Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology nr. 37 (5) 2022

Anul VII / Vol. 7/ Nr. 37 (5) 2022

REVISTĂ EDITATĂ ÎN PARTENERIAT CU EDITURA

Editura Etna este înscrisă în Societatea Editorilor Români.

Acreditată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS ) la poziția 241 şi de Colegiul Medicilor din România (CMR)

CREDITATĂ DE

Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology www.rjvmf.innovationinhealth.ro

1E5DITE CR EMC

A C I T UI S I G UL A IM RAT R A P A RINANE U ÂI C ICĂ A L S I P ȘI

BDI INDEXED:

"ROMANIAN JOURNAL OF VETERINARY MEDICINE & PHARMACOLOGY" P A FOST ÎNSCRISĂ ÎN CATALOGUL ROAD (HTTPS://ROAD.ISSN.ORG), CATALOG INTERNAȚIONAL AL PUBLICAȚIILOR ȘTIINȚIFICE OPEN-ACCESS, ADMINISTRAT DE CENTRUL INTERNAȚIONAL ISSN, SUB EGIDA UNESCO P ÎNCEPÂND CU LUNA NOIEMBRIE 2021, A FOST INCLUSĂ ÎN EBSCO PUBLISHING DATABASE

A T R E OF

! ! !

E R CAZA

CASA ROKA n Casa Roka este o proprietate privata, amplasata in comuna

Eselnita, Str. Teilor nr. 542a, judetul Mehedinti

n Dispune de 3 camere cu o capacitate de cazare pentru 6

persoane. Fiecare camera este prevazuta cu pat matrimonial, baie proprie, uscator de par, TV cu ecran plat, WiFi gratuit, aer conditionat si terasa. n Oaspetii beneficiaza de o bucatarie comuna, complet utilata. n Casa Roka ofera facilitati de gratar, o curte si o terasa, WiFi, foisor acoperit pentru servit masa si este amplasata vizavi de Parculetul de joaca pentru copii. nP arcare privata. n Se afla la o distanta de 6 km de Orsova, 28 km de Baile Herculane si la 5 km de Statuia lui Decebal. n Puncte de atractie: se pot face excursii cu vaporul pe clisura Dunarii pentru a vizita Cazanele Dunarii si Pestera Ponicova, se pot vizita Manastirea Sfanta Ana, Manastirea Mraconia, Chipul lui Decebal. n La 100 m de proprietate se afla magazinul "La doi pasi", iar in Orsova (la 5 km de Eselnita) se afla magazinele Penny, Lidl si Carrefour. n Limbi vorbite: engleză, română n Rezervarile pentru cazare la Casa Roka se fac pe minimum 2 sau 3 nopti. n Cafeaua este oferita gratuit, din partea casei, tuturor oaspetilor, pe parcursul intregului sejur.

Va asteptam cu drag!

OFERTA CAZARE!!!

La achizitionarea a minimum 3 nopti de cazare, beneficiati de pretul redus de 150 de lei/1 noapte/1 camera.

TELEFON REZERVARI: 0727 448 686 WEBSITE: https://casaroka.business.site/

E D I T O R I A L

Dragoș Marius CHIRIAC, Redactor-șef

ATENȚIE LA BIOSECURITATEA DIN FERME ȘI DIN EXPLOATAȚIILE NONPROFESIONALE - NOI FOCARE DE PESTĂ PORCINĂ AFRICANĂ!

Conform

Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), în data de 02.11.2022 erau active, în România, 47 de focare de pestă porcină africană (PPA) la suine domestice. 44 erau în gospodăriile populației și 3 în exploatații comerciale mari (Timiș – 9; Iași – 6; Vâlcea – 5; Satu Mare și Teleorman – câte 3; Bihor, Galați, Gorj, Ialomița, Neamț și Suceava – câte 2; Buzău, Caraș-Severin, Constanța, Dolj, Maramueș, Olt, Prahova, Sălaj și Sibiu – câte 1).

O exploatație comercială este din județul Timiș (localitatea Parța), ce avea 39.191 de capete de porcine. Alte două sunt din județul Iași: cea din localitatea Belcești (fermă comercială de creștere și reproducție a suinelor plus abator) avea 19.983 de capete de porcine (conform site-ului ANSVSA) sau 19.967 capete porcine (conform comunicatului DSVSA Iași); cealaltă fermă ieșeană avea 3.566 de capete de porcine.

Boala a fost confirmată în luna octombrie, pentru toate cele 3 exploatații (dar în zile diferite; exploatația comercială din Timiș - 11.10.2022, prima exploatație comercială din Iași - 25.10.2022, a doua exploatație comercială din Iași - 27.10.2022), prin buletinele de analiză cu rezultat pozitiv pentru identificarea genomului virusului PPA emise de Laboratorul Național de Referință pentru PPA din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală București. În raportul/comunicatul de presă ANSVSA (03.11.2022), publicat pe site, scrie clar pentru exploatația comercia-

E D I T O R I A L

lă din Timiș și pentru prima exploatație comercială din Iași: “Din datele preliminare ale anchetei epidemiologice, toate indiciile conduc la concluzia că cea mai probabilă cale de pătrundere a bolii este reprezentată de FACTORUL UMAN”.

Pentru cea de-a doua exploatație comercială din Iași, raportul ANSVSA arată și mai clar situația: “Din datele anchetei epidemiologice, calea de pătrundere a bolii este reprezentată de popularea acestei ferme, în data de 23.10.2022, cu porcine provenite de la exploatația comercială din Iași confirmată cu PPA în data de 25.10.2022”.

De altfel, în Timiș au mai fost confirmate, în octombrie, focare în mai multe exploatații comerciale și nonprofesionale în Parța, Șag, Șandra, Dudeștii Vechi, Răuți (comuna Uivar), Murani (comuna Pișchia). Din unele comunicate de presă ale DSVSA Timiș reiese ideea că și în exploatațiile mai mici (profesionale ori nonprofesionale) tot factorul uman a fost cauza pătrunderii virusului.

De asemenea, ANSVSA arată, în același comunicat de presă, că mai sunt încă focare de PPA la mistreți.

Pentru toate cele trei ferme s-au luat măsurile ce se impuneau, conform Planului de Intervenție în Focar. Una din măsuri a fost, ca și la alte ferme ce s-au confruntat cu apariția PPA, eutanasierea întregului efectiv de animale. Deci mari pagube economice. Din păcate.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, în data de 31 iulie 2017, și până în prezent se pare că unii medici veterinari, unii ingineri zootehniști, dar și unii manageri de mari exploatații comerciale de porcine sau de abatoare nu au înțeles ce înseamnă cu adevărat ca, într-o astfel de exploatație, să existe măsuri corecte de biosecuritate. De altfel, nu toți micii gospodari au înțeles pericolul reprezentat de PPA. Și în exploatațiile nonprofesionale de suine ale acestora nu sunt puse la punct măsurile de biosecuritate. De altfel, din informațiile pe care le dețin, veterinarii de circumscripții sanitare veterinare de asistență (CSVA) nu reușesc să îi convingă pe mulți gospodari (în special pe cei mai în vârstă) să respecte măsurile de biosecuritate.

Aș putea spune că nici în alte unități zootehnice (de ovine, caprine, bovine, aviare etc.) nu sunt puse la punct măsurile de biosecuritate. Și nici în abatoare. Informațiile despre biosecuritatea în fermele comerciale zootehnice ori în exploata-

E D I T O R I A L

țiile nonprofesionale de animale sunt pe site-urile ANSVSA și DSVSA. Este bine să fie transmise tuturor celor ce activează în sectorul zootehnic, dar și în sectoarele conexe.

Ceea ce nu înțeleg deloc este faptul că, pe site-ul ANSVSA și pe site-urile DSVSA-urilor, nu sunt postate TOATE informațiile legate de fiecare boală descoperită la animale pe teritoriul României (pentru fiecare localitate în parte). Și nici pe site-urile prefecturilor nu există astfel de anunțuri/comunicate de presă. Comunicarea ANSVSA și a structurilor subordonate (DSVSA-uri) cu presa și cu cetățenii români (dar în special cu profesioniștii medici veterinari; ingineri zootehniști; manageri de ferme zootehnice; manageri de abatoare; manageri de firme de distribuție și de vânzare produse și subproduse de origine animală) nu este una corectă, adaptată situației. Am observat aceasta, mai ales începând din 31 iulie 2017 de când a fost confirmat primul caz de PPA în România. Încercam atunci (și încerc și acum) să aflu informații despre cazuri, dar informațiile erau (și sunt și acum) la un nivel minim. Nu înțeleg de ce, mai ales că ANSVSA raportează (este obligată) cazurile de boli la animale la Oficiul Internațional pentru Epizootii (World Organisation for Animal Health-OIE), informațiile fiind postate pe site-ul OIE. De alt­ fel, informații sunt și pe site-ul Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară a Comisiei Europene (DG Sante), dar și pe site-urile unor autorități aflate în subordinea DG Sante.

Informațiile despre bolile la animale de pe teritoriul național, dar și despre bolile la animale confirmate ca fiind prezente în zonele/țările apropiate României, trebuie centralizate pe site-ul ANSVSA, la secțiunea “Comunicate de presă”! Știu că ANSVSA este o instituție aflată în directa coordonare a primului-ministru, la fel ca și Ministerulul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Oare de ce cele două instituții nu colaborează pentru preluarea unor informații pentru ca unele comunicate de presă să fie postate pe site-urile ambelor instituții guvernamentale? Mă refer la comunicatele de presă ce indică prezența unor boli la animale în diverse localități din țară, dar și despre bolile la animale confirmate ca fiind prezente în zonele/țările apropiate României. Poate că, după publicarea acestui editorial, ANSVSA (și instituțiile subor­donate) va colabora, în acest sens, cu MADR (și instituțiile subordonate). Poate!

R

277

ATENȚIE LA BIOSECURITATEA DIN FERME ȘI DIN EXPLOATAȚIILE NONPROFESIONALE - NOI FOCARE DE PESTĂ PORCINĂ AFRICANĂ!

Attention to biosecurity in farms and non-professional farms new outbreaks of African swine fever!

D.M. Chiriac

282

A

EDITORIAL

294

STUDY

IMAGISTICA APARATULUI URINAR LA CÂINE ȘI PISICĂ – PARTEA III Diagnostic imaging of the urinary system of dog and cats – Part III V. Vulpe

SENSIBILITATEA STENOTROPHOMONAS MALTOPHILIA ȘI PSEUDOMONAS AERUGINOSA LA DIFERITE ANTIBIOTICE ȘI COMBINAȚII DE ANTIBIOTICE Susceptibility of Stenotrophomonas maltophilia and Pseudomonas aeruginosa to different antibiotics and combinations of antibiotics Bianca-Maria Marcoci, S. Răpuntean

M

316

REVIEW

SUSCEPTIBILITATEA SPECIILOR DE ANIMALE DOMESTICE ȘI SĂLBATICE LA INFECȚIA CU SARS COV-2, ÎN CONDIȚII NATURALE (STUDIU BIBLIOGRAFIC) Susceptibility of domestic and wild animal species to SARS CoV-2 naturally infection (review) S. Răpuntean, Ghe. Răpuntean

330

COMPARAȚIE ÎNTRE REACȚIA SISTEMICĂ POST AGRESIVĂ ȘI SINDROMUL GENERAL DE ADAPTARE Comparison between the post aggressive systemic reaction and the general adaptation syndrome

S

U

R.N. Mălăncuș

334

VET HISTORY - PERSONALITIES

PERSONALITĂȚI ALE PROFESIEI, ÎN DOSARELE SECURITĂȚII Personalities, in Security's files SECURITATEA ROMÂNĂ - Organul represiv prin care partidul comunist a impus dictatura în România [Partea a treia] C.V. Iosif

Anul VII/ Vol. 7 / Nr. 37 (5) 2022 www.rjvmf.innovationinhealth.ro

Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology REDACTOR-ȘEF Dragoș Marius CHIRIAC SENIOR EDITORI Prof. Univ. Dr. Viorel ANDRONIE Prof. Univ. Dr. Olimpia IACOB Prof. Univ. Dr. Cornel IGNA Prof. Univ. Dr. Gheorghe RĂPUNTEAN Prof. Univ. Habil. Dr. Violeta-Elena SIMION Prof. Univ. Dr. Carmen SOLCAN Prof. Univ. Dr. Dr.H.C. Gheorghe SOLCAN Prof. Univ. Dr. Nicolae STARCIUC (REPUBLICA MOLDOVA) Prof. Univ. Dr. Alexandru ȘONEA Prof. Univ. Dr. Vasile VULPE Conf. Univ. Dr. Alexandru DIACONESCU Conf. Univ. Dr. Narcisa Geanina MEDERLE Conf. Univ. Dr. Aurelian PAȘCA Conf. Univ. Dr. Sorin RĂPUNTEAN Șef Lucr. Dr. Dan CRÎNGANU Șef Lucr. Dr. Daniel Constantin LESCAI Șef Lucr. Dr. Ciprian OBER

BDI INDEXED:

COMITET EDITORIAL Prof. Univ. Dr. Leonard Ionuț ATANASE Prof. Univ. Dr. Dănuț COSTIN Prof. Univ. Dr. Adrian GAL Prof. Univ. Dr. Dănuț TURCU Prof. Univ. Dr. Liviu OANA Prof. Univ. Dr. Ing. Dr.H.C. Marcel POPA Conf. Univ. Dr. Adriana AMFIM Conf. Univ. Dr. Luminița Diana HRIȚCU Conf. Univ. Dr. Geta PAVEL Conf. Univ. Dr. Monica PÂRVU Conf. Univ. Dr. Carmen Daniela PETCU Conf. Univ. Dr. Robert PURDOIU Conf. Univ. Dr. Alexandru VIȚĂLARU Șef Lucr. Dr. Alina ANTON Șef Lucr. Dr. Diana BREZOVAN Șef Lucr. Dr. Victor CĂLIN Șef Lucr. Dr. Fiz.-Chim. Dr. Ec. Ioana Andreea MARINESCU Șef Lucr. Dr. Răzvan Nicolae MĂLĂNCUȘ Șef Lucr. Dr. Andreea MORARU Şef Lucr. Dr. Cristina Angela PREDA Șef Lucr. Dr. Eusebiu Viorel ȘINDILAR Lector univ. dr. Luiza BĂDIC Lect Univ. Dr. Ruxandra COSTEA Lect. Univ. Dr. Ing. Cicerone Nicolaie MARINESCU Lect. Univ. Dr. Arpad SALLAY Lect. Univ. Dr. Marian SOARE Lect. Univ. Dr. Teodoru SOARE Asist Univ. Dr. Florentina DARABAN-BOCĂNEȚI Asist. Univ. Dr. Mariana GRECU Asist. univ. dr. Iulian MIHĂILĂ Asist. Univ. Drd. Raluca MUNTEANU Asist. Univ. Dr. Jelena SAVICI Assoc. Prof. PhD Faycal ZEROUAL Dr. Alina Ioana ARDELEAN Dr. Zoltan BACÎRCEA Dr. Gabriela BAIDAN (MIHĂILĂ) Dr. Bogdan BĂLĂȘCĂU Dr. Cristina BÎJNEA Dr. Dragoș Lucian BÎRȚOIU

Dr. Manuela-Ramona BLĂNARU (OZTURK) Dr. Miruna BUIUC Dr. Diana Alexandra-BUSUIOC Dr. Ruxandra Otilia CRISTEA Dr. Anca CRISTEA Dr. Anda DIMA Dr. Alexandra DREANCĂ Dr. Mădălina Florina DRAGOMIR Dr. Elena GAVRILAȘ Dr. Andreea GAVRILUŢĂ (GOARŢĂ)

ABONAMENTE ȘI PUBLICITATE INNOVATION IN HEALTH CENTER

Copyright © 2022 Innovation in Health Center.

Drepturile de autor pentru articolele și fotografiile publicate aparţin exclusiv Innovation in Health Center.

Reproducerea, totală sau parţială, și sub orice formă, tipărită sau electronică, sau distribuţia materialelor publicate se face numai cu acordul scris al IHC. Responsabilitatea asupra conţinutului original al materialelor aparţine în întregime autorilor.

Persoanele intervievate răspund de conţinutul declaraţiilor lor, iar utilizatorii spaţiului publicitar, de informaţiile incluse în machete.

E-mail: redactia.ihc@gmail.com Web: www.innovationinhealth.ro

ISSN: 2537 – 4095 ISSN-L: 2537 – 4095 ISSN (online): 2558 - 9318

Dr. Dan Eugen GÎSCĂ Dr. Gabriela GEORGESCU Dr. Ioana Mădălina GEORGESCU Dr. Mădălina Elena HENEA Dr. Cristian Valentin IOSIF Dr. Irina Mihaela IORDĂCHESCU Dr. Raluca Eugenia IORGA Dr. Adrian IURCENCO Dr. Timea Andrea KOCIS Dr. Florin LECA Dr. Klara MAGYARI Dr. Bianca-Maria MARCOCI Dr. Anisia-Alexandra MIHAI (NICA) DVM, CVA, CVFT, CVCH, CVTP Lorena Lloret NADAL Dr. Raluca NEGREANU Dr. Anca RUSU Dr. Adriana STANCU Dr. Iordana STOICA Dr. Anamaria-Hortensia STRICHEA Dr. Alina ȘTEFĂNESCU Dr. Mădălina (BRĂTEANU) TELIBAN Dr. Ana TUDOSE Dr. Andrei TUDOSE Dr. Mihai Alexandru TURCITU Dr. Iosif VASIU Dr. Ovidiu Valentin ZVORIȘTEANU Biolog Mariana VASIU PhD Laura-Mădălina LIXANDRU Student Julie Marie Christine MOREAU

STUDY

Diagnostic imaging of the urinary system of dog and cats – Part III

IMAGISTICA APARATULUI URINAR LA CÂINE ȘI PISICĂ – PARTEA III DIAGNOSTIC IMAGING OF THE URINARY SYSTEM OF DOG AND CATS – PART III Prof. univ. dr. Vasile Vulpe Universitatea pentru Științele Vieții “Ion Ionescu de la Brad” din Iași, Facultatea de Medicină Veterinară, Serviciul de Radiologie și Imagistică Recieved: July 2022 Accepted: July 2022

OPEN ACCES JOURNAL Corresponding author: Vasile Vulpe, E-mail: vvulpe@uaiasi.ro

REZUMAT Aparatul urinar este verificat funcțional, dar mai ales fizic, prin examene imagistice clasice, ca cele radiologice, ecografice, sau prin examene imagistice avansate, ca cele computertomografice sau prin rezonanță magnetică. Imagistica rinichilor, a ureterelor, a vezicii urinare și a uretrei este necesară de realizat atunci când sunt suspiciuni că există diverse anomalii de formă, de volum, ale infecțiilor urinare sau alte procese inflamatorii, ale unor traumatisme sau a existenței unor fenomene de litiază, ale unor tumori. Există două mari categorii în care medicul trebuie să intervină, inclusiv prin examene imagistice: traume majore ale aparatului urinar, însoțite de hemoragii și de stări de șoc sau infecții/inflamații, acute sau cronice, ce trebuie diagnosticate fidel; în ambele situații examenul imagistic este obligatoriu de efectuat.

CUVINTE-CHEIE:

radiografie, ecografie, modificări

ABSTRACT The urinary tract is verified functionally,but especially physically,by classical imaging examinations such as radiological, ultrasound or by advanced imaging examinations such as computed tomography or magnetic resonance imaging.

Diagnostic imaging of the kidneys of the ureters,bladder and urethra is necessary when there are suspicions of various abnormalities in shape, volume, urinary tract infections or other inflammatory processes, trauma or the existence of lithiasis, tumors. There are two main categories in which the doctor must intervene, including imaging examinations: major urinary tract trauma accompanied by bleeding and shock or acute or chronic infections / inflammations that must be diagnosed accurately; in both cases the imaging examination is mandatory.

Cite radiography, ultrasound, modifications KEYWORDS: this article: V. Vulpe.

Diagnostic imaging of the urinary system cesul de acumulare și eliminare a urinii. Dorsal, of dog and cats – EXAMENUL IMAGISTIC AL VEZICII URINARE se învecinează cu rectul și colonul descendent, Part III. Vezica urinară este un organ ovoid situat în anterior cu intestinul subțire, ventral (când este Rom J Vet Med Pharm. regiunea caudală a abdomenului, parțial în ba- plină) cu peretele abdominal. Este menținută 2022; Vol. VII zin (la pisică este plasată în abdomen); forma, în poziție de două ligamente laterale și unul 37(5): 282-292. volumul și poziția ei se schimbă în raport cu pro- ventral. Trigonul vezical este regiunea situată

282

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

V. Vulpe Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

mai sus de gâtul vezicii, îmbrăcată muscular, și unde se inseră cele două uretere.

Examenul imagistic constă în examen radiologic (eventual cu mediu de contrast) și examen ecografic.

Examenul radiologic al vezicii urinare se realizează în incidență latero-laterală și ventro-dorsală. În radiografia laterală, vezica urinară (când este semiplină) este vizibilă datorită grăsimii din jurul ei. Uneori, este acoperită datorită anselor intestinale dilatate. Detalii suplimentare apar la cistografie (radiografia de contrast) care se poate realiza prin urografie intravenoasă - descendentă (rar aplicată pentru examenul vezicii) sau urografie ascendentă. Cistografia presupune realizarea sondajului și poate fi sub formă de cistografie pozitivă (soluție de contrast – fig. 1), cistografie cu dublu contrast (aer și soluție de contrast), pneumocistografie (aer) – fig. 2.

Figura 1. Câine, adult, radiografie abdomen LL; zona ovală de radiotrasparență urmărește forma vezicii urinare – pneumocistografie completată prin palpație percutorie (balotare, realizată cu prudență), pentru a observa dacă o anumită modificare este ancorată de perete sau este detașabilă.

Figura 1. Pisică, adultă, M; radiografie abdomen, LL, stânga;, săgeata arată vezica plină cu soluție de contrast - cistografie (foto L. Corlat) Ecografia vezicii urinare se realizează pe pacientul situat în decubit dorsal și, mai rar, în poziție patrupodală. Se folosesc sonde de 5 – 7,5 MHz (chiar și până la 10 MHz), preferându-se a se realiza examinarea asupra unei vezici semidestinse – se poate realiza instilarea de ser fiziologic prin cateterism (fără a introduce aer, care va da artefacte) sau se poate accentua diureza, medicamentos. Vezica urinară destinsă, respectiv peretele prea întins, comportă greutăți în vizualizarea clară a celor trei straturi ecografice ale peretelui (mucoasa ușor hiperecogenă, submucoasa hipoecogenă și seroasa hiperecogenă).

Uneori, examinarea ecografică a vezicii poate fi

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

Figura 3. Imagine ecografică normală a vezicii urinare

Vezica se examinează mișcând sonda în plan sagital sau transversal, de la polul cranial spre zona caudală a organului. Conținutul lichid al vezicii conferă caracter anecogen, iar peretele acesteia hiperecogen și cu aspect neted. Grosimea peretelui variază în funcție de gradul de distensie (1 – 2 mm); zona trigonului și a gâtului vezicii dă un aspect ecogen mai intens; aici se mai observă o zonă hiperecogenă – papila

283

STUDY

Diagnostic imaging of the urinary system of dog and cats – Part III

MODIFICĂRI IMAGISTICE

Figura 4. Pisică, adultă; radiografie abdomen, LL. Radioopacitate intraabdominală oval-rotundă, bine circumscrisă - glob vezical

ureterală. Aceasta reprezintă locul de intrare al ureterelor unde, ecografic, se observă jeturi ale urinii ce pătrund în vezică; se pot utiliza diuretice pentru evaluarea atentă a jeturilor și pentru diagnosticul diferențial privind ureterul ectopic.

Examinatorul trebuie să aprecieze posibila apariție a artefactelor de reverberație conferite de colon (materii fecale, aer) și pliuri ale pielii care pot simula sediment sau mase în lumenul vezical. Pentru a evita aceste artefacte, se apelează și la examinarea în poziție patrupodală.

În cistita acută, semnele radiologice sunt reduse. Totuși, se poate observa creșterea în volum, uneori intensă, a vezicii (fig. 4). În cistita cronică, se poate observa creșterea radioopacității peretelui; zone de radioopacitate localizată mai pot fi produse şi de mineralizări ale peretelui vezicii urinare asociate cu neoplaziile sau cistita cronică. Unele neregularități ale mucoasei, ulcerele și polipii, pot fi evidențiați mai bine prin pneumocistografie sau prin cistografie cu dublu contrast. Cu ajutorul acestor tehnici, se pot observa defecte de umplere ale vezicii urinare ce pot fi datorate proceselor inflamatorii, prezenţei calculilor, a cheagurilor de sânge, a bulelor de aer, a calculilor, proceselor tumorale şi a polipilor. Procesele tumorale sunt cel mai des observate în zona gâtului vezicii urinare.

Refluxul (cu retenţia de urină sau nu) apare în cazul refluxului vezico-ureteral, a anomaliilor uracale sau în cazul existenţei unui diverticul vezical post-traumatic. Anomaliile uracale includ prezenţa unui diverticul congenital sau dobândit, sau a chiștilor, dar și persistenţa deschiderii canalului uracal sau a ligamentului vezico-ombilical. Anomaliile uracale pot fi identificate prin examinarea cu substanţă de contrast sub aspectul unei extensii a vezicii urinare evidenţiată de mediul de contrast, cu margini netede.

Modificările de poziţie ale vezicii urinare sunt des întâlnite, iar în acest caz este necesară și examinarea organelor adiacente locaţiei sale normale. Hernia vezicii urinare poate fi perineală, inghinală sau abdominală. Cistografia pozitivă

Figura 5.1. Câine, metis, 9 ani; radiografie abdomen caudal, LL, decubit Figura 5.2. Același pacient, uretrocistografie; soluția de contrast lateral stânga. Imposibilitatea identificării siluetei vezicii urinare la nivel dezvăluie hernierea vezicii urinare abdominal, prolaps rectal cu angajarea vezicii. Îngustare spaţiu intervertebral şi reducere intensă la orificiul supravertebral L7-S1

284

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

V. Vulpe Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

Figura 6. Câine, Bichon, 5 ani, M; cistografie ascendentă. Vezică urinară torsionată postoperator; soluția de contrast desenează uretra și se acumulează predominant în prima parte a vezicii

Figura 7. Câine, Pekinez, 14 ani; M; radiografie abdomen, LL, decubit lateral stânga. Multiple bule de gaz în vezica urinară, prostata mărită, siluetă hepatică mărită

Figura 8. Cistita emfizematoasă – imagine ecografică; se observă margine hipercogenă la suprafața mucoasei și conținut hiperecogen (aer) cu artefacte diverse

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

Figura 9. Cistografie, LL stânga; soluția de contrast se dispune neregulat în vezică – suspiciune carcinom vezical; se indică ecografie, endoscopie

Figura 10. Radiografie LL dreapta a vezicii urinare – calcul unic de mari dimensiuni (săgeata)

Figura 11. Radiografie abdomen, LL dreapta; calculi multipli în vezica urinară (săgeata albă), calcul renal (săgeata neagră)

285

STUDY

ascendentă pune în evidență schimbarea de poziție a vezicii. Totuși, uneori soluția nu poate pătrunde în vezică dacă uretra are lumenul închis (intens compresată, torsionată). În acest caz, se apelează la ecografie, care va demonstra globul vezical anecogen (corpul vezicii) ce este localizat eratic.

