cyan
magenta
yellow
black
G R ATUIT Anul XXIV Nr. 2058 29 mai - 1 iunie 2014 preþ 1,5 RON
Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL
Abuz de imunitate în formã continuatã melania.cincea@timpolis.ro
D
eputaþii au respins, marþi, cererea privind încuviinþarea arestãrii preventive a deputatului Florin Popescu. 224 de voturi „împotrivã” ºi 78 „pentru”. O nouã erijare a parlamentarilor în procurori. O nouã sfidare. entru cei 224 de deputaþi care au votat împotriva arestãrii preventive, pentru cei care s-au erijat în procurori în situaþia lui Adrian Nãstase, a lui Miron Mitrea, Vlad Cosma, Varujan Vosganian, Borbely Laszlo, Ovidiu Silaghi, Victor Paul Dobre, Ion Stan, Gheorghe Coman ºi a altora, ºi a altora, principiul independenþei Justiþiei nu este nici nenegociabil, nici sacrosanct. De altfel, majoritatea covârºitoare a parlamentarilor români gândesc aºa. De ani de zile, s-au obiºnuit sã se facã luntre ºi punte pentru a-ºi salva colegii intraþi la ananghie penalã. Un gest fãcut doar în virtutea unei fraternizãri la care se recurge pragmatic, prevãzãtor. În ideea cã, mâine, va fi nevoie de un zid uman pentru propria protecþie. anomalie posibilã datoritã unei prevederi (strâmbe, din punctul meu de vedere) din Constituþie: art. 72, alin. 2, care spune cã “deputaþii ºi senatorii (…) nu pot fi percheziþionaþi, reþinuþi sau arestaþi fãrã încuviinþarea Camerei din care fac parte” ºi asta, doar “dupã ascultarea lor”. Stupid. Sfidãtor la adresa noastrã, a tuturor. Nu vãd raþionamentul pentru care procurorii trebuie sã aibã acceptul Parlamentului pentru a cerceta un parlamentar suspectat de încãlcarea legii ori pentru a reþine un parlamentar, pentru fapte care nu au legãturã cu discursul lor politic. Pentru cã în Constituþie nu se spune niciunde cã Parlamentul este cel care judecã. Nu se spune cã Parlamentul are rãspunderea începerii urmãririi penale. Nu se spune cã Parlamentul trebuie sã ancheteze el însuºi o faptã aflatã în atenþia procurorilor. În plus, din acest text de lege rezultã cã imunitatea priveºte opiniile exprimate de la tribuna Parlamentului, de exemplu, nicidecum posibile acþiuni penale comise de un parlamentar. u toate acestea, însã, majoritatea îºi permit sã ignore Legea fundamentalã ºi sã abuzeze de imunitate. Pentru cã nimeni, în momentul de faþã, nu îi poate sancþiona pentru acest derapaj – nici mãcar de electorat nu pot fi sancþionaþi, pentru cã se ascund sub votul secret. Prin regulamentele de funcþionare ale celor douã Camere, s-au pus deasupra Constituþiei. “ Senatorii se bucurã de imunitate parlamentarã pe toatã durata exercitãrii mandatului”, au decis la aliniatul 1 al articolului 172 din Regulamentul Senatului. Nu amintesc, însã, ca subpuncte, niciun fel de condiþii în care un parlamentar se bucurã de imunitate. Nici situaþiile în care îºi poate pierde aceastã protecþie în faþa Justiþiei. i deputaþii ºi-au luat mãsuri pentru a face faþã cu brio Justiþiei. Din primul articol al Secþiunii “Imunitate parlamentarã”, din Statutul deputatului, rezultã clar cã ºi ei mototolesc Constituþia: “Deputaþii se bucurã de imunitate parlamentarã de la data eliberãrii certificatului doveditor al alegerii, sub condiþia validãrii”. ªi, ca ºi când nu era suficient, îºi subliniazã dreptul de a ignora prevederile constituþionale, de a se autoplasa deasupra puterii judecãtoreºti. În baza aliniatului 3 din articolul 193, cei din Comisia Juridicã ºi-au conferit dreptul de a se amesteca în treburile Justiþiei ºi de a decide dacã probele aduse de procurori sunt bune sau nu, dacã existã sau nu “motive temeinice”, dacã acestea plac sau nu ºi, abia apoi aprobã, sau nu, cererea de ridicare a imunitãþii parlamentare. Aºa aratã, în viziunea majoritãþii parlamentarilor noºtri, egalitatea ºi separaþia puterilor în stat, aºa se traduce respectul faþã de Constituþie.
P
O
un reper al cetãþii
Limitarea despãgubirilor pentru “aurul miliþienilor”, contestatã la Curtea Constituþionalã
Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)
Licitaþia pentru reabilitarea holului Gãrii de Nord, infirmatã de Regionala CFR Poliþia Localã Timiºoara dãdea la începutul acestei sãptãmâni informaþia cã la Gara de Nord Timiºoara ar fi început licitaþia pentru amenajarea sãlii de aºteptare. Conducerea Regionalei CFR infirmã însã informaþia, declarând cã situaþia legatã de contractul de reabilitare a Gãrii de Nord, de care se ocupã structurile centrale ale companiei, a rãmas în stand-by. pag.3
Un jurnalist timiºorean face din cenzura de la TVR subiect de dezbatere naþionalã Jurnalistul timiºorean Brînduºa Armanca acuzã conducerea TVR cã a reluat vechi practici propagandistice ºi manipulatorii ºi cã îºi frânge coloana vertebralã, pliindu-se pe profilul intereselor unor potentaþi ai momentului. Recent, TVR a cenzurat un interviu pe care Brînduºa Armanca i l-a luat preºedintelui Traian Bãsescu – situaþie care, câteva zile mai târziu, a generat o dezbatere naþionalã, iniþiatã de GDS, pe tema “Interesul Public vs. Interesul Publicului. Cenzura la TVR”. pag.5
6.000 de ani de istorie, dezvãluiþi la Timiºoara, prin intermediul „Aurului ºi argintului antic al României”
C
O istorie de peste 6.000 de ani, reconstituitã sumar, prin aducerea laolaltã a unor piese de o valoare inestimabilã, lucrate în aur ºi argint, în atelierele unor meºteri orfevrari, începând din neo-eneolitic ºi pânã în antichitatea târzie. Aceasta este ceea ce le propune vizitatorilor expoziþia itinerantã, intitulatã „Aurul ºi argintul antic al României” ajunsã la Timiºoara. pag.6
Pensiile de invaliditate ºi indemnizaþiile de handicap, din nou, surse de nereguli în Timiº
ª
Deºi s-a stabilit cã, dupã 31 decembrie 2009 nu se mai admit revendicãri de aur confiscat înainte de 1989, termenul a fost contestat la CCR Dupã ce, ani de zile, Statul român a retrocedat, în Timiº, sute de kilograme de aur celor care susþineau cã au fost victimele confiscãrilor abuzive fãcute de Miliþia ceauºistã, s-a instituit un punct final pentru “febra aurului”, stabilinduse cã dupã 31 decembrie 2009 nu se mai admit revendicãri. Deºi au avut la dispoziþie ani buni
pentru a înainta în instanþã acþiuni de revendicare, câþiva petiþionari din Timiº au contestat recent la Curtea Constituþionalã impunerea acestui termen limitã. Ar fi suficient sã fie admisã o singurã contestaþie pentru ca Banca Naþionalã sã fie nevoitã din nou sã-ºi goleascã rezervele de aur. pag. 4
Dupã o perioadã de relativã acalmie, Timiºul revine în actualitate cu vechile probleme legate de indemnizaþiile de handicap ºi pensiile de invaliditate. Campaniile de controale iniþiate, în 2009, în vestul þãrii se pare cã nu au fost de naturã sã-i sperie pe cei abonaþi nejustificat la astfel de prestaþii sociale, dacã este sã se facã raportarea la ultimul raport realizat pe aceastã temã de cãtre Curtea de Conturi. pag.7
2
social
29 mai - 1 iunie 2014
O poveste de dragoste din Banat a ajuns în cinematografele româneºti din 20 iunie „Lindenfeld. O poveste de dragoste”, cel mai recent lungmetraj al regizorului Radu Gabrea ºi care îi are în distribuþie pe actorii Victor Rebengiuc, Victoria Cociaº, Mircea Diaconu ºi Ion Caramitru, va avea premiera în cinematografele româneºti pe 20 iunie, anunþã Mediafax. TIMPOLIS
O poveste dulce-amarã, plinã de nostalgie În Frankfurt, în anul 2005, Ulrich (Ully) Winkler, preºedintele unei mari companii (personaj principal interpretat de Victor Rebengiuc, aflat la prima colaborare cu Radu Gabrea), vede la televizor un reportaj despre un fost sat sãsesc din Banat. Acesta este Lindenfeld, în care Ully se nãscuse ºi trãise pânã în 1945. La ºase decenii
dupã ce a fugit în Germania ºi a început sã facã avere, strãduindu-se sã-ºi ºteargã din memorie legãturile cu România, Ully este puternic marcat de imaginile vãzute aºa cã decide împreunã cu Boris, vechiul sãu servitor ºi prieten credincios, sã plece în secret la Lindenfeld. Acolo o regãseºte pe Helga, iubita sa din cruda tinereþe (interpretatã la maturitate de Victoria Cociaº). Ceea ce urmeazã este o poveste dulce-amarã, plinã de nostalgie, candoare ºi momente tragicomice. Povestea are loc în satul Lindenfeld (aflatã în Munþii Semenic, lângã Caransebeº), o aºezare de ºvabi, deportaþi de regimul comunist în Siberia, sat care acum mai are un singur locuitor. Pe lângã distribuþie, Lindenfeld. O poveste de dragoste are ºi o coloana sonorã excepþionalã. Este vorba de compozitorul german din secolul al XVII-lea Johann Pachelbel (unul dintre profesorii lui Johann Sebastian Bach) ºi al sãu celebru Canon în D Major, piesã care în film apare în mai multe interpre-
tãri, cântatã la mai multe instrumente. Lindenfeld. O poveste de dragoste va avea premiera în prima sãptãmânã de lansare în oraºele Bucureºti, Ploieºti, Braºov, Piteºti, Craiova, Constanþa, Cluj-Napoca, Oradea, Timiºoara, Botoºani, Piatra Neamþ ºi Iaºi. Filmul este o ecranizare a romanului Lindenfeld, al lui Ioan T. Morar, o carte care reprezintã debutul sãu în prozã, apãrutã la Editura Polirom ºi ajunsã deja la ediþia a III-a.
Roluri secundare jucate de tineri actori de la Timiºoara Pentru Lindenfeld. O poveste de dragoste, regizorul a adus foarte mulþi actori de pe scena teatrului. Radu Gabrea a spus cã o mare parte din rolurile secundare au fost jucate de tineri actori de la Timiºoara. „ Pe «Helga tânãrã», (personajul principal interpretat mai târziu de Victoria
Victoria Cociaº ºi Victor Rebengiuc, interpretându-i pe Helga ºi pe Ully Cociaº – n.r.), am gãsit-o cãutând printre copiii de la Timiºoara. Am vãzut pozele ºi am zis cã ea trebuie sã joace. Când am ajuns aici mi-am dat seama ce ºansã am avut, nu numai pentru cã seamãnã cu Victoria Cociaº,
ci ºi pentru cã are o candoare ºi o prospeþime incredibilã. Se numeºte Ioana Bugarin, face teatru, dar e încã elevã. Are 16 sau 17 ani. Cred cã va juca ºi în filmul meu urmãtor…”, a completat acesta.
Noi pagini din Jurnalul Preºedintele social-democrat lui Carol I, tradus al CJ Timiº spune cã nu va elibera din funcþii ºefii PNL de deconcentrate de un istoric timiºorean, pe piaþa de carte Proiectul USL trãieºte în Timiº, iar soarta sa depinde doar de deciziile pe care le va lua în continuare PNL Timiº, susþine liderul social-democrat al CJ Timiº, Titu Bojin. Acesta adaugã cã ruperea legãturilor de colaborare ar produce o prea mare bulversare ºi dã asigurãri cã nu va elibera din funcþii ºefii liberali de deconcentrate.
Editura Polirom a lansat, zilele acestea, cel de al doilea volum al Jurnalului lui Carol I al României. Apãrut graþie unui istoric din Timiºoara. oana.dima@timpolis.ro
ligia.hutu@timpolis.ro
Prin intermediul unui mesaj conciliant, preºedintele PSD Timiº ºi al CJ Timiº, Titu Bojin, l-a invitat pe liderul PNL Timiº, Nicolae Robu, sã consimtã la continuarea colaborãrii între cele douã partide.Titu Bojin mai spune cã este pregãtit, în calitate de persoanã cu mai multã experienþã politicã decât cea acumulatã de Nicolae Robu, sã treacã cu vederea poziþiile exprimate public de acest “fiu rãtãcitor”. Punctul de vedere al lui Nicolae Robu a rãmas, însã, neschimbat, acesta afirmând cã PNL nu consimte la refacerea parteneriatului cu PSD. Întrebat despre soarta pe care o vor avea directorii de deconcentrate susþinuþi de PNL – surse din interiorul PSD susþin cã ar avea zilele numãrate în funcþiile de conducere pe care le ocupã, dupã refuzul dat de Crin Antonescu lui Victor Ponta de a reface USL –, Titu Bojin afirmã cã interesul care ar trebui sã dicteze continuarea colaborãrii celor douã partide nu are legãturã cu soarta ºefilor de instituþii deconcentrate susþinuþi de PNL – directorul regional al CFR Infrastructurã, Mircea Benec, directorul de patrimoniu al CFR Infrastructurã, Sorin Anghel, directorul adjunct al CFR Marfã, Gelu Corondan, directorul Inspectoratului de Stat pentru Controlul Transportului Rutier, Valentin Puie, ºeful Oficiului Teritorial pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie, Adrian Pãºcuþã, directorul Comisariatului pentru
Titu Bojin ºi Nicolae Robu, într-o vreme când nu se vorbea, oficial, despre ruperea USL Protecþia Consumatorilor, Flavius Nicoarã, directorul Direcþiei de Sãnãtate Publicã, Horia Vermeºan, directorul Direcþiei pentru Agriculturã Timiº, Doru Petanec, ºeful Inspectoratului ªcolar Judeþean, Cornel Petroman, directorul Registrului Auto Român, Cosmin Costa, directorul regional al Direcþiei Generale a Finanþelor Publice, Lucian Heiuº, ºi directorul adjunct ºi trezorierul Direcþiei Generale a Finanþelor Publice, Dumitru Popovici, directorul adjunct al Spitalului Municipal de Urgenþã Timiºoara, Rodica Mihãescu, directorul Direcþiei Judeþene pentru Culturã ºi Patrimoniul National Timiº, Sorin Predescu, directorul adjunct al Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã, Gina Grigorie, directorul adjunct al Casei de Culturã a Studenþilor, Grigore Grigoroiu, directorul filialei Timiº a Registrului Auto Român, Sorin Supuran, ºi coordonatorul POSDRU Timiº, Mircea Leschian. Titu Bojin dã asigurãri cã nu are în vedere schimbarea acestor oameni. Miza realã, mai spune acesta, o reprezintã continuarea proiectelor asumate la nivelul judeþului de cele douã partide foste partenere în USL ºi cei peste 100
de 24 de ani un reper al cetãþii
de primari ajunºi în poziþiile ocupate în urma deciziei exprimate la vot de electorat. În ce priveºte discuþiile care vor avea loc la nivel naþional în PSD, în cadrul cãrora, spune Titu Bojin, va fi analizatã ºi posibilitatea continuãrii colaborãrii cu PNL, acesta a declarat cã joi va avea loc, la Bucureºti, o analizã a rezultatelor obþinute la alegerile de duminicã. Opinia sa este, însã, cã în Timiº “funcþioneazã încã USL-ul”, în pofida declaraþiilor acide pe care preºedintele liberal Nicolae Robu le-a repetat insistent în ultima perioadã ºi care au fost transmise. Cu atât mai mult cu cât, spune acesta, într-o formã sau alta, colaborarea dintre PSD ºi PNL la nivel local ºi judeþean funcþioneazã încã din 2008. “PSD Timiº nu merge pe varianta întreruperii legãturii cu PNL. Noi dorim sã continuãm colaborarea, pentru cã, altfel, s-ar bulversa prea tare activitatea din judeþ” , a mai declarat preºedintele CJ Timiº, Titu Bojin. Adãugând cã este mai puþin important numele proiectului sub care va continua colaborarea dintre cele douã partide. Dar, mai spune acesta, viitorul colaborãrii, va depinde de deciziile lui Nicolae Robu ºi ale PNL Timiº.
