60 6. 7. 8. 9.
Ce emoţii vă trezeşte această poezie? Găsiţi epitete în poezie şi lămuriţi-le. Faceţi un tablou oral al iernii de la voi din sat (oraş). Explicaţi versurile: a) Iarna cerne norii de zăpadă; b) Cu o zale argintie se îmbracă mîndra ţară; c) Ca fantasme albe plopii înşiraţi se pierd în zare. 10. Putem spune că pastelul “Iarna” este o “simfonie în alb”? De ce? Ce imagini auditive şi vizuale atestăm în poezie? 11. Ce imagine vă sugerează repetarea verbului ninge? 12. Organizaţi o victorină pe tema: „Cine cunoaşte mai multe poezii despre iarnă?” 13. Comentaţi pastelul „Iarna”, aplicînd cunoştinţele căpătate pînă-n prezent. 14. Numiţi cîteva aspecte ale poeziei pe care le consideraţi importante pentru a demonstra că „Iarna” este pastel.
pastelul. Descrierea în versuri. Comparaţia
Obiectivul literaturii artistice este realitatea înconjurătoare. Zugrăvind tablouri de viaţă, scriitorul povesteşte întîmplări, caracterizează personajele, descrie natura şi aspectul exterior al oamenilor, reproduce vorbirea persoanelor, evidenţiază sentimentele şi gîndurile ce-l frămîntă. În conformitate cu specificul operei, cu scopul pe care-l urmăreşte şi cu materialul de viaţă de la care porneşte, autorul foloseşte diferite moduri artistice de expunere. Cele mai frecvente sînt: naraţiunea, descrierea, dialogul, monologul. Uneori în operele literare, pentru a reda cadrul în care se desfăşoară acţiunea sau pentru a-i ajuta cititorului să-şi reprezinte mai bine participanţii ei, se foloseşte descrierea. Descrierea unui tablou din natură se numeşte peisaj. procedeul literar cu ajutorul căruia scriitorul zugrăveşte particularităţile unor personaje, obiecte sau fenomene se numeşte descriere. Descrierea este atît în proză, cît şi în versuri. Descrierea în versuri este diversă: descrierea naturii; descrierea personajului; descrierea stărilor sufleteşti. Descrierea literară presupune: • folosirea cuvintelor cu sensuri mai puţin obişnuite; • utilizarea procedeelor artistice; • participarea efectivă a autorului; • îmbinarea cu alte moduri de expunere (naraţiunea şi dialogul). Vasile Alecsandri a fost un mare îndrăgostit de natură şi un admirator al fumuseţilor ei. A iubit cu gingăşie meleagul natal. Oriunde nu s-ar fi aflat, în suflet purta icoana meleagului.