Energynomics Magazine Autumn 2022 web issue

Dialogul cu toate părțile interesate este crucial, bazat pe încredere și colaborare constructivă.

Alegeri dificile – dialogul este esențial

Dialoguewithall stakeholdersis crucial,basedontrust andconstructive collaboration.

Varinia Radu Founding Partner & CEO

Wing Media Energy Consulting

Î

n aceste zile, orice discuție legată de ener gie este foarte sensibilă! Suntem cu toții afectați de războiul purtat de Rusia în Ucrai na și de impactul acestuia asupra piețelor ener getice și, mai mult, de turbulențele economice pe care le alimentează.

În urmă cu câțiva ani, mediul de afaceri a fost primul și cel mai dureros lovit de pande mia de COVID-19. Decizii dintre cele mai dificile a trebuit să fie luate de proprietarii de afaceri și de manageri – renunțarea la un parteneri at, concedierea unor angajați, anularea unei investiții, amânarea unui proiect de dezvoltare în condițiile în care viitorul nu putea fi anticipat.

Suntem acum în mijlocul unei alte crize de amploare, în care abordările locale nu sunt de ajuns – nu sunt suficient de puternice pentru a rezolva problema –, în plus, necesită soli daritate și abordări comune. În același timp, fiecare națiune are șansa de a beneficia de experiențele altor națiuni. În această măsură, este momentul în care Europa să caute soluția potrivită pentru un continent foarte divers.

Forțate să ia măsuri, autoritățile au sarci na dificilă de a evita să pună o povară inegală asupra unor actori din sector în încercarea de a-i proteja pe alții. Toate alegerile sunt critice și toate sunt criticabile – o schimbare mică „aici” produce un impact mare și neașteptat „în altă parte”, iar pentru fiecare element luat în considerare există zeci de efecte în lanț. În fața provocărilor urgente legate de ac cesibilitate și de securitate în aprovizionare, obiectivul de termen lung al decarbonizării rămâne firul roșu care ghidează investițiile atât de necesare pentru o tranziție fermă către o economie ecologică. De aceea, mai mult ca oricând, dialogul cu toate părțile in teresate este crucial, bazat pe încredere și colaborare constructivă. Indiferent de mo mentul în care această criză se va încheia și volatilitatea se va reduce, aprovizionarea cu energie, continuitatea și accesibilitatea sunt elemente-cheie în susținerea economi ei și asigurarea unei vieți de calitate pentru fiecare stat.

Difficult choices, dialogue is crucial

These days energy related dialogue is verysensitive!Weareallaffectedbythe warconductedbyRussiainUkraine,and its impact on the energy markets, and even more,bytheeconomicturmoilfueledbyit.

A couple of years before, the business environment was first and most painfully hit bytheCOVID-19pandemic.Themostdifficult decisions were to be made by the business owners and by managers – kill a partnership, lay some people off, cancel an investment, postpone a development project because of littlevisibilityforthefuture.

Wearenowinthemiddleofanotherlargescale crisis, where local approaches are not enough – not powerful enough to address the problem – and require solidarity and joint approaches. At the same time, each nation has the chance to benefit from other nations’ experiences. To this extent, this marks the moment when Europe seeks solutions to fit averydiversecontinent.

Pushed to take measures, the authori ties have the difficult task to avoid putting an uneven burden on some actors in the sec tor while trying to protect others. All choices are critical and all are criticizable - one small change “here” produces a large, unexpected impact “elsewhere”. For every element taken into account, there are dozens of trickledown effects.

Inthefaceofurgentchallengesrelatedto affordability and security of supply aspects, the long-term decarbonization goal remains the red thread that drives the investments that are much needed for a steady transition to a green economy. That is why, more than ever, dialogue with all stakeholders is crucial, based on trust and constructive collabora tion. No matter when this crisis will end and the volatility will ease out, energy supply, continuity and affordability are key elements for sustaining the economy and ensuring the qualityoflifeforthenation.

CONTENT

GENERAL INTEREST

008

Goana după economisire naște noi monștri Chasingaftersavingsproducesnewmonsters

012

Economie de război Wartimeeconomy

018

Dan Dragoș Drăgan

România va urgenta investițiile în energie Romaniatospeedupenergyinvestment

028

Julian Popov

Acceptați că suntem în război, implicați oamenii și permiteți dezvoltarea „haotică” a regenerabilelor Acceptweareatwar,actquicklyanddealwith thecrisis

036

Calea de mijloc – întoarcerea la consumatori Themiddleway–returningtotheconsumers

040

Zoltan Nagy-Bege

Avem nevoie de investiții, dublate de rețele și de conștientizarea necesității economisirii Weneedinvestments,networksandawareness oftheneedtosave

OIL&GAS

060

Eric Stab

Schema de compensare afectează investițiile Compensationschemeaffectsinvestments

066

Politici naționale de protecție a consumatorilor Nationalpoliciestoshieldconsumers

072

Ciprian Păltineanu

Dezvoltarea infrastructurii de gaze naturale din România este obligatorie

DevelopmentofRomania’sgasinfrastructureis mandatory

082

Cătălin Ivan Furnizorii privați ar putea să dispară din piață Privateproviderscoulddisappearfromthe market

040

086

România are resurse pentru a atenua criza energetică actuală Romaniahastheresourcestoalleviatethe currentenergycrisis

ELECTRICITY

096

Daniela Daraban Măsurile de protecție trebuie însoțite de soluții de reducere a prețurilor Protectionmeasuresmustbeaccompaniedby pricereductionsolutions

104

Furnizorii: Cât mai pot rezista? Suppliers:Howmuchcantheytake?

108

Noua ordonanță duce la creșterea prețului și la colapsul sistemului energetic Thenewordinanceleadstorisingpricesandthe collapseoftheenergysystem

112

AIEA a încheiat în România prima evaluare SEED pentru un SMR IAEAconcludesinRomaniafirsteverSEED reviewforaSMR

114 Călin Vilt Avem nevoie de urgentarea retehnologizării Unității 1

a proiectelor U 3

WeneedtospeeduptheretrofittingofUnit1 andtheUnit3andUnit4projects

122

Alessio Menegazzo Comunitățile de energie ar trebui stimulate mai mult Weshouldincentivizemoretheenergy communities

132

Simtel Team – poveste de succes cu capital românesc SimtelTeam–asuccessstorywithRomanian capital

136

Un proiect al Asociației Energia Inteligentă

Panouri fotovoltaice pentru viitorul pășunatului montan

PVpanelsforthefutureofmountaingrazing

140 Daniel Pintilie

Claritate în legislația legată de cerere distribuită și stocare

Clarityinlegislationrelatedtodistributeddemand andstorage

152

GreenGroup investește în solar și biomasă pentru a-și asigura energia

GreenGroupinvests insolarpowerandbiomass toensureitsenergy

THERMO

162

Claudiu Crețu: Modernizarea sectorului termoenergetic a fost total neglijată Themodernizationofthethermalenergysector hasbeentotallyneglected

170

Românii descoperă eficiența energetică a clădirilor Romaniansdiscoverenergyefficiencyforbuildings

174

Europa redeschide cărbunele – ce face România? Europereopenscoal-whataboutRomania?

Founding Partner & CEO

VARINIA RADU varinia.radu@energynomics.ro

Chief Editor

GABRIEL AVĂCĂRIȚEI gabriel.avacaritei@energynomics.ro

a product by

Senior Editor

BOGDAN TUDORACHE bogdan.tudorache@energynomics.ro

Art Director

LILIANA BOGDAN lili.bogdan@energynomics.ro

Senior Business Developer

GABI PETREA gabi.petrea@energynomics.ro

Business Development Executive

CLARA IAMANDI clara.iamandi@energynomics.ro

Events Manager

DENISA NICOLA denisa.nicola@energynomics.ro

Media Manager

RALUCA GĂLEATĂ raluca.galeata@energynomics.ro

Photographer

MIHAI CONSTANTINEANU

Legal affairs

GABRIELA CURELEA gabriela.curelea@energynomics.ro

Partners

Goana după economisire naște noi monștri

Chasing after savings produces new monsters

BOGDAN

Indicele sărăciei, definit de Arthur Okun ca sumă a inflației și șomajului, a ajuns din cauza primei com ponente la cote nemaiîntâlnite în România de la în ceputul anilor ’90. În același timp, prețurile par să se stabilizeze pe o nouă bază, cu mult peste puterea de cumpărare a salariilor locale și apropiată nivelurilor din occident. Cifrele sunt date peste cap, iar Româ nia are o creștere economică foarte mare, chiar dacă

Thepovertyindex,definedbyArthurOkun as the sum of inflation and unemploy ment, has reached levels never seen in Romania since the early 90s due to the firstcomponent.Atthesametime,prices seem to stabilize on a new base, way over the pur chasing power of local wages and close to levels in theWest.ThefiguresarethwartedandRomaniahas a very high economic growth, even if the NBR had previouslyforecastedratherastagnation.INSSEan nouncesa2.1%growthinQ2vs.Q1,anadvanceex ceededonlybytheoneintheNetherlands.Compared to Q2/2021, the growth is 5.3%, in a country mainly focused on sales from import, in the context of an unprecedentedpricehike-whichseemsunlikely.

Inflation in August exceeded 15.3% and unem ployment rate declined slightly in Q2/2022, to 5.3%, down by 0.7 percentage points compared to the unemployment rate in Q1/2022. The poverty index becomes critical when inflation plus unemployment

BNR prevăzuse, anterior, mai degrabă o stagnare. IN SSE anunță o creștere de 2,1%, în trimestrul 2 față de trimestrul 1, avans depășit doar de cel din Olan da. Față de trimestrul 2 din 2021, creșterea este de 5,3%, într-o țară axată preponderent pe vânzări din importuri, în contextul unui avans fără precedent al prețurilor – ceea ce pare neverosimil.

Inflația din luna august a depășit 15,3%, iar rata șomajului a coborât ușor în trimestrul II 2022, la 5,3%, în scădere cu 0,7 puncte procentuale față de cea înregistrată în trimestrul I 2022. Indicele sărăciei devine critic când inflația plus șomajul depășesc 10%, iar, în cazul nostru, se ajunge la o situație în care n-ai crede că e posibil să ai creștere economică. Totuși, în contextul dat, rata de schimb leu-euro este foarte stabilă, mulțumită BNR, iar tranzacțiile au loc pur și simplu la un preț mai mare.

Rata inflației din zona euro a atins 9%, din care energia e responsabilă pentru 4%. În același timp, rata șomajului din Uniune a fost de 6% în iulie, în ușoară coborâre față de luna precedentă. Din nou, pe medie, se depășește pragul critic trasat de Okun.

Situația companiilor din România care nu sunt producătoare de energie este destul de complicată. În cazul Alro sau Azomureș, se închid divizii, în timp ce liderii altor companii mari refuză să mai comunice public, uneori nici măcar informal, întrucât nu mai știu ce planuri de viitor au, mai ales în urma deciziei guver nului de a lua piața prin surprindere cu noi măsuri de austeritate (OUG 119).

Astfel, apar tot felul de probleme de comunicare –semn clar de criză profundă. Pentru ediția curentă a revistei Energynomics, numărul companiilor care au dorit să nu comunice, fiind în silenzio stampa, a cres cut serios față de edițiile anterioare. Comunicarea din interiorul întregii Uniuni este, de altfel, deficitară. Sunt luate măsuri haotice la întreg nivelul european, cu o țară bogată ca Elveția, unde salariile medii por nesc de la 6.000 de CHF net, amenințând cetățenii cu amenzi dacă vor urca temperatura din casă pes te 19 grade Celsius. Însă cele mai hilare declarații, în afară de cea de a face duș în doi, vin de la Bruxelles, unde cineva a copiat-o pe Elena Ceaușescu, la 40 de ani distanță și ne cere să mai punem o haină pe noi în această iarnă, dacă ne e frig.

Goana după economisire naște noi monștri. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, spune că ”reducerea cererii de energie la ore de vârf va face ca stocurile să dureze mai mult și va

Rata șomajului, în trimestrul II 2022

Unemployment rate in Q2 2022

Sursă/

exceed10%and,inourcase,asituationinwhichone wouldn’tthinkitispossibletohaveeconomicgrowth is reached. However, in the given context, the RONEURexchangerateisverystable,thankstoNBR,and transactionssimplytakeplaceatahigherprice.

Inflationrateintheeurozonereached9%,ofwhich energyisresponsiblefor4%.Atthesametime,theun employmentrateintheUnionwas6%inJuly,inslight decrease compared to the previous month. Again, on average,thecriticalthresholdprovidedbyOkunisex ceeded. The situation of companies in Romania that are not energy producers is quite complicated. In the case of Alro or Azomureș, divisions are being closed, while the leaders of other large companies refuse public communication, sometimes even informally, as theydon’tknowwhattheirfutureplansare,especially following Government decision to take the market abackwithnewausteritymeasures(GEO119).

Therefore, all types of communication problems emerge - a clear sign of deep crisis. For the current edition of Energynomics magazine, the number of companies that did not want to communicate, being insilenziostampa,hasincreasedgreatlycomparedto thepreviouseditions.Communicationwithintheen tire Union is, moreover, deficient. Chaotic measures are being taken across Europe, with a rich country like Switzerland, where average wages start from CHF 6,000 net, threatening citizens with fines if they increase their temperatures in their homes above 19 degrees Celsius. But the most hilarious statements, apart from the one about showering in two, come from Brussels, where someone copied

Previziuni / Forecasts

Elena Ceaușescu, 40 years away, and asks us to put another coat on ourselves this winter, if we are cold.

PIB / GDP (% la an / yearly)

Inflaţia / Inflation (% la an / yearly)

Rata șomajului / Unemployment rate (%)

Deficit bugetar / Budgetry deficit (% din PIB / of GDP)

Datoria publică brută / Gross public debt (% din PIB / of GDP)

Balanţa contului curent / Current account balance (% din PIB / of GDP)

2021 5,9 4,1 5,6 -7,1 48,8 -7,0

Sursa/Source: Comisia Europeană, Direcţia Generală Afaceri Economice și Financiare

10 2022 5,9 8,9 5,5 -7,5 50,9 -7,5

2023

3,6 5,1 5,3 -6,3 52,6 -7,3

diminua prețurile”, părând să nu observe că ecuația pieței energetice nu mai e de mult una liniară.

O intervenție de remarcat aparține europarla mentarului român Carmen Avram, care acuză Comi sia Europeană că ignoră adevărata cauză a exploziei prețurilor la energie. ”Măsurile propuse de Comisia Eu ropeană pentru combaterea crizei energetice nu vor avea efect, dacă nu vor fi însoțite și de o reglementa re a celor care stabilesc, inițial, prețul la gaz și, apoi, a intermediarilor, care căpușează lanțul de distribuție”, a spus Carmen Avram, în plenul Parlamentului Euro pean, pe 14 septembrie.

Pentru a înțelege ce se întâmplă pe piața energiei, putem analiza o altă piață cu oligopol similară, mai la îndemâna tuturor: piața auto RCA din România. Aici prețurile explodează de la o lună la alta, după bunul plac al firmelor, fără nicio justificare, sau cu o justificare parțială, că ”a crescut daunalitatea”. Evident, și în cazul burselor europene ale gazelor și energiei, și ce să mai vorbim de cele locale – autoritățile pentru concurență nu prea fac față, ca să folosim un eufemism.

Aceasta se traduce în faptul că prețurile s-au așezat pe o nouă bază și nu vor mai coborî nicicând sub pragul de rezistență nou-apărut. Din păcate, când vorbim de România, unde închidem cărbunele când alții îl redes chid, încă există multe salarii de 300-400 de euro net, mai ales în mediul rural, ceea ce se traduce în sărăcie, inclusiv energetică. Iar statul continuă să impoziteze astfel de salarii cu peste 40% - adică munca este su praimpozitată inclusiv pentru consumatorul vulnerabil. Pe cale de consecință, stocurile de lemn pentru iarnă au crescut în tot mediul rural, întrucât lumea nu are bani nici plafonat să se mai încălzească electric sau pe gaze.

Iar statul a ajuns în corzi, cu deficitul bugetar atât de inflamat încât cu greu se mai poate împrumuta pentru a face față plafonărilor curente sau viitoare –are deja datorii uriașe de rostogolit. Consiliul Fiscal arată că rectificarea bugetară a fost efectuată cu ve nituri mai mari cu 9 miliarde de lei decât cele reale și cu cheltuieli subestimate cu 6,2 miliarde de lei. Deficitul

Chasing after savings produces new monsters. The President of the European Commission, Ursula vonderLeyen,saysthat“reducingpeak-hourenergy demandwillmakestockslastlongerandbringsprices down”, not appearing to notice that the energy mar ketequationhasnotbeenlinearforalongtime.

AnotableinterventionbelongstoRomanianMEP Carmen Avram, who accuses the European Commis sion that it ignores the real cause of energy price explosion.“ThemeasuresproposedbytheEuropean Commissionforcombatingtheenergycrisiswillhave noeffect,iftheyarenotaccompaniedbyaregulation ofthosewhoinitiallyestablishgaspricesandthenof intermediaries, which act as parasites on the distri bution chain”, said Carmen Avram, in the plenary of theEuropeanParliament,onSeptember14.

To understand what is happening in the energy market, we can analyze another similar oligopoly market, better understood by everyone: the MTPL market in Romania. Here, prices explode from one month to the next, to the liking of companies, with out any justification, or with a partial justification, that“claimratehasincreased”.Obviously,inthecase ofEuropeangasandenergyexchanges,nottomen tionthedomesticones-competitionauthoritiesare notreallycoping,touseaeuphemism.

Thistranslatesinthefactthatpriceshavesettled on a new base and will never go below the newlyemerged resistance threshold. Unfortunately, when we talk about Romania, where we close coal units whenothersreopenthem,therearestillmanywaves of EUR 300-400 net, especially in the rural environ ment,whichtranslatesintopoverty,includingenergy poverty. And the state continues to tax such wages with over 40% - meaning that work is overtaxed in cluding for the vulnerable consumer. Consequently, wood stocks for winter have increased across the rural areas, as people have no money to heat with electricityorgas,despitethecappedprices.

And the state is against the ropes, with the budget deficit so inflated that it can hardly borrow to cope with current or future price caps - it already hashugedebtstorollover.TheFiscalCouncilshows thatbudgetamendmentwasmadewithrevenuesby RON9billionhigherthantherealonesandexpenses

underestimated by RON 6.2 billion. The budget defi cit estimated by the Fiscal Council is 7% of GDP, way

Primavara 2022/Spring 2022

Relații comerciale Commercial relations

Milioane euro

9000 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 -1000 -2000

Ian-20 Feb-20 Mar-20 Apr-20 Mai-20 Iun-20 Iul-20 Aug-20 Sep-20 Oct-20 Noi-20 Dec-20 Ian-21 Feb-21 Mar-21 Apr-21 Mai-21 Iun-21 Iul-21 Aug-21 Sep-21 Oct-21 Noi-21 Dec-21 Ian-22 Feb-22 Mar-22 Apr-22 Mai-22 Iun-22 Iul-22

Sold Intra UE27 Sold Extra UE27

Export Extra UE27

Import Intra UE27

Sursă/Source: Institutul Naţional de Statistică / National Institute of Statistics

bugetar estimat de Consiliul Fiscal este de 7% din PIB, cu mult mai mare decât cel prognozat de guvern, de doar 5,84% din PIB, iar deficitul de cont curent este și el superinflamat, fiind acoperit slab de fluxurile de investiții străine directe – ceea ce înseamnă că sun tem cam la limită cu riscul pe piețele externe, adică ne mai putem împrumuta doar scump și nici asta pen tru multă vreme. Iar în noiembrie va avea loc o nouă rectificare bugetară, prin care trebuie acoperite și noi fonduri din schemele anterioare de plafonare și com pensare, în special pentru furnizori.

O altă linie de dezbatere se referă la evoluțiile post conflict. În curând războiul se va termina și va începe procesul de reconstrucție a Ucrainei, un proces de sute de miliarde de euro, de care se vorbește tot mai mult la Bruxelles. De un astfel de proces ar putea beneficia și contractorii români (dacă vom avea cum să ne depla săm rapid spre Ucraina – asta înseamnă noi autostrăzi și intrarea în Schengen) și ar pune punct tendințelor de stagflație, dar și penuriei de pe piața energiei, doar prin simpla comunicare (prin reacția piețelor). Așadar, ar fi în interesul tuturor părților implicate ca actualul conflict armat să se încheie cât mai repede, inclusiv al Rusiei, însă nu înainte de a trece peste iarnă.

Export Intra UE27

Import Extra UE27

higher than that forecasted by the government, of only5.84%ofGDP,andthecurrentaccountdeficitis alsosuper-inflated,beingpoorlycoveredbytheflows offoreigndirectinvestments-whichmeansthatwe are almost at the limit with the risk on foreign mar kets,thatis,wecanonlyborrowexpensivelyandnot for a long time. And a new budget amendment will takeplaceinNovember,whichshouldalsocovernew funds from the previous capping and compensation schemes,especiallyforsuppliers.

Another line of debate refers to post-conflict de velopments. The war will soon be over and the pro cessofreconstructionofUkrainewillbegin,aprocess ofhundredsofbillionsofeuros,increasinglydiscussed in Brussels. Romanian contractors could also ben efit from such process (if we are able to travel fast toUkraine-andthismeansnewhighwaysandentry into Schengen) and would put an end to stagflation trends, but also to the shortage on the energy mar ket, by simple communication (through the reaction ofthemarkets).Therefore,itwouldbeintheinterest of all stakeholders for the current armed conflict to endassoonaspossible,includingRussia,butnotbe foremakingitthroughthewinter.

Economie de război Wartime economy

După

7 luni de confruntări militare în Ucrai na, perspectivele Rusiei de a menține sub control teritoriile ocupate inițial sunt tot mai reduse. În același timp, pe frontul diplomatic, utilizarea gazului natural ca armă de război rămâne o tactică eficientă. Totuși, pe termen mediu și lung, capacitatea Rusiei de a-și impune voința prin șantaj energetic scade constant.

DE LA SFÂNTUL JAVELIN, LA TALENTATUL HIMARS

În primele luni ale războiului a fost determinan tă rezistența armatei ucrainene, bazată inclusiv pe echipamente militare occidentale. Au fost scoase în evidență sistemele antitanc moderne Javelin și NLAW. Javelin este unul dintre cele mai moderne sis teme mobile antitanc dezvoltate de armata america nă, un sistem fire-and-forget care permite ca odată ținta aleasă și fixată, militarul să se poată ascunde, fără să fie nevoit să ghideze racheta până la țintă. Succesul acestor echipamente le-a adus numele po pular de “Sfântul Javelin”, probabil cu ajutorul diviziei de război informatic de la Kiev.

Din vară, armata ucraineană a putut folosi și sis temele mobile de lansatoare de rachete HIMARS,

After 7 months of military confrontation inUkraine,Russia’sprospectsofkeeping controloftheoriginallyoccupiedterrito ries are increasingly slim. Meanwhile, on the diplomatic front, the use of natural gas as a weapon of war remains an effective tactic. However,inthemediumtolongterm,Russia’sability toimposeitswillthroughenergyblackmailissteadily diminishing.

FROM SAINT JAVELIN, TO THE TALENTED HIMARS

During the first months of the war, the resist ance of the Ukrainian army, supported by the use of

de producție americană. Chiar fără proiectilele cu rază lungă de acțiune, rachetele HIMARS au permis distrugerea țintită a rutelor de transport și logistică rusești din spatele liniei frontului. Aproape fără risc pentru militari ucraineni, sute de astfel de atacuri au lovit depozite de armament, de combustibil și cazărmi ale armatei ruse, oferind nu doar contex tul favorabil pentru operațiunile de contraofensivă din toamnă, ci, mai ales, speranță că apărarea poate continua cu succes. Sub formă de animație, siste mele de rachete HIMARS au devenit vedetele pos tărilor pe canalele de socializare și au apărut inclu siv în spectacole de televiziune precum America’s Got Talent.

Westernmilitaryequipment,wasdecisive.Themod ern Javelin and NLAW anti-tank systems stood out. The Javelin is one of the most modern mobile antitank systems developed by the US military, a fireand-forget system that allows the soldier to hide once the target is chosen and locked on, without having to guide the missile to the target. The suc cess of this equipment earned it the popular name “Saint Javelin”, probably with the help of the Kiev In formation Warfare Division.

Since the summer, the Ukrainian military has also been able to use the US-made HIMARS mobile mis sile launcher systems. Even without an access to the long-range missiles, HIMARS launchers have allowed

Prețul gazelor naturale TTF - 1 an Natural Gas EU Dutch TTF 1 year

350 300 250 200 150 100

Nov 2022 Mar May Jul Sep Sursă/Source: tradingeconomics.com

PIAȚA PETROLULUI REZISTĂ LA PRESIUNE

La jumătatea lunii septembrie, cotațiile futures ale țițeiului Brent se plasau în apropiere de 90 de dolari pe baril, pe fondul unei tendințe de ieftinire care a însumat un declin de circa 25% în aproape trei luni. Mai peste tot în lume, inflația în creștere a obligat băncile centrale să decidă majorarea ratelor de dobândă de politică monetară. În plus, temeri le legate de recesiune au influențat și ele negativ perspectivele cererii de carburanți și alte produse petroliere. Odată atenuate aceste temeri, pe fon dul unei eventuale reveniri a dinamicii economice, analiștii se așteaptă ca prețurile la țiței să revină dincolo de cota 100 de dolari pe baril în următoa rele șase luni.

Principala necunoscută este impactul plafo nării prețurilor la petrolul rusesc, care ar urma să fie impusă începând cu 5 decembrie. Obiectivul este de a menține țițeiul și produsele petroliere rusești pe piață pentru a evita creșterea bruscă a prețurilor, privând în același timp Kremlinul de veni turi esențiale pentru economie și pentru efortul de război. Conform planului propus de statele membre în G7, transportatorii și asigurătorii vor trebui să do vedească faptul că ofere servicii pentru comerțul cu petrol rusesc la un nivel de preț maxim sau mai mic. Comerțul neautorizat la prețuri mai mari față de ni velul plafonării ar obliga cumpărătorii să caute servi cii de brokeraj, transport, asigurare și reasigurare din afara țărilor participante. Aceste servicii ar deveni

targeted destruction of Russian transport and logis tics routes behind the front line. Almost without risk totheUkrainianmilitary,hundredsofsuchstrikeshave hit Russian army weapons depots, fuel depots, and barracks, providing not only a favorable backdrop for counter-offensiveoperationsintheautumnbut,more importantly, hope that the defense can continue suc cessfully.Inananimatedform,HIMARSmissilesystems havebecomethestarsofsocialmediapostsandhave evenappearedonTVshowslikeAmerica’sGotTalent!

OIL MARKET RESISTS PRESSURE

In mid-September, Brent crude oil futures were hovering around 90 dollars a barrel, amid a cheapen ing trend that has amounted to a decline of about 25%inalmostthreemonths.Acrosstheworld,rising inflation has forced central banks to decide to raise monetary policy interest rates. In addition, recession fearshavealsonegativelyinfluencedtheoutlookfor demand for fuel and other oil products. Once these fearsareallayed,amidapossiblepick-upineconomic momentum,analystsexpectcrudeoilpricestoreturn above100dollarsperbarrelinthenextsixmonths.

The main unknown is the impact of the planned price cap on Russian oil to be imposed starting De cember 5. The goal is to keep Russian crude oil and petroleum products on the market to avoid a price spike, while depriving the country of essential rev enues for its economy and its war machine. Under the proposed plan, shippers and insurers would have to prove they are supporting Russian oil trade at or below the price cap. Unauthorized trade above that price would require buyers to seek brokering, ship ping, insurance, and reinsurance from outside the participating countries. These services would be come more scarce and more expensive. Many details remainuncertain,andtheimpactishardtoestimate.

NATURAL GAS PRICES REMAIN PAINFULLY HIGH

A similar measure is being sought at EU level for natural gas imported from Russia. The Dutch refer ence price (TTF) has risen by almost 90% since the beginning of the war; the relevant variation, how ever,isthatfromtheaverageofrecentyears,before thepandemicandbeforethegamesGazpromplayed toinfluencetheEuropeanmarketin2021inprepara tion for the invasion of Ukraine. Compared to the 20 eurosperMWh,thecurrentquotationsare8-9times

astfel mai rare și mai scumpe. Multe detalii rămân incerte, iar impactul este greu de estimat.

PREȚUL GAZELOR NATURALE RĂMÂNE DUREROS DE RIDICAT

O măsură similară se caută la nivelul Uniunii Eu ropene pentru gazele naturale importate din Ru sia. Prețul de referință din Olanda (TTF) a urcat cu aproape 90% față de nivelul de la începutul războ iului; variația relevantă este însă cea față de media ultimilor ani, înainte de pandemie și înainte de jocuri le prin care Gazprom a influențat piața europeană în 2021, în pregătirea invaziei din Ucraina. Față de cota de 20 de euro pe MWh, cotațiile din prezent sunt de 8-9 ori mai mari; în scădere totuși de la cota maximă atinsă la finalul lunii august: 343 de euro/MWh!

Tocmai anunțul legat de posibila introducere a unei plafonări de preț pentru gazul rusesc a con dus, imediat, la scăderea prețului de la 343 la sub 200 de euro pe MWh. Deocamdată, însă, plafonarea pare blocată de câteva state, printre care Austria și Ungaria, care se tem că Rusia ar putea răspunde prin oprirea completă a livrărilor de gaze pentru Europa. Un avertisment similar a venit și din partea Norve giei, care a devenit cel mai mare furnizor de gaze al UE, ceea ce i-a permis să obțină venituri record. „Un preț maxim nu ar rezolva problema fundamentală, și anume faptul că nu avem suficiente gaze naturale în Europa”, a declarat premierul norvegian, Jonas Gahr Stoere.

ÎNAINTE DE CONSENS

„Continuăm să credem că un plafon al prețului ga zelor pentru importurile din gazoductele rusești este justificat, dar este nevoie de mai multă muncă pentru a evalua impactul negativ asupra unor state membre”, a declarat comisarul european pentru energie, Kadri Simson, în timpul unei conferințe de presă a CE, la 14 septembrie. „În plus, aprofundăm analiza noastră privind modul în care ar funcționa un plafon orizontal pentru toate gazele importate în Europa și care sunt implicațiile acestuia”, a spus ea, referindu se la o nouă întâlnire cu miniștrii energiei programată pe 30 sep tembrie. Reiterând comentariile făcute mai înainte de președintele CE, Ursula von der Leyen, Simson a decla rat că CE analizează un „indice de preț complementar al UE pentru gazul natural lichefiat GNL”. „TTF, actualul preț de referință pentru gaz, nu răspunde situației de pe piață”, a adăugat ea.

Prețul gazelor naturale TTF - 5 ani

Natural Gas EU Dutch TTF 5 years

350 300 250 200 150 100 50

Jul 2019 2020 2021 2022

Sursă/Source: tradingeconomics.com

higher;down,however,fromthepeakreachedatthe endofAugust:343euros/MWh!

Theannouncementofapossibleintroductionofa pricecapforRussiangasimmediatelyledtotheprice dropping from 343 to below 200 euros per MWh.

For now, however, the cap appears to be blocked by several countries, including Austria and Hungary, who fear that Russia could respond by stopping gas supplies to Europe altogether. A similar warning has come from Norway, which has become the EU’s big gestgassupplier,allowingittoearnrecordrevenues.

“A price cap would not solve the fundamental prob lem that we don’t have enough gas in Europe,” said NorwegianprimeministerJonasGahrStoere.

BEFORE CONSENSUS

“We continue to believe that a gas price cap on Russianpipelineimportsiswarrantedbutmorework is needed to assess adverse impacts on some mem ber states,” said EU energy commissioner Kadri Sim son,duringanECpressconference,onSeptember14. “In addition, we are deepening our analysis on how a horizonal cap on all gas imported to Europe would work, and what are its implications,” she said, add ingshewillmeetenergyministerson30September. Reiterating comments made earlier by EC president UrsulavonderLeyen,SimsonsaidtheECwaslooking intoa“complementaryEUpriceindexforLNG”.

“TTF,thecurrentpricingbenchmarkforgas,isnot uptothesituationonthemarket,”sheadded.

Dan Dragoș Drăgan:

România va urgenta investițiile în energie

Romania to speed up energy investment

Dan Dragoș Drăgan, Secretar de stat, Ministerul Energiei

BOGDAN TUDORACHE

Trebuie

să urgentăm realizarea investițiilor în surse de energie bazate pe resurse le locale curate și care se încadrează în programele de finanțare europene și în condițiile impuse de taxonomie, susține, în cadrul unui interviu exclusiv oferit Energynomics, Dan Dragoș Drăgan, secretar de stat, Ministerul Ener giei. ”Securitatea și independența energetică a Ro mâniei reprezintă pilonul principal al politicilor ener getice și pentru a menține un echilibru între siguranța SEN și obiectivele de decarbonizare ne bazăm pe termen scurt inclusiv pe capacitățile pe cărbune, în timp ce noile capacități pe gaze naturale, pregătite să funcționeze și cu hidrogen, și surse regenerabile de energie vor înlocui treptat aceste capacități. De asemenea, pe termen mediu și lung, energia nucleară trebuie să se regăsească în opțiunea mixtului ener getic românesc”, susține Dan Dragoș Drăgan.

Cum afectează războiul din Ucraina investițiile companiilor energetice românești și mixul energetic pe termen mediu și lung?

Criza energetică afectează producția de com bustibili fosili (îndeosebi gaz) în țările care asigurau necesarul Europei și al României, în special pe termen scurt și mediu și în acest sens trebuie să urgentăm

We need to speed up investment in energy sources based on clean do mestic resources and falling within the European funding program and the conditions imposed by taxono my, Dan Dragoș Drăgan, Secretary of State, Ministry of Energy, states in an exclusive interview with En ergynomics. “Romania’s energy security and inde pendence are the main pillar of energy policies and in order to maintain balance between the security of the National Energy System and the decarboni zationtargetswerelyintheshort-termincludingon coal capacities, while the new gas-fired capacities, hydrogen-ready, and renewable energy sources will gradually replace such capacities. Also, in the medi um and long term, nuclear energy must be included in the Romanian energy mix option”, Dan Dragoș Drăganstates.

How does the war in Ukraine affect the invest mentsofRomanianenergycompaniesandthe energy mix in the medium and long term?

The energy crisis affects fossil fuel throughput (gasinparticular)incountriesthatusedtoensureEu ropeandRomania’sneeds,especiallyintheshortand mediumtermandtothisendweneedtospeedupin

realizarea investițiilor în surse de energie bazate pe resursele locale curate și care se încadrează în pro gramele de finanțare europene și în condițiile impu se de taxonomie. În acest sens, pentru eliminarea dependenței energetice față de Rusia, asigurarea securității energetice și menținerea obiectivelor privind schimbările climatice, încercăm accelerarea dezvoltării surselor regenerabile de energie, inclu siv hidro mare, dezvoltarea capacitaților de stocare, energie nucleară și nu în ultimul rând (întrucât trebu ie să respectăm principiul efficiency first), măsuri de eficiența energetică. Securitatea și independența energetică a Româ niei reprezintă pilonul principal al politicilor energe tice și pentru a menține un echilibru între siguranța SEN și obiectivele de decarbonizare ne bazăm pe termen scurt inclusiv pe capacitățile pe cărbune, în timp ce noile capacități pe gaze naturale, pregătite să funcționeze și cu hidrogen, și surse regenerabile de energie vor înlocui treptat aceste capacități. De asemenea, pe termen mediu și lung, energia nucleară trebuie să se regăsească în opțiunea mixtului ener getic românesc.

România își poate asigura o mare parte din an consumul de gaze din producția internă. De subliniat este faptul că România a continuat importul de gaze

vestmentinenergysourcesbasedoncleandomestic resourcesandwhichfallwithintheEuropeanfunding programs and the conditions imposed by taxonomy. To this end, in order to eliminate energy dependence on Russia, ensure energy security and maintain the climate change goals, we try to expedite the devel opmentofrenewableenergysources,includinglarge hydro,developmentofstoragecapacities,nuclearen ergyand,lastbutnotleast(asweneedtorespectthe efficiencyfirstprinciple),energyefficiencymeasures.

Romania’senergysecurityandindependenceare themainpillarofenergypoliciesandinordertomain tain balance between the security of the National Energy System and the decarbonization targets we rely in the short-term including on coal capacities, while the new gas-fired capacities, hydrogen-ready, and renewable energy sources will gradually replace such capacities. Also, in the medium and long term, nuclear energy must be included in the Romanian energymixoption.

Romania can ensure for a large part of the year its gas consumption from domestic production. It should be noted that Romania has continued to im port gas to inject it in storage facilities, according to the general plan established at the level of the Eu ropean Union. According to the Regulation (EU) No.

promisiune

promise

pentru a înmagazina în depozite, conform planului general stabilit la nivelul Uniunii Europene. Conform Regulamentului (UE) nr. 1032/2022 adoptat în 29 iu nie a.c., se vor constitui stocuri în instalațiile de înma gazinare a gazelor din statele membre ale UE înainte de sezonul de iarnă 2022/2023 și acestea vor putea fi partajate între statele membre în baza principiului de solidaritate. Acesta este considerat un pas impor tant în direcția consolidării securității aprovizionării cu energie a Uniunii Europene în contextul războiului din Ucraina.

Regulamentul prevede faptul că în instalațiile de înmagazinare subterană a gazelor de pe teritoriul statelor membre trebuie să se constituie stocuri îna inte de începutul iernii 2022/2023 la cel puțin 80% din capacitate și la 90% din capacitate înainte de în ceputul următoarelor perioade de iarnă.

În Romania, la 30.08.2022, în depozite, stocul de gaze naturale înmagazinate era de 72,97% din total capacitate, România depășind astfel pragul in termediar de umplere a depozitelor la nivel național stabilit la valoarea de 57% pentru data de 1 sep tembrie 2022.

Ce ar trebui să facă statul român a accelera investițiile și pentru a ne asigura independența energetică față de livrările din Rusia?

În privința rolului statului de a asigura independența față de livrările de energie din Rusia, în primul rând reamintesc faptul că România a analizat opțiunile de diversificare a surselor și întreține un dia log susținut cu potențialii parteneri externi (n.n. doar în măsura în care acest lucru poate fi amintit – sunt avute în vedere Azerbaidjan, Turcia, SUA, Qatar, Egipt, piața internațională de LNG). Identificarea de noi par teneri este una dintre principalele măsuri.

O altă măsură importantă este utilizarea eficien tă a resurselor naturale locale, o parte importantă a acestora reprezentând investițiile prioritare la Marea Neagră: hidrocarburi și surse regenerabile offshore. În momentul actual, România beneficiază de gaze din perimetrele offshore de la Marea Neagră prin inter mediul proiectului companiei Black Sea Oil & Gas, un proiect de un miliard de metri cubi pe an. De aseme nea, suntem optimiști în privința producției de gaze naturale din blocul Neptun, în urma finalizării recen te a tranzacției dintre Romgaz și ExxonMobil, ceea ce ne-ar putea indica ca orizont de producție anul 2026. Totodată, amintim de amendamentele aduse

1032/2022, adopted on June 29, stocks will be es tablishedinthegasstoragefacilitiesoftheEUMem ber States before the winter season 2022/2023 andtheycanbesharedbetweentheMemberStates basedonthesolidarityprinciple.Thisisconsideredan important step in the direction of strengthening the security of energy supply of the European Union, in the context of the war in Ukraine.

The Regulation provides that stocks of at least 80% of capacity must be established in the under ground gas storage facilities on the territory of the Member States, and 90% of capacity before the startofthefollowingwinterperiods.

InRomania,on30.08.2022,thegasstockinstor age represented 72.97% of total capacity, Romania therefore exceeding the intermediary threshold of fillingthestorageunitsatnationallevel,established at57%forSeptember1,2022.

What should the Romanian state do to accelerate investments and to ensure our energy independence from Russian supplies?

Regarding state’s role to ensure independence from Russian energy supplies, first of all I recall that Romaniahasanalyzeditsoptionstodiversifysources and maintain a sustained dialogue with the potential foreign partners (only insofar as they can be men tioned-Azerbaijan,Turkey,theUS,Qatar,Egypt/inter nationalLNGmarket-Ed.).Identifyingnewpartnersis one of the main measures. Another important meas ureistheefficientuseofdomesticnaturalresources, an important part thereof representing the priority Black Sea investments: offshore hydrocarbons and renewablesources.Atthemoment,Romaniabenefits fromgasfromtheoffshoreBlackSeablocksthrough the project of Black Sea Oil&Gas, a project of one bil lion cubic meters per year. We are also optimistic in termsofgasproductionfromNeptunBlock,following the recent completion of the transaction between Romgaz and ExxonMobil, which could indicate 2026 asproductionhorizon.Atthesametime,wemention the amendments to the Offshore Law, designed to establishapredictableandfairregulatoryframework, which will strengthen the mutually beneficial part nershipbetweentheRomanianstateandinvestors. Investments in increasing the production of re newable energy are equally important, taking into account Romania’s potential in terms of wind ener gy, including offshore, in the Black Sea - an energy

la Legea offshore menită să instituie un cadru de re glementare predictibil și echitabil, care să consolideze parteneriatul mutual avantajos dintre statul român și investitori.

La fel de importante sunt și investițiile în creșterea producției de energie regenerabilă, luând în considerare potențialul României în privința energiei eoliene, inclusiv off-shore, la Marea Neagră – sursă de energie care sprijină în mod real procesul de integrare sectorială și, nu în ultimul rând, cu contribuție reală la consolidarea securității energetice a României.

Eliminarea dependenței de Rusia impune masuri pe termen scurt, pentru a face față iernii 2022-2023, dar și măsuri pe termen mediu si lung.

În contextul actual, deosebit de critic pentru statele dependente masiv de importurile din Rusia, o analiză a Transelectrica estimează necesitatea menținerii anumitor grupuri generatoare în contextul unei disponibilități reduse a energiei electrice din im port din sistemele energetice vecine, în următoarea perioadă. Aceasta consideră că, păstrând întregul parc energetic pe combustibili fosili (inclusiv toate grupurile pe cărbune disponibile) și importând, teore tic, 3.000 MW (capacitate maximă), s-ar putea aco peri vârful de sarcină estimat, rămânând în rezervă 2 grupuri pe cărbune de 330 MW.

Pentru menținerea unor capacitați suplimentare în operare, Transelectrica, în calitate de operator de sistem, va realiza o analiză de adecvanță a SEN și va propune un mecanism provizoriu pentru implemen tarea unei rezerve tehnice pentru o perioadă scurtă de timp (iarna 2022-2023), în baza Regulamentului (UE) 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice și de abrogare a Directivei 2005/89/CE.

Pentru identificarea masurilor pe termen mediu si lung, OTS va comanda un studiu de adecvanță reali zat de o terță parte, care să conțină mecanismul de rezervă tehnică pentru o perioadă medie și/sau lun gă de timp, în baza Regulamentului (UE) 2019/943 privind piața internă de energie electrică. Pe aceas tă bază, va fi revizuit și calendarul de închidere a capacităților energetice până în anul 2032, coroborat cu planul de închidere a capacităților pe cărbune și de dezvoltare a investițiilor noi în capacități baza te pe gaze naturale și surse fotovoltaice din cadrul Planului de restructurare al CE Oltenia, aprobat de către Comisia Europeană prin Decizia C(2022) 553 final/26.01.2022.

source that truly supports the sectoral integration process and, last but not least, with a real contribu tiontostrengtheningRomania’senergysecurity.

EliminatingdependenceonRussiarequiresshortterm measures, in order to cope with winter 20222023,aswellasmediumandlong-termmeasures.

In the current context, particularly critical for the stateswithmassivedependenceonRussianimports, aTranselectricaanalysisestimatestheneedtomain tain certain generating groups in the context of re duced availability of electricity imported from the neighboringenergysystems,inthefollowingperiod. It believes that, keeping the entire fossil fuel energy park (including all coal-fired groups available) and importing, in theory, 3,000 MW (maximum capacity), theestimatedpeakloadcouldbecovered,with2coal groupsof330MWremainingasback-up.

România a analizat opțiunile de diversificare a surselor și întreține un dialog susținut cu potențialii parteneri externi (n.n. doar în măsura în care acest lucru poate fi amintit – sunt avute în vedere Azerbaidjan, Turcia, SUA, Qatar, Egipt, piața internațională de LNG).

Romaniahasanalyzeditsoptionstodiversifysources andmaintainasustaineddialoguewiththepotential foreignpartners(onlyinsofarastheycanbementionedAzerbaijan,Turkey,theUS,Qatar,Egypt,international LNGmarket).

Inordertomaintainadditionalcapacitiesinopera tion, Transelectrica, as system operator, will conduct an analysis on the adequacy of the national energy systemandproposeaprovisionalmechanismforthe implementation of a technical reserve for a brief pe riod (winter 2022 - 2023) based on the Regulation (EU) 2019/941 on risk-preparedness in the electric itysectorandrepealingDirective2005/89/EC

In order to identify medium and long-term meas ures, the TSO will order an adequacy study conduct ed by a third party, containing the technical backup mechanism for a medium and/or long period of time, based on the Regulation (EU) 2019/943 on the in ternal market for electricity. On this basis, the time table for closing energy capacities by 2032 will also be reviewed, in conjunction with the plan to close

H2Ca acțiuni concrete, în data de 29.06.2022, Ministerul Energiei a lansat schema de ajutor de stat având ca obiectiv sprijinirea investițiilor în construirea de capacități pentru producția de hidrogen verde în instalații de electroliză.

As concrete actions, on 29.06.2022, the Ministry of Energy launched the state aid scheme for supporting investments in building green hydrogen production capacities in electrolysis plants.

promisiune / promise

Ce investiții majore are în vedere România?

În privința pilonilor din noua strategie de investiții, următoarele direcții vor ghida sectorul energetic ro mânesc:

- dezvoltarea de noi capacități de generare baza te pe surse regenerabile, tehnologii cu emisii scăzute de carbon, cum ar fi gazul natural și, de asemenea, surse nucleare.;

- încurajarea tranziției către energia regenerabilă în zonele rurale și urbane mici;

- accelerarea procesului de digitalizare a rețelelor energetice;

- modernizarea infrastructurii energetice și furni zarea de soluții de stocare.

Ca acțiuni concrete, în data de 29.06.2022, Mi nisterul Energiei a lansat schema de ajutor de stat având ca obiectiv sprijinirea investițiilor în construi rea de capacități pentru producția de hidrogen verde în instalații de electroliză. Alte exemple de investiții avute în vedere sunt investițiile în capacitățile noi cuprinse în Planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, precum: Ișalnița: 850 MW CCGT (gaz) – 2026, Turceni 475 MW CCGT (gaz) - 2026 și 8 parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 735 MW – 2024, finalizarea investiției de realiza re a unei capacități energetice noi cu o putere in stalată de minimum 1.290 MW, din care minimum 800 MWh în bandă pe gaz și energie regenerabilă de la CET Mintia-Deva de către cumpărătorul Mass Global Energy Rom. Acesta are obligația ca până la 31 decembrie 2026 să finalizeze investițiile. Avem în vedere, de asemenea, investițiile companiilor Hidroe lectrica și Romgaz.

În domeniul energiei nucleare, care reprezintă o sursă curată de energie și care va ajuta la atingerea obiectivelor de securitate energetică pentru Ro mania și a obiectivelor de decarbonare pe termen mediu și lung, România are în derulare și planifica re o serie de proiecte în domeniul nuclear, precum retehnologizarea Unității 1 de la CNE Cernavodă, finalizarea proiectului Unităților 3 si 4 și implicarea în dezvoltarea și construirea în România a primelor reactoare modulare mici, la conferința COP26 în data de 4 noiembrie 2021 fiind anunțată coope rarea dintre companiile SN Nuclearelectrica SA și NuScale.

Trecând la energia eoliană offshore, putem afirma faptul că, datorită poziționării geografice și deschide rii către Marea Neagră, România prezintă un potențial

coal-fired capacities and develop new investments in capacities based on natural gas and photovoltaic sources within the Restructuring Plan of CE Oltenia, approved by the European Commission by Decision C(2022)553final/26.01.2022.

What major investments does Romania con sider?

Intermsofpillarsinthenewinvestmentstrategy, the following directions will guide the Romanian en ergysector:

- development of new generation capacities based on renewable sources, low-carbon technolo gies,suchasnaturalgasand,also,nuclearsources;

- encouraging transition to renewable energy in rural and small urban areas;

- accelerating the process of digitization of en ergygrids;

- upgrading energy infrastructure and providing storagesolutions.

As concrete actions, on 29.06.2022, the Ministry ofEnergylaunchedthestateaidschemeforsupport inginvestmentsinbuildinggreenhydrogenproduction capacities in electrolysis plants. Other investment ex amples considered are investments in new capacities included in the Restructuring Plan of Complexul En ergetic Oltenia, such as: Ișalnița: 850 MW CCGT (gas) -2026,Turceni475MWCCGT-2026and8photovol taicparkswithatotalcapacityof735MW-2024,com pletionoftheinvestmentforbuildinganewenergyca pacitywithaninstalledpowerofatleast1,290MW,of whichminimum800MWhbaseloadongasandrenew able energy from CET Mintia-Deva by the buyer Mass Global Energy Rom. It has the obligation to complete the investments by 31 December 2026. We also con sidertheinvestmentsofHidroelectricaandRomgaz.

Inthefieldofnuclearenergy,whichisacleanen ergysourceandwhichwillhelpreachtheenergyse curity targets for Romania and the decarbonization targets in the medium and long term, Romania has under development and planning a number of pro jects in the nuclear field, such as retrofitting of Unit 1 from Cernavodă NPP, completion of Units 3 and 4 project and involvement in the development and construction in Romania of the first small modular reactors,announcingattheCOP26conference,on4 November 2021, the cooperation between compa nies SN Nuclearelectrica SA and NuScale.

Moving to offshore wind energy, we can state

tehnic ridicat în această direcție. Acesta este estimat, pe baza rapoartelor Băncii Mondiale (BM), la o capacitate naturală de 76 GW.

Pe lângă necesitatea imediată a unei legislații primare și reglementări secundare pentru a elimi na barierele din calea investițiilor, este necesară și consolidarea semnificativă a infrastructurii aferen te – o condiție prealabilă investițiilor. În procesul de dezvoltare a cadrului legal pentru energia eoliană offshore în România, Ministerul Energiei benefici ază de sprijin din partea Băncii Mondiale și DG-RE FORM prin elaborarea unui studiu al cărui obiectiv este de a oferi o analiză echilibrată și strategică asupra rolului pe care energia eoliană offshore l-ar putea juca în asigurarea necesarului de energie și în atingerea obiectivelor de sustenabilitate în Ro mânia și a rolurilor și responsabilităților diferitelor instituții publice de a dezvolta și implementa această tehnologie.

Este România pregătită - și în ce măsură sunt firmele românești și rețeaua pregătite pentru a face față noului val de investiții în digitaliza re și regenerabile?

În ceea ce privește investițiile în digitalizare, știm că transformarea digitală a sistemului energetic aduce multiple beneficii potențiale, dar vine și cu ris curi și provocări care țin de specificitățile sistemului energetic si corelarea investițiilor din sectorul ener getic. De exemplu, cum să utilizăm simultan tehno logiile vechi cu tehnologii noi și inteligente sau cum să abordăm amenințările privind securitatea ciber netică - acestea putând afecta aprovizionarea cu energie, ca serviciu esențial pentru societate. Este nevoie de o abordare integrată, pentru a se asigu ra că investițiile în tehnologii digitale din sistemul energetic sunt realizate și planificate în conformita te cu evoluția tehnologică a sectorului energetic pe tot lanțul de producere, transport, distribuție, fur nizare și consumator. Este necesar să fim pregătiți pentru era digitală.

Prin modificările aduse Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, în vederea transpu nerii prevederilor Directivei (UE) 2019/944 au fost definite noțiuni noi, precum client activ, comunitatea de energie a cetățenilor, consum dispecerizabil, con tract de furnizare a energiei electrice cu prețuri dina mice, dispecerizarea prioritară, interval de decontare a dezechilibrelor, instrumente derivate din domeniul

that, due to geographical position and openness to the Black Sea, Romania has a high technical potential in this direction. It is estimated, based on the reports oftheWorldBank(WB),atanaturalcapacityof76GW.

Inadditiontotheimmediatenecessityofaprimary legislation and secondary regulation in order to elimi natebarrierstoinvestment,significantstrengthening of related infrastructure – a prerequisite for invest ment–isalsorequired.Intheprocessofdevelopment ofthelegalframeworkforoffshorewindenergyinRo mania, the Ministry of Energy benefits from support from the World Bank and DG-REFORM by conduct ing a study whose goal is to provide a balanced and strategic analysis on the role that the offshore wind

Este necesară și consolidarea semnificativă a infrastructurii aferente – o condiție prealabilă investițiilor.

Significantstrengtheningofrelatedinfrastructure –aprerequisiteforinvestment–isalsorequired.

energycouldplayinensuringtheenergyneedsandin reaching the sustainability objectives in Romania and the roles and responsibilities of the various public in stitutionstodevelopandimplementthistechnology.

Is Romania ready - and to what extent are the Romanian companies and the network ready to cope with the new wave of investments in digitization and renewables?

In terms of investments in digitization, we know that the digital transformation of the energy system brings multiple potential benefits, but it also comes with risks and challenges related to the specifics of theenergysystemandthecorrelationofinvestments intheenergysector.Forexample,howtousesimulta neouslytheoldtechnologieswiththenewandsmart technologiesorhowtoaddresscybersecuritythreats -thesebeingabletoaffectenergysupply,anessential service for society. There is a need for an integrated approach, in order to make sure that investments in digital technologies in the energy system are made and planned in accordance with the technological development of the energy sector throughout the production,transmission,distribution,supplyandcon sumerchain.Weneedtobereadyforthedigitalera.

promisiune / promise

energiei, prosumator etc; clarificarea noțiunilor de branșament, racord, extindere de rețea, etc. Aceste noțiuni / acțiuni, definite în noua lege, pot fi imple mentate numai prin digitalizarea sectorului energe tic. Deci, digitalizarea nu este numai o necesitate, ci și o obligație.

De asemenea, investițiile susținute prin PNRR urmăresc creșterea procesului de contorizare a con sumului final de energie prin platforme digitale de telegestiune, acordarea de servicii energetice prin creșterea ponderii auditurilor energetice realizate la nivelul operatorilor industriali din economie, op timizarea proceselor tehnologice industriale prin investiții în tehnologii ecologice și soluții durabile, asigurarea unei finanțări echitabile. Aici, digitalizarea este un angajament.

Ce trebuie să facă România pentru a atrage cât mai multe fonduri europene, în perioada următoare?

Through the amendments to the Electricity and NaturalGasLawNo.123/2012,inordertotranspose the provisions of Directive (EU) 2019/944, new no tions were defined, such as active customer, citizen energy community, demand response, dynamic elec tricity price contract, priority dispatching, imbalance settlement period, energy derivative instruments, prosumeretc.;clarificationofthenotionsofbranching, connection,networkextensionetc.Thesenotions/ac tions,definedinthenewlaw,canonlybeimplemented digitizing the energy sector. Therefore, digitization is notonlyanecessity,butalsoanobligation.

România are alocate aproximativ 200 de milioane de certificate EU-ETS, în valoare de peste 13 miliarde de euro.

Romania has approximately 200 million EU ETS allowances allocated, worth over EUR 13 billion.

200Mă voi referi la Fondul pentru Modernizare (FM), un instrument nou de finanțare care contribuie la obiectivele pactului ecologic european, prin sprijini rea unei tranziții juste, din punct de vedere social, către o economie verde. Investițiile propuse de statele membre sunt considerate ca fiind eligibile pentru finanțare din Fondul de Modernizare cu până la 100% din cheltuielile eligibile, dacă

Banca Europeană pentru Investiții (BEI) de cide că acestea sunt proiecte prioritare, ele fiind selectate printr-un proces concurențial. România are alocate aproximativ 200 de milioane de certificate EU-ETS (pentru perioada 2021-2030), în valoare de peste 13 miliarde de euro (folosind prețul curent al certificatelor de emisii CO2).

În corelare cu obiectivele din PNIESC și cu noile decizii adoptate la nivel European, Ministerul Ener giei a identificat 8 programe cheie de investiții cu finanțare din Fondul de Modernizare: regenerabi le, CCGT, cogenerare, infrastructură de transport și distribuție electrică și de gaze naturale, energia nucleară, eficiență energetică, hidrogen și biocarburanți.

Avem, apoi, firește, Planul Național de Redre sare și Reziliență, în care componenta energie se regăsește în cadrul Pilonului I, cu mai multe reforme și investiții care merită o abordare de sine stătătoare.

Also, investments supported by the NRRP aim at increasing the process of metering the final en ergy consumption through digital remote manage ment platforms, the provision of energy services by increasing the share of energy audits carried out at the level of industrial operators in the economy, the optimization of industrial technological processes through investments in ecological technologies and sustainable solutions, ensuring fair funding. There fore,digitizationisacommitment.

What should Romania do to attract more European funds, in the next period?

IwillrefertotheModernizationFund(MF),anew fundinginstrumentcontributingtotheobjectivesof theEuropeanGreenDeal,bysupportingajusttransi tion, from a social point of view, to green economy. Investments proposed by the Member States are considered eligible for funding from the Moderniza tion Fund with up to 100% of the eligible expenses, if the European Investment Bank (EIB) decides that they are priority projects, being selected through a competitive process. Romania has approximately 200 million EU ETS allowances allocated (for the period 2021-2030), worth over EUR 13 billion (using thecurrentpriceofCO2emissionallowances).

IncorrelationwiththeNECPtargetsandthenew decisions adopted at European level, the Ministry of Energy has identified 8 key investment projects with funding from the Modernization Fund: renewa bles, CCGT, cogeneration, electricity and natural gas transmission and distribution infrastructure, nuclear energy,energyefficiency,hydrogenandbiofuels.

Then, we have, of course, the National Recovery and Resilience Plan, where the energy component is found in Pillar I, with several reforms and invest mentsthatdeserveastand-aloneapproach.

Cum se alocă fondurile

How the funds are allocated

Secretarul

de stat în Ministerul Energiei Dan Drăgan a sintetizat pentru Energynomics cum sunt alocate fondurile și proiectele pentru energie în Planul Național de Redre sare și Reziliență, componenta energie se regăsește în cadrul Pilonului I.

În PNRR, componenta energie se regăsește în ca drul Pilonului I, unde este prevăzută Investiția I.1 în noi capacități de producție de 950 MW de energie electri că din surse regenerabile (solar și eolian onshore), cu o alocare de 460 mil. euro. În acest sens, la sfârșitul lunii martie a fost lansată procedura de licitație competi tivă pentru selecția proiectelor care vor beneficia de finanțare nerambursabilă în cadrul măsurii de investiții I.1, la care pot aplica atât IMM-urile, cât și marile între prinderi. Aceste investiții vor fi finalizate, respectiv instalate și conectate la rețea, până în T2 2024.

