Timpolis 2057 by Timpolis

cyan

magenta

yellow

black

Anul XXII Nr. 2057 26 - 28 mai 2014 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

De ce ºi pentru cine joacã PSD-UNPR-PC cartea naþionalismului în Europa? melania.cincea@timpolis.ro

ai sunt câteva zile pânã la data la care românii îºi vor desemna noua garniturã de europarlamentari. Cu unele excepþii, venite mai cu seamã dinspre formaþiuni de dreapta mici sau nou create, în campanie dezbaterile cu publicul nu au gravitat în jurul temelor ce privesc ºi interesul european. Nu s-a discutat nici despre viziunile privind UE, despre politicile ºi instituþiile acesteia. Nu s-a încercat insuflarea cãtre populaþie a sentimentului de apartenenþã la UE, deºi era necesar, datã fiind pe de o parte scãderea încrederii populaþiei în UE, dupã 2007, iar pe de alta, propaganda, mediaticã ºi politicã, fãcutã în ultimii ani împotriva UE ºi a unor personalitãþi europene. Nu am auzit, de asemenea, ca polemicile între candidaþi sã aibã ca motiv aceste teme. n plus, a ieºit în evidenþã un „detaliu” distonant ºi, raportat la actuala conjuncturã geopoliticã, generator de mari semne de întrebare. Alianþa care, potrivit intenþiei de vot, anunþã cã va da cel mai mare numãr de parlamentari (PSDUNPR-PC) a avut, în aceastã campanie pentru alegeri europene, mesaje pur naþionaliste – „Mândri cã suntem români!” ºi „România puternicã în Europa!”. Tot pentru atingerea filonului naþionalist, a recurs ºi la folosirea unui brâu cu motive folclorice, ce duce cu gândul la portul popular, element al identitãþii noastre naþionale. Asta, deºi Parlamentul European nu reprezintã interese naþionale, ci interesele cetãþenilor UE. Suplimentar, alianþa PSD-UNPR-PC a venit cu mesajul: „Trimitem la Bruxelles oameni mândri cã sunt români, care vor apãra România”. Un mesaj ce pare nu doar cã intenþioneazã sã speculeze temerea ºi dezacordul populaþiei eurosceptice – sentimente accentuate de recesiunea prelungitã a economiei comunitare –, ci ºi cã vrea sã insufle ideea cã oamenii simpli sunt în pericol, cã trebuie apãraþi în faþa instituþiilor, a regulilor europene. stfel de mesaje (mai cu seamã, cel privind nevoia de „apãrare a României”) trãdeazã un reflex naþional izolaþionist ºi inoculeazã ideea cã UE, aceastã entitate supra-naþionalã, este, de fapt, o ameninþare la adresa suveranitãþii naþionale. Un astfel de mesaj nu numai cã nu are legãturã cu ceea ce trebuia sã transmitã acest scrutin, ideea de europenitate, nu de românism, dar pare o continuare voalatã a mesajului anti-european cu care lideri ai acestei alianþe ieºeau în public, în vara lui 2012, ca purtãtori de mesaj ai altei alianþe, USL, revoltându-se, chipurile în numele poporului, împotriva „dictatelor” impuse de Bruxelles ºi sugerând cã România are statut de „colonie a UE”. Totuºi, de ce este jucatã cartea naþionalismului, în Europa? robabilitatea de a vorbi despre o gafã a echipei de PR a alianþei PSD-UNPR-PC este extrem de micã, mai ales cã e o campanie giratã de însuºi preºedintele Socialiºtilor Europeni ºi actual preºedinte al Parlamentului European, Martin Schulz, prezent în România la lansarea acesteia. Care, astfel, a girat implicit declaraþiile cu iz antieuropean fãcute de colegi de-ai sãi din PSD, sprijinul pe care dl Ponta îl dã, cu confirmare publicã, baronilor corupþi, sfidând nu doar popor ºi instituþii ale statului pe care îl reprezintã, ci ºi instituþii europene care ne-au cerut eficienþã în lupta cu marea corupþie, dar ºi încãlcarea statului de drept, deºi respectarea lui e unul dintre principiile fondatoare ale UE. acã nu e o greºealã de PR, pentru cine se pregãteºte alianþa PSD-UNPR-PC – cu girul Socialiºtilor europeni – sã joace, în UE, cartea naþionalismului? ªi, nu în ultimul rând, pentru ce? Preambulul a fost fãcut, recent, de preºedintele Camerei Deputaþilor, social-democratul Valeriu Zgonea: „Data de 25 mai este o bãtãlie de viziuni ºi de strategie (...) în interiorul UE”. O schimbare de viziune ºi de strategie despre care alianþa PSD-UNPR-PC nu se considerã datoare cu explicaþii nici în faþa României, nici în faþa UE.

un reper al cetãþii

Centrala nuclearã de la Paks, prelungire a utilizãrii fãrã dezbateri publice la Timiºoara

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

Prim-vicepreºedintele PNL, Klaus Iohannis: “Coagularea dreptei dupã alegerile europarlamentare este obligatorie, nu doar oportunã” “Coagularea dreptei dupã alegerile europarlamentare este obligatorie, nu doar oportunã”, a declarat prim-vicepreºedintele PNL, Klaus Iohannis, în timpul unei vizite la Timiºoara. Avertizând, însã, cã intrarea în cursa pentru prezidenþiale a cinci - ºase candidaþi ai dreptei, ar diminua considerabil ºansele dreptei. pag. 2

Cãminele de bãtrâni în locul spitalelor desfiinþate – promisiune uitatã în Timiº Deºi, în 2011, a fost decisã închidere a 67 de spitale, propunându-se transformarea lor în cãmine pentru vârstnici, acest lucru nu s-a întâmplat. În Timiº, au fost desfiinþate Spitalul Buziaº ºi Centrul de Sãnãtate Ciacova, dar abia acum se fac demersuri, la Ciacova, pentru stabilirea unei destinaþii pentru clãdirea rãmasã de doi ani nefolositã, pe care Primãria o vrea spital privat, iar Direcþia Generalã de Asistenþã ºi Protecþie a Copilului, un corp al Centrului pentru bolnavi de Alzheimer.

pag. 3

Valoarea incidentelor de platã s-a dublat într-o lunã

În ciuda laudelor guvernamentale legate de economia care duduie, exact ca în perioada premergãtoare crizei economice, valoarea incidentelor de plãþi creºte vertiginos . Acesta este, de altfel, un indicator care aratã situaþia realã a mediului de afaceri privat din România. ªi Timiºul are zeci de reprezentanþi în “lista neagrã” a firmelor care emit bilete la ordin ºi file cec fãrã acoperire, multe dintre ele fiind companii mari ºi cu vechime pe piaþã. pag. 7

Reþetele de fraudat bugetul Sãnãtãþii, pâlnii de scurgere a banilor

vestul þãrii în cazul unui incident. ªi foarte ciudat este faptul cã, deºi Timiºoara ºi Aradul sunt, ca distanþã, mult mai aproape de Paks, singurele dezbateri pe aceastã temã au fost organizate în Oradea – oraº care e mult mai puþin afectat în cazul unor accidente. pag. 6

Cazul reþetelor false, cu prejudicii similare infracþiunilor macro-economice a scos încã o datã la ivealã faptul cã sistemul de gestionare a banilor sistemului sanitar este scãpat de sub control. Probabil, însã, peste câteva zile acest scandal va fi uitat ºi vor fi reluaþi aceiaºi algoritmi de fraudare, sub alte forme. O dovadã cã orice scandal de acest gen þine doar cât dureazã impactul mediatic este ºi un scandal similar legat de reþetele false, descoperit acum un an în Timiº ºi Hunedoara, despre care nu se mai ºtie nimic. pag. 10

social

26 - 28 mai 2014

cã fiscalã, în absenþa cãrora nu se poate vorbi despre o politicã fiscalã autenticã. “Acum se porneºte de la datele bugetare ºi se încropeºte o politicã fiscalã”, a precizat Klaus Iohannis. Potrivit acestuia, o astfel de abordare corespunde unei administrãri a þãrii, ºi nu a unei guvernãri: “Acum în România e o administrare, nu o guvernare”. În acest context, a mai spus el, majoritatea promisiunilor asumate de PSD “au fost sau vor fi onorate în termeni aparenþi, cu preþul revenirii la inflaþie ºi nu cu preþul unei stabilizãri macroeconomice”.

ligia.hutu@timpolis.ro

“Intrarea în cursa pentru prezidenþiale a cinci - ºase candidaþi ai dreptei, ar diminua considerabil ºansele dreptei” Prim-vicepreºedintele PNL Klaus Iohannis, prezent zilele trecute la Timiºoara, declarã cã s-a implicat direct în campanie, pentru a-ºi manifesta, în mod concret, autentic, sprijinul faþã de candidaþii cu care echipa PNL se prezintã duminicã, 25 mai, în competiþia electoralã. Referindu-se la actuala situaþie din România, Klaus Iohannis a precizat cã, pe scena politicã româneascã, “partidele au fãcut ºi au desfãcut mereu alianþe”, motivate fiind de varii raþiuni. Explicând cã PNL a rupt alianþa cu PSD pentru a se þine de cuvânt în faþa electoratului. În privinþa nevoii de coagulare a forþelor politice de dreapta, spune cã nu existã o reþetã care sã ofere garanþii în ce priveºte unificarea dreptei ºi cã posibilele soluþii nu pot fi epuizate în câteva fraze. Însã, a opinat primarul Sibiului, este obligatoriu, nu doar oportun, sã se discute despre coagularea dreptei, în perspectiva alegerilor prezidenþiale din toamna acestui an, întrucât, apreciazã el, intrarea în competiþia electoralã pentru alegerile prezidenþiale a cinci - ºase candidaþi ai dreptei, ar diminua considerabil ºansele dreptei. În ce priveºte disponibilitatea PNL de a colabora cu oricare alt partid politic de centru-dreapta, Klaus Iohannis

“Rolul cetãþeanului într-o societate democraticã este acela de a-ºi acorda votul”

a avut o abordare mai nuanþatã decât cea a preºedintelui PNL – Crin Antonescu, care a respins posibilitate colaborãrii cu PMP, pe care l-a catalogat a fi “partidul Elenei Udrea” –, apreciind cã “nu trebuie personalizate prea mult relaþiile dintre partide”. Pentru cã, motiveazã acesta, “nu cunosc niciun partid în România care se confundã cu o persoanã. ªi cred cã e bine acest lucru”. Cât despre o potenþialã rocadã între sine ºi prezidenþiabilul Crin Antonescu, pe care l-a catalogat a fi “cel mai puternic contracandidat pentru stânga”, Klaus Iohannis a precizat cã nu ºi-a dorit, nici la momentul intrãrii sale în PNL ºi nu doreºte nici în acest moment, o astfel de rocadã, apreciind cã menirea sa este aceea de a-l sprijini pe Crin Antonescu în atingerea obiectivului propus: “De când am venit în PNL, unul dintre obiective a fost sã-l sprijin pe Crin Antonescu sã devinã preºedintele României. Nu mi-am dorit sã-i iau locul”. Prim-vicepreºedintele PNL a mai declarat ºi cã relaþiile sale cu Forumul

Democrat German din România, al cãrui membru a fost, sunt excelente, chiar dacã în acest moment, în ce priveºte angajamentul politic asumat, se situeazã pe poziþii divergente.

“Acum, România este administratã, nu guvernatã” Referindu-se la foºtii parteneri de alianþã, prim-vicepreºedintele PNL Klaus Iohannis a declarat cã, din raþiuni populiste, aceºtia recurg în continuare la asumarea unor promisiuni de campanie lipsite de suport economic real. În context, Klaus Iohannis a fãcut referire la recenta promisiune a ministrului Muncii, Rovana Plumb, care a declarat cã salariile bugetarilor vor creºte, de la începutul anului viitor. Potrivit aprecierii lui Klaus Iohannis, aceastã declaraþie este doar o promisiune de campanie. Chiar dacã, admite, aceastã promisiune vine în întâmpinarea unui orizont de aºteptare al unei

categorii puternic defavorizate, cea a bugetarilor. Întrucât, a mai precizat Klaus Iohannis, “dascãlii au salarii de mizerie” ºi “mai bine de 80% din angajaþii din Primãrii câºtigã nici mãcar salariul mediu, ci salariul minim pe economie”, situaþia fiind valabilã ºi pentru alþi salariaþi din sectorul de stat. Liderul liberal a mai spus cã nu vrea sã facã declaraþii, referindu-se la sine ºi la faptul cã, în tandemul asumat cu prezidenþiabilul PNL Crin Antonescu, îi revine rolul de viitor premier, situaþie din care este responsabil cu schiþarea viitorului program de guvernare. Klaus Iohannis anunþã cã se lucreazã deja la un concept al unui viitor program de guvernare care sã prevadã mãsuri liberale ºi a precizat cã acest program, care are prevãzute principalele obiective, principii ºi rezultate aºteptate, urmeazã sã fie umplut de conþinut. Evocând însã o parte dintre principalele repere în acord cu care trebuie structurat bugetul, Klaus Iohannis a precizat cã este necesarã luarea în considerare a unor elemente de politi-

În ceea ce priveºte votul care urmeazã sã fie acordat duminicã politicienilor care aspirã la un loc în Parlamentul European ºi la îndemnul adresat cetãþenilor de a boicota votul, primvicepreºedintele Klaus Iohannis a opinat cã aceasta este “o recomandare proastã” ºi a precizat cã este foarte important ca românii sã meargã la vot. Klaus Iohannis a adãugat cã, în calitate de activiºti ai unui partid, este firesc ca politicienii sã îi îndemne pe cetãþeni sã voteze pentru partidul pe care îl reprezintã, dar cã, dincolo de aceastã componentã a politicii active, “rolul cetãþeanului într-o societate democraticã este acela de a-ºi acorda votul”, aceasta fiind cea mai eficientã formã de implicare cetãþeneascã atunci când vine vorba despre a decide destinele unei þãri. Recomandarea adresatã cetãþenilor de cãtre unii politicieni sau de cãtre reprezentanþii unor confederaþii sindicale de a nu vota, a fost catalogatã ca fiind “o mãsurã anticonstituþionalã”. În plus, a adãugat Klaus Iohannis, exercitarea votului este importantã, întrucât de decizia fiecãrui cetãþean în parte va depinde modul în care România va fi reprezentatã în Parlamentul European, în componenþa diverselor comisii ºi grupuri de lucru.

