Timpolis 1990

cyan

magenta

Fondator ºi director onorific Dan Bardaº EDITORIAL

Atac legal la anticorupþie

“

melania.cincea@timpolis.ro

USL a înþeles cã trebuie sã punã mâna pe Justiþie, pentru a-i scãpa pe corupþi de lege”, spunea, în vara anului trecut, preºedintele suspendat Traian Bãsescu. Adrian Nãstase ºi al sãu “Trofeu al calitãþii” creaserã precedentul periculos. Dacã acest om a putut ajunge în detenþie, niciun inculpat cu pedigree nu mai este în siguranþã. entru a preveni episoade similare, trebuiau luate mãsuri. În Justiþie. A existat o tentativã de înlãturare a indezirabililor din C.S.M. A urmat bãtãlia din U.S.L. pe numirea vârfului Parchetului Public, din care niciuna dintre tabere nu se poate spune cã a ieºit pe deplin mulþumitã. Soluþia cea mai sigurã pare sã fi fost identificatã într-o alianþã împotriva anticorupþiei. ªi, dacã s-a vãzut cã nu sunt sorþi depline de izbândã schimbând oameni, s-a trecut la schimbãri de legi. A existat ºi un plan de rezervã. Pus în aplicare zilele acestea. Cu o largã majoritate parlamentarã. cest plan secund aratã cã D.N.A. se va mai putea pronunþa în cauze cu prejudicii care trec de un milion de euro doar în caz de infracþiuni de abuz în serviciu.

Cazurile de evaziune fiscalã, înºelãciune ºi de fraudã vamalã cu prejudicii mai mari de un milion de euro vor trece în competenþa Parchetelor. Care e logica? Nu e. Guvernul susþinea cã s-a impus aceastã ordonanþã pentru cã este nevoie de “ concentrarea imediatã a întregii capacitãþi de acþiune a D.N.A. în realizarea obiectivului pentru care a fost înfiinþatã aceastã structurã specializatã, astfel încât sã se asigure continuarea progreselor în combaterea marii corupþii, luând în considerare faptul cã din totalul cauzelor de soluþionat de cãtre D.N.A. aproximativ 30% reprezintã dosarele care au ca obiect infracþiuni de evaziune fiscalã, înºelãciune ºi fraudã vamalã cu un prejudiciu mai mare decât echivalentul în lei a un milion euro”.

Adicã, brusc, Guvernul Ponta ajunsese la concluzia cã, dacã D.N.A. se mai ocupã de cazurile de evaziune fiscalã, înºelãciune ºi fraudã vamalã de 1.000.001 euro, nu-ºi mai poate realiza obiectivul pentru care a fost înfiinþatã ºi pe care l-a bifat cu succes pânã acum, dovadã stând ºi rapoartele MCV pe Justiþie, din ultimii ani. ªi, mai spunea Guvernul în varã, pentru a-ºi justifica (justifica este, însã, un fel de a spune, pentru cã, ne-a mai dovedit, a vrea ºi a putea sunt singurele verbe agreate) hotãrârea, prin trecerea competenþei de efectuare a urmãririi penale pentru infracþiunile de evaziune fiscalã, înºelãciune ºi fraudã vamalã mai mici de un milion de euro va fi redusã durata anchetelor.

Deºi nu prejudiciul a fost cel care a pus piedici celeritãþii proceselor cu mizã mare – iar cei care au redactat aceastã ordonanþã ºtiu bine acest lucru, iar dl Ponta, în calitate de fost procuror, cu atât mai mult. u siguranþã au ºtiut ºi deputaþii. Cu toate acestea – sau, poate, tocmai de aceea – în 18 septembrie au adoptat proiectul de lege pentru aprobarea ordonanþei de urgenþã privind restrângerea competenþei D.N.A. Cu o largã majoritate: 235 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivã ºi 45 de abþineri.

P

yellow

black

Anul XXII Nr. 1990 23 - 25 septembrie 2013 preþ 1,5 RON Publicaþie bisãptãmânalã (ediþie online lunea ºi joia, tipãritã joia)

un reper al cetãþii

Deºi surse din A.D.P. spun cã ar valora 1,5 milioane de euro

Clãdirea A.D.P., vândutã P.S.D. cu 100.000 de euro?

Ziua Parcului Botanic, marcatã la Timiºoara pe 26 septembrie, readuce în discuþie una dintre prioritãþile de campanie legate de reabilitarea acestui spaþiu verde foarte valoros al Timiºoarei. Deocamdatã, din lipsã de fonduri, intenþiile de reabilitare nu au reuºit sã treacã de stadiul de proiect. pag. 3

Serviciul de telealarmare nu mai funcþioneazã la Timiºoara Una dintre premierele naþionale – introducerea, la Timiºoara, a sistemului de teleasistenþã pentru persoanele vârstnice – a eºuat, fiind confirmatã recent desfiinþarea sa. Viceprimarul P.S.D. Traian Stoia spune cã prioritare sunt problemele administrative ºi investiþiile pentru infrastructurã ºi cã Municipalitatea nu poate cheltui sute de mii de euro pentru “componenta socialã” doar pentru a fi în pas cu ce se întâmplã în Europa vesticã.

A

pag. 6

DRAOV Timiºoara – amenzi de 5.500 de lei pentru produse accizabile Dupã câþiva ani buni de pauzã în ceea ce priveºte publicarea pe site-ul propriu al raportului anual de activitate, aºa cum cere legea, Autoritatea Naþionalã a Vãmilor a publicat, cu mare întârziere, bilanþul de activitate pe anul trecut. Pe lângã mai vechea cutumã de numãrare a þigãrilor capturate la bucatã, probabil pentru a pãrea mai multe, A.N.V. nu prezintã rezultate excepþionale. Iar dupã reorganizarea la care încã se lucreazã, spun sindicaliºtii din sistem, bilanþul pe 2013 ar putea fi ºi mai modest.

Sunt relansate discuþiile legate de fuzionarea aeroporturilor în vestul þãrii

Foto TIMPOLIS

C

Reabilitarea Parcului Botanic, o prioritate uitatã

Clãdirea A.D.P. are o valoare de vânzare anunþatã la 100.000 de euro, deºi ar valora de 15 ori mai mult Clãdirea de pe splaiul Tudor Vladimirescu numãrul 26, care a fost “revendicatã” de Primãria Timiºoara, deºi se afla de ani de zile în proprietatea Administrãrii Domeniului Public, ºi atribuitã ca sediu Partidului Social Democrat

este vândutã acum de cãtre Primãrie. Cumpãrãtorul este, evident, P.S.D., iar surse din A.D.P. spun cã imobilul ar valora de 15 ori mai mult decât valoarea anunþatã de vânzare. pag. 3

pag. 7

Conform unor declaraþii recent ale oficialilor din Ministerul Transporturilor, regionalizarea va impune apariþia aeroporturilor regionale ºi adoptarea unor politici de transport comune pentru aeroporturile din anumite zone ale þãrii, altfel va fi dificil pentru acestea sã atragã fonduri europene. Pe acest fond, sunt reluate discuþiile legate de posibila fuzionare a aeroporturilor din vestul þãrii ºi, evident, de preluarea Aeroportului Timiºoara de cãtre Consiliul Judeþean, preluare cu privire la care mai mulþi consilieri judeþeni au semne de întrebare. pag. 10

2

social

23 - 25 septembrie 2013

Un elev timiºorean aduce aur României  La Olimpiada Internaþionalã de ªtiinþele Pãmântului Un elev timiºorean, component al lotului României la Olimpiada Internaþionalã de ªtiinþele Pãmântului, a obþinut medalia de aur, în India. România a reuºit sã se claseze astfel pe locul trei, în lume, dupã Taiwan ºi Coreea de Sud. cosmina.buseu@timpolis.ro

Bucurie mare pentru reprezentanþii Colegiului Naþional „C.D.Loga” din Timiºoara. Marius Posa, elev în ultimul an de liceu la aceastã unitate de învãþãmânt, a adus aurul la Timiºoara. El a câºtigat medalia de aur la Olimpiada Internaþionalã de ªtiinþele Pãmântului, ediþia a ºaptea, desfãºuratã zilele trecute în India. La aceastã competiþie, din lotul

României au mai fãcut parte alþi trei elevi din Craiova, Bucureºti ºi Slatina, aceºtia adjudecându-ºi medalii de argint.

Prof. Mariea ªtefan, directorul Colegiului „C.D. Loga”, spune cã Marius Posa este unul dintre cei mai buni elevi ai ºcolii pe care o conduce, catalogându-l ca fiind „olimpic de profesie”, el câºtigând ºi alte competiþii de acest gen la nivel naþional.

Pentru a obþine astfel de rezultate, aceºti copii trebuie sã se pregãteascã zilnic, încã din clasele gimnaziale, uneori chiar la mai multe discipline, mai spune Mariea ªtefan. Pentru Olimpiada Internaþionalã de ªtiinþele Pãmântului, Marius Posa a studiat intens chimia, biologia, fizica ºi geografia, aces-

tea fiind de fapt materiile de concurs.

Pe de altã parte, Mariea ªtefan apreciazã cã pentru a face performanþã la un astfel de nivel, este nevoie, pe lângã voinþa pe care o manifestã elevii, ºi de o dozare nativã. Uneori, admite ea, „olimpicii internaþionali ne depãºesc pe noi, profesorii de la clasã”.

Potrivit prof. Mariea ªtefan, clasamentul neoficial aratã cã lotul naþional a reuºit sã punã România pe locul trei, la egalitate cu Japonia, dupã Taiwan ºi Coreea de Sud. Aceasta apreciazã cã acum echipa care reprezintã Europa a obþinut cel mai bun rezultat de când se desfãºoarã aceastã competiþie. La olimpiada I.E.S.O. au participat 101 elevi din 28 de þãri.

Colegiul Naþional „C.D.Loga” din Timiºoara

Primãria a gãsit soluþia în scandalul de la Colegiul Tehnic  O parte din elevi vor rãmâne în actuala clãdire, iar restul vor studia într-o altã locaþie Conducerea Primãriei Timiºoara a gãsit o modalitate de aplanare a conflictului dintre instituþie ºi Colegiul Tehnic de Vest, pe subiectul mutãrii din actualul sediu. Soluþia a venit în urma constatãrii cã mai existã o altã clãdire care aparþine tot de Colegiul Tehnic de Vest, loc în care vor mai fi amenajate opt clase. cosmina.buseu@timpolis.ro

Soluþia, clãdirea surprizã, care nu apãrea în registrele Primãriei

Publicitate

de 23 de ani un reper al cetãþii

FotoCosmina BUªEU

Dupã ce au respins ideea reprezentanþilor Municipalitãþii de a muta Colegiul Tehnic de Vest într-o clãdire de pe b-dul Liviu Rebreanu, baricadându-se în actualul sediu, ba chiar protestând, vineri, în faþa Primãriei, profesorii acestei unitãþi de învãþãmânt au ajuns la un acord cu edilul Nicolae Robu. A fost gãsitã soluþia care împacã ambele tabere – ºi pe cei de la Liceul de Arte care nu vor mai face cursuri într-o clãdire care nu este în proprietatea Primãriei, ºi pe cei de la Colegiul Tehnic de Vest, care nu se vor mai muta într-o locaþie foarte îndepãrtatã. Mai exact, primarul Nicolae Robu a declarat cã a fost identificatã o clãdire pe strada Pop de Bãseºti, în apropierea actualei locaþii a Colegiului Tehnic de Vest, care nu mai este folositã ºi care se aflã tot în administrarea acestei unitãþi de învãþãmânt.

Primarul a spus cã cele opt sãli ale acestei noii clãdiri vor fi alocate pentru cursurile elevilor de la Colegiul Tehnic de Vest. Urmând ca sediul actual al Colegiului sã fie împãrþit în douã. Încãperile de la parter, demisol ºi toate

sãlile de dimensiuni medii ale locaþiei de pe bulevardul Regele Carol I vor fi arondate Colegiului Tehnic de Vest, Liceului de Arte Plastice fiindu-i repartizate sãlile de la etajele unu ºi doi plus încãperile mari din clãdirea în care funcþioneazã internatul Colegiului Tehnic de Vest. “Am luat aceastã decizie în urma constatãrii nevoilor celor douã unitãþi ºcolare, dupã ce, personal, am mers din încãpere în încãpere în cele douã ºcoli, sã vãd ce activitãþi au loc, de ce dimensiuni este nevoie pentru a nu mã baza doar pe ce se revendicã. Am stat patru ore ºi am analizat ce am putea face”, declarã Nicolae Robu.

Mai mult, deºi a recunoscut cã noua clãdire descoperitã de pe strada Pop de Bãseºti nu este în evidenþele patrimoniale ale Primãriei, acest sector fiind în momentul de faþã „un haos”, edilul dã asigurãri cã locaþia este în proprietatea Muncipalitãþii, fiind locul în care, cu ani în urmã, funcþionau atelierele Colegiului Tehnic de Vest. Însã precizeazã cã mutarea nu se va realiza decât atunci când vor fi finalizate lucrãrile de modernizare.

Nicolae Robu a anunþat cã, sãptãmâna aceasta, la ºedinþa de Consiliu Local, hotãrârea care prevede mutarea celor douã ºcoli va fi amendatã cu noua decizie.

Pe de altã parte, edilul a þinutã sã precizeze cã nimeni nu a fãcut un scop în sine din mutarea celor douã unitãþi ºcolare, subliniind cã Liceul de Arte Plastice nu mai putea funcþiona într-o clãdire care nu aparþine Primãriei ºi pentru care proprietarul putea solicita chiria lunarã de 30.000 de euro, aºa cum s-a întâmplat acum doi ani, când locaþia a fost retrocedatã.

