Page 1

cyan

magenta

yellow

black

Anul XXII Nr. 2000 28 - 30 octombrie 2013 preþ 1,5 RON

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

De ce vrea Victor Ponta descentralizare în regim de urgenþã?

D

melania.cincea@timpolis.ro

escentralizare prin a s u m a r e a rãspunderii Guvernului, în noiembrie, înainte de adoptarea bugetului – anunþã premierul. De ce acum, de ce descentralizare fãrã regionalizare? D-l Ponta nu s-a pierdut în explicaþii. De ce prin asumarea rãspunderii Guvernului, ºi nu trecând legea prin Parlament? Din prudenþã, dã de înþeles primul-ministru, invocând „tertipuri pseudo-judiciare“ cu care preºedintele Traian Bãsescu i-a blocat „o serie de proiecte“. Douã aspecte sunt clare: graba ºi faptul cã liderii locali urmeazã ca, dupã descentralizare, sã preia atribuþii esenþiale din câteva domenii ºi sã intre în posesia unor fonduri generoase. u contestã nimeni necesitatea descentralizãrii. Dimpotrivã. Dar acest proces – cu consecinþe politice, administrative ºi economice pe termen lung – nu poate fi fãcut oricum. Graba e suspectã, în condiþiile în care tema descentralizãrii administraþiei publice se aflã pe agenda partidelor parlamentare de ani buni. În condiþiile în care, acum, subiectul a fost repus intempestiv pe agenda publicã. Fãrã dezbatere publicã, fãrã consultarea experþilor, fãrã o analizã a consecinþelor, fãrã o analizã cost-beneficiu. Într-un mediu administrativ clientelist, o astfel de hotãrâre, trecutã prin procedurã de urgenþã, poate fi catastrofalã. explicaþie pentru aceastã grabã ar putea fi încercarea d-lui Ponta de a-ºi consolida relaþia cu aleºii din teritoriu – descentralizarea implicã o politizare ºi o clientelizare a structurilor administrative judeþene. La un moment dat, se conturase riscul ca, în 2014, sã nu aibã ajutorul lor. Au existat câteva situaþii care, cu siguranþã, au generat o scãdere a cotei de simpatie la adresa premierului. 1. Mulþi aleºi locali nu au primit banii pentru investiþiile promise în campania electoralã. Or, ei vor contabiliza procente electorale în minus din acest motiv. 2. În varã a existat o situaþie tensionatã creatã de aleºii locali cu probleme de integritate. Dacã Victor Ponta ºi-ar fi asumat eliminarea unor prerogative din atribuþiile ANI, decizia s-ar fi reflectat negativ în urmãtorul Raport MCV – pe atunci, pãrea sã-l intereseze. Dacã ar fi respins fãþiº ideea, ºi-ar fi dinamitat relaþia cu mulþi oameni din teritoriu. Aºa cã gãsise o soluþie de avarie: „Vreau sã vedem ce se întâmplã pe final ºi dupã aceea ne punem cu toþii la masã, ºi cu Ministerul Justiþiei, ºi cu ANI, ºi cu toþi ceilalþi, cu Parlamentul, sã vedem care e soluþia“. Asta deºi Ministerul Justiþiei avizase negativ proiectul de lege iniþiat de Liviu Dragnea, care scotea din regimul incompatiblitãþii calitatea primarilor de membri în consiliile de administraþie ale unor servicii deconcentrate. 3. La scurtã vreme, Crin Antonescu venea cu propunerea privind amnistierea primarilor gãsiþi în conflict de interese. Punând responsabilitatea pe umerii lui Victor Ponta. ªtiind cã acesta nu poate face nimic pentru a-i salva pe incompatibili, pentru cã ºi-ar asuma riscuri prea mari, dar mai ºtiind cã în ochii plebei cu carnet de membru de partid e omul care poate face orice, ºi ilegal, numai sã vrea. 4. Trimiterea în judecatã a lui Liviu Dragnea, cu siguranþã, nu a fost bine vãzutã de susþinãtorii lui din teritoriu. Care se aºteptau ca d-l Ponta sã rezolve situaþia, înainte de a escalada problemele. „Scandalul Papici“ vorbeºte despre un act condamnabil de imixtiune grosolanã a premierului în Justiþie. Dar poate vorbi, în accepþiunea multora, ºi despre un refuz de a-l salva pe Liviu Dragnea, cerând la momentul oportun înlocuirea lui Lucian Papici. u e certã doar graba cu care se vrea a fi pusã în aplicare descentralizarea. E cert ºi faptul cã liderii locali – din 36 de preºedinþi de Consilii Judeþene ale USL, 22 sunt conduse de PSD – urmeazã sã preia atribuþii esenþiale de la Sãnãtate, Agriculturã, Mediu, Muncã ºi Culturã, deci, fonduri suplimentare ºi mai multã putere. Nimeni nu explicã de ce doar aceste ministere – trei, conduse de PNL. E ciudat cã liberalii tac, aºa cum au tãcut când d-l Ponta le-a suflat alte mize mari. Când fosta DGIPI a MAI a fost trecutã în coordonarea unui secretar de stat numit nu de ministru, ci de primul-ministru. Ori când premierul a luat decizia de a înfiinþa, pentru a ºi-o subordona, Direcþia Generalã Antifraudã. unt dubii cã prin marea descentralizare d-l Ponta pregãteºte terenul pentru 2014? Cã o face pentru PSD, nu pentru USL? Cred cã nu.

N

Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Malpraxis “la mica înþelegere”

Piaþa centralã a Timiºoarei ar putea deveni zonã pietonalã având în centrul ei Catedrala Mitropolitanã

 În ultimii ani, în Timiº

nu s-a confirmat niciun caz oficial de malpraxis

pag. 2

Primarul Nicolae Robu, la întâlnirea cu ministrul Finanþelor:

„Timiºoara nu a beneficiat în timpul guvernãrii U.S.L. de fonduri guvernamentale efective” Problemele cu implicaþii financiare majore cu care se confruntã Timiºoara, de la situaþia datoriilor uriaºe ale Colterm, pânã la proiectele aflate în derulare, rãmase fãrã surse de finanþare, au ajuns pe masa ministrului de Finanþe, Daniel Chiþoiu. Asta, dupã o întâlnire cu primarul Nicolae Robu.

O

pag. 2

Mãsurile economice pentru anul viitor, dependente de proiectul de buget pe 2014 Soarta majoritãþii proiectelor mari de investiþii aflate în derulare depinde de felul cum va arãta bugetul pe anul viitor, declarã ministrul Finanþelor, Daniel Chiþoiu, prezent zilele trecute la Timiºoara, alãturi de miniºtrii Maria Grapini ºi Mariana Câmpeanu, pentru o întâlnire cu mediul de afaceri. Aceºtia au discutat despre eficienþa mãsurilor de colectare a taxelor ºi impozitelor ºi despre creºterea cu 5,4% a valorii sumelor colectate faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut, despre proiecte destinate susþinerii mediului de afaceri, dar ºi despre mãsuri vizând protecþia copilului ºi protecþia socialã a persoanelor din categorii defavorizate. pag. 7

Timiºoara este primul oraº âdin România în care se pune în circulaþie un autobuz electric

N

S

Un consilier local P.D.L. propune un proiect inedit pentru reconfigurarea centrului Timiºoarei ºi regândirea centrilor de interes ai acestuia, punând accent pe Catedrala Mitropolitanã.

Ministrul Sãnãtãþii dã asigurãri cã prin legea malpraxisului, pacientului i se va face dreptate Dupã foarte multe dezbateri ºi promisiuni legate de îmbunãtãþirea legislaþiei în acest domeniu, ministrul Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu, a anunþat recent cã proiectul privind

malpraxisul este finalizat ºi cã, prin adoptarea acestuia, pacientul va beneficia de proceduri simplificate ºi de garanþia cã, atunci când se va dovedi actul de malpraxis, va fi despãgubit. pag. 6

Timiºorenii pot circula timp de o lunã cu un autobuz electric din China, care a intrat în teste începând de vineri. Primãria intenþioneazã ca pe viitor sã introducã astfel de maºini pentru transportul în comun din oraº. Asta, în condiþiile în care utilizarea a 500 de astfel de autobuze electrice, faþã de autobuze diesel tradiþionale, echivaleazã cu salvarea a 20.000 de hectare de pãdure. pag. 11


2

social

28 - 30 octombrie 2013

Piaþa centralã a Timiºoarei ar putea deveni zonã pietonalã având în centrul ei Catedrala Mitropolitanã  Potrivit unui proiect de reamenajare a centrului oraºului, propus de un consilier local P.D.L. Un consilier local P.D.L. propune un proiect inedit pentru reconfigurarea centrului Timiºoarei ºi regândirea centrilor de interes ai acestuia, punând accent pe Catedrala Mitropolitanã. ligia.hutu@timpolis.ro

Concept de amenajare a zonei centrale în acord cu modele similare europene

O investiþie de circa 4 - 5 milioane de euro Întrebat despre aspectele de ordin tehnic pe care proiectul le-ar presupune, consilierul local spune cã varianta de închidere a traficului prin faþa Catedralei ºi de deviere a circulaþiei prin spatele acesteia ar simplifica traseul parcurs de conducãtorii auto,

Foto P.D.L. Timiº

Consilierul local P.D.L. ªtefan Sandu propune o reconfigurare a centrului Timiºoarei. El susþine cã acest proiect este în acord nu doar cu tendinþele de amenajare urbanisticã din marile oraºe europene ºi cu nevoia de a valoriza clãdirile ºi ansamblurile cele mai reprezentative din punct de vedere istoric ºi patrimonial, ci ºi cu exigenþele de ordin administrativ care vizeazã descongestionarea traficului ºi identificarea unor soluþii menite sã fluidizeze circulaþia, sã asigure noi locuri de parcare ºi crearea cât mai multor spaþii verzi. Proiectul a fost realizat în colaborare cu arhitectul Ionel Pop ºi propune, ca element inedit, transfomarea Catedralei Mitropolitane în punctul zero al oraºului, dupã modele similare puse în practicã în marile oraºe europene, care integreazã astfel de edificii în ansamblul unor pieþe deschise exclusiv circulaþiei pietonale. Potrivit planºelor expuse de consilierul local P.D.L., circulaþia prin faþa Catedralei ar putea fi închisã complet, iar perimetrul astfel

rezultat ar putea fi valorificat la maximum ca zonã pietonalã, având în centrul sãu lãcaºul de cult, cãruia o astfel de expunere i-ar facilita valorizarea la maximum a tuturor detaliilor arhitecturale. În viziunea lui ªtefan Sandu, care a declarat cã a lucrat la elaborarea acestui concept mai bine de un an, o astfel de reorganizare a centrului oraºului ar putea aduce beneficii ºi în perspectiva viitoarei candidaturi a Timiºoarei la titlul de Capitalã Culturalã Europeanã, în 2021. Prin punerea în aplicare a proiectului expus, apreciazã ªtefan Sandu, nu doar cã s-ar putea consolida legãtura simbolicã între ansamblul cultural reprezentat de clãdirea Operei Române ºi a Teatrului Naþional cu simbolul religios cel mai însemnat al oraºului, reprezentat de Catedralã, ºi cu reperul geografic cel mai semnificativ, canalul Bega, dar s-ar putea crea ºi premisele pentru construirea, în spatele Catedralei, a unui port turistic, unul dintre staþiile de acest fel de unde s-ar putea opera preconizatele curse turistice sau comerciale cãtre Serbia.

ªtefan Sandu vorbind despre viitorul proiect acesta mergând paralel cu malurile Begãi ºi îngãduind crearea a numeroase spaþii verzi ºi zone destinate parcãrilor. În context, ªtefan Sandu a fãcut referire ºi la posibilitatea construirii în perspectivã a unui centru cultural pe locul unde îºi desfãºoarã acum activitatea Filarmonica Banatul, precum ºi la posibilitatea devierii tramvaielor care vin dinspre Piaþa Maria prin zona din spatele Parcului Central. “Realizarea propriu-zisã a proiectului ar reveni, cum este firesc, specialiºtilor”, afirmã ªtefan Sandu, care a fãcut referire la o posibilã implicare a studenþilor de la Facultatea de Arhitecturã ºi a Ordinului Arhitecþilor din Timiºoara în chestiunile de specialitate pe care elaborarea

documentaþiei necesare unui astfel de proiect le-ar impune. Referitor la costurile pe care materializarea proiectului ce vizeazã reconfigurarea completã a centrului oraºului le-ar presupune, ªtefan Sandu apreciazã cã, pentru realizarea structurii de bazã, ar fi necesare patru cinci milioane de euro, investiþie care ar putea fi asumatã de Municipalitate, dacã ar exista voinþã în acest sens.

„Materializarea proiectului este mai mult o problemã de voinþã” „Pânã acum, suportul Guvernului

pentru proiectele Timiºoarei a fost zero, degeaba ne dorim proiecte foarte mari”, declarã ªtefan Sandu, care a insistat asupra faptului cã promisiunile legate de proiectele majore ale oraºului, ca de pildã finalizarea construcþiei la noul corp de clãdire al Spitalului de Copii „Louis Þurcanu”, au rãmas nematerializate ºi cã majoritatea investiþiilor care se deruleazã în prezent în oraº genereazã blocaje ºi sunt departe de a uºura viaþa timiºorenilor. Realizarea acestui proiect care ar maximiza expunerea Catedralei nu ar afecta considerabil circulaþia în zonã, asigurã ªtefan Sandu, care precizeazã cã a fost înaintat deja conceptul spre analizã reprezentanþilor Mitropoliei Banatului ºi cã îi va fi expus în perspectivã ºi edilului Nicolae Robu. Asta chiar dacã, referitor la maniera în care proiectul propus ar putea fi receptat de cãtre actualul primar, consilierul ªtefan Sandu se dovedeºte sceptic ºi apreciazã cã „ proiectul ar putea fi finalizat într-un mandat al unui primar P.D.L.”. „Proiectul propus dovedeºte grijã pentru detalii, iar materializarea lui este mai mult o problemã de voinþã ºi de viziune asupra dezvoltãrii oraºului, decât o problemã care sã ridice dificultãþi de ordin tehnic ºi financiar”, precizeazã consilierul democrat-liberal. Acesta argumenteazã utilitatea propunerii sale nu doar prin avantajele de ordin estetic ºi arhitectural, ci ºi prin posibilitatea de a genera minimum 600 - 700 de locuri de parcare supraterane, potrivit aprecierilor consilierului local.