Modificările de volum pot fi fiziologice (la câinii de apartament), dar reversibile și patologice în sindromul de retenție urinară sau în parezia/ paralizia vezicii.

Modificările de formă ale vezicii urinare sunt observate mai rar și pot fi cauzate de mase

Figura 12. Câine, metis, 6 ani, M; ecografie a vezicii urinare. În lumenul vezicii se observă o formațiune hiperreflectivă, convexă (săgeata). ce induce un con de umbră acustică; diagnostic compatibil cu litiaza vezicii urinare; de la nivelul calculului, se observă o formațiune hiperecogenă (stea) ce se întinde către peretele ventral al vezicii urinare (câmpul apropiat al imaginii) compatibil cu o bridă de coagul sanguin

Figura 13. Câine, adult; ecografie a vezicii urinare – calculi numeroși de dimensiuni mici și medii

286

Diagnostic imaging of the urinary system of dog and cats – Part III

intraabdominale adiacente peretelui vezical, neoplasme localizate la nivelul peretelui, persistenţa ligamentului uracil, atonia vezicală.

Modificările de radiodensitate la nivelul ariei de proiecţie a vezicii urinare pot fi identificate uşor pe imaginea radiografică. Prezenţa gazului în interiorul vezicii urinare – formaţiuni rotunde, bine delimitate, radiotransparente - poate fi observată în urma cateterizării sau cistocentezei.

Prezenţa gazului în lumenul vezical, în perete, şi, ocazional, la nivelul ligamentelor vezicii urinare poate fi observată în cazul cistitei emfizematoase (fig. 7); este produsă de bacteriile ce fermentează glucoza şi poate să apară în asociere cu diabetul.

Zonele cu radioopacitate crescută, observabile la nivelul vezicii urinare, pot să indice tumori care afectează peretele vezicii în asociere cu dispunerea soluției de contrast, mai ales spre gâtul vezicii urinare (posibil carcinom tranzițional) (fig. 9); examenul direct poate indica prezenţa unor uroliţi (fig. 10, 11), iar pentru identificarea lor certă este necesară realizarea unor imagini radiologice în incidenţă latero-laterală şi ventro-dorsală. Din punct de vedere radiologic, calculii pot fi radioopaci (formați din fosfați, oxalați, carbonați de calciu fosfați amoniaco-magnezieni) sau radiotransparenți (cistină, urați); aceștia din urmă necesită cistografie de contrast.

Examenul ecografic pune în evidență calculii de dimensiuni mari și moderate – hiperecogeni, alături de efectul de umbră (artefact) (fig. 12, 13). În cistită, tehnica ecografică pune în evidență îngroșarea peretelui, mai ales în zona cranio-ventrală a vezicii, eventual cu un aspect neregulat al mucoasei (fig. 14, 15, 17).

Figura 14. Cățea, metis, 10 ani; ecografie vezica urinară – imagine transversală a vezicii urinare; se observă îngroșarea mucoasei asociată cu un halou hipoecogen (edemul stratului muscular)

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

V. Vulpe Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

Figura 15. Cățea, Bichon, 6 ani; ecografie vezica urinară. Imagine longitudinală a vezicii, cu pierderea stratificării și cu aspect neuniform al peretelui. Cistită cronică.

Figura 17. Cistită subacută, posibil fond de microlitiază (se indică ex. sedimentului urinar); celularitate abundentă și prezența de detritus celular, proteinurie și coaguli.

Figura 16. Ecografie a vezicii urinare; microlitiază – momentul balotării Sedimentul format din calculi de mici dimensiuni (microcalculi, microlitiaza) poate fi examinat prin ecografie însoțită de balotare (fig. 16), moment în care apare aspectul hipercogen intraluminal; va fi urmat imediat de căderea și așezarea microcalculilor pe o linie orizontală ventrală hipercogenă.

Fluoroscopia se aplică pentru situațiile intervenționale, pentru diagnostic, pentru localizarea unor modificări (și în vederea recoltării de probe, endoscopic), dar și pentru remediere chirurgicală (fig. 18).

HEMORAGIA INTRAVEZICALĂ

Cistitele pot fi însoțite de hemoragii; traumatismele și tumorile sunt și ele însoțite de coaguli sanguini ce pot fi radioteransparenți și cu defect de umplere la cistografie de contrast (atenție la confuzia dintre tumori și coagul!). Chiagurile

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

Figura 18. Ureterocistografie retrogradă – diagnostic diferențial al ureterului ectopic intramural (cazul din imagine) de cel extramural, în vederea intervenței endoscopice de remediere cu laser; (foto CECMIV București)

de sânge au ecogenitate heterogenă, în funcție de cantitatea sîngelui, detritus amestecat și vechimea procesului hemoragic. Coagulii de

287

STUDY

Figura 19. Vezică urinară cu conținut cu aspect ecogen mixt, fără con de umbră acustică, rezultat în urma unui traumatism (hemoragie intravezicală) dimensiuni mari și organizați (mai vechi) au aspect dantelat (fig. 19). Coagulii atașați de perete sunt hipoecogeni, față de tumori care sunt cu ecogenitate mai crescută. În momentul ecografiei, se poate folosi balotarea (cu prudență), caz în care chiagurile se desprind; desprinderea și chiar eliminarea lor se mai poate realiza sub sondaj și spălarea lumenului intravezical cu urmărire ecografică. Și această manoperă se realizează cu prudență.

RUPTURA VEZICII

Fenomenul poate apărea în urma traumatismelor, în obstrucția urinară sau în urma unei parturiții dificile; existența micțiunii nu exclude ruptura vezicii. Uretrocistografia cu contrast pozitiv este metoda cea mai indicată pentru a evidenţia o eventuală scurgere de urină din vezica urinară în cavitatea peritoneală, în ţesuturile adiacente. Într-o primă fază, soluția determină pierderea detaliilor seroaselor (reducerea netității), apoi se identifică ca atare. Nu se realizează pneumocistografie, pentru a se evita fenomenul de embolie.

Scurgerea substanţei de contrast la nivelul structurilor viscerale adiacente poate fi observată în cazul existenţei unei fistule congenitale sau dobândite, organele afectate, de regulă, fiind rectul sau vaginul; scurgerea substanţei de contrast la nivel peritoneal sau în ţesuturile adiacente tractului urinar apare radiologic ca un contur cu margini neregulate şi poate fi observată, de regulă, simultan cu introducerea mediului de contrast la nivel vezical. În cazul fisurilor gâtului vezical de dimensiuni reduse, scurgerea substanţei poate fi lentă, evidenţiind

288

Diagnostic imaging of the urinary system of dog and cats – Part III

Figura 20. Motan, Europeană, 6 ani; ecografie abdomen. Vezica urinară în stare de golire; se observă în punctul cranial (săgeată) o zonă hiperecogenă, cu suspiciune de formare hematom în urma unei fisuri/rupturi a peretelui. Cranial vezicii urinare, se observă o zonă anecogenă (stea) ce corespunde lichidului liber în abdomen.

La puncția abdominală, a fost extras lichid urinos și cu caracter sangvinolent linii fine radioopace în afara vezicii urinare (fig.

20) - radiografiile trebuie repetate la 5 – 10 minute.

Ecografia pune în evidență prezența de lichid (urina) în cavitatea peritoneală. Este dificilă identificarea breșei în peretele vezicii, dar se poate realiza sondajul și introducerea de ser fiziologic în vezică, observându-se ecografic jetul de lichid ce trece dincolo de vezică, în abdomen.

EXAMENUL IMAGISTIC AL URETREI

Elemente de anatomie Uretra este conductul care conduce urina de la vezică către exterior. Uretra la mascul este lungă și cuprinde trei porțiuni: uretra prostatică (fig. 21), uretra membranoasă și uretra peniană; uretra se curbează pe lângă ischium și ajunge în zona ventrală a penisului. La motan, este îndreptată direct caudal. Uretra la femelă este scurtă, orificiul uretral situându-se caudal de joncțiunea vestibulo-vaginală.

Imaginea normală Radiografia directă nu vizualizează uretra. Ca tehnică, notăm că, la cîinele mascul, incidența latero-laterală se realizează în două radiografii, una cu membrele trase cranial și una cu membrele trase caudal; se permite, astfel, examinarea uretrei prostatice și, respectiv, a celei extrapelvine.

Uretrocistografia constă în introducere de soluție de contrast iodinată pe tot traiectul uretrei

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

V. Vulpe Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

Figura 21. Câine, adult, M; uretrografie. Se observă prostatomegalie intensă; soluția de contrast pătrunde cu greu în uretra prostatică, fără să ajungă în vezica urinară; săgețile albe marchează marginea prostatei, săgețile negre marchează soluția de contrast, inclusiv de la nivelul uretrei peniene până la vezica urinară. Poate fi folosită tehnica de fluoroscopie (radiologie intervențională) în cazul intervențiilor ca sondaj, dilatare uretră (fig. 22), stentare.

Ecografic, uretra este vizualizată la plecarea din vezică, iar, la mascul, în zona prostatei cu un caracter hipoecogen. Aici poate să apară un halou ecogen, conferit de țesutul fibros periu-

Figura 22. Motan cu strictură uretrală; sub examenul fluoroscopic, se realizează introducerea de balon pneumatic pentru dilatarea uretrei (foto CECMIV București)

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

retral; uretra mai poate fi verificată ecografic în zona curburii ischiatice.

Modificări imagistice Calculii uretrali pot fi vizualizaţi pe imaginea radiologică nativă doar în cazul în care au o compoziţie minerală (fosfați, oxalați, struviți). La masculi, aceştia pot fi localizaţi mai ales în zonele fiziologice de îngustare – la nivelul arcului ischiatic şi anterior de intrarea în zona osului penian.

Uretrografia este metoda de elecţie utilizată pentru confirmarea prezenţei calculilor uretrali ce pot fi vizualizaţi în imaginea radiologică ca defecte de umplere, localizate sau multiple, care modifică lumenul uretrei. De regulă, forma lor este neregulată, iar marginile sunt neclare.

Figura 23. Câine, adult, M; ecografie uretra peniană. În imaginea sagitală de la nivelul osului penian, se observă o formațiune (stea) cu un perete hiperecogen și con de umbră acustică prezent, compatibil cu diagnosticul de calcul uretral

289

STUDY

Diagnostic imaging of the urinary system of dog and cats – Part III

tranziţionale sau carcinomul prostatic, fie sunt papiloame sau alte tumori (rare ca frecvență) locale uretrale. Uretrita granulomatoasă este o afecţiune inflamatorie infiltrativă ce afectează femelele. Pe imaginile radiografice, realizate în cursul uretrografiei, poate fi vizualizată marginea neregulată a peretelui uretral şi numeroase defecte de umplere. Ecografia (transabdominală, dar și cea transrectală) aduce date pertinente

Figura 24. Motan, Scottishfold, 2 ani. La nivelul uretrei intrapelvine, caudal de gâtul vezicii urinare, se observă o formațiune cu perete hiperecogen și con de umbră acustică prezentă, compatibil cu diagnosticul de litiază urinară

Bulele de aer introduse în uretră pe parcursul cateterizării pot fi uşor diferenţiate de calculii uretrali, datorită formei rotunjite, cu margini netede, care nu modifică lumenul uretral şi care dispar în urma unei noi administrări de substanţă de contrast.

Pe anumite trasee ale uretrei, calculii pot fi identificați ecografic – sunt hiperecogeni, de multe ori de formă oval rotundă sau alungiți (fig. 23, 24).

Neoplaziile sunt întâlnite destul de rar și fie sunt procese extinse de la nivelul vezicii urinare sau prostatei, cum ar fi carcinomul cu celule

Figura 25. Câine, adult, M; radiografie abdomen, uretrocistografie, LL; există leziune majoră a uretrei în regiunea bazinului, soluția de contrast difuzează în cavitatea abdominală

290

Figura 26. Câine, Pekinez, vârstă incertă; uretrografie, LL. Uretra torsionată, stenozată (săgeți); soluția de contrast se oprește la intrare în bazinul fracturat; prostatomegalie, glob vezical

Figura 27. Câine, adult, M; radiografie abdomen, LL, uretrografie: fractură de bazin (săgeți); soluția de contrast dilată uretra (cap săgeată), apoi urmează o zonă stenozată – o mică parte din soluție ajunge în vezică (stea)

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

V. Vulpe Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

asupra tumorilor gîtului vezicii urinare și care se poate extinde și la o porțiune din uretră.

Ruperea uretrei poate fi diagnosticată în urma traumatismelor zonei pelvine sau a penisului şi poate fi evidențiată prin utilizarea soluțiilor de contrast, vizualizând semnele extravazării mediului de contrast la nivelul zonei lezionate. În funcţie de localizarea fisurii sau leziunii, substanţa de contrast poate ajunge în spaţiul peritoneal (fig. 25), în ţesutul cavernos al penisului sau în ţesuturile moi adiacente uretrei.

Stricturile uretrale pot să apară secundar unor traume sau obstrucţii la nivel uretral şi pot fi observate ca o îngustare abruptă, localizată, a lumenului. Pentru a diferenţia strictura uretrală de distensia insuficientă sau de spasmul uretral, este necesară identificarea ei în mai multe imagini radiologice realizate în timpul introducerii substanţei de contrast, când pot fi observate şi eventualele margini neregulate şi

dilatarea luminală proximal de leziune. Formaţiunile extraluminale cu originea în ţesuturile moi adiacente uretrei pot cauza compresiuni la nivelul lumenului sau chiar modificarea poziţiei topografice a uretrei.

Fistulele uretrale pot fi evidenţiate urmărind cursul substanţei de contrast ce iese din lumenul uretrei şi ajunge la nivelul altui organ cavitar – rect sau vagin. La pacienţii tineri, aceste leziuni pot fi congenitale, dar ele pot fi identificate la orice vârstă, ca urmare a ruperii uretrei în urma unui traumatism sau manopere incorecte.

NOTĂ

CECMIV București = Centrul de Endoscopie și Chirurgie Minim Invazivă Veterinară București.

This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercialNoDerivatives 4.0 International License.

Bibliografie 1. Barr F., O’Brien, R., BSAVA Manual of Canine and Feline Abdominal Imaging, BSAVA, 2009.

2. Bertoni G., Brunetti A., Pozzi L., Meomartino L., Radiologia Veterinaria, Idelson-Gnocchi, 2005.

3. Brown J.C., The Urethra, în Thrall, D.E., Textbook of Veterinary Diagnostic Radiology. Sixth Edition, Elsevier Saunders, 2013, p.744748.

4. Burk, R.L., Feeney D.A., Small Animal Radiology and Ultrasonography, Saunders, 2003.

5. Corlat L.: Cercetări privind etiopatogenia, diagnosticul clinicoimagistic și de laborator al afecțiunilor însoțite de disurie, la câine, Facultatea de Medicină Veterinară Iași, martie 2018.

6. Coulson A., Lewis N., An Atlas of Interpretative Radiographic Anatomy of the Dog and Cat, Blackwell Science, 2002.

7. Kealy, K.J., McAllister, H., Diagnostic Radiology & Ultrasonography of the Dog and Cat, Elsevier Saunders, 2005.

8. Marolf A.J., Park R.D., The Urinary Bladder, în Thrall, D.E., Textbook of Veterinary Diagnostic Radiology. Sixth Edition, Elsevier Saunders, 2013, p.726-743.

9. McConnell, J.F., Abdominal Radiography, în Barr F., O’Brien, R., BSAVA Manual of Canine and Feline Abdominal Imaging, BSAVA, 2009, p.5-17.

10. Meeson R., Corr S., 2011: Management of Pelvic Trauma: Neurological damage, urinary tract disruption and pelvic fractures.

Journal of Feline Medicine & Surgery, vol. 13, iss.5, pag. 347 – 361.

11. Meomartino L., L’addome dei piccoli animali: tubo digerente,

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

pancreas, apparato urinario, surreni, în Bertoni G., Brunetti A., Pozzi L., Meomartino L., Radiologia Veterinaria, Idelson-Gnocchi, 2005, p.337-380.

12. Muhlbauer, M.C., Kneller, S.K., Radiography of the dog and cat: Guide to Making and Interpreting Radiographs, First edition, WileyBlackwell, 2013.

13. Owens, J.M., Biery, D.N., Radiographic Interpretation for the Small Animal Clinician, Ralston Purina Company, 1982.

14. Petite A., Busoni V., Heinen M.P., Billen F., Snaps F., 2005: Radiographic and ultrasonographic findings of emphysematous cystitis in four nondiabetic female dogs. https://doi.org/10.1111/ j.1740-8261.2005.00112.x, Veterinary Radiology & Ultrasound.

15. Seiler G.S., The Kidney and Ureters, în Thrall, D.E., Textbook of Veterinary Diagnostic Radiology. Sixth Edition, Elsevier Saunders, 2013, p.705-725.

16. Thrall, E.D., Robertson, D.I., Atlas of Normal Radiographic Anatomy and Anatomic Variants in the Dog and Cat, Elsevier, 2010.

17. Thrall, E.D., Textbook of Veterinary Diagnostic Radiology, Sixth Edition, Elsevier, 2013.

18. Tudor N., Georgescu G., Vlăgioiu C., 2009: Retrospective study on imagistic evaluation of urinary tract in dog. http://journals.usamvcluj. ro/index.php/veterinary/article/view/4163, vol 66, no. 2.

19. Vulpe V. și colab., 2014: Manual practic de radiologie veterinară – Ghid de radiografie la câine și pisică. Edit. “Performantica”, Iași.

20. Wilfried M., Guide Pratique de Radiographie Canine et Feline, Paris, Med’Com, 2003.

291

STUDY

CV

Prof univ. dr. Vasile VULPE STUDII UNIVERSITARE Universitatea pentru Științele Vieții “Ion Ionescu de la Brad” din Iași, Facultatea de Medicină Veterinară, Serviciul de Radiologie și Imagistică, promoția 1989 ACTIVITĂȚI PROFESIONALE: 1989 – 1990, medic epizootolog, AEI Poiana, jud. Iași 1990 – 1993, medic ihtiopatolog, Stațiunea de Cercetări Piscicole Iași 1993 – în prezent, asistent universitar (1993), șef de lucrări (2001), conferențiar univ. (2005), profesor univ.

(2008)

292

Diagnostic imaging of the urinary system of dog and cats – Part III

ALTE TITLURI OBȚINUTE: - doctor în științe, domeniul Medicină veterinară, 2002 - conducător de doctorat, domeniul Medicină veterinară, specializarea Semiologie și patologie medicală, 2009 REALIZĂRI PROFESIONALE: - 24 de cărți publicate, din care 14 unic autor - 245 lucrări științifice din care 145 indexate in baze de date internationale, 12 lucrări ISI publicate în reviste de specialitate (prim autor și coautor), 13 lucrări ISI publicate in rezumat.

- 46 de manifestări științifice ale asociției ARDIV, organizate în mod direct APARTENENȚA LA ASOCIAȚII PROFESIONALE: -Președinte al Asociației Române de Diagnostic Imagistic Veterinar -Membru al Colegiului Medicilor Veterinari -Membru al Asociației Generale a Medicilor Veterinari -Membru al European Fish Pathologist Association -Membru al World Aquatic Veterinary Medicine Association -Membru al Asociaţiei Române de Patologia Animalelor Sălbatice -Membru al Asociației Absolvenților Facultății de Medicină Veterinară Iași -Membru al Asociației ProMedVita -Membru al Societății de Neurologie, Neurochirurgie și Medicină Comportamentală

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

Romanian Journal of Veterinary Orthopedics & Imagistic www.rjvoi.innovationinhealth.ro

Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

2 NUMERE PE AN, ÎN FORMAT DIGITAL ȘI ONLINE PUBLICAŢIE CREDITATĂ DE COLEGIUL MEDICILOR VETERINARI DIN ROMÂNIA

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

SUB EGIDA

293

STUDY

Susceptibility of Stenotrophomonas maltophilia and Pseudomonas aeruginosa to different antibiotics and combinations of antibiotics

SENSIBILITATEA STENOTROPHOMONAS MALTOPHILIA ȘI PSEUDOMONAS AERUGINOSA LA DIFERITE ANTIBIOTICE ȘI COMBINAȚII DE ANTIBIOTICE SUSCEPTIBILITY OF STENOTROPHOMONAS MALTOPHILIA AND PSEUDOMONAS AERUGINOSA TO DIFFERENT ANTIBIOTICS AND COMBINATIONS OF ANTIBIOTICS Dr. Bianca-Maria Marcoci*, Conf. univ. dr. Sorin Răpuntean** * SC Terra Vet, Bacău; ** Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Str. Mănăștur nr. 3-5, 400372, Cluj-Napoca, România

OPEN ACCES JOURNAL Corresponding author: Sorin Răpuntean, E-mail sorin.rapuntean@gmail.com

Recieved: November 2022 Accepted: November 2022

REZUMAT

Cite this article: Bianca-Maria Marcoci, S. Răpuntean.

Susceptibility of Stenotrophomonas maltophilia and Pseudomonas aeruginosa to different antibiotics and combinations of antibiotics.

Rom J Vet Med Pharm.

2022; Vol. VII 37(5):294-314.

Acest studiu are ca obiectiv analizarea reacției pe care o au două tulpini puternic antibiorezistente atunci când intră în contact cu o serie diversă și diferită de antibiotice atât unice, cât și în diferite combinații. Cele două tulpini folosite sunt reprezentate de Pseudomonas aeruginosa (P. aeruginosa) și Stenotrophomonas maltophilia (S. maltophilia). În cadrul studiului prezent, a fost utilizat un total de 56 de antibiotice, în trei serii diferite, a câte 10 plăci per serie. Astfel, prin măsurarea zonelor de inhibiție din jurul fiecărui microcomprimat, a fost determinat nivelul efectului inhibitor al antibioticelor utilizate. S-a constatat că P. aeruginosa și S. maltophilia au un nivel înalt de sensibilitate față de antibioticele individuale, acestea prezentând o zonă de inhibiție care depășește 17 mm. În schimb, în cazul asocierilor de antibiotice, eficacitatea variază pentru ambele tulpini bacteriene, respectiv S. maltophilia prezintă zone de inhibiție care se încadrează între 8 și 35 mm, iar în cazul P. aeruginosa, zona variază între 8 și 26 mm.

CUVINTE-CHEIE:

294

antibiorezistența, Pseudomonas aeruginosa, Stenotrophomonas maltophilia

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

Bianca-Maria Marcoci, S. Răpuntean Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

ABSTRACT The main purpose of this study is to analyze the reaction of two highly antibiotic-resistant strains when they come into contact with a diverse and different series of antibiotics, both single and in different combinations. The two strains used are represented by Pseudomonas aeruginosa (P. aeruginosa) and Stenotrophomonas maltophilia (S. maltophilia). In the present study, 56 antibiotics were used, in three different series, of 10 Petri plates each. Thus, the zone of inhibition around each microtablet determines the level of inhibitory effect of the antibiotics used. It is noteworthy that P. aeruginosa and S. maltophilia have a high level of sensitivity to individual antibiotics, showing an inhibition zone that exceeds 17 mm. In contrast, in the case of antibiotic combinations, the efficacy varies for both bacterial strains, as S. maltophilia shows zones of inhibition that fall between 8 and 35 mm, and in the case of P. aeruginosa, the zone varies between 8 and 26 mm.

KEYWORDS:

antibiotic resistance, Pseudomonas aeruginosa, Stenotrophomonas maltophilia

INTRODUCERE ȘI SCOPUL LUCRĂRII

Combinațiile de antibiotice reprezintă cea mai eficientă abordare, la momentul actual, în tratarea infecțiilor bacteriene, în detrimentul folosirii antibioticelor unice. Antibiorezistența reprezintă o problemă care ia o amploare tot mai mare, pe zi ce trece. Astfel, rezistența anti-microbiană atinge peste 700.000 de victime anual, cu posibilitate de extindere la milioane, într-un interval foarte scurt de timp. Bacteriile dezvoltă antibiorezistență mai rapid decât este capabilă industria farmaceutică să producă și dezvolte noi produse farmaceutice, cu efect antibiotic.

Antibiorezistența reprezintă capacitatea naturală sau dobândită a unui microorganism de a rezista efectelor unuia sau mai multor antibiotice. Astfel, o singură bacterie deține capacitatea de a deveni rezistentă la peste douăzeci de antibiotice diferite, într-un timp foarte scurt. P. aeruginosa se găsește frecvent în mediul înconjurător (sol sau apă). Specia care cauzează cel mai adesea infecții la animale și om este P. aeruginosa (bacilul piocianic). Astfel, în cadrul acestei lucrări, am urmărit stadiul de adaptare și rezistență pe care cele două tulpini l-au atins, la momentul actual, raportat la expunerea foarte mare la diferite tipuri și clase de antibiotice.

1.1. PSEUDOMONAS AERUGINOSA

1.1.1 Istoric și precizări taxonomice Familia Pseudomonadaceae, aflată într-o continuă dezvoltare, grupează, la momentul actual, peste 500 de specii descrise. P. aeruginosa sau “bacilul pioceanic” este o sintagmă care își are originea în limba latină (verdigris = rugină de cupru) ce face referire la specificitatea cromatică

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

a culturilor, albastru-verde. Acest pigment este o combinație dintre doi metaboliți: piocianina (albastru) și pioverdina (verde) (1).

1.1.2 Ecologie P. aeruginosa este o bacterie oportunistă (evoluție galopantă la pacienți imunocompromiși sau pe fondul altor afecțiuni preexistente, în special arsuri extinse sau fibroză chistică). Tratamentul infecțiilor este dificil de susținut din cauza rezistenței naturale la antibiotice (un tratament cu diferite combinații și asocieri de antibiotice putând determina alte efecte adverse), cât și din cauza substratului imunocompromis al pacientului (2).

1.1.3. Morfologie, caractere culturale și proprietăți biochimice Este un bacil Gram negativ, drept sau ușor încurbat, nesporulat, necapsulat, anaerob și prezintă, la unul dintre poli, un cil care îi conferă mobilitate. Mediile pe care se dezvoltă P. aeruginosa sunt diverse, fiind un germen nepretențios.

Pot fi utilizate atât medii lichide, cât și solide.

Bulionul nutritiv prezintă turbiditate accentuată, formându-se o peliculă și un pigment verde, specific. Frecvent, se poate observa un inel alb, mucos, aderent de pereții eprubetei. Pe mediu solid, cultura are o suprafață iridescentă, fiind evidențiat un luciu metalic și plaje de autoliză (3).

1.1.4. Patogeneza și infecția naturală P. aeruginosa codifică factori variați de virulență, care îi permit să inducă diferite infecții animale și umane. Tulpinile de P. aeruginosa (Fig. 1 a, b) produc două tipuri distincte de antigene: O (O-Ag), un antigen polizaharid co-

295

STUDY

Susceptibility of Stenotrophomonas maltophilia and Pseudomonas aeruginosa to different antibiotics and combinations of antibiotics

a

b

Figura 1 (a, b). Colonii de P. aeruginosa pe mediu Mueller-Hinton (foto original) mun (bandă A) și un antigen O-specific (bandă B). Lipopolizaharidele (LPS) de P. aeruginosa sunt mai puțin toxice decât cele specifice altor bacili Gram-negativi facilitând, astfel, cronicizarea infecțiilor, prin declanșarea unui răspuns inflamator sistemic scăzut (4).