Colegiul Tehnic de Vest ar trebui sã devinã ºcoalã profesionalã Nicolae Robu este de pãrere cã ar trebui reorganizate colegiile tehnice din oraº, astfel încât sã se transforme în ºcoli profesionale pe modelul german, mai exact în sistem dual, în care sã existe atât cursuri teoretice, cât ºi practice: „În felul acesta nu am mai pune un numãr mare de copii nevinovaþi în situaþia de a nu mai promova bacalaureatul. Trebuie sã înþelegem cã avem talente diferite, dispoziþii diferite, unii suntem buni pentru teorie, alþi avem abilitãþi practice, iar societatea are nevoie de un spectru larg de profesioniºti”.

Deputat Alin Popoviciu: „Directoarea de la Arte e membru P.N.L. Timiº” Deput atul P.D.L. de Timiº Alin Popoviciu (foto) considerã cã lucrurile nu au stat chiar aºa cum le explicã primarul Timiºoarei, acuzând cã dorinþa de a muta sediul Liceului de Arte a fost dusã la bun sfârºit þinând cont cã directorul Liceului de Arte, Veronica Adorian, ºi soþul acestei sunt membri ai P.N.L Timiº.

eveniment

23 - 25 septembrie 2013

3

Deºi surse din A.D.P. spun cã ar valora 1,5 milioane de euro

Clãdirea A.D.P., vândutã P.S.D. cu 100.000 de euro?

Clãdirea de pe splaiul Tudor Vladimirescu numãrul 26, care a fost “revendicatã” de Primãria Timiºoara, deºi se afla de ani de zile în proprietatea Administrãrii Domeniului Public, ºi atribuitã ca sediu Partidului Social Democrat, este vândutã acum de cãtre Primãrie. Cumpãrãtorul este, evident, P.S.D., iar surse din A.D.P. spun cã imobilul ar valora de 15 ori mai mult decât valoarea anunþatã de vânzare.

“Se putea anticipa încã din momentul atribuirii ca sediu cã va fi apoi vândutã P.S.D.”.

bogdan.piticariu@timpolis.ro FotoTIMPOLIS

Un final previzibil TIMPOLIS a prezentat în mai multe articole situaþia legatã de imobilul de pe splaiul Tudor Vladimirescu numãrul 26, clãdire aflatã de ani de zile în proprietatea A.D.P., care a cheltuit sume consistente pentru renovarea ºi întreþinerea acesteia. Deºi nu s-a pus vreodatã problema în toþi aceºti ani ca Primãria sã ia clãdirea de la A.D.P., Municipalitatea timiºoreanã a decis brusc, la sfârºitul anului trecut, sã solicite transferul imobilului în patrimoniul municipiului Timiºoara, menþionând cã are nevoie de el cât mai repede.

Apoi, clãdirea a fost atribuitã de cãtre Municipalitate P.S.D., pe post de sediu.

Acum, Primãria ºi-a anunþat intenþia de a vinde clãdirea aceluiaºi partid.

Astfel, la viitoarea ºedinþã de plen, consilierii locali vor avea de votat un proiect de hotãrâre privind aprobarea

Clãdirea A.D.P. are o valoare de vânzare anunþatã la 100.000 de euro, deºi ar valora de 15 ori mai mult vânzãrii imobilului situat în Timiºoara, Splaiul Tudor Vladimirescu nr. 26, cãtre P.S.D. Timiº. ªi cum majoritatea este bine definitã în C.L.T., se poate estima cã proiectul va fi aprobat fãrã prea multe emoþii. Hotãrârea are un singur articol: “Se aprobã vânzarea imobilului construcþie din Timiºoara, Splaiul Tudor Vladimirescu nr. 26 înscris în Cartea Funciarã nr. 421817, Timiºoara, nr. top 421817-C1, închiriat prin contractul de închiriere nr. 1567/ 01.02.2003 pentru sediu de partid cãtre Partidul Social Democrat - filiala Timiº, la valoarea de 441.176,71 lei fãrã T.V.A., determinatã conform raportului de

evaluare, raport care face parte integrantã din prezenta hotãrâre”.

Evident, raportul nu este postat pe site. În raportul aferent hotãrârii de Consiliu Local se menþioneazã cã P.S.D. Timiº a solicitat analizarea posibilitãþii vânzãrii spaþiului închiriat, printr-o cerere înregistratã la Primãria Timiºoara, în 4 septembrie. Totodatã, se specificã faptul cã vânzarea se va face la preþul de evaluare, “conform Legii privind vânzarea spaþiilor aflate în proprietatea privatã a statului, a unitãþilor administrativ-teritoriale sau a regiilor autonome, destinate sediilor partidelor politice”.

“Clãdirea valoreazã 1,5 milioane de euro” Surse din A.D.P., care au dorit sã-ºi pãstreze anonimatul, ne-au declarat cã la respectiva clãdire Administraþia Domeniului Public a fãcut renovãri ºi îmbunãtãþiri care se apropie ca valoare de preþul cu care este scos acum la vânzare imobilul: “Sã nu uitãm cã este vorba despre 1.200 de metri pãtraþi.

Dacã ai scoate la vânzare o clãdire de acest gen printr-o agenþie imobiliarã, cred cã preþul cerut ºi obþinut ar fi de cel puþin 1,5 milioane de euro”.

Liviu Barbu, fost director al A.D.P. La rândul sãu, fostul director al A.D.P., Liviu Barbu, declarã cã acesta era un final previzibil: “Se putea anticipa încã din momentul atribuirii clãdirii ca sediu cã va fi apoi vândutã P.S.D.”.

Clãdirea a fost preluatã de cãtre A.D.P. fãrã acoperiº, cu un singur nivel, fiind plinã de boschetari. A fost reabilitatã, s-a rezolvat problema igrasiei, s-au fãcut tratamente chimice, a fost etajatã ºi mansardatã. “Voiam sã înfiinþãm acolo un centru de dezvoltare pentru proiecte europene, de care Timiºoara chiar are nevoie. Primãria s-a chinuit ani de zile, cu fonduri proprii, sã transforme o ruinã într-o clãdire modernã ºi spaþioasã. Cu ce scop, ne putem întreba acum?”, ne declara fosta conducere a A.D.P.

Reabilitarea Parcului Botanic, o prioritate uitatã Ziua Parcului Botanic, marcatã la Timiºoara pe 26 septembrie, readuce în discuþie una dintre prioritãþile de campanie legate de reabilitarea acestui spaþiu verde foarte valoros al Timiºoarei.

Deocamdatã, din lipsã de fonduri, intenþiile de reabilitare nu au reuºit sã treacã de stadiul de proiect. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Din nou, lipsã de fonduri

Dacã Primãria Timiºoara susþine acum cã nu s-au gãsit surse de finanþare pentru proiectul de reabilitare, mai ales cã acest cuantum nu poate fi suportat integral din bugetul local, lucrurile ar fi fost mult mai simple, din punct de vedere al obþinerii unor finanþãri europene, dacã Parcul Botanic ºi-ar fi pãstrat statutul de arie protejatã. În acest context, este greu de înþeles de ce în 2009 Consiliul Judeþean a votat un proiect de hotãrâre prin care i se ridica statutul de arie protejatã Parcului Botanic din Timiºoara.

Proiectul era motivat de o ordonanþã de urgenþã din 2007, prin care se restrângea acordarea statutului de arie protejatã. Însã era discutabilã încadrarea în aceastã ordonanþã a Parcului Botanic Timiºoara care, în 1995, prin hotãrâre de consiliu, a fost declarat arie protejatã, Primãria Municipiului Timiºoara primind calitatea de administrator. Ulterior, printr-o hotãrâre de Consiliu Local din 2007, privind atribuirea de denumiri la parcuri, scuaruri ºi locuri de joacã pentru copii, din Timiºoara, Parcul Botanic a fost denumit Grãdinã Botanicã.

Cei care au susþinut ºi obþinut atunci retragerea statutului de arie protejatã a Parcului Botanic invocau douã paragrafe din O.U.G. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,

FotoTIMPOLIS

Pentru a nu lãsa nemarcatã Ziua Parcului Botanic, Primãria Timiºoara va organiza pe 16 septembrie, începând cu ora 12, un tur al grãdinii, în timpul cãruia vor fi prezentate istoricul ºi speciile deosebite care se gãsesc în acest spaþiu. Din pãcate, ºi aceastã ocazie specialã gãseºte Parcul Botanic în acelaºi stadiu, cu toate promisiunile de campanie de anul trecut, legate de demararea reabilitãrii.

Culmea e cã ºi reprezentanþii Primãriei se declarã nemulþumiþi de modul în care aratã acest valoros spaþiu verde din zona centralã a Timiºoarei.

Existã un proiect de reabilitare a parcului, aprobat de Consiliul Local, dar pentru care nu se gãseºte finanþare.

Totodatã, sunt finalizate studiul de fezabilitate ºi proiectul tehnic, dar proiectul este blocat, întrucât nu s-au gãsit resurse pentru acoperirea valorii proiectului propriu-zis, 12 milioane de lei.

O oportunitate ignoratã

Din lipsã de fonduri, intenþiile de reabilitare a Parcului Botanic nu au reuºit sã treacã de stadiul de proiect a florei ºi faunei sãlbatice. Potrivit acesteia, nu pot avea statut de arie protejatã “parcurile ºi grãdinile publice sau private de agrement, cu excepþia cazurilor în care acestea au elemente ºi bunuri cu valoare de patrimoniu natural” ºi “grãdinile botanice, parcurile dendrologice, grãdinile zoologice, acvariile, terariile, cu excepþia cazurilor în care aceste deþin specii de plante ºi animale sãlbatice aflate sub regim special de protecþie ºi conservare ca bunuri ale patrimoniului natural”.

E discutabil, din acest punct de vedere, dacã pe aceste criterii i se

poate retrage Parcului Botanic Timiºoara statutul de arie protejatã, mai ales cã grãdina adãposteºte 218 specii, din peste 1.000 câte au existat în trecut, dintre care 43 de colecþie.

Un biolog muzeograf de la Secþia de ªtiinþele Naturii a Muzeului Banatului, Sretko Milanovici, spune cã, din punctul lui de vedere, nu exista niciun motiv acceptabil pentru care Parcului Botanic sã-i fie retras titlul de arie protejatã. “Aici sunt specii rare, cu o valoare foarte mare, ºi caracterizate prin unicitate. Prin specificul sãu, Parcul Botanic Timiºoara este unic în

toatã zona de vest a þãrii. Are spaþiu suficient, are zonele specifice, pe regiuni, are alpinariu, are foarte multe specii extrem de valoroase care, din pãcate, nu au fost conservate ºi îngrijite corespunzãtor în ultimii ani.

Autoritãþile locale ar trebui sã demareze un proiect de revalorificare a parcului, cât mai repede”. În plus, afirmã Sretko Milanovici, retragerea statutului de arie protejatã nu a avut alt efect decât sã facã Parcul Botanic mai vulnerabil la extinderea în zonã a tot felul de proiecte imobiliare, care sã-l distrugã.

de 23 ani un reper al cetãþii

4

23 - 25 septembrie 2013

reportaj

FotoCosmina BUªEU

Primãria pe douã roþi Tocmai s-a încheiat “Sãptãmâna mobilitãþii”.

Funcþionãrimea din Primãrie s-a gândit cã evenimentul trebuia consemnat mai altfel din partea Municipalitãþii. Aºa cã, joia trecutã, deºi era o dupã-amiazã mohorâtã, cu ploaie mãruntã ºi rece, o parte din angajaþii Primãriei au renunþat la þinutele la patru ace ºi au înlocuit pentru câteva zeci de minute scaunele din birou cu ºaua bicicletei. cosmina.buseu@timpolis.ro

Angajaþii de la Mediu, “modelul eco” al Primãriei

Foto Cosmina BUªEU

Foto Cosmina BUªEU

FotoCosmina BUªEU

de 23 de ani un reper al cetãþii

Bulevardul C.D. Loga numãrul 1 – locul în care îºi are sediul instituþia în ale cãrei încãperi se decide zi de zi destinul urbei, dar ºi spaþiul în care vii ºi te plângi cã nu ai canalizare sau strada asfaltatã, cã pe trotuarul de la tine din zonã plimbarea cu bicicleta þi-e întreruptã brusc de trunchiul unui copac.

Dacã tot am adus în discuþie subiectul bicicleta, în dupãamiaza de 19 septembrie, de departe, ceea a atras atenþia trecãtorilor care bãteau la pas bdul C.D. Loga era un pâlc de biciclete galbene, aºezate în rând, la milimetru, de-a lungul trotuarului din faþa Primãriei. O parte a funcþionãrimii Municipalitãþii – femei ºi bãrbaþi, tineri ºi mai puþin tineri – a luat cu asalt bicicletele din faþa clãdirii, care aºteptau tãcute. Deºi apelul s-a dat pentru toatã lumea ºi deºi biciclete erau din belºug, nu au rãspuns prezent decât vreo 30 de angajaþi ai Direcþiei de Mediu. Iar din staff-ul Primãriei, doar viceprimarul Adrian Diaconu. ªi totul pentru a demonstra cã bicicleta este un mijloc de transport ecologic, mai ales cã, pe lângã mersul pe jos, a fost

sãrbãtoritã “Sãptãmânii mobilitãþii”. Renunþând la costumele office, echipaþi în þinute lejere, cu pantaloni ºi jachete sport, angajaþii Primãriei dezbãteau de zor pe care bicicletã sã o aleagã, deºi toate erau la fel. Înainte de a se da startul cursei pentru care fuseserã invitaþi, aceºtia verificã minuþios dacã frânele sunt în regulã ºi ºaua este potrivitã pentru înãlþimea fiecãruia. Din grup se remarcã viceprimarul Dan Diaconu care nu se agitã deloc. A sosit la linia de start cu bicicleta personalã. În timp ce schimbã câteva cuvinte cu jurnaliºtii, câteva doamne pline de bunãvoinþã strigã cu patos la colegele lor care tocmai ieºiserã la geam sã priveascã gaºca, încercând sã le convingã sã-ºi scoatã pentru câteva zeci de minute nasul din calculator ºi sã se alãture grupului. Însã femeile de dincolo de sticlã nu se lase înduplecate. ªi au ºi argument: “Cineva trebuie sã mai ºi munceascã ”. Trecând peste aceastã finã ironie, la locul cu pricina apar doi poliþiºti locali atrãgându-ne atenþia cã trebuie sã “decolãm”. Aliniaþi, punem piciorul pe pedale ºi dãm startul.

