70
DIN LIteratUra SeCOLULUI XX Literatura plaiului natal Unul din principiile esenţiale ale literaturii moldoveneşti din această perioadă este afirmarea realităţii. Operele literare sînt pătrunse de optimism, slujesc drept izvor de bucurie şi de însufleţire pentru cititori, oglindesc veridic varietatea realităţii. Remarcabile sînt progresele pe care le-a obţinut proza moldovenească. Romanele şi povestirile se disting prin problematica lor variată, prin reflectarea profundă a vieţii. Au apărut un şir de noi opere: „Ultima lună de toamnă”, „Balade din cîmpie”, ”Biserica Albă”, „Clopotniţa, I. Druţă; „Singur în faţa dragostei”, „Unchiul din Paris”, A. Busuioc; „Ţarină fără plugari” de Ana Lupan; „Urme pe prag”, „Vînturi albastre”, A. Marinat; „Recviem pentru Maria”, V. Malev; „Oameni şi destine ”, A. Şalari ş.a. Succese considerabile a obţinut poezia moldovenească. Apare un număr impunător de culegeri de poezii: „Zile de azi, zile de mîine”, Em. Bucov; „Legea găzduirii”, A.Lupan; „Fiindcă iubesc”, Gr.Vieru; „Baştina”, P. Boţu; „Sînt verb”, L. Damian ş.a. Literatura moldovenească din sec. XX înregistrează importante succese în dezvoltarea sa artistică. Multe din creaţiile literare moldoveneşti au fost traduse în diverse limbi, devenind astfel cunoscute cititorilor din alte ţări.
paVeL BOţU (1933–1987) Pavel Boţu s-a născut la 14 iulie 1933 într-o familie de plugari din satul Prioziornoe, raionul Ismail, regiunea Odesa. Poeziile adunate în volumele „Credinţă” şi „Continente” au o tematică bogată şi variată. P. Boţu editează culegerile de schiţe şi povestiri „Răboj” şi „Ciugur-Mugur”. A mai publicat volumele de poezii: „Casa din Bugeac” (1973), „Leagănul”(1981), „Verb la netrecut”(1985), „Poeme” (1986) ş.a. P. Boţu a iubit baştina, oamenii şi limba maternă — limba moldovenească. Drept recunoştinţă, anual, la 14 iulie, satul de baştină, Prioziornoe, este gazda Festivalului Limbii Moldoveneşti. În anul 2003, la Odesa apare culegerea de versuri „Strămoşii” (postum), culegere ce include cîteva poezii însemnate din creaţia lui P. Boţu, traduse în limbile ucraineană şi rusă.