Mai mult, Reforma R1 (Reforma pieței de energie electrică, prin înlocuirea cărbunelui din mixtul energe tic și susținerea unui cadru legislativ și de reglemen tare stimulativ pentru investițiile private în producția de electricitate din surse regenerabile) din PNRR are în vedere introducerea contractelor pentru diferență (CfD) ca principal mecanism de sprijin pentru investițiile în producția de energie regenerabilă. Cadrul legislativ și modul de implementare vor fi definitivate până la sfârșitul semestrului 2 din 2023. Astfel, în urma run delor de proceduri competitive/licitații organizate până în T4 2023 și T2 2025, se urmărește semnarea

SecretaryofStateintheMinistryofEnergy Dan Drăgan summarized for Energynom ics how energy funds and projects are al located in the National Recovery and Re siliencePlan,theenergycomponentbeing found in Pillar I.

In the NRRP, the energy component is found in Pillar I, where Investment I.1 in new production ca pacities of 950 MW of electricity from renewable sources(solarandonshorewind)isprovided,withan allocation of EUR 460 million. To this end, the com petitive tendering procedure was launched in late March for the selection of projects that will benefit from non-reimbursable funding within the invest ment measure I.1, where both SMEs and large enter prisescanapply.Theseinvestmentswillbecomplet ed,i.e.installedandconnectedtogrid,byQ2/2024.

Moreover, Reform R1 (Electricity market reform, by replacing coal in the energy mix and supporting a stimulating legislative and regulatory framework for private investments in power generation from renewable sources) of the NRRP aims at the intro duction of “Contracts for Difference” (CfD) as main support mechanism for investments in the produc tion of renewable energy. The legislative framework and the implementation method will be finalized by the end of H2/2023. Therefore, following the com petitive tendering rounds/tenders organized by Q4/2023 and Q2/2025, it is intended to sign con

reforme

investment & reforms

contractelor pentru diferență de cel puțin 1500 MW, respectiv 2000 MW de capacitate instalată.

Având în vedere faptul că aceste contracte vor fi semnate pentru o perioadă de 15 ani, schema CfD va încuraja investițiile în surse regenerabile de energie, conducând la o stabilizare a prețurilor pe termen lung pentru noii producători de energie cu emisii scăzute de carbon printr-un cost predictibil pentru investitori și, prin urmare, un cost mai mic pentru consumatori.

Ministerul Energiei consideră că astfel va crește ritmul de dezvoltare de capacități adiționale de producție de energie electrică cu emisii scăzute de carbon necesare atingerii obiectivelor României pentru anul 2030 privind țintele de decarbonare și a obținerii independenței continentului european de gazul rusesc prin accelerarea tranziției verzi.

Reforma R1 din PNRR prevede elimi narea treptată a cărbunelui/ lignitului prin elaborarea și implementarea Legii privind decarbonizarea prin care se stabilește termenul de închidere a capacității totale in stalate pe cărbune și lignit. OUG 108/2022 privind decarboni zarea prevede totodată măsuri privind reabilitarea minelor care ur mează să fie închise (de exemplu, re cuperarea solului în zonele miniere, cum ar fi stratul superior al solului și refacerea vegetației, depozitele de deșeuri, amenajarea terenului după în chidere pentru refacerea peisajului) precum și stabilirea de măsuri de perfecționare (reconversia profesională și recalificarea) precum și alte măsuri cu impact socioeconomic asupra comunităților afectate. Toate aceste măsuri vor fi detaliate în cadrul Comitetului Interminis terial și al grupului de lucru tehnic constituite.

tractsfordifferenceofatleast1,500MWand2,000 MWofinstalledcapacityrespectively.

Given that these contracts will be signed for a 15-year period, the CfD scheme will encourage in vestments in renewable energy sources, leading to long-term price stabilization for the new low carbon energy producers through a predictable cost for in vestors and, therefore, a lower cost for consumers.

15Contractele pentru diferență vor fi semnate pentru o perioadă de 15 ani.

“Contracts for Difference” will be signed for a 15-year period.

TheMinistryofEnergyconsidersthatthiswillin creasethepaceofdevelopmentofadditionalpower generation capacities with low carbon emissions necessary to reach Romania’s objectives for 2030 on decarbonization targets and to obtain the inde pendenceoftheEuropeancontinentonRussiangas byacceleratinggreentransition. Atthesametime,ReformR1oftheNRRP provides for coal/lignite phase-out by drafting and implementing the De carbonization Act, which establishes the deadline for closing the total coal- and lignite-fired installed capacity. GEO 108/2022 on decarboniza tion also provides for measures for the rehabilitation of mines thatwillbeclosed(forexample,soil recovery in mining areas, such as the upper layer of the soil, and restoring veg etation,landfill,landdevelopmentafterclosureto restore the landscape) as well as the establishment of improvement measures (vocational training and retraining)aswellasothermeasureswithsocio-eco nomicimpactontheaffectedcommunities.Allthese measures will be detailed within the Interministerial Committee and the technical working group to be established.

În plus, ca parte a PNRR, România are în vedere dezvoltarea de proiecte pilot pentru producția de hidrogen verde, considerat vector de tranziție care contribuie semnificativ la atingerea obiectivelor asumate. Ministerul Energiei dezvoltă o strategie națională dedicată hidrogenului în cadrul Reformei R4 (Dezvoltarea unui cadru legislativ și de reglementare favorabil tehnologiilor viitorului, în special hidrogen și soluții de stocare), respectiv a unui plan de acțiune pentru stabilirea unor obiective și măsuri specifice și practice, inclusiv instrumente de finanțare în vede rea punerii în aplicare a legislației și reglementărilor primare și secundare necesare.

Moreover, as part of the NRRP, Romania aims at the development of pilot projects for green hydro gen production, considered a transition vector with significant contribution to reaching the assumed targets. The Ministry of Energy develops a national strategy dedicated to hydrogen within Reform R4 (Development of legislative and regulatory frame work conducive to the technologies of the future, especially hydrogen and storage solutions), respec tively an action plan for the establishment of spe cificandpracticalobjectivesandmeasures,including funding instruments in order to enforce the law and thenecessaryprimaryandsecondaryregulations.

Regenerabile

Decarbonizare

START T4/Q4 2021

Hidrogen Hydrogen

Încălzire centralizată CHP

Baterii, stocare energie Batteries, energy storage

Eficiență energetică industrie Industrial energy efficiency

T1/Q1 2022

1.695 MW de capacitate pe cărbune dezafectată

1,695MWcoalcapacity decommissioned

Apeluri de proiecte subvenționate în regenerabile (950 MW) ProjectcallsforRES grants(950MW)

T2/Q2 2022

Rețele gaze naturale/hidrogen Natural gas / H2 network

Guvernanță corporativă, legislație, regulamente Corporate governance, legislation, regulations

Reforme Reforms

Investiții Investments Termene Timeframe

Semnarea contractului pentru dezvoltarea unei centrale de cogenerare cu o capacitate instalată de minimum 300 MW

Contractsigningfordevelopment ofaCHPplantwithaminimum installedcapacityof300MW

T3/Q3 2022

Semnarea contractului pentru electrolizoare cu o capacitate de producție de 100 MW

Contractsigningfor electrolyzerswith100MW productioncapacity

Semnarea contractului pentru instalarea unei capacități de stocare a energiei de 240 MW / 480 MWh

Contractsigningforinstallation of240MW/480MWhenergy storagecapacity

T4/Q4 2022

Semnarea contractului pentru dezvoltarea unei capacități anuale de 200 MW de producție de celule și panouri fotovoltaice. Contractsigningfordevelopment of200MWannualmanufacturing capacityforPVcellsandpanels

Semnarea contractului pentru instalarea unei capacități anuale de 2 GW de producție și asamblare de baterii Contractsigningforinstallationof 2GWannualcapacityforbattery manufacturingandassembly

Apeluri de proiecte pentru eficiență energetică industrială DecarbonizationProject calls for industrial energyefficiency

Intrarea în vigoare a Legii privind decarbonizarea Decarbonization Act entryintoforce

T1/Q1 2023

2.355 MW de capacitate de cărbune dezafectată 2355MWcoalcapacity decommissioned

Îmbunătățirea guvernanței corporative în cadrul companiilor energetice de stat Improvingcorporategovernancein state-ownedenergycompanies

T4/Q4 2023

Dezvoltarea unui mecanism de stimulare a eficienței energetice industriale Mechanismdevelopmentto stimulateindustrialenergy efficiency

Dezvoltarea cadrului legislativ și de reglementare pentru hidrogen și soluții de stocare Developmentoflegislativeand regulatoryframeworkforhydrogen andstoragesolutions

T3/Q3 2023

Creșterea competitivității și decarbonizarea încălzirii și răcirii

Increasingcompetitiveness and decarbonisation of heating&cooling

Prima rundă de licitații CfD: semnarea de contracte pentru o capacitate de 1.500 MW de energie regenerabilă Round 1 CfD tenders: 1,500 MW renewablecapacitycontractssigned

T2/Q2 2024

Semnarea contractului pentru construcția rețelei de distribuție a H2 în Oltenia

Contractsigningfor construction of H2 distribution network in Oltenia

Instalarea a 950 MW în capacități de producție din surse regenerabile pe baza subvențiilor din 2022 Installation of 950 MW renewable generationthroughthe2022 grants

T2/Q2 2026

T2/Q2 2025

Elaborarea și aplicarea unei metodologii de evaluare a impactului politicii fiscale asupra mediului Developmentandapplicationof methodologyforassessingthe environmentalimpactoffiscalpolicy

T4/Q4 2025

Runda 2 de licitații CfD: semnarea de contracte pentru 2.000 MW în capacitate suplimentară instalată pe bază de energie regenerabilă Round2CfDtenders:signingcontractsfor 2,000MWadditionalinstalledREScapacity

Listarea unei participații minoritare la Hidroelectrica (până la 15%) MinoritystakeListingin Hidroelectrica(upto15%)

T2/Q2 2023

3.780 MW de capacitate pe cărbune dezafectată 3,780 MW coalcapacity decommissioned

Intrarea în vigoare a noii legi a energiei electrice NewElectricityLaw entryintoforce

Instalarea de capacități de producție de hidrogen verde (pe baza contractelor din 2022)

Installationofgreenhydrogen productioncapacity(following 2022contracts)

Atingerea obiectivului de 3.000 MW în capacitate instalată suplimentară din surse regenerabile de energie Reachingthetargetof3,000MW additionalinstalledcapacityfromRES

Rețeaua de distribuție H2 nou construită va absorbi cel puțin 20% H2. Toate instalațiile noi vor fi pregătite pentru H2

NewlybuiltH2distributionnetwork willuptakeatleast20%H2.Allnew installationswillbeH2ready

Implementarea a 50 de proiecte industriale de eficiență energetică

Implementationof50 industrialenergyefficiency projects

Instalarea de capacități de stocare a energiei de >240 MW / 480 MWh

Installationofenergy storagecapacities:>240MW / 480 MWh

T1/Q1 2030

Instalarea unor capacități de producție de celule și panouri fotovoltaice de >200 MW Installationofmanufacturing capacitiesof>200MWPVcellsand panels

Dezvoltarea capacității locale de fabricare / asamblare a bateriilor: > 2 GW (pe baza contractelor din 2022)

Developingthelocalbattery manufacturing/assemblycapacity: >2GW(following2022contracts)

T1/Q1 2032

Instalarea unei capacități de cogenerare de cel puțin 300 MW (pe baza contractelor semnate în 2022) InstallationofCHPcapacityofat least300MW(followingcontracts signedin2022)

Rețeaua de distribuție hydrogenready va prelua 100% H2 H2readydistributionnetworkwill uptake100%H2

4.590 MW de capacitate pe cărbune dezafectată 4,590MWcoalcapacity decommissioned

Julian Popov:

Acceptați că suntem în război, implicați oamenii și permiteți dezvoltarea „haotică” a regenerabilelor

Accept we are at war, act quickly and deal with the crisis

Europaeste în război, insistă Julian Popov, membru al Fundației Europene pentru Climă și președinte al Buildings Performance Institute Europe. Por nind de aici, el îndeamnă guvernele să pregătească și să pună în aplicare strategii de război pentru reziliență energetică, având în vedere consecințele războiului din Ucraina. Durata este crucială, a explicat el într un document public pe care l-a discutat în detaliu la EnergynomicsTalks –¨”este esențial să ne concentrăm asupra măsurilor și proiectelor care ar putea produce rezultate concrete înainte de venirea iernii”.

Julian Popov consideră că din partea Comisiei Euro pene au întârziat măsurile împotriva dependenței peri culoase pe care Uniunea Europeană a dezvoltat-o față de importurile de energie din Rusia, mai ales în ceea ce privește “pregătirea unor strategii de urgență”. Pe de altă parte, aceasta este în principal sarcina „guverne lor naționale, a administrațiilor locale și a fiecărui om în parte”, a subliniat Julian Popov.

Avem o problemă uriașă de comunicare: „Politicie nii ar trebui să aibă onestitatea să spună că războiul este război și să vină apoi cu o „strategie de război”. „Nu să spună „E un război în Ucraina”, ci „suntem în război, suntem implicați în acest război din perspectivă

Europe

is at war, insists Julian Popov, a Fellow of The European Climate Foundation, and Chair man of the Buildings Performance Institute Europe. Because of that, he urges governments to prepare and implement wartime strategies for ener gyresilienceinviewoftheconsequencesofthewar in Ukraine. Timing is crucial, he explained in a public materialhediscussedindetailatEnergynomicsTalks, thus “it is essential to focus on measures and pro jects that could deliver material result before the next winter”.

Julian Popov believes the European Commission actedtoolateagainstthedangerousdependencyon Russian energy imports the European Union has de veloped, especially to have “have emergency strate gies prepared”. At the same time, this is mainly the jobof“nationalgovernments,localgovernments,and individuals”,JulianPopovstressed.

We have a huge communication problem: “The politicians should have to honesty to say call the war for what it is – a war, and then to have a war time strategy”. “Not to say ‘there is a war in Ukraine’, but‘weareatwar,weareengagedinthiswaronthe energy side, on the supply side, on the inflation and

energetică, din perspectiva fluxurilor de aprovizionare, în ceea ce privește inflația și atâtea altele. Totul începe cu modul în care vorbim”, susține Julian Popov.

Există numeroase modele și recomandări furnizate de Agenția Internațională pentru Energie, de Comisia Europeană, de Guvernul României și de cel al Bulgariei. Ceea ce lipsește încă este „o modalitate de a comunica aceste lucruri într-un mod mai lejer, mai atractiv și mai empatic”. Nu pentru a-i constrânge pe oameni să se conformeze, ci pentru a-i încuraja să-și schimbe com portamentul. Și atunci oamenii vor reacționa, crede el, așa cum au făcut-o în Marea Britanie în timpul celui de al Doilea Război Mondial („Dig for victory!”), „vor în cepe să se gândească la ce pot face ei, fiecare în parte”. Julian Popov consideră că nu eforturile legate de asigurarea ofertei vor rezolva problema energiei pe termen scurt, ci măsurile care țin de cerere. „Modul în care comunică CE nu prezintă prea multe detalii lega te de privind oportunitățile pe care le oferă măsurile de eficiență energetică pe termen scurt și mediu”, scrie el în „Strategia pentru reziliența resurselor”. Un calcul menționat de Julian Popov arată că renunțarea la uscătoarele de rufe reprezintă o sursă importantă de reducere a energiei electrice (și a facturii). Tranziția masivă la utilizarea corpurilor de iluminat de tip LED în locul celor cu incandescență este o altă soluție cu cos turi reduce, dar cu impact relevant asupra consumului. Există multe soluții, multe acțiuni practice pe care oa menii le pot întreprinde, în funcție de condițiile de viață ale fiecăruia.

Ca o abordare pe termen mediu, Julian Popov în deamnă guvernele „să creeze oportunități pentru instalarea «haotică» a surselor de generare din surse solară”. De obicei, guvernele tind să creadă că nu pot permite instalarea de capacități fotovoltaice sau eoli ene pentru că nu există suficiente capacități de inte grare a acestora în rețeaua de transport și distribuție. „Lăsați pe oricine dorește să instaleze energie solară, cu conexiune la rețea sau fără, cu stocare sau fără, cât mai repede posibil, cât mai mult posibil! Lăsați-i să se dezvolte într-un mod haotic, astfel încât să poată aco peri deficitul actual și apoi vă puteți gândi la conexiunile la rețea. Investitorii și dezvoltatorii își vor asuma riscuri le, pentru că prețurile energiei sunt foarte mari. Vedem acum un boom masiv al energiei solare, [dar] problema este că încă avem proceduri de autorizare foarte lente și complicate, autoritățile sunt cele care introduc bloca jele, când ar trebui ca ele să creeze oportunități pentru o autorizare cât mai rapidă”, a explicat el.

various others. It has to start with the language”, Ju lianPopovsaid.

There are numerous models and recommenda tions provided by the International Energy Agency, the European Commission, the Romanian and the Bulgarian government. What is still missing is “a way of communicating these things in a more lightheart ed way, more engaging and with more solidarity”. Not to coerce people into conformity, but nudging them to change their behavior. And then people will respond, he believes, like they did in the UK during theWW2(“Digforvictory!”),“theywill start thinking about what they can do as well”.

JulianPopovconsidersthatfocus ingontheoffersidewillnotsolvethe energy problem on the short term, but measures on the demand side. “The EC Communication seriously lack detail on short and medium term opportunities offered by energy ef ficiency measures”, writes his “Re source resilience strategy”. A calculation mentioned by Julian Popov shows that not using tumble dryers – for drying clothes after washed in a machine – is a massivesourceofelectricity(andbill)reduction.The massive transition from incandescent to LED light ing is another low-cost solution with a significant impact on power consumption. There are many so lutions, many practical actions that people can take, dependingoneveryone’sparticularwayoflife.

As a medium-term approach, Julian Popov urges the governments “to create the opportunities for solar installation in a “chaotic’ way”. Usually, the governments tends to think they cannot allow PV or wind capacities because there is no grid connec tion.“Leaveanybodywhowantstoinstallsolar,with grid connections or without grid connection, with storage or not, as fast as possible, as much as pos sible! Let it develop in a chaotic way so that it can fillthecurrentgapandthenyoucanthinkaboutthe grid connections. Investors and developers will take their risks, because the energy prices are very high. What we see now is a massive boom of solar, [but] one problem is that we still have very delayed and difficult permitting, authorities are introducing bot tlenecks, when they were supposed to create the opportunities for quick permitting procedures”, he explained.

Julian Popov Fellow, European Climate Foundation and Former Minister of Environment of Bulgaria

Sugestii pentru o strategie de reziliență energetică

Suggestions for an energy resilience strategy

Guvernele

ar trebui să propună o serie in tegrată de politici variate prin care să fie administrată și redusă cererea de energie, spune Julian Popov. Acestea vor fi ajuta nu doar sistemele energetice naționale, ci și buzunarele consumatorului. „Tot ce trebuie să fa cem este să fim deschiși și să înfruntăm problema, să acționăm rapid și să facem față crizei, mai degrabă decât să încercăm să evităm să vorbim despre ea.”

Autor și coautor al mai multor cărți, președintele Buildings Performance Institute Europe (BPIE), Juli an Popov a fost votat de două ori drept una dintre cele mai influente 40 de voci în politica energetică europeană. El scrie în mod regulat despre probleme de actualitate, politici de climă și energie și securita te energetică. În această primăvară, a conceput un document care stabilește măsurile principale care ar putea pune bazele unei strategii/legi de reziliență a resurselor care trebuie dezvoltată și implemen tată de urgență. Inițial, analiza sa s-a referit doar la Bulgaria, dar ulterior a fost extinsă așa încât este relevantă și pentru alte țări, pentru UE în ansamblu și nu numai.

Mai jos am sintetizat câteva dintre măsurile care pot fi încorporate într-o strategie de urgență și, even tual, într-o lege privind reziliența resurselor. O astfel de strategie trebuie să intre în vigoare cu prioritate și cât mai curând posibil pentru a avea efect maxim înainte de începerea următorului sezon de iarnă. Juli an Popov subliniază, de asemenea, că, pe măsură ce începem să conturăm detaliile unei asemenea stra tegii, este important să calculăm mai exact impactul acestor măsuri și al altora. Cifrele sugerate aici sunt aproximative și ele pot varia în funcție de tipul de clă dire și de zona climatică.

1. TRANSPARENȚĂ ENERGETICĂ ȘI RES PONSABILITATE Transparența și responsabilitatea ar trebui consolidate, finanțate și monitorizate cu

Governments

should propose a chain of wide variety of demand management and demandreductionpolicies,saysJulianPop ov. These will be beneficial for the national system and beneficial for the pockets of the consumer. “All we need to do is to be open and face the situation, act quickly and deal with the crisis ratherthantryingtoavoidtalkingaboutit.”

Author and co-author of several books, Chairman of the Buildings Performance Institute Europe (BPIE), Julian Popov was voted twice as one of the 40 most influentialvoicesinEuropeanenergypolicy.Hewrites regularlyoncurrentaffairs,climateandenergypolicies andenergysecurity.Thisspring,heworkedonadocu ment setting out some measures which could lay the foundation of a resource resilience strategy/law that needstobeurgentlydevelopedandimplemented.Ini tially, the memo was focused on Bulgaria, but later it wasexpandedanditshouldberelevanttoothercoun tries,totheEUasawholeandbeyond.

These are just some of the measures that can be embedded in an emergency strategy, and possibly a law,onresourceresilience.Suchastrategymustenter into force as a matter of priority and as soon as pos sibleinordertohavemaximumeffectbeforethestart of the next winter season. Julian Popov also stresses that while advancing the details of such as strategy it is important to calculate in more detail the impact of these and other measures. The suggested figures

strictețe. Ar trebui introduse sancțiuni pentru utiliza rea abuzivă a datelor. Operatorii de sistem, compani ile de distribuție a energiei electrice, autoritățile de reglementare în domeniul energiei, companiile ener getice publice și private ar trebui să își consolideze responsabilitatea, resursele analitice și de transmite re a datelor. În luarea deciziilor de politici publice este esențial să prelucrăm și să sintetizăm datele cât mai rapid și clar posibil.

2. UN PROGRAM DE URGENȚĂ PENTRU EFICIENȚA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR În gene ral, clădirile consumă aproximativ 40% din energie. Clădirile au, de asemenea, un impact mult mai larg asupra consumului de energie. Renovarea energetică a clădirilor este un proces lent, dar există lucruri care se pot face rapid:

A. INSTRUMENTE FINANCIARE Introducerea instrumentelor financiare pentru a accelera renova rea rapidă a clădirilor care au deja proiectele finalizate și pentru a mobiliza investiții suplimentare.

B. PROGRAMUL LED Iluminatul este adesea trecut cu vederea, dar însumează, în funcție de țară, între 8% și 15% din energia electrică consumată. De asemenea, contribuie disproporționat la unele dintre vârfurile consumului de energie electrică. O înlocuire completă de urgență a iluminatului convențional cu sisteme LED ar fi echivalentă cu instalarea unei cen trale electrice de dimensiuni medii.

here are approximate and would vary for different buildingsandclimaticregions.

1

. ENERGY TRANSPARENCY AND ACCOUNTABILITY Transparency and accountability should be strengthened, funded and strictly monitored. Sanc tions for misuse of data should be introduced. The TSOs, electricity distribution companies, energy re gulators, public and private energy companies should strengthen their accountability, analytical resources and submission of data. It is critical for policy decisions to process and summarize data as quickly and clearly as possible.

2.EMERGENCYPROGRAMFORENERGYEFFI CIENCY OF BUILDINGS Typically, buildings consume around 40% of the energy. Buildings also have much wider impact on the energy consumption. Energy re novation of buildings is a slow process, but there are things that can be done quickly:

A. FINANCIAL INSTRUMENTS Introduction of financial instruments to accelerate the rapid renova tionofbuildingswithprojectreadinessandtomobilize additional investments.

B. LED PROGRAM Lighting is often overlooked, butitconsumesbetween8%and15%(dependingon the country) of electricity. It also contributes dispro portionately high to some of the peaks in electricity consumption. A complete emergency replacement of

solutii

solutions

C. IZOLAREA PODURILOR ȘI MANSARDELOR Prin aceste spații se pierde până la 25% din căl dură, iar izolarea este un proces ușor, ieftin și rapid, care ar avea un efect semnificativ, mai ales pentru clădirile unifamiliale. BPIE a calculat că izolarea man sardelor și a acoperișurilor poate reduce cu până la 14% energia termică utilizată la nivel rezidențial, în timp ce verificarea sistemelor de încălzire și moder nizarea sistemelor de comandă a încălzirii ar econo misi aproximativ 10% din energia termică, cu costuri reduse.

D. ÎNCĂLZIRE SOLARĂ Încălzirea descentrali zată a apei din surse solare este relativ ieftină, sim plă din punct de vedere tehnologic, poate fi imple mentată rapid. Este nevoie de instruire rapidă atât pentru clienți, cât și pentru companii și instalatori. Instrumentele financiare simple și accesibile vor aju ta la accelerarea procesului - de exemplu, împrumu turi fără dobândă, contracte ESCO.

E. SCHIMBĂTOARELE DE CĂLDURĂ Acestea sunt dispozitive simple care înlocuiesc cu succes ae rul condiționat și asigură aer curat în case. Echiparea a 100.000 de locuințe cu astfel de dispozitive poate economisi un volum de energie produs de o centrală electrică de 100-200 MW.

3. POMPE DE CĂLDURĂ Punerea în funcțiune accelerată a pompelor de căldură poate reduce con sumul de gaz și alți combustibili și dependența de surse de import. Pompa de căldură consumă mai puțină energie pentru încălzire decât gazul chiar și în comparație cu cel mai eficient cazan pe gaz. Mulți oameni nu știu că sistemele moderne de aer condiționat funcționează pe principiul unei pompe de căldură, economisesc bani și reduc dependența de resurse. Sprijinirea achiziționării și instalării de pompe de căldură / aparate de aer condiționat cu împrumuturi pe termen lung fără dobândă, instrui rea și informarea pot reduce dependența de gaz și de alte forme de energie în multe locuințe, la nivel național și european.

4. MOTOARE CU VITEZĂ VARIABILĂ Motoa rele electrice sunt printre cei mai mari consumatori de energie electrică – 70% din energia electrică din industrie și aproximativ 45% în total este consuma tă de motoarele electrice. Multe dintre motoarele electrice utilizate în prezent sunt ineficiente. In troducerea unor tehnologie de acționare cu viteză

conventional LED lighting would be equivalent to de ployingamedium-sizedpowerplant.

C. INSULATION OF ATTIC SPACES Up to 25% oftheheatislostthroughthem,andtheinsulationof theatticspaceisaneasy,cheapandfastprocessand would have a significant effect, especially for singlefamily buildings. BPIE calculated that Insulating attics and roofs (a quick, low cost and easy measure) can save up to 14% of residential heating energy, while checking heating systems and upgrading low cost heatingcontrolswillsaveapproximately10%ofheat ingenergy.

D. SOLAR HEATING Decentralized solar heating ofwaterisrelativelycheap,technologicallysimple,can be installed quickly. Rapid training is needed for both clientsandcompaniesandinstallers.Easyandafford able financial instruments will help speed up the pro cess-forexample,interest-freeloans,ESCOcontracts.

E. HEAT EXCHANGERSThesearesimpledevices thatsuccessfullyreplaceventilationandprovideclean air in homes. Equipping 100,000 homes with such devicescansaveenergy,typicallyproducedbya100200MWpowerplant.

3. HEAT PUMPS Accelerated commissioning of heat pumps can reduce gas and other fuel consump tion and dependency. The heat pump consumes less energy for heating than gas even compared to the most efficient gas boiler. Many people do not know that the modern air conditioning system works on the principle of a heat pump, saves money and reduces resource dependence. Assisting in the purchase and installation of heat pumps/air conditioners with longterm interest-free loans, training and information can reduce gas and other energy dependencies in many homes and on national and European level.

4. VARIABLE SPEED DRIVESElectric motors are among the biggest consumer of electricity – 70% of electricity in industry and approximately 45% overall is consumed by electric motors. Many of the currently used electric motors are inefficient. Their replacement with variable speed drive technology could save huge amount of energy.

5. PHOTOVOLTAIC SYSTEMS Photovoltaic parks and small installations are built very quickly. It is important to facilitate the administrative procedures as much as possible and to speed up grid integration

variabilă ar putea economisi o cantitate imensă de energie.

5. SISTEME FOTOVOLTAICE Parcurile fotovol taice și instalațiile mici se construiesc foarte repede. Este important să se simplifice cât mai mult posibil procedurile administrative și să se accelereze mă surile de integrare în rețea. În același timp, trebuie încurajat construcția de sisteme fotovoltaice de uz personal – pentru gospodării, afaceri și industrie. Ar fi prudent să se introducă un sistem de acord prea labil condiționat pentru racordarea viitoare la rețea, astfel încât construcția să nu fie întârziată din ca uza unei proceduri lente de conectare sau a lipsei actuale a infrastructurii necesare.

6. VÂNT Construirea de centrale eoliene ar pu tea fi un proces mai lent, dar trebuie accelerat deoa rece oferă o contribuție critică la echilibrarea zilnică și sezonieră a producției de energie electrică. Este important ca întregul lanț de aprovizionare pentru producția de componente ale parcurilor eoliene să fie mobilizat și procesul de autorizare să fie simplifi cat la minimum absolut.

7. REȚELE Rețeaua de electricitate trebuie mo dernizată pentru a integra mai mult solar și eolian. Procesul de autorizare și integrare trebuie restruc turat. Unele proiecte ar trebui să poată avansa chiar dacă nu toate procedurile de integrare în rețea nu sunt finalizate. Guvernul ar trebui să ofere garanții financiare și juridice pentru viitoarea integrare în rețea pentru proiecte de surse regenerabile și de stocare gata de implementare.

8. BATERII Să importăm, să susținem și să ac celerăm importul și producția de baterii. Orice ba terie, indiferent dacă susține parțial o gospodărie mică, conectată la o mică instalație fotovoltaică sau deservește sistemul electric național, va contribui la o utilizare mai mare a energiei regenerabile variabile, la aplatizarea vârfurilor și la stabilitatea rețelei.

9. IT Tehnologiile informaționale joacă, de ase menea, un rol cheie în energia modernă și în optimi zarea consumului de energie. Pe lângă digitalizarea rețelei de transport a energiei electrice operată de OTS, ar trebui depuse eforturi pentru digitalizarea și „smartificarea” rapidă a consumului de energie.

measures. At the same time, encourage the construc tion of photovoltaic systems for personal use - house holds, businesses and industry. It would be prudent to introduce a system of conditional prior agreement for future connection to the network, so that constructi on is not delayed due to a slow connection procedure or current lack of necessary infrastructure.

6. WIND Building wind power plants might be a slower process but it needs to be accelerated because it provides critical contribution to daily and seasonal balancing of electricity production. It is important the full supply chain for production of wind farm compo nents to be mobilized and the permitting process to be simplified to the absolute minimum.

7. GRID The electricity grid needs to be upgra ded to integrate more solar and wind. The process of permission and integration needs to be restructured. Some projects should be able to go ahead even if all grid integration procedures are not completed. The government should provide financial and legal gua rantees for future grid integration for ready to go re newables and storage projects.

8. BATTERIES Import, support and accelerate the import and production of batteries. Any battery, whether partially supporting a small household, con nected to a small photovoltaic installation or serving the national electricity system, will contribute to hi gher utilization of variable renewable energy, peaks flattening and grid stability.

9. IT Information technologies also play a key role in modern energy and in the optimization of energy consumption. In addition to the digitalization of the electricity transmission network planned by the TSO, efforts should be made to digitalize and rapidly “smar tify” the energy consumption.

10. DEMAND SIDE MANAGEMENTDeployment of IT solutions in the energy sector is also link to the demand side response (DSR). DSR offers huge poten tial for energy savings. The regulator should create the best possible condition for fast deployment and monetization of DSR solutions.

11. SMART, INFORMED AND INFORMING BUILDINGS The widespread use of simple room

10. MANAGEMENTUL CERERII Implementa rea soluțiilor IT în sectorul energetic este, de ase menea, legată de răspunsul la cerere (demand side response - DSR). DSR oferă un potențial uriaș de economisire a energiei. Autoritatea de reglementa re ar trebui să creeze cele mai bune condiții posi bile pentru implementarea și monetizarea rapidă a soluțiilor DSR.

11. CLĂDIRI INTELIGENTE, INFORMATE ȘI CONECTATE Utilizarea pe scară largă a termome trelor de cameră simple, a termostatelor, contoare lor inteligente, senzorilor pentru temperatură, umi ditate și calitatea aerului va ajuta oamenii să fie mai informați, dar va ajuta și proprietarii și guvernele să ia decizii energetice mult mai adecvate pentru clă diri.

12. CAMPANIE DE COMUNICARE Este im portant să demarăm și să dezvoltăm o campanie de informare pe diverse aspecte legate de econo misirea energiei și eficiența energetică. Majorita tea cetățenilor au un nivel de educație energetică scăzut din cauza sistemului energetic încă foarte centralizat. Asta trebuie schimbat. Televiziunea națională poate fi finanțată pentru a elimina re clamele și a le înlocui cu sfaturi practice privind reziliența și eficiența energetică și a resurselor.

13. CAMPANIE EDUCATIVĂ Este nevoie de o campanie de masă pe mai multe niveluri. Bulgaria și alte câteva țări din ECE se numără printre țările UE cu cea mai scăzută implicare în educația adulților. Cursurile la distanță și față în față sunt necesare pentru a crește calificarea, cunoștințele și abilitățile atât ale specialiștilor, cât și ale clienților unei game largi de servicii energetice.

14. PROGRAM PENTRU GOSPODĂRIILE SĂRACE Gospodăriile mai bogate se descurcă în mod natural mai bine în criză. Sunt necesare mă suri speciale pentru gospodăriile, grupurile socia le și comunitățile mai sărace. Consultațiile privind eficiența energetică la nivel local, cursurile de for mare, inițiativele de conștientizare și, bineînțeles, asistența materială vor reduce impactul unei po sibile crize asupra acestora. Merită să organizăm cursuri, de exemplu, despre producția de sobe eficiente (rocket stove) și a altor dispozitive ca

thermometers, thermostats, smart meters, sensors for temperature, humidity and air quality will help peo ple to be more informed, but also will help owners and governments to make much more adequate energy decisions for buildings.

12. COMMUNICATION CAMPAIGN It is impor tant to start and develop an ongoing campaign on va rious aspects of energy saving and energy efficiency. Most citizens have low energy education due to the still highly centralized energy system. That needs to change. National television can be funded to remove commercials and replace them with practical advice on energy and resource efficiency and resilience.

13. EDUCATIONAL CAMPAIGN A mass cam paign on many levels is needed. Bulgaria and some other CEE countries are among the EU countries with the lowest engagement in adult education. Distance and face-to-face courses are needed to increase the qualification, knowledge and skills of both specialists and clients of a wide range of energy services.

14. PROGRAM FOR POOR HOUSEHOLDS

Wealthier households naturally do better in crisis. Spe cial measures are needed for poorer households, so cial groups and communities. Local energy efficiency consultations, training courses, awareness-raising ini tiatives and, of course, material assistance will reduce the impact of a possible crisis on them. It is worthwhi le to hold courses, for example, on the production of rocket stoves and other devices as an alternative to inefficient forms of biomass combustion. This will also reduce the pressure on burning toxic waste and illegal logging.

15. TIMBER Governments must introduce par ticularly strict control over logging, trade and use of timber. Biomass is an important and attractive energy resource that must be used highly efficiently, sustai nably, transparently and with high accountability.

16. WASTE Both in terms of production and sa ving, waste is an energy source. Its management must be restructured and switched to a crisis regime. Effici ency, the circular economy (recycle, reuse, repair) must remain basic principles, while remaining incinerable waste must be used efficiently and in an environmen tally controlled way as an energy source. Municipaliti

alternativă la formele ineficiente de ardere a bio masei. Aceasta va reduce, de asemenea, presiunea asupra arderii deșeurilor toxice și a tăierilor ilegale.

15. LEMN Guvernele trebuie să introducă un control deosebit de strict asupra exploatării fores tiere, a comercializării și utilizării lemnului. Biomasa este o resursă energetică importantă și atractivă care trebuie utilizată în mod extrem de eficient, du rabil, transparent și cu responsabilitate ridicată.

16. DEȘEURI Atât în ceea ce privește producția, cât și economisirea, deșeurile sunt o sursă de ener gie. Managementul deșeurilor trebuie restructurat și trecut la un regim de criză. Eficiența, economia circulară (reciclare, reutilizare, reparare) trebuie să rămână principii de bază, în vreme ce restul de deșeuri incinerabile trebuie utilizate eficient și într-un mod controlat din punct de vedere ecolo gic ca surse de energie. Municipalitățile trebuie să întreprindă acțiuni constante pentru colectarea și eliminarea deșeurilor toxice combustibile, pe care oamenii ar fi tentați să le folosească în cazul unei crize energetice.

17. TRANSPORT Electrificarea transporturilor va reduce dependența de petrol, va atenua impac tul creșterilor de preț și al penuriei de petrol, dar va contribui și la stabilitatea sistemului electric (în combinație cu un sistem de încărcare inteligentă).

18. ANALIZĂ, CERCETARE, MONITORIZARE

Toate aceste măsuri vor fi inevitabil oarecum haoti ce, ceea ce nu ar trebui să fie un motiv de îngrijora re dacă obiectivul general este clar. Pentru a ghida această evoluție haotică, dar și pentru a valorifica pe deplin energia antreprenorială a procesului de scris, precum și pentru a obține o adecvare politică de cea mai înaltă calitate în managementul resurse lor, va fi importantă creșterea activității analitice, de cercetare și monitorizare a procesului. Acest lucru se poate realiza prin alocarea de resurse speciale pentru operatorii de sistem, autoritatea de regle mentare în domeniul energiei, Institutul Național de Statistică, precum și pentru grupurile de cer cetare specializate din medii academice sau nonacademice. Transparența și schimbul de informații, modele energetice, statisticile vor fi deosebit de importante.

es must carry out constant actions for the collection and seizure of combustible toxic waste, which people would be tempted to use in the event of an energy crisis.

17. TRANSPORT Electrification of transport will reduce dependence on oil, mitigate the impact of price spikes and oil shortages, but will also contribute to the stability of the electricity system (in combination with a smart charging system).

18. ANALYSIS, RESEARCH, MONITORING All these measures will invariably be somewhat chaotic, which should not be a cause for concern if the ove rall goal is clear. In order to guide the chaotic advance, but also to make full use of the entrepreneurial energy of the described process, as well as to achieve the hi ghest quality political adequacy in resource manage ment, it will be important to increase the analytical ac tivity, research and monitoring of the process. This can be achieved by allocating special resources for TSOs, the energy regulator, the National Statistical Institute, as well as for specialized research groups in academic or non-academic environments. Transparency and sharing of information, energy models, statistics will be especially important.

Alte seturi de soluții

Există deja mulți analiști care analizează posibilitățile de a reduce și, eventual, de a elimina dependența de importurile rusești de energie. Agenția Internațională pentru Energie a propus 10 măsuri pentru reducerea „semnificativă” a dependenței de gaze rusești a Europei. Grupul de reflecție ECCO din Italia a propus o modalitate de a reduce la jumătate dependența țării de gazul rusesc până la iarnă. Eurostat a publicat un rezumat care arată că „energia a reprezentat 62% din importurile UE din Rusia”. Compania de asigurări Euler Hermes oferă propria evaluare „Se poate descurca Europa fără gazul rusesc?”. Comisia Europeană a adoptat planul REPowerEU.

Other sets of solutions

Therearealreadymanyanalystslookingatthepossibilitiestoreduce andpossiblycutthedependencyonRussianenergyimports.The InternationalEnergyAgencyproposed10measuresforcutting “significantly”RussiangasdependencyofEurope.TheItalianthinktank ECCOproposedawayforcuttinginhalfItaliandependencyonRussian gasbythewinter.Eurostatpublishedasummaryshowingthat“energy represented62%ofEUimportsfromRussia”.InsurancecompanyEuler Hermesoffersitsownassessment“CanEuropedowithoutRussian gas?”.TheEuropeanCommissionadopteditsREPowerEUplan.

Calea de mijloc –întoarcerea la consumatori

The middle way – returning to the consumers

Criza

Radu Magdin, Analist global și consultant

Global analyst and consultant

actuală pe piața energiei - care, deși exacerbată de invazia rusă în Ucraina, se sprijină și pe unele evoluții anterioare războiului - a adus guverne și companii locale și transnaționale din întreaga Eu ropă în fața unor decizii radicale, de la restrânge rea dependențelor de Moscova, la accelerarea unor transformări care ar fi trebuit să fie mai degrabă treptate. În acest context, puțini mai sunt cei care se pot raporta acum la “oportunități în criză”, la trans formări accelerate cu beneficii pe termen scurt, căci în mod natural primează îngrijorările față de viitor pentru state, comunități, companii și indivizi.

Criza aceasta, așa cum arată numeroși experți și analiști în domeniu, nu are perspective reale de a se diminua prea mult în viitor, sau cel puțin într-un vii tor suficient de apropiat încât să ne putem referi la ea ca la un obstacol ușor de depășit. Există premise reale ca evoluțiile de acum să schimbe fundamental modul în care ne raportăm la resursele energetice, ca bun public, iar când un întreg ecosistem resimte perturbări al căror preț nu îl poate înțelege sau ac cepta cu ușurință, a propune o cale de mijloc poate să pară, de asemenea, un demers radical.

În România, unde există o piață a energiei care a atins deja un anumit nivel de dezvoltare și chiar de performanță, unde fără îndoială există și com ponente articulate ale politicii energetice, suntem într un punct în care schimbările la nivel legislativ, chiar și pe repede-înainte, solicită consultare aten tă și analiză aprofundată, inclusiv prin raportare la

The current crisis in the energy market - which, although exacerbated by the Russian invasion of Ukraine, also builds on some pre-war developments - has brought governments and local and transnational companies across Europe to radical decisions, from reducing dependence on Moscow, to accelerating transformations that should have been rathergradual.Inthiscontext,therearefewwhocan relate now to “opportunities in crisis”, to accelerated transformations with short-term benefits, because they are concerned, naturally, about the future for states,communities,companiesandindividuals.

This crisis, as shown by numerous experts and analysts in the field, has no real prospects of abat ingmuchinthefuture,oratleastinthenearenough future, that we can name it an easily surmountable obstacle. There are real premises that the present developments will fundamentally change the way we relate to energy resources, as a public good, and when an entire ecosystem feels disruptions whose price it cannot easily understand or accept, propos ingamiddlewaycanitalsoseemslikearadicalstep.

InRomania,wherethereisanenergymarketthat has already reached a certain level of development andevenperformance,wherethereareundoubtedly articulated components of the energy policy, we are atapointwherelegislativechanges,eventhosethat are introduced quickly, require careful consultation and in-depth analysis, including by reporting to the European framework. The most recent example, of the latest energy price capping measures for final consumers, brought together under GEO 119/2022, seems to have shown the wrong direction, generat ing harsh reactions from industry representatives andtheanalysts.

Atthegovernmentlevel,theneedtolimitspend ing is obvious, especially after the first measures regardingpricecapswerenotaccompaniedbymeas ures to stimulate rational consumption. At the in dustry level, which operated in the logic defined by thepreviousmeasures,financialdifficultieswereen counteredfast,andtheywerereportedtothepublic. Both “enemies” have almost divergent perspectives now on what government action should look like in the future, and OUG 119 seems to have deepened thedifferencesofvisioninsteadofreconcilingthem.

Therightwaywouldhaveassumedamoreactive involvement of the industry, starting from the com

cadrul european. Exemplul cel mai recent, al ultime lor măsuri de plafonare a prețului energiei la consu matorii finali, reunite sub OUG 119/2022, pare să fi arătat însă direcția greșită, generând reacții dure din partea reprezentanților industriei și a mediului analitic.

La nivel guvernamental este evidentă nevoia de a limita cheltuielile, mai ales după ce primele măsuri privind plafonarea prețurilor nu au venit la pachet și cu măsuri de stimulare a unui consum rațional. La nivelul industriei, care a funcționat în logica definită de măsurile anterioare, s-au constatat foarte repe de dificultăți financiare, semnalate în mod public. Ambele “tabere” au acum perspective aproape di vergente despre cum ar trebui să arate acțiunea gu vernamentală pe viitor, iar OUG 119 pare să fi adân cit diferențele de viziune în loc să le reconcilieze.

Există premise reale ca evoluțiile de acum să schimbe fundamental modul în care ne raportăm la resursele energetice, ca bun public, iar când un întreg ecosistem resimte perturbări al căror preț nu îl poate înțelege sau accepta cu ușurință, a propune o cale de mijloc poate să pară, de asemenea, un demers radical.

Therearerealpremisesthatthepresent developmentswillfundamentallychangethewaywe relatetoenergyresources,asapublicgood,andwhen anentireecosystemfeelsdisruptionswhosepriceit cannoteasilyunderstandoraccept,proposinga middlewaycanitalsoseemslikearadicalstep.

Calea corectă ar fi presupus o implicare mai acti vă a industriei, pornind de la interesul comun pentru privește “sănătatea” pieței de energie și protecția consumului. Eșecul în definirea și comunicarea inte resului comun al ambelor categorii de jucători, care ar fi presupus și consultări rezonabile ca întindere și nivel, a dus, în fapt, la demonizarea reciprocă. In dustria a acuzat, printre altele, faptul că legiferarea s-a făcut fără a se ține cont de propunerile sale, în ciuda costurilor pe care le presupune, dar și pornind de la scenarii nerealiste în privința posibilităților de decontare, în condițiile actuale ale pieței.

Există un scenariu perfect de consultare și comunicare între politic și industrie? Probabil că nu - dar există un scenariu optim. Pe de o parte, consultarea și comunicarea în context de criză, in diferent de constrângerile de timp, rămân cheie; ne putem imagina formule de dialog periodic, care să producă rezultate, dar esența rămâne aceeași: consultarea celor afectați. Pe de altă parte, indus tria are încă la dispoziție, la rândul său, instrumente comunicaționale prin care să vină, în mod proactiv, în întâmpinarea îngrijorărilor politicului. Calea de mijloc poate fi, aici, întoarcerea la consumatori.  Industria are, în ansamblu, maturitatea de a înțelege rolul său strategic și a demonstrat că înțelege și nevoia de a sacrifica anumite beneficii, atunci când sacrificiile nu îi amenință existența. Însă în contextul dezbaterilor aprinse din ultima perioadă, par să fi lipsit din prim plan referințele la consumatorii care sunt, cel puțin la nivel declarativ, în centrul gândirii guverna mentale. Pe aceste elemente se pot sprijini, acum și în viitor, abordările industriei în plan comunicațional, nu doar pentru a găsi un limbaj comun cu cei care îi decid viitorul, ci și pentru a atrage susținerea publică de care are mai multă nevoie ca oricând.

moninterestinthe“health”oftheenergymarketand the protection of consumption. The failure to define and communicate the common interest of both cate gories–publicandprivateplayers,whichwouldhave also assumed reasonable consultations in scope and level, has in fact led to mutual demonization. The in dustryaccused,amongotherthings,thatthelegisla tion was made without taking into account its pro posals, despite the costs it entails, but also starting from unrealistic scenarios regarding the possibilities of settlement, in the current market conditions.

Is there a perfect scenario for consultation and communicationbetweenpoliticsandindustry?Prob ably not - but there is a best case scenario. On the one hand, consultation and communication in a cri sis context, regardless of time constraints, remain key; we can imagine periodic dialogue formulas that produce results, but the essence remains the same: consultation of those affected. On the other hand, theindustrystillhasatitsdisposal,foritspart,com municationtoolsthroughwhichitcancome,inaproactive way, to meet the concerns of the politician. Themiddlewaycanbe,here,returningtoconsumers.

The industry as a whole has the maturity to un derstanditsstrategicroleandhasdemonstratedthat it also understands the need to sacrifice certain ben efits, when the sacrifices do not threaten its exist ence. But in the context of the heated debates of the lastperiod,referencestoconsumerswhoare,atleast at the declarative level, at the center of government thinking, seem to have been missing from the fore ground. On these elements can be supported, now and in the future, the approaches of the industry in terms of communication, not only to find a common language with those who decide its future, but also toattractthepublicsupportitneedsmorethanever.

Zoltan Nagy-Bege, vicepreședintele ANRE / ANRE Vice-President

Avem nevoie de investiții, dublate de rețele și de conștientizarea necesității economisirii

We need investments, networks and awareness of the need to save

Interesul

din partea investitorilor pentru finanțarea și construcția de noi capacități de producție trebuie dublat de investiții în rețele, spune vicepreședintele ANRE, Zoltan NagyBege, în cadrul unui interviu exclusiv oferit Energynomics. În plus, trebuie conștientizată nevo ia de economisire a energiei, pe care actuala sche mă-suport, extrem de generoasă, nu o stimulează, mai ales în rândul populației.

Cum afectează războiul din Ucraina inves tițiile companiilor energetice românești și mixul energetic pe termen mediu și lung? Ce ar trebui să facă statul român pentru a accelera investițiile și pentru a ne asigura independența energetică față de livrările din Rusia?

Războiul din Ucraina afectează nu numai secto rul energetic din Europa, ci întreaga economie glo bală, iar România, având granițe comune cu Ucraina, nu are cum să nu fie afectată.

Dacă ne referim strict la sectorul energetic, pu tem constata un paradox: deficitul de energie de pe piețele europene de energie și prețurile mari ge nerate de acest deficit stimulează investițiile în noi capacități de producție, dar în același timp pericolul războiului s-ar putea să-i descurajeze pe investitori să investească în imediata apropiere a Ucrainei. În cazul Mării Negre, fie că vorbim de potențialul eoli an sau despre rezervele de gaze naturale, este greu de crezut că în viitorul apropiat cineva își asumă o investiție în aceasta zonă, care poate fi considerată ca fiind zonă de război. Cu siguranță și acest lucru trebuie cântărit și luat în calcul în perspectiva multașteptatei decizii finale a OMV Petrom și Romgaz

BOGDAN TUDORACHE

Investorinterest in financing and building new production capacities must be doubled by invest ments in networks, says ANRE Vice-President Zoltan Nagy-Bege, in an exclusive interview with Energynomics. Moreover, one should become awareoftheneedtosaveenergy,whichthecurrent support scheme, extremely generous, fails to stimu late,especiallyamongpopulation.

How does the war in Ukraine affect the investments of Romanian energy companies and the energy mix in the medium and long term? What should the Romanian state do to accel erate investments and to ensure our energy independence from Russian supplies?

The war in Ukraine affects not only the energy sector in Europe, but the entire global economy, and Romania, having common borders with Ukraine, has nowayofnotbeingaffected.

If we refer strictly to the energy sector, we can find a paradox: energy deficit on the European ener gy markets and high prices generated by this deficit boostinvestmentsinnewproductioncapacities,but atthesametimethedangerofwarcoulddiscourage investors from investing in the immediate vicinity of Ukraine.InthecaseoftheBlackSea,whetherwetalk about the wind potential or about gas reserves, it’s difficult to believe that in the near future someone will undertake an investment in this area, which can be considered a war zone. This must definitely be weighed and taken into account in view of the longawaitedfinaldecisionofOMVPetromandRomgazto investintheBlackSeaNeptunDeepproject.

As the crisis drags on and as natural gas and electricity prices rise, the search for alternatives to

Zoltan Nagy-Bege vicepreședintele ANRE ANRE Vice-President

GENERAL INTEREST | interviu / interview

de a investi în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră.

Cu cât criza se prelungește și cu cât prețurile la gaze naturale și energie electrică urcă, căutarea de alternative la gazul rusesc devine din ce în ce mai intensă. Mai mult, prețurile mari aduc în peisaj noi tehnologii, care în condiții normale de piață nu ar fi competitive, la care vedem că recurg deja din ce în ce mai multe state membre ale UE. Vorbim de bio metan, hidrogen, GNL, energia geotermală, pompele de căldură în cazul consumatorilor etc.

Cum spuneam și mai devreme, interesul din par tea investitorilor pentru finanțarea și construcția de noi capacități de producție este unul ridicat și având în vedere că avem nevoie de aceste noi capacități de producție pentru a suplini lipsa de

Russian gas becomes more and more intense. Moreover, high prices bring in play new technolo gies, which under normal market conditions would not be competitive, and we see that increasingly more EU Member States resort to such technolo gies. We are talking about biomethane, hydrogen, LNG,geothermalenergy,heatpumpsinthecaseof consumers etc.

Cel mai important lucru din partea statului este să încurajeze investițiile, prin adoptarea unui cadru legislativ clar, predictibil și nediscriminatoriu.

Themostimportantfromthestateistoencourage investments,byadoptingaclear,predictableand non-discriminatorylegislativeframework.

gaze naturale din piață, cred că în acest moment cel mai important lucru din partea statului este să încurajeze aceste investiții, prin adoptarea unui cadru legislativ clar, predictibil și nediscriminatoriu. În plus, trebuie să ne folosim de fondurile neram bursabile pe care le avem la dispoziție prin inter mediul PNRR sau al Fondului de Modernizare, nu numai pentru a acorda granturi pentru construcția de noi capacități de producție, dar poate și pentru finanțarea unor investiții în rețelele de transport și distribuție de energie electrică. Este foarte im portant ca rețelele de transport și distribuție să fie pregătite din timp pentru următorul val de regene rabile fie că vorbim de investiții mari sau de micile instalații ale prosumatorilor. Să nu uităm faptul că România, prin PNIESC, și-a propus ca până în 2030 să construiască circa 7.000 MW de noi capacități de producție de energie din surse regenerabile.

As I said earlier, interest from investors for fi nancing and building new production capacities is high and given that we need these new production capacities to compensate for the lack of natural gas in the market, I think that at the moment the most important from the state is to encourage such in vestments, by adopting a clear, predictable and nondiscriminatory legislative framework. Moreover, we need to use the non-reimbursable funds we have at ourdisposalthroughtheNRRPortheModernization Fund, not only to grant funds for the construction of new production capacities, but perhaps also to finance some investments in electricity transmis sion and distribution networks. It is very important fortransmissionanddistributionnetworkstobepre pared in advance for the next wave of renewables, whether we are talking about large investments or the small installations of prosumers. Let’s not forget thatRomania,throughtheNECP,hassetouttobuild by 2030 about 7,000 MW of new renewable energy productioncapacities.

Whatarethemostimportantpillarsinthenew investment strategy of Romania, in the short, medium and long term? What are the major investments considered? How about green in vestments?

As a representative of the regulator (ANRE) I wouldnotwanttocommentontheenergystrategy, because it is the Government’s prerogative, through the Ministry of Energy, to express its views on this topic, but one thing is certain: Romania will not devi ate from the direction set in Brussels in terms of EU’s energyfuture.

Under the Integrated National Energy and Cli mate Plan (NECP), drawn up and sent to the Eu ropean Commission in 2020, which is currently a substitute for an energy strategy, we undertook the construction of 6,900 MW of new renewable energy production capacities, but this NECP will havetoberevisedsoon,giventhatevenatEUlevel

Care sunt cei mai importanți piloni din noua strategie de investiții a României, pe termen scurt, mediu și lung? Ce investiții majore sunt avute în vedere? Dar investiții verzi?

În calitate de reprezentant al reglementatoru lui (ANRE) nu aș dori să comentez despre strategia energetică, pentru că este prerogativa Guvernului, prin Ministerul Energiei, să se exprime asupra aces tui subiect, însă un lucru este cert: România nu se va abate de la direcția stabilită la Bruxelles în privința viitorului energetic al UE.

În Planul Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), elaborat și transmis la Comisia Europeană în 2020, care în acest moment ține loc de strategie energetică, ne-am asumat construcția a 6.900 MW de noi capacități de producție de ener gie din surse regenerabile, dar acest PNIESC va trebui revizuit în curând având în vedere că și la nivelul UE ținta de energie regenerabilă pentru anul 2030 a fost majorată de mai multe ori între timp, ajungând la 45%.

Investiții semnificative în domeniul energiei re generabile sunt așteptate chiar de la companiile cu acționariat majoritar de stat, cum ar fi Complexul Energetic Oltenia, care beneficiază de finanțare din Fondul de Modernizare pentru construcția a peste 600 MW de centrale fotovoltaice, sau Hidroelectri ca, care și-a anunțat de mai multe ori intențiile de a-și diversifica producția de energie electrică. Tot la capitolul investiții ale companiilor de stat trebuie să vorbim despre construcția Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, dar și despre reactoarele mici modulare SMR NuScale care urmează a fi implementate de că tre Nuclearelectrica.

Nu pot decât să sper că și investiția Romgaz de la Iernut va finalizată măcar anul viitor și poate în perspectiva viitoarelor investiții privind extragerea gazelor naturale din Marea Neagră sau din alte zăcă minte de mare adâncime on-shore, cred că s-ar jus tifica și alte investiții în noi centrale pe gaz natural. Sunt convins că, odată cu reluarea investițiilor de scară largă în domeniul regenerabilelor, vor apă rea și proiecte de producție, stocare și utilizare a hidrogenului.

Dacă vom reuși să atragem și investiții private sau nu, rămâne de văzut și depinde foarte mult de cadrul legislativ primar și secundar, de semnalele pe care le vom da ca țară în perioada următoare. Cert este că există interes și pentru investiții private, ră mâne de văzut cum reușim să-l materializăm.

the renewable target for 2030 has been increased multiple times in the meantime, reaching 45%.

Significantinvestmentsinthefieldofrenewable energy are expected even from the companies with majority state capital, such as Complexul Energetic Oltenia, which benefits from funding from the Mod ernizationFundfortheconstructionofover600MW of photovoltaic plants, or Hidroelectrica, which has repeatedly announced its intentions to diversify its electricity production. Also, in the chapter of invest ments of state-owned companies we should talk about the construction of Cernavodă Units 3 and 4, as well as about the NuScale small modular reactors (SMR)tobeimplementedbyNuclearelectrica.

I can only hope that Romgaz’s investment in Ier nut will be completed at least next year and maybe in view of the future investments on the extraction of Black Sea gas or from other deep onshore fields, I believe further investments in new gas-fired power plantswouldbejustified.

I am convinced that, with the resumption of large-scale investments in the field of renewables, hydrogen production, storage and use projects will alsoemerge.

Whether or not we will also manage to attract private investments, it remains to be seen and it de pends a lot on the primary and secondary legislative framework, on the signals that we give as a country in the following period. The fact is that there is also interestinprivateinvestments;itremainstobeseen howwemanagetomaterializeit.

WhataretheinfluencesoftheFITfor55policy oninvestmentprojectsinRomania,nowwhen we are talking more and more about a return tocoalandnewLPGterminalsandgasroutes?

Return to coal is considered only as a last resort solutionandforaperiodasshortaspossible,untilwe manage to find alternatives to Russian gas or find and develop alternatives to fossil sources. Although itisobviousthatatthemomentthepriceburdenhas alotmoreweightthanthedangerofclimatechange, Europe desperately trying to cope with this energy crisisbyresortingtoalmostanysolution,Idon’tthink someone has lost sight of the decarbonization poli cies.Moreover,evenifatthemomentitlookslikewe are adrift, I believe this crisis will accelerate energy transition and decarbonization, precisely because in Europe’s case the only sustainable solution, which

6.900

În Planul Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), care în acest moment ține loc de strategie energetică, ne-am asumat construcția a 6.900 MW de noi capacități de producție de energie din surse regenerabile.

Under the Integrated National Energy and Climate Plan (NECP), which is currently a substitute for an energy strategy, we undertook the construction of 6,900 MW of new renewable energy production capacities.