Instalarea procesului infecțios presupune mai multe stadii diferențiate: colonizarea, invazia, diseminarea și difuzia toxinelor în organismul infectat. Colonizarea se realizează cu ajutorul adezinelor și al fimbriilor, acestea reprezentând punți prin intermediul cărora bacilul se leagă de celulele epiteliale ale tegumentului și mucoaselor. Invazia este asigurată de acțiunea: proteazei, elastazei și a exotoxinei A, care au rolul de a altera țesutul, distrugând complementul, fibronectina si imunoglobulinele. În faza de diseminare, endotoxina si exotoxina A determină, în cele din urmă, șocul septic (4).

1.3 STENOTROPOHOMONAS MALTOPHILIA

1.3.1. Istoric și precizări taxonomice S. maltophilia (Fig. 2 a, b), o specie relativ nouă, care este parte constituentă a familiei Xanthomonadaceae, familie care grupează peste 25 de genuri. Denumirea genului provine din cuvinte grecești (stenos = îngust; trophe = hrană și monas = o unitate). Ulterior, au fost identificate și alte specii: S. acidaminiphila, S. nitrireducens, S. africana, S. rhizophila etc. (5).

1.3.2. Ecologie S. maltophilia este un germen comensal, omniprezent în mediu, în special în cele apoase și sol. La pacienții imunocompromişi, poate

296

genera infecţii nosocomiale. Este un patogen emergent, asociat cu infecții oportuniste la pacienții imunosupresați (HIV, fibroză chistică și cancer). Recent, s-a observat aderarea acestui microorganism la suprafețele abiotice, precum dezinfectante întâlnite atât în spitale veterinare, cât și umane, catetere, sisteme de ventilație etc.

Poate contamina produse alimentare refrigerate, leguminoase, liniile de procesare a laptelui etc.

S. maltophilia a fost izolat, alături de alți germeni, chiar și după proceduri de igienizare (5).

1.3.3. Morfologie, caractere culturale și proprietăți biochimice S. maltophilia este o bacterie Gram negativă, uniformă morfologic, care apare sub forma unui bacil scurt, subțire, drept sau curbat, cu dispunere izolată sau în perechi, non-fermentativ.

Prezintă mobilitate datorită a doi sau mai mulți flageli polari. Cultivarea se face în condiții aerobe. Temperatura optimă de creștere este de 35°C. Coloniile sunt netede, cu contur regulat și de culoare albă-cenușie sau galben pal. Culoarea se poate intensifica la o temperatură mai ridicată de 42°C. Are o capacitate nutrițională restrânsă (5).

1.3.4. Patogeneză și infecția naturală Infecția este facilitată de prezența unui substrat protetic (plastic sau metal). S. maltophilia secretă vezicule membranare exterioare (OMV) care induc un răspuns inflamator sistemic. OMV-urile de la S. maltophilia, ATCC 13637, s-au dovedit a fi citotoxice pentru celulele epiteliale pulmonare animale stimulînd expresia citokinelor pro-inflamatorii și a chemokinelor, inclusiv interleukina

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

Bianca-Maria Marcoci, S. Răpuntean Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

a

b

Figura 2 (a, b). S. maltophilia pe mediul Mueller-Hinton și detaliu (foto original) (IL)-1β, IL-6, IL-8, factorul de necroză tumorală-α și proteina chemoatractantă a monocitelor (6).

1.4. MATERIALE NECESARE

Cercetările au fost realizate în laboratorul de microbiologie de la Facultatea de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca în perioada noiembrie 2021 - iunie 2022.

Materiale necesare: bec de gaz, pipete Pasteur, plăci Petri, șablon, microcomprimate standardizate cu diferite antibiotice (56), pensetă curbată, eprubete, șubler, riglă, incubator, anse de diferite dimensiuni.

Substanțe: ser fiziologic (clorură de sodiu 0.9%), Muller-Hinton Agar, microcomprima-

a

te cu antibiotice, bulioane nutritive, tulpini specifice.

Cele 56 de antibiotice au fost alese atât randomizat, cât și conform sugestiilor studiilor de specialitate.

Tulpina S. maltophilia a fost izolată din apă florală utilizată în industria cosmetică, iar tulpina de P. aeruginosa din cavitatea bucală a unui șarpe (cobra imperială) cu bronșită recurentă.

2.3 REZULTATE

Plăcile din toate seriile au fost incubate timp de 24 de ore, la 37 °C, după care s-a efectuat citirea (măsurarea) și interpretarea rezultatelor.

b

Figura 3 (a, b). S. maltophilia, placa 1, seria 1, antibiotice individuale (foto originale)

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

297

Susceptibility of Stenotrophomonas maltophilia and Pseudomonas aeruginosa to different antibiotics and combinations of antibiotics

STUDY

2.3.1. SERIA 1 Pentru placa 1 cu S. maltophilia (Fig. 3), din cadrul primei serii, s-au dovedit active următoarele antibiotice, în ordinea descrescătoare a eficacității: Marbofloxacina, Kanamicina, Ofloxacina, Lincocin forte, Rifampicina și Neomicina.

Pentru Spiramicină și Penicilină s-a constatat fenomenul de antibiorezistență.

Tabelul 1. Zonele de inhibiție a plăcii 1, seria 1, S. maltophilia Nr. crt.

Antibiotic

Zonă de inhibiție

1

Neomicină

10 mm

2

Marbofloxacină

21 mm

3

Lincocin forte

18 mm

4

Spiramicină

R

5

Rifampicină

15 mm

6

Penicilină

R

7

Ofloxacină

18 mm

8

Kanamicină

20 mm

Pentru placa 1 cu P. aeruginosa (Fig. 4), din cadrul primei serii, s-au dovedit active următoarele antibiotice, în ordinea descrescătoare a eficacității: Kanamicină, Lincocin forte, Marbofloxacină și Neomicină. Pentru Spiramicină, Rifampicină, Ofloxacină și Penicilină s-a constatat fenomenul de antibiorezistență.

Pentru placa 2 cu S. maltophilia (Fig. 5), din cadrul primei serii, s-au dovedit active urmă-

a

Tabelul 2. Zonele de inhibiție a plăcii 1, seria 1, P. aeruginosa Nr. crt.

Antibiotic

Zonă de inhibiție

1

Neomicină

8 mm

2

Marbofloxacină

R

3

Lincocin forte

15 mm

4

Spiramicină

R

5

Rifampicină

R

6

Penicilină

R

7

Ofloxacină

R

8

Kanamicină

18 mm

toarele antibiotice, în ordinea descrescătoare a eficacității: Minocyclina, Tobramicina și Netilmicina, Lincocin, Pefloxacina, Streptomicina și Metropenem. Pentru Rifampicină s-a constatat fenomenul de antibiorezistență.

Tabelul 3. Zonele de inhibiție a plăcii 2, seria 2, S. maltophilia Nr. crt

Antibiotic

Zonă de inhibiție

1

Tobramicină

22 mm

2

Streptomicină

14 mm

3

Rifampicină

R

4

Pefloxacină

17 mm

5

Netilmicină

22 mm

6

Minocyclină

23 mm

7

Lincocin

18 mm

8

Meropenem

8 mm

b

Figura 4 (a, b). P. aeruginosa, placa 1, seria 1, antibiotice individuale (foto original)

298

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

Bianca-Maria Marcoci, S. Răpuntean Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

a

b

Figura 5 (a, b). S. maltophilia, placa 2, seria 1, antibiotice individuale (foto original)

a

b

Figura 6 (a, b). P. aeruginosa, placa 2, seria 1, cu antibioticele individuale (foto original) Pentru placa 2 cu P. aeruginosa (Fig. 6), din cadrul primei serii, s-au dovedit active următoarele antibiotice, în ordinea descrescătoare a eficacității: Tobramicină și Lincocină (aceeași zonă de inhibiție), Streptomicină, Netilmicină, Meropenem. Pentru Rifampicină, Pefloxacină și Minocyclină s-a constatat fenomenul de antibiorezistență.

Pentru placa 3, cu S. maltophilia (Fig. 7), din cadrul primei serii, a funcționat numai Tetraciclina. Pentru Ticarcilină cu acid clavulanic, Piperaciclină, Novobiocină, Linezolid, Meticilină, Pristinamicină și Metronidazol s-a constatat fenomenul de antibiorezistență.

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

Tabelul 4. Zonele de inhibiție a plăcii 2, seria 2, P. aeruginosa Nr. crt

Antibiotic

Zonă de inhibiție

1

Tobramicină

14 mm

2

Streptomicină

13 mm

3

Rifampicină

R

4

Pefloxacin

R

5

Netilmicin

9 mm

6

Minocyclin

R

7

Lincocin

14 mm

8

Meropenem

8 mm

299

Susceptibility of Stenotrophomonas maltophilia and Pseudomonas aeruginosa to different antibiotics and combinations of antibiotics

STUDY

b

a Figura 7 (a, b). S. maltophilia, placa 3, seria 1, antibiotice individuale (foto original)

Tabelul 5. Zonele de inhibiție a plăcii 3, seria 1, S. maltophilia Nr. crt.

Antibiotic

Zonă de inhibiție

1

Tetraciclină

16 mm

2

Ticarcilin + acid clavulanic

R

3

Piperaciclin

R

4

Novobiocină

R

5

Linezolid

R

6

Meticilin

R

7

Pristinamicin

R

8

Metronidazol

R

Figura 8. P. aeruginosa, placa 3, seria 1, antibiotice individuale (foto original)

300

Pentru placa 3 cu P. aeruginosa (Fig. 8), din cadrul primei serii, s-au dovedit active următoarele antibiotice, în ordinea descrescătoare a eficacității: Piperacilină și Ticarcilină cu acid clavulanic. Pentru Tetraciclină, Novobiocină, Linezolid, Meticilină, Pristinamicină și Metronidazol s-a constatat fenomenul de antibiorezistență.

Tabelul 6. Zonele de inhibiție a plăcii 3, seria 1, P. aeruginosa Nr. crt.

Antibiotic

Zonă de inhibiție

1

Tetraciclină

R

2

Ticarcilin + acid clavulanic

8 mm

3

Piperacilin

14 mm

4

Novobiocină

R

5

Linezolid

R

6

Meticilin

R

7

Pristinamicin

R

8

Metronidazol

R

Pentru placa 4 cu S. maltophilia (Fig. 9), din cadrul primei serii, au funcționat următoarele antibiotice, în ordine descrescătoare a eficacității: Florfenicol, Amikacină, Kanamicină, Doxiciclină. Pentru Bacitracină, Clindamicină, Cefquinome și Eritromicină s-a constatat fenomenul de antibiorezistență.

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

Bianca-Maria Marcoci, S. Răpuntean Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

a

b

Figura 9 (a, b). S. maltophilia, placa 4, seria 1, antibiotice individuale (foto original)

Tabelul 7. Zonele de inhibiție a plăcii 4, seria 1, S. maltophilia Nr. crt.

Antibiotic

Zonă de inhibiție

1

Amikacină

17 mm

2

Bacitracin

R

3

Kanamicină

16 mm

4

Clindamicină

R

5

Cefquinome

R

6

Doxiciclină

15 mm

7

Eritromicină

R

8

Florfenicol

33 mm

a

Pentru placa 4 cu P. aeruginosa (Fig. 10), din cadrul primei serii, a funcționat doar Amikacina. Pentru Bacitracină, Kanamicină, Clindamicină, Cefquinome, Doxiciclină, Eritromicină și Florfenicol s-a constatat fenomenul de antibiorezistență.

Pentru placa 5 cu S. maltophilia (Fig. 11), din cadrul primei serii, s-au dovedit active următoarele antibiotice, în ordinea descrescătoare a eficacității: Ciprofloxacina, Gentamicina, Clorfenicol. Pentru Imipe nem, Flucytosin, Ampicilină, Amoxicilină și Cefatoxim s-a constatat fenomenul de antibiorezistență.

b

Figura 10 (a, b). P. aeruginosa, placa 4, seria 1, antibiotice individuale (foto original)

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

301

Susceptibility of Stenotrophomonas maltophilia and Pseudomonas aeruginosa to different antibiotics and combinations of antibiotics

STUDY Tabelul 8. Zonele de inhibiție a plăcii 4, seria 1, P. aeruginosa Nr. crt.

Antibiotic

Zonă de inhibiție

1

Amikacină

14 mm

2

Bacitracin

R

3

Kanamicină

R

4

Clindamicină

R

5

Cefquinome

R

6

Doxiciclină,

R

7

Eritromicină

R

8

Florfenicol

R

Pentru placa 5 cu P. aeruginosa (Fig. 12), din cadrul primei serii, s-au dovedit active următoarele antibiotice, în ordinea descrescătoare a eficacității: Imipenem, Cefatoxim și Gentamicină.

Pentru Flucytosin, Clorfenicol, Ciprofloxacină, Ampicilină și Amoxicilină s-a constatat fenomenul de antibiorezistență.

Așadar, considerăm ca P. aeruginosa este sensibilă la antibioticele care au realizat o zonă de inhibiție mai mare de 17 mm (Imipenem și Kanamicină), are sensibilitate intermediară la cele cu o zonă de inhibiție aflată intre 10 și 17 mm (Gentamicină, Streptomicină, Cefatoxim, Marbofloxacină, Lincocină, Tobramicină, Piperacilină, Amikacină, Lincocin forte și Tetraciclină) și

a

b

Figura 11 (a, b). S. maltophilia, placa 5, seria 1, antibiotice individuale (foto original)

Tabelul 9. Zonele de inhibiție a plăcii 4, seria 1, S. maltophilia

Tabelul 10. Zonele de inhibiție a plăcii 5, seria 1, P. aeruginosa

Nr. crt.

Antibiotic

Zonă de inhibiție

Nr. crt.

Antibiotic

Zonă de inhibiție

1

Imipenem

R

1

Imipenem

22 mm

2

Gentamicină

21 mm

2

Gentamicină

11 mm

3

Flucytosin

R

3

Flucytosin

R

4

Clorfenicol

19 mm

4

Clorfenicol

R

5

Ciprofloxacină

23 mm

5

Ciprofloxacină

R

6

Ampicilină

R

6

Ampicilină

R

7

Amoxicilină

R

7

Amoxicilină

R

8

Cefatoxim

R

8

Cefatoxim

13 mm

302

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

Bianca-Maria Marcoci, S. Răpuntean Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

a

b

Figura 12 (a, b). P. aeruginosa, placa 5, seria 1, antibiotice individuale (foto original) este considerată rezistentă la antibioticele cu o zonă de inhibiție mai mică de 10 mm (Neomicină, Meropenem și Ticarcilină cu acid clavulanic).

S. maltophilia este sensibilă la antibioticele care au realizat o zonă de inhibiție mai mare de 17 mm (Amikacină, Pefloxacină, Lincocină, Lincocin forte, Ofloxacină, Cloramfenicol, Kanamicină, Gentamicină, Marbofloxacină, Tobramicină, Netilmicină, Ciprofloxacină, Minocyclină și Florfenicol), are sensibilitate intermediară la cele cu o zonă de inhibiție aflată intre 10 și 17 mm (Neomicină, Streptomicină, Doxiciclină,

Rifampicină, Tetraciclină) și este considerată rezistentă la antibioticele cu o zonă de inhibiție mai mică de 10 mm (Meropenem).

2.3.2. SERIA 2 În cadrul celei de a doua serii de plăci, au fost folosite combinații a câte două antibiotice.

Acestea au fost alese atât raportat la rezultatele obținute în prima serie, cât și în funcție de diferite studii de specialitate și recomandări clinice.

La nivelul plăcii 1, cu S. maltophilia (Fig. 13), din cadrul celei de a doua serii, s-au dovedit active următoarele combinații de antibiotice, în ordinea descrescătoare a eficacității: Tobramicină + Lincocin, Florfenicol + Neomicină, Kanamicină + Lincocin forte și Florfenicol + Piperacilină. Nu s-au constatat fenomene de antibiorezistență.

Tabelul 11. Zonele de inhibiție a plăcii 1, seria 2, S. maltophilia, asocieri de antibiotice Nr. crt. Antibiotic

Figura 13. S. maltophilia, placa 1, seria 2, asocieri de antibiotice (foto original)

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

1

Tobramicină + Lincocin

2

Florfenicol + Neomicină

3

Kanamicină + Lincocin forte

4

Florfenicol + Piperacilină

Zonă de inhibiție 34 mm 35 mm 30 mm 35 mm

303

Susceptibility of Stenotrophomonas maltophilia and Pseudomonas aeruginosa to different antibiotics and combinations of antibiotics

STUDY

Figura 14. P. aeruginosa, placa 1, seria 2, asocieri de antibiotice (foto original)

La nivelul plăcii 1, cu P. aeruginosa (Fig. 14), din cadrul celei de a doua serii, s-au dovedit active următoarele combinații de antibiotice, în ordinea descrescătoare a eficacității: Tobramicină + Lincocin, Florfenicol + Neomicină, Kanamicină +Lincocin forte, Piperacilină + Florfenicol. Nu s-au constatat fenomene de antibiorezistență. În cadrul acestei plăci, nu au avut loc fenomene de stimulare a efectului, dar nici a creșterii, în urma combinațiilor de antibiotice pe care le-am utilizat.

Tabelul 12. Zonele de inhibiție a plăcii 1, seria 2, P. aeruginosa, asocieri de antibiotice Nr. crt.

1

Antibiotic Tobramicină + Lincocin

Figura 15. S. maltophilia, placa 2, seria 2, asocieri de antibiotice (foto original)

La nivelul plăcii 2, cu S. maltophilia (Fig. 15), din cadrul celei de a doua serii, s-au dovedit active următoarele combinații de antibiotice, în ordinea descrescătoare a eficacității: Lincocin forte + Ciprofloxacină, Imipenem + Monocyclină, Ciprofloxacină + Monocyclină, Neomicină + Amikacină. Nu s-au constatat fenomene de antibiorezistență.

Tabelul 13. Zonele de inhibiție a plăcii 2, seria 2, S. maltophilia, asocieri de antibiotice

Zonă de inhibiție

Nr. crt.

Antibiotic

Zonă de inhibiție

22 mm

Imipenem + Minocyclină

29mm

1

31 mm

2

Lincocin forte + Ciprofloxacină

29 mm

3

Ciprofloxacină + Minocyclină Neomicină + Amikacină

26 mm

4

8 mm 2

Florfenicol + Neomicină 23 mm

3

Kanamicină + Lincocin forte

4

Piperacilină + Florfenicol

18 mm

304

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

Bianca-Maria Marcoci, S. Răpuntean Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

Figura 16. P. aeruginosa, placa 2, seria 2, asocieri de antibiotice (foto original)

Figura 17. S. maltophilia, placa 3, seria 2, asocieri de antibiotice (foto original)

La nivelul plăcii 2, cu P. aeruginosa (Fig. 16), din cadrul celei de a doua serii, s-au dovedit active următoarele combinații de antibiotice, în ordinea descrescătoare a eficacității: Imipenem + Mynociclină, Lincocin forte + Ciprofloxacină și Neomicină + Amikacină. Minocyclina a prezentat fenomenul de antibiorezistență.

Tobramicină + Streptomicină și Pefloxacină + Lincocin forte. Nu s-au constatat fenomene de antibiorezistență.

Tabelul 14. Zonele de inhibiție a plăcii 2, seria 2, P. aeruginosa, asocieri de antibiotice Nr. crt.

Antibiotic

Zonă de inhibiție

1

Imipenem + Minocyclină

12 mm

2 3 4

Lincocin forte + Ciprofloxacină Ciprofloxacină + Minocyclină Neomicină + Amikacină

R 11 mm

Zonă de inhibiție

Nr. crt.

Antibiotic

1

Imipenem + Florfenicol

27 mm

2

Netilmicină + Minocyclină

28 mm

3

Tobramicină + Streptomicină

25 mm

4

Pefloxacin + Lincocin forte

19 mm

8 mm

La nivelul plăcii 3, cu S. maltophilia (Fig. 17), din cadrul celei de a doua serii, s-au dovedit active următoarele combinații de antibiotice, în ordinea descrescătoare a eficacității: Imipenem + Florfenicol, Minocyclină + Netilmicină,

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

Tabelul 15. Zonele de inhibiție a plăcii 3, seria 2, S. maltophilia, asocieri de antibiotice

Pentru placa 3, cu P. aeruginosa (Fig. 18), din cadrul celei de a doua serii, s-au dovedit active următoarele combinații de antibiotice, în ordinea descrescătoare a eficacității: Imipenem + Florfenicol, Tobramicină + Streptomicină și Lincocină + Pefloxacină. Netilmicina a avut o zonă

305

Susceptibility of Stenotrophomonas maltophilia and Pseudomonas aeruginosa to different antibiotics and combinations of antibiotics

STUDY

Figura 18. P. aeruginosa, placa 3, seria 2, asocieri de antibiotice (foto original)

Figura 19. S. maltophilia, placa 4, seria 2, asocieri de antibiotice (foto original)

redusă de inhibiție iar Minocyclina și Pefloxacina au prezentat fenomen de antibiorezistență.

cină, Amikacină + Eritromicină și Tobramicină + Eritromicină. Nu s-au constatat fenomene de antibiorezistență.

Tabelul 16. Zonele de inhibiție a plăcii 3, seria 2, P. aeruginosa, asocieri de antibiotice Nr. crt.

Antibiotic

Zonă de inhibiție 25 mm

1

Imipenem + Florfenicol

13 mm

2

Lincocină + Pefloxacină

18 mm

3

Tobramicină + Streptomicină

8 mm

4

Netilmicină + Minocyclină

La nivelul plăcii 4, cu S. maltophilia (Fig. 19), din cadrul celei de a doua serii, s-au dovedit active următoarele combinații de antibiotice, în ordinea descrescătoare a eficacității: Imipenem + Eritromicină, Florfenicol + Eritromi-

306

Tabelul 17. Zonele de inhibiție a plăcii 4, seria 2, S. maltophilia, asocieri de antibiotice Nr. crt.

Antibiotic

Zonă de inhibiție 8 mm

1

Imipenem + Eritromicină

28 mm

2

Florfenicol + Eritromicină

23 mm

3

Amikacină + Eritromicină

26 mm

4

Tobramicină + Eritromicină

La nivelul plăcii 4, cu P. aeruginosa (Fig. 20), din cadrul celei de a doua serii, au funcționat doar antibioticele individuale, în ordine des-

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

Bianca-Maria Marcoci, S. Răpuntean Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

Figura 20. P. aeruginosa, placa 4, seria 2, asocieri de antibiotice (foto original) crescătoare a eficacității: Imipenem, Florfenicol, Amikacina și Tobramicina. Eritromicina a prezentat fenomen de antibiorezistență, în toate cele patru combinații.

Tabelul 18. Zonele de inhibiție a plăcii 4, seria 2, P. aeruginosa, asocieri de antibiotice

Figura 21. S. maltophilia, placa 5, seria 2, asocieri de antibiotice (foto original)

kacină + Florfenicol, Kanamicină + Neomicină și Ciprofloxacină + Eritromicină. Combinația Clorfenicol + Lincocin a prezentat fenomene de antibiorezistență.

Tabelul 19. Zonele de inhibiție a plăcii 3, seria 2, S. maltophilia, asocieri de antibiotice Nr. crt.

Antibiotic

Zonă de inhibiție 33 mm

Nr. crt.

Antibiotic

Zonă de inhibiție 23 mm

1

1

Imipenem (+ Eritromicină)

Amikacină + Florfenicol

8 mm

2

Clorfenicol + Lincocin

R

2

Florfenicol (+ Eritromicină)

21 mm

3

Kanamicină + Neomicină

27 mm

3

Amikacină (+ Eritromicină) Tobramicină (+ Eritromicină)

18 mm

4

Ciprofloxacină + Eritromicină

17 mm

4

La nivelul plăcii 5, cu S. maltophilia (Fig. 21), din cadrul celei de a doua serii, s-au dovedit active următoarele combinații de antibiotice, în ordinea descrescătoare a eficacității: Ami-

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

La nivelul plăcii 5, cu P. aeruginosa (Fig. 22), din cadrul celei de a doua serii, s-au dovedit active doar două antibiotice individuale: Amikacina și Kanamicina. Celelalte

307

Susceptibility of Stenotrophomonas maltophilia and Pseudomonas aeruginosa to different antibiotics and combinations of antibiotics

STUDY

Figura 22. P. aeruginosa, placa 5, seria 2, asocieri de antibiotice (foto original) antibiotice au prezentat fenomene de antibiorezistență.

2.3.3. SERIA 3 În a treia serie de plăci au fost folosite tot combinații de câte două antibiotice atât

Tabelul 20. Zonele de inhibiție a plăcii 5, seria 2, P. aeruginosa, asocieri de antibiotice Nr. crt.

Antibiotic

Zonă de inhibiție 16 mm

1

Amikacină + Florfenicol

2

Clorfenicol + Lincocin

3

4

Kanamicină + Neomicină Ciprofloxacină + Eritromicină

Antibioticele vor fi descrise în sensul acelor de ceas.

La nivelul plăcii 1, cu S. maltophilia (Fig. 23), din cadrul celei de a treia serii, au funcționat următoarele combinații de antibiotice, în ordine descrescătoare a eficacității: Penicilină + Florfenicol, Penicilină + Lincocin forte. Mecillinam + Penicilină și Penicilină + Neomicină au prezentat fenomene de antibiorezistență.

Tabelul 21. Zonele de inhibiție a plăcii 1, seria 3, S. maltophilia, asocieri de antibiotice Zonă de inhibiție

Nr. crt.

Antibiotic

R

1

Penicilină + Mecillinam

21 mm

2

Penicilina + Florfenicol

3

Penicilină + Neomicină

4

Penicilină + Lincocin forte

R 23 mm R

R

în funcție de rezultatele obținute în prima și a doua serie, cât și în funcție de diferite studii de specialitate și recomandări clinice.

308

Figura 23. S. maltophilia, placa 1, seria 3, asocieri de antibiotice (foto original)

20 mm

La nivelul plăcii 1, cu P. aeruginosa (Fig. 24), din cadrul seriei trei, nu a funcționat nici o com-

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

Bianca-Maria Marcoci, S. Răpuntean Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

Figura 25.. S. maltophilia, placa 2, seria 3, asocieri de antibiotice (foto original) Figura 24. P. aeruginosa, placa 1, seria 3, asocieri de antibiotice (foto original)

binație de antibiotice, Lincocin forte fiind singurul eficient. Restul antibioticelor au prezentat fenomene de antibiorezistență.

Tabelul 22. Zonele de inhibiție a plăcii 1, seria 3, P. aeruginosa, asocieri de antibiotice Nr. crt.

Antibiotic

Zonă de inhibiție

1

Penicilină + Lincocin forte

11 mm

2

Mecillinam + Penicilină

R

R

3

Penicilină + Florfenicol

4

Penicilină + Neomicină

R

La nivelul plăcii 2, cu S. maltophilia (Fig. 25), din cadrul seriei trei, s-au dovedit active următoarele combinații de antibiotice, în ordinea descrescătoare a eficacității: Spiramicină + Ofloxacină, Doxiciclină + Lincocin forte. Spira-

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

micină + Cefatoxim și Neomicină + Kanamicină au prezentat fenomene de antibiorezistență.