Bicicliºtii, în coloanã oficialã, cu antemergãtor Prima impresie a fost aceea cã eram parte a unei coloane oficiale, þinând cont cã primul mijloc de transport era chiar o maºinã a Poliþiei Locale, cu girofarul pornit ºi din care rãsuna din când în când replica “Staþionaþi ºi faceþi loc bicicliºtilor”.

Pe traseul b-dul C.D. Loga, Splaiul Nicolae Titulescu, strada Jiul, b-dul Republicii, sensul giratoriu de la Piaþa Regina Maria, b-dul Regele Ferdinand ºi înapoi la Primãrie, pe b-dul C.D. Loga, o bandã de mers era numai a noastrã. Lumea se uita curioasã cã un cârd de bicicliºti cu un antemergãtor al Poliþiei Lo-

cale le trece prin faþã. Se fãceau fotografii cu telefoanele mobile, iar unii dintre participanþi întrebau retoric dacã ºi când se vãd la televizor. Traseul s-a încheiat ºi aºa am consemnat ºi anul acesta, alãturi de angajaþii Primãriei de data aceasta, sãrbãtoarea mijloacelor de transport ecologice. E drept, cu o maºinã în faþã.

“Ne-ar trebui piste de dimensiunea benzii carosabile” ªi dacã tot am aflat cã cei mai mulþi participanþi la plimbare lucreazã la Direcþia de Mediu, i-am întrebat cât de des folosesc în viaþa de zi cu zi bicicleta. Mihaela Vãtãmanu îmi spune cã este o mare fanã a acestui mijloc de transport, folosind bicicleta zilnic, din Badea Cîrþan, zona în care locuieºte, ºi pânã în centru, la Primãrie: “Din punctul meu de vedere, este mult mai uºoarã circulaþia cu bicicleta, mult mai ieftinã ºi ecologicã. Totodatã, scurtezi timpul de deplasare, nu mai stai la semafor sau blocat în trafic.

Aº recomanda tuturor sã foloseascã bicicletele, cu toate cã oraºul nu ne permite chiar foarte mult”.

De aceeaºi pãrere este ºi viceprimarul Dan Diaconu care recunoaºte, însã, cã strãzile Timiºoarei nu sunt pregãtite cum trebuie pentru mersul cu bicicleta, în contextul în care aceastã plimbare a fost uºuratã ºi de prezenþa antemergãtorului. La o concluzie asemãnãtoare a ajuns ºi arhitectul-ºef al urbei de pe Bega, Sorin Ciuraru, care, dupã plimbarea cu bicicleta, a conchis cã „ne-ar trebui piste de dimensiunea benzii carosabile”. Vedem ce se va remedia pânã la viitoarea „Sãptãmânã a mobilitãþii”. În septembrie 2014.

cazuisticã

23 - 25 septembrie 2013

Banii pentru echipament ocolesc Poliþia

5

Ministerul Administraþiei ºi Internelor este acuzat de mai multe sindicate ale poliþiºtilor cã a amânat nejustificat alocarea banilor pentru echipament în acest an, deºi existã fonduri, iar structuri precum S.R.I. sau S.P.P. au primit aceºti bani. bogdan.piticariu@timpolis.ro

S-a primit sub 10% din norma de echipament Pentru cã încã de anul trecut problema banilor de echipament pentru Poliþie a fost un subiect controversat, care a generat tensiuni tocmai din cauza amânãrilor repetate, la începutul acestui an ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, anunþa cã va încerca, în primele trei luni ale anului, sã plãteascã poliþiºtilor banii pentru echipament, bani restanþi din 2012 (aproximativ 2.500 de lei pentru fiecare poliþist), iar pânã în trimestrul al treilea sã fie achitate ºi sumele aferente anului 2013.

Anul acesta, însã, poliþiºtii nu au primit decât sub 10% din norma de echipament, adicã 200 de lei în loc de 2.500 de lei. Banii pentru echipament sunt alocaþi pentru uniforme noi ºi încãlþãminte, iar anul trecut poliþiºtii care au dorit sã îºi înnoiascã þinuta au fost nevoiþi sã scoatã bani din propriile buzunare. Situaþia restanþelor s-a lãmurit abia în luna martie, când poliþiºtii au intrat în posesia banilor pentru echipamentul de anul trecut.

“Vã reamintim cã plata acestor drepturi reprezintã o obligaþie a Ministerului Administraþiei ºi Internelor faþã de noi, ºi nu o favoare sau un pretext pentru a nu mai fi nemulþumiþi de salarizarea discriminatorie ºi preferenþialã practicatã în continuare de conducerea ministerului”, precizau, în luna martie,

“Aþi mers pe practica predecesorilor de a amâna plata normei de echipament, deºi S.R.I., S.P.P. ºi Armata îºi onoreazã obligaþiile faþã de angajaþi”.

Vasile Lincu, lider “Pro Lex”

liderii Sindicatului Naþional al Agenþilor de Poliþie.

Radu Stroe spunea atunci cã, deºi nu este optimist în ceea ce priveºte bugetul ministerului pe acest an, va încerca sã facã în aºa fel încât pânã în septembrie poliþiºtii sã-ºi primeascã toþi banii de echipament, inclusiv pentru anul 2013. “Nu este vorba despre creºteri salariale, este vorba doar despre niºte drepturi bãneºti pe care poliþiºtii le au”, explica atunci oficialul M.A.I. Între timp, banii pentru echipament, pentru acest an, nu s-au mai gãsit. Venind în întâmpinerea M.A.I., Sindicatul Poliþiºtilor ºi Vameºilor “Pro Lex” trimitea la începutul lunii august o adresã oficialã ministerului, în care, la solicitarea membrilor de sindicat, ruga sã se analizeze posibilitatea achitãrii drepturilor reprezentând norma pe echipament pe anul 2013, din fondurile sala-

riale alocate pe acest an, urmând ca la rectificarea bugetarã sã se reîntregeascã suma necesarã achitãrii drepturilor salariale pânã la sfârºitul anului, precizând cã aceeaºi soluþie a fost adoptatã ºi anul trecut pentru plata restanþei la norma de echipament.

M.A.I. nu a dat, însã, curs acestei propuneri. Pentru cã plata acestor bani pentru echipament s-a realizat ºi în structuri despre care se ºtia cã o duc mai rãu, din punct de vedere al finanþãrii, decât Poliþia, într-o scrisoare deschisã trimisã sãptãmâna trecutã ministrului Radu Stroe, preºedintele Sindicatului Poliþiºtilor ºi Vameºilor “Pro Lex”, Vasile Lincu, preciza: “Aþi mers pe practica predecesorilor de a amâna plata normei de echipament, deºi S.R.I., S.P.P. ºi Armata îºi onoreazã obligaþiile faþã de angajaþi. Mai mult, aveþi fonduri la dispoziþie, iar soluþia

propusã de «Pro Lex» ºi aplicatã anul trecut este valabilã ºi în prezent, trebuia sã existe doar voinþã.”

“ªi în Timiº banii pentru echipament s-au dat la alte structuri, nu ºi la Poliþie” Nici în Timiº situaþia nu este diferitã faþã de cea remarcatã la nivel naþional. “Nu am primit niciun leu din banii pentru echipament pe acest an. Am auzit cã la S.R.I. sau la alte structuri sau gãsit sumele necesare ºi s-au achitat aceste drepturi. Poliþia se pare cã rãmâne ultima de fiecare datã”, ne-a declarat comisarul-ºef Doinel Malcoci, liderul judeþean al Sindicatului Naþional al Poliþiºtilor.

“Nu am primit niciun leu din banii pentru echipament pe acest an. Am auzit cã la S.R.I. sau la alte structuri sau gãsit sumele necesare ºi s-au achitat aceste drepturi.

Poliþia se pare cã rãmâne ultima de fiecare datã”.

Comisar-ºef Doinel Malcoci,

Publicitate

de 23 de ani un reper al cetãþii

6

actualitate

23 - 25 septembrie 2013

Serviciul de telealarmare nu mai funcþioneazã la Timiºoara  Anul trecut, a fost folosit în mai mult de 120 de cazuri de urgenþã Una dintre premierele naþionale – introducerea, la Timiºoara, a sistemului de teleasistenþã pentru persoanele vârstnice – a eºuat, fiind confirmatã recent desfiinþarea sa. Viceprimarul P.S.D. Traian Stoia spune cã prioritare sunt problemele administrative ºi investiþiile pentru infrastructurã ºi cã Municipalitatea nu poate cheltui sute de mii de euro pentru “componenta socialã” doar pentru a fi în pas cu ce se întâmplã în Europa vesticã. bogdan.piticariu@timpolis.ro

O premierã din care a rãmas doar amintire La începutul anului 2006, la Timiºoara era implementat, în premierã naþionalã, un sistem de telealarmare pentru persoanele vârstnice. Echipamentele aferente acestui sistem au fost aduse din Franþa ºi au costat peste 40.000 de euro. Bãtrânii beneficiari, singuri, unii izolaþi la domiciliu, primeau un aparat care se monta în paralel cu telefonul ºi, în cazurile de urgenþã, printr-o simplã apãsare de buton pe dispozitivul de activare (care era sub formã de brãþarã sau medalion) se putea contacta dispeceratul de teleasistenþã, care se gãsea la sediul Serviciului pentru Protecþia Socialã a Persoanelor Vârstnice.

Scopul sistemului de teleasistenþã era acela de a mãri gradul de siguranþã al persoanelor vârstnice singure aflate în situaþii de risc, prin monitorizarea permanentã a stãrii lor. Operatorii de la dispecerat puteau sã comunice imediat cu persoana aflatã sub monitorizare care avea nevoie de ajutor, sã vadã datele de contact ºi, în funcþie de situaþie, sã intervinã sau sã solicite o ambulanþã.

Acest sistem a încetat, însã, sã mai funcþioneze. Sistarea operãrii sale a fost motivatã prin faptul cã echipamentele erau învechite ºi nu se mai gãseau piese de schimb. Reprezentanþii Primãriei susþin cã sistemul avea probleme tehnice de mai mult timp, cã nu se mai gãseau piese de schimb ºi cã serverul nu mai funcþiona. S-a propus ºi schimbarea sistemului cu altul mai nou, însã s-a ajuns la concluzia cã suma necesarã era foarte mare. “Iniþia-

tiva nu era rea din niciun punct de vedere. Din pãcate, echipamentele nu mai puteau fi înlocuite. S-au fãcut tot felul de improvizaþii pentru ca el sã funcþioneze din punct de vedere tehnic”, a declarat viceprimarul P.N.L. Dan Diaconu.

Astfel, Primãria susþine cã din 86 de aparate, au mai rãmas 16, dar serverele ºi staþia de lucru nu mai erau funcþionale. Interpelat pe aceastã problemã, viceprimarul P.S.D. Traian Stoia spune cã prioritare pentru Primãrii sunt problemele administrative ºi investiþiile pentru infrastructurã, toate celelalte fiind colaterale, cã Municipalitatea nu poate cheltui sute de mii de euro pentru “componenta socialã” doar pentru a fi în pas cu ce se întâmplã în Europa vesticã, ºi cã vor putea exista pretenþii în acest sens doar când veniturile Primãriei vor creºte.

123 de apeluri anul trecut Activitatea Dispeceratului de teleasistenþã fusese asiguratã pânã în luna noiembrie a anului trecut de patru referenþi care asigurau permanenþa la pupitrul dispeceratului de teleasistenþã ºi care au intervenit în cazurile de urgenþã prin solicitarea Serviciului de Ambulanþã sau a Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã.

Ulterior, “schimbãrile reformiste”

realizate de noua administraþie au fãcut ca, la sfârºitul anului trecut, Dispeceratul de teleasistenþã sã funcþioneze dupã programul Serviciului pentru Protecþia Persoanelor Vârstnice.

Cu alte cuvinte, era un fel de permanenþã la program. În plus, din cei patru referenþi de la dispecerat a mai rãmas unul singur, supervizat de cãtre un asistent social sau un inspector. Condiþiile tehnice au mai fost asigurate câteva sãptãmâni de cãtre Compartimentul Administrativ al Direcþiei de Asistenþã Socialã Comunitarã Timiºoara.

La sfârºitul lui 2012, beneficiau de acest serviciu de teleasistenþã peste 40 de persoane dintre care 20 din sistemul de îngrijire la domiciliu. Restul plãteau lunar o contribuþie modicã, în valoare de cinci lei.

Cu toate persoanele la care s-a instalat sistemul de teleasistenþã s-au încheiat contracte pentru acordarea de servicii sociale pe termen de un an ºi procese-verbale de predare-primire a dispozitivului montat la domiciliu. Culmea e cã anul trecut, înainte de desfiinþare, la expirarea termenului de un an, a fost reevaluatã situaþia beneficiarilor pe teren ºi prelungite contractele, prin întocmirea de acte adiþionale, pentru încã 12 luni.

