41 Cine se făcu mare ca brazii codrilor? sclipea ca un vultur de oţel, ca o stea năzdrăvană? Cine era frumos ca luna unei nopţi de vară? roşie ca focul? 7. Ilustraţi printr-un desen următorul pasaj din poveste: “Luna răsărise dintre munţi şi se oglindea într-un lac mare şi limpede, ca seninul cerului. În fundul lui se vedea sclipind, de limpede ce era, un nisip de aur; iar în mijlocul lui, pe o insulă de smarald, înconjurat de un crîng de arbori verzi şi stufoşi, se ridica un mîndru palat de o marmură ca laptele...” 8. Ce e real şi ce e fantastic în acest basm? 9. Prin ce se aseamănă şi prin ce se deosebesc povestea cultă de povestea populară? Asemănări
Deosebiri
ION CreaNgĂ (1837–1889) Sfătosule bunic din Humuleşti... Ai ticluit nepoţilor poveşti... (L. Deleanu) „ De la cinci ani, de cînd am început a înţelege, am auzit de sute de ori poveştile pe care vi le povestesc eu...”, ne mărturiseşte prietenul copiilor Ion Creangă, unul dintre cei mai de vază scriitori moldoveni din secolul XIX, născut la 10 ianuarie 1839 în satul Humuleşti azi România (1 martie 1837, după mărturisirile scriitorului). Talentatul povestitor Ion Creangă este autorul neasemuitelor poveşti şi povestiri: Capra cu trei iezi; Punguţa cu doi bani; Fata babei şi fata moşneagului; Dănilă Prepeleac; Povestea lui Hrap-Alb; Moş Ion Roată; Popa Duhu; Povestea unui om leneş; Inul şi cămeşa, Amintiri din copilărie ş.a. Scriitor genial şi unic, Ion Creangă s-a stins din viaţă la Iaşi, în ziua de 31 decembrie 1889.
Fata BaBeI ŞI Fata MOŞNeagULUI Era odată un moşneag ş-o babă, şi moşneagul avea o fată şi baba iar o fată. Fata babei era slută, leneşă, ţîfnoasă şi rea la inimă; dar, pentru că era „fata mamei”, se alinta cum s-alintă cioara-n laţ, lăsînd tot greul pe fata moş-
