Romanian Journal of Veterinary Orthopedics & Imagistic nr. 8 (1) 2018

www.rjvoi.innovationinhealth.ro

REDACTOR-Ş EF D r. I oana MANEA

dr.ioanamanea@gmail.com

COMITET EDITORIAL

Prof. Dr. Dan CRÎNGANU

Prof. Dr. Cornel IGNA

Prof. Dr. Liviu Ioan OANA

Prof. Dr. Bruno PEIRONE

Prof.Dr. Marius PENTEA

Prof.Dr. Vasile VULPE

Conf. Dr. Florin Ioan BETEG Șef Lucr. Dr. Ciprian OBER Ș ef Lucr. Dr. Cosmin PEȘTEAN Ș ef Lucr. Dr. Eusebiu Viorel ȘINDILAR Șef. Lucr. Dr. Larisa SCHUSZLER Șef Lucr. Dr. Alexandru VIȚĂLARU

Asist. univ. Dr. Ruxandra COSTEA

Asist. univ. Dr. Cristian Constantin DEZROBITU

Asist. univ. Dr. Ionut Cristian GÂRJOABĂ

Asist. univ. Dr. Nicolae Răzvan MĂLĂNCUȘ

Dr. Dragoş BOGHEAN

Dr. Victor BUCUR

Dr. Cristian DRAGOMIR

D r. Eugen Dan GÂSCĂ

Dr. Wili GLASER

Dr. Florin GROSU Dr. Dinu MĂHĂLEAN

Dr. Oana RADU Dr. Edmond STECYK Dr. Hristov SVETOSLAV Dr. Andrei TIMEN Dr. Nicolae VALENTIN

Copyright © 2018 Innovation in Health Center

Drepturile de autor pentru articolele și fotografiile publicate aparţin exclusiv Innovation in Health Center Reproducerea, totală sau parţială, și sub

ORTOPEDIE MODIFICĂRI ALE UNGHIURILOR COPITEI ȘI PATOLOGIILE AFERENTE LA CABALINE

CHANGES IN HOOVES ANGLES AND THE PATHOLOGY THAT FOLLOWS IN THE HORSES C. Zaha, C. Igna

ECHILIBRAREA COPITEI LA CAI CU AJUTORUL SUPORTURILOR

HOOF BALANCE USING SUPPORTS IN HORSE C. Zaha, C. Igna

METODE DE TRATAMENT ÎN SEIME LA CABALINE

METHODS OF TREATMENT IN HORSE HOOF CRACKS C. Zaha, C. Igna

IMAGISTICĂ EVALUAREA RADIOLOGICĂ A BAZINULUI LA CÂINE

THE RADIOLOGICAL EVALUATION OF THE CANINE PELVIS V. Vulpe, Lucia Mădălina Corlat

EVALUAREA RADIOLOGICĂ A OSULUI FEMUR LA CÂINE

THE RADIOLOGICAL EVALUATION OF THE CANINE FEMUR V. Vulpe, Lucia Mădălina Corlat

MODIFICĂRI ALE UNGHIURILOR COPITEI

ȘI PATOLOGIILE AFERENTE LA CABALINE CHANGES IN HOOVES ANGLES AND THE PATHOLOGY THAT FOLLOWS IN THE HORSES

OPEN ACCES JOURNAL

Vol. V 8 (1): 4-8.

Cuvinte-cheie:

copită, măsurători, unghiuri, patologii

Rezumat: Abstract:

Keywords:

hoof, measurements, angles, pathologies

Corresponding author: Cornel Igna, E-mail: corneligna@usab-tm.ro

Recieved: March 2017

Accepted: April 2017

Măsurătorile de la nivelul copitei oferă posibilitatea determinării poziției falangei a III-a și relația pe care acesta o are cu structurile din interiorul cutiei de corn. Modificările unghiurilor copitei relevă existența unor patologii atât în interiorul cutiei de corn, cât și la nivelul membrului ca urmare a stresului exercitat asupra aparatului suspensor, ligamentelor și articulațiilor. Efectuarea greșită a potcovitului, trimajul la perioade mari de timp și lipsa unui examen radiografic periodic pot duce la apariția unor patologii ale acropodiului. Măsurarea unghiurilor copitei ajută medicii veterinari și potcovarii în stabilirea unui diagnostic al șchiopăturii și pentru efectuarea potcovitului ortopedic în scopul echilibrării copitei.

The measurements conducted at hoof level offer the possibility to determine the position of the third (IIIrd) phalanx and the relationship it holds with the interior of the hoof. Modifications of the hooves angles indicate the existence of certain pathologies on the inside as well as at the coresponding limbs level as a result of the stress exercised on the suspensory apparatus, ligaments and joints. Wrongly executing the shoeing, allowing to much time to pass between two trimmings and not performing a periodical radiological exam allow the apparition of certain pathology of the acropodium. Measuring these angles allow veterinarians and farriers to establish the correct diagnosis in cases of lameness and for executing the ortophedic shoeing to provide balance to the hoof.

Dr. Drd.Vet. Cristian Zaha, Prof. univ. dr. Cornel Igna Banat’s University of Agricultural Science and Veterinary Medicine, “King Mihai I of România” from Timisoara, Faculty of Veterinary Medicine, 300645, Calea Aradului, no. 119, Timișoara, România

Cite this article:

C. Zaha, C. Igna. Changes in hooves angles and the pathology that follows in the horses. R J Vet Orthoped I. 2018;

Changes in hooves angles and the pathology that follows in the horses

Introducere

În trecut, în medicina empirică au apărut diferite teorii referitoare la unghiul corect al copitei, stabilind astfel mărimea acestuia. Cele mai multe informații au fost colectate din observații empirice, care ulterior nu au putut fi sprijinite de dovezi (1, 2)

Cele mai vechi înregistrări cu privire la unghiul copitei au provenit de la Simon din Atena (430. î.Hr.) și de la Xenophon (380 î.Hr.) (3) . După traducerea lui Morgan, Xenophon recomanda: „Când cumperi un cal…primul lucru este să te uiți la picioarele lui…călcâiele înalte păstrează o furcuță bună pe sol, în schimb călcâiele joase face ca sprijinul să se facă cu partea moale a copitei” (cit. de Butler (12) ). În 1585, Clifford indica: „să tai cât mai puțin la călcâie, dar mai mult la picior” (cit. de Butler (12) ).

Winter J.W. a fost adeptul unghiului redus al copitei. În cartea sa „The Horse in Health and Desease” (Calul sănătos și bolnav), publicată în 1852, recomandă un unghi de 32 de grade la membrele anterioare și 35 de grade la cele posterioare (7)

De-a lungul timpului, teoria că unghiul copitei trebuie să fie de 45 de grade a fost acceptată, ceea ce nu înseamnă că acest unghi este și cel corect, astfel că Fleming arată că unghiul copitei variază între 50 și 60 de grade și probabil media dintre cele două, 55 de grade, va fi în mod frecvent observată (cit. de Eliashar și colab. – 2002 (8) ).

În mod ideal, copita trebuie să fie trimată astfel încât în contact cu solul, aceasta să fie cât mai echilibrată din punct de vedere al simetriei, conferind o distribuție uniformă pe întreaga ei suprafață [1]. Pentru ca o copită să fie simetrică și echilibrată privită din față și trasând o linie imaginară pe fruntea copitei care pornește de la marginea coronară până la cea soleară, trebuie ca cele două jumătăți să fie egale (Fig. 1). De menționat faptul că simetria copitei trebuie să fie într-o relație de dependență cu conformația membrului pentru a asigura o călcătură cât mai potrivită pe sol.

Pentru evaluarea simetriei solei, se va trasa o linie imaginară pe lungimea furcuței pentru a observa dacă există egalitate între cele două părți (Fig. 2) (9) . Astfel, dacă există o oarecare deviație a falangei care influențează modul în care copita face contact cu solul, este important să fie examinat pasul calului înainte de a se începe trimajul, tocmai pentru o mai bună individualizare a ceea ce trebuie corectat.

Modul în care copita face sprijinul cu solul, mai ales în cazul solicitării articulațiilor de la nivelul acropodiului, va influența starea de sănătate, pe termen lung, a unui cal în cazul copitelor echilibrate necorespunzător (7) .

Figura 2. Evaluarea simetriei solei (8)

Figura 1. Evaluarea simetriei copitei (8)

Unghiurile de la nivelul copitei

Unghiurile copitei (9, 10) , luate în calcul pentru evaluarea acesteia, sunt:

- unghiul marginii dorsale a copitei, format între marginea dorsală a peretelui și sol (Fig. 3) (11) ;

- unghiul marginii dorsale a falangei a III-a, format între marginea dorsală a falangei a III-a și sol (11) ;

- unghiul palmar, format între marginea ventrală a falangei a III-a și o linie paralelă cu solul (12)

aparatului suspensor (15) . Hiperextensia chișiței este limitată de aparatul suspensor, care este parte a aparatului pasiv al animalului. Aparatul suspensor al membrului este alcătuit din următoarele formațiuni anatomice (16, 17):

- tendonul flexorului digital comun și ligamentul impar;

- tendonul flexorului digital superficial;

- ligamentul suspensor cu ramura dorsală și distal cu ligamentele sesamoidiene;

- sesamoizii proximali (17)

Un alt criteriu de interpretare a valorilor unghiului dorsal al copitei constă în măsurarea distanței dintre călcâi și o linie imaginară coborâtă din sesamoizii proximali pe sol (18) Copita va fi privită din lateral și se va măsura distanța, fiind preferabil ca aceasta să fie redusă ceea ce înseamnă că întreaga copită este în linie cu structurile osoase superioare (18)

O distanță mai mare între linia imaginară coborâtă din sesamoizii proximali și copită va supune aparatul suspensor la un efort exagerat, iar unghiul pe care copita îl face cu solul va fi mai mic decât normal (Fig. 4) (19)

Unghiul marginii dorsale a copitei

Valoarea unghiului marginii dorsale a copitei este de 45°-50° la membrele toracale și 50°-55° la cele posterioare (13) . Între marginea dorsală a peretelui și marginea dorsală a falangei a III-a trebuie să existe un paralelism, astfel încât unghiul falangei a III-a să fie egal cu unghiul copitei (5)

Reducerea unghiului copitei survine ca urmare a coborârii călcâielor în momentul trimajului sau ca urmare a potcovitului necorespunzător prin ridicarea frunții copitei, determinând creșterea tensiunii asupra flexorului digital profund, iar - în opoziție - coborârea frunții copitei și ridicarea câlcăielor prin potcovit va duce la scăderea tensiunii asupra tendonului flexor digital profund (8, 14) .