Tabelul 23. Zonele de inhibiție a plăcii 2, seria 3, S. maltophilia, asocieri de antibiotice Nr. crt.

Antibiotic

Zonă de inhibiție

1

Spiramicină + Ofloxacină

20 mm

2

Spiramicină + Cefatoxim

R

3

Doxiciclină + Lincocin 20 mm forte

4

Neomicină + Kanamicină

R

În placa 2, cu P. aeruginosa (Fig. 26), din cadrul seriei trei, a fost activ doar Lincocin forte.

Restul antibioticelor au prezentat fenomene de antibiorezistență.

La nivelul plăcii 3, cu S. maltophilia (Fig. 27), din cadrul celei de a treia serii, s-au dovedit active următoarele combinații de antibiotice,

309

Susceptibility of Stenotrophomonas maltophilia and Pseudomonas aeruginosa to different antibiotics and combinations of antibiotics

STUDY

Figura 26. P. aeruginosa, placa 2, seria 3, asocieri de antibiotice (foto original)

Tabelul 24. Zonele de inhibiție a plăcii 2, seria 3, P. aeruginosa, asocieri de antibiotice Nr. crt.

Antibiotic

Zonă de inhibiție

1

Spiramicină + Ofloxacină

R

2

Spiramicină + Cefatoxim

R

3

Doxiciclină + Lincocin forte

16 mm

4

Neomicină + Kanamicină

R

în ordinea descrescătoare a eficacității: Florfenicol + Flucytosin și Imipenem + Amikacină.

Ticarcilină/acid clavulanic + Oxacilină și Imipenem + Cefuroxim au prezentat fenomene de antibiorezistență. În cadrul plăcii 3, cu P. aeruginosa (Fig. 28), din seria trei, s-au dovedit active următoarele combinații de antibiotice, în ordinea descrescătoare a eficacității: Imipenem + Amikacină și Imipenem + Amikacină. Ticarcilina/acid clavulanic + Oxacilină și Florfenicol + Flucytosin au prezentat fenomene de antibiorezistență.

310

Figura 27.. S. maltophilia, placa 3, seria 3, asocieri de antibiotice (foto original)

Tabelul 25. Zonele de inhibiție a plăcii 3, seria 3, S. maltophilia, asocieri de antibiotice Zonă de inhibiție

Nr. crt.

Antibiotic

1

R Ticarcilină/acid clavulanic + Oxacilină 20 mm

2

Imipenem + Amikacină

24 mm

3

Florfenicol + Flucytosin

R

4

Imipenem + Cefuroxim

La nivelul plăcii 4, cu S. maltophilia (Fig. 29), din cadrul celei de a treia serii, au funcționat următoarele combinații de antibiotice, în ordine descrescătoare a eficacității: Marbofloxacin + Nitrocefin*, Oxacilin + Amikacină și Azocilină + Oxitetracilină. Isepamicim + Fosfomycină au prezentat fenomene de antibiorezistență.

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

Bianca-Maria Marcoci, S. Răpuntean Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

Tabelul 26. Zonele de inhibiție a plăcii 3, seria 3, P. aeruginosa, asocieri de antibiotice Nr. crt.

Antibiotic

Zonă de inhibiție R

1

Ticarcilin și acid clavulanic + Oxacilină

2

Imipenem + Amikacină

26 mm

3

Florfenicol + Flucytosin

R

4

Imipenem + Cefuroxim

20 mm

Tabelul 27. Zonele de inhibiție a plăcii 4, seria 3, S. maltophilia, asocieri de antibiotice Figura 28. P. aeruginosa, placa 3, seria 3, asocieri de antibiotice (foto original) În cadrul acestei plăci, nu au avut loc fenomene de stimulare a efectului, în urma combinațiilor de antibiotice pe care le-am utilizat, dar a fost stimulată creșterea, în cazul microcomprimatului de Nitrocefin* (singurul antibiotic, utilizat în acest studiu, care a determinat o astfel de reacție).

La nivelul plăcii 4, cu P. aeruginosa (Fig. 30), din cadrul celei de a treia serii, nu a funcționat nicio combinație de antibiotice. Amikacina a avut o zonă de inhibiție de 16 mm, iar restul asocierilor (Marbofloxacină + Nitro-

a

Nr. crt.

Antibiotic

Zonă de inhibiție

1

Oxacilină + Amikacină

21 mm

2

Marbofloxacină + Nitrocefin*

28 mm

3

Isepamicim + Fosfomycină

R

4

Azocilină + Oxitetraciclină

8 mm

b

Figura 29 (a, b). S. maltophilia, placa 4, seria 3, asocieri de antibiotice și detaliu (foto original)

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

311

Susceptibility of Stenotrophomonas maltophilia and Pseudomonas aeruginosa to different antibiotics and combinations of antibiotics

STUDY

Figura 30. P. aeruginosa, placa 4, seria 3, asocieri de antibiotice (foto original).

Tabelul 28. Zonele de inhibiție a plăcii 4, seria 3, P. aeruginosa, asocieri de antibiotice

Nr. crt.

Antibiotic

Zonă de inhibiție 16 mm

1

Oxacillin +Amikacină

2

Marbofloxacină + Nitrocefin

R

R

3

Isepamicim + Fosfomycin

4

Azocilin + Oxitetraciclină

Figura 31. S. maltophilia, placa 5, seria 3, asocieri de antibiotice (foto original)

Tabelul 29. Zonele de inhibiție a plăcii 5, seria 3, S. maltophilia, asocieri de antibiotice Nr. crt.

Antibiotic

Zonă de inhibiție R

1

Kanamicină + Oxacillin

15 mm

2

Cefuroxim + Ceftazidim

17 mm

3

Amphotericin B + Ceftazidim Cefazolim + Cefepim

R

4

R

cefin, Isepamicim + Fosfomycin și Azocilină + Oxitetraciclină) au prezentat fenomene de antibiorezistență.

La nivelul plăcii 5, cu S. maltophilia (Fig. 31), din cadrul seriei trei, s-au dovedit active următoarele combinații de antibiotice, în ordinea descrescătoare a eficacității: Amphotericină B + Ceftazidim și Cefuroxim + Ceftazidim. Kanamicina a prezentat antibiorezistență.

La nivelul plăcii 5, cu P. aeruginosa (Fig. 32), din cadrul seriei trei, nu a funcționat nici o combinație de antibiotice, cu excepția Ceftazidim.

312

DISCUȚII ȘI CONCLUZII

Antibiorezistența a fost și va rămâne, în continuare, un subiect emergent atât al medicinei veterinare, cât și umane, reprezentand, tot mai mult, un motiv de îngrijorare pe scară largă.

Momentan, asocierile de antibiotice reprezintă speranța și soluția actuală a terapiei anti-microbiene.

Pentru P. aeruginosa, în cadrul antibioticelor individuale, Imipenemul și Kanamicina au fost antibioticele individuale care au avut eficacitatea

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

Bianca-Maria Marcoci, S. Răpuntean Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

Tabelul 30. Zonele de inhibiție a plăcii 5, seria 3, P. aeruginosa, asocieri de antibiotice

Figura 32. P. aeruginosa, placa 5, seria 3, asocieri de antibiotice (foto original) cea mai mare, realizând câte o zonă de inhibiție de 22 mm. Ca și combinații de antibiotice, seriile care au funcționat cel mai bine au fost Imipenem + Amikacină, fiecare marcând câte o zonă de inhibiție egală cu 26 de mm.

Pentru S. maltophilia, antibioticul individual care a avut eficacitatea cea mai mare a fost Florfenicol, cu o zonă de inhibiție de 33 de mm.

Florfenicol + Piperacilină au fost perechile de antibiotice care au funcționat cel mai bine, cu o zonă de inhibiție de 35 mm.

Nr. crt.

Antibiotic

Zonă de inhibiție 0 mm

1

Kanamicină + Oxacillin Cefuroxim + Ceftazidim

0 mm

2

3

Amphotericin B + 13 mm Ceftazidim

4

Cefazolim + Cefepim

0 mm

Efectele antibiotice obținute în studiul actual au fost variabile.

DISCLAIMER

Prezenta lucrare a fost editată în baza cercetărilor efectuate de către cei doi autori, în cadrul studiului pentru lucrarea de Licență a domnișoarei Bianca-Maria MARCOCI, susținută public în cursul anului 2022, și conține pasaje și imagini originale din respectiva teză.

This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercialNoDerivatives 4.0 International License.

Bibliografie 1. Henry R. (2012). “Etymologia: Pseudomonas”. Emerging Infectious Diseases; 2. Funke G. (2016). Microbiology: An Introduction (12th ed.).

Pearson Education. p. 54; 3. Jennifer Rattray, Ryan Walden, Pedro Marquez Zacarias, Evgeniya Molotkova, Gabriel Perron, Claudia Solis-Lemus, Daniel Pimentel Alarcon, Sam P. Brown (2022). Machine learning identification of Pseudomonas aeruginosa strains from colony image data, doi: https://doi.org/10.1101/2022.09.02.506375; 4. Hahn H.P. (1997). The type-4 pilus is the major virulence-

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

associated adhesin of Pseudomonas aeruginosa--a review. Gene.

1997 Jun 11;192(1):99-108. doi: 10.1016/s0378-1119(97)001169. PMID: 9224879.

5. Răpuntean S., Răpuntean Ghe. (2021). Stenotrophomonas maltophilia, an emerging pathogen with multiple antibiotic resistance, Rom J Vet Med Pharm.; Vol. VI 32(6):260-271; 6. Kim YJ, Jeon H, Na SH, Kwon HI, Selasi GN, Nicholas A. (2016).

Carbonetti N (ed.). „Stenotrophomonas maltophilia outer membrane vesicles elicit a potent inflammatory response in vitro and in vivo”.

313

STUDY

Susceptibility of Stenotrophomonas maltophilia and Pseudomonas aeruginosa to different antibiotics and combinations of antibiotics

CV

Dr. Bianca-Maria MARCOCI EDUCAȚIE Octombrie 2016 - iulie 2022. Studentă la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Facultatea de Medicină Veterinară.

314

CURSURI Decembrie 2017. “The 66th IVSA Symposium in South Africa”. Facultatea de Medicină Veterinară din Pretoria (Africa de Sud).

August 2018. “The 66th IVSA Congress in Poland”. Facultatea de Medicină Veterinară din Krakow (Republica Polonă).

Noiembrie 2019. Schimb de experiență în Scoția. Facultatea de Medicină Veterinară din Edinburgh.

Decembrie 2020. Schimb de experiență în Țările de Jos (Olanda).

Facultatea de Medicină Veterinară din Utrecht.

Octombrie 2018. Junior Vet “How to save a life”. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Facultatea de Medicină Veterinară.

EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ Octombrie 2022 – Prezent. Medic Veterinar la “Terra Vet” Bacău, județul Bacău.

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

www.rjvmf.innovationinhealth.ro

N. Starciuc, R. Antoci S. Răpuntean, Ghe. Răpuntean R.N. Malancus

Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

SUBMITTING ARTICLES!

For submitting scientific articles, please read & respect the instructions for authors.

The instructions for authors can be found at http://www.rjvmf.innovationinhealth.ro/instructions-for-authors/

You can send your articles together with pictures, tables or graphics at redactia.ihc@gmail.com.

REVIEW

Susceptibility of domestic and wild animal species to SARS CoV-2 naturally infection (review)

SUSCEPTIBILITATEA SPECIILOR DE ANIMALE DOMESTICE ȘI SĂLBATICE LA INFECȚIA CU SARS COV-2, ÎN CONDIȚII NATURALE (STUDIU BIBLIOGRAFIC) SUSCEPTIBILITY OF DOMESTIC AND WILD ANIMAL SPECIES TO SARS COV-2 NATURALLY INFECTION (REVIEW) Conf. Univ. Dr. Sorin Răpuntean, Prof. Univ. Dr. Gheorghe Răpuntean University of Agriculture Sciences and Veterinary Medicine, Cluj-Napoca, Romania.

Faculty of Veterinary Medicine, 3-5 Mănăștur Street, 400372

Recieved: October 2022 Accepted: October 2022

OPEN ACCES JOURNAL Corresponding author: Sorin Răpuntean, E-mail sorin.rapuntean@gmail.com

REZUMAT

Cite this article: S. Răpuntean, Ghe. Răpuntean.

Susceptibility of domestic and wild animal species to SARS CoV-2 naturally infection (review).

Rom J Vet Med Pharm.

2022; Vol. VII 37(5):316-328.

Sindromul respirator acut sever Coronavirus (SARS-CoV-2), agentul cauzal al actualei pandemii de COVID-19, a evoluat pentru a avea o gamă largă de gazde, inclusiv primate non-umane, animale sălbatice și domestice. Determinarea susceptibilității diferitelor specii de animale la infecția cu SARS-CoV-2 și a rolului animalelor în epidemiologia bolii va fi esențială pentru conceperea răspunsurilor adecvate de sănătate publică umană și veterinară la această pandemie. O mai bună înțelegere a susceptibilității speciilor de animale la SARS-CoV-2 poate ajuta la clarificarea mecanismelor de transmitere și la identificarea potențialelor rezervoare și surse de infecție care sunt importante atât pentru sănătatea animală, cât și pentru cea umană. Actuala pandemie produsă de SARS CoV-2 și variantele sale reprezintă un exemplu al conceptului unic de sănătate (One Health) în care oamenii și animalele sunt componente ale aceluiași lanț epidemiologic. În prezenta lucrare, vor fi trecute în revistă numai infecțiile naturale constatate la diferite specii de animale, conform datelor din literatură, fiind făcute precizări privind specia de animale afectată, modul de transmitere (om-animal, animal-om), aspecte clinice, metodele de confirmare a diagnosticului și o succintă prezentare a posibilităților de prevenire prin vaccinare.

CUVINTE-CHEIE:

316

SARS-CoV-2, animale, infecții naturale

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

S. Răpuntean, Ghe. Răpuntean Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

ABSTRACT Severe acute respiratory syndrome coronavirus (SARS-CoV-2), the causative agent of the current COVID-19 pandemic, has evolved to have a wide range of hosts, including non-human primates, wild and domestic animals. Determining the susceptibility of different animal species to SARS-CoV-2 infection and the role of animals in the epidemiology of the disease will be critical to designing appropriate human and veterinary public health responses to this pandemic. A better understanding of the susceptibility of animal species to SARS-CoV-2 may help clarify transmission mechanisms and identify potential reservoirs and sources of infection that are important for both animal and human health. The current pandemic produced by SARS CoV-2 and its variants represents an example of the unique concept of health (One Health) in which humans and animals are components of the same epidemiological chain. In this paper, only the natural infections found in different animals species will be reviewed, according to literature data, regarding the species of affected animals, the transmission patterns (human-animal, animal-human), clinical aspects, diagnosis confirmation and a brief presentation of the prevention possibilities through vaccination.

KEYWORDS:

INTRODUCERE

SARS-CoV-2, animals, natural infections

SARS-CoV-2 are o răspândire globală, cu o transmitere rapidă de la om la om, producând cea mai mare pandemie începând din decembrie 2019, devenind o urgență de sănătate publică la nivel mondial. În acest context epidemiologic, s-a constatat capacitatea acestui virus de a infecta multiple specii de animale, cu încadrare în următoarele familii: Canidae, Cebidae, Cercopithecidae, Cervidae, Cricetidae, Callitrichidae, Felidae, Hominidae, Hyaenidae, Mustelidae, Procynoidae, Viverridae, Hippopotamidae, Myrmecophagidae (1)(2)(3)(4). Cu toate acestea, nu toate speciile par a fi susceptibile la SARS-CoV-2. S-a constatat că acest virus, în condiții naturale, are potențial de a se propaga de la o specie la alta și, în rare ocazii, s-a evidențiat răspândirea de la animale la oameni, fiind menționată transmiterea de la nurcă la om și de la hamster la om (5), ca și transmiterea de la nurcă la nurcă și de la nurcă la pisică (6)(7). Țări și teritorii care au raportat cazuri la animale, în baza cercetărilor virusologice, sunt în număr de 39, până la data de 7 septembrie 2022 (3) (4) . În prezent, la nivel global au fost raportate 675 de focare la animale, care afectează 23 de specii (3)(4). S-a demonstrat că, în condiții naturale, mai multe specii de animale pot fi infectate cu SARS-CoV-2, fiind raportate infecții naturale la animale domestice, captive și sălbatice, când sunt în contact strâns cu oameni infectați (8) (6) . Animalele non-umane sunt susceptibile la virus, inclusiv mamiferele marine (9). Fiind un virus zoonotic, afectează o gamă largă de ani-

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

male, ce pot servi drept rezervoare potențiale, care vor facilita evoluția virală și apariția unor noi variante (10). Transmiterea SARS-CoV-2 de la om la animale poate conduce la stabilirea de noi rezervoare și la evoluția de noi variante cu potențial de a declanșa noi focare la oameni (11).

Ca virus zoonotic, implicațiile pentru populațiile de animale și amploarea infecțiilor naturale sunt în mare parte necunoscute și necesită, în continuare, să fie monitorizate (12)(13)(6)(7). Se consideră că infecțiile naturale și rolurile epidemiologice ale animalelor de companie în transmiterea SARS-CoV-2 nu sunt pe deplin înțelese (14). Deși au fost raportate multe cazuri de transmitere a SARS-CoV-2 la animale, se impune efectuarea de studii suplimentare pentru o mai bună înțelegere a dinamicii bolii în mediu, la oameni și animale, iar interfața animale-om ar putea ajuta la formularea și implementarea măsurilor de preventive și de combatere (15).

Determinarea susceptibilității diferitelor specii de animale la infecția cu SARS-CoV-2 și a rolului animalelor în epidemiologia bolii va fi esențială pentru conceperea răspunsurilor adecvate de sănătate publică umană și veterinară la această pandemie. Având în vedere milioanele de cazuri de COVID-19 din întreaga lume și potențialul continuu de transmitere virală zoonotică și antroponotică, în continuare sunt necesare activități de cercetare și supraveghere suplimentare pentru a determina definitiv rolul animalelor în transmiterea comunitară a SARS-CoV-2 (16).

O mai bună înțelegere a susceptibilității speciilor de animale la SARS-CoV-2 poate ajuta la

317

REVIEW

Susceptibility of domestic and wild animal species to SARS CoV-2 naturally infection (review)

clarificarea mecanismelor de transmitere și la identificarea potențialelor rezervoare și surse de infecție care sunt importante atât pentru sănătatea animală, cât și pentru cea umană (17).

Datorită originii sale zoonotice, SARS-CoV-2 poate fi relevant și pentru animale (18). Natura pandemică a SARS-CoV-2 crește probabilitatea transmiterii infecției de la oameni la specii de animale sensibile care, astfel, ar putea deveni gazde virale secundare și chiar rezervoare ale virusului (19). Se subliniază că o abordare One Health este importantă pentru prevenirea și controlul transmiterii SARS-CoV-2 (14)(20). Actuala pandemie produsă de SARS CoV-2 și variantele sale reprezintă un exemplu al conceptului unic de sănătate, în care oamenii și animalele sunt componente ale aceluiași lanț epidemiologic (21) . Animalele prezintă riscuri diferite și necunoscute încât trebuie încă să învățăm despre SARS-CoV-2 la animale și este crucial să aflăm dacă vreo specie ar putea deveni rezervor pentru virus (22)(23). În prezenta lucrare, vor fi trecute în revistă numai infecțiile naturale constatate la diferite specii de animale: domestice, captive (grădini zoologice sau rezervații) și sălbatice.

CARACTERE GENERALE

Familia Coronaviridae grupează numeroase virusuri cu încadrare în următoarele genuri: Alfacoronavirus, Betacoronavirus (divizat în 4 subgrupe A, B, C, D), Gammacoronavirus și Deltacoronavirus (24). În cadrul familiei, respectiv a genurilor, sunt grupate mai mult de 60 de specii, cu izolare de la oameni, bovine, porcine, canine, feline, murine, iepuri, păsări, șoareci, șobolani, lilieci. Se evidențiază identificarea a numeroase noi coronavirusuri și tendința membrilor acestei familii de virusuri de a trece barierele speciilor (25). Se consideră că SARS-CoV-2 se reproduce slab la câini, porci, găini și rațe, dar dihorii și pisicile sunt permisive la infecție (26).

Nevertebratele, păsările, reptilele și amfibienii nu sunt susceptibile la infecția cu SARS-CoV-2 (20) . Coronavirusul sindromului respirator acut sever (SARS-CoV-2), agentul cauzal al actualei pandemii de COVID-19, a evoluat pentru a avea o gamă largă de gazde, inclusiv primate non-umane, animale sălbatice și domestice (27).

Sunt virusuri cu dimensiuni de 80-220 nm, sferice sau ovoidale, anvelopate, cu proeminențe pedunculate ce au extremitățile rotunjite și dispuse în coroană, ceea ce le-a atras denumirea de coronavirusuri. Nucleocapsida este helicală, genomul fiind alcătuit din ARNmc, monopartit, linear, sens pozitiv, mărimea 26,4-31,7 kb (24). S-au identificat patru proteine structurale: spike (S), membranară (M), anvelopei (E) și nuclecapsidei

318

(N). Sunt virusuri larg răspândite în natură, provocând îmbolnăviri la un număr variat de gazde naturale, cu manifestări clinice sau cu evoluție asimptomatică. Diversitatea coronavirusurilor este rezultatul “infidelității” ARN polimerazei ARN dependente, a înaltei frecvențe a recombinărilor ARN omolog și a mărimii genomului, acesta fiind cel mai mare din toate genomurile virale cu ARN (28). Genomul mare a oferit acestei familii de virusuri o plasticitate suplimentară în acomodarea și modificarea genelor (24). Modificările genetice ce se produc sub influența a diferiți factori se clasifică astfel: linii, recombinanți, mutații și variante (Alfa, Beta, Gamma, Delta, Omicron) (29). Între toate gazdele, diversitatea coronvirusurilor este cea mai evidentă la lilieci și păsări, care poate fi rezultatul diversității speciilor respective, a capacității lor de a zbura și viețuirea în grupuri, colonii sau stoluri mari. O dată cu creșterea numărului de coronavirusuri, au fost observate înrudiri mai mult sau mai puțin distanțate, care ar fi rezultatul unor recente “salturi” și care ar putea fi cauza unor dezastruoase izbucniri de boli zoonotice (28)(8). O gamă largă de specii de mamifere poate fi susceptibilă la infecția cu SARSCoV-2. Cu toate acestea, se subliniază faptul că gazdele originale și intermediare ale virusului rămân necunoscute (26)(6)(7). Este menționată și o posibilă transmitere virală între specii, ceea ce creează și mai multe dificultăți în studierea lor (30) . Ar fi important să se cunoască, mai ales, dacă unele animale sunt gazde amplificatoare. Sunt necesare studii suplimentare pentru a urmări variantele și mutațiile și pentru a înțelege modul în care SARS-CoV-2 se răspândește între oameni și animale (20). În consecință, populațiile de animale sensibile, în contact strâns cu oamenii, ar trebui monitorizate îndeaproape (6). Locurile primare de multiplicare a coronavirusurilor sunt celulele epiteliale din aparatul respirator și/sau din tubul digestiv, dar pot fi atinse și alte țesuturi, inclusiv cele neuronale. Pătrunderea în celule este mult influențată de prezența receptorului ACE2 (angitensin-converting-enzyme2) (31)(30).

Spectrul clinic al bolilor pentru virusul SARSCoV-2 rămâne în mare parte nedefinit la animale.

Cele de companie pot prezenta manifestări clinice respiratorii sau gastrointestinale, asemănătoare altor infecții cu coronavirusuri întâlnite mai frecvent la animale, precum și a celor emergente, inclusiv infecția cu SARS-CoV-1. Semnele clinice susceptibile de a fi compatibile cu infecția cu SARS-CoV-2 la animalele mamifere pot include o combinație dintre următoarele: febră, tuse, respirație dificilă sau dificultăți de respirație, letargie, strănut, scurgeri nazale, scurgeri oculare, vărsături, diaree (32)(33). Ca și la om, este

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

S. Răpuntean, Ghe. Răpuntean Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

posibil să apară infecții ușoare sau asimptomatice, care ar trebui luate în considerare investigațiile epidemiologice (33). În declarația comună din 7 martie 2022, Oficiul Internațional pentru Epizootii (OIE), Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) subliniază riscul prezentat de rezervorul animal al SARS-CoV-2 și rolul său potențial în apariția de noi variante prin mutație sau recombinare (34).

INFECȚII NATURALE LA ANIMALE DOMESTICE DE COMPANIE

Infecția cu SARS-CoV-2 la animalele domestice este legată de contactul strâns cu oamenii diagnosticați cu COVID-19. În ciuda contactului frecvent întâlnit dintre animale și om, se știe puțin despre predispoziția animalelor de companie la SARS-CoV-2 (35). Conform literaturii disponibile (anul 2021), peste 598 de infecții naturale cu SARS-CoV-2 au fost detectate la 14 specii diferite de animale, inclusiv pisici, câini, feline mari, gorile, nurci și căprioare (10). Se menționează, totuși, că sunt disponibile puține informații privind susceptibilitatea animalelor de companie la SARS-CoV-2 în condiții naturale (36).

Detectarea sporadică a cazurilor naturale la animale ridică întrebări cu privire la susceptibilitatea acestora în condiții naturale de proprietate a animalelor de companie. Un studiu efectuat în Italia, pe 919 animale de companie, eșantionate la un moment în funcție de infecție umană frecventă, arată că niciun animal nu a fost testat pozitiv prin PCR pentru SARS-CoV-2, însă serologic s-au detectat anticorpi neutralizanți la 3,3% din câini (numărul fiind mai mare la cei din gospodăriile pozitive) și 5,8% din pisici (37).

Infecțiile cu SARS-CoV-2 care apar în mod natural la animale par neobișnuite și se presupune, în majoritatea cazurilor, că infecția s-a produs prin contactul apropiat cu pacienți cu COVID-19.

Ele evoluează, de obicei, asimptomatic la câini, cu manifestări clinice respiratorii și/sau gastrointestinale ușoare până la moderate la feline și severe până la fatale la nurci (16).

INFECȚII NATURALE LA PISICI ȘI CÂINI Câinii și pisicile domestice sunt animalele de companie cel mai frecvent expuse infecției cu SARS-CoV-2, în multe situații având un contact strâns cu stăpânii sau proprietarii lor. Studiile emergente au arătat că infecția naturală cu SARS-CoV-2 a câinilor și pisicilor de companie este posibilă, dar prevalența acesteia nu este pe deplin înțeleasă. Cu aproximativ 470 milioane de câini de companie și 370 de milioane de pisici, care coabitează cu stăpânii lor în întreaga lume, descoperirea infecției naturale cu SARS-CoV-2

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

la aceste animale de companie are implicații importante pentru potențiale evenimente de transmitere zoonotică (38).