“Integrarea romilor nu se poate face doar prin mãsuri administrative ºi prin sprijinirea unor evenimente culturale” Primarul Sibiului Klaus Iohannis a avut o abordare în termeni pragmatici ºi în ceea ce priveºte problema integrãrii sociale a romilor, apreciind cã soluþionarea acestei chestiuni delicate necesitã implicarea nu doar din partea responsabililor români, ci ºi a celor de la nivel european. “Integrarea romilor nu se poate face doar prin mãsuri administrative ºi prin sprijinirea unor evenimente culturale”, a opinat Klaus Iohannis, apreciind cã aceste mãsuri au doar un caracter auxiliar, în vreme ce mãsurile care îºi pot dovedi eficienþa “trebuie sã înceapã de la ºcoalã”. În

acest sens, a oferit exemplul unui program-pilot de integrare ºi stimulare a prezenþei la ºcoalã a populaþiei de etnie romã pe care l-a derulat, într-o comunitate ruralã în care mai mult de jumãtate din locuitori erau cetãþeni de etnie romã. Banii alocaþi în prezent pentru a susþine diverse forme de manifestare culturalã sau o serie de mãsuri administrative întreprinse de autoritãþi sunt, a apreciat Klaus Iohannis, “lucruri care nu schimbã prea mult fondul problemei”, întrucât, a argumentat acesta, preconizata integrare socialã a comu-

de 24 de ani un reper al cetãþii

nitãþilor rome într-un orizont de cinci ani, este contrazisã de realitatea istoricã, de vreme ce “locuitorii din Ardeal ºi Banat convieþuiesc, de peste 500 de ani, cu populaþie de etnie romã, iar integrarea acestora nu s-a produs”. “Dacã nu s-au integrat în 500 de ani, este puþin probabil cã se vor integra în cinci ani”, a opinat Klaus Iohannis, potrivit aprecierii cãruia, într-o estimare realistã, un orizont de timp plauzibil pentru a se putea produce schimbãri de fond în ce priveºte problema integrãrii sociale a romilor ar putea fi urmãtorii 50 de ani.

eveniment

26 - 28 mai 2014

Cãminele de bãtrâni în locul spitalelor desfiinþate – promisiune uitatã în Timiº l La Ciacova se fac demersuri pentru preluarea fostului spital rãmas în conservare Deºi, în 2011, a fost decisã închidere a 67 de spitale, propunându-se transformarea lor în cãmine pentru vârstnici, acest lucru nu s-a întâmplat. În Timiº, au fost desfiinþate Spitalul Buziaº ºi Centrul de Sãnãtate Ciacova, dar abia acum se fac demersuri, la Ciacova, pentru stabilirea unei destinaþii pentru clãdirea rãmasã de doi ani nefolositã, pe care Primãria o vrea spital privat, iar Direcþia Generalã de Asistenþã ºi Protecþie a Copilului, un corp al Centrului pentru bolnavi de Alzheimer. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Destinaþii diferite, în funcþie de interese Consiliul Judeþean a fãcut public, zilele trecute, un proiect de hotãrâre “privind aprobarea preluãrii în administrarea Consiliului Judeþean Timiº prin Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Timiº a unor imobile din domeniul public al oraºului Ciacova”, vizând fostul Spital Ciacova, desfiinþat în 2011. De atunci, clãdirea a rãmas în conservare, ºi dacã nu i se gãseºte rapid o utilizare, s-ar putea degrada, la fel ca Judecãtoria Jimbolia – clãdirea construitã de Ministerul Justiþiei în Timiº, pe care nu a folosit-o niciodatã. Astfel, Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Timiº, subordonatã Consiliului Judeþean, spune cã se confruntã în Ciacova cu lipsa spaþiilor pentru desfãºurarea activitãþii de protecþie socialã ale celor douã centre, Centrul de Îngrijire ºi

Asistenþã Ciacova ºi Centrul pentru Persoane cu Handicap Suferinde de Maladia Alzheimer Ciacova, care oferã servicii de asistenþã socialã pentru un numãr de 160 beneficiari. În proiectul care urmeazã sã fie luat în discuþie de cãtre CJ Timiº se aratã cã, pânã în 2011, în 70% din imobilul din Ciacova a funcþionat Centrul de Sãnãtate, clãdirea fiind renovatã la standarde europene, rãmânând un procent de 30% din clãdire la stadiul de finisare. “Actualul imobilul se aflã în conservare, motiv pentru care Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Timiº a solicitat Consiliului Judeþean Timiº preluarea acestui imobil în administrare, în vederea decongestionãrii celor douã centre care

funcþioneazã în oraºul Ciacova”, se mai aratã în proiect. În varianta în care acest proiect se va concretiza, va trebui gãsit însã ºi personalul care se deserveascã noua clãdire, în condiþiile în care sindicatele de profil vorbesc despre o crizã de personal acutizatã la Direcþia Generalã de Asistenþã ºi Protecþia Copilului Timiº. “Pe lângã construcþia sau amenajarea unor noi cãmine, ar fi nevoie ºi de personal. În momentul de faþã, toate structurile subordonate Direcþiei Judeþene de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului sunt afectate de lipsa personalului suficient”, spune Adrian Marcu, liderul Federaþiei Sindicale Pro Asistenþã Socialã Timiº.

Un nou spital privat, în planurile Primãriei Rãmâne de vãzut în ce mãsurã intenþiile Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Timiº se vor potrivi cu cele ale Primãriei Ciacova, care a ºi aprobat un proiect de hotãrâre vizând crearea în locul fostului spital al unui centru de servicii medicale privat, Primãria fãcând un proiect pentru concesionarea spitalului ºi menþionând în acesta cã “la Ciacova, prin desfiinþarea spitalului, populaþia a rãmas fãrã posibilitatea unui examen medical de specialitate, nevoitã fiind sã ia calea Timiºorii”. În acelaºi proiect se afirmã cã “în condiþiile sãrãcirii populaþiei, redeschiderea spi-

talului ar fi beneficã”, deºi e greu de imaginat cu ce ajutã un spital privat populaþia sãracã. La nivel naþional, programul de desfiinþare a spitalelor ar fi urmat sã creeze o reþea de cãmine de bãtrâni, a cãror funcþionare sã fie susþinutã de autoritãþile locale, cu contribuþia beneficiarilor ºi a aparþinãtorilor acestora. Potrivit acestui program, reþeaua de cãmine pentru vârstnici ar fi trebuit sã fie finalizatã ºi perfect funcþionalã pânã la sfârºitul anului trecut. Situaþia de fapt – care înseamnã, în prezent, efectuarea de plãþi pentru 18 cãmine cu o capacitate de 949 de locuri ºi cheltuirea a doar 31 de milioane de lei, în perioada aprilie 2011 – decembrie 2013, din peste 200 de milioane alocate programului – demonstreazã însã eºecul acestuia. În aceste condiþii, Ministerul Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice a propus, iar Guvernul a aprobat deja, zilele trecute, prelungirea programului pânã în octombrie 2015, dar ºi înjumãtãþirea bugetului alocat, cu argumentul cã a rãspuns astfel “doleanþelor autoritãþilor publice locale”. Scadenþa programului nu aduce nimic nou în Timiº, nici din punct de vedere al îngrijirilor medicale, nici al celor sociale. De altfel, Timiºul, unde au fost desfiinþate douã spitale – Centrul de Sãnãtate Buziaº ºi Spitalul Ciacova –, nici mãcar nu se regãseºte pe lista de solicitanþi de finanþare pentru Programul naþional “Dezvoltarea reþelei naþionale de cãmine pentru persoanele vârstnice”, unde s-au înscris pânã în prezent doar 22 de spitale, din 15 judeþe.

Chiriile percepute personalizat de Consiliul Judeþean, criticate de Curtea de Conturi Felul în care Consiliul Judeþean Timiº îºi gestioneazã propriul patrimoniu, prin perceperea de chirii ºi penalitãþi în caz de întârziere a plãþii a fost criticat recent de Curtea de Conturi, care susþine cã administraþia judeþeanã a procedat “personalizat” în anumite cazuri. Problemele cele mai mari sunt legate de spaþiile concesionate la Parcul Industrial. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Executãri pe sãrite Într-un ultim raport fãcut public, redactat în urma controalelor realizate pe plan local, Curtea de Conturi criticã felul în care Consiliul Judeþean înþelege sã-ºi gestioneze spaþiile deþinute. Astfel, inspectorii Curþii de Conturi susþin cã, “din analiza unui eºantion cuprinzând un numãr de 14 contribuabili persoane juridice, înregistraþii cu obligaþii contractuale neachitate cãtre Consiliul Judeþean Timiº, reprezentând redevenþe,chirii ºi majorãrile de întârziere aferente, s-a constatat faptul cã, la nivelul entitãþii auditate,

pentru unele persoane juridice cu restanþe la plata chiriei sau redevenþei, administraþia judeþeanã nu a procedat la aplicarea mãsurilor de executare silitã în totalitate, gradual, la termenele prevãzute de Codul de procedurã fiscalã”. Ca de obicei, problemele cele mai multe de acest gen, legate de chiriile ºi redevenþele percepute de Consiliul Judeþean s-au strâns la Parcul Industrial Timiºoara. Conform unui raport informativ privind situaþia din PITT, CJ Timiº a ajuns sã aibã litigii cu aproape 80% din societãþile comerciale care au închiriat spaþii sau au concesionat parcele. Procesele sunt legate de nerespectarea clauzelor contractuale, de neplata chiriilor, a redevenþelor, de penalitãþile care s-au calculat în urma neplãþii acestor chirii ºi redevenþe ºi de faptul cã unele firme nu au respectat termenele de execuþie în care trebuiau sã se încadreze pentru scutiri de la plata redevenþelor. Pe lângã aceste procese, CJTimiº se mai confruntã cu o situaþie cel puþin ciudatã, în condiþiile în care o parte din firmele care ºi-au construit hale pe

terenurile concesionate de aici au ajuns în insolvenþã. “Având în vedere faptul cã, în momentul de faþã, ne confruntãm cu situaþia intrãrii în procedura de insolvenþã a mai multor firme care au concesionat ºi au realizat investiþii pe astfel de parcele ºi, prin urmare, cu scoaterea la licitaþie de cãtre lichidatorii judiciari a halelor construite, ceea ce presupune implicit încetarea contractelor de concesiune cu firmele respective, se impune gãsirea unei soluþii pentru reglementarea situaþiei terenului, care rãmâne în continuare ocupat de construcþii”, se menþiona într-un raport recent legat de PITT. Cu alte cuvinte, aºa cum s-a întâmplat în unele cazuri, halele respective se pot vinde, deºi terenul de dedesubt este al CJ Timiº, lucru care poate cauza controverse de ordin juridic ºi ar putea genera noi procese. Cu alte cuvinte, firmele care cumpãrã hale ar putea sã stea gratis pe terenul Consiliului Judeþean, pentru cã nu existã bazã contractualã de a încasa redevenþe, atâta vreme cât respectivele firme nu sunt concesionare de teren de la CJ Timiº, ci cumpãrãtoare de hale.

“La firmele ajunse în insolvenþã, ºansele de recuperare a debitelor sunt aproape nule” Consilierul judeþean PDL Tiberiu Lelescu spune cã va realiza o interpelare legatã de situaþia contractelor de concesiune din Parcul Industrial, în

condiþiile în care nu s-au mai propus soluþii de recuperare a debitelor restante ºi de soluþionare a contractelor cu probleme. “În cazul firmelor din Parcul Industrial care au ajuns în insolvenþã este aproape sigur cã nu vom mai recupera nimic. S-au vehiculat destule informaþii ºi pe plan local legate de cazuri de acest gen în care se pot face aranjamente legate de masa credalã ºi plata datoriilor societãþilor ajunse în insolvenþã”, susþine Tiberiu Lelescu.

de 24 ani un reper al cetãþii

anchetã

26 - 28 mai 2014

Proiectul de management al traficului din Timiºoara, pus în pericol de greºelile Primãriei l Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor

a dat dreptate firmelor contestatare

Consilier local: „Primãria nu a prezentat niciodatã Consiliului Local o situaþie legatã de procedurile de achiziþie contestate ºi refãcute”

Sistemul de management al traficului urmeazã sã monitorizeze toate cele 134 de intersecþii din oraº În urmã cu douã luni, conducerea Primãriei Timiºoara ieºea la rampã cu declaraþii rãzboinice legate de periclitarea ºanselor de finanþare cu fonduri europene a proiectului de management al traficului ºi supraveghere video din Timiºoara, din cauza contestaþiilor fãcute de cãtre unele firme participante la licitaþii. Între timp, Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor a analizat aceste plângeri, dând dreptate contestatarilor. Dupã cum prezintã situaþia cei de la CNSC, nu contestatarii, ci Primãria – prin greºelile legate de documentaþia de atribuire – pare sã punã în pericol acest proiect. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Contestaþii clarificate Primarul Timiºoarei, Nicoale Robu, se arãta, în urmã cu aproximativ douã luni, nemulþumit de faptul cã legislaþia din România în domeniul achiziþiilor publice permite potenþialilor ofertanþi depunerea de contestaþii repetate la Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor, punându-se în pericol în acest fel proiectele care beneficiazã de finanþare europeanã. Nicolae Robu a dat ca exemplu licitaþia pentru proiectul de management al traficului ºi supraveghere video în Timiºoara, proiect care, spunea el, riscã sã piardã finanþarea europeanã, din pricina depãºirii termenelor asumate iniþial. Între timp, însã, Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor a soluþionat contestaþiile. Concluziile nu sunt favorabile pentru Primãrie. Astfel, douã

contestaþii depuse de douã firme ofertante diferite – Swarco Traffic România ºi Aniva Consult Technology – au fost câºtigate de aceste companii, CNSC precizând cã existã probleme legate de felul în care Primãria a realizat documentaþia aferentã acestei achiziþii. În cazul contestaþiei realizate de Swarco Traffic România, prin care aceasta a solicitat, printre altele, suspendarea procedurii de achiziþie publicã în cauzã, CNSC a decis cã admite suspendarea procedurii de achiziþie publicã. Ulterior, analizând într-o nouã decizie contestaþiile, CNSC a decis, din cauza neregulilor constatate în felul în care Primãria ºi-a întocmit documentaþia, sã anuleze întreaga procedurã de atribuire ºi toate eventualele acte subsecvente acesteia. „Documentaþia de atribuire, aºa cum a fost aceasta modificatã prin mãsurile de remediere, conþine abateri grave de la legislaþia achiziþiilor publice care nu mai pot fi remediate, fãrã a se încãlca principiile care guverneazã materia achiziþiilor publice”, spune CNSC. ªi aceastã constatare ar trebui sã fie avutã în vedere de cãtre conducerea Primãriei înainte de a denunþa sistemul în conferinþe de presã ºi de a apãra pânã în pânzele albe propriii funcþionari, care au realizat o documentaþie de achiziþie inutilizabilã. Conform acestor constatãri, în niciun caz firmele contestatare, ci chiar Primãria îºi pune în pericol acest proiect. CNSC a precizat punctual motivele anulãrii procedurii de atribuire, „pe considerentul existenþei unor abateri grave de la prevederile legislative”, lista de nereguli fiind lungã, fãrã posibilitatea ca deficienþele sã fie remediate. Astfel, documentaþia de atribuire avea lacune mari, CNSC solicitând clarificarea unor aspecte legate de tipul tehnologiilor de realizare a înregistrãrilor ºi de capacitatea de stocare în ce-

de 24 de ani un reper al cetãþii

ea ce priveºte suplimentarea sau nu a numãrului de camere video necesare pentru procesul de înregistrare, modificarea numãrului de licenþe operare server ºi mãsura în care costurile generate se mai încadreazã în valoarea estimatã publicatã. Iniþial, caracteristicile tehnice ºi modul de conectare a aplicaþiei de control a convorbirilor de voce în mediul VoIP, clarificarea sau completarea (dupã caz) a aspectelor legate de cele 102 camere video ºi rata de înregistrare a acestora. Tolerând aceste greºeli ºi abateri, Primãria riscã mult. Proiectul are o valoare de peste 43 de milioane de lei, cu cofinanþare europeanã nerambursabilã de 35 de milioane de lei. Sistemul va fi operat de la nivelul unui centru de comandã, amplasat pe bulevardul Iuliu Maniu, destinat coordonãrii activitãþilor de management al traficului ºi supravegherii video. Pentru monitorizarea traficului, acesta va fi dotat cu echipamente, respectiv un panou de afiºaj central de tip perete – imagine, pe care vor fi proiectate imagini transmise din toate cele 134 de intersecþii din oraº. Centrul va funcþiona 24 de ore din 24. Prin proiect se prevede realizarea unui sistem de management al traficului prin dotarea celor 90 de intersecþii deja semaforizate cu camere de supraveghere ºi echipamente de control trafic, extinderea sistemului de semaforizare la încã 44 de noi intersecþii ºi dotarea acestora cu echipamente de control trafic ºi camere de supraveghere, dar ºi instalarea a 17 panouri de afiºare, ºapte radare de vitezã, 13 radare de informare ºi 37 de sisteme de detecþie a trecerii pe culoarea roºie a semaforului. Implementarea sistemului se estimeazã cã va conduce la reducerea poluãrii cu noxe cu pânã la 40%, iar etapa de execuþie a lucrãrii este de 12 luni.