Modificări ale unghiului marginii dorsale a copitei duc la afectarea cinematicii și cineticii membrului și care, în cele din urmă, vor induce modificări asupra componentelor

Unghiul marginii dorsale a falangei a III –a

Pentru examinarea acestui unghi este necesar examenul radiografic. Unghiul marginii dorsale a falangei a III-a (Fig. 5) se formează între marginea dorsală a falangei a III-a și sol (12) . În cazul unui animal sănătos acest unghi are cu 3-5° mai puțin decat unghiul copitei (20) .

Modificarea unghiului falangei a III-a este frecvent întâlnită la caii cu furbură/laminită (4, 21) . În cazul laminitei, ca urmare a separării lamelor și lamelelor dermale de cele epidermale are loc bascularea falangei a III-a, astfel că suprafața marginii dorsale a copitei și cea a falangei a III a nu vor mai fi paralele, distanțele măsurate la nivel proximal și distal între

Figura 3. Unghiul marginii dorsale a copitei (colecție proprie)

Figura 4. Distanța dintre călcâi și perpendiculara dusă pe sol din sesamoizi (19)

Changes in hooves angles and the pathology that follows in the horses

cele două nu vor fi egale, iar unghiul de rotație diferă în funcție de gradul basculării cu o variație între 5-25° (16) . În cazul în care nu se intervine terapeutic, se va ajunge la penetrarea solei de către falanga a III-a (4, 22) .

Unghiul falangei a III-a, la caii în vârstă diagnosticați cu laminită, are o variație mare față de același unghi de la caii fără laminită [16] . Motivul pentru care apare această variație semnificativă a unghiului falangei a III-a se datorează faptului că falanga a III-a se basculează și se rotește în cazurile de laminită cronică (23) .

Unghiul

palmar

al

falangei a III-a

Unghiul palmar (Fig. 6) este format între linia care marchează marginea ventrală a falangei a III-a și o linie paralelă cu solul. Valorea unghiului palmar nu trebuie să depășească 10° și nici nu trebuie să aibă o valoare negativă. În mod normal, marginea ventrală a falangei a III-a este paralelă cu suprafața soleară/sol (cit. de Butler (12) ).

Studiile efectuate de Reeden (2010) au pus în evidență faptul că, în urma scăderii valorilor unghiului palmar, are loc creșterea presiunii exercitate de către tendonul flexorului digital profund asupra bursei și osului navicular ceea ce va duce la modificări ireversibile la nivel local, precum: osteoliza și fractura osului navicular, osteoartrită, tendinita flexorului digital profund. În final, toate acestea conduc la apariția șchiopăturii (24) .

Unghiul palmar negativ apare la caii cu călcâiele coborâte, mult trimate (19) . La examenul radiografic se observă faptul că, sub aripile falangei a III-a, grosimea solei este re -

dusă, iar acestea ajung în contact cu suprafața soleară (21) . În cazul unui unghi palmar negativ, apar modificări ale osului navicular, ale articulației interfalangiene distale și ale tendonului flexorului digital profund.

Modi -

Figura 5. Modificarea unghiului falangei a III-a (colecție proprie)

Figura 6. Unghiul palmar (colecție proprie)

Figura 7. Compus acrylic aplicat pe marginea soleară (colecție proprie)

Zaha, C.

ficările apar ca urmare a inflamației cronice a tendonului flexor digital profund și abursei naviculare, constând în calcificarea porțiuni naviculare a tendonului flexorului digital profund, remodelarea osoasă a osului navicular și a falangei a III-a, artrită și sinovită (cit. de Butler (12) ).

Caii care prezintă un unghi palmar negativ au o copită lungă și câlcâie lăsate (25)

În schimb, un alt studiu (16) arată faptul că, la caii care prezintă afecțiuni acropodiale, caracteristicile externe (ale copitei) nu arată cu exactitate că în interiorul copitei ar putea exista variații de formă ale falangei distale.

Modificarea unghiului palmar se poate produce și prin adăugarea unor produși din polymethylmethacrylat la nivelul părții caudale a călcâielor, modificând, de asemenea, și unghiul copitei. Acest tip de produse se folosesc pentru a preveni distrugerea marginii soleare a peretelui la caii care nu sunt potcoviți (Fig. 7) (3) .

Bibliografie

1. Morrison, S. Maggot Debridement Therapy for Laminitis. Veterinary Clinics of North America. Equine Practice.2010:26(2): 446-450.

2. Smith F. The early history of veterinary literature, JA Allen; 1976(3):7.

3. Welz, Y., Hoof Angles, The Horse’s Hoof 50th Issue Celebration, 2006, 4. https://www.thehorseshoof.com/ (accesat în 29.01.2018).

5. Doug Butler The proper hoof angle,

6. https://www.brandenburgequinetherapy.com/blogs/news/the-proper-hoofangle (accesat în 02.02.2018).

7. Christopher C. Pollitt. Equine Laminitis- Current Concepts. Canberra: Union Offset,Australia, May 2008:Publication No 08/062.

8. Westman S., How to check the palmar angle of P3 without radiography, Education Therapeutic shoening, American Farriers Journal, posted on 18 December 2015 (accesat în 28.01.2018).

9. https://www.americanfarriers.com/articles/7957-how-to-check-the-palmarangle-of-p3-without-radiographs

10. Lawson, S., Chateau, H., Pourcelot, P., 2007 - Effect of toe and heel elevation on calculated tendon strains in the horse and the influence of the proximal interphalangeal joint, J Anat. 2007 May; 210(5): 583–591.

11. Eliashar E., McGuigan M.P., Wilson A.M. Relationshiop of foot conformation and force applied to the navicular bone of sound horses at the trot. Equine Vet J. 2002:36, 431-435

12. Floyd Andrea, Negative palmar angle syndrome in racing horses DVM360 :Magazine :2010.

13. Vosugh D., Nazem M.N. Radiological anatomy of distal phalanx of front foot in the pure Iranian Arabian horse, Folia Morfol, 2015:76(4):702-708.

14. *** American Farriers Journal, Propads Provide Shock Absorption Plus Frog Support for Shod Horses,

15. https://www.americanfarriers.com/articles/5498-propads-provide-shockabsorption-plus-frog-support-for-shod-horses (accesat în 02.02.2018).

16. *** External parts of the Horse Hoof,

17. http://articles.extension.org/pages/11025/external-parts-of-the-horse-hoof, (accesat în 29.01.2018).

18. Steve J., Hoof Angles – Part , Journal Enlightened Equine (accesat în 19.02.2018).

19. Ashley Mitek Horse Sleep Stay Apparatus can cause Limb to lock, University of Illinois College of Veterinary Medicine, 11 august 2009,

Concluzii

Examenul radiografic permite evaluarea stucturilor din interiorul copitei, precum falanga a III-a și osul navicular și oferă posibilitatea determinării unghiurilor (falangei a treia și palmar) din interiorul cutiei de corn.

Modificările unghiurilor copitei, asociate diferitelor stări patologice, pot ajuta medicii veterinari și potcovarii în stabilirea tratamentului ortopedic adecvat cauzei.

Mulțumiri

Această lucrare a fost realizată cu sprijinul proiectului “Dezvoltarea infrastructurii de cercetare, educaţie ș i servicii în domeniile medicinei veterinare ș i tehnologiilor innovative” pentru RO 05, cod SMIS-CSNR 2669.

This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercialNoDerivatives 4.0 International License.

20. https://www.bloodhorse.com/horse-racing/articles/145509/horses-sleep-stayapparatus-can-cause-limb-to-lock/ (accesat în 20.01.2018).

21. Smith H.R. Bradley. Blacksmith’s and farriers’ tools at Shelburne Museum: A history of their development from forge to factory. Museum Pamphlet Series, The Shelburne Museum, Inc., Shelburne, VT.,Number 7:1966.

22. Sherlock, C., Parks, A., 2013 – Radiographic and radiological assessment of laminitis, Equine Veterinary Education, 25(10).524-535.

23. Sue Dyson, Jeannine Berger, Can the presence of musculoskeletal pain be determined from the facial expressions of ridden horses (FEReq), 24. https://www.aht.org.uk/skins/Default/pdfs/Dyson_et_al._Can_MSK_pain_ be_determined_from_facial_expression_J_Vet_Behav_2017.pdf (accesat în 20.01.2018).

25. Eggleston R. The value of quality foot radiographs and their impact on practical farriery, AAEP Proceedings, 2012:Vol.58 164-175.

26. Steve J., Hoof Angles – Part , Journal Enlightened Equine, 27. http://enlightenedequine.com/2012/04/18/hoof-angles-part-3/ (accesat în 19.02.2018).

28. Weaver M.P., Shaw D.J., Munaiwa, G., Pressure distribution between the deep digital flexor tendon and the navicular bone, and the effect of raising the heels in vitro, Veterinary and Comparative Orthopeadics and Traumatology 2009:278-282.

29. Carter K.G., Dabareiner RM, Moyer WA Trauma to the sole and wall In: Ross MW, editor. Diagnosis and Management of Lameness in the Horse. 2nd edition. Elsevier Saunders, St Louis: 2011:309-319.

30. Hans Wisa - Understanding Hoof Angles, 31. https://horse-canada.com/magazine_articles/understanding-hoof-angles/, (accesat în 27.01.2018).

32. Ogbanya KC, Eze CA. Radiographic Assessment of Prevalence of Laminitis from the Hoof- Related Forelimb Lameness Feet of Nigerian Horses, J Vet Sci Technol 2017, Vol 8(6): 481.

33. Ogbanya KC, Eze CA. Radiographic Assessment of Prevalence of Laminitis from the Hoof- Related Forelimb Lameness Feet of Nigerian Horses, J Vet Sci Technol 2017, Vol 8(6): 481.

34. Gerald Pijanowski, Horse Sleep Stay Apparatus can cause Limb to lock, University of Illinois College of Veterinary Medicine, 11 august 2009, 35. https://www.bloodhorse.com/horse-racing/articles/145509/horses-sleep-stayapparatus-can-cause-limb-to-lock/ (accesat în 20.01.2018).