Pisica domestică (Felis catus). Studiile de susceptibilitate la SARS-CoV-2 la pisici arată că virusul se poate replica la aceste animale de companie și se poate transmite altor pisici, chiar altor feline, ele fiind susceptibile și la transmiterea prin aer (26). Se descrie infecția la o pisică domestică la care s-au constatat clinic semne clare de pneumonie; din probă de tampon nazal, se confirmă infecția cu SARS-CoV-2, utilizând RT-qPCR și se subliniază posibilul rol al animalelor de companie ca rezervor viral (35). O pisică a dezvoltat un sindrom respirator sever la o săptămână după ce proprietarul a fost testat pozitiv cu SARS-CoV-2; se precizează că ARNul viral a fost detectat în probe recoltate de la pisică (tampoan nazofaringian, lichid de vomă și fecale), fiind suspectată transmiterea de la om la pisică (39). Un alt caz este descris la o pisică de interior care prezenta semne respiratorii (leziuni de pneumonie confirmate radiologic) și un sindrom gastrointestinal, apărute după ce proprietarii au fost diagnosticați pozitiv cu COVID-19; tampoane nazale și orofaringiene recoltate de la pisică au fost pozitive pentru virus prin RT-qPCR (Real Time - quantitative Polymerase Chain Reaction), menținându-se pozitive după 31 de zile. La examenul serologic s-au evidențiat anticorpi specifici prin ELISA, electrochimioluminiscență și test de neutralizare, titrul menținându-se ridicată după 31 de zile.

Studiul sugerează că expunerea de SARS-CoV-2 ar putea duce la o infecție naturală cu pneumonie la pisici, cu o posibilă persistență prelungită a virusului în căile respiratorii superioare (40).

Se menționează, în acest sens, un studiu în care pisici, infectate experimental pe cale intranazală și orală, au transmis virusul la două pisici santinelă (toate pisicile au fost clinic asimptomatice); ARN viral a fost detectat tranzitoriu în tampoane nazale, orofaringiene și rectale, ca și în lichid de lavaj bronhoalveolar și în diferite țesuturi la pisicile infectate, iar la examenul serologic s-a constatat că ambele categorii (infectate și santinele) au dezvoltat anticorpi împotriva SARS-CoV-2. Se apreciază că pisica este o gazdă susceptibilă în mod natural la infecția cu SARSCoV-2 (41). Transmiterea între pisici inoculate cu SARS-CoV-2 și pisici fără infecție, găzduite împreună cu cele infectate, este menționată în o altă lucrare, precizându-se că este necesar să se investigheze în continuare lanțul potențial de transmitere om-pisică-om (42). În urma testării a 50 de pisici (probe respiratorii și de fecale) din gospodării cu proprietari bolnavi de SARSCoV-2 sau în care au existat contacte strânse,

319

REVIEW

Susceptibility of domestic and wild animal species to SARS CoV-2 naturally infection (review)

s-au constatat 6 cazuri de transmitere aparentă de om la pisică, aspect confirmat prin secvențiere genomică, constatându-se identitatea dintre o pisică și proprietarul acesteia (43). Un caz pozitiv la SARS-CoV-2 este descris și în Spania, la o pisică ce a prezentat tulburări respiratorii severe pe un fond de cardiomiopatie hipertrofică, ARN-ul viral SARS-CoV-2 fiind detectat în tampoan nazal, cornetele nazale și limfonodul mezenteric; unii membrii ai familiei erau afectați de COVID-19 (44). Un alt caz de transmitere de la om este raportat la un motan de 11 ani, cu viață exclusiv în interior, împreună cu proprietarii care au fost testați pozitiv prin RT-PCR pentru SARS-CoV-2; proba rectală colectată de la pisică a fost pozitivă pentru SARS-CoV-2 prin RT-PCR, iar secvențele de genom viral din probe de la oameni și pisică au arătat o identitate de 99,4%, fiind dovedită, astfel, transmiterea (45). Pisicile domestice și sălbatice pot să acționeze ca un rezervor uman, transmițând, ulterior, virusul ființelor umane (46). Deși cazurile de contaminare a pisicilor de către oameni sunt sporadice, constituirea unui rezervor de virus la pisicile nomade este posibilă din cauza contactului acestora cu fauna sălbatică și a sensibilității felinelor la diferite variante de SARS-CoV-2, aspecte care încă sunt puțin studiate (34).

Câinele (Canis familiaris). Sunt mai multe rapoarte care descriu îmbolnăviri la câini de companie. În Hong Kong, SARS-CoV-2 a fost izolat, din tampoane nazale și orale, la 2 din 15 câini, din gospodării cu cazuri umane confirmate cu COVID-19, iar prin examen serologic s-au evidențiat, la ambii câini, anticorpi prin test de neutralizare în placă (plaque-reduction-neutralization-tests/PRNT). Se arată că secvențele genetice virale ale virusurilor de la cei doi câini au fost identice cu cele ale virusului detectat la cazurile umane respective, confirmând, astfel, transmiterea de la om la câini. Virusul a fost izolat în cultură pe celule VeroE6, după un pasaj orb la 6 zile (47). Un alt caz este raportat în Franța, la un câine de 13 ani, ce trăia în contact strâns cu proprietarii, diagnosticați cu COVID-19; de la câine (clinic prezenta rinită) s-au prelevat tampoane nazale ce au fost analizate prin RT-qPCR (qantitative Polymerase Chain Reaction), rezultatul fiind pozitiv. În ser, s-au evidențiat anticorpi specifici prin test ELISA (Enzyme-linked immunosorbent assay) și Western Blot, care au persistat cel puțin 5 luni. Secvențele întregului genom de la câine și de la proprietarii săi au fost identice 99-100% și au corespuns variantei B.1.160 (varianta Marsilia) cea mai răspândită în Franța (48).

Transmiterea de la om la câine a fost demons­tra­tă și în alte cazuri, cu varianta B.1.625 a SARS-

320

CoV-2 (27). Câinii par să aibă o susceptibilitate limitată la SARS-CoV-2 (16). Într-un sondaj efectuat pe câini și pisici domestice (13 câini și 34 pisici), aparținătoare unor pacienți confirmați pozitiv cu COVID-19, s-a constatat o sero-prevalență ridicată a anticorpilor SARS-CoV-2, variind de la 21% până la 53%, în funcție de criteriile de pozitivitate alese; se precizează că sero-pozitivitatea a fost semnificativ mai ridicată în rândul animalelor de companie din gospodăriile pozitive la COVID-19, comparativ cu cele a căror proprietari au statut necunoscut (toate animalele erau clinic sănătoase în momentul recoltării de probe) (49). Într-un studiu efectuat în Brazilia, pe 39 animale de companie (29 câini și 10 pisici) din gospodării infectate sau seropozitive pentru SARS-CoV-2, se evidențiază că 9 câini (31%) și 4 pisici (40%) au fost infectate cu SARS-CoV-2 sau seropozitive, fiind identificați anticorpi neutralizanți la un câine (3,4%) și la două pisici (20%), unele animale prezentând semne ușoare, dar reversibile (50). Un alt studiu brazilian, pe 96 animale (46 pisici și 40 câini), unele dintre acestea fiind fără stăpân, de la care s-au recoltat probe orofaringiene, rectale și probe de ser, arată că toate probele recoltate pe tampoane au fost negative pentru ARN SARS-CoV-2, însă în probele de ser s-au evidențiat anticorpi neutralizanți la o pisică și un câine, din categoria animalelor fără stăpân, subliniindu-se că și acestea trebuie avute în atenție, fiind mai ușor expuse infecției (51).

Un studiu longitudinal asupra câinilor și pisicilor care au fost găzduite cu cel puțin un om infectat cu SARS-CoV-2 evidențiază că 47,1 % din 17 pisici și 15,3 % din 59 de câini, au fost pozitivi pentru SARS-CoV-2, prin RT-PCR, secvențierea genomului sau aveau anticorpi neutralizanți; se arată că majoritatea (82,4%) dintre animalele de companie infectate au fost asimptomatice (14).

O investigație făcută în Franța, pe 22 pisici și 11 câini, (proprietarii erau suspecți sau anterior infectați cu SARS-CoV-2), de la care s-au prelevat tampoane nazo-faringiene și rectale (examinate prin RT-qPCR) și probe de ser (examinate pentru prezența anticorpilor), a evidențiat rezultate negative la toți câinii; la o pisică ce a prezentat semne respiratorii și digestive ușoare, ca urmare a infecției naturale, s-au evidențiat anticorpi împotriva SARS-CoV-2 (52).

Un sondaj serologic făcut în Marea Britanie pe 688 de seruri (454 canine și 234 feline), colectate în trei etape ale pandemiei, respectiv pre-COVID-19, în timpul primului val și în timpul celui de al 2-lea val, urmărindu-se detectarea anticorpilor neutralizanți anti SARS-CoV-2, se arată că s-au înregistrat rezultate pozitive la un număr redus de animale (4 câini și 2 pisici) și numai la probele

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

S. Răpuntean, Ghe. Răpuntean Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

recoltate în cel de al doilea val de COVID-19 (53).

Sub raportul dinamicii epidemice, se apreciază că, în mediul domestic, transmiterea virală este autolimitată, însă în mediile cu densitate populațională mare a animalelor se poate realiza o transmitere susținută între animale (16).

Descrieri suplimentare ale animalelor de companie infectate natural cu SARS-CoV-2, ale managementului lor medical și ale diagnosticului ar putea fi utile pentru a îmbunătăți cunoștințele despre SARS-CoV-2 la animalele susceptibile (40).

INFECȚII NATURALE LA ALTE ANIMALE DE COMPANIE Iepure (Lepus domesticus). Se raportează testarea unui număr de 144 iepuri de companie pentru anticorpi împotriva SARS-CoV-2, prin un test imunologic cu microsfere (MIA/microsphere immunoassay), înregistrându-se o seroprevalență scăzută între 0,7 și 1,4%, fiind primele dovezi ale unei infecții naturale cu SARS-CoV-2 la iepuri domestici (54).

Dihor (Mustela putorius furo). De la 127 dihori ținuți în gospodărie din Spania, s-au recoltat probe de ser pentru identificarea anticorpilor anti SARS-CoV-2, prin o metodă ELISA; se arată că doi dihori (1,57%) au fost testați pozitiv, la unul dintre aceștia, anticorpii anti-RBD (Receptor Binding Domain Spike protein) SARS-CoV-2 au persistat la niveluri decelabile până la 129 de zile (36).

Hamster sirian (Mesocricetus auratus). Un studiu de caz din Hong Kong menționează îmbolnăvirea unui lucrător al unui magazin de animale de companie. Se arată că opt (50%) din 16 hamsteri sirieni testați individual din magazinul respectiv și șapte (58%) din 12 hamsteri din depozitul corespunzător au fost pozitivi pentru infecția cu SARS-CoV-2 la testele RT-qPCR sau serologice.

Se arată că genomurile găsite la cazurile umane și hamsteri aparțineau variantei Delta. Alte animale din focarul prezentat, respectiv hamsteri pitici, iepuri, cobai, chinchila și șoareci, nu au fost confirmați pozitiv pentru SARS-CoV-2, în urma testării prin RT-qPCR. Se concluzionează că hamsterii pot fi infectați în mod natural cu SARS-CoV-2 și pot transmite infecția la oameni (5).

INFECȚII NATURALE LA ANIMALE DE FERMĂ/CRESCĂTORIE

În literatura consultată sunt puține date care fac referiri la astfel de infecții naturale, cu toate că, aceste animale, în condițiile epidemiologice actuale, au putut ajunge la un contact strâns cu oameni afectați de COVID-19 atât în condiții de fermă, cât și în gospodării particulare.

Bovine. Un studiu s-a efectuat în Italia, într-o fermă de bovine în care, înainte de investiga-

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

ție, mai mulți muncitori au fost diagnosticați cu SARS-CoV-2. De la un număr de 24 vaci care alăptau sau prelevat probe pe tampoane nazale, rectale și probe de lapte (pentru detectare de ARN, SARS-CoV-2) și probe de ser (pentru detectare de anticorpi). Se arată că probele pentru detectare de ARN SARS-CoV-2, prin RT-qPCR au fost negative, în schimb s-au evidențiat diferite tipuri de anticorpi (11/24 anticorpi împotriva proteinei nucleocapsidale; 14/24 anticorpi împotriva proteinei spike, 13/24 anticorpi neutralizanți). Se mai precizează că toate probele au fost negative pentru Coronavirusul Bovin (BCoV) un alt Betacoronavirus, ce se întâlnește la bovine. Se consideră că rolul bovinelor în infecția și transmiterea SARS-CoV-2 pare a fi neglijabil (55). Cu toate acestea, se apreciază că bovinele posedă o cantitate sporită din enzima de conversie ACE2 (angiotensin-converting-enzyme 2), receptorul pentru SARS-CoV-2, inclusiv în glanda mamară, ceea ce ar explica această susceptibilitate și se consideră că bovinele ar putea îndeplini rolul de gazde intermediare (31).

Ovine. Pentru a verifica susceptibilitatea oilor la infecția cu SARS-CoV-2, s-a efectuat un studiu pe 8 oi ce au fost provocate cu un amestec de tulpină originală SARS-CoV-2 și varianta alfa (B.1.1.7), pe cale nazală și orală, simultan. După o zi de la provocare, două oi naive, neinfectate, au fost amestecate cu oile infectate, pentru a se studia transmiterea virală, de la animal la animal.

După o perioadă de 21 de zile de la provocare, se arată că nici unul din animale nu au dezvoltat febră sau alte manifestări clinice. Pentru a verifica prezența ARN viral și a virusului infecțios, s-au colectat probe nazale, orale și rectale atât de la animalele infectate, cât și de la contactele acestora. Se arată că ARN viral a fost detectat numai în probe nazale colectate de la oile infectate și nu în probele rectale. Virusul infecțios a fost absent în toate probele. Nu a fost detectat ARN viral sau virus infecțios în probele provenite de la cele două animale naive în timpul perioadei de studiu de 21 de zile. Se concluzionează că oile sunt puțin susceptibile la infecția cu SARSCoV-2 și dezvoltă doar o infecție subclinică, care poate fi transmisă altor oi amestecate, însă posibilitatea de a dezvolta o infecție secundară productivă este foarte scăzută (10).

Cabaline. Informațiile privind susceptibilitatea cabalinelor la infecția cu SARS-CoV-2 sunt limitate. Caii sunt aparent sensibili la infecția cu SARS-CoV-2 pe baza omologiei dintre receptorul ACE-2 uman și ecvin. Examinarea unui număr de 587 probe de sânge, provenite de la cai pursânge de curse, clinic sănătoși din California (SUA), a dus la constatarea că 35 (5,9%) aveau anticorpi detectabili la SARS-CoV-2; se

321

REVIEW

Susceptibility of domestic and wild animal species to SARS CoV-2 naturally infection (review)

precizează că personalul de pistă testat prin qPCR a fost pozitiv pentru SARS-CoV-2 și ar reprezenta sursa infecției pentru cai (56). Este raportat cazul a doi cai, infectați cu SARS-CoV-2 de la o persoană diagnosticată cu COVID-19, varianta Delta, care a fost zilnic în contact cu cei doi cai atât înaint,e cât și în timpul dezvoltării bolii clinice. Se precizează că niciunul din cei doi cai nu au prezentat semne clinice. SARSCoV-2 nu a fost identificat prin RT-qPCR, prin analiza efectuată din sânge, secreția nazală sau fecale, însă unul din cai a prezentat seroconversie temporară, demonstrată prin ELISA și test de neutralizare în placă. Se concluzionează că specia cabalină se poate infecta cu SARS-CoV-2, fiind gazde accidentale și pot exprima o infecție tăcută în urma unui contact strâns cu oameni infectați (57)(56).

Porcii. Nu sunt raportate cazuri de infecții naturale. Determinarea susceptibilității porcilor la SARS-CoV-2 este esențială, mai ales că organele de la porcii sunt folosite pentru xenotransplanturi (58).

Nurci. Nurcile de crescătorie sunt foarte sensibile la infecția cu SARS-CoV-2 și, în unele cazuri, au transmis virusul înapoi la oameni, considerându-se că acest fenomen ar putea avea implicații importante pentru sănătatea publică (6) . În iunie-noiembrie 2020, nurcile infectate cu SARS-CoV-2 au fost identificate în 290 din 1147 de ferme de nurci daneze și s-a precizat că 30% dintre persoanele găsite contacte la fermele de nurci au fost testate pozitiv la SARSCoV-2, îmbolnăvirile fiind asociate cu nurcile; se precizează că nurca de crescătorie constituie un potențial rezervor de virus (59). Este descrisă infecția cu SARS-CoV-2 în două ferme de nurci, infectate natural (Grecia), la care s-au înregistrat și manifestări clinice, respectiv anorexie, depresie ușoară, până la semne respiratorii de intensitate diferită, cu evidențierea la examenul histologic de leziuni de bronhopneumonie interstițială și vasculită, induse de SARS-CoV-2. La examinarea a două nurci, un mascul și o femelă, prin tehnici de biologie moleculară, s-a evidențiat o încărcătură virală mai mare în organele masculului, comparativ cu femela. Se precizează că cel puțin la una din crescătorii fermierii infectați au fost responsabili pentru infecția nurcilor, transmiterea de la om la nurcă fiind foarte eficientă, respectiv la 229 din 1.000 de nurci manipulate în faza inițială, menționându-se, de asemenea, răspândirea masivă a virusului printre nurci, din cauza transmiterii prin aer (60) . Prin infecții naturale, a devenit evident că nurcile americane (Neovision vison) din fermele de blană (din Țările de Jos și Danemarca) sunt foarte sensibile la infecția cu SARS-CoV-2 (18).

322

În urma transmiterii rapide a SARS-CoV-2 în cadrul populației de nurci, a apărut o nouă variantă SARS-CoV-2 asociată nurcii, care a fost identificată atât la oameni, cât și la nurci (46). Se consideră ca eforturile de supraveghere ar trebui să se concentreze, în principal, pe mustelide (nurci, dihori și altele) pentru detectarea precoce a infecției (61).

INFECȚII NATURALE LA ANIMALE CAPTIVE (GRĂDINI ZOOLOGICE, REZERVAȚII)

În luna septembrie 2021, la un număr de 12 animale, întreținute în o grădină zoologică din Chicago (SUA), au fost observate îmbolnăviri cu semne clinice variabile, la care s-a detectat varianta Delta a SARS-CoV-2, în probe de fecale și tampoane nazale, prin qRT-PCR, fiind prima detectare la animale din familiile Procyonidae și Viverridae; se arată că șase specii de animale diferite erau infectate, virusul fiind identificat la trei specii noi, respectiv Prionailurus viverrinus, Arctictis binturong și Nasua nasua și se sugerează potențiale evenimente de transmitere de la om la animale (1). Infecția la coati (Nasua nasua) cu COVID-19, a fost raportată și la un exemplar din grădina zoologică din Ilinois (SUA), confirmat de NVSL (The National Veterinary Services Laboratories) (22).

Este menționată îmbolnăvirea a patru tigrii și trei lei de la grădina zoologică din Bronx (New York, SUA), care au dezvoltat semne respiratorii ușoare, anormale, fiind detectat ARN SARSCoV-2 în secrețiile respiratorii și/sau fecale la toate cele 7 animale; se arată că tigrii și leii au fost infectați cu genomuri diferite, datele epidemiologice și genomice au indicat transmiterea de la om la tigru (17).

Infecția cu SARS-CoV-2 a fost confirmată la trei gorile (Gorilla gorilla), din Zoo Park Safari, San Diego California (SUA), infecția fiind câștigată de la personalul asimptomatic infectat cu COVID-19 (23)(62). Într-o unitate din Texas (SUA) care expunea animale sălbatice, s-a constatat tuse și respirație dificilă la unii indivizi. În urma testării pentru infecția cu SARS-CoV-2, s-a obținut rezultat pozitiv la o pumă (Puma concalor) și un tigru (Panthera tigris) și se menționează că animalele au contractat virusul de la un lucrător care a fost testat pozitiv pentru COVID-19 (63). Infecția este raportată la trei leoparzi de zăpadă (Pantera uncia) la o grădină zoologică din Kentuky (SUA), evidențiindu-se prin secvențierea tulpinii SARS-Co-2, filiații corelate cu tulpinile umane; unul din leoparzi a eliminat virusul prin fecale până la 4 săptămâni (64). La grădina zoologică din Pennsilvania (SUA), la un râs de Canada (Lynx canadensis) care, clinic, a prezentat tuse

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

S. Răpuntean, Ghe. Răpuntean Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

și stare de letargie, infecția cu SARS-CoV-2 a fost confirmată în Statele Unite ale Americii (SUA) de către NVSL (65). La o grădină zoologică din Colorado (SUA), s-au îmbolnăvit mai multe animale, infecția cu SARS-CoV-2 fiind confirmată la două hiene pătate (Crocuta crocuta), 11 lei și 2 tigrii, confirmarea fiind făcută de NVSL (23)(66).

La un acvariu din Georgia, Statele Unite ale Americii, infecția este raportată la vidrele asiatice (Aonyx cinereus), probele fiind prelevate de la animale care au prezentat și manifestări clinice (strănut, secreții nazale, tuse, letargie ușoară), infecția cu SARS-CoV-2 fiind confirmată de NVSL; se menționează că vidrele au dobândit infecția de un îngrijitor de animale, asimptomatic (67).

Infecția a fost raportată și la doi hipopotami (Hippopotamus amphibius) aparținând grădinii zoologice din Belgia care, din punct de vedere clinic, au prezentat scurgeri nazale, ambii fiind testați pozitiv pentru coronavirus, dar nu s-a putut stabili cum s-au infectat cu varianta Beta (68).

O altă cercetare raportează infecția cu SARSCoV-2, varianta Delta, la trei lei asiatici (Panthera leo) în două locații diferite și se apreciază ca interesant faptul că nici o altă felină închisă în grădina zoologică nu a fost afectată (69).

INFECȚII NATURALE LA DIFERITE SPECII DE ANIMALE SĂLBATICE

OIE a elaborat linii directoare pentru persoanele angajate în activitățile cu animale sălbatice pe teren pentru a minimiza riscul de transmitere a SARS-CoV-2 (6).

Cerb cu coada albă (Odocoileus virginianus).

Conform mai multor rapoarte, această specie este considerată ca foarte susceptibilă la infecția cu SARS-CoV-2. S-a demonstrat că un exemplar din această specie, infectată intranazal cu SARS-CoV-2, a transmis virusul la căprioare de contact neinoculate, ARN-ul viral fiind detectat în mai multe țesuturi la 21 zile după infecție; toate animalele inoculate și de contact indirect au realizat seroconversie, dezvoltând anticorpi neutralizanți încă din ziua a 7-a. Se mai subliniază că enzima de conversie a angiotensinei 2 (ACE2/receptorul SARS-CoV-2) are un nivel ridicat de conservare și prezintă un grad ridicat de similitudine cu oamenii, ceea ce ar explica susceptibilitatea ridicată la infecție a acestor animale (70). La această specie de animale, s-a identificat o linie nouă și foarte divergentă de SARS-CoV-2 și s-a demonstrat transmiterea de la cerb la om (71). O cercetare efectuată pe 131 probe prelevate de la cerbi cu coada albă (Staten Island, New York, SUA) evidențiază prezența de anticorpi neutralizanți la 19 (14,5%), iar din tampoane nazale se identifică acidul nucleic SARS-CoV-2 la 7 din 68 (10,29%). Un singur

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

cerb a fost pozitiv pentru ARN viral și a avut un nivel ridicat de anticorpi neutralizanți. Analizele genetice au dezvăluit secvențe ale variantei Omicron, identificate și la oameni infectați. Se consideră că virusul se transmite de la oameni la căprioarele care trăiesc liber (72). În America de Nord, cerbul cu coada albă ar putea constitui un rezervor animal al SARS-CoV-2, iar în Pennsylvania (SUA), unde populația de căprioare cu coada albă este cea mai densă, varianta Alfa a circulat simultan cu varianta Delta (34).

Caprioara catâr/Mule deer (Odocoileus hemionus). Se descrie infecția cu SARS-CoV-2, varianta Delta, la două căprioare care aveau anticorpi în sânge, din care una elimina activ virusul, infecția fiind confirmată din o probă de tampon nazal; nu s-a putut clarifica cum au fost expuse animalele la această variantă virală (73).

Rumegătoare sălbatice. O cercetare serologică efectuată în Germania a analizat, prin o metodă ELISA, 493 probe recoltate în perioada 2021-2022, provenite de la următoarele specii: cerb lopătar, cerb roșu, căprior, muflon și bizon european, urmărind depistarea anticorpilor anti SARS-CoV-2 și a altor patru virusuri ce afectează aceste rumegătoare. Folosind un test ELISA bazat pe domeniul de legare BDR, pe probe recoltate în 2021/2022, se arată că 25 din cele 493 (5,1%) au fost pozitive pentru SARS-CoV-2, însă acestea nu au fost confirmate prin test de neutralizare foarte specific. Se consideră că sero-reactivitatea SARS-CoV-2 a fost cel mai probabil indusă de un alt virus al cerbului, necunoscut până acum, aparținând subgenului Sarbecovirus din grupa Betacoronavirus (74).

Vidra eurasiatică (Lutra lutra). Virusul a fost detectat la o vidră care trăia în apropierea unui rezervor de apă din Spania. ARN-ul viral extras din tampon nazofaringian, țesut pulmonar și omogenizat de limfonoduli mediastinali și analizat prin RT-qPCR, a fost pozitiv pentru SARSCoV-2. Se subliniază necesitatea supravegherii mustelidelor sălbatice pentru a evalua riscul ca aceste animale să devină rezervoare de SARSCoV-2 (19).

Nurca (Neovision vison). Este raportată infecția cu SARS-CoV-2 la două nurci sălbatice americane, cu detectarea de ARN viral în probe de limfonodulii mezenterici, prin RT-PCR, nurcile respective neavând nici o legătură cu fermele de nurci infectate, fiind primul exemplu de animal sălbatic detectat cu SARS-CoV-2 (75).

Armandillo (Chaetophractus villosus). Este menționată detectarea variantei Gamma a SARS CoV-2 la 4 exemplare din specia menționată în Argentina; se arată că, pe lângă descoperirea unei specii noi de faună sălbatică sensibilă la infecția cu SARS CoV-2, se aduce în atenție

323

REVIEW

Susceptibility of domestic and wild animal species to SARS CoV-2 naturally infection (review)

problema potențialelor rezervoare virale neidentificate (21).

Antillean manatees (Trichechus manatus manatus). Probe provenite de la 19 lamantini din Antile (ca origine a speciei) au fost analizate prin RT-PCR și RT-LAMP-PCR și s-a constatat că la doi dintre aceștia s-au obținut reacții pozitive pentru SARS-CoV-2 (9). Se subliniază, în acest contex, suceptibilitatea la virus a mamiferelor marine.

Cercetările au fost efectuate de un institut din Brazilia. În Antile, se dorește protejarea speciei pentru o eventuală reintroducere în apele braziliene, Antillean manatees fiind considerată o specie pe cale de dispariție (supravegherea acestor mamifere este în sarcina institutului de cercetări din Brazilia).

Furnicar uriaș (Myrmecophaga tridactyla).

Exemplar găsit rănit este testat prin RT-PCR, fiind identificat acidul nucleic SARS-CoV-2, fără a se putea identifica sursa infecției (3).