Primarul Nicolae Robu, la întâlnirea cu ministrul Finanþelor:

„Timiºoara nu a beneficiat în timpul guvernãrii U.S.L. de fonduri guvernamentale efective” Problemele cu implicaþii financiare majore cu care se confruntã Timiºoara, de la situaþia datoriilor uriaºe ale Colterm, pânã la proiectele aflate în derulare, rãmase fãrã surse de finanþare, au ajuns pe masa ministrului de Finanþe, Daniel Chiþoiu. Asta, dupã o întâlnire cu primarul Nicolae Robu. ligia.hutu@timpolis.ro

Informaþia potrivit cãreia Timiºoara nu a beneficiat pânã acum de fonduri guvernamentale efective, deºi s-a scurs aproape un an de la alegerile parlamentare din 2012, care au legitimat, cu o majoritate covârºitoare, instalarea Guvernului U.S.L., a fost furnizatã chiar de primarul Timiºoarei, Nico-

de 23 de ani un reper al cetãþii

tul incineratorului de deºeuri, primarul a precizat cã existã posibilitatea rambursãrii cãtre Municipalitate a 25% din valoarea totalã a investiþiilor, din fonduri de la bugetul de stat. Pe lista proiectelor considerate importante, dar plasate în eºalonul secund al prioritãþilor, au fost enumerate realizarea unui bazin olimpic, a unei sãli polivalente cu 15.000 de locuri ºi a unui stadion nou. „Nu se ºtie exact în acest moment pentru ce proiecte se va primi finanþare pentru Timiºoara, proiectele urmeazã sã fie luate în calcul la discuþiile prilejuite de întocmirea proiectului de buget pe 2014”, spune Nicolae Robu.

Vicepremierul Daniel Chiþoiu invocã necesitatea prioritizãrii proiectelor Ministrul Daniel Chiþoiu spune cã existã zece proiecte pe lista obiectivelor prioritare enunþate de primarul Ti-

Foto: Ligia HUÞU

Cele mai importante zece proiecte ale Timiºoarei, expuse de primar ministrului de Finanþe

lae Robu. Declaraþia a fost fãcutã în debutul conferinþei de presã prilejuitã de prezenþa în Timiºoara a miniºtrilor Daniel Chiþoiu, Mariana Câmpeanu ºi Maria Grapini, fiind catalogatã de primar drept “o formã de transparenþã ºi nu un reproº adresat reprezentanþilor actualului Cabinet”. Principalele proiecte ale Timiºoarei pentru care administraþia oraºului aspirã la susþinere financiarã din partea Guvernului, în perspectiva apropiatelor dezbateri legate de proiectul de buget pentru anul 2014, sunt alocarea de fonduri pentru Spitalul de Copii „Louis Þurcanu”, la care lucrãrile de execuþie ar urma sã se deruleze în 2014, întrucât „anul acesta a fost unul dedicat întocmirii documentaþiei tehnice necesare”, realizarea centurii Sud ºi a racordului de ºapte - opt kilometri la autostradã la bifurcaþia Arad - Sânandrei, dar ºi proiectul incineratorului de deºeuri, plãnuit sã fie realizat prin credit furnizor, ºi, nu în ultimul rând, proiectul stagnant de multã vreme al reabilitãrii Gãrii de Nord. Referitor la proiec-

miºoarei care vor beneficia de finanþare în mod progresiv, prin sume alocate lucrãrilor efectuate în fiecare an în parte, ºi nu prin alocarea integralã a sumei aferente valorii totale a proiectului, în cazul proiectelor multianuale. Referindu-se la posibilitatea alocãrii de fonduri la proxima rectificare

bugetarã pentru acoperirea datoriilor Colterm cãtre bugetul de stat ºi cãtre principalii furnizori de materii prime, Daniel Chiþoiu a fost extrem de laconic, precizând doar cã aceastã posibilitate va fi luatã în discuþie, întrucât se impune mãcar compensarea obligaþiilor companiei cãtre bugetul de stat.


eveniment

28 - 30 octombrie 2013

Fundaþia directorului Filarmonicii, evacuatã de Primãrie în urmãtoarele douã sãptãmâni

3

 Coriolan Gârboni: “Justiþia va comenta declaraþiile viceprimarului” Un nou episod din sinuoasa saga imobiliarã a Timiºoarei s-a consumat vineri, când în conferinþa de presã sãptãmânalã, viceprimarul Traian Stoia a vorbit despre proxima evacuare a F.A.C.T., fundaþia deþinutã de directorul Filarmonicii, din spaþiul deþinut la Bastion, în zona Pieþei 700. Este invocatã obligativitatea efectuãrii urgente a plãþii datoriilor acumulate în contul Primãriei Timiºoara, sume estimate la 60.000 de lei. ligia.hutu@timpolis.ro

O iminentã evacuare silitã? În cea mai recentã conferinþã de presã susþinutã, Traian Stoia a fãcut din nou referire la imobilele aflate pe lista neagrã a Municipalitãþii, pentru abaterea de la prevederile legale. De aceastã datã, vizaþi au fost atât proprietarii de clãdiri aparþinând patrimoniului oraºului, cât ºi proprietarii care deþin terenuri sau clãdiri aflate în stare avansatã de degradare, dar care nu fac parte din categoria clãdirilor cu valoare istoricã. Nemulþumirile viceprimarului social-democrat Traian Stoia sau legat însã ºi de proprietarii care nu ºi-au respectat obligaþiile contractuale asumate faþã de Primãria Timiºoara. Un exemplu a fost cel al Fundaþiei Academice Culturale Timiºoara, condusã de directorul Filarmonicii de Stat “Banatul”, Ioan Coriolan Gârboni. Situaþia litigioasã cu F.A.C.T., dezbãtutã în instanþã, va fi tranºatã, potrivit declaraþiilor viceprimarului, în regim de urgenþã, iar mãsurile legale se vor aplica, cel mai probabil, în orizontul urmãtoarelor douã sãptãmâni...

Un contract controversat F.A.C.T. a închiriat de la Primãrie, în 2007, un spaþiu – de 200 de metri pãtraþi în interior ºi 470 de metri pãtraþi

amplasaþi în curte – în clãdirea Bastionului. Dupã ce viceprimarul Traian Stoia a preluat sarcina de a gospodãri destinele imobiliare ale oraºului, au apãrut ºi primele informaþii legate de situaþia contractului încheiat de F.A.C.T. Care a nemulþumit oficialii Municipalitãþii. Viceprimarul Traian Stoia a fãcut în august referire la posibilitatea evacuãrii forþate a reprezentanþilor F.A.C.T. din spaþiul deþinut în clãdirea Bastionului, pe strada Coriolan Brediceanu, vizavi de clãdirea Clinicii de Oftalmologie. Viceprimarul spunea cã a ºi discutat cu proprietarul F.A.C.T., directorul Filarmonicii, pe care l-ar fi înºtiinþat cã, dacã nu va preda spaþiul ºi nu va aduce cheile reprezentanþilor Primãriei, va dispune aplicarea imediatã a legii. Mai mult decât atât, acesta fãcea trimitere ºi la discuþia purtatã cu un executor judecãtoresc, precizând cã “procedura dureazã aproape douã sãptãmâni. Evacuarea e simplã. Cu banii e mai complicat”. Nemulþumirile viceprimarului, ivite imediat dupã preluarea poziþiei sale administrative, erau numeroase ºi fãceau referire la expirarea contractului de închiriere încã din luna octombrie 2012, fãrã notificarea prealabilã, aºa cum prevede legea, cu 30 de zile înainte de expirarea contractului, cu privire la vreo intenþie de prelungire a acestuia, dar ºi la chestiuni legate de nerespectarea clauzelor contractuale asumate ºi la neplata unor datorii restante cãtre Primãrie. Viceprimarul s-a declarat extrem de nemulþumit ºi de faptul cã F.A.C.T. ar fi subînchiriat, fãrã consimþãmântul Primãriei, spaþiul unei societãþi comerciale, S.C. Versatile Art S.R.L., al cãrei unic acþionar este chiar F.A.C.T. Versatile Act S.R.L. avea însã un obiect de activitate diferit de activitãþile culturale declarate ca scop iniþial. Potrivit informaþiilor oferite în varã de Traian Stoia, imediat dupã ce aceastã societate a intrat în posesia spaþiului, Primãriei i s-ar fi solicitat “permiterea funcþionãrii unui bar, cu servicii de alimentaþie ºi spectacol. Punctul forte al acestora erau niºte

exerciþii în jurul unei bare din inox”. Despre contractul iniþial, asumat de F.A.C.T., viceprimarul afirma cã acesta fãcea referire explicitã la imperativul întreþinerii imobilului ºi la necesitatea efectuãrii unor investiþii de minimum 70% din valoarea totalã contractualã. Traian Stoia reclama, tot în august, ºi nivelul scãzut al chiriei percepute pentru spaþiul închiriat de Fundaþie, de doar 3.500 de euro/lunã, în condiþiile în care valoarea realã estimatã ar fi de aproximativ 14.000 de euro/ lunã. În aceastã situaþie, valoarea cumulatã a datoriilor cãtre Primãria Timiºoara s-ar ridica la aproximativ 60.000 de lei. Traian Stoia indicã drept factori responsabili pentru situaþie inclusiv pe angajaþii Primãriei Timiºoara, mai cu seamã pe cei îndrituiþi “sã gestioneze averea publicã”. Vizat de declaraþiile lui Traian Stoia a fost în august ºeful Biroului Urmãrire Venituri din Valorificarea Patrimoniului din cadrul Direcþiei Economice a Primãriei, pe care Stoia îl aprecia drept “ absolut penibil”. Chestionat atunci de TIMPOLIS asupra afirmaþiilor viceprimarului cu referire la valoarea prestaþiei sale profesionale, Bogdan Dumitru, ºeful Biroului Urmãriri Venituri, a preferat sã fie reþinut în declaraþii ºi sã nu comenteze în niciun fel referirile jignitoare la adresa sa ale superiorului ierarhic. Cert este însã cã executarea silitã a reprezentanþilor F.A.C.T. nu s-a întâmplat în termenul de douã sãptãmâni preconizat de executorul judecãtoresc consultat atunci de Traian Stoia.

Coriolan Gârboni: “Justiþia va comenta declaraþiile viceprimarului” Contactat telefonic pentru a oferi un punct de vedere asupra declaraþiilor viceprimarului, directorul Filarmonicii Banatul ºi deþinãtorul F.A.C.T. a declarat: “Nu ºtiu ce spune dumnealui (viceprimarul Traian Stoia – n.red.) Nu cunosc declaraþiile. Nu le cunosc ºi nu le comentez. Le comenteazã Justiþia”. În august, rãspunzând întrebãrilor pe acelaºi subiect adresate de TIMPOLIS, Coriolan Gârboni fãcea referire la faptul cã va intenta un proces Primãriei pe aceastã speþã, invocând faptul cã “am închiriat un spaþiu in-

salubru, am investit niºte bani ºi l-am adus în condiþii foarte bune”. Publicitate

de 23 ani un reper al cetãþii


4

reportaj

28 - 30 octombrie 2013

Sub semnul aºteptãrii “celor care trebuie sã vinã”

Operele de artã din Palatul Baroc, abandonate de vizitatori Aºteaptã rãbdãtoare sã audã paºi care sã se opreascã în faþa lor, pentru contemplare. Dar aceºtia întârzie sã aparã. Expoziþiile de tablouri, sculpturile în lemn, piesele de mobilier vechi ºi chiar pereþii Palatului Baroc din Timiºoara, locaþia Muzeului de Artã, tânjesc dupã vizitatori. sorin.olaru@timpolis.ro

Tãcere... de paºi “ªi când te gândeºti cã am învãþat atât... ªi pentru ce? Nu mai bine mergeam ºi eu cu voi la...”. Vocea îmi rãsunã foarte de aproape în ureche, preþ de câteva secunde. Douã fete trec la milimetru de umãrul meu stâng ºi se pierd în mulþime. Culoarea semaforului a trecut la „verde” ºi sunt aproape împinsã din spate de ceilalþi trecãtori care vor sã traverseze pe „zebrã”. Am pornit agale ºi fãrã o þintã anume sã colind strãzile oraºului, iar paºii m-au purtat singuri spre inima Cetãþii, atraºi ca de un magnet. Alþi paºi apãsaþi îºi fac loc pe trotuarele înguste, înspre aceeaºi direcþie. Timiºoara parcã e mai populatã ca niciodatã în aceastã perioadã a anului. Deºi e sesiune de examene, studenþi ºi elevi au luat cu asalt terasele din Piaþa Unirii. E trecut de mult de orele dupã-amiezii. E ora la care ºi ultimii întârziaþi ºi-au terminat sarcinile de serviciu ºi se îndreaptã spre casã. Sau alte locaþii. Mã opresc în faþa fostei Prefecturi. Palatul Baroc sau Muzeul de Artã, cum îl ºtiu toþi. ªtiu cã într-o orã se va da semnalul de închidere, dar mã hotãrãsc sã intru totuºi ºi sã vãd dacã impresionanta clãdire, mai exact valoroasele opere de artã care se odihnesc înãuntru au reuºit sã trezeascã curiozitatea cuiva. Câþi vizitatori ºi-or fi plimbând paºii prin camerele muzeului ºi cât de multã importanþã mai dau timiºorenii picturii? S-a pierdut interesul pentru artã, într-un oraº ce se vrea capitalã culturalã europeanã, sau poate publicul contemporan a hotãrât cã altele sunt valenþele artei care trebuie sã apese balanþa? În faþa porþilor impunãtorului palat, cinci persoane stau de vorbã. Trei

dintre acestea vorbesc în limba francezã. Celelalte douã urmãresc cu arãtãtorul un anunþ despre o conferinþã, afiºat la intrare. Lucrurile nu par sã le fie totuºi clare. Mã strecor printre cei cinci strãini, trec de cele douã porþi masive ºi pãtrund într-un hol înalt, nu foarte lung, dar rãcoros. Mã duc direct la ghiºeul de bilete ºi întreb dacã se mai poate vizita muzeul. Deºi ºtiu cã mai am o orã la dispoziþie, mã hotãrãsc cã trebuie sã iau în calcul practica bugetarilor români de a îºi lua liber mai devreme la finele sãptãmânii. Primesc un “O.K” de la o doamnã zâmbitoare ºi foarte amabilã, care se oferã sã mã punã în legãturã cu un curator, în caz cã mã intereseazã ceva anume la o expoziþie din colecþiile muzeului. Zâmbesc la rându-mi ºi mulþumesc frumos, precizând cã vreau sã fiu un vizitator oarecare. Sã mã plimb singurã pe holurile bãtrânului palat ºi sã numãr paºii celorlalþi ca mine. Mai exact, sã iau pulsul interesului pentru culturã ºi atât. Doamna se uitã miratã la început, apoi îmi zâmbeºte din nou. Nu înainte de a mã preveni cã nu voi întâlni prea mulþi vizitatori la acea orã, deºi voi da ochii cu multe persoane în muzeu. “Este o conferinþã la etajul II, în Sala Barocã, iar acolo se vor aduna mulþi. Vi-

zitatori nu prea avem acum, dar dacã doriþi sã vedeþi expoziþiile puteþi merge”. Femeia îmi indicã cu un gest larg intrarea spre sãlile muzeului ºi îºi îndreaptã privirea spre un domn care aºteaptã în spatele meu. “La conferinþã? La etajul II, în partea dreaptã, nu aveþi cum sã rataþi”.