Este foarte important ca rețelele de transport și distribuție să fie pregătite din timp pentru următorul val de regenerabile. Itisvery importantfor transmission and distribution networks to be preparedin advance for the next wave of renewables.

Care sunt influențele politicii FIT for 55 asupra proiectelor de investiții din România, acum când vorbim tot mai mult de o reîntoarcere la cărbune și noi terminale GPL și rute de gaze?

Despre reîntoarcerea la cărbune se vorbește doar ca o soluție de avarie și pentru o perioadă cât

reducesdependenceonanyenergysupplier,notonly on Russia, is the broader use of renewable energy sources.

What should Romania do to attract more Eu ropean funds, in the next period? Is Romania

mai scurtă de timp, până reușim să găsim alternati ve la gazul din Rusia sau să găsim și să dezvoltăm alternative la sursele fosile. Deși este evident faptul că în acest moment povara prețurilor are o greutate mult mai mare decât pericolul schimbărilor climatice, Europa încercând cu disperare să facă față acestei crize energetice prin recurgerea la aproape orice soluție, nu cred că cineva a pierdut din vedere poli ticile de decarbonizare. Mai mult, chiar dacă în acest moment pare că suntem în derivă, cred că această criză va accelera tranziția energetică și decarbo nizarea, tocmai pentru că în cazul Europei singura soluție sustenabilă, care să reducă și dependența de orice furnizor de energie, nu numai de Rusia, este utilizarea cât mai largă a surselor regenerabile de energie.

Ce trebuie să facă România pentru a atrage cât mai multe fonduri europene, în perioada următoare? Este România pregătită - și în ce măsură sunt firmele românești și rețeaua pregătite pentru a face față noului val de investiții în digitalizare și regenerabile?

România a atras deja surse de finanțare din di verse fonduri pentru sectorul energetic. Mă refer la PNRR, Fondul de Modernizare, Mecanismul de Tranziție Justă sau alte granturi din exercițiile fi nanciare europene trecute și curente. Acum nu ne rămâne decât să ne asigurăm de faptul că există suficient interes din partea mediului de afaceri sau chiar din partea instituțiilor publice să aplice pentru aceste mecanisme de finanțare.

Fondurile nerambursabile sunt o soluție exce lentă de finanțare a investițiilor din domeniul ener getic, dar ar fi o greșeală să ne focusăm doar pe finanțarea de noi capacități de producție. În general, perioada de criză care a generat prețuri record pe piețele de energie electrică, este unul foarte atrac tiv pentru investitori, care știu cel mai bine cum să atragă finanțări din diverse surse, iar prețurile mari asigură o rată de recuperare a investiției foarte avantajoasă. Cred că este important în această pe rioadă să direcționăm o parte din aceste fonduri și către dezvoltarea rețelelor. Operatorii de rețele de transport și distribuție se confruntă cu aceleași probleme cu achiziția de energie electrică necesară pentru consumul propriu tehnologic (CPT), ca orice alt consumator din România. Costurile cu energia electrică necesară acoperirii CPT au crescut atât de

ready - and to what extent are the Romanian companies and the network ready to cope with the new wave of investments in digitiza tion and renewables?

Romania has already attracted funding sources from various funds for the energy sector. I refer to the NRRP, the Modernization Fund, the Just Transi tion Mechanism or other grants from the past and current European financial years. Now we can only make sure that there is sufficient interest from the business environment or even from the public insti tutionstoapplyforthesefundingmechanisms.

Non-reimbursable funds are an excellent solu tiontofinanceinvestmentsintheenergyfield,butit wouldbeamistaketofocusonlyonfinancing new production capacities. In general, the crisis period that has generated record prices on electricity mar kets is very attractive for inves tors, which know best how to attract financing from various sources, and high prices ensure a very advantageous return on investment. I believe it is impor tant in this period to direct part of these funds to network develop ment. Transmission and distribution net work operators are facing the same problems with the purchase of electricity necessary for own technological consumption (OHC), as any other con sumer in Romania. Costs with electricity necessary to cover the OHC have increased so much over the past 12 months. that, without money, investment and maintenance plans are called into question. Un der these circumstances, the Ministry of Energy’s decision to allocate for transmission and distribution networkoperatorsEUR1.4billionfromtheModerni zation Fund is extremely welcome. These invest ments will contribute to preparing the electricity transmission and distribution networks for the new wave of investments in energy from renewable sources.

1,4

Ministerul Energiei a decis alocarea pentru operatorii de rețele de transport și distribuție 1,4 miliarde de Euro.

Ministry of Energy’s decided to allocate for transmission and distribution network operators EUR 1.4 billion from the Modernization Fund.

In addition to these investments in networks, there is also need for a set of regulations to make network operation flexible. These regulations, es sential for the integration of the new renewable ca pacities in the national energy system, are currently work in progress at ANRE. The phase of public con sultation has been completed and I hope that soon,

mult în ultimele 12 luni, încât, din lipsă de bani, pla nurile de investiții și de mentenanță sunt puse sub semnul întrebării. În aceste condiții decizia Ministe rului Energiei de a aloca pentru operatorii de rețele de transport și distribuție 1,4 miliarde de euro din Fondul de Modernizare este una extrem de bine venită. Aceste investiții vor contribui la pregătirea rețelelor de transport și distribuție de energie elec trică pentru noul val de investiții in energie din sur se regenerabile.

Lângă aceste investiții în rețele mai este ne voie de un set de reglementări de flexibilizare în operarea rețelelor. Aceste reglementări, indispen sabile pentru integrarea noilor capacități de re generabile în sistemul energetic național, sunt în acest moment în lucru la ANRE. A fost parcursă faza de consultarea publică și sper ca în curând, luând în considerare și observațiile și propunerile primite din partea companiilor din sector, să fina lizăm proiectele de ordin și să le prezentăm spre dezbatere și aprobare și Comitetului de Reglemen tare al ANRE.

Ce trebuie să facă România pentru a sprijini în continuare cetățenii vulnerabili, după ce schema de compensare și plafonare expiră?

Chiar înainte de a expira schema, România tre buie să intensifice investițiile în noi capacități de producție de energie electrică. Scopul acestor mă suri temporare de susținere a unor categorii de con sumatori este ca în perioada de aplicare a măsurilor să găsim și să implementăm niște soluții prin care dezechilibrele din piață (care sunt cauza principală a crizei și a creșterii prețurilor) să fie eliminate sau măcar reduse. Cu cât reușim să accelerăm supli mentarea producției de energie, cu atât mai repede dezechilibrul dintre cererea și oferta de pe piața de energie va scădea, diminuându-se astfel și presiu nea pe prețurile angro.

Criza energetică și criza economică au adus o creștere a numărului de consumatori vulnera bili peste tot în Europa și vedem că nici un stat membru nu a ezitat să ia măsuri pentru sprijinirea acestor categorii de consumatori expuși la criză și la creșterea prețurilor la energie. În acest moment este normal să avem grijă de cele mai expuse ca tegorii de consumatori, dar asemenea scheme de sprijin sunt dificil de menținut pe termen mediu și lung. Tocmai de aceea trebuie adoptate măsurile

alsotakingintoaccountthecommentsandproposals received from companies in the sector, we will com plete the draft orders and present them for debate andapprovaltotheRegulatoryCommitteeofANRE.

What should Romania do to continue to sup port vulnerable citizens, after the compensa tion and capping scheme expires?

Right before the scheme expires, Romania must intensify investments in new electricity production capacities.Thepurposeofthesetemporarymeasures to support some categories of consumers is that in theperiodofimplementationofthemeasureswefind andimplementsolutionsthroughwhichmarketimbal ances(whicharethemaincauseofthecrisisandprice increase)areeliminatedoratleastreduced.Themore wemanagetoacceleratethesupplementationofen ergy production, the faster the imbalance between supplyanddemandintheenergymarketwilldecrease, thusreducingthepressureonwholesaleprices.

The energy crisis and the economic crisis have led to an increase in the number of vulnerable con sumers across Europe and we see that no member state has hesitated to take measures to support thesecategoriesofconsumersexposedtothecrisis andtheincreaseinenergyprices.Atthemomentit’s normal to take care of the most exposed categories of consumers, but such support schemes are diffi cult to maintain in the medium and long term. This is precisely why the measures that can cure the dis ease and not just those that are like a bandage on a woundshouldbeadopted.

It is unlikely that by the end of the support scheme (April 1, 2023) the problems of the Euro pean energy system will be resolved. We will need aid schemes for certain categories of consumers evenafterApril1,2023,butIbelievetheyshouldbe targeted and sized more carefully, in the sense that the aids should reach those household consumers thattrulyhaveproblemsinpayingtheirbillsandnonhousehold consumers in the case of which energy costshaveasignificantshareintotalcosts.

Whatwillbethepotentialmeasuresthatcould be taken by Romania to save energy?

The most important thing is awareness. The compensation and capping measures imposed by GEO 118/2021 and GEO 27/2022 induce the feel ing that energy is cheap and sufficient, which is far

care pot vindeca boala și nu doar pe cele care sunt precum un pansament pe o rană.

Este improbabil ca până la terminarea schemei de sprijin (1 aprilie 2023) problemele sistemului energetic european să se rezolve. Vom avea ne voie de scheme de ajutor pentru anumite categorii de consumatori și după 1 aprilie 2023, dar cred că ele ar trebui țintite și dimensionate mai atent, în sensul că ajutoarele să ajungă la consumatorii cas nici care într-adevăr au probleme cu achitarea fac turilor, și la consumatorii noncasnici în cazul cărora costurile cu energia au o pondere semnificativă din costurile totale.

Care vor fi eventualele măsuri ce ar pu tea fi luate de România pentru a economisi energia?

Cel mai important lucru este conștientizarea. Măsurile de compensare și plafonare impuse prin OUG 118/2021 și 27/2022 induc impresia că ener gia este ieftină și este suficientă, ceea ce este de parte de realitate. Printre efectele secundare nega tive ale măsurilor de compensare trebuie evidențiat faptul că a dispărut concurența atât în piața angro, cât și în piața cu amănuntul. Pe piața angro furni zorii nu sunt stimulați să achiziționeze energia la cel mai bun preț, dat fiind faptul că orice achiziție este decontată de la bugetul de stat, iar pe piața cu amănuntul consumatorii nu au nici o motivație de a schimba furnizorul, având în vedere că aceștia oferă același preț. Cel mai nociv efect secundar este însă faptul că măsura nu încurajează deloc economisirea, ba mai degrabă conduce la risipă. Măsurile trebuie regândite într-o formă care să stimuleze eficiența energetică.

În același timp, m-aș bucura să aud în spațiul public, de la persoane influente și cu priză la public mesaje de conștientizare și de apel la conservarea energiei. Asemenea mesaje dau rezultate mai re pede decât orice constrângeri prin legi, pentru că doar prin niște schimbări de comportament putem să obținem rezultate promițătoare în privința con servării energiei.

Sigur, este nevoie și de investiții în măsuri de eficiență energetică și din fericire există numeroase surse de finanțare la Ministerul Mediului, Ministerul Energiei, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, sau la Ministerul Economiei atât pen tru mediul privat cât și pentru instituțiile publice.

Criza energetică și criza economică au adus o creștere a numărului de consumatori vulnerabili peste tot în Europa și vedem că niciun stat membru nu a ezitat să ia măsuri pentru sprijinirea acestor categorii de consumatori expuși la criză și la creșterea prețurilor la energie.

Theenergycrisisandtheeconomiccrisishaveledto an increase in the number of vulnerable consumers acrossEuropeandweseethatnomemberstatehas hesitatedtotakemeasurestosupportthese categoriesofconsumersexposedtothecrisis andtheincreaseinenergyprices.

from reality. Among the negative side effects of the compensation measures it should be highlighted thatcompetitiononthewholesalemarkethasdisap peared,aswellasontheretailmarket.Onthewhole sale market suppliers are not stimulated to purchase energy at the best price, given that any purchase is settledfromthestatebudget,andontheretailmar ket consumers have no motivation to change the supplier, given that they offer the same price. The mostharmfulsideeffectishoweverthefactthatthe measuredoesnotencouragesaving,butratherleads to waste. The measures must be redesigned so that theyboostenergyefficiency.

At the same time, I would be glad to hear in the publicspace,frominfluentialpersonsandwithpopu lar appeal, awareness raising messages and calls to energy conservation. Such messages give results faster than any constraints by laws, because only throughsomechangesofbehaviorwecangetprom isingresultsintermsofenergyconservation.

Of course, investments in energy efficiency are also needed and fortunately there are numerous funding sources at the Ministry of Environment, the Ministry of Energy, the Ministry of Development, PublicWorksandAdministrationorattheMinistryof Economyforboththeprivateenvironmentandpublic institutions.

imagine mai largă

A broader picture

Suntem

obișnuiți să vedem lucrurile în anu mite moduri, care s-au dovedit benefice în trecut. Atunci când lucram în sectoare izola te, totul era permanent, sau cel puțin sufi cient de durabil pentru a părea permanent.

Acum „planul este ca în anii următori să înlocuim gazul

natural cu noile gaze curate și să decarbonizăm acele părți ale economiei care nu pot fi electrificate”, cum a formulat Roxana Caliminte. “Blocurile pe gaz pe care le vom construi la CE Oltenia vor fi hydrogen-ready” (Sorin Alecu, CE Oltenia), iar “ambiția este să aducem producătorii de turbine în România, iar aici să fie un pol

Weare used to seeing things in cer tain ways that proved beneficial in the past. When in silos, everything waspermanent,oratleaststanding enoughtoseemso.Now“theplanis that in the coming years we will replace natural gas with new clean gas and decarbonize those parts of the economy that cannot be electrified”, as Roxana Caliminte put it. “The gas units we will build at CE Oltenia will be hydrogen-ready” (Sorin Alecu, CE Oltenia),and“theambitionistobringturbinemanu facturers to Romania, and to be a hub from which

de unde să poată exporta și în alte țări din Uniunea Eu ropeană” (Adrian Borotea, vicepreședinte RWEA).

Ne-am adunat, din toate sectoarele energetice, la Energy Strategy Summit 2022 pentru a discuta despre noile lanțuri valorice, pentru că “România are oportunitatea de a-și moderniza sistemul energetic, de a avea noi capacități de producție” (Cristian Bușoi).

Pentru aceasta, „trebuie să ne construim încet-încet reputația că suntem în spațiu predictibil, în care să ai încredere să faci afaceri” (Bogdan Chirițoiu). Este ceea ce își doresc și antreprenorii din România: “stabilitate legislativă și predictibilitate - dacă acestea există, sunt deschiși să facă investiții” (Florin Pop, EnergoBit). La rândul său, “fondul de investiții al Inițiativei celor Trei Mări urmărește să creeze o infrastructură de active noi în România” (Corina Vulpeș), active care să asigu re conectivitatea în zona dintre Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră.

Am descoperit cum alinierea intereselor, industri ilor și abordărilor particulare dezvăluie astăzi un nou model - neașteptat pentru cei mai mulți dintre noi,

they can export to other EU countries” (Adrian Borotea, RWEA vice-president).

We gathered, from all energy sectors, at the En ergy Strategy Summit 2022 to discuss new value chains, because “Romania has the opportunity to modernize its energy system, to have new pro duction capacities” (Cristian Bușoi). For this, “we must slowly build our reputation as a predictable place where you can trust to do business”, (Bog danChirițoiu).ThisiswhatRomanianentrepreneurs alsowant:“legislativestabilityandpredictability-if they exist, they are open to investing” (Florin Pop, EnergoBit).Foritspart,“theThreeSeasInitiativeIn vestment Fund aims to create an infrastructure of newassetsinRomania”(CorinaVulpeș),assetsthat ensure connectivity in the area between the Baltic Sea, the Adriatic Sea and the Black Sea.

We discovered how the alignment of our par ticular interests, industries and approaches reveals a new pattern, today - unexpected by most, antici pated by some. A new understanding builds up on

Energy Strategy Summit

anticipat de unii. O nouă înțelegere se clădește pe fap tul că toate interesele, industriile și abordările noastre nu sunt altceva decât părți ale unei imagini mai largi. („Nu există un subsector mai important decât celălalt, nu există un subsector cheie”, Silvia Vlăsceanu). Punc tele noastre comune reprezintă noul punct de interes. În zonele în care ne întâlnim căutăm beneficiile viitoa re. Noi linii de acțiune apar ca urmare a unor schimbări dureroase - lente, aproape imperceptibile, sau bruște, aproape de neînțeles - în ceea ce privește strategiile, poziționarea și valorile. „Vom permite proiectele hibrid”

și vom încuraja proiectele de stocare a energiei electri ce, a spus Zoltan Nagy-Bege, vicepreședintele ANRE. Aceasta pentru că “dacă avem planuri așa ambițioase pe soluții intermitente, avem mare nevoie de soluții de stocare. Totodată, trebuie să ne gândim la agregare, la parteneriate, la soluții de centrale virtuale”, a comple tat Zsuzsa Bereschi (Horváth).

“Este foarte important să putem accelera nu nu mai investițiile în regenerabile, ci și tot ce înseamnă partea legislativă”, a subliniat Sebastian Enache (Mon sson Group).

Durabil, verde, ESG, circular - acestea sunt câte va dintre cuvintele-cheie care descriu această nouă imagine mai largă pe care începem să o percepem, individual și împreună. PPA-urile, hidrogenul, stocarea energiei, răspunsul la cerere sunt doar câteva dintre tehnologiile și instrumentele pe care le-am identificat ca fiind pașii potriviți spre obiectivul nostru comun - energie care să pună în mișcare o lume mai sigură pentru noi toți, acum și pe viitor. “Există soluții de asi gurări și externalizare a riscului investitorului, pe toate fazele”, a explicat Ovidiu Trofin (Renomia Gallagher), „fie că vorbim de fenomene naturale, fie că vorbim de funcționalitatea eolienelor sau a componentelor unui astfel de parc”. „Nuclearelectrica este un pilon de bază pentru viitorul energetic al României” (Cosmin Ghiță), „Marea Neagră reprezintă o oportunitate pentru sis temul energetic național” (George Niculescu), iar Mi nisterul Energiei pregătește legea care să reglemen teze producția de energie eoliană din offshore.

Trecem de la o paradigmă la alta, a observat Ga briel Tache (Eaton Romania), de la sursele centraliza te, la varianta bidirecțională “Everything as a Grid”. În prezent are loc tranziția de la o economie bazată pe consum la o economie verde și o economie circulară, a spus Sebastian Staicu (BCR), iar “perioada următoare devine din ce în ce mai intensă prin prisma cerințelor și raportărilor de sustenabilitate” (Mihai Drăghici, EY). În

the fact that all our interests, industries and ap proachesarenothingbutpartsofabroaderpicture. (“There is no sub-sector more important than the other, there is no key sub-sector”, Silvia Vlăsceanu) Our commonalities are the new focus. Where we meet, that’s where we look for future payoffs. New lines of action emerge as a result of painful chang es — slow, almost imperceptible, or sudden, almost incomprehensible — in strategies, positioning, and values. “We will allow hybrid projects” and encour age electricity storage projects, said Zoltan NagyBege, vice president of ANRE. This is because “if we have such ambitious plans on intermittent solu tions,wereallyneedstoragesolutions.Atthesame time, we need to think about aggregation, partner ships, virtual power plant solutions”, added Zsuzsa Bereschi(Horváth).

“It is very important to be able to accelerate not only investments in renewables but also the whole legislative part”, stressed Sebastian Enache (Mons son Group).

Sustainable,green,ESG,circular–thesearesome of the keywords that describe this new, broader picture we are beginning to perceive, as individu alsandgroups.PPAs,hydrogen,powerstorage,and demandresponseareafewofthetechnologiesand tools we have identified as stepping stones toward our shared goal – energy to power a safer world for us all, today and tomorrow. “There are insurance solutions and outsourcing of the investor’s risk, in all phases,” explained Ovidiu Trofin (Renomia Gal lagher), “whether we are talking about natural phe nomena or the operation of wind turbines or com ponents of such a park.” “Nuclearelectrica is a basic pillar for Romania’s energy future” (Cosmin Ghiță), and “the Black Sea represents an opportunity for the national energy system” (George Niculescu), while the Ministry of Energy is preparing a law to regulate offshore wind energy production.

We are moving from one paradigm to another, observed Gabriel Tache (Eaton Romania), from cen tralized sources to the bidirectional “Everything as a Grid”. The transition from a consumption-based economy to a green economy and a circular econo my is now taking place, said Sebastian Staicu (BCR), and “the coming period is becoming increasingly intense in terms of sustainability requirements and reporting”(MihaiDrăghici,EY).Inthesamevein,Val entin Vasile (Schneider Electric) notes that “energy

aceeași linie, Valentin Vasile (Schneider Electric) con stată că “eficiența energetică și sustenabilitatea devin esențiale pentru companii și investitori, dar și pentru potențialii angajați, scorurile ESG fiind urmărite cu mai multă atenție de toată lumea”.

Totuși, înțelegerea acestei noi realități este o sar cină deloc ușoară. “Investitorii au nevoie de specialiști, dar și de multă disciplină în executarea proiectelor”, a avertizat Florin Frunză (MET România Energy). Este de datoria politicienilor, a liderilor din industrie și a experților să ofere abordarea de sus în jos cea mai adecvată pentru o adoptare mai rapidă și mai extinsă. “Investitorii și antreprenorii din România suferă de o lipsă de coordonare”, crede Cristian Pîrvulescu (Enevo Group). “Nu există nevoia de o strategie nouă, ci doar să urmărim trendurile și resursele europene și să ne coordonăm mai bine.” Aceeași soluție a fost identifica tă și de Cătălin Niță, director executiv la FPPG: “Indus tria energetică are nevoie de mai multă coordonare”, dar problema - “lipsa unei strategii clare” - se resimte nu doar în România, ci și la nivel european, în opinia sa.

efficiencyandsustainabilityarebecomingessential for companies and investors, as well as potential employees, with ESG scores being watched more closely by everyone”.

However, grasping this new reality is not an easy task. “Investors need specialists, but also a lot of discipline in the execution of projects,” warned FlorinFrunză(METRomaniaEnergy).Itisincumbent on politicians, captains of industry and experts to provide the proper top-down approach for faster and wider adoption. “Investors and entrepreneurs in Romania suffer from a lack of coordination”, be lieves Cristian Pîrvulescu (Enevo Group). “There is noneedforanewstrategy,justtofollowEuropean trends and resources and coordinate better.” The samesolutionwasidentifiedbyCătălinNiță,Execu tive Director of FPPG: “The energy industry needs morecoordination”,buttheproblem-“lackofaclear strategy”-isfeltnotonlyinRomaniabutattheEu ropean level, in his opinion.

Also,acommunicationplatformlikeEnergynomics

Energy Strategy Summit

De asemenea, o platformă de comunicare precum Energynomics are rolul de a oferi oportunitățile și in strumentele necesare pentru ca o astfel de înțelegere să se răspândească.

Nu este vorba doar să devenim mai preciși în mo dul în care percepem acest mediu într-o schimbare accelerată; mai degrabă trebuie să ne adaptăm la mo dul diferit în care noi înșine interpretăm și construim realitatea!

„Perspectiva generală a investitorilor străini de anvergură vizavi de investițiile în sistemul energetic din România este una pozitivă”, a spus Radu Mustață (Marsh & McLennan Companies), poziție întărită de Adrian Paraschiv (Photomate): “România se află pe un trend ascendent în ceea ce privește interesul pentru energia regenerabilă, mai ales în domeniul fotovoltaic”.

Din perspectiva noastră, avem deja aproape tot ceea ce ne trebuie, începând cu faptul că nu mai sun tem orbi la propriile noastre orbiri și continuând cu finanțare, echipamente, oameni, know-how și exem ple de succes verificate în alte părți. “Rămâne proble matică implementarea sistemelor de smart grid care să

It is not just about becoming more accurate in our perception of this rapidly changing environ ment; rather we must adapt to the different way reality itself is construed and constructed by… our selves!

“The general outlook of large foreign investors towards investments in Romania’s energy system is positive,” said Radu Mustață (Marsh & McLennan Companies), a position reinforced by Adrian Para schiv (Photomate): “Romania is on an upward trend in terms of interest in renewable energy, especially in photovoltaics.”

From where we stand, we already have almost everything we need, starting with the fact that we are no longer blind to our blindnesses and continu ingwithfunding,equipment,people,know-howand successfulpathwaysverifiedelsewhere.“Itremains problematic to implement smart grid systems that allow mass adoption of renewables in the grid” (Corneliu Bodea, Adrem), “In the current context,

ismeanttoprovidetheopportunitiesandtoolsneces saryforsuchanunderstandingtospread.

permită adoptarea în masă a regenerabilelor în rețea” (Corneliu Bodea, Adrem), “În contextul actual, furnizorii, care sunt principalii cosemnatari clasici ai proiectelor axate pe contracte bilaterale de achiziție de energie (PPA), sunt sugrumați din punctul de vedere al cashflow-ului”, Oana Mogoi (ING Bank România), iar “peri oada volatilă prin care piețele energiei trec în prezent relevă imposibilitatea de a stabili o rată de profit a investițiilor corectă pe termen lung”, potrivit lui Filimon Antonopoulos (Tallon Commodities).

Trebuie doar să dezvoltăm ochii capabili să vadă această nouă imagine mai largă. „Împreună va trebui să construim standarde de cerințe de sistem pentru ca această energie regenerabilă să poată fi adecvată la cerințele de stabilitate ale sistemului energetic cuplat la nivel european”, a cerut George Vișan, Transelectri ca. Soluții există – să fie proiecte!”, a sintetizat Florin Pop. “Haideți să avem curaj, mai ales antreprenorii locali, să nu așteptăm să fie totul perfect, pentru că în timpul execuției totul este dinamic și evoluează, și haideți să fim mult mai încrezători, noi, românii, cu privi re la viitorul energiei din România!”

suppliers, who are the main classical co-signatories of projects focused on bilateral power purchase agreements (PPAs) are being strangled in terms of cash-flow”, Oana Mogoi (ING Bank Romania), and “the volatile period that the energy markets are currently going through reveals the impossibility of establishing a fair long-term rate of return on in vestment”, according to Filimon Antonopoulos (Tal lon Commodities).

Developing eyes capable of seeing this new, broader picture is all we need. “Together we will have to build system requirement standards so that this renewable energy can be adequate to the stability requirements of the coupled energy systemattheEuropeanlevel,”askedGeorgeVișan, Transelectrica. Solutions exist - let there be pro jects!”, summarized Florin Pop. “Let’s have the courage, especially us local entrepreneurs, not to wait for everything to be perfect, because during execution everything is dynamic and evolves, and let’s be more confident, we Romanians, about the future of energy in Romania!”

UE: Riscul de recesiune a crescut

Iarna următoare ar putea fi una dintre cele mai dificile din ultimele generații, a avertizat comisarul european pentru eco nomie, Paolo Gentiloni. „Mai multe semnale de alarmă afișează culoarea roșie. Prețurile energiei au atins noi recorduri, inflația a continuat să crească și încrederea în economie se deteriorează”, a spus Gentiloni.

Executivul european mizează, pentru zona euro, pe o creștere a de 2,6% în 2022 și de 1,4% în 2023. Cifrele anterioare mizau pe o creștere de 2,7% în 2022, respectiv de 2,3% în 2023.

EU: Risk of recession has increased

The coming winter could turn out to be one of the most difficult in generations, European Commissioner for Economic Affairs Paolo Gentiloni warned. “A number of warning lights are flashing red. Energy prices have shattered new records, inflation has continued to climb and economic sentiment is deteriorating”, Gentiloni said.

The European Executive relies, for the euro zone, on an increase by 2.6% in 2022 and 1.4% in 2023. The previous fi gures bet on an increase by 2.7% in 2022 and 2.3% in 2023 respectively.

Reuniune extraordinară

a miniștrilor energiei

Miniștrii europeni ai energiei se vor reuni, din nou, în data de 30 septembrie, la Bruxelles, pentru a examina măsurile de urgență propuse de Comisia Europeană pentru a contracara creșterea explozivă a prețurilor la gaze naturale și electricitate provocată de războiul din Ucraina, informează AFP. Miniștrii energiei din statele membre ale UE au avut deja o reuniune extraordinară în data de 9 septembrie, la care s-au declarat favorabili unui set de măsuri de urgență pentru a opri creșterea explozivă a prețurilor. Miniștrii energiei au cerut Comisiei să pregătească, în câteva zile, „o propunere solidă și concretă”.

ExtraordinarymeetingofEnergyministers

European Energy ministers will meet again, on September 30, in Brussels, to examine the emergency measures proposed by the European Commission to counteract the explosive increase in natural gas and electricity prices caused by the war in Ukraine, AFP informs. Energy ministers in the EU Member States have already had an extraordinary meeting on September 9, where they declared themselves in favor of a set of emergency measures to stop the explosive price growth. Energy ministers asked the Commission to prepare, within several days, “a solid and concrete proposal”.

54% din români apreciază produsele sustenabile

54% of Romanians appreciate sustainable products

Mai mult de jumătate dintre români (54%) declară că ar fi dispuși să plătească mai mult pentru produse care sunt promo vate ca fiind sustenabile, arată un studiu Reveal. 61% dintre români consideră produ sele ecologice de o calitate mai bună decât cele standard, iar 60% dintre aceștia consi deră că dezbaterile frecvente despre suste nabilitate sunt rezultatul nevoii din ce în ce mai importante de a proteja planeta, și nu strategii ale companiilor de a-și îmbunătăți imaginea (15%).

More than half of Romanians (54%) declare that they would be willing to pay more for products that are promoted as sustainable, according to a Reveal survey. 61% of Romanians consider ecological products of better quality than standard products, and 60% of them consider that frequent debates on sustainability are the result of the increasingly important need to protect the planet, and not strate gies of companies to improve their image (15%).

România ar putea înregistra în acest an o creștere econo mică de 2-3%, posibil chiar mai mare, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

„Nu avem o privire nici pe departe neagră privind pers pectiva situației, ci o privire spunem noi ușor pozitivă și realistă. Încercăm, de asemenea, împreună cu guvernul, să dăm inflația în jos fără să creăm recesiune. Dacă PIB-ul în trimestrul II este cvasistagnant față de trimestrul I nu în seamnă că economia este în stagnare… În T1 a crescut cu 5, aproape 6%”, a spus Isărescu.

Romania could register this year an economic growth of 2-3%, possibly even higher, NBR Gover nor Mugur Isărescu stated.

“We have no bleak outlook looking forward, but we say a slightly positive and realistic outlook. We are also trying with the Government to reduce inflation without creating recession. If the GDP in the se cond quarter is quasi-stagnant compared to the first quarter, it does not mean that the economy is stagnating… In Q1 it increased by 5, almost 6%”, Isărescu said.

Q3 2022 BNR estimează o creștere economică de 2-3% NBR estimates an economic growth of 2-3%

FIC: Nouă strategie de dezvoltare pentru România

FIC a demarat în 2016 un proiect ambițios numit Va Urma care propune un model economic ce poate conduce la plasa rea României în top 10 economii din Europa până în anul 2040. Strategia presupune inclusiv implementarea la nivel național a măsurilor de eficiență energetică. Încă din 2016, FIC a arătat că pentru accelerarea dezvoltării economice este nevoie de stabili rea unor direcții principale bazate pe demografie și capital uman, infrastructură modernă și eficiență publică și privată.

FIC: New development strategy for Romania

FIC in 2016 started an ambitious project called VA URMA, which proposes an economic model that can lead to placing Romania in top 10 economies in Europe by 2040. The stra tegy also involves the implementation at national level of energy efficiency measures. Since 2016, FIC has shown that in order to accelerate economic development it is necessary to establish main directions based on demographics and hu man capital, modern infrastructure and public and private ef ficiency.

BIRD – acord pentru creștere verde și incluzivă

Guvernul a aprobat un proiect de lege privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) în valoare de 600 de milioane de euro și a Acordului privind asistența financiară nerambursabilă între România și BIRD în valoare de 24 de milioane de dolari. Unul din piloni va asigura finanțarea susținerii decarbonizării, incluzând o serie de acțiuni și domenii precum energia regenerabilă, creșterea eficienței energetice a clădirilor și pădurile.

IBRD-agreementforgreenandinclusive growth

Government approved a draft law on the ratification of the Loan Agreement between Romania and the International Bank for Reconstruction and Development (IBRD) worth EUR 600 million and the Agreement on non-reimbursable financial support between Romania and IBRD, worth USD 24 million. One of the pillars will ensure funding the support for decarbonization, including a number of actions and areas such as renewable energy, increasing the energy efficiency of buildings and forests.

ISD – creștere cu 21%, la 4,37 mld. de euro

FDI - 21% growth, to EUR 4.37 billion

Investițiile străine directe au crescut cu 21,47% în primul semestru, la 4,379 mili arde de euro, comparativ cu 3,605 miliarde euro în perioada similară din 2021, conform BNR. Participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 3,115 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,264 miliarde de euro. Numărul firmelor cu capital străin nou înființate în România a crescut, în S1 2022, cu 35,1%, comparativ cu S1 2021, la 3.476 de unități.

Foreign direct investments climbed by 21.47% in the first half, to EUR 4.379 billion, compared to EUR 3.605 billion in the similar period of 2021, according to the NBR. Equity stakes (including the es timated net reinvested profit) totaled a net amount of EUR 3.115 billion and intragroup loans recorded a net amount of EUR 1.264 billion. The number of newly esta blished companies with foreign capital in Romania went up in H1/2022 by 35.1%, compared to H1/2021, to 3,476 units.

România, printre cele mai mari creșteri din UE

Romania, among the biggest growths in the EU

Produsul Intern Brut al UE a înregistrat o creștere de 0,6% în trimestrul secund din 2022, comparativ cu precedentele trei luni, iar Țările de Jos și România au avut cel mai semnificativ avans, conform Eurostat. În primul trimestrul din 2022, comparativ cu precedentele trei luni, Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere de 0,5% în zona euro și de 0,6% în UE. Cel mai mult au crescut a fost înregistrat în Țările de Jos (2,6%), România (2,1%), Sue dia (1,4%), Spania, Ungaria și Bul garia (toate cu 1,1%).

The Gross Domestic Product of the EU recorded a 0.6% in crease in the second quarter of 2022, compared to the previous three months, and the Netherlands and Romania had the most significant advance, according to Eurostat. In the first quarter of 2022,comparedtothepreviousthreemonths,theGrossDomes tic Product recorded an increase by 0.5% in the euro zone and 0.6% in the EU. The Netherlands (2.6%) recor ded the highest increase, followed by Romania (2.1%), Sweden (1.4%), Spain, Hungary and Bulgaria (all with 1.1%).

Schema de compensare afectează

Eric Stab

Eric Stab Președinte & CEO al ENGIE România, President & CEO of ENGIE Romania

Companiile

de energie susțin întreaga schemă de sprijin, ceea ce are un impact semnificativ asupra fluxului de numerar. ”Ca atare, ne confruntăm cu o lipsă acută de fonduri pentru a susține investițiile. Acesta este un semnal de alarmă pentru că, dacă investitori ca noi, cu 1,4 miliarde de euro investiți, nu vor mai pu tea investi, va fi extrem de dificil ca România să își atingă obiectivele asumate la nivel european în ceea ce privește energiile regenerabile”, susține Eric Stab, președinte & CEO al ENGIE România, într-un interviu exclusiv pentru Energynomics.ro.

Cum afectează războiul din Ucraina investițiile principalilor investitori străini și ce ar trebui să facă statul român pentru a permite o ac celerare a investițiilor și pentru a ne asigura independența energetică față de livrările din Rusia?

Criza energetică cu care ne confruntăm astăzi este una europeană, România are însă șansa de a avea o expunere mai mică comparativ cu celelalte state, grație unei dependențe mai reduse față de gazul rusesc. Acest avantaj poate fi păstrat și chiar optimizat în contextul dezvoltării de noi surse regenerabile de producție de energie care să completeze activele deținute și opera te în prezent de stat sau de investitori privați.

Astfel, criza pe care o traversăm în prezent, dincolo de implicațiile pe termen scurt, poate fi un catalizator pentru dezvoltarea investițiilor în energia regenerabilă. Generarea de investiții în acest context complex, ca racterizat de multiple provocări, este un subiect pe cât de important, pe atât de dificil, întrucât într-un context de piață volatil trebuie asigurate stabilitatea și predicti bilitatea cadrului legislativ și de reglementare a energi ilor regenerabile.

Dezvoltarea energiei regenerabile, și am în vedere aici nu numai energia electrică regenerabilă, dar și dez voltarea gazelor verzi, dincolo de avantajele de mediu, va atenua impactul creșterilor de preț asupra facturi lor clienților întrucât va face producția de energie mai puțin dependentă de combustibilii fosili și va echilibra mai mult cererea de energie de pe piață. Pentru aceasta însă, industria are nevoie de scheme de sprijin și planuri de acțiune care să stimuleze investițiile în aceste surse regenerabile. De asemenea, sunt necesare dezvoltarea cadrului legislativ pentru producția și consumul de gaze verzi, precum și reglementări care să ușureze conecta rea la rețelele de energie electrică, la un cost competitiv.

Theenergy companies support the entire supportscheme,whichhasasignificantim pactoncashflow.„Assuch,wearefacingan acutelackoffundstosupportinvestments. Thisisanalarmsignalbecause,ifinvestors likeus,with1.4billioneurosinvested,willnolongerbe abletoinvest,itwillbeextremelydifficultforRomania to achieve its goals assumed at the European level in termsofrenewableenergies”,claimsEricStab,President & CEO of ENGIE Romania, in an exclusive interview for Energynomics.ro.

How does the war in Ukraine affect the invest ments of the main foreign investors and what should the Romanian state do to allow an ac celeration of investments and to ensure our en ergyindependencefromsuppliesfromRussia?

TheenergycrisiswearefacingtodayisaEuropean one, but Romania has the chance to have a lower ex posurecomparedtotheotherstates,thankstoalower dependence on Russian gas. This advantage can be preserved and even optimized in the context of the development of new renewable sources of energy productiontocomplementtheassetscurrentlyowned andoperatedbythestateorprivateinvestors.

Thus,thecrisiswearecurrentlygoingthrough,be yondtheshort-termimplications,canbeacatalystfor thedevelopmentofinvestmentsinrenewableenergy. The generation of investments in this complex con text, characterized by multiple challenges, is a subject as important as it is difficult, since in a volatile market context, the stability and predictability of the legisla tiveandregulatoryframeworkforrenewableenergies mustbeensured.

Thedevelopmentofrenewableenergy,andImean here not only renewable electricity, but also the de velopment of green gases, beyond the environmental advantages,willmitigatetheimpactofpriceincreases oncustomerbillsasitwillmakeenergyproductionless dependent on fossil fuels and better balance market demand for energy. For this, however, the industry needs support schemes and action plans to stimulate investmentintheserenewablesources.Alsoneededis the development of the legislative framework for the production and consumption of green gas, as well as regulations to facilitate connection to electricity net worksatacompetitivecost.

On the other hand, the minimum necessary condi tionsforanyinvestmentaretheexistenceofsufficient

BOGDAN TUDORACHE

Pe de altă parte, condițiile minim necesare pentru orice investiție sunt existența fondurilor suficiente și a unui cadru legal predictibil. După cum se știe, companiile de energie susțin întreaga schemă de sprijin, ceea ce are un impact semnificativ asupra fluxului de numerar. Ca atare, ne confruntăm cu o lipsă acută de fonduri pentru a susține investițiile. Acesta este un semnal de alarmă pentru că, dacă investitori ca noi, cu 1,4 miliarde de euro investiți, nu vor mai putea investi, va fi extrem de difi cil ca România să își atingă obiectivele asumate la nivel european în ceea ce privește energiile regenerabile si să își construiască capacitățile instalate de care are nevoie.

Punctul central al strategiei noastre de investiții continuă să fie dezvoltarea capacităților de producție de energie regenerabilă.

fundsandapredictablelegalframework.Asisknown, the energy companies support the entire support scheme, which has a significant impact on cash flow. As such, we are facing an acute shortage of funds to supportinvestment.Thisisanalarmsignalbecause,if investors like us, with 1.4 billion euros invested, will no longerbeabletoinvest,itwillbeextremelydifficultfor RomaniatoachieveitsgoalsassumedattheEuropean level in terms of renewable energies and build the in stalledcapacityitneeds.

Romania must use the significant subsidies avail able for the energy transition, through European programs. Some steps have already been taken, but greater visibility and sometimes transparency on fu tureallocationsisneeded.

What are the most important pillars of ENGIE’s new investment strategy? What major invest mentsarebeingconsidered?

Thecentralpointofourinvestmentstrategy continuestobethedevelopmentofrenewable energyproductioncapacities.

România trebuie să utilizeze subvențiile semnifi cative disponibile pentru tranziția energetică, prin in termediul programelor europene. Unii pași au fost deja făcuți, este necesară însă o mai mare vizibilitate și, une ori, transparență asupra alocărilor viitoare.

Care sunt cei mai importanți piloni din noua stra tegie de investiții a ENGIE? Ce investiții majore sunt avute în vedere?

O strategie de investiții trebuie să se bazeze pe un flux de numerar robust. Plecând de la această precondiție, la ENGIE Romania avem trei piloni centrali ai strategiei de investiții, pe care îi voi detalia imediat.

Punctul central al strategiei de investiții continuă să fie dezvoltarea capacităților de producție de ener gie regenerabilă, atât de necesare pentru realizarea tranziției energetice. ENGIE Romania deține, astăzi, 120 MW capacitate instalată în exploatare, eolian și so lar, ceea ce ne plasează pe locul 6 în topul jucătorilor de pe piața locală. Ambiția noastră este de a continua să dezvoltăm această capacitate. De aceea, avem în lucru proiecte care însumează aproximativ 600 MW, în diferi te stadii de analiză.

Aninvestmentstrategymustbebasedonarobust cashflow.Startingfromthisprecondition,atENGIERo mania we have three central pillars of the investment strategy,whichIwilldetailimmediately.

The central point of the investment strategy con tinues to be the development of renewable energy production capacities, so necessary to achieve the energytransition.ENGIERomaniahas,today,120MW ofinstalledcapacityinoperation,windandsolar,which placesusinthe6thplaceamongthetopplayersonthe local market. Our ambition is to continue to develop this capability. That is why we have projects totaling approximately600MWintheworks,invariousstages ofanalysis.

Anotherimportantpillaristheexpansionandmod ernization of the distribution network. Since privati zation, we have expanded the network by 7,500 km, equivalent to the Bucharest-New York distance, and we want to continue investing, provided that they are recognized. We have also increased the pace of connecting consumers to the natural gas network, to giveyouanorderofmagnitude,in2021weconnected 90,000newcustomerstoournetwork.

A third area of interest is the implementation of decentralized renewable energy production solutions for customers. We have noticed an increase in the appetite for this type of solution determined by two reasons: one of a pragmatic order, being an optimal solution to mitigate the price increases experienced by conventional energy and another to contribute to

Un alt pilon important îl reprezintă extinderea și modernizarea rețelei de distribuție. De la privatizare, am extins rețeaua cu 7.500 km, echivalentul distanței București-New York, și ne dorim să continuăm să in vestim, cu condiția ca acestea să ne fie recunoscute. De asemenea, am intensificat ritmul de co nectare a consumatorilor la rețeaua de gaze naturale, pentru a vă oferi un ordin de mărime, în 2021 am conectat 90.000 clienți noi la rețeaua noastră.

7,500

De la privatizare, am extins rețeaua cu 7.500 km, echivalentul distanței București New York.

O a treia zonă de interes este implementarea de soluții descen tralizate de producție de energie din surse regenerabile pentru clienți. Am observat o creștere a apetenței pentru acest tip de soluții determinată de două motive: unul de ordin pragmatic, fiind o soluție optimă pentru a atenua creșterile de preț pe care le cunoaște energia convențională și altul de a con tribui la decarbonizare, un subiect din ce în ce mai pre zent în toate domeniile. Un exemplu despre un astfel de demers de acompaniere a clienților este acordul înche iat cu Saint-Gobain pentru construirea celui mai mare parc fotovoltaic pe un si industrial din România, ampla sat pe terenul fabricii de sticlă din Călărași. Cantitatea de energie verde estimată a fi produsă va reprezenta aproximativ 20% din necesarul de energie electrică al fabricii și evitarea a peste 2.400 de tone de CO2 pe an. De asemenea, un alt patrulea punct de interes este dezvoltarea gazelor regenerabile, în sinergii cu infra structura noastră de gaze naturale, aici însă suntem într-o etapă preliminară de evaluare a oportunităților.

decarbonization,anincreasinglyimportanttopicmost present in all fields. An example of such an approach to accompanying customers is the agreement con cluded with Saint-Gobain for the construction of the largest photovoltaic park on an industrial road in Ro mania, located on the land of the glass fac tory in Călărași. The amount of green energy estimated to be produced will represent approximately 20% of the plant’s electricity require ment and the avoidance of over 2,400 tonsofCO2peryear.

Since privatization, we have expanded the network by 7,500 km, equivalent to the Bucharest-New York distance.

Also, another fourth point of interest is the development of renewable gases, in synergies with our natural gas infrastructure, buthereweareinapreliminarystageof evaluatingtheopportunities.

What are the new LNG gas terminals and new pipelinesthatcanhelpRomaniaandtheRepub lic of Moldova to overcome this crisis?

Thediversificationofsupplysourceswas,evenbe forethecrisis,ourconstantconcernandweadvocated all the time for the development of instruments that wouldensurealiquidityofthewholesalemarketthat would ensure competitive prices, but also energy se curityinthearea.

120ENGIE Romania deține, astăzi, 120 MW capacitate instalată în exploatare, eolian și solar, ceea ce ne plasează pe locul 6 în topul jucătorilor de pe piața locală.

Care sunt noile terminale de gaze LNG și noile conducte care pot ajuta România si Republica Moldova să depășească această criză?

Diversificarea surselor de aprovizionare a fost pre ocuparea noastră constantă și am pledat tot timpul pentru dezvoltarea de instrumente care să asigure o lichiditate a pieței en-gros care să asigure prețuri com petitive, dar și siguranța energetică din zonă.

Gazul natural lichefiat reprezintă o soluție pentru această diversificare și pot să vă dau exemplul Franței, unde o mare parte din nevoia de consum este asigura tă de LNG. Revenind la țara noastră și la oportunitățile de import de LNG, pentru moment, Grecia rămâne singura opțiune, fiind țara europeană cea mai apro piată, cu noi proiecte de terminale de LNG, cel de la

Liquefiednaturalgasisasolutionforthisdiversifi cationandIcangiveyoutheexampleofFrance,where a large part of the consumption need is provided by LNG. Returning to our country and the LNG import opportunities, for the moment, Greece remains the only option, being the closest European country, with new LNG terminal projects, the Revithoussa one be ingalreadyoperationalandensuringgasimportsfrom countriessuchasUSA,Egypt,Algeria,andwithanop erationalGreece-Bulgariainterconnector.

We are glad that the Romanian authorities have also taken into account, in the framework of the de velopment plan for the national natural gas transport system for the period 2020-2029, the construction of a terminal for liquefied natural gas on the shore of theBlackSea,whichwillbeconnectedtothetransport networksfromtheIsaccea-NegruVodăarea.

What must Romania do to attract as many European funds as possible, in the next pe riod? Is Romania ready - and to what extent

ENGIE Romania has, today, 120 MW of installed capacity in operation, wind and solar, which places us in the 6th place among the top players on the local market.

20%

Cantitatea de energie verde estimată a fi produsă va reprezenta aproximativ 20% din necesarul de energie electrică al fabricii și evitarea a peste 2.400 de tone de CO2 pe an.

The amount of green energy estimated to be produced will represent approximately 20% of the plant’s electricity requirement and the avoidance of over 2,400 tons of CO2 per year.

Revithoussa fiind deja operațional și asigurând impor turile de gaze din țări precum SUA, Egipt, Algeria, și cu un interconector Grecia-Bulgaria operațional.

Ne bucură faptul că și autoritățile române au luat în considerare, în cadrul planului de dezvoltare a sistemu lui național de transport gaze naturale pentru perioada 2020-2029, construcția unui terminal pentru gazul natural lichefiat la malul Mării Negre, care va fi conectat cu rețelele de transport din zona Isaccea-Negru Vodă.

Ce trebuie să facă România pentru a atrage cât mai multe fonduri europene? Este România pre gătită - și în ce măsură sunt firmele românești pregătite pentru a face față noului val de investiții în digitalizare și regenerabile?

Avem oportunitatea de a construi, din fonduri euro pene, capacitățile de producție din energii regenerabile care sunt, în actualul context, indispensabile pentru rea lizarea tranziției energetice și pentru îndeplinirea obiec tivelor asumate pentru România prin Green Deal. Astfel, planurile pentru aceste capacități ar trebui stabilite prin tr-o analiză detaliată a felului în care ne dorim să arate sectorul energetic românesc în viitor și a resurselor de care România dispune și pe care le poate valorifica.

Până la finalizarea acestor noi capacități de producție, vedem că Uniunea Europeană consideră ga zul natural combustibilul de tranziție al tranziției ener getice. La rândul său, însă, acest combustibil va trebui să se decarbonizeze. Și în acest scop există fonduri europene disponibile, mă refer la Fondul de Moderni zare, unde avem alocată o sumă importantă și putem avea o linie dedicată pentru dezvoltarea hidrogenului verde sau albastru și a biometanului. Pentru realizarea tuturor acestor proiecte ambițioase, este nevoie ca România să se aplece, în următoarea perioadă, asupra cadrului legislativ.

Toate aceste noi proiecte presupun tehnologii de ultimă generație, care sunt destul de avansate în alte țări. În Franța, de exemplu, biometanul este o soluție îmbrățișată rapid de tot mai mulți agricultori care valo rifică deșeurile organice pentru a produce gaz. Sperăm că această soluție să fie adoptată cât mai curând și la noi, și chiar dacă astăzi firmelor românești le sunt poate mai puțin familiare aceste soluții, am încrederea că ele vor fi adoptate treptat. În ceea ce privește alte soluții cum este producția de hidrogen verde, cred că suntem la început de drum și va fi necesar un timp până când va fi dezvoltată pe scara largă, inclusiv cu finanțare europeană. Capacitatea de a genera proiecte eligibile

are Romanian companies prepared to face the new wave of investments in digitization and renewables?

Wereallyhavetheopportunitytobuild,withEuro peanfunds,theproductioncapacitiesfromrenewable energieswhichare,inthecurrentcontext,indispensa ble for achieving the energy transition and for fulfill ing the objectives assumed for Romania through the GreenDeal.Thus,theplansforthesecapacitiesshould be established through a detailed analysis of the way we want the Romanian energy sector to look in the future and the resources that Romania has and can capitalizeon.

Untilthesenewproductioncapacitiesarecomplet ed,weseethattheEuropeanUnionconsidersnatural gasthetransitionfueloftheenergytransition.Inturn, however,thisfuelwillhavetodecarbonize.Andforthis purposethereareEuropeanfundsavailable,Imeanthe ModernizationFund,wherewehaveallocatedasignifi cant amount and we can have a dedicated line for the development of green or blue hydrogen and biometh ane.Inordertorealizealltheseambitiousprojects,itis necessary for Romania to lean, in the next period, on thelegislativeframework.

All these new projects involve state-of-the-art technologies that are quite advanced in other coun tries. In France, for example, biomethane is a solution quickly embraced by more and more farmers who are harnessing organic waste to produce gas. We hope that this solution will be adopted as soon as possible inourcountry,andeveniftodayRomaniancompanies are perhaps less familiar with these solutions, I trust that they will be adopted gradually. As for other solu tionslikegreenhydrogenproduction,Ithinkweareat the beginning of the road and it will take some time before it will be developed on a large scale, including withEuropeanfunding.Theabilitytogenerateeligible projectsvis-à-vistheprioritiesannouncedbytheseEu ropeanfundinginstrumentsis,indeed,

WhatistheoptimalmixthatRomaniamustsup portinthenextperiodandinthemediumterm, taking into account the consequences of the conflict in Ukraine on the markets?

The way the world energy markets have evolved, combinedwiththefactthatclimatechangehasmade its presence felt this year more than ever, leads us to only one conclusion: the future of energy must be green. The development of renewable energy is

vizavi de prioritățile anunțate de aceste instrumente de finanțare europeană este una din marile provocări ale industriei energetice în perioada următoare.

Care este mixul optim pe care România trebuie să-l susțină în perioada următoare și pe termen mediu, având în vedere și consecințele conflic tului din Ucraina asupra piețelor?

Felul în care a evoluat situația pe piețele mondiale de energie, coroborat cu faptul că schimbările clima tice și-au făcut simțită prezența în acest an mai mult ca niciodată, ne conduce la o singură concluzie: viitorul energiei trebuie să fie verde. Dezvoltarea energiei re generabile este prin urmare răspunsul la această criză, iar România are un potențial foarte bun atât hidro, cât și eolian și solar pentru ca industria regenerabilelor să cunoască un avânt. Pe de altă parte, sunt convins că gazele naturale vor rămâne o sursă importantă în mixul energetic al României până în 2030 și dincolo de această dată. Și afirm acest lucru pentru că nu există momentan o altă sursă de energie la fel de curată și ra pid implementabilă care să îl înlocuiască. Mă refer aici la faptul că gazele naturale înlocuiesc huila și lignitul, asi gurând în același timp flexibilitatea necesară sistemu lui de energie electrică pentru a compensa fluctuațiile producției de energie regenerabilă sau pe cele ale cere rii de energie a consumatorilor finali, în special în sezo nul rece. Este o energie simplu de transportat și de în magazinat, iar infrastructura de transport și distribuție a gazului natural poate fi utilizată și adaptată și în viitor pentru a integra gazele verzi (biogaz, biometan, hidro gen), generând economii importante pentru autorități și consumatori în raport cu investițiile care ar trebui fă cute în tehnologii alternative.

Ritmul în care aceste tehnologii vor fi adoptate va depinde, în mare măsură, de politicile care vor fi imple mentate. Este nevoie de o cooperare între companii, între operatorii de transport din domeniul energiei elec trice și al gazelor naturale, este nevoie de Ministerul Energiei și de autoritatea de reglementare. Prin urmare, trebuie să avem o înțelegere comună a ceea ce înseam nă cadrul de reglementare, și aici mă refer, în special, la normele tehnice privind dezvoltarea și integrarea hidro genului, fie că vorbim de amestec (blending) de hidro gen și gaz natural, fie că vorbim de rețele dedicate.

Din aceste considerente, reafirm și cu această oca zie, că gazul natural este energia de tranziție a tranziției energetice și că, alături de energia regenerabilă, va rea liza mixul energetic decarbonat al viitorului.

therefore the answer to this crisis, and Romania has a very good potential both hydro, wind and solar for therenewableindustrytoknowaboost.Ontheother hand, I am convinced that natural gas will remain an important source in Romania’s energy mix until 2030 and beyond. And I say this because there is currently no other equally clean and rapidly deployable energy sourcetoreplaceit.Iamreferringheretothefactthat natural gas replaces coal and lignite, while ensuring the necessary flexibility of the electricity system to compensateforfluctuationsinrenewableenergypro ductionorend-consumerenergydemand,especiallyin thecoldseason.Itisasimpleenergytotransportand store, and the natural gas transport and distribution infrastructure can be used and adapted in the future tointegrategreengases(biogas,bio-methane,hydro gen),generatingimportantsavingsforauthoritiesand consumers in relative to the investments that should bemadeinalternativetechnologies.

Faptul că schimbările climatice și-au făcut simțită prezența în acest an mai mult ca niciodată ne conduce la o singură concluzie: viitorul energiei trebuie să fie verde.

Thefactthatclimatechangehasmadeitspresence feltthisyearmorethanever,leadsustoonlyone conclusion:thefutureofenergymustbegreen.

The pace at which these technologies will be adopted will depend, to a large extent, on the policies that will be implemented. We need cooperation be tweencompanies,betweentransportoperatorsinthe fieldofelectricityandnaturalgas,weneedtheMinis try of Energy and the regulatory authority. Therefore, weneedtohaveacommonunderstandingofwhatthe regulatory framework means, and here I am referring, inparticular,tothetechnicalrulesonthedevelopment and integration of hydrogen, whether we are talking about blending hydrogen and natural gas, or we are talkingaboutdedicatednetworks.

For these reasons, I reaffirm on this occasion, that naturalgasisthetransitionenergyoftheenergytran sitionandthat,togetherwithrenewableenergy,itwill achievethedecarbonatedenergymixofthefuture.

Politici naționale de protecție a consumatorilor

National policies to shield consumers

Creșterea

actuală a prețurilor angro la ener gie în Europa a determinat guvernele să pună în aplicare măsuri pentru a proteja consumatorii de impactul direct al creșterii prețurilor. Am selectat mai jos câteva tipuri de politici utilizate la nivel național pentru a atenua efectul creșterii prețurilor pentru consumatori, dintre cele inventariate de Bruegel, un think-tank european specializat în economie.

În timp ce politicile la nivel regional pot avea un im pact considerabil asupra consumatorilor, de exemplu în Belgia, în majoritatea țărilor Uniunii Europene, atât reglementarea energetică, cât și taxele sunt stabilite la nivel național. În mod similar, măsurile pe termen lung pentru a contracara volatilitatea prețurilor la energie sunt, de asemenea, de o importanță crucia lă. Țări precum Italia și Spania (printre altele) solicită acțiuni comune la nivelul UE pentru a implementa stocuri strategice și achiziții comune de gaze natu rale, în timp ce altele, precum Ungaria și Republica Cehă, doresc să regândească mecanismul Schemei de comercializare a certificatelor de emisii, iar Franța

The current increase in wholesale energy prices in Europe has prompted govern ments to put in place measures to shield consumers from the direct impact of ris ingprices.Belowwehaveselectedsome ofthetypesofpoliciesusedatnationalleveltomiti gate the effect of rising prices for consumers, from those inventoried by Bruegel, a European think-tank specializingineconomics.

Whilepoliciesattheregionallevelcanhaveasize ableimpactonconsumers,forexampleinBelgium,in most European Union countries both energy regula tion and levies are set at the national level. Similarly, long-termmeasurestocounteractenergy-pricevola tility are also of extreme importance. Countries like Italy and Spain (among others) are calling for joint action at the EU level to implement strategic stocks and joint procurement of natural gas while others, suchasHungaryandtheCzechRepublic,wanttore think the Emissions Trading Scheme mechanism and France is vocal about reforming the pricing mecha nism of the European energy market. We recognize

este activă cu privire la reformarea mecanismului de stabilire a prețurilor pe piața europeană a energiei.

În graficul 1, vedem finanțarea alocată în peri oada septembrie 2021 – septembrie 2022 de că tre țările UE selectate pentru a proteja gospodări ile și firmele de creșterea prețurilor la energie și de consecințele acestora asupra costului vieții. Al doilea grafic este un tabel care clasifică măsurile în șapte categorii de reacție. Toate măsurile au fost discuta te, propuse sau adoptate din septembrie 2021, când criza energetică se desfășura deja. Experții Bregel au etichetat o măsură drept una care trebuie „discuta tă” atunci când actori importanți din societatea civilă, cum ar fi partidele politice, au lansat public măsura, dar nu a fost întreprinsă nicio acțiune oficială pentru implementarea acesteia. Prin termenul „propus”, s-au referit la măsuri care au fost anunțate public de înalți oficiali guvernamentali, cum ar fi miniștri. În cele din urmă, „promulgate” sunt toate acele măsuri deja im plementate.