Consilierul local PDL ªtefan Constantin Sandu susþine cã Primãria, în pofida solicitãrilor fãcute pe aceastã temã, nu a prezentat niciodatã în Consiliul Local o situaþie a procedurilor de achiziþie contestate la CNSC ºi a celor pierdute, în cazul cãrora a fost necesarã refacerea procedurii, lucru care a dus la tergiversarea proiectelor pentru care s-a fãcut achiziþia. „Se spune cã în astfel de situaþii se pot pune în pericol finanþãrile europene ale proiectelor, însã nu se precizeazã cã în destul de multe cazuri CNSC stabileºte cã documentaþia de atribuire nu a fost realizatã în mod corect de cãtre Primãrie. Dacã nu ar exista lacune ºi greºeli în aceste

documentaþii de atribuire, firmele nu ar avea cum sã conteste cu succes procedurile de atribuire. S-a discutat nu o datã despre faptul cã la unele proceduri apar criterii subiective de atribuire”, precizeazã alesul local.

Primarul a cerut SRI sã elucideze cauzele tergiversãrii unei alte licitaþii Situaþia legatã de contestaþiile aferente Proiectului de management al traficului ºi supraveghere video în Timiºoara ºi declaraþiile rãzboinice ale Municipalitãþii, care se dovedesc neîntemeiate, nu este singularã. Antologic a fost ºi cazul de acum un an, când conducerea Primãriei Timiºoara solicita, în iunie 2013, intervenþia SRI pentru a elucida cauzele ce au dus la tergiversarea licitaþiei pentru construcþia incineratorului de deºeuri de la Chiºoda: „Este o investiþie în valoare de 60 de milioane de euro fãrã TVA, aproape 75 de milioane de euro cu TVA. Sesizez public SRI sã investigheze ce se ascunde în spatele acestor contestaþii repetate care ne împiedicã sã realizãm acest incinerator deosebit de important pentru Timiºoara”. Însã o parte din motive ar fi trebuit cãutate chiar în interiorul instituþiei, întrucât CNSC a constatat încã din 2012 neconformitãþi la caietul de sarcini întocmit de Primãrie, neconformitãþi care, prin contestaþiile pe care le-au generat, au contribuit ºi ele la întârzierea proiectului. CNSC a fãcut publice unele dintre documentele de soluþionare a contestaþiilor fãcute pentru acest proiect, din care reiese cã mãcar o parte din vina pentru tergiversarea proiectului

o poartã chiar structuri specializate din subordinea Municipalitãþii timiºorene, fiind o serie de neconformitãþi ºi greºeli confirmate în caietul de sarcini. CNSC a cerut astfel eliminarea din capitolul „Lucrãri de construcþii din caietul de sarcini” a pasajelor eronate în care se face referire la lucrãri de modificare, reabilitare, restaurare a lucrãrilor de construcþii, precum ºi actualizarea caietului de sarcini ºi a modelului de contract sectorial de lucrãri cu informaþii precise referitoare la cuantumul sau limitele de negociere a daunelor contractuale. CNSC specifica în acest context cã procedura putea continua abia dupã efectuarea acestor modificãri ºi publicarea lor pe portalul de achiziþii publice SEAP.

actualitate

26 - 28 mai 2014

Dan ªova, la Timiºoara: „Guvernul nu va aloca fonduri pentru proiectul Centurii Sud, de ocolire a Timiºoarei” La un bilanþ succint al vizitei ministrului Transporturilor, Dan ªova, în Timiº, rezultã cã judeþul este condus, pe hârtie, de Guvernul de la Bucureºti, care nu dispune însã de banii necesari pentru proiectele Timiºului. În aceste condiþii, verbul „a investi” în proiecte majore pentru timiºeni se conjugã la viitor. ligia.hutu@timpolis.ro

Preºedintele CJ Timiº, contrazis de ministrul Transporturilor O guvernare incoerentã, construitã, în mare mãsurã, pe promisiuni nerespectate, aceasta e imaginea guvernãrii Victor Ponta, conturatã ºi dupã vizita în Timiº a ministrului Transporturilor, Dan ªova. Acesta nu a adus nicio informaþie concretã în ceea ce priveºte susþinerea, cu fonduri guvernamentale, a proiectelor majore de investiþii ale Timiºului. Saga investiþiilor de interes major pentru judeþ ºi-a mai adãugat zilele trecute, o filã istoriei sale. Prezent în Timiº, ministrul Transporturilor, Dan ªova, a fãcut referire la soarta a douã dintre proiectele aflate de foarte multã vreme pe lista de aºteptare a judeþului: Centura Sud ºi Centrul Intermodal, ambele, cu o istorie complicatã. Astfel, toate promisiunile legate de eventuale alocãri de sume de la bugetul de stat, prin redistribuiri de fonduri între ministere, fãcute nu demult de preºedintele Consiliului Judeþean Timiº, Titu Bojin, au fost infirmate de ministrul ªova. Acesta a spulberat astfel orice urmã de speranþã a autoritãþilor judeþene cã ar putea primi finanþare de la bugetul de stat pentru proiectul Centura Sud: „Centura Sud a Timiºoarei este un proiect care va beneficia de finanþare din fonduri europene, are

Verbul „a investi” în proiecte majore pentru timiºeni se conjugã la viitor

studiile realizate”. Aceasta înseamnã însã cã, în cea mai optimistã variantã de abordare, demararea lucrãrilor propriuzise s-ar putea produce cel mai devreme în 2016, dupã obþinerea finanþãrii pe viitorul exerciþiu financiar 2014 - 2020.

0 lei de la Guvern, pentru Timiº La finalul lui 2013, din bugetul consolidat de stat anunþat de Guvern pentru 2014, Timiºului i-au revenit zero lei pentru proiectele de investiþii din Timiºoara ºi din judeþ. Atunci, autoritãþile locale ºi judeþene au încercat, la unison, sã atenueze efectul veºtii. Puºi în faþa faptului împlinit, atât preºedintele Consiliului Judeþean Timiº, Titu Bojin, cât ºi primarul Timiºoarei, Nicolae Robu, au argumentat cã, în calitate de judeþ care vireazã anual una dintre cele mai importante contribuþii

Promisiuni peste promisiuni „Centura Timiºoarei va fi prinsã la întocmirea bugetului pe 2014, ea este prinsã în proiectul de buget 2014 - 2020. Pãrerea mea este cã se va ºi realiza. În cazul centurii de NordEst, este demaratã procedura de pregãtire a documentaþiei necesare. Sper sã fie realizatã ºi centura de Nord, pânã în 2020, pe acelaºi program”, a declarat, recent, preºedintele CJ Timiº, Titu Bojin. Pentru a avea un inel complet de centurã, Timiºoara mai are nevoie de circa 50 de kilometri de ºosea. În pofida promisiunilor din anii trecuþi, din ceea ce ar însemna centura completã de ocolire a Timiºoarei, s-au realizat doar 12,5 kilometri, funcþionali de la începutul

Titu Bojin anului 2010. La acest tronson, lucrãrile au durat ºapte ani. ªi aceasta în condiþiile în care, încã de pe vremea când la conducerea Ministerului Transporturilor se afla liberalul Ludovic Orban, se promitea cã inelul complet va fi terminat în 2009.

la bugetul consolidat de stat, Timiºul nu este pus în situaþia de a aºtepta cu mâna întinsã pentru a-ºi primi înapoi o parte din bani, ci capacitatea de a genera proiecte ºi de a atrage finanþare din fonduri europene. Ulterior, dupã ruptura USL, edilul Timiºoarei a admis cã judeþului i-au revenit zero lei de la bugetul de stat ºi a acuzat Guvernul Ponta cã ar fi lãsat complet pe dinafarã proiectele locale. Acesta a fost ºi momentul în care între cei doi foºti parteneri de alianþã electoralã USL, preºedintele CJ Timiº, Titu Bojin, ºi primarul Nicolae Robu, a început un duel al declaraþiilor. Cãci, în replicã la acuzele edilului, preºedintele CJ Timiº a transmis un comunicat menit sã distragã atenþia de la acuzele primarului ºi sã readucã în dezbatere niºte declaraþii fãcute de primar, declaraþii datând din perioada de început a mandatului acestuia, când edilul spunea cã Guvernul condus de Victor

Dan ªova Ponta a alocat Timiºoarei, într-un interval de timp de doar douã luni, fonduri consistente. Titu Bojin nu a reuºit decât sã readucã în memoria timiºorenilor declaraþiile mai vechi ale lui Nicolae Robu. ªi aceasta întrucât, somat de

primar sã menþioneze care sunt proiectele pentru care au fost alocate fonduri de la bugetul consolidat de stat pe 2014 ºi care a fost valoarea respectivelor fonduri, preºedintele CJ Timiº nu a putut sã furnizeze nimic altceva decât... un nou set de promisiuni.

Primii 12 kilometri ai centurii de ocolire, o ctitorie “chinuitã” Proiectul de construcþie a primei bucãþi a centurii de ocolire a Timiºoarei, care are trei pasaje ºi cinci intersecþii, a început în 1994, atunci când autoritãþile locale au semnat un acord cu Banca Japonezã de Cooperare Internaþionalã, finanþatorul acestui proiect. Potrivit Direcþiei Regionale de Drumuri ºi Poduri Timiºoara, valoarea totalã a investiþiei pentru cei 12,6 kilometri de la centura Timiºoarei ºi a ºoselei Timiºoara - Lugoj a fost de 40 milioane de euro. În 1996 a fost realizat primul studiu de fezabilitate, lucrãrile propriu-zise începând abia în 2003 ºi au fost finalizate în 2004. ªoseaua de centurã a fost construitã fãrã pasajul de la Remetea Mare ºi are doar douã benzi, câte una pe

sens, ºi nu patru, cum se stabilise iniþial. În 2008, dupã ce constructorul elen, care trebuia sã realizeze primul tronson, a abandonat ºantierul, Consiliul Judeþean Timiº a organizat o altã licitaþie ºi a gãsit un nou constructor pentru a relua lucrãrile. Licitaþia a fost câºtigatã de o firmã spaniolã, care, deºi trebuia sã termine lucrãrile pânã în 2009, a progresat într-un ritm lent cu execuþia lor. În acea perioadã, Banca Japonezã a dorit sã verifice firma care a câºtigat licitaþia, iar acest lucru a dus la o altã amânare a începerii lucrãrilor cu câteva luni. Ulterior, conform datelor de la Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România, în 21 ianuarie 2009 a fost semnat

Decembrie 2009 – inauguarea primilor 12,5 kilometri de centurã ai Timiºoarei un alt contract de construcþie a vreme, Radu Berceanu, au centurii ocolitoare a Municipiu- inaugurat cei 12,5 kilometri de lui Timiºoara, DN 6 km 549+076 centurã ai Timiºoarei. La momen- DN 69 km 6+430, cu asocierea tul respectiv, însã, DRDP TimiRomstrade - Vectra, în calitate ºoara anunþa cã lucrãrile nu sunt de antreprenor. încã finalizate. Abia în 2010 s-au În decembrie 2009 premie- mai realizat 1,2 kilometri de drum rul de atunci, Emil Boc, ºi mi- ºi un pasaj peste calea feratã ºi nistrul Transporturilor de la acea s-a turnat stratul de uzurã.

de 24 de ani un reper al cetãþii

special

26 - 28 mai 2014

Centrala nuclearã de la Paks, prelungire a utilizãrii fãrã dezbateri publice la Timiºoara l Singurele dezbateri s-au organizat la Oradea, deºi Timiºoara

este mult mai aproape de centrala maghiarã

Majoritatea centralelor vest-europene, planificate pentru închidere

Probabil cã doar câþiva zeci de timiºoreni ºtiu de intenþiile de prelungire a duratei de utilizare a centralei nucleare de la Paks, din Ungaria. Paradoxal, autoritãþile române nu au avut obiecþii majore legate de acest proiect, care ar putea avea consecinþe dezastruoase pentru vestul þãrii în cazul unui incident. ªi foarte ciudat este faptul cã, deºi Timiºoara ºi Aradul sunt, ca distanþã, mult mai aproape de Paks, singurele dezbateri pe aceastã temã au fost organizate în Oradea – oraº care e mult mai puþin afectat în cazul unor accidente. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Planuri pe termen lung legate de centrala de la Paks. Deºi Consiliul Judeþean Timiº ºi Agenþia de Protecþie a Mediului ar fi trebuit sã organizeze dezbateri pe aceastã temã, structura similarã din judeþul Bihor a fost gazda singurelor dezbateri publice legate de impactul asupra mediului pentru proiectul de extindere a duratei de exploatare a Centralei Nucleare de la Paks, din Ungaria, care face parte dintre primele 25 din Europa, a fost realizatã cu tehnologie sovieticã, foloseºte dioxid de uraniu ºi dezvoltã o putere de aproximativ 2 000 MW. Anul trecut, Agenþia de Protecþie a Mediului anunþa cã Ministerul Mediului ºi Schimbãrilor Climatice a primit din partea Ministerului Dezvoltãrii Rurale din Ungaria notificarea însoþitã de termenii de referinþã (în limba românã ºi maghiarã) pentru proiectul “Înfiinþarea noilor blocuri de centrala atomoelectricã de la Paks”, însã e greu de spus câþi timiºeni au aflat de acest proiect, ºi câþi au trimis sugestii sau sesizãri. Dupã acest anunþ, la sfârºitul anului trecut sau începutul acestui an, Minister Mediului ºi Schimbãrilor Climatice nu a mai organizat o dezbatere în Timiºoara pe aceastã temã, cu toate cã Timiºoara este unul dintre primele ora-