Câinii de pazã din sãlile goale Pãtrund în fosta Casã a Comitatului, cãlcând pe treptele care dateazã din anii în care balurile aristocratice nu erau o poveste. Primele trepte, primele uºi deschise, primele impresii ºi prima privire pe care o simþi aþintitã asupra-þi de cãtre o figurã înrãmatã. Nu întâlnesc pe nimeni în drumul meu, iar paºii rãsunã în holurile goale. Urc treptele primului etaj al muzeului, de unde aud câteva voci feminine discutând vesel. Printr-o uºã întredeschisã, câteva picturi mã îndeamnã sã mã apropii. “Poftiþi, vã rog. E o expoziþie frumoasã, o sã vã placã”. Mã întorc spre glasul femeii apãrutã parcã din neant ºi urmez direcþia braþului întins larg al acesteia. Nu spun nimic. Pornesc, conform misiunii, în cãutarea vizitatorilor avizi de culturã... “Expoziþia pictorului Ioan Iacob – Prima Lux, Pri-

ma Nox –, nãscut în 1954 în apropiere de Mediaº, ºi care a emigrat împreunã cu familia, în 1975, în Germania. Expoziþia se va afla pe simeze pânã în data de 1 iulie, putând fi vizitatã zilnic între orele 10 – 18, luni închis”. Anunþul stã scris pe un afiº mare de pe biroul din sala de expoziþie. Înãuntru, doar eu. În camera alãturatã se aud paºii mãsuraþi ai supraveghetoarei. În jur, zeci de tablouri din care copaci de toate culorile îºi strigã povestea de dupã furtunã. Roºii, galbeni, negri, maronii, cenuºii. Primãvarã, toamnã, dimineaþã, iarnã. Copaci tremuraþi de vânt sau mângâiaþi de razele soarelui de apus... Doi paºi mai încolo, în expoziþia din camera urmãtoare, semnatã de acelaºi artist, Ioan Iacob, zeci de câini negri par sã îºi ascutã simþurile, ciulindu-ºi urechile cãtre zgomotele paºilor mei aproape nefireºti în muzeul atât de tãcut. Mã aºez pe bãncuþa din mijlocul camerei ºi trec în revistã pisicile ce dorm pe covoare tradiþionale, câinii de pazã pregãtiþi de atac ºi gospodinele cãrora gândurile le zboarã departe. O uºã se deschide neanunþat, iar din dosul ei îºi fac apariþia douã doamne. Mã privesc preþ de câteva secunde, se uitã în jur ºi se întorc din nou spre mine destul de grãbite. “Nu vã supãraþi, conferinþa... n-am nimerit bine?” Rãspunsul vine rapid din spatele lor, o femeie indicându-le deja direcþia corectã, înainte ca eu sã pot spune ceva. “N-au venit pentru contemplare”, îmi spun, ºi plec ºi eu mai departe, lãsând în urmã ramele cu câinii de pazã ºi sãlile goale...

Contur imaginar Mã hotãrãsc sã mai urc un etaj. Pe trepte întâlnesc grupuri de oameni, tineri ºi vârstnici, care îºi grãbesc paºii în aceeaºi direcþie. Îi urmez îndeaproape ºi mã opresc, ca ºi ceilalþi, în faþa Sãlii Baroce, mândria muzeului. Oameni mulþi, voci rãsunãtoare ºi zeci de scaune care îi aºteaptã sã îºi ocupe locurile. Intrã câte unul, pânã când holul din faþa sãlii este din nou pustiu. Eu decid sã trec mai departe. Mã îndrept spre sala cu artã europeanã, dar nu pot pãtrunde însã. Uºile de sticlã sunt închise ºi mã mulþumesc sã privesc de la distanþã chipurile tãcute din tablouri. Cobor din nou treptele ºi le urc

de 23 de ani un reper al cetãþii

iarãºi spre partea stângã a etajului, intrând într-o altã serie de sãli în care sunt expuse lucrãri ale unor peisagiºti germani ºi austrieci din secolele XVIII XIX, din colecþia Muzeului Naþional Brukenthal. În fruntea celor 24 de tablori aºezate pe simeze stã întemeietorul faimosului muzeu sibian, ultimul portret ad vivum (fãcut pe la 1800), al baronului Samuel von Brukenthal. Ultima oprire, poate cea mai impresionantã faþã de cele vãzute pânã acum prin cele câteva sãli strãbãtute cu piciorul ºi mintea, este Colecþia Baba. Douã sãli mari sunt rezervate picturilor celui care a reuºit sã impresioneze iubitorii de artã cu expoziþii în Tokio, New York, Beijing, Bruxelles, Moscova sau Berlin, dupã ce a debutat, adolescent fiind, în gara de la Bãile Herculane. Oameni simpli, cu mâini bãtãtorite ºi ochi blajini, te privesc insistent, parcã aºteptând o vorbã cum numai bãtrânii cunosc. Alãturi, femei tinere, îndoite timpuriu de munca grea a câmpului, îºi odihnesc gândurile. Aºtept ºi de aceastã datã - în timp ce trec, imaginar, cu arãtãtorul pe conturul fiecãrui tablou ºi mângâind pe ascuns lemnul tare al bãtrânelor uºi, ca sã le simt poveºtile celor care au trecut cu sute de ani în urmã pe aici -, aºtept paºii vizitatorilor, care întârzie sã aparã. ªi aici, se deschide la un moment dat una dintre uºi. O angajatã a muzeului intrã în salã ºi pãºeºte la distanþã de mine, în tãcere, aºteptând eventuale întrebãri. Nu spun nimic. Admir liniile curbate ale operelor de artã, fac comparaþii între amestecurile de culori ºi ulei folosite pentru redarea iluziilor pe care autorii le-au scrijelit pe pânze. Pânze pe care mâinile lor au mânuit pensulele cu sute de ani în urmã. Poveºti ce sunt povestite mereu ºi mereu. Pãrãsesc frumoasele tablouri ºi trec pe hol. Douã fotolii Bidermeyer, o masã din lemn masiv cu sute de ani ºi mii de poveºti întipãrite pe suprafaþa care luceºte ºi acum, toate aºezate perfect într-un loc care mã ispititeºte sã mã apropii ºi sã mã aºez confortabil. Fiecare tablou, fiecare piesã de mobilier sau exponat îºi are povestea. Una bãnuitã, ghicitã, parþial cunoscutã. Câþi dintre timiºoreni le cunosc, însã, ºi câþi dintre tinerii marelui oraº au curiozitatea, ºi plãcerea, de a-ºi pierde un timp printre sãlile muzeului tãcut... Cobor ºi ultimele trepte ºi ajung din nou în holul prin care am intrat în vechiul palat. Doamna de la ghiºeul de bilete nu mai este acolo, iar un bãrbat se plimbã prin faþa geamului de sticlã, nerãbdãtor. „Otilia, Otilia, vino, te rog, repede, te aºteaptã un domn. Hai, cã se grãbeºte!”, o strigã pe femeie un bãrbat din pragul unui alt hol mai mic. Domnul care aºteaptã întreabã tot de conferinþa spre care, se pare, s-a îndreptat tot interesul celor veniþi la muzeu. Bãrbatul se pierde în sãlile mari ale muzeului, în timp ce eu ies la luminã, în tumultul teraselor din Piaþa Unirii, asaltate de tineri ale cãror gânduri nu se îndreaptã spre figurile pictate în rame. Ele însã, ºi secretele lor, aºteaptã tãcute urmãtorii vizitatori, care, ca ºi mine, le vor trece cu degetul conturul creionat cu sute de ani în urmã.


cazuisticã

28 - 30 octombrie 2013

Numãrul cazurilor de fraudã cu fonduri europene s-a triplat în 2012 faþã de 2010 Numãrul cazurilor de fraudã cu fonduri europene s-a triplat în 2012 faþã de 2010, iar mediul privat este cel care fraudeazã cel mai mult banii comunitari, potrivit unui studiu al Societãþii Academice Române. TIMPOLIS

5

lã (FEGA) ºi Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regionalã (FEADR), menþioneazã reprezentanþii S.A.R. Analiza S.A.R., care a folosit date de la D.L.A.F. ºi D.N.A., aratã cã 2003 este anul de vârf al fraudelor pe fondurile europene, urmat de 2007.

Fraudele au crescut de la 15 la 35 de milioane de euro

Se are în vedere scoaterea din circuit a organismelor intermediare

În ceea ce priveºte cazurile de fraudã stabilitã ºi verificatã, studiul S.A.R. aratã cã existã o creºtere de la 15 la 35 de milioane de euro, iar la cele de fraudã suspectatã de la 20 la aproape 90 de milioane de euro. “La orice indicator te uiþi este importantã tendinþa. Iar tendinþa este de triplare în 2012 faþã de 2010”, declarã, citat de Mediafax, Rãzvan Orãºanu, director de cercetare. În mod surprinzãtor, cele mai multe fraude au fost comise de companii private (ceea ce s-a întâmplat în 60 de cazuri) ºi doar 30 de cãtre autoritãþile publice, deºi percepþia este, în general, cã fraudele sunt fãcute de Stat. Folosirea de documente ºi declaraþii false, fals în înscrisuri, schimbarea destinaþiei fondurilor, falsul intelectual ºi înºelãciunea sunt cele mai frecvente “tactici de fraudare”. Fondurile cele mai expuse fraudelor sunt cele de pe PHARE, SAPARD, Fondul European de Garantare Agrico-

Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, precizeazã cã intenþioneazã scoaterea din sistem a acelor structuri care nu-ºi justificã prezenþa, un exemplu fiind organismele intermediare. O altã mãsurã în vederea îmbunãtãþirii sistemului de funcþionare pe zona de fonduri europene în exerciþiul bugetar 2014 - 2020 constã în simplificarea procedurilor. Astfel, mediul privat va beneficia de o simplificare majorã în ceea ce priveºte procedurile de achiziþie publicã. Totodatã, Eugen Teodorovici mizeazã pe “standardizarea principalelor documente (...) pe toate programele sectoriale”. La rândul sãu, fostul ministru al Afacerilor Europene, Leonard Orban, a punctat faptul cã trebuie sã se facã diferenþierea între tentativa de fraudã, care devine fraudã numai în momentul condamnãrii celor implicaþi în respectiva situaþie, ºi nereguli, ceea ce reprezintã o greºealã neintenþionatã comisã de cãtre cei care utilizeazã fondurile

comunitare. “Sunt nenumãrate adrese trimise de autoritãþi de management, de organisme intermediare, de A.N.R.M.A.P. beneficiarilor, prin care aceºtia sunt sfãtuiþi sã acþioneze de o anumitã manierã, iar acea recomandare era incorectã din punctul de vedere al reglementãrilor comunitare. În momentul de faþã sunt situaþii în care s-au impus corecþii pe diferite proiecte, iar beneficiarii câºtigã în Justiþie pentru cã au documente prin care atestã cã

au fost sfãtuiþi de cãtre autoritãþi sã procedeze într-o manierã consideratã ulterior greºitã ”, declarã Leonard Orban, citat de Mediafax. Acesta avertizeazã cã nu trebuie sã se facã o diferenþã între modul de utilizare a fondurilor europene ºi cele naþionale, aceasta fiind ºi o cerinþã a Comisiei Europene: “Problemele pleacã de la modul în care utilizãm fondurile naþionale. (...) Diferenþele sunt uriaºe în ceea ce priveºte modul ºi

atenþia pe care o avem vizavi de cum se cheltuie banii din bugetul naþional, comparativ cu statele nordice, cu Olanda, Belgia”, unde existã foarte puþine portiþe de fraudare a fondurilor”, dupã cum declarã Leonard Orban. Publicitate

Unul din trei adulþi este implicat într-un proces  3,3 milioane de dosare au fost înregistrate

anul trecut

Aproximativ 3,3 milioane de dosare au fost înregistrate la instanþe anul trecut, un numãr uriaº, declarã judecãtorul Cristi Danileþ, precizând cã s-ar putea spune cã unul din trei adulþi este implicat într-un proces. TIMPOLIS

Potrivit judecãtorului Cristi Danileþ, membru în C.S.M., anul trecut au fost înregistrate 3,3 milioane de dosare. “Este un numãr uriaº. Fãcând un calcul, am putea spune cã unul din trei adulþi este implicat într-un

proces. Acest lucru poate fi pus pe seama gradului scãzut de toleranþã”, mai spune, citat de Mediafax, Cristi Danileþ. Acesta declarã cã s-a ajuns în aceastã situaþie probabil din cauza faptului cã nu sunt suficient de cunoscute ºi implementate sistemele alternative de soluþionare. “Astãzi avem medierea, care te poate ajuta sã-þi rezolvi conflictul înainte de a ajunge la instanþã, avem arbitrajul, care funcþioneazã înþeleg în special în materie comercialã. Noi avem o culturã prin care aºteptãm sã vedem ce zice judecãtorul, dar una este sã ai

un judecãtor care soluþioneazã 20 de cauze pe zi ºi alta este sã ai un judecãtor care are de soluþionat o sutã, douã sute sau chiar trei sute de dosare într-o zi”, a declarat Cristi Danileþ, în faþa studenþilor prezenþi la Ziua porþilor deschise, eveniment organizat vineri la sediul C.S.M. Cristi Danileþ susþine cã cele mai multe dosare de la instanþe sunt pe latura civilã: “Activitatea penalã în România este micã, comparativ cu cea civilã. Un procent de 15 este reprezentat de cauzele penale, în timp ce 85 la sutã din dosarele din instanþã sunt pe laturã civilã”.

de 23 de ani un reper al cetãþii


6

special

28 - 30 octombrie 2013

Malpraxis “la mica înþelegere”  În ultimii ani, în Timiº nu s-a confirmat niciun caz oficial de malpraxis

Probarea unui act de malpraxis este dificilã. Prin lege.