Pentru asigurarea unei intervenþii de urgenþã în timp util, beneficiarii serviciului de teleasistenþã oferiserã ºi datele a cel puþin unei persoane de

contact la care se gãsea o copie a cheii de la locuinþã sau lãsau o copie a acestei chei într-un seif situat la sediul Serviciului pentru Protecþia Socialã a Persoanelor Vârstnice. ªi mai interesant e cã, spre deosebire de ce spun acum unii reprezentanþi ai Municipalitãþii, cu privire la utilitatea ºi oportunitatea acestui sistem, precum ºi la interesul manifestat de beneficiari, anul trecut a fost continuatã instalarea dispozitivelor de teleasistenþã la domiciliul persoanelor vârstnice, fiind luate în evidenþã patru cazuri noi, ce au beneficiat timp de câteva luni, pânã la desfiinþare, de serviciul de teleasistenþã cu plata contribuþiei lunare.

Ca atare, erau bãtrâni interesaþi de utilizarea acestui sistem, chiar ºi contra-cost. Mai trebuie menþionat, în acest context, cã anul trecut sistemul de teleasistenþã a fost apelat de 123 de ori de cãtre beneficiari. Poate cã sunt tot atâtea ocazii în care li s-a salvat viaþa vârstnicilor care au fãcut acele apeluri de urgenþã ºi care acum nu mai au aceastã posibilitate.

Culmea e cã anul trecut au fost efectuate 35 de intervenþii tehnice de întreþinere a sistemului de teleasistenþã, atât a aparaturii aflate la sediul Serviciului pentru Protecþia Socialã a Persoanelor Vârstnice, cât ºi a aparatelor de teleasistenþã montate la domiciliul beneficiarilor. Deci, s-au cheltuit bani pentru un sistem la care ulterior s-a

renunþat. La fel de ciudat este faptul cã, pe parcursul anului 2012, a fost reînnoitã Convenþia de Parteneriat cu Serviciul de Ambulanþã Timiº, în urma cãreia beneficiarii serviciului de teleasistenþã au prioritate în asigurarea serviciului de urgenþã ºi transport sanitar, cât ºi de îngrijire medicalã la domiciliu, ulterioarã intervenþiei de urgenþã.

“Din punctul meu de vedere, un sistem de teleasistenþã poate fi extrem de util pentru persoanele vârstnice, în funcþie de modalitatea în care este implementat”, spune dr. Leonida Iancu, ºeful Serviciului de Ambulanþã Timiº.

Mai trebuie menþionat în acest context cã, pentru anul 2013, Primãria Timiºoara, prin Serviciul pentru Protecþia Socialã a Persoanelor Vârstnice declara ca obiectiv major “creºterea calitãþii serviciilor de îngrijire la domiciliu, implicarea ºi informarea comunitãþii despre problemele cu care se confruntã persoanele vârstnice”. Nu se ºtie însã cum se împacã acest obiectiv major asumat cu desfiinþarea sistemului de teleasistenþã.

Specialiºtii în geriatrie spun cã teleasistenþa ajutã la prevenirea internãrii persoanelor de vârsta a III-a în cãmine sau în alte centre rezidenþiale ºi, în plus, reduce numãrul situaþiilor în care, disperaþi cã au rãmas singuri, unii bãtrâni apeleazã la necunoscuþi pentru a fi îngrijiþi, fãrã a þine cont de riscurile la care se expun.

Foto TIMPOLIS

Adrian Orza: “Este o mentalitate gen «Meºterul Manole», se dãrâmã tot ce s-a fãcut bine înainte”

de 23 de ani un reper al cetãþii

Fost viceprimar al Timiºoarei Adrian Orza (foto) este omul care s-a strãduit sã facã funcþional acest sistem în Timiºoara. În 2006, implementarea teleasistenþei la Timiºoara a fost o premierã naþionalã. “Sistemul l-am vãzut prima oarã în Franþa, unde funcþioneazã foarte bine ºi astãzi. L-am implementat cu greutate la Timiºoara, pentru cã ºi atunci au existat oameni care

nu au înþeles cã persoanele vârstnice, bolnave au nevoie de supraveghere ºi ajutor. Cei care au beneficiat de acest sistem au fost foarte mulþumiþi, iar sistemul se putea extinde, contra-cost, ºi la persoane cu aparþinãtori. Trebuia pãstrat sistemul mãcar pentru persoanele vârstnice care se obiºnuiserã cu el ºi pe care le ajuta. Este o mentalitate gen «Meºterul Manole», se

dãrâmã tot ce s-a fãcut bine înainte”, susþine Adrian Orza.

Acesta le recomandã reprezentanþilor actualei conduceri a Primãriei Timiºoara sã discute cu persoana vârstnice care beneficiau de acest sistem: “Nimeni nu ar trebui sã uite cã toþi ajungem bãtrâni, cã s-ar putea sã aibã nevoie de ajutor ºi sã nu fie nimeni care sã-l ofere”.

economic

23 - 25 septembrie 2013

Bilanþ întârziat la Vãmi

7

D.R.A.O.V. Timiºoara – amenzi de 5.500 de lei pentru produse accizabile „Pro Lex”: „Este un gol de autoritate, ale cãrui efecte se vor vedea”

Foto TIMPOLIS

Dupã câþiva ani buni de pauzã în ceea ce priveºte publicarea pe site-ul propriu al raportului anual de activitate, aºa cum cere legea, Autoritatea Naþionalã a Vãmilor a publicat, cu mare întârziere, bilanþul de activitate pe anul trecut. Pe lângã mai vechea cutumã de numãrare a þigãrilor capturate la bucatã, probabil pentru a pãrea mai multe, A.N.V. nu prezintã rezultate excepþionale. Iar dupã reorganizarea la care încã se lucreazã, spun sindicaliºtii din sistem, bilanþul pe 2013 ar putea fi ºi mai modest. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Raport „dupã trei ani”

fost nu o datã confiscatã de Poliþie la o singurã acþiune.

La accize – zero sume confiscate ºi amenzi de 5.500 de lei Bilanþul A.N.V. prezintã, raportat la vestul þãrii, ºi o interesantã statisticã privind situaþia obligaþiilor de platã privind acciza ºi accesorii, precum ºi a celorlalte mãsuri dispuse de organele de inspecþie fiscalã.

Deºi în situaþia respectivã se aratã cã D.R.A.O.V. Timiºoara a avut anul trecut 76 de inspecþii fiscale finalizate ºi a constatat accize de platã de 8.477.972 de lei, plus majorãri, dobânzi ºi penalitãþi de 1.637.124 de lei, a dat pe parcursul anului trecut amenzi legate de regimul produselor accizabile amenzi în valoare de... 5.500 de lei. Iar sumele confiscate de Regionala timiºoreanã pe acelaºi segment al produselor accizabile se ridicã la suma de... zero lei. În condiþiile în care Regionala Vamalã din Iaºi, de exemplu, a avut confiscãri de 2,02 milioane de lei. În ceea ce priveºte numãrul de fraude ºi ilegalitãþi, precum ºi sumele constatate de cãtre structurile teritoriale în domeniul activitãþii de control ulterior ºi reverificare a declaraþiilor vamale, bilanþul A.N.V. consemneazã cã, deºi a constatat în 2012 mai multe fraude decât în 2011 (913, faþã de 789 acum doi ani) Direcþia pentru Accize ºi ºi Operaþiuni Vamale Timiºoara a constatat o sumã de douã ori mai micã.

Astfel, dacã în 2011 D.R.A.O.V. Timiºoara a constatat în urma descoperirii de fraude vamale prejudicii de 54,5 milioane de lei, anul trecut cuantumul acestor prejudicii s-a redus la 19,8 milioane de lei.

Cât despre situaþia estimativã a încasãrilor veniturilor din activitatea vamalã în anul 2012, la Regionala timiºoreanã s-au încasat 690 de milioane de lei, ceea ce reprezintã 93% din programul de încasãri stabilit de A.N.A.F. în 2012, al cãrui cuantum se ridicã la suma de 738 de milioane de lei.

produs suprapuneri pe controlul vamal, între A.N.V. ºi noile structuri de combatere a fraudei fiscale. Or, atunci când se fac suprapuneri, rezultatele nu sunt mai bune, dimpotrivã. În plus, s-au creat în cadrul sistemului vamal douã structuri, una de control fiscal, alta de control nefiscal ºi nici pânã acum nu se ºtie cu precizie ce atribuþii are fiecare. Este un gol de autoritate, ale cãrui efecte se vor vedea cu siguranþã cel puþin încã vreo câteva luni. ªi nimeni nu ne garanteazã cã rezultatul final va fi unul mai bun decât sistemul de la care s-a plecat”, spune Voinea Negoiþã, vicepreºedintele Sindicatului Vameºilor ºi Poliþiºtilor „Pro Lex”.

„Lotul Moraviþa” are posturile „în aºteptare” În sistemul vamal efectele unei reorganizãri neinspirate s-au vãzut din plin acum doi ani, când afectat de „reformã” a fost tocmai Biroul Vamal cu cele mai mari încasãri, de la frontiera vesticã cu Serbia – Moraviþa. În 2011, Vama Moraviþa, fãrã niciun fel de explicaþie, a fost degradatã la birou vamal de grad 2 ºi a pierdut aproape jumãtate din personal rãmânând cu 50 de angajaþi. „Am fost în aceastã situaþie timp de doi ani, ºi nu am avut nici mãcar norma de 50 de angajaþi completã”, susþine Gheorghe Paraschiv, liderul Sindicatului agenþilor vamali din D.R.A.O.V. Timiºoara.

Acum s-a revenit, este din nou Birou vamal de grad 1, dar tot cu personal insuficient în raport cu specificul, traficul ºi poziþionarea sa.

Surse din sistem au mai precizat cã Biroul Vamal Moraviþa, de pildã, a fost defavorizat în mod constant în ceea ce priveºte personalul angajat, în comparaþie cu birouri vamale de la graniþa de est, care au acelaºi specific ºi aproximativ acelaºi volum de trafic.

Una dintre cauzele pentru care biroul vamal cu cel mai mare trafic din Timiº ºi care e cel mai vizat de contrabandã a rãmas se se confrunte

cu o crizã acutã de personal este legatã de celebrul „lot Moraviþa”.

La începutul anului 2011, procurorii D.N.A. au reþinut ºi apoi au trimis în judecatã 69 de ofiþeri, agenþi de poliþie de frontierã ºi vameºi, din care 38, în arest preventiv, de la P.T.F. Moraviþa ºi Foeni, precum ºi de la Sectorul P.F. Deta, acuzaþi cã au luat mitã pentru înlesnirea traficului de þigãri din Serbia, în valoare de 3,3 milioane de euro.

Majoritatea inculpaþilor nu au stat mai mult de trei luni în arest ºi, deºi s-au pronunþat condamnãri în acest dosar, judecata continuã, prin apelurile iniþiate.

Pânã când lucrurile nu sunt clarificate complet din punct de vedere juridic, posturile vameºilor respectivi sunt în continuare „rezervate.” „Situaþia legatã de acei vameºi reþinuþi de D.N.A. nu s-a lãmurit nici acum.

Cei cercetaþi au fost suspendaþi, ºi posturile lor au fost pãstrate. În mod normal, se puteau încadra alþi agenþi vamali în locul lor, pe perioadã determinatã. Nu s-au fãcut însã angajãri, nu se ºtie din ce motiv, ºi s-a perpetuat criza de personal”, mai spune Gheorghe Paraschiv.

Foto TIMPOLIS

Conform prevederilor legale, fiecare instituþie bugetarã are obligaþia de a publica pe site-ul propriu raportul anual de activitate, pentru ca bugetarul contribuabil sã vadã cu ce s-a îndeletnicit timp de un an de zile. Din acest punct de vedere, oiricine poate constata cã, dupã anul 2010, pe site-ul A.N.V. a fost „pauzã totalã” la acest capitol, apãrând abia recent, probabil sub spectrul reorganizãrii, bilanþul pe anul trecut. În ceea ce priveºte rapoartele anuale legate de capturile de þigãri pe care Vama obiºnuia sã le publice cu regularitate, pânã la un moment dat, dupã aderare – pentru a arãta Uniunii Europene cum se luptã România cu contrabanda ºi evaziunea – acestea s-au oprit la anul 2009 ºi nu au mai fost actualizate nici pânã azi. Probabil pentru cã structurile competente au fost prea ocupate cu depistarea ºi confiscarea þigãrilor ºi nu au mai avut timp de rapoarte. În acest ultim raport, dincolo de lozincile reluate an de an, legate de „protejarea intereselor financiare ale U.E. în domeniul resurselor proprii tradiþionale ºi ale bugetului naþional”, rezultatele sunt “subþiri”. În ceea ce priveºte vestul þãrii, documentul precizeazã cã se organizeazã frecvent acþiuni comune cu echipe mo-

bile ºi echipe canine, de supraveghere în zona specialã de la frontiera externã cu Serbia, în special pe cãile de acces cãtre frontiera de stat, în vederea depistãrii mãrfurilor ºi produselor sustrase de la controlul vamal, „în special a produselor accizabile, þigarete, alcool ºi a mãrfurilor cu risc ridicat”.

Este ciudat, în acest context, cã se menþioneazã cã în vestul þãrii punctul de greutate în lupta cu evaziunea fiscalã stã tocmai în echipajele canine, dupã ce, la Direcþia Regionalã pentru Accize ºi Operaþiuni Vamale Timiºoara au fost daþi afarã, în urma reorganizãrii din 2011, doi conductori de câini din Timiº, iar în judeþ a mai rãmas o bunã perioadã un singur conductor cu doar doi câini – unul specializat pe depistare de droguri, iar celãlalt, pe þigãri, situaþie care se menþine ºi în prezent. Or, este evident cã acei doi câini din Timiº nu pot fi folosiþi non-stop în vãmi ºi nici n-au cum sã acopere toate punctele vamale din judeþ.