Marmosetă (Mico melanurus). Este raportat cazul unei femele adulte de maimuță cu coada neagră (zona urbană Cuiabá, Brazilia), găsită după o coliziune cu un autovehicul, infecția cu SARS-Co-2 fiind confirmată prin detectarea de ARN viral din tampoane nazo- și orofaringiene, ca și din ficat, dar și prin test imunohistochimic din mai multe organe, fiind identificat inclusiv antigenul proteinei spike în țesutul pulmonar; se subliniază că speciile de platyrrhine (maimuțe din lumea nouă/New World monkey) ar trebui incluse ca gazde potențiale ale infecției naturale cu SARS-Co-2 (2).

Leopard (Panthera pardus fusca). Cazul a fost depistat în India, în timpul screening-ului de rutină la un leopard sălbatic, la care s-a constatat histologic pneumonie interstițială. Genomul viral cu SARS-CoV-2 a putut fi detectat în diferite organe (creier, pulmon, splină și limfonoduli) prin RT-PCR, iar secvențierea întergului genom a confirmat infecția cu lineajul Pango B.1.617.2, varianta Delta. Se menționează omologia înaltă a secvenței de nucleotide găsite, cu virusurile predominante la om, și se sugerează o propagare a infecție la animal. Se subliniază necesitatea unui screening intensiv al animalelor sălbatice pentru a se urmări evoluția virusului și dezvoltarea stării de purtător al SARS-CoV-2 în rândul speciilor sălbatice (76). Șobolan (Rhatus norvegicus). De la șobolani norvegieni care trăiesc în sistemul de canalizare din Anvers (Belgia), s-au colectat probe pe tampoane orale, fecale și țesuturi, care au fost testate prin RT-qPCR pentru prezența ARN SARS-CoV-2, fiind negative, iar probele de ser analizate prin un test imunologic cu microsfere Luminex (cele considerate pozitive au fost verificate pentru anticorpi neutralizanți utilizând

324

un test convențional de neutralizare virală) au fost, de asemenea, negative; s-a concluzionat că eșantionul de șobolani analizat nu a fost niciodată infectat cu SARS- CoV-2, dar se recomandă continuarea monitorizării din cauza apariției de noi variante predispuse să infecteze rozătoarele din familia Muridae (11).

Un alt studiu efectuat pe șobolani norvegieni (Ontario, Canada) arată că ARN SARS-CoV-2 nu a fost detectat în nicio probă din 224 examinate, însă la două din 11 s-au identificat anticorpi neutralizanți prin test de seroneutralizare în placă și recomandă includerea supravegherii șobolanilor și a altor specii relevante de animale sălbatice, deoarece variante noi continuă să apară (77).

INVESTIGAȚII PE SPECII DE INSECTE

Insecte individuale din familiile Diptera și Blattodea, în număr de 1345, separate în 243 grupuri, colectate din capcane lipicioase și capcane lichide, din 40 case de locuit (Texas, SUA), unde cel puțin un caz uman a fost testat pozitiv pentru SARS-CoV-2, au fost analizate prin RT-qPCR pentru identificarea ARN SARSCoV-2. Toate probele obținute de la grupele de insecte (omogenizate) au fost negative. Se consideră puțin probabil ca aceste insecte să contribuie la transmiterea mecanică a virusului SARS-CoV-2 (78).

APRECIERI PRIVIND METODELE DE DIAGNOSTIC

Probele pentru efectuarea analizelor de laborator, de regulă, includ: de la animale în viață tampoane nazale, orofaringiene și rectale, probe de sânge, iar în cazul cadavrelor se prelevează și probe din organele interne (plămâni, limfonoduli mediastinali, splină, ficat). În funcție de dotarea existentă, se pot efectua: examen electronomicroscopic, cultivarea pe culturi celulare, teste de biologie moleculară (RT-qPCR), RT-PCR și RT-LAMP-PCR (9) metode de secvențiere a ARN, examene serologice pentru decelarea anticorpilor: ELISA (diferite variante), Western blot, seroneutralizare, test imunologic cu microsfere Luminex (11)(54) electrochimioluminiscență (40), test imunohistochimic (2). Deși testele umane ar putea funcționa pe animale, medicii veterinari preferă teste specifice speciilor de animale și, în acest sens, mai multe laboratoare au dezvoltat teste SARS-CoV-2 pentru animale (79). Este menționată o metodă bazată pe bioinformatică care prezice susceptibilitatea la infecția cu SARS-CoV-2 la animalele domestice și sălbatice, respectiv omologia receptorului ACE2 de intrare în celula gazdă virală, metoda putând fi utilizată ca instrument screening pentru ghidarea testării pentru ARN viral (30). A fost dezvoltat un sistem

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

S. Răpuntean, Ghe. Răpuntean Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

ELISA indirect, bazat pe domeniul de legare a receptorilor RBD. Testul este versatil și fiabil, permițând detectarea de anticorpi într-o gamă largă de specii de animale, fiind validat pe 59 seruri provenite de la animale infectate sau vaccinate și 220 seruri negative, incluzând dihori, ratoni, hamsteri, iepuri, găini, vite și o pisică (13). WADDL (Washington Animal Disease Diagnostic Laboratory) a anunțat că a dezvoltat un test COVID-19 pentru animale, care este similar testului la om, ce folosește PCR pentru amplificarea ARN-ului viral (79). Este menționată o tehnică ELISA cu dublu antigen (kit format) pentru detectarea de anticorpi direcționați împotriva nucleocapsidei SARS-CoV-2 din ser, plasmă sau sânge integral al animalului. Acest test poate fi utilizat pe probe individuale provenite de la nurci, dihori, pisici, câini, vite, oi, capre, cai, și alte specii sensibile (80). În Coreea de Sud se depun eforturi pentru a reduce răspândirea COVID-19 în rândul populației de animale de companie și se oferă teste pentru câini și pisici.

Introducerea testelor la animale trebuie să țină seama de situația epidemiologică - atât la om, cât și la animale - și trebuie să se lucreze cu oficialii veterinari pentru a dezvolta un plan pentru testarea animalelor de companie (79). Testarea de rutină a animalelor nu este recomandată, întrucât riscul ca animalele să răspândească virusul la oameni este considerat a fi scăzut (22) (33) . Rezultatul investigațiilor de laborator și epidemiologice de teren pot oferi dovezi pentru a evalua mai bine implicațiile infecțiilor umane cu SARS-CoV-2 pentru sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea publică veterinară și conservarea faunei sălbatice (33).

APRECIERI PRIVIND VACCINAREA LA ANIMALE

Compania Zoetis din Statele Unite ale Americii a produs un vaccin inactivat pentru animale, fiind folosit de multiple grădini zoologice la animale din multe specii: maimuțe mari (great apes), tigri, gheparzi, leoparzi de zăpadă, lei de munte (puma/cougar), dihori, urși negri și grizli.

La o grădina zoologică din Canada, s-a folosit vaccin Zoetis la 150 de animale, incluzând primate, feline mari, porci, lilieci și mustelide. Un studiu experimental de vaccinare a fost efectuat la pisici tinere folosind un vaccin SARS-CoV-2 pe bază de subunități de proteine spike. Cele două formule de vaccin cu adjuvant au protejat pisicile tinere împotriva eliminării virusului din tractul respirator superior și a replicării virale în căile respiratorii inferioare și a inimii. În Suedia, a fost produs Furovac vaccine, folosit la imunizarea nurcilor din ferme (4). Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară din Rusia

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

a dezvoltat un vaccin inactivat prin mijloace chimice, căldură și radiații (Carnivac-Cov), cu recomandare pentru pisici, câini, nurci și vulpi; după inoculare, determină răspuns imun umoral și mediat celular, imunitatea instalată durează cel puțin 6 luni și se apreciază că vaccinul nu numai că va proteja animalele de infecție, dar poate ajuta și la prevenirea transmiterii mutantelor virale (81). Vaccinarea animalelor domestice poate preveni posibila introducere a SARS-CoV-2 în populația sălbatică și transmiterea ulterioară la fauna sălbatică (8).

CONCLUZII, RECOMANDĂRI

Infecțiile cu SARS-CoV-2 care apar în mod natural la animale par neobișnuite și se presupune, în majoritatea cazurilor, că infecția s-a produs prin contactul apropiat sau strâns cu persoane diagnosticate cu COVID-19.

Dintre animalele de companie, infecții naturale sunt descrise mai frecvent la pisici (foarte susceptibile) și câini, și mai rar alte animale (iepuri, dihori, hamsteri).

Dintre animalele de fermă/crescătorie, infecții naturale sunt raportate la bovine (vaci lactante) cabaline și ovine, dar se consideră că rolul lor în transmiterea SARS-CoV-2 este redus; o semnificație deosebită o au nurcile, care sunt foarte sensibile, infecția transmițându-se de la om la nurci, dar și între nurci. În cazul animalelor din grădini zoologice, infecția naturală cu SARS-CoV-2 a fost raportată la mai multe specii de feline (tigrii, lei, pume, râs, pisica pescar), binturong/bearcat, hiene, gorile, coati/nasua, vidre, hipopotami.

La animale ce trăiesc în sălbăticie, infecții au fost raportate la specii foarte diferite, din care sunt menționte următoarele: nurci, vidre, armandillo, lamantini, furnicari, marmosete, leoparzi și specii de cervidee (cerb cu coada albă și căprioara catâr).

Prezența infecției clinice sau asimptomatice s-a stabilit cel mai frecvent prin teste de biologie moleculară pentru evidențierea unor structuri virale și/sau decelarea anticorpilor specifici prin teste imunologice.

Pe baza informațiilor disponibile, riscul ca animalele să răspândească virusul la oameni este considerat a fi scăzut, exceptând nurcile.

Persoanele cu COVID-19, suspecte sau confirmate, trebuie să evite contactul strâns cu animalele de companie, de fermă, captive și sălbatice, pentru a le proteja de o posibilă infecție (22) (50) (27)(6)(20) .

Proprietarii nu ar trebui să-și abandoneze animalele de companie sau să le compromită bunăstarea în caz de suspectare sau infectare cu SARS-CoV-2 (52).

325

REVIEW

Susceptibility of domestic and wild animal species to SARS CoV-2 naturally infection (review)

Se recomandă o supraveghere cuprinzătoare a speciilor de animale sensibile (domestice și sălbatice) pentru a identifica rețelele ecologice de transmitere (72). Ținerea animalelor de companie departe de animalele sălbatice este o altă recomandare importantă (73).

Măsuri generale de igienă ar trebui luate când se vizitează piețe unde se vând animale vii, carne crudă sau produse de origine animală (6).

Pentru anumite exploatații de animale (ex. nurci) și grădini zoologice, vaccinarea ar constitui o metodă de prevenire eficace (81).

Colaborarea strânsă între autoritățile de sănătate animală și cea publică, conform con-

ceptului One Health, este imperativă pentru a identifica și reduce cât mai bine impactul bolii atât asupra populație umane, cât și a populației de animale (6). În consecință, orice caz de infecție a animalelor cu SARS-CoV-2 trebuie raportat prin intermediul WAHIS (World Animal Health Information System), în conformitate cu OIE Codul de sănătate pentru animale terestre (6)(33).

This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercialNoDerivatives 4.0 International License.

Bibliografie 1. Allender M.C., Adkesson M.J., Langan J.N., Delk K.W., Meehan T., AitkenPalmer C., McEntire M.M., Killian M.L., Torchetti M., Morales S.A., Austin C., Fredrickson R., Olmstead C., Ke R., Smith R., Hostnik E.T., Terio K., Wang L., (2022) Multi-species outbreak of SARS-CoV-2 Delta variant in a zoological institution, with the detection in two new families of carnivores. Transbound.

Emerg. Dis., 10.1111/tbed.14662. doi: 10.1111/tbed.14662.

2. Pereira A.H.B., Vasconcelos A.L., Silva V.L.B., Nogueira B.S., Silva A.C.P., Pacheco R.C., Souza M.A., Colodel E.M., Ubiali D.G., Biondo A.W., Nakazato L., Dutra V., (2022) Natural SARS-CoV-2 Infection in a Free-Ranging Black-Tailed Marmoset (Mico melanurus) from an Urban Area in Mid-West Brazil. J. Comp.

Pathol., 194: 22–27.

3. SARS CoV-2 IN ANIMALS – Situation REPORT 12. Update (01/04/2022 – 30/04/2022). www.woah.org/app/uploads/2022/05/sars-cov-2-situationreport-12.pdf 4. SARS-CoV-2 in animals situation update (7 sept. 2022). www.fao.org/ animal-healthy/situation-updates/sars-cov-2-in-animals/en 5. Yen H-L, Sit T.H.C., Brackman C.J., Chuk S.S.Y., Gu H., Tam K.W.S., Law P.Y.T., Leung G.M., Peiris M., Poon L.L.M., H.K.U-S.P.H., (2022) Transmission of SARSCoV-2 delta variant (AY.127) from pet hamsters to humans, leading to onward human-to-human transmission: a case study. Lancet. 399(10329):1070-1078. doi: 10.1016/S0140-6736(22)00326-9.

6. OIE. What are implication of animal infections with SARS-CoV-2? https:// www.woah.org/fileadmin/Home/eng/Our_scientific_expertise/docs/pdf/COV19/A_Factsheet_SARS-CoV-2.pdf 7. World Organization for Animal Health. Questions and Answers on COVID-19 (last updated: 27/11/2020). Available at: https://www.oie.int/scientificexpertise/specific-information-and-recommendations/questions-and-answerson-2019novel-coronavirus/ 8. Sharunc K., Tiwari R., Saied Abdul Rahman A., Dhama K., (2021) SARS-CoV-2 vaccine for domestic and captive animals: An effort to counter COVID-19 pandemic at the human-animal interface. Vaccine, 39(49): 7119–7122. doi: 10.1016/j.vaccine.2021.10.053.

9. Melo F.L., Luna F.O., Barragan N.A.N., Arcoverde R.M.L., Umeed R., Lucchini K., Attademo F.L.N., (2022) Coronavirus (SARS-CoV-2) in Antillean Manatees (Trichechus Manatusmanatus). Research Square, p. 1-9. https://doi. org/10.21203/rs-1065379/v1 10. Dutta Sanchari Sinha (2021) Sheep at low-risk for infection with SARSCoV-2 www.news-medical.net/new/20211121/Sheep-at-low-risk-infectionwith-SARS-Co-2.aspx 11. Colombo V.C., Sluydts V., Marien J., Broecke B.V., Van Houtte N., Leirs W., Jacobs L., Iserbyt A., Hubert M., Heyndrickx L:, Goris H., Delputte P., De Roeck N., Elst J., Arien K.K., Leirs H., Gryseels S., (2021) SARS‐CoV‐2 surveillance in Norway rats (Rattus norvegicus) from Antwerp sewer system, Belgium.

Transbound. Emerg. Dis., 10.1111/tbed.14219.

12. Bosco-Lauth A.M., Hartwig A.E., Porter S.M., Gordy P.W., Nehring M., Byas A.D., et al. Experimental infection of domestic dogs and cats with SARS-CoV-2: Pathogenesis, transmission, and response to reexposure in cats (2020).

Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America. 117(42):26382–8. PMID: 32994343; PubMed Central PMCID: PMC7585007.

13. Wernike K., Aebischer A., Michelitsch A., Hoffmann D., Freuling C., Balkema-Buschmann A., Graaf A., Müller T., Osterrieder N., Rissmann M., Rubbenstroth D., Schön J., Schulz C., Trimpert J., Ulrich L., Volz A., Mettenleiter T., Beer M., (2020) Multi-species ELISA for detection of antibodies against SARS-CoV-2 in animals. Transb. Emerg. Dis., 68(4): 1779-1785. DOI: 10.1111.

326

tbed.13926.

14. Hamer S.A., Pauvolid-Correa A., Zecca I.B., Davila E., Auckland L.D., Roundy C.M.,Tang W., Torchetti M., Killian M.L., Jenkins-Moore M., Mozingo K., Akpalu Y., Ghai R.R., Spengler J.R., Behravesh C.B., Fischer R.S.B., Hamer G.J., (2020) Natural SARS-CoV-2 infections, including virus isolation, among serially tested cats and dogs in households with confirmed human COVID-19 cases in Texas, USA. bioRxiv. PMID: 33330861; PubMed Central PMCID: PMC7743065.

15. Tazerji S.S., Duarte P.M., Rahimi P., Shahabinejad F., Dhakai S., Malik Y.S., Shehata A.A., Lama J., Klein J., Safdar M., Rahman M.T., Filipiak K.J., Rodriguez-Morales A., Sobur M.A., Kabir F., Vazir B., Mboera L., Caporale M., Islam M.S., Amuasi J.H., Gharieb R., Roncada P., Musaad S., Tilocca B., Koohi M.K., Taghipour A., Sait A., Subbaram K., Jahandideh A., Mortazavi P., Abedini M.A., Hokey D.A., Hogan U., Shaheen M.N.F., Elaswad A., Elhaig M.M., Fawzy M., (2020) Transmission of severe acute respiratory syndrome coronavirus 2 (SARS-CoV-2) to animals: an updated review. J. Transl. Med., 18(1): 358. DOI: 10.1186/s12967-020-02534-2.

16. Hobbs E.C., Reid T.J., (2021) Animals and SARS-CoV-2: Species susceptibility and viral transmission in experimental and natural conditions, and the potential implications for community transmission. Transbound.

Emerg. Dis., 68: 1850-1867. DOI: 10.1111/tbed.13885.

17. McAloose D., Laverack M., Wang L., Killian M.L., Caserta L.C., Yuan F., Mirchell P.K., Quinn K., Mauldin M.R., Cronk B.D., Bartlett L.S., Sykes J.M., Ze S., Stokol T., Ingerman K., Delaney M.A., Frederickson R., Ivancic M., JenkindMoore M., Mozingo K., Franzen K., Bergeson N.H., Goodman L., Wang H., Fang Y., Olmstead C., McCann C., Thomas P., Goodrich E., Elvinger F., Smith D.C., Tong S., Slavinski S., Calle P.P., Terio K., Torketti M.K., Diel D.G., (2020) From People to Panthera: Natural SARS-CoV-2 Infection in Tigers and Lions at the Bronx Zoo. mBio, 11(5): e02220-20. doi: 10.1128/mBio.02220-20.

18. Michelitsch A., Wernike K., Ulrich L., Mettenleiter T.C., Beer M., (2021) SARSCoV-2 in animals: From potential hosts to animal models. Adv. Virus. Res., 110: 59-102. doi: 10.1016/bs.aivir.2021.03.004.

19. Padilla-Blanco M., Aguilo-Gisbert J., Rubio V., Lizana V., Chillida-Martinez E., Cardells J., Maiques E., Rubio-Guerri C., (2022) The Finding of the Severe Acute Respiratory Syndrome Coronavirus (SARS-CoV-2) in a Wild Eurasian River Otter (Lutra lutra) Highlights the Need for Viral Surveillance in Wild Mustelids. Front Vet. Sci., 9: 826991. Doi: 10.3389/fvets 2022.826991 20. Animals and COVID-19, 5 july, 2022. https://www.cdc.gov/coronavirus/2019ncov/daily-life-coping/animals.html 21. Arteaga F.L., Jodar M.N., Mondino M., Portu A., Boeris M., Joly A., Jar A., Mundo S., Castro E., Alvarez D., Torres C., Viegas M., Bratanich A., (2022) An outbreak of SARS-CoV-2 in big hairy armadillos (Chaetophractus villosus) associated with Gamma variant in Argentina three months after being undetectable in humans.

BioRxiv. https://doi.org/10.1101/2022.0823.503528 22. Bady Maquita (2021) Confirmation of COVID-19 in a Coatimundi at an Ilinois Zoo. https://www.aphis.usda.gov/aphis/ourfocus/animalheath/sa_one_health/ sars-cov-2animals-us 23. Dali Natasa (2021) Hippos, hyenas and other animals are contracting COVID-19. www.nationalgeographic.com/animals 24. Woo Patrick C.Y., Huang Y., Lau S.K.P, Yuen K-Y., (2010) Coronvirus Genomics and Bioinformatic Analysis. Viruses, 2(8): 1804-1820. doi:10.3390/v2081803 25. Perlman S., Natland J., (2009) Review. Coronaviruses post-SARS; update on replication and pathogenesis. Nature Reviews Microbiology, 7: 439-450. doi: 10.1038/nrmicro2147 26. Shi J., Wen Z., Zhong G., Yang H., Wang C., Huang B., Liu R., He X., Shuai L., Sun Z., Zhao Y., Liu P., Liang L., Cui P., Wang J., Zhang X., Guan Y., Tan W.,

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

S. Răpuntean, Ghe. Răpuntean Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

Bibliografie Wu G., Chen H., Bu Z., (2020) Susceptibility of ferrets, cats, dogs, and other domesticated animals to SARS-coronavirus 2. Science, 368(6494):1016–1020.

PMID: 32269068; PubMed Central PMCID: PMC7164390. DOI: 10.1126/ science.abb7015 27. Rivero, R., Garay, E., Botero, Y., Serrano-Coll, H., Gastelbondo, B., Munoz M., Ballesteros N., Castaneda S., Patino L.H., Ramirez J.D., Calderon A., Guzman C., Martinez-Bravo C., Aleman A., Arrieta G., Mattar S., Mattar, S. (2022). Humanto-dog transmission of SARS-CoV-2, Colombia. Scientific reports, 12(1), 7880. https://doi.org/10.1038/s41598-022-11847-9 28. Woo Patrick C.Y., Lau S.K.P., Huang Yi, Yuen Knok-Yung (2009) Review, Coronavirus diversity, Phylogeny and Interspecies Jumping. Exp. Bio. Med., 234(10): 1117-1127. doi: 10.3181/0903-MR-94 29. CDC. https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/your-health/aboutcovid-19/antibodies.html 30. Kumar A., Pandey S.N., Pareek V., Narayan R.K., Faiq M.A., Kumari C., (2021) Predicting susceptibility for SARS-CoV-2 infection in domestic and wildlife animals using ACE2 protein sequence homology. Zoo Biol., 40(1): 79–85. doi: 10.1002/zoo.21576 31. Luan J., Jin X., Lu Y., Zhang L., (2020) SARS-CoV-2 spike protein favors ACE2 from Bovidae and Cricetidae. J. Med. Virol., 92(9):1649-1656. doi: 10.1002/ jmv.25817 32. Interim Infection Prevention and Control Guidance for Veterinary Clinics Treating Companion Animals During the COVID-19 Response.www.cdc.gov/ coronavirus/2019-ncov/community/veterinarians.html 33. World Organisation for Animal Health (OIE) (2020). Considerations for sampling, testing, and reporting of SARS-CoV-2 in animals. https://www. woah.org/fileadmin/Home/MM/A_Sampling_Testing_and_Reporting_of_SARSCoV-2_in_animals_3_July_2020.pdf 34. Animal reservoir of SARS-CoV-2: a threat to humans? (2022). https://www. academie-medecine.fr/reservoir-animal-de-sars-cov-2-une-menace-pourlhomme/?lang=en 35. Musso N., Costantino A., La Spina S., Finocchiaro A., Andronico F., Stracquadanio S., Liotta L., Visalli R., Emmanuele G., (2020) New SARS-CoV-2 Infection Detected in an Italian Pet Cat by RT-qPCR from Deep Pharyngeal Swab. Pathogens, 9(9). PMID: 32932800; PubMed Central PMCID: PMC7559392.

36. Giner J., Villanueva-Saz S., Tobias A.P., Perez M.D., Gonzalez A., Verde M., Yzuel A.P., Garcia-Garcia A., Taleb V., Lira-Navarrete E., Hurtado-Guerreo R., Pardo J., Santiago L., Pano J.R., Ruiz H., Lacasta D., Fernandez A., (2021) SARSCoV-2 Seroprevalence in Household Domestic Ferrets (Mustela putorius furo).

Animals (Basel), 11(3). doi: 10.3390/ani10330667 37. Patterson E.I., Elia G., Grassi A., Giordano A., Desario C., Medardo M., Smith S.L., Anderson E.R., Prince T., Patterson G.T., Lorusso E., Lucente M.S., Lanave G., Lauzi S., Bonfanti U., Stranieri A., Martella V., Solari Basano F., Barrs V.R., Radford A.D., Agrimi U., Hughes G.L., Paltrinieri S., Decaro N., (2020) Evidence of exposure to SARS-CoV-2 in cats and dogs from households in Italy. Nat. Commun. 11, 6231. https://doi.org/10.101038/s41467-020-20097-0 38. Murphy H.L., Ly H., (2021) Understanding the prevalence of SARS-CoV-2 (COVID-19) exposure in companion, captive, wild, and farmed animals (Review). Virulence. 12(1):2777-2786. doi: 10.1080/21505594.2021.1996519 39. Garigliany M., Van Laere A-S., Clercx C., Giet D., Escriou N., Huon C., van der Werf S., Eloit M., Desmecht D., (2020) SARS-CoV-2 Natural Transmission from Human to Cat, Belgium, March 2020. Case Reports. Emerg. Infect. Dis., 26(12): 3069-3071. doi: 10.3201/eid2612.202223.

40. Natale A., Mazzotta E., Mason N., Ceglie L., Mion M., Stefani A., Fincato A., Bonfante F., Bortolami A., Monne I., Bellinati L., Guadagno C., Quaranta E., Pastori A., Terregino C., (2021) SARS-Cov-2 Natural Infection in a Symptomatic Cat: Diagnostic, Clinical and Medical Management in a One Health Vision, 11(6): 1640. doi: 10.3390/ani11061640 41. Gaudreault N.N., Trujillo J.D., Carossino M., Meekins D.A., Morozov I., Madden D.W., Indran S.V., Bold D., Balaraman V., Kwon T., Artiaga B.L., Cool K., Garcia-Sastre A., Ma W., Wilson W.C., Henningson J., Balasuriya U.B.R., Richi J.A., (2020) SARS-CoV-2 infection, disease and transmission in domestic cats.

Emerg. Microbes Infect., 9(1):2322–2332. PMID: 33028154; PubMed Central PMCID: PMC7594869.

42. Halfmann P.J., Hatta M., Chiba S., Maemura T., Fan S., Takeda M., Kinoshita N., Hattori S-I., Sakai-Tagawa Y., Iwatsuki-Horimoto K., Imai M., Kawaoka Y., (2020). Transmission of SARS-CoV-2 in Domestic Cats. N. Engl. J. Med., 383(6): 592–594. PMID: 32402157. DOI: 10.1056/NEJMc2013400.

43. Barrs Vanessa R., Peiris Malik., Tam Karina W.S., Law Pierra Y.T., Brackman Christopher J., To Esther M.W., Yu Veronica Y.T., Chu Daniel K.W., Perera Ranawaca A.P.M., Sit Thomas H.C., (2020). SARS-CoV-2 in Quarantined Domestic Cats from COVID-19 Households or Close Contacts, Hong Kong, China. Emerg. Infect. Dis., 26(12):3071–3074. PMID: 32938527; PubMed Central PMCID: PMC7706951.

44. Segales J., Puig M., Rodon J., Avila-Nieto C., Carrillo J., Cantero G., Terron M.T., Cruz S., Parera M., Noguera-Julian M., Izquierdo-Useros N., Guallar V., Vidal E., Valencia A., Blanco L., Cloted B., Vergara-Alert J., (2020) Case Reports.

Detection of SARS-CoV-2 in a cat owned by a COVID-19-affected patient in Spain. Proc. Natl. Acad. Sci. USA., 117(40): 24790–24793. PMID: 32948692; PubMed Central PMCID: PMC7547282.