Ministrul Sãnãtãþii dã asigurãri cã prin legea malpraxisului, pacientului i se va face dreptate Dupã foarte multe dezbateri ºi promisiuni legate de îmbunãtãþirea legislaþiei în acest domeniu, ministrul Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu, a anunþat sãptãmâna trecutã cã proiectul privind malpraxisul este finalizat ºi cã, prin adoptarea acestuia, pacientul va beneficia de proceduri simplificate ºi de garanþia cã, atunci când se va dovedi actul de malpraxis, va fi despãgubit. bogdan.piticariu@timpolis.ro

“Modificarea schimbãrii” Conform ministrului Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu, este pentru a treia oarã când proiectul de modificare a Legii sãnãtãþii (Legea nr. 95/ 2006), la Titlul XV, referitor la malpraxis, este pus în dezbatere publicã, dupã ce i-au mai fost aduse unele modificãri. Ministrul a spus cã noutãþile aduse de proiectul de act normativ vizeazã în egalã mãsurã pacientul, dar ºi medicul. Potrivit lui Eugen Nicolãescu, pacientul va beneficia de proceduri simplificate, costuri reduse ºi garanþia cã atunci când se va dovedi actul de malpraxis va fi despãgubit de cãtre asiguratori: “Pacientul va primi din partea spitalului toate documentele medicale privind cazul reclamat ºi nu va mai fi nevoit sã aºtepte ani de zile decizia instanþelor de judecatã. În proiectul de lege este prevãzut ca, în termen de 6 luni, procesul de evaluare a cazului sã fie

finalizat”. Principala modificare este instituirea obligatorie a unei proceduri care sã aducã pe primul plan soluþionarea amiabilã a litigiului, prin negociere directã între asigurat, asigurator ºi pacient. Astfel, se mizeazã mult pe aceastã metodã care este practicatã în toatã Europa, unde 97% din cazurile de malpraxis se rezolvã pe cale amiabilã ºi doar 3% ajung în instanþã. Dacã pacientul este nemulþumit de aceastã soluþie, noua formã a legii nu îi blocheazã în niciun fel accesul la instanþã. Însã se eliminã conflictul între medic ºi pacient, cazul fiind intermediat exclusiv de societãþile de asigurare. De asemenea, noua lege le oferã medicilor o protecþie realã din partea asiguratorilor în cazurile de malpraxis, ei fiind asiguraþi atât pentru daune materiale cât ºi morale. În proiect a fost introdusã ºi clauza de anterioritate, astfel încât medicul sã fie asigurat pentru incidente petrecute cu pana la trei ani inaintea încheierii contractului de asigurare. Conform datelor Colegiului Medicilor din România (C.M.R.), în ultimii zece ani în care personalul medical s-a asigurat pentru apariþia posibilelor cazuri de malpraxis, s-au acordat doar cinci despãgubiri, prin care s-au acoperit strict daunele materiale, ºi nu cele morale. Astfel, deºi instanþa acordã ºi daune morale, pânã acum aceste daune nu erau plãtite de societãþile de asigurare. Niciunul dintre aceste cazuri nu au legãturã cu Timiºul. Noile prevederi legislative, aflate în dezbatere publicã, stabilesc, potrivit

C.M.R., cu mai multã exactitate care este responsabilitatea fiecãrei instituþii în ceea ce priveºte gestionarea cazurilor de malpraxis, fie cã e vorba despre spitale, despre Colegiul Medicilor, Ministerul Sãnãtãþii sau societãþi de asigurare, responsabilizarea în cazuri de acest gen fiind consideratã a fi una confuzã în acest moment.

Oficial, niciun caz de malpraxis confirmat în Timiº, în ultimii doi ani Deºi nu s-ar putea spune cã sistemul medical timiºean este unul perfect, fãrã greºealã, este destul de dificilã “oficializarea” unui caz recunoscut de malpraxis. O dovadã în acest sens este faptul cã în ultimii ani în judeþ nu s-a înregistrat, oficial, niciun caz confirmat ca atare de malpraxis. Deºi existã sesizãri, demersurile oficiale sunt foarte puþine. “Nu am avut în ultimul an sesizãri oficiale legate de malpraxis care sã se confirme. Sigur, reclamaþii au mai existat, unele fiind legate mai degrabã de o lipsã de comunicare între medicul curant ºi pacient. Însã în cazul sesizãrilor oficiale, se cere opinia scrisã a unor experþi, care sunt în mãsurã sã analizeze ºi sã se pronunþe în cunoºtinþã de cauzã cu privire la cazul de malpraxis sesizat. În Timiº nu am avut recent cazuri de malpraxis confirmate în urma expertizelor”, spune dr. Lazãr Fulger, preºedintele Colegiului Medicilor - Filiala Timiº.

Un cincinal de judecatã fãrã rezultat Unul dintre puþinele cazuri de malpraxis de pe plan local care ajuns în faza de tranºare în instanþã s-a judecat mai bine de cinci ani. Reclamanta era o femeie din Timiºoara, care s-a prezentat în vara anului 2006 la Spitalul Judeþean cu dureri abdominale puternice. Cadrele medicale care au consultat-o i-au prescris calmante pentru nevralgie intercostalã : mydocalm, algocalmin ºi piafen. Ulterior, s-a descoperit cã femeia avea rupturã de splinã ºi, dacã ar fi urmat doar tratamentul cu calmante, probabil cã astãzi nu ar mai fi fost în viaþã. Pacienta a încercat în zadar sã-ºi

gãseascã dreptatea în instanþã. În cazul sãu, la un moment dat, a existat ºi un conflict de competenþã între Tribunalul Timiºoara ºi Judecãtoria Timiºoara, fiecare instanþã transferându-i celeilalte cazul spre rezolvare, situaþie care a necesitat “arbitraj” din partea Curþii de Apel Timiºoara. În acest dosar s-au înregistrat amânãri succesive, unele cauzate de clasicele excepþii de neconstituþionalitate invocate, altele, de lipsa unor expertize. Cazul s-a judecat în ultima fazã la Judecãtoria Timiºoara, unde a ajuns în urma deciziei Curþii de Apel ºi în 2011

de 23 de ani un reper al cetãþii

recursul timiºorencei a fost respins. În acelaºi an, în acest dosar, a fost solicitat o expertizã care sã fie efectuatã de cãtre Institutul de Medicinã Legalã Timiºoara ºi procesul a fost amânat de opt ori, din cauzã cã respectiva expertizã nu a fost efectuatã. În cazuri de acest gen, nici judecãtorii nu pot face prea multe, datã fiind schema insuficientã de personal a Institutului de Medicinã Legalã Timiºoara. Cert este cã, în atare situaþie, oricine vede parcursul în instanþã al acestui dosar poate fi din start descurajat sã demareze o acþiune de solicitare de despãgubiri în caz de malpraxis.

Deºi a simplificat procedura în astfel de situaþii, noul proiect de lege nu a adus în discuþie tocmai problema cea mai spinoasã legatã de malpraxis: dificultatea cu care victimele sau familiile acestora îl pot dovedi. Cadrul legal aflat actual este foarte restrictiv pentru victimã, care e în acest fel descurajatã sã continue lupta pentru obþinerea drepturilor sale de despãgubire. Demersul pacientului într-o reclamaþie de malpraxis porneºte cu o petiþie a reclamantului adresatã Comisiei de Malpraxis, prin care acesta cere o anchetã. Membrii Comisiei solicitã apoi documentele necesare de la spitale ºi medicii implicaþi în caz, adunând datele pentru anchetã, iar în caz de nevoie, reclamatul este anunþat cã trebuie sã adauge la dosar expertiza unor specialiºti sau a mai multora, expertize ale cãror costuri trebuie sã le suporte. Astfel, victima sau familia acesteia este obligatã de multe ori sã plãteascã expertizarea doveditoare necesarã instrumentãrii cazului respectiv de malpraxis, expertizare care poate avea costuri de ordinul miilor de euro – sume care nu sunt la îndemâna majoritãþii pacienþilor ajunºi în situaþii de acest gen. În plus, expertizarea se face de cãtre anumiþi specialiºti de rang înalt, care sunt destul de puþini, chiar la nivelul unor judeþe mari. Din lista judeþeanã a experþilor, Comisia de monitorizare ºi competenþã profesionalã pentru cazurile de malpraxis desemneazã un grup de experþi sau un expert, în funcþie de complexitatea cazului, însãrcinat cu efectuarea unui raport asupra cazului. Dar, de regulã, existã un singur expert într-o anumitã specialitate, care poate fi chiar expertul reclamat. Se poate ajunge astfel la situaþia în care sã nu poatã fi desemnat niciun expert pentru întocmirea raportului asupra cazului. Teoretic, se poate sãri peste procedura adresãrii Comisiei Judeþene de Malpraxis în cazuri de acest gen. Pacienþii se pot adresa direct instanþei. Însã în acest caz ºansele sunt destul de

mici sã aibã câºtig de cauzã. Câºtigarea cauzei este, de regulã, condiþionatã de avizul Comisiei de Malpraxis, acesta fiind practic un cerc vicios. Din pãcate, aceste probleme, care viciazã în prezent sistemul despãgubirilor de malpraxis nu sunt rezolvate prin noile modificãri legislative. Totuºi, se estimeazã cã noile prevederi sunt de naturã sã elimine nemuþumirile care existã ºi în ceea ce priveºte actualul sistem de asigurãri de malpraxis, care e considerat ºi de medici din Timiº cã e fãcut în aºa fel încât mai degrabã sã nu poatã fi utilizat, nici de medicul asigurat, nici de pacientul beneficiar al despãgubirii. Conform unor medici de la Spitalul Judeþean Timiºoara, care au preferat sã-ºi pãstreze anonimatul, în momentul de faþã existã un rãzboi între unele firme mari de asigurãri pentru a-ºi adjudeca o parte cât mai consistentã de asigurãri de malpraxis, care sunt considerate un segment de afaceri extrem de profitabil pentru asigurãtori, tocmai pentru cã situaþiile în care chiar se plãtesc despãgubiri, în baza sumelor cotizate de cadrele medicale sunt foarte rare. “Nu ºtiu dacã au existat probleme legate de îndeplinirea obligaþiilor asumate de cãtre asigurator, tocmai pentru cã, în Timiº, nu s-a ajuns în aceastã fazã, din cauzã cu au lipsit în ultima perioadã cazurile de malpraxis confirmate”, precizeazã medicul Lazãr Fulger.


economic

28 - 30 octombrie 2013

Previzibil

7

Mãsurile economice pentru anul viitor, dependente de proiectul de buget pe 2014 Soarta majoritãþii proiectelor mari de investiþii aflate în derulare depinde de felul cum va arãta bugetul pe anul viitor, declarã ministrul Finanþelor, Daniel Chiþoiu, prezent zilele trecute la Timiºoara, alãturi de miniºtrii Maria Grapini ºi Mariana Câmpeanu, pentru o întâlnire cu mediul de afaceri. Aceºtia au discutat despre eficienþa mãsurilor de colectare a taxelor ºi impozitelor ºi despre creºterea cu 5,4% a valorii sumelor colectate faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut, despre proiecte destinate susþinerii mediului de afaceri, dar ºi despre mãsuri vizând protecþia copilului ºi protecþia socialã a persoanelor din categorii defavorizate. Foto Ligia HUÞU

ligia.huþu@timpolis.ro

Daniel Chiþoiu: „Cota unicã rãmâne la 16%, pânã în 2016” Trei miniºtri ai Cabinetului Ponta s-au aflat sãptãmâna trecutã la Timiºoara –ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, ministrul Turismului, Maria Grapini, ºi ministrul Finanþelor, Daniel Chiþoiu – pentru a se întâlni cu reprezentanþi ai mediului de afaceri din Timiºoara ºi cu reprezentanþii autoritãþilor publice locale. Ministrul de Finanþe a anunþat cã în cadrul discuþiilor a fost dezbãtutã “o listã foarte lungã cu cerinþe ºi obiective de finanþare”, pe care a apreciat-o ca fiind „utilã ºi constructivã în perspectiva realizãrii construcþiei bugetare pe anul 2014 ”. În România existã, în acest moment, 42.000 de obiective de investiþii, susþine oficialul de la Finanþe, care precizeazã cã Guvernul lucreazã la elaborarea unei politici diferite a alocãrilor bugetare, care va avea în vedere finanþarea, în baza unei prioritizãri, a proiectelor de investiþii. Pe agenda dezbaterilor de la Timiºoara au mai figurat, potrivit declaraþiilor ministrului Daniel Chiþoiu, ºi posibilele propuneri vizând modificarea ºi completarea legislaþiei fiscale, mãsuri de stimulare a mediului economic ºi de impozitare a agenþilor economici care se fac responsabili de evaziune ºi fraudã fiscalã ºi identificarea unor posibile forme ºi instrumente de finanþa-

re suplimentarã destinatã I.M.M.-urilor. Referindu-se la acest subiect, Daniel Chiþoiu a anunþat cã se aflã în lucru o nouã lege a I.M.M.-urilor ºi cã surse de finanþare posibilã pentru mediul de afaceri le reprezintã Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, Banca Europeanã de Investiþii, Banca Mondialã ºi fondurile de investiþii pentru finanþarea I.M.M.-urilor, unele dintre acestea, finanþate din fonduri europene. Cât priveºte o creºtere a cotei unice de impozitare, de la 16% la 22%, ministrul Finanþelor a catalogat discuþiile din ultimele zile pe aceastã temã ca fiind “niºte speculaþii”, susþinând menþinerea cotei unice de impozitare la acest nivel, unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeanã, care, susþine el, asigurã competitivitate pentru economia româneascã. Daniel Chiþoiu a dat asigurãri cã aceasta nu se va modifica pânã în 2016.