AUSTRIA

Karl Nehammer, cancelarul Austriei, a anunțat, pe 28 ianuarie 2022, un pachet de ajutor de 1,7 miliar de de euro pentru aproape toate gospodăriile. Aces tea vor primi 150 de euro compensații pentru costul energiei, o sumă care va fi dublată pentru cei care sunt în nevoie. Mai mult, taxa obligatorie pentru elec tricitatea verde (o contribuție pentru sprijinirea adop tării SRE) a fost suspendată pentru 2022. Aceasta înseamnă o scutire suplimentară de aproximativ 60100 de euro pe gospodărie. Cele mai recente măsuri includ o reducere cu 90% a tarifelor la gaze naturale și electricitate până la jumătatea anului 2023, cu un cost de 900 de milioane de euro, și subvenții mai mari pentru angajații navetiști, în valoare totală de 400 de milioane de euro.

În total, 5,4 miliarde de euro din pachetul pe ter men scurt de 6,6 miliarde de euro urmează să fie cheltuiți pentru a sprijini consumatorii austrieci să facă față crizei energetice.

BELGIA

La 2 octombrie 2021, ministrul federal al energiei Tinne Van der Straeten a propus extinderea tarifului social la energie introdus în timpul pandemiei pentru a permite persoanelor vulnerabile să facă față mai bine crizei de sănătate. Zece zile mai târziu, măsura a fost introdusă în bugetul federal și urma să dureze până la

these developments as worth investigating and have looked into them in a publication ahead of the European Council meeting in December, where EU leadersreturnedtotheissueofenergyprices.

Graph1showsthefundingallocatedintheperiod September2021toSeptember2022byselectedEU countriestoshieldhouseholdsandfirmsfromtheris ingenergypricesandtheirconsequencesonthecost of living. Graph 2 is a table classifying the measures into seven types of responses is displayed. All the measureshavebeendiscussed,proposedorenacted since September 2021, when the energy crisis was already unfolding. Bregel experts defined a measure to be ‘discussed’ when important actors in civil soci ety, such as political parties, have publicly discussed themeasurebutnoformalactiontoimplementithas beentaken.Bytheterm‘proposed’werefertomeas uresthathavebeenpubliclyannouncedbyhighgov ernment officials such as ministers. Finally, ‘enacted’ are all those measures already implemented. The third tab represent how much governments have allocated to support utilities in meeting their liquid ity needs - through loans, bailouts and fully fledged nationalizations.

AUSTRIA

KarlNehammer,ChancellorofAustria,announced on a relief package of 1.7 billion euros for almost all households on 28 January 2022. Households will receive 150 euros in energy cost compensation, an amount that will be doubled for those in need. More over, the mandatory green electricity levy (a con tribution to support RES adoption) was paused for 2022. This amounts to an additional relief of around 60-100eurosperhousehold.Thelatestmeasuresin clude a 90% cut to natural gas and electricity tariffs throughmid-2023,atacostof900millioneuros,and higher commuting subsidies for employees totaling 400 million euros.

In total, 5,4 of the short term 6,6 billion euros package is to be spent helping Austrian consumers withtheenergycrisis.

BELGIUM

On 2 October 2021, Federal Energy Minister Tinne Van der Straeten proposed extending the social energy tariff introduced during the pandemic to enable vulnerable people to better cope with the health crisis. Ten days later, the measure was

5,4

5,4 miliarde de euro urmează să fie cheltuiți pentru a sprijini consumatorii austrieci să facă față crizei energetice.

5,4 billion euros is to be spent helping Austrian consumers with the energy crisis.

6%

În Belgia, guvernul federal a decis să prelungească tariful social, un TVA de 6% la gaz și electricitate, și reducerea accizelor la carburanți, până la sfârșitul anului 2022.

In Belgium, the federal government decided to extend the social tariff, a 6% VAT on gas and electricity and the reduction in excise duties on fuels until the end of 2022.

peste tot / all around

Bani pentru protecție împotriva crizei energetice (sep 2021 – iul 2022)

Funding for protection from the energy crisis (Sep 2021 - Jul 2022)

Procentaj din PIB / Percentage of GDP Finanțare alocată (mld. de euro) / Allocated funding (bn euros)

6% 5.5% 5% 4.5% 4% 3.5% 3% 2.5% 2% 1.5% 1% 0.5% 0%

Greece Italy Spain France UnitedKingdom Malta PolandLuxembourgSlovakia NorwayNetherlandsSlovenia SwedenDenmark

Sursă/Source: www.bruegel.org

sfârșitul lunii martie 2022, costând 208 milioane de euro și vizând aproape 500.000 de gospodării.

Mai mult, ministrul Economiei și Ocupării Forței de Muncă Dermagne a anunțat că din octombrie 2021 cei mai vulnerabili cetățeni vor beneficia și de un cec energetic de 80 de euro care se va deduce din factu ra lor. Bugetul pentru acest control energetic se va ridica la 72 de milioane de euro.

Guvernul a interzis, de asemenea, modificări unila terale în contractele de energie, prin care furnizorii de energie ar putea majora în mod independent factura de avans a consumatorilor și în acordurile cu preț fix.

Extinderea tarifului social la energie (de la 424 la 880.000 de familii, sau aproximativ 16% din toate gospodăriile belgiene) va costa statul 600 de milioa ne de euro pentru ianuarie-septembrie 2022 (aproa pe dublu față de 2021).

Pe 18 iunie, guvernul federal a decis să prelun gească tariful social, un TVA de 6% la gaz și elec tricitate, și reducerea accizelor la carburanți, până la sfârșitul anului 2022.

Toate clădirile guvernamentale își vor reduce con sumul de energie prin restrângerea utilizării aparate lor de aer condiționat și a încălzirii și prin stingerea lu minilor după ora 19:00. De asemenea, cetățenii sunt încurajați să urmeze exemplul.

120 bn 110 bn 100 bn 90 bn 80 bn 70 bn 60 bn 50 bn 40 bn 30 bn 20 bn 10 bn 0 bn

introduced in the federal budget and was set to last until the end of March 2022, costing 208 million eu rosandtargetingnearly500,000households.

Moreover, the Minister of Economy and Employ ment Dermagne has announced that from October 2021 the most vulnerable citizens will also ben efit from an 80 euros energy check to be deduced from their bill. The budget for this energy check will amount to 72 million euros.

The government has also forbidden unilateral changesinenergycontracts,bywhichenergysuppli erscouldindependentlyincreasethedownpayment invoiceofconsumersalsoinfix-priceagreements.

Theextensionofthesocialtariffforenergy(from 424 to 880 thousand families, or around 16% of all Belgian households) will cost for the State 600 mil lion euros for Jan-Sep 2022 (almost double that of 2021).

On June 18, the federal government decided to extendthesocialtariff,a6%VATongasandelectric ity and the reduction in excise duties on fuels until the end of 2022.

All government buildings will reduce their energy consumption with less AC and heating, and lights out measures post 7pm. They encourage citizens to follow-suit.

DANEMARCA

Guvernul danez a alocat 13,4 milioane de euro pentru a suplimenta o schemă deja existentă de sprijin pentru aproximativ 400.000 de gospodării vulnerabile cu eliminarea unor taxe din facturile la energie. Până în februarie 2022, măsurile au fost finalizate și a intrat în vigoare inclusiv un așa-numit „tichet de căldură” (aproximativ 800 de euro) pentru 320.000 dintre cele mai afectate gospodării.

De asemenea, a fost lansat un fond de 33,6 mi lioane de euro pentru a sprijini înlocuirea rapidă a sistemelor individuale de încălzire pe gaz.

La începutul lunii septembrie, premierul Mette Fredericksen a anunțat o propunere de intervenție pe piața de energie electrică. Propunerea abordează prețurile ridicate la energie și își propune “să mențină luminile și căldura aprinse pentru cetățenii danezi”. Planul este de a permite consumatorilor să întârzie plata facturilor viitoare la energie pe o perioadă de 5 ani pentru orice depășește nivelul facturilor lor din toamna anterioară. Această schemă de împrumut va crea linii de credit în valoare de 6,05 miliarde de euro acoperite de guvernul danez.

FRANȚA

Pe 15 septembrie, guvernul a anunțat planuri pentru a introduce o plată unică de 100 de euro că tre cele 5,8 milioane de gospodării care primesc deja tichete de energie. Premierul Jean Castex a anunțat, de asemenea, o limitare a prețului gazului până în aprilie 2022. Ambele măsuri au fost apoi consolida te pe 21 octombrie, mărind numărul beneficiarilor voucherului (pentru toți cei care câștigă mai puțin de 2.000 de euro pe lună net – aproximativ 38 de milioane de persoane) și prelungirea plafonului de preț până la sfârșitul anului 2022. Se discută, de asemenea, un voucher-combustibil și o reducere a cotei impozitului pe energia electrică. Reuters rela tează că ministrul francez al Economiei și Finanțelor, Bruno Le Maire, a spus că sumele pentru cele peste 38 de milioane de persoane s-ar ridica la 3,8 miliarde de euro, plătite în mare parte în acest an.

Din februarie 2022 până în ianuarie 2023, gu vernul a redus și taxa pe energie electrică de la 22,50 euro pe megawattoră (MWh), la 1 euro pentru gospodării și 50 de cenți pentru afaceri.

Pe 19 martie, premierul Jean Castex a anunțat că din aprilie până în iulie șoferii vor putea benefi cia de o reducere de 15 cenți pe litru la pompă (și

DENMARK

TheDanishgovernmenthassetaside13.4million euros to top an existing scheme to help vulnerable households with a tax-free payment to help around 400,000 households with their energy bills. By Feb ruary2022,themeasureswerefinalizedandentered intoforcewithaso-called“heat-cheque”(around800 euros)for320,000ofthehardest-hithouseholds.

A 33.6 million euros fund was also rolled out to support the expedited replacement of individual gas heatingsystems.

In early September, Prime Minister Mette Fred ericksen announced a proposed intervention in the electricity market. The proposal tackles the high pricesforenergy,andintends“tokeepthelightsand heatonforDanishcitizens”.Theplanistoallowcon sumers to delay payment on their upcoming energy bills over a 5 year period for anything exceeding the level of their bills from last autumn. This loan scheme will create credit lines costing 6.05 billion euros for theDanishgovernment.

FRANCE

On 15 September, the government announced plansforaone-off100eurospaymenttothe5.8mil lion households that already receive energy vouch ers.PrimeministerJeanCastexhasalsoannounceda cap on the price of gas until April 2022. Both meas ures were then strengthened on 21 October, aug menting the number of beneficiaries of the voucher (to everyone earning less than 2.000 euros per monthnet–around38millionpeople),andextending thepricecaptotheendof2022.Afuel-voucherand a reduction of the electricity tax rate are also being discussed.ReutersreportsthatFrenchEconomyand Finance Minister Bruno Le Maire said that the pay outs to more than 38 million people would cost 3.8 billioneuros,paidmostlythisyear.

From February 2022 to January 2023, the gov ernment also reduced the electricity tax from 22.50 euros per megawatt hour to 1 euro for households and 50 cents for businesses.

On 19 March the Prime Minister Jean Castex an nouncedthatfromApriltoJulymotoristswillbeable tobenefitfromadiscountof15centsperliteratthe pump (and 35 cents per liter for the diesel used by boatsinthefishingindustry).Onthe18March2022, road hauliers were also informed that they would receive a direct grant of 400 million euros from the

33,6

În Danemarca a fost lansat un fond de 33,6 milioane de euro pentru a sprijini înlocuirea rapidă a sistemelor individuale de încălzire pe gaz.

A 33.6 million euros fund was also rolled out to support the expedited replacement of individual gas heating systems.

4%

Parlamentul francez reînnoiește plafonul pentru creșterea prețului la energie electrică la 4% și îngheață prețurile gazelor până la sfârșitul anului 2022.

French parliament renews the cap on electricity price increases to 4% and freezes gas prices until the end of 2022.

35 cenți pe litru pentru motorina folosită de bărci în industria pescuitului). Pe 18 martie 2022, trans portatorii rutieri au mai fost informați că vor primi un grant direct de 400 de milioane de euro de la gu vern. Aceasta corespunde unui stimulent care vari ază de la 1.300 de euro pentru tractoare și 300 de euro pentru ambulanțe. Această ultimă intervenție va costa 2 miliarde de euro.

Pe 28 iulie, ministrul francez pentru tranziție energetică, Agnès Pannier-Runacher, a anunțat mă suri de reglementare pentru a accelera instalarea de capacități solare și eoliene și pentru a răspunde ris cului de anulare a unor proiecte de energie regene rabilă însumând 14 GW din cauza costurilor majorate ale materialelor de construcție.

În luna următoare, pe 4 august, parlamentul francez a adoptat un alt pachet de ajutor, în va loare de 20 de miliarde de euro, care oferă un set generalizat de subvenții în loc de sprijin direcționat. Reînnoiește plafonul pentru creșterea prețului la energie electrică la 4% și îngheață prețurile gazelor până la sfârșitul anului 2022. În cadrul acesteia, la 1 septembrie, a fost implementată o subvenție pen tru prețul benzinei de 30 de cenți/litru.

GERMANIA

La 23 septembrie 2021, Reuters anunța că „un purtător de cuvânt al Ministerului Economi ei a declarat la 22 septembrie că Germania nu vede necesară o intervenție a guvernului pentru a contracara creșterea prețurilor la gaze”. Cu toa te acestea, această atitudine s-a schimbat câteva săptămâni mai târziu, când guvernul a anunțat o reducere a suprataxelor Erneuerbare-Energien-Ge setz (EEG) – o taxă pe prețul energiei electrice – de la 6,5 la 3,72 cenți la prețul angro pe kilowattul-oră de electricitate. Măsura, care costă 3,3 miliarde de euro, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2022, urmând a fi finanțată de la bugetul federal și de prețuri mai mari pentru CO2. La sfârșitul lunii aprilie 2022, Bun destagul a adoptat o lege pentru eliminarea totală a suprataxelor EEG cu începere din iulie anul acesta.

Guvernul susține că o familie tipică de patru persoa ne va beneficia de pe urma acestei măsuri de aproxi mativ 300 de euro pe an, comparativ cu 2021.

La 9 ianuarie 2022, noul guvern de coaliție a anunțat măsuri specifice pentru a ajuta gospodă riile vulnerabile să-și acopere integral facturile de încălzire, în timp ce ministrul mediului și protecției

government. This corresponds to a boost ranging from1,300eurosfortractorsand300eurosforam bulances. This latest intervention will cost 2 billion.

On July 28, French Minister for Energy Transi tion,AgnèsPannier-Runacher,announcedregulatory measures to accelerate solar and wind deployment andrespondtotheriskofwritingoffof14GWofre newable energy installations due to the rising costs of construction materials.

The following month on August 4th, the French parliament passed another relief package, this one worth 20 billion euros. It offers a generalized set of subsidies instead of targeted support. It renews the cap on electricity price increases to 4% and freezes gas prices until the end of 2022. As a part of this, onSeptember1st,apetrol-pricesubsidyof30cents/ literwasimplemented.

GERMANY

On 23 September 2021, Reuters reported that “a spokesperson for the economy ministry said on 22 September that Germany does not see a need for government intervention to counter rising gas prices”.Howeverthispositionwasthenreconsidered afewweekslater,whenthegovernmentannounced a reduction on the Erneuerbare-Energien-Gesetz (EEG) surcharge – a levy on the price of electricity – from 6.5 to 3.72 cents on the wholesale price per kilowatt-hourofelectricity.Themeasure,costing3.3 billioneuros,becameeffectiveon1January2022,to be financed by the federal budget and higher CO2 pricing. At the end of April 2022, the Bundestag passed a law to eliminate the EEG surcharge alto gether from July this year. The government claims that a typical family of four will benefit from that by around300eurosperyearcomparedto2021.

On 9 January 2022, the new coalition govern ment announced targeted measures to help vulner able households cover their heating bills in full, while the minister for environment and consumer protec tion, Steffi Lemke, told Reuters she will “clamp down on suppliers who try to profiteer from contract ex piries, competitor insolvencies and people moving house”.

The state has also offered a 130 million euros package of one-time grants to low-income house holds, which will be paid over the summer when householdsreceivetheirbillsfromenergysuppliers.

Afirstreliefpackagewaspassedon24February,

consumatorilor, Steffi Lemke, a declarat pentru Reuters că va „presa cu putere furnizorii care încear că să profite de expirarea contractelor, insolvențe ale concurenților și de persoanele care își schimbă domiciliul”.

Statul a oferit și un pachet de 130 de milioane de euro în granturi unice gospodăriilor cu venituri mici, plătite pe parcursul verii, când gospodăriile au primit facturile de la furnizorii de energie.

Un prim pachet de ajutor a fost adoptat pe 24 februarie, care a inclus o creștere a indemnizației pentru navetiști, o sumă forfetară de 135 de euro pentru studenți și cetățeni vulnerabili, reduceri de impozit la impozitul pe venit, plăți majorate pentru copiii săraci (un plus de 20 de euro/lună pe copil), și o subvenție de 100 euro pentru șomeri. La 24 mar tie, coaliția de guvernământ din Germania a conve nit asupra unor măsuri suplimentare în valoare de aproximativ 15 miliarde de euro, inclusiv o reducere temporară a prețului combustibilului timp de trei luni printr-o reducere a taxelor (cu 30 de cenți pen tru benzină și 14 cenți pentru motorină). Alte mă suri includ o plată unică de 300 de euro, un cec de 100 de euro pentru a spori pensia pentru copii și o reducere lunară la 9 euro/lună pentru transportul în comun. A fost introdus un nou program de subvenții pentru înlocuirea cazanelor pe gaz cu pompe de căl dură, creșterea standardului de eficiență energetică pentru clădirile noi la KfW55 până în 2023, obligația ca sistemele de încălzire nou instalate să includă 65% surse regenerabile până în 2024 și o creștere a producției de biogaz. Aceste noi măsuri vor com pleta subvențiile deja stabilite pentru gospodăriile cu venituri mici, creșterea alocației pentru navetiști și reducerea suprataxelor EEG. Costul total pentru protecția consumatorilor în fața creșterii prețurilor la energie este de aproximativ 30 de miliarde de euro.

Pe 28 iulie, guvernul a anunțat o taxă la ener gie în intervalul de 1,5 până la 5 cenți pe KWh și a avertizat că utilitățile vor avea voie să transfere creșterea costurilor cu energie către consuma tori începând cu luna octombrie. Măsurile ar putea adăuga până la 1.000 de euro pe an la costurile de trai ale gospodăriilor. Guvernul german a anunțat pe 4 septembrie încă 65 de miliarde de euro în ajutoare pentru gospodăriile care se confruntă cu prețuri mari la energie și au nevoie de sprijin în fața inflației.

which included an increase in commuter allowance a 135 euros lump-sum payment for students and vulnerable citizens, tax reductions on income tax, in creased payments for poor children (extra 20 euros / month per child), and a 100 subsidy to unemployed peopleeuros.On24March,Germany’srulingcoalition agreedonadditionalmeasuresworthabout15billion euros, including a temporary reduction in fuel prices for three months through a tax cut (by 30 cents for gasoline and 14 cents for diesel). Other measures encompassaone-timepaymentof300euros,a100 euros cheque to boost child support and a monthly reduction to 9 euros /month for public transport. A new subsidy program was introduced to replace gas boilers with heat pumps, the increase of the energy efficiency standard for new buildings to KfW55 by 2023,theobligationthatnewlyinstalledheatingsys temsneed65%renewablesby2024,andanincrease in biogas production. These new measures will com plementthealreadyagreedsubsidiesforlow-income households, the increase in allowance for commuters andtheEEGsurchargecut.Thetotalcostofshielding consumers from the rise in energy prices to around 30 billion euros.

OnJuly28,thegovernmentannouncedanenergy levy in the range of 1.5 to 5 cents per KWh and it warned that utilities will be allow to pass on the in creaseinenergycoststoconsumersstartinginOcto ber. The measures could add as much as 1.000 euros per year to the living costs of households. The Ger man government announced September 4th an ad ditional 65 billion euros to provide inflation relief and supportforhouseholdsstrugglingwithenergyprices.

65Guvernul german a anunțat pe 4 septembrie încă 65 de miliarde de euro în ajutoare pentru gospodăriile care se confruntă cu prețuri mari la energie și au nevoie de sprijin în fața inflației.

The German government announced September 4th an additional 65 billion euros to provide inflation relief and support for households struggling with energy prices.

Ciprian Păltineanu director general al INSPET SA

CEO, INSPET SA

Dezvoltarea infrastructurii de gaze naturale din România este obligatorie

Development of Romania’s gas infrastructure is mandatory

Volumul

mare de fonduri disponibile pen tru industria energetică din România și valul de proiecte noi care se pregă tesc în prezent pun pe tapet o ches tiune puțin discutată în anii din urmă: numărul, calitatea și forța unor antreprenori gene rali locali. Pentru a încerca să aflăm mai multe și să înțelegem câte ceva despre aceștia am discutat cu Ciprian Păltineanu, director general al INSPET SA, o companie de tradiție, conectată în același timp la noile tendințe.

Stimate domnule Ciprian Păltineanu, cum ara tă astăzi piața de antreprenori generali din România și unde se plasează INSPET în acest segment?

Istoria antreprizelor de construcții montaj pro iecte pentru fluide – similar cu cea a antreprizelor de construcții rutiere, căi ferate, construcții civile etc. – se întinde pe o perioadă de peste 70 de ani în România. Inițial organizate pe criterii geografice și acționând în sistemul economiei planificate, în pe rioada de înainte de 1989, aceste companii au tre cut prin transformări majore odată cu introducerea principiilor economiei capitaliste. Multe asemenea companii nu au reușit să se adapteze noilor para digme economice, ieșind de pe piață. Au fost însă și excepții notabile, de companii cu renume, care au reușit să se reinventeze și să rămână în continuare în topul industriei de profil. Pe lângă aceste companii cu tradiție, au mai apărut o multitudine de noi jucă tori – mai mici, companii nou înființate, respectiv me dii și mari, companii din domenii conexe, care au de cis să își extindă activitatea și în segmentul de piață al proiectelor pentru fluide – energetice sau apă –din rațiuni de complementaritate sau oportunitate. Și evoluția acestor noi jucători este neuniformă, în

Thelarge volume of available funds for the energy industry in Romania and the wave of new projects that are currently being prepared bring up an issue little debated in the past years: the number, quality and power of local general contractors. To try to find out more and understand some aspects about them, we discussed with Ciprian Păltineanu, CEO of INSPET SA, a company with tradition, con nected at the same time to the new trends.

Dear Mr. Ciprian Păltineanu, how does the general contractor market look like today in Romania and what is INSPET’s position in this segment?

The history of construction-assembly contrac tors for fluid projects - similarly to that of road, rail way, civil engineering contractors - extends over a period of over 70 years in Romania. Initially organ ized based on geographical criteria and acting in the systemofnon-marketeconomy,intheperiodbefore 1989, these companies went through major trans formation with the introduction of capitalist econo my principles. Many such companies failed to adapt to the new economic paradigm, exiting the market. But there were also some noteworthy exceptions, famous companies, which managed to reinvent and stay in the top of the industry. In addition to these companieswithtradition,amultitudeofnewplayers have emerged - smaller, newly established compa nies, medium and large-sized companies, companies inrelatedfields,whichdecidedtoexpandtheiractiv ity in the market segment of fluid projects - energy or water - for reasons of complementarity of oppor tunity.Andtheevolutionofthesenewplayersisun even, depending on market conditions and the spe cificaspectsofeachcompany-technicalequipment

funcție de condițiile pieței și de aspectele specifice ale fiecărei companii – dotare tehnică și de personal, experiență în managementul proiectelor, acces la finanțare, capacitate și grad de încărcare etc.

INSPET se numără printre companiile cu tradiție care continuă să livreze performanță la cel mai înalt nivel, consecvent, în industria care ne-a consacrat. Am aniversat peste trei decenii ca și companie in dependentă, moștenind experiența predecesorilor acumulată neîntrerupt încă din 1950, timp în care am fost constant în topul proiectelor de fluide, peste 20 de ani fiind clasați pe primul loc național în ceea ce privește obiectul principal de activitate. În ultimii 30 de ani, am executat peste 300 de pro iecte importante în valoare totală de peste 3 miliar de de euro, înregistrând venituri de peste 1 miliard de euro, plătind la timp peste 200 de milioane de euro în taxe, impozite și contribuții la bugetul de

INSPET is one of the companies with tradition thatcontinuetodeliverperformanceatthehighest level, consistently, in the industry that established us. We celebrated over three decades as independ ent company, inheriting the experience of the pre decessorsaccumulateduninterruptedlysince1950, during which time we were consistently at the top of fluid projects, for over 20 years being ranked first nationally in terms of the main object of activ ity. Over the past 30 years, we have executed over 300 important projects worth a total of over EUR 3 billion, recording revenues of over EUR 1 billion, paying in due time over EUR 200 million in taxes, duties and contributions to the state budget and investingoverEUR50millioninnewproductionca pacities and other capital goods.

andstaff,experienceinprojectmanagement,access tofinancing,capacityandworkloadetc.

stat și investind peste 50 de milioane de euro în noi capacități de producție și alte bunuri de capital. Care sunt tipurile de lucrări pe care le puteți ad ministra și pentru ce categorii de beneficiari?

Recenta experiență din cadrul proiectului de importanță strategică europeană BRUA ne-a de monstrat faptul că INSPET este capabil să abor deze proiecte de amploare, coordonând asociați și subcontractori cu activități variate, cu constrângeri semnificative de timp și buget și să le ducă la bun sfârșit în cele mai dificile conjuncturi socio-econo mice, precum în timpul pandemiei de COVID-19. Ca lider de asociere pentru activitatea de construcțiimontaj a 180 km de conductă DN800 PN63 și a trei stații de comprimare gaz natural, în cele din urmă responsabil în fața beneficiarului pentru execuția proiectelor, preluând atunci când este nevoie în plus față de lucrările asumate în nume propriu inclusiv execuția lucrărilor de la asociații sau subcontractorii care din diverse motive nu au reușit să își respecte obligațiile contractuale. Astfel, implicarea INSPET într-un proiect este o garanție pentru beneficiar că termenii contractuali vor fi respectați întocmai.

După BRUA, cele mai mari proiecte finalizate au fost stațiile de comprimare din cadrul dezvoltării sis temului național de transport gaze naturale în zona de nord–est, cu beneficiar Transgaz și stația de us care de la Bilciurești, cu beneficiar Depogaz.

Putem aborda proiecte de orice anvergură; pentru eficiență optimă, țintim proiecte de până la 100 milioane de euro anual, în parteneriat cu alte companii reputate, complementare, pentru benefi ciari companii de energie deținute majoritar de stat, companii de utilități publice, companii multinaționale de energie din țară și din străinătate, autorități pu blice centrale și locale.

Sectoarele de activitate tradiționale sunt con ductele magistrale și instalațiile complexe de fluide energetice la înaltă presiune, rețelele inteligente de distribuție gaze naturale, apă și canalizare, cu instalațiile aferente. În funcție de cerințe, ne im plicăm și în proiecte de construcții civile sau de prefabricare confecții și profiluri metalice pentru construcții de infrastructură industrială, rutieră sau feroviară.

Capacitate managerială, expertiză ingine rească, putere financiară, acces la forță de

What are the types of works that you can manage and for what categories of benefi ciaries?

The recent experience within the BRUA project, of strategic European importance, has proven that INSPETisabletoaddresslarge-scaleprojects,coor dinating associates and subcontractors with varied activities, with significant time and budget con straints and implement them in the most difficult social and economic situations, such as during the COVID-19 pandemic. As association leader for the construction-assembly of 180 km of DN800 PN63 pipeline and three gas compressor stations, in the end responsible before the beneficiary for the ex ecution of projects, taking over when necessary additional works, including the execution of works from the associates or subcontractors that for vari ous reasons failed to comply with their contractual obligations. Therefore, INSPET’s involvement in a project is a guarantee for the beneficiary that the contractual terms will be strictly observed.

After BRUA, the largest projects completed were the compressor stations within the develop ment of the national gas transmission system in the North-East area, with Transgaz as beneficiary, and the drying station in Bilciurești, with Depogaz as beneficiary.

We can address any large-scale projects; for an optimal efficiency, we target projects of up to EUR 100 million per year, in partnership with other repu tablecompanies,complementary,forenergycompa nieswithmajoritystatecapital,publicutilitycompa nies, multinational energy companies in the country andabroad,centralandlocalpublicauthorities.

The traditional activity sectors are the trunk pipelines and the related installations of high-pres sure energy fluids, smart distribution network for natural gas, water and sewerage, with the related installations. Depending on requirements, we also getinvolvedincivilengineeringworksorprefabrica tion of metal structures and profiles for industrial, road or railway infrastructure construction.

Management capacity, engineering exper tise, financial power, access to qualified workforce - which of these aspects is more problematic today in Romania and what are INSPET’s solutions?

In general, we tend to be most critical with the

muncă bine calificată – care dintre aceste aspecte este mai problematic astăzi în România și care sunt soluțiile INSPET?

În general, tindem să fim cei mai critici cu cei mai apropiați și dragi, de aceea îmi permit să abor dez în mod critic, însă întotdeauna constructiv, vulnerabilitățile economiei românești.

La nivel național, observăm probabil un anumit deficit din fiecare dintre aspectele menționate. Din păcate, mai sunt și altele. Consider că printre cele mai sensibile aspecte, care pot afecta negativ performanța economică națională, se numără clima tul de afaceri, etica muncii și - într-o anumită măsură - sistemul de achiziții publice.

În ceea ce privește climatul de afaceri, avem nevoie de mai multă stabilitate și predictibilitate legislativă (regulile jocului nu se pot schimba peste noapte, pentru a permite definirea unor planuri de

close and dear ones, so I can afford to address criti cally, but always constructively, the vulnerabilities of the Romanian economy.

At national level, we probably notice a certain deficit in each of the mentioned aspects. Unfor tunately, there are others too. I believe that some of the most sensitive aspects, that can negatively affectnationaleconomicperformance,includebusi ness environment, work ethic and - to a certain ex tent - the public procurement system.

Regarding the business climate, we need more legislative stability and predictability (the rules of the game cannot change overnight, to allow defin ing multi-annual business plans). It is imperative to develop a pro-business mentality, a fair partner ship between state and the private business en vironment (based on mutual respect and honest dialogue, focused on national interest in a broad

afaceri multianuale). Este imperativă dezvoltarea unei mentalități pro business, de parteneriat corect între stat și mediul de afaceri privat (în baza respec tului reciproc și a unui dialog onest, axat pe intere sul național în sens larg) și combaterea standardelor duble (regulile trebuie să fie aceleași pentru toți, iar întreg mediul de afaceri trebuie să excludă compa niile sau afaceriștii neserioși).

Ne implicăm în consultările publice, atât prin di versele asociații profesionale sau patronale ai căror membri suntem, cât și instituțional, în calitate de mare contribuabil, cu propuneri de soluții care din punctul nostru de vedere pot oferi o rebalansare echitabilă a mediului de afaceri. Din păcate, simțim că multe asemenea consultări sunt pur formale și mediul de afaceri încă nu reușește să își găsească poziția de partener de dialog al statului.

Etica muncii este la ora actuală o vulnerabilitate, care însă – dacă este adresată corespunzător, după cum vedem că profesioniștii români pot performa la înalt nivel în străinătate – poate să devină un punct forte și să ne propulseze în elita Europei. Avem nevoie să muncim și nesupravegheați cu aceeași concentrare, calitate, ritm și responsabilitate ca și cum am fi supervizați, să creștem productivitatea și eficiența muncii, să combatem risipa de resurse, in clusiv a timpului, dar și de un focus sporit pe muncă în echipă și colaborare. În oglindă, din partea com paniilor, este nevoie și de un sistem de remunerare motivant și echitabil, care să reflecte performanța colectivă și cea individuală.

Am implementat programe de evaluare și remu nerare în funcție de performanță, programe pe care le calibrăm în mod constant pentru a obține maxi mum de angajament. INSPET este de asemenea printre companiile ce au implementat un program de acțiuni (stock incentive plan) pentru motivarea personalului cheie.

În ceea ce privește sistemul de achiziții publice, foarte benefic în rolul său de a asigura o platfor mă nepărtinitoare care să permită selectarea ce lei mai bune oferte ca raport calitate-preț, suferă însă în practică, în anumite cauze, de interpretări discreționare care tind să defavorizeze anumiți ofertanți în beneficiul altora, periclitând însă scopul sistemului, de a avea proiecte și lucrări de calitate, finalizate cu succes, la cel mai bun preț posibil.

O multitudine de proceduri de licitații publi ce în SEAP au cerințe de calificare neuniforme, la

sense) and combat double standards (the rules must be the same for all, and the entire business environment must exclude unreliable companies or businessmen).

We get involved in public consultations, both through the various professional or employers’ as sociations whose members we are and institution ally, as big taxpayer, with proposals of solutions that from our point of view can provide a fair rebal ancingofthebusinessenvironment.Unfortunately, we feel that many such consultations are purely formal and the business environment still does not manage to find its position as dialogue partner of the state.

Work ethic is currently a vulnerability, but which -ifaddressedaccordingly,asweseethatRomanian professionalscanperformathighlevelabroad-can becomeastrengthandpropelusintoEurope’selite. We need to work unsupervised with the same fo cus, quality, pace and responsibility as if we were supervised, to increase productivity and efficiency of work, to combat the waste of resources, includ ing time, but also an increased focus on teamwork and collaboration. Conversely, from companies, a motivating and fair remuneration is needed, to re flect collective and individual performance.

We implemented programs of evaluation and remunerationdependingonperformance,programs that we constantly calibrate to get the maximum commitment. INSPET is also one of the companies that have implemented a stock incentive plan to motivate the key personnel.

As regards the public procurement system, very beneficial in its role to ensure an unbiased platform that allows the selection of the best offer in terms of quality-price ratio, suffers in practice, in certain cases, discretionary interpretations that tend to disadvantage some bidders to the benefit of oth ers, endangering the purpose of the system, to have quality projects and works, successfully com pleted, at the best possible price.

A multitude of public tender procedures in SEAP have uneven qualification requirements, at the discretion of contracting authorities and their consultants, sometimes too loose, other times ex tremely strict, without interpreting similar works in thesamemanner.Forexample,insomecasesthere are no criteria on the economic and financial situa tion of bidders, although large-scale works require

latitudinea autorităților contractante și a consultanților acestora, uneori prea laxe, alteori extrem de stricte, fără a interpreta în sens acoperi tor lucrările similare. De exemplu, în unele cazuri nu există criterii privind situația economică și financia ră a ofertanților, deși lucrările de anvergură necesită un efort financiar semnificativ, care pot pune în difi cultate companiile insuficient capitalizate, totodată întârziind sau blocând execuția. Alteori, sunt cerințe simbolice de capacitate tehnică și profesională, care de cele mai multe ori se acoperă prin intermediul unor terți (uneori companii din străinătate cu mai puțină activitate, care oferă susținere în mod for mal) care în realitate nu execută nimic din lucrare. În alte cazuri, cum ar fi lucrările de apă sau termofica re, cerințele devin însă nejustificat de stricte: deși lucrările de infrastructură de gaze naturale sunt de o complexitate mult mai ridicată (implicând flui de combustibile la presiuni înalte), acestea nu sunt recunoscute ca fiind similare, în consecință sunt excluși ofertanți serioși, cu experiență, perfect ca pabili să execute lucrările respective.

Cerințele de detaliu împinse la absurd referitoare la ofertele tehnice – documente care devin foarte stufoase – lasă un grad mare de subiectivitate care permit autorităților contractante să descalifice abu ziv, pe motive formale, ofertanți companii serioase care au făcut mici greșeli, în cele 1.200-1.400 de pagini pregătite în cele 2-3 săptămâni avute la dispoziție pentru depunerea ofertei.

De asemenea, în cazul aplicării punctajelor su biective, este în realitate dificil spre imposibil să se diferențieze care oferte tehnice prezintă foarte bine, care satisfăcător și care nesatisfăcător pro gramul de execuție.

Recomandăm găsirea unor modalități de obiec tivizare a întocmirii caietelor de sarcini și a evaluării ofertelor, care să nu permită calificarea ofertanților în realitate nepregătiți pentru genul respectiv de lu crări, și nici descalificarea sau depunctarea compa niilor serioase, cu experiență dovedită de execuție lucrări, pe motive pur formale.

Care este potențialul pe care îl oferă pentru dumneavoastră industria de petrol și gaze din România și din regiune?

Moștenind o tradiție de 70 de ani în infrastruc tura de fluide energetice, industria românească de petrol și gaze este parte din ADN-ul nostru:

significant financial effort, which can put insuffi cientlycapitalizedcompaniesindifficulty,whilede laying or blocking execution. Other times, there are symbolicrequirementsoftechnicalandprofession al capacity, which most often are covered through third-parties (sometimes foreign companies with little activity, which provide formal support) which in reality do not execute anything of the work. In other cases, such as water or heating works, re quirements become however unjustifiably strict: although gas infrastructure works are of much higher complexity (involving combustible fluids at high pressures), they are not recognized as similar, soseriousandexperiencedbidders,perfectlycapa ble to execute those works, are excluded.

Detail requirements pushed to absurd regarding the technical bids - documents that become very beefy - allow a great degree of subjectivity and al low contracting authorities to abusively disqualify, on formal grounds, serious bidding companies that have made small mistakes, in the 1,200-1,400 pag es prepared in the 2-3 weeks available to submit the bid.

Also, in case of application of subjective scores, in reality it’s difficult or next to impossible to dif ferentiate which technical bids present very well, which in a satisfactory manner and which in an un satisfactory manner the execution schedule.

Werecommendfindingwaystomaketheprepa ration of specifications and the evaluation of bids objective, that do not allow the qualification of bid ders that are unprepared in reality for that type of works, and not to disqualify or downgrade serious companies, with proven experience in the execu tion of works, for purely formal reasons.

What is the potential offered for you by the oil and gas industry in Romania and in the re gion?

Inheriting a 70-year tradition in the energy flu ids infrastructure, the Romanian oil and gas infra structure is part of our DNA: we remain attached to large strategic projects that target the develop ment of hydrocarbon extraction, processing, trans mission and storage infrastructure in order to se cure energy resources. We are especially interested in the development of new gas resources, where Romania can position itself as an important player, both offshore and onshore, and in the development

rămânem atașați de marile proiecte strategice care țintesc dezvoltarea infrastructurii de extracție, pro cesare, transport și depozitare hidrocarburi pentru securizarea resurselor energetice. Privim cu interes în special la dezvoltarea noilor resurse gazeifere, unde România se poate poziționa ca un jucător im portant, atât offshore, cât si onshore, cât și la dez voltarea infrastructurii de producție, transport și stocare hidrogen.

Mai există potențial de dezvoltare a infra structurii de gaze naturale din România, din perspectiva obiectivelor de decarbonare a societății?

INSPET este o companie care evoluează con stant; suntem pregătiți să participăm la tranziția cli matică, fiind semnatari ai Pactului Climatic European. Avem ținte proprii de limitare a amprentei de carbon, atât pentru lucrările de investiții în regie proprie, cât și - acolo unde este posibil, din perspectiva bene ficiarilor - în cadrul lucrărilor pentru terți. Investim în infrastructura de producție energie electrică din surse regenerabile și explorăm o potențială extin dere și către lucrări de construcții-montaj în acest sector de activitate.

Pe de altă parte, chiar dacă excludem în prezent actuala conjunctură geopolitică (război în Ucraina, nearshoring, inflație, pandemie), tot apar trei aspec te care trebuie tratate simultan:

- abordarea strategică referitoare la reducerea încălzirii globale,

- abordarea strategică și tactică referitoare la re ducerea dependenței energetice a Uniunii Europene și

- abordarea strategică și tactică de încurajare a competitivității industriale și economice a UE.

În consecință, cred cu tărie că dezvoltarea in frastructurii de gaze naturale din România este obligatorie, atât din considerente strategice (pentru a securiza cât mai rapid și cât mai sustenabil furniza rea de energie ieftină în România și Europa, urmând ca mai apoi să se facă un reglaj fin din perspecti va mixtului energetic și a instalațiilor de captare și stocare carbon pentru a reduce amprenta climatică), dar și din considerente de igienă socială (conform Obiectivelor ONU de Dezvoltare Durabilă, accesul populației la energie mai ieftină și mai curată este necesar și din perspectiva reducerii inegalităților în tre rural și urban și între diversele clase sociale).

of hydrogen production, transport and storage in frastructure.

Is there still potential to develop the gas in frastructureinRomania,consideringthesociety decarbonization goals?

INSPET is a constantly evolving company; we are ready to participate in climate transition, being signatory of the European Green Deal. We have our own targets to limit the carbon footprint, both for investment works by direct labor and - where pos sible, from the perspective of beneficiaries - within works for third parties. We invest in renewable en ergyproductioninfrastructureandexploreapoten tial expansion to construction and assembly works in this sector of activity.

On the other hand, even if we exclude at the moment the current geopolitical situation (war in Ukraine, nearshoring, inflation, pandemic), there are still three aspects that we need to address simul taneously:

-strategicapproachtoreducingglobalwarming, -strategicandtacticalapproachtoreducingthe energy dependence of the European Union and

-strategicandtacticalapproachtoencouraging EU’s industrial and economic competitiveness.

România, dar de fapt întreaga regiune, are nevoie de capacități sporite de stocare a ga zelor naturale, cu cicluri mai scurte și mai efi ciente de injecție/extracție. Ce potențial de business vedeți în acest segment?

În primul rând, este nevoie de noi depozite de înmagazinare. Cu cât mai multe, cu atât mai bine –nu cred că la acest moment dat, în Europa, există

Dacă doar o treime din proiectele anunțate vor intra în execuție, este probabil să necesite mult mai mult decât numărul muncitorilor calificați disponibil în prezent.

Consequently, I strongly believe that the de velopment of the gas infrastructure in Romania is mandatory, for both strategic reasons (to secure as soon and as sustainable as possible cheap energy supply in Romania and Europe, then following to make a fine tuning from the perspective of the en ergy mix and carbon capture and storage plants in order to reduce the climate footprint), but also for reasons of social hygiene (according to the UN Sus tainable Development Goals, access for the popula tion to cheaper and cleaner energy is also neces sary from the perspective of reducing inequalities between the rural and urban areas and between the various social classes).

Ifonlyonethirdoftheannouncedprojectsstart execution,itislikelytorequiremuchmorethanthe numberofqualifiedworkerscurrentlyavailable.

o țară care poate spune că are o capacitate prea mare de înmagazinare, iar România este - cu câte va excepții - încă mult în urma majorității țărilor din regiune. Ungaria, Polonia, Austria au capacități de înmagazinare de ordinul multiplilor față de România.

Mai apoi – pentru că doar înmagazinarea nu este suficientă – este nevoie de instalații de comprimare și tratare/uscare a gazelor naturale, pentru a asigu ra și un debit optim de injecție/extracție și implicit cicluri mai reduse.

Vă interesează, vedeți un rol potențial pentru INSPET în stocarea și transportul de hidrogen?

Lucrăm la o serie de proiecte legate de hidrogen, atât din perspectiva de cercetare, cât și de investiții. Deși suntem o companie relativ mică – dacă ne com parăm cu societățile din energie cu capital majoritar de stat sau cu investitorii internaționali – am alocat un buget important pentru aceste lucrări și sperăm să vedem un ecosistem mai lărgit, care să colabore ze în limite concurențiale pentru a spori șansele de succes și competitivitatea internațională a industri ei domestice care se conturează, mai mulți utiliza tori finali și - de ce nu - la un moment dat și o fabrică de electrolizoare made in România.

Romania, as the entire region in fact, needs increased gas storage capacities, with short er and more efficient injection/withdrawal cycles. What business potential do you see in this segment?

First of all, new storage facilities are needed. The more, the better - I don’t think at this point, in Europe, there is a country that can say that it has a too large storage capacity, and Romania is - with fewexceptions-stillwaybehindmostofthecoun tries in the region. Hungary, Poland, Austria have storage capacities several times higher than those in Romania.

Then - because storage alone is not sufficient - gas compressor/treatment/drying facilities are needed, to ensure an optimal injection/withdrawal flow and therefore more reduced cycles.

Are you interested, do you see a potential role for INSPET in hydrogen storage and transport?

We are working on a number of projects re lated to hydrogen, both in terms of research and investments. Although we are a relatively small company - if we compare with the energy compa nies with majority state capital or international in vestors - we have allocated an important budget for these works and hope to see a broader eco system, which collaborates within competitive limits to increase chances of success and interna tional competitiveness of the domestic industry that is taking shape, more end-users and - why not - at some point an electrolyzer factory made in Romania.

Decizia de investiție în Neptun Deep, în 2023

Decizia finală în privința investiției în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră ar putea fi luată la jumătatea anului 2023, spu ne Christina Verchere, directorul general al OMV Petrom. „Suntem pregătiți să devenim operatori, pentru că avem echipa necesară.

Legea offshore aduce niște îmbunătățiri pe care le salutăm, însă avem nevoie de clarificări în ceea ce privește principiile de piață liberă pe baza transferului responsabilității de operare”, a spus Verchere.

Investment decision in Neptun Deep, in 2023

The final decision regarding the investment in Neptun Deep project in the Black Sea could be made in mid-2023, says Chris tina Verchere, CEO of OMV Petrom. “We are ready to become operators, because we have the necessary team.

The Offshore Law brings some improvements that we wel come, but we need clarifications in terms of free market prin ciples based on transferring the operatorship responsibility”, Verchere said.

a înregistrat

semestru indicatori financiari în creștere – o cifră de afaceri brută de aproape 3 miliarde de dolari, un profit operațional (EBITDA) de circa 174 de milioane de dolari și un rezultat net pozitiv de 58,3 milioane de dolari. „În prima jumătate a anului, compania noastră a avut un rol important în stabilitatea aprovizionării cu carburanți a clienților din România și regiune, în ciuda influențelor generate de situația din regiunea Mării Negre”, a declarat Felix Crudu-Tesloveanu, directorul general al Rompetrol Rafinare.

RompetrolRafinare, profitofRON58million

Rompetrol Rafinare posted in H1 rising financial indicators – a gross turnover of almost USD 3 billion, an EBITDA of about USD 174 million and a positive net result of USD 58.3 million.

“If the first half of the year, our company had an important role in the stability of fuel supply to customers in Romania and the region, despite the influences generated by the Black Sea region”, said Felix Crudu-Tesloveanu, CEO of Rompetrol Rafinare.

Furnizorii privați ar putea să dispară din piață

Private providers could disappear from the market

Într-o evoluție de piață dintre cele mai neașteptate, chiar și afacerile reglementate se confruntă în ultimul an cu dificultăți majo re – pe lângă cele provocate de turbulențele în aprovizionare și consum, însoțite de variațiile de preț cu totul excepționale, operatorii din acest seg ment mai suferă și de pe urma schemelor de sprijin instituite de statul român începând din 2021. Mega construct este unul dintre primii cinci mari operatori de distribuție și furnizare independenți din sectorul gazelor naturale. Am discutat cu directorul general Cătălin Ivan despre seria de ordonanțe de urgențăOUG 118/2021, OUG 27/2022 și OUG 119/2022 – și impactul acestora aspra afacerilor.

Stimate domnule Cătălin Ivan, în ce fel au evoluat afacerile Megaconstruct în ultimii doi ani?

Având în vedere contextul economic actual și im pactul negativ generat de modificările legislative din ultima perioadă privind schemele de sprijin instituite prin ordonanțe de urgență, capacitatea de investiții a societății a fost diminuată considerabil. Toate lichiditățile au fost folosite aproape exclusiv pentru acoperirea costului gazului furnizat către consu matori, decontarea sumelor datorate de către stat furnizorului fiind mult întârziată. Deși deconturile ar fi trebuit să fie făcute la maxim 45 de zile, suntem acum, în septembrie, cu plățile abia la luna martie!

În urma efectelor actelor normative amintite, în ultimii doi ani de zile am reușit să avem o creștere destul de timidă, materializată exclusiv prin prisma obligațiilor avute în contractele de concesiune în de rulare sau aferente reglementărilor în vigoare ce țin de racordarea clienților.

Care este lungimea totală a rețelelor pe care le operați și care este numărul de beneficiari

In one of the most unexpected market develop ments, even the regulated businesses are facing major difficulties in the last year – in addition to thosecausedbytheturbulenceinsupplyandcon sumption,accompaniedbycompletelyexceptional price variations, the operators in this segment also suffer and from the support schemes established by theRomanianstatestartingin2021.Megaconstruct is one of the first five large independent distribu tion and supply operators in the natural gas sector. I talked with general director Cătălin Ivan about the series of emergency ordinances - GEO 118/2021, GEO 27/2022 and GEO 119/2022 - and their impact on business.

DearMr.CătălinIvan,howhaveMegaconstruct’s businessesevolvedinthelasttwoyears?

Considering the current economic context and the negative impact generated by recent legislative changesregardingthesupportschemesestablished by emergency ordinances, the company’s invest ment capacity has been considerably reduced. All liquidity was used almost exclusively to cover the costofgassuppliedtoconsumers,thesettlementof theamountsowedbythestatetothesupplierbeing long delayed. Although the statements should have beenmadewithin45days,wearenowinSeptember, withpaymentsonlyinMarch!

Following the effects of the mentioned norma tiveacts,inthelasttwoyearswemanagedtohavea rathertimidgrowth,materializedexclusivelythrough the prism of the obligations in the ongoing conces sion contracts or related to the regulations in force regardingtheconnectionofcustomers.

What is the total length of the networks you operate and what is the number of end users?

finali? Sunt aceștia în principal casnici sau societăți comerciale?

Lungimea totală a rețelelor față de anul 2020 a crescut cu aproximativ 10%, astăzi sistemele de distribuție pe care societatea le operează depășind, în total, 1.000 de km ce deservesc 25 de municipii, orașe și comune din 8 județe ale țării. Numărul total de clienți este de 25.000, dintre care 23.500 clienți casnici și 1.500 non-casnici. Ca element de noutate, pot preciza că am finalizat investițiile în sistemul de distribuție din orașul Techirghiol (40 de km de rețea) și estimăm ca la finalul lunii septembrie îl vom pune în funcțiune.

Totodată, în prezent, avem în derulare lucrări de investiții în județele Prahova, Călărași și Giurgiu, pro venite din obligații asumate de către societate prin contractele de concesiune.

Are these mainly households or businesses?

The total length of the networks compared to 2020 increased by approximately 10%, today the distribution systems that the company operates exceed, in total, 1,000 km serving 25 municipalities, cities and communes in 8 counties of the country. The total number of customers is 25,000, of which 23,500 are domestic customers and 1,500 are nondomestic.Asanelementofnovelty,Icanspecifythat we have completed the investments in the distribu tion system in the city of Techirghiol (40 km of net work)andweestimatethatattheendofSeptember wewillputitintooperation.

At the same time, we currently have ongoing investment works in Prahova, Călărași and Giurgiu counties,stemmingfromobligationsassumedbythe companythroughtheconcessioncontracts.

Cătălin Ivan directorul general al Megaconstruct

the general director of Megaconstruct

Capacitatea de investiții a societății a fost diminuată considerabil de contextul economic actual și de impactul negativ generat de modificările legislative privind schemele de sprijin.

Sunt analiști care avertizează cu privire la două tipuri de riscuri asociate cu operarea în viitor a sistemelor de distribuție: dificultăți în asigurarea gazului necesar pentru consu matori și prețurile prohibitive pentru procu rarea acestuia, prețuri ce ulterior trebuie plă tite parțial de către consumator și decontate prin diferența de către stat prin schemele de sprijin. Apreciați că sunt pericole reale care vor afecta sau afectează deja operarea rețelelor noi?

Pericolele în această iarnă sunt majore și ele pot fi atât de ordin tehnic, cât și financiar. Din punct de ve dere tehnic, atât eu, cât și colegii mei cu experiență din domeniu știm că în situația unei ierni nu neapărat foarte reci putem avea reale probleme în asigurarea cantităților necesare consumului.

Istoricul anilor din urmă arată că, în funcție de temperatura înregistrată în sezonul rece, într-un in terval de 30-45 de zile consumul național depășește limita maximă de 55 de milioane de mc/zi care poate fi acoperită din producția curentă (aproximativ 25 de milioane de mc/zi) și din extracția din depozite, care poate atinge un maxim de 30 de milioane de mc/zi.

Pericolul financiar este la fel de important, de oarece toate măsurile de sprijin elaborate de către stat până în prezent au funcționat doar în relația cu consumatorii. Statul datorează sume foarte mari de bani furnizorilor care astăzi au de încasat sume de bani aferente finanțării gazului din perioada martieaugust. Aceste măsuri au expus toate companiile de furnizare la un risc sistemic extraordinar de ridicat, materializat prin decapitalizarea masivă a acestora, fapt ce a dus la încetarea activității de furnizare gaze naturale în numai un an de zile a aproximativ 75% din furnizorii existenți pe piață. Se pare că această tendință se menține.

Care sunt în opinia dumneavoastră soluțiile ce trebuie implementate pentru o normalizare a activităților din sectorul de furnizare energie?

Cred că este nevoie de o dezbatere publică

There are analysts who warn about two types of risks associated with the future operation of the distribution systems: difficulties in se curing the necessary gas for consumers and the prohibitive prices for its procurement, prices that must later be partially paid by the consumer and settled by the difference by statethroughsupportschemes.Doyouappre ciate that there are real dangers that will or arealreadyaffectingtheoperationofthenew networks?

Thedangersthiswinteraremajorandtheycanbe bothtechnicalandfinancial.Fromatechnicalpointof view,bothIandmycolleagueswithexperienceinthe field know that in the case of a not necessarily very cold winter, we can have real problems in securing thequantitiesnecessaryforconsumption.

The history of recent years shows that, depend ing on the temperature recorded in the cold season, in a period of 30-45 days the national consump tion exceeds the maximum limit of 55 million cubic meters/day that can be covered from the current production (about 25 million cubic meters/day) and from the extraction from deposits, which can reach amaximumof30millioncubicmeters/day.

The financial risk is equally important, because all the support measures developed by the state to date have only worked in relation to consumers. The state owes very large sums of money to suppliers who today have to collect sums of money related to gasfinancingfromMarchtoAugust.Thesemeasures exposedallthesupplycompaniestoanextraordinar ily high systemic risk, materialized by their massive decapitalization, which led to the termination of the natural gas supply activity of approximately 75% of the existing suppliers in the market in just one year. Thistrendseemstobecontinuing.

In your opinion, what are the solutions that must be implemented for a normalization of activities in the energy supply sector?

I think there is a need for a real public debate

Theinvestmentcapacityofthecompanyhasbeenconsiderably diminishedbythecurrenteconomiccontextandbythenegativeimpact generatedbythelegislativechangesregardingthesupportschemes.

reală între toți actorii din piață: legiuitor, reglemen tator, asociații/reprezentanți ai consumatorilor și ai furnizorilor, producători și nu în ultimul rând operatorii sistemelor de transport și distribuție. De foarte multe ori, actele normative care fac obiectul dezbaterii au fost aprobate cu o grabă nejustificată și fără să respecte principiul transparenței decizio nale. În lipsa unei asemenea dezbateri, vom asista la dispariția furnizorilor de energie privați din piață și, indirect, prin lipsa de intervenție a statului, se pot crea premisele unei naționalizări a sectorului.

V-ați referit la întârzierea cu care vin banii aferenți decontărilor. Dincolo de aceas tă chestiune, dacă ea ar fi rezolvată și plățile s-ar face în termenul legal, mai sunt și alte aspecte legislative care ar trebui ameliorate?

Decontarea la termen a sumelor aferente sche melor de sprijin, nu rezolvă în totalitate problemele pe care operatorii de distribuție/furnizare le întâm pină în desfășurarea activității deoarece efortul de finanțare pentru realizarea plăților depășește atât nivelul cash-flow-ului societății, cât și limita liniilor de credit contractate. În opinia noastră, schemele de sprijin ar trebui să fie implementate prin inter mediul producătorilor, efortul financiar fiind minim deoarece costul de producție al acestora variază între 10% și 25% din nivelul veniturilor pe care le realizează. Totodată, mai sunt și alte măsuri prin care ar putea fi stimulate investițiile în sisteme de distribuție, măsuri ce au fost transmise atât legiuitorului, cât și reglementatorului. În principal, propunerile noastre au vizat aspecte legate de aprobarea unei rate de rentabilitate superioare pentru investițiile noi și diminuarea termenelor de recuperare a investițiilor.

În încheiere, consider că este foarte important ca împreună cu autoritățile responsabile să creăm un cadru legislativ stabil și coerent care să ofere predictibilitate și care să stimuleze investițiile în sectorul distribuție/furnizare gaze naturale.

between all the players in the market: legislator, regulator, associations/representatives of consum ers and suppliers, producers and last but not least the operators of the transmission and distribution systems.Veryoften,thenormativeactsthatarethe subject of the debate were approved with unjusti fied haste and without respecting the prin ciple of decision-making transparency.

In the absence of such a debate, we will witness the disappearance of private energy suppliers from the market and, indirectly, through thelackofstateintervention,the conditions for a nationalization of the sector can be created.

You referred to the delay in the settlement money coming. Beyond thismatter,ifitweretoberesolvedand the payments would be made within the legal term, are there other legislative aspects that should be improved?

The timely settlement of the amounts related to the support schemes does not completely solve the problems that the distribution/supply opera tors encounter in carrying out the activity because the financing effort to make the payments exceeds both the level of the company’s cash-flow and the limit of credit lines contracted. In our opinion, sup port schemes should be implemented through pro ducers, the financial effort being minimal because their production cost varies between 10% and 25% of the level of income they achieve. At the same time, there are other measures that could stimulate investments in distribution systems, measures that have been submitted to both the legislator and the regulator.Mainly,

In conclusion, I believe it is very important that together with the responsible authorities we cre ateastableandcoherentlegislativeframeworkthat provides predictability and that stimulates invest mentsinthenaturalgasdistribution/supplysector.

55

În sezonul rece, într-un interval de 30-45 de zile consumul național depășește 55 de milioane de mc/zi.

In the cold season, in a period of 30-45 days the national consumption exceeds the maximum limit of 55 million cubic meters/day.

România are resurse pentru a atenua criza energetică actuală

Romania has the resources to alleviate the current energy crisis

România

are instrumentele și condițiile tehnice pentru a își dezvolta capacitatea de producție și de stocare astfel încât să obțină independența energetică față de importuri și pentru a atenua efectele crizei energetice. Elementul esențial pentru atinge rea acestor două obiective este producția de gaz onshore, potrivit directorului general al Depogaz Ploiești, Vasile Cârstea, energetician cu 38 de ani de experiență în domeniul gazeifer.

”Este clar că trebuie investit în partea de producție, de către ambii jucători mari – Romgaz și OMV. Ambii tre buie să se focuseze pe zăcămintele de pe uscat. Avem resursele necesare cu care putem să atenuăm această criză. (…) Nu trebuie să stăm cu ochii numai pe gazele din Marea Neagră, pentru că pe uscat sunt resurse care pot fi aduse la suprafață cu costuri mult mai scăzute. De aceea, este necesar să ne concentrăm atenția asu pra acestor zăcăminte de pe uscat”, a spus Cârstea, în cadrul conferinței „O&G – răspunsuri pentru azi, răspun suri pentru mâine”, organizate de Energynomics.