Istoricul Vasile Docea, conferenþiar la Facultatea de ªtiinþe Politice, Filosofie ºi ªtiinþe ale Comunicãrii a Universitãþii de Vest ºi director al Bibliotecii Centrale Universitare a Universitãþii de Vest, este cel care a stabilit textul Jurnalului – „o minunãþie”, cum l-a cataloga Dan C. Mihãilescu –, l-a tradus din limba germanã ºi a redactat cuvântul introductiv ºi notele aferente. Pãstrat în arhiva familiei regale ºi, mai apoi, la Arhivele Statului din Bucureºti, jurnalul lui Carol I, pânâ în 2007 – la publicarea primului volum – inedit, cu excepþia câtorva fragmente, cuprinde patru volume, dintre care primul acoperã anii 1881 - 1887. Purtând amprenta personalitãþii regelui, Jurnalul, altfel un lucru, se pare, obiºnuit pentru Casa Regalã a României – regele Ferdinand, regina Maria ºi Carol al II-lea au þinut ºi ei jurnale –, conþine însemnãrile zilnice ale suveranului, notaþii de regulã sumare, de câteva rânduri, dar foarte riguroase despre activitãþile sale ºi despre evenimente ale zilei mai mult sau mai puþin importante. Autorul Jurnalului nu urmãreºte, însã, o idee anume, ci redã cu fidelitate fapte, iar aprecierile personale ºi comentariile, care ar putea da seama mai bine de gândurile regelui, sunt succinte ºi destul de rare. Importanþa majorã a însemnãrilor pentru istoriografia acestei perioade provine tocmai din reflectarea fidelã a politicii externe ºi interne a României, de la, de exemplu, pregãtirea ºi semnarea în 1883 a alianþei cu Puterile
Centrale ºi atitudinea regelui faþã de aceastã decizie pânã la lupta continuã dintre liberalii ºi conservatorii ce se succedã la guvernare. Poziþia privilegiatã, de centru al vieþii politice în þarã ºi nod al politicii internaþionale, precum ºi buna calitate a informaþiilor pe care le obþinea regele Carol I au fãcut din acesta un fin observator ºi un martor valoros al lumii în care trãia. Tocmai acest lucru iese în evidenþã în Jurnal. Preocupãrile, îngrijorãrile, eforturile ºi negocierile lui Carol I, legate de politica externã, revin periodic ºi în acest al doilea volum al Jurnalului, evidenþiind în special interesul acordat de suveran fortificaþiilor de la Galaþi ºi Focºani, pentru consolidarea liniei de apãrare împotriva Imperiului Rus. Pe plan intern sunt surprinse faptele semnificative din punct de vedere politic, de la micile intrigi personale – de pildã, atitudinea regelui în legãtura cu „afacerea Elena Vãcãrescu” ºi exilul reginei Elisabeta – pânã la lupta dintre conservatorii aflati în opoziþie ºi liberalii de la guvernare, o încleºtare tot mai durã care a dus la cãderea Guvernului liberal condus de Ion C. Brãtianu ºi începutul „marii guvernari conservatoare”, în martie 1888.
eveniment
29 mai - 1 iunie 2014
3
Licitaþia pentru reabilitarea holului Gãrii de Nord, infirmatã de Regionala CFR Încã se cautã finanþare
Poliþia Localã Timiºoara dãdea la începutul acestei sãptãmâni informaþia cã la Gara de Nord Timiºoara ar fi început licitaþia pentru amenajarea sãlii de aºteptare. Conducerea Regionalei CFR infirmã însã informaþia, declarând cã situaþia legatã de contractul de reabilitare a Gãrii de Nord, de care se ocupã structurile centrale ale companiei, a rãmas în stand-by.
Anul trecut, în noiembrie, Ministerul Transporturilor, prin vocea ministrului Ramona Mãnescu, a recunoscut cã finanþarea pentru Gara de Nord a fost pierdutã: „În prezent, CFR SA trebuie sã gãseascã o altã sursã de finanþare, deoarece împrumutul BERD a expirat, ºi, de asemenea, trebuie elaborat proiectul tehnic pentru restul lucrãrilor de executat”.
bogdan.piticariu@timpolis.ro
La începutul sãptãmânii, Poliþia Localã Timiºoara dãdea în premierã informaþia cã, pe fondul unor noi verificãri, „Regionala CFR a demarat licitaþia pentru amenajarea sãlii de aºteptare”. ªi preciza cã a efectuat noi verificãri în ceea ce priveºte respectarea termenelor impuse Companiei Naþionale de Cãi Ferate CFR SA Bucureºti – Sucursala Centrul Regional de Exploatare, Întreþinere ºi Reparaþii CF Timiºoara, pentru luarea mãsurilor de intrarea în legalitate la capitolele salubrizare, întreþinerea spaþiilor pe care se afla vegetaþie abundentã, întreþinerea faþadelor, obþinerea autorizaþiilor pentru desfãºurarea activitãþilor comerciale. Poliþiºtii locali mai spuneau cã, în ceea ce priveºte curãþenia ºi tãierea vegetaþiei din zona triaj, au fost luate mãsurile pentru curãþarea ierbii, dar aceasta a crescut din nou, motiv pentru
Foto Primãria Timiºoara
O informaþie oficialã negatã la sursã
Conducerea Regionalei CFR Timiºoara spune cã este luatã în calcul amenajarea holului Gãrii de Nord, nu a sãlii de aºteptare au impus un nou termen, de 30 de zile, prin somaþie. În ceea ce priveºte prezenþa oamenilor strãzii, care se aciuaserã în perimetrul Gãrii de Nord ºi zonele adiacente acesteia s-au luat mãsuri sã nu mai locuiascã în adãposturile improvizate din locaþiile respective. Totodatã, poliþiºtii locali care au aplicat la ultimul control, din urmã cu o lunã, o sancþiune de 1500 lei Regionalei CFR Timiºoara pentru cã nu a zugrãvit ºi întreþinut sala de aºteptare, au efectuat din nou verificãri. „De aceastã datã, precizeazã Poliþia Localã, s-a aplicat somaþie de 30 de zile deoarece reprezentanþii Regionalei au de-
marat procedurile de licitaþie pentru efectuarea acestor lucrãri de reparaþii în care intrã ºi zona sãlii de aºteptare ºi a caselor de bilete, deschiderea ofertelor fiind stabilitã la mijlocul lunii iunie.” Informaþia era curioasã, în condiþiile în care lucrarea de reabilitare a Gãrii de Nord este în prezent în standby, încercându-se gãsirea unei finanþãri. În plus, nu Regionala CFR s-a ocupat de licitaþii pentru aceste lucrãri, iar pentru zugrãvirea ºi repararea holului Gãrii nu se justifica organizarea unei licitaþii, valoarea fiind una micã. Conducerea Regionalei CFR a
lãmurit situaþia, infirmând informaþiile date ca oficiale legate de licitaþia pentru amenajarea sãlii de aºteptare. „Aºa se întâmplã când se vorbeºte în necunoºtinþã de cauzã. În primul rând, e vorba de holul Gãrii, nu de sala de aºteptare. Apoi, nu se organizeazã nicio licitaþie – noi am precizat doar cã vom cuprinde lucrãri de zugrãvire ºi reparare a holului în contractul intern de lucrãri. În rest, situaþia legatã de proiectul de reabilitare a Gãrii e aºa cum o ºtiþi. Nu s-au alocat de la nivel central, deocamdatã, fonduri în acest sens”, ne-a declarat Mircea Benec, directorul Regionalei CFR Timiºoara.
Situaþia nu s-a rezolvat, nefiind identificatã nicio sursã de finanþare. Banii pe care Statul i-a pierdut anul trecut au fost la dispoziþia sa din 2003, când Compania Naþionalã de Cãi Ferate CFR SA a contractat un credit extern în valoare de 24 de milioane de euro, de la BERD, finanþarea fiind garantatã de cãtre România, reprezentatã de Ministerul Finanþelor Publice, pentru execuþia de lucrãri de modernizare a cinci mari staþii de cale feratã din þarã – Constanþa, Iaºi, Cluj, Timiºoara ºi Craiova –, precum ºi pentru servicii legate de supervizarea lucrãrilor, care au fost atribuite de la Bucureºti. Dacã în cazul celorlalte patru staþii CFR lucrurile au fost puse în practicã întocmai, la Timiºoara s-au împotmolit din cauza neînþelegerilor cu antreprenorii. Banii au rãmas la dispoziþia Statului român pânã la sfârºitul anului trecut, când perioada de acordare a fondurilor a expirat.
Ministerul Dezvoltãrii se spalã pe mâini în privinþa retrocedãrilor controversate de la Timiºoara Deºi conform numeroaselor opinii din administraþia ºi justiþia timiºoreanã, amploarea pe care a luat-o la Timiºoara fenomenul retrocedãrilor controversate de imobile nu ar fi fost posibilã fãrã complicitãþi la nivelul Primãriei, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice nu pare interesat de iniþierea unei anchete pe aceastã temã. bogdan.piticariu@timpolis.ro
Deºi asemenea demersuri ar fi trebuit fãcute mai repede, ºi nu abia acum, când, în multe cazuri, a intervenit prescripþia, spre diverse ministere cu competenþe în domeniu continuã sã vinã interpelãri formulate de diverºi parlamentari de Timiº, legate de retrocedãrile controversate de imobile din Timiºoara. O astfel de interpelare a fost formulatã recent ºi de la nivelul Senatului cãtre Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei, menþionându-se cã Timiºoara se confruntã cu „un caz malign de mafie imobiliarã”, ajungându-se la situaþii ºocante „în care spitalele sau
directe în domeniul administrativ susþine cã nu se poate implica în niciun fel ºi deleagã rãspunderea cãtre Ministerul Justiþiei care, la rândul sãu, a dat mai departe interpelãrile de acest gen cãtre Inspecþia Judiciarã, care susþine cã nu ºtie nimic despre acest subiect, pentru cã nu a primit nicio sesizare. „Din verificãrile efectuate prin intermediul CSM, am constatat cã, pânã în prezent, nu a fost sesizatã cu privire la conduita profesionalã a vreunui procuror sau judecãtor care a soluþionat sau s-a pronunþat în vreuna din cauzele care au avut ca obiect retrocedarea unor imobile în oraºul Timiºoara”, spun reprezentanþii Inspecþiei Judiciare. Care mai menþioneazã ºi cã „nu au avut date ºi indicii concrete care sã stea la baza unei sesizãri din oficiu în legãturã cu conduita profesionalã a acestor magistraþi”.
Nemulþumiri legate de rãspunsul la interpelãri Dupã cum se poate vedea ºi în aceastã situaþie, ministerele interpelate rareori dau rãspunsuri edificatoare legate de problemele în privinþa cãrora li se cer explicaþii. De altfel, mai mulþi parlamentari de Timiº susþin cã
Foto TIMPOLIS
„Ministerul nu are competenþã de investigare”
alte clãdiri istorice au ajuns la mâna mafiei imobiliare” . În plus, se mai aratã, „este vorba despre un numãr foarte mare de proprietãþi din centrul Timiºoarei, care au ajuns sã intre în posesia unor clanuri de romi, ajungându-se la situaþii în care medicii, asistentele ºi pacienþii sunt ameninþaþi cu aruncatul în stradã dacã nu se plãteºte la timp chiria, sau sunt deja evacuaþi, aºa cum s-a întâmplat la Spitalul «Louis Þurcanu»”. Dincolo de caracterul tardiv al unor astfel de interpelãri, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei, solicitat sã investigheze prin structurile proprii eventuale complicitãþi ale unor funcþionari ale Primãriei Timiºoara în acest fenomen al retrocedãrilor controversate, susþine cã nu se poate implica în problemã. „Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei nu are competenþã legalã de a investiga, constata sau întreprinde orice alt demers în situaþii de acest gen”, susþine structura guvernamentalã condusã de vicepremierul Liviu Dragnea. Caracterul ilicit al actelor ºi faptelor care au generat fenomenul, precum ºi tragerea la rãspundere a persoanelor care le-au sãvârºit – mai spun oficialii ministeriali – este un atribut exclusiv al organelor statului cu atribuþii în domeniul jurisdicþional. Ca atare, structura cu atribuþii
E greu de crezut cã fenomenul retrocedãrilor controversate de imobile ar fi fost posibil fãrã complicitãþi la nivelul Primãriei sunt nemulþumiþi de felul în care li se rãspunde la interpelãri, în cazul în care li se rãspunde la termen, pentru cã la Camera Deputaþilor sunt exemple de interpelãri la care structuri precum Ministerul Transporturilor nu s-au sinchisit sã rãspundã nici dupã jumãtate de an, deºi exista obligativitatea formulãrii unui rãspuns în maxim 30 de zile. „Am constatat nu o datã cã ministerele interpelate pe chestiuni concrete evitã sã dea rãspunsuri clare, ascunzându-se dupã deget. Vã dau exemplul
unei interpelãri legate de Intermodalul timiºorean în care am cerut explicaþii legate de motivul schimbãrii locaþiei acestuia de la Recaº, unde avea terenul sigurat gratuit de stat. Am primit de la Ministerul Transporturilor un fel de istoric al demersurilor legate de Centrul Intermodal care nu lãmurea mai nimic. Ca atare, am revenit cu o nouã interpelare în care am cerut sã mi se rãspundã concret, punctual, la întrebãrile puse”, ne-a declarat senatorul PPDD de Timiº Ioan Iovescu.
de 24 de ani un reper al cetãþii
4
actualitate
29 mai - 1 iunie 2014
Limitarea despãgubirilor pentru “aurul miliþienilor”, contestatã la Curtea Constituþionalã Solicitãrile de restituire de metale preþioase, un fenomen scãpat de sub control
Deºi s-a stabilit cã, dupã 31 decembrie 2009 nu se mai admit revendicãri de aur confiscat înainte de 1989, termenul a fost contestat la CCR Dupã ce, ani de zile, Statul român a retrocedat, în Timiº, sute de kilograme de aur celor care susþineau cã au fost victimele confiscãrilor abuzive fãcute de Miliþia ceauºistã, s-a instituit un punct final pentru “febra aurului”, stabilindu-se cã dupã 31 decembrie 2009 nu se mai admit revendicãri. Deºi au avut la dispoziþie ani buni pentru a înainta în instanþã acþiuni de revendicare, câþiva petiþionari din Timiº au contestat recent la Curtea Constituþionalã impunerea acestui termen limitã. Ar fi suficient sã fie admisã o singurã contestaþie pentru ca Banca Naþionalã sã fie nevoitã din nou sã-ºi goleascã rezervele de aur. bogdan.piticariu@timpolis.ro
Limite contestate Dacã reprezentanþii Bãncii Naþionale credeau cã lungul ºir al revendicãrilor de metale preþioase confiscate de Miliþia ceauºistã se va încheia odatã cu finalul anului 2009, dupã care se preciza cã nu se vor mai accepta revendicãri, aceºtia ar putea avea surprize. În acest an au fost formulate cãtre Curtea Constituþionalã mai multe excepþii de neconstituþionalitate care au plecat de pe rolul unor instanþe din Timiº. În aceste excepþii, petiþionarii contestã data limitã impusã de lege, 31 decembrie
2009, considerând cã o astfel de limitare ar aduce atingere liberului acces la justiþie. CCR a analizat deja o astfel de sesizare, la începutul anului, decizia fiind publicatã zilele trecute în Monitorul Oficial. Excepþia respectivã a fost ridicatã în Dosarul nr. 29.090/325/2012 al Tribunalului Timiº - Secþia Civilã, într-o cauzã având ca obiect restituirea metale preþioase. În motivarea excepþiei de neconstituþionalitate, se aratã cã prin limitarea termenului în care se poate solicita restituirea unor obiecte din aur se încalcã prevederile legale privind accesul liber la justiþie, iar prin decãderea din dreptul de a mai introduce o asemenea acþiune se aduce atingere prevederilor constituþionale. Tribunalul Timiº, prin Secþia I Civilã, apreciazã cã excepþia de neconstituþionalitate apare ca neîntemeiatã, “ în condiþiile în care reglementarea modalitãþii ºi a condiþiilor de restituire a bunurilor preluate abuziv în perioada comunistã este opþiunea legiuitorului, acesta neavând o obligaþie în acest sens, iar, în concret, prin prelungirea termenului acordat iniþial au fost respectate exigenþele liberului acces la justiþie, garanþiile cerute de acest principiu fiind de altfel asigurate de ansamblul procedurii instituite prin actul normativ cu caracter special”. Judecãtorii Tribunalului Timiº au mai spus cã reclamantul, fiind anterior deposedat de bunuri, nu era, la momentul analizei, decât titula-
de 24 de ani un reper al cetãþii
rul unei speranþe de a ºi le vedea readuse în patrimoniu, nemaiavând, cu puterea evidenþei, calitatea de proprietar – aceasta fiind finalitatea demersului judiciar promovat. În cauzã li s-a cerut puncte de vedere ºi celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului ºi Avocatului Poporului. Avocatul Poporului a arãtat cã nu este de acord cu teoria conform cãruia instituirea limitei de formulare a revendicãrilor, pânã în 31 decembrie 2009, ar încãlca prevederile din Constituþie privind garantarea dreptului de proprietate, susþinând cã aceastã teorie este neîntemeiatã. Întrucât, se spune, prevederile legale criticate nu numai cã nu atenteazã la dreptul de proprietate, “care a fost grav lezat în timpul regimului trecut, ci, dimpotrivã, creeazã posibilitatea reconstituirii sale pe calea acþiunii în justiþie, introdusã cu respectarea condiþiilor prevãzute de lege.” CCR, analizând cazul, s-a declarat de acord cu cererea BNR – Sucursala Regionalã Timiº, care a solicitat respingerea excepþiei de neconstituþionalitate ca inadmisibilã. Acesta este însã doar una dintre cele patru excepþii de acest fel plecate la începutul acestui an de pe rolul instanþelor din Timiº cãtre CCR. ªi este de ajuns ca una dintre ele sã fie mai bine argumentatã, pentru ca, prin admiterea excepþiei de neconstituþionalitate, CCR sã anuleze limita instituitã pentru revendicãri, iar “febra aurului” sã reînceapã în Timiº.