Maria Grapini condamnã virusarea mediului de afaceri prin practici de evaziune fiscalã Ministrul delegat pentru Întreprin-

deri Mici ºi Mijlocii, Mediu de Afaceri ºi Turism, Maria Grapini, s-a lansat într-o laudã la adresa mãsurilor de guvernare ale Cabinetului Ponta 2, care „a corectat în bunã mãsurã lucrurile rele fãcute de Guvernele precedente” ºi care, mai spune ea, ºi-a asumat mãsuri extrem de curajoase, de care predecesorii s-au temut. Un exemplu dat de Maria Grapini viza angajarea unui împrumut în Trezorerie pentru achitarea plãþilor restante pe proiectele POS CCE blocate temporar de U.E. Cu privire la întâlnirea cu exponenþii mediului de afaceri din Timiº ºi Arad, al cãrei iniþiator a fost, Maria Grapini susþine cã partea aceasta de þarã beneficiazã de “ antreprenori adevãraþi, care înþeleg foarte bine mecanismele economiei de piaþã” ºi cã, din punctul de vedere al eficienþei dezbaterilor, se vede diferenþa comparativ cu alte judeþe, întrucât atmosfera discuþiilor a fost constructivã ºi s-a discutat “punctual ºi pe soluþii alternative”. Ministrul Grapini ºi-a afirmat preocuparea pentru constituirea unui mediu de afaceri concurenþial ºi etic ºi a condamnat „virusarea mediului de afaceri prin practici de evaziune fiscalã”, motivând astfel ºi necesitatea

mãsurilor prevãzute în noua Lege a impozitãrii care vizeazã, potrivit ministrului, scãderea presiunii exercitate asupra operatorilor economici corecþi ºi impozitarea operatorilor din domeniul serviciilor hoteliere, a celor care deþin service-uri auto ºi a deþinãtorilor de restaurante ºi baruri. Maria Grapini a anunþat cã are veºti bune pentru sectorul I.M.M.urilor: existenþa unui acord potrivit cãruia Statul elveþian a donat Statului român, prin CEC, 20 de milioane de

franci elveþieni, care vor fi introduºi în sistemul de creditare a I.M.M.-urilor, fiecare dintre aplicanþii pentru astfel de fonduri putând beneficia de un credit de 100.000 de franci elveþieni . În plus, ministrul Grapini a fãcut referire la oportunitatea de garantare, în limita unui plafon de douã miliarde de lei, a 50% din valoarea creditelor luate sub formã de capital de lucru de cãtre I.M.M.-uri de la bãnci, cu condiþia ca valoarea totalã a creditului sã nu depãºeascã cinci milioane de lei.

Proiectele de asistenþã socialã, pe agenda ministrului Mariana Câmpeanu Ministrul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale, Mariana Câmpeanu, s-a arãtat preocupatã în primul rând de proiectele vizând combaterea ºomajului în rândul tinerilor, de limitarea ºomajului în rândul proaspeþilor absolvenþi de facultate ºi de programele de asistenþã socialã ºi de protecþia copilului. Deºi Legea privind protecþia copilului a

suferit, recent, modificãri în beneficiul copiilor, spune Mariana Câmpeanu, existã o sursã de îngrijorare legatã de nivelul de salarizare a personalului ºi gradul deficitar de ocupare a locurilor de muncã din sistemul de protecþie socialã. În ce priveºte valoarea alocaþiilor de stat pentru copii, oficialul guvernamental afirmã cã „în acest moment nu

se poate face o mãrire generalizatã a tuturor alocaþiilor”, întrucât „nu se pot face diferenþieri între copii”. Acesta este motivul pentru care s-a recurs la mãsura creºterii alocaþiei de sprijin pentru familiile sãrace cu 30%, iar nivelul de eligibilitate a fost modificat, astfel încât în acest moment 550.000 de copii beneficiazã de un astfel de

sprijin suplimentar. Pentru a veni în ajutorul familiilor defavorizate, anunþã Mariana Câmpeanu, se discutã cu Ministerul Educaþiei, despre introducerea unor alte forme de ajutorare pentru copiii sãraci, gen majorarea burselor alocate acestora, posibilitate care va fi luatã în calcul la discutarea proiectului de buget pe 2014.

de 23 de ani un reper al cetãþii


8

28 - 30 octombrie 2013

de 22 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate


publicitate

28 - 30 octombrie 2013

9

de 22 de ani un reper al cetĂŁĂžii


10

chestiunea sãptãmânii

28 - 30 octombrie 2013

Retrocedãrile, în continuare o problemã fãrã soluþii  Noile schimbãri legislative nu au adus niciun fel de îmbunãtãþiri

Avocat: “Era un jurist al Primãriei care întreba în sala de judecatã: «Eu acum pe cine ajut?»”

La jumãtate de an de când îºi asumase rãspunderea asupra noii legi a retrocedãrilor, Guvernul a modificat-o din nou. Chiar ºi cu noul cadru legislativ, proprietarii de drept rãmân dezavantajaþi, în comparaþie cu samsarii ºi intermediarii. Iar Timiºoara rãmâne un pol al problemelor în ceea ce priveºte retrocedãrile controversate. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Reguli noi, aceleaºi dificultãþi În urmã cu mai bine de jumãtate de an, actualul Guvern promitea o soluþionare a aºazisei crize a retrocedãrilor, asumându-ºi rãspunderea pentru o nouã lege a retrocedãrilor. Noile reglementãri stabileau cã foºtii proprietari care nu-ºi mai pot recupera imobilele primesc puncte (cu valoare de un leu pe punct) ºi, ulterior, se pot folosi de aceste puncte pentru a licita pentru alte imobile sau, la alegere, pentru a le preschimba în bani. Posibilitate pentru care, însã, trebuie sã aºtepte pânã în 2017. În schimb, persoanele care deþin deja un dosar cu titlu de despãgubire emis de A.N.R.P., dar încã neachitat, vor primi plãþile în numerar începând de anul viitor, eºalonat pe cinci ani. Cu toate aceste “reforme”, criza retrocedãrilor nu s-a rezolvat în niciun fel, ba, din contrã, a continuat sã se agraveze. Zilele trecute, Legea retrocedãrilor a fost din nou modificatã, astfel încât primarii capãtã drepturi suplimentare în privinþa acordãrii despãgubirilor (urmând sã coordoneze comisiile locale pentru inventarierea terenurilor, din care pânã acum doar fãceau parte). În schimb, modificãrile vin cu un punct slab pentru proprietari: în cazul în care urmaºul nu mai are actele prin care sã demonstreze amplasarea exactã ºi caracteristicile tehnice ale unui imobil distrus, clãdirea va fi evaluatã aplicând valoarea minimã pentru zona ºi categoria de imobil respectivã. Din nou, însã, este greu de crezut cã aceste schimbãri legislative vor rezolva situaþia retrocedãrilor, care se agraveazã la nivel naþional. În prezent, Statul român mai are de plãtit foºtilor proprietari de imobile ºi terenuri aflate încã în litigiu peste opt miliarde de euro, adicã opt tranºe F.M.I. 13.000 de dosare au fost achitate pânã acum, iar încã 15.000 au fost soluþionate cu titlu de despãgubire. De zece ori mai mult – adicã 150.000 de

Dosarele de retrocedare au sufocat instanþele de judecatã dosare (cifra este aproximativã, întrucât nimeni nu a fãcut încã un calcul exact) – sunt încã nesoluþionate. 3,8% din dosarele despãgubite aparþin unor persoane care au cumpãrat drepturile de la adevãraþii proprietari, iar 60% din sumele acordate pânã acum drept despãgubiri au mers cãtre cele 3,8% din dosare, ale intermediarilor, lucru care demonstreazã tendinþe de aplicare preferenþialã a legii ºi posibilã corupþie. 93% din despãgubirile acordate anual au fost primite de persoane împuternicite, nu de proprietarii de drept, iar 80% din dosarele aprobate în 2012 nu aveau ataºate certificatele de moºtenitor.

Timiºoara, pol al problemelor În Timiº, polul problemelor legate de retrocedãri este Timiºoara. De altfel, în aceastã varã s-a fãcut public faptul cã la nivelul Municipalitãþii au loc verificãri ale retrocedãrilor fãcute de Primãrie începând cu anul 1990. Decizia verificãrii retrocedãrilor a fost luatã dupã ce de la Primãrie ºi de la Tribunalul Timiº au început sã disparã acte care ar putea dovedi ilegalitatea unor retrocedãri. Verificarea se face cu specialiºti de la Arhivele Statului ºi cu ajutorul Parchetului ºi Poliþiei, care ancheteazã unele retrocedãri. În plus, la Primãrie s-au luat deja mãsuri pentru o reorganizare a arhivelor. Deºi la Timiºoara au existat în ultimii ani extrem de multe probleme legate de retrocedãri ºi restituiri, controalele Autoritãþii Naþionale pentru Restituirea Proprietãþilor au fost extrem de puþine. De pildã, în 2011, instituþia nu a fãcut nici mãcar un control nici la Timi-

de 23 de ani un reper al cetãþii

ºoara, nici în judeþ. Nici în 2012, an de reorganizare, marcat de scandaluri ºi schimbãri politice, inspectorii A.N.R.P. nu au prea fost vãzuþi prin Timiº. Una dintre ultimele sancþiuni date în judeþ dateazã de acum trei ani, când conducerea de atunci a municipiului Timiºoara era amendatã cu 5.000 de lei. Anul trecut, Serviciul Juridic al Primãriei anunþa ca pe o mare victorie faptul cã a reuºit sã anuleze aceastã amendã, precizând cã “Judecãtoria Timiºoara, ca prima instanþã, considerând întemeiate apãrãrile noastre, a admis plângerea formulatã ºi, în consecinþã, a exonerat conducerea instituþiei de la plata amenzii”. La Timiºoara, s-a vorbit nu o datã în ultimii ani despre faptul cã mai multe clanuri de baºtani imobiliari s-au specializat în gãsirea persoanelor domiciliate în strãinãtate (în special, în Germania) care au deþinut în municipiu clãdiri naþionalizate de autoritãþile comuniste. În multe cazuri, în funcþie de vigilenþa instanþelor de profil, au fost “fabricaþi” ºi moºtenitori, ale cãror nume doar coincid sau aduc vag cu cele ale proprietarilor de drept, decedaþi de zeci de ani. Abia în ultima perioadã, oamenii legii au început sã mai trieze aceste cazuri, descoperind falºi moºtenitori. Un caz recent de acest gen a fost descoperit de Serviciul Juridic al Primãriei Timiºoara, care a demarat o acþiune în instanþã pentru imobilele de pe strada Romulus, numerele 42 ºi 44. Înscrierea ca proprietar a unui cetãþean maghiar, pe aceste imobile, pe baza revendicãrii, s-a bazat, spun reprezentanþii Municipalitãþii timiºorene, pe un act administrativ ce s-a dovedit a fi un fals. Primãria Timiºoara

a cerut sã se constate în instanþã cã falsul proprietar s-a intabulat în mod fraudulos în cartea funciarã ºi a cerut restabilirea situaþiei anterioare de carte funciarã, în sensul reînscrierii dreptului de proprietate al Statului Român asupra imobilelor respective. Demersul a fost admis de Judecãtoria Timiºoara, printr-o sentinþã definitivã ºi irevocabilã datã în urmã cu câteva luni. În acest caz, cel care a solicitat retrocedarea, un prezumtiv cetãþean maghiar, nu existã, fiind un personaj cãruia i-a fost falsificatã identitatea, iar apoi s-au fãcut pe numele sãu tranzacþii de milioane de euro, fiind practic un “om invizibil”, protagonist al multor retrocedãri din Timiºoara. Personajul care, conform unor procurori timiºoreni, nu existã, fiind inventat în acte de mafia imobiliarã timiºoreanã, este citat fãrã succes de ani de zile în instanþele din Timiº. Multe din aceste revendicãri cu cântec au vizat tocmai instituþii publice, cu precãdere ºcoli ºi spitale din zona centralã a municipiului. ªapte secþii de spital ºi clinici din Timiºoara sunt revendicate, spitalele din subordinea Municipalitãþii având nevoie de proiecte ºi sume foarte mari pentru a evita evacuarea forþatã, cu tot cu bolnavi. În mod ciudat, majoritatea acestor clãdiri au ajuns în posesia aceloraºi clanuri specializate pe tranzacþii imobiliare. Deºi felul în care un grup restrâns de oameni a reuºit sã se împroprietãreascã cu un numãr atât de mare de clãdiri de valoare foarte mare, situate în centrul Timiºoarei, ar fi trebuit sã suscite interes din partea autoritãþilor, pânã acum nu a existat nicio investigaþie extinsã pe acestã temã.

Avocatul timiºorean Carmen Obârºanu spune cã una dintre sursele retrocedãrilor controversate de la Timiºoara trebuie cãutatã prin 1998, când a fost emisã o hotãrâre de consiliu prin care li se interzicea juriºtilor Primãriei sã mai declare vreo cale de atac dacã existã douã soluþii de admitere în favoarea retrocedãrii. Acea hotãrâre a fost iniþiatã ºi adoptatã la insistenþele conducerii de atunci ºi a fost abrogatã în 2001, când s-a schimbat majoritatea în Consiliu. Efectele se vãd ºi acum, în sensul cã unele instanþe par încã sã considere legalã acea hotãrâre ºi sã ia decizii în consecinþã. “Probleme mari sunt însã ºi la nivel de instanþã, pentru cã, dacã instanþa constatã cã într-un proces este un viciu de reprezentare, are datoria de a soluþiona cauza sub toate aspectele sale ºi sã descopere toate erorile. Un judecãtor bun e responsabil de actele sale. Însã ca avocat am auzit nu o datã la nivel de instanþe persoa-

ne implicate în procese de retrocedare care se prevalau de relaþiile lor cu unii judecãtori”, spune avocatul timiºorean. Carmen Obârºanu mai spune cã în unele dintre aceste cauze existau pãrþi care susþineau cã fac tranzacþii subterane fãrã niciun fel de jenã: “Era în urmã cu ceva ani un jurist cu care colabora Primãria, pe reprezentare, ºi care întreba în sala de judecatã «Eu acum pe cine ajut ?» Adicã, era un fel de invitaþie la licitaþie – cine oferã mai mult”.