Depogaz are o cotă de 91% din piața de stoca re a gazelor în România și, în prezent, are depozitele

Romania has the tools and technical condi tions to develop its production and stor age capacity in order to achieve energy independence from imports and to miti gate the effects of the energy crisis. The essentialelementforachievingthesetwoobjectives is onshore gas production, according to the general director of Depogaz Ploiești, Vasile Cârstea, an ener gyexpertwith38yearsofexperienceinthegasfield.

“It is clear that investment must be made in the production side, by both big players – Romgaz and OMV.Bothmustfocusononshoredeposits.Wehave thenecessaryresourceswithwhichwecanmitigate this crisis. (…) We don’t have to keep an eye only on the gases from the Black Sea, because there are re sources on land that can be brought to the surface withmuchlowercosts.Thatiswhyitisnecessaryto focus our attention on these deposits on land”, said Cârstea,attheconference“O&G–answersfortoday, answersfortomorrow”,organizedbyEnergynomics.

Depogazhasa91%shareofthegasstoragemar ketinRomaniaandcurrentlyhas77%fullwarehous es, above the level estimated for September 1. “We have 77% in deposits (on September 8th, e.n.). Re gardlessoftheweather,itwillbeadelicatesituation, but we are doing our best and are ready to respond and ensure supply to all consumers. Even though some supply routes from Russia are closed, stockpil ing targets are being met. We are above the storage levelweassumedonSeptember1standevenabove thecontractedquantitiesforSeptember.So,thegas flows from somewhere, even in this rather delicate geopoliticalsituation”,accordingtoCârstea.

Depogaz Ploiești is the gas storage branch of RomgazMediaș.Thecompanyoperatesfivestorage warehouses with a cumulative capacity of 2.76 bil lion cubic meters (m3). The company plans to carry outmoreinvestmentstoincreaseitsgasstorageca pacityto4.2–4.5billioncubicmetersofnaturalgas.

pline în proporție de 77%, peste nivelul estimat pentru 1 septembrie. ”Avem 77% în depozite (pe 8 septembrie, n.r.). Indiferent de cum va fi timpul, va fi o situație delicată, dar noi facem toate eforturi le și suntem pregătiți să răspundem și să asiguram aprovizionarea tuturor consumatorilor. Chiar dacă unele rute de aprovizionare din Rusia sunt închise, țintele de înmagazinare sunt atinse. Suntem peste nivelul de înmagazinare pe care ni l-am asumat la 1 septembrie și chiar și peste cantitățile contractate pentru septembrie. Deci, de undeva curge gazul chiar și în situația asta geopolitică destul de delicată”, potrivit lui Cârstea.

91%

Depogaz are o cotă de 91% din piața de stocare a gazelor în România.

Depogaz Ploiești este fili ala de înmagazinare a gazelor din Romgaz Mediaș. Compania operează cinci depozite de înma gazinare cu o capacitate cumulată de 2,76 miliarde de metri cubi (mc). Compania intenționează să deruleze mai multe investiții pentru a își majora capa citatea de stocare a gazelor la 4,2 – 4,5 miliarde mc de gaze naturale.

Depogaz has a 91% share of the gas storage market in Romania.

“From a strategic point of view, apart from the development of our existing warehouses, we want to build a new warehouse in the north of Moldova, in Fălticeni, with a storage capacity of 200-250 million cubic meters, 2-3 million extraction and 1.5- 2 mil lion mc daily extraction. This deposit could cover the needsofthenorthernpartofRomania,plusthoseof theRepublicofMoldova,whichfacesaratherdelicate situation from a strategic point of view”, said Câr stea. HeaddedthatDepogazisinasitu ationconducivetoinvestments, as the regulatory norms ensureaprofitabledevelop ment and create the possibil ity to dispose of the necessary funds for the development of the storage capacity. The com pany from Ploiești is also consid ering investments in its own elec tricity production, in order to be able to reducecostsand,implicitly,thestoragerates chargedtocustomers.

“Din punct de vedere strategic, în afară de dez voltarea depozitelor noastre existente, dorim să con struim un nou depozit în nordul Moldovei, la Fălticeni, cu o capacitate de înmagazinare de 200-250 milioa ne mc, 2-3 milioane extracție și 1,5-2 milioane mc extracție zilnică. Acest depozit ar putea acoperi ne voile din partea de nord a României, plus pe cele ale Republicii Moldova, care se confruntă cu o situație destul de delicată din punct de vedere strategic”, a afirmat Cârstea.

El a adăugat că Depogaz se găsește într-o situație propice investițiilor, întrucât normele de re glementare îi asigură o dezvoltare profitabilă și cre ează posibilitatea de a dispune de fondurile necesare dezvoltării capacității de înmagazinare. Compania din Ploiești ia în calcul și investiții în propria producție de electricitate, pentru a putea reduce costurile și, impli cit, tarifele de înmagazinare percepute clienților.

SCHNEIDER ELECTRIC A LANSAT AGMS ÎN ROMÂNIA

Schneider Electric a lansat în România o plat forma de software integrat destinată sectorului de transport și distribuție a gazelor naturale pe în tregul traseu, de la producție și depozitare, până la

SCHNEIDER ELECTRIC LAUNCHED AGMS IN ROMANIA

Schneider Electric launched in Romania an inte grated software platform intended for the natural gastransportanddistributionsectoralongtheentire value chain, from production and storage, to the fi nal consumer. The solution, called AGMS, can also be adaptedforthetransportofhydrogenthroughpipes, said Cătălin Mărmureanu, Sales Director for Romania

consumatorul final. Soluția, denumită AGMS, poate fi adaptată și pentru transportul prin țevi al hidrogenu lui, a declarat Cătălin Mărmureanu, director de vânzări pentru România și Republica Moldova la Schneider Electric.

”În acest an, lansăm în România, AGMS o soluție dedicată transportului și distribuției de gaze, care a fost dezvoltată pe baza unei alte aplicații, ADMS (Advanced Distribution Management System), pe care Schneider a introdus-o în urmă cu mai mult timp în zona distribuției de energie electrică”, a afirmat Măr mureanu. Schneider a implementat noul sistem AGMS în Olanda, la compania de gaze Gasunie. În urma ape lării la acest software, Gasunie a înregistrat beneficii substanțiale mai ales în zona de operare în prima fază, iar, ulterior, și pe partea de eficientizare energetică.

”Noua soluție dezvoltată de Schneider pregătește rețeaua de țevi de gaze pentru transportul hidroge nului și văd că deja sunt câteva proiecte începute. Soluția este multi-fluid și poate fi adaptată la gaz și la hidrogenul transportat prin țevile de gaz”, a precizat Mărmureanu.

ACE INDUSTRIAL SOFTWARE PLEDEAZĂ PENTRU ”O SCHIMBARE DE MENTALITATE”

Adoptarea de către companiile industriale românești a soluțiilor software oferite de furnizori precum Aveva reprezintă ”o schimbare de mentalita te” , având în vedere complexitatea dar și beneficii le acestor servicii, a declarat Liviu Drăgoi, de la ACE Industrial Software. ”Din punct de vedere al soluției software, Aveva are o flexibilitate foarte mare și oferă posibilitatea achiziției și pe bază de abona ment, mutând astfel costul din zona investițională în cea operațională. Oferă predictibilitatea de a ști foarte exact, în fiecare an, care sunt costurile în această zonă. Dar, pentru piața din România este o schimbare de mentalitate”, a afirmat Drăgoi.

ACE Industrial Software Solutions este distribuitor pentru Europa de Est al soluțiilor Aveva, care este lider mondial în zona de software de soluții pentru mediul industrial, cu venituri de peste 1,2 miliarde de dolari.

ACE Industrial Software oferă, la rândul său, soluții pe zona de proiectare, zona operațională, soluții de moni torizare și control, și servicii de optimizare a proceselor.

Aveva este controlată în proporție de 60% de Schneider Electric. ”Aveva, împreună cu noi și cu Schneider Electric, care este un partener strategic pentru noi în România, putem reprezenta o soluție

andtheRepublicofMoldovaatSchneiderElectric.

“This year, we are launching in Romania, AGMS, a solution dedicated to gas transport and distribution, which was developed on the basis of another appli cation, ADMS (Advanced Distribution Management System),whichSchneiderintroducedsometimeagoin theelectricitydistributionarea”,statedMărmureanu.

SchneiderimplementedthenewAGMSsystemin the Netherlands, at the gas company Gasunie. Fol lowing the use of this software, Gasunie recorded substantial benefits especially in the operating area in the first phase, and later also on the energy effi ciency side. “The new solution developed by Schnei der prepares the gas pipeline network for the trans portofhydrogen,andIseethatseveralprojectshave alreadystarted.Thesolutionismulti-fluidandcanbe adapted to gas and hydrogen transported through gaspipes”,saidMărmureanu.

ACE INDUSTRIAL SOFTWARE ADVOCATES FOR “A CHANGE OF MENTALITY”

The adoption by Romanian industrial companies ofthesoftwaresolutionsofferedbyproviderssuchas Avevarepresents“achangeofmentality”,considering the complexity but also the benefits of these servic es,declaredLiviuDrăgoi,ACEIndustrialSoftware.

“Fromthepointofviewofthesoftwaresolution, Aveva has great flexibility and offers the possibility ofpurchaseonasubscriptionbasis,thusmovingthe cost from the investment area to the operational area. It provides the predictability of knowing very precisely, every year, what the costs are in this area. But, for the Romanian market, it is a change of men tality”,saidDrăgoi.

ACE Industrial Software Solutions is the distribu tor for Eastern Europe of Aveva solutions, which is theworldleaderintheareaofsoftwaresolutionsfor the industrial environment, with revenues of more than 1.2 billion dollars. ACE Industrial Software, in turn, offers solutions in the design area, operational area, monitoring and control solutions, and process optimizationservices.

Aveva is 60% controlled by Schneider Electric. “Aveva, together with us and Schneider Electric, which is a strategic partner for us in Romania, can represent a turnkey solution that can bring value in thedigitizationareaforanystageoftheproject.We canhavesolutionsforthebrownfieldareaorfornew projects”,addedDrăgoi.

la cheie care poate aduce valoare în zona de digita lizare pentru orice stadiu al proiectului. Putem avea soluții pentru zona de brownfield sau de proiecte noi”, a adăugat Drăgoi.

TENAZ ENERGY CAUTĂ ȚINTE DE ACHIZIȚII

Compania canadiană Tenaz Energy caută oportunități de a intra pe piața românească de petrol și gaze. Modelul de afaceri al companiei vizează, în general, achiziția unor active productive. ”Am evalu at o serie de active în România și ne dorim să facem parte din industria energetică românească pe termen lung. Modelul nostru de afaceri este să achiziționăm, în principal, active care produc și apoi să le dezvol tăm. Ne interesează mai ales active care produc deja, dar putem să evaluăm și active în zona de explorare, unde riscurile sunt mai mari. Planurile noastre vizează preponderent Europa, nordul Africii și Orientul Mijlo ciu”, a declarat Anthony Marino, CEO al Tenaz Energy.

El a adăugat că, odată intrată pe piața româneas că de petrol și gaze, Tenaz Energy se va concentra ”probabil” pe segmentul onshore. ”Din perspectiva legislației în domeniul petrolier, România stă mai bine decât majoritatea țărilor. De obicei, când intrăm într-o nouă piață, păstrăm angajații, pentru că sunt extrem de valoroși”, a spus Marino.

GEHRIG SCHULTZ, EPI GROUP: PETROLUL ȘI GAZELE AU ÎNCĂ UN ROL DE JUCAT

Pe măsură ce omenirea face eforturi pentru înlo cuirea rapidă a combustibililor fosili cu surse regene rabile, trebuie să ne gândim la modul în care se poate face această tranziție pentru a oferi o piață echitabilă care să furnizeze energie tuturor consumatorilor și să fie în continuare profitabilă, oferind taxe și bani către stat, precum și atingerea obiectivelor climatice. Petro lul și gazele vor fi în continuare o parte a soluțiilor în viitor, a susținut Gehrig Schultz de la EPI Group.

„Vorbim despre înlocuirea a 65% din sursele noas tre de combustibil dacă este să ajungem cu adevărat neutri din punctul de vedere al carbonului până în 2050 prin eliminarea cărbunelui, lemnului, biocom bustibililor sau gazului. În același timp, cererea de energie electrică este în creștere la nivel mondial, iar consumul de cărbune, inclusiv generarea de energie pe bază de cărbune este în creștere. Chiar dacă surse le regenerabile au o contribuție tot mai mare la mixtul energetic, timpii de implementare sunt lungi. Parcu rile offshore au nevoie de 7 până la 10 ani pentru a

TENAZ ENERGY IS LOOKING FOR ACQUISITION TARGETS

The Canadian company Tenaz Energy is looking foropportunitiestoentertheRomanianoilandgas market. The company’s business model is generally aimed at the acquisition of productive assets. “We have evaluated a number of assets in Romania and we want to be part of the Romanian energy indus try in the long term. Our business model is to pri marily acquire producing assets and then develop them. We are mainly interested in assets that are already producing, but we can also evaluate assets in the exploration zone, where the risks are higher. Our plans mainly target Europe, North Africa and theMiddleEast”,saidAnthonyMarino,CEOofTenaz Energy.

He added that, once entered the Romanian oil and gas market, Tenaz Energy will “probably” focus on the onshore segment. “From the perspective of legislationintheoilfield,Romaniaisbetterthanmost countries. Usually, when we enter a new market, we keep the employees because they are extremely valuable,” Marino said.

GEHRIG SCHULTZ, EPI GROUP: OIL AND GAS STILL HAVE A ROLE TO PLAY

As the world pushes for the quick replacement of fossil fuels with renewables, we have to think about how this transition can be done in order to provide an equitable energy market that supplies energy to all the consumers as well as still being profitable, providing taxes and money to the state and meeting the climate goals. Oil and gas will still

Vorbim despre înlocuirea a 65% din sursele noastre de combustibil dacă este să ajungem neutri din punctul de vedere al carbonului până în 2050. Wearetalkingaboutdisplacing65%ofourfuel sourcesifwetrulygocarbonneutralby2050.

Gehrig Schultz, EPI Group

fi puse în funcțiune, odată obținute primele aprobări. Chiar dacă sursele regenerabile cresc exponențial, nu vor depăși contribuția hidrocarburilor la piețele de energie electrică decât după 2030. Este o provocare destul de dificilă. Cum facem asta? Ei bine, avem câte va răspunsuri pentru viitor”, a declarat Schultz.

Potrivit lui Schultz, „prețurile astronomice ale ga zelor” sunt provocate de decalajul existent în secto rul de producție. „Petrolul și gazele au încă un loc pe această piață și vor fi soluții foarte complexe pentru că putem adăuga solar și eolian. Dar vorbim despre o componentă variabilă și aceasta este una dintre sur sele costului ridicat al energiei electrice în Europa. Tre buie să avem centrale pe gaz și reactoare nucleare în așteptare pentru a putea începe imediat să producem energie electrică atunci când vântul încetează să bată sau avem nori”, a declarat Schultz, adăugând că până și cele mai bune proiecte de dezvoltare a exploatărilor de petrol și gaze au problem în atragerea de fonduri în Europa și în America de Nord, cu excepția cazurilor în care au o componentă ESG viabilă, puternică și reală.

be a part of the solutions in the future, argued Gehrig Schultz from the EPI Group.

„We are talking about displacing 65% of our fuel sources if we truly go carbon neutral by 2050 by eliminating coal, wood, biofuels, or gas. At the same time, electricity demand is growing worldwide and coalconsumptionandcoalenergygenerationarein creasing.Eventhoughrenewablesareincreasingthe amount of energy contribution to the energy mix, thedeploymenttimesarelong.Offshorefarmsneed 7 to 10 years to be brought online after getting the originallicense.Eventhoughrenewablesaregrowing exponentially they won’t overtake the [O&G] contri bution to the electricity markets until after the goal time of 2030. It’s a pretty tough challenge. How do we do this? Well, there are some answers to the fu ture”, Schultz stated.

According to Schultz, the „astronomical gas pric es” are caused by the gap existing in the production sector. „Oil and gas still have a place in this market and it’s going to be very complex because we can add solar and wind but that’s a variable component and this is one of the problems of the high cost of electricityinEurope.Wehavetohavegasplantsand nuclear reactors on standby to immediately start producing electricity when the wind stops blowing orwindcloudspassover”,Schultzstated,addingthat even the best development oil and gas projects are challenged in raising funding in European and North American markets unless they have a viable strong andrealESGcomponent.

According to Schultz, geothermal energy is an almosteveryplacesolutionanditonlyhasoneprob lem: once it is produced, it has to be used on-site, because it’s not fit for transportation on large dis tances. Another alternative for fossil fuels is hydro gen but the problem with this fuel is that it contains muchlessenergythannaturalgas.

GEO 119 DESTROYS ANY IDEA OF A MARKET

More than 75% of the companies that trade natural gas on the Romanian Commodity Exchange (BRM)haveeithersuspendedtheiractivity,orwith drawn from their activity or are about to do so, warned Septimiu Stoica, BRM president.

”The number of participants decreased by more than 75%. Many have not only suspended their ac tivity, but have retired or are about to do so, and that is not at all encouraging. The retail markets

Potrivit lui Schultz, energia geotermală este o soluție pentru aproape orice loc de pe glob și are o singură problemă: odată ce este produsă, trebuie uti lizată la locul de producție, deoarece nu se pretează la transport pe distanțe mari. O altă alternativă pen tru combustibilii fosili este hidrogenul, dar problema este că acest combustibil conține mult mai puțină energie decât gazul natural.

OUG 119 DISTRUGE ORICE IDEE DE PIAȚĂ

Peste 75% dintre companiile care tranzacționează gaze naturale pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) fie și-au suspendat activitatea, fie s-au retras din activita tea sau sunt pe punctul de a o face, a avertizat Septi miu Stoica, președintele BRM. ”Numărul participanților a scăzut cu peste 75%. Mulți nu numai că și-au sus pendat activitatea, dar s-au retras sau sunt pe punc tul de a o face, iar asta nu e absolut deloc încurajator. Piețele de retail aproape că sunt blocate, cu consecințe dramatice și pentru autoritățile publice, care nu mai gă sesc oferte și atunci sunt nevoite să recurgă la furni zorii de ultimă instanță”, a declarat Stoica.

În ultimele luni, a fost consemnată o creștere a tranzacțiilor cu gaze pe piața spot, iar această situație reflectă nu numai o mare volatilitate, dar și o mare neliniște. ”Tranzacțiile s-au mutat pe această piață și pentru că există o mare incertitudine cu privire la viitor. Această ne încredere nu există numai la cumpărători, pentru că nu ei dau tonul în această privință, ci la vân zători”, a adăugat Stoica. El a precizat că BRM încearcă de peste 20 de ani să introducă posibilitatea încheierii de contracte derivate, care le-ar permite participanților la piață să se asigure în fața volatilității prețurilor prin operațiuni de hedging, însă autoritățile au evocat posi bilitatea interzicerii acestui tip de tranzacții. Totodată, situația actuală din piața energiei este o consecință nu doar a perioadei dificile prin care trece toată lumea, ci și a unor decizii politice eronate. ”Sunt consecințe în lanț, unele cauzate de perioada dificilă prin care trecem, dar altele sunt cauzate de faptul că industria e dominată în ultima vreme de considerente și decizii de natură politică, și mai puțin economică. Unele intervenții par a fi efectul panicii și sunt hazar date. Asistăm la un peisaj pârjolit, impropriu industriei. Noi am propus soluții care vin din experiența de piață, dar din păcate nu am simțit că aceste soluții vor fi reținute”, a adăugat Stoica. Potrivit lui Stoica, reveni rea la o piață reglementată, așa cum este cerută de tot mai multe voci, ar fi o greșeală.

are almost blocked, with dramatic consequences forthepublicauthoritiesaswell,whocannolonger find offers and then have to resort to suppliers of last resort”, said Stoica.

In recent months, there has been an increase in gas transactions on the spot market, and this situ ation reflects not only high volatility, but also great anxiety. “Transactions have moved to this market also because there is great uncertainty about the future. This mistrust does not exist only among buyers, because they do not set the tone in this re gard, but among sellers,” added Stoica.

He stated that BRM has been trying for over 20 years to introduce the possibility of concluding de rivative contracts, which would allow market partic ipantstoprotectthemselvesagainstpricevolatility through hedging operations, but the authorities have evoked the possibility of banning this type of transactions.

At the same time, the current situation in the energy market is a consequence not only of the difficult period that everyone is going through, but also of some erroneous political decisions. “There are series of consequences, some caused by the difficult period we are going through, but others are caused by the fact that the industry is domi nated recently by considerations and decisions of a political nature, and not economic. Some interven tions appear to be the effect of panic and are risky. We are witnessing a scorched landscape, unfit for industry. We proposed solutions that come from market experience, but unfortunately we did not feel that these solutions would be retained”, added Stoica. According to Stoica, returning to a regulated market, as is being demanded by more and more voices, would be a mistake.

Conferința „O&G – răspunsuri pentru azi, răspunsuri pentru mâine” a fost organizată de Energynomics, cu sprijinul partenerilor săi: ACE Industrial Software, Romgaz, Schneider Electric.

“O&G – answers for today, answers for tomorrow” conference was organized by Energynomics, with the support of its partners: ACE Industrial Software, Romgaz, Schneider Electric.

Romgaz a finalizat achiziția Neptun Deep

Romgaz a finalizat achiziția participației Exxon în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. Aristotel Jude, director inte rimar la data tranzacției, a spus că proiectul Neptun Deep are o importanță strategică pentru România în vederea asigurării securității energetice a țării. Potrivit ministrului Energiei, Vir gil Popescu, finalizarea tranzacției este un pas important în obținerea independenței energetice a României, într-un moment dificil nu doar pentru țara noastră, ci pentru întreaga Europă.

Romgaz completed the acquisition of Neptun Deep

Romgaz has completed the acquisition of Exxon’s stake in the Neptun Deep project, in the Black Sea. Aristotel Jude, interim CEO on the date of the transaction, said the Neptun Deep project had a strategic importance for Romania in order to ensure the energy security of the country. According to Energy Minister Virgil Popescu, completion of the transaction is an important step in obtaining Romania’s energy indepen dence, at a difficult time not only for our country, but for the whole of Europe.

OMV Petrom: Dividende speciale, statul va primi 1 mld. lei OMV Petrom anunță dividende speciale de peste 2,5 mld. lei. Din această valoare, dividende brute de aproximativ 530 milioane de lei vor fi distribuite către statul român, care deține, prin Ministerul Energiei, 20,6% din capitalul social al OMV Petrom S.A. În același timp, contribuția cumulată din dividende către statul român va fi de aproape 1 miliard de lei în 2022. Valoarea brută totală a dividendelor acordate de către OMV Petrom în 2022 se ridică la 4,5 miliarde de lei.

OMVPetrom:Specialdividends-thestate will receive RON 1 billion

OMV Petrom announces special dividends of over RON 2.5 billion. Of this value, gross dividends of approximately RON 530 million will be distributed to the Romanian state, which owns, through the Ministry of Energy, 20.6% in the share capital of OMV Petrom S.A. At the same time, the cumulative contribution from dividends to the Romanian state will be almost RON 1 billion in 2022. The total gross value of dividends granted by OMV Petrom in 2022 amounts to RON 4.5 billion.

Gazele s-au scumpit cu 70%, combustibilii, cu 36%

Gas prices surged 70%, fuels - 36%

Gazele s-au scumpit cel mai mult în ul timul an: 70,10% în iulie 2022, față de iulie 2021, conform INS.

În topul mărfurilor care au consemnat cele mai mari creșteri de preț s-au aflat și combustibilii, cu un avans al prețurilor de 35,63% în iulie 2022 față de iulie 2021, și energia termică – plus 22,98%.

Transportul aerian s-a scumpit cu 34,02%, serviciile de apă, canal salubritate – 20,96%, iar transportul rutier – cu 20,92%, în aceeași perioadă.

Gas prices recorded the biggest incre ase in the last year: 70.10% in July 2022, compared to July 2021, according to INS.

In the top of commodities that recor ded the biggest price increases were also fuels, with a price increase of 35.63% in July 2022 compared to July 2021, and thermal energy - plus 22.98%.

Air transport rose in price by 34.02%, water utilities, sanitation - by 20.96%, and road transport - by 20.92%, in the same period.

PMB acționează în judecată MOL România

Primăria Capitalei a acționat în judecată MOL România pen tru sustragerea de la plata cotelor agreate de profit în urma tranzacției cu AGIP în cadrul a șapte benzinării din București. Compania a negat, însă, acest lucru. Primarul Nicușor Dan spu ne că MOL s-a asociat cu alte firme și a realizat profit fără a vira cotele agreate către primărie, în urma acordului de vânzare a AGIP. ”MOL România își respectă obligațiile care derivă din contractul cu PMB”, spun oficialii companiei.

Bucharest Municipality brings MOL Romania to court

Bucharest Municipality has sued MOL Romania for eva sion of payment of the agreed profit shares following the transaction with AGIP in seven filling stations in Bucharest. The company denied this however. Mayor Nicușor Dan says MOL has associated with other companies and made pro fit without paying the agreed shares to the municipality, following the agreement to sell AGIP. “MOL Romania com plies with its obligations under the contract with Bucharest Municipality”, company officials say.

Chimcomplex: Instalație de polioli de 40 mil. euro

Chimcomplex a inaugurat cea mai nouă instalație de producție polioli speciali din Europa, după o investiție de 40 milioane de euro, parte dintr-un proiect de 101 milioane de euro. Instalația mărește capacitatea de producție de polioli la peste 187.000 de tone pe

an. Ca urmare, România va realiza aproape 9% din producția eu ropeană de polioli, ceea ce va aduce compania pe locul 6 în topul producătorilor din Europa. Instalația are randamente ridicate în consum și caracteristici digitale superioare.

Chimcomplex: Polyol plant of EUR 40 million

Chimcomplex inaugurated the latest plant for the producti on of special polyols in Europe, after an investment of EUR 40 million, part of a project worth EUR 101 million. The plant incre ases the polyol production capacity to over 187,000 tons per

year. Therefore, Romania will realize almost 9% of the European polyol production, which will take company to the 6th place in the top of producers in Europe. The plant has high consumption yields and superior digital characteristics.

SLR-monthlyrotationforthose withoutsuppliers

ANRE amended the regulation concerning the last resort supply of gas (SLR), for customers who are left without a supplier, so that the invoice strictly reflects the costs. Therefore, an alternative system was put in place by which all SLRs will take over in a non-discriminatory manner, by monthly rotation, automatically or upon request, the places of consumption of customers who end up in the situation of not having ensured gas supply from any other source. A supplementation of the number of SLRs, from at least 5 to at least 7, was also provided.

Măsurile de protecție trebuie

însoțite de soluții de reducere a prețurilor

Protection measures must be accompanied by price reduction solutions

Reacția

autorităților la creșterea prețurilor la energie a făcut ca impactul resimțit de populație să fie cu mult mai mic decât anvergura crizei. În același timp, măsurile adoptate și modificate deja în mai multe rânduri au amplificat și au mărit numărul probleme lor resimțite de operatorii din industria energetică. Un interviu cu Daniela Daraban, directorul executiv al Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Ener gie, ACUE, sintetizează cele mai importate aspecte.

Stimată doamnă Daniela Daraban, care sunt, pentru clienți, principalele modificări ale

The reaction of authorities to the increase in energy prices made the impact felt by thepopulationtobemuchlowerthanthe scale of the crisis. At the same time, the measuresadoptedandalreadyrepeatedly modifiedhaveamplifiedandincreasedthenumberof problems felt by energy industry operators. An inter view with Daniela Dărăban, executive director of the Federation of Associations of Energy Utility Compa nies,ACUE,summarizesthemostimportantaspects.

Dear Mrs. Daniela Dărăban, what are, for cus tomers, the main amendments of Ordinance

Daniela Daraban

Director executiv al Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie, ACUE

Executive Director of the Federation of Associations of Energy Utility Companies, ACUE

Ordonanței 119/2022 (septembrie) față de schema de sprijin prevăzută în OUG 27/2022 (martie)?

Consumatorii casnici trebuie să știe următoarele lucruri:

Este menținut prețul plafonat pentru gazele na turale, indiferent de consum.

Pentru energia electrică, se menține plafonul de preț pentru cei care au un consum lunar de până la 100 kWh.

OUG 119 vine cu noutăți referitor la clienții sub 300 kWh pe lună, dar cu un consum peste 255 kWh. Din înțelegerea noastră, se plafonează primii 255 kWh la 0,8 lei/kWh, iar diferența se calculează conform formulei de calcul prevăzută la articolul 5. Aici avem nevoie de clarificări de la autorități pentru implementare.

Pentru agenții economici apar mai multe modifi cări, lista beneficiarilor de plafon fiind redusă. Noile prevederi sunt:

Maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru 85% din consumul mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021, în cazul întreprinderilor mici și mijlocii, al operatorilor economici din domeniul industriei ali mentare, în baza declarației pe propria răspundere a reprezentantului legal. Diferența de consum lunar de energie electrică se facturează conform prevederilor art. 5 alin. (1);

Maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru consu mul integral al spitalelor publice și private, al unităților de învățământ publice și private, precum și al creșelor, al furnizorilor publici și privați de servicii sociale;

Maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, pentru 85% din consumul mediu lunar, realizat la locul de consum în anul 2021, pentru instituțiile publice. Diferența de consum lunar de energie electrică se facturează con form prevederilor art. 5 alin. (1);

Pentru agenții economici nu sunt modificări pen tru plafonul aplicat consumului de gaze naturale.

Cum afectează OUG 119/2022 activitățile de furnizare și de distribuție a energiei? Care sunt principalele probleme ale furnizorilor?

Din înțelegerea noastră, prin OUG 119 autoritățile au dorit o reașezare a schemei de sprijin pentru con sumatorii de energie. Din păcate, graba și lipsa totală de transparență și consultare cu industria au gene rat și mai multe probleme pentru operatori și clienți. Sunt foarte mulți clienți noncasnici care au aflat

119/2022 (September) compared to the support scheme provided by GEO 27/2022 (March)?

Household consumers should know the following: The capped price is maintained for natural gas, irrespective of consumption.

For electricity, the price cap is maintained for tho se with a monthly consumption of up to 100 kWh.

GEO 119 comes with novelties regarding cus tomers below 300 kWh per month, but with a con sumption of over 255 kWh. From our understanding, the first 255 kWh are capped at RON 0.8/kWh and the difference is calculated according to the calcu lation formula referred to in Article 5. Here we need clarifications from authorities for implementation.

For economic operators, there are several chan ges, the list of beneficiaries of the price caps being reduced. The new provisions are:

Maximum RON 1/kWh, VAT included, for 85% of the average monthly consumption made at the place of consumption in 2021, for small and medium enter prises, economic operators in the food industry, ba sed on the affidavit of the legal representative. The difference in monthly electricity consumption is invoi ced according to the provisions of Article 5 para. (1);

Maximum RON 1/kWh, VAT included, for the full consumption of public and private hospitals, public and private education units, as well as nurseries, pu blic and private social service providers;

Maximum RON 1/kWh, VAT included, for 85% of the average monthly consumption, realized at the pla ce of consumption in 2021, for public institutions. The difference in monthly electricity consumption is invoi ced according to the provisions of Article 5 para. (1);

For economic operators there are no changes for the cap applied to gas consumption.

HowdoesGEO119/2022affectenergysupply and distribution activities? What are the main concerns of suppliers?

From our understanding, by GEO 119 the autho rities wanted to resettle the support scheme for energy consumers. Unfortunately, the rush and com plete lack of transparency and consultation with the industry have generated even more problems for operators and customers. There are many non-hou sehold customers that have learned overnight that they had to ensure additional sources in the expen diture budgets and we understand their discontent.

presiune / pressure

efectiv peste noapte că trebuie să își asigure surse suplimentare în bugetele de cheltuieli și înțelegem nemulțumirea acestora.

Nu vedem prevăzut un impact bugetar pe noua schemă de sprijin și nici alocări bugetare suplimenta re, în condițiile în care aceasta s-a prelungit până în august anul viitor.

Ordonanța nu vine cu soluții pentru lipsa de lichi ditate a furnizorilor, care au finanțat în avans, din fon duri proprii și împrumuturi bancare, acest ajutor dat consumatorilor. În Europa se dezbat și se caută soluții de bailout sau linii de credit pentru furnizori, tocmai pentru a se putea asigura viabilitatea financiară a acestora pentru continuarea alimentării cu energie a consumatorilor, în condițiile în care statele europe ne nu au pus o presiune suplimentară pe sectorul de furnizare. România este singura țară care a ales un model de politică socială prin intermediul furnizorilor, care prefinanțează reducerile de cost. Merită sublini at și faptul că schema de sprijin aplicată în România este foarte generoasă și vedem că statul nu găsește ușor surse de finanțare pentru a deconta furnizorilor reducerile de preț aplicate.

Pe partea de distribuție, actul normativ rezolvă parțial problemele de cash cu care se confruntă ope ratorii. Companiile de distribuție și furnizare sunt di rect și semnificativ afectate de creșterea fulminantă a prețurilor pe piețele angro de energie și de cadrul de reglementare de la nivel național, care nu a asigurat o abordare echitabilă și proporțională, denaturând grav funcționarea activităților acestora.

Pentru activitatea de furnizare, considerăm că acel plafon de 1.300 de lei/MWh (preț mediu ponde rat) introdus pentru decontarea pentru furnizorii de energie electrică este nerealist și netransparent. Nu știm ce elemente au stat la baza stabilirii lui. Având în

We don’t see a budget impact provided for the new support scheme or additional budget appropri ations, in conditions in which it was extended until August next year.

The ordinance does not come with solutions for the lack of liquidity of suppliers, who have financed in advance, from own funds and bank loans, this aid granted to consumers. In Europe, bailout solutions or credit lines for suppliers are considered and sou ght, precisely to ensure their financial sustainability to continue energy supply to consumers, in conditi ons in which the European states have not put an additional pressure on the supply sector. Romania is the only country that has chosen a social policy model through suppliers, which pre-finance the cost reductions. It is also worth mentioning that the support scheme applied in Romania is very ge nerous and we see that the state does not easily find funding sources to settle the price reductions applied to suppliers.

On the distribution side, the legal act partially solves cash problems faced by operators. Distribu tion and supply companies are directly and signifi cantly affected by the rampant increase in prices on wholesale energy markets and by the regulatory fra mework at national level, which did not ensure a fair and proportional approach, seriously distorting their activities.

For the supply activity, we consider that the cap of RON 1,300/MWh (weighted average price) introdu ced for settlement for electricity suppliers is unrea listic and lacking transparency. We do not know what elements were at the basis of its determination. Gi ven the evolutions of trading prices on the wholesale market, where electricity is purchased by suppliers, we estimate that this cap will bring losses to many

vedere evoluțiile prețurilor de tranzacționare din piața angro, de unde energia electrică este achiziționată de furnizori, apreciem că acest plafon va induce pier deri multor operatori, ceea ce nu respectă prevederile Legii Energiei 123/2012 și a legislației europene.

Cum ar putea fi rezolvate o parte din proble mele semnalate?

În linie cu prevederile naționale și regulamentele europene, niciun cost suplimentar nu va fi suportat de către furnizorii de energie prin intervenția statului, în cazul de față plafonarea prețului la consumatorul final. Recuperarea în integralitate de către furnizorii de energie a costurilor declanșate de aplicarea sche mei de sprijin este justificată de îndeplinirea de către furnizori a obligațiilor de serviciu public.

Un asemenea preț mediu de decont ar putea funcționa de anul viitor plecând de la premisa că în piață vom vedea, încă din acest an, efectele taxării pe lanț a tuturor operatorilor și se confirmă așteptarea autorităților că vom vedea reduceri de preț pe piața angro. Ca efect al OUG 27/2022, care taxează supli mentar producătorii peste prețul de 450 de lei/MWh, nu am văzut scăderi de preț. Dar revin la problema de principiu: orice plafon trebuie stabilit în mod transpa rent, cu recunoașterea costurilor și să nu inducă pier deri ca efect al legii sau reglementărilor. Nicio lege nu poate stabili un preț de vânzare sub cost. Cu valoare de exemplu, în martie 2022, prețul la energie electri că era în jur de 800 lei/MWh, în iunie 2022 am văzut pe piață oferte de peste 2000 lei/MWh - tranzacție realizată pentru Q4 2022.

În ceea ce privește impactul acestei taxări, cos tul de furnizare este în continuare reglementat, nu avem vizibilitate asupra modului de aplicare a taxării. Nu în ultimul rând, ordonanța nu face diferența între furnizorii care tranzacționează pentru echilibrarea portofoliului, în cazul în care intră sau ies clienți din portofoliu. Nu poți să taxezi astfel de tranzacții care țin de activitatea curentă.

În plus, nu știm dacă într-adevăr statul va colecta mai mulți bani la buget pentru a acoperi decontarea către furnizori și eventuale investiții. Mai mult, nu avem în continuare siguranța unor plăți rapide a de conturilor. Există un termen pentru ANRE, dar nu și unul de plată pentru ministerele implicate în procesul de decontare.

Un alt aspect privește implementarea. Măsuri le nu pot fi aplicate peste noapte. Avem nevoie de

operators, which is at odds with the provisions of the Energy Law 123/2012 and the European law.

How could some of the problems reported be solved?

In line with the national provisions and European regulations, no additional cost will be borne by energy suppliers by state intervention, in this case price caps at the end-consumers. Full recovery by energy suppliers of the costs triggered by the application of the support scheme is justified by the fulfillment by suppliers of public service obligations.

Such average settlement price could operate as of next year starting from the assumption that we will see in the market, from this year, the effects of chain taxation of all operators and the authorities’ expec tations that we will price reductions on the wholesa le market is confirmed. As an effect of GEO 27/2022, which additionally taxes producers above the price of RON 450/MWh, I have not seen price reductions. But I return to the matter of principle: any cap must be established transparently, with the recognition of costs and not cause losses as an effect of the law or regulations. No law can establish a selling price below cost. As an example, in March 2022, the electricity price was around RON 800/MWh, in June 2022 we saw in the market offers of over RON 2,000/MWhtransaction made for Q4/2022.

Regarding the impact of this taxation, the supply cost is still regulated, we don’t have visibility on how taxation is applied. Last but not least, the ordinance makes no difference between suppliers that trade to balance the portfolio, if customers enter or exit from the portfolio. One cannot tax such transactions that are related to the current activity.

We don’t know if the state will actually collect more money to the budget to cover the settlement to suppli ers and possible investments. In addition, we still don’t have the security of rapid payments of settlements. There is a deadline for ANRE, but not one of payment for the ministries involved in the settlement process.

Another aspect concerns implementation. The measures cannot be applied overnight. We need at least 30 days to align the billing systems with the new provisions. An affidavit is requested for the be neficiary economic operators and institutions, with a deadline of 30 days for submission from the publica tion of GEO 119 in the Official Journal. We need spe cifications about how to invoice them in this period.

450Ca efect al OUG 27/2022, care taxează suplimentar producătorii peste prețul de 450 de lei/ MWh, nu am văzut scăderi de preț.

As an effect of GEO 27/2022, which additionally taxes producers above the price of RON 450/ MWh, I have not seen price reductions.

ELECTRICITY |

presiune / pressure

minimum 30 de zile pentru a alinia sistemele de fac turare cu noile prevederi. Este solicitată declarația pe proprie răspundere pentru beneficiarii agenți econo mici și instituții, cu un termen de 30 de zile de depu nere de la publicarea OUG 119 în MO. Avem nevoie de precizări despre cum îi facturăm în acest interval.

Furnizorii au nevoie de clarificări și despre cum facturează diferența de 15% pentru beneficiarii pla fonării (aplicarea formulei de calcul tip cost plus vs preț din contract).

Statul trebuie să completeze măsurile de protecție cu soluții rapide de atenuare a prețurilor, în linie cu deciziile comunicate de Comisia Europea nă. Furnizorii nu pot influența evoluțiile prețurilor. Ei acționează într-un cadru reglementat, au costuri reglementate.

Statul trebuie să completeze măsurile de protecție

cu soluții rapide de atenuare a prețurilor, în linie cu deciziile comunicate de Comisia Europeană. Furnizorii nu pot influența evoluțiile prețurilor.

Suppliers also need clarifications about how the difference of 15% is invoiced for the beneficiaries of the price cap (the application of the calculation for mula of cost-plus type vs contract price).

The state must complete the protection measu res with rapid price mitigation solutions, in line with the decisions communicated by the European Com mission. Suppliers cannot influence price evolutions. They act in a regulated framework, they have regu lated costs.

Whatarethemainproblemsofdistributionop erators?

Distribution operators purchase the energy ne cessary for distribution operations at market price. For them, the price is not capped. Energy costs for the own technological consumption (the electricity distribution system) and the technological consump tion (the gas distribution system) as a result of these price increases have reached an unsustainable level.

Thestatemustcompletetheprotectionmeasures withrapidpricemitigationsolutions,inlinewith thedecisionscommunicatedbytheEuropean Commission.Supplierscannotinfluenceprice evolutions.

Care sunt principalele probleme ale distribui torilor?

Distribuitorii achiziționează energia necesară operațiunilor de distribuție la prețul pieței. Pentru ei prețul nu este plafonat. Costurile cu energia pentru consumul propriu tehnologic (sistemul de distribuție energie electrică) și consumul tehnologic (sistemul de distribuție de gaze naturale) ca urmare a acestor creșteri de preț au ajuns la un nivel nesustenabil.

Operatorii de distribuție desfășoară o activita te reglementată, iar metodologia de determinare a tarifelor implică obligativitatea asigurării viabilității financiare a societăților de distribuție. Tarifele de distribuție sunt “înghețate” până în luna aprilie 2023 și nu acoperă toate costurile operaționale. În aceste condiții, pentru a putea susține activitatea,

Distribution operators carry out a regulated acti vity, and the methodology for determining tariffs in volves the obligation to ensure the financial viability of the distribution companies. The distribution tari ffs are “frozen” until April 2023 and do not cover all the operational costs. Under these circumstances, in order to be able to support the activity, distributors used bank loans. Unfortunately, the accelerated in crease in energy prices increased the value of these loans, and banks can hardly grant more loans.

GEO 119/2022 ensures the quarterly capitaliza tion of additional energy costs recorded in 2022 for the own technological consumption and technologi cal consumption respectively, and their recognition in the regulated tariffs for a 5-year period.

But a number of problems remained unresolved: the immediate need for liquid funds and the need to identify an optimal acquisition strategy for 2023. Real solutions must be found to limit the effect of these price increases both at the level of distribu tion operators (immediate direct effect) and at the level of the end-consumer (subsequent indirect effect through the distribution tariffs, part of the final price).

How could these problems be solved?

We have proposed several solutions in the re cent months, which are fair and sustainable for con sumers and for market operators, but they haven’t

distribuitorii au folosit credite bancare. Din păcate, creșterea accelerată a prețului la energie a crescut valoarea acestor credite, iar băncile foarte greu mai pot acorda împrumuturi.

OUG 119/2022 asigură capitalizarea trimestrială a costurilor suplimentare cu energia înregistrate în 2022 pentru consumul propriu tehnologic și, respec tiv consumul tehnologic, și recunoașterea acestora în tarifele reglementate pentru o perioadă de 5 ani. Însă rămân nerezolvate o serie de probleme: ne voia imediată de lichidități și nevoia de a identifica o strategie optimă de achiziție pentru anul 2023. Trebuie găsite soluții reale pentru limitarea efectului acestor creșteri ale prețurilor atât la nivelul operatori lor de distribuție (efect direct imediat), cât și la nivelul consumatorului final (efect ulterior indirect prin tari fele de distribuție, parte a prețului final).

Cum ar putea fi aceste probleme rezolvate?

Noi am propus mai multe soluții în ultimele luni, care să fie echitabile și sustenabile pentru consuma tori și pentru operatorii din piață, dar nu au fost luate în considerare. Operatorii vor respecta reglementările și ne aliniem acestora, dar semnalăm pericolele toc mai din acest motiv. Nu putem avea soluții în afara reglementărilor.

Dintre soluțiile noastre menționăm:

Susținerea directă a consumatorilor prin formule de finanțare directă și nu prin utilizarea furnizorilor ca intermediari.

Ajustarea graduală a plafoanelor (stabilite la ni velul de preț din anul 2020) - toți consumatorii să știe clar cât și când plătesc pentru a-și securiza re sursa financiară și a-și planifica măsuri de reducere a consumului.

Plafonarea diferențiată în funcție de venit și nu de consum.

Scheme de sprijin direct pentru industrie, în funcție de impactul costului cu energia în costul total de producție.

Politici de încurajare a creșterii eficienței energe tice, cu sprijin financiar pentru cei mai vulnerabili.

România este singura țară UE care a lăsat atâta presiune pe un singur segment al pieței, adică pe fur nizori, care implementează și prefinanțează o politică de protecție socială a consumatorilor de energie, un risc suplimentar semnificativ care se adaugă la im pactul pe care îl are implicit creșterea bruptă de preț de pe piața angro de energie.

been taken into account. Operators will comply with regulations and we align with them, but we report the dangers precisely for this reason. We cannot have solutions outside regulations.

Some of our solutions include:

Direct support for consumers through direct fi nancing formulas and not by using suppliers as inter mediaries

Gradual adjustment of the caps (established at the price level of 2020) - all consumers should clearly know how much and when they pay to secure their financial resource and plan consumption reduction measures.

Differentiated caps depending on income and not consumption

Direct support schemes for industry, depending on the impact of the energy cost in total production cost

Policies to encourage an increase in energy effici ency, with financial support for the most vulnerable.

Romania is the only EU country that has allowed such much pressure on a single market segment, i.e. on suppliers, which implement and pre-finance a so cial policy for the protection of energy consumers, a significant additional risk that adds to the impact that the sharp increase in prices on the wholesale energy market implicitly has.

The state of suppliers in Romania is seriously affected by how these support measures are imple mented. We haven’t seen a sustainability study or an impact study for these unexpected amendments. We have seen in the public statements that an im pact of RON 1 billion per month is mentioned. We don’t know how this figure was reached. We don’t know what is the amount actually allocated, because the approved legal act is based on future revenues to the budget and not on existing funds. Settlement is conditional upon existence of the necessary funds which, in the ordinance version recently adopted, depend on potential future revenues. We have the experience of GEO 27/2022, which established the settlement of schemes from the windfall taxes appli ed to producers, an assumption not confirmed by the subsequent developments.

In order to be able to continue a safe energy supply to customers, suppliers need to quickly clo se the payment gap under GEO 27 and measures leading to price moderation, starting from the last

5OUG 119/2022 asigură capitalizarea trimestrială a costurilor suplimentare cu energia înregistrate în 2022 pentru consumul propriu tehnologic și, respectiv consumul tehnologic, și recunoașterea acestora în tarifele reglementate pentru o perioadă de 5 ani.

GEO 119/2022 ensures the quarterly capitalization of additional energy costs recorded in 2022 for the own technological consumption and technological consumption respectively, and their recognition in the regulated tariffs for a 5-year period.

presiune / pressure

Starea furnizorilor din România este grav afec tată de modul în care se implementează aceste mă suri de sprijin. Nu am văzut un studiu de sustenabili tate și de impact al acestor modificări intempestive. Am văzut în declarațiile publice că se vorbește de un impact de 1 miliard de lei pe lună. Nu știm cum s-a ajuns la această cifră. Nu știm care este suma alocată efectiv, pentru că actul normativ aprobat se bazează pe încasări viitoare la buget și nu pe fon duri existente. Decontarea este condiționată de existența fondurilor necesare care, în versiunea de ordonanță adoptată recent, depind de potențiale în casări viitoare. Avem experiența OUG 27/2022, care a stabilit decontarea schemelor din taxarea supli mentară a producătorilor, prezumție neconfirmată de evoluțiile ulterioare.

Pentru a putea continua alimentarea cu energie în siguranță pentru clienți, furnizorii au nevoie să se recupereze rapid decalajul de plăți pe OUG 27 și de măsuri care să conducă la o calmare a prețurilor, pornind de la ultimele soluții analizate la model eu ropean. Autoritățile trebuie să înceapă acum să ana lizeze modele de decuplare a prețului gazelor de cel al energiei electrice, pe care să le discute transpa rent cu industria. Cel mai probabil, Comisia va emite recomandări, iar procesul este de durată. Conside răm că pentru a avea șansa de efect cât mai rapid în piață, cu impact pozitiv pentru consumatori, trebuie să începem de acum să discutăm aplicat și real cu autoritățile pe soluțiile care pot fi implementate.

Analizând propunerile recente de la nivel euro pean, vedem că furnizorii de utilități se califică la soluții de garantare sau de infuzie de lichidități. La fel și distribuitorii de energie. Credem că astfel de soluții trebuie analizate și implementate urgent și de autoritățile noastre.

Cum ar ajuta capitalizarea activelor companii le de distribuție să se finanțeze?

Distribuitorii se află acum într-o situație extrem de dificilă, cu o lipsă acută de lichidități, care afec tează nu numai realizarea investițiilor planificate, ci și activitatea de zi cu zi. Avem nevoie de o soluție rapidă astfel încât capitalizarea să aducă lichidități foarte repede.

Soluțiile pe care noi le-am propus autorităților în ultimele luni au avut în vedere clientul, astfel în cât acesta să fie afectat cât mai puțin de ajustările tarifare.

solutions analyzed at the European level. Authorities must start now to analyze the models for uncoupling the price of gas from that of electricity, which should be discussed transparently with the industry. Most likely, the Commission will issue recommendations, and the process is long lasting. We believe that in or der to have the chance of effect as quickly as possi ble in the market, with positive impact for consumers, we need to start now to have an applied and real dis cussion with the authorities about the solutions that can be implemented.

Analyzing the recent proposals at European level, we see that utility suppliers qualify for guarantee or liquidity infusion solutions. So do energy distributors. We think that such solutions must be analyzed and implemented as a matter of urgency by our authori ties as well.

How would the capitalization of assets help the distribution companies to obtain financing?

Distributors are currently in an extremely difficult situation, with an acute lack of liquid funds, which affects not only the implementation of planned in vestments, but also the day-to-day activity. We need a rapid solution so that capitalization brings liquidity very fast.

The solutions that we have proposed to the authorities in recent months have had the customer in mind, so that they it is affected as little as possible by the tariff adjustments.

Should we rely on the new proposals in Brus sels,includingthoseaboutenergysaving,and how do you see this applied in Romania?

Given that the energy market is interconnected with the European market, we believe we need a solution agreed at European level for new market mechanisms that calm the prices and take them to a sustainable level for customers.

We see that irrespective of the particularities of national markets, sources of supply and the share of spot markets in each country, prices have skyrocket ed everywhere. Then it is clear that we need to have a common solution in the EU to improve market mechanisms, adjust/change the market model or cap the price depending on the production technologies.

As decisions of this type come mostly as a set of recommended measures, countries must adapt them

Ar trebui să ne bazăm pe noile propuneri de la Bruxelles, inclusiv cele despre economisirea energiei, și cum vedeți acest lucru aplicat în România?

Având în vedere că piața de energie este in terconectată cu cea europeană, credem că este nevoie de o soluție agreată la nivel european pentru noi mecanisme de piață care să calme ze prețurile și să le ducă la un nivel sustenabil pentru clienți.

Vedem că indiferent de particularitățile piețelor naționale, de sursele de aprovizionare și de cota piețelor spot din fiecare țară, prețurile au crescut vertiginos peste tot. Atunci este clar că trebuie să avem o soluție comună în UE pentru îmbunătățirea mecanismelor de piață, ajustarea/schimbarea mo delului de piață sau “cap” de preț în funcție de teh nologiile de producție.

Întrucât deciziile de acest gen vin, în mare parte, ca un set de măsuri recomandate, țările trebuie să le adapteze la situațiile naționale. De aceea solici tăm ca autoritățile să înceapă să analizeze cât mai rapid ce opțiuni pot fi implementate în România, ce putem schimba în mecanismele de piață și de for mare a prețurilor. Soluții sustenabile nu pot fi găsi te decât împreună cu industria, într-un dialog real și aplicat.

Referitor la economia de energie, ceea ce are în vedere CE este o reducere voluntară de consum în orele de vârf, diminuarea obligatorie fiind aplicabilă în situații de urgență agenților economici și, proba bil, instituțiilor publice. Urmează să fie discutate și agreate, în perioada imediat următoare, detalii teh nice și măsuri ce pot fi aplicate de statele membre.

Fiecare țară, inclusiv România, are un plan de urgență pentru situații de criză de mai mulți ani. Pla nul implică o reducere obligatorie a consumului unor agenți economici mari consumatori de energie în ca zul în care nu există surse care să acopere cererea. Totuși , se au în vedere și măsuri de compensare, în astfel de situații. Pentru clienții casnici vorbim de o reducere voluntară, de eliminarea risipei de energie fără diminuarea confortului.

Eficiența energetică este un obiectiv pe ter men mediu și lung, la nivel european. Din pă cate, în România nu s-a acordat prea multă atenție în ultimii ani și, în perioada de criză, se vede mai bine lipsa de campanii de informare și de politici publice.

to national situations. Therefore, we request autho rities to start analyzing as soon as possible what op tions can be implemented in Romania, what we can change in the market and pricing mechanisms. Sus tainable solutions can only be found together with the industry, in a real and applied dialogue.

Regarding energy savings, what the EC has in mind is a voluntary reduction of consumption during peak hours, a mandatory decrease being applicable in emergency situations to economic operators and, probably, public institutions. Technical details and measures that can be applied by the Member States will be discussed and agreed in the near future.

Analizând propunerile recente de la nivel european, vedem că furnizorii de utilități se califică la soluții de garantare sau de infuzie de lichidități. La fel și distribuitorii de energie. Credem că astfel de soluții trebuie analizate și implementate urgent și de autoritățile noastre.

AnalyzingtherecentproposalsatEuropeanlevel, weseethatutilitysuppliersqualifyforguaranteeor liquidityinfusionsolutions.Sodoenergydistributors. Wethinkthatsuchsolutionsmustbeanalyzed andimplementedasamatterofurgencybyour authorities as well.

Each country, including Romania, has had an emergency plan for crisis situations for several years. The plan involves a mandatory reduction of consumption of some economic operators that are intensive energy consumers if there are no sources to cover the demand. However, compensation mea sures are also considered, in such situations. For ho usehold customers we are talking about a voluntary reduction, about eliminating energy waste without diminishing comfort.

Energy efficiency is a medium- and long-term ob jective at European level. Unfortunately, in Romania, not much attention has been paid in recent years and, during the crisis, the lack of information cam paigns and public policies is more visible.

Furnizorii: Cât mai pot rezista?

Suppliers: How much can they take?

BOGDAN TUDORACHE

Furnizorii

trec printr-o perioadă de criză pro fundă, pe fondul crizei mai mari, europene și globale. Piața locală suferă, însă, și de pe urma înțelegerii limitate a unor politicieni a lanțului de producție-distribuție-trading/ furnizare a energiei și a respingerii majorității propu nerilor formulate de industrie, de-a lungul timpului. Criza izvorâtă din pandemie a fost dublată de cea dictată de Putin și Gazprom, totul s-a transferat în prețuri și risc, iar acum seceta amplifică prețurile, prin scăderea energiei hidro, dar și imposibilitatea trans portului pe râuri a cărbunelui, de pildă. Lipsa unui preț de referință (benchmark) din piață și impredictibilita tea lichidității pieței, dar și o tot mai deficitară comu nicare, atât din partea oficialilor europeni, cât și a ce lor români, amplifică, o dată în plus, problemele pieței în general, și a furnizorilor, în special.

De la începutul anului, peste 20 de furnizori mici au început să dea semne de insolvență, întrucât ei a trebuit să crediteze piața din banii proprii, iar prin OUG 118 prima decontare s-a făcut la șapte luni de la în ceperea schemei.

Furnizorii mari și medii s-au împrumutat de la

Suppliers are going through a severe crisis, against the backdrop of a larger, Europe an and global crisis. But the local market suffers from the limited understanding by politicians of the energy productiondistribution-trading/supply chain and the rejection of most proposals put forward by the industry, over time. The crisis sprung from the pandemic was dou bledbythatdictatedbyPutinandGazprom,itwasall transferredintopricesandrisk,andnowthedrought amplifiesprices,byadecreaseinhydropowerproduc tionandtheimpossibilitytoshipcoalbyrivers,forex ample. The absence of a market benchmark and the unpredictability of market liquidity, as well as an in creasingly poor communication, from both European officialsandRomanianones,exacerbate,onceagain, market problems in general and of suppliers’ prob lemsinparticular.

Since the beginning of the year, over 20 small suppliers have started to show signs of insolvency, as they had to credit the market from their own money,andunderGEO118thefirstsettlementwas made seven months after the scheme started.

bănci și au luat credite de la firmele-mamă sau au fo losit alte linii de business pentru a-și finanța pierde rile generate de schema de compensare și plafonare. Băncile au atins, însă, limitele de expunere pe indus trie și refuză să mai ofere credite, în unele instanțe, astfel, furnizorii mari, care au în spate o companiemamă sau cei mijlocii, care au alte linii de business, mai pot rezista până ce Guvernul efectuează plata aferentă schemei de plafonare-compensare, însă cei mici sunt nevoiți să intre în insolvență.

”Există reduceri drastice ale portofoliului de clienți. Cei mici, din păcate, neavând alte surse de finanțare, nu pot susține întârzierea decontării de către stat. Majoritatea (celor în incapacitate de pla tă) nu au mai prelungit contractele de furnizare”, a declarat, pentru Energynomics, Laurențiu Urluescu, președintele asociației furnizorilor, AFEER.

”Sunt și furnizori care, fiind activi în mai multe dome nii, au găsit finanțare în alte domenii, cu ajutorul cărora susțin această schemă, până la decontarea de către stat. Nu aș spune că mulți vor intra în faliment, înainte de a intra în insolvență și faliment sunt alte trepte, deja s-a întâmplat – mulți nu au prelungit contractele de fur nizare la consumatorii industriali, mai ales”.

Iar consumatorii industriali au probleme în a găsi furnizori. ”Sunt probleme pentru consumatorii indus triali în a găsi furnizori. Dacă în urmă cu 3 ani aveau zeci de oferte și era competiție la nivel de bani, acum aproape nu sunt oferte”. Odată ce contractele cu clienții nu sunt prelungite sau ca urmare a intrării în incapacitate de plată, ANRE retrage licența furnizori lor, aceștia nemaiputând să o retragă automat, odată cu modificarea reglementărilor în vigoare.

LIBERALIZAREA NU ARE LEGĂTURĂ

CU PREȚURILE EN-GROS

Politicienii români au dat vina pe liberalizare pen tru haosul produs pe piața energiei. Experții expli că, însă, că liberalizarea nu are legătură cu prețurile en gros.

”Liberalizarea pieței s-a referit doar la partea de retail, la partea de vânzare către consumatorii finali. Regulile pieței angro nu s-au schimbat. Au rămas aceleași și în 2018, și în 2019, și anul trecut”, a spus oficialul AFEER.

CUM STĂM CU DECONTAREA

Mare parte din furnizori au încasat primele luni de decontare din partea statului și au ajuns cu deconta

Large and medium-sized suppliers borrowed from banks and took loans from parent companies or used other lines of business to finance their losses generated by the compensation and capping scheme. But banks have reached the exposure lim its on the industry and refuse to give more loans, in some cases, so large suppliers, which have a parent company behind, or the middle-sized ones, which have other lines of business, can handle it until the Governmentmakesthepaymentrelatedtothecap ping-compensation scheme, but the small ones are forcedtoenterinsolvency.

