54 apLICaţII 1. Ce frumuseţi ale naturii l-au impresionat pe poet? 2. În ce anotimp al anului ne apare natura în această poezie? 3. Care-s cuvintele din poezie folosite în scopul de a prezenta natura ca o fiinţă vie? 4. Explicaţi imaginile: las aleanul să mă fure; apa sună somnoroasă; ea în valuri sperioase se azvîrle; vorbesc cu atît de multe înţelesuri. 5. Cuvîntul scînteie din primul vers este verb (de la a scînteia). Avem în limba noastră şi substantivul scînteie. Alcătuiţi două propoziţii cu cuvîntul scînteie ca verb şi ca substantiv. 6. Găsiţi sinonimele cuvintelor: ram, a pătrunde, val, a privi, alean. 7. Descrieţi oral pădurea pe care aţi vizitat-o. 8. Citiţi expresiv poezia, ţinînd cont că ea e un imn închinat naturii. Citiţi-o aşa ca să auziţi freamătul codrului, să trăiţi şi voi clipe fericite în mijlocul naturii. 9. Selectaţi în scris personificările din poezie. 10. Arătaţi care sînt sentimentele poetului faţă de lacul plin de culoare, mişcare şi de sunet. 11. Poezia este o împletire de imagini care se adresează văzului, auzului. Identificaţi şi transcrieţi pe caiete aceste imagini, folosind următorul model: a) imagini vizuale: „Tresărid scînteie lacul/Şi se leagănă sub soare... b) imagini auditive „Apa sună somnoroasă...” 12. Explicaţi, într-o compunere, cum vi-l imaginaţi pe Mihai Eminescu, după lectura acestei poezii.
Citirea expresivă
Pînă în prezent aţi citit, multe poezii şi aţi observat că orice poezie redă nu numai fapte şi idei, dar trezeşte şi anumite emoţii, sentimente. Toate acestea pot fi exprimate prin citirea expresivă a poeziilor. Ca să citim expresiv o operă literară (poezie, operă în proză), trebuie, în primul rînd, să înţelegem bine conţinutul ei, să simţim cele citite. Citirea prin care se transmit ideile şi sentimentele ce le conţine opera literară se numeşte citire expresivă. Condiţiile princiale ale citirii expresive sînt respectarea pauzelor după semnele de punctuaţie, găsirea accentului logic, intonaţiei respective, tonului şi ritmului (tempoului) citirii. Cînd ajungem la virgulă, facem o pauză mică de durată pînă a număra la 1; la punct şi virgulă — o pauză ce durează pînă a număra 1,2; la punct — o