Consilier local: “Trebuia sã se cearã expertize ale documentelor pe baza cãrora s-au fãcut revendicãri” Consilierul local P.D.-L. Maria Sãrãcan spune cã ºi Primãria, dar ºi instanþele de judecatã ar fi trebuit sã fie mai atente la procesele de revendicare care au dus la retrocedarea unui numãr foarte mare de clãdiri din zona centralã a oraºului. “Sigur cã acum, fiind vorba de hotãrâri judecãtoreºti definitive ºi irevocabile, e foarte greu sã se mai schimbe ceva. Cred cã la nivel de instanþe ar fi trebuit sã se punã mult mai mult accent pe expertizarea unor documente în baza cãrora se fãceau revendicãrile de imobile, mai ales cã persoanele care fãceau revendicarea nu erau proprietarii de drept, de multe ori, ci intermediari care cumpãraserã drepturile litigioase. Sigur, nici juriºtii Primãriei nu ºtiu cum puteau constata ei înºiºi faptul cã aceste documente sunt false,

dar era de datoria lor sã cearã expertize. Existã bãnuiala cã, pe aceastã problemã, ar fi trebuit sã se zbatã mult mai mult”, declarã Maria Sãrãcan. Aceasta mai spune cã, ºi din cauza unei atitudini prea pasive, interesate sau nu, Statul a pierdut aproape toate clãdirile valoroase pe care le deþinea în zona centralã a Timiºoarei.


11

intersecþii

28 - 30 octombrie 2013

Timiºoara este primul oraº din România în care se pune în circulaþie un autobuz electric Timiºorenii pot circula timp de o lunã cu un autobuz electric din China, care a intrat în teste începând de vineri. Primãria intenþioneazã ca pe viitor sã introducã astfel de maºini pentru transportul în comun din oraº. Asta, în condiþiile în care utilizarea a 500 de astfel de autobuze electrice, faþã de autobuze diesel tradiþionale, echivaleazã cu salvarea a 20.000 de hectare de pãdure. oana.dima@timpolis.ro

Autobuz în teste

Foto TIMPOLIS

Primarul Timiºoarei, Nicolae Robu, a prezentat, vineri, primul autobuz cu motor electric, produs de BYD, care va circula timp de o lunã pe linia autobuzului 33, care circulã de la Catedrala Mitropolitanã pânã la podul din Calea ªagului. Autobuzul nu va putea trece neobservat, anunþã oficialii Primãriei, mai ales cã va fi marcatã foarte vizibil cea mai importantã staþie de pe traseul acestuia, cea de la Catedralã. Autovehiculul are douã uºi, iar un al doilea, cu trei uºi, va fi expus în centrul oraºului pentru a putea fi studiat de timiºoreni. Firma Cefin Trucks este cea care pune la dispoziþie douã asemenea autobuze electrice: unul care, timp de 30 de zile, va fi în trafic pentru a fi testat ºi un al doilea care va putea fi studiat câteva zile. “Autobuzele provin din Republica China. Reiterez hotãrârea noastrã de a nu mai achiziþiona în Timiºoara autobuze cu motor termic, ci numai cu motor electric”, a declarat Nicolae Robu. La rândul sãu, reprezentantul firmei Cefin Trucks, care pune la dispoziþie autobuzul electric, a spus cã, deºi un astfel de autovehicul este mai scump, el aduce economii. “Nu vorbim în mo-

mentul de faþã de o achiziþie, dar am vrut sã testãm acest autobuz nou chiar pe drumurile din Timiºoara, oraº obiºnuit cu premiere de acest fel. Este un produs nou. Un autobuz electric înseamnã zero poluare, zero emisii, nu are niciun miros ºi nu face zgomot. Testarea nu înseamnã numai probarea pe circuitul oraºului, ci ºi monitorizarea tuturor caracteristicilor tehnice ale autobuzului”, afirmã directorul firmei Cefin, Stefano Albarosa. Conform acestuia, un astfel de autobuz costã între 300.000 ºi 400.000 de euro, iar mentenanþa aduce economii de 35.000 de euro pe an. În urmã cu douã sãptãmâni, primarul Timiºoarei, Nicolae Robu, a semnat un protocol de colaborare cu firma Cefin, pentru a pune la dispoziþie, pen-

tru a fi testate, douã autobuze electrice pentru transportul în comun. Edilul spunea cã autoritãþile vor monitoriza parametrii de funcþionare, gradul de confort, gradul de satisfacþie pe care îl conferã ºi parametrii energetici, apoi va fi fãcutã o analizã asupra costurilor, în condiþiile în care Primãria Timiºoara vrea sã schimbe actualul parc auto al Regiei Autonome de Transport.

250 de kilometri cu o singurã încãrcare Compania BYD este recunoscutã la nivel mondial drept cel mai mare producãtor de baterii reîncãrcabile ºi, în ultimii ani, drept cel mai important producãtor de autobuze propulsate

de motor electric. Autobuzul model K9 este 100% electric ºi funcþioneazã cu baterii reîncãrcabile bazate pe o tehnologie de ultimã generaþie. Autobuzele se încarcã electric complet în maximum ºase ore, iar o altã variantã de încãrcare rapidã este în trei ore, autovehiculul putând circula 250 de kilometri în trafic urban, pânã la urmãtoarea încãrcare. Aceasta este cea mai mare autonomie atinsã de un astfel de vehicul pânã în prezent. Autobuzul BYD a înregistrat un succes rapid în lume, dar mai ales în Europa, dupã ce a obþinut, la începutul acestui an, omologarea de tip în Uniunea Europeanã. Produsul are toate aprobãrile pentru a fi comercializat în toate statele membre U.E., fãrã alte certificãri necesare. Potrivit Primãriei

Timiºoara, Parcul Naþional Schiermonnikoog, din provincia olandezã Friesland, a devenit unul dintre primele locuri din Europa care utilizeazã pentru transportul public ºase astfel de autobuze fãrã emisii poluante. Un succes de rãsunet al companiei BYD a fost câºtigarea contractului pentru furnizarea a 35 de autobuze electrice cãtre Schiphol, aeroportul din Amsterdam. Acest autovehicul a fost deja testat în mai multe oraºe din Europa: Frankfurt, Helsinki, Amsterdam, Copenhaga, Madrid, Barcelona, Budapesta, Varºovia, Cracovia ºi Milano, Timiºoara fiind primul oraº din România. În China, el este deja utilizat cu succes. La finalul lunii septembrie, doar pe strãzile oraºului Shenzhen erau în circulaþie 220 de autobuze electrice BYD, care totalizau peste 20 de milioane de kilometri parcurºi în trafic. BYD eBus a fost nominalizat de Institutul Internaþional Sustainia printre cele zece proiecte finaliste ale competiþiei de inovaþii sustenabile. Câºtigãtorului competiþiei îi va fi desemnat prestigiosul Premiu Sustainia, în cadrul unei festivitãþi ce va avea loc la Copenhaga, pe 7 noiembrie anul acesta. Proiectele în competiþie au fost prezentate în cadrul conferinþei Leaders Summit, din New York, la mijlocul lunii septembrie. Cele zece companiii finaliste au fost selectate din peste 1000 de proiecte pentru capacitatea de a produce o schimbare sustenabilã în comunitate, iar BYS eBus a fost selectat drept cea mai buna solutie de transport. Potrivit unui calcul estimativ, utilizarea a 500 de autobuze electrice în circulaþie, faþã de autobuze diesel tradiþionale, echivaleazã cu salvarea a 20.000 de hectare de pãdure (prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Publicitate

de 23 de ani un reper al cetãþii


12

timp liber

28 - 30 octombrie 2013

Teatru

 Vremuri de pace

 Nu, eu nu regret nimic

Vitrina cu cãrþi “Diavolul. Note pentru o viitoare diabologie”, Giovanni Papini (Ed. Humanitas)

Un concept de Sabina Bijan Despre Edith Piaf nu se poate vorbi. Despre Edith Piaf se poate cânta. Este destinul ei peste ani, dincolo de prezenþa ei fizicã între noi. Edith Piaf a fost, atât cât a trãit, vocea iubirii ºi a durerii. Biografia ºi muzica ei s-au împletit, devenind, peste ani, un simbol al speranþei, pentru cã, aºa cum a cîntat ºi a trãit Edith Piaf, viaþa nu înseamnã ºi nu va însemna regrete. Studio “Uþu Strugari”, 29 octombrie, ora 19  Anna Karenina

De Hajdu Szabolcs Dupã apariþia celei mai recente cãrþi ale sale, Langermann este rugat sã scrie o piesã de teatru. Moartea tatãlui sãu, agitaþia pregãtirilor pentru înmormântare, conflictele ascunse ale unei familii care ºi-a pierdut echilibrul, atmosfera sufocantã a societãþii: toate acestea nu sunt tocmai benefice liniºtii necesare pentru a crea. Sarcina asumatã devine din ce în ce mai grea pentru Langermann, luând proporþii ireale, fatale. Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Mare, 28 octombrie, ora 19

Filarmonicã  Recital de muzicã de camerã

Adaptare de Helen Edmundson, dupã romanul lui Lev Tolstoi Un spectacol în regia Adei Lupu Anna Karenina este povestea unei metamorfoze. Înconjuratã de oameni captivi în dilemele morale ale unei societãþi îngheþate în nemiºcare, Karenina porneºte, cu conºtiinþa treazã, pe un drum care o poartã înspre spaþiile necunoscute, obscure, înspre tenebrele distructive ale fiinþei sale. Descoperã în sine o lume complet nouã, o lume a pulsiunilor esenþiale, în care onestitatea nu lasã loc clemenþei. Se abandoneazã cu voluptate, cu disperare acestei uriaºe singurãtãþi care o transformã iremediabil. Face þãndãri fragilul înveliº social care o þinea legatã, descoperind cã ceilalþi nu sunt „tot ce avea ea”, dupã cum postuleazã un alt personaj. Drumul cu sens unic al cunoaºterii de sine este un drum al efervescenþei spiritului, dar ºi un drum al distrugerii ºi al singurãtãþii absolute. Teatrul Naþional Timiºoara, Sala Mare, 30 octombrie, ora 18  Billy Mincinosul

De Keith Waterhouse ºi Willis Hall Un spectacol în regia Antonelei Cornici Teatrul Naþional Timiºoara, Sala 2, 1noiembrie, ora 19  Lucrãtor 2.0 De Ioana Pãun O producþie a Asociaþiei O2G Studio “Uþu Strugari”, 3 noiembrie, ora 19

Un spectacol susþinut de Alina Holender, la violoncel, Marie Isabel Kropfitsch, la vioarã ºi Liviu Holender, la pian, avându-l ca invitat pe Ioan Holender, fost direct al Operei de Stat din Viena Sala Capitol a Filarmonicii “Banatul”, 28 octombrie, ora 19  Concert simfonic Un spectacol dirijat de Radu Popa ºi susþinut de Alina Holender, la violoncel, Marie Isabel Kropfitsch, la vioarã ºi Liviu Holender, la pian În program sunt incluse lucrãri de D. Kabalevsky (Concertul pentru violoncel nr.1, op.49), G. Enescu (Balada pentru vioarã ºi orchestrã op.4), J. Sibelius (Concertul pentru vioarã, op 47) ºi D. Milhaud (Scaramouche pentru doup piane) Sala Capitol a Filarmonicii “Banatul”, 30 octombrie, ora 19  Concert simfonic Un spectacol organizat de Centrul Cultural German Timiºoara în colaborare cu Passage F&T S.r.l. ºi susþinut de Orchestra simfonicã de tineret a Landului Saar, din Germania În program sunt incluse lucrãri de Piotr Ilici Ceaikovski (Romeo ºi Julieta), Béla Bartók (Rapsodia nr. 1), Camille Saint-Saëns (Havanaise) ºi Johannes Brahms (Simfonia nr. 2). Orchestra Simfonicã de Tineret a landului Saar este un proiect al Consiliului Muzical al landului Saar, sub patronajul ministrului Annegret KrampKarrenbauer. Proiectul are ca scop promovarea talentelor muzicale prin apropierea tinerilor talentaþi cu vârste cuprinse între 14 ºi 24 de ani de activitatea orchestrei. Mulþi foºti membrii ai acestei orchestre ºi-au creat o carierã ca muzicieni profesioniºti ºi sunt în prezent studenþi în domeniul muzicii, profesori de muzicã, lectori sau profesori la facultãþi de muzicã. Excelenþa sa Werner Hans Lauk, ambasador al Republicii Federale Germania la Bucureºti, va onora orchestra cu prezenþa sa la concertul din Timiºoara. Sala Capitol a Filarmonicii “Banatul”, 31 octombrie, ora 19

de 23 de ani un reper al cetãþii

„Despre Diavol s-au scris sute de volume. N-aº fi avut îndrãzneala de a mai scrie încã unul dacã n-aº fi sigur cã volumul meu este diferit de toate celelalte. Diferit ca intenþie, diferit ca spirit, diferit, mãcar în mare parte, ca metodã ºi conþinut. Ca sã spun esenþialul chiar de la început, cred cã pot afirma cã aceasta este prima carte despre Diavol scrisã de un creºtin în sensul cel mai profund al creºtinismului. Mi-am propus în special, mânat de un sentiment de caritate ºi milã, sã studiez, eliberându-mã de prejudecãþi ºi de rezerve, urmãtoarele probleme: adevãratele cauze ale rãzvrãtirii lui Lucifer (care nu sunt cele în care se crede de obicei); adevãratele relaþii dintre Dumnezeu ºi Diavol (mult mai cordiale decât se crede); posibilitatea ca oamenii sã încerce sã-l facã pe Satana sã revinã la condiþia sa iniþialã, eliberându-ne pe noi toþi de ispita rãului”, spune Giovanni Papini.