Changes in hooves angles and the pathology that follows in the horses

PORTOFOLIU

n Reviste știinţifice și de informare in domeniul sanitar și veterinar, ce oferă un conţinut editorial de actualitate la cel mai înalt nivel, realizate în parteneriat cu profesori doctori renumiţi în domeniu, KOL, având girul societăţilor, asociaţiilor și instituţiilor importante din România

Reviste științifice dedicate profesioniștilor din domeniul veterinar

Reviste științifice dedicate profesioniștilor din domeniul sanitar

n Organizare de evenimente științifice și de premiere dedicate profesioniștilor din sistemul sanitar și veterinar

n Realizare ghiduri medicale, proiecte speciale, cărți, broșuri, materiale și produse dedicate targetului dvs.

n E-mailing - creare și trimitere de newslettere personalizate

n Creaţie & DTP - servicii complete de grafică computerizată pentru realizarea de publicaţii, cărți, ghiduri, vizualuri, materiale promoționale, invitații, bannere, roll-up-uri, pliante, flyere etc. (project management, concept, layout, realizare grafică)

n Realizare website-uri.

n Realizare cursuri online dedicate specialistilor din domeniul sanitar și veterinar

www.innovationinhealth.ro

ECHILIBRAREA COPITEI LA CAI CU AJUTORUL SUPORTURILOR HOOF BALANCE USING SUPPORTS IN HORSE

Corresponding author: Cornel Igna, E-mail: corneligna@usab-tm.ro

OPEN ACCES JOURNAL

Cite this article: C. Zaha, C. Igna. Hoof balance using supports in horse. R J Vet Orthoped I. 2018; Vol. V 8 (1): 10-14.

Rezumat:

Cuvinte-cheie:

copită, solă, peretele copitei, echilibru, sprijin

Recieved: April 2017

Accepted: May 2017

Keywords:

hoof, sole, hoof wall, balance, support

Potcovitul clasic prezintă limite în ceea ce privește echilibarea copitei pentru a obține un potcovit ortopedic și provizoriu. Pentru îmbunătățirea technicilor de tratament ortopedic, se utilizează diferite tipuri de materiale care prezintă manevrabilitate ușoară și rezistență față de factorii de mediu. Datorită elasticității pe care unele materiale din compoziție o prezintă, suporturile folosite reduc șocul de la nivelul copitei, în comparație cu potcoavele clasice. Folosirea suporturilor permite aplicarea unor tratamente locale, iar - în comparație cu utilizarea potcoavelor - scade riscul accidentelor din cauza faptului că unii cai se lovesc între ei.

Abstract:

Classic shoeing has certain limits regarding the balancing of the hoof with the purpose of an orthopedic and temporary shoeing. Different types of materials which can be easily maneuverd and are highly resistant to environmental factors are being used to improve the orthopedic treatment techniques. Due to the elasticity which some materials possess, the supports used can better reduce the shock at hoof level, compared to the classic horseshoe. In addition, local treatments can be applied when using these particular supports and also, the risk of accidents due to the horses striking each other is significantly more reduced compared to when classic horseshoes are used.

Dr. Drd.Vet. Cristian Zaha, Prof. univ. dr. Cornel Igna Banat’s University of Agricultural Science and Veterinary Medicine, “King Mihai I of România” from Timisoara, Faculty of Veterinary Medicine, 300645, Calea Aradului, no. 119, Timișoara, România

Introducere

Mulți susținători ai utilizării potcovitului privesc peretele copitei ca pe o sursă principală de suport a copitei, lucru care nu este în totalitate adevărat (1) . Cercetările recente arată faptul că celelalte componente ale copitei sunt la fel de importante pentru suport, făcând referire la furcuță, perna digitală și la structurile interne ale copitei (ligamente, cartilaje complementare) (2) .

Peretele copitei nu poate asigura absorția șocului de unul singur, însă această teorie este parțial adevărată (1) . Odată ce peretele copitei se rupe, se sfărâmă până la nivelul solei. În asigurarea suportului vor interveni, în final, celelalte structuri (solă, furcuță și călcâie) (3)

Pentru a modifica călcătura și pentru a asigura protecție copitei, se folosesc diferite suporturi care înlocuiesc potcoavele clasice.

Avantajul folosirii acestor suporturi este dat de următoarele (4) :

- eliminarea caielelor care ar putea provoca deteriorarea peretelui copitei;

- sunt confecționate din materiale mult mai ușoare decât cele folosite pentru producerea unor potcoave;

- se pot aplica și înlătura ușor;

- prezintă rezistență crescută în mediu.

Unele dintre suporturile folosite la ajustarea călcăturii pot fi aplicate între copită și potcoavă, folosindu-se astfel pentru modificarea unghiului copitei (5) .

Cele mai multe suporturi sunt confecționate dintr-o bucată subțire de material plastic sau din polistiren, având scopul de a proteja copita contra crăpăturilor cauzate de suprafețe neregulate sau roci. Un suport de bună calitate este compus dintr-un material precum: spuma acetat de vinil, polistiren, geluri moi, plastic combinat cu mătase sau plasă și polimeri (polymethyl methacrylate) (6) . Aceste suporturi rezistă mai bine solicitărilor impuse de membru în timpul mersului și nu vor rămâne permanent deformate, modificându-și ușor forma în funcție de pasul animalului. Acest tip de suport devine ideal, mai ales pentru calul care prezintă furbură (7) .

Suporturile din polistiren (Fig. 1) sunt folosite în faza acută a furburii (8) . Pe urmă, în etapa următoare, poate fi folosit un suport din uretan pentru a modifica suportul pentru falanga a III-a (9) , în funcție de gradul basculării (10)

La caii care prezintă laminită este recomandat amplasarea unui suport pentru fur -

Figura 1. Suport provizoriu în furbură (original)

cuță, în faza acută a bolii, pentru a susține și a stopa rotirea falangei a III-a în interiorul copitei (Fig. 2) (11) . Caii care prezintă o formă acută de laminită tind să adopte o poziție caracteristică, realizând sprijinul mai mult pe partea caudală a copitei, pe

Figura 2. Suport pentru furcuță (original)

ORTOPEDIE

călcâie, și tind să ridice fruntea copitei, având picioarele împinse înainte. După amplasarea suporturilor pentru furcuță, s-a observat cum animalul va adopta o postură care tinde spre normal (12) . Suportul pentru furcuță va crește contactul dintre aceasta și sol, iar o parte din greutatea repartizată pe peretele copitei va fi preluată de furcuță, ceea ce duce la scăderea presiunii dintre perete și lamele și va reduce riscul rotirii falangei a III-a (11, 13)

Unele tipuri de suporturi sunt folosite în tratamentul tendinitei la cal (1) . Suporturile care asigură ridicarea călcâielor sunt folosite în tratamentul sindromului navicular (14) . Se consideră că, odată cu ridicarea călcâielor, are loc reducerea presiunii asupra tendonului flexorului digital profund, astfel rezultând un contact mai bun cu solul (15)

Studiile radiografice in vivo la caii în poziție patrupodală și studiile in vitro (16) au demostrat faptul că ridicarea călcâielor va induce o creștere a extensiei articulației metacarpofalangiene (cit. de Butler (5) ) și o creștere a flexiei articulației interfalangiene proximale și distale. La caii la care călcâiele au fost ridicate cu 6° (Fig. 3), s-a observat o reducere în ceea ce privește extensia articulației metacarpofalangiene în timpul fazei de galop (17) .

La caii de curse și la caii la care țesutul copitei este distrus, pentru stimularea circulației sangvine, s-a descoperit faptul că utilizarea unor suporturi din magnet va aduce un aport crescut de sânge în copită, ca urmare a acțiunii acesteia asupra fierului din eritrocite (18) . De asemenea, prin stimularea circulației lichidelor din jurul țesutului afectat, magnetul ajută la accelerarea eliminării detritusurilor, reduce inflamația și restabilește funcția normală în zona afectată (Fig. 4). Aceste tip de suport magntic este mult mai ușor de aplicat utilizând suporturile pentru copită (10) .

Un model diferit de suport este utilizat pentru a asigura protecție solei în timpul sezoanelor umede, în cazul afecțiunilor solei și împotriva accidentărilor (19) .

Materialul folosit pentru suport este din polyurethan, iar - după aplicare - are o consistență moale, elastică, fiind rezistent la mediu. Odată ce ajunge în contact cu sola, acesta va forma o legătură ce va împiedica pătrunderea resturilor de materie și a lichidelor din exterior (9) . Acest suport poate fi turnat până la nivelul peretelui, asigurând un suport maxim și o absorbție eficientă a șocului. Se poate aplica atât la caii potcoviți, cât și la cei nepotcoviți, pentru a asigura protecție și suport (Fig. 5) (20) . Acest

Figura 3. Modificarea unghiului palmar prin ridicarea călcâielor (original)

Hoof

balance

tip de protecție a solei poate înlocui alte metode mult mai costisitoare (Fig.6) (21) . În urma aplicării acestui material, se va crea o “solă falsă“ care va preveni abraziunea pe suprafețe dure (9)

În cazul în care se dorește aplicarea unui strat protector la nivelul solei, iar sub acesta este necesară administrarea unui tratament local, cu ajutorul unui tub de dren ce se introduce în masa materialului se va putea administra tratamentul necesar fără a îndepărta zilnic materialul. Materialul folosit va menține medicația la interior și va preveni contaminarea exterioară (6) .

Se pot folosi protectori de copită, care se pot aplica și înlătura cu ușurință după fiecare antrenament, la caii la care nu se dorește potcovitul (Fig.6). Acești „papuci” sunt prevăzuți cu cleme și sunt disponibili în diferite mărimi. Suprafața care va intra în contact cu solul este moale și va ajuta la atenuarea șocurilor (21)

O posibilitate de a proteja copita fără a potcovi animalul se obține prin adăugarea unui strat de compus epoxidic la nivelul peretelui copitei, suprafața astfel obținută fiind asemănătoare unei potcoave

(Fig. 7) (22) . La caii care sunt susceptibili sau care prezintă laminită, putrezirea solei sau abcese, călcătura se va îmbunătăți prin folosirea de astfel de compuși, energia fiind disipată pe întreaga suprafață a peretelui. Se elimină astfel presiunea exercitată pe lamele, fapt ce va permite vindecarea (5, 13)

Concluzii

Suporturile folosite în tratamentul ortopedic se aplică ușor și înlătură probabilitatea distrugerii peretelui copitei ca urmare a nefolosirii caielelor.

Materialele folosite în confecționarea suporturilor oferă posibiliatea reducerii șocului în timpul mersului la pas și galop.

Odată cu folosirea suporturilor pentru solă se pot administra tratamente locale cât și încorporarea unor drenuri în masa suportului, care să permită un tratament de durată.

Romanian Journal of Veterinary Orthopedics and

Figura 5. Protecție pentru solă (original)

Figura 6. Evo hoof boot (21)

Figura 7. Aplicare compus epoxidic sub formă de potcoavă (original)

Mulțumiri

Această lucrare a fost realizată cu sprijinul proiectului “Dezvoltarea infrastructurii de cercetare, educaţie ș i servicii în domeniile medicine veterinare ș i tehnologiilor

inovative pentru RO 05, cod SMIS-CSNR 2669”.

This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercialNoDerivatives 4.0 International License.