Timiºul este unul dintre judeþele unde fenomenul solicitãrilor de restituire de metale preþioase confiscate înainte de 1989 a cunoscut o amploare fãrã precedent, în ultimii zece ani. Deºi din cauza amplorii pe care o luase acest s-a stabilit cã 30 decembrie 2009 e data-limitã pânã la care se mai pot introduce acþiuni de acest gen, în mai multe instanþe din Timiº au continuat sã se deruleze procese similare, unele iniþiate prin diverse demersuri judiciare, cum ar fi contestãrile în anulare ale unor sentinþe pronunþate de instanþã. Maratonul judiciar a continuat, deci, sub diverse forme, deºi din 1990 ºi pânã în prezent BNR a restituit peste trei tone de aur. În instanþele din Timiº, cantitãþi mari de aur confiscat de la cetãþeni strãini, de regulã italieni, au ajuns sã fie revendicate de cãtre persoane din Timiºoara, de regulã de etnie rromã. Acestea susþin în instanþã cã sunt proprietarii aurului confiscat de Miliþia ceauºistã ºi cã respectivii cetãþeni italieni ar fi inexistenþi. Într-un astfel de proces, ajuns recent în ultima fazã la Curtea de Apel Timiºoara, a fost revendicat aurul confiscat de la doi cetãþeni italieni, care mai apar po-
meniþi în mai multe procese de acest gen: Cogo Alessandro (menþionat ºi în alte trei procese de restituire de metale preþioase din instanþele timiºene) ºi Salori Horatius. Martorii, foºti ofiþeri de la Direcþia Economicã a Miliþiei timiºene, au ajuns sã conteste în instanþã existenþa acestor cetãþeni, susþinând cã “deºi în acte se menþioneazã cã obiectele de aur s-au ridicat de la cetãþenii italieni – pârâþi în prezenta cauzã – din probe rezultã cã au aparþinut ºi s-au ridicat de la reclamantã, aceºti pârâþi neputând fi identificaþi din cauza datelor incomplete din acte”. BNR, instituþia de la care se solicita restituirea aurului, ºi-a manifestat, prin sucursala de la Timiºoara, îndoiala cu privire la onestitatea acestei acþiuni, menþionând cã “foºtii lucrãtori ai Miliþiei nu relateazã date concrete care sã permitã conturarea cadrului care a fãcut posibilã singularizarea în memoria acestora a mãsurii confiscãrilor, în contextul în care aceºtia au participat la nenumãrate astfel de activitãþi”. Totodatã, a arãtat cã “se îndoieºte de veridicitatea susþinerilor martorilor, în condiþiile în care inventarele întocmite pe numele unor cetãþeni strãini sunt înscrisuri auten-
tice pentru care opereazã prezumþia de legalitate ºi autenticitate în raport cu declaraþiile martorilor”. Cu toate acestea, argumentaþia BNR nu a fost acceptatã, fiind contestatã însãºi existenþa italienilor în cauzã. Miza unui singur proces de acest gen a constat în lingouri în greutate totalã de 200 de grame, bijuterii în greutate de 716,50 de grame, cinci bare laminate în greutate de 1.000,32 de grame, ºase plãcuþe laminate în greutate de 439,48 de grame, un lingou mic în greutate de 100 de grame ºi bijuterii în greutate de 997,72 de grame, bunuri aparþinând, în bunã parte, cetãþenilor italieni consideraþi “inexistenþi”. Nu este însã un exemplu singular. Anul trecut, la Tribunalul Timiº, într-un proces de restituire finalizat în cele din urmã cu respingerea cererii, instanþa solicita Direcþiei pentru Evidenþa Persoanelor ºi Administrarea Bazelor de Date sã facã investigaþii în Africa pentru a-i comunica informaþii cu privire la domiciliul ºi reºedinþa lui Mamadou Aliou Sow, domiciliat în Guineea Ecuatorialã. Africanul era ºi el invocat ca persoanã inexistentã, aurul confiscat pe numele sãu fiind revendicat de alte persoane.
O investigaþie nefinalizatã Abia dupã ani buni de restituiri controversate, în pofida faptului cã existau informaþii cunoscute legate de aceste procese controversate, datele legate de cauze judecate cel puþin ciudat, a cãror mizã era aºa-numitul aur al miliþienilor, au ajuns ºi la fostul serviciu de informaþii al Ministerului Justiþiei, Direcþia Generalã de Protecþie ºi Anticorupþie (continuatoarea SIPA), care s-a arãtat interesat de ce se întâmpla la Timiºoara, în aceste procese. Lucrurile par sã se fi terminat, din punct de vedere al investigãrii fenomenului, odatã cu desfiinþarea DGPA, în 2006, ºi ar fi interesant de aflat ce date se regãsesc, în privinþa aurului miliþienilor, în arhiva fostei SIPA, pe care acum, Ministerul Justiþiei pare foarte dornic sã o preia.
Vasile Dudaº “Pe aceste speþe, Miliþia lucra în colaborare strânsã cu Securitatea. Se cunosc cazuri, inclusiv pe plan local, în care Securitatea îºi infiltra oameni în cercurile în care ºtia cã se tranzacþioneazã cantitãþi mari de metale preþioase. Exista un compartiment special la Miliþia Timiº, care se ocupa doar de aces-
te confiscãri, realizate în baza Legii Ilicitului. Însã nu ºtiu în ce mãsurã o parte din miliþienii activi atunci îºi mai pot aminti cu precizie de la cine ºi ce metale preþioase au confiscat”, spune istoricul Vasile Dudaº, ºeful secþiei de Istorie din cadrul Muzeului Banatului, specializat pe istorie modernã ºi contemporanã.
actualitate
29 mai - 1 iunie 2014
5
Un jurnalist timiºorean face din cenzura de la TVR subiect de dezbatere naþionalã Jurnalistul timiºorean Brînduºa Armanca acuzã conducerea TVR cã a reluat vechi practici propagandistice ºi manipulatorii ºi cã îºi frânge coloana vertebralã, pliindu-se pe profilul intereselor unor potentaþi ai momentului. Recent, TVR a cenzurat un interviu pe care Brînduºa Armanca i l-a luat preºedintelui Traian Bãsescu – situaþie care, câteva zile mai târziu, a generat o dezbatere naþionalã, iniþiatã de GDS, pe tema “Interesul Public vs. Interesul Publicului. Cenzura la TVR”. ligia.hutu@timpolis.ro
Interesul Public vs. Interesul Publicului „Fãrã libertate, orice abuz se poate întâmpla”, este mesajul-avertisment pe care Brînduºa Armanca l-a adresat, prin intermediul unei postãri pe contul personal de Facebook, zilele trecute. Aceasta evocã, în context, conþinutul dezbaterii “Interesul Public vs. Interesul Publicului. Cenzura la TVR”, organizate zilele trecute de Grupul pentru Dialog Social ºi filiala din România a Asociaþiei Europene a Jurnaliºtilor - Asociaþia Ziariºtilor Independenþi din România, pe tema cenzurii practicate în TVR. Referindu-se la recenta interzicere de cãtre reprezentanþi ai conducerii Televiziunii publice a unui interviu realizat, în 11 mai, cu preºedintele Traian Bãsescu, Brînduºa Armanca semnaleazã lipsa de asumare de care a dat dovadã conducerea TVR ºi continuarea mistificãrilor la care reprezentanþii acesteia s-au dedat pe marginea acestui subiect. „Conducerea TVR n-a luat parte (la dezbaterea organizatã de GDS – n.red), a trimis o fiþuicã fãrã valoare, continuând sã mistifice”, mai spune Brînduºa Armanca, precizând cã a ascultat, cu amãrãciune, „portretul de oportunist fãcut de participanþi lui Stelian Tãnase” (actualul preºedinte-director general al TVR – n.red) „autorul actelor de cenzurã din TVR, uneori autor moral, de cele mai multe ori autor direct”. Dezbaterea organizatã de GDS ºi AZIR, referitoare la reluarea de cãtre conducerea TVR a practicilor de cenzurã, a produs, însã, o serie de consecinþe, din registre diferite. Pe de o parte, scrie Brînduºa Armanca, „pe spinarea dezbaterii oneste s-au construit îndatã manipulãri jalnice: s-a rãspândit zvonul cã GDS a fost dirijat de Claudiu Lucaci,
dornic sã devinã el preºedinte-director general în TVR”. Pe de altã parte, în aceeaºi zi a fost iniþiatã o petiþie online vizând demiterea lui Stelian Tãnase. „Colegii din TVR prezenþi la dezbatere au pus punctul pe i: existã interese de afaceri în falimentarea TVR, iar prin instituþie bântuie acel lichidator Borza (Remus Borza – n.red.), care a lichidat ºi Hidroelectrica. TVR are terenuri ºi clãdiri în buricul târgului, foarte atrãgãtoare”, mai scrie Brînduºa Armanca, referindu-se la exemplul concret al studioului TVR situat pe strada Moliere, despre care jurnalista afirmã cã ar fi fost vizat de deþinãtorul trustului Intact, Dan Voiculescu. “Între timp, se instaleazã în TVR alþi clienþi politici sau doar amici pe bani mari, iar angajaþii aflã cã li se vor tãia salariile cu o treime”, mai consemneazã jurnalista. Aceasta mai spune cã, în condiþiile date, un act de cenzurã cum este interzicerea unui interviu cu ºeful statului pare o bagatelã. „Totuºi, fãrã libertate, orice abuz se poate întâmpla”, concluzioneazã Brînduºa Armanca, adresând un apel la implicare, în scopul stopãrii unor astfel de practici de lucru.
Conducerea TVR, bazatã pe practici birocratice ºi minciunã Potrivit Brînduºei Armanca, redactorul-ºef al TVR Timiºoara a convenit cu directorul-coordonator al canalului TVR 3, Rãzvan Bucuroiu, ca interviul realizat cu preºedintele Bãsescu sã fie difuzat ºi pe TVR 3. „Realizatorii de emisiuni nu au atribuþii în difuzarea emisiunilor, aºadar nu iniþiazã propuneri cãtre canale, nu iau legãtura cu directorii sau decidenþii canalelor, nu sunt abilitaþi sã modifice programul. Relaþia dintre studiourile teritoriale ale TVR ºi celelalte canale o au directorul ºi redactorul-ºef, iar pentru ºtiri, producãtorii ediþiei. Odatã convenitã difuzarea, au urmat o serie de proceduri tehnice ºi editoriale, cum sunt redactarea sumarului ºi postarea pe site-ul TVR, realizarea unui promo, transmiterea înregistrãrii între canale pe sistemul intern etc. Toate acestea le fac oamenii abilitaþi, fãrã intervenþia realizatorului. Este de subliniat cã stabilirea intervalului orar 22 - 23 este subiectul unor aprobãri, fiindcã TVR Timiºoara are program regional numai pânã la orele 22, pre-
Un abuz care se repetã
Secvenþã din interviul cu Traian Bãsescu lungirea cu o orã fiind justificatã de difuzarea simultanã cu TVR 3. Cu puþin înainte de intrarea în emisie a Ediþiei speciale cu Traian Bãsescu, am fost anunþatã cã interviul nu mai intrã pe TVR 3, decizie pe care o calific ca act de cenzurã”, scrie jurnalistul Brînduºa Armanca, în articolul Cum stã treaba cu cenzura în TVR, publicat în Revista 22. Ceea ce Brînduºa Armanca semnaleazã, însã, ca fiind lucrul cel mai greu de înþeles este legat de modul în care directorul Rãzvan Bucuroiu a denaturat ulterior realitatea: „Ceea ce este greu de înþeles pentru mine este cum a putut directorul Bucuroiu sã mintã cu atâta seninãtate, când el ºtia exact care este procedura ºi era conºtient cã lanþul de implicaþii editoriale ºi tehnice este prea lung ca sã nu rãmânã «amprente». (...) Stelian Tãnase, director-general al SRTV, se aflase marþi în instituþie. Afirmaþiile sale ambigue la telefon, când l-am înºtiinþat despre caz, m-au fãcut sã cred cã abia sosise din strãinãtate ºi nu ºtia despre ce e vorba. Dar se va interesa ºi îmi va comunica. Nu s-a întâmplat”, mai scrie Brînduºa Armanca.
Dezinteres al TVR pentru o dezbatere a cãrei temã a fost Dezbaterea organizatã în 22 mai, de cãtre GDS ºi AZIR, pe tema cenzurii practicate în TVR – Interesul Public vs. Interesul Publicului. Cenzura la TVR – a fost moderatã de cãtre prof. univ. dr. Andrei Cornea. Tema în jurul cãreia s-a structurat dezbaterea, la care au luat parte jurnaliºti, oameni de culturã, foºti directori ai TVR, angajaþi ai TVR, dar ºi foºti ºi actuali membri ai Consiliului Naþional al Audio-Vizualului, a fost datã de recentul caz de cenzurã semnalat de Brîndu-
ºa Armanca. Potrivit informaþiilor furnizate pe pagina de internet a AZIR, dupã ce situaþia legatã de interzicerea difuzãrii pe post a interviului realizat cu preºedintele Traian Bãsescu a fost fãcutã publicã, singura consecinþã concretã la nivelul TVR a constat în demisia prezentatã de George Orbean, fost consilier al directorului general al TVR, Stelian Tãnase. Brînduºa Armanca mai spune cã, date fiind circumstanþele agravante ale situaþiei, care repetã decizii similare, vizând oprirea, de cãtre directorul-general, chiar în timpul emisiei, a difuzãrii unui episod din Moºtenirea clandestinã, realizat de Monica Ghiurco, de anularea, în luna martie, a unei emisiuni despre Andrei Pleºu, care ar fi urmat sã fie difuzatã la TVR, tot la dispoziþia lui Stelian Tãnase, vicepreºedintele Comisiei de Culturã ºi Mass-Media din Senat a solicitat o anchetã în acest caz. Situaþia este cu atât mai gravã, cu cât, precizeazã Brînduºa Armanca, interdicþiile impuse angajaþilor SRTV, cãrora le este solicitat, prin contract, sã nu aducã atingeri imaginii instituþiei, sunt lovite de nulitate, întrucât ele încalcã articole din Constituþie, dar ºi Legea Avertizorului public, Codul Muncii ºi Legea SRR ºi SRTV. În replicã la toate aceste acuze, conducerea TVR a gãsit de cuviinþã sã emitã doar un comunicat oficial, purtând însemnele SRTV, ºi sã nu dea curs invitaþiei de a participa la dezbatere: „Televiziunea Românã este o instituþie media în care cenzura nu este un mod de lucru, or, în titlul dezbaterii dumneavoastrã apare formula «Cenzurã la TVR» ca o certitudine, fapt care nu caracterizeazã activitatea editorialã a TVR. Prin urmare, considerãm inoportunã prezenþa TVR la o dezbatere care asociazã cenzura cu statutul ºi practicile televiziunii publice din România”.
Brînduºa Armanca este în prezent senior editor la TVR Timiºoara ºi colaborator permanent al Revistei 22, unde redacteazã rubrica sãptãmânalã „Media culpa”. A lucrat la revistele „Expres”, „Orizont”, „Averea”. A fost director coordonator editorial la Grupul de presã „Ziua”. Între 1997 - 2003 a fost directorul studioului din Timiºoara a TVR, iar între 1997 - 1999 a fost membrã a Comitetului Director al Societãþii Române de Televiziune. A fost concediatã abuziv de la TVR Timiºoara, prilej cu care mai multe organizaþii civice ºi-au exprimat sprijinul faþã de persoana sa. Brînduºa Armanca a dat TVR în judecatã, obþinând anularea desfacerii contractului de muncã ºi peste un miliard de lei vechi despãgubiri. A fost, de asemenea, directorul filialei Institutului Cultural Român de la Budapesta, dar a fost eliberatã din funcþie, fãrã nicio explicaþie, împreunã cu alþi directori ai ICR din strãinãtate ºi din echipa centralã a ICR condusã de Horia Roman Patapievici, atunci când USL a venit la putere, în 2012. De altfel, printre primele decizii ale USL a fost trecerea ICR sub controlul Senatului, îndepãrtarea conducerii ICR ºi aducerea lui Andrei Marga în funcþia de director al ICR.