“Pe firul de pãianjen al memoriei”, Cella Serghi (Ed. Polirom)

Un veritabil jurnal intim în care Cella Serghi ne oferã o fascinantã cronicã a vieþii literare din perioada interbelicã ºi unde se regãsesc atât personalitãþile ce i-au marcat viata ºi cariera – Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Eugen Lovinescu, Mihail Sadoveanu, Curzio Malaparte –, cât ºi iubirea sa neîmplinitã pentru

Camil Petrescu sau strânsa prietenie cu Mihail Sebastian. „Aº vrea sã nu fi trecut degeaba prin viaþã – spunea Cella Serghi. Ploaia care cade acum pe streaºinã, pe geam ºi pe asfalt ºi care miroase ºi rãsunã a varã aº vrea s-o fixez, sã rãmânã aici pe foaia asta, ca o pânzã din cele fãcute sã nu piarã, ca sã trãiesc ºi eu cu ea, mereu în fiecare din picãturile ei, ºi ea prin mine, sã trecem împreunã prin toate vieþile care vor urma ºi sã rãmânem vii ca acum, când îi ascult rostogolirea.”

“Calmul prelevat în furtunã”, Liviu Canheopol (Ed. Cartea Româneascã)

Calmul prelevat în furtunã ar putea fi considerat un roman anacronic dacã n-ar fi atemporal (îngeri pe fâºia cuanticã ar fi un subtitlu potrivit). ªase destine care se împotmolesc odatã cu lumea în fluviul metaforic ce

desparte cele douã universuri. La nivel filozofic, romanul pleacã de la o remarcã scãpatã de Heidegger cu prilejul ultimului sãu interviu, în care face referire la existenþa unei cãi de trecere între aceste universuri. Partea diurnã este incitatã de incipitul nebuniei lui Nietzsche, care a atras dupã ea, în viziunea unui cineast de geniu, desfacerea lumii în ºase zile. „Unii scriu de dragul faimei, din plictisealã, ambiþie, insomnie sau sperând cã viaþa lor va cãpãta un lustru elitist. Alþii scriu fãrã nicio motivaþie aparentã. Are vreo importanþã? Destinul se detaºeazã de orice prezumþie. Timpul investit, energia consumatã, alienarea sunt preþuri pentru care autorul nu aºteaptã nicio recompensã. În ce mã priveºte, nu mi-am dorit decât sã dau niºte rãpunsuri literare unor cãutari filozofice. Cititorii vor decide dacã am reuºit sau nu. ªi numai Dumnezeu, dacã a folosit la ceva.”, spune Liviu Cangeopol.

Ringo Starr a lansat “Photograph”, un volum cu fotografii de colecþie Toboºarul Ringo Starr a lansat “Photograph”, un volum în ediþie limitatã cu fotografii realizate de membrul trupei The Beatles de-a lungul vieþii, multe dintre ele publicate pentru prima oarã. TIMPOLIS

“Dacã arunci o privire la fotografiile cu The Beatles, în 90% dintre ele aveam mereu trei lucruri asupra noastrã: þigãri, bãuturã ºi un aparat de fotografiat”, a declarat Ringo Starr într-o conferinþã de presã care a avut loc zilele trecute, la ArcLight Cinemas în Hollywood, informeazã billboard.com, sursã citatã de Mediafax. Printre fotografiile lui Ringo Starr publicate în acest volum se numãrã instantanee realizate în timpul primei vizite a formaþiei în America, în 1964, când membrii trupei au susþinut un concert în Washington ºi au avut douã apariþii televizate la “The Ed Sullivan Show”, una dintre ele fiind transmisã din Hotelul Deauville, din Miami Beach. În timpul sejurului din Miami, Ringo Starr a imortalizat cele câteva zile de relaxare ale grupului, petrecute pe un iaht, ºi momentele când fãceau surf. Acesta a surprins de asemenea chipurile uimite ale câtorva adolescenþi care cercetau cu privirea dintr-o maºinã în trecere una dintre limuzinele celor de la The Beatles. La evenimentul de lansare au mai participat muzicienii Dave Grohl ºi Steve Gorman. Referindu-se la înregistrãrile pur-

tând marca The Beatles ºi la interpretarea lui Ringo Starr la tobe, Dave Grohl a afirmat cã “sunt aproape ca niºte fotografii sonore. Cu aparatul de fotografiat încerci sã imortalizezi un anumit eveniment din timp. Acelaºi lucru se întâmplã ºi cu muzica - încercãm sã imortalizãm un anumit eveniment pe bandã, astfel încât sã nu se piardã”. Volumul de fotografii, apãrut la Genesis Publications, este a doua carte a lui Ringo Starr publicatã la aceastã editurã, dupã “Postcards From the

Boys”. Ringo Starr, care a fost toboºarul trupei The Beatles din 1962 pânã la destrãmarea grupului, în 1970, a fost ºi solistul care a interpretat câteva cântece celebre din repertoriul The Beatles, precum Yellow Submarine. Ringo Starr, Paul McCartney, John Lennon ºi George Harrison au format trupa The Beatles, unul dintre cele mai faimoase ºi de succes grupuri din istoria muzicii rock, având la activ peste 1,1 miliarde de discuri vândute în lumea întreagã.


13

timp liber

28 - 30 octombrie 2013  Concert simfonic

Un spectacol in memoriam Erich Bergel, având-o ca invitatã pe Ibolya Bergel, spectacol dirijat de Radu Popa ºi susþinut de Valentin Gheorghiu ºi Roxana Gheorghiu, la pian În program sunt incluse lucrãri W.A. Mozart (Concertul pentru douã piane ºi orchestrã în Mi bemol Major KV 365/316a) ºi A. Bruckner (Simfonia nr. 4 în Mi bemol Major, WAB 104) Sala Capitol a Filarmonicii “Banatul”, 1 noiembrie, ora 19

Expoziþii  Claude Simon

Filmele “Poziþia copilului” ºi “Metabolism”, proiectate la Los Angeles Peliculele “Poziþia copilului”, de Cãlin Peter Netzer, ºi “Când se lasã seara peste Bucureºti sau Metabolism”, de Corneliu Porumboiu, vor fi prezentate în selecþia oficialã a AFI Fest, festivalul organizat de American Film Institute ºi care se desfãºoarã între 7 ºi 14 noiembrie, la Los Angeles. TIMPOLIS

AFI Fest este gala, prin care American Film Institute, celebreazã anual excelenþa artisticã ºi aduce împreunã publicul ºi comunitatea din industrie pentru a explora cinematografia prin noile filme, legende ale marelui ecran ºi noi talente, anunþã Mediafax. De asemenea, producþia O umbrã de nor, regizatã de Radu Jude, a fost selecþionatã în competiþia dedicatã de AFI Fest scurtmetrajelor. Scurtmetrajul O umbrã de nor, de Radu Jude, spune povestea unui preot, interpretat de Alexandru Dabija, care

trebuie sã îi dea o ultimã împãrtãºanie unei persoane muribunde. Filmul a avut premiera mondialã în secþiunea Quinzaine des Réalisateurs a Festivalului de Film de la Cannes, anul acesta. Alãturi de filmul Poziþia copilului, de Cãlin Peter Netzer, câºtigãtorul trofeului Ursul de Aur la Festivalul de la Berlin în 2013, va rula ºi cel mai recent lungmetraj regizat de Corneliu Porumboiu, Când se lasã seara peste Bucureºti sau Metabolism. Poziþia copilului a câºtigat premiul pentru cel mai bun lungmetraj la Festivalul Internaþional al Filmului Francofon de la Namur (27 septembrie - 4 octombrie), în timp ce Luminiþa Gheorghiu a primit trofeul pentru cea mai bunã actriþã. Totodatã, pelicula a fost desemnatã sã reprezinte România la premiile Oscar de anul viitor, la categoria “cel mai bun film strãin”. Pelicula Când se lasã seara peste Bucureºti sau Metabolism a fost selecþionatã în competiþia oficialã a Festivalului Internaþional de Film de la Locar-

no (Elveþia), care s-a desfãºurat în august, precum ºi la cea de-a 19-a ediþie a Festivalului de la Sarajevo, care a avut loc în aceeaºi lunã. De asemenea, filmul a fost proiectat în secþiunea Contemporary World Cinema de la Festivalul Internaþional de la Toronto, eveniment care s-a desfãºurat în perioada 5 - 15 septembrie. Potrivit site-ului AFI Fest, în secþiunea World Cinema au fost selectate, printre altele, ºi filmele Baby Blues, de Kasia Ros³aniec, Bethleem, de Yuval Adler, Borgman, de Alex van Warmerdam, Closed Curtain, de Jafar Panahi ºi Kamboziya Partovi, The Congress, de Ari Folman, An Episode In The Life Of An Iron Picker , de Danis Tanovic, Exhibition, de Joanna Hogg, Gabrielle, regizat de Louise Archambault, Gloria, de Sebastián Lelio, Grand Central, regizat de Rebecca Zlotowski, The Great Beauty, în regia lui Paolo Sorrentino, Half Of A Yellow Sun, de Biyi Bandele, Heli, de Amat Escalante, ºi Juvenile Offender, de Kang Yi-kwan.

Robert Downey Jr., starul de cinema cu cea mai mare valoare de piaþã Actorul american Robert Downey Jr. a fost desemnat starul de cinema cu cea mai mare valoare de piaþã, pentru al doilea an consecutiv. Potrivit unui top realizat de site-ul cu specific cinematografic Vulture.com, Robert Downey Jr., starul francizei Iron Man , supranumit “The King” (“Regele”), a fost desemnat cel mai “valorous” actor de la Hollywood, informeazã huffingtonpost.com, sursã citatã de Mediafax. Nu este pentru prima datã când Robert Downey Jr. ocupã prima poziþie într-un top cinematografic realizat în acest an. În iulie, starul american, în vârstã de 48 de ani, a ocupat primul loc ºi în topul Forbes al celor mai bine plãtiþi actori de la Hollywood. În topul întocmit de Vulture.com, locul al doilea a revenit actorului Leonardo DiCaprio, iar actriþa Jennifer Lawrence a ocupat locul al treilea. Sandra Bullock se aflã pe locul al patrulea, iar actorul Brad Pitt

ocupã poziþia a cincea. Topul 10 al actorilor de film cu cea mai mare valoare de piaþã este completat, în ordine, de Will Smith, Christian Bale, Denzel Washington, Tom Hanks ºi Johnny Depp. Topul a fost alcãtuit de jurnaliºtii de la vulture.com în funcþie de mai multe criterii, precum încasãrile din

box office-ul intern obþinute de filmele produse la Hollywood, încasãrile din box office-ul extern, contractele plãtite de marile studiouri cinematografice, popularitatea actorilor, prezenþa lor la gala de decernare a premiilor Oscar, recenziile publicate de criticii de cinema, menþionarea numelor lor pe reþeaua Twitter ºi în tabloide. (TP)

Afiºele expoziþiei aduc în atenþia publicului o serie de picturi, fotografii ºi desene realizate de Claude Simon, printre care sunt inserate fragmente din cãrþile sale. Fiecare afiº este tematizat printr-o bipolarizare a douã cuvinte: „Montaj”/ „Document”, „Biblic”/„Umanitate”, „Dezordine/Probabilitãþi”, „Feþe”/„Mãºti” etc. Laureat al Premiului Nobel pentru literaturã în 1985, Claude Simon rãmâne unul dintre principalii reprezentanþi ai modernitãþii literare franceze. Cu ocazia centenarului naºterii sale, Institutul francez retraseazã viaþa autorului lucrãrii „Géorgiques”, confruntând extrase literare din operele sale cu cele ale marilor pictori ai secolului XX. O ocazie unicã de a descoperi sau de a redescoperi acest scriitor discret care a produs o operã de o calitate indiscutabilã. Institutul Francez Timiºoara, bdul C.D. Loga nr. 46  Sculpturã – Minea Grigorie

Expoziþia cuprinde 32 de lucrãri în bronz, piatrã, fier ºi aluminiu ale artistului Grigorie Minea, nãscut în 1939 la Târgu Mureº ºi absolvent al Academiei de Artã din Bucureºti Lucrãrile lui Grigorie Minea au participat la numeroase expoziþii personale ºi de grup în România, Franþa Germania, Italia, Rusia, Grecia, Polonia, Spania sau Japonia, iar lucrãri de artã monumentalã semnate de artist se aflã în mai multe oraºe din România ºi Italia. Palatul Baroc, pânã în 31 octombrie, zilnic între orele 10 -18, cu excepþia zilei de luni  Expoziþia retrospectivã Molnar Zoltan Un eveniment organizat cu ocazia aniversãrii a 76 de ani de la naºterea artistului plastic Molnar Zoltan. Lucrãrile care vor fi expuse parcurg întreaga activitate a artistului ºi provin atât din colecþii particulare, cât ºi din patrimoniul Muzeului de Artã din Timiºoara. Lucrãrile artistului se gãsesc în colecþii particulare din New York, Tel-Aviv, Japonia, Italia, Germania ºi Romania, fiind apreciate în special de colecþionari de artã modernã. „Înainte ca artiºti ca Vasarely sau

Agam, Pol Bury sau Soto sa fie reduºi la puþinele pagini ale unei istorii ce-ºi devorã fiii, timiºoreanul Molnar Zoltan le cãzuse victimã. Credea cu sincerã religiozitate în muzicalismul imaginii. În raport cu Vasarely, însã, Molnar este ceea ce este o catedrala goticã in comparaþie cu una romanticã. Scopul lor pare supus, aceleiaºi estetici, aceleiaºi metafore a universului ca vibraþie ºi armonie”, spune Coriolan Babeþi. Palatul Baroc, pânã în 2 noiembrie, zilnic între orele 10 -18, cu excepþia zilei de luni  Expoziþia taberei de creaþie Rubin-Dubova, ediþia a VIII-a