“There are severe reductions of the customer portfolio. Unfortunately, the small ones, having no otherfinancingsources,cannotsupportthedelayof settlementbythestate.Most(ofthoseindefault)of themhavenotextendedsupplycontracts”,Laurențiu Urluescu,presidentofsuppliers’association-AFEER, statedforEnergynomics.

“Therearealsosuppliersthat,beingactiveinsev eral areas, have found financing in other areas, with the help of which they support this scheme, until settlement by the state. I wouldn’t say many will go bankrupt,beforeenteringinsolvencyandbankruptcy thereareothersteps,ithasalreadyhappened-many have not extended supply contracts with industrial consumers,inparticular”.

And industrial consumers have trouble finding suppliers. “There are problems for industrial con sumers in finding suppliers. While 3 years ago they had dozens of offers and there was competition at that money level, now there are almost no offers”. Once contracts with customers are not extended or as a result of default, ANRE withdraws suppli ers’ license, as they can no longer withdraw it au tomatically, with the amendment of regulations in force.

LIBERALIZATION HAS NOTHING TO DO WITH WHOLESALE PRICES

Romanian politicians have blamed liberalization for the chaos in the energy market. Experts explain, however, that liberalization has nothing to do with wholesaleprices.

“Market liberalization referred only to the retail part, the part of sales to end-consumers. The rules ofthewholesalemarkethavenotchanged.Theyre mained the same as in 2018, as in 2019, and as last year”,theAFEERofficialsaid.

presiune / pressure

rea în luna martie. De la 1 septembrie, însă, urmează perioada de creștere a schemei și a prețurilor, care pornește cu luna aprilie. ”Pe OUG 118, după lungi discuții, majoritatea companiilor sunt în proces de de contare – unii la ianuarie, alții la februarie, alții la mar tie... Bineînțeles, fiecare companie e cu specificul ei, există și un membru care încă mai oferă autorităților informații și clarificări despre noiembrie 2021 – ceea ce mi se pare un pic cam mult – e vorba de un furnizor mic – dar, hai să zicem că suntem pe făgașul cel bun, cu întârzierile de rigoare. Decontăm luna martie, deși suntem în aproape în septembrie...

În privința regularizării, merită spus că aici sunt puncte de vedere divergente în legătură cu modul de regularizare a perioadei noiembrie-martie. Cel mai mare semn de întrebare e legat de costurile cu echi librarea, care, conform unor note, se aplică, conform altora, nu... Platforma e cea care oferă informația, și, la ora actuală, se pare că nu putem încărca costurile cu echilibrarea”, spune un membru AFEER.

”În privința OUG 27 deocamdată nu s-a decontat nimic. S-a început strângerea de date. Multe din com panii au încărcate datele, iar problemele și la OUG 27 țin de clarificări – unele au fost oferite de autoritățile competente, altele, încă sunt așteptate, din păcate, la milioane de consumatori, e imposibil să nu existe și cazuri sau întrebări specifice între-o parte sau alta”, a adăugat el.

CAZURILE NEELIGIBILE SUNT MINORE

”Având în vedere că OUG 27 a fost puțin mai clar decât OUG 118, sperăm ca timpul de decontare – știți că la OUG 118 prima decontare s-a făcut la șapte luni de la începerea schemei, acum suntem la patru luni de la începerea schemei cu OUG 27, sperăm să se reducă acea perioadă – care, oficial, e de 45 de zile...” a com pletat Urluescu.

STATUL ARE ÎNCASAT, DOAR DE LA PATRU COMPANII ENERGETICE, 44 DE MILIARDE DE LEI

”Se vorbește de încă o rectificare în noiembrie. Sperăm ca autoritățile să aibă până atunci o idee mai clară asupra a ce este nevoie. Există o discrepanță între necesarul de decontare și rectificarea buge tară. Am făcut un calcul – știți că ANRE a publicat rapoartele de monitorizare lunară, și din informațiile, rapoartele ANRE și a ceea ce s-a mai vehiculat prin presă despre colectarea de către stat (a unor sume

WHAT IS THE STATUS OF SETTLEMENTS

Alargepartofsuppliershasreceivedsettlements for the first months from the state and settlement hasreachedthemonthofMarch.ButfromSeptember 1therewillbeaperiodofincreaseintheschemeand prices, which starts with April. “Under GEO 118, after long discussions, most companies are in the process of settlement - some in January, others in February, othersinMarch…Ofcourse,eachcompanyhasitsspe cifics,thereisalsoamemberthatisstillprovidingau thoritieswithinformationandclarificationsaboutNo vember2021-whichIfindalittletoomuch-it’sabout asmallsupplier-butlet’ssaythatweareontheright track,withtheusualdelays.Wearesettlingthemonth ofMarch,althoughwearealmostinSeptember…

In terms of regularization, it is worth mentioning that here there are diverging points of view about theregularizationoftheNovember-Marchperiod.The biggest question mark is related to balancing costs, which,accordingtosomenotes,areapplicableandac cordingtootherstheyaren’t…Theplatformistheone that provides the information and, at the moment, it seems that we cannot charge balancing costs”, an AFEERmembersays.“IntermsofGEO27nothinghas been settled yet. Data collection has begun. Many companieshavethedatauploadedandtheproblems for GEO 27 are also related to clarifications - some have been provided by the competent authorities, othersarestillawaited;unfortunately,withmillionsof consumers, it’s impossible not to have specific cases orquestionsinonepartoranother”,headded.

NON-ELIGIBLE CASES ARE MINOR.

“Given that GEO 27 was slightly clearer than GEO 118,wehopethatthetermforsettlement-youknow that under GEO 118 the first settlement was made sevenmonthsfromthebeginningofthescheme,we are now at four months from the start of the scheme withGEO27,wehopethatthisperiodwillbereduced -whichisofficially45days….”,addedUrluescu.

THE STATE HAS TO COLLECT, FROM FOUR ENERGY COMPANIES ALONE, RON 44 BILLION

“There is still talk of adjustment in November. We hope the authorities will have by then a better idea of what is needed. There is discrepancy between the settlement requirement and the budget adjustment. I made a calculation - you know that ANRE has pub lishedthemonthlymonitoringreportsandfromANRE

la buget), am înțeles că statul a decontat 4,5 miliar de de lei prin OUG 118, și acum pregătește un buget de vreo 5 miliarde de lei – o parte la Ministerul Mun cii, o alta la Ministerul Energiei. În primul trimestru, statul a colectat, de la firmele de energie, circa 11 miliarde de lei, din care, din TVA adițional – datorită lărgirii bazei de aplicare a TVA, aproape 3 miliarde (1 miliard pe energie electrică și 2 miliarde pe gaze). Din supraimpozitarea jucătorilor, am găsit prin pre să doar câțiva producători de stat – și asta ar duce undeva la 3 miliarde lei. Din dividendele aferente profiturilor producătorilor – 2,6 miliarde lei. Așadar, undeva la 11 miliarde de lei colectate doar pe primul trimestru. Dacă facem o regulă de trei simplă – sunt 44 de miliarde de lei pe an. Dar s-ar putea să fie mai mult decât atât, pentru că între timp prețurile pe PZU față de primul trimestru au crescut”, a mai spus Urluescu.

Cu siguranță vor exista mai multe fonduri atra se, întrucât calculul de mai sus a fost efectuat doar pentru patru companii, la capitolul supraimpozitare și dividende – Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Petrom și Romgaz.

CÂT MAI POT REZISTA FURNIZORII?

”Situația pe partea de cash-flow este destul de dură, a mai fost o gură de oxigen prin faptul că sta tul a mai decontat ceva prin OUG 118, dar suntem la 4 luni de când a început (aplicarea) OUG 27. Între timp, băncile deja consideră sectorul energiei ca un sector de risc, deja automat, costurile pentru credi tare au crescut pentru furnizori, iar valorile au scăzut. Expunerea băncilor față de sector e foarte mare”, a mai spus Urluescu.

TOTUL E INTERCONECTAT

”Prețul energiei din Germania a urcat vertiginos”, spune un trader, membru AFEER.

După intrarea în vigoare a schemei germane de compensare efectuată de către Uniper, prețul a ex plodat. ”Avem o combinație – nuclearele din Franța merg la 35% din capacitate. EDF a fost naționalizat pentru că era aproape în faliment. Uniper, cel mai mare importator de gaze rusești, a primit până acum 15-20 de miliarde de euro de la statul german ca să nu închidă, plus ce cumpără acum și decontează lu nar. Sumele au devenit fabuloase. Iar explozia asta de preț din vestul Europei se duce în toată Europa – totul e interconectat”, a mai spus el.

informationandreportsandmediareportsaboutcol lection by the state (of amounts to the budget) I un derstood that the state settled RON 4.5 billion under GEO118andisnowpreparingabudgetofaboutRON 5billion-parttotheMinistryofLaborandparttothe Ministry of Energy. In the first quarter, the state col lected from energy companies about RON 11 billion, ofwhichadditionalVAT-duetothebroadeningofthe VATapplicationbase,almostRON3billion(RON1bil lionforelectricityandRON2billionforgas).Fromthe over-taxationofplayers,Ihavefoundinthemediaonly several state-owned producers - somewhere around RON3billionwouldbebrought.Fromthedividendsre latedtoproducers’profits-RON2.6billion.Therefore, somewhere around RON 11 billion collected only for the first quarter. If we apply the rule of three - there areRON44billionperyears.Itmaybemorethanthat, becauseinthemeantimepricesonDAMcomparedto thefirstquarterhaveincreased”,Urluescualsosaid.

There will definitely be more funds attracted, as thecalculationabovewasmadeonlyforfourcompa nies, in terms of over-taxation and dividends - Hidro electrica,Nuclearelectrica,PetromandRomgaz.

HOW MUCH CAN SUPPLIERS TAKE?

“The situation on the cash-flow part is quite tough, there was a breath of fresh air that the state made some settlements under GEO 118, but we are 4 months from the start of GEO 27 (implementa tion). In the meantime, the banks already consider the energy sector a risk sector, lending costs have alreadyincreasedautomaticallyforsuppliersandval ueshavefallen.Banks’exposuretothesectorisvery high”,Urluescualsosaid.

EVERYTHING IS INTERCONNECTED

“Energy prices in Germany have skyrocketed”, saysatrader,AFEERmember.A

fter the entry into force of the German compen sation scheme for Uniper, the price exploded. “We have a combination - nuclear power plants in France operate at 35% of capacity. EDF was nationalized because it was close to bankruptcy. Uniper, the larg est importer of Russian gas, has so far received EUR 15-20 billion from the German state so that it does not close, plus what it buys now and settles month ly. The amounts have become fabulous. And this price explosion in West Europe is spreading across Europe -everythingisinterconnected”,healsosaid.

11În primul trimestru, statul a colectat, de la firmele de energie, circa 11 miliarde de lei.

In the first quarter, the state collected from energy companies about RON 11 billion.

Noua ordonanță duce la creșterea prețului și la colapsul sistemului energetic

The new ordinance leads to rising prices and the collapse of the energy system

Sistemul

energetic românesc a intrat în criză în anul 2017-2018. Statistic a fost anul în care au reînceput să crească importurile de gaze (după 27 de ani de scădere a acesto ra), a fost anul în care producția de energie electrică autohtonă dădea primele semne că nu mai face față consumului, anul în care debranșările de la energie termică au atins cotele cele mai înalte, în care s-au închis multe CET-uri, anul în care s-a blocat ex ploatarea gazelor din Marea Neagră, anul în care s-au blocat investițiile în energie etc. Criza s-a accentuat și a trecut prin diverse faze, accentuându-se an de an, urmare a faptului că mai toate măsurile luate nu vizau cauzele, ci efectele crizei și, la fel, nu erau îndrepta te spre viitor, ci către prezent. Evoluția ultimelor luni a făcut ca lucrurile să se înrăutățească și, mai mult, măsurile luate, din nou în loc să trateze cauzele, au tratat efectele.

Criza energetică din prezent se datorează lipsei capacităților de producție care să acopere necesarul de energie. Acest lucru trebuie fundamental înțeles.

Lipsurile, oricare ar fi ele, generează speculă. Specula înseamnă creșteri de preț. Specula nu o poți învinge cu legi, ci cu eliminarea lipsurilor. Legile, regle mentările pot să aducă o reducere pe termen scurt a

Romanian energy system entered into cri sis in 2017-2018. Statistically, it was the year in which gas imports started to in creaseagain(after27yearsofdecrease), it was the year in which domestic elec tricityproductionwasshowingthefirstsignsthatit could no longer cope with consumption, the year in which disconnections from thermal energy reached the highest levels, in which many CETs were closed, the year in which the exploitation of gas from The BlackSeawasblocked,theyearinwhichinvestments inenergywereblockedetc.Thecrisisintensifiedand went through various phases, more and more each year, as a result of the fact that all the measures taken did not target the causes, but the effects of the crisis and, they were not directed to the future, buttothepresent.Theevolutionofthelastmonths has made things worse and moreover, the measures taken, again instead of treating the causes, treated the effects.

Thecurrentenergycrisisisduetothelackofpro duction capacities to cover energy needs. This must befundamentallyunderstood.

Shortages, whatever they may be, generate specula. Specula means price increases. Specula

speculei, dar în lipsa bunurilor, se vor găsi noi metode de a se promova specula și aceasta va escalada și mai mult în viitor.

Noua ordonanță privind plafonarea și compensa rea prețurilor din energie este împotriva unei părți din consumatori, împotriva furnizorilor, împotriva econo miei, împotriva viitorului României. Cel mai dezagrea bil la noua ordonanță este faptul că se vorbește des pre scăderea prețului la energie pentru consumatori, în condițiile în care el va crește pentru mulți consu matori acum înaintea iernii. Practic toți consumato rii care nu sunt IMM sau instituții, dar și o parte din consumatorii casnici vor fi obligați să achite începând cu data de 1 septembrie 2022 prețul pieței (respectiv să achite un preț dublu față de prețul plătit până la 31 august 2022).

Trist este că se sugerează voalat, în mod fals, cum că cerințele UE (care a propus o reducere opțională a consumului cu 15% la gazele naturale) au stat la baza scăderii pragului de consum la energie electrică până la care se acordă plafonarea, cu 15%. UE a solicitat opțional reducerea consumului anual de gaze cu 15% ca medie a ultimilor 5 ani. Statistic România, va avea anul acesta o reducere a consumului cu 15% față de media ultimilor 5 ani, astfel teoretic am îndeplinit cerința UE.

Câteva sute de mii de consumatori casnici care plăteau până pe 3 august 2022 un preț de 1 leu/ kWh, vor plăti de la 1 septembrie 202, cel puțin

cannot be defeated with laws, but with the elimina tionofshortages.Laws,andregulationsmaybringa short-term reduction in specula, but in the absence of goods, new methods will be found to promote speculaandthiswillescalateevenmoreinthefuture.

The new Ordinance regarding the capping and compensation of the energy prices is against a part of consumers, against suppliers, against the econo my, against Romania’s future. The most unpleasant thingabouttheNewOrdinanceisthatittalksabout lowering the price of energy for consumers, when in factitwillincreaseformanyconsumers,exactlynow before winter. Practically all consumers who are not SMEs or institutions, but also part of the household consumers, will be obliged to pay to start from Sep tember 1, 2022, the market price (i.e. to pay double comparedtothepricepaiduntil31August2022).

The sad thing is that it suggests itself veiledly and falsely that it was at the demand of the EU (whichproposedavoluntaryreductionofnaturalgas consumptionby15%)thatwasthebasisforlowering the electricity consumption threshold up to which theceilingisgranted.TheEUrequestwasanoption al reduction of annual gas consumption by 15% as an average of the last 5 years. Statistically, Romania will have a 15% reduction in consumption this year, compared to the average of the last 5 years, thus theoreticallywewouldfulfilltheEUrequirement.

Several hundred thousand household consumers who paid until August 3, 2022, a price of 1 leu/kWh will pay from September 1, 2022, at least double for the same kWh. It is certain that electricity suppliers havealreadyincreasedtheirofferpriceforelectricity, asweanticipated,bytransferringthecostsgenerat edbytheNewOrdinancetoconsumers.IfonAugust 31, 2022, the lowest offer from the ANRE compara tor, for electricity sold to household consumers was 1.58lei/kWh,onSeptember3,2022,thelowestoffer was1.79lei/kWh(anincreaseof12.5%),andthesup plieroffering1.58lei/kWhinAugust31,2022,today offers2.93lei/kWh(anincreaseof85%).

Industrial electricity consumers (except SMEs) do not currently benefit from any support. These consumers are the ones who produce added value and essentially contribute to the Romanian econ omy. They discover how overnight their costs are changed,eventhoughcalculatedthesecostsaccord ing to Romanian laws, during the period covered by these laws. To pass a law overnight, fundamentally

Dumitru Chisăliță președintele Asociației Energia Inteligentă

President of the Intelligent Energy Association

Toți consumatorii care nu sunt IMM sau instituții, dar și o parte din consumatorii casnici, vor fi obligați să achite începând cu data de 1 septembrie 2022 prețul pieței (respectiv să achite un preț dublu față de prețul plătit până la 31 august 2022).

Practically all consumers who are not SMEs or institutions, but also part of the household consumers, will be obliged to pay to start from September 1, 2022, the market price (i.e. to pay double compared to the price paid until 31 August 2022).

analiza

analysis

dublu pentru același kWh. Cert este că furnizorii de energie electrică au crescut deja ofertele de preț la energie electrică, așa cum anticipam aceștia trans ferând costurile generate de noua ordonanță către consumatori. Dacă pe data de 31 august 2022 cea mai mica ofertă din comparatorul ANRE, pentru ener gie electrică vândută consumatorilor casnici, era de 1,58 lei/KWh pe data de 3 septembrie 2022 cea mai mică ofertă era de 1,79 lei/kWh (o creștere de 12,5%), iar furnizorul care oferea 1,58 lei/kWh în 31 august 2022 oferă astăzi 2,93 lei/KWh (o creștere de 85%).

Consumatorii industriali de energie electrică (ex ceptând IMM), nu mai beneficiază de nici un sprijin în prezent. Acești consumatori sunt cei care produc valoare adăugată și care contribuie esențial la econo mia românească, care peste noapte se trezesc că li se modifică costurile, deși ei și le-au făcut după legile Ro mâniei, pe perioada cuprinsă în aceste legi. A da pes te noapte o lege, care unora le modifică fundamental costurile, contractele încheiate cu bunurile produse etc., este sfidător la adresa lor și creează premisele reducerii activității sau chiar ale opririi activității in dustriale. Oricum cei care vor rezista acestei situații vor transfera costurile suplimentare cu energia tot către populație, ca beneficiar al produselor lor.

Operatorii de transport și distribuție gaze și ener gie electrică se confruntă cu creșterea substanțială a costurilor, în special cu energia și gazele, care vor fi achitate etapizat pe o perioadă de 5 ani, conform ordonanței, începând cu toamna anului 2023 (pro babil termenul se va prelungi până în anul 2025, din considerente electorale). Această situație aduce blo caje financiare și la nivelul operatorilor de rețea, pe lângă cele preconizate la furnizori și consumatori.

Impunerea unei limite de decontare pentru ener gie electrică la maximum 1.300 lei/MWh în condițiile în care România a importat într-o zi de vară 20% din con sumul său, iar prețurile energiei electrice importante în prezent sunt de 3.000 lei/MWh, va determina posi bilitatea ca în România să nu se mai importe energie electrică deoarece furnizorii riscă să nu-și primeas că banii (care oricum vin cu 5-6 luni de întârziere în condiții de vară). În lipsa importurilor de energie elec trică, România nu poate asigura continuu alimentarea cu energie electrică la nivelul tuturor consumatorilor.

Supraimpozitarea profiturilor furnizorilor trebuia făcută, dar într-un mod inteligent (așa cum a propus AEI) care să ducă la scăderea prețurilor la energie și gaze, și nu cu un singur scop acela de a aduna bani

changing the costs for some, the contracts for the goods produced etc. is defiant to them and creates premises for reducing or even stopping industrial activity. Anyway, those who will resist this situation will also transfer the additional energy costs to the population,thebeneficiaryoftheirproducts.

Transport and distribution operators in the gas andelectricitysectorsfacesubstantialcostincreases, especiallyforenergyandgas,whichwillberecovered in stages over a period of 5 years, according to the Ordinance, starting in the fall of 2023 (probably the termwillbeextendeduntiltheyear2025,forelector al reasons). This situation brings financial blockages at the level of network operators, too, in addition to thoseexpectedatsuppliersandconsumers.

Imposing a settlement limit for electricity at a maximum of 1,300 lei/MWh in the conditions that Romaniaimported20%ofitsconsumptiononasum merday,andthecurrentpricesofimportantelectric ity are 3,000 lei/MWh, will determine the possibility sothatelectricityisnolongerimportedintoRomania because the suppliers risk not receiving their money (which anyway comes 5-6 months late in summer conditions). In the absence of electricity imports, Romania cannot continuously ensure the supply of electricitytoallconsumers.

Overtaxingsupplierprofitshadtobedone,butin a smart way (as proposed by AEI) that would lower prices for electricity and gas, and not with the sole purpose of collecting money for the state budget. The solidarity tax (an over taxation of suppliers in disguise), which adds to the already existing taxes on profit, on dividends, will cause the withdrawal of some suppliers from the Romanian market and re stricttheactivityexclusivelytothefewactionsthat remain profitable (and not covering with priority the supplyofenergytoconsumers).

The indirect prohibition of electricity exports, by the state taking over the entire profit, is a measure that (beyond the violation of the signed treaties) could have worked, if Romania had had a production surplus (if we had had an overproduction of electric ity,wedidn’thavethesehighenergyprices!).ButRo mania is a net importer of electricity, there are more periodsofthedaywhenitisexportedandotherperi odsinwhichitisimported.Undertheseconditions,a trader would find itself in a situation where he would loseonexport,afactthatmaydeterminehimtostop carryingouttheimportoperation,too.

la bugetul de stat. Taxa de solidaritate (o supraim pozitare mascată a furnizorilor) la care se adaugă impozitele deja existente pe profit, pe dividende, va determina retragerea unor furnizori de pe piața din România și restrângerea activității exclusiv la nivelul puținelor acțiuni care mai rămân rentabile (fără a se mai urmări cu prioritate alimentarea cu energie a con sumatorilor).

Interzicerea indirectă a exporturilor de energie electrică, prin preluarea a întregului profit de către stat, este o măsură care (exceptând încălcarea trata telor semnate) ar fi putut să funcționeze, dacă Româ nia ar fi avut excedent de producție (dacă am fi avut supraproducție de energie electrică, nu aveam aceste prețuri mari la energie). Dar România este importator net de energie electrică, mai mult sunt perioade din zi în care se exportă și alte perioade în care se importă. În aceste condiții un trader s-ar găsi în situația în care să piardă la export, fapt cel poate determina să nu mai realizeze nici operațiunea de import.

În semestrul 1 din 2022, România a fost impor tator net cu 0,718 TWh față de aceeași perioadă a anului 2015 când eram exportator net cu o cantitate de 3,060 TWh.

Furnizorii de energie și gaze au acumulat datorii imense, în urma nerespectării legislației în vigoare de către instituțiile statului și riscă să producă o blo care a pieței, urmare a blocării fluxurilor financiare datorită refuzului băncilor de a le asigura împrumu turi pentru necesitățile operaționale. O problemă extrem de gravă, care ar fi trebuit tratată cu prio ritate în această ordonanță, pentru că este una din puținele urgențe operaționale reale ale pieței de energie, era modul în care statul va achita restanțele către furnizor și cum vor fi preîntâmpinate astfel de situații. Această problemă de funcționalitate, coro borată cu pierderile pe care unele companii de furni zare le vor avea, cu obligația pentru unii furnizori de a vinde în pierdere, cu lipsa cantităților de energie cu care ne vom confrunta în iarnă, poate determina închiderea unor companii de furnizare, retragerea unor companii din România și aruncarea statului în situația de a naționaliza astfel de companii în plină iarnă, care dacă se va întâmpla va genera un colaps în sistemul energetic. Mai mult această acțiune de naționalizare necesită fonduri, care vor trebui a fi luate tot de la consumatori.

* Articolul a fost publicat inițial pe 5 septembrie pe site-ul Asociației Energia Inteligentă.

Schimburile fizice de energie electrică în sistemul energetic național în semestrul 1 – 2022

Physical exchanges of electricity in the National Energy System (SEN) in Semester 1 – 2022

Export (GWh) Import (GWh)

Granița cu Bulgaria 649 1.574

Granița cu Ucraina 58 832

Granița cu Ungaria 170 660

Granița cu Serbia 1.129 82 Granița cu Republica Moldova 471 46 2.477 3.194

Export (GWh) Import (GWh)

Border with Bulgaria 649 1,574

Border with Ucraina 58 832

Border with Ungaria 170 660

Border with Serbia 1,129 82

Border with Republica Moldova 471 46 2,477 3,194

Sursa/Source: Transelectrica

In the 1st semester of 2022, Romania was a net importer with 0.718 TWh compared to the same pe riod of 2015 when we were a net exporter with a quantityof3.060TWh.

Power and gas suppliers have accumulated huge debts, because the state institutions did not comply with the legislation in force and there is a risk of a market lockout, as a result of the blocking of finan cialflowsduetobanks’refusaltoprovidethemwith loans for operational needs. An extremely serious problem, which should have been dealt with as a pri ority in this ordinance, because it is one of the few real operational emergencies of the energy market, washowwilltheStatepaythearrearstothesupplier andhowsuchsituationswillbeprevented.Thisfunc tionality issue, corroborated with the losses that some supply companies will have, with the obliga tion for some suppliers to sell at a loss, with the lack of energy quantities that we will face in winter, may cause the closure of some supply companies, the withdrawal of some companies from Romania and throwingthestateintothesituationofnationalizing suchcompaniesinthedeadofwinter.Ifithappens,it willgenerateacollapseintheenergysystem.Moreo ver, this nationalization action requires funds, which will also have to be taken from consumers.

* The article was originally published on 5 Sep temberontheIntelligentEnergyAssociationwebsite.

AIEA a încheiat în România prima evaluare SEED pentru un SMR

IAEA concludes in Romania first ever SEED review for a SMR

Oechipă

de experți ai Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) a finalizat o analiză de siguranță a procesului de selec tare a amplasamentului pentru reactorul modular de mici dimensiuni (SMR) planificat în România, care ar putea deveni primul SMR construit în Europa. Raportul final al misiunii va fi transmis guvernu lui României în termen de trei luni.

Misiunea de trei zile a fost efectuată la cererea Nu clearelectrica (SNN). România are în prezent o singură centrală nucleară în funcțiune, la Cernavodă, care ge nerează aproximativ 18% din energia electrică a țării. Autoritățile au în vedere extinderea și modernizarea programului de energie nucleară prin implementarea de SMR-uri în amplasamente adecvate, pe lângă alte acțiuni pe amplasamentul centralei mari existente. SMR-urile au potențialul de a contribui la accesul extins la ener gie nucleară fiabilă. SMR-urile sunt mult mai mici decât reactoarele mari - aproximativ o treime din capacitatea de generare a reactoarelor nucleare tradiționale - și au costuri de capital inițiale mai mici, timpi de construcție mai scurți (datorită elementelor prefabricate) și prezintă mai puține riscuri pentru populație în caz de accident.

România a documentat procesul de selectare a am plasamentului într-un raport preliminar al SNN, care va fi urmat de un studiu preliminar de inginerie și proiectare de tip Front-End (FEED). Misiunea SEED a declarat că este necesară o cantitate limitată de eforturi suplimentare

An International Atomic Energy Agency (IAEA) team of experts has concluded a safety review of Romania’s process for selecting the site of the country’s planned Small Modular Reactor (SMR), which could become the first SMR built in Europe. The final mission report will be delivered to the Gov ernment of Romania within three months.

The three-day mission was conducted at the request of SNN. Romania currently has one operat ing nuclear power plant (NPP) in Cernavodă, which generates around 18% of the country’s electricity. The country is considering expanding and modern izing its nuclear power program through the deploy ment of SMRs at suitable sites, in addition to other actions on the existing large plant site. SMRs have the potential to contribute to global access to reli ablenuclearpower.Theyareafractionofthesizeof large reactors — about one-third of the generating capacity of traditional nuclear power reactors — and have lower upfront capital costs, shorter construc tion times (owing to prefabrication) and pose fewer riskstothepopulationincaseofanaccident.

Romania documented the site selection process in a preliminary SNN report, which will be followed by a preliminary Front-End Engineering and De sign (FEED) study. The SEED mission said a limited amount of additional work is needed on sensitivity

privind analiza de senzitivitate și colectarea de date de confirmare pentru studiul FEED, împreună cu recoman dări detaliate privind minimizarea riscurilor proiectului.

Echipa a oferit câteva recomandări pentru a sprijini optimizarea procesului de selecție a amplasamentului și pentru a reduce riscul ca următoarele faze să identifice probleme importante de siguranță care pot afecta imple mentarea proiectului. AIEA a recomandat următoarele:

Toate datele să fie colectate într-un raport de sinte ză privind selecția amplasamentului, în conformitate cu recomandările din Ghidul de securitate SSG-35 al AIEA, pentru a oferi un sprijin trasabil pentru deciziile ulterioa re și fazele de evaluare a amplasamentului.

Să se aplice o abordare graduală adecvată pentru tehnologia specifică selectată pentru SMR-ul care urmează să fie implementat și în conformitate cu consecințele radiologice potențiale ale accidentelor, pentru a îndeplini obiectivele generale de siguranță. Au fost furnizate orientări privind abordarea de clasi ficare a AIEA.

O eventuală etapă suplimentară de colectare de date pentru procesul de selecție - prin investigații ușoare și monitorizare - să fie implementată pentru amplasamentul preferat, ca soluții de rezervă, axate pe criteriile de selecție cele mai discriminatorii.

În luna mai, guvernul român, prin intermediul com paniei de stat Societatea Națională Nuclearelectrica SA (SNN), a anunțat că a ales Doicești, la aproximativ 90 km nord-vest de capitala București, ca amplasament prefe rat pentru SMR, în urma unui studiu aprofundat realizat cu sprijinul unui grant al Agenției de Comerț și Dezvoltare a Statelor Unite. România a solicitat AIEA să desfășoare o misiune de evaluare a proiectului de proiectare a am plasamentului și a evenimentelor externe (SEED) pentru a evalua procesul care a fost urmat în alegerea amplasa mentului preferat. Misiunea SEED - care a avut loc între 22 și 24 august - a fost prima misiune SEED a AIEA care a analizat selecția unui amplasament pentru un SMR.

Revizuirea efectuată de AIEA a evaluat modul în care România a desfășurat procesul de selectare a amplasa mentului pentru SMR în raport cu standardele de securi tate ale AIEA, luând în considerare impactul potențial al unor evenimente externe, cum ar fi tsunami, cutremure și inundații, precum și impactul potențial al unor acciden te cu probabilitate redusă asupra populației.

România a informat AIEA că în perioada următoare vor fi efectuate evaluări aprofundate suplimentare ale sitului de la Doicești și că abordează în mod activ reco mandările misiunii SEED a AIEA..

analysis and collection of confirmatory data for the FEED study, together with detailed recommenda tionsontheminimizationofprojectrisks.

The team provided some recommendations to support the optimization of the site selection pro cess and to minimize the risk that the following phases will identify important safety issues that may affect project implementation. In particular, the IAEA team recommended that:

All data be collected in a site selection summary report, according to the recommendations issued in IAEASafetyGuideSSG-35,toprovidetraceablesup portforlaterdecisionsandsiteevaluationphases.

A suitable graded approach be applied for the specific technology selected for the SMR to be de ployed, and in accordance with the potential radio logical consequences of accidents, to meet overall safety objectives. Guidelines on the IAEA approach togradingwereprovided.

A possible additional data collection phase for the selection process — through light investigation and monitoring — be implemented for the preferred site, as back-up solutions, focused on the most dis criminatingselectioncriteria.

InMay,theRomanianGovernment,throughstate company Societatea Nationala Nuclearelectrica SA (SNN), announced that it had chosen Doicești, ap proximately 90 km northwest of the capital Bucha rest, as the preferred site for the SMR, following an in-depthstudyconductedwithaUnitedStatesTrade andDevelopmentAgencygrant.Romaniarequested the IAEA to conduct a Site and External Events De sign (SEED) review mission to assess the process thatwasfollowedinchoosingthepreferredsite.The SEED mission — which took place from 22 to 24 Au gust — was the first ever IAEA SEED mission to look into site selection for an SMR.

The IAEA’s review assessed how Romania con ductedtheprocessforthesiteselectionoftheSMR against IAEA safety standards, taking into account potentialimpactstoasitefromexternalevents,such as tsunamis, earthquakes and floods, and potential impacts to the population from low probability acci dents at the site.

RomaniainformedtheIAEAthatfurtherin-depth assessmentsoftheDoiceștisitearetobeconducted in the upcoming period and it is actively addressing the recommendations of the IAEA SEED mission to supportthiswork.

11Revizuirea efectuată de AIEA a evaluat impactul potențial al unor evenimente externe, cum ar fi tsunami, cutremure și inundații, accidente.

The IAEA’s review assessed potential impacts from external events, such as tsunamis, earthquakes and floods, accidents at the site.

Călin Vilt:

Avem nevoie de urgentarea retehnologizării Unității 1

și a proiectelor U 3 și 4

We need to speed up the retrofitting of Unit 1 and the Unit 3 and Unit 4 projects

România

are nevoie de urgentarea reteh nologizării Unității 1 și a proiectelor U3 și 4, susține Călin Vilt, expert în cadrul Guvernului – Consiliul Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă OD 7 Energie și Con silier Științific Onorific CNR-CME. În cadrul interviului exclusiv oferit Energynomics, Călin Vilt demontea ză miturile despre nuclear lansate de unele dintre organizațiile de mediu și se referă la necesitatea nu clearului pe termen lung, alături de regenerabile, în mixul optim pentru România.

Romania

BOGDAN TUDORACHE

needs to speed up the retrofit tingofUnit1andtheU3andU4projects, claimsCălinVilt,expertwithintheGovern ment - Advisory Council for Sustainable Development OD 7 Energy and Honorary Scientific Advisor of RNC-WEC. In the exclusive in terview with Energynomics, Călin Vilt debunks the mythsaboutnuclearpowerlaunchedbysomeofthe environmental organizations and refers to the need for nuclear power in the long run, together with re newables,intheoptimalmixforRomania.

Călin Vilt

Expert în cadrul Guvernului – Consiliul Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă

OD 7 Energie și Consilier Științific Onorific CNR-CME

Expert within the GovernmentAdvisory Council for Sustainable Development OD 7 Energy and Honorary Scientific Advisor of RNC-WEC

Stimate domnule Călin Vilt, Greenpeace susține că energia nucleară reprezintă o diver siune costisitoare de la dezvoltarea și imple mentarea la scară largă a energiei regenerabi le. Cum comentați?

Pe site-ul Departamentului Energiei din SUA exis tă statistici legate de disponibilitatea nuclearului, vi zavi de alte surse: el este în permanență peste 90% disponibil, și la putere nominală – pentru că nuclearul este must run, la fel cum sunt și regenerabilele. El este esențial pentru baza curbei de sarcină, în bandă. Regenerabilele merg cât bate vântul sau cât e soa re. În schimb, nuclearul e sursă de bază, iar acum a apărut, o dată cu subiectul hidrogen și producția din nuclear – hidrogenul roz, cum i se mai spune, produs prin electroliză din nuclear la golul de noapte. Acum se speră să se coboare de la media de 55 de MWh pentru producția unei tone de hidrogen, la o țintă de 45 MWh și 10 tone de apă... Aici e marele obstacol, pentru că nu poți să amplasezi oriunde o electroliză de acest nivel pentru hidrogen – ai nevoie de cantități mari de apă. Trebuie să apară niște studii similare cu economia circulară – scoți apa din circuitul natural din locul x și o redai circuitului în locul y, peste câteva zile. Aici trebuie să se facă niște socoteli, să se vadă cum se mută apa pe planetă – pentru că asta s-ar putea să accentueze schimbările climatice. Muți cantitățile de apă pe planetă și va trebui să existe și o ritmare între timpul de extragere și timpul de redare.

Legea mult-promisă de Guvernul României pe hidrogen încă nu a fost adoptată...

Nu. Acum se lucrează la niște standarde internaționale privind hidrogenul, deci o să apară mai multe probleme. Au început să apară benzinării care au și stații de încărcare pentru mașini electrice și o să apare și pompe pentru mașini pe hidrogen. Nu avem însă un standard de coexistență pe același perimetru al unei benzinării pentru benzină, motorină, hidrogen și electric – teoretic ele ar fi incompatibile. Trebuie să apară niște măsuri specifice din punct de vedere al protecției împotriva incendiilor și accidentelor.

Eolianul produce împotriva curbei de sarcină, pre ponderent noaptea, spre deosebire de solar, care aju tă curba de sarcină – așadar trebuie să duci producția de hidrogen lângă un parc eolian, dar o mare problemă e că trebuie să fi lângă un curs de apă, ca să extragi apă – și mai e nevoie și de o stație de tratare chimi că a apei – pentru că nu poți face electroliză din apă

DearMr.CălinVilt,Greenpeaceclaimsthatnuclear power is a costly diversion from the large-scale development and implementation of renewable energy.Howdoyoucomment?

On the website of the US Department of Energy there are statistics on nuclear availability, in relation to other sources: it is permanently over 90% available, and at the rated output - because nuclear is must run, just as renewables are. It is essential for the base of the load curve,inbaseload.Renewablesworkaslongasthewind blows or as long as the sun shines. Instead, nuclear is a basic source, and now, with the hydrogen and nuclear production topic, the pink hydrogen appeared, as it is called, produced by electrolysis from nuclear power dur ing off-peak night hours. Now there’s hope to decrease from an average of 55 MWh for the production of a ton of hydrogen to a target of 45 MWh and 10 tons of wa ter… This is where the big obstacle is, because you can not place an electrolysis of this scale for hydrogen any where -youneedlargequantitiesofwater.Thereshould be some similar studies with the circular economy - you takethewateroutofthenaturalcircuitfromxplaceand put it back into the circuit in y place after a few days. Some calculations should be made here, to see how the waterismovedontheplanet-becausethiscouldaccen tuateclimatechange.Youmovethequantitiesofwater ontheplanetandtherewillalsoneedtobeapacingbe tweentheextractiontimeandtherenderingtime.

Thehydrogenlaw,much-promisedbytheGovern mentofRomania,hasn’tbeenadoptedyet…

No. Now they are working on some international standardsregardinghydrogen,sotherewillbemanyprob lems. Filling stations with charging stations for electric carshavestartedtoappearandtherewillalsobepumps forhydrogen-fueledvehicles.Butwedon’thaveastand ardofcoexistenceonthesameperimeterofafillingsta tionforgasoline,diesel,hydrogenandelectric-intheory theywouldbeincompatible.Somespecificmeasuresare neededintermsofprotectionagainstfireandaccidents.

Windenergyproducesagainsttheloadcurve,mainly duringthenight,unlikesolar,whichhelpstheloadcurvesoyouneedtotakehydrogenproductionclosetoawind park, but a big problem is that you need to be close to a watercourse, so you can extract water - and you also need a chemical water treatment station - because you can’t do electrolysis from untreated water, but from softened water. We have been struggling for several yearstobuildsuchahydrogenproductioncircuit…Atthe

25-50

Calmarea

netratată, ci din apă dedurizată. Ne chinuim de câțiva ani să construim un astfel de circuit de producție de hidrogen... La ora actuală, producția de hidrogen din România are circa 5.700-5.800 tone la Chimcomplex și la Govora, iar la Onești sunt stații instalate din anii ‘70-80. Ei îl folosesc pentru liniile lor de chimizare și mai au un excedent pe care n-au posibilitatea să-l stocheze și pe care îi eliberează pur și simplu în atmo sferă. I-am convins să se înțeleagă cu Transgaz și să se pună la punct niște puncte de injecție cu care să se îmbunătățească parametrii gazului natural. Până la 20% adaos îți crește temperatura flăcării de ardere. E o problemă și cu conductele – cele din polipropilenă obișnuită nu sunt compatibile cu hidrogenul.

Revenind la nuclear, de ce există o înverșunare atât de mare a organizațiilor de mediu împotri va nuclearului?

Eu zic că sunt depășiți de vremuri. S-a convins toată lumea că viitorul este verde, cu regenerabile, dar și cu nuclear la baza curbei de sarcină. Pro blematica tratării deșeurilor a fost rezolvată

moment, hydrogen production in Romania has about 5,700-5,800 tons at Chimcomplex and in Govora, and in Onești there are stations installed since the ‘70-80s. They use it for their chemical processing lines and they have some surplus that they cannot store and which they simply release into the atmosphere. I convinced themtofindanagreementwithTransgazandimplement someinjectionpointsinordertoimprovetheparameters of natural gas. An addition of up to 20% increases the temperature of the combustion flame. There is also a problemwiththepipelines-thosemadeofordinarypoly propylenearenotcompatiblewithhydrogen.

Returning to nuclear energy, why is there such a big fierceness of environmental organizations againstnuclear?

Quenching nuclear fuel takes between

and

depending

the type –natural

în toate țările, într-adevăr este o transparență redusă a oficialilor în a se aduce la cunoștință tehnologiile de tratare – și e o problemă care necesită timp. Calmarea combustibilului nuclear durează între 25 și 50 de ani, în funcție de tip – uraniu natural sau îmbogățit.

Greenpeace susține că nu s-a descope rit o astfel de tratare...

Ea e folosită, clar. Este ca într-o paralelă cu gu noaiele – noi în anii ’90 nu aveam suficiente gunoaie sortate ca să producem energie – cum e cazul de la Glina, cu turbinele de 12 MW, dintre care înțeleg că prima s-a instalat. Așa că noi n-am putut să pornim proiectul în 1991, când s-a făcut studiul de fezabili tate, pentru că nu aveam suficiente gunoaie. Viitoa rele cicluri nucleare vor fi cu toriu, care este un alt izo top conținut în uraniul ars, iar reprocesarea uraniului va duce la producția de toriu, folosit în următoarea generație de reactoare – cele cu toriu, pe lângă cele de fuziune.

Reactoarele modulare mici (SMR) sunt însă clasice...

SMR-urile sunt niște reactoare absolut obișnuite, cum sunt reactoarele PWR (pressurized water

Ithinktheyareoutofstepwiththetimes.Everyone is convinced that the future is green, with renewables, but also with nuclear at the basis of the load curve. The wastetreatmentissuehasbeenresolvedinallcountries; indeed, there is a reduced transparency of officials in making the treatment technologies known - and it is a problem that takes time. Quenching nuclear fuel takes between25and50years,dependingonthetype–natu ralorenricheduranium.

Greenpeace claims that no such treatment has been discovered…

It is used, clearly. It is like a parallel with garbage - in the 90s we didn’t have enough sorted garbage to pro duceenergy-asisthecaseinGlina,withthe12MWtur bines, of which the first one has been installed from my understanding. So,wecouldn’tstarttheprojectin1991, when the feasibility study was prepared, because we didnothaveenoughgarbage.Thefuturenuclearcycles will be with thorium, which is another isotope contained in the burned uranium, and the reprocessing of uranium will lead to the production of thorium, used in the next generation of reactors - thorium reactors in addition to fusionreactors.

Small modular reactors (SMS) are however classical…

SMRs are like absolutely regular reactors, like the PWRs(pressurizedwaterreactor-Ed.)aroundtheworld. Theyhavebeenshrunk,sotechnologyfromaircraftcar riers and submarines, simplified has been transferred – with less stringent safety requirements – because they are containerized in a capsule vessel. They were

reactor – n.r.) din toată lumea. Ele au fost micșorate, deci au fost transferate elemente de tehnologie de la portavioane și submarine, simplificate – cu cerințe de siguranță mai puțin stricte – pentru că sunt con tainerizate într-un vas capsulat. Acestea au fost dez voltate în urma avariei de sistem din SUA din august (2003), când s-a dat temă să se vină cu niște soluții ca să se evite un al doilea blackout de genul celui care a fost atunci. Au fost afectați (55 de) milioane de lo cuitori din SUA și Canada, vreme de 3-4 zile, în unele zone. Și atunci au decis să digitalizeze sistemul ener getic, să îl împartă în micro-grid-uri și să construiască soluții de generare cu stocare distribuită în microgrid-ul respectiv. Astfel, din automatizarea de sistem orice defect care se produce în micro-grid-ul respectiv se izolează local și nu se mai extinde la nivel național. Asta a fost logica pentru care s-a optat pentru aces te SMR-uri. Noi am avut niște discuții și în România, și în Florida cu specialistul care a elaborat studiul care a stat la baza Energy Security Act – finalizat în 2007 – și care a instaurat principiul celor cinci nouari - the five nines – 99,999% grad de asigurare a energiei la toți consumatorii. Și în SUA și în România el se învârte în jur de 99,85%.

Se admite ca 0,015% să ai întreruperi cauzate de avarii, mentenanță, alte cauze. Or, creșterea aceasta de la 99,85% la 99,999% costă enorm. Așadar, în SUA se asigură generare cu stocare, dar are loc și di gitalizarea, o digitalizare bine programată. Există deja cinci sau șase state ale SUA contorizate inteligent.

La noi, din păcate, procesul de contorizare inteligentă întârzie...

Nejustificat. Acum, în pandemie, s-a văzut că aveau nevoie de contorizare inteligentă. Azi, când discutăm de criză la prețurile astea, unde s-au blocat toate măsurile de intervenție? În citiri, în babilonia cu facturi storno, index, certuri cu toți clienții etc. Am fost de acord, nu are sens să facem contorizare în mediul rural, unde sunt consumuri de 100 KW lu nar și distanțe mari între consumatori. Dar în orașe se putea face contorizare inteligentă fluierând. Au fost niște proiecte-pilot în intervalul 2014-2017 în care au analizat zone rurale și zone urbane, iar fie care operator de distribuție a avut câte 4 proiecte de realizat. Totuși, nu reușesc să treacă cu citirile peste niște rate impuse în ordinul ANRE. I-a prins descoperiți pe toți mai ales în zona de IT, pentru că acolo se încurcă lucrurile.

developed following the system failure in the US in Au gust(2003),whentaskwastocomeupwithsomesolu tions to avoid a second blackout like the one that hap penedthen.(55)millionsofinhabitantsfromtheUSAand Canada were affected, for 3-4 days, in some areas. And thentheydecidedtodigitizetheenergysystem,tosplit itintomicro-gridsandbuildgenerationsolutionswithdis tributed storage in the respective micro-grid. Therefore, from system automation any defect that takes place in therespectivemicro-gridisisolatedlocallyandnolonger expands at national level. This was the logic for choos ing these SMRs. We had some discussions in Romania andinFloridawiththespecialistwhopreparedthestudy underlyingtheEnergySecurityAct-completedin2007 - and which put in place the principle of the five nines99.999% degree of assurance of energy to all consum ers.InboththeUSandRomania,itisaround99.85%.

0.015% is admitted for interruptions caused by fail ure, maintenance and other causes. But this increase from 99.85% to 99.999% costs a lot. Therefore, in the US, generation is ensured with storage, but digitization alsotakesplace,awell-programeddigitization.Thereare alreadyfiveorsixstatesoftheUSwithsmartmetering.

Inourcountry,unfortunately,thesmartmetering processisdelayed…

Unjustifiably.Now,duringthepandemic,itwasseen that they needed smart metering. Today, when we are discussing about crisis at these prices, where did all the intervention measures get stuck? In the readings, in the mess with cancellation invoices, index, quarrels with all customers etc. I agreed, it makes no sense to do meter ingintheruralenvironment,wherethereisconsumption of100KWpermonthandlargedistancesbetweencon sumers. But in the cities smart metering could be easily implemented. There have been some pilot projects dur ing2014-2017inwhichsomeruralandurbanareaswere analyzed, and each distribution operator had 4 projects to implement. However, they don’t manage to pass the readings above some rates imposed in the ANRE order.

Azi, când discutăm de criză la prețurile astea, unde s-au blocat toate măsurile de intervenție? În citiri, în babilonia cu facturi storno, index, certuri cu toți clienții etc. În orașe se putea face contorizare inteligentă.

Today, when we are discussing about crisis at these prices, where did all the intervention measures get stuck? In the readings, in the mess with cancellation invoices, index, quarrels with all customers etc. In the cities smart metering could be easily implemented.

Cum vedeți rezolvată problema actuală a prețurilor energiei?

Prin preț reglementat la producător.

Dar nu se sare UE în cap?

De ce, Spaniei și Poloniei le-a sărit UE în cap? Ia să ne uităm la piața spot - noi suntem la 600 (de euro/ MWh – n.r.), ei (Spania – n.r.) sunt la 180. Polonia e la 300 (de euro/MWh – n.r.), dar, oricum, e la jumătate față de noi (între timp, 100 euro/MWh). Însă Polonia are 70% cărbune, pe când noi avem un mix echilibrat.

Am văzut că Germania și alții redeschid cărbu nele, noi nu?

Dacă autoritățile s-au apucat să spună că în chidem cărbunele, fără să se uite să vadă că orice investiție are un anumit număr de ore de funcționare. Un grup are în jur de 220-230.000 de ore de funcționare. Le-am retehnologizat, nu poți să le casezi la 100.000 de ore. E vorba de eficiența investiției: mi-am amortizat retehnologizarea sau nu? De ce nu accelerează Unitățile 3 și 4? S-a semnat ordinul cu termen de punere în funcțiune în 2030. Nu înțeleg cum s-a venit cu asemenea propunere,

ItcaughtthemalluncoveredespeciallyintheITarea,be causethisiswherethingsgetmessy.

How do you think the current problem of energy pricescanberesolved?

Byregulatedpriceattheproducer.

Whyisn’ttheEUcomingatthem?

Why,didtheEUcomeatSpainandPoland?Let’stake a look at the spot market - we are at 600 (EUR/MWhEd.),them(Spain-Ed.)areat180.Polandisat300(EUR/ MWh - Ed.), but anyway it is at half compared to us (in themeantime,EUR100/MWh).ButPolandhas70%coal, whilewehaveabalancedmix.

We have seen that Germany and others are reo peningcoalcapacities,whilewedon’t?

Because the authorities have started to say that we will close coal-fired capacities, without considering that any investment has a certain number of hours of operation. A group has around 220-230,000 hours of operation.Weretrofittedthem,theycannotbescrapped at 100,000 hours. It’s about investment efficiency: did I amortize the retrofitting or not? Why don’t they

Greenpeace:Argumentsagainst nuclearpower

Nuclear power is a costly diversion from the large-scale development and implementation of renewable energy, of energy efficiency and of decentralized, affordable energy systems, necessary for a low carbon future

viitor

Avem alternative reale, mai sigure, mai rapide și mai ieftine pentru a reduce emisiile de carbon, utilizând energie regenerabilă și măsuri de eficiență energetică

Nu există o soluție dovedită pentru tratarea deșeurilor radioactive Extinderea energiei nucleare la nivel internațional ar crește considerabil riscurile asociate terorismului și proliferării armelor nucleare

Centralele nucleare nu pot fi construite la timp pentru a combate criza climatică, înghit bugete enorme și au costuri în continua creștere, deci sunt ineficiente și ca soluție pentru criza climatică, nu numai pentru cea energetică.

We have real alternatives, safer, faster and cheaper to reduce carbon emissions, using renewable energy and energy efficiency measures

There is no proven solution to treat radioactive waste Expansion of nuclear power at international level would significantly increase the risks related to terrorism and the proliferation of nuclear weapons

Nuclear power plants cannot be built in time to combat the climate crisis, they swallow huge budgets and have ever-increasing costs, so they are ineffective as a solution to the climate crisis, not only to the energy crisis.

când Coreea a pus în funcțiune un proiect similar în 54 de luni. Când ne-am oprit, noi eram deja la luna 23 cu lucrările - civile, într-adevăr, și fără echipamen te contractate. Am stat din ’90 până acum, a plouat și a nins pe clădirile (R 3 și R 4) care trebuie acum reexpertizate, remediate, pentru că s-au degradat și trebuie să contractăm echipamentele cu ciclu lung de fabricație. Asta durează și e greu de făcut, pe de-o parte pentru că tot ce înseamnă electric –automatizările analogice – au dispărut din piață, au apărut generațiile digitale. Se reproiectează tot. Cal culatoarele de proces de la U1 și U2 au fost ultimele care au ieșit de pe banda fabricii în 1985. Chinezii au folosit tehnologia CANDU cu servere moderne, dar au luat un convertor de soft Hitachi, ca să foloseas că tot soft-ul vechi. Softul are o problemă - trebuie certificat de autoritatea de reglementare din țara respectivă și trebuia să-l rulezi timp de 3-4 ani ca să fie declarat omologat și conform. Avem nevoie de software nou, cât durează e un subiect deschis. Iar reproiectarea sistemelor de electrică-automatizare, sute de asemenea sisteme, nu mai ai cu cine să o faci! Din fericire, toate sunt mai mici acum, mai com pacte, au consum propriu tehnologic mai mic, sunt niște avantaje.

Având în vedere tehnologia modernă, IoT, când am putea avea gata 3 și 4? Cred că în 2027, la oprirea U1, ar trebui ca 3 și 4 să fie gata. Dar e nevoie de mobilizare! Retehnolo gizarea U1 e întârziată față de graficul aprobat de acționari, reactoarele 3 și 4 sunt întârziate față de graficul cu 2030 și nu au comandat nimic. Nu mi-e clar nici ce este cu creditul cu SUA. Nimeni n-a văzut acordul. Toate proiectele nucleare s-au ieftinit, nu mai la noi a crescut cu un miliard. Pe studiul vechi de fezabilitate era 6,1, pe studiul nou acum e 7,2 (miliar de USD). De ce? N-au răspuns. Agenția Nucleară de la Paris a realizat un studiu, iar fostul director financi ar de la Nuclearelectrica a fost parte din echipa care a elaborat acest studiu potrivit căruia toate proiec tele nucleare s-au ieftinit. Au existat două excepții unde a crescut puțin costul, și au explicat și de ce. E inexplicabil de ce se întârzie! În plus, va exista un de ficit de resurse umane, de specialiști în domeniu care acum nu mai sunt în România. Asigurarea calității nu e o joacă, orice lucrare trebuie verificată de trei specialiști, iar asta ia timp. Avem nevoie să urgentăm aceste procese!

acceleratewithUnits3and4?Theorderwassignedwith commissioningdeadlinein2030.Idon’tunderstandhow they came up with this proposal, when Korea commis sionedasimilarprojectin54months.Whenwestopped, we were already at month 23 with the works - civil, in deed, and without contracted equipment. We stayed from ‘90 until now, it rained and snowed on the build ings (R 3 and R 4) that now need to be re-expertised, fixed, because they have deteriorated and we have to contract the equipment with a long manufacturing cy cle. This takes time and it’s difficult to do, on the one handbecauseeverythingthatmeanselectrical-analog automation - has disappeared from the market, digital generations have appeared. Everything is redesigned. The U1 and U2 process computers were the last to comeoutofthefactoryin1985.TheChineseusedthe CANDUtechnologywithmodernservers,buttheytook a Hitachi software converter to use all the old software. Thesoftwarehasaproblem-itneedstobecertifiedby theregulatoryauthorityinthatcountryandyouhadto run it for 3-4 years to be declared certified and com pliant. We need new software, how long it takes is an open point. And the redesign of electrical-automation systems,hundredsofsuchsystems,there’snoonetodo itwith!Fortunately,theyareallsmallernow,morecom pact,theyhavealowerowntechnologicalconsumption.

Giventhemoderntechnology,IoT,whencouldwe haveunits3and4ready?

Ibelievein2027,whenU1isstopped,3and4should be ready. But it requires mobilization! The retrofitting of U1 is behind the schedule approved by shareholders, reactors 3 and 4 are behind schedule compared to the 2030 schedule and nothing has been ordered. It is not clear to me what is the issue with the US loan. No one hasseentheagreement.Allnuclearprojectsarecheaper, only in our case it increased by one billion. Based on the old feasibility study it was 6.1, while on the new study nowitis7.2(billionUSD).Why?Theydidnotanswer.The ParisNuclearAgencyconductedastudy,andtheformer CFOofNuclearelectricawaspartoftheteamthatdevel oped this study according to which all nuclear projects became cheaper. There were two exceptions where the costincreasedslightly,andtheyalsoexplainedwhy.The delayisinexplicable!Moreover,therewillbeashortageof humanresources,ofspecialistsinthefieldwhoarenow no longer in Romania. Quality assurance is not a game, any work must be verified by three specialists, and this takestime.Weneedtoexpeditetheseprocesses!

venituri de 839 mil. euro din energie în S1

Eurohold, compania mamă a Euroins România, a înregistrat venituri totale de 4 ori mai mari în primul semestru (S1), afa cerile din domeniul energiei generând venituri de 839 milioane euro și o EBITDA de 68,8 milioane euro. Eurohold Bulgaria AD a raportat rezultate record pentru S1: veniturile totale au ajuns la 1,62 miliarde euro în perioada ianuarie-iunie, o valoare absolut record în istoria holdingului. EBITDA și profitul net s-au ridicat la peste 86 mil. și, respectiv 37 mil. euro.

Eurohold:

revenues of

Eurohold, parent company of Euroins Romania, posted to tal revenues by 4 times higher in H1, energy businesses ge nerating revenues of EUR 839 million and an EBITDA of EUR 68.8 million. Eurohold Bulgaria AD reported record results for H1: total revenues amounted to EUR 1.62 billion during January-June, an absolute record value in the history of the holding. EBITDA and the net profit amounted to over EUR 86 million and EUR 37 million respectively.

E.ON a virat la buget peste 1 mld. lei în 2021 Companiile E.ON din România au contribuit, anul trecut, la susținerea economiei locale prin colaborări cu peste 900 de furnizori direcți, respectiv cu aproximativ 2.300 de furnizori de produse și servicii de-a lungul întregului lanț

a fost de aproximativ

prezență

România,

către bugetul de

E.ONtransferredtothebudget over RON 1 billion in 2021 E.ON companies in Romania last year contributed to supporting the local economy by collaborations with over 90 direct suppliers, respectively approximately 2,300 providers of products and services along the entire supply chain. The value of payments made by them was approximately RON 1 billion. In the 16 years of presence in Romania, taxes paid by E.ON Group to the state budget exceeded the amount of RON 11.8 billion.

Nou consorțiu pentru IPO-ul Hidroelectrica

New consortium for Hidroelectrica’s IPO

Franklin Templeton, acționarul Fondului Proprietatea (FP), și Hidroelectrica au selec tat consorțiul de bănci de investiții pentru IPO, care este compus din bănci de investiții internaționale, regionale și locale. În cadrul procesului de IPO, rolul băncilor de investiții selectate este de a recomanda structura optimă a tranzacției, de a promova palma resul, precum și strategia și atractivitatea Hidroelectrica în rândul investitorilor locali și internaționali, de a plasa instrumentele fi nanciare oferite în cadrul IPO-ului, precum și de a acorda asistență în procesul de listare.