Brînduºa Armanca
CNA, un organism complet neputincios în faþa cazurilor de cenzurã? Narcisa Iorga
Pagina de internet a AZIR citeazã, cu referire la conþinutul aceleiaºi dezbateri, ºi o declaraþie aparþinând Narcisei Iorga, membru al CNA, care a susþinut cã instituþia pe care o reprezintã nu reuºeºte sã ia nicio mãsurã legatã de acest act de cenzurã:
“Ce face CNA, legat de aceste abuzuri de la TVR? Nimic, bagã capul în nisip. E al patrulea caz de la TVR, în care CNA nu face nimic, în ciuda faptului cã au pe masã o autosesizare despre acest caz. Din punctul meu de vedere este clar cã ºefimea din TVR a fãcut
loc în grilã pentru acest interviu, dupã care s-a rãzgândit, deci e plauzibilã poziþia doamnei Brînduºa Armanca. Promo-ul pentru acest interviu se difuzeazã ºi acum pe pagina de internet a TVR”.
de 24 de ani un reper al cetãþii
6
special
29 mai - 1 iunie 2014
6.000 de ani de istorie, dezvãluiþi la Timiºoara, prin intermediul „Aurului ºi argintului antic al României” O istorie de peste 6.000 de ani, reconstituitã sumar, prin aducerea laolaltã a unor piese de o valoare inestimabilã, lucrate în aur ºi argint, în atelierele unor meºteri orfevrari, începând din neo-eneolitic ºi pânã în antichitatea târzie. Aceasta este ceea ce le propune vizitatorilor expoziþia itinerantã, intitulatã „Aurul ºi argintul antic al României” ajunsã la Timiºoara. ligia.hutu@timpolis.ro
Sute de preþioase piese de colecþie Reunind mai bine de 1.400 de piese de colecþie, din care 1.004 obiecte confecþionate din aur ºi argint, aflate în pãstrare la Muzeul Naþional de Istorie a României ºi la alte 32 de muzee din întreaga þarã, expoziþia „Aurul ºi argintul antic al României” oferã vizitatorilor prilejul sã recompunã, din fãrâme, istoria a aproape ºase milenii. Pentru cursul acesteia depun mãrturie, în parte, obiectele de podoabã sau cu utilitate practicã descoperite pe teritoriul actual al României. Multe dintre piesele integrate în aceastã expoziþie – gãzduitã de Muzeul Banatului, în spaþiul expoziþional de la Bastionul Theresia, în intervalul 21 mai - 29 iunie – fac parte din tezaurele descoperite la Perºinari, în judeþul Dâmboviþa (datând din perioada mijlocie a Epocii bronzului, secolul VII a. Chr.), Cucuteni - Bãiceni, judeþul Iaºi (exponate reprezentative pentru cultura traco-geticã, din secolul IV a. Chr.), Craiova, judeþul Dolj (exponate reprezentative pentru cultura traco-geticã, sfârºitul secolului al IV-lea a. Chr.), Agighiol, judeþul Tulcea (cultura tracogeticã, a doua jumãtate a secolului al IV-lea a. Chr.), Peretu, judeþul Teleorman (cultura traco-geticã, sfârºitul secolului al IV-lea ºi începutul secolului al III-lea a. Chr.), Sarmisegetusa Regia, judeþul Hunedoara (a doua epocã a fierului, dar ºi obiecte reprezentative pentru cultura dacicã clasicã, din seco-
lele II ºi I a. Chr.), Sâncrãieni, judeþul Harghita (culturã dacicã clasicã, din a doua jumãtate a secolului I a. Chr., respectiv prima jumãtate a secolului I d. Chr.) sau Pietroasa, judeþul Buzãu (obiecte datând din Epoca migraþiilor, secolul al V-lea p.Chr.) De altfel, obiectele sunt înfãþiºate vizitatorilor într-o înºiruire cronologicã, începând cu obiecte care dateazã din perioada neo-eneoliticã. Rând pe rând, pânã în perioada Evului Mediu, exponatele se succed, înºiruite cuminþi, adãpostite în vitrine securizate ºi iluminate astfel încât sã fie puse în valoare calitãþile estetice ale fiecãrui obiect în parte. Ceea ce frapeazã, în primã instanþã, ochiul vizitatorului neiniþiat, dornic sã admire, sã cunoascã ºi sã înþeleagã cât mai bine, este dibãcia cu care meºterii orfevrari au izbutit sã imprime, în „carnaþia” fiecãrui obiect, istoria simbolisticii unor epoci, evocând, în egalã mãsurã, interesul manifestat faþã de aspectul estetic, dar ºi istorii
despre posesie, etalare sau recunoaºtere a apartenenþei la o anumitã categorie socialã ºi însemne care vorbesc despre credinþã, încredinþãri ori obiecte care îi strãjuiau omului trecerea dincolo de hotarul care desparte viaþa de moarte.
Detalii despre viaþa în epoci demult apuse Dacã le priveºti cu atenþie, obiectele prezente în expoziþie îþi dezvãluie detalii despre preocupãrile unor epoci demult apuse, al cãror curs îl poþi intui numai din cãrþile de istorie, dar ale cãror ritmuri ºi preocupãri pot fi infinit mai lesne surprinse astfel, desluºindu-le mai degrabã în obiecte care au înfruntat timpul decât în slova rece a manualelor ºcolare ori în cuprinsul baroc al cãrþilor de istorie. Figurine antropomorfe, ace de pãr, fibule, falere, aplice vestimentare,
multe dintre ele venind din prima epocã a fierului, din secolul VII a. Chr. Obiecte cu rol decorativ sau cu rol practic, utilizate în prinderea veºmintelor, brãþãri masive, fãcute din spirale de aur contorsionat, menite sã împodobeascã braþele sau gambele purtãtorilor lor, ori obiecte care poartã pe ele, ºtanþat, motivul crucii înscrise în cerc, descoperite în bazinul mijlociu al Dunãrii, datând de la finalul primei Epoci a bronzului. Cercei ºi inele cu pecete, medalioane din perioadaâ Imperiului Roman, care redau elemente simbolice specifice constituirii unor comunitãþi creºtine, relicvarii ºi obiecte de cult, menite sã invoce sprijinul divin ºi sã depunã mãrturie pentru diversele forme de afirmare a credinþei. Obiecte sofisticate, cu rol decorativ, realizate în tehnici complicate, confecþionate din aur masiv ºi placate cu pietre preþioase ºi cu plãcuþe colorate, realizate din email sau din pastã de sticlã, datând din a doua jumãtate a secolului al V-lea p. Chr. ºi care au fost
descoperite în mormintele princiare de la Apahida ori celebrele fibule pereche, opulente ºi impresionante prin lucrãtura lor fastuoasã, descoperite la Pietroasele, judeþul Buzãu, datând din Epoca migraþiilor – toate acestea sunt doar o parte din obiectele ce pot fi admirate de aproape în cadrul expoziþiei „Aurul ºi argintul antic al României”. Despre fiecare dintre aceste obiecte, vizitatorul dornic sã cunoascã mai mult poate afla, de unul singur, admirând exponatele ºi parcurgând informaþiile înscrise pe panourile care strãjuiesc fiecare vitrinã în parte. De altfel, referindu-se, la vernisarea ei, la conþinutul expoziþiei, dr. Rodica Oanþã-Marghitu, de la Muzeul Naþional de Istorie a României din Bucureºti, a evocat, succint, tipurile de obiecte care o compun, vorbind despre diversitatea acestora ºi despre modalitãþile de realizare, care acoperã un registru complex de tehnici diferite, de la simpla decupare, dupã niºte ºabloane, a unor figurine, din foi de metal preþios, sau de la îndoirea ºi rãsucirea unor sârme confecþionate din aceleaºi tipuri de metale preþioase, pânã la obiecte de cult sau bijuterii realizate cu tehnici complicate, care combinã materialul preþios, lucrat adesea în filigran, cu inserþia de pietre preþioase multicolore ºi a unor elemente decorative fãcute din email sau din pastã de sticlã. Aºa se face cã, rând pe rând, piese descoperite în ansamblurile princiare getice, descoperite la Craiova, Cucuteni-Bãiceni, Poiana Coþofeneºti, Agighiol sau Peretu, se alãturã bogãþiei de forme ale orfevrãriei dacice, reprezentate în expoziþie de celebrele brãþãri polispiralice fãcute din aur, descoperite în zona cetãþii de la Sarmizegetusa Regia, sau obiectelor descoperite în tezaurele de la Sâncrãieni, Peteni, Drãgeºti, Tãºad, Sacalasãu, Rociu, Bãlãneºti ºi inventarelor funerare, descoperite în morminte princiare, sau tezaurelor ce provin din epoca migraþiilor sau a antichitãþii târzii, descoperite la Apahida, Cluj-Someºeni sau Histria.
Timiºul, un loc aparte pe harta unei istorii care acoperã ºase milenii Expoziþia adãpostitã în spaþiul Bastionului Theresia oferã, însã, timiºorenilor, nu doar prilejul de a vedea, adunate laolaltã, obiecte de podoabã fãcute pe teritoriul actual al României sau în alte colþuri ale Europei, ajunse apoi pe aceste meleaguri graþie unor schimburi comerciale sau unor relaþii pe care membrii elitei din perioadele istorice ilustrate le întreþineau la mare distanþã, ci ºi ocazia de a revedea obiectele descoperite, de-a lungul timpului, pe actualul teritoriu al judeþului Timiº sau în zone din imediata proximitate a acestuia. Potrivit informaþiilor oferite de dr. Daniela Tãnase, de la Muzeul Banatului din Timiºoara, expoziþia cuprinde vechi inele de buclã, confecþionate din aur, descoperite la Alioº, în Timiº, datând din perioada mijlocie a Epocii bronzului, a cãror etalare vorbea, printre altele, despre statutul social al celui care le deþinea.
Acestea sunt, spun muzeografii, cele mai vechi obiecte de podoabã descoperite pe actualul teritoriu al Banatului. Lor li se adaugã colierul cu pandantive din aur, decorat cu email, datat în secolul I p. Chr., ce provine dintr-un mormânt princiar, descoperit la Sânnicolau Mare, în anul 2005. Din perioada Daciei romane, de la Tibiscum (în prezent, localitatea Jupa, judeºul Caraº-Severin) este prezent în expoziþie un inel din aur masiv, decorat cu un medalion oval, în interiorul cãruia sunt reprezentate douã mâini încruciºate, despre care muzeograful Daniela Tãnase spune cã sunt o reprezentare alegoricã a Concordiei. Inelul este datat în secolele II-III p. Chr., el fiind executat într-un atelier roman. Tot din secolele II-III p. Chr. sunt prezente în expoziþie piese de port confecþionate din argint, provenite dintr-un mormânt descoperit în ne-
de 24 de ani un reper al cetãþii
cropola din cimitirul ortodox de la Foeni. Potrivit informaþiilor oferite de muzeografi, acestea sunt realizate într-o manierã mai rudimentarã, ele fiind produse, cel mai probabil, de un meºter din lumea barbarã. Deosebitã prin simbolistica ei este catarama cu placã dreptunghiularã, piesã unicat, decoratã cu o mascã umanã ºi o scenã de vânãtoare, redatã stilizat, relevantã pentru spiritualitatea lumii cãreia îi aparþinea purtãtorul, a relevat dr. Daniela Tãnase, referinduse la o altã piesã prezentã în expoziþie, decoperitã tot pe actualul teritoriu al judeþului Timiº. ªi Epoca migraþiilor (a doua treime a secolului al V-lea p. Chr.) este reprezentatã în expoziþie, prin obiecte confecþionate din argint, descoperite într-un mormânt din necropola de la Timiºoara-Freidorf: o pereche de cercei poliedrici, un ac de pãr ºi o
oglindã, obiecte despre care istoricii spun cã se gãseau în morminte ale celor proveniþi din pãtura înstãritã, în perioada de apogeu a imperiului hunic. Confecþionat în Epoca fierului (prima jumãtate a sec. VI - sec. IV a. Chr.) ºi descoperit la Gãvojdia, în expoziþie este prezentã ºi una dintre puþinele piese de echipament militar de acest tip descoperite pe teritoriul actual al României, un coif din bronz, cu aplicaþii din argint, produs, cel mai probabil, în atelierele meºterilor turnãtori în bronz ºi argintari din Peninsula Balcanicã. Aceastã piesã rarã de colecþie prezintã similitudini cu coifuri grecoilirice similare, multe dintre ele purtând motive care evocã zeitãþi chtoniene, descoperite în Grecia (la Olimpia ºi Isthmia), în spaþiul fost iugoslav ori în vecinãtatea Epirului ºi a coastei dalmate. Elementul inedit îl reprezintã
faptul cã astfel de coifuri, care au fost descoperite în spaþiul actual al Banatului ºi al Transilvaniei, la Berzovia, Gãvojdia ºi Ocna Mureº, nu au fost descoperite mai deloc în spaþiul getic cuprins între Carpaþi ºi Dunãre, fiind menþionatã o singurã descoperire de acest gen, datând din secolul V a. Chr., fãcutã la Gostavãþu. Ciofurile descoperite mai poartã pe ele ºi motive simbolice caracteristice apartenenþei la anumite categorii sociale, printre acestea istoricii menþionând mistreþul, unul dintre atributele aristocraþiei conducãtoare. În plus, precizeazã muzeografii, cu referire la aceste piese de echipament militar, unele dintre cele mai rare ºi mai vechi de acest gen descoperite pe teritoriul României, practica depunerii coifurilor în ape, ca ofrandã, era una extrem de uzualã, aºa explicându-se locul unde au fost descoperite o parte dintre ele.
special
29 mai - 1 iunie 2014
7
Pensiile de invaliditate ºi indemnizaþiile de handicap, din nou, surse de nereguli în Timiº Dupã o perioadã de relativã acalmie, Timiºul revine în actualitate cu vechile probleme legate de indemnizaþiile de handicap ºi pensiile de invaliditate. Campaniile de controale iniþiate, în 2009, în vestul þãrii se pare cã nu au fost de naturã sã-i sperie pe cei abonaþi nejustificat la astfel de prestaþii sociale, dacã este sã se facã raportarea la ultimul raport realizat pe aceastã temã de cãtre Curtea de Conturi. bogdan.piticariu@timpolis.ro
Invaliditãþi închipuite, prestaþii la dublu Deºi se tot spune de ceva timp cã sistemul de pensii de stat este ºubrezit din cauza numãrului în creºtere de beneficiari ºi de tot mai puþinii contribuabili, ultimul raport anual fãcut public de cãtre Curtea de Conturi relevã faptul cã mai este loc ºi de nereguli. Inspectorii financiari criticã neaplicarea tuturor procedurilor legale de executare silitã a creanþelor bugetului asigurãrilor sociale de stat în cadrul termenului de prescripþie, pentru 3,16 milioane de lei, reprezentând debite din contribuþii datorate de persoane asigurate pe bazã de declaraþii de asigurare ºi debite din pensii de invaliditate acordate necuvenit în judeþele Gorj, Bihor, Timiº, Vâlcea, Alba, Sãlaj, Maramureº, Covasna, Constanþa, Galaþi ºi Dâmboviþa. Acelaºi raport consemneazã fap-
tul cã au fost identificate plãþi necuvenite, în sumã estimatã la 2,9 milioane de lei, reprezentând pensii pentru invaliditate de gradul I, gradul II ºi de urmaº, plãtite persoanelor care realizau concomitent venituri de naturã salarialã ºi din activitãþi independente, potrivit declaraþiilor de venit ºi plãþi necuvenite de drepturi, reprezentând pensii anticipate ºi anticipate parþial, persoanelor care realizau în acelaºi timp ºi venituri de naturã salarialã (în judeþele Cluj, Dâmboviþa, Maramureº, Cãlãraºi, Constanþa, Covasna, Gorj, Hunedoara, Mureº, Sãlaj, Timiº, Vâlcea, Vaslui, Alba, Giurgiu, Galaþi ºi municipiul Bucureºti). Totodatã, Curtea de Conturi a mai descoperit plata nelegalã, în sumã estimatã de aproape un milion de lei, a unor indemnizaþii de însoþitor acordate persoanelor cu handicap grav, care au ºi calitatea de pensionari cu gradul I de invaliditate cu însoþitor, prin încasarea din douã surse a indemnizaþiei de însoþitor, atât din bugetul asigurãrilor sociale de stat, cât ºi din bugetele locale. Situaþia aceasta a fost întâlnitã în judeþele Maramureº, Mureº, Prahova, Timiº, Vâlcea, Alba, Bihor, Cluj, Giurgiu, Sibiu, Sãlaj ºi Vaslui. În acelaºi timp, deºi decimat de fraude ºi nereguli, fondul de pensii de stat s-a diminuat cu sume de ordinul zecilor de milioane de lei, spun inspectorii Curþii de Conturi. ªi asta, “din cauza necuprinderii în sistemul public de pensii a unor contribuabili persoane fizice, care realizeazã venituri din activitãþi independente ºi care aveau obligaþia depunerii declaraþiei de asigurare în Timiº, Bihor, Maramureº, Vâlcea,
Gorj, Constanþa, Cluj ºi Galaþi”. În momentul de faþã, potrivit ultimelor statistici ale Casei Judeþene de Pensii Timiº, în judeþ sunt 20.100 de pensii de invaliditate, din care 2.000 pentru gradul 1 de invaliditate, 10.857, pentru gradul 2 de invaliditate, ºi 7.243, pentru gradul 3 de invaliditate. Numãrul de beneficiari rãmâne relativ constant, în sensul cã anul trecut, în mai, figurau în scripte 20.098 de beneficiari de pensii de invaliditate. “Dacã se constatã cã este vorba despre fraudã, în cazul unor pensii de invalidiate, Casa Judeþeanã de Pensii poate sesiza Poliþia, pentru iniþierea de cercetãri penale”, spune Viorel Popa, purtãtorul de cuvânt al Casei Judeþene de Pensii Timiº. Reprezentanþii CJP Timiº spun însã cã existã ºi destule sesizãri nejustificate. Pentru a se elimina orice suspiciuni sau subiectivism, cazurile care fac obiectul sesizãrilor sunt trimise la reexpertizare la Bucureºti, la Institutul Naþional de Expertizã Medicalã ºi Recuperare a Capacitãþii de Muncã. “Mai avem situaþii în care, din cauza unor certuri legate de moºteniri, se fac sesizãri în familie – adicã, fratele îºi reclamã sora, sau chiar soþul, soþia ori fosta soþie. Multe din aceste sesizãri se dovedesc a fi nejustificate”, precizeazã VIorel Popa.
