Subiectul operei literare. Elementele subiectului

apLICaţII

1. Ce impresie v-a lăsat lectura textului? Prin ce stări sufl eteşi aţi trecut? Ce le-a determinat? 2. Găsiţi şi citiţi fragmentele din care se vede cum îngrijeşte bătrîna de răţuşcă. Cum răspunde Cenuşica la aceasta? Dar ce gînduri îl încearcă pe moş Trofi m? 3. Ce momente din povestire demonstrează că cei doi bătrîni au păreri, atitudini diferite, contrare, chiar? Citiţi-le. 4. Găsiţi şi citiţi episodul „bătăliei” răţuştei cu gîştele. Ce semnifi caţie are în acest context exclamaţia: „...deci, slăvit fi e cel ce cade pe cîmpul dreptăţii!”? 5. Selectaţi materiale şi caracterizaţi personajele principale: Cenuşica, mătuşa, moş Trofi m. Cum credeţi, de ce mătuşa n-are nume, dar bătrînul poartă un nume concret, ba chiar şi poreclă? Care este atitudinea autorului faţă de fi ecare? Cum aţi stabilit? 6. Prezentaţi exemple de diferite moduri de expunere, folosite de autor. Arătaţi, rolul lor în povestire. 7. Citiţi atent dialogul din fi nalul povestirii. Cum se autocaracterizează prin el personajele? 8. Cum înţelegeţi spusele bătrînei: „Îi mamă de-amu... Săraca mamă”; „Domnul ne-a dat-o pentru îmbucurarea sufl etului”; „Nu... Din ceea ce bucură sufl etul, din aceea zeamă nu se face”? Ce idei promoveză autorul? 9. Explicaţi şi semnifi caţia titlului povestirii. În variantele precedente ea se numea „Cenuşica”. De ce autorul i-a scimbat titlul? Cine sînt „Vînătorii de raţe”? 10. Extrageţi din text cuvinte, expresii şi alcătuiţi „portretul” Cenuşicăi, aşa cum o vede autorul. 11. Pe cine aţi îndrăgit: pe moş Trofi m sau pe nevasta lui? De ce? 12. Arătaţi ce sens au cuvintele evidenţiate (propriu sau fi gurat): a întoarce valul amintirilor; se plîngea că-l împunge ceva sub coastă; cîrdul... topindu-se într-un amurg senin; se uită printre nuiele cum se leagănă dealuri şi văi; îi fugea inima în lăbuţe; mirosea a mare bătălie; a trecut glonte pe lîngă fîntînă.

Subiectul operei literare. elementele subiectului

Citind fragmentul „Pupăza din tei” (I.Creangă), aţi observat că el reprezintă, într-o anumită ordine, diferite întîmplări, fapte , situaţii, sentimente, menite să pună în lumină caractere omeneşti şi raporturile dintre ele. Acestea sînt: nemulţumirea lui Nică pentru că este trezit dis-de-dimineaţă; pupăza din tei şi „soarta” ei după ce nimereşte pe mîinile lui Nică; scena de la iarmaroc; întoar-

cerea „ceasornicului satului”; convorbirile dintre mătuşa Măriuca şi mama lui Nică ş.a. Toate aceste fapte formează subiectul fragmentului.

Subiectul operei literare este o înlănţuire de întîmplări sau evenimente, legate într-un singur tot, prin care se dezvăluie caractere omeneşti şi relaţiile dintre ele.

Subiectul operei literare poate fi simplu — în cazul expunerii consecutive a faptelor şi întîmplărilor („Pupăza din tei”) sau compus — atunci cînd acţiunea are loc în mai multe planuri spaţiale şi, principalul, în două sau trei planuri temporale (prezent, trecut, viitor) („Trofimaş”, I. Druţă). Subiectul operei literare are mai multe părţi componente: expoziţia, intriga, desfăşurarea acţiunii, punctul culminant şi deznodămîntul. În cadrul subiectului se găseşte un conflict. În „Pupza din tei” conflicul îl constituie „cucul armenesc”, pe care-l ura Nică, fiindcă era nevoit să se scoale cu noaptea-n cap din pricina „pupatului” ei.

expoziţia este partea introductivă, în care luăm cunoştinţă de cadrul în care se va desfăşura acţiunea, de împrejurările în care se va dezlănţui conflictul, de unele personaje care vor participa la acţiune.

Expoziţia este partea introductivă a subiectului pînă la începutul acţiunii. După expoziţie urmează un fapt care trezeşte interesul cititorului şi prin care cursul evenimentelor ia o altă direcţie. Un astfel de punct de plecare al tuturor acţiunilor în fragmentul „Pupăza din tei” este „găbuitul” pupăzei pe ouă.

Intriga este faptul important, care dezlănţuie conflictul şi determină cursul acţiunii.

Intriga este faptul cu care începe acţiunea. De la prinderea pupăzei, acţiunea din fragment se dezvoltă: Nică ascunde pupăza în pod, apoi încearcă s-o vîndă la iarmaroc; se revoltă mătuşa Măriuca pentru dispariţia pupăzei. Conflictul creşte în intensitate, scriitorul scoate în relief caracterele personajelor, relaţiile dintre ele. Desfăşurarea acţiunii este numită partea subiectului, în care sînt scoase în relief, cu ajutorul faptelor, caracterele personajelor, evoluţia lor, relaţiile dintre ele. Partea subiectului dintre intrigă şi deznodămînt se numeşte desfăşurarea acţiunii, şi este partea cea mai întinsă a subiectului. Conflicul din fragment ajunge la un moment dat la o încordare maximă. Moşul se face a căuta de ouă pupăza şi-i dă drumul. Acesta-i punctul culminant.

punctul culminant este partea subiectului, în care conflictul ajunge cea mai mare tensiune.

După punctul culminant urmează deznodămîntul. Pupăza revine la locul ei şi se stabileşte pacea şi prietenia în satul şi în familia lui Nică.