Bilanþul merge mai departe, pe aceeaºi idee, ºi precizeazã cã „s-a realizat cu atenþie coordonarea ºi îndrumarea activitãþilor din cadrul Birourilor Vamale de la frontiera externã cu Serbia” ºi, cã la aceastã operaþiune au participat echipe mobile ºi canine din cadrul serviciului, precum ºi din cadrul D.R.A.O.V. Bucureºti, Constanþa, Iaºi, Galaþi, Timiºoara, Cluj ºi Craiova, având un aport suplimentar de 46 de vameºi. Acþiunea, spun reprezentanþii A.N.V., a urmãrit combaterea traficului ilicit de þigarete ºi întãrirea controlului vamal în urmãtoarele Birouri Vamale de frontierã: Moraviþa, Jimbolia, Naidãº, Porþile de Fier I, Porþile de Fier II. Iar rezultatele consemnate în raport, în urma luptei consolidate cu evaziunea fiscalã la frontiera cu Serbia au fost: 106 încãlcãri ale reglementãrilor vamale, ºi „confiscarea a 222.740 bucãþi þigarete”.

Se poate constata astfel, cã se continuã cutuma de raportare a capturilor de þigãri la bucatã, probabil pentru a pãrea mai impresionante, deºi, dacã se face împãrþirea la 20 de þigãri, câte sunt într-un pachet, rãmân puþin peste 10.000 de pachete, cantitate care a

Din pãcate, conform unor opinii din domeniu, nici noul model de organizare a structurii vamale, prin care, declarativ, se doreºte o eficienþã mai mare în ceea ce priveºte combaterea evaziunii fiscale ºi încasãri mai mari la buget nu va face ca pe 2013 cifrele din bilanþ sã fie cu mult mai bune decât cele de anul trecut. Dimpotrivã. „Aºa cum a decurs pânã acum acest proces de reorganizare, nu prea pare sã aibã efecte benefice pentru combaterea evaziunii fiscale, cel puþin în perioada urmãtoare. În primul rând, s-au fãcut disponibilizãri ºi au rãmas posturi vacante neocupate, în condiþiile unui deficit de personal acut în unele zone. În al doilea rând, s-au

de 23 de ani un reper al cetãþii

8

23 - 25 septembrie 2013

de 22 de ani un reper al cetĂŁĂžii

publicitate

publicitate

23 - 25 septembrie 2013

9

de 22 de ani un reper al cetĂŁĂžii

10

chestiunea sãptãmânii

23 - 25 septembrie 2013

Aeroporturile regionale – “avanpremierã” la regionalizare

Sunt relansate discuþiile legate de fuzionarea aeroporturilor în vestul þãrii Reprezentant Aviaþia Utilitarã: “Aeroportul Timiºoara are tot ce îi trebuie pentru a deveni aeroport regional” Foto TIMPOLIS

Conform unor declaraþii recente ale oficialilor din Ministerul Transporturilor, regionalizarea va impune apariþia aeroporturilor regionale ºi adoptarea unor politici de transport comune pentru aeroporturile din anumite zone ale þãrii, altfel va fi dificil pentru acestea sã atragã fonduri europene. Pe acest fond, sunt reluate discuþiile legate de posibila fuzionare a aeroporturilor din vestul þãrii ºi, evident, de preluare a Aeroportului Timiºoara de cãtre Consiliul Judeþean, preluare cu privire la care mai mulþi consilieri judeþeni au semne de întrebare. bogdan.piticariu@timpolis.ro

Regionalizare aeroportuarã Conform unor declaraþii fãcute sãptãmâna trecutã de cãtre Marian Buicã, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, dupã descentralizarea aeroporturilor, în perspectivã s-a constatat cã, odatã cu apariþia regiunilor, aeroporturile trebuie sã fuzioneze. “Descentralizarea s-a fãcut, dar vor apãrea regiunile. Concurenþa foarte mare într-o singurã regiune va face situaþia foarte dificilã. Dacã aeroporturile din aceeaºi regiune nu vor colabora, va fi foarte greu sã atragã fonduri europene ºi ajutoare de la U.E. pentru dezvoltare. Trebuie sã se lase la o parte orgoliile ºi sã se decidã ce aeroport va fi regional. Vor fi nevoite sã facã o politicã comunã de transport aerian pe regiune. ªi asta va fi foarte dificil. Am avut o experienþã la nivelul Asociaþiei Aeroporturilor din România, ºi s-a terminat destul de complicat”, spune Marian Buicã. El arãtat cã aeroporturile regionale sunt definite în politica U.E. ca aeroporturile principale ale regiunii respective, cele care coordoneazã politica de transport în regiune. “Aeroportul din Craiova, pentru cã nu are competitor, s-a definit automat ca aeroport regional. Nu vor-

bim de desfiinþãri de aeroporturi, vorbim de politicã comunã de transport aerian pentru acele aeroporturi dintr-o anumitã regiune. Presupune ca în regiunea respectivã sã nu avem destinaþii comune de pe aeroporturi diferite, va fi politicã comunã”, mai spune secretarul de stat.

Potrivit Ministerului Transporturilor, se are în vedere consolidarea regiunilor din punct de vedere al aeroporturilor: “Va exista un punct important, cu un aeroport principal, iar celelalte îºi vor desfãºura activitatea complementar. Dacã pe un aeroport am mai mult trafic provenind de la companii low-cost, pe celelalte, trafic de companii regulate, trebuie sã existe o discuþie, o politicã la nivel regional care sã permitã automat o mai mare dezvoltare a regiunii, fãrã sã renunþãm la infrastructurã”, precizeazã oficialii Ministerului Transporturilor. În ceea ce priveºte fondurile europene de care aeroporturile pot beneficia în exerciþiul financiar viitor, reprezentanþii Ministerului Transporturilor spun cã acestea vor avea la dispoziþie atât banii din programele care vizeazã domeniul transporturilor, cât ºi fonduri pentru dezvoltare regionalã, iar cele care sunt la graniþã pot accesa ºi programele transfrontaliere, în condiþiile în care aeroporturile din România au nevoie, în urmãtorii zece ani, de cel puþin 200 - 300 de milioane de euro pentru investiþii în piste noi, terminale ºi infrastructurã.

Un scandal de proporþii, generat de un proiect similar din trecut În acelaºi context al regionalizãrii aeroportuare, cu siguranþã, timiºorenii nu au uitat scandalul enorm generat în 2009 de proiectul fãcut de Ministerul Transporturilor în parteneriat cu Consiliul Judeþean Arad ºi Consiliul Local Arad, vizând înfiinþarea aºanumitei Companii Aeroportuare Banat. Proiectul presupunea subordonarea Aeroportului Timiºoara faþã de Aeroportul Arad. Aceasta deºi struc-

de 23 de ani un reper al cetãþii

tura timiºoreanã a fost ºi este net superioarã cele din Arad, din toate punctele de vedere.

Scandalul pleca de la o hotãrâre a Consiliului Local Arad, legatã de participarea municipiului Arad ca acþionar în Compania Aeroportuarã Banat – un proiect care, deºi afecta negativ în mod direct timiºenii, se dorea a fi fãcut peste capul cetãþenilor ºi al autoritãþilor din Timiº. În viziunea conducerii Primãriei Arad, Compania Naþionalã Aeroportuarã Banat urma sã se realizeze prin fuzionarea Aeroportului Timiºoara cu Aeroportul Arad, mergându-se pe ideea cã Aeroportul Internaþional Timiºoara are ca acþionar majoritar Ministerul Transporturilor, iar la Aeroportul Arad acþionarul majoritar este Consiliul Judeþean Arad.

Proiectul urma sã se deruleze în formula Ministerul Transporturilor - Consiliul Judeþean Arad - Consiliul Local Arad, autoritãþile locale din Timiº fiind excluse din ecuaþie.

Consiliul Local Arad mergea mai departe cu acest proiect, imaginând, în perspectivã, un aeroport comun, undeva la jumãtatea distanþei dintre Timiºoara ºi Arad, situat, evident, în Arad. În presa localã arãdeanã s-a speculat ca ºi locaþie pentru viitorul aeroport regional localitatea arãdeanã ªagu.

Din cauza scandalului iscat atunci de acest proiect, Ministerul Transporturilor a dat înapoi, precizând însã cã nu renunþã la ideea înfiinþãrii Companiei Aeroportuare Banat. “Ministerul Transporturilor ºi Infrastructurii nu doreºte sã impunã nicio soluþie nimãnui, ci doreºte sã gãseascã varianta optimã pentru situaþia prezentã ºi dezvoltarea viitoare. Aceastã problemã este una legatã strict de transportul aerian ºi nu trebuie transformatã în armã de luptã electoralã sau pentru a reaprinde vechi rivalitãþi locale. Ministerul Transporturilor ºi Infrastucturii va analiza în continuare, cu toatã seriozitatea, aceastã situaþie ºi va purta un dialog cât se poate de corect ºi sincer cu acele autoritãþi locale care doresc ºi ele acelaºi lucru”, precizau atunci reprezentanþii Ministerului Transporturilor.

Pascu Lup, reprezentant al Aviaþiei Utilitare Timiºoara, spune cã aceasta este o discuþie mai veche ºi este de pãrere cã acest proiect al aeroporturilor regionale trebuia demarat de multã vreme. “Dar ºtiþi ce discuþii au fost acum patru ani, când s-a venit cu acea idee a Companiei Aeroportuare Banat. Sunt rivalitãþi cu Aradul, pe aceastã problemã, care încã nu s-au rezolvat, ºi vor trebui soluþionate într-un fel. Dar Aeroportul

Timiºoara are tot ce îi trebuie pentru a deveni aeroport regional. Nu trebuie neglijat nici faptul cã zona de vest este euroregiunea cu potenþialul aerian cel mai puternic. ªi Caraº-Severin, ºi Hunedoara, ºi Arad, ºi Timiº au toate infrastructuri aeroportuare. Unele lãsate în paraginã, din cauza diverselor interese, însã existã. În plus, peste tot în lume existã acest model al aeroporturilor regionale”, mai spune Pascu Lup.

Consilier judeþean: “Angrenarea C.J. Timiº în proiecte de amploare mi se pare absurdã” Pentru a deveni aeroport regional, Aeroportul Internaþional „Traian Vuia”, din Timiºoara, ar trebui, însã, subordonat autoritãþilor locale. În acest sens, C.J. Timiº ºi-a exprimat intenþia clarã de a prelua pachetul majoritar de acþiuni al Aeroportului Timiºoara. Rãmâne de vãzut cum se va concretiza acest prezumtiv transfer, atâta vreme cât ºi Primãria Timiºoara este interesatã de preluarea acestui obiectiv.

Cert este cã la Ministerul Transporturilor s-ar afla deja, potrivit unor surse din C.J. Timiº, nota de fundamentare care va oficializa acest transfer, o hotãrâre finalã fiind aºteptatã în câteva sãptãmâni. În acest sens, fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, declara cã Aeroportul din Timiºoara va fi preluat de un manager privat, iar administrarea instituþiei ar putea trece la administraþia judeþeanã.

Fostul ministru a mai spus cã au existat discuþii privind posibilitatea preluãrii unor aeroporturi de cãtre autoritãþile locale, iar în cazul celui de la Timiºoara, discuþiile sunt avansate.

Se ºtie cã, în ultimii ani, C.J. Timiº a întreprins demersuri pe lângã Ministerul Transporturilor pentru preluarea unui pachet majoritar de acþiuni la Aeroportul Timiºoara, lobby fiind fãcut în acest sens pe lângã foºtii miniºtri Gheorghe Dobre ºi Radu Berceanu. Pe atunci existau destule semne de întrebare, preluarea aeroportului doar de cãtre C.J. Timiº fiind consideratã o pãlãrie prea mare pentru administraþia judeþeanã. Se aducea atunci în discuþie planul de dezvoltare al aeroportului, care era comparat cu bugetul anual de atunci al C.J. Timiº, plusându-se pe ideea cã, dacã ar duce acest program

la bun sfârºit, C.J. Timiº ar trebui sã bage în el toþi banii judeþului, timp de aproape un deceniu...

Rezerve au rãmas ºi în momentul de faþã. Consilierul judeþean P.D.L. Marius Martinescu (foto) spune cã, oficial, nu s-a mai discutat nimic despre acest proiect, percepând subiectul doar ca pe o temã de campanie. “Din ce vãd, C.J. Timiº nu se descurcã prea bine nici cu gestionarea proiectelor pe care le are acum în derulare – se vorbeºte despre o crizã de finanþare a proiectelor majore ale judeþului, ºi aþi vãzut cã vrea sã se împrumute, cu o sumã destul de mare. De aceea, angrenarea în alte proiecte de amploare, care presupun finanþãri consistente, mi se pare absurdã. Am vãzut ºi la adoptarea bugetului ce bani a primit C.J. Timiº. Nu vãd de ce, în acest context, se mai vehiculeazã teme de campanie de acest fel, care mi se pare cã nu au alt scop decât de a atrage atenþia asupra celor care le vehiculeazã”, mai spune Marius Martinescu.

11

intersecþii

23 - 25 septembrie 2013

Din seria „Codul Rutier, modificat la modificãri” La început de septembrie, ministrul de Interne, Radu Stroe, anunþa înãsprirea sancþiunilor pentru nerespectarea regimului de circulaþie pe drumurile publice, afirmând cã va fi, din nou, modificat Codul Rutier.

Noutatea era datã de amenzile mai mari, dar ºi de creºterea perioadei de suspendare a permisului, în anumite situaþii.

La o sãptãmânã distanþã, tot Radu Stroe vine ºi spune cã sancþiunile „vor fi atenuate”.