Numãrul indemnizaþiilor de handicap, în creºtere Nu doar pensiile de invaliditate, ci ºi o parte din indemnizaþiile de handi-
cap par sã fie în Timiº o resursã nelimitatã pentru cei preocupaþi de fraudarea bugetului de stat. Dupã o perioadã în care numãrul acestor prestaþii sociale a scãzut, ca un rezultat direct al controalelor, acum au fost semnalate, din nou, creºteri. Conform ultimei situaþii prezentate de cãtre Ministerul Muncii, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice, Timiºul a ajuns sã fie unul dintre primele cinci judeþe ale þãrii cu cel mai mare procent al persoanelor cu handicap, raportate la totalul populaþiei. Potrivit indicatorilor, în prezent, 3.48% din populaþia judeþului suferã de o formã de handicap, persoanele cu dizabilitãþi reprezentând 3,38% din totalul persoanelor
cu handicap contabilizate la nivel naþional. Astfel, din 683.540 de timiºeni, 23.803 sunt persoane cu handicap. Din aceºtia, 3.845 au handicap somatic, 1.032 au handicap auditiv, 4.425 au handicap vizual, 5.447 au handicap mental, 2.706 au handicap psihic, 1.193 au handicap asociat, 119 suferã de HIV/SIDA (afecþiune asimilatã handicapului), iar 227 au boli rare ºi nouã, surdocecitate. Ministerul Muncii ºi-a anunþat decizia de a relua controalele încruciºate legate de verificarea justeþii acordãrii ajutoarelor de handicap, dupã ce s-a remarcat cã în unele judeþe se înregistreazã creºteri spectaculoase ale numãrului de beneficiari de handicap, în intervale scurte.
Nereguli fãrã vinovaþi cã o parte dintre contestaþiile formulate de cei evaluaþi de Comisia Judeþeanã nu au mai fost înaintate Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, ci au fost soluþionate chiar de comisia care fãcea obiectul respectivelor contestaþii. Cu alte cuvinte, comisia respectivã s-a autocontrolat. Prin hotãrâre de Consiliu Judeþean, modalitatea de funcþionare a Comisiei de Evaluare a Persoanelor cu Handicap a fost schimbatã în 2011. Potrivit noului regulament, la lucrãrile Comisiei de Evaluare pot participa, la cerere, ºi alte persoane, cu acordul preºedintelui, în mãsura în care prezenþa lor este utilã. De asemenea, a fost iniþiatã încheierea unui protocol de colaborare cu Ministerul Muncii, pentru desfãºurarea procedurii de reevaluare a persoanelor adulte cu handicap din Timiº. Prin acest parteneriat între CJTimiº ºi Ministerul Muncii urma a fi supervizatã activitatea Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din Timiº. Tot în anul 2011, Prefectura Timiº sesiza o situaþie cel puþin bizarã în comuna Racoviþa, unde peste 10% din localnici aveau indemnizaþie de handicap, majoritatea fiind, în acte cel puþin, nevãzãtori. În urma controalelor se constata atunci cã multe dintre docu-
Foto TIMPOLIS
Controalele fãcute, în 2010, de Inspecþia Socialã, aflatã pe atunci în subordinea Inspectoratului Teritorial de Muncã, au gãsit în Timiº o sumedenie de cazuri de indemnizaþii de handicap acordate ºi încasate ilegal, de persoane apte de muncã sau cu handicap uºor. Aceastã fraudare masivã a bugetului de stat a rãmas fãrã urmãri la nivel penal, concluziile anchetelor mergând ºi rãmânând la nivelul Ministerului Muncii. La nivel judeþean, în decembrie 2010 era schimbatã, foarte discret, de cãtre Consiliul Judeþean, componenþa Comisiei pentru Evaluarea Persoanelor cu Handicap, aflatã în subordinea administraþiei judeþene. Abia în 2011, Consiliul Judeþean a recunoscut, indirect, cã au fost încadrate fãrã acte diverse persoane în grade de handicap, încasând astfel indemnizaþiile aferente. “Întrucât în activitatea comisiei s-au constatat unele nereguli (încadrarea unor persoane în grad de handicap fãrã suport ºi documentaþie medicalã), preºedintele ºi membrii comisiei au fost schimbaþi din funcþii prin hotãrâre a Consiliului Judeþean”, spuneau reprezentanþi ai CJ Timiº, acum trei ani. Din tablou lipsesc, însã, sesizãrile penale pentru cei vinovaþi. ªi tot CJ Timiº recunoºtea în 2011
mentaþiile pe baza cãrora s-au dat indemnizaþii au fost eliberate de un singur medic, iar unii “nevãzãtori” erau posesori de permise valabile de conducere. De asemenea, orbirea pãrea sã fi fost molipsitoare, inspectorii constatând existenþa unor “strãzi ale nevãzãtorilor”. “Din verificãrile echipei de inspecþie a rezultat o incidenþã mare a familiilor cu persoane cu handicap situate la numere consecutive de casã, în douã dintre localitãþile comunei”, se consemna în raportul de control al Inspectoratului Social Regional Vest. Deºi aceste verificãri au fost fãcute acum trei ani, dosarele penale în-
tocmite pe numele unor astfel de farsori au întârziat sã aparã. Iar singura finalitate a fost cã, între timp, speriaþi de scandalul care a luat amploare în presã, o serie de nevãzãtori nu au renunþat la indemnizaþii, ci ºi-au reevaluat handicapul, considerând cã e de bun simþ sã se încadreze pe un grad ceva mai mic de handicap. Cu toate cã situaþiile constatate în teren au fost de naturã sã întãreascã suspiciunile, o finalitate concretã a acestui control nu a existat. Pur ºi simplu, Inspecþia Socialã a atras atenþia autoritãþilor publice din Timiº care deþin atribuþii în verificarea documen-
telor medicale ce stau la baza întocmirii certificatelor de încadrare în grad de handicap, cerându-le verificarea corectitudini informaþiilor cuprinse în aceste documente. La momentul izbucnirii scandalului, Prefectura Timiº a solicitat verificãri, Direcþia de Sãnãtate Publicã Timiº anunþând, cu aceastã ocazie, cã se va face o anchetã de cãtre Colegiul Medicilor cu privire la felul în care s-au acordat, în urma unor expertize medicale, acele indemnizaþii de handicap. Lucru care nu s-a întâmplat pentru cã, susþineau reprezentanþii Colegiului Medicilor, nu a existat o sesizare în acest sens. Aceºtia ne declarau cã a fost fãcutã o sesizare cãtre Colegiul Medicilor, la acel moment, din partea Primãriei Racoviþa, dar sesizarea nu a fost fãcutã sub forma unor solicitãri de verificare a situaþiei acordãrii acelor indemnizaþii de handicap. “Sesizarea a fost ceva de genul : «Din cauza situaþiei apãrute în zonã ºi constatate, vã rugãm frumos sã dispuneþi, dacã mai apar astfel de cazuri, sã le discutãm.» Deci, nu ne-au solicitat in mod explicit un control, ºi de atunci nu ne-a mai contactat nimeni, nici Direcþia de Sãnãtate Publica, nici Prefectura, nici Primãria”, precizau reprezentanþii Colegiului Medicilor Timiº.
de 24 de ani un reper al cetãþii
cyan
8
29 mai - 1 iunie 2014
magenta
yellow
black
publicitate
În data de 02.07.2014, ora 11, Spitalul Orãºenesc Sânnicolau Mare scoate la concurs funcþiile de director medical ºi director financiar-contabil. Concursul va avea loc la sediul Spitalului Orãºenesc Sânnicolau Mare din str.Timiºorii, nr.14. Dosarul de înscriere trebuie sã conþinã urmãtoarele documente: a) cererea de înscriere; b) copia actului de identitate; c) copie legalizatã a diplomei de licenþã sau de absolvire, dupã caz; d) curriculum vitae; e) adeverinþa care atestã vechimea în gradul profesional sau în specialitatea studiilor, dupã caz; f) cazier judiciar; g) copie legalizatã a certificatului de atestat în managementul serviciilor de sãnãtate sau a cursului de management spitalicesc; h) declaraþia pe propria rãspundere cã nu este urmãrit penal ºi nu are cunoºtinþe cã a început urmãrirea penalã asupra sa; i) declaraþie pe propria rãspundere cã nu a colaborat cu Securitatea înainte de anul 1989; j) adeverinþã din care rezultã cã e apt medical, fizic ºi neuropsihic; k) proiectul / lucrarea de specialitate realizat de cãtre candidat, trebuie sã conþinã maxim 8-10 pagini tehnoredactate pe calculator cu fonturi de 14 ; l) chitanþa de platã a sumei de participare la concurs în sumã de 100 lei. Dosarele de înscriere se depun la secretarul comisiei de concurs la Spitalul Orasenesc Sânnicolau Mare,(birou RUNOS) cel târziu cu 5 zile lucrãtoare înainte de data concursului. Criteriile de selecþie, temele pentru proiectul/lucrarea de specialitate ºi bibliografia de concurs sunt publicate pe site-ul spitalului (www.spitalorasenescsannicolaumare.ro) ºi sunt afiºate la sediul unitãþii . Informaþii suplimentare, la serviciul RUNOS, la nr. telefon 0256 371 770.
de 24 de ani un reper al cetãþii
cyan
magenta
yellow
publicitate
black
29 mai - 1 iunie 2014
9
de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii
10
UEnciclopedia
29 mai - 1 iunie 2014
România redevine grânarul Europei l Susþin oficialii din Ministerul Agriculturii Conform datelor Ministerului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale, în ultima perioadã au crescut semnificativ exporturile de produse alimentare ale României, o mare parte din aceste exporturi fiind cereale. Creºterea exportului este generatã de surplusul de producþie care, în Timiº cel puþin, nu a dus la ieftiniri ale produselor alimentare finale. bogdan.piticariu@timpolis.ro
Exporturi în creºtere Balanþa comercialã cu produse agroalimentare a României a înregistrat, în primele douã luni ale acestui an, un excedent de 104,2 milioane de euro, comparativ cu un deficit de 169,2 milioane de euro în aceeaºi perioadã din 2013, potrivit datelor Ministerului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale. În aceastã perioadã, România a exportat produse agroalimentare în valoare totalã de 814,2 milioane de euro, în creºtere cu 54,3% (286,6 milioane de euro) faþã de aceeaºi perioadã din 2013, acestea fiind susþinute atât de livrãrile intracomunitare, cât ºi de expedierile cãtre þãrile terþe. Importurile au totalizat, în primele douã luni din acest an, 710 milioane de euro, în creºtere uºoarã cu 1,9% faþã de perioada ianuarie - februarie 2014. Uniunea Europeanã a fost principalul partener în comerþul agricol al României. Potrivit Ministerului Agriculturii, patru produse au contribuit la majorarea consistentã a încasãrilor la export, respectiv porumbul, grâul, þigãrile ºi seminþele de floarea soarelui, acestea
reprezentând 63% din totalul veniturilor. Raportat la primele douã luni din 2013, creºteri în diferite proporþii ale volumelor exportate s-au înregistrat la majoritatea grupelor de produse agroalimentare, cu excepþia cãrnii de pasãre ºi a bovinelor vii, care au marcat scãderi nesubstanþiale. Reprezentanþii acestui minister mai spun cã România a reuºit în 2013, pentru prima datã în ultimii 20 de ani, sã înregistreze un excedent de peste 300 de milioane de euro în comerþul cu produse agroalimentare, faþã de un deficit de aproape 800 de milioane de euro în anul 2012.
Anul trecut, þara noastrã a exportat produse agroalimentare în valoare totalã de peste 5,098 miliarde de euro, cu 1,183 miliarde de euro mai mult faþã de anul precedent (plus 30,2%), ºi a încheiat anul cu un plus de aproape 325 milioane de euro la balanþa comercialã pe acest segment.
Supra-producþie fãrã efecte pozitive în Timiº În Timiº, principalele produse
alimentare care au luat calea exportului au fost cerealele, în condiþiile în care a existat o supra-producþie care, pentru consumatorul final, nu a avut niciun efect pozitiv – preþul produselor de panificaþie nu a scãzut, în pofida reducerii TVA-ului pe acest segment. Mai mult, anul trecut capturile Poliþiei au confirmat cã Timiºul a devenit unul dintre judeþele-þintã pentru filierele de intermediari de grâu, care tranzacþioneazã cantitãþi uriaºe de cereale fãrã acte. ªi Consiliul Concurenþei a inspectat, în 2014, sediile din vestul þãrii ale
mai multor companii din sectorul comercializãrii cerealelor, verificãrile vizând o posibilã înþelegere anticoncurenþialã pentru fixarea preþurilor la achiziþia cerealelor. Consiliul Concurenþei a mai avut un antecedent în acest sens, rãmas, însã, fãrã urmãri majore. În 2007 a început o anchetãmaraton, legatã de practicile concurenþiale de pe piaþa cerealelor, anchetã care a vizat inclusiv Timiºul, cu delegaþi special trimiºi de la Bucureºti. Inspectorii Consiliului Concurenþei au precizat, în urma acestei anchete, cã piaþa timiºeanã a grâului a fost vizatã de existenþa unor înþelegeri antreprenoriale menite sã afecteze preþurile de pe piaþa de profil, ce ar trebui sã funcþioneze în mod liber, doar pe bazã de cerere ºi ofertã. Cu toate aceste constatãri, la fel ca în cazul celor ale Curþii de Conturi, mãsurile concrete de sancþionare ºi de reglementare a pieþei au lipsit. Anul trecut, ºi în urma acestor înþelegeri anticoncurenþiale, marele paradox a fost cã producãtorii agricoli au câºtigat mai puþin ca în 2012, când producþia de grâu a fost mult mai slabã. În aceste condiþii, exportul pare o variantã mai bunã decât rãmânerea cerealelor pe piaþa internã, în “fieful” intermediarilor. “Exportul este necesar ºi este o variantã bunã, în condiþiile în care a existat o supra-producþie de cereale. Mai ales cã la grâu, de exemplu, existã un surplus de 50% faþã de necesarul de consum din þarã”, spune prof. univ. dr. Alexandru Moisuc, de la Universitatea de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã a Banatului.
Calendarul de scumpiri al gazelor convenit cu UE, rãmâne valabil doar pentru populaþie Guvernul a decis sã elimine calendarul de liberalizare a preþului gazului pentru fabrici, care mai presupunea douã scumpiri pânã la sfârºitul acestui an. Singurul calendar de liberalizare convenit cu Uniunea Europeanã ºi rãmas în vigoare este cel pentru populaþie, care presupune, într-o primã etapã, scumpiri de 20% al preþului gazelor, pânã la sfârºitul anului viitor. mircea.pavelescu@timpolis.ro
Gaze mai scumpe doar pentru consumatorii casnici Guvernul motiveazã eliminarea calendarului pentru industrie prin faptul cã este deja realizatã convergenþa de preþ intern-import. “Convergenþa preþurilor gazelor naturale s-a realizat. Nu mai este nevoie sã facem creºteri de preþuri pentru industrie, aºa cum erau angajamentele anterioare. Prin adoptarea pachetului propus spre dezbatere publicã, preþul final al gazelor naturale nu va mai creºte, existând chiar premise ca sã scadã în urmãtoarele luni”, declarã Rãzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie.