ºe mari afectate în cazul unui eventual incident. Deºi centrala de la Paks ar fi trebuit închisã, dupa 25 de ani de activitate, autoritãþile maghiare ºi-au manifestat intenþia menþinerii în funcþiune a acestei unitãþi pentru câteva decenii. Centrala nuclearã este consideratã asemãnãtoare cu cea de la Kozlodui, din Bulgaria. Distanþa de la Paks pânã la graniþa cu România este de 120 de kilometri, ºi el mai mare oraº românesc expus unei contaminãri de la centrala nuclearã din Ungaria este Timiºoara. ªi, cu toate cã legislaþia internaþionalã obliga la consultãri publice în þãrile vecine, pentru proiecte de acest tip, partea maghiarã a organizat consultãri pe aceasta la Oradea, nu în Timiºoara sau Arad, deºi Aradul sau Timiºoara sunt mai apropiate de Paks. Dezbaterile nu au fost promovate ºi au fost grevate de probleme logistice ºi lipsa informaþiilor. Culmea e cã din Timiº o participare efectivã ºi activã la aceste dezbateri nu a venit din partea autoritãþilor ci a unor ONG-uri care sau implicat în acþiuni de decontaminare radioactivã în Timiº, cum sunt Hobby Club Jules Verne, din Buziaº. “În Timiºoara nu s-a organizat o asemenea dezbatere, deºi ar fi fost cazul. ªi mai ciudat mi s-a pãrut faptul cã la dezbaterile de la Oradea, structura cu competenþe directe Comisia Naþionalã pentru Controlul Activitãþilor Nucleare ºi-a trimis reprezentanþi care au fost pasivi, s-au aºezat pe bancã, ºi nu au spus absolut nimic. ªi, deºi ungurii au rãspuns la întrebãri, românii participanþi la dezbatere nu i-au întrebat mare lucru. C.N.C.A.N. nu a luat cuvântul prin reprezentanþii sãi. Noi, ca reprezentanþi ai unor ONG-uri preocupate de probleme de mediu am fost mai active, ºi am pus noi întrebãri celor de la C.N.C.A.N. Ca ºi cum ar fi total lipsit de relevanþã faptul cã aceastã centralã din Bulgaria este construitã dupã modelul celei de la Cernobîl”, ne-a declarat Mircea Goloºie, preºedintele asociaþiei Hobby Club Jules Verne, din Buziaº.

O centralã failibilã Experienþa ultimilor ani a arãtat

de 24 de ani un reper al cetãþii

cã posibilitatea producerii unor incidente la centrala de la Paks nu este în niciun caz exclusã. Pe 10 aprilie 2003, la reactorul nr. 2 al CEN Paks, a avut loc un incident calificat cu gradul 3 din 7, pe scara INES a evenimentelor nucleare. S-au produs emisii radioactive în atmosferã ºi s-a atins ultima barierã de siguranþã din sistemul de protejare la contaminare radioactivã al centralei. În 2009 a mai avut loc un astfel de incident, când un detector al fluxurilor de neutroni a fost deplasat în interiorul conductei reactoare al blocului patru al centralei, iar cablul care susþinea echipamentul s-a rupt ºi a produs cãderea acestuia. Evenimentul a fost clasat la nivelul doi din zece, potrivit scãrii internaþionale nucleare. Aceastã clasare se face în cazul unor evenimente care nu au impact direct asupra securitãþii, dar care ar trebui sã ducã la o reevaluare a mãsurilor de precauþie. Mircea Goloºie spune cã a fost contrariat de atitudinea avutã pe aceastã temã de unele structuri cu competenþe directe pe protecþia mediului. “A existat o situaþie antologicã, în care cei de la Centrala din Paks au recunoscut, în corespondenþa purtatã cu ei, faptul cã a avut loc un incident, iar cei de la Agenþia de Protecþie a Mediului susþineau cã nu existã niciun incident”, spune Mircea Goloºie. Centrala de la Paks furnizeazã aproximativ 40% din energia electricã necesarã Ungariei (spre deosebire de CEN Cernavodã care furnizeazã doar 18% din necesarul României), astfel cã autoritãþile ungare au demarat un proiect pentru prelungirea duratei de funcþionare a reactoarelor cu încã 20 de ani. Acest lucru presupune realizarea unui set de lucrãri de modernizare ºi monitorizare suplimentare. În studiul de impact pentru CEN Paks au fost luate în calcul doar probabilitãþi de risc specifice unor incidente grave, care ar putea conduce la „depãºiri ale criteriilor de siguranþã nuclearã în mediul înconjurãtor”. De aceea raza zonei de impact este de doar 10 kilometri, pentru incidente cu probabilitatea de 1 la 100.000 de ani.

Conform unui raport al Comisiei Europene, legat de siguranþa utilizãrii energiei nucleare, mai multe state vest-europene, poate ºi inspirate de dezastrul nuclear din Japonia, de la Fukushima, intenþioneazã sã-ºi închidã centralele nucleare în urmãtorii zece ani. Germania a avut poziþia cea mai fermã, anunþând cã va închide ultimul reactor nuclear în 2022, devenind astfel prima putere industrialã care va renunþa la energia atomicã, potrivit declaraþiilor ministrului german al Mediului, Norbert Röttgen. “Din cele 17 reactoare germane, marea majoritate vor mai fi în funcþiune pânã la sfârºitul anului 2011, iar ultimele trei vor mai funcþiona pânã la sfârºitul anului 2022, cel târziu”, a anunþat ministrul german, care a considerat aceastã decizie ca fiind una ireversibilã. Germania are 17 reactoare nucleare pe teritoriul sãu, dintre care opt nu sunt conectate la reþeaua de energie electricã. Autoritãþile germane trebuie sã gãseascã, în urmãtoarea perioadã, o modalitate de a acoperi 22% din producþia de energie electricã, asiguratã pânã acum prin intermediul energiei produse la centralele nucleare. Dupã accidentul de la Fukushima, cancelarul german Angela Merkel a declarat cã situaþia Japoniei a marcat în mod semnificativ debutul unei noi ere în domeniul energiei. Berlinul a decis, dupã accidentul din Japonia, sã opreascã activitatea a 17 dintre reactoarele nucleare ale þãrii, pentru efectuarea unor controale tehnice amãnunþite. Angela Merkel a declarat cã “va fi cu atât mai bine, cu cât vom încheia mai repede cu energia atomicã”.

ªi dacã în spaþiul vest-european se ia în considerare posibilitatea renunþãrii totale la utilizarea energiei nucleare, în partea de est a continentului politicile par sã aibã o tendinþã contrarã. Cu sprijinul ºi asistenþa Rusiei, folosind reactoare ruseºti, numeroase þãri balcanice au anunþat intenþia de a-ºi construi noi centrale nucleare de putere mare. Aºa se face cã, potrivit anunþurilor de intenþie, fãcute pe plan internaþional, România ar urma sã fie înconjuratã în perioada urmãtoare de nu mai puþin de 12 reactoare nucleare, toate situate la o distanþã de cel mult 1.000 de kilometri. În Belarus, Slovacia, Turcia ºi Bulgaria se intenþioneazã în urmãtorii ani construirea unor centrale nucleare noi sau suplimentarea numãrului de reactoare la cele deja existente. În mare parte, tehnica folositã este cea ruseascã, existând speculaþii legate de faptul cã Rusia e interesatã sã sprijine astfel de investiþii, pe care le vede ca o contrapondere la scutul anti-rachetã. În ceea ce priveºte centralele nucleare situate la cele mai mici distanþe de Timiºoara, trebuie nominalizate centrala de la Cernavodã, centralele din Slovacia, centrala de la Paks – Ungaria ºi centrala de la Kozlodui, din Bulgaria. Cel mai aproape sunt însã centrala din Ungaria ºi cea din Bulgaria. La ambele sunt folosite reactoare ruseºti, însã, din punct de vedere al periculozitãþii, trebuie precizat cã centrala de la Paks are o anvelopã de protecþie, utilã în caz de accident nuclear. La Kozlodui, însã, nu existã anvelopã de protecþie, ºi de aceea s-au fãcut nenumãrate demersuri pentru închiderea ei.

economic

26 - 28 mai 2014

Valoarea incidentelor de platã s-a dublat într-o lunã l Biletele la ordin fãrã acoperire sunt la ordinea zilei În ciuda laudelor guvernamentale legate de economia care duduie, exact ca în perioada premergãtoare crizei economice, valoarea incidentelor de plãþi creºte vertiginos . Acesta este, de altfel, un indicator care aratã situaþia realã a mediului de afaceri privat din România. ªi Timiºul are zeci de reprezentanþi în “lista neagrã” a firmelor care emit bilete la ordin ºi file cec fãrã acoperire, multe dintre ele fiind companii mari ºi cu vechime pe piaþã.

tem pentru sancþionarea oricât de drasticã a acestor practici”, a mai spus Cristian Pârvan. “Reglementãrile B.N.R. sunt foarte clare – cei care înregistreazã incidentele de plãþi – de exemplu bãncile comerciale confruntate cu un astfel de incident – au ºi dreptul sã le modifice. Vã pot spune cã sunt multe solicitãri de consultare a acestei centrale a incidentelor de plãþi – sunt mulþi agenþi economici care verificã aceste date înainte de a intra într-o relaþie de afaceri cu un alt agent economic, mai ales când e vorba de implicarea unor sume mari. Datele înregistrare în centrala incidentelor de plãþi pot cântãri mult în luarea unei decizii legate de un eventual parteneriat de afaceri”, ne-a declarat Mugur ªteþ, purtãtorul de cuvânt al Bãn-

cii Naþionale a României. Baza de date a Centralei Incidentelor de Plãþi este organizatã în douã fiºiere fiºierul naþional de incidente de plãþi care are trei componente – fiºierul naþional de cecuri, fiºierul naþional de cambii, fiºierul naþional de bilete la ordin ºi fiºierul naþional al persoanelor cu risc care este alimentat automat din fiºierul naþional de incidente de plãþi. Anularea incidentelor de platã din aceastã bazã de date poate fi efectuatã numai de cãtre aceeaºi persoanã declarantã care le-a transmis anterior la centrala incidentelor de plãþi, din proprie iniþiativã sau ca urmare a unei hotãrâri judecãtoreºti executorii. În urma înregistrãrii în CIP se poate institui interdicþia bancarã, care este regimul impus de cãtre o instituþie de credit unui titular de cont de interzicere a emiterii de cecuri pe o perioadã de un an începând cu data înregistrãrii la centrala incidentelor de plãþi a unui incident de platã major ºi asigurã prevenirea producerii unor noi incidente de plãþi ºi sancþionarea titularilor de cont care le genereazã în sistemul bancar.

a arãtat cã nu se sustrage judecãþii, fiind prezent la trei termen de judecatã în faþa primei instanþe, menþionând totodatã cã nu se va sustrage nici de la achitarea despãgubirilor civile, dar are nevoie de locul de muncã din Spania pentru a se putea achita de toate datoriile stabilite în sarcina sa”, se aratã în decizia instanþei. De asemenea, într-o decizie asemãnãtoare, într-un dosar de înºelãciune cu bilete la ordin finalizat cu condamnare cu suspendare la Curtea de Apel Timiºoara se precizeazã cã “în individualizarea pedepselor aplicate inculpatului instanþa a avut în vedere gradul de pericol social al infracþiunilor

ºi modalitatea concretã de sãvârºire a acestora, prejudiciul ºi comportamentul anterior al inculpatului, care se aflã pentru prima datã în conflict cu legea penalã, neavând antecedente penale, împrejurarea cã dupã sãvârºirea infracþiunii, inculpatul a achitat parþial prejudiciu prin plãþi directe ºi prin compensãri, comportamentul acestuia în timpul urmãririi penale ºi a cercetãrii judecãtoreºti recunoscând parþial faptele, precum ºi vârsta inculpatului.” Din respectivele decizii se deduce cã, dacã inculpatul este familist, cãsãtorit, are copii sau o vârstã înaintatã, ºansele unei condamnãri cu suspendare sunt aproape nule.

bogdan.piticariu@timpolis.ro

Statistici îngrijorãtoare Potrivit datelor raportate la Centrala Incidentelor de Plãþi din Banca Naþionalã a României, valoarea sumelor refuzate la platã de bãncile comerciale a crescut mai mult de dublu (cu 112%) în aprilie faþã de martie 2014. Adicã, cu aproape 500 de milioane de lei – la 934 de milioane de lei, de la 440 de milioane de lei. Cea mai mare parte a sumelor refuzate la platã în a patra lunã din acest an a provenit din plãþile cu bilete la ordin, care au însumat aproape 915 milioane de lei, faþã de 425 de milioane de lei în luna anterioarã, de asemenea în creºtere semnificativã, cu 115%. ªi cecurile refuzate la platã în aprilie au însumat mai mult decât în martie, cu aproape 30%, ajungând la 19,5 milioane de lei, faþã de 15 milioane de lei cu o lunã mai devreme. În urmã cu un an, în mai 2013, va-

loarea plãþilor efectuate cu instrumente de debit refuzate de bãnci a fost de 1,17 miliarde de lei, suma maximã din ultimul an. Între timp, aceasta scãzut scãzut treptat, în martie 2014 ajungând la minimul ultimelor 12 luni, respectiv de 440 de milioane de lei, potrivit datelor din Centrala Incidentelor de Plãþi. Ca numãr, incidentele de platã au scãzut uºor în aprilie 2014, faþã de luna anterioarã, la 9.698, faþã de 9.960. Conform Asociaþiei Oamenilor de Afaceri din România, incidentele la platã au crescut din cauza lipsei de finanþare, în special din cauza creditãrii limitate, ceea ce împinge firmele la un comportament incorect în privinþa plãþilor. O altã explicaþie ar putea fi datã de faptul cã, în aprilie, se plãtesc impozitele aferente primului trimestru.