Anul trecut, aproape o mie de morþi, pe ºoselele din þarã

Potrivit statisticilor M.A.I., în 2012 au avut loc aproape 30.000 de accidente rutiere soldate cu victime, dintre care în peste 10.000 au fost cauzate de viteza excesivã, de neacordarea prioritãþii pietonilor angajaþi regulamentar în traversare ºi de consumul de bãuturi alcoolice. Cât priveºte numãrul victimelor, 805 persoane au murit, aproape 4.000 au fost rãnite grav, iar 10.000 de oameni s-au ales cu rãni uºoare

M.A.I. cere creºterea amenzilor, apoi spune cã sunt prea drastice Deºi ultima variantã modificatã a Codului Rutier a fost prezentatã acum douã luni, ministrul de Interne, Radu Stroe, a anunþat la început de septembrie cã va pregãti în perioada urmãtoare o serie de modificãri ale legislaþiei rutiere, cu accent pe prevenirea infracþiunilor rutiere grave ºi reducerea numãrului de morþi ºi rãniþi pe ºoselele din þarã, invocând numãrul foarte mare de victime ale accidentelor de circulaþie. La doar câteva zile distanþã, însã, Radu Stroe ºi-a schimbat poziþia, afirmând cã sancþiunile pe care le-a propus vor fi mai blânde.

Radu Stroe anunþa iniþial cã va fi introdus în Codul Rutier un articol care prevede suspendarea dreptului de a conduce pentru ºoferii care au amenzi de circulaþie neplãtite, pânã la data în care aceºtia fac dovada plãþii amenzii, insistând asupra faptului cã, în acest fel, rolul preventiv al amenzii îºi va face efectul. „Pe noi rolul preventiv al unei amenzi ne intereseazã, nu cuantu-

Foto TIMPOLIS

cosmina.buseu@timpolis.ro

mul. Cã sunt mari sau mici, important este ca atunci când s-a aplicat o amendã, cel care a primit-o sã fie mai atent data viitoare ºi sã respecte regula. Pe de altã parte, lipsa oricãrei sancþiuni pentru neplata amenzilor a determinat o erodare treptatã a autoritãþii statului în acest domeniu”, spunea ministrul de Interne, citat de Mediafax.

Pe de altã parte, acesta afirma cã amenzile vor avea un cuantum ºi de zece ori mai mare faþã de actualele valori, în cazul în care, de exemplu, un ºofer nu respectã culoarea roºie a semaforului sau nu poartã centura de siguranþã.

La diferenþã de câteva zile, însã, amenzile au devenit brusc prea mari, pe deasupra, s-a ajuns la concluzia cã unele dintre ele nu ar fi putut fi probate în instanþã. Deci, „ne vom revizui punctul de vedere”, anunþã Radu Stroe, þinând cont ºi de opinia reprezentanþilor Comisiei de lucru din M.A.I., care lucreazã la acest proiect ºi care considerã cã sancþiunile sunt prea drastice.

Articolul cu suspendarea permisului pe patru ani, modificat O altã modificare a Codului Rutier propusã iniþial se referã la creºterea perioadei de suspendare a permisului de conducere pânã la patru ani pentru ºoferii care accidenteazã oameni în timp ce ºofeazã sub influenþa alcoolului sau trecând pe culoarea roºie a semaforului. Aceastã mãsurã, spunea ministrul de Interne, a fost discutatã ºi cu reprezentanþii Poliþiei Rutiere ºi cu cei ai Departamenului Juridic din cadrul M.A.I., stabilindu-se cã amenzile mai mari pentru infracþiunile rutiere nu garanteazã cã ºoferii nu vor recidiva.

Pe lângã nerespectarea culorii roºii a semaforului ºi a ºofatului sub influenþa bãuturilor alcoolice, mai este vorba ºi despre neacordarea prioritãþii pietonilor pe trecerea de pietoni, neoprirea la trecerea la nivel cu calea

feratã ºi de conducerea pe contrasens pe autostradã. Ministrul Radu Stroe s-a rãzgândit ºi în aceastã privinþã, afirmând cã, de exemplu, pentru pãtrunderea în intersecþie pe culoarea roºie a semaforului ºi producerea unui accident soldat cu pagube materiale, perioada de suspendare a permisului sã fie nu de patru ani, ci pe o perioadã mai micã.

Specialiºtii din domeniulo siguranþei rutiere considerã cã Ministerul de Interne nu are competenþa legalã de a stabili cuantumul amenzilor rutiere sau perioada de suspendare a permisului de conducere, aceste aspecte fiind de fapt apanajul organului legislativ, ºi nu al celui executiv. Cu atât mai mult, apreciazã aceºtia, ministrul Radu Stroe nu ar trebui sã comenteze la televizor aceste subiecte. Specialiºtii în domeniul rutier mai spun cã, de îndatã ce amenzile de circulaþie vor fi mai mari, va creºte ºi gradul de repulsie al cetãþenilor faþã de poliþiºti. Tot ceea ce poate sã facã Ministerul de Interne, prin Direcþia Rutierã, este sã aplice legea. Cât

priveºte iniþiativa lui Radu Stroe de a suspenda permisul de conducere pânã la dovada plãþii amenzii, experþii spun cã aceasta este “o gafã impardonabilã”.

De asemenea, în opinia acestora, Codul Rutier ar trebui conceput de specialiºtii în drept, ºi nu de Ministerul de Interne.

Trecerea pe culoarea roºie a semaforului ºi producerea unui accident rutier soldat cu pagube materiale se sancþioneazã, în momentul de faþã cu suspendarea permisului de conducere pe douã luni, ºi cu o amendã de 6 - 8 puncte, ceea ce înseamnã un cuantum între 480 ºi 640 de lei, þinând cont cã punctul de amendã valoreazã 80 de lei.

Noile prevederi ar ridica amenda pânã la nouã puncte ºi suspendarea permisului pe trei ani.

De asemenea, dacã mergi pe contrasens, pe autostradã, noua reglementare prevede suspendarea permisului pe trei ani ºi amendã încadratã între 125 ºi 200 de puncte, suma ajungând pânã la 16.000 lei, în condiþiile în care prevederile actuale se referã la suspendarea carnetului pe doi ani ºi o amendã de maximum 640 de lei. În caz de nepurtare a centurii de siguranþã, încadrarea amenzii creºte de la 2 - 3 puncte pânã la 20 de puncte amendã.

Transportatorii considerã abuzive sancþiunile din noul Cod Rutier ºi cer modificarea acestora Uniunea Naþionalã a Transportatorilor Rutieri din România considerã abuzive sancþiunile propuse în proiectul noului Cod Rutier ºi cere modificarea acestora, precum ºi introducerea de mãsuri care sã stabileascã responsabilitãþi ºi pentru pietoni, ºi pentru autoritãþile care administreazã drumuri.

Sancþiunile propuse prin proiectul de ordonanþã de urgenþã sunt abuzive, întrucât se propun amenzi de pânã la 16.000 de lei, ceea ce însumeazã valoarea a 20 de salarii, în condiþiile în care salariul minim garantat în platã este de 800 de lei, declarã reprezentanþii U.N.T.R.R. Care solicitã ca sancþiunile sã fie progresive ºi proporþionale.

Potrivit U.N.T.R.R., proiectul de act normativ are un impact deosebit de grav pentru ºoferii profesioniºti, având în vedere cã sancþiunea complemen-

se doreºte punerea în discuþie a procesului de îmbunãtãþire a factorilor ce influenþeazã siguranþa rutierã (paºii care trebuie parcurºi pentru o infrastructurã mai sigurã, pentru strãzi fãrã trafic agresiv ºi pentru creºterea siguranþei mediului lateral al drumurilor)”, se menþioneazã într-un comunicat al instituþiei, citat de Mediafax.

Reprezentanþii transportatorilor apreciazã cã ºoferii profesioniºti sau amatori nu pot fi consideraþi responsabili unici pentru siguranþa rutierã din România ºi de aceea solicitã amendarea proiectului de act normativ în scopul introducerii în context a îndatoririlor ºi rãspunderii pietonilor (în caz de nerespectare a regulilor de circulaþie sau de semnalizare necorespunzãtoare), precum ºi a autoritãþilor ºi instituþiilor publice care au în administrare sau concesiune drumuri publice, poduri sau pasaje pietonale sau la nivel cu cale feratã (în caz de nefuncþionare sau funcþionare defectuoasã).

U.N.T.R.R. anunþã cã a solicitat

Foto UNTRR

TIMPOLIS

tarã de suspendare a dreptului de conducere (dreptul la muncã) se poate dispune de la 30 de zile ºi dacã nu se face dovada achitãrii amenzii contravenþionale, între 120 ºi 180 de zile, pentru depãºirea vitezei, ºi pânã la cinci ani ca sancþiune administrativã (în caz de accident din care rezultã vãtãmarea corporalã sau decesul unei persoane, când instanþa de judecatã sau procurorul a dispus neînceprea urmãririi penale, scoaterea de sub urmãrire penale, încetarea urmãririi penale, achitarea ori încetarea procesului penal cu aplicarea unei sancþiuni administrative).

“Pentru o soluþionare rapidã, U.N.T.R.R. propune o dezbatere publicã în acest sens, luând în considerare impactul aplicãrii sancþiunilor propuse asupra conducãtorilor auto, ºi solicitã elaborarea unui proiect de responsabilizare a tuturor participanþilor la trafic (atât educarea comportamentului conducãtorilor auto, a pietonilor, a bicicliºtilor, cât ºi sporirea gradului de implicare a autoritãþilor). De asemenea,

Transportatorii considerã abuzive sancþiunile propuse în proiectul noului Cod Rutier autoritãþilor crearea unui sistem de monitorizare a încasãrii amenzilor aplicate strãinilor, pentru a se înceta discriminarea românilor la ei acasã ºi solicitã Guvernului sã demareze proiecte de educaþie rutierã ºi campanii de conºtientizare socialã, care sã aibã ca obiectiv principal instruirea partici-

panþilor la trafic în scopul sporirii siguranþei rutiere. Transportatorii solicitã, totodatã, creºterea numãrului de controale în trafic ºi creºterea profesionalismului organismelor implicate în formarea profesionalã cu menþiunea cã rolul autoritãþilor trebuie sã fie preventiv ºi nu reactiv.

de 23 de ani un reper al cetãþii

12

timp liber

23 - 25 septembrie 2013

Teatru

Regina frumuseþii din Leenane De Martin McDonagh Un spectacol în regia lui Upor László Teatrul Maghiar “Csiky Gergely” Timiºoara, Sala Studio, 28 septembrie, ora 19 

lonia, Spania sau Japonia, iar lucrãri de artã monumentalã semnate de artist se aflã în mai multe oraºe din România ºi Italia.

Palatul Baroc, pânã în 31 octombrie, zilnic între orele 10 -18, cu excepþia zilei de luni  Arta germanilor din Transilvania (secolul XX)

Operã

 Scripcarul pe acoperiº

Dupã povestirile lui Sholem Aleichem Musical în trei acte Muzica: Jerry Bock Libretul: Joseph Stein Versificaþia: Sheldon Harnick Traducerea: Antoaneta Ralian Opera Românã din Timiºoara, 25 ºi 26 septembrie, ora 18

Balet 

Gala baletului Italian

Un spectacol susþinut de Compagnia Balletto Classico “Liliana Cosi - Marinel Stefãnescu”, pe muzicã de Ceaikovski, Rahmaninov, Liszt ºi Haciaturian.

Compania de balet clasic “Liliana Cosi - Marinel Stefãnescu” este una dintre cele mai longevive ºi mai apreciate companii de balet din Italia, fiind fondatã la Reggio Emilia, în 1977, de cãtre Marinel ªtefãnescu (balerin ºi coregraf român, dar ºi pictor) împreunã cu Liliana Cosi – în anii ’70 consideratã cea mai mare balerinã a Italiei. Cei doi au format în acea vreme un cuplu artistic pentru ca apoi sã îºi uneascã forþele pentru a da naºtere Companiei ºi ªcolii de Balet, unde timp de peste 35 de ani pânã în prezent, alãturi de profesori mai ales de formaþie rusã ºi cu Marinel ªtefãnescu în funcþia de Director didactic al ºcolii, se vor forma întregi generaþii de balerini.

Opera Românã din Timiºoara, 7 octombrie

Simpozion

 Zilele Sfântului Siluan Athonitul Un simpozion internaþional organizat de Asociaþia Culturalã Kratima în parteneriat cu Mitropolia Banatului, Filarmonica Banatul, Asociaþia pentru un pãmânt fericit ºi Universitatea de Vest, Invitaþi la acest eveniment sunt preoþii Cristian Galeriu, Dionisie Ignat ºi Dumitra Daviti, din Grecia.

Aula Magna a Facultãþii de Medicinã din Timiºoara, 1 - 2 octombrie, ora 18

Expoziþe de picturã ºi graficã din colecþia Muzeului Naþional Brukenthal, îngrijitã de curatorul dr. Iulia Mesea, de la Muzeul Naþional Brukenthal Sibiu, ºi de comisarul Marius Cornea, de la Muzeul de Artã Timiºoara, Expoziþia “Arta germanilor din Transilvania (secolul XX)” este a doua componentã a proiectului expoziþional organizat în parteneriat de Muzeul Naþional Brukenthal ºi Muzeul de Artã Timiºoara, proiect ce a debutat anul trecut (ºi a fost dedicat secolelor XVIII - XIX) ºi ºi-a propus sã ofere publicului vizitator o imagine amplã asupra producþiei artistice a saºilor din provincia intracarpaticã pe parcursul a aproape douã secole.

Colecþia Muzeului Naþional Brukenthal deþine cel mai însemnat fond de picturã ºi graficã ale germanilor din Transilvania, ceea ce creeazã posibilitatea unei prezentãri complexe, evolutive, prin opere numeroase ºi elocvente ale celor mai importanþi reprezentanþi, reliefând atât specificul artei locale, cât ºi influenþele receptate din arta europeanã.

Structura expunerii evidenþiazã momentele de efervescenþã, personalitãþile cu contribuþiile cele mai notabile la viaþa artisticã a acestei zone, fãrã sã neglijeze artiºtii mai puþin cunoscuþi, din ale cãror creaþii se pãstreazã uneori lucrãri fermecãtoare, aduse acum pe simeza expoziþiei.

Tematica expoziþiei fixeazã ca moment de pornire a expunerii perioada primelor semne de înnoire, de modernitate, marcate prin operele artiºtilor activi la cumpãna dintre secolele XIX - XX (Arthur Coulin, Arnold Sigmund, Robert Wellmann, Fritz Schullerus, Anna Dörschlag, Lotte Goldschmidt), având un moment spectaculos prin lucrãrile pictorilor ºi graficienilor influenþaþi de simbolism ºi expresionismul german ale începutului de secol XX (Hans Eder, Karl Hübner, Grete Csaki-Copony, Margarete Depner etc.). Revenirea la tradiþionalism în grilã realistã se regãseºte în operele lui Hans Hermann, Trude Schullerus, Heinrich Schunn º.a.

Palatul Baroc, pânã în 6 octombrie, zilnic între orele 10 -18, cu excepþia zilei de luni  „Evantaie de ieri ºi de azi.

Colecþia Aurelia Veronica Filimon”

Expoziþii

 Sculpturã – Minea Grigorie

Expoziþia cuprinde 32 de lucrãri în bronz, piatrã, fier ºi aluminiu ale artistului Grigorie Minea, nãscut în 1939, la Târgu Mureº, ºi absolvent al Academiei de Artã din Bucureºti Lucrãrile lui Grigorie Minea au participat la numeroase expoziþii personale ºi de grup în România, Franþa Germania, Italia, Rusia, Grecia, Po-

Muzeograful Marcela Oprescu,

de 23 de ani un reper al cetãþii

Vitrina cu cãrþi “Subliminal. Cum ne determinã inconºtientul comportamentul”, Leonard Mlodinow (Ed. Humanitas) Multã vreme, ipoteza existenþei unui nivel inconºtient al minþii s-a bazat pe introspecþie ºi pe supoziþii privind cauzele unor comportamente inexplicabile prin teoriile filozofice care puneau totul pe seama conºtiinþei.

Apariþia psihologiei experimentale a tãiat aripile acestor speculaþii nesusþinute de date observabile ºi cuantificabile, provocând o adevãratã fracturã în domeniul psihologiei. În ultimele douã decenii, însã, dezvoltarea imagisticii cerebrale a fãcut posibilã reluarea mai vechilor ipoteze în vederea testãrii lor empirice ºi elaborãrii unor modele fiabile de funcþionare a psihicului uman.

Fascinat de aceste noi posibilitãþi, fizicianul american Leonard Mlodinow ºi-a abandonat temporar propriul domeniu, dar nu ºi exigenþele specifice lui, ºi s-a aplecat asupra ultimelor evoluþii din psihologie. Coroborând informaþiile oferite de imagistica funcþionalã cu cercetarea „clinicã” a unor atitudini ºi comportamente, el aratã cã existenþa inconºtientului nu mai poate fi tãgãduitã astãzi, când au fost identificate structuri cerebrale rãspunzãtoare de activitatea nivelului subliminal. Inconºtientul se dovedeºte astfel mai puþin un „subsol“ al instinctelor ºi refulãrilor, cât un nivel creator, capabil sã ne întregeascã percepþia ºi memoria lacunare ºi, totodatã, sã determine distorsiuni în atitudinile ºi comportamentele noastre. Deºi aflatã la primii paºi, cunoaºterea lui reprezintã un imens câºtig pentru înþelegerea noastrã de cãtre noi înºine ºi o adevãratã provocare pentru viitor.

“Lumina dintre oceane”, M.L. Stedman (Ed. Poliron)

Devenitã bestseller, Lumina dintre oceane a fost desemnatã cea mai bunã carte a lunii august 2012, de Amazon.com, unanim consideratã un debut spectaculos al scriitoarei de origine australianã M.L. Stedman.

Dupã patru ani de coºmar, petrecuþi pe fronturile Primului Rãzboi Mondial, Tom Sherbourne se întoarce în þara natalã, Australia, angajându-se paznic de far pe Ianus Rock, o insulã aflatã la distanþã de o jumãtate de zi de coastã. Izolaþi de restul lumii, Tom ºi frumoasa lui soþie, Isabel, încearcã zadarnic sã devinã pãrinþi. Când orice speranþã pãrea pierdutã, pe þãrm eºueazã o barcã ducând un cadavru ºi un nou-nãscut. Încãlcându-ºi principiile, Tom ºi Isabel decid sã pãstreze copilul, considerându-l un dar de la Dumnezeu. Dupã doi ani, când se întorc pe continent, descoperã cã hotãrârea luatã le-a schimbat iremediabil destinele.

Lumina dintre oceane este o devastatoare poveste de iubire într-o lume fãrã rãspunsuri sigure.

“Pearl Harbor”, Steven M. Gillon (Ed. Litera)

În celebrul sãu discurs þinut în faþa Congresului Statelor Unite, preºedintele Franklin D. Roosevelt a numit ziua de 7 decembrie 1941 „unul dintre cele mai infame momente ale istoriei”.

Iar timpul a dovedit cã a avut dreptate: în acea zi, bombardierele japoneze care au atacat baza americanã de la Pearl Harbor au fãcut 3.566 de victime (dintre care 2.388 de morþi) ºi au scufundat sau avariat grav opt cuirasate, trei cruciºãtoare uºoare, patru distrugãtoare ºi 350 de avioane. În mod paradoxal, atacul japonez nu a destabilizat

SUA, ci le-a fãcut mai puternice, ducând la sfârºitul Marii Crize economice ºi determinând intrarea lor în cel de-al Doilea Rãzboi Mondial.

Steven M. Gillon, profesor de istorie la Universitatea din Oklahoma ºi un colaborator constant al History Channel, analizeazã evenimentele pline de tensiune ºi de emoþie din primele 24 de ore de dupã atac, arãtând modul în care preºedintele ºi publicul american au reacþionat. Autorul oferã, în acest scop, o descriere plinã de viaþã, minut de minut, a modului inteligent în care Roosevelt a gestionat situaþia. Hotãrât ºi abil, preºedintele a reuºit sã inspire ºi sã uneascã naþiunea, ascunzând, în acelaºi timp, Congresului ºi publicului american proporþiile reale ale distrugerilor provocate de atac.

“Lupu”, ultimul film cu Sergiu Nicolaescu “Lupu”, de Bogdan Mustaþã, ultimul film în care a jucat cineastul Sergiu Nicolaescu, va avea premiera în cinematografele româneºti pe 4 octombrie.

TIMPOLIS

Ce se poate întâmpla în mintea unui adolescent de 16 ani când se îndrãgosteºte pentru prima datã? Lupu trãieºte cea mai stranie varã din viaþa sa. Mama lui are un nou iubit, fata care se lipeºte de el pe holurile întunecate ale blocului este posibil sã nu existe, iar tatãl mort îi cere ajutorul din camera alãturatã.

Filmul Lupu îl are în rolul principal pe tânãrul Mihai Vasilescu, aflat la debut, alãturi de Ada Condescu, Costel Caºcaval, Carmen Ungureanu, Alexandru Potocean ºi Camelia Zorlescu, cu participarea extraordinarã a lui Sergiu Nicolaescu, în ultimul sãu rol, anunþã Mediafax, citând Strada Film.

Proiectul a fost selecþionat în cadrul Atelierului Festivalului de la Cannes. Bogdan Mustaþã a fãcut filme de televiziune în Dubai ºi Vietnam ºi a câºtigat Ursul de Aur la Berlin pentru scurtmetrajul O zi bunã de plajã, în 2008.

Filmul Lupu va avea douã proiecþii pentru public, înainte de lansarea oficialã în cinematografe. Prima proiecþie a avut loc vineri, 20 septembrie, la Cinema Studio din Capitalã, în Noaptea Albã a Filmului Românesc. Regizorul Bogdan Mustaþã ºi o parte din echipã vor rãspunde la întrebãrile publicului,

dupã proiecþie.

De asemenea, pe 2 octombrie, echipa de promovare, în colaborare cu sub25.ro, pregãteºte un eveniment special, în cadrul cãruia 100 de spectatori aleºi în urma unui concurs pe Facebook vor fi iniþiaþi în universul labirintic al lui Lupu, în Club Control din Bucureºti.

13

timp liber

23 - 25 septembrie 2013

Corneliu Porumboiu, despre “Metabolism”:

“Am realizat filmul cu un soi de nostalgie pentru peliculã” Filmul “Când se lasã seara peste Bucureºti sau Metabolism”, de Corneliu Porumboiu, a avut premiera în cinematografele româneºti la sfârºitul sãptãmânii trecute, regizorul afirmând cã a realizat acest lungmetraj “cu un soi de nostalgie pentru peliculã” ºi cã ºi-a dorit “un tip de oglindã întoarsã”.

TIMPOLIS

Cel mai recent lungmetraj al lui Corneliu Porumboiu prezintã momente din viaþa unui regizor care lucreazã la un film pe peliculã. Paul (Bogdan Dumitrache), regizorul, are o relaþie amoroasã cu Alina (Diana Avrãmuþ), o actriþã dintr-un rol secundar. În ziua urmãtoare se vor filma ultimele scene în care apare Alina. Paul se hotãrãºte sã filmeze o scenã nud cu ea. Se trezeºte de dimineaþã, plin de îndoieli, ºi îºi schimbã planurile: în loc sã filmeze scena nud, îi spune producãtorului (Mihaela Sîrbu) cã are o crizã de ulcer. Apoi, îºi ia o zi liberã pentru a se întâlni cu Alina. Treptat, filmul se întrepãtrunde din ce în ce mai mult cu viaþa realã, iar filmarea ia o turnurã neaºteptatã.

“Ideea filmului mi-a venit acum trei ani, când a fost depusã o nouã lege a cinematografiei de cãtre domnul Sergiu Nicolaescu. Chiar am fost în Camera Deputaþilor pentru o dezbatere în sensul acesta, în care concursul la Centrul Naþional al Cinematografiei se dãdea dupã un decupaj regizoral ºi asta mi-a provocat amintiri din ºcoalã. În ºcoalã am trãit un tip de penurie, o anumitã limitare ºi îmi aduc aminte cã la examene mã duceam cu un decupaj regizoral pe care îl fãceam acasã singur. ªi cam de aici am plecat cu filmul aces-

ta. Filmul conþine un soi de interogare la felul în care eu am început sã fac film”, a declarat, citat de Mediafax, Corneliu Porumboiu, înainte de lansarea filmului. Regizorul spune cã a fãcut filmul “cu un soi de nostalgie pentru peliculã”, dorindu-ºi sã fie “cumva ca un tip de oglindã întoarsã”. În timpul filmãrilor, lungmetrajul Când se lasã seara peste Bucureºti sau Metabolism s-a intitulat Filmarea, iar apoi, Un interval de 9 minute.

Pelicula a fost selecþionatã în competiþia oficialã a Festivalului Internaþional de Film de la Locarno, din

Elveþia, care s-a desfãºurat în august, precum ºi la cea de-a 19-a ediþie a Festivalului de la Sarajevo, care a avut loc în aceeaºi lunã. De asemenea, filmul a fost proiectat în secþiunea Contemporary World Cinema, de la Festivalul Internaþional de la Toronto, eveniment care s-a desfãºurat în perioada 5 - 15 septembrie.

Pelicula va fi proiectatã în SUA, fiind selecþionatã în competiþia oficialã a celei de-a 51-a ediþii a Festivalului de Film de la New York, care se va desfãºura în perioada 27 septembrie - 13 octombrie.

Corneliu Porumboiu este unul dintre cei mai importanþi regizori din noua cinematografie româneascã, alãturi de nume precum Cristi Puiu, Cristian Mungiu ºi Radu Muntean. În 2006, a primit premiul pentru debut Camera d’Or, la Festivalul de Film de la Cannes, pentru A fost sau n-a fost?, o comedie despre cum a fost trãitã Revoluþia din 1989 într-un oraº de provincie. S-a întors la Cannes, în secþiunea Un Certain Regard, în 2009, cu Poliþist, adjectiv. Filmul a primit premiul FIPRESCI ºi premiul juriului secþiunii Un Certain Regard.

curatorul expoziþiei, a selectat 86 de piese din cele peste 200 cât numãrã aceastã colecþie unicã în þarã, achiziþionate pe parcursul unei vieþi, cu pasiune ºi mãiestrie, de cãtre Aurelia Veronica Filimon, fiica eruditului folclorist Aurel Filimon, fondatorul Muzeului de Arheologie ºi Etnografie din Târgu-Mureº.

De mici sau mari dimensiuni, din dantelã, pergament sau pene, din sidef, baga sau lemn preþios, pictate, sculptate sau încrustate, manufacturate de-a lungul vremii pe bãtrânul continent sau în Extremul Orient, evantaiele acestei expoziþii au în comun frumuseþea ºi romantismul. Ele nu sunt doar accesorii vestimentare, ci ºi modalitãþi de manifestare a eleganþei ºi cochetãriei feminine prin intermediul unui limbaj secret.

Expunerea evantaielor este completatã cu obiecte decorative din colecþia Muzeului de Artã Timiºoara, care întregesc atmosfera fascinantã a acestei expoziþii.