În nota de fundamentare a actului normativ se aratã cã preþurile vor fi stabilite de piaþã, pe bazã de cerere ºi ofertã, ºi cã este necesarã o perioadã de tranziþie pentru pregãtirea fabricilor pentru a funcþiona în condiþiile unei pieþe libere, în aºa fel încât sã nu se distorsioneze contractele în derulare. Conform Autoritãþii Naþionale de Reglementare în domeniul Energiei, în 2014 este prevãzutã o creºtere de 10% a preþului gazului pentru consumatorii casnici, procentul venind din calendarul de liberalizare convenit cu FMI ºi Comisia Europeanã. Guvernul s-a angajat faþã de FMI sã renunþe la preþurile reglementate la electricitate ºi gaze, termenul final fiind 2018. Conform acestui calendar, consumatorii vor cumpãra anual, în mai multe tranºe, energie ºi gaze de pe piaþa liberã. În 2014 preþurile vor urca în patru trepte de 2 - 3% fiecare, pentru ca din 2015 creºterile sã fie uºor mai mari, de 2 - 4%. Majorãrile ale preþului la gaze au existat în acest an în ianuarie ºi aprilie, continuând cu noi scumpiri în iulie ºi octombrie. Majorãrile vor continua cu aceeaºi frecvenþã pânã la finele anului 2018. În 2016 ºi 2018, fiecare scumpire va fi de 3%, iar în 2015 ºi 2017, de 2 - 4%, respectiv de 2 5%, dar pe ansamblul fiecãrui an rata
de 24 de ani un reper al cetãþii
de creºtere rãmâne la 12%. Conform opiniei unor economiºti români, din cauza unor greºeli ale autoritãþilor în negocierile cu FMI, consumatorii români vor plãti facturi tot mai mari la utilitãþi. În timp ce majoritatea statelor europene continuã sã îºi protejeze consumatorii ºi þin preþurile la energie ºi gaze la un nivel redus pentru populaþie, România va renunþa la acest lucru. De suferit va avea în primul rând populaþia care, din 2018, va trebui sã îºi cumpere gazele ºi curentul la preþul pieþei, fãrã niciun ajutor din partea Statului. În prezent, populaþia primeºte preponderent gaze din producþia internã, de douã ori mai ieftine decât cele importate. Pânã în 2018, preþul pe care îl vor plãti românii va fi aºadar de circa douã ori mai mare. Afectaþi vor fi cam toþi consumatorii, în special cei care ºi-au montat centrale pe gaz.
Deocamdatã, la Timiºoara gigacaloria rãmâne la acelaºi nivel Rãmâne de vãzut dacã prognozatele scumpiri ale preþului gazelor livrate populaþiei se vor reflecta ºi în facturile plãtite de timiºoreni, la întreþinere.
Conform promisiunilor Primãriei, cel puþin deocamdatã preþul gigacaloriei nu va creºte în municipiul de pe Bega. “Teoretic, scumpirea gazului nu afecteazã atât de mult Colterm, care se bazeazã doar într-o anumitã mãsurã pe gaze, utilizând ºi cãrbuni, ºi anumite tipuri de deºeuri. Municipalitatea timiºoreanã vorbea, dimpotrivã, de ieftiniri ale agentului termic. Dacã nu-ºi poate respecta promisiunile legate de ieftiniri, mãcar sã nu asistãm la scumpiri”, spune Petru Olariu, preºedintele Federaþiei Asociaþiilor de Locatari Timiºoara.
actualitate
29 mai - 1 iunie 2014
Centrala nuclearã de la Paks, prelungire a utilizãrii fãrã dezbateri publice la Timiºoara
11
l Singurele dezbateri s-au organizat la Oradea, deºi Timiºoara
este mult mai aproape de centrala maghiarã
Majoritatea centralelor vest-europene, planificate pentru închidere
Probabil cã doar câþiva zeci de timiºoreni ºtiu de intenþiile de prelungire a duratei de utilizare a centralei nucleare de la Paks, din Ungaria. Paradoxal, autoritãþile române nu au avut obiecþii majore legate de acest proiect, care ar putea avea consecinþe dezastruoase pentru vestul þãrii în cazul unui incident. ªi foarte ciudat este faptul cã, deºi Timiºoara ºi Aradul sunt, ca distanþã, mult mai aproape de Paks, singurele dezbateri pe aceastã temã au fost organizate în Oradea – oraº care e mult mai puþin afectat în cazul unor accidente. bogdan.piticariu@timpolis.ro
Planuri pe termen lung legate de centrala de la Paks. Deºi Consiliul Judeþean Timiº ºi Agenþia de Protecþie a Mediului ar fi trebuit sã organizeze dezbateri pe aceastã temã, structura similarã din judeþul Bihor a fost gazda singurelor dezbateri publice legate de impactul asupra mediului pentru proiectul de extindere a duratei de exploatare a Centralei Nucleare de la Paks, din Ungaria, care face parte dintre primele 25 din Europa, a fost realizatã cu tehnologie sovieticã, foloseºte dioxid de uraniu ºi dezvoltã o putere de aproximativ 2 000 MW. Anul trecut, Agenþia de Protecþie a Mediului anunþa cã Ministerul Mediului ºi Schimbãrilor Climatice a primit din partea Ministerului Dezvoltãrii Rurale din Ungaria notificarea însoþitã de termenii de referinþã (în limba românã ºi maghiarã) pentru proiectul “Înfiinþarea noilor blocuri de centrala atomoelectricã de la Paks”, însã e greu de spus câþi timiºeni au aflat de acest proiect, ºi câþi au trimis sugestii sau sesizãri. Dupã acest anunþ, la sfârºitul anului trecut sau începutul acestui an, Minister Mediului ºi Schimbãrilor Climatice nu a mai organizat o dezbatere în Timiºoara pe aceastã temã, cu toate cã Timiºoara este unul dintre primele ora-
ºe mari afectate în cazul unui eventual incident. Deºi centrala de la Paks ar fi trebuit închisã, dupa 25 de ani de activitate, autoritãþile maghiare ºi-au manifestat intenþia menþinerii în funcþiune a acestei unitãþi pentru câteva decenii. Centrala nuclearã este consideratã asemãnãtoare cu cea de la Kozlodui, din Bulgaria. Distanþa de la Paks pânã la graniþa cu România este de 120 de kilometri, ºi el mai mare oraº românesc expus unei contaminãri de la centrala nuclearã din Ungaria este Timiºoara. ªi, cu toate cã legislaþia internaþionalã obliga la consultãri publice în þãrile vecine, pentru proiecte de acest tip, partea maghiarã a organizat consultãri pe aceasta la Oradea, nu în Timiºoara sau Arad, deºi Aradul sau Timiºoara sunt mai apropiate de Paks. Dezbaterile nu au fost promovate ºi au fost grevate de probleme logistice ºi lipsa informaþiilor. Culmea e cã din Timiº o participare efectivã ºi activã la aceste dezbateri nu a venit din partea autoritãþilor ci a unor ONG-uri care sau implicat în acþiuni de decontaminare radioactivã în Timiº, cum sunt Hobby Club Jules Verne, din Buziaº. “În Timiºoara nu s-a organizat o asemenea dezbatere, deºi ar fi fost cazul. ªi mai ciudat mi s-a pãrut faptul cã la dezbaterile de la Oradea, structura cu competenþe directe Comisia Naþionalã pentru Controlul Activitãþilor Nucleare ºi-a trimis reprezentanþi care au fost pasivi, s-au aºezat pe bancã, ºi nu au spus absolut nimic. ªi, deºi ungurii au rãspuns la întrebãri, românii participanþi la dezbatere nu i-au întrebat mare lucru. C.N.C.A.N. nu a luat cuvântul prin reprezentanþii sãi. Noi, ca reprezentanþi ai unor ONG-uri preocupate de probleme de mediu am fost mai active, ºi am pus noi întrebãri celor de la C.N.C.A.N. Ca ºi cum ar fi total lipsit de relevanþã faptul cã aceastã centralã din Bulgaria este construitã dupã modelul celei de la Cernobîl”, ne-a declarat Mircea Goloºie, preºedintele asociaþiei Hobby Club Jules Verne, din Buziaº.
O centralã failibilã Experienþa ultimilor ani a arãtat
cã posibilitatea producerii unor incidente la centrala de la Paks nu este în niciun caz exclusã. Pe 10 aprilie 2003, la reactorul nr. 2 al CEN Paks, a avut loc un incident calificat cu gradul 3 din 7, pe scara INES a evenimentelor nucleare. S-au produs emisii radioactive în atmosferã ºi s-a atins ultima barierã de siguranþã din sistemul de protejare la contaminare radioactivã al centralei. În 2009 a mai avut loc un astfel de incident, când un detector al fluxurilor de neutroni a fost deplasat în interiorul conductei reactoare al blocului patru al centralei, iar cablul care susþinea echipamentul s-a rupt ºi a produs cãderea acestuia. Evenimentul a fost clasat la nivelul doi din zece, potrivit scãrii internaþionale nucleare. Aceastã clasare se face în cazul unor evenimente care nu au impact direct asupra securitãþii, dar care ar trebui sã ducã la o reevaluare a mãsurilor de precauþie. Mircea Goloºie spune cã a fost contrariat de atitudinea avutã pe aceastã temã de unele structuri cu competenþe directe pe protecþia mediului. “A existat o situaþie antologicã, în care cei de la Centrala din Paks au recunoscut, în corespondenþa purtatã cu ei, faptul cã a avut loc un incident, iar cei de la Agenþia de Protecþie a Mediului susþineau cã nu existã niciun incident”, spune Mircea Goloºie. Centrala de la Paks furnizeazã aproximativ 40% din energia electricã necesarã Ungariei (spre deosebire de CEN Cernavodã care furnizeazã doar 18% din necesarul României), astfel cã autoritãþile ungare au demarat un proiect pentru prelungirea duratei de funcþionare a reactoarelor cu încã 20 de ani. Acest lucru presupune realizarea unui set de lucrãri de modernizare ºi monitorizare suplimentare. În studiul de impact pentru CEN Paks au fost luate în calcul doar probabilitãþi de risc specifice unor incidente grave, care ar putea conduce la „depãºiri ale criteriilor de siguranþã nuclearã în mediul înconjurãtor”. De aceea raza zonei de impact este de doar 10 kilometri, pentru incidente cu probabilitatea de 1 la 100.000 de ani.
Conform unui raport al Comisiei Europene, legat de siguranþa utilizãrii energiei nucleare, mai multe state vest-europene, poate ºi inspirate de dezastrul nuclear din Japonia, de la Fukushima, intenþioneazã sã-ºi închidã centralele nucleare în urmãtorii zece ani. Germania a avut poziþia cea mai fermã, anunþând cã va închide ultimul reactor nuclear în 2022, devenind astfel prima putere industrialã care va renunþa la energia atomicã, potrivit declaraþiilor ministrului german al Mediului, Norbert Röttgen. “Din cele 17 reactoare germane, marea majoritate vor mai fi în funcþiune pânã la sfârºitul anului 2011, iar ultimele trei vor mai funcþiona pânã la sfârºitul anului 2022, cel târziu”, a anunþat ministrul german, care a considerat aceastã decizie ca fiind una ireversibilã. Germania are 17 reactoare nucleare pe teritoriul sãu, dintre care opt nu sunt conectate la reþeaua de energie electricã. Autoritãþile germane trebuie sã gãseascã, în urmãtoarea perioadã, o modalitate de a acoperi 22% din producþia de energie electricã, asiguratã pânã acum prin intermediul energiei produse la centralele nucleare. Dupã accidentul de la Fukushima, cancelarul german Angela Merkel a declarat cã situaþia Japoniei a marcat în mod semnificativ debutul unei noi ere în domeniul energiei. Berlinul a decis, dupã accidentul din Japonia, sã opreascã activitatea a 17 dintre reactoarele nucleare ale þãrii, pentru efectuarea unor controale tehnice amãnunþite. Angela Merkel a declarat cã “va fi cu atât mai bine, cu cât vom încheia mai repede cu energia atomicã”.
ªi dacã în spaþiul vest-european se ia în considerare posibilitatea renunþãrii totale la utilizarea energiei nucleare, în partea de est a continentului politicile par sã aibã o tendinþã contrarã. Cu sprijinul ºi asistenþa Rusiei, folosind reactoare ruseºti, numeroase þãri balcanice au anunþat intenþia de a-ºi construi noi centrale nucleare de putere mare. Aºa se face cã, potrivit anunþurilor de intenþie, fãcute pe plan internaþional, România ar urma sã fie înconjuratã în perioada urmãtoare de nu mai puþin de 12 reactoare nucleare, toate situate la o distanþã de cel mult 1.000 de kilometri. În Belarus, Slovacia, Turcia ºi Bulgaria se intenþioneazã în urmãtorii ani construirea unor centrale nucleare noi sau suplimentarea numãrului de reactoare la cele deja existente. În mare parte, tehnica folositã este cea ruseascã, existând speculaþii legate de faptul cã Rusia e interesatã sã sprijine astfel de investiþii, pe care le vede ca o contrapondere la scutul anti-rachetã. În ceea ce priveºte centralele nucleare situate la cele mai mici distanþe de Timiºoara, trebuie nominalizate centrala de la Cernavodã, centralele din Slovacia, centrala de la Paks – Ungaria ºi centrala de la Kozlodui, din Bulgaria. Cel mai aproape sunt însã centrala din Ungaria ºi cea din Bulgaria. La ambele sunt folosite reactoare ruseºti, însã, din punct de vedere al periculozitãþii, trebuie precizat cã centrala de la Paks are o anvelopã de protecþie, utilã în caz de accident nuclear. La Kozlodui, însã, nu existã anvelopã de protecþie, ºi de aceea s-au fãcut nenumãrate demersuri pentru închiderea ei.
de 24 de ani un reper al cetãþii
12
economic
29 mai - 1 iunie 2014
Valoarea incidentelor de platã s-a dublat într-o lunã l Biletele la ordin fãrã acoperire sunt la ordinea zilei În ciuda laudelor guvernamentale legate de economia care duduie, exact ca în perioada premergãtoare crizei economice, valoarea incidentelor de plãþi creºte vertiginos . Acesta este, de altfel, un indicator care aratã situaþia realã a mediului de afaceri privat din România. ªi Timiºul are zeci de reprezentanþi în “lista neagrã” a firmelor care emit bilete la ordin ºi file cec fãrã acoperire, multe dintre ele fiind companii mari ºi cu vechime pe piaþã.