Bibliografie

1. Tendonitis in horse (accesat în 29.01.2018):

2. https://wagwalking.com/horse/condition/tendonitis/

3. Sherlock C., Parks A., 2013 – Radiographic and radiological assessment of laminitis, Equine Veterinary Education, 25(10).524-535.

4. Eliashar E., McGuigan M.P., Wilson A.M. Relationshiop of foot conformation and force applied to the navicular bone of sound horses at the trot. Equine Vet J. 2002:36, 431-435.

5. FarrierConsultation (accesat în 18.01.2018): http://www.bevet.com/services_and_treatments/services/farrier_consultations/

6. Doug Butler. The proper hoof angle (accesat în 02.02.2018):

7. https://www.brandenburgequinetherapy.com/blogs/news/the-proper-hoofangle

8. Westman S., How to check the palmar angle of P3 without radiography, Education Therapeutic shoening, American Farriers Journal, posted on 18 December 2015 (accesat în 28.01.2018):

9. https://www.americanfarriers.com/articles/7957-how-to-check-the-palmarangle-of-p3-without-radiographs

10. Jakopak, M., 2011 – Correcting long toe, low heel in an English horse (accesat în 26.01.2018): http://www.jakopak.com/horseshoeing/correcting-long-toe-lowheel-in-an-english-horse/

11. Fitting frog supports (accesat în 28.01.2018):

12. http://www.laminitis.org/fitting%20frog%20supports.html

13. Vettec, Pour-in Pads: Maintaining Normal Function (accesat în 28.01.2018):

14. http://www.vettec.com/content/pour-pads-maintaining-normal-function

15. Bryan S., Wedge Pad Principles (accesat în 28.01.2018):

16. https://holistichorse.com/health-care/wedge-pad-principles/

17. Lawson S., Chateau H., Pourcelot P., 2007 - Effect of toe and heel elevation on calculated tendon strains in the horse and the influence of the proximal

interphalangeal joint, J Anat. 2007 May; 210(5): 583–591.

18. Loest R. The relationship between shoulder angle and hoof angle. Am Farriers J Sept 7 1981:(4):197-201.

19. Carter K.G., Dabareiner R.M., Moyer W.A. Trauma to the sole and wall In: Ross MW, editor. Diagnosis and Management of Lameness in the Horse. 2nd edition. Elsevier Saunders, St Louis: 2011:309-319.

20. McGuigan M.P., Walsh T.C., Pardoe C.H., Hamillton N., Deep digital flexor tendon force and digital mechanics in normal ponies and ponies with rotation of the distal phalanx as a sequel to laminitis, Equine Vet J, 2005 Mar;37(2):161-165.

21. Floyd Andrea, Negative palmar angle syndrome in racing horses DVM360:Magazine:2010.

22. Weaver M.P., Shaw D.J., Munaiwa G. Pressure distribution between the deep digital flexor tendon and the navicular bone, and the effect of raising the heels in vitro, Veterinary and Comparative Orthopeadics and Traumatology 2009:278-282.

23. Welz, Y., Hoof Angles, The Horse’s Hoof 50th Issue Celebration, 2006 (accesat în 29.01.2018):

24. https://www.thehorseshoof.com/ 25. Novella S. Magnets and blood flow, Science and Medicine, 29 June 2011. 26. King, M., 2001 – Hoof pads for Healing, TheHorse,Shoening (accesat în 28.01.2018):

27. https://thehorse.com/18650/hoof-pads-what-are-they-good-for/ 28. Bradley Smith H.R.. Blacksmith’s and farriers’ tools at Shelburne Museum: A history of their development from forge to factory. Museum Pamphlet Series, The Shelburne Museum, Inc., Shelburne, VT., Number 7:1966.

29. Evo Boot (accesat în 28.01.2018): 30. http://www.evohorse.com/faqs/ 31. Tabb P. Managing the laminitic and Foundered Horse with sole support, Western Horseman, 2014:(3):7:6-10.

Din 25 mai 2018 a început aplicarea Regulamentului referitor la Protecția datelor personale (GDPR) în toate statele member. Amenzile pentru încălcarea sau nerespectarea acestor reguli pot ajunge până la 20 milioane de euro sau 4% din cifra de afaceri a firmei pe anul anterior, oricare dintre ele este mai mare.

Venim în ajutorul dvs. cu KIT-ul GDPR realizat special pentru cabinetele/clinicile/farmaciile veterinare, ce contine 23 de documente necesare, din care unele OBLIGATORII, incepand cu data de 25 mai 2018, + 1 GHID pentru implementarea GDPR.

ATENTIE! NICIO FIRMA NU SCAPA DE APLICAREA REGULAMENTULUI

PENTRU PROTECTIA DATELOR PERSONALE!

Regulamentul se aplica practic oricarei firme. Si asta deoarece prin noile prevederi conceptul de “date personale” devine atat de larg incat orice firma care lucreaza cu astfel de date – fie ca e vorba despre datele angajatilor sau ale clientilor – devine instantaneu subiect al Regulamentului.

Daca pana acum ati citit si ati inteles in mare ce inseamna si cum trebuie aplicat Regulamentul UE, dar nu ati avut timp si nici resurse financiare pentru a va procura sau a intocmi, impreuna cu specialisti in legislatie, documentele necesare in acord cu noile reglementari ale Regulamentului UE pentru protectia datelor,

KIT 23 MODELE DOCUMENTE CU GDPR INCLUS NECESARE IN CABINET/CLINICA/FARMACIE

Va punem la dispozitie un KIT cu 22 de Modele de documente necesare in CABINETUL/CLINICA/FARMACIA dvs., realizate in acord cu noile prevederi ale Regulamentului UE privind protectia datelor personale:

1. Model Acord confidențialitate Prestator/Consultant/Client

2. Model Consimtamant prelucrare date date angajat 3. Model Acord confidențialitate si prelucrare date angajat 4. Model Acord confidențialitate si prelucrare date pacient/proprietar de animale 5. Model politică de securitate date cabinet/clinica/farmacie

6. Model politică de prelucrare a datelor cu caracter personal cabinet/clinica/farmacie 7. Model contract de prestări servicii în acord cu politica de prelucrare a datelor și confidențialitate incluse 8. Model fișă de post secretara receptie cabinet/clinica cu GDPR inclus 9. Model fișă de post responsabil GDPR 10. Model contract individual de muncă cu GDPR inclus 11. Model contract de consultanta cu GDPR inclus 12. Model contract servicii IT cu GDPR inclus

Model contract de comodat cu GDPR inclus

Model contract de voluntariar cu GDPR inclus

Model Acord Footer Newsletter si E-mail 16. Model de consimtamant urmarire GPD automobil de serviciu 17. Model procedura prelucrarea datelor pentru departamentul de contabilitate 18. Model cerere de acces date personale 19. Model cerere de rectificare date personale 20. Model cerere de stergere date personale 21. Model Nota informare angajati

8 (1/2018)

METODE DE TRATAMENT ÎN SEIME LA CABALINE METHODS OF TREATMENT IN HORSE HOOF CRACKS

OPEN ACCES JOURNAL

Cite this article: C. Zaha, C. Igna. Methods of treatment in horse hoof cracks.

R J Vet Orthoped I. 2018; Vol. V 8 (1): 16-21.

Corresponding author: Cornel Igna, E-mail: corneligna@usab-tm.ro

Recieved: July 2017

Accepted: August 2017

Cuvinte-cheie:

copită, seimă, tratament

Rezumat: Abstract:

Seimele reprezintă soluții de discontinuitate ale peretelui cutiei de corn, fiind observate cu ușurință de proprietari. Ca semn clinic, seimele pot evolua cu șchiopătură. Vindecarea unei seime poate ajunge până la un an, iar în acest timp, ca obiective terapeutice, se va urmări stoparea avansării seimei, fixarea marginilor acesteia și scoaterea din sprijin a zonei afectate. Aceste deziderate beneficiază de mijloace de tratament ca: trimajul, stabilizarea și fixarea cu fire metalice, plăci, compuși acrilici, rășini epoxidice și potcovitul ortopedic. Alegerea tipului de tratament se va face în funcție de tipul seimei.

Keywords: hoof, crack, treatment

Hoof cracks represent discontinuity solutions of the hoof wall, being easily observed by the owners. As a clinical sign the crack may evolve with lameness. The healing of a crack can reach up to one year, and during this time it will be kept under control so that the crack won’t advance, the edges will be stable and take out the affected area to do the support on ground. Metallic wire, acrylic compounds, epoxy resins, plates and orthopedic shoeing can be used as treatment resources. The chosen treatment method will be based on the hoof crack type.

Dr. Drd.Vet. Cristian Zaha, Prof. univ. dr. Cornel Igna Banat’s University of Agricultural Science and Veterinary Medicine, “King Mihai I of România” from Timisoara, Faculty of Veterinary Medicine, 300645, Calea Aradului, no. 119, Timișoara, România

Introducere

Seimele reprezintă soluții de discontinuitate ale peretelui cutiei de corn, care apar frecvent pe direcția de creștere a tubilor cornoși, având ca punct de plecare marginea soleară sau cea coronară (1) .

Seimele se întâlnesc frecvent la solipede. Cu toate că majoritatea fisurilor peretelui cutiei de corn a copitei rămân superficiale, unele dintre aceastea pot evolua, mult mai sever, cu penetrare până în țesuturile din interiorul cutiei de corn (2)

Cauze ale apariției seimelor:

Seimele apar ca urmare a unei conformații defectuoase a copitei precum călcâie scurte, perete al cutiei de corn subțire, trimaj efectuat la perioade mari de timp, lipsa potcovitului, munca pe teren accidentat, plăgi în zona coronară (3, 4, 5)

Plăgile care apar în zona coronară vor perturba creșterea cutiei de corn, ca urmare a distrugerii țesutului de creștere din regiunea limbului (bureletul cutidural) și a perioplei (bureletul perioplic) (6)

În anumite condiții, copitele își pot pierde din rezistență. De exemplu, în cazul menținerii cailor pentru o lungă perioadă de timp în padocuri uscate cu suprafață dură, vor apărea mici eroziuni în zona soleară, eroziuni care se pot agrava (7) .

O altă cauză în apariția seimelor o reprezintă modificarea unghiurilor copitei. Modificarea unghiurilor copitei duce la apariția unui stres de încărcare exagerat pe o anumită zonă a copitei, care, în timp, va fi predispusă spre fisurare (8) . În cazul în care unghiul copitei este redus ca mărime, peretele copitei va crește mult anterior de linia albă, iar în momentul mersului va conduce la dezvoltarea unei forțe în interiorul cutiei de corn care se va descarca pe perete și va avea loc fisurarea acestuia (9) . De asemenea, un unghi prea mare al copitei va determina ca sprijinul pe sol să aibă loc cu fruntea copitei, iar, în viitor, din cauza unui stres repetat, să se producă seime în partea anterioară a copitei (10)

O altă cauză în apariția seimelor, este reprezentată de osteita falangei a III-a în care are loc resorbția structurii osoase și, consecutiv, deformarea peretelui copitei ca urmare a modificării membranei cheratogene. Toate aceste deformări vor reduce rezistența pereților cutiei de corn a copitei, favorizând apariția fisurilor (11 ).