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

45. Carlos R.S.A., Mariano A.P.M., Maciel B.M., Gadelha S.R., de Melo Silva M., Belitardo E.M,M., Gil Rocha D.J.P., de Almeida J.P.P., Pacheco L.G.C., Rocha Aguiar E.R.G., Fehlberg H.F., Albukquerque G.R., (2021) First genome sequencing of SARS-CoV-2 recovered from an infected cat and its owner in Latin America. Transboundary and emerging diseases. 68(6): 3070-3074, PMID: 33421326.

46. Sharuna K., Dhama K., Pawde A.M., Gortazar C., Tiwari R., BonillaAldana D.K., Rodriguez-Morales A.J., de la Fuente J., Michalak I., Attila A.Y., (2021) SARS-CoV-2 in animals: potential for unknown reservoir hosts and public health implications. Review, Vet. Q., 41(1):181-201. doi: 10.1080/01652176.2021.192.1311 47. Sit Thomas H.C., Brackman Christopher J., Ip Sin M., Tam Karina W.S, Law Pierra Y.T., To Esther M.W., Yu Veronica Y.T., Sims Leslie D., Tsang Dominic N.C., Chu Daniel K.W., Perera Ranawaka A.P.M., Poon Leo L.M., Peiris M., (2020) Infection of dogs with SARS-CoV-2. Nature. 586(7831): 776–778. PMID: 32408337; PubMed Central PMCID: PMC7606701. DOI: 10.1038/s41586-020-2334-5 48. Medkour H., Catheland S., Boucraut-Baralon C., Laidoudi Y., Sereme Y., Pingret J-L., Million M., Houhamdi L., Levasseur A., Cabassu J., Davoust B., (2022) First evidence of human-to-dog transmission of SARS-CoV-2 B.1.160 variant in France. Transbound. Emerg. Dis., 69(4):e823-e830. doi: 10.1111/ tbed.14359 49. Fritz M., Rosolen B., Krafft E., Becquart P., Elguero E., Vrats O., Denolly S., Boson B., Vanhomwegen J., Ar Gouilh M., Kadjo A,m Chirouze C., RosolenG.S., Legros V., Leroy E.M., (2020) High prevalence of SARS-CoV-2 antibodies in pets from COVID-19+ households. One Health, 11: 100192 50. Calvet G.A., Pereira S.A., Ogrzewalska M., Pauvolid-Corrêa A., Resende P.C., Tassinari W.S., Costa A. P., Keidel L.O., da Rocha A.S.B., da Silva M.F.B., Dos Santos S.A., Lima A.B.M., de Moraes I.C.V., Mendes JuniorA.A.V., Souza T.C., Martins E.B., Ornellas R.O., Correa M.L., Antonio I.M.S., Isabela M.S., Guaraldo L., Motta F.C., Brasil P., Siqueira M.M., Gremiao I.D.F., Menezes R.C., (2021) Investigation of SARS-CoV-2 infection in dogs and cats of humans diagnosed with COVID-19 in Rio de Janeiro, Brazil. PLoS ONE 16(4): e0250853. https:// doi.org/10.1371/journal.pone.0250853 51. Dias H.G., Resck M.E.B., Caldas G.C., Resck A.F., da Silva N.V., dos Santos A.M.V., et al. (2021) Neutralizing antibodies for SARS-CoV-2 in stray animals from Rio de Janeiro, Brazil. PLoS ONE 16(3): e0248578. https://doi. org/10.1371/journal.pone.0248578 52. Sailleau C., Dumarest M., Vanhomwegen J., Delaplace M., Caro V., Kwasiborski A., Hourdel V., Chevallier P., Barbarino A., Comtet L., Pourquier P., Klonjkowski B., Manuguerra J-C., Zientara S.,(2020) Case Reports. First detection and genome sequencing of SARS-CoV-2 in an infected cat in France. Transbound. Emerg. Dis., 67(6):2324–2328. PMID: 32500944; PubMed Central PMCID: PMC7300955. Doi: 10.1111/tbed.13659 53. Smith S.L., Anderson E.R., Casando-Utrilla C., Prince T., Farrell S., Brant B., Smyth S., Noble P-J. M., Pinchbeak G.L., Marshall N., Roberts L., Hughes G.L., Radford A.D., Patterson E.I., (2021) SARS-CoV-2 neutralising antibodies in dogs and cats in the United Kingdom. Current Research in Virology Science, 2: 100011.

54. Fritz M., de Riols de Fonclare D., Garcia D., Beurlet S., Becquart P., Rosolen S.G., Briend-Marchal A., Leroy E.M., (2022) First evidence of natural SARS-CoV-2 infection in domestic rabbits. Vet. Sci., 9(2), 49. doi: 10.3390/ vetsci9020049 55. Fiorito, F., Iovane, V., Pagnini, U., Cerracchio, C., Brandi, S., Levante M., Marati L., Ferrara G., Tammaro V., De Carlo E., Iovane G., Fusco, G. (2022). First Description of Serological Evidence for SARS-CoV-2 in Lactating Cows. Animals (Basel), MDPI, 12(11), 1459. https://doi.org/10.3390/ani12111459 56. Lawton Kaila O.Y., Arthur R.M., Moeller B.C., Barnum S., Pusterla N., (2022) Investigation of the Role of Healthy and Sick Equids in the COVID-19 Pandemic through Serological and Molecular Testing. Animals (Basel),12(5):614.doi: 10.3390/ani12050614 57. Pusterla N., Chaillon A., Ignacio C., Smith D.M., Barnum S., Lawton K.O.Y., Smith G., Pickering B., (2022) SARS-CoV-2 Seroconversion in an Adult Horse with Direct Contact to a COVID-19 Individual. Viruses, 2022 May 14;14(5):1047. doi: 10.3390/v14051047 58. Tanja Opriessnig, Yao-Wei Huang (2021). Third update on possible animal sources for human COVID-19. Xenotransplantation. 2021;28:e12671. https:// doi.org/10.1111/xen.12671 59. Larsen H.D., Fonager J., Lomholt F.K., Dalby T., Benedetti G., Kristensen B., Urth T.R., Rasmussen M., Lassaunière R., Rasmussen T.B., Strandbygaard B., Lohse L., Chaine M., Møller K.L., Berthelsen A-S.N., Nørgaard S.K., Sönksen U.W., Boklund A.E., Hammer A.S., Belsham G.J., Krause T.G., Mortensen S., Bøtner A., Fomsgaard A., Mølbak K., (2021) Preliminary report of an outbreak of SARS-CoV-2 in mink and mink farmers associated with community spread, Denmark, June to November 2020. Euro Surveill, 26(5): 2100009. doi: 10.2807/1560-7917 60. Chaintoutis S.C., Thomou Z., Mouchtaropoulou E., Tsiolas G., Chassalevris T., Stylianaki I., Lagou M., Michailidou S., Moutou E., Johannes J., Koenen H., Dijkshoorn J. W., Paraskevis D., Poutahidis T., Siarkou V.I., Sypsa V., Argiriou A., Fortomaris P., Dovas C. I., (2021) Outbreaks of SARS-CoV-2 in naturally infected mink farms: Impact, transmission dynamics, genetic patterns, and environmental contamination, PLoS Pathog., 17(9):e1009883. doi: 10.1371/ journal.ppat.1009883

327

REVIEW

Susceptibility of domestic and wild animal species to SARS CoV-2 naturally infection (review)

Bibliografie 61. Sharunb K., Saied A.R.A., Tiwari R., Dhama K., (2021) SARS-CoV-2 infection in domestic and feral cats: current evidence and implications. Vet Q., 41(1): 228-231. doi: 10.1080/ 01652176.2021.1962576 62. Confirmation of COVID-19 in Gorillas at a California Zoo. www.science.org/ content/article/captive-gorillas-positive-coronavirus 63. Captive cougar tests positive for coronavirus (2021). www.wildlife.org/ captive-cougar-tests-positive-for-coronavirus/ 64. Wang, L., Gyimesi, Z. S., Killian, M. L., Torchetti, M., Olmstead, C., Fredrickson, R., Terio, K. A., (2022). Detection of SARS-CoV-2 clade B.1.2 in three snow leopards. Transbound. Emerg. Dis. doi.10.1111/tbed.14625 65. Confirmation of COVID-19 in a Canada Linx at a Pennsilvania Zoo (2021). www.aphis.usds.gov/aphis/newroom/stakeholder-info/ 66. Confirmation of COVID-19 in Hyenas at a Colorado Zoo (2021). www.aphis. usda.gov/aphis/newsroom/stakeholder-info/sa-2021/sa-11/covid-hyenas 67. Confirmation of COVID-19 in Otters at an Aquarium in Georgia, 2021. www. aphis.usda.gov/aphis/newroom/stakeholder-info/sa_by_date/sa-/sa-04/covidgeorgia otters 68. Two hippos in Belgium zoo test positive for COVID-19 (2021). https:// www.reuters.com/world/europe/two-hippos-belgian-zoo-test-positivecovid-19-2021-12-04/ 69. Karikalan M., Chander V., Mahajan S., Deol P., Agrawal R.K., Nandi S., Rai S.K., Mathur A., Pawde A., Singh K.P., Sharma G.K., (2021) Natural infection of Delta mutant of SARS-CoV-2 in Asiatic lions of India. Transbound. Emerg. Dis., 69(5): 3047-3055. doi: 10.1111/tbed.14290 70. Palmer V. M., Martins M., Falkenberg S., Buckley A., Caserta L.C., Mitchell P.K., Cassmann E.D., Rollins A., Zylich N. C., Renshaw R.W., Guarino C., Wagner B., Lager K., Diel G. D., Susceptibility of white-tailed deer (Odocoileus virginianus) to SARSCoV-2 (2021) J. Virol., 95(11):e00083-21. doi: 10.1128/JVI.00083-21 71. Pickering B., Lung O., Maguire F., Kruczkiewicz P., Kotwa J.D., Buchanan T., Gagnier M., Guthrie J.L., Jardine C.M., Marchand-Austin A., Massé A., McClinchey H., Nirmalarajah K., Aftanas P., Blais-Savoie J., Chee H-Y., Chien E., Yim W., Goolia M., Suderman M., Pinette M., Smith G., Sullivan D., Rudar J., Adey E., Nebroski M., Côté M., Laroche G., McGeer A.J., Nituch L., Mubareka S., Bowman J., (2022) Highly divergent white-tailed deer SARSCoV-2 with potential deer-to-human transmission. bioRxiv. doi: https://doi. org/10.1101/2022.02.22.481551 72. Vandegrift K.J., Yon M., Surendran-Nair M., Gontu A., Amirthalingam S., Nissly R.H., Levine N., Stuber T., DeNicola A.J., Boulanger J.R., Kotschwar N., Aucoin

CV

Conf. univ. dr. Sorin RĂPUNTEAN FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ (FMV) DIN CADRUL UNIVERSITĂȚII DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN CLUJ-NAPOCA Domenii de interes: Microbiologie/Epidemiologie EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ: 01 octombrie 2009 – prezent; conf. univ dr.; FMV Cluj-Napoca; 01 octombrie 2006 - 01 octombrie 2009; lect. univ. dr.; FMV Cluj Napoca; 01 aprilie 2004 - octombrie 2017; consilier superior; Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Cluj – Biroul de Identificare și Înregistrare a Animalelor; 05 mai 2003 - 01 ianuarie 2004; veterinar - domeniul promovare și vânzări produse veterinare; SC Maravet SA; 27 mai 2000 - 27 martie 2003; veterinar - coordonarea producției și a sănătății animalelor; PIC (Pig Improvement Company) România; 15 februarie 1999 - 15 mai 2000; asist. univ. drd.; FMV Cluj-Napoca; 10 ianuarie 1996 - 15 februarie 1999; prep. univ. drd.; FMV ClujNapoca.

328

S.G., Simon R., Toal K., Olsen R.J., Davis J.J., Bold D., Gaudreault N.N., Richt J.A., Musser J.M., Hudson P.J., Kapur V., Kuchipudi S.V., (2022) Detection of SARSCoV-2 Omicron variant (B.1.1.529) infection of white-tailed deer. bioRxiv. doi: 10.1101/2022.02.04.479189 73. Murray Carolyn (2022) Utah mule deer diagnosed with COVID-19. www.kpcw.org/regionl/2022-03-29/utah-mule-deer-diagnosed-withcovid-19 74. Wernike, K., Fischer, L., Holsteg, M., Aebischer, A., Petrov, A., Marquart K., Schotte U., Schon I., Hoffman D., Hechinger S., Neubauer-Juric A., Blicke I., Mettenleiter T.C., Beer M., (2022). Serological screening in wild ruminants in Germany, 2021/2022: No evidence of SARS-CoV-2, bluetongue virus or pestivirus spread but high seroprevalences against Schmallenberg virus. Transbound. Emerg.

Dis., 10.1111/tbed.14600.

75. Aguiló-Gisbert J., Padilla-Blanca M., Lizana V., Maiques E., Munoz-Baquero M., Chillida –Martinez E., Cardells J., Rubio-Guerri C., (2021) First Description of SARSCoV-2 Infection in Two Feral American Mink (Neovison vison) Caught in the Wild.

Animals (Basel). 11: 1422.

76. Mahajan S., Karikalan M., Chander V., Pawde A. M., Saikumar G., Semmaran M., Lakshmi P.S., Sharma M., Nandi S., Singh K.P., Gupta V.K., Singh R.K., Sharma G.K., (2022) Detection of SARS-CoV-2 in a free ranging leopard (Panthera pardus fusca) in India. Eur. J. Wildl. Res., 68(5) 59. doi: 10.1007/s10344-022-01608-4 77. Robinson S., Kotwa J., Jeeves S., Himsworth C., Pearl D., Weese J., Lindsay R., Dibernardo A., Toledo N.P.L., Pickering B., Goolia M., Chee H-Y., Blais-Savoie J., Chien E., Yim W., Yip L., Mubareka S., Jardine C., (2022). Surveillance for SARS-CoV-2 in Norway rats (Rattus norvegicus) from southern Ontario.

Transbound. Emerg. Dis. DOI: 10.22541/au.166214344.47276029/v1 78. Roundy C.M., Hamer S.A., Zecca I.B., Davila E.B., Auckland L.D., Tang W., Gavranovic H., Swiger S.L., Tomberlin J.K., Fischer R.S.B., & Hamer, G.L., (2022).

No Evidence of SARS-CoV-2 Among Flies or Cockroaches in Households Where COVID-19 Positive Cases Resided. J. Med. Entomol., 59(4),1479–1483. https:// doi.org/10.1093/jme/tjac055 79. Grimm David (2020) Should pets be tested for coronavirus? www. sciencemag.org/news/2020/03/should-pets-be-tested-coronavirus 80. COVID-19 ELISA TEST for veterinary use: Innovative Diagnostics: https:// www.innovative-diagnostics.com 81. Chavda V.P., Feehan J., Apostolopoulos V., (2021) A Veterinary Vaccine for SARS-CoV-2: The First COVID-19 Vaccine for Animals. Vaccines (Basel). 9(6):631. doi: 10.3390/vaccines9060631.

EDUCAȚIE ȘI FORMARE: 08 mai 2014 – 08 august 2014 (08 – 25 mai la UFL; 02 iunie – 08 august the Online PHC6313 Environmental Health Concepts); Certificate in One Health; U.S. Department of Health and Human Services (University of Florida), College of Public Health and Health Professions, Department of Environmental and Global Health, Gainesville (U.S.A.); 15 ianuarie 2011 – 30 septembrie 2011; Diplomă în Administrație Publică și Administrare în Domeniul Veterinar; FMV Cluj-Napoca; 05 ianuarie 2011 – 06 februarie 2011; Certificat de finalizare studii; Influenza Laboratory Training Program; U.S. Department of Health and Human Services (University of Florida), Global Health Laboratory, Gainesville (U.S.A.); 19 noiembrie 2006 – 09 decembrie 2006; absolvent cursul “Modernizing Agricultural Knowledge & Information Systems Project (MAKIS)”; Institutul Van Hall (Universitatea de Științe Aplicate) din Leeuwarden (Olanda); 1998 – 2002 (absolvent); Școala Doctorală; doctorat în microbiologie, diagnostic de laborator; FMV Cluj-Napoca; 01 septembrie 1998 – 30 noiembrie1998; absolvent Programul Epi-Ro-Vet Program: Rolul Epidemiologiei în Medicina Veterinară; Facultatea de Medicină Veterinară - Universitatea Tehnică din Lisabona (Portugalia); 01 octombrie 1990 - 01 iulie 1996 (absolvent); student; FMV Cluj-Napoca; 1985 - 1989 (absolvent); elev profilul mecanic-agricol; Liceul Agro-Industrial nr. 9 din Cluj-Napoca.

PUBLICAȚII: 120 de articole științifice; Prezentări orale la diverse manifestări științifice: 7; Colaborări la realizarea de cărți științifice: 10; Membru în colective de cercetare/contracte de cercetare: 13.

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

PORTOFOLIU n R eviste știinţifice și de informare in domeniul sanitar și veterinar, ce oferă un conţinut editorial de actua­litate la cel mai înalt nivel, realizate în parteneriat cu profesori doctori renumiţi în domeniu, KOL, având girul societăţilor, asociaţiilor și instituţiilor importante din România Reviste științifice dedicate profesioniștilor din domeniul veterinar

Reviste științifice dedicate profesioniștilor din domeniul sanitar

n Organizare de evenimente științifice și de premiere dedicate profesioniștilor din sistemul sanitar și veterinar

n Realizare ghiduri medicale, proiecte speciale, cărți, broșuri, materiale și produse dedicate targetului dvs. n E-mailing - creare și trimitere de newslettere personalizate n Creaţie & DTP - servicii complete de grafică computerizată pentru realizarea de publicaţii, cărți, ghiduri, vizualuri, materiale promoționale, invitații, bannere, roll-up-uri, pliante, flyere etc. (project management, concept, layout, realizare grafică) n Realizare website-uri. n Realizare cursuri online dedicate specialistilor din domeniul sanitar și veterinar

www.innovationinhealth.ro

REVIEW

Comparison between the post aggressive systemic reaction and the general adaptation syndrome

COMPARAȚIE ÎNTRE REACȚIA SISTEMICĂ POST AGRESIVĂ ȘI SINDROMUL GENERAL DE ADAPTARE COMPARISON BETWEEN THE POST AGGRESSIVE SYSTEMIC REACTION AND THE GENERAL ADAPTATION SYNDROME Șef lucr. dr. Răzvan Nicolae Mălăncuș Universitatea de Ştiinţele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi, Facultatea de Medicină Veterinară Iași, Aleea Mihail Sadoveanu 8, 700489, Iași

Recieved: October 2022 Accepted: November 2022

OPEN ACCES JOURNAL Corresponding author: Răzvan Nicolae Mălăncuș, E-mail: razvanmalancus@uaiasi.ro

REZUMAT Din categoria reacțiile nespecifice, reacția sistemică post-agresivă este considerată modelul reacției organismului în toate situațiile care tind să dezechilibreze activitățile normale, considerată cheia reacțiilor nespecifice ale organismului.

Totodată, sindromul general de adaptare, de asemenea o reacție nespecifică a organismului, reprezintă o altă formă de răspuns al acestuia în fața agresorilor care provin din mediul înconjurător.

Diferența prin care se manifestă stresul și reacția nespecifică în fața agresiunii ține atât de intensitatea agentului cauzal, cât mai ales de durata expunerii organismului la acțiunea acestuia.

CUVINTE-CHEIE:

Cite this article: R.N. Mălăncuș.

Comparison between the post aggressive systemic reaction and the general adaptation syndrome.

Rom J Vet Med Pharm.

2022; Vol. VII 37(5):330-332.

stres, reacție sistemică post agresivă

ABSTRACT From the category of non-specific reactions, the post-aggressive systemic reaction is considered the pattern of the body’s reaction in all situations that tend to unbalance normal activities, considered the key to the body’s non-specific reactions.

At the same time, the general adaptation syndrome, also a non-specific reaction of the body, represents another form of its response to aggressors coming from the environment.

The difference between the stress and the non-specific reaction to the aggression depends both on the intensity of the causative agent and especially on the duration of the body’s exposure to its action.

KEYWORDS:

330

stress, post aggressive systemic reaction

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

R.N. Mălăncuș Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

Preocupările medicinei vizează stabilirea mecanismelor de producere a bolilor și modul în care acestea pot fi combătute astfel încât, prin întreaga conduită terapeutică, se încearcă restabilirea echilibrului funcțional, complex și dinamic, întâlnit în starea de sănătate. În condiții normale, homeostazia rămâne constantă fără un efort energetic din partea organismului, reacțiile adaptative folosind rezervele funcționale într-o manieră raționala și, totodată, economică. În cazul presiunii crescute din partea mediului ambiant, organismul apelează la rezerve de energie prin mecanisme suplimentare (compensatorii), care mențin activitățile vitale în conformitate cu noile cerințe. Se realizează, astfel, un nou echilibru ce necesită un consum de energie sporit.10 Mecanismele compensatorii, deși funcționează similar cu mecanismele adaptive, sunt neeconomice, participând la o scădere bruscă a rezervelor funcționale ale corpului. Intervenția mecanismelor compensatorii maschează o deficiență funcțională a organismului, dând aparența de normal. Mecanismele compensatorii presupun riscul perturbării proceselor funcționale, apariția ineficienței compensației și trecerea de la starea de sănătate la boală. Momentul exact al trecerii de la normal la patologic este foarte greu de stabilit, uneori chiar imposibil.6, 10 Organismul răspunde la schimbările de mediu cu un complex de reacții adaptative, folosind aceleași mijloace funcționale atât pentru a se adapta nevoilor curente ale vieții, cât și pentru a răspunde tendințelor perturbatoare ale mediului.

Spre deosebire de agenții agresivi care pot acționa la infinit, reacțiile adaptative sunt limitate în timp. Depășirea acestor limite poate conduce la transformarea acestor reacții adaptative în adevărate verigi patogenetice.7 Din categoria reacțiile nespecifice, reacția sistemică post-agresivă este considerată modelul reacției organismului în toate situațiile care tind să dezechilibreze activitățile normale, fiind considerată cheia reacțiilor nespecifice ale organismului.

Totodată, sindromul general de adaptare, de asemenea o reacție nespecifică a organismului, reprezintă o altă formă de răspuns al acestuia în fața agresorilor care provin din mediul înconjurător.8 Dacă în sindromul general de adaptare agenții etiologi sunt descriși ca fiind exclusiv exogeni, așa numiții factori stresanți, în reacția sistemică post-agresivă agenții etiologici nu se limitează apartenenței la un anumit mediu, intern sau extern.

Cele două moduri de prezentare a capacității organismului de a face față destabilizărilor produse de către acești agenți cauzatori de boală se evidențiază printr-o evoluție asemănătoare din punct

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

de vedere a etapelor descrise și identificate pe parcursul răspunsului furnizat de către organism.8 Dacă reacția sistemică post-agresivă se desfășoară în trei faze - faza catabolică, de tranziție și faza anabolică - asemenea este și sindromul general de adaptare sau teoria despre stres descrisă inițial de Canon și Selye, unde se observă o evoluție stadializată similară, remarcându-se 3 faze distincte: faza de alarmă, faza de rezistență și cea de epuizare.

Deși distincte din punct de vedere a genezei și a modului de evoluție și interpretare a schimbărilor întâlnite la nivelul organismului, cele două reacții sunt similare prin capacitatea de activare a principalelor sisteme energo-genetice în vederea creșterii posibilităților intrinseci de adaptare și apărare.4 Atât în reacția sistemică post agresivă, cât și în sindromul general de adaptare prima fază este dominată de activarea sistemelor simpatico-adrenergic și hipotalamo-hipofizo-adrenocortical.1 Stimularea sistemului simpatico-adrenergic conduce la creșterea concentrației adrenalinei, acest mecanism fiind rapid, energic și de scurtă durată.

Reacția catecolaminergică în stres și în reacția sistemică post-agresivă este produsă prin stimularea sistemului catecolaminergic central (centri nervoși simpatici situați la diferite niveluri ale sistemului nervos central) și a sistemului catecolaminergic periferic, reprezentat de zona medulară a glandei suprarenale și terminațiile simpatice. În sindromul general de adaptare, hidroxilaza este activată de până la 50 de ori, față de doar 5 în condiții normale.2, 5 Efectele stimulării adrenalinei sunt întărite și completate de angajarea lentă în acțiune a sistemului hipotalamo-hipofizo-corticoadrenal, cu secreții mari de hormoni glucocorticoizi. Hormonii de creștere, tireotrof, prolactina etc. interferează și ei în cele două reacții nespecifice de adaptare/ apărare, crescând activitatea metabolică și posibilitățile reactive ale organismului.3 Diferențele principalele întâlnite în cele două răspunsuri ale organismului în fața agresiunii se observă gradual începând cu cea de-a doua fază de evoluție. Dacă faza de tranziție sau intermediară se caracterizează printr-o limitare a reacțiilor catabolice cu trecerea treptată în faza anabolică, dominată de activitatea parasimpatică și hormonii anabolizanți, cea de-a doua fază a sindromului general de adaptare, faza de rezistență, este caracterizată prin hipertropia și hiperplazia glandei corticoadrenale, aceasta putându-și mări volumul cu până la 20% - ceea ce conduce la o creștere a secreției hormonale.

Concentrația predominantă a glucocorticoizilor (cortizon, hidrocortizon) susține hiperglicemia, stimulând, în același timp, o acțiune inhibitoare

331

REVIEW

Comparison between the post aggressive systemic reaction and the general adaptation syndrome

asupra proceselor inflamatorii. La nivel sanguin, se observă o creștere a numărului de leucocite, realizată mai ales prin creșterea neutrofilelor, dar, în același timp, se observă și scăderea numărului de limfocite și eozinofile.

Aceasta este etapa în care rezistenta organismului crește în defavoarea agresorului, dar scade în fața celorlalți agresori.6 Spre deosebire de faza intermediară descrisă în reacția sistemică post agresivă, în care se face trecerea treptată spre vindecare, în cazul teoriei despre stres, dacă organismul nu reușește să învingă agresiunea în această etapă, rezervele metabolice se epuizează, glandele limfatice încep să se atrofieze, apar ulcerații în tractul digestiv și scade numărul de eozinofile, modificări care vor conduce la o degradare continuă a posibilităților de apărare a organismului.9 Ultimele etape ale celor două modalități de răspuns a organismului în fața agresiunii sunt prezentate total distinct. În faza de epuizare a sindromului general de adaptare, ca o consecin-

ță a solicitărilor excesive și prelungite, organismul ajunge la o reducere drastică a abilităților sale reactive și în cele din urmă la moarte. Comparativ, faza anabolică a reacției sistemice post agresive se caracterizează printr-o recuperare graduală.

Deși distincte din punct de vedere evolutiv, cele două reacții se prezintă ca modalități reactive ale organismului declanșate odată cu inițierea acțiunii patogenului. Mai mult decât atât, sindromul general de adaptare poate fi văzut ca parte integrantă a reacției sistemice post agresive, fiind inclus în acest răspuns de tip nespecific. Diferența prin care se manifestă stresul și reacția nespecifică în fața agresiunii ține atât de intensitatea agentului cauzal, cât mai ales de durata expunerii organismului la acțiunea acestuia.

