe un scaun cu voce gâtuita: - Eu am stranutat.

- Sanatate, mamaie!

Apoi cu privirea spre ceilalti calatori speriati: - Ni s-a ordonat sa fim politicosi! l

Un nebun înarmat cu un ciocan izbeste cu toata puterea în zid. Doctorul îl vede si îi spune: - Degeaba te chinui! E beton armat, n-ai sa poti gauri peretele!

- Nu vreau sa-l gauresc, vreau sa-i fac doar un cucui… l

Sotul pleaca în deplasare si luându-si la revedere de la sotie primeste ultimele sfaturi pentru drum: - Te rog, sa nu cheltui bani pe lucruri pe care le poti avea gratis acasa! l

- Doriti sa va pun un dinte din aur sau din vipla?

- În afara de pret, ar mai fi vreo diferenta?

- Daca este din vipla, n-o sa va deschida nimeni niciodata cavoul! l

La psiholog: -Domnule doctor, am început sa vorbesc singur. Ce sa fac ?

-Deocamdata, nimic, dar daca începeti sa va dati replicile, treceti neaparat pe la mine! l

Bula: - Tata, trebuie sa mergi la scoala sa vorbesti cu diriginta.

Tatal: - De ce, ce-ai mai facut?

Bula: - Pai, nimic, doar am întrebat: “La ce capat?”

- Cum asa?

- Pai la ora de mate, profesoara, cu o rigla în mâna, a venit si a îndreptat rigla spre mine spunând: “La capatul acestei rigle este o persoana cu o minte înceata”… La care eu doar am întrebat: “La ce capat?” l

Liderul haitei de lupi moare. Ceilalti masculi încep sa-l manânce. Doua femele se uitau: - Parsivi mai sunt, si mai ziceau ca nu-l pot înghiti…

de 24 de ani un reper al cetãþii

16

23 - 25 iunie 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16

Director executiv : Melania CINCEA Redactor-ºef : Bogdan PITICARIU Director Difuzare - Abonamente : Gheorghe LAR

Tel.: 0256-225.695; 225.960; Fax: 0256/219.389

TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

de 24 de ani un reper al cetãþii

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.