S-a constat că, în cazul călcâielor deformate, din cauza faptului că acestea nu sunt la același nivel, poate să rezulte deforma -

rea cutiei de corn, iar, în timp, ca urmare a presiunii mai mari asupra călcâiului mai înalt, să se producă fisurarea peretelui acestuia. Modificarea poziției călcâielor este în corelație cu osificarea fibrocartilajelor complementare ca urmare a neechilibrării copitei și a inflamației cronice (12)

Clasificarea seimelor

În funcție de adâncimea care interesează peretele cutiei de corn, seimele se împart în seime superficiale și seime profunde. În cazul seimelor superficiale este afectat stratul extern, reprezentat în mare parte de keratină, iar în cazul seimelor profunde este afectat stratul mijlociu și cel intern reprezentat de lamele și membrana cheratogenă care învelește falanga a III-a (13) .

În funcție de lungimea afectată, sunt clasificate în seime circumscrise (solă, coroană) și seime totale, care se întind de la zona coronară până la zona soleară (14)

În funcție de localizare (7, 15) , seimele se clasifică astfel:

- seime soleare, cu localizare la nivelul joncțiunii dintre perete și solă;

- seime ale sferturilor, cele care apar în jumătatea laterală a copitelor;

- seime coronare, cu localizare la nivelul coroanei;

- seime ale frunții, în partea anterioară a copitei;

- seime ale călcâielor, cu localizare în partea caudală a copitei spre călcâie (16) .

Prognosticul

Prognosticul este diferit în funcției de tipul seimei. În cazul seimelor superficiale, prognosticul este unul favorabil, devenind rezervat în cazul seimelor profunde (frecvent complicate bacterian în urma afectării țesuturilor moi și a posibilei osteolize a falangei a III-a (15)

Simptome

Semnele clinice cele mai frecvent întâlnite sunt: șchiopătură de diferite grade, fistulele purulente, durere la palparea copitei, zona coronară tumefiată sau decolorată (17) . Aceste semne clinice sunt corelate cu tipul seimei (10, 16)

Tratament

Obiective urmărite pentru tratamentul aplicat în seime (18 , 19) :

- scoaterea din sprijin a zonei cu fisură; - blocarea avansării în sens proximal sau distal a seimei;

ORTOPEDIE

- stoparea deplasării marginilor; - prevenirea infecției sau tratarea acesteia. Tratamentul seimelor va fi diferit în funcție de localizare și profunzime (20)

În cazul seimelor superficiale cu localizare în zona soleară, este important a se bloca avansarea seimei prin efectuarea unei renuri de baraj în partea proximală a acesteia, iar - distal de-o parte și de alta a seimei - se va scurta peretele cu 0,5-1 cm pentru a scoate din sprijin zona respectivă, evitând exercitarea unei presiuni suplimentare asupra zonei fisurate. În cazul seimelor coronare, se va încerca fixarea marginii seimei și tratarea leziunii de la nivelul limbului (20 , 16) . Dacă se intervine pe cutia de corn dură și uscată, este recomandată aplicarea de substanțe emoliente timp de două sau trei zile, evitându-se astfel apariția altor fisuri (21, 22)

În cazul seimelor profunde, se va avea în vedere susținerea (stabilizarea) marginilor până la vindecarea deplină. Se pot utiliza: fire metalice (cerclaje, suturi, scoabe), plăci de metal prinse cu șuruburi și aplicarea de potcoave ortopedice. În cazul seimelor profunde complicate septic, este necesară administrarea unui antiseptic local, pulbere de antibiotic și protecția zonei până la vindecare (23, 24, 15) .

După Moldovan și col., seimele profunde se pot trata prin avulsia parțială a peretelui în zona respective. După aceea, locul se va proteja cu pansament (4) .

Metode de tratament ale seimelor Trimajul

Pentru a elimina stresul de încărcare din zona fisurată, este necesar ca această porțiune să fie scoasă din sprijin, iar prin trimaj sa fie asigurată repartizarea echilibrată a greutății de spijin pe sol pe întreaga suprafată neafectată a copitei. Dacă greutatea unui cal este distribuită neuniform pe suprafața soleară, linia din zona coronară devine inegală. În cazul în care un cal este șchiop și linia din zona coronară este neuniformă, se poate deduce faptul că greutatea este distribuită neuniform. Pe o copită echilibrată, linia coronară este dreaptă (25) . Ajustarea copitei va avea în vedere respectarea unghiurilor și echilibrarea copitei (26)

Potcovitul ortopedic

Folosirea potcoavelor pentru tratarea seimelor este una dintre cele mai facile metode. Se utilizează potcoave care acoperă întreaga suprafată a peretelui sau pot fi

utilizate potcoave modificate, incomplete, care vor scoate din sprijin zona cu fisură (Fig.1 și Fig. 2), favorizând astfel vindecarea. Potcoavele pot fi atașate la copită cu ajutorul caielelor (Fig.3) sau a adezivilor (8, 27) .

Figura 1. Potcoavă folosită în seimă (original)

Figura 2. Scoaterea din sprijin a seimei (original)

Stabilizarea marginilor seimei

Firele metalice sunt folosite în seime pentru a stabiliza pereții fisurii (12) . În mod normal, firele metalice sunt ancorate în orificii practicate în prealabil în peretele cutiei de corn (5, 28) (Fig.4 și Fig.5). Pentru a preveni deteriorarea marginilor seimei, se pot utiliza burdoneți metalici care vor prelua presiunea exercitată de firele metalice (12) . În general, ca și tehnică de lucru, se folosește sutura în “U” orizontal pentru stabilizarea marginilor (Fig.4). Firele de metal vor fi eliminate periodic în momentul efectuării trimajului, în funcție de viteza de creștere a peretelui copitei (29). Înainte de a avea loc fixarea marginilor, porțiunea din copită necrozată și desprinsă va trebui eliminată, iar pe urmă ambele margini ale seimei vor fi chiuretate și șlefuite. În continuare, de-o parte și de alta a seimei la o distanță de cel puțin 0,5 cm, se vor burghia două orificii de fiecare parte. Firele metalice vor fi trecute dintr-o parte în cealaltă asemănă -

tor unei suturi în “U” orizontal. În situația în care există o complicație bacteriană, se va insera un tub de dren, iar la exterior se va aplica un material acrilic pentru a preveni contaminarea și umiditatea din exterior. Tubul de dren va fi introdus sub firele metalice și sub materialul acrilic, iar pe lungimea lui, de-o parte și de alta, vor fi efectuate mici orificii pentru a favoriza dispersia soluțiilor antiseptice pe întreaga suprafață a seimei (24, 30, 31)

Aplicarea plăcilor din metal care au menirea de a stabiliza pereții fisurii până la vindecare este utilizată în seimele cu localizare coronară, din zona sferturilor sau a frunții copitei (18) . Plăcile folosite trebuie să prezinte minin 2 rânduri de orificii de fiecare parte a seimei, în cazul în care seima este de dimensiuni reduse, putând ajunge ca placa să prezinte 3 rânduri de orificii

Figura 3. Folosirea caielelor în aplicarea potcoavei incomplete

Figura 4. Burghierea orificiilor în marginea fisurii

de fiecare parte, în cazul unei seime totale care se întinde de la zona coronară până la zona soleară (26, 30)

Pentru fixarea plăcilor, se folosesc șuruburi a căror dimensiune permite inserarea până la o adîncime de 0,5 cm în peretele cutiei de corn a copitei. Cele mai frecvent utilizate sunt șuruburile metalice cu o lungime de 0,5–0,75 mm și un diametru de 3,5–5 mm (36)

Șuruburile vor fi introduse după ce în prealabil a avut loc burghierea orificiilor. Și aceasta, pentru a reduce riscul apariției unor fisuri noi (12, 36)

Pentru stabilizarea marginilor fisurii peretelui cutiei de corn, se pot utiliza și compușii acrilici. Cel mai utilizat compus acrilic folosit în stabilizarea fisurilor este reprezentat de polymethylmethacrylat (10, 30, 34) Polymethylmethacrylatul tinde să aibe o rezistență mai mare la impact decât alți poli -

meri (20, 32) . Înainte de aplicarea compusului acrilic, se recomandă să fie efectuat trimajul și echilibrarea copitei. Se vor îndepărta țesuturile deteriorate din zona în care există seima până când va rămâne țesut sănătos care să permită aderență și stabilitate materialului (29, 30)

În cazul unei seime superficiale (Fig. 6), este suficientă aplicarea unui strat de material acrilic care să mențină unite marginile seimei și să prevină avansarea fisurii. În acest caz, se va aplica un strat de material acrilic care nu va depăși marginile seimei și nu va proemina la exterior (25 ).

Tratamentul va fi diferit în cazul unei seime profunde, având în vedere faptul că este necesară asigurarea vindecării sub materialul acrilic aplicat. În acest scop, în interiorul seimei se introduce un tub de dren, care va asigura administrarea tratamentului local, sau se va aplica o bandă adezivă elastică pentru a preveni reacția inflamatorie și iritativă cauzată de materialul acrilic peste care se va turna materialul acrilic (24) care va depăși marginile seimei (27) .

Dacă a avut loc pierderea unei porțiuni mari din perete copitei se recomandă refacerea defectului cu material acrilic și aplicarea unei potcoave ortopedice pentru a facilita sprijinul pe întreaga suprafață a copitei în scopul reducerii presiuni asupra zonei afectate (28)

Figura 5. Fire metalice utilizate în seimă

Figura 6. Seimă soleară în zona călcâielor, stabilizată cu material acrilic

Pentru a îmbunătăți rezistența materialului acrilic, în masa acestuia se pot introduce fibre de polietilenă (35 ). Materialul acrilic se va îndepărta prin trimaj sau prin uzură (24)

În unele situații, se utilizează aplicarea de material acrilic și pe suprafața solei și a furcuței. Și aceasta, pentru a conferi un mediu fără umiditate și care, totodată, să poată permite menținerea unei medicații locale în cazul unor seime complicate bacterian (abcese și keratoame) (19)

Rășinile epoxidice se recomandă a fi utilizate în tratamentul seimelor superficiale. Nu se recomandă aplicarea de rășini epoxidice în cazul în care există un proces septic, de exemplu în cazul unei seime profunde contaminate (36) . După întărire, rășinile epoxidice sunt mai rezistente decât peretele copitei, existând riscul apariției unei noi seime la limita de demarcație, mai ales dacă acea copită nu a fost corect trimată și ajustată (27, 35)

Bibliografie

1. Atsutoshi, K., New methods for isolation of keratolytic bacteria inducing intractable hoof wall cavity (Gidoh) in a horse, J Equine Sci. 2017; 28(1):19-25.