Proiectul Carmen, finanțat prin Connecting Europe

Partenerii din cadrul proiectului Smart Grid Carmen au aplicat pentru o nouă finanțare prin programul Connecting Europe Facility. Proiectul este dezvoltat de către Delgaz Grid și Transelectrica, în parteneriat cu operatorul de transport maghiar MAVIR și are o valoare de aproximativ 120 milioane euro, iar investiția vizează lucrări care se vor desfășura pe du rata a 4 ani, în perioada 2023-2026, în scopul tranziției către o rețea inteligentă, cât și dezvoltarea primului Smart Grid PCI din România cu impact transfrontalier.

Franklin Templeton, shareholder of Fon dulProprietatea(FP),andHidroelectricahave selected the consortium of investment ban ksfortheIPO,whichconsistsofinternational, regional and local investment banks. Within the IPO process, the role of the selected in vestmentbanksistorecommendtheoptimal structure of the transaction, promote the track record, as well as the strategy and at tractiveness of Hidroelectrica among local andinternationalinvestors,placethefinanci al instruments offered within the IPO, as well asgrantingassistanceinthelistingprocess.

Q3 2022 Carmen project, funded through the Connecting Europe Facility

Partners in the Smart Grid project Carmen applied for new fundingundertheConnectingEuropeFacility.Theprojectisde veloped by Delgaz Grid and Transelectrica, in partnership with the Hungarian TSO MAVIR, and has a value of approximately EUR 120 million and the investment aims at works that will be carried out for a period of 4 years, during 2023-2026, for the purposeoftransitiontoasmartgrid,aswellasthedevelopment ofthefirstSmartGridPCIinRomaniawithcross-borderimpact.

Alessio Menegazzo:

Comunitățile de energie ar trebui stimulate mai mult

We should incentivize more the energy communities

BOGDAN TUDORACHE

Până

acum, strategia energetică a fost con struită în sens descendent (top-down), cu investiții imense necesare pentru construi rea activelor de producție. Viitorul se află în altă parte. Acum ar trebui să stimulăm din ce în ce mai mult comunitățile de energie și de acolo să construim securitatea energetică, spune Alessio Menegazzo, director de sustenabilitate și afaceri instituționale la Enel România. Iar strategia de dez voltare durabilă a Enel se concentrează pe alocarea capitalului pentru a sprijini furnizarea de energie electrică decarbonizată, permițând electrificarea cererii de energie a clienților, valorificând crearea de valoare pe tot parcursul lanțului valoric și avansând în atingerea obiectivelor sustenabile NetZero până în 2040, spune Menegazzo pentru Energynomics, în cadrul un interviu în exclusivitate. „Dezvoltarea dura bilă ar trebui să însemne mai puțin comunicare și mai mult implementare”, spune el.

Cum afectează războiul din Ucraina investițiile principalilor investitori străini din România și ce ar trebui să facă statul român pentru a permite accelerarea investițiilor și pentru a asigura independența noastră energetică de aprovizionarea din Rusia? Cum modifică aceas tă nouă stare de lucruri modul în care sunt apli cate strategiile de dezvoltare durabilă?

Situația de pe piața energiei nu doar în România, ci în Europa în general, este destul de critică - invazia Ucrainei și comportamentul Rusiei cu privire la fur nizarea de gaze au creat provocări fără precedent. Pentru mine, problema e cum ne putem distanța ra pid de un sector energetic bazat pe gaze, care a de monstrat de nenumărate ori că generează crize din cauza volatilității prețurilor mărfurilor și nu permite clienților să joace un rol activ - aceasta este problema

So far, the energy strategy was built topdown, with huge investments needed for the generation assets to be built. The future lies elsewhere. Now we should in centivize more and more the energy com munitiesandfromthat,buildingup,theenergysecu rity, says Alessio Menegazzo, Head of Sustainability and Institutional Affairs, Enel Romania. And Enel’s sustainablestrategyfocusesonallocatingcapitalto support the supply of decarbonized electricity, ena blingtheelectrificationofcustomerenergydemand, leveraging the creation of value throughout the value chain and moving forward the achievement of sustainableNetZeroobjectivesto2040,Menegazzo tells Energynomics, within an exclusive interview. ”Sustainability should be less about communication andmoreaboutimplementation”,hesays.

How does the war in Ukraine affect the invest ments of the main foreign investors in Romania and what should the Romanian state do to allow an acceleration of investments and to ensure our energy independence from sup plies from Russia? How does this new state of things change the way that the sustainability strategies are applied?

ThesituationontheenergymarketnotonlyinRo maniabutinEuropeingeneralisquitecritical-thein vasionofUkraineandRussia’sbehaviorongassupply

Alessio Menegazzo Director de sustenabilitate și afaceri instituționale la Enel Romania

Head of Sustainability and Institutional Affairs at Enel Romania

ELECTRICITY | sustenabil / sustainable

Dacă vrem să fim responsabili, singura modalitate este de a electrifica din ce în ce mai mult activitățile consumatoare de energie.

Ifwewanttoberesponsible,theonlywayistoelectrifymore andmoretheenergyconsumingactivities.

reală. Viitorul ar trebui să includă un sistem energetic ce se bazează din ce în ce mai mult pe energiile re generabile, care sunt ieftine și scalabile, cu avantajul suplimentar al posibilității pentru consumatorii finali să joace un rol relevant, devenind prosumatori.

Până acum, strategia energetică a fost construi tă în sens descendent, cu investiții imense necesare pentru construirea activelor de producție. Viitorul se află în altă parte. Acum ar trebui să stimulăm din ce în ce mai mult comunitățile de energie și de acolo să construim securitatea energetică.

Putem realiza acest lucru doar cu energiile rege nerabile, care ar trebui să fie la baza sistemului ener getic. Rezultatul este că, dacă vrem să fim respon sabili, singura modalitate este de a electrifica din ce în ce mai mult activitățile consumatoare de energie, precum felul în care ne încălzim și răcim casele și biro urile, felul în care gătim și ne deplasăm. Acesta este motivul pentru care trebuie să renunțăm la gaze în sectorul energetic cât mai curând posibil. Opinia mea este că aceasta ar trebui să fie lecția învățată: gazul nu este sustenabil din punct de vedere al mediului, din punct de vedere economic și geopolitic. Analizând aceste lucruri, care sunt clare pentru toată lumea, de ce să nu recunoaștem că aceasta este o marfă față de care trebuie să ne schimbăm abordarea și atitudi nea cât mai curând posibil?

Care sunt cei mai importanți piloni ai noii stra tegii de dezvoltare durabilă pe termen scurt, mediu și lung pe care se concentrează Enel, în acest nou mediu? Cum s-a schimbat în ultima perioadă importanța acestor piloni?

Strategia noastră se articulează în jurul conceptu lui de bază al contribuției la construirea unei societăți mai echitabile și mai incluzive de-a lungul întregului lanț valoric, protejând mediul în care trăim și creând

created unprecedented challenges. For me the topic is more how can we quickly move away from a gasdrivenenergysector,whichhasproventimeandagain that it generates crises due to commodity price vola tility and does not allow customers to play an active part - this is the real issue. The future should include an energy system relying more and more on renewa bles,whicharecheapandscalablewiththeadditional advantage that end-consumers can play a relevant rolebecomingprosumers.

So far, the energy strategy was built top-down, with huge investments needed for the generation assets to be built. The future lies elsewhere. Now we shouldincentivizemoreandmoretheenergycommu nitiesandfromthat,buildingup,theenergysecurity.

This is achievable only with renewables which should be at the core of the power system. The con sequence is that, if we want to be responsible, the only way is to electrify more and more the energy consuming activities like the way we heat and cool our homes and offices, the way we cook and move around. This is why we need to get rid of gas in the energysectorassoonaspossible.Myviewisthatthis should be the lesson learned: gas is not sustainable from the environmental, economic and geopolitical standpoint.Lookingatthesefactswhichareclearto everyone, why should we not acknowledge that this isacommoditytowardswhichweneedtochangeour approachandattitudeassoonaspossible?

What are the most important pillars of the newsustainabilitystrategyintheshort,medi umandlongtermEnelconcentrateson,inthis new environment? How did the importance of the pillars change recently?

Our strategy is articulated around the core con cept of contributing to building a fairer and more

oportunități pentru viitor pentru Companie și pentru părțile interesate, fără a lăsa pe nimeni în urmă.

Pilonii noștri principali se concentrează pe aloca rea capitalului pentru a sprijini furnizarea de energie electrică decarbonizată, permițând electrificarea cererii de energie a clienților, valorificând crearea de valoare pe tot parcursul lanțului valoric și avansând în atingerea obiectivelor sustenabile NetZero până în 2040.

Din fericire, strategia noastră nu este afectată în sensul că trebuie să reevaluăm, din contră, aceste direcții erau destul de clare pentru noi, am putea spu ne că acum conștientizăm mai mult urgența și trebu ie să creștem și mai mult gradul de conștientizare la nivelul societății cu privire la alegerile sustenabile și dezvoltarea durabilă strategică.

Înțelegem faptul că tranziția spre o societate mai durabilă poate fi obținută doar prin contribuțiile noas tre colective, și astfel consolidarea unei comunități mai mari de sprijin și practică este de asemenea o preocupare pentru noi. De exemplu, avem nevoie de definirea unor reguli care nu merg în direcția stimu lentelor pentru companii; companiile au nevoie de mai puțină birocrație pentru a accelera investițiile în digitizarea rețelelor și a permite investițiile in energia regenerabilă. Clienții ar trebui stimulați pentru a face alegeri care cresc eficiența energetică, de exemplu alegând aparate cu consum mai scăzut de energie sau chiar devenind prosumatori.

Multe companii angajează echipe și emit ra poarte de dezvoltare durabilă. Care sunt elementele-cheie pe care ar trebui să se con centreze companiile românești și care sunt elementele care încă lipsesc din strategiile companiilor românești?

La nivel internațional, există mai multe cadre de ra portare a Dezvoltării Durabile, care sunt destul de cla re și oferă nivelul necesar de transparență și rigoare/ direcție (precum Standardele GRI emise de Inițiativa de Raportare Globală). Personal, nu sunt adeptul ames tecării dezvoltării durabile cu comunicarea, deoarece potențialul de greenwashing este mai mare.

Dezvoltarea durabilă ar trebui să însemne mai puțin comunicare și mai mult implementare. Integra rea factorilor de mediu, sociali și de guvernanță în activitățile de afaceri ar trebui garantată de procese structurate precum analiza contextului de dezvolta re durabilă, identificarea priorităților pentru companie

inclusive society throughout the entire value chain, protectingtheenvironmentinwhichweliveandcre ating opportunities for the future for the Company and for our stakeholders, without leaving anyone behind.

Our main pillars are focused on allocating capital to support the supply of decarbonized electricity, enabling the electrification of customer energy de mand, leveraging the creation of value throughout the value chain and moving forward the achieve mentofsustainableNetZeroobjectivesto2040.

Luckily enough, our strategy is not impacted in thesensethatweneedtoreassess,onthecontrary, thesedirectionswerequiteclearforus,wecouldsay wefeelanincreasedsenseofurgencyandtheneed to create awareness at society level regarding sus tainable choices and strategic sustainable devel opmentsevenmore.

We understand that transition to wards a more sustainable society can only be achieved through our collec tive contributions, hence strength ening a broader community of support and practice is our preoc cupation as well. For example, what is needed is a setup of rules that do not go in the direction of incentive for companies, what companies need is less bureaucracytospeedupinvestmentsingrid digitalization and permitting for new renewables investments. Customers should be incentivized to make choices that increase energy efficiency, for ex ample, choosing appliances with lower levels of en ergyconsumptionoreventobecomeprosumers.

Urmarim atingerea obiectivelor sustenabile NetZero până în 2040.

We follow the achievement of sustainable NetZero objectives to 2040.

Many companies are hiring teams and issuing sustainability reports. What are the key ele mentsthatRomaniancompaniesshouldfocus on, and which are the elements that are still lacking, missing from Romanian companies strategies?

At the international level there are several Sus tainability reporting frameworks, which are quite clear and provide the needed level of transparency and rigor / direction (such as the GRI Standards is sued by the Global Reporting Initiative). Personally, I am not a supporter of mixing sustainability with communications, as the potential for greenwashing ishigher.

NET ZERO

Avem o strategie

Net Zero destul de ambițioasă, mergând mai departe de activitatea de producție și abordând toate aspectele afacerii noastre, de la achiziții la întreținere, la parcul auto și la produsele pe care le vindem clienților noștri.

We have quite an ambitious Net Zero strategy, going beyond the generation activity and tackling all aspects of our business, from procurement to maintenance, to car fleet, to the products we sell to our customers.

și părțile interesate, planificarea, implementarea, mo nitorizarea și raportarea dezvoltării durabile. Fiecare etapă a procesului ar trebui să se bazeze pe respec tarea drepturilor omului ca un element fundamental pentru urmărirea succesului durabil.

Raportarea dezvoltării durabile este un instru ment de responsabilitate în relația cu toate părțile interesate, dar devine din ce în ce mai mult o nece sitate pentru accesarea finanțării și a investitorilor.

Aceasta nu mai poate fi văzută ca o activitate de creștere a vizibilității. Echipele de sustenabilitate tre buie să crească gradul de conștientizare și să sprijine companiile în planificarea și monitorizarea integrării factorilor de sustenabilitate de-a lungul întregului lanț valoric. Profesioniștii în sustenabilitate trebuie să aibă un set de abilități care variază de la finanțe, la HR și la strategie. Astfel, un rol foarte puternic, cu impact mare. Și, desigur, aduce perturbări rolurilor de conducere și modelelor de management al afacerilor stabilite anterior, trebuie tratată cu responsabilitate și introdusă și planificată cu atenție.

Dezvoltarea durabilă, eficiența energetică și investițiile ecologice merg mână în mână. Ce face Enel la nivel local pentru a asigura toate sinergiile dintre aceste elemente-cheie?

Dezvoltarea durabilă nu se limitează doar la as pectul de mediu; factorii sociali și de guvernanță sunt la fel de importanți. Din nou, suntem norocoși pentru că am hotărât cu ani în urmă că preocuparea pentru impactul nostru asupra mediului urma să fie strategia noastră de bază. Avem o strategie Net Zero destul de ambițioasă, mergând mai departe de activitatea de producție și abordând toate aspectele afacerii noastre, de la achiziții la întreținere, la parcul auto și la produsele pe care le vindem clienților noștri. Încă mai sunt multe de făcut în acest domeniu, dar concentrarea pe aspectul social vizează crearea de valoare pe termen lung și pentru toate părțile inte resate, ajutându-le să crească și să facă față provo cărilor (angajați, clienți, toate comunitățile afectate și cu impact asupra activităților noastre). Desigur, promovarea egalității de gen și a diversității, echității și incluziunii sunt de mare importanță pentru noi, iar factorii de guvernanță care abordează toate as pectele proceselor, structurilor și mecanismelor care influențează controlul și direcția corporațiilor sunt la fel de importanți și în domeniul profesioniștilor și echipelor de sustenabilitate.

Sustainability should be less about communica tion and more about implementation. The integration ofenvironmental,socialandgovernancefactorsinthe businessactivitiesshouldbeguaranteedbystructured processes like the analysis of the sustainability con text, identification of priorities for the company and stakeholders, sustainability planning, implementation, monitoring and reporting. Every stage of the process shouldrelyonrespectforhumanrightsasafundamen talelementforpursuingsustainablesuccess.

Sustainabilityreportingisanaccountabilityinstru mentinrelationshipwithallstakeholders,butitisalso becoming more and more a necessity for accessing fundingandinvestors.Itcannotbeseenasavisibilitygaining activity any longer. Sustainability teams have to create awareness and support the companies to planandmonitortheintegrationofsustainabilityfac torsthroughoutthevaluechain.Sustainabilityprofes sionalsarerequiredtohaveasetofskillsrangingfrom finance, to HR and to strategy. So, a very strong role withalotofimpact.Andofcourse,itbringsdisruption topreviouslyestablishedmanagementrolesandbusi nessmanagementmodels,itmustbetreatedwithre sponsibilityandcarefullyintroducedandplanned.

Sustainability, energy efficiency and green investments go hand in hand. What does Enel locally to ensure all the synergies between these key elements?

Sustainability is not limited only to the environ ment aspect; the social and governance factors are asimportant.Again,weareluckybecausewedecided yearsagothatthepreoccupationforourenvironmen talimpactwasgoingtobeourcorestrategy.Wehave quite an ambitious Net Zero strategy, going beyond thegenerationactivityandtacklingallaspectsofour business, from procurement to maintenance, to car fleet, to the products we sell to our customers. Still there is a lot to do in this area, but the focus on the social aspect aims at creating long-term value with andforallourstakeholders,helpingthemtogrowand meetchallenges(employees,customers,allcommuni ties impacted and with impact on our activities). Of course,fosteringgenderequalityanddiversity,equity, and inclusion are of great importance for us and the governance factors tackling all aspects of processes, structures,andmechanismsthatinfluencethecontrol anddirectionofcorporations,arejustasimportantand intheareaofSustainabilityprofessionalsandteams.

Consiliul General al Municipiului București a adoptat actu alizarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) 20162030 pentru regiunea București-Ilfov și a portofoliului de pro iecte prioritare ale acestei zone. Hotărârea aprobă proiectul Mobilitate 2.0 – Planificare strategică și administrație publică digitalizată la nivelul Regiunii București-Ilfov. Actul normativ aprobă valoarea totală a proiectului de circa 4,4 mil. lei, din care cea nerambursabilă - 3,9 mil. lei.

Investiții

mld.

rețele

TheGeneralCouncilofBucharestMunicipalityadoptedthe update of the Sustainable Urban Mobility Plan (PMUD) 20162030 for the Bucharest-Ilfov region and of the portfolio of priority projects of this area. The decision approves the pro ject Mobility 2.0 - Strategic planning and digitized public ad ministration at the level of Bucharest-Ilfov Region. The legal act approves the total value of the project of around RON 4.4 million, of which the non-reimbursable part - RON 3.9 million.

InvestmentsofRON15billioningrids

The investments approved by the National Regulatory Authority for Energy in the period 2018-2021 amount to approximately RON 15 billion, compared to the forecast value of RON 14.8 billion, according to a statement. Investment works in the electricity sector were worth RON 9.2 billion. The most important share of investments is found in the distribution grids, respectively 91%. Investments of RON 5.8 billion were made in the gas sector, of which 62% for BRUA.

E.ON va instala 2.000 de stații de încărcare

E.ON to install 2,000 charging stations

E.ON investește, în următorii ani, în mii de noi puncte de încărcare ultrarapidă în întrea ga Europă. Pentru a instala 2.000 de astfel de stații de încărcare până la sfârșitul anului 2024, compania de energie s-a asociat cu producătorul de stații de încărcare Alpitro nic. Clienții E.ON Drive își pot deja încărca mașinile electrice la aproximativ 160.000 de puncte de încărcare publice în Germania și în alte țări europene. Până în 2026, E.ON intenționează să instaleze aproximativ 5.000 de noi puncte de încărcare rapidă.

APIA: Cotă dublă a autoturismelor verzi

Cota de piață a autoturismelor ecologice noi în România în total vânzări auto a ajuns, în primele șapte luni din 2022, la 20,7%, aproape dublu față de ianuarie-iulie 2021, când ponde rea era 11,2%, conform APIA. Numărul mașinilor electrice și full hybrid comercializate pe plan local, în intervalul ianuarie – iulie 2022, a fost de 14.485 de unități, dintre care 5.560 de exem plare (38,1%) sunt modele 100% electrice, 2.145 de exempla re (14,8%) hibride plug-in, iar 6.820 de exemplare (47.1%) sunt complet hibride.

APIA: Double share of green vehicles

The market share of new green vehicles in Romania in total car sales reached, in the first seven months of 2022, 20.7%, almost double compared to January-July 2021, when the share was 11.2%, according to APIA. The number of electric and full hybrid cars sold locally, during January - July 2022, was 14,485 units, of which 5,560 units (38.1%) are 100% electric models, 2,145 units (14.8%) plug-in hybrids, and 6,820 units (47.1%) are full hybrid cars.

E.ON will invest, in the following years, in thousands of news ultra-fast charging points across Europe. In order to install 2,000 such charging stations by end2024, the energy company has partnered with the charging station manufacturer Alpitronic. E.ON Drive customers can alre ady charge their electric cars at approxi mately 160,000 public charging points in Germany and other European countries. By 2026, E.ON plans to install approxima tely 5,000 new fast charging points.

Simtel Team – poveste de succes cu capital românesc

Simtel Team – a success story with Romanian capital

Pentru

Iulian Nedea și partenerii săi, alege rea de a intra în afaceri a venit în urmă cu mulți ani, după terminarea facultății și mai mult ca o necesitate. Astfel a fost constru it un greenfield pur românesc, în domeniul reparațiilor de telefoane mobile, urmat de un exit din care s-au constituit ”seed money” pentru afacerea de azi, din domeniul regenerabilelor. O afacere care crește în multipli fără precedent, în zona de montare și întreținere a proiectelor solare, însă se dezvoltă și pe orizontală, în domenii conexe.

În 2021 Simtel Team a crescut cu 53%, iar în acest an creșterea prognozată este de 85%, cu 50 MW de proiecte în derulare.

”După ce terminasem facultatea, într-o noapte am scris un business plan de 12 pagini, ulterior, când l-am rescris pe calculator, au ieșit 6 pagini, cu care m-am dus la doi oameni – unul pe care îl știam și altul pe care nu-l văzusem niciodată. Ambii au spus că e o idee bună și că vor să investească. L-am ales pe cel pe care nu-l văzusem niciodată în viața mea, el avea discoteca Max, mi-a dat banii de început, 2.000 de dolari, și am început un service de telefoane mobile”, își amintește Iulian Nedea, CEO-ul Simtel Team.

În 2005 service-ul a fost vândut unui fost an gajat cu 40.000 de dolari, iar afacerea s-a redefinit prin transformarea într-un furnizor de servicii pentru companiile de telefonie mobilă.

”Suntem printre primele greenfield-uri pure din România, am scris un business plan și acesta a fost finanțat de un investitor, lucru care la vremea ace ea nu se întâmpla decât între cunoscuți și rude. În 2005 ne-am apucat de dezvoltarea rețelelor de telecomunicații, mai întâi ca subcontractori, apoi contractori. Am avut șansa ca operatorii de telefo nie mobilă să investească în acea perioadă (20082011) în rețele 3G, iar perioada 2011-2212 a fost un an foarte bun, care ne-a permis să ieșim un pic din operaționalul normal și să încercăm să facem și

BOGDAN TUDORACHE

ForIulian Nedea and his partners, the choice to do business was made many years ago, after graduating college and rather as a ne cessity.ThisishowapurelyRomanianGreen field was built, in the field of mobile phones repairs, followed by an exit from which “seed money” was obtained for today’s business, in the renewable field. A business that is growing with unprecedented multiples, in the area of installation and maintenance of solar projects, but it is also developing horizontally, in related fields. In 2021, Simtel Team recorded a 53% growth,andthisyeartheforecastgrowthis85%,with 50MWofongoingprojects.

“After graduating college, one night I wrote a 12page business plan and later, when I rewrote it on my computer, 6 pages resulted, which I took to two peo ple-one,whomIknew,andanother,whomIhadnever seenbefore.Theybothsaiditwasagoodideaandthat theywerewillingtoinvest.IchosetheonewhomIhad neverseeninmylife,heownedtheMaxdisco,hegave methemoneytostart,USD2,000,andIstartedamo bile phone service”, Iulian Nedea, CEO of Simtel Team, remembers.

In2005theservicewassoldtoaformeremploy ee for USD 40,000, and the business was redefined by turning into a service provider for mobile phone companies.

“WeareamongthefirstpuregreenfieldsinRoma nia, I wrote a business plan and it was financed by an investor, which at that time only happened between friendsandrelatives.In2005westartedtodevelopthe telecommunications networks, first as subcontractors and then contractors. We had the chance that mobile phone operators invested in that period (2008-2011) in3Gnetworksand2011-2012wasaverygoodyear, whichallowedustogetoutofthenormaloperational and try to do other things too. Then we entered the communityofrenewableenergy”,saysIulianNedea,in anexclusiveinterviewwithEnergynomics.

alte lucruri. Atunci am intrat în comunitatea energiei regenerabile”, spune Iulian Nedea, în cadrul unui in terviu exclusiv oferit Energynomics.

Firma a prins schema inițială de subvenționare prin certificate verzi și s-a dezvoltat în perioa da 2012-2013, iar în 2014 ”deja nu se mai făceau proiecte”, după reducerea schemei de către stat, în mijlocul perioadei de subvenționare. ”În 2015-2017 nu s-a construit absolut nimic. Noi am rămas în bu sinessul ăsta, iar după ce am fost la München, unde am văzut pentru prima oară un târg de energie re generabilă, de o dimensiune fabuloasă, 24 de hale înțesate cu expozanți, ne-am dat seama de dimen siunea fenomenului și ne-am zis că e o piață către care putem să mergem. În 2014 am rămas parteneri ai unui fabrici din Italia care producea invertoare, cu capital american dar cu know-how italian. Șansa noastră a fost că în 2014, ABB, care e un colos la ni vel mondial, a cumpărat fabrica din Italia. Noi ne am trezit, practic, parteneri de service cu ABB! Am fost apreciați destul de tare, astfel încât am reușit să in stalăm multe echipamente în parcurile fotovoltaice din România - probabil o treime din parcurile din Ro mânia au astfel de echipament”.

PERIOADA DE ÎNCEPUT A PROIECTELOR DE ACOPERIȘ

Apoi a urmat o perioadă de creștere, în care Sim tel a devenit cel mai important furnizor de service al ABB din zonă. ”Am făcut mentenanță în Anglia, Franța, Suedia, Germania, Ucraina, Bulgaria, Româ nia, și am fost chiar de două ori și în Chile, în deșertul Atacama, la un parc de 140 MW. În perioada 20142017, când în România nu se construia nimic, neam crescut echipa și am tot încercat să deschidem piața. Piața nu a reacționat pentru că prețurile echi pamentelor erau destul de mari, iar prețul energiei era foarte mic. Am avut șansa ca în finalul anului 2017 la cererea Penny Market să construim un prim proiect pentru ei. Am făcut acest proiect și apoi am mers cu curaj către alți retaileri, care nu erau convinși inițial, dar, văzând studiul de caz Penny, s-au convins pe parcurs.”

Față de 2017, în prezent mentalitățile de bu siness și percepția (awareness-ul) legate de astfel de proiecte s-au schimbat radical. “Acum lucrurile se transfor mă rapid. Atunci exista CSR, acum ai departamente specializate de

The company caught the initial green certificates subsidy scheme and developed during 2012-2013, and in 2014 “projects already stopped”, after the re duction of the scheme by the state, in the middle of the subsidy period. “Absolutely nothing was built dur ing 2015-2017. We stayed in this business, and after we went to Munich, where we saw for the first time a renewable energy fair, of a fabulous size, 24 halls filled with exhibitors, we realized the size of the phe nomenon and we thought it was a market we could turn to. In 2014 we remained partners of a factory in Italy that produced inverters, with US capital but with Italian know-how. Our chance was that in 2014 ABB, which is a global giant, purchased the factory in Italy. We practically found ourselves service partners with ABB! We were quite appreciated, so we managed to install several equipment in photovoltaic parks in Ro mania - probably a third of the parks in Romania have suchequipment”.

Iulian Nedea CEO-ul Simtel Team

CEO of Simtel Team

focus

ESG la foarte multe companii”, spune Iulian Nedea. ”Cele mai multe companii cu care lucrăm sunt listate la bursă și trebuie să raporteze către bursă noi indi catori ESG, publicați prin rapoarte de sustenabilita te. La fel se întâmplă cu alte companii chiar dacă nu sunt listate. Au departamente întregi specializate și includ în rapoarte pagini întregi dedicate acestor indicatori, pentru că de la management, până la ul timul om din companie există o preocupare pentru mediu, pentru provocările de azi. Așa cum o compa nie are departamente juridice sau de contabilitate, interne sau externalizate, așa se întâmplă acum cu sustenabilitatea, este o nevoie care va deveni din ce în ce mai pregnantă”.

EARLYDAYSOFROOFPROJECTS

Then, a growth period followed, in which Simtel becamethemostimportantserviceproviderofABBin thearea.“WedidmaintenanceinEngland,France,Swe den,Germany,Ukraine,Bulgaria,Romania,andwewere even twice to Chile, in the Atacama Desert, for a 140 MWpark.During2014-2017,whennothingwasbeing built in Romania, we grew our team and tried to open themarket.Themarketdidnotreactbecausetheprice ofequipmentwasquitehigh,andtheenergypricewas verylow.Wehadthechancethatattheendof2017at PennyMarketrequestwebuiltafirstprojectforthem. We made this project and then went with courage to other retailers, which initially were not convinced, but, seeing the Penny case study, they convinced them selvesalongtheway”.

Așa cum o companie are departamente juridice sau de contabilitate, interne sau externalizate, așa se întâmplă acum cu sustenabilitatea, este o nevoie care va deveni din ce în ce mai pregnantă.

Asacompanyhaslegaloraccountingdepartments, in-houseoroutsourced,thesamehappensnowwith sustainability,itisanecessitythatwillbecome increasinglystriking.

TRENDSETTER PENTRU PIAȚA ROMÂNEASCĂ

Astfel, Simtel a fost un creator de tendință (trendsetter) de afaceri în proiectele solare de au toconsum de pe piața românească. ”Autoconsu mul beneficiază de o legislație mult mai simplă în prezent, autorizațiile fiind mult mai simple. Ne am îndreptat și către alte companii și a început să apa ră și concurența care este foarte mult legată de preț. Și din acest punct de vedere vorbim despre o intersecție foarte interesantă: între 2019 și jumă tatea anului 2021 prețurile la tehnologie au scăzut. Dacă în 2014 construiai cu 1 milion de euro/MW, în 2021 ajunsesem să construim și cu 620.000 euro/ MW. Prețul la energie a crescut și el, iar în acest mix ajungi să ai o recuperare a investiției într-un timp mai scurt. Noi ne-am poziționat foarte bine și în zona de comunicare, au contat foarte mult proiec tele pe care le-am făcut pentru că am avut clienți

Comparedto2017,atpresentthebusinessmental ities and the awareness related to such projects have changedradically.“Nowthereisafasttransformation. Then there was CSR, now there are specialized ESG departments in many companies”, Iulian Nedea says. “Most companies that we work with are listed on the stock exchange and must report to the stock market new ESG indicators, published through sustainabil ity reports. The same happens with other companies, eveniftheyarenotlisted.Theyhaveentirespecialized departmentsandincludeinreportsentirepagesdedi cated to these indicators, because from management to the last man in the company there is a concern for theenvironment,fortoday’schallenges.Asacompany haslegaloraccountingdepartments,in-houseorout sourced, the same happens now with sustainability, it isanecessitythatwillbecomeincreasinglystriking”.

TRENDSETTER FOR THE ROMANIAN MARKET

Therefore, Simtel was a business trendsetter in self-consumptionsolarprojectsontheRomanianmar ket. “Self-consumption benefits from a much simpler legislation at the moment, permits being obtained much easier. We also turned to other companies and competition started to appear, which is very much re latedtoprice.Fromthispointofviewtoowearetalking about a very interesting junction: between 2019 and mid-2021technologypriceshavefallen.Whilein2014 onecouldbuildforEUR1million/MW,in2021webuilt event for EUR 620,000/MW. The energy price also dropped,andinthismixonereachesareturnoninvest ment in a shorter time. We also positioned ourselves well in the communication area and the projects we

cu vizibilitate – Penny Market, Kaufland, Ikea, Mega Image, Dedeman – care este și acționar la noi cu pes te 8% achiziționați din free float – este un partener de business cu care am dezvoltat 40 de proiecte de acoperiș și construim în continuare pentru ei”. În 2021 Simtel a crescut cu 53%, iar în acest an este planificată o creștere a cifrei de afaceri de 85%. Însă odată cu creșterile de preț ale energiei, tot mai multe firme se îndreaptă către proiecte proprii, iar țintele pot fi ușor depășite.

”Problema din zona companiilor este majoră, sunt multe companii energointensive care nu cred că o să mai iasă din iarnă. Dacă nu vor exista schim bări majore legate de legislație, de limitări, costurile cu energia sunt atât de mari încât multe firme vor fi puse pe butuci. Focusul nostru este să ajutăm cât mai repede astfel de firme să iasă din iarna asta, din povestea asta, care îi costă atât de mult încât nu mai pot să concureze în piață”.

Simtel Team are în instalare proiecte de 30 MW, iar la finalul anului va avea circa 50 MW în dezvoltare pentru clienți. Apoi, există un parc nou, de tip green field, de 50 MW, la Giurgiu, în avizare de la începutul anului. Există foarte mulți clienți din zona avicolă, de hoteluri, de ferme, retail și altele. Sunt peste 150 de proiecte în derulare.

Prețurile materiilor prime au crescut în ultimul an și jumătate cu circa 50%, însă prețurile energiei sunt suficient de atractive ca să susțină proiectele. Acum proiectele costă circa 800.000 euro/MW.

”În acest moment cererea e absolut explozivă. Noi, dacă n-am fi fost cuplați cu țările din jurul nos tru, nu am fi avut un preț ridicat. Suntem cuplați cu Germania, care absoarbe energie foarte multă și ri dică prețul din toată Europa. Dacă, să zicem, am avea o problemă cu transformatoarele și nu am mai fi cuplați, prețul din România s-ar regla. Apoi, ar fi fost accelerate investiții majore dacă nu s-ar fi stat după PNRR. Mulți investitori au așteptat să primească granturile din PNRR. Există și alții, însă, care au de marat investițiile fără să aștepte PNRR. Multe ase menea linii de subvenție pun în așteptare multe pro iecte. Totodată, companiile au la bănci peste 200 de miliarde de euro, iar în loc să investească – țin banii în bănci - e un nonsens”, a mai spus Nedea.

”Nu văd prețurile energiei să scadă sub 120150 de euro/MWh, în perioada 2025-27. În următo rii ani vor fi construiți în România 6-10 GW de solar, până în 2030, și circa 5 GW de eolian”, a conchis el.

have developed had a great contribution because we hadclientswithvisibility-PennyMarket,Kaufland,Ikea, Mega Image. Dedeman - which is also our shareholder withover8%purchasedfromthefreefloat-isabusi ness partner with which we have developed 40 roof projectsandcontinuetobuildforthem”.

In2021Simtelhada53%growthandthisyearan increaseinturnoverby85%isplanned.Butwiththeen ergypriceincreases,moreandmorecompaniesturnto ownprojects,andthetargetscanbeeasilyexceeded.

“The problem in the area of companies is major, there are many energy-intensive companies that do notthingtheywillgothroughthewinter.Iftherearen’t major changes in terms of legislation, limitations, en ergycostsaresohighthanmanycompanieswillbeput outofbusiness.Ourfocusistohelpassoonaspossi blesuchcompanies,sothattheygetthroughthenext winter,thisstory,whichcoststhemsomuchthatthey cannotcompeteinthemarket”.

SimtelTeamhasprojectstobeinstalledof30MW and at the end of the year it had about 50 MW under developmentforcustomers.Then,thereisanewpark, of Greenfield type, of 50MW, in Giurgiu, pending ap provalsincethebeginningoftheyear.Therearemany clients in the poultry industry, hotels, farms, retail and others.Thereareover150projectsinprogress.

Raw material prices increased in the last year and ahalfbyaround50%,butenergypricesareattractive enoughtosupporttheprojects.Nowtheprojectscost aboutEUR800,000/MW.

“At the moment the demand is absolutely explo sive.We,ifwehadn’tbeencoupledwiththeneighbor ingcountries,wewouldn’thavehadahighprice.Weare coupledwithGermany,whichabsorbsatlotofenergy andraisesthepriceacrossEurope.If,let’ssay,wehada problemwiththetransformersandwewerenolonger coupled,thepriceinRomaniawouldadjust.Then,major investmentswouldhavebeenacceleratedifwehadn’t waitedfortheNRRP.Manyinvestorswaitedtoreceive the grants from the NRRP. But there are others that started investments without waiting for the NRRP. Manysuchsubsidylinesputmanyprojectsonhold.At the same time, companies have with banks over EUR 200 billion, and instead of investing - they keep the moneywithbanks-it’snonsense”,Nedeaalsosaid.

“I don’t see energy prices falling below EUR 120150/MWh, in the period 2025-27. In the following years, 6-10 GW of solar power will be built in Romania by2030,andabout5GWofwindpower”,heconcluded.

Panourile

fotovoltaice sunt deja o reali tate bine cunoscută în zona montană a județului Vâlcea. De la Vaideeni mai sus spre Vârful lui Roman și mai departe, în golul alpin, aproape toate casele, mai mici sau mai mari, au instalate deja sisteme de producție a energie electrice din sursă solară. Motivul princi pal este absența rețelei de distribuție a energiei electrice.

De câțiva ani, panourile fotovoltaice se adaugă, în gospodăriile mai înstărite, generatoarelor electrice care consumă carburanți fosili. Atunci când resursele

Photovoltaic panels are already a wellknown reality in the mountainous part of Vâlcea County. From Vaideeni up to Vârful lui Roman and beyond, in the alpine areas, almost every house, small or large, has al readyinstalledsolarenergyproductionsystems.The main reason for this is the absence of an electricity grid.

For some years now, photovoltaic panels have beenaddedtofossilfuel-firedelectricitygenerators in wealthier households. When financial resources are less, solar may not be an option even when it is the only one. This is the case for mountain huts, which are used only a few months of the year; in the Căpățânii Mountains we are talking about 4-5 months, from May to September, during which time rudimentary,cramped,superficiallyinsulatedandun comfortable huts can be inhabited.

The Intelligent Energy Association estimates that more than 40% of the mountaintop sheepfolds have been abandoned, which endangers shepherd ing, one of the defining traditions of the Romanian people. The lack of access roads and the harsh liv ing conditions in these areas have caused those who live and work here to abandon this traditional

financiare sunt mai mici, soluția solară nu poate fi o opțiune nici măcar atunci când ar fi singura. Așa stau lucrurile în cazul stânelor montane, așezări utilizate doar câteva luni pe an; în Munții Căpățânii vorbim despre 4-5 luni, din mai, până în septembrie, interval în care pot fi locuite construcțiile rudimentare, puțin spațioase, izolate superficial și lipsite de confort. Asociația Energia Inteligentă estimează că peste 40% din sălașele de pe culmile munților au fost pă răsite, ceea ce pune în pericol păstoritul, una dintre tradițiile definitorii ale poporului român. Lipsa căi lor de acces și condițiile grele de trai în aceste zone au făcut ca cei care locuiesc și își desfășoară activitatea în aceste locuri să renunțe la această îndelet nicire tradițională. Lansat în luna mai a acestui an de către Asociația Energia In teligentă, proiectul „România Tradițională cu Energie Curată” are ca obiectiv păstra rea tradițiilor românești, concomitent cu susținerea tehnologilor moderne care să per mită producerea de energie curată. Păstoritul a permis apariția și supraviețuirea unor comunități umane care se ocupă de creșterea animalelor (oi, capre, vaci) și formarea unor puterni ce legături sociale care au generat identitate locală, regională și națională. “Pajiștile din munții Români ei, cu floră furajeră de calitate este rezultatul unui proces de pășunare constantă pe parcursul seco lelor. Aceasta s-a obținut cu eforturi, de-a lungul timpului, și poate să dispară în câteva decenii prin subpășunare, fenomen care favorizează «resălbă ticirea» pășunilor prin apariția vegetației ierboase nedorite și a vegetației lemnoase care va duce la împădurire”, afirmă Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Proiectul „România Tradițională cu Energie Curată” va contribui la păs trarea identității naționale folosind energie curată.

“Refacerea căilor de acces, peste 60 km de drum pe zona de creastă, către stânele din Munții Căpățânii, singurul masiv muntos în care sălașele montane de păstorit sunt încă populate, și instalarea de panouri fotovoltaice în stâne vor face ca cei care încă practi că păstoritul în aceste zone să își poată continua ac tivitatea și valorifica produsele. Totodată, refacerea drumurilor din zonă va facilita accesul vizitatorilor și, treptat, va reînvia activitățile turistice”, crede Dumi tru Chisăliță.

Zece stâne situate în Munții Căpățânii au acum

occupation. Launched in May this year by the Intel ligent Energy Association, the “Traditional Romania withCleanEnergy”projectaimstopreserveRomani an traditions, while supporting modern technologies toproducecleanenergy.

Herding has allowed the emergence and survival of human communities that breed animals (sheep, goats,cows)andtheformationofstrongsocialbonds thathavegeneratedlocal,regionalandnationaliden tity.“ThemeadowsintheRomanianmountains,with their quality forage flora, are the result of a process ofconstantgrazingoverthecenturies.Thishasbeen achieved with effort, over time, and can disappear in afewdecadesthroughundergrazing,aphenomenon thatfavours‘re-wilding’ofthepasturesthroughthe appearance of unwanted herbaceous vegetation and woody vegetation that will lead to afforesta tion”, says Dumitru Chisăliță, president of the Intel ligent Energy Association. The “Traditional Romania withCleanEnergy”projectwillcontributetopreserv ing the national identity using clean energy. “Reha bilitatingtheaccessroads,over60kmofroadonthe ridgearea,tothestablesintheCăpățâniiMountains, the only mountain massif where mountain shepherd villagesarestillpopulated,andinstallingphotovoltaic panelsinthestableswillenablethosewhostillprac tice shepherding in these areas to continue their ac tivity and to value their products. At the same time, the repair of roads in the area will facilitate access forvisitorsandgraduallyrevivetouristactivities,”be lievesDumitruChisăliță.

TenhutslocatedintheCăpățâniiMountainsnow haveelectricityduetoapilotprojectcarriedoutwith

curent electric în urma unui proiect pilot desfășurat cu susținerea Salvamont Vâlcea, Comunității 4×4 Vrancea și a Federației Patronale Petrol și Gaze. Stâ nele Căpățâna, Ursu Vârf, Ursu Canton, Ursulețu, Ba lota, Milescu, Cășăria, Dârjiu, Cocora 1 și Cocora 2 au acces acum la energie curată.

Sistemele fotovoltaice sunt ușor de montat, o echipă de 5 oameni amplasând 4 panouri și instalația electrică (cabluri, conectori, invertor, baterii, corpuri de iluminat, prize, întreruptoare) în doar câteva ore. Costul inițial este relativ mic, dar mai important este costul de utilizare, aproape zero pe întreaga durată de viață, comparat cu cel al unui generator pe mo torină. Încă și mai semnificativ, un asemenea sistem este simplu de folosit, ceea ce contează enorm dacă vorbim despre stâne folosite de femei și copii, cum este cazul în masivul Căpățânii.

Prietenoase cu mediul, sistemele fotovoltai ce protejează un ecosistem altfel condamnat la dispariție, prin faptul că oferă un confort minimal (lumină la interior, radio, TV) și un plus de siguranță (lumină de veghe peste noapte, inclusiv pentru des curajarea animalelor sălbatice). „Ne ajută foarte mult panourile pentru că avem lumină, putem folosi mul gătoarea, vom avea o muncă mai ușoară acum că avem curent la stână”, spunea una dintre beneficia rele proiectului „România Tradițională cu Energie Cu rată”. “Cred că suntem ultima generație care vom mai face asta, copiii nu sunt interesați“, ne-a spus o alta.

“Schimbarea pe care o dorim pentru România trebuie să înceapă cu oamenii, cu programe de in formare și de creștere a gradului de conștientizare asupra importanței păstrării tradițiilor și a adaptării la schimbările pe care ni le va aduce viitorul”, a mai spus Dumitru Chisăliță. Dincolo de ajutorul concret oferit oamenilor de la stâne, proiectul pilot din Munții Căpățânii contribuie și la creșterea nivelului de infor mare despre realitățile pășunatului alpin din Româ nia. Soluțiile țin mai degrabă de proiecte naționale, finanțate din fonduri dedicate menținerii tradițiilor culturale și dezvoltării turismului. În coordonarea pri măriilor și a obștilor, este nevoie de investiții consis tente în infrastructura de acces și de locuire pentru ca stânele și păstoritul montan să redevină atractive pentru generațiile tinere. Doar prin turism cultural și gastronomic pot fi generate sursele de venit care să facă din păstorit o activitate sustenabilă pe termen lung. Încă o dată, “schimbarea pe care o dorim pentru România trebuie să înceapă cu oamenii…”

the support of the Vâlcea Mountain Rescue, the Vrancea 4×4 Community and the Oil and Gas Em ployers Federation. Căpățâna, Ursu Vârf, Ursu Can ton, Ursulețu, Balota, Milescu, Cășăria, Dârjiu, Cocora 1andCocora2nowhaveaccesstocleanenergy.

Photovoltaic systems are easy to set up, with a teamof5peopleinstalling4panelsandtheelectrical installation (cables, connectors, inverter, batteries, light fittings, sockets, switches) in just a few hours. The initial cost is relatively low, but more important is the running cost, which is almost zero over its lifetime compared to a diesel generator. Even more significantly, such a system is simple to use, which makesahugedifferenceifwearetalkingabouthuts mainly used by women and children, as is the case in theCăpățâniimassif.

Environmentally friendly, photovoltaic systems protect an ecosystem otherwise doomed to extinc tion, by providing minimal comfort (interior lighting, radio,TV)andaddedsafety(outsidelightingatnight, for deterring wild animals, too). “The panels help us a lot because we have light, we can use the milk ing machine, we will have an easier job now that we have electricity at the sheepfold”, said one of the beneficiaries of the “Traditional Romania with Clean Energy” project. “I think we are the last generation that will do this, children are not interested”, another told us.

“The change we want for Romania has to start with the people, with information programs and raising awareness of the importance of preserving traditions and adapting to the changes the future will bring”, Dumitru Chisăliță said. In addition to the concrete help offered to the people at the stables, the pilot project in the Căpățânii Mountains also contributes to raising awareness about the reali ties of alpine grazing in Romania. The solutions are more likely to come from national projects, financed by funds dedicated to preserving cultural traditions and developing tourism. Under the coordination of townhallsandland-ownersassociations,substantial investment is needed in access and housing infra structure to make mountain pastures and mountain shepherding attractive again for younger genera tions. Only through cultural and gastronomic tour ismcanthesourcesofincomebegeneratedthatwill make pastoralism a sustainable activity in the long term. Once again, “the change we want for Romania hastostartwiththepeople…“.

Claritate în legislația legată de cerere distribuită și stocare

Clarity in legislation related to distributed demand and storage

BOGDAN TUDORACHE

România

are nevoie de claritate în legislația legată de cerere distribuită de energie electrica (demand-response) și cea pen tru stocare, susține Daniel Pintilie, head of projects, Claritas Investments. ”Ne-am dori să fim printre primii investitori in acest sector. Potențialul este mare”, ne-a declarat Daniel Pintilie, în cadrul unui interviu exclusiv acordat Energynomics. Claritas Investments, un grup de investitori de tip pri vate equity, investește în România în proiecte foto voltaice de câteva sute de megawați și are în vedere și proiecte de stocare a energiei electrice.

În piață au apărut foarte multe cereri de apro bare și conectare a unor parcuri solare. Care este realitatea, câte proiecte se realizează?

Oricine poate aplica pentru un aviz tehnic de racor dare (ATR), însă acesta are o durată de viață limitată, interval în care trebuie să începi efectiv construcția proiectului. E o mare efervescență în prezent pe zona de dezvoltare proiecte fotovoltaice; toți cei care au un teren mai mare se gândesc să facă astfel de pro iecte, având în vedere prețurile mari la energie dar și susținerea financiară venită de la Bruxelles – ca Ro mânia să-și crească ținta de regenerabile la peste 30% până în 2030. În același timp, există din ce în ce mai multe probleme cu securitatea furnizării de ener gie și gaze dar și cu prețurile mari, și atunci, în mod normal, oamenii se gândesc fie să dezvolte astfel de proiecte pe care să le vândă ulterior altor investi tori, fie să devină producători de energie în căutarea independenței energetice. În prezent, datorită noii scheme de supraimpozitare, profiturile estimate vor fi mai mici, pe întregul lanț energetic: producător, fur nizor, trader. Până nu vedem exact formula finală a acestei scheme de impozitare, nu știm cum va afecta piața. Însă, pe termen lung, proiectele regenerabile vor

Romania needs clarity in legislation re lated to electricity storage and dis tributed demand-response, says Dan iel Pintilie, Head of Projects, Claritas Investments, “We would like to be among the first investors in this sector. The poten tial is great,” Daniel Pintilie told us in an exclusive interview with Energynomics. Claritas Investments, a group of private equity investors, is investing in several hundred MW of photovoltaic projects in Romania and is also considering electricity storage projects.

There have been many applications for ap proval and connection of solar parks. What is the reality in the market, how many projects are being realized?

Anyone can apply for a Technical Connection Approval (ATR), but it has a limited lifetime, during which time you have to actually start building the project. There’s a big buzz right now in the area of photovoltaic project development; everyone with a biggerplotoflandisthinkingofdoingsuchprojects, given the high energy prices and the financial sup portcomingfromBrussels-forRomaniatoincrease its renewables target to over 30% by 2030. At the same time, there are more and more problems with thesecurityofenergyandgassupplyandhighpric es,andsopeoplearenaturallythinkingabouteither developing such projects and then selling them to other investors or becoming energy producers in search of energy independence. At present, due to the new surtax scheme, expected profits will be lower, across the whole energy chain: producer, supplier,trader.Untilweseetheexactfinalformula of this tax scheme, we don’t know how it will affect the market. But in the long run, renewable projects

Daniel Pintilie

Daniel Pintilie

Head of projects, Claritas Investments

RENEWABLES | interviu / interview

Mă aștept ca primele investiții să fie făcute din bani privați și ulterior să se acceseze și bani europeni.

rămâne profitabile datorită prețurilor mari la energie, a prețurilor în scădere la tehnologia folosită precum și datorită contextului energetic global.

Așadar, există multe ATR-uri înregistrate, multe planuri pe hârtie, însă problema rețelelor congestio nate rămâne în continuare.

willremainprofitableduetohighenergyprices,fall ing technology prices and the global energy con text.

So there are many ATRs registered, many plans on paper, but the problem of congested networks remains.

Iexpectthatthe first investments will be made withprivate moneyand lateron, European moneywillalso be accessed.

Tot în Dobrogea se vor concentra majoritatea proiectelor?

Acum vedem proiecte în toată țara, spre Moldo va, centru și vest, spre Oradea. Limitarea e dată de radiația solară optimă și de rezerva de putere dis ponibilă în rețeaua electrică din acea zonă. Pe hârtie există foarte multe proiecte, dar în realitate nu avem niciunul mare, operațional. Există câteva proiecte cu ATR aprobat de peste 1 GW, dar, până acum, nu s-a finalizat niciun proiect.

În piață se așteaptă banii din PNRR și alte sur se de finanțare europene?

Nu neapărat. Cred că investitorii se împart în două categorii: cei care se bazează pe surse proprii dar, în paralel, dacă pot să acceseze fonduri, o vor face, fără însă a se baza exclusiv pe acești bani. Apoi există cealaltă categorie care se bazează în principal pe finanțări externe. Eu mă aștept ca primele investiții să fie făcute din bani privați și ulterior să se acceseze și bani europeni. Procedura de accesare a fondurilor e complexă, durează; prin urmare, cei care vor să inves tească rapid preferă s-o facă din surse proprii.

Care sunt planurile de investiții ale Claritas pentru România?

Vrem să construim în România un proiect fotovol taic de câteva sute de megawați. Avem deja în Grecia 600 MW aproape de finalizare și alte câteva sute de megawați în dezvoltare, în Polonia.

Claritas Investments, cu investitori de tip private equity (cu capital privat), investește doar în proiecte de energie curată, în special în mari proiecte fotovol taice, dar are în portofoliu și proiecte de electromobi litate, în Polonia. Este posibil să investim și în Româ nia în electromobilitate și avem în vedere și sectorul de stocare a energiei. Dar investițiile în stocare au ne voie de legislație clară, adaptată vremurilor și nevoilor în continuă schimbare. Ne-am dori să fim printre primii care vor investi în astfel de proiecte în România. Dar legislația legată de stocare trebuie actualizată ast fel încât să permită supraviețuirea acestui business ca și activitate independentă, separat de activitatea de producere de energie curată – să poți oferi servi cii de echilibrare, să poți vinde energia când prețurile sunt mari etc. Când vorbim despre stocare ca și ac tivitate de sine stătătoare, în momentul de față nu poți face asta în România. Dar acesta este viitorul –să poți folosi energia cat mai flexibil, cat mai ieftin

Will most of the projects still be concentrated in Dobrogea?

Now we see projects all over the country, to wards Moldova, the center and the west, towards Oradea. The limitation is given by the optimal solar radiation and the power reserve available in the grid in that area. On paper there are a lot of projects, but in reality we don’t have any big, operational ones. ThereareafewprojectswithapprovedATRofmore than1GW,butsofarnoprojecthasbeencompleted.

Is the market waiting for the money in the NRRP and other European funding sources?

Not necessarily. I think investors divide into two categories: those who rely on their own sources, but at the same time, if they can access funds, they will do so, without relying exclusively on this money. Thenthereistheothercategorythatreliesmainlyon externalfunding.Iexpectthatthefirstinvestments

will be made with private money and later on, Euro peanmoneywillalsobeaccessed.Theprocedurefor accessing funds is complex, it takes time; therefore, thosewhowanttoinvestquicklyprefertodoitfrom their own sources.

What are Claritas’ investment plans for Romania?

Wewanttobuildaphotovoltaicprojectofseveral hundred MW in Romania. We already have 600 MW near completion in Greece and several hundred MW indevelopmentinPoland.

Claritas Investments, a private equity investor, invests only in clean energy projects, mainly large photovoltaicprojects,butalsohasaportfolioofelec tromobility projects in Poland. We may also invest in electromobility in Romania and are looking at the energy storage sector. But investments in storage needclearlegislation,adaptedtochangingtimesand needs. We would like to be among the first to invest in such projects in Romania. But storage legislation needstobeupdatedtoallowthebusinesstosurvive as an independent activity, separate from clean en ergy production - to be able to offer balancing ser vices, to be able to sell energy when prices are high, etc.Whenwetalkaboutstorageasastand-aloneac tivity,atthemomentyoucannotdothatinRomania. But this is the future - to be able to use energy as flexibly, as cheaply and exactly when you need it. It willnotonlybecomeaverygoodbusiness,itwillalso

600Vrem să construim în România un proiect fotovoltaic de câteva sute de megawați. Avem deja în Grecia 600 MW aproape de finalizare și alte câteva sute de megawați în dezvoltare, în Polonia.

We want to build a photovoltaic project of several hundred MW in Romania. We already have 600 MW near completion in Greece and several hundred MW in development in Poland.

și exact atunci când ai nevoie. Nu va deveni doar un business foarte bun, ci va fi și o componentă impor tantă pentru securitatea energetică a sistemului. Legislația pentru „demand-response” trebuie pusă la punct, pentru că astfel se vor reduce costurile cu echilibrarea și, în final, costurile tuturor cu energia. Ne-ar plăcea să fim printre primii care deschid drumul în zona asta. Potențialul este mare.

Rețeaua trebuie modernizată. Cât costă racor darea unui astfel de proiect unde nu au mai avut loc modernizări semnificative ale rețelei, pe partea de distribuție și transport?

La un proiect de câteva sute de megawați care se va conecta în rețeaua de înaltă tensiune, costul de conectare poate ajunge la câteva milioane bune de euro. Sunt multe necunoscute, în funcție de zona geografică, de investițiile planificate de operatorul de rețea. Cei care dezvoltă astfel de proiecte sunt obligați să evalueze tehnic zona și, în funcție de soluția tehnică rezultată, vor trebui sa investească sume mari de bani în rețea. De fapt acești investitori sunt cei care susțin, prin investițiile proprii, securita tea energetică a sistemului.

După creșterea prețurilor materiilor prime, cum a evoluat costul unui megawatt de solar?

Costurile finale pentru dezvoltarea unui mega watt fotovoltaic variază în funcție de mai mulți para metri: de costul final cu racordarea la rețea, de costul cu securizarea terenului, de costul final al echipamen telor, de durata de livrare a echipamentelor etc. De la un cost de 400-500.000 de euro per MW anul trecut, în prezent vorbim de costuri între 600 și 800.000 de euro per MW sau chiar mai mari.

Cât credeți că vom mai vedea prețuri mari la energie si cum îi vor afecta pe investitori în re cuperarea investiției?

Mă aștept ca prețurile energiei să rămână cres cute pe viitor, din mai multe motive: tranziția către o energie curată, închiderea centralelor pe cărbune sau cele nucleare fără a putea fi înlocuite pe termen scurt, politica accelerată de reducere a dependenței față de combustibilii fosili, eliminarea dependenței față de gazele rusești, dar și creșterea cererii pentru energie la nivel mondial – toate acestea vor păstra un preț ridicat la energia electrică pe termen scurt și mediu. Asta se va traduce în perioade mai scurte

be an important component for the energy secu rityofthesystem.Thedemand-responselegislation needstobeputinplace,becausethatwillreducebal ancingcostsandultimatelyeveryone’senergycosts. We would like to be among the first to lead the way inthisarea.Thepotentialisgreat.

Thenetworkneedstobeupgraded.Howmuch does it cost to connect such a project where there have been no significant network up grades on the distribution and transmission side?

For a project of several hundred MW to be con nected to the high voltage grid, the cost of connec tion can reach several million euros. There are many unknowns, depending on the geographical area, the investments planned by the grid operator. Those developing such projects are obliged to technically assess the area and, depending on the resulting technical solution, will have to invest large amounts ofmoneyinthenetwork.Infact,itistheseinvestors who, through their own investments, support the energysecurityofthesystem.

After the rise in raw material prices, how has the cost of a MW of solar changed?

The final costs for the development of a MW of PV vary depending on several parameters: the final costofgridconnection,thecostofsecuringtheland, the final cost of the equipment, the delivery time of theequipment,etc.Fromacostof400to500thou sands EUR/MW last year, we are now talking about costs between 600 to 800 thousands EUR/MW or evenhigher.

Howlongdoyouthinkwewillseehighenergy pricesandhowwilltheyaffectinvestorsinre couping their investment?

I expect energy prices to remain high in the fu ture for several reasons: the transition to clean en ergy, the closure of coal and nuclear power plants that cannot be replaced in the short term, the ac celerated policy of reducing dependence on fossil fuels, the elimination of dependence on Russian gas and the increase in global demand for energy - all of these will keep electricity prices high in the short to mediumterm.Thiswilltranslateintoshorterpayback periods for investments in renewable energy, espe ciallyphotovoltaicprojects.

de recuperare a investițiilor în energii regenerabile, în special în proiectele fotovoltaice.

Prețurile tehnologiilor vor scădea, însă costurile mari vor fi generate în special de accesul la rețea și de securizarea terenurilor, dar și de cererea mare de echipamente și de problemele logistice. Inevitabil, vom vedea multe proiecte și cereri pentru racordare la rețea, iar operatorul va fi obligat să ceară investiții majore celor care vor dori să se conecteze, pentru a asigura condițiile optime de funcționare a sistemului energetic.

Cum vor evolua IRR-urile și amortizarea în contextul dat?

În funcție de costurile cu dezvoltarea proiectului, de costul de conectare și mai ales în funcție de prețul energiei electrice tranzacționate în acel moment în piața liberă perioada de recuperare a investiției într un proiect fotovoltaic poate varia de la 5-7 ani până la 12-17 ani sau chiar mai mult.