Mugur ªteþ
tem pentru sancþionarea oricât de drasticã a acestor practici”, a mai spus Cristian Pârvan. “Reglementãrile B.N.R. sunt foarte clare – cei care înregistreazã incidentele de plãþi – de exemplu bãncile comerciale confruntate cu un astfel de incident – au ºi dreptul sã le modifice. Vã pot spune cã sunt multe solicitãri de consultare a acestei centrale a incidentelor de plãþi – sunt mulþi agenþi economici care verificã aceste date înainte de a intra într-o relaþie de afaceri cu un alt agent economic, mai ales când e vorba de implicarea unor sume mari. Datele înregistrare în centrala incidentelor de plãþi pot cântãri mult în luarea unei decizii legate de un eventual parteneriat de afaceri”, ne-a declarat Mugur ªteþ, purtãtorul de cuvânt al Bãn-
cii Naþionale a României. Baza de date a Centralei Incidentelor de Plãþi este organizatã în douã fiºiere fiºierul naþional de incidente de plãþi care are trei componente – fiºierul naþional de cecuri, fiºierul naþional de cambii, fiºierul naþional de bilete la ordin ºi fiºierul naþional al persoanelor cu risc care este alimentat automat din fiºierul naþional de incidente de plãþi. Anularea incidentelor de platã din aceastã bazã de date poate fi efectuatã numai de cãtre aceeaºi persoanã declarantã care le-a transmis anterior la centrala incidentelor de plãþi, din proprie iniþiativã sau ca urmare a unei hotãrâri judecãtoreºti executorii. În urma înregistrãrii în CIP se poate institui interdicþia bancarã, care este regimul impus de cãtre o instituþie de credit unui titular de cont de interzicere a emiterii de cecuri pe o perioadã de un an începând cu data înregistrãrii la centrala incidentelor de plãþi a unui incident de platã major ºi asigurã prevenirea producerii unor noi incidente de plãþi ºi sancþionarea titularilor de cont care le genereazã în sistemul bancar.
a arãtat cã nu se sustrage judecãþii, fiind prezent la trei termen de judecatã în faþa primei instanþe, menþionând totodatã cã nu se va sustrage nici de la achitarea despãgubirilor civile, dar are nevoie de locul de muncã din Spania pentru a se putea achita de toate datoriile stabilite în sarcina sa”, se aratã în decizia instanþei. De asemenea, într-o decizie asemãnãtoare, într-un dosar de înºelãciune cu bilete la ordin finalizat cu condamnare cu suspendare la Curtea de Apel Timiºoara se precizeazã cã “în individualizarea pedepselor aplicate inculpatului instanþa a avut în vedere gradul de pericol social al infracþiunilor
ºi modalitatea concretã de sãvârºire a acestora, prejudiciul ºi comportamentul anterior al inculpatului, care se aflã pentru prima datã în conflict cu legea penalã, neavând antecedente penale, împrejurarea cã dupã sãvârºirea infracþiunii, inculpatul a achitat parþial prejudiciu prin plãþi directe ºi prin compensãri, comportamentul acestuia în timpul urmãririi penale ºi a cercetãrii judecãtoreºti recunoscând parþial faptele, precum ºi vârsta inculpatului.” Din respectivele decizii se deduce cã, dacã inculpatul este familist, cãsãtorit, are copii sau o vârstã înaintatã, ºansele unei condamnãri cu suspendare sunt aproape nule.
bogdan.piticariu@timpolis.ro
Statistici îngrijorãtoare Potrivit datelor raportate la Centrala Incidentelor de Plãþi din Banca Naþionalã a României, valoarea sumelor refuzate la platã de bãncile comerciale a crescut mai mult de dublu (cu 112%) în aprilie faþã de martie 2014. Adicã, cu aproape 500 de milioane de lei – la 934 de milioane de lei, de la 440 de milioane de lei. Cea mai mare parte a sumelor refuzate la platã în a patra lunã din acest an a provenit din plãþile cu bilete la ordin, care au însumat aproape 915 milioane de lei, faþã de 425 de milioane de lei în luna anterioarã, de asemenea în creºtere semnificativã, cu 115%. ªi cecurile refuzate la platã în aprilie au însumat mai mult decât în martie, cu aproape 30%, ajungând la 19,5 milioane de lei, faþã de 15 milioane de lei cu o lunã mai devreme. În urmã cu un an, în mai 2013, va-
loarea plãþilor efectuate cu instrumente de debit refuzate de bãnci a fost de 1,17 miliarde de lei, suma maximã din ultimul an. Între timp, aceasta scãzut scãzut treptat, în martie 2014 ajungând la minimul ultimelor 12 luni, respectiv de 440 de milioane de lei, potrivit datelor din Centrala Incidentelor de Plãþi. Ca numãr, incidentele de platã au scãzut uºor în aprilie 2014, faþã de luna anterioarã, la 9.698, faþã de 9.960. Conform Asociaþiei Oamenilor de Afaceri din România, incidentele la platã au crescut din cauza lipsei de finanþare, în special din cauza creditãrii limitate, ceea ce împinge firmele la un comportament incorect în privinþa plãþilor. O altã explicaþie ar putea fi datã de faptul cã, în aprilie, se plãtesc impozitele aferente primului trimestru.
“Din cauza lipsei creditului s-a apelat la metode neortodoxe de platã. Creditul nu ºi-a revenit ºi, din pãcate, lipsa de finanþare împinge firmele la un comportament incorect, care trebuie condamnat. Noi am fost împotriva reducerii sancþiunilor prin noul Cod Penal pentru asemenea rele practici, pentru cã acesta este unul din lucrurile grave din economie”, a declarat secretarul general al Asociaþiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan. În opinia sa, aceste practici mai au un efect secundar, ºi anume consolideazã ruperea lanþului de valori. “Când nu ai încredere în clienþii interni, cauþi clienþi în afara þãrii ºi atunci coeziunea între diverºi operatori autohtoni este grav afectatã. De aceea pe noi ne intereseazã foarte mult acest aspect ºi sun-
Prevederi penale mult mai blânde fapta pot încheia cu procurorul un acord care sã le reducã pedeapsa fãrã a mai fi nevoie sã treacã printr-un proces. Marii câºtigãtori sunt însã inculpaþii cu procese vechi pe rol, care ar putea avea surpriza sã constate cã faptele lor s-au prescris deja, conform noilor reglementãri. Reducerea drasticã a pedepselor în ceea ce priveºte douã dintre infracþiunile economice importante (înºelãciunea – de la maximum 12 ani la maximum trei ani – ºi delapidarea – de la maximum 15 ani la maximum ºapte ani) presupune o reducere substanþialã a termenelor de prescripþie a faptelor. Astfel, pentru înºelãciune, termenul scade de la zece ani la doar cinci ani, în timp ce pentru delapidare scade de la zece ani la opt ani. În cazul înºelãciunilor cu cecuri, unde pedeapsa este de maximum un an sau amendã, infracþiunea se prescrie în doar trei ani, faþã de zece ani, cum era pe vechiul Cod Penal. Aceasta ºi în condiþiile în care ºi pânã acum, agenþii economici care au fãcut din emiterea de bilete la ordin sau file cec fãrã acoperire un stil de a face afaceri, au fost încurajaþi ºi de pedepsele mici sau inexistente date în cazuri de acest gen în unele instanþe timiºene. Portalul public jurindex.ro, care
de 24 de ani un reper al cetãþii
cuprinde sentinþele arhivate din ultimii ani, pronunþate de instanþele timiºene, este o dovadã foarte bunã în acest sens, cu sute de exemple edificatoare. De exemplu, Curtea de Apel Timiºoara, în decizia penalã 882/R, într-un dosar de înºelãciune, confirmã pedeapsa de suspendare condiþionatã a pedepsei de doi ani închisoare, pronunþatã de Tribunalul Arad, motivaþia fiind extrem de interesantã: “Inculpatul are în întreþinere un copil minor, ºi a avut un comportament bun dupã comiterea faptei, prezentându-se în faþa instanþei de judecatã la fiecare termen al procesului ºi colaborând la aflarea adevãrului, pronunþarea condamnãrii constituind un avertisment pentru acesta condamnatul luându-ºi angajamentul cã nu va mai sãvârºi alte infracþiuni chiar fãrã executarea pedepsei.” Într-un dosar similar, finalizat tot la Curtea de Apel Timiºoara, cu decizia 1064/R, într-o condamnare cu suspendare pentru înºelãciune cu file CEC s-a reþinut ca circumstanþã atenuantã “atitudinea procesualã a inculpatului ºi faptul cã are un loc de muncã stabil în Spania, unde ºi-a întemeiat o familie”, precum ºi faptul cã a plecat în strãinãtate pentru a-ºi achita datoriile. “Inculpatul este plecat în Spania cu contract de muncã legal încheiat, este cãsãtorit,
Foto TIMPOLIS
ªi Timiºul are zeci de reprezentanþi în “lista neagrã” a firmelor care emit bilete la ordin ºi file cec fãrã acoperire, multe dintre ele fiind companii mari ºi cu vechime pe piaþã, fiind enumerate pe portaluri electronice de specialitate, cum sunt tepari.ro, unde un investitor român sau strãin care vrea sã intre într-o relaþie de afacere cu o companie din Timiº poate verifica, evident, contra cost, dacã respectiva firmã figureazã sau nu în centrala incidentelor de plãþi. Cert este cã în prezent existã premise ca ºi în Timiº, ca în majoritatea judeþelo, acest gen de incidente de plãþi sã creascã, nu sã scadã. ªi aceasta deoarece înºelãciunea ºi delapidarea sunt tratate de noul Cod Penal într-o manierã cu mult mai blândã decât o fãcea vechea lege, aceasta însemnând pedepse de pânã la patru ori mai mici. Un caz particular este înºelãciunea cu cecuri, una dintre cele mai frecvente infracþiuni de naturã economicã, din care rezultã prejudicii de sute de milioane de lei anual. Ea nici nu mai apare în Codul Penal ºi, ca atare, intrã sub incidenþa unei legi din 1934. Drept urmare, pedeapsa scade de nu mai puþin de 12 ori, pânã la maximum un an de puºcãrie sau amendã. În plus, inculpaþii care îºi recunosc
crâmpeie de viaþã bãnãþeanã
29 mai - 1 iunie 2014
13
Cel mai mare aqua-park din Europa sud-esticã, amenajat la Dudeºtii Noi Cum majoritatea timiºorenilor continuã sã facã turism de aquapark în Ungaria, în lipsa unei astfel de investiþii în zonã, se vorbeºte de multã vreme de posibilitatea ca mãcar un aquapark comparabil cu cel al vecinilor maghiari sã se construiascã în Timiº. Au fost vehiculate în ultimii ani numeroase idei ºi locaþii – de la Sânnicolau Mare pânã la comunele limitrofe Timiºoarei. Pânã la urmã însã singurul proiect care pare sã aibã ºansele cele mai mari de realizare este cel din comuna Dudeºtii Noi, în varianta în care nu ar fi dependent de vreo finanþare de la buget, ci ar fi realizat cu fonduri europene. bogdan.piticariu@timpolis.ro
Un proiect în care Primãria Dudeºtii Noi crede Sunt deja ani buni de când Primãria Dumbrãviþa se zbate sã gãseascã fondurile pentru demararea investiþiei aferente celui mai mare aqua-park din Europa de Est. ªi cum cu bani de la buget a devenit evident destul de repede cã sunt ºanse extreme de mici de materializare în viitorul apropiat, banii europeni obþinuþi printr-un proiect au rãmas singura opþiune de materializare. Primãria Dudeºtii Noi spune cã proiectul este esenþial pentru viitorul comunei ºi nu numai, pentru cã aquapark-ul “Universul apei” va fi un proiect de impact regional. “Dacã acum majoritatea timiºorenilor ºi arãdenilor merg la unguri pentru a se relaxa într-un aquapark, odatã cu implementarea acestui proiect, care ar putea fi cel mai mare din zonã, vor avea o astfel de zonã de agrement mai aproape de casã”, spun reprezentanþii Primãriei Dudeºtii Noi. Aceºtia spun cã o asemenea de investiþie ar fi o sursã uriaºã de venituri
pentru localitate, în condiþiile în care veniturile la buget scad. Proiectul a fost scris de compartimentul de dezvoltare localã al Primãriei Dudeºtii Noi, valoarea sa fiind de aproximativ 15.000.000 de euro, din care 30% cofinanþare. Proiectul cuprinde realizarea a cinci bazine exterioare ºi a trei bazine interioare de recreere ºi agrement, diverse tobogane ºi accesorii acvatice de distracþie, un centru spa, o salã de sport, o salã multifuncþionalã, un bazin olimpic de înot, un sediu administrativ, magazine ºi restaurante, 350 de locuri de parcare, un lac artificial, o plajã pentru bronzat, zone verzi ºi o micã pãdure în jurul centrului.
Un parteneriat cu Consiliul Judeþean ºi Primãria Timiºoara Pentru a putea sustine cofinanþarea, Primãria Dudeºtii Noi a realizat demersuri la nivelul Consiliului Judeþean ºi al Primãriei Timiºoara pentru un parteneriat. Proiectul privind înfiinþarea unui parc turistic ºi de agrement a fost depus spre finanþare în 2010, în cadrul Programului Operaþional Regional Axa 5 - Dezvoltarea turismului. Potrivit procedurilor, fondurile europene se alocau dupã regula „primul venit, primul servit”, iar proiectul s-a situat atunci al doilea în ordinea de aprobare, din rezerva de proiecte. Primãria Dudeºtii Noi a primit o adresã de la Agenþia Regionalã de Dezvoltare 5 Vest prin care administraþia localã a fost înºtiinþatã cã acest proiect, aºteptat cu atât interes nu doar de timiºeni ci ºi de cei din judeþele Arad, Caraº-Severin ºi Hunedoara, va primi finanþare, cu condiþia ca termenul de execuþie sã nu depãºeascã data de 31 iulie 2015, termen maxim pentru implementarea tuturor proiectelor aferente finanþãrilor europene 2007 - 2013. Primãria Dudeºtii Noi a avut, însã,
Macheta viitorului aquapark din Dudeºtii Vechi rezerve legate de posibilitatea încadrãrii în acest termen, din cauze obiective. Reprezentanþii administraþiei locale spun cã termenul de doi ani este unul imposibil de respectat, pentru cã, iniþial, termenul asumat pentru proiect era de trei ani, or reducerea acestuia la mai puþin de doi ani fãcea practic imposibilã realizarea procedurilor de achiziþie publicã, realizarea planului de urbanism zonal, obþinerea avizelor necesare ºi execuþia propriu-zisã a proiectului. Toate aceste operaþiuni puteau fi efectuate abia dupã semnarea contractului de finanþare, care ar fi fost parafat dupã parcurgerea unor etape de evaluare ºi selecþie a proiectului. În aceste condiþii, perioada pentru implementarea proiectului se reducea substanþial. “Noi am fãcut un prim proiect, însã nu ne-am mai încadrat în timpul de implementare, care ar fi fost foarte scurt. De aceea acum o vom lua de la capãt cu un nou proiect, bazându-ne pe un parteneriat cu Consiliul Judeþean Timiº ºi Primãria Timiºoara. Iniþial Primãria Timiºoara susþinea cã nu este interesatã de proiect. Între timp însã, se pare, ºi-a reconsiderat poziþia, dorind un parteneriat cu noi. Aºadar, proiectul va fi iniþiat sub auspicii noi, cu ºanse
mult mai mari de implementare rapidã. Probabil, Municipalitatea timiºoreanã ºi-a dat seamã de potenþialul acestui proiect, ºi de faptul cã de el ar beneficia din plin timiºorenii, care nu au un alt loc de agrement asemãnãtor în apropierea oraºului”, ne-a declarat primarul liberal al comunei Dudeºtii Noi, Alin Nica. Primãria Dudeºtii Noi mizeazã pe faptul cã acest proiect va genera dezvoltare, locuri de muncã, creºterea nivelului de trai al locuitorilor, ºi venituri suplimentare la bugetul local cu care se pot realiza alte investitii in comuna.
Discuþii în contradictoriu la Primãria Timiºoara Grupul PSD din Primãrie se opunea acestui proiect, susþinând cã se poate realiza în Timiºoara, nu la Dudeºtii Noi. Viceprimarul social-democrat al Timiºoarei, Traian Stoia, afirma cã a avut discuþii în cadrul PSD, dupã ce s-a gãsit izvorul termal la Michelangelo, în spatele sediului central al BRD, ºi cã a fost identificat ºi un teren în Ghiroda Nouã, care aparþine Primãriei, unde pu-
“Noi am fãcut un prim proiect, însã nu ne-am mai încadrat în timpul de implementare, care ar fi fost foarte scurt. De aceea acum o vom lua de la capãt cu un nou proiect, bazându-ne pe un parteneriat cu Consiliul Judeþean Timiº ºi Primãria Timiºoara. Iniþial Primãria Timiºoara susþinea cã nu este interesatã de proiect. Între timp însã, se pare, ºi-a reconsiderat poziþia, dorind un parteneriat cu noi. Aºadar, proiectul va fi iniþiat sub auspicii noi, cu ºanse mult mai mari de implementare rapidã”. Alin Nica, primar Dudeºtii Noi tea fi ridicat un aquapark. “Din punctul nostru de vedere e mai bine sã se facã în Timiºoara, pe terenul Municipalitãþii”, spunea Traian Stoia. În replicã, primarul liberal al Timiºoarei, Nicolae Robu, anunþa cã nu crede cã Municipalitatea are suficient spaþiu ºi, în plus, declara el, trebuie avute în vedere ºi costurile. “Cât costã un teren, ce se poate face. Noi facem un Aqua Magic care sã fie cel mai mare, cum am scris, de pe o razã de 300 de kilometri. Nu facem o jucãrie”, a mai spus primarul Timiºoarei.