2. Nicole, K., Coronary band injury:More than cosmetic, Horse Canada, 2 March 2013, no.4.

3. Auer, JA., (2006) Angular limb deformities. Equine Surgery, 3th edn., Philadelphia, pp. 1130-1150.

4. Moldovan, M., Murgu, I., Cristea, I., Moroșanu, N., - Patologie și clinică chirurgicală, Editura didactică și pedagogică București, pag 137-139.

5. O’Grady, S.E., Quarter crack repair:an overview, Equine Veterinary Education, 05 January 2010, no.1.

6. Stephanie, J. Corum., (2006) – Hoof Cracks: Causes and repair, Farrier Issue, Hoof Care, Article # 6868.

7. Katherine, B., - Hoof Cracks and Chips, TheSprucePets, 16 octombrie 2017. Smith, H., - A field guide to hoof cracks, Equus, 3 iunie 2017.

8. O’Grady, S.E., Quarter crack repair:an overview, Equine Veterinary Education, 05 January 2010, no.1.

9. O’Grady, S.E., How To Repair A Quarter Crack. Proc. 47th Annu. Conv. Am. Assoc. Equine Practnr., 2001; 287-290.

10. James, B., Pedal osteitis in horse, 2012 Merck Veterinary medicine, 212-215.

11. Katherine, B., - Hoof Cracks and Chips, TheSprucePets, 16 octombrie 2017.

12. Steve, K., Hoof cracks need immediate attention Cornell University Colleage of Veterinary Medicine, 2 august 2014.

13. Koblet, KH, Metabolic hoof horn disease. Claw horn disruption, Vet Clin North Am Food Anim Pract. 2001 Mar;17(1):111-27, 5-7.

14. Atsutoshi, K., New methods for isolation of keratolytic bacteria inducing intractable hoof wall cavity (Gidoh) in a horse, J Equine Sci. 2017; 28(1):19-25.

15. Stephanie, J.C., Hoof Cracks:Cause and repairs, TheHorse, 1 May 2006, no.3.

16. Ross, M., Dyson, J., 2000 – Diagnosis and Management of lameness in the Horse, Chapter 102, pp 900-905.

17. Brian, G. – Quarter Cracks: Cause, Prevention and Treatment, Farriers Journal, 1 septembrie 2002, No.4.

18. Flossie, S. Treating quarter cracks, EquiMed, 30 aprilie 2017, no.2.

Concluzii

Tratamentul aplicat în seime trebuie să asigure stoparea avansării fisurii, stabilitatea marginilor, și scoaterea din sprijin a zonei afectate. Vindecarea fisurii va avea loc odată cu creșterea peretelui din zona coronară, ceea ce impune urmărirea și ajustarea tratamentului la perioade regulate de timp.

Metoda de tratament aleasă diferă în funcție de tipul seimei. Pe parcursul tratamentului, metoda aplicată inițial poate să fie înlocuită și/sau suplimentată cu o altă metodă, în funcție de evoluție.

Mulțumiri

Această lucrare a fost realizată cu sprijinul proiectului “Dezvoltarea infrastructurii de cercetare, educaţie ș i servicii în domeniile medicinei veterinare ș i tehnologiilor inovative pentru RO 05, cod SMIS-CSNR 266”.

This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercialNoDerivatives 4.0 International License.

19. Stephen, E., Managing quarter cracks, 2012, American Farriers Journal, July, no.4:17-22.

20. Zaha, C., Igna, C., Pododermatita aseptică difuză, RJVOI, nr 4(1/2016).

21. Maggie Ladd, Eric Reinertson Medical Management and Hoof Care of Acute Laminitis in the Horse, Iowa State University Veterinarian, 1997, Vol. 59: Iss. 2, Article 17.

22. Ross, M., Dyson, J., 2000 – Diagnosis and Management of lameness in the Horse, Chapter 102, pp 900-905.

23. Auer, J., Stick, J., Equine Surgery-Fourth Edition, 2012, Elsevier, ISBN: 978-14377-0867-7, 1331-1334.

24. Stephen, E., Managing quarter cracks, 2012, American Farriers Journal, July, no.4:17-22.

25. Reeden, R.F. – Indentifiyng and treating the negative palmar angle, Equine Podiatry, January 2010; 14(1): 25-28.

26. Tab, P. – Managing quarter cracks with proper trimming and pour- pads, Vettec Hoof Care, 2015; 15(1):14-16.

27. Steve, S., Hoof Cracks:Types and treatment, TheHorse, 7 Octombrie 2016, no.7.

28. James, K.B., Quarter Crack in Horses, MSD Veterinary Manual, 324-329.

29. Stephanie, J. Corum., (2006) – Hoof Cracks: Causes and repair, Farrier Issue, Hoof Care, Article # 6868.

30. Wilson., A.M., Equine hoof cracks: mechanical considerations and repair techiques, Equine Veterinary Educations, 10 june 2010, no.4.

31. *** Cnc-acrylic-olastic-pmma - https://www.creativemechanisms.com/blog/ injection-mold-3d-print-cnc-acrylic-plastic-pmma , accesat în 22.06.2018.

32. *** Hoof cracks – A very common problem in racehorses, 28 mai 2004, https://www.trainermagazine.com/articles/2013/8/7/hoof-cracks-a-very-commonproblem-in-racehorses , accesat în 23.06.2018.

33. *** https://www.equilox.com/utilities/faq.html , accesat în 20.06.2018.

34. *** Modern hoof repair material, http://www.forgeandfarrier.co.uk/ modernhoofrepairmaterials.htm , accesat în 22.06.2018

35. *** Farrier Consultation, http://www.bevet.com/services_and_treatments/ services/farrier_consultations/ , accesat în 22.06.2018.

EVALUAREA RADIOLOGICĂ A BAZINULUI LA CÂINE THE RADIOLOGICAL EVALUATION OF THE CANINE PELVIS

OPEN ACCES JOURNAL

Cite this article:

V. Vulpe, Lucia Mădălina Corlat. The radiological evaluation of the canine pelvis. R J Vet Orthoped I. 2018; Vol. V 8 (1): 22-27.

Rezumat:

Cuvinte-cheie:

bazin, radiografie, modificări, câine

Keywords:

pelvis, radiography, lesions, canine

Corresponding author: Vasile Vulpe, E-mail: vasile_vulpe@yahoo.com

Recieved: August 2018

Accepted: September 2018

Radiografia bazinului la câine se impune când este vorba de un traumatism, când apar modificări de deplasare sau șchiopături, când există deformări sau modificări de simetrie ale hemibazinelor. Evaluarea radiologică corectă a bazinului presupune obținerea de imagini realizate în cel puţin două incidenţe radiologice ortogonale (la unghi de 90º una faţă de cealaltă). Proiecţiile standard utilizate (Owens J. M., Biery D. N., 1982) sunt reprezentate de incidenţa ventro-dorsală cu membrele în extensie (fig. 1) şi incidenţa latero-laterală. La acestea, se pot adăuga incidenţele ventro-dorsală cu membrele flexate – poziţia „frog-legged” (fig. 2), incidenţa laterală oblică pentru evaluarea articulaţiilor coxo-femurale și alte incidențe specifice diagnosticului radiologic al displaziei coxofemurale, care nu constituie obiectul aceste lucrări. În cazul pacienţilor politraumatizaţi, este necesară tranchilizarea pacientului.

Abstract:

An X-ray of the canine pelvis is necessary in the event of trauma occurring and when there are displacement modifications present, limping, or deformities or symmetry modifications of the pelvic halves. The correct radiological evaluation of the pelvis involves obtaining images performed using at least two orthogonal incidence angles (performed at a 90-degree angle from each other). The standard incidence angles utilized (Owens J.M., Biery D.N., 1982) are the ventro-dorsal incidence with the limbs extended (image 1) and the laterolateral incidence. To these, the ventro-dorsal incidence with the limbs flexed (the so-called frog-legged position, image 2), the oblique lateral incidence (whose purpose is evaluating the coxofemoral joint) and other incidence angles that are specific to radiologically diagnosing hip dysplasia can be added, but the latter are not the topic of this paper. In the case of patients that have suffered multiple traumas, sedation is necessary.

Prof. univ dr. Vasile Vulpe, Dr. Dr.Vet. Lucia Mădălina Corlat Facultatea de Medicină Veterinară, Universitatea de Știinte Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iași

radiological evaluation of the canine

Introducere

Regiunea anatomică a bazinului la câine este supusă la nenumărate traumatisme. Evaluarea radiologică urmărește diagnosticul modificărilor traumatice, apreciază gravitatea

leziunilor osoase și implicațiile acestora asupra țesuturilor moi precum și asupra îngustării conductului pelvin. Lucrarea de față detaliază datele tehnicii radiologice specifice bazinului și punctează tipurile de modificări rezultate în urma traumatismelor și a unor afecțiuni inflamatorii; nu este discutat fenomenul de displazie coxofemurală, decât în mod tangențial.

Tehnică radiologică

Bazinul este format din oasele ilium, ischium și pubis și cavitatea acetabulară. Aceasta din urmă este rezultatul fuzionării iliumului și ischiumului (porțiunea ventrală a acetabulumului este osificată aproximativ după vârsta de 12 săptămâni). Prezența cartilajelor de conjugare la câinii tineri determină apariția unor zone de radiotransparență suplimentare, în plus apărând și fenomenul de superpoziție. Toate acestea trebuie apreciate cu atenție pentru a nu fi confundate cu existența unor fracturi, la câinele tânăr (fig. 3, 4, 5). Amintim că și fecalele și gazele din zona colorectală dau superpoziție, mai ales în imaginea laterală a bazinului. Fenomenul de superpoziție apare și în zona simfizei ischio-pubiene, indiferent de vârstă. Este vorba de acumularea fecalelor și, eventual, a gazelor în rect.