“Din cauza lipsei creditului s-a apelat la metode neortodoxe de platã. Creditul nu ºi-a revenit ºi, din pãcate, lipsa de finanþare împinge firmele la un comportament incorect, care trebuie condamnat. Noi am fost împotriva reducerii sancþiunilor prin noul Cod Penal pentru asemenea rele practici, pentru cã acesta este unul din lucrurile grave din economie”, a declarat secretarul general al Asociaþiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan. În opinia sa, aceste practici mai au un efect secundar, ºi anume consolideazã ruperea lanþului de valori. “Când nu ai încredere în clienþii interni, cauþi clienþi în afara þãrii ºi atunci coeziunea între diverºi operatori autohtoni este grav afectatã. De aceea pe noi ne intereseazã foarte mult acest aspect ºi sun-

Prevederi penale mult mai blânde ªi Timiºul are zeci de reprezentanþi în “lista neagrã” a firmelor care emit bilete la ordin ºi file cec fãrã acoperire, multe dintre ele fiind companii mari ºi cu vechime pe piaþã, fiind enumerate pe portaluri electronice de specialitate, cum sunt tepari.ro, unde un investitor român sau strãin care vrea sã intre într-o relaþie de afacere cu o companie din Timiº poate verifica, evident, contra cost, dacã respectiva firmã figureazã sau nu în centrala incidentelor de plãþi. Cert este cã în prezent existã premise ca ºi în Timiº, ca în majoritatea judeþelo, acest gen de incidente de plãþi sã creascã, nu sã scadã. ªi aceasta deoarece înºelãciunea ºi delapidarea sunt tratate de noul Cod Penal într-o manierã cu mult mai blândã decât o fãcea vechea lege, aceasta însemnând pedepse de pânã la patru ori mai mici. Un caz particular este înºelãciunea cu cecuri, una dintre cele mai frecvente infracþiuni de naturã economicã, din care rezultã prejudicii de sute de milioane de lei anual. Ea nici nu mai apare în Codul Penal ºi, ca atare, intrã sub incidenþa unei legi din 1934. Drept urmare, pedeapsa scade de nu mai puþin de 12 ori, pânã la maximum un an de puºcãrie sau amendã. În plus, inculpaþii care îºi recunosc

fapta pot încheia cu procurorul un acord care sã le reducã pedeapsa fãrã a mai fi nevoie sã treacã printr-un proces. Marii câºtigãtori sunt însã inculpaþii cu procese vechi pe rol, care ar putea avea surpriza sã constate cã faptele lor s-au prescris deja, conform noilor reglementãri. Reducerea drasticã a pedepselor în ceea ce priveºte douã dintre infracþiunile economice importante (înºelãciunea – de la maximum 12 ani la maximum trei ani – ºi delapidarea – de la maximum 15 ani la maximum ºapte ani) presupune o reducere substanþialã a termenelor de prescripþie a faptelor. Astfel, pentru înºelãciune, termenul scade de la zece ani la doar cinci ani, în timp ce pentru delapidare scade de la zece ani la opt ani. În cazul înºelãciunilor cu cecuri, unde pedeapsa este de maximum un an sau amendã, infracþiunea se prescrie în doar trei ani, faþã de zece ani, cum era pe vechiul Cod Penal. Aceasta ºi în condiþiile în care ºi pânã acum, agenþii economici care au fãcut din emiterea de bilete la ordin sau file cec fãrã acoperire un stil de a face afaceri, au fost încurajaþi ºi de pedepsele mici sau inexistente date în cazuri de acest gen în unele instanþe timiºene. Portalul public jurindex.ro, care

cuprinde sentinþele arhivate din ultimii ani, pronunþate de instanþele timiºene, este o dovadã foarte bunã în acest sens, cu sute de exemple edificatoare. De exemplu, Curtea de Apel Timiºoara, în decizia penalã 882/R, într-un dosar de înºelãciune, confirmã pedeapsa de suspendare condiþionatã a pedepsei de doi ani închisoare, pronunþatã de Tribunalul Arad, motivaþia fiind extrem de interesantã: “Inculpatul are în întreþinere un copil minor, ºi a avut un comportament bun dupã comiterea faptei, prezentându-se în faþa instanþei de judecatã la fiecare termen al procesului ºi colaborând la aflarea adevãrului, pronunþarea condamnãrii constituind un avertisment pentru acesta condamnatul luându-ºi angajamentul cã nu va mai sãvârºi alte infracþiuni chiar fãrã executarea pedepsei.” Într-un dosar similar, finalizat tot la Curtea de Apel Timiºoara, cu decizia 1064/R, într-o condamnare cu suspendare pentru înºelãciune cu file CEC s-a reþinut ca circumstanþã atenuantã “atitudinea procesualã a inculpatului ºi faptul cã are un loc de muncã stabil în Spania, unde ºi-a întemeiat o familie”, precum ºi faptul cã a plecat în strãinãtate pentru a-ºi achita datoriile. “Inculpatul este plecat în Spania cu contract de muncã legal încheiat, este cãsãtorit,

de 24 de ani un reper al cetãþii

26 - 28 mai 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

26 - 28 mai 2014

de 24 de ani un reper al cetĂŁĂžii

chestiunea sãptãmânii

26 - 28 mai 2014

Reþetele de fraudat bugetul Sãnãtãþii, pâlnii de scurgere a banilor l Despre un scandal similar din Timiº ºi Hunedoara nu se mai ºtie nimic Cazul reþetelor false, cu Dr. Vasile prejudicii similare infracþiunilor macroAstãrãstoae: “Nu economice a scos încã o datã la ivealã faptul cã sistemul de avem alte informaþii gestionare a banilor sistemului sanitar este scãpat oficiale, avem doar de sub control. Probabil, însã, comunicate de presã” peste câteva zile acest scandal va fi uitat ºi vor fi reluaþi aceiaºi algoritmi de fraudare, sub alte forme. O dovadã cã orice scandal de acest gen þine doar cât dureazã impactul mediatic este ºi un scandal similar legat de reþetele false, descoperit acum un an în Timiº ºi Hunedoara, despre care nu se mai ºtie nimic.

Reprezentanþii Colegiului Medicilor spun, în legãturã cu “filiera reþetelor false” cã, deºi exista obligativitatea informãrii detaliate a acestei structuri cu privire la abaterile ºi ilegalitãþile constatate, acest lucru nu s-a întâmplat. “În primul rând, noi nu avem nicio informaþie oficialã, în afarã de acele comunicate de presã, deºi legea spune destul de clar cã începerea urmãririi penale în astfel de cazuri se face cu înºtiinþarea Colegiului Medicilor. Nu vedem altceva decât o mediatizare intensã, care nu este beneficã nici pentru pacienþi ºi care blameazã întreg corpul medical. În ceea ce priveºte suma vehiculatã, aceasta este de naturã sã ridice suspiciuni, atâta vreme cât nu s-a fãcut o expertizã. Cifrele vehiculate, de ordinal milioanelor de euro mi se par puþin plauzibile. ªi ar trebui sã se clarifice toate aspectele de acest gen înainte sã se iniþieze aceastã modalitate brutalã de telejustiþie”, ne-a declarat preºedintele Colegiului Medicilor, medicul Vasile Astãrãstoae.

bogdan.piticariu@timpolis.ro

O schemã de fraudare de amploare dezvoltatã în sistemul în care se vorbeºte cel mai mult despre subfinanþare Scandalul reþetelor false, dezbãtut zilele trecute pe toate canalele media, pare cu atât mai ºocant cu cât prejudiciile sunt de nivelul milioanelor de euro, într-un sistem în care se vorbeºte cel mai mult despre finanþare ºi în care banii alocaþi de la buget nu ajung niciodatã. Conform Parchetului de pe lângã Tribunalul Bucureºti, trei medici au emis 1.100 de reþete false pentru medicamente oncologice ºi hematologice, pe numele unor pacienþi, iar reprezentanþii unei firme ce deþine un lanþ de farmacii au decontat fraudulos pentru acestea, la Casa de Asigurãri de Sãnãtate Bucureºti, aproximativ 8,3 milioane de lei. Procurorii au început, în luna mai, urmãrirea penalã în acest caz faþã de zece persoane suspectate de sãvârºirea, dupã caz, a infracþiunilor de evaziune fiscalã, spãlare de bani, înºelãciune, fals intelectual ºi uz de fals. “Din datele ºi probele administrate în cauzã rezultã indicii rezonabile cã suspecþii au creat circuite economice ºi financiare fictive cu scopul de aºi însuºi sumele de bani rezultate din activitatea infracþionalã ºi de a denatura plata obligaþiilor fiscale datorate bugetului de stat”, spun procurorii. Potrivit acestora, reprezentanþii unei societãþi ce deþine un lanþ de farmacii au înregistrat în contabilitate facturi fictive de achiziþii de medicamente de la societãþi cu un comportament de tip fantomã. Astfel, în baza a aproximativ 1.100 de reþete false pentru medicamente oncologice ºi hematologice emise de trei medici de specialitate, pe numele unor pacienþi care nu au beneficiat de acestea, repre-

zentanþii societãþii au decontat fraudulos la Casa de Asigurãri de Sãnãtate Bucureºti suma de aproximativ 8,3 milioane de lei. “Sumele de bani obþinute au fost spãlate printr-un circuit financiar fictiv, finalizat cu retragerea în numerar ºi însuºirea lor”, susþin procurorii. Ministrul Sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu, a afirmat cã ministerul pe care îl conduce se va constitui parte civilã în dosarul reþetelor false, “dacã se confirmã” frauda, el adãugând cã “dauna trebuie recuperatã”. “Eu repet ce am spus ca poziþie oficialã a Ministerului Sãnãtãþii: nu mai tolerãm în niciun fel astfel de practicã mai veche. Deja cred cã am auzit cu toþii din multe surse cã mai erau situaþii de asemenea fel, dar nu le mai tolerãm. Derulãm cea mai amplã acþiune de verificare în toatã þara în momentul de faþã ºi, cu cât ºi alte instituþii se implicã – aici avem o acþiune complementarã a Parchetului –, eu zic cã face bine verificãrii sistemului sanitar”, a declarat Nicolae Bãnicioiu. Întrebat cum a fost posibil un astfel de caz, a rãspuns: “Din neatenþia autoritãþilor ºi a faptului cã aceste verificãri despre care vorbim acum nu s-au prea fãcut”. Ministrul Sãnãtãþii a precizat cã toate autoritãþile au avut un rol în producerea acestui tip de incident,de la minister, pânã la Direcþii Sanitare, Casa de Asigurãri ºi autoritãþile locale. Acesta ºi-a exprimat speranþa cã respectivul caz este singular. “Sã deturnezi din banii de la Sãnãtate mi se pare cel mai grav lucru care poate fi fãcut. Sãnãtatea, Educaþia au atâta nevoie de fonduri ºi, atunci când oameni care ar trebui sã slujeascã scopul

de 24 de ani un reper al cetãþii

nobil pentru care se aflã acolo îºi folosesc funcþia pentru interese ilegale, e cu atât mai grav. Însã faptul cã se face curãþenie, sunt pedepsiþi cei care încalcã legea, este cel mai bun semnal care poate fi dat cã nimeni nu rãmâne nepedepsit”, a declarat la rândul sãu premierul Victor Ponta.

Un scandal care s-a stins ºi despre care nu se mai ºtie nimic Dincolo de declaraþiile rãzboinice generate de actualul scandal, este greu de crezut cã ºi în cazul de faþã eventuala anchetã va schimba din temelii sistemul, în aºa fel încât sã nu mai existe tentative de fraudã. Din experienþa ultimilor ani, dupã câteva sãptãmâni, scandalul este uitat ºi lucrurile reintrã pe fãgaºul anormal anterior. În acest sens, se poate exemplifica cu cazul de acum un an, când procurorii DIICOT ºi poliþiºtii au fãcut percheziþii în Hunedoara, Sibiu ºi Timiº, la medici ºi farmaciºti care ar fi eliberat sute de reþete false. Acestea erau prescrise în speciale pentru medicamente oncologice, decontate la CAS Hunedoara. În acest dosar prejudiciul a fost estimat la peste 3,3 milioane de lei. Poliþiºtii ºi procurorii DIICOT au percheziþionat patru farmacii ºi douã cabinete medicale din judeþele Hunedoara, Timiº ºi Sibiu, dupã ce s-a descoperit cã în perioada 2010 – 2012, doi medici de la Spitalul Judeþean Hunedoara au completat în fals sute de reþete cu medicamente foarte scumpe, în special

oncologice sau adjuvante,. Reþetele au fost depuse ulterior pentru decontare la CJAS Hunedoara, prin intermediul a trei societãþi comerciale care deþin farmacii în Hunedoara ºi Deva. Suma încasatã în mod ilegal este de aproximativ 3,3 milioane de lei, iar medicii care eliberau reþetele primeau sume de bani, în funcþie de cantitatea de medicamente prescrisã. Poliþia Românã a precizat cã, pe parcursul anchetei, grupul infracþional organizat a fost sprijinit de o grefierã de la Tribunalul Hunedoara ºi de soþul acesteia, care au transmis unuia dintre medici cã instanþa a autorizat interceptarea ºi înregistrarea convorbirilor telefonice. Procurorii de la DIICOT au stabilit cã reþeaua infracþionalã a rulat, prin firmele pe care le controla, nu mai puþin de 11 milioane de lei. La finalul percheziþiilor, 35 de persoane au fost duse la audieri la DIICOT Hunedoara. Dupã un an însã, acest caz nu s-a concretizat prin pedepse notabile la nivel de instanþã, toþi cei audiaþi ºi reþinuþi fiind eliberaþi imediat, ºi cercetaþi în stare de libertate. ªi ca o dovadã cã lucrurile, chiar ºi dupã asemenea cazuri, revin la starea iniþialã, în ultimul raport anual Curtea de Conturi raporta “decontarea unor medicamente compensate în tratamentul ambulatoriu ºi a unor servicii paraclinice, în baza reþetelor prescrise de medicii de familie unor persoane care, la data emiterii acestora, erau decedate (la Casele de Asigurãri de Sãnãtate din Arad, Argeº, Buzãu, Constanþa, Cluj, Dolj, Mureº, Prahova, Satu Mare, Timiº ºi Teleorman)”.