Ungaria a fructificat mai bine apele geotermale Teoretic, judeþele din vestul României au un potenþial turistic mult mai bun decât cele din estul Ungariei, prin relieful variat, prin raritãþile legate de florã ºi faunã, printr-un cadru natural mai plãcut. Practic, veniturile impresionante pe care le obþin din turism staþiunile balneare din estul Ungariei dovedesc cã lucrurile nu stau aºa ºi cã potenþialul turistic este un punct de plecare, dar nu este suficient. Maghiarii au reuºit sã exploateze la maximum o resursã de care nici Timiºul nu duce lipsã : apele termale. De fapt, se estimeazã cã, pânã la un anumit moment, în urmã cu 40 - 50 de ani, vecinii maghiari nici nu ºtiau cã dispun de aceastã resursã ºi ºi-au dat seama de acest lucru dupã ce o serie de prospecþii geologice, fãcute în Timiº în anii ’60 au scos la ivealã potenþialul resurselor geotermale. Tot atunci s-au descoperit ºi resursele de apã termalã din zona
Dudeºtii Noi, pe care se bazeazã ºi proiectul aqua-park-ului. De la acest punct comun s-a plecat ºi în România, ºi în Ungaria. Însã ce sa reuºit sã se facã în þara vecinã a eclipsat pânã acum orice tentativã de exploatare a acestei resurse din România. În Ungaria, staþiuni precum Gyula, ca ºi alte staþiuni maghiare similare, specializate pe turismul balnear ºi aquapark-uri, demonstreazã cã e posibil sã realizezi un reper turistic plecând de la un avantaj natural minor: ape termale. În prezent, Gyula atrage anual peste 20.000 de turiºti români, dintre care majoritatea vin din Arad ºi Timiºoara. O altã staþiune climatericã, Duszoboszlo, botezatã “Mecca reumaticilor”, are cel mai mare complex de bãi termale din Europa, unde, spun reprezentanþii staþiunii, o curã de douã - trei sãptãmâni are un efect de 90% în afecþiunile cronice ale organelor motorii ºi
afecþiuni ginecologice ºi dermatologice. Complexul este întins pe 30 de hectare, având 13 piscine, aqua park ºi trei bazine cu apã termalã, ce oferã 40 de tipuri de tratamente pe bazã de apã termalã controlatã ºi certificatã, printre care gimnasticã medicalã, masaje medicale, soft-laser, inhalare, electroterapie, magnetoterapie, fototerapie. Un sejur în staþiunea maghiarã costã 300 de euro, ºi administratorii staþiunii nu duc deloc lipsã de turiºti. Un complex similar, realizat în vestul þãrii, ar fi adus venituri considerabile la bugetul de stat. Aceasta cu atât mai mult cu cât resursele din Timiº sunt, în multe cazuri, mai bogate decât cele din Ungaria. Grosimea micã a scoarþei terestre, precum ºi sistemul de falii tectonice au fãcut ca în Timiº sã existe rezervoare de ape termale mari ºi uºor accesibile. Specialiºti de la Departamentul de Geografie al Uni-
ªtrandul din Gyula versitãþii de Vest Timiºoara spun cã încã din urmã cu 50 de ani s-a descoperit cã, pe lângã perspective promiþãtoare legate de zãcãminte de petrol ºi gaze naturale, Timiºul are ºi un potenþial bun de exploatare în ceea ce priveºte apele termale. La forajele
de atunci s-a gãsit apã termalã, iar rezultatele erau încurajatoare. S-au fãcut foraje în zonele Jimbolia, Biled, Cãlacea, Cherestur, Diniaº, Dumbrãviþa, Dudeºtii Noi, Grãniceri Vest, Lovrin, Moraviþa, Partoº, ªandra Sud ºi Teremia.
de 24 de ani un reper al cetãþii
14
sãnãtate
29 mai - 1 iunie 2014
În premierã în România
Servicii psihologice pentru copiii cu autism, decontate de CNAS Copiii cu autism vor putea beneficia, din 1 iunie, în premierã în România, de unele servicii psihologice decontate de Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate. TIMPOLIS
Proiectul de norme la contractulcadru de servicii medicale, publicat recent pe site-ul CNAS, prevede, pentru prima datã, cã pot fi decontate servicii psihologice de sãnãtate conexe actului medical. „Este pentru prima datã când în normele la contractulcadru se reglementeazã posibilitatea încheierii de contracte cu medici din specialitãþi medicale diverse. În acest fel, un numãr mult mai mare de pacienþi vor avea acces la servicii psihologice decontate. Pentru prima datã, reprezentanþii CNAS au înþeles importanþa serviciilor psihologice”, declarã preºedintele Colegiului Psihologilor din
România, Mihai Aniþei, citat de Mediafax. Colegiul Psihologilor din România, mai spune acesta, va desfãºura o campanie de informare a psihologilor, medicilor ºi publicului larg asupra acestor schimbãri. Acesta a mai anunþat cã, din luna iunie, copiii cu autism vor putea beneficia de anumite servicii psihologice decontate de catre CNAS, – psihodiagnostic, consiliere psihologicã, psihoterapie ºi psihopedagogie specialã – acest fapt reprezentând o premiera pentru Romania. Potrivit contractului-cadru, pacienþii pot beneficia de terapii psihiatrice, consiliere psihiatricã nespecificã individualã ºi familialã, psihoterapie de grup (psihoze, tulburãri obsesiv-compulsive, tulburãri fobice, tulburãri de anxietate, distimii, adicþii), psihoterapie individualã (psihoze, tulburãri obsesivcompulsive, tulburãri fobice, tulburãri de anxietate, distimii, adicþii, tulburãri
Ministerul Sãnãtãþii a aprobat unul dintre cele mai scumpe tratamente din lume pentru a salva un copil Ministerul Sãnãtãþii a aprobat unul dintre cele mai scumpe tratamente din lume – 6.000 de euro fiola – pentru a salva viaþa unei fetiþe de 11 ani care suferã de purpurã trombocitopenicã, boalã ce determinã scãderea dramaticã a trombocitelor, cu risc masiv de hemoragii interne. Drama Andreei Elena Ceauºu, din Bucureºti, a început în urmã cu o lunã ºi douã sãptãmâni, dupã o suspiciune de enterecolitã, când a fost internatã de urgenþã la terapia intensivã a Spitalului „Grigore Alexandrescu”, relateazã familia fetiþei, citatã de Mediafax. Ulterior, rinichii copilului au cedat, fiind în pericol ºi celelalte organe, astfel cã, în 6 aprilie, Andreea a fost internatã de urgenþã la Secþia Pediatrie III - Nefrologie Pediatricã de la Institutul Clinic Fundeni din Capitalã, cu diagnosticul sindrom hemolitic-uremic atipic. „ Apoi au apãrut afectare cerebralã, convulsii, hipertensiune arterialã, hemoragie digestivã superioarã, afectare hepaticã uºoarã, afectare pulmonarã de tip hemoragic. Insuficienþa renalã acutã a necesitat hemodializã, pacienta fiind dependentã de acest procedeu, pe lângã tratamentul conservator cu antibiotic, plasma proaspãtã congelatã, reechilibrare hidro-electroliticã ºi acido-bazicã, antihipertensive, antiepileptice ºi protecþie gastricã ”, declarã managerul unitãþii sanitare, dr. Carmen Orban. Evoluþia pacientei a fost nesatisfãcãtoare, cu menþinerea fenomenelor de insuficienþã renalã acutã ºi a episoadelor de hemolizã ºi a trombocitopeniei pânã în 25 aprilie, când s-a
Andreea Ceauºu înregistrat o îmbunãtãþire a stãrii clinice ºi a parametrilor biologici ºi biochimici. La scurt timp dupã acest episod de îmbunãtãþire, parametrii biologici au înregistrat scãderi, dar de intensitate mai redusã decât la debut. Din 5 mai, cu aprobarea Ministerului Sãnãtãþii, a fost iniþiatã terapia cu Soliris – unul din cele mai scumpe tratamente din lume. Probe biologice ale pacientei ºi ale pãrinþilor au fost trimise la un laborator de imunologie din Budapesta, pentru anumite teste, inclusiv genetice. La scurt timp dupã infuzia de Soliris, numãrul de trombocite a început sã creascã (ajungând acum în limite normale), retenþia azotatã s-a stabilizat ºi apoi a început sã scadã lent, fãrã a mai fi necesare sedinþe de hemodializã. Copilul, stabil din punct de vedere clinic ºi cu probe biologice îmbunãtãþite, a fost externat marþi. Terapia Soliris va fi continuatã pentru o perioadã de timp nedeterminatã. În prezent, existã un acord cu firma producãtoare, pentru asigurarea gratuitã a terapiei timp de ºase luni, tratament dupã care, sperã medicii, fetiþa se va refaceîn totalitate. (TP)
de 24 de ani un reper al cetãþii
din spectrul autist), psihoterapie cognitiv-comportamentalã. Serviciile de sãnãtate conexe actului medical sunt furnizate de psihologi în specialitatea psihologie clinicã, consiliere psihologicã, psihoterapie ºi psihopedagogie specialã – logopezi ºi kinetoterapeuþi – ºi pot face obiectul contractelor încheiate de casele de asigurãri de sãnãtate cu medicii de specialitate, cu urmãtoarele specialitãþi clinice: neurologie ºi neurologie pediatricã; psihiatrie pediatricã. Mihai Aniþei a mai vorbit de „situaþia nefavorabilã” de la Ministerul Transporturilor, unde, a arãtat el, în continuare, furnizorii neautorizaþi ºi neavizaþi pentru servicii psihologice sunt agreaþi de cãtre Ministerul Transporturilor, în timp ce psihologii autorizaþi nu au acces la serviciile psihologice pentru siguranþa transporturilor. „Prin acceptarea avizelor psihologice
fãrã timbru profesional, autoritãþile statului pun în pericol sãnãtatea ºi
siguranþa transporturilor ºi a cetãþenilor”, avertizeazã Mihai Aniþei.
Suplimentele alimentare accelereazã îmbãtrânirea organismului Suplimentele alimentare care conþin vitamina C, E ºi betacaroten, considerate multã vreme un mijloc de încetinire a procesului de îmbãtrânire a organismului prin efectul lor antioxidant, ar putea, de fapt, accelera acest proces, a descoperit un grup de cercetãtorii canadieni. Potrivit teoriei acceptate în prezent, antioxidanþii reduc efectul „oxidant” al radicalilor liberi – acele molecule corozive produse de organism în timpul procesãrii oxigenului, care sunt inspirate, de asemenea, din aerul poluat ºi din fumul de þigarã. Însã, potrivit cercetãtorilor de la Universitatea McGill din Canada, nu doar cã radicalii liberi nu provoacã îmbãtrânirea, dar administrarea suplimentelor alimentare antioxidante ar putea, de fapt, sã accelereze acest proces, anunþã Mediafax. Când radicalii liberi interacþioneazã cu celulele, proteinele ºi ADN-ul din organism, fenomenul ar putea avea un efect nociv, prin interferarea cu structura chimicã a celulelor. Potrivit teoriei larg acceptate, acest proces cauzeazã îmbãtrânirea organismului, de la declinul fizic pânã la apariþia anumitor boli, cum ar fi cancerul. Cu toate acestea, studiul cercetãtorilor canadieni, publicat în revista Cell, sugereazã cã radicalii liberi prelungesc, de fapt, viaþa celulelor. Acest proces are loc prin modificarea unui mecanism denumit apoptozã. În urma acestuia, celulele deteriorate sunt instruite sã se „sinucidã” într-o serie de situaþii, de exemplu, atunci când trebuie sã evite sã devinã canceroase, dupã ce ADN-ul lor a trecut printr-o mutaþie periculoasã, sau pentru a distruge virusurile care le-au invadat. Oamenii de ºtiinþã au descoperit cã radicalii liberi influenþeazã acest „mecanism de sinucidere”, astfel încât sã acþioneze într-un mod cu totul diferit în celulele sãnãtoase, consolidându-le sistemul de apãrare ºi prelungindu-le durata de viaþã. „ Teoria radicalilor
liberi care provoacã îmbãtrânirea este incorectã. Am rãsturnat aceastã teorie”, a declarat Siegfried Hekimi, profesor de biologie la Universitatea McGill. Acesta a mai spus cã, atunci când au ridicat nivelurile de radicali liberi la viermii cilindrici din familia Nematodae – cu un sistem nervos ce îndeplineºte numeroase funcþii ale organismelor evoluate –, aceºtia au trãit „considerabil mai mult”. În acelaºi timp, acest studiu a confirmat presupunerile altor oameni de ºtiinþã. În 2013, cercetãtorii de la Institutul de Cercetare Cardiovascularã „Multimedica”, din Milano, au afirmat cã organismul uman are nevoie de stresul provocat de radicalii liberi pentru a putea lupta împotriva infecþiilor ºi pentru a regla corespunzãtor funcþiile vitale, cum ar fi sistemul cardiovascular. Cercetãtorii italieni au examinat toate cercetãrile anterioare pe aceastã temã ºi au ajuns la urmãtoarea concluzie: „Creºterea nivelului de antioxidanþi din organism ar putea avea un efect nociv asupra sãnãtãþii umane. Un nivel echilibrat de antioxidanþi este important pentru sistemul cardiovascular ºi pentru o îmbãtrânire sãnãtoasã”, au concluzionat aceºtia într-un articol publicat în The International Journal of Biochemistry and Cell Biology. Oamenii de ºtiinþã considerã cã organismul uman dispune de o serie de
mecanisme de apãrare pentru a supravieþui în medii ostile, dar aceste sisteme sunt declanºate abia când oamenii se confruntã cu situaþiile-limitã respective, iar radicalii liberi acþioneazã tocmai în aceste situaþii. Problema antioxidanþilor este aceea cã ar putea neutraliza acest efect „protector”, fapt care explicã, de asemenea, motivul pentru care suplimentele cu antioxidanþi pot produce unele efecte dãunãtoare neaºteptate. De exemplu, studiile de laborator au arãtat cã dozele mari de antioxidanþi, cum ar fi N-acetilcisteina, ar putea favoriza rãspândirea celulelor canceroase ale sânului. De asemenea, betacarotenul ºi vitamina A au fost asociate cu un risc crescut de mortalitate din cauza cancerului la plãmâni ºi a afecþiunilor pulmonare. Cu toate acestea, antioxidanþii din alimente au un rol important pentru sãnãtatea organismului. Cantitatea ingeratã astfel este mult mai scãzutã decât cantitãþile regãsite în suplimente. În aceste niveluri scãzute, antioxidanþii joacã un rol protector. „Suplimentele cu vitamine ar putea fi utile pentru copiii mici, persoanele mai în vârstã ºi femeile însãrcinate, însã pentru restul populaþiei este mult mai bine sã se concentreze pe dietã ºi pe alimente proaspete, bogate în nutrienþi”, a spus Helen Bond, de la British Dietetic Association. (TP)
integrame
29 mai - 1 iunie 2014
15
-Femeie, tu esti vie? -Da! -Atunci de ce nu faci vin ?!
l Într-un restaurant select, pianistul se apropie de masa lui Bula si-l întreaba: - Dumneavoastra ati cerut ceva de Beethoven? - Nu, eu am cerut pui cu cartofi prajiti.
l Un barman era atât de sigur ca e cel mai puternic om din zona încât a pus în bar un afis cu un pariu permanent: cine poate sa mai stoarca o picatura dintr-o lamâie stoarsa de el primeste bautura gratis pe viata. Într-o zi apare un prapadit slab si cu ochelari si spune: - As vrea sa încerc si eu! Dupa ce s-au potolit râsetele, barmanul ia o lamâie, o stoarce si i-o da omului. Acesta o ia, o strânge si mai stoarce cinci picaturi din ea, lasând muta pe toata lumea din bar. Barmanul, stupefiat, accepta ca a pierdut si îl întreaba pe om: - Unde lucrezi? Tai lemne, ridici greutati sau ce faci? - A, nu, sunt contabil la fisc.
l Un român încearca sa agate o straina pe facebook. - Hello! - Hello! - Where are you from? - France! - Du-te, ba, ca nu te cred! - Pe bune!
l - Asculta, Gogule, ce e mai preferabil: sa ai Parkinson sau Alzheimer? - Parkinson. E mai bine sa versi juma’ de pahar decât sa uiti unde pui sticla!
l Calul invita magarul la un pahar. La cal acasa, pe perete, un tablou al calului cu o coroana mare verde în jurul gâtului. -Calule, ce e cu acest tablou? -Bai magare, eu am fost un mare campion la viata mea, sarituri, trap... A doua zi calul îi întoarce vizita. Magarul cumpara un tablou cu o zebra si îl agata pe perete. -Bai magare,cine e în tablou? -Ehehe! Eu, când jucam la Juventus!!!
l - Nevasta-mea a aflat ca o însel… - Nu-i nimic, sotia ta este o femeie puternica. - Asta ma si sperie!
l - Cine din familia voastra este cel mai în vârsta? - Stra-stra-stra-strabunica. - Nu-i posibil asa ceva. - Ba e po-po-po-posibil!
l O blonda, ravasita si extenuata, se prezinta la medic: - Domn doctor, pe lânga blocul meu sunt o gramada de câini care latra toata noaptea… - Nici-o problema, nu sunteti primul caz, luati aici somniferele astea, or sa va ajute enorm. Peste doua saptamâni blonda se-ntoarce distrusa total. Doctorul,perplex: - Nu înteleg, ma asteptam sa va vad proaspata si odihnita… - Odihnita!?… Dupa ce-alerg toata noaptea dupa câini?… si când prind câte unul nici de-al naibii nu vrea sa-nghita pastila!
de 24 de ani un reper al cetãþii
cyan
16
29 mai - 1 iunie 2014
magenta
yellow
black
publicitate
E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16 Tel.: 0356-421.911; 421.912; Fax: 0356/421.910
de 24 de ani un reper al cetãþii
Director Executiv: Melania CINCEA
Redactor-ºef: Bogdan PITICARIU
ªef Birou Abonamente: Cornel Pelea TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS
Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.