Figura 3. Câine, metis, 2,5 luni; radiografie bazin, incidență latero-laterală; sus se observă joncțiunea dintre ilium și ischium, jos

Într-o imagine ventro-dorsală radiologică, corectă din punctul de vedere al tehnicii de examinare, aripile iliace trebuie să fie simetrice, marginile acetabulare dorsale trebuie să fie vizibile prin capetele femurale, patelele ar trebui să fie suprapuse pe trocheleele femurale și găurile obturate ale bazinului trebuie să fie simetrice și să aibă aceeași dimensiune. Articulaţia coxo-femurală normală prezintă o gaură acetabulară adâncă ce cooptează cel puţin jumătate din capul femural. Acesta trebuie să fie rotund, cu margine netedă, iar mar-

V. Vulpe, Lucia Mădălina Corlat

Figura 1. Câine, rasă Metis, 11 luni, radiografie bazin, incidenţă VD. Fără modificări ale substratului osos

Figura 2. Căţea, rasă Metis, 12 ani – Bazin, incidenţă VD, decubit dorsal, poziţia „frog-legged” – Fără modificări ale substratului osos

se observă marginea osului acetabular (Thrall, 2010)

ginile articulare trebuie să nu prezinte semne de degenerescenţă (zone de radiotransparenţă sau depuneri proliferative).

Imaginea radiologică normală a bazinului este caracterizată prin simetria planurilor

osoase, absenţa întreruperii liniilor și radiodensitatea relativ similară pe toată suprafaţa osoasă.

Modificări radiologice

Modificările radiologice ale bazinului sunt de formă și simetrie, de continuitate și articulare. Modificări de formă, de simetrie și de

continuitate

Modificările de formă și simetrie se remarcă în imaginea obținută în incidența ventro-dorsală. Ele sunt conferite de deplasări articulare și de fracturile oaselor bazinului.

Fracturile bazinului (fig. 6–10) afectează, de cele mai multe ori, suprafeţe osoase de la nivelul bazinului, cu rezultat adiacent de producere a leziunilor ale ţesuturilor moi înconjurătoare – rect, uretră, nervii sciatici și pelvini. Fracturile modifică forma și simetria hemibazinelor, ceea ce conduce la îngustarea canalului pelvin. În plus, în urma calusării fracturilor, pot să apară tulburări ale defecării sau parturiţiei. Există studii care apreciază gravitatea leziunilor și urgența intervențiilor prin compararea gradelor leziunilor (patru la număr) și aspectul conductului pelvin, cu grile folosite în medicina de urgență a omului (Corlat L. M., 2018).

Semnele radiografice pot include, în funcţie de planurile osoase afectate, zone de discontinuitate la nivelul paletei iliace, corpului iliac, pubisului, ischiumului, simfizei pubiene, zonei

Figura 4. Câine, Labrador, 4 luni; radiografie bazin, incidență ventrodorsală. Sus stânga se observă marginea cranială a osului acetabular, stânga jos, marginea caudală a aceluiași os, dreapta sus, joncțiunea dintre ilium și ischium, dreapta mijloc, cartilajul capului femural (Thrall, 2010)

Figura 5. Câine, metis, femelă, 7 luni; radiografie bazin, incidență ventro-dorsală; cartilaje de conjugare bine vizibile, acetabulare și ale capetelelor femurale

Figura 6. Câine, Bichon, 1 an și 1 lună, femelă. Radiografie bazin, incidență VD; fractură pubis stânga

The radiological evaluation of the canine pelvis

Figura 7. Câine, metis, 8 luni, femelă. Radiografie bazin, incidență VD; Gractură bilaterală palete iliace

Figura 9. Câine, metis, 1 an și 5 luni, mascul. Radiografie bazin, incidență VD; fractură ischium și pubis stânga, desmorexie sacro-iliacă. Îngustarea moderată a conductului pelvin

Figura 8. Câine, metis, 1 an și 2 luni. Radiografie bazin, incidență ventro-dorsală; fractură pubis bilaterală, fractură col femurasl dreapta, desmorexie sacroiliacă stânga, desmorexie ischio-pubiană

Figura 10. Câine, metis, 9 luni. Radiografie bazin, incidență VD; fractură bilaterală palte iliace, fractura osului acetabular dreapta moderat, stânga intens, fractură ischium stânga. Îngustarea severă a conductului pelvin

sacro-iliace, a osului acetabular cu modificarea cavității. Pentru identificarea numărului exact de zone de fractură, poate fi necesară,

Romanian Journal of Veterinary Orthopedics and Imagistic

V. Vulpe, Lucia Mădălina Corlat

Figura 11. Câine, Ciobănesc german, 2ani, mascul. Radiografie bazin, incidență VD; luxație capului femural dreapta, subluxație gravă stânga, aplatizarea cavităților acetabulare (displazie coxofemurală)

pe lângă incidenţele obișnuite, realizarea unor imagini în incidenţă lateral oblică.

Modificări articulare

Desmorexia sacro-iliacă este, de regulă, asociată cu fracturile bazinului, putând avea o etiologie traumatică și poate fi uni- sau bilaterală. Radiografic, poate fi diagnosticată pe imaginea realizată în incidenţă ventro-dorsală și poate fi observată deplasarea cranială a iliumului faţă de sacrum. Mai poate fi vizualizată modificarea conturului zonei de congruenţă sacro-iliace, cu apariţia unui efect de „treaptă”.

Desmorexia ischio-pubiană are, de cele mai multe ori, etiologie traumatică și poate fi mai frecvent întâlnită la animalele tinere, la care încă nu s-a produs osificarea centrilor cartilaginoși de creștere. Etiologia este, de regulă, traumatică, iar radiologic poate fi vizualizată sub forma unei asimetrii a găurilor obturate, în ciuda poziţionării corecte a bazinului, în incidenţă ventro-dorsală, și apariţia unor spaţii lărgite la nivelul zonei de articulare ischio-pubiană. În funcţie de gradul de deplasare a oaselor, marginile găurii obturate nu mai apar netede, iar forma nu mai apare ovală. Pe imaginea radiografică în incidenţă latero-laterală poate fi observată asimetria oaselor ischiatice și reducerea fenomenului de superpoziţie a acestora ce apare, de regulă, în această incidenţă (fig. 12).

Figura 12. Câine, metis, 3 ani. Radiografie bazin, incidență VD; Fractură paletă iliacă și desmorexie sacroiliacă stânga, fractură pubis bilaterală, desmorexie ischio-pubiană cu deplasarea hemicoxalelor

Luxaţia coxo-femurală (fig. 11) poate fi de origine traumatică, când poate fi observată concomitent cu fracturi ale pelvisului sau ale femurului, sau poate fi secundară displaziei coxo-femurale. În funcţie de direcţia de deplasare a capului femural, luxaţia poate fi cranio-dorsală, dorsală, caudală, ventrală sau intrapelvică, concomitent cu existenţa unei fracturi la nivelul cavităţii acetabulare.

În cazul prezenţei displaziei de ș old, pot fi observate mai multe semne radiologice: mărirea spaţiului intraarticular coxo-femural, modificări de formă la nivelul capului femural, aplatizarea cavităţii acetabulare, modificări articulare degenerative – scleroză subcondrală ș i/sau exostoze la nivelul marginii acetabulare; remodelare proliferativă a gâtului femural la locul de inserţie a capsulei articulare, subluxarea sau luxarea capului femural (descrierea gradelor de displazie este obiectul unei alte lucrări).

The radiological evaluation of the canine pelvis

Concluzii

Radiografia bazinului se impune când este vorba de un traumatism, când apar modificări de deplasare sau șchiopături, când există deformări sau modificări de simetrie ale hemibazinelor. Imaginea radiologică normală a bazinului este caracterizată prin simetria planurilor osoase, absenţa întreruperii liniilor și radiodensitatea relativ similară pe toată suprafaţa osoasă. Modificările radiologice ale bazinului

Bibliografie

1. Corlat L.M., 2018. Cercetări privind etiopatogenia, diagnosticul clinico-imagistic şi de laborator al afecţiunilor însoţite de disurie la câine. Teză de doctorat, USAMV Iași.

2. Kealy K., McAllister H., Graham P.J., 2005. Diagnostic Radiology and Ultrasonography of the Dog and Cat.

sunt de formă și simetrie, de continuitate și articulare. În plus, trebuie realizată evaluarea conductului pelvin și a leziunilor adiacente asupra țesuturilor moi, care pot avea caracter de urgență.

This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercialNoDerivatives 4.0 International License.

3. Thrall D.E., 2013. Textbook of Veterinary Diagnostic Radiology.

4. Thrall D.E., Robertson I.D., 2010. Normal radiographic anatomy and anatomic variants in dog and cat.

5. Vulpe, V L. Meomartino și colab., 2014. Radiologie veterinară – Manual practic, Editura Performantica.

Vol V - Nr. 8 (1/2018)

V. Vulpe, Lucia Mădălina Corlat

EVALUAREA RADIOLOGICĂ A OSULUI FEMUR LA CÂINE THE RADIOLOGICAL EVALUATION OF THE CANINE FEMUR

OPEN ACCES JOURNAL

Cite this article:

V. Vulpe, Lucia Mădălina Corlat. The radiological evaluation of the canine femur. R J Vet Orthoped I. 2018; Vol. V 8 (1): 28-34.

Rezumat:

Cuvinte-cheie:

radiografie, femur, modificare

Corresponding author: Vasile Vulpe, E-mail: vasile_vulpe@yahoo.com

Recieved: August 2018

Accepted: August 2018

Osul femur face legătura dintre bazin și graset (genunchi). Evaluarea radiologică urmărește realizarea unor incidențe ortogonale (și uneori oblice) și stabilirea următoarele tipuri de modificări: ale densității osoase, ale continuității, modificări de tip inflamator sau metabolic. Lucrarea de față subliniază modificările radiologice ale osului femural. Modificările capului femural sunt multiple și pot fi cuprinse în complexul displaziei de șold sau pot fi întîlnite în mod separat. Leziunile osului femural pot fi întâlnite și la tineret și la adulți, la aceștia din urmă sunt înregistrate mai frecvent modificările inflamatorii cronice, de tip degenerativ; la tineret, predominante sunt modificările traumatice și cele metabolice.

Keywords:

radiography, femur, modification

Abstract:

The femur is the bone that connects the hip to the knee. The radiological evaluation of this area has the purpose of performing orthogonal incidence angles (and occasionally, slanted ones) and discovering modifications such as those pertaining to bone density, continuity, and any changes of an inflammatory or metabolic nature. The present paper highlights the radiological modifications of the femur. Those concerning the femoral head can be diverse and can be linked to hip dysplasia or they can evolve on their own. Femoral bone lesions can be encountered in youth and adult specimens, with the latter frequently expressing chronic modifications of a degenerative nature; in youth, the most common modifications are of a traumatic or metabolic nature.