Dr. Georgeta Rus: “Sunt incredibile astfel de cazuri într-un sistem atât de prost finanþat” Medicul timiºean Georgeta Rus, consilier judeþean, apreciazã fraudele cu astfel de prejudicii drept incredibile, raportate la subfinanþarea sistemului. “Nu sunt excluse aceste înþelegeri între unii medici ºi unii farmaciºti – ele existã, cel puþin într-o parte a sistemului. Dar se pot întâmpla ºi cazuri de prescrieri de medicamente pentru trei luni, pentru un bolnav de Alzheimer, care moare dupã 20 de zile, iar reþeta rãmâne prescrisã pentru trei luni. Oricum ar fi, astfel de cazuri de fraude sunt incredibile la un sistem atât de ºubred ºi atât de prost finanþat precum cel sanitar.”

actualitate

26 - 28 mai 2014

Transferul Aeroportului Timiºoara în portofoliul CJ Timiº, considerat ilegal Pe mãsurã ce se dau asigurãri legate de iminentul transfer al pachetului majoritar de acþiuni la Aeroportul Timiºoara cãtre Consiliul Judeþean Timiº, apar tot mai multe reacþii legate de aceastã tranzacþie. Cãtãlin Predoiu, fost ministru al Justiþiei ºi prim-vicepreºedinte PDL a venit zilele trecute cu acuzaþia cã acest transfer ar fi ilegal.

ipoteza cã, la un moment dat, neavând bani pentru susþinerea acestui program de investiþii, CJ Timiº ar intra în parteneriat public-privat cu o firmã din judeþ, pãstrându-ºi însã un pachet majoritar de acþiuni. Se întrebau însã consilierii judeþeni ce s-ar întâmpla dacã, în aceastã situaþie prezumtivã, firma repectivã ºi-ar fi majorat capitalul social, iar CJ Timiº nu ar fi avut bani necesari în acel moment sã contribuie ºi el la majorare, caz în care respectiva firmã privatã ar fi devenit proprietara aeroportului.

bogdan.piticariu@timpolis.ro

“Îi cer premierului sã nu transforme Guvernul într-un grup infracþional organizat”

Foto TIMPOLIS

Unul dintre cele mai fierbinþi subiecte discutate la nivel judeþean – transferul pachetului majoritar de acþiuni al Aeroportului Timiºoara cãtre Consiliul Judeþean Timiº – este considerat de cãtre Cãtãlin Predoiu, fost ministru al Justiþiei ºi prim-vicepreºedinte PDL, un act ilegal. În plus, Cãtãlin Predoiu apreciazã cã proliferarea unor astfel de transferuri va face din Ministerul Transporturilor o instituþie a cãrei existenþã nu se mai justificã: “Ministerul Transporturilor, condus de domul Dan ªova, bunul prieten al lui Victor Ponta, pregãteºte o nouã hotãrâre de guvern prin care sã transfere gratuit 80% din acþiunile deþinute la Aeroportul Timiºoara cãtre Consiliul Judeþean Timis. CJ Timiº este condus de Titu Bojin, un apropiat al lui Ilie Sârbu, socrul premierului. În curând, Ministerul Transporturilor o sã rãmânã fãrã domeniu de activitate”. Fostul ministru al Justiþiei mai spune cã, la fel ca ºi în cazul Portului Constanþa, le atrage atenþia “domnilor Ponta ºi ªova cã transferul gratuit de acþiuni printr-o hotãrâre de guvern este ilegalã. Îi cer premierului sã nu transforme Guvernul într-un grup infracþional organizat.” În urmã cu douã sãptãmâni, Cãtãlin Predoiu declara cã Guvernul pregãteºte un jaf la Portul Constanþa, prin transferarea gratuitã a unui numãr de acþiuni care face ca Statul sã piardã pachetul majoritar, avertizându-l pe premierul Victor Ponta cã, dacã semneazã Hotãrârea de Guvern care are doar

Noi nebuloase

avize negative de la Ministerul Transporturilor ajunge la puºcãrie. Guvernul a decis sa continue demersul, aºteptând doar acceptul Comisiei Europene privind transferul pachetului de acþiuni. În replicã, Federaþia Naþionalã a Sindicatelor Portuare a anunþat cã sãptãmâna viitoare va organiza proteste ºi ele vor continua pânã când se va renunþa la procedura de transfer a 13% din acþiunile portului cãtre Consiliul Local Constanþa.

Un transfer tatonat de ani buni Despre preluarea Aeroportului de cãtre administraþia judeþeanã se vorbeºte încã din noiembrie 2013, când era readusã în actualitate posibilitatea administrãrii regionale a Aeroportului Timiºoara, prin trecerea lui în subordinea autoritãþilor locale. Oficialii CJ Timiº susþineau atunci cã nu se vor ocupa singuri de administrare, propunând cooptarea în proiect a CJ Hunedoara ºi a CJ Caraº-Severin. Proiectul nu este, însã, nou, discuþii în acest sens fiind purtate ºi în urmã cu cinci ani. Însã dacã atunci se vorbea despre o administrare a Aeroportului de cãtre CJ Timiº, existând scepticism cã acest lucru va putea fi posibil, þinând cont de limitele bugetare jude-

þene, anul trecut s-a anunþat un proiect ce implica cooptarea în viitorul acþionariat ºi a CJ Hunedoara ºi a CJ CaraºSeverin. Conducerea CJ Timiº confirma la vremea respectivã cã au avut loc discuþii în acest sens ºi cã aceastã schimbare a administrãrii aeroportului ar putea începe curând. “În niciun caz nu va putea fi preluat doar de CJ Timiº ºi Primãria Timiºoara. Va trebui sã vedem cu ce procente vor intra în noua structurã ºi celelalte Consilii Judeþene – Hunedoara ºi Caraº-Severin – care se aflã în aceeaºi regiune ºi beneficiazã de Aeroportul din Timiºoara. În acþionariat nu va intra Aradul, care are aeroport propriu, acesta aflându-se în patrimoniul Consiliului Judeþean. ªi nu se mai pune problema sã aibã încã unul”, preciza atunci fostul preºedinte al CJ Timiº, Constantin Ostaficiuc. Acesta fiind punctul de vedere al CJ Timiº atunci, când existau dubii cã administraþia judeþeanã se va putea ocupa de administrarea unei astfel de structuri, chiar ºi în cooperare cu Primãria Timiºoara, invocându-se o administrare regionalã, iatã cã acum actuala conducere a CJ Timiº susþine cã poate gestiona singurã o asemenea structurã. Cert este cã, în ultimii ani, administraþia judeþeanã a întreprins numeroase demersuri pe lângã Ministerul

Cãtãlin Predoiu Transporturilor pentru preluarea unui pachet majoritar de acþiuni la Aeroportul Timiºoara, lobby fiind fãcut în acest sens pe lângã foºtii miniºtri Gheorghe Dobre ºi Radu Berceanu. Pe atunci existau destule semne de întrebare, preluarea aeroportului doar de cãtre CJ Timiº fiind consideratã o pãlãrie prea mare pentru administraþia judeþeanã. Se aducea atunci în discuþie planul de dezvoltare al aeroportului, în valoare de 360 de milioane de euro, care era comparat cu bugetul anual de atunci al CJ Timiº, plusându-se pe ideea cã, dacã ar duce acest program la bun sfârºit, CJ Timiº ar trebui sã bage în el toþi banii judeþului, timp de aproape un deceniu... Tot atunci existau supoziþii ale unor consilieri judeþeni care avansau

Acum, acelaºi parteneriat nu foarte clar cu o firmã privatã revine în discuþii la Consiliul Judeþean, odatã cu constatarea unor consilieri judeþeni cã, aºa cum e structurat acum proiectul de preluare, toate clãdirile importante ale Aeroportului, care sunt ºi cele care genereazã venituri foarte mari, ar putea rãmâne în custodia unei firme private. Conform acestora, dupã ce s-a aprobat ca administraþia judeþeanã sã devinã acþionar principal, deþinând 80% din acþiuni, este normal ºi legal sã se primeascã prin transfer, în domeniul public, integral toate bunurile aflate în domeniul public al statului ºi administrarea aeroportului în acest moment, mai puþin pista ºi instalaþiile aferente pistei. Or, spun aleºii judeþeni, din lectura proiectului de hotãrâre rezultã cã se transferã un numãr minim de terenuri ºi de construcþii în domeniul public al Consiliului Judeþean. „Noi, instituþie publicã, suntem acþionari majoritari, iar acþionarul minoritar este administrat de cãtre o firmã privatã. Prin urmare, este normal ca noi, Consiliul Judeþean, sã asigurãm managementul aeroportului”, au precizat consilierii judeþeni care au realizat interpelãri pe aceastã temã. Conducerea CJ Timiº nu a putut da lãmuriri pe aceastã temã. “Am aºteptat acele lãmuriri, care nu au mai venit. Conform proiectului, aºa cum e acum, deºi ar primi pachetul majoritar de acþiuni, Consiliului Judeþean nu i s-ar transfera clãdirile Aeroportului, care ar putea fi controlate de o firmã”, ne-a declarat consilierul judeþean PDL Marius Martinescu.

Nelãmuritã rãmâne ºi participarea Primãriei Municipiului Timiºoara la cãile de comunicaþii aeriene internaþionale este un factor determinant pentru dezvoltarea sa economicã ºi socialã”. În referatul aferent proiectului se mai aratã cã importanþa aeroportului pentru Timiºoara a fost subliniatã în documentele strategice ale Primãriei – Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de Creºtere Timiºoara 2010-2015 sau Master Planul ºi Planul Urbanistic General – ºi cã multe dintre proiectele iniþiate de Municipiu sunt corelate cu Aeroportul „Traian Vuia”, respectiv amenajarea aerogãrii pentru legãtura cu transportul CFR, amenajarea aerogãrii pentru legãtura cu transportul

public urban, conectarea aeroportului cu reþeaua feroviarã ºi reþeaua rutierã (autostradã), precum ºi celebrul centru intermodal de transport marfã. Conform unor consilieri locali, Primãria Timiºoara ºi-a manifestat intenþia de a prelua pachetul majoritar de acþiuni, dar s-a discutat ºi despre posibilitatea împãrþirii în mod egal a pachetului de acþiuni – 40% la Primãria Timiºoara ºi 40% la CJ Timiº. Schimbarea punctelor de vedere legate de aceastã preluare a acþiunilor aratã destul de clar ruptura care a intervenit în USL ºi la nivel local. Potrivit acestora, pentru dezvoltarea Aeroportului ºi proiectele sale de viitor ar fi

Foto TIMPOLIS

Clarificãri necesitã ºi eventuala împãrþire a acestor acþiuni la Aeroport între Primãrie ºi administraþia judeþeanã. Deºi se estimeazã cã în curând Aeroportul Internaþional Timiºoara va trece din subordinea Ministerului Transporturilor în cea a CJ Timiº, Municipalitatea încã susþine cã îºi va adjudeca pachetul majoritar de acþiuni. În noiembrie 2013, Primãria Timiºoara a fãcut publicã o hotãrâre ce prevede cesionarea a 80% din acþiunile deþinute de Statul Român cãtre Primãrie. Hotãrârea îl împuterniceºte pe primarul Nicolae Robu sã semneze toate documentele necesare preluãrii acþiunilor, aducând argumentul cã „accesul

importantã împãrþirea în proporþii egale a acþiunilor între Primãrie ºi Consiliul Judeþean. Aceastã formulã ar asigura o

administrare în interesul comunitãþii indiferent de configuraþia politicã viitoare.

de 24 de ani un reper al cetãþii

Teatru l

timp liber

26 - 28 mai 2014 l

Sarea în bucate

Actriþa

Vitrina cu cãrþi “Miracolul. Despre neverosimila fãpturã a libertãþii”, Andrei Cornea (Ed. Humanitas)

De Irina Muhametova ºi Ilia Chlaki Un concept de Sabina Bijan ºi Corina Dohanici Actriþa: un spectacol – douã poveºti. Douã poveºti în care viaþa, moartea, încercarea de a da o definiþie ºi de a trãi fericirea se împletesc într-una singurã, o poveste despre feminitate ºi, mai ales, o poveste despre destinul atât de special, atât de diferit al oamenilor care trãiesc pe ºi pentru scenã, ca ºi al celor de dincolo de cortinã. Studio “Uþu Strugari”, 27 mai, ora 19 l M-am hotãrât sã devin prost

Dupã Petre Ispirescu Un spectcaol în regia artisticã a Mirelei Puia „Cum mã iubeºti tu pe mine?”, lea întrebat împãratul pe fiicele sale. „Ca pe miere”, a spus prima. „Ca pe zahãr”, a spus a doua. „Ca pe… sare”, a rãspuns Maria, fiica cea micã. ªi uite-aºa începe o aventurã minunatã, în care oricine intrã aflã câte ceva despre prietenie, despre iubire, ºi despre gustul adevãrului. Teatrul Naþional Timiºoara, Sala Mare, 31 mai ºi 1 iunie, ora 19 l Þinuturile joase De Herta Müller Un spectacol în regia lui Niky

„Împotriva «visului diurn» al libertãþii, cum îl numeºte atât de frumos Andrei Cornea – visele diurne sunt cele visate cu ochii deschiºi de o mânã de oameni –, cartea Miracolul propune o meditaþie rece ºi durã pe tema libertãþii: oamenii s-au nãscut mai degrabã în lanþuri ºi nimic nu dovedeºte cã cei mai mulþi ar dori sã scape de ele; nu rezultã de nicãieri cã pe corabia istoriei s-ar fi îmbarcat o specie care navigheazã neabãtut cãtre þãrmul libertãþii; nimic nu ne garanteazã cã, dupã un episod al «eliberãrii», nu urmeazã unul al cãderii într-o formã mai durã, mai cinicã sau mai subtilã a sclaviei”, spune Gabriel Liiceanu. Adãugând cã volumul lui Andrei Cornea este „o carte scrisã în tradiþia gânditorilor lucizi ai modernitãþii, dispuºi oricând sã sacrifice sentimentalismul ieftin de dragul adevãrului. Nu misterul rãului se cere chestionat ºi dezlegat pe lume, ci misterul binelui.”

