91 cu locul, timpul acţiunii, cu atitudinea personajelor ş.a. Aceste amănunte sînt exprimate cu ajutorul ideilor secundare. Prin adăugarea ideilor secundare la cele principale, planul simplu se transformă în planul compus al operei literare. Planul dezvoltat are o structură complexă: denumirea compartimentului se notează cu cifre romane; ideile principale — prin cifre arabe; ideile secundare — cu litere mici. Prezentăm mai jos planul compus al fragmentului „Trofimaş” (I. Druţă). I. Introducere. 1. „Trofimaş” — fragment din povestirea „Frunze de dor” de I. Druţă. a) Timpul, locul petrecerii acţiunii în povestirea „Frunze de dor”. b) Familia lui Zînel Cojocaru. II. Cuprins. 1. Trofimaş doreşte o şleapcă. 2. Micul erou obţine banii doriţi şi pleacă să-şi cumpere şlepcuşoara: a) feciorul mai mic îl iniţiază pe tată-său în „planul său” —„să mă primblu”; b) întîlnirea cu Rusanda; c) Trofimaş controlează rubla: nu cumva e falsă? 3. Peripeţiile lui Trofimaş la întîlnirea sa cu cioroiul: a) goana după cioroi; b) pierderea banilor; c) drumul anevoios spre casă. III. Încheiere. 1.”Era război”. a) Vestea despre pierderea grea — moartea feciorului mai mare al lui Zînel Cojocaru. b) Trofimaş îmbracă pălăria cea verde cu pană de păun. apLICaţII 1. Întocmiţi planul compus al povestirii „Vînătorii de raţe”. (I. Druţă) 2. Alcătuiţi planul desfăşurat al unei naraţiuni pe care aţi studiat-o în clasele primare şi pe care aţi reţinut-o.
Naraţiunea. Detaliul artistic În urma lecturii povestirii „Vînătorii de raţe” (I. Druţă) aţi aflat mai multe întîmplări, care se petrec unele după altele. Aceste întîmplări sînt expuse într-o anumită ordine. La început Ion Druţă povesteşte despre moş Trofim şi mătuşă, arată locul unde se petrec întîmplările (într-un sat moldovenesc aproape de pădure), timpul cînd se petrec ele. De la început scriitorul doreşte să ne pregătească să