Expoziþia cuprinde lucrãri realizate de invitaþii celei de-a VIII-a ediþii a taberei Rubin-Dubova: Adrian Sandu, Horia Bojin, Ionuþ Vãcãreanu, Loredana Tîrzioru, Petricã ªtefan, Sorin Bijan, Sorin Nicodim, Suzana Fântânariu-Baia, Vasile Tolan, Ioan Liviu Orleþchi ºi Cosmin Damian. Proiectul „Tabãra de creaþie Rubin-Dubova, ediþia a VIII-a” este cofinanþat de Consiliul Judeþean Timiº ºi realizat în parteneriat cu Primãria Dubova ºi Muzeul Banatului Timiºoara. Vernisajul va avea loc la Bastion Theresia, Mansardã, marþi, 29 octombrie, de la ora 18. În deschidere vor vorbi Robert ªerban ºi Cãlin Petcana Bastion Theresia, Mansardã, din 29 octombrie pânã în 10 noiembrie  A L’age du bronze: 1999 2008

Expoziþie de sculpturã a artistului Doru Covrig, care trãieºte, de mai mult de 30 de ani, în Franþa. Cãutãrile sale, de o excepþionalã coerenþã formalã, se dezvoltã în jurul câtorva nuclee generative, a cãror rãdãcinã poate fi regãsitã încã în perioada anilor 80. Artistul construieºte o lume a unor arhetipuri, “arhitecturi animate, construcþii provizorii, turnuri de comunicare sau structuri improvizate în naturã.” Totems Baracudas Papusils colodantes Gutenberg, o lume a sa, purtând nume intraductibile, “codate definitiv, ca un cod barã”, cum spune artistul: “Reîntoarcere la inspiraþia folcloricã a «Paparudelor » (1986 1988) sau aluzie la o lume precarã în deconstrucþie, viziune în dublu sens, mereu”. Galeria Jecza, Calea Martirilor nr. 51, pânã în 22 noiembrie Expoziþia poate fi vizitatã ºi în afara programului anunþat, prin programare telefonicã la numãrul +40744- 774.724.

de 23 de ani un reper al cetãþii


14

sãnãtate

28 - 30 octombrie 2013

Potrivit unui medic de la Institutul Naþional de Boli Infecþioase “Matei Balº”

97 la sutã dintre utilizatorii de droguri injectabile au HIV ºi hepatita C Aproximativ 97 la sutã dintre utilizatorii de droguri injectabile au atât HIV, cât ºi hepatitã C, iar 800 dintre aceºti pacienþi au o variantã recombinatã a suferinþei hepatice, cauzatã de un virus descoperit pentru prima datã în Portugalia, Spania ºi Grecia. TIMPOLIS

Directorul medical al Institutului Naþional de Boli Infecþioase “Matei Balº”, din Bucureºti, Sorin Petrea, avertizeazã cã, în ultimul timp, se constatã o creºtere a asocierii infecþiei HIV cu infecþia cu virus hepatitic C, care atinge o pondere de 97 la sutã la utilizatorii de droguri injectabile. “La un numãr de aproximativ 800 de pacienþi

studiaþi de noi am gãsit aceastã asociere. Tot la acest grup am identificat o variantã recombinantã a subtipului F a infecþiei cu virus hepatitic C, care a apãrut pentru prima datã în Portugalia, Spania ºi Grecia”, mai declara, cu ocazia Zilelor ªtiinþifice ale Institutului “Matei Balº”, Sorin Petrea, citat de Mediafax. Medicul a adãugat cã ºi în România este acest subtip de virus, în proporþie de aproximativ 35 la sutã din cazuri. În aceste cazuri evoluþia boli este mai rapidã, de aceea sunt necesare ºi scheme terapeutice cu acþiune rapide. Sorin Petrea susþine cã terapiile fãrã intereferon pentru hepatita C sunt mult mai eficiente, rata de vindecare ajungând în aceste cazuro la peste 80

la sutã, în plus, efectele secundare fiind mult mai mici. Un alt avantaj, declarã el, este durata tratamentului, care se reduce de la 48 la 16 sãptãmâni. “Aceste tip de tratament se aflã în studiu clinic” , mai spune Sorin Petrea. În cadrul aceluiaºi eveniment au fost discutate subiecte privind terapiile noi în infecþiile cu virus hepatitic C, infecþiile HIV/SIDA, rezistenþa la antibiotice, particularitãþi în diagnosticul toxoplasmozei, în boreliozã, provocãri în infecþiile acute severe, noi proiecte ale Academiei Europene de HIV/ SIDA, noutãþi legislative europene, terapii inovatoare în bolile infecþioase ºi actualitãþi în managementul pe termen lung al infecþiilor cronice.

Scoaterea medicamentelor ieftine din sistemul de compensare va avea efecte catastrofale  Avertizeazã Asociaþia Producãtorilor de Medicamente Generice din România.

Ministerul Sãnãtãþii dezminte informaþia.

Cristian Buºoi vrea menþinerea taxei de clawback

Scoaterea medicamentelor ieftine din sistemul de compensare va avea efecte catastrofale asupra pacienþilor ºi producãtorilor locali de medicamente, atrage atenþia Asociaþia Producãtorilor de Medicamente Generice din România. Ministerul Sãnãtãþii dezminte informaþia. TIMPOLIS

Semnal de alarmã Asociaþia Producãtorilor de Medicamente Generice din România, asociaþie ce reprezintã interesele principalilor investitori de resort prezenþi pe piaþa româneascã, avertizeazã, citatã de Mediafax, cã eliminarea medicamentelor ieftine din lista de medicamente compensate ar afecta grav populaþia cu venituri reduse ºi majoritatea pacienþilor cronici din România. În plus, o astfel de mãsurã ar avea efecte economice catastrofale asupra producãtorilor de medicamente generice, care sunt singurii investitori din industria farmaceuticã cu capacitãþi de producþie în România. “Privim cu îngrijorare ultimele declaraþii ale reprezentanþilor C.N.A.S. ºi Ministerului Sãnãtãþii care iau în considerare limitarea accesului populaþiei la medicamente cu preþ accesibil. Într-o þarã în care salariul mediu net ajunge la doar 1.600 de lei, o cheltuialã în plus cu medicamentele, fie cã este vorba de 200 de lei, fie cã este vorba de 50 de lei, poate reprezenta o povarã financiarã de nesuportat ”, afirmã preºedintele A.P.M.G.R., Dragoº Damian. Acesta estimeazã cã o astfel de mãsurã va afecta în special pacienþii cronici din România – pe cei care suferã de afecþiuni cardiovasculare, digestive, de afecþiuni ale sistemului nervos sau de afecþiuni reumatice. În opinia A.P.M.G.R., impactul bugetar al eliminãrii medicamentelor

compensate ar fi extrem de redus, dar efectele asupra stãrii de sãnãtate a populaþiei ar fi extrem de grave, având în vedere cã peste 50% din volumul de medicamente cu prescripþie medicalã utilizate în România sunt medicamente cu preþ redus, de pânã la zece lei. Reprezentnaþii asociaþiai mai spune cã, în tratamentul afecþiunilor sistemului cardovascular, care reprezintã o cauzã majorã de mortalitate, medicamentele sub 30 de lei reprezintã peste 85% din numãrul pastilelor vândute. În schimb, România ar putea avea pierderi economice importante, având în vedere cã o astfel de mãsurã ar afecta grav producãtorii de medicamente cu capacitãþi de producþie din România: 60% din totalul medicamentelor sub zece lei sunt produse în þarã. “Aceºti producãtori, în exclusivitate producãtori de medicamente generice, asigurã peste 8.000 de locuri de muncã ºi contribuie cu circa 1,5% la PIB”, declarã oficialii A.P.M.G.R. Aceºtia declarã cã nu pot fi de acord cu o actualizare a listei de medicamente compensate bazatã exclusiv pe alocãri bugetare, care ar afecta

de 23 de ani un reper al cetãþii

accesul majoritãþii populaþiei la tratament cu preþ accesibil ºi distrugerea industriei farmaceutice locale ºi a producãtorilor de medicamente generice. În septembrie, aceastã asociaþie a propus Guvernului o serie de mãsuri care, printr-o mai bunã utilizare a variantelor generice de tratament, pot duce la economii de aproximativ 100 de milioane de euro pe an, care sã permitã inclusiv actualizarea listei medicamentelor compensate. Aceste mãsuri includ aplicarea unei taxe clawback diferenþiate, care sã protejeze industria producãtoare de medicamente generice ºi sã asigure în continuare accesul populaþiei la medicamente cu preþuri accesibile.

Ministerul Sãnãtãþii: “Nu am exprimat intenþia de a elimina medicamentele generice din lista compensatelor” La câteva ore dupã declaraþia A.P.M.G.R., reprezentanþii Minis-

terului Sãnãtãþii precizau cã nu ºi-au exprimat intenþia de a elimina medicamentele generice din lista compensatelor, principalul obiectiv fiind reactualizarea listei, pentru creºterea accesului pacienþilor la medicamente inovatoare. M.S. dezminte informaþiile apãrute în presã conform cãrora “ar lua în considerare scoaterea medicamentelor generice din lista de medicamente compensate ºi respectiv limitarea accesului populaþiei la medicamente cu preþ accesibil”. Aceºtia susþin cã M.S. doreºte sã încurajeze consumul de medicamente generice ºi sublinieazã intenþia de a introduce pe reþeta compensatã, începând cu viitorul contract cadru, medicamentul de referinþã, pentru ca pacientul sã fie corect informat ºi sã aibã posibilitatea de a-ºi alege medicamentul cel mai ieftin. Potrivit oficialilor M.S., principalul obiectiv în ceea ce priveºte reactualizarea listei de medicamente compensate îl reprezintã de fapt creºterea accesului pacienþilor români la medicamente inovatoare conform noilor tehnologii.

Preºedintele C.N.A.S., Cristian Buºoi, a declarat, în septembrie, cã ar trebui sã existe o departajare între taxa de clawback pentru medicamentele originale ºi pentru cele generice, odatã cu introducerea noii liste de medicamente compensate. Acesta a adãugat cã, la nivelul Ministerului Sãnãtãþii, existã un grup de lucru privind taxa clawback, la întrunirile cãruia participã ºi un reprezentant al C.N.A.S., dar deocamdatã nu s-a ajuns la o concluzie. Cristian Buºoi este de pãrere cã anul viitor, dacã nu ºi în 2015, ar trebui sã fie menþinutã taxa clawback în România, neexistând altã soluþie bugetarã. Noua listã a medicamentelor compensate trebuie adoptatã pânã la 31 decembrie, astfel încât sã poatã deveni operaþionalã la începutul anului viitor, anunþa, în 31 iulie, ministrul Eugen Nicolãescu, dupã ce anterior a dat ca posibile termene de intrare în vigoare 1 iulie ºi 1 august.


integrame

28 - 30 octombrie 2013

15

Abia sosiþi într-un oraº american, doi strãini întreabã un localnic unde pot gãsi ceva de bãut. - În oraºul nostru se foloseºte whisky numai pentru muºcãtura de ºarpe. Ori, în tot oraºul existã un singur ºarpe ºi e cam zârziu. Vã sfãtuiesc sã vã grãbiþi ºi sã luaþi loc la coadã pînã nu-ºi epuizeazã ºarpele muºcãturile… - Aud c-ai avut un accident de muncã. - Cam aºa ceva. - ªi cã ai cãzut de pe o scarã înaltã de zece metri. - Da. - Te-ai lovit rãu de tot, nu-i aºa? - Nu chiar. Am avut baftã, mã aflam abia pe a doua treaptã.  - Vreau sã fac un film despre viaþa ºi activitatea lui Jean Constantin. În rolul principal va juca Florin Piersic. - Cum adicã, Florin Piersic? De ce sã nu joace chiar Jean Constantin? - Nu merge. E prea mic de staturã.  Într-o expoziþie de picturã modernã, este prezentatã o ramã goalã cu eticheta: Vaci la pãºune. Un vizitator întreabã: Unde-i pãºunea? Zice pictorul: Au mîncat-o vacile. - ªi vacile unde-s? - Vacile?! Pãi, dacã nu mai era pãºune, s-au cãrat.  - Am învãþat ieri la ºcoalã ca apa nu are nici miros, nici gust, nici culoare, dar nu este adevãrat - spune Bulã mamei sale. - De ce spui asta? - Pentru cã am pus ieri doi decilitri de apã în berea lui taicã-miu ºi a observat imediat...  - Bulã, ce meserie ai? - Sînt imitator de viermi. - Cum adicã? - Fac gãurele în mobilã la un negustor de antichitãþi…  Un tip întreabã un avocat: - Care este onorariul dv.? - 1.000 $ pentru 3 întrebãri. Mirat, omul îl întreabã: - Nu este un abuz? - Ba da. Care este a treia întrebare?  Un tip bate la poarta unei case. Un cîine se ridicã în douã picioare ºi-i spune: - Stãpînul nu e acasã! Tipul leºinã de spaimã. Cînd îºi revine, îl întreabã pe cîine: - Pai, dacã eºti cîine, de ce nu latri? - N-am vrut sã te sperii!  Unui avocat îi este cerut sfatul de cãtre un cãmãtar: - Cum îmi pot primi cele 30 milioane înapoi de la Ionescu dacã eu mi-am pierdut chitanþa de împrumut? - Scrieþi-i o scrisoare ºi spuneþi-i sã vã trimitã cele 60 milioane împrumutate. - Bine, dar eu i-am împrumutat doar 30 milioane! - Tocmai asta vrem sã obþinem de la el, o dovadã scrisã cã vã datoreazã doar 30 milioane...  Un tractorist a rãsturnat remorca cu lemne chiar în mijlocul strãzii. Un poliþist care era în preajmã îi zice: - Ce-ai fãcut, eºti terminat, sã vezi ce-o sã-þi facã ºeful tãu când o sã-þi vadã isprava! - Pãi ºtie... - De unde ºtie? - Pãi... este sub lemne…

de 23 de ani un reper al cetãþii


ISSN 1223-9186

16

28 - 30 octombrie 2013

Fondat: februarie 1990

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro

REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16

Director executiv : Melania CINCEA Redactor-ºef : Bogdan PITICARIU Director Difuzare - Abonamente : Gheorghe LAR

Tel.: 0256-225.695; 225.960; Fax: 0256/219.389

TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

de 23 de ani un reper al cetãþii

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.

Timpolis 2000  

Editia 2000 a bisaptamanalului Timpolis

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you