“Dragã Nora”, James Joyce (Ed. Art) Dupã Martin Page Un spectacol în regia Antonellei Cornici Antoine, 25 de ani, geniu se simte exclus din lumea contemporanã de însãºi inteligenþa lui. Deprimat ºi singur, încearcã diferite metode sã devinã mai prost, mai aproape de semenii lui, cu alte cuvinte. Porneºte pe un drum complet anti-iniþiatic, încearcã sã se integreze: n-a bãut în viaþa lui – vrea sã ia lecþii de alcoolism; nu ºtie ce e moartea – ia lecþii de sinucidere. Dar orice problemã are o soluþie. O poveste plinã de haz, M-am hotãrât sã devin prost este, dincolo de aspectul autobiografic, o întâlnire fascinantã cu psihicul uman. Studio “Uþu Strugari”, 29 mai, ora 19 l Piaþa Roosvelt

De Dea Loher Un spectacol în regia lui Radu Afrim Piaþa Roosevelt are la bazã o poveste personalã a autoarei. În 2003, aflatã la São Paolo, Dea Loher viziteazã mai multe pieþe ºi mahalale, în cãutarea unui spaþiu pentru o piesã. Într-o searã, întorcându-se acasã, îºi gãseºte apartamentul vandalizat. Computerul – furat, prin urmare, toatã munca ei – dusã pe apa sâmbetei. Este gãzduitã de niºte amici care aveau un mic teatru în Piaþa Roosevelt. Dea Loher resimte aceastã întâlnire ca fiind o adevãratã eliberare. Piesa, de o extraordinarã intensitate, îºi are rãdãcinile în aceastã poveste ce „recreeazã biografia unor personaje din aceastã piaþã, o mânã de oameni care cautã cu disperare mântuirea, o creaþie privitã cu ochii celui ce asistã la propria-i prãbuºire”. Teatrul Naþional Timiºoara, Sala 2, 30 mai, ora 18

Pe data de 10 iunie 1904, Dante al Dublinului (aºa cum îl numea ironic Oliver St. George Gogarty, prototipul lui Buck Mulligan din Ulise), un Hamlet aflat în pragul inaniþiei, o zãreºte pe stradã pe tânãra Nora Barnacle. Dat fiind cã fata nu-i respinge cu prea multã convingere avansurile, îi propune o întâlnire pentru a doua zi, unde Nora

Wolcz Þinuturile joase este o colecþie de povestiri ale Hertei Müller, scriitoare germanã originarã din Banat care a fost distinsã în 2009 cu Premiul Nobel pentru literaturã. La vârsta maturitãþii, naratoarea îºi aminteºte de copilãria ei din Niþchidorf, de ºcoalã, de duminicile de la bisericã, de jocurile copilãriei, mai apoi de serile de dans ºi de experienþele de la oraº. Sunt evocate episoade ale acelor vremuri ºi readuse la viaþã personajele trecutului. Povestitoarea retrãieºte propriile temeri din copilãrie, conflictele pãrinþilor ori micile pungãºii ale sãtenilor, fãrã însã ca ilustrarea acestei perspective subiective sã fie lipsitã de cãldurã ºi umor. Teatrul German de Stat Timiºoara, Sala TGST, 26 mai, ora 21 l Cer ºi pãmânt Un spectacol bazat pe Paradisul pierdut de John Milton, în regia lui Döbrei Dénes ºi Varga Heni Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Mare, 27 mai, ora 17

Operã Spectacol de diplomã Un spectacol al absolvenþilor Secþiei de coregrafie „ªtefan Gheorghe”, din cadrul Colegiului Naþional de Artã „Ion Vidu” Timiºoara, promoþia 2014 În program sunt incluse lucrãri (înregistrate) din creaþia compozitorilor: P.I. Ceaikovski, L. Delibes, A. Glazunov, R.K. Scedrin, M. Ravel, C. Debussy, A. Ch. Adam, S. Prokofiev, L. Minkus Opera Românã Timiºoara, 30 mai, ora 19 l

de 24 de ani un reper al cetãþii

nu apare. Dupã o primã scrisoare dezamãgitã din partea lui Jim, va avea loc primul rendez-vous, pe data de 16 iunie 1904, o datã ce a intrat definitiv în istoria literaturii, fiind unitatea temporalã care acoperã acþiunea romanului Ulise. Relaþia cu Nora a reuºit sã-l reintegreze în lume, sã-l extragã din singurãtatea în care se refugiase dupã moartea mamei sale. Pentru o analizã psihologicã, scrisorile cãtre Nora sunt absolut fascinante: ele urmãresc drumul chinuit, plin de rãzgândiri, sinuos ºi agonizant al artistului cãtre abandon. Scatologia, sadismul ºi masochismul puse în scenã în aceste scrisori trebuie interpretate exclusiv prin prisma scopului practic investit de James Joyce în ele, ºi mai puþin printr-o simbolizare excesivã. Sunt scrisorile unui om singur, care cautã cu disperare uniunea totalã cu femeia care, pânã la urmã, i-a rãmas alãturi toatã viaþa. De altfel, cea mai emoþionantã e acea scrisoare din 1922 când, în faþa

unei tentative a Norei de a-l pãrãsi, Her Satan Joyce (cum îl numeau fetele din corul Stadttheater, din Zürich) redevine bãiatul din urmã cu 15 ani, care-i promitea blãnuri. Iar asta se întâmpla când Ulisedeja avea success, iar întrega lume literarã îi stãtea la picioare.

“Foc palid”, Vladimir Nabokov (Ed. Polirom) „Aceastã operã ca un centaur, jumãtate poem, jumãtate prozã, este o creaþie de o frumuseþe perfectã, simetricã, stranie ºi originalã. Deºi vrea sã parã o ciudãþenie, ea nu poate ascunde cã este una dintre cele mai mari opere de artã ale acestui secol”, spune Mary McCarthy. La rândul sãu, Brian Boyd, declarã, referitor la acest volum, cã „pentru cã ne invitã sã descoperim, Foc palid ne îndeamnã în acelaºi timp sã respingem tot ce credem cã am descoperit. Cel mai bun roman al lui Nabokov, el este de fapt o paradigmã a disuadãrii.”

Manuscrisul unei simfonii de Rahmaninov, vândut cu 1,2 milioane de lire sterline Manuscrisul “Simfoniei a 2-a în mi minor”, de Serghei Rahmaninov, ce conþine semnãtura compozitorului, a fost vândut, zilele trecute, cu 1,2 milioane de lire sterline, la o licitaþie organizatã de casa Sotheby’s, la Londra. TIMPOLIS

„Este singurul manuscris al Simfoniei a 2-a de Rahmaninov ºi aceasta este simfonia sa cea mai importantã. Partiturile pentru simfonii complete – aceasta are 320 de pagini –, scrise de mâna autorului lor, sunt foarte rare în licitaþii”, a declarat, citat de Mediafax, Simon Maguire, specialist în manuscrise muzicale al casei Sotheby’s. Acest document, estimat la un preþ cuprins între un milion de lire sterline ºi 1,5 milioane de lire sterline (1,2 milioane - 1,8 milioane de euro), a fost în cele din urmã achiziþionat cu 1.202.500 de lire sterline (1,48 de milioane de euro) de un colecþionar a cãrui identitate nu a fost dezvãluitã. Manuscrisul Simfoniei a 2-a, care a avut premiera în 1908, sub bagheta compozitorului, a fost împrumutat British Museum vreme de 10 ani, de Tabor Foundation, care sponsorizeazã, de asemenea, Concursul internaþional de pian de la Leeds. Manuscrisul de 320 de pagini a fost considerat pierdut pânã când a

fost descoperit printre bunurile unui colecþionar privat din Europa, în 2004. El a fost vândut în cadrul unei tranzacþii private în 2005. De atunci, documentul a fost expus la British Library din Londra. Autentificarea manuscrisului, cãruia îi lipsesc paginile de titlu, a fost realizatã de Geoffrey Norris, un cunoscut expert în opera lui Serghei Rahmaninov. Geoffrey Norris a afirmat cã scrisul de mânã, modul de a face corecturi ºi chiar ºi marca hârtiei pentru partituri l-au fãcut sã concluzioneze cã manuscrisul este „fãrã îndoialã autentic”. Compozitorul ºi pianistul rus

Serghei Rahmaninov (1873 - 1943) este unul dintre cei mai importanþi reprezentanþi ai romantismului târziu în muzicã, din care mai fac parte, printre alþii, Edwar Elgar ºi Gustav Mahler. Rahmaninov a rãmas în istoria muzicii prin cele douã lucrãri simfonice de anvergurã Simfonia nr. 1 în re minor, opus 13 (compusãn în 1895) ºi Simfonia nr. 2 în mi minor, opus 27 (1906-1907), adevãrate pietre de încercare pentru orice dirijor. Pe lângã cele patru concerte pentru pian ºi orchestrã, Rahmaninov a compus ºi Rapsodie pe o temã de Paganini pentru pian ºi orchestrã, opus 43" (1934).

timp liber

Filarmonicã l

Recital de pian la patru

mâini

Filmul „Bucureºti, unde eºti”, de Vlad Petri, în cinematografele româneºti din 13 iunie Documentarul “Bucureºti, unde eºti?”, de Vlad Petri, care prezintã evenimentele din 2012 petrecute în Piaþa Universitãþii din Bucureºti, concentrându-se pe atmosfera strãzii ºi poveºtile protestatarilor, va avea premiera în cinematografele româneºti pe 13 iunie. TIMPOLIS

Ce au în comun un fost ofiþer de poliþie, un dresor de câini, fondatorul unui partid politic ºi protestatarii antiguvern? Cu toþii s-au întâlnit pe strãzile Bucureºtiului la 23 de ani de la Revoluþie. Regizorul le urmãreºte poveºtile pe parcursul unui an, de la debutul protestelor pânã la referendumul pentru demiterea preºedintelui. Un film despre oameni în acelaºi timp impulsivi ºi curajoºi, pierduþi ºi devastaþi, despre o revoluþie care devine o

absurditate tragicã. Acesta nu e un film didactic despre un eveniment politic, ci mai degrabã un portret intim, personal, despre oameni ºi poveºtile lor din stradã, potrivit unui comunicat al Transilvania Film, citat de Mediafax. „Pentru mine, acest film, dincolo de a fi un jurnal al evenimentelor din 2012, reprezintã o posibilitate de a investiga rolul meu de cineast ºi documentarist în reprezentarea realitaþii ºi chestionarea societãþii în care trãiesc”, a spus Vlad Petri. Regizor de film ºi fotograf ale cãrui proiecte sunt axate pe probleme sociale ºi politice, desfãºurate în România ºi în þãrile din Orientul Mijlociu, Vlad Petri este masterand în antropologie vizualã ºi media la Universitatea Freie din Berlin. Bucureºti, unde eºti? este primul sãu lungmetraj. Filmul, selectat în competiþia oficialã a

Festivalului Internaþional de Film de la Rotterdam ºi la cel de la Odessa, a fost proiectat de curând în avanpremierã la Festivalul Filmului European, organizat de Institutul Cultural Român în Bucureºti, unde a câºtigat premiul publicului. Bucureºti, unde eºti? va putea fi vãzut ºi la Cluj-Napoca, la cea de-a 13-a ediþie a Festivalul Internaþional de Film Transilvania. Lungmetrajul Bucureºti, unde eºti?, o producþie Activ Docs, va rula în cinematografele româneºti începând cu 13 iunie, în urmãtoarele oraºe: Botoºani (Cinema Unirea), Braºov (Cityplex), Cluj-Napoca (Cinema Victoria), Constanþa (Cityplex), Craiova (Cinema Modern), Iaºi (Cinema Republica), Piatra Neamþ (Cinema Dacia) ºi Bucureºti (Cinema Elvira Popescu, Cinema Europa, Noul Cinematograf al Regizorului Român, Union ºi Cinema Studio ºi la TIFF Bucureºti).

26 - 28 mai 2014

Recital de pian la patru mâini susþinut de Duo Mihãilescu – Manuela Iana Mihãilescu ºi Dragoº Mihãilescu –, spectacol integrat în Festivalul Sãptãmâna Internaþionalã a Muzicii Noi În program sunt incluse lucrãri de S. Barber (Suita de balet Souvenirs op. 28), G. Kurtag (Extrase din Suita Jocuri), B. Bartok (Extrase din Microcosmos), D. Lipatti (Marºul lui Henri), G. Almaºi (Tango) ºi M. Münch (Souvenirs d’en France op. 35 / Nizza Sonatina italiana op. 49) Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 27 mai, ora 19 l Concert simfonic Un spectacol dirijat de Arthur Arnold, din Elveþia, susþinut de Gabriel Popa – vioarã ºi Dorin Matea – violã În program sunt incluse lucrãri de W.A. Mozart (Simfonia concertantã pentru vioarã, violã ºi orchestrã în Mi bemol major, K 364) ºi D. ªostakovici (Simfonia nr. 5 în re minor, Op. 47) Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, 30 mai, ora 19

Expoziþii Hoinari în Maroc Expoziþie de fotografie semnatã Laurenþiu Iosif ºi Csaba Teleki “ Când ai pasiunea fotografiei combinatã cu dragostea pentru cãlãtorie ºi se iveºte ocazia sã faci un tur fotografic în Maroc, nu mai stai pe gânduri, te apuci de bagaje. Aºa am fãcut ºi noi doi, Laurenþiu ºi Csaba, neam facut bagajele ºi am plecat la drum spre Africa. De-a lungul expediþiei, am simþit ºi am gustat aromele autohtone din Jemaa el fna, piaþa mare din Marrakesh, am vizitat sate uitate de lume în Munþii Atlas. Am rãmas impresionaþi de cetatea din Ait Ben Haddou, unde am avut ocazia sã-l ascultãm pe Hussein, cântând la chitarã. Cãlãtoria noastrã a continuat spre Sahara, o continuã sursã de inspiraþie fotograficã. Am întâlnit familii de nomazi, trãind în mijlocul deºertului, ºi nu în ultimul rând, mulþi oameni veseli”, l

spun cei doi fotografi. Simezele Papillon Cafe, str. Regimentul 5 Vânãtori nr. 8, Timiºoara, pânã în 12 iunie l Hipnotic

Expoziþie de picturã a artistei Oana Bolog-Bleich Expozitia propune o cãlãtorie fascinantã ºi miraculoasã prin lumea visului. Este o cãlãtorie lentã, tihnitã printre stãri, motive ºi gânduri – o plutire printr-o lume interioarã sinelui, pe care nu o putem accede decât prin reverii, acele stãri de visare cu ochii deschiºi, ºi prin stãrile halucinatorii care apar în starea de veghe de dinainte somnului ºi care se adâncesc mai apoi în somnul REM, în care apar visele. Galeria Pygmalion, pânã în 5 iunie l Doi O expozþie a artiºtilor Dana Constantin ºi Marcel Bunea Palatul Baroc, Piaþa Unirii nr. 1 l Vernisajul Taberei Internaþionale de Creaþie „ªtefan Jäger” Operele expuse au fost realizate în perioada 4 - 11 aprilie, la Jimbolia, de cãtre 14 artiºti din România, Germania, Serbia, Turcia ºi Marea Britanie. Ajunsã la cea de-a doua ediþie, tabãra promoveazã arta prin colaborare ºi schimb de idei. Cele mai bune douã opere au fost donate asociaþiei Blythswood Banat. Numele ªtefan Jäger, pictor local de etnie germanã, considerat unul dintre cei mai mari artiºti ai Banatului de la începutul secolului al XX-lea este reprezentativ pentru comunitatea din Jimbolia. Artiºtii invitaþi de cãtre curatorii Costin Brãteanu ºi Tar Bela sã ia parte la cea de-a doua ediþie au fost : Elisabeth Ochsenfeld, Emine Tokmakkaya, Dorothea Fleiss, Alex Baciu, Zehra Sengi, Carmen Bayer, Elena Priestley, Maria Priestley, Dragoljub Firulovic Firul, Cristian Benea, Taºi Ioan ºi Matyas Laszlo. Galeria de artã Pygmalion, Casa Artelor, din Timiºoara, strada Episcop Augustin Pacha, nr. 8

de 24 de ani un reper al cetãþii

sãnãtate

26 - 28 mai 2014

Dubla mastectomie, inutilã în majoritatea cazurilor Aproximativ 70% dintre femeile care au decis sã se supunã unei duble mastectomii, dupã ce au fost diagnosticate cu cancer la un singur sân, prezintã totuºi un risc extrem de scãzut de a dezvolta o tumoare la sânul sãnãtos. TIMPOLIS