This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercialNoDerivatives 4.0 International License.

Bibliografie 1. Carrol TB et al. Glucocorticoids and adrenal androgens. In: Gardner DG et al, eds. Greenspan’s Basic & Clinical Endocrinology, 9th ed.

McGraw-Hill, 2011.

2. Cooper C.L. Handbook of Stress Medicine and Health, CRC Press.

1995.

3. Hall JE. Guyton and Hall Textbook of Medical Physiology. 12th ed. Philadelphia, PA: Saunders Elsevier; 2011:285–301, 177–189, 870–871, 355–360, 379–396, 955–967.

4. Koeppen BM, Stanton BA. Berne & Levy Physiology. 6th ed.

Philadelphia, PA: Mosby Elsevier; 2010:346–353, 594–663, 699–705, 636–650.

5. Kumar V, Abbas AK, Fausto N, et al., eds. Robbins and Cotran Pathologic Basis of Disease. 8th ed. Philadelphia, PA: Saunders Elsevier; 2010:412–414.

CV

Şef. lucr. dr. Răzvan Nicolae MĂLĂNCUȘ UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢELE VIEȚII ”ION IONESCU DE LA BRAD” IAȘI – FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ - DISCIPLINA FIZIOLOGIE ȘI FIZIOPATOLOGIE ANIMALĂ 2012-prezent Activităţi si responsabilităţi principale: Cercetare. Activități didactice cu studenții Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară ”Ion Ionescu

332

6. Kumar V, Abbas AK, Fauusto N, et al. Robbins Basic Pathology. 8th ed. Philadelphia, PA: Saunders Elsevier; 2010:3–42. 2006;7:589–600.

7. Rhoades RA, Bell DR. Medical Physiology. 4th ed. Philadelphia, PA: Wolter Kluwer Health | Lippincott Williams & Wilkins; 2013:20–33, 427–470, 282–287, 451–470.

8. Strayer DS, Rubin E. Environmental and nutritional pathology.

In: Rubin R, Strayer CS, eds. Rubin’s Pathology: Clinicopathologic Foundations of Medicine. 6th ed. Philadelphia, PA: Lippincott Williams & Wilkins; 2012:293–328.

9. Tamashiro KL, Sakai RR, Shively CA, Karatsoreos IN, Reagan LP. Chronic stress, metabolism, and metabolic syndrome. Stress 2011;14: 468-474.

10. Wylie CM. The definition and measurement of health and disease.

Public Health Reports. 1970;85(2): 100-4.

de la Brad” Iași – Facultatea de Medicină Veterinară 01 Octombrie 2008 - Octombrie 2012 Doctorand Teza de Doctorat: ”Utilizarea tehnicilor de imagistică medicală pentru optimizarea diagnosticului afecțiunilor gastrointestinale la câine”.

University of Liverpool. Small Animal Teaching Hospital, Leahurst 01 Martie 2011 - 01 Iunie 2011 Stagiu de pregătire.

Disciplinele principale studiate: Diagnostic ecografic, Diagnostic radiologic, Diagnostic endoscopic, Fiziologie/Fiziopatologie digestivă, Microbiologie.

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară ”Ion Ionescu de la Brad” Iași – Facultatea de Medicină Veterinară 01 Octombrie 2008 - 01 Martie 2010 Master în Medicină Veterinară, specializarea Clinică și terapie veterinară. Lucrare de Disertație: ”Diagnosticul ecografic al afecțiunilor gastrointestinale la câine”.

Disciplinele principale studiate: Diagnostic ecografic, Diagnostic radiologic, Patologia animalelor exotice.

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară ”Ion Ionescu de la Brad” Iași – Facultatea de Medicină Veterinară 01 Octombrie 2002 - 01 Iulie 2008 Doctor medic veterinar.

Lucrare Licență ”Diagnosticul paraclinic al hepatopatiilor la bovine”.

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

Dragi colegi, am înființat Editura ”HERMANN”, în anul 2015, în primul rând cu gândul la voi, oferindu-vă o platformă de publicare independentă, contextul ”Sibiu Capitală Culturală Europeană” fiind unul evident favorabil.

Am avut mereu certitudinea că, în această nobilă profesie, gândirea medicală se formează numai prin lectura începută din liceu și, desigur, accentuată în facultate, urmând ca, mai apoi, toată viața medicul să aibă, prin citit, o reală preocupare intelectuală.

Să existe o legătură între capacitatea de diagnostic și preocupările medicului veterinar către lectură? Cu siguranță! Atunci când medicul este preocupat de istorie, filosofie, eseistică, memorialistică sau poezie, fără să mai amintim muzica de calitate, teatrul și arta în general, cu siguranță diagnosticul și terapia vor avea noi reprezentări, mult mai bine calibrate în raport cu evoluția fiecărui caz.

Voi avea mereu bucuria să sprijin colegii care au un manuscris gata de publicat, fie că este unul din domeniul științific, fie din alt gen literar.

Vă invit să parcurgeți și paginile site-ului oficial al editurii www. editurahermann.com Dr. Cristian Valentin Iosif, proprietarul Editurii ”Hermann”

VET HISTORY - PERSONALITIES

Personalities, in Security's files

PERSONALITĂȚI ALE PROFESIEI, ÎN DOSARELE SECURITĂȚII PERSONALITIES, IN SECURITY'S FILES Dr. Cristian Valentin Iosif Medic veterinar clinician la „Hermann VET” – Cabinet de medicină veterinară Sibiu

SECURITATEA ROMÂNĂ ORGANUL REPRESIV PRIN CARE PARTIDUL COMUNIST A IMPUS DICTATURA ÎN ROMÂNIA [PARTEA A TREIA] SECURITATEA – INSTITUȚIA SOVIETIZĂRII ROMÂNIEI

Continuând descrierea, constatăm faptul că în România ”organele” Securităţii Române, în munca lor operativă, răspundeau numai în faţa primilor secretari ai comitetelor regionale ale Partidului Muncitoresc Român (P.M.R.). Mai precis, partidul – comunist, desigur (prin intermediul prim secretarilor) dirija activitatea Securităţii Române. Existența medicinei veterinare din ţara noastră era decisă de aceşti lideri comunişti. În societatea care se forma, impusă de partidul unic, a existat mereu o împotrivire a populaţiei.

Tinerii trebuie să ştie acest lucru, la fel şi generaţiile viitoare. Medicii veterinari, apropiaţi prin construcţia umanistă de ştiinţele naturale, priveau cu consternare tabloul social oferit de om, ca fiinţă biologică. Apropiaţi mai mult de biologic, de natură, de peisajul celorlalte specii, priveau miraţi evoluţia societăţii umane spre totalitarism. Cum este posibil un astfel de model de organizare socială la o specie superioară?

Cine dirijează aceste mecanisme de mutilare a sufletului unei comunităţi – pentru reuşitele unui grup – în acele vremuri, partidul comunist?

Acţiunile Securităţii Române erau, de asemenea, orientate şi împotriva cetăţenilor străini.

Erau vizate, bineînţeles, şi persoanele care aveau contacte cu cetăţeni străini; era verificată corespondenţa acestora.

TRUPELE MILIȚIEI

În caz de nevoie (peste tot la nivel regional) Securitatea Română avea dreptul de a subordona trupele Miliţiei. Introducem alţi termeni: forţele

334

imperialiste, activităţi duşmănoase, persoane suspecte, elemente infractoare etc. Cetățenii puteau fi arestaţi oricând, în timp ce martorii se supuneau interogatoriului. Excepţia privea liderii comunişti şi deputaţii Marii Adunări Naţionale.

Organele conducătoare ale partidului – adică boşii comunişti, mai pe înţelesul noilor generaţii – erau protejaţi, aveau imunitate – Securitatea Română neputând să le atingă penajul.

GULAGUL ROMÂNESC

Apăruseră aresturile şi închisorile. Începeau anchetele. Cel deţinut se afla la dispoziţia Securităţii Române. Luase naştere termenul crimă de stat. Între timp, organele Securităţii Române primeau, pe lângă salariu, şi o primă aferentă gradului militar deţinut. Mai încasau un grad şi, eventual, o încă o primă în situaţia în care se remarcau prin arestarea unui contra-revoluţionar important forței de ocupație.

Au existat, în medie, 120 de închisori şi lagare de muncă în care şi-au pierdut viaţa sute de mii de români. Cifra avansată de către dr. Florin Matrescu este de 891.500 morţi în genocidul comunist comis între actualele granițe ale României. Holocaustul Roşu a produs mai multe victime decât nazismul.

Familiile securiştilor se bucurau de privilegii.

Partidul comunist i-a considerat trădători pe toți cei care nu doreau să se subjuge intereselor sale, căci de doctrină nu putem să vorbim.

[1945-1954]. Agenturile serviciilor de spionaj imperialiste, serviciile de spionaj inamice – iată noi termeni. Se temeau continuu aceşti noi revoluţionari. Comunismul a fost impus în ţara

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

C.V. Iosif Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

ţia de contrasabotaj recruta informatori din toate structurile societăţii. Securiștii aveau dreptul să ancheteze un student, în calitate de martor.

Aveau dreptul să efectueze percheziţii, să verifice corespondeţa.

Mult mai grav este că puteau să solicite, oricărui conducător al unei unităţi de învăţământ, informaţii cu privire la studenţi şi cadre didactice.

Mai mult de atât, indiferent de calitatea profesională, acea persoană putea fi dată afară din instituţie/loc de muncă – fie că vorbim despre un student, un inginer, un ţăran sau un muncitor oarecare. Aceşti oameni erau numiţi elemente duşmănoase.

Biroul 3 din cadrul secţiei de sabotaj era cel care se ocupa de problemele: comerţul alimentar, zootehnie, agricultură în formă privată, sector animalier etc.

SECȚIA DE FILAJ ȘI INVESTIGAȚII

Doctorul Florin Matrescu (https://florinmatrescu.wordpress.com/curriculum-vitae/) noastră, Securitatea Română şi partidul comunist având rolul cel mai important în această ecuaţie.

OFIȚERII ANCHETATORI

Identificăm o altă temă: ofiţerii de Securitate realizau percheziţii secrete, umblau după documente, erau peste tot. Dar cel mai grav este faptul că aveau dreptul să interogheze orice martor doreau, inclusiv militari. ”Legal”. Puteau reţine o persoană pentru 48 de ore, după care decideau dacă este eliberată sau arestată în continuare. O activitate specială a Securităţii Române era racolarea de informatori. Au structurat, în acest fel, reţele de informatori.

Activitatea subversivă dusă de elemente expropriate – o altă frază tipică. Ne imaginăm tragedia acelor familii. Trădătorii clasei muncitoare – un alt termen care descrie incitarea conflictului între clasele sociale. Activităţile subversive sub paravanul cultelor, este un alt exemplu.

SECȚIILE SECURITĂȚII

Biroul 3 din secţia politici subversive din direcţiunile regionale categoria I şi II – urmărea, printre altele, activitatea studenţilor, dar şi a liber profesioniştilor. Şi studenţii facultăţii de medicină veterinară din Bucureşti erau în vizorul informatorilor. Sec-

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

O categorie aparte în organizarea Securităţii o constituia Secţia de filaj şi investigaţii. Cei ce lucrau acolo puteau să reţină orice persoană.

Simpla opinie/părere ce transmitea faptul că o persoană se opune unei investigaţii aducea respectiva persoană la Securitate în calitate de interogat, arestat. Aveau case special amenajate în acest context.

Realizau percheziţii, arestări; organizau reţele de informatori şi racolau permanent martori.

Dacă o persoană proteja pe cineva drag, depunând mărturii false, securiştii aveau dreptul de a o reţine şi acuza.

Aveau o structură de organizare formată din mai multe birouri, fiecare cu responsabilităţi precise. Securitatea avea un birou de contrainformaţii şi în cadrul Miliţiei. Aceşti funcţionari puteau fi racolaţi ca informatori. Arestările se făceau pe baza informaţiilor primite. Puteau să recruteze informatori şi colaboratori chiar dintre cei arestaţi.

SECȚIA CADRE

Cei ce lucrau acolo aveau misiuni speciale și abilitatea de a recruta oameni loiali, care erau dispuşi să servească interesele Securităţii.

Verificau întreaga familie a candidatului, chiar avizau căsătoriile sau se pronunţau cu privire la un divorţ.

Printr-o secţie operativă, realizau ascultarea telefoanelor. Puteau să pătrundă în orice birou în acest sens. Realizau fotografii, cercetări grafologice sau chiar diferite proceduri ce ţin de laboratorul chimic. Controlau staţiile de radio-emisie. Bruiau emisiile posturilor de radio anti-sovietice sau a celor pe care le considerau împotriva regimului democratic din România.

Aveau informatori în toate oficiile poştale. Ve-

335

VET HISTORY - PERSONALITIES

rificau corespondenţa şi întocmeau rapoarte în diferite situaţii.

TOVARĂȘUL ALEXANDRU DRĂGHICI

La data de 27 mai 1952, este destituit din funcţie tovarăşul Teohari Georgescu şi este nu-

336

Personalities, in Security's files

mit tovarăşul Drăghici Alexandru la Ministerul Afacerilor Interne. În prezidiul şedinţei Marii Adunări Naţionale îl regăsim pe I. C. Parhon.

Au decis acest lucru tovarăşii: Gheorghiu-Dej, Al. Moghioroş, Gh. Apostol, M. Constantinescu, E. Bodnăraş, Chivu Stoica şi C. Pârvulescu. (În

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

C.V. Iosif Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

anul 1946, Majestatea Sa Regele Mihai I fondase Institutul de Endocrinologie, atribuind numele profesorului – «C. I. Parhon»). În 18 septembrie 1952, Alexandru Drăghici devine ministru al Securităţii Statului. În 1956, are loc o reorganizare a Departamentului Se-

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

curităţii Statului. În acest fel, clasa muncitoare, ţărănimea muncitoare şi intelectualitatea progresistă primeau un rol determinant. Interesant este faptul că se decid activităţi de monitorizare în ţări precum Anglia, Franţa, Germania Federală sau USA. Se permit recrutări din toate segmen-

337

VET HISTORY - PERSONALITIES

tele profesionale, dar şi din rândul membrilor de partid, dar cu acordul Primului Secretar din raioane.

Prin Biroul 1 şi Biroul 2 s-a efectuat urmărirea celor care activau în domeniul artistic, a

338

Personalities, in Security's files

studenţilor şi tinerilor în general. S-au efectuat numeroase anchete, racolări de informatori, dar şi arestări. Direcţia “Lupta Contra Activităţii Politice Subversive” avea activitate în facultăţi.

Prin Biroul 2, erau supravegheaţi studenţii, ele-

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

C.V. Iosif Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

vii, dar şi corpul profesoral. Direcţia „Lupta cu Contrarevoluţia Economică” serviciul V, Biroul 1 – viza probleme din agricultură şi creşterea animalelor.

PROFESIILE SECURIȘTILOR

Un maior de securitate este cazangiu, altul frezor. Profesiile de bază continuă în aceelaşi mod: maior – de profesie muncitor necalificat; colonel de securitate – de profesie lăcătuş; co-

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

lonel – de profesie strungar în fier; maior – de profesie ajustor mecanic; maior – de profesie tipograf/zețar. Anii trec, metodele rămân; [6 mai 1966 – locotenent colonel – profesia de bază lăcătuş ajustor. 25 mai 1967 – maior de profesie cazangiu. Exemplele sunt numeroase].

ACTIVITATEA SECURITĂȚII

Este evident faptul că separaţia este un obiectiv ce ţine de natura premiselor, categoriile ur-

339

VET HISTORY - PERSONALITIES

mărite fiind diferite. Pe de o parte identificăm activitatea dusă împotriva duşmanului de clasă, a chiaburimii, a marilor negustori, moşieri expropriați etc., pe de altă parte sunt legionarii. În plus, evidențiem păturile sociale obișnuite, care au trăit ocupaţia sovietică şi instalarea regimului comunist, oameni care nu neapărat s-au opus comunismului, însă nu au dorit să devină comunişti, nu au fost de acord cu absurditatea regimului. Acești cetățeni nu făceau politică, însă se treziseră într-un regim incompatibil unei societăţi libere, democratice.

TERMENII TOTALITARISMULUI

Am identificat inventarea de noi definiții: posturi de radio imperialiste, democraţie populară, funcţionarii ambasadelor imperialiste, elemente capitaliste de la ţară, partide reacţionare dizolvate. În realitate, Securitatea se implica în impunerea regimului comunist dictatorial, orice cetățean putând deveni victimă: cetăţenii care aveau relaţii de familie cu membrii ai ambasadelor, foşti proprietari de terenuri agricole, mici întreprinzători, intelectuali, țărani liberi etc.

DECRETUL NR. 6 DIN 14 IANUARIE 1950

Prevedea înființarea Unităţilor de Muncă – locul unde vor fi încartiruiți cei care se opun noii orânduiri. Securitatea se implică eficient.

Se vorbeşte despre durata reeducării, despre efectele reeducării în aceste unităţi de muncă.

Cei care erau trimiși în astfel de locuri aveau întocmit un dosar, de către Securitate. În închisori, medicamentele de bază lipseau și medicii nu acționau în interesele pacienților. Nu se putea discuta despre o legătură medic-pacient, despre omenie, despre umanitate. Medicii, doctori ai Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.), erau o componentă a aparatului represiv. Nu existau tratamente pentru bolnavii cu afecțiuni cronice. La închisoarea din Aiud, medicul şef, cu grad de maior, fusese recunoscut de către un

Personalities, in Security's files

coleg arestat, şef de promoție, ca fiind unul dintre cei mai slabi studenţi în perioada facultăţii.

Este foarte impresionantă atitudinea unui medic arestat politic, în refuzul său de a accepta să fie medic în Zacă, în condiţiile impuse de conducerea închisorii: „dumneavoastră puteți da ordine subalternilor şi deținuților. Deci şi mie, cât timp sunt un simplu deţinut. Ca medic, în exercițiul profesiunii, sunt însă suveran în hotărârile mele şi nu-mi puteți da ordin! Căutați-vă deci pe altcineva, fiindcă eu nu accept să fiu medic în condiţiile ăstea!”. „Aici o să-ţi putrezească oasele, banditule!” - a fost răspunsul ofițerului politic.

Tipic pentru anii 1952, procesele se judecau cu ușile închise. Judecătorii realizau un rol al acuzatorului, iar procurorii foloseau demagogia de partid, susținând clasa muncitoare împotriva duşmanului burhezo-moşieresc. Pe atunci, avocații aveau în regulă discursul marxist-leninist şi ajungeau să facă rechizitoriul propriilor clienți, cerând condamnarea lor.

Cu ce seamănă tot acest tablou prezentat în articolul de față? Din păcate, cu prezentul, vizibil la Răsărit, în contextul actual politico-militar, unde confruntarea dictaturii cu libertatea a deraiat într-un război în care cel care a atacat primul poartă întreaga responsabilitate.

[Continuarea în numărul viitor]

---------------------------------------------------------Dr. Cristian Valentin Iosif este cercetător C.N.S.A.S. din anul 2015, cu tema de cercetare „Medicina Veterinară Românească – parcursul profesiei în totalitarism”.

This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercialNoDerivatives 4.0 International License.

Bibliografie Cristian Valentin Iosif – „Medicina veterinară românească – personalități ale profesiei în dosarele securității” Vol I – Editura „Hermann”, Sibiu 2017. ISBN 978-606-9669-41-9. Colecția memorialistică.

(Alte elementele de bibliografie secundară din articol sunt prezente în cartea precizată).

340

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

C.V. Iosif Romanian Journal of Veterinary Medicine & Pharmacology

CV

Dr. Cristian Valentin IOSIF MEDIC VETERINAR CLINICIAN LA „HERMANN VET” – CABINET DE MEDICINĂ VETERINARĂ SIBIU Scriitor, analist, proprietarul Editurii “Hermann”din fe­ bruarie 2022, Cercetător acreditat C.N.S.A.S. EXPERIENŢA PROFESIONALĂ Absolvent al Școlii de Studii Postuniversitare de Medicină Veterinară, specializarea “Clinică şi Farmacie Veterinară” – studii 2 ani, promoția 1998. Absolvent al Facultăţii de Medicină Veterinară Bucureşti – studii 6 ani, promoția 1996. După absolvire, lucrează ca stagiar în cabinete bucureștene private. În paralel, înființează societatea „Hermann” şi pune bazele unui cabinet de medicină veterinară în Sibiu, astăzi cu o vechime de 20 de ani. În perioada 2000-2012 a publicat articole în presa sibiană, temele fiind diverse: de la specificul medical veterinar, la cel pe teme ecologice. Din 2015 este cercetător acreditat C.N.S.A.S., cu tema de cercetare: „Medicina veterinară românească, parcursul profesiei în totalitarism, 1948-1989”.

Cristian Valentin Iosif publică eseu, memorii, studii sociologice, etică profesională, studii de arhivă, documentaristică, note de disertație, poezie, teatru, cărți de călătorie și trăiește având convingerea că angajarea (engagement în limba franceză) este, în fapt, datoria etică a omului creator de idei de a se implica în dinamica societății căreia îi aparține și, mai ales, din care provine. Susține dizertații pe două teme: „Misiunea cercetătorului C.N.S.A.S.” şi „Etica în domeniul medical veterinar”. Desfășoară activitate de recenzie ca editor. Între 2005 şi 2017 a fost membru în comisia de Bacalaureat – Colegiul “D.P. Barcianu” din Municipiul Sibiu. A fost membru în Comisia Legislativă a C.M.V.R. în mandatul

Vol VII - Nr. 37 (5) 2022

2013-2016. Începând din 2021 publică articole în platforma ”CONTRIBUTORS. CĂRȚI PUBLICATE: 2013 - „Dreptul de a pune condiţii” Editura Honterus, Sibiu – editura F.D.G.R. – Forumul German din România.; 2015 - „Amendament Vet” Editura ASTRA, Sibiu – Asociațiunea Transilvană pentru Literatura română şi Cultura Poporului Român.; 2015 - „Primul meu câine” la Editura Honterus Sibiu – fondul de idei fiind original, derivat din experienţa autorului; 2016 - „Medicina veterinară românească – Personalităţi ale profesiei în dosarele securităţii” – Volumul I, la Editura Hermann, Sibiu.

2017 - „Medicina veterinară românească – Personalităţi ale profesiei în dosarele securităţii” – Volumul II. la Editura Hermann, Sibiu.

2017 - „Tie Break – medicii veterinari vs. medicina veterinară”, la Editura Hermann, Sibiu.

2017 - „Este iepurele un animal de companie?”, la Editura Hermann, Sibiu.

2018 - „Etica în medicina veterinară”, la Editura Hermann din Sibiu.

2018 - „Tie Break – medicii veterinari vs. medicina veterinară”, ediția a-II-a revăzută, la Editura Hermann din Sibiu.

2019 -„Quantum Satis – şi studenții au suflet tovarășilor profesori…” Editura “Hermann”, Sibiu, 2019.

2019 -„Concesive” – volum de poezii. Editura “Hermann”, Sibiu.

2020 – ”Tunele și poduri” – teatru (dramaturgie și scenariu) - ”Editura Hermann” Sibiu.

2020 – ”VET Press, articole 2006-2009” - ”Editura Hermann” Sibiu.

2021 – ”Gigantul Gheție – o viață începută în libertate și apusă în totalitarism” - ”Editura Hermann” Sibiu.

2021 – ”Intersecţii la Camera Deputaţilor” - ”Editura Hermann” Sibiu.

2021 – ”La Revoluție” - ”Editura Hermann” Sibiu.

2021 –”Cuvinte către colegii mei” - ”Editura Hermann” Sibiu.

2021 – ”Halkidiki – o mie de kilometri la sud de Sibiu” ”Editura Hermann” Sibiu.

2021 – ”Neorânduiții” - ”Editura Hermann” Sibiu.

2021 – ”Sistemul concurenței” - ”Editura Hermann” Sibiu.

2021 – ”Impuls – 365 de zile între adeziune și demisie” - ”Editura Hermann” – Sibiu.

2021 – ”Principiul colegialității” - ”Editura Hermann” – Sibiu

341

TALON DE ABONAMENT Doresc să mă abonez Varianta digitală:

q Abonament pentru 1 an (6 numere) - 170 RON (cu toate taxele incluse) q Abonament pentru 2 ani (12 numere) - 300 RON (cu toate taxele incluse)

REVISTĂ CREDITATĂ CU 15 PUNCTE ANUAL PENTRU ABONAMENTELE PLĂTITE Nume:................................................................................... Prenume: ...................................................................................................

Dna

Dl

Dra

Adresă domiciliu: ..................................................................................................................................................

Municipiu: ........................................................................ Sect.: ................ Judeţ:............................................................ Oraş:............ ..................................................... Comună: ...................................................................................................... Cod poştal: ...................

Telefon:............................................................................. Număr atestat de liberă practică.................................................................

Specialitate ........................................................................................

student

rezident

medic specialist

medic primar

Competenţă ............................................................................... Denumire instituţie: .......................................................

Domeniu de activitate:

Privat

Public

Secţie: ................................................................................................. Funcţie: ......................................................................

Specialitate: ................................................................. Adresă instituţie: ............................................................................ .................................................... Municipiu: ....................................................Sect.: ........... Judeţ:................................. Oraş:............ ..................................................... Comună: ...................................................................................................... Cod poştal: ................... ............................ Telefon: .......................................... Mobil: ......................................................

E-mail: ........................................................................ Web: ...................................................................................................

CUI instituţie: Plătitor de TVA:

da

nu

Factură - vă rugăm să completaţi cu coordonatele necesare emiterii facturii: Denumire persoană: ...................................................... Denumire instituţie: ..................................................................

Adresa pentru primirea revistelor:

Domiciliu

Instituţie Data:

/

/

Semnătură:…..………….….......…

NOTĂ: Datele cu caracter personal colectate de la dvs. prin intermediul talonului de abonare sunt folosite DOAR in scopul pentru care au fost preluate, respectiv, abonarea la revistele noastre.

După completare, vă rugăm să trimiteţi talonul însoţit de dovada efectuării plăţii scanate la adresa de email redactia.ihc@gmail.com. Mulţumim!

Adeverinţa pentru abonarea la revistă se eliberează în maximum 2 zile lucrătoare de la exprimarea solicitării dvs., după efectuarea plății.

!

Plata abonamentului se va efectua prin ordin de plată ori transfer bancar pe coordonatele: S.C. INNOVATION IN HEALTH CENTER S.R.L SEDIUL SOCIAL: SOS. VIRTUȚII NR. 19D, SECTOR 6, BUCUREȘTI CUI: 38637290, R.C.: J40/20963/2017 CONT IBAN RON: RO91BACX0000001601177000 BANCA UNICREDIT BANK, SUCURSALA ORIZONT

Editura Etna este înscrisă în Societatea Editorilor Români.

Acreditată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS) la poziția 241 şi de Colegiul Medicilor din România.

CONTACT EDITURA ETNA Str. Anton Pann nr 18A, ap 1, Sector 3, Cod 030796, București Tel: +40727317800 E-mail: tarabic_octavia@yahoo.com

www.etna.ro

B.A. Vițălaru, D. Crînganu, Raluca Crînganu

INNOVATION IN HEALTH AWARDS GALA

ORGANIZATOR