Prof. univ dr. Vasile Vulpe, Dr. Dr.Vet. Lucia Mădălina Corlat Facultatea de Medicină Veterinară, Universitatea de Știinte Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iași

The radiological evaluation of the canine femur

Tehnică radiologică

Pentru evaluarea radiologică a osului femur sunt necesare două incidenţe ortogonale și eventual oblice. Incidenţele standard pentru examinarea membrului pelvin sunt reprezentate de incidenţa ventro-dorsală VD (dorso-plantară) ș i incidenţa medio-laterală ML. În cazul existenţei suspiciunii unei leziuni la nivel osos, imaginea radiografică trebuie să cuprindă articulaţiile proximală ș i distală ale planului osos de investigat.

Capul femural este angrenat în articulația coxo-femurală; este rotund, cu o excavație centrală (fovea capitis) unde este prins ligamentul numit și rotund (ligamentul capului femural). În funcție de poziție și de direcția fasciculului radiologic (tangențial sau nu), această depresiune poate apărea uneori exagerată și, astfel, confundată cu un fenomen de aplatizare. La câinii tineri se observă bine cartilajul de conjugare (fiza) capului femural (fig. 2) și, uneori, se mai remarcă un mic centru de osificare (al capului femural). Trocanterul mare și trocanterul mic se observă bine radiologic cu forme diferite funcție de rasă;

atragem atenția asupra fizelor acestora, care ar putea să se confunde cu o fractură (fig. 2). În accidentele majore, capul femural poate subluxat sau chiar luxat (fig. 7).

Diafiza osoasă poate fi vizualizată pe imaginea radiologică sub forma unei benzi de ţesut radiodens de ţesut osos, ce înconjoară canalul medular, u ș or mai radiotransparent. Se mai observă gaura de nutriție, uneori putând fi confundată cu o leziune traumatică sau cu un focar inflamator. La nivelul epifizei ș i metafizei, pot fi identificate trabeculele osoase sub forma unor linii fine cu radioopacitate u ș or diferită faţă de ţesutul osos înconjurător.

de radiotransparență diferită,

V. Vulpe, Lucia

Mădălina

Figura 2. Câine, Bichon frise, 7 luni, mascul (detaliu al fig. 1); radiografie bazin/femur stâng, incidență VD. Cartilaj de conjugare (fiza) vizibil între capul femural și gât, cartilaj vizibil al trocanterului mic

care pot fi confundate cu fenomene de liză localizată.

Modificări radiologice

Modificările radiologice ale osului femur pot fi: modificări de densitate osoasă, modificări de continuitate, formă și contur, modificări inflamatorii, modificări metabolice.

Modificările densităţii osoase pot fi observate în urma unor procese de distrucţie sau resorbţie apărute în urma unor traumatisme, tulburări metabolice, procese infecţioase sau neoplazice. Modificările de densitate pot fi negative și pozitive.

Modificările de densitate osoasă negative se caracterizează prin apariția unor zone de

Figura 3. Cățea, Pinscher, 1 an și 7 luni; radiografie bazin, incidență VD. Aplatizare intensă a capului femural stâng, fenomene de scleroză osoasă extinse, ștergerea gâtului femural, reducere concavitate cavitatea acetabulară

Figura 4. Cățea, Ciobănesc românesc, 2 luni; radiografie bazin, incidență VD. Fractură gât femural stâng cu deplasare epifizară evidentă (avulsie) cu eschile

Figura 5. Cățea, metis, 3 ani 6 luni; radiografie bazin, incidență VD. Fractură gât femural drept.

The radiological evaluation of the canine femur

Figura 6. Cățea, metis, 10 ani; radiografie bazin, incidență VD. Scleroză intensă cap femural, reacții periostale (proliferare osoasă), lipsa spațiului articular acetabular – artroză coxo-femurală stânga

Figura 8. Cățea, metis,1 an; radiografie membru posterior stâng, incidență ML. Luxație coxo-femurală, fractură femur epifizară distală, fără deplasare, curbare tibie

Figura 9. Câine, metis, 5 ani; radiografie membru pelvin stâng, incidenţă ML. Fractură femur prin înfundare şi eschile

Figura 7. Cățea, metis, 7 ani; radiografie bazin, incidență VD. Luxație coxo-femurală dreapta

The radiological evaluation of the canine femur

radiotransparență pe aria capului femural. Necroza ischemică a capului femural este mai întâlnită la câinii de talie mică și medie (Yorkshire Terrier, Miniature Poodle, Chihuahua etc.) și se instalează, unilateral sau bilateral, la vârsta de 3–10 luni. În faza incipientă (fig. 1), pe imaginea radiografică pot fi observate zone neregulate de radioopacitate scăzută –liză, la nivelul epifizei femurale proximale. În fazele tardive (fig. 3), poate fi observată aplatizarea sau chiar dispariţia capului femural și procese de degenerescenţă ce modifică capul femural, gâtul femural și cavitatea acetabulară. Lucrarea de față nu cuprinde date despre displazia coxo-femurală; acestea vor fi prezentate separat.

Modificarea pozitivă a densităţii osoase este, de regulă, asociată cu o mineralizare intensă la nivel local sau proliferarea de ţesut osos de neoformaţie și poate fi interpretată ca o reacţie a organismului la factori traumatizanţi sau stresanţi sau în urma unor procese patologice localizate la nivel osos. Acţiunea unor forţe de tracţiune continue și anormale la nivel osos

poate conduce la o îngroșare a corticalei pe traiectul „liniei de stres” - semn radiologic denumit „scleroză” (fig. 6).

Stratul periostal al osului femur poate fi afectat de prezenţa factorilor iritanţi, iar răspunsul acestuia poate fi tradus prin producerea de ţesut osos nou. Tipurile reacţiei periostale sunt laminare, radiare, în palisadă sau cu aspect neted, spiculată. Aceste reacții pot fi incluse în modificări de densitate sau de formă și contur.

Modificările de formă și contur ale oaselor pot fi identificate ca urmare a unor afecţiuni la nivel osteo-articular sau ca urmare a unor traumatisme apărute, mai ales, în perioada juvenilă.

Panosteita face parte din modificările inflamatorii și este localizată la nivelul oaselor lungi, putând fi identificată la câinii din rasele mari, cu vârste cuprinse între 5 și 18 luni. Aspectele radiologice ale acestei afecţiuni constau în apariția de zone de radioopacitate crescută la nivelul cavităţii medulare a osului afectat, în special în zona orificiului de hrănire. Pierderea tiparului trabecular și accentuarea zonelor cu radiodensitate crescută oferă diafizei osoase un aspect neomogen, de „fum de ţigară”. Osteomielita este dată de inflamația profundă a osului și are ca semne radiologice

Figura 10. Câine, metis Labrador, 1 an 1 lună; radiografie bazin, incidență VD. Fractură diafiză femur dreapta veche, calus prezent, consolidare vicioasă, fractură ischium stânga, suspiciune fractură pubis

Figura 11. Căţea, Ciobănesc german, 10 ani; radiografie articulaţie genunchi drept, incidenţă ML. Radiodensitate mixtă a porțiunii distale a femurului, zone de liză intensă (distrucție osoasă), proliferare periostală ascendentă, zone de scleroză la nivelul ţesutului osos adiacente celor de liză

V. Vulpe, Lucia Mădălina Corlat

IMAGISTICĂ

caracteristice pierderea tiparului trabecular, zone de radiopacitate ce acoperă canalul medular, zone de osteoliză caracterizate prin focare radiotransparente, reacţii periostale, zone de scleroză ce înconjoară focarele de liză, prezenţa zonelor „sequestrum” (ţesut osos mort), prezenţa zonelor „involucrum” (zona de izolare a unui focar de osteomielită infecțioasă), zone de distrucţie corticală.

Procesele neoplazice osoase (fig. 11) sunt caracterizate prin prezenţa proceselor de liză osoasă și a proceselor proliferative ce se pot extinde până la nivelul ţesuturilor moi adiacente. Semnele radiologice se caracterizează prin întreruperea cortexului, apariția de reacții periostale de tip spicular sau radiar, prezența de zone de radiotransparență sau a celor mixte (radioopacitate/radiotransparență).

Fracturile sunt incluse în modificările de continuitate, fiind observate la nivelul planurilor osoase și au, de cele mai multe ori, etiologie traumatică (fig. 4, 5, 8, 9). Calusarea fracturilor (fig. 10) poate fi urmărită, din punct de vedere

Bibliografie

1. Ayers, S., 2012. Small animal radiographic techniques and positioning. WileyBlackwell, USA.

2. Barr, J.B., Kirberger, R.M., 2006. Manual of canine and feline musculoskeletal imaging. British Small Animal Veterinary Association, UK.

3. Kealy, J.K., McAllister, H., Graham, J.P., 2011. Diagnostic radiology and ultrasonography of the dog and cat. W.B. Saunders, Saint Louis.

radiologic, prin realizarea unor imagini seriate, la intervale de timp prestabilite. Lipsa formării calusului osos poate fi identificată prin persistenţa liniei de fractură, în ciuda afrontării capetelor osoase fracturale, prin rotunjirea și scleroza fragmentelor fracturale, îngroșarea corticalei, formarea de ţesut osos nou la nivelul medularei, scăderea densităţii osoase a oaselor adiacente.

Modificările osoase de natură metabolică, ce pot fi identificate radiologic, sunt osteodistrofia juvenilă, rahitismul, osteomalacia, osteoporoza.

Imagini: Fotografii originale, colecția Serviciului de Radiologie a FMV Iași.

This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercialNoDerivatives 4.0 International License.

4. Thrall D.E, Robertson I. D., 2010 - Atlas of Normal Radiographic Anatomy and Anatomic Variants in the Dog and Cat, Elsevier Health Sciences.

5. Thrall, D.E., 2013. Textbook of veterinary diagnostic radiology. Elsevier Saunders, St. Louis.

6. Vulpe, V., Meomartino L. și colab., 2014. Radiologie veterinară – Manual practic, Editura Performantica.

The radiological evaluation of the canine femur

CONTACT EDITURA ETNA

Str. Anton Pann nr 18A, ap 1, Sector 3, Cod 030796, București Tel: +40727317800 E-mail: tarabic_octavia@yahoo.com

4th EDITION OF INNOVATION IN HEALTH AWARDS GALA

Dacă aveți proiecte, produse, servicii inovatoare și doriți să vă aflați printre nominalizații ediției din 2019 și, de ce nu, printre premianții Galei, vă invităm să ne trimiteți informațiile la adresa redactia@innovationinhealth.ro. De asemenea, dacă doriți să vă aflați printre partenerii și susținătorii Galei 2019 și doriți să consultați oferta noastră de servicii de promovare, vă rugăm să ne scrieți la redactia@innovationinhealth.ro până la data de 30 martie 2019.

www.innovationinhealth.ro.