„Cel mai probabil, ceea ce le determinã pe femei sã recurgã la mastectomia profilacticã este teama de recidivã a cancerului, dar acest lucru este absurd, deoarece faptul de a extirpa sânul sãnãtos nu reduce deloc riscul de recidivã a tumorii în sânul afectat de cancer”, declarã, citatã de Mediafax, Sarah Hawley, profesor de medicinã internã la Centrul de Oncologie al Universitãþii din Michigan, care a efectuat studiul. Femeile care au avut în familie cazuri de cancer mamar sau ovarian ºi care sunt purtãtoare ale mutaþiilor gene-

tice BRCA1 sau BRCA2 ar putea primi recomandarea sã extirpe ºi sânul sãnãtos, deoarece riscul de a se îmbolnãvi de cancer este foarte ridicat. Dar acest grup nu reprezintã decât 10% din totalul femeilor diagnosticate cu cancer la sân. Celelalte femei au un risc extrem de redus de a se îmbolnãvi de cancer la celãlalt sân. Cazul cel mai cunoscut de dublã mastectomie profilacticã este cel al actriþei Angelina Jolie, care a motivat operaþia din 2013 prin faptul cã are un risc de 87% de a se îmbolnãvi de cancer mamar ºi de 50% de a contracta cancer ovarian, întrucât este purtãtoare a genei BRCA1. De asemenea, mama Angelinei Jolie a murit la vârsta de 56 de ani, din cauza unui cancer ovarian. „Pentru femeile fãrã istoric familial de cancer mamar sau fãrã predispoziþie geneticã, probabil nu se recomandã extirparea sânului care nu este bolnav”, a afirmat Sarah Hawley, al cãrei studiu

a fost publicat în Journal of the American Medical Assocation Surgery. Studiul, efectuat pe un grup de 1.447 de femei, cu vârsta medie de 59 de ani, tratate pentru cancer mamar, care nu a mai recidivat, aratã cã, în rândul pacientelor care au suferit o dublã mastectomie, aproape 70% nu prezentau niciun istoric familial al acestei boli ºi fuseserã testate negativ pentru mutaþiile genelor BRCA1 ºi BRCA2. Dubla mastectomie este o intervenþie chirurgicalã dificilã, care poate duce la complicaþii ºi are un timp de recuperare îndelungat. În plus, majoritatea acestor femei sunt supuse apoi unei operaþii de reconstrucþie a sânilor, iar unele dintre ele ar putea avea nevoie de chimioterapie sau radioterapie dupã operaþie, ceea ce prelungeºte perioada recuperãrii. Dintre cele 1.447 de femei participante la studiu, doar 8% au fost supuse

unei duble mastectomii, iar 18% au afirmat cã s-au gândit la aceastã intervenþie chirurgicalã. Studiul a constatat cã femeile cu studii superioare ºi care trecuserã printr-o investigaþie RMN, înainte de operaþie, au ales într-un numãr mai

mare dubla mastectomie. Autorii acestei cercetãri, finanþate de Institutul naþional al cancerului, subliniazã importanþa unei mai bune informãri a femeilor cu privire la riscurile ºi avantajele extirpãrii sânului care nu a fost afectat de cancer.

Peste 1,7 milioane de români au diabet, în zona de sud a þãrii fiind cele mai mari probleme

Produse destinate detoxifierii, considerate costisitoare ºi dãunãtoare

Peste 1,7 milioane de români au diabet, iar alte trei milioane de persoane suferã de prediabet ºi vor dezvolta boala în urmãtorii zece ani dacã nu iau mãsuri, cele mai mari probleme fiind în zona de sud a þãrii.

Produsele de detoxifiere a organismului nu sunt doar foarte costisitoare, ci pot fi ºi extrem de dãunãtoare pentru sãnãtate, afirmã un reputat profesor de biochimie ºi farmacologie din Marea Britanie.

Preºedintele Societãþii Române de Diabet, Nutriþie ºi Boli Metabolice, medicul Maria Moþa, a prezentat, zilele trecute, într-o conferinþã de presã, rezultatele finale ale Studiului Naþional privind Prevalenþa Diabetului, Prediabetului, Supraponderii, Obezitãþii, Dislipidemiei, Hiperuricemiei ºi Bolii Cronice de Rinichi, potrivit cãruia prevalenþa diabetului zaharat în România, respectiv numãrul de cazuri raportate la o sutã de locuitori, este de 11,6 la sutã, ceea ce situeazã þara pe locul doi în Europa, dupã Turcia, care are o prevalenþã de 14,85 la sutã, anunþã Mediafax. Acelaºi studiu a relevat faptul cã 1.752.000 de români au diabet, iar alte trei milioane de persoane suferã de prediabet, urmând sã dezvolte aceastã boalã în urmãtorii zece ani dacã nu iau mãsuri pentru a-ºi proteja sãnãtatea. Studiul a fost realizat pe cele opt regiuni istorice ale României, în zona de sud a þãrii, în care au fost incluse judeþele Argeº, Dâmboviþa, Prahova, Teleorman, Giurgiu, Cãlãraºi ºi Ialomiþa, înregistrându-se cele mai mari probleme, prevalenþa diabetului zaharat fiind de 13,39 la sutã. Urmeazã în topul naþional judeþul Ilfov, cu o prevalenþã de

Industria produselor de detoxifiere a cunoscut o evoluþie spectaculoasã în ultimii ani ºi a lansat pe piaþã o serie de produse cu presupuse abilitãþi de curãþare a organismului ºi de eliminare a toxinelor, afirmã Alan Boobis, profesor de biochimie ºi farmacologie la Imperial College din Londra, citat de dailymail.co.uk. Milioane de persoane, afectate de ritmul accelerat al vieþii moderne, au fost „seduse” de aceste mituri urbane, spune cercetãtorul britanic, anunþã Mediafax. Însã aceste produse de detoxifiere sunt, în cel mai bun caz „bani aruncaþi pe fereastrã”, iar, în cel mai rãu caz, pot genera diverse boli ºi afecþiuni. Ele sunt, totodatã inutile, spune Alan Boobis. „Natura a înzestrat corpul uman, pe parcursul evoluþiei sale, cu un sistem de detoxifiere propriu, foarte eficient, alcãtuit din ficat, rinichi ºi tractul intestinal. În fiecare zi, aceste trei organe dizolvã ºi eliminã substanþele dãunãtoare din corp – unele dintre acestea provin din mediul înconjurãtor, iar altele sunt produse derivate ale proceselor chimice din organism. Apoi, suntem protejaþi ºi de o barierã foarte eficientã care se aflã între noi

12,79 la sutã, urmat îde regiunile nord-est cu o prevalenþã de 12,38 la sutã, sud-vest cu 12,1 la sutã, nord-vest cu 11,69 la sutã ºi sud-est cu 10,44 la sutã. La polul opus sunt Ardealul, cu o prevalenþã de 9,99 la sutã ºi Banatul cu 8,2 la sutã. „Pentru mine a fost o surprizã acest lucru pentru cã ºtiam cã în aceste regiuni se consumã foarte multe grãsimi saturate ºi mã aºteptam la alt rezultat. E posibil însã ca în aceste zone sã fie nivelul de educaþie mai ridicat, sã fie mai multã siguranþã pe stradã sau mai multe locuri amenajate pentru sport în aer liber sau bazine de înot pentru a face miºcare. Nu am gãsit încã nicio explicaþie a acestor date, însã urmeazã sã analizãm în detaliu rezultatele studiului”, a declarat Maria Moþa. Aceasta a afirmat, de asemenea, cã existã o „creºtere epidemicã a numãrului de cazuri de diabet în ultimii ani ºi creºterea nu s-a oprit”, fiind necesarã intervenþia populaþiei asupra a ceea ce specialiºtii numesc „factori modificabili”, între care sedentarismul ºi consumul de alcool ºi þigãri.

de 24 de ani un reper al cetãþii

Maria Moþa a adãugat cã în România existã 921 de medici diabetologi, însã distribuirea lor nu este unitarã, cele mai deficitare în specialiºti ºi cabinete de profil fiind judeþele din sud, unde existã cele mai mari probleme cu diabetul zaharat. Studiul a fost realizat în anul 2013 pe un eºantion de trei mii de persoane cu vârsta între 20 ºi 79 de ani care aparþin de 101 medici de familie, aleºi aleatoriu dintre cei care au contracte cu Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate. Potrivit datelor prezentate de reprezentanþii Societãþii Române de Diabet, Nutriþie ºi Boli Metabolice, la nivel global se depisteazã un nou caz de diabet la fiecare trei secunde, iar la fiecare ºase secunde un om moare din cauza acestei boli, în anul 2013 fiind înregistrate 5,1 milioane de decese în lume din cauza diabetului zaharat. Peste 700 de medici specialiºti din þarã ºi strãinitate participã, începând de miercuri, la Sibiu, la cea de-a 40-a ediþie a Congresului Naþional al Societãþii Române de Diabet, Nutriþie ºi Boli Metabolice. (TP)

ºi mediul înconjurãtor: pielea noastrã. Împreunã, toate acestea formeazã un sistem de detoxifiere care este robust, sofisticat ºi suficient de versatil pentru a elimina concentraþiile obiºnuite de impuritãþi care ajung în corp”, a explicat cercetãtorul britanic. Totodatã, companiile din publicitate ºi media transmit oamenilor în mod constant îndemnul de a se detoxifia de o serie de substanþe, precum cofeinã ºi alcool, susþinând cã acestea atacã organismul, iar corpul uman este lipsit de apãrare împotriva lor. Cercetãtorul Alan Boobis, alãturi de alþi oameni de ºtiinþã de renume internaþional, au analizat o serie de afirmaþii medicale recomandate în cadrul „planurilor de detoxifiere”. Rezultatele acestui studiu au fost publicate în aceastã sãptãmânã în Making Sense of Chemicals. Mai jos sunt prezentate câteva dintre miturile demontate de profesorul Boobis în ceea ce priveºte cele mai populare tratamente de detoxifiere. Plasturii pentru picior Creatorii lor pretind cã aceºtia conþin un cristal natural denumit turmalinã ºi molecule de oþet, pentru a detoxifia organismul. Profesorul Boobis spune cã bãtãturile de pe picioare au cea mai groasã piele care poate exista, aºadar sunt cel mai puþin probabil loc de unde un plasture sã extragã toxinele din corp – presupunând cã extragerea toxinelor în acest fel ar fi

posibilã. E un produs pur ºi simplu fantezist, indiferent de ceea ce conþine. Sarea de baie Epsom Producãtorii ei pretind cã aceastã sare stimuleazã sistemul limfatic, crescând fluxul de oxigen ºi cel sangvin din corp. Profesorul Boobis spune cã o baie fierbinte ºi relaxantã poate sã scadã tensiunea arterialã, iar inhalarea de vapori poate avea un efect de relaxare. Însã nu existã niciun efect detoxifiant. Tablete de detoxifiere Producãtorii lor afirmã cã aceste pilule conþin vitamine, minerale, antioxidanþi – inclusiv betacaroten ºi N-acetil-cisteinã –, care sprijinã procesul de eliminare pe cale naturalã a toxinelor din organism. Profesorul Boobis spune cã aceste tablete nu au niciun fel de impact. Nu este nevoie de suplimente de N-acetil-cisteina într-o dietã normalã, întrucât aceasta conþine deja substanþe similare. Suplimentele de antioxidanþi nu sunt nici ele de folos acelor persoane care au o dietã echilibratã ºi, în concentraþii ridicate, betacarotenul a fost asociat cu riscul de cancer. ªosetele detoxifiante Producãtorii lor spun cã acestea absorb fluidul limfatic, toxinele ºi alte impuritãþi. Profesorul Boobis spune cã chiar dacã ºosetele ar contribui la înlãturarea toxinelor – teorie deloc plauzibilã – ele acoperã doar o micã porþiune din suprafaþa totalã a pielii. Iar fluidul limfatic arareori stagneazã. (TP)

integrame

26 - 28 mai 2014

-Femeie, tu esti vie? -Da! -Atunci de ce nu faci vin ?!

l Într-un restaurant select, pianistul se apropie de masa lui Bula si-l întreaba: - Dumneavoastra ati cerut ceva de Beethoven? - Nu, eu am cerut pui cu cartofi prajiti.

l Un barman era atât de sigur ca e cel mai puternic om din zona încât a pus în bar un afis cu un pariu permanent: cine poate sa mai stoarca o picatura dintr-o lamâie stoarsa de el primeste bautura gratis pe viata. Într-o zi apare un prapadit slab si cu ochelari si spune: - As vrea sa încerc si eu! Dupa ce s-au potolit râsetele, barmanul ia o lamâie, o stoarce si i-o da omului. Acesta o ia, o strânge si mai stoarce cinci picaturi din ea, lasând muta pe toata lumea din bar. Barmanul, stupefiat, accepta ca a pierdut si îl întreaba pe om: - Unde lucrezi? Tai lemne, ridici greutati sau ce faci? - A, nu, sunt contabil la fisc.

l Un român încearca sa agate o straina pe facebook. - Hello! - Hello! - Where are you from? - France! - Du-te, ba, ca nu te cred! - Pe bune!

l - Asculta, Gogule, ce e mai preferabil: sa ai Parkinson sau Alzheimer? - Parkinson. E mai bine sa versi juma’ de pahar decât sa uiti unde pui sticla!

l Calul invita magarul la un pahar. La cal acasa, pe perete, un tablou al calului cu o coroana mare verde în jurul gâtului. -Calule, ce e cu acest tablou? -Bai magare, eu am fost un mare campion la viata mea, sarituri, trap... A doua zi calul îi întoarce vizita. Magarul cumpara un tablou cu o zebra si îl agata pe perete. -Bai magare,cine e în tablou? -Ehehe! Eu, când jucam la Juventus!!!

l - Nevasta-mea a aflat ca o însel… - Nu-i nimic, sotia ta este o femeie puternica. - Asta ma si sperie!

l - Cine din familia voastra este cel mai în vârsta? - Stra-stra-stra-strabunica. - Nu-i posibil asa ceva. - Ba e po-po-po-posibil!

l O blonda, ravasita si extenuata, se prezinta la medic: - Domn doctor, pe lânga blocul meu sunt o gramada de câini care latra toata noaptea… - Nici-o problema, nu sunteti primul caz, luati aici somniferele astea, or sa va ajute enorm. Peste doua saptamâni blonda se-ntoarce distrusa total. Doctorul,perplex: - Nu înteleg, ma asteptam sa va vad proaspata si odihnita… - Odihnita!?… Dupa ce-alerg toata noaptea dupa câini?… si când prind câte unul nici de-al naibii nu vrea sa-nghita pastila!

de 24 de ani un reper al cetãþii

26 - 28 mai 2014

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro Fondat: februarie 1990 REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16

Director executiv : Melania CINCEA Redactor-ºef : Bogdan PITICARIU Director Difuzare - Abonamente : Gheorghe LAR

Tel.: 0256-225.695; 225.960; Fax: 0256/219.389

TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

de 24 de ani un reper al cetãþii

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.