Palatul Baroc, pânã în 10 octombrie, zilnic între orele 10 -18, cu excepþia zilei de luni  Expoziþie permanentã de artã româneascã modernã

Victima lui Polanski ºi-a publicat memoriile  La 36 de ani dupã agresiunea suferitã Samantha Geimer ºi-a publicat volumul de memorii în Statele Unite, la 36 de ani dupã ce a întreþinut raporturi sexuale, la vârsta de 13 ani, cu cineastul Roman Polanski. Declarând cã pentru ea, ajunsã la vârsta de 50 de ani, a sosit timpul sã “îºi recupereze propria istorie” ºi sã ierte. Într-o carte scrisã în colaborare cu avocatul ei, publicatã sub titlul The Girl: A Life Lived in the Shadow of Roman Polanski, Samantha Geimer revine cu detalii despre acea searã de 10 martie 1977, când Roman Polanski a rugat-o sã pozeze pentru el, i-a oferit ºampanie, un medicament relaxant ºi a întreþinut cu ea relaþii sexuale – neconsimþite, spune aceasta – în vila actorului Jack Nicholson. Sub efectul alcoolului ºi al drogului, impresionatã de celebritatea regizorului ºi de diferenþa de vârstã, Samantha afirmã cã nu s-a luptat cu cineastul, lãsându-l sã facã ce voia. “De ce sã lupt?”, scrie ea. “Aº fi fãcut orice ca totul sã se termine”, adaugã ea.

Samantha Geimer vorbeºte des-

pre frica ei, lacrimile ei, mai târziu, în maºinã, atunci când Polanski a condus-o acasã ºi a întrebat-o dacã se simþea bine. “Da, sunt bine, nu e nicio problemã”, a spus ea. Cineastul i-a cerut Samanthei sã nu îi povesteascã mamei sale despre cele întâmplate.

“M-am lãsat fotografiatã de Roman Polanski, iar el m-a violat”, scria Samantha, puþin mai târziu, în jurnalul ei, potrivit acestui volum de memorii.

Viaþa ei s-a schimbat pentru totdeauna, iar Samantha spune cã adeseori a visat cã îºi dorea sã nu fi povestit niciodatã ceea ce se întâmplase în acea searã. La vârsta de 13 ani, Samantha a trãit presiunea exercitatã neîncetat de mass-media, Poliþie ºi Justiþia californianã, în ciuda eforturilor familiei sale de a o proteja. “Ceea ce s-a întâmplat în acea searã nu a fost mai rãu decât ceea ce a urmat”, scrie Samantha Geimer. În cartea ei, Samantha denunþã sistemul judiciar californian ºi “acei actori corupþi a cãror sete de publicitate depãºeºte setea de dreptate”. La 13 ani, “vina mea a fost cã am fost victima unui viol, comis de o vedetã de la Hollywood”, afirmã ea. Însã nu existã furie, nici urã la

aceastã mamã a trei fete, de acum majore, care îºi împarte timpul între Hawaii ºi Nevada: “Familia mea nu a cerut niciodatã ca Polanski sã fie pedepsit. Voiam doar ca maºinãria judiciarã sã se opreascã”.

La sfârºitul cãrþii, Samantha Geimer spune cã l-a iertat pe celebrul regizor. “Nu l-am iertat pentru el, am fãcut-o pentru mine însãmi. Iertarea nu este un semn de slãbiciune, este un semn de forþã”, scrie ea, denunþându-i pe toþi aceia care au prezentat-o ca pe o victimã, un cuvânt pe care ea îl respinge. În carte, Samantha a publicat ºi o scurtã scrisoare pe care Roman Polanski i-a trimis-o în 2009, în care regizorul “îºi cerea iertare pentru faptul cã i-a afectat viaþa atât de mult”.

Dupã 42 de zile de închisoare, urmate de o eliberare pe cauþiune, cineastul franco-polonez, care a pledat vinovat la acuzaþia de întreþinere de raporturi sexuale ilegale, a fugit din Statele Unite înainte de pronunþarea verdictului, temându-se cã va primi o condamnare severã.

Scandalul a reizbucnit în 2009, atunci când Roman Polanski a fost

arestat în Elveþia, pe baza unui mandat internaþional american, apoi plasat în regim de arest la domiciliu, în reºedinþa sa de vacanþã din Gstaad, înainte de a fi eliberat în cele din urmã de autoritãþile elveþiene.

Volumul de memorii lansat de Samantha Geimer include ºi câteva fotografii ale acesteia, realizate în alb-negru, de Roman Polanski, în 1977. (TP)

Expoziþia constituie un proiect al secþiei de specialitate din cadrul MuPublicitate zeului de Artã Timiºoara ºi este îngrijitã de muzeograful Ramona Orban.

Aceasta cuprinde în jur de 150 de lucrãri de picturã ºi sculpturã create în perioada 1850 - 1970 de cei mai importanþi artiºti români moderni ºi încearcã sã puncteze, prin expunerea cronologicã, evoluþia artei româneºti moderne ºi transformãrile de ordin stilistic ºi tematic apãrute în acest interval de timp.

Sunt expuse lucrãri semnate Constantin Lecca, Gheorghe Tãttãrescu, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, ªtefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Gheorghe Petraºcu, Theodor Pallady, Camil Ressu, Nicolae Tonitza, Francisc ªirato, ªtefan Dimitrescu, Oscar Han, Iosif Iser, Elena Popea, Miliþa Pãtraºcu, A.J. Steriadi, H.M. Maxy, Hans MattisTeutsch, Alexandru Ciucurencu, Ion Þuculescu si alþii – portrete, peisaje, scene de gen ºi naturi statice, de la neoclasicism pânã în pragul artei contemporane.

Muzeul de Artã

de 23 de ani un reper al cetãþii

14

sãnãtate

23 - 25 septembrie 2013

Secþia de arºi a Spitalului de Copii, dotatã pentru a creºte ºansele de supravieþuire ale pacienþilor  Dr. Eugen Boia: „Un pacient ars este un bolnav poliºocat”

Un proiect nãscut dintr-o dramã personalã

Foto Cosmian BUªEU

Dacã pânã acum, pacienþii cu arsuri grave primeau o parte a tratamentului într-o încãpere cu obiecte improvizate a Spitalului de Copii “Louis Þurcanu”, de acum pot beneficia de o salã de hidroterapie dotatã cu cãzi sterile ºi echipamente performante.

Compartimentul de arºi a mai fost dotat cu saltele pneumatice, monitoare pentru observarea stãrii de sãnãtate a pacienþilor ºi un aparat prin care se realizeazã transplatul de piele. cosmina.buseu@timpolis.ro

Cãzile sterile au înlocuit lighenele Compartimentul de chirur-

gie plasticã ºi reparatorie din cadrul Secþiei de Chirurgie a Spitalului de Copii “Louis Þurcanu”, din Timiºoara, a fost modernizat cu o serie de echipamente medicale menite sã amelioreze starea de sãnãtate a micuþilor arºi. Este vorba despre ºase paturi cu saltele pneumatice, speciale pentru tratamentul în caz de arsuri, 11 monitoare fixe ºi mobile pentru observarea stãrii de sãnãtate a lor, o staþie centralã amplasatã în camera asistentelor medicale, pentru supravegherea funcþiilor vitale ale bolnavilor aflaþi în stare gravã, ºi un electrodermatom, care este un aparat performant utilizat pentru realizarea transplantului de piele. Acestora li s-au adãugat cãzile sterile cu care a fost dotatã camera de hidroterapie. Pânã acum, spune dr. Eugen Boia, ºeful Secþiei de Chirurgie, acest

Dr. Eugen Boia

Dr. Dan ªuteanu

compartiment avea un echipament improvizat, pacienþii fiind spãlaþi în lighene. Media anualã a pacienþilor aduºi la “Louis Þurcanu”, cu arsuri, este de aproximativ o sutã.

Toate aceste echipamente medicale, a cãror valoare este în jur de 200.000 de euro, au fost achiziþionate ºi donate Spi-

talului “Louis Þurcanu” printr-un proiect comun realizat de Clubul Rotary împreunã cu organizaþia americanã Assist International. O echipã de tehnicieni de peste Ocean s-a ocupat de instalarea ºi punerea în funcþiune a echipamentelor ºi de instruirea personalul spitalului, în vederea utilizãrii aparaturii.

Dr. Eugen Boia spune cã derularea acestui proiect a început acum un an, iar iniþiatorul este fostul deputat P.D.L. de Timiº Marius Dugulescu, cel care s-a confruntat cu lipsa dotãrii spitalului atunci când fiul sãu, în vârstã de doi ani, suferise arsuri grave pe jumãtate din suprafaþa corpului. Internat la Spitalul „Louis Þurcanu”, acum opt ani, copilul a fost stabilizat, însã din cauza lipsei de echipamente specifice pentru tratament, bãiatul a fost transferat la o clinicã din Bucureºti. „Încã de atunci mi-am propus sã ajut Spitalul de Copii. Am fost plecat trei ani în America, unde copilul a suferit alte14 operaþii. Însã, dupã trei ani, m-am întors în þarã, unde am fost ales deputat ºi astfel am avut ocazia sã-i întâlnesc pe cei de la Assist International, cãrora le-am propus sã facem un proiect pentru aceastã unitate medicalã” , declarã Marius Dugulescu.

Dr. Dan ªuteanu, membru al Clubului Rotary, ºi el cadru medical, atrage atenþia cã, deºi avem destui specialiºti, aceºtia nu-ºi pot face bine treaba dacã nu existã ºi dotarea cu echipamente medicale performante: „Prin acest proiect am încercat sã umplem acest gol, dar speranþa noastrã este ca, în viitor, aceastã solidaritate sã fie transmisã ºi comunitãþii locale care ar putea sã se implice ceva mai mult în acest domeniu pentru cã, pânã la urmã, ne priveºte pe toþi, în mod direct”.

„«Marele ars» este un bolnav poliºocat” Dr. Eugen Boia declarã cã secþia pe care o coordoneazã avea nevoie urgentã de toate aceste aparaturi, în condiþiile în care pacienþii cu arsuri grave trebuie sã fie mult mai bine monitorizaþi pentru ca tratamentul sã fie administrat cât mai eficient, aceºtia fiind bolnavi politraumatizaþi: „În general, oamenii cred cã arsura este o boalã de piele, cã doar tegumentul este afectat de arsurã. În realitate, pacientul ars este un bolnav care are majoritatea organelor compromise, de la creier, rinichi, plãmâni ºi aºa mai departe. Marele ars este un bolnav poliºocat. Prin urmare, monitorizarea funcþiilor vitale este imperioasã”. Dr. Boia subliniazã cã o dotare adecvatã conduce ºi la creºterea ratei de supravieþuire, în contextul în care bolnavii cu arsuri de peste 80 la sutã din suprafaþa corpului au ºanse minime la viaþã.

Trei intervenþii chirurgicale la pacienþi cu anevrism al aortei, într-o singurã zi  Operaþiile vor fi fãcute la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timiºoara, de o echipã româno-maghiarã La Clinica de Chirurgie Cardiovascularã din Timiºoara vor fi efectuate pe parcursul zilei de luni, 23 septembrie, trei intervenþii chirurgicale deosebite, în cazuri de anevrism al aortei, la pacienþi care aºteaptã transplantul renal. oana.dima@timpolis.ro

Primii doi pacienþi care vor fi operaþi, în vârstã de 41 de ani, respectiv 62 de ani, sunt în Programul de dializã renalã cronicã, fiind pe lista de transplant renal. Prof. dr. Marian Gaºpar,

ºeful Clinicii de Chirugie Cardiacã a Institutului de Boli Cardiovasculare din Timiºoara, care coordoneazã intervenþiile chirurgicale, spune cã este vorba despre operaþii prealabile, fãrã de care nu poate fi efectuat transplantul renal, aorta fiind mult dilatatã în apropierea arterelor renale, unde urmeazã sã fie implantat noul rinichi. Cel de al treilea pacient este prezintã o formã mai rarã de anevrism gigant al arterei iliace interne cu risc crescut de rupturã. Acesta este operat pentru a evita aceastã complicaþie care poate fi catastrofalã.

Operaþiile vor fi efectuate împreu-

de 23 de ani un reper al cetãþii

nã cu prof dr. Petre Deutsch, ºeful Secþiei de Terapie Intensivã a spitalului, ºi prof. dr. Csaba Dzsinich, ºeful Secþiei Chirurgie Vascularã, din cadrul Spitalului N.A.T.O. de la Budapesta, care este un colaborator vechi al Institutului de Boli Cardiovasculare din Timiºoara, fiind ºi Doctor Honoris Causa al Universitãþii de Medicinã “Victor Babeº”, din Timiºoara. “Împreunã am mai fãcut la Timiºoara operaþii deosebite de anevrisme toracice ºi abdominale în care experienþa sa este cea mai mare din Europa”, spune prof dr.

Marian Gaºpar.

Prof. dr. Marian Gaºpar ºi prof. dr. Csaba Dzsinich

publicitate

23 - 25 septembrie 2013

15

de 23 de ani un reper al cetĂŁĂžii

ISSN 1223-9186

16

23 - 25 septembrie 2013

Fondat: februarie 1990

publicitate

E-mail: timpolis@online.ro Adresa Internet: www.timpolis.ro

REDACÞIA ªI ADMINISTRAÞIA TIMIªOARA, Strada A. IMBROANE nr. 16

Director executiv : Melania CINCEA Redactor-ºef : Bogdan PITICARIU Director Difuzare - Abonamente : Gheorghe LAR

Tel.: 0256-225.695; 225.960; Fax: 0256/219.389

TIPAR EDITURA ªI TIPOGRAFIA TIMPOLIS

de 23 de ani un reper al cetãþii

Bisãptãmânalul TIMPOLIS este realizat de Asociaþia Timpolice, autorizatã prin sentinþa 430, emisã de Judecãtoria Timiºoara Potrivit articolului 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.

De asemenea, în cazul informaþiilor furnizate de agenþiile de presã sau al personalitãþilor citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.