Cum vedeți rezolvarea actualei crize energetice?

Mecanismul de funcționare a pieței de energie din România s-a dovedit, în această perioadă de criză energetică, a fi unul defectuos. La noi, dar și în restul țărilor europene. Atâta timp cât prețul energiei elec trice va fi dependent de prețul gazelor, criza energe tică nu va putea fi rezolvată cu adevărat, pe termen lung. Nu există o soluție unitară pe care România să o poată folosi, izolat. Piața de electricitate din Româ nia este cuplată fizic și financiar cu cea europeană. Când prețul energiei electrice e dat de Germania sau Ungaria, este imposibilă limitarea acestuia la nivel local tocmai din cauza acestei interconectări. Măsu rile trebuie gândite la nivel european. Este anormal ca România, o țară cu resurse energetice proprii, care poate genera energie ieftină, să ajungă să plătească prețuri astronomice la energie. Automat e un deze chilibru în mecanismul de funcționare al piețelor, care trebuie ajustat. Nu e nici corect și nici normal să ai astfel de prețuri într-o țară recunoscuta a fi un pro ducător diversificat cum e România. Unde mai e avan tajul unui mix energetic bun, când, de fapt, la sfârșitul zilei, plătești la fel ca aceia care nu au acest avantaj? Trebuie lucrat la mecanismul de stabilire a prețului și, în paralel, trebuie investiții majore în regenerabile și stocare împreună cu exploatarea susținută a zăcă mintelor de gaze existente.

Technology prices will come down, but the high costs will mainly be generated by network access and land security, but also by the high demand for equipment and logistical issues. Inevitably, we will see many projects and applications for grid connec tion,andtheoperatorwillbeforcedtodemandmajor investments from those who want to connect, to ensure optimal conditions for the operation of the energysystem.

How will IRRs and depreciation evolve in this context?

Depending on the cost of project development, the cost of connection and especially the price of electricity traded on the open market at that time, the payback period for a PV project can vary from 5-7yearsto12-17yearsormore.

How do you see the current energy crisis be ing solved?

The operational mechanism of the energy mar ket in Romania has proved to be flawed dur ingthisperiodofenergycrisis.Inourcoun tryandintherestofEurope.Aslongas the price of electricity is dependent on the price of gas, the energy crisis cannot be solved in the long term. There is no single solution that Ro mania can use in isolation. The Ro manian electricity market is physically andfinanciallycoupledtotheEuropean one. When the price of electricity is given by Germany or Hungary, it is impossible to limit it locally precisely because of this intercon nection. Measures must be thought of at European level. It is abnormal that Romania, a country with its own energy resources, which can generate cheap energy, should end up paying astronomical energy prices. There is automatically an imbalance in the functioningofthemarkets,whichmustbeadjusted. It is neither fair nor normal to have such prices in a country that is recognized as a diversified producer like Romania. Where is the advantage of a good en ergymixwhen,infact,attheendoftheday,youpay thesameasthosewhodonothavethisadvantage? Work needs to be done on the pricing mechanism and,inparallel,majorinvestmentsinrenewablesand storage along with sustained exploitation of exist inggasfields.

Perioada de recuperare a investiției într-un proiect fotovoltaic poate varia de la 5-7 ani până la 12-17 ani sau chiar mai mult.

The payback period for a PV project can vary from 5-7 years to 12-17 years or more.

Securitate energetică prin autorizarea rapidă a surselor

regenerabile

Fast permitting of renewables for energy security

Comisia

Europeană a prezentat un nou pa chet de măsuri pentru a ajuta UE să renunțe la combustibilii fosili rusești cu mult înainte de 2030. „Planul de acțiune REPowerEU” precizează că sursele regenerabile se află în centrul securității energetice a Europei. Și, în mod esențial, abordează blocajele permise care împiedică expansiunea energiei eoliene și solare. O nouă lege va consacra principiul că sursele regenerabile sunt pre supuse a fi de „interes public superior”. Iar recoman dările și documentele detaliate ghidează guvernele în vederea simplificării proceselor de autorizare.

CE NE TREBUIE

Statele membre vor trebui să instaleze 480 GW de energie eoliană până în 2030, față de 190 GW în prezent, potrivit datelor WindEurope consultate de Energynomics. Dar pentru a face acest lucru, proce durile de autorizare trebuie să fie accelerată cât mai curând posibil. Din cauza procedurilor de autorizare lungi și greoaie, UE a reușit să instaleze doar 11 GW de energie eoliană în 2021, în condițiile în care UE are nevoie de 35 GW pe an pentru a-și atinge noile obiec tive privind clima și energie.

Majoritatea statelor membre au depășit termene le-limită obligatorii din punct de vedere juridic pentru a autoriza noi instalații de energie regenerabilă întrun interval de maximum 2 ani – 1 an pentru cele mo dernizate. Dar nu este prea târziu pentru a remedia această situație, afirmă WindEurope.

În acest an, statele membre vor avea ocazia să includă noile obiective energetice ale UE în planuri le naționale de reziliență și redresare și în planurile naționale revizuite pentru energie și climă, care ur mează să fie actualizate pentru anul 2023.

Ca parte a planului de acțiune REPowerEU, Co misia Europeană a propus consacrarea în legislație a principiului surselor regenerabile de „interes

The European Commission has presented a new package of measures to help the EU wean itself off Russian fossil fuels well before 2030. The “REPowerEU Ac tion Plan” spells out that renewables are atthecoreofEurope’senergysecurity.Andcrucially ittacklesthepermittingbottlenecksthatareholding backtheexpansionofwindandsolar.Anewlawwill enshrinetheprinciplethatrenewablesarepresumed to be in the “overriding public interest”. And detailed recommendation and documents guide the Govern mentstosimplifytheirpermittingprocesses.

WHAT WE NEED

Member States will need to deploy 480 GW of wind by 2030 up from 190 GW today, according to WindEurope data consulted by Energynomics. But todeliverthis,theymustacceleratepermittingasap.

Because of the long and cumbersome permitting procedures,theEUdeployedonly11GWofwinden ergy in 2021 whereas the EU needs 35 GW per year todeliveronthenewClimate&Energygoals.

Most of the Member States fall behind the le gally binding deadlines to permit new renewable en ergyinstallationwithin2years,andrepoweredones within 1 year. But it’s not too late to fix that, says WindEurope.

This year, they will have the opportunity to work out the new EU energy goals in their national Resil ience and Recovery Plans and the revised National EnergyandClimatePlansduefor2023.

As part of the REPowerEU Action Plan, the Euro peanCommissionhasproposedtoenshrineinlegisla tion the principle of renewables being of “overriding public interest” and has asked Member States to de fine renewable ‘go-to’ areas where projects can ben efitfromeverfasterpermitting.TheCommissionhas alsopresentedtheEUPermittingGuidancerecapping

public superior” și a cerut statelor membre să defi nească zonele regenerabile „recomandate” (go-to) în care proiectele pot beneficia de o autorizare mai rapidă. Comisia a prezentat, de asemenea, Ghi dul UE privind autorizarea, recapitulând cele mai bune practici din toate țările privind simplificarea și accelerarea acordării de autorizații pentru surse regenerabile.

CE PRESUPUNE REPOWEREU

La doar două săptămâni după ce Rusia a invadat Ucraina, Comisia UE a elaborat noua politică ener getică a UE, REPowerEU, care include și ideea de renunțare cât mai curând posibil la importurile de energie din Rusia.

Comisia a inclus în planul de acțiune REPowerEU nouă inițiative noi care vor atinge aceste obiective ambițioase cu sprijinul surselor regenerabile. Co misia afirmă că decarbonizarea mai rapidă bazată pe surse regenerabile este esențială atât pentru neutralitatea climatică, cât și pentru securitatea energetică. Oficialii europeni au propus creșterea obiectivul UE pentru energie regenerabilă pen tru 2030 la 45%, ca parte a pachetului Fit for 55. Comisia dorește, de asemenea, să dubleze rata de implementare a pompelor de căldură individuale și va intensifica adopția hidrogenului din surse rege nerabile pentru sectoarele europene greu de de carbonizat, inclusiv cu finanțare UE special pentru

best practices from across countries on the simplifi cationandaccelerationofrenewablespermitting.

WHAT DOES REPOWEREU ENTAIL

JusttwoweeksafterRussiainvadedUkraine,the EU Commission mapped out a new EU energy policy, “REPowerEU”, including the principle “No more Rus sianenergyimportsassoonaspossible”.

The Commission has tabled the “REPowerEU Ac tion Plan”, with nine new initiatives that will deliver these ambitious goals with renewables. The Com mission says faster renewables-based decarboni zation is key for both climate neutrality and energy security. They propose to raise the EU’s 2030 re newableenergytargetto45%aspartofthe“Fitfor 55” package. The Commission also wants to double the deployment rate of individual heat pumps and will ramp up renewable hydrogen to decarbonize Europe’s hard-to-abate sectors including with more dedicated EU funding for electrolyzers manufactur ing. And they want to strengthen Europe’s renewa blessupplychainse.g.withnewactiononthesourc ingofkeymaterials.

Crucially, the REPowerEU Action Plan acknowl edges the need for wind energy permitting to be “drasticallyaccelerated”.TothatendtheCommission has tabled a new legislative proposal on renewables permitting which will be folded into the ongoing re viewoftheEURenewableEnergyDirective.

RENEWABLES | prioritate / priority

producția de electrolizatoare. Planul include consoli darea lanțurile de valoare pentru surse regenerabile din Europei, de exemplu prin noi acțiuni privind apro vizionarea cu materii prime esențiale.

În mod crucial, planul de acțiune REPowerEU recunoaște necesitatea ca procesul de autorizare a proiectelor de energie eoliană să fie „accelerat dras tic”. În acest scop, Comisia a depus o nouă propunere legislativă privind autorizarea surselor regenerabile, care va fi inclusă în revizuirea în curs a directivei UE privind energia regenerabilă.

Această nouă propunere face trei lucruri. Con sacră în legislația UE principiul conform căruia sur sele regenerabile sunt prezumate a fi de „interes public superior”. Aceasta înseamnă că lucrările de instalare pot fi prioritizate în contextul crizei ener getice actuale, de la caz la caz și până la atingerea neutralității climatice. Propunerea creează apoi zone recomandate pentru regenerabile pe care gu vernele naționale trebuie să le înființeze pe baza unor evaluări strategice de mediu. În aceste zone, proiectele vor trebui autorizate într-un interval de 1 an. În cele din urmă, Comisia păstrează termenele de autorizare existente – 2 ani pentru proiectele noi normale și 1 an pentru proiectele modernizate – dar clarifică ce autorizații și proceduri trebuie furnizate în aceste termene.

„Planul de acțiune REPowerEU atinge proble mele cheie. UE își propune să dezvolte energia eo liană de la 190 GW, astăzi, la 480 GW în doar 8 ani. Aceasta se poate face doar dacă procedurile de autorizare vor fi simplificate. Exact asta își propu ne să obțină REPowerEU! De asemenea, admite că UE trebuie să sprijine lanțul de aprovizionare al

This new proposal does three things. It would enshrine in EU law the principle that renewables are presumed to be in the “overriding public interest”. This means their build-out can be prioritized in the current energy crisis on a case-by-case basis and untilclimateneutralityisreached.Theproposalthen creates renewable “go-to” areas that National Gov ernments need to set up on the back of a strategic environmental assessment. In these areas projects will need to be permitted within 1 year. Finally, the Commission keeps the existing permitting deadlines – 2 years for normal new projects, and 1 year for re powered projects – but clarifies which permits and proceduresmustbedeliveredwithinthesedeadlines.

“The REPowerEU Action Plan hits the nail on the head. The EU wants to build out wind energy from 190 GW today to 480 GW in just 8 years. But you can only do that if you simplify the permitting. And that’s what REPowerEU aims to achieve. It also ac knowledges the EU has to support the wind indus try supply chain – too right: Europe’s 5 wind turbine manufacturersarealloperatingatalosstoday.Bring on this support: new renewables must be made in Europe,”saidWindEuropeCEO,GilesDickson.

The new guidance from the Commission outlines best practices on permitting from around Europe and showswhatworks:howyoucandigitalizetheprocess es,ensurepublicauthoritiesworkbettertogether,etc.

WindEurope has summarized the main points of the new EU permitting recommendation and guid anceinaninfographiccoveringbestpracticesonsite selection, administration, auction design, grid con nectionandlegalchallenges.

“The Commission’s action plan on

Q22022Installations-WindEurope

eoliană conținea o ofertă de operare și întreținere. WindEurope a identificat, prin urmare, 21 de comenzi ferme în T2 2022.

There were 3.5 GW of orders in 12 countries in onshore and offshore wind, according to WindEurope data consulted by Energynomics. The total ordered capacity rose 82% compared to Q1, 2022, mainly due to the offshore segment. Germany led with the ordered capacity (913 MW) due to the Borkum Riffgrund 3 order, followed by UK (907 MW) and Poland (194 MW), according to the latest WindEurope report for April 1- June 30. SGRE received 70% of offshore wind orders. SGRE captured almost all of the offshore orders, with Vestas supplying one floating offshore wind farm (Eolmed). Almost every wind order announcement featured an operation and maintenance deal. WindEurope Tracked, therefore, 21 firm orders in Q2 2022.

industriei eoliene – ceea ce este corect, de aseme nea: cei 5 producători de turbine eoliene din Europa funcționează cu toții pe pierdere în prezent. Este nevoie de acest sprijin, pentru că noi surse regene rabile trebuie produse în Europa”, a declarat CEO-ul WindEurope, Giles Dickson.

Noul ghid al Comisiei privind cele mai bune prac tici privind autorizarea din întreaga Europă arată ce funcționează: cum pot fi digitalizate procesele, cum te asiguri că autoritățile publice lucrează mai bine îm preună etc.

WindEurope a rezumat principalele puncte ale noii recomandări și îndrumări UE privind autorizarea într-un infografic care acoperă cele mai bune practici privind selecția site-ului, administrare, proiectarea licitațiilor, conectarea la rețea și provocările legale.

„Planul de acțiune al Comisiei privind autorizarea bifează toate căsuțele. Propunerile legale clarifică ce autorizații trebuie eliberate în termenele-limită exis tente și creează zone «recomandate» în care proiec tele pot continua și mai rapid după o evaluare strate gică de mediu. Industria eoliană rămâne angajată ca întotdeauna să protejeze biodiversitatea și să implice comunitățile locale. Lucrăm îndeaproape cu ONG-uri le pentru a atenua impactul asupra vieții sălbatice – și cu comunitățile locale care găzduiesc parcurile eolie ne”, a adăugat Giles Dickson.

Pe lângă recomandările și îndrumările UE privind autorizațiile, industria eoliană europeană pune la dispoziția guvernelor naționale o listă completă de măsuri pe care le pot lua acum pentru a simpli fica și accelera autorizarea în domeniul surselor regenerabile. Acestea includ, de exemplu, aplicarea unor reguli de bază pentru planificarea teritoriului, raționalizarea cadrelor judiciare pentru a permite maximum două căi de atac sau aplicarea principiului „aprobării tacite” pentru toate proiectele de energie regenerabilă.

ȚĂRILE SUNT CHEMATE

Să creeze „ghișee unice”, inclusiv pentru proiecte le eoliene onshore, pilot și demonstrative.

Să clarifice responsabilitățile autorităților implica te în autorizare, prin definirea a ceea ce trebuie sau nu trebuie să facă diferitele ministere sau organisme la diferite niveluri de administrație și cum să fie rezol vate potențiale conflicte.

Să stabilească diferitele termene ale procesului în care trebuie să acționeze fiecare autoritate, inclusiv

ticks all the boxes. The legal proposals clarify what permits have to be issued within the existing dead lines and create “go-to” areas where projects can go ahead even faster after a strategic environmental assessment. The wind industry remains committed asevertoprotectbiodiversityandengagelocalcom munities. We work closely with NGOs to mitigate im pacts on wildlife – and with local communities that host our wind farms,“ Giles Dickson added.

InadditiontotheEUpermittingrecommendation and guidance, the European wind industry is sharing with national Governments a full list of measures they can take now to simplify and accelerate per mitting for renewables. These include for instance applying common sense spatial planning rules, streamliningjudicialframeworkstomaximum2legal appeals,orapplyingtheprincipleof“positivesilence” toallrenewableenergyprojects.

COUNTRIES SHOULD

Set up ‘one-stop-shops’ models, also for onshore wind,pilotanddemonstrationprojects.

Clarify responsibilities between permitting au thorities, by defining what the different ministries or levels of administration must or must not do, and howtosolvepotentialconflicts.

Define the different deadlines of the process within which each authority must act, including on processing the environmental impact assessment and grid connection permits which are currently the lengthieststeps.

Applythe‘ruleofpositivesilence’:incaseofalack ofanswerbytheadministrativeauthority,withinthe timeitmustdoso,thepermitorrequestaredeemed tobeapproved.

Reinforce staffing of permitting authorities and ensure staff are trained correctly and possess the adequateskills.

Digitalizepermittingprocesses.

UNITE FOR THE RECONSTRUCTION OF UKRAINE

At a hybrid event jointly hosted by WindEurope, SolarPower Europe, the Ukrainian Wind Energy As sociation (UWEA) and the Solar Energy Association ofUkraine(ASEU),EUCommissionerforEnergyKadri SimsonreinforcedtheEU’sdeterminationtosupport Ukraine – both throughout the ongoing war and in thefollowingperiodofreconstruction.

Lucrăm îndeaproape cu ONG-urile pentru a atenua impactul asupra vieții sălbatice – și cu comunitățile locale care

găzduiesc parcurile eoliene. We work closelywith NGOs to mitigate impactson wildlife – and with local communities that host our wind farms.

Giles Dickson, CEO WindEurope

Ucraina

prioritate

priority

în ceea ce privește procesarea evaluării impactului asupra mediului și a autorizațiilor de conectare la rețea, care sunt în prezent cele mai lungi etape.

Să aplice „regula aprobării tacite”: în cazul lipsei unui răspuns din partea autorității administrative, în termenul în care trebuie să o facă, autorizația sau ce rerea se consideră aprobată.

Să consolideze personalul autorităților de autori zare și să se asigure că personalul este instruit corect și deține abilitățile adecvate.

Să digitalizeze procesele de autorizare.

ÎMPREUNĂ PENTRU RECONSTRUCȚIA UCRAINEI

La un eveniment hibrid găzduit în comun de Win dEurope, SolarPower Europe, Asociația Ucraineană pentru Energie Eoliană (UWEA) și Asociația pentru Energie Solară din Ucraina (ASEU), comisarul UE pentru energie, Kadri Simson, a întărit hotărârea UE de a sprijini Ucrai na – atât pe tot parcursul războ iului în curs, cât și în perioada de reconstrucție care va urma.

În intervenția online a ministru lui ucrainean al Energiei, German Galușcenko, reprezentanții UE și ai in dustriei s-au angajat să sprijine Ucraina în reconstrucția unei țări puternice și suverane, mai puțin dependentă de importurile rusești de combustibili fosili. Într-o declarație comună, asociațiile europene și ucrainene de surse regene rabile cer liderilor ucraineni să stabilească o pondere de cel puțin 50% pentru sursele regenerabile în mixul de electricitate al Ucrainei până în 2030 și pentru un instrument dedicat, Regenerabile pentru Ucraina, ca parte a planului strategic de reconstrucție comun și a platformei de reconstrucție a Ucrainei.

„Ucraina este parte din Europa, iar acum este membru candidat al Uniunii Europene. Înseamnă că trebuie să sprijinim reconstrucția ucraineană din surse regenerabile în conformitate cu pache tele Fit for 55 și REPowerEU. Pentru securitatea energetică, prosperitatea și obiectivele climatice ale țării, trebuie să maximizăm potențialul imens al surselor regenerabile ucrainene și să dăm Ucrai nei puterea să se alăture Călătoriei Solar TeraWatt pe care s-a angajat întreg continentul până în 2030”, a declarat Walburga Hemetsberger, CEO al SolarPower Europe.

In the online presence of German Galushchenko, Ukrainian Minister of Energy, EU and industry rep resentatives committed to supporting Ukraine in rebuildingandstrongandsovereigncountry,lessde pendentonRussianfossilfuelimports.Inajointstate ment the European and Ukrainian renewables asso ciationscallonUkrainianleaderstosetatargetofat least 50% renewables in Ukraine’s electricity mix by 2030, and for a dedicated “Renewables for Ukraine” vehicle as part of the joint Strategic Reconstruction PlanandtheUkrainereconstructionplatform.

“Ukraine is European, and now a candidate mem ber of the European Union. It follows that we must support Ukrainian renewable reconstruction in line with the Fit for 55 and REPowerEU packages. For thecountry’senergysecurity,prosperity,andclimate goals, we must maximise the immense potential of Ukrainian renewables, and empower Ukraine to join thecontinent’sSolarTerawattJourneyby2030,”said WalburgaHemetsberger,SolarPowerEuropeCEO.

Eoliene

Offshore wind Europe connected 30 MW (10 turbines) to the grid in the first half of 2022 in Italy. Construction of foundations and turbines activity took place at 7 wind farms in Europe. Two projects reached financial investment decision (FID) in the first half of 2022 which will finance two floating demonstrators in France for a total 60 MW. Meanwhile, Europe’s offshore installed capacity is now 28.4 GW, according to the latest WindEurope report that summarizes offshore installations from 1 January 2022 to 30 June 2022.

GreenGroup investește în solar și biomasă pentru a-și asigura energia

GreenGroup invests in solar power and biomass to ensure its energy

BOGDAN TUDORACHE

Scumpirile

materiilor prime și energiei nu au ocolit nici GreenGroup, însă grupul de firme care vrea să ajungă numărul unu în reci clarea regională a identificat noi investiții care să ajute compania să devină indepen dentă din punct de vedere energetic, concomitent cu atingerea unei ținte de emisii net zero până în 2030, ne-a declarat Constantin Damov, președintele și fon datorul GreenGroup, în cadrul unui interviu exclusiv acordat Energynomics. Astfel, GreenGroup va investi 30-35 de milioane de euro în propriile parcuri fotovol taice și centrale în cogenerare pe biomasă și va avea la dispoziție un capital de 150-200 de milioane de euro. Cum vă afectează investițiile și cifra de afaceri creșterea prețurilor energiei și a materiilor pri me utilizate, în urma presiunilor asupra pieței rezultate în urma războiului din Ucraina?

Această problematică și, aș spune, un început de criză pe piața industrială a venit pe neașteptate,

The increase in the price of raw materials and energy has not spared GreenGroup, but the group of companies that wants to become number one in regional re cycling has identified new investments to help the company become energy independent, while reaching a net-zero target by 2030, Constan tin Damov, co-founder and chairman of the board of GreenGroup, told us in an exclusive interview with Energynomics. Therefore, GreenGroup will invest EUR 30-35 mln in its own photovoltaic parks and biomass cogeneration plants and will have a capital ofEUR150-200mlnatitsdisposal.

How does the increase in raw material and en ergy prices, following market pressure due to the war in Ukraine, affect your investments and turnover?

This issue and, I would say, a beginning of crisis in the industrial market, came unexpectedly, un planned. It’s a crisis of prices, but at the same time ofthepossibilityofactuallyhavinggasorelectricity, giventhatinthecomingperiodwewilltalkaboutdis connection from the network, first of all of industrial operators, to ensure continuity in gas and energy supplytohouseholdconsumers.

Constantin Damov Președintele și fondatorul GreenGroup

Co-founder and chairman of the board GreenGroup

neprogramată. E o criză a prețurilor, dar în același timp și a disponibilității de a avea efectiv gaz sau energie electrică, în perspectiva în care în perioada care vine o să vorbim de o deconectare, în primul rând a ope ratorilor industriali de la rețea, pentru a se asigura o continuitate în aprovizionarea cu gaz și energie a consumatorului rezidențial.

Noi suntem preocupați să includem soluții al ternative imediat la consumul de gaz și electricita te. Consumul nostru de electricitate este mai mare decât cel de gaz, dar ambele sunt extrem de impor tante pentru noi și reprezintă un cost important în cadrul produselor noastre finite – materii prime sau produse cum ar fi fibra sintetică. Asta înseam nă că în perspectivă imediată analizăm investiții atât în obținerea de energie termică, cea pe care o obțineam din gaz, mai ales pentru instalațiile noas tre de spălare-tratare, acolo unde aveam nevoie de apă fierbinte, pentru că prima operațiune după cea de sortare este cea de spălare a impurităților, aceasta fiind extrem de importantă și definitorie, iar transformarea materialelor în produse finite de face cu energie electrică.

Pentru energia termică avem în vedere utilizarea surselor alternative gazului, și anume, prima pe care o vizăm ar fi biomasa regională. Încercăm să analizăm ce resurse avem pe o rază de 100-200 km, în așa fel încât să ne producem singuri energia termică de care avem noi nevoie, și să devenim independenți de gaz. În cazul fericit, o asemenea independență, o dată obținută, ne va aduce și o amprentă de combustibil fosil zero.

A doua zonă este cea a energiei electrice și deja am avansat o cerere de finanțare pentru progra mele de eficiență ale Ministerului Energiei, și primul program va include acoperirea tuturor acoperișurilor noastre cu panouri fotovoltaice – ceea ce ne va asi gura, totuși, doar 10% din consumul nostru. Pasul următor va fi să investim într-un parc de preferință fotovoltaic, pentru a ne asigura întreaga energie electrică – și astfel vom deveni autosuficienți.

Care ar fi valoarea investițiilor sau capacitatea instalată, atât în biomasă, cât și în proiectele solare?

Proiectele de acoperiș vor avea câteva sute de KW, sub 1 MW, însă parcul fotovoltaic va fi unde va spre 30 MW, deci în total vorbim de o investiție de 30-35 de milioane de euro, pentru a putea să

We are concerned to include immediate alterna tive solutions to gas and electricity consumption. Our electricity consumption is higher than gas con sumption, but they are both extremely important for us and represent a significant cost within our finished products - raw materials or products such as synthetic fibre. This means that for the near fu tureweexploreinvestmentsbothinobtainingther mal energy, which we used to obtain from gas, es pecially for our washing-treatment facilities, where we needed hot water, because the first operation after sorting is that of washing impurities, this being extremely important and defining, and the transformation of materials into finished products with electricity.

Avem în vedere utilizarea surselor alternative gazului, și anume, prima pe care o vizăm ar fi biomasa regională. O asemenea independență, o dată obținută, ne va aduce și o amprentă de combustibil fosil zero.

Forthermalenergyweconsidertheuseofsources alternativetogas,namely,thefirstthatwetarget, regionalbiomass.Suchindependence,onceobtained, willalsobringazerofossilfuelfootprint.

For thermal energy we consider the use of sourcesalternativetogas,namely,thefirstthatwe target, regional biomass. We are trying to analyze what resources we have within a radius of 100-200 km, in such a way that we can produce the thermal energy we need ourselves, and become independ ent from gas. In the best-case scenario, such inde pendence,onceobtained,willalsobringazerofossil fuel footprint.

The second area is that of electricity, and we have already submitted a funding application for the efficiency programs of the Ministry of Energy, andthefirstprogramincludescoveringallourroofs with photovoltaic panels - which will ensure how ever only 10% of our consumption. The next step will be to invest preferably in a photovoltaic par, to ensuretheentireelectricityweneed-andthusbe come self-sufficient.

investment

căpătăm acea independență energetică pe care o vi sează orice industriaș român și nu numai. Referitor la biomasă, vorbim despre o investiție care nu va depăși 2 milioane de euro, având în vedere că nu urmărim să producem energie electrică, ci doar abur tehno logic – e vorba de cazane care vor folosi biomasa în locul gazului. E vorba și de o trecere de la combustibil fosil la o resursă locală – biomasa - care ne aduce la o amprentă zero de emisii.

Ce ar trebui să facă statul român a accelera investițiile în reciclare? Care sunt principale le bariere din calea dezvoltării sectorului în România?

Reciclarea este o operațiune industrială care transformă un deșeu colectat, sortat, procesat de

What would be the value of investments or the installed capacity, in both biomass and PV projects?

Roof projects will have several hundred KW, less than 1 MW, but the photovoltaic park will be around 30 MW, so in total we are talking about an invest ment of EUR 30-35 million, to be able to gain that energy independence that any Romanian industrial ist and not only dreams of. Regarding biomass, we aretalkingaboutaninvestmentthatwillnotexceed EUR2million,giventhatitisnotourgoaltoproduce electricity, but only technological steam - it’s about boilers that will use biomass instead of gas. And it’s also about transition from fossil fuel to a local resource - biomass - which brings us to a zero emis sionsfootprint.

Avem nevoie de un stat puternic, care să poată să penalizeze mult mai drastic și prompt pe toți cei care astăzi nu fac decât să risipească o resursă națională –deșeurile. Weneedastrongstate,whichcanpenalizemuch moredrasticallyandpromptlyallthosewhotoday onlysquanderanationalresource-waste.

reciclator într-o materie primă secundară sau un produs finit. Ștrangularea din cadrul operațiunilor de reciclare din România vine nu din zona transformării industriale, ci din zona asigurării deșeurilor – colecta re, sortare, transport. În momentul de față există o confuzie totală la nivelul autorităților locale, a celor care au transferul de responsabilitate. Atât timp cât vom avea un preț atât de mic la groapă, acolo este punctul de minimă rezistență, unde toate deșeurile se vor duce. Dacă deschidem o ușă, pe acolo va trece toată lumea. Astăzi, acea ușă este groapa de gunoi, locul prin care trece toată lumea. Este nevoie de o poziție mai fermă, avem nevoie de un stat puter nic, care să poată să penalizeze mult mai drastic și prompt pe toți cei care astăzi nu fac decât să risi pească o resursă națională – deșeurile –, aruncân du le pur și simplu la groapă și neaducându-le pentru un nou ciclu industrial.

What should the Romanian state do to speed up investments in recycling? What are the main barriers to the development of the sector in Romania?

Recycling is an industrial operation that trans forms a waste collected, sorted, processed by the recycler into a secondary raw material or a finished product. The bottleneck within recycling operations in Romania comes not from the area of industrial transformation,butfromtheareaofwastemanage ment - collection, sorting, transport. At the moment, there is a total confusion at the level of local authori ties, of those who have the transfer of responsibil ity.Aslongaswehavesuchalowlandfillprice,that’s where the point of least resistance is, where all the waste will go. If we open a door, everyone will pass through. Today, that door is the landfill, the place where everyone passes through. We need a firmer position, we need a strong state, which can penal izemuchmoredrasticallyandpromptlyallthosewho today only squander a national resource - waste, by simplythrowingitinthelandfillandnotbringingitfor anewindustrialcycle.

What are the most important pillars in the group’s investment strategy - of course, af fected by the crisis - we have seen new acqui sitions made with the help of the private eq uity fund Abris, including in Lithuania, where you took over the recycling firm UAB Ecso. What are the expansion plans for the follow ing period?

Care sunt cei mai importanți piloni din strategia de investiții a grupului – bineînțeles, afec tată de criză – am văzut noi achiziții efectuate cu ajutorul fondului de private equity Abris inclusiv în Lituania, unde ați preluat firma de reciclare UAB Ecso. Care sunt planurile de ex tindere pentru perioada următoare?

Planul nostru este de a deveni un jucător regional, diversificat și care să creeze un arc al reciclării în Euro pa de Est care pleacă din țările baltice și se oprește în Balcanii de Sud. Suntem prezenți în Lituania, Slovacia, România, dar vizăm și alte companii din țări precum ar fi Polonia, Cehia, Bulgaria sau Grecia, pentru că, în mo mentul de față am ajuns la un nivel de maturitate care ne permite achiziționarea de companii mai mici, dar cu o dinamică bună, pentru a deveni jucători importanți pe piața locală. Sunt țări care nu au dezvoltate atât de bine capacitățile industriale și tehnologice, GreenGroup fiind un lider în Europa de Centru și de Est - suntem cel mai mare reciclator de PET-uri. Strategia noastră este astăzi de a crește ceea ce aveam, fabricile noastre, in vestind în modernizare, automatizare, diversificare și creșterea producției și, pe de altă parte, prin achiziții, încercând să devenim un jucător regional. Referitor la achiziția SIGAD, aș spune că ultimele achiziții ne duc într-o zonă importantă - acea a măsurătorilor digitale, a digitalizării în domeniul managementului deșeurilor, și prin SIGAD să încercăm în primul rând să realizăm un sistem digitalizat complet intern, dar și o soluție de di gitalizare, de trasabilitate, de raportare, de evaluare a liniilor de tratare și a transferului de responsabilitate, etc, lucruri care azi se fac cu creionul și hârtia.

Ne dorim să investim și în zona de sustenabilita te, ea este destul de confuz tratată și interpretată, iar noi avem o idee foarte clară – dorim să ajungem la zero emisii de carbon, la zero deșeuri solide și la zero amendă de apă. Practic, o ambiție pe care noi o nu mim 3 zero – a unui jucător fără impact de mediu.

Pe ce perioadă va fi efectuată investiția de 150-200 de milioane de euro? Va rămâne la această cifră, în urma scumpirilor energiei și prețurilor materiilor prime?

Întotdeauna îți faci un plan, dar, ieșind pe piață, planul se adaptează. Astăzi, oportunitatea din piața GreenGroup se ridică la dublul acestei sume, pe care noi am prevăzut-o pentru următorii 2-3 ani. Spe răm ca, în perspectiva PNRR sau a altor scheme de finanțare să putem, pe lângă capitalul propriu, să

Ourplanistobecomearegional,diversifiedplayer, which creates an arc of recycling in Eastern Europe that starts from the Baltic States and stops in the SouthernBalkans.WearepresentinLithuania,Slova kia,Romania,butwealsotargetothercountries,such asPoland,theCzechRepublic,BulgariaorGreece,be cause, at the moment, we have reached a maturity that allows us to purchase smaller companies, but withagooddynamic,tobecomeimportantplayersin the local market. There are countries that have not so well developed industrial and technological capa bilities, GreenGroup being a leader in Central and Eastern Europe - we are the largest PET recycler. Our strategy today is to grow what we had, our factories, investing in modernization, automation, diver sification and increase in production and, on the other hand, through ac quisitions,tryingtobecomearegion alplayer.RegardingSIGADacquisition, I would say that the last acquisitions take us to an important area - that of digital measurements, of digitization in the fieldofwastemanagement,andthroughSIGAD wearetryingprimarilytorealizeacompletelyinternal digitizedsystem,butalsoasolutionofdigitization,of traceability, of reporting, of evaluation of treatment lines and the transfer of responsibility etc., things thattodayaredonewithpencilandpaper.

We also want to invest in the sustainability area, it is quite confusingly treated and interpreted, and we have a very clear idea – we want to reach zero carbon emissions, zero solid waste and zero water fines.Basically,anambitionthatwecall3zero-ofa playerwithoutenvironmentalimpact.

For what period will the investment of EUR 150-200 million be made? Will this figure re main, following the increase in energy and raw material prices?

You always make a plan, but when you go to market, the plan adapts. Today, the opportunity in GreenGroup market is double this amount, which we foresee for the following 2-3 years. We hope that in theperspectiveofNRRPorotherfinancingschemes we will be able, in addition to own capital, to attract somegrantsespeciallyforenergyinvestments.

We have already applied for the solar panel pro ject, for an amount below EUR 1 million - around

ZeroDorim să ajungem la zero emisii de carbon, la zero deșeuri solide și la zero amendă de apă.

We want to reach zero carbon emissions, zero solid waste and zero water fines.

investitii

investment

putem să atragem, în special pentru investițiile în energie și câteva granturi.

Am aplicat deja pentru proiectul cu panouri solare, pentru o sumă sub 1 milion de euro – undeva la 850.000 de euro per total proiect, iar celelalte facilități nu sunt deschise, așteptăm ghidurile aplicantului, atât pentru energie regenerabilă cât și pentru investiții în reciclare. Există în PNRR sume consistente pentru economie circulară. Fondurile euro pene nu cred că vor reprezenta mai mult de 10% - poate 20% din volumul investițiilor în diverse proiecte. De multe ori se poate remarca o întârziere, iar viteza de implementare nu ne permite să mergem în ritmul în care aceste acte sunt pregătite. Se poate remarca o întârziere ca reacție, probabil că este foarte mult de lu cru, nu vreau să acuz pe nimeni, dar ce pot să spun este că avem o întârziere în acordarea fondurilor prin PNRR.

50%

Orice material reciclat vine acum cu o amprentă de carbon cu 50% mai mică.

Any recycled material now comes with a carbon footprint by 50% lower.

EUR 850,000 for the whole project, and the other facilities are not open, we are waiting for the appli cant’s Guidelines, both for renewable energy andforinvestmentsinrecycling.With in the NRRP there are significant amounts for Circular Economy. I don’t think the European funds will represent more than 10% - perhaps 20% of the vol ume of investments in vari ous projects. Often a delay can be noticed, and the speed of implementation does not al low us to keep up with the pace at which these documents are prepared. There can be a delay in reaction, probably there is a lotofwork,Idon’twanttoaccuseanyone,butwhat I can say is that we have a delay in granting funds throughtheNRRP.

Care sunt influențele politicii Fit for 55 asupra proiectelor de investiții din România, dar și asupra strategiilor de sustenabilitate ale companiilor locale?

Noi suntem oricum pregătiți să ajungem mai devreme de 2030 acolo. Orice material reciclat vine acum cu o amprentă de carbon cu 50% mai mică. Producția de fibre sintetice are o amprentă de carbon cu 60-70% mai redusă față de producția de profil. Sperăm într-o decarbonizare înaintea altor industrii, Noi am vrea cât de curând să fim un producător de produse reciclate cu amprentă zero.

Vedeți o creștere a interesului pentru suste nabilitate în România?

În momentul de față, sustenabilitatea fiind un parametru mai mult declarativ decât măsurabil, avem în față foarte multe declarații care excedă ni velul de sustenabilitate efectiv. Este o cursă de a te declara foarte sustenabil, pentru că ai o opinie bună, măsurătorile fiind în urmă. Nu avem indicatori cheie pentru sustenabilitate, nu avem expertiză și experți. Astăzi, sustenabilitatea este mai mult un parametru pur declarativ al companiilor, care vor să obțină o notă bună pentru atragerea finanțării. Este o luptă pentru a te poziționa în trend. Cred că realitatea va fi cunoscută atunci când vom avea niște măsurători clare pentru sustenabilitate.

What are the influences of the FIT for 55 pol icy on investment projects in Romania, but also on the sustainability strategies of local companies?

We are ready anyway to get there before 2030. Any recycled material now comes with a carbon footprint by 50% lower. Synthetic fiber production has a 60-70% lower carbon footprint than profile production. We hope for a decarbonization before other industries. We would like to be a manufacturer of recycled products with zero footprint as soon as possible.

Doyouseeincreasedinterestinsustainability in Romania?

At the moment, sustainability being a more de clarative than measurable parameter, we are faced with many declarations that exceed the actual level of sustainability. It’s a race to declare yourself verysustainable,becauseyouhaveagoodopinion, measurements being behind. We don’t have key in dicators for sustainability, we don’t have expertise and experts. Today, sustainability is rather a purely declarative parameter of companies, which want to get a good score for attracting financing. It’s a battletopositionyourselfinthetrend.Ibelievethe reality will be known when we can have some clear measurements for sustainability.

Panouri solare pentru viitorul pășunatului montan

Asociația Energia Inteligentă estimează că peste 40% din sălașele de pe culmile munților au fost părăsite, ceea ce pune în pericol păstoritul. Lipsa căilor de acces și condițiile grele de trai în aceste zone au făcut ca cei care locuiesc și își desfășoară activitatea în aceste locuri să renunțe la

această îndeletnicire tradițională. Lansat în luna mai a acestui an de către AEI, proiectul România Tradițională cu Energie Curată are ca obiectiv păstrarea tradițiilor romanești, concomitent cu susținerea tehnologilor moderne care să permită producerea de energie curată.

Solar panels for the future of mountain grazing

The Intelligent Energy Association estimates that over 40% of the dwellings on the mountain tops have been aban doned, which endangers shepherding. The lack of access roads and the difficult conditions of living in these areas made those who live and carry out their activity in these

places to give up this traditional occupation. Launched in May this year by the AEI, the project Traditional Romania with Clean Energy aims at keeping Romanian traditions, whi le supporting modern technologies that allow the generation of clean energy.

WB loan of EUR 600 million

The World Bank and Romania, through the Ministry of Finance, have signed a loan agreement of EUR 600 million for development policies (Development Policy Loan), with a focus on inclusive and green economic growth. This loan is the first in a series of two financing operations and is supplemented by a non-reimbursable financial assistance of USD 24.2 million granted from the IBRD Fund for Innovative Global Public Goods Solutions.

Printre ultimele țări la resurse verzi per capita

România se clasează pe unul din ultimele locuri între țările UE în privința energiei solare și eoliene pe cap de locuitor, conform Bankwatch. România se situează printre ultimele patru țări, cu 0,229 KW instalat per capita, după țara noastră fiind doar Slo venia (0,178), Slovacia (0,099) și Letonia (0,048). Din 2015 nu au mai fost instalate capacități semnificative în România. Liderul clasamentului este Danemarca, cu 1,476 KW/locuitor din energie solară și eoliană, urmată de Germania (1,459), Suedia (1,353) și Olanda (1,287).

Among the last countries in terms of green resources per capita

Romania ranks one of the last among EU countries in terms of solar and wind energy per capita, according to Ban kwatch. Romania ranks among the last four countries, with 0.229 KW installed per capita, with only Slovenia (0.178), Slovakia (0.099) and Latvia (0.048) ranked after our country. No significant capacities have been installed in Romania sin ce 2015. The leader of the ranking is Denmark, with 1.476 KW/capita from solar and wind energy, followed by Germany (1.459), Sweden (1.353) and the Netherlands (1.287).

PhotonEnergy–32MWbyJanuary

Photon Energy launches a new solar project of 7 MW and announces that it will reach a total portfolio of 32 MW by the end of the year, in Romania. The seventh PV plant of Photon in Romania, with a capacity of 7.1 MW, is located near Săhăteni and is expected to generate around 11.4 GWh of renewable energy per year. In addition to the first six Romanian power plants of the company, the plant in Săhăteni takes the total capacity under construction in Romania to 28.3 MWp.

Rezolv Energy și Low Carbonparc eolian de 450MW

Rezolv Energy and Low Carbon - wind farm of 450 MW

Low Carbon a semnat un nou parteneri at cu Rezolv Energy pentru dezvoltarea unui parc eolian onshore de 450MW în România. Proiectul, situat în Buzău, va deveni al doilea cel mai mare din România, după parcul eolian Fântânele-Cogealac, dar și unul dintre cele mai mari parcuri onshore din Europa. Practic, Vis Viva va genera energie verde suficientă pentru a alimenta 272.000 de locuințe, echi valentul a unor comunități de dimensiunea Clujului și a Iașiului la un loc, cât și o rezervă semnificativă.

Siemens Gamesa și Eurowind - nou proiect la Constanța

După o stagnare a investițiilor de mai bine de 10 ani, piața eo liană din România înregistrează un prim pas major către reluarea proiectelor, printr-o tranzacție semnată de Siemens Gamesa și Eurowind Energy. Acordul cu Eurowind prevede furnizarea a opt turbine SG 6.6-170 pentru proiectul eolian Pecineaga, situat la aproximativ 50 km de Constanța. Turbinele vor fi amplasate pe turnuri de 135 de metri, instalația fiind finalizată în 2024. Com paniile au semnat, de asemenea, un acord de service pe 20 de ani.

Siemens Gamesa and Eurowind - new project in Constanţa

Afterastagnationofinvestmentsofmorethan10years, the wind market in Romania takes a first major step towards resuming projects, through a deal between Siemens Game sa and Eurowind Energy. The deal with Eurowind provides for the supply of eight SG 6.6-170 turbines for Pecineaga wind project, located approximately 50 km from Constanța. The turbines will be placed on 135-meter-high towers, the plant following to be completed in 2024. The companies have also signed a service agreement for 20 years.

Low Carbon has signed a new part nership with Rezolv Energy to develop an onshore wind farm of 450MW in Romania. The project, located in Buzău, will become the second largest in Romania, after the Fântânele-Cogealac wind farm, as well as one of the largest onshore farms in Europe. Practically, Vis Viva will generate enough green energy to supply 272,000 households, the equivalent of a commu nity of the size of Cluj and Iași together, as well as a significant reserve.

Dedeman și Simtel Team – proiecte solare de 400 MW

Pavăl Holding a înființat de curând compania Grunman Energy, care va produce energie electrică prin intermediul centralelor fo tovoltaice instalate pe acoperișurile celor șapte centre logistice Dedeman din țară cu ajutorul Simtel Team. În prima fază a proiec

tului, puterea instalată va fi de 35 MWp, însă pe termen mediu și lung, obiectivul este de a atinge o putere totală instalată de peste 400 MW. Simtel Team a construit 31 de centrale electrice fotovolta ice pentru Dedeman, în cei peste trei ani de colaborare.

Dedeman and Simtel Team – solar projects of 400 MW

Pavăl Holding has recently set up the company Grunman Energy, which will produce electricity through the photovoltaic plants installed on the roofs of the seven Dedeman logistics centers in the country with the help of Simtel Team. In the first

phase of the project, the installed power will be 35 MWp, but in themediumandlongtermthetargetistoreachatotalinstalled power of over 400 MW. Simtel Team has built 31 PV plants for Dedeman, in more than three years of collaboration.

și va fi realizată de aceeași firmă din județul Cluj care a dezvoltat și parcul inițial – Energo Proiect. Obiectivul este amplasarea a încă patru turbine eoliene de 2,2 MW

cadrul parcului deja existent, format din cinci turbine, de pe Vârful Bihor (1849 m), date în folosință în 2016.

EnergoProiecttoexpandthewindfarm in Alba

The EUR 15 million wind farm within the commune of Avram Iancu, Alba County, will be expanded with four turbines. The new investment, of EUR 6 million, is in the phase of issuing the environmental permit and will be made by the same company based in Cluj County that has also developed the initial farm - Energo Proiect. The goal is to place four additional turbines of 2.2 MW in the existing farm, consisting of five turbines, on Bihor Peak (1849 m), commissioned in 2016.

Claudiu Crețu:

Modernizarea sectorului termoenergetic a fost total neglijată

The modernization of the thermal energy sector has been totally neglected

Termoenergetica

este de ani buni într-o situație dramatică, iar datoriile compa niei au fost rostogolite prin subvenții în mod repetat. Nici acum situația nu face excepție: debite restante de 857 de mi lioane de lei, creanțe de 385 de milioane de lei de încasat prin subvenții. Un cerc vicios în care se reiau situații cu care ne-am confruntat mereu și mereu în ultimele decenii. „Decontăm acum această lipsă de investiții în centrale eficiente”, spune Claudiu Crețu, director general al Termoenergetica (CMTEB), în ca drul unui interviu exclusiv oferit Energynomics.

Cum afectează noua criză a prețurilor necesa rul de materii prime, prețul gigacaloriei și, per total, termia bucureșteană?

Situația energetică din Europa și, implicit, cea din România au suferit în ultima perioadă modificări ma jore în contextul războiului din Ucraina, suprapus pes te efectele crizei pandemice. Aceleași sectoare aflate în dificultate și înainte de criza marcată de creșterea prețurilor la energie și de situația pandemică sunt puternic afectate de acest nou șoc, conflictul rusoucrainean.

Implicațiile economice și tehnice anticipate în ac tualul cadru geopolitic necesită urgența unor acțiuni de coordonare integrată la nivel național, având drept principal scop asigurarea securității aprovizionării cu energie.

Un salt brusc al prețurilor energiei a fost înregistrat încă din a doua jumătate a anului 2021, acesta fiind urmat de o creștere explozivă a prețurilor produselor de bază, în special pentru combustibili. Debutul con flictului ruso-ucrainean a impus dezbateri majore și ur gente legate de securitatea aprovizionării cu energie, respectiv diversificarea surselor, accelerarea utilizării celor regenerabile și nu în ultimul rând îmbunătățirea

Termoenergetica has been in a dramatic situation for many years, and the com pany’s debts have been rolled over by subsidies repeatedly. Even now the situ ation is no exception: outstanding debts of 857 million lei, receivables of 385 million lei to be collected through subsidies. A vicious circle in which situationsthatwehavefacedagainandagaininthe last decades are repeated. „We are now settling this lack of investment in efficient plants”, says Claudiu Crețu, general director of Termoenergetica (CMTEB), inanexclusiveinterviewofferedtoEnergynomics.

How does the new price crisis affect the need for raw materials, the price of a gigacalorie and, in total, Bucharest thermal power?

TheenergysituationinEuropeand,implicitly,that ofRomania,haverecentlyundergonemajorchanges in the context of the war in Ukraine, superimposed on the effects of the pandemic crisis. The same sec tors in difficulty even before the crisis marked by rising energy prices and the pandemic situation are strongly affected by this new shock, the RussianUkrainian conflict.

The anticipated economic and technical implica tions in the current geopolitical framework require the urgency of integrated coordination actions at thenationallevel,withthemaingoalofensuringthe securityofenergysupply.

A sharp jump in energy prices has been recorded sincethesecondhalfof2021,followedbyanexplo siveincreaseincommodityprices,especiallyforfuels. TheonsetoftheRussian-Ukrainianconflictimposed major and urgent debates related to the security of energy supply, namely the diversification of sources, the acceleration of the use of renewables and, last but not least, the improvement of energy efficiency.

BOGDAN TUDORACHE

eficienței energetice. Noul context, determinat de răz boi, alimentează incertitudini în sectorul încălzirii cen tralizate, care impun acțiuni rapide și măsuri de sprijin.

Destabilizarea pieței materialelor de construcții și implicit a aprovizionării cu materiale feroase (țevi, vane etc.) din cauza dificultăților de transport și fur nizare a materialelor este unul dintre rezultatele di recte ale crizei din Ucraina. Un alt rezultat imediat a fost creșterea fără precedent a prețului la oțel, cupru și nu numai. Destabilizarea pieței, care atinge nivelul de bază, respectiv cel de furnizare a materiilor prime, are repercusiuni directe asupra capacității de moder nizare a rețelei de termoficare.

Ce ar trebui să facă statul român pentru a ac celera investițiile în termie și pentru a ne asi gura că suntem în potențial la iarnă?

Modernizarea întregului sector termoenergetic, atât partea de producție, cât și cea de transport și

The new context, determined by the war, fuels un certainties in the district heating sector, which re quirerapidactionandsupportmeasures.

The destabilization of the construction materials market and implicitly the supply of ferrous materials (pipes, valves, etc.) due to the difficulties in trans porting and supplying materials is one of the direct results of the crisis in Ukraine. Another immediate re sultwastheunprecedentedriseinthepriceofsteel, copper and more. The destabilization of the market, which reaches the basic level, namely the supply of rawmaterials,hasdirectrepercussionsonthecapac itytomodernizethedistrictheatingnetwork.

What should the Romanian state do to speed upthermalinvestmentsandtoensurethatwe are at our potential in winter?

The modernization of the entire thermal energy sector,boththeproductionsideandthetransmission

Claudiu Crețu director general al Termoenergetica (CMTEB) general director of Termoenergetica (CMTEB)

În lipsa modernizărilor din ultimii zeci de ani, investițiile în termoficare devin stringente și vitale.

In the absence of modernization in the last decades, investment in district heating becomes urgent and vital.

interviu

interview

distribuție, a fost total neglijată. Lipsa investițiilor din ultimii 10 - 15 ani este cu mult mai vizibilă și cu atât mai pregnantă în contextul geopolitic actual. Decon tăm acum această lipsă de investiții în centrale efici ente, care ar fi putut consuma mult mai puțin gaz și astfel am fi putut avea securitate energetică. Efortu rile de modernizare a sistemului de termoficare sunt pe atât de mari, pe cât de vechi sunt echipamentele.

Prețurile din ce în ce mai mari la materiile prime, coroborate cu dimensiunea și rolul vital al sistemu lui de termoficare au impact major și pot amenința siguranța energetică atât la nivelul Capitalei, cât și la nivelul Sistemului Energetic Național.

În paralel, importurile de energie au crescut pe fondul unei scăderi importante a producției de ener gie electrică. Dacă s-ar fi investit încă de acum 10 ani în sistemul de termoficare, în conducte noi, în centra le de cogenerare de înaltă eficiență, s-ar fi eliminat cea mai mare parte a pierderilor, iar energia produsă ar fi fost mai ieftină și mai prietenoasă cu mediul. Eficiența în exploatare ar fi crescut peste 90%, iar prețul de cost al gigacaloriei ar fi scăzut. Astfel, sectorul energetic ar fi beneficiat de câteva sute de MW (electrici) în plus, fapt care ar fi avut consecințe pozitive în ceea ce privește securitatea energetică și prețurile. Dacă oferta de energie electrică ar fi fost mai mare, dacă am fi avut capacități, prețul energiei ar fi fost mai mic. În lipsa modernizărilor din ultimii zeci de ani, investițiile în termoficare devin stringente și vitale, mai ales în condițiile în care sectorul încălzire centralizată bazat pe cogenerare de înaltă eficiență are potențialul de a atinge exact obiectivele prevă zute prin RePowerEU.

anddistributionside,hasbeentotallyneglected.The lack of investment in the last 10-15 years is much morevisibleandallthemoresignificantinthecurrent geopolitical context. We are now settling this lack of investment in efficient plants, which could have con sumedmuchlessgasandthuswecouldhavehaden ergy security. The efforts to modernize the heating systemareasgreatastheequipmentisold.

The ever-higher prices for raw materials, com bined with the size and vital role of the heating sys tem, have a major impact and can threaten energy security both at the level of the Capital and at the leveloftheNationalEnergySystem.

In parallel, energy imports have increased amid a significant decline in electricity production. If in vestments had been made already 10 years ago in the heating system, in new pipes, in high-efficiency cogeneration plants, most of the losses would have been eliminated, and the energy produced would havebeencheaperandmoreenvironmentallyfriend ly. The operating efficiency would have increased above 90% and the cost price of the Gcalorie would havedecreased.Thus,theenergysectorwouldhave benefited from several hundred MW (electricity) in addition,whichwouldhavehadpositiveconsequenc es in terms of energy security and prices. If the sup ply of electricity had been greater, if we had had the capacity,thepriceofenergywouldhavebeenlower. In the absence of modernization in the last decades, investment in district heating becomes urgent and vital, especially as the district heating sector based on high-efficiency cogeneration has the potential to achievetheexacttargetsthroughRePowerEU.

E absolut necesar să putem face față provocări lor care urmează, în special prețurilor mari la materia primă și la gaze, în paralel cu accesarea investițiilor pentru a avea în următoarea perioadă conducte noi și capacități noi de producere eficiente, bazate pe teh nologii diverse (gaz, plus regenerabile). Criza gazelor naturale schimbă perspectiva. Soluția optimă, astăzi, este să folosim surse mixte de producere a energiei. Sunt necesare surse de aprovizionare sigure și fiabile pentru a trece cu bine iernile ce urmează. Trebuie în curajată dezvoltarea platformelor de gaze naturale, de electricitate și de energie din surse regenerabile, valorificând inclusiv potențialul energiei solare, geo termale, al pompelor de căldură în sectorul de încălzi re centralizată. În acest fel, nu se va mai pune accent doar pe problema gazelor.

Un concept clar, un cadru nou ar trebui să fie centrat cu adevărat pe rezultate prin crearea unor mecanisme care să asigure condițiile necesare pentru producerea unei schimbări și pentru asigurarea stabilității siste mului energetic. Creșterea oportunităților de utilizare a instrumentelor financiare disponibile prin programe naționale sau prin fonduri europene nerambursabile este extrem de importantă pentru o bună adaptare la necesitățile actuale. Sunt, de asemenea, necesare și absolut utile ajutoare de la Guvern în favoarea sis temelor de termoficare pentru acoperirea cheltuielilor.

Care sunt cei mai importanți piloni din noua strategie de investiții a companiei pe termen scurt, mediu și lung? Ce investiții majore sunt avute în vedere?

Strategia de investiții are în vedere, pe termen

It is absolutely necessary to be able to face the upcoming challenges, especially the high prices of raw materials and gas, in parallel with accessing in vestments in order to have in the next period new pipelines and new efficient production capacities, based on various technologies (gas, plus renewable). The natural gas crisis is changing the perspective. The optimal solution, today, is to use mixed sources of energy production. Safe and reliable sources of supply are needed to make it through the coming winters. The development of natural gas, electricity and renewable energy platforms should be encour aged, including exploiting the potential of solar en ergy, geothermal energy, heat pumps in the district heatingsector.Inthisway,thefocuswillnolongerbe solelyonthegasproblem.

A clear concept, a new framework should be truly focused on results by creating mechanisms to ensure the necessary conditions for change and to ensurethestabilityoftheenergysystem.Increasing the opportunities to use the financial instruments availablethroughnationalprogramsorthroughnonreimbursableEuropeanfundsisextremelyimportant foragoodadaptationtocurrentneeds.Aidfromthe Governmentinfavorofheatingsystemstocoverex pensesisalsonecessaryandabsolutelyuseful.

What are the most important pillars of the company’s new investment strategy in the short, medium and long term? What major in vestments are being considered?

The investment strategy envisages, in the long

62Pentru șantierele deschise în prezent în oraș (lucrări aferente unui proiect inițial de 31 km de rețea, respectiv 62 km de conducte) a fost realizată documentația în vederea obținerii finanțării prin Programul Termoficare, derulat de Ministerul Dezvoltării.

For the construction sites currently open in the city (works related to an initial project of 31 km of network, respectively 62 km of pipelines) the documentation was completed in order to obtain financing through the Heating Program, run by the Ministry of Development.

lung: achiziția Elcen pentru realizarea unui SACET integrat, capabil să dezvolte și să gestioneze sincro nizat sistemul energetic al Bucureștiului. Este nevoie de o companie cu viziune unică, care să permită în primul rând elaborarea unui plan integrat de achiziții și investiții; eficientizarea sistemului prin integrarea tuturor formelor de energie regenerabilă, având în vedere faptul că utilizarea sursele regenerabile de energie (energia eoliană, energia solară, energia hi droelectrică, energia oceanelor, energia geotermală, biomasa și biocombustibilii), pe lângă faptul că repre zintă o alternativă la combustibilii fosili oferă opor tunitatea diversificării ofertei de energie și, implicit, reducerea dependenței de piețele volatile și incerte (petrol și gaze). Și digitalizarea sistemului prin eficien tizarea SCADA și aducerea lui la nivelul anului 2022. Simultan, implementarea unui proiect privind contori zarea inteligentă, prin care nu numai că va crește ca litatea serviciilor pentru clienți cărora le vom oferi un control mai bun asupra consumului de energie, însă vom facilita integrarea în sistem a surselor regene rabile.

Pe termen scurt, compania a semnat, a începu tul lunii iunie, cu operatorul economic S.C. Energofor S.R.L., contractul privind închirierea unor capacități modulare de producere a energiei termice în locația fostului CET TITAN, în scopul asigurării unei surse suplimentare de energie termică în zona de nordest a municipiului București (o zonă care a resimțit de-a lungul ultimilor ani, prin deficitul de furnizare a agentului termic, lipsa investițiilor în sistemul de ter moficare). Este vorba de o soluție provizorie, până la momentul implementării unui proiect de investiții de către proprietarul terenului, compania Titan Power.

În ceea ce privește înlocuirea conductelor de ter moficare, având în vedere faptul că la nivelul compa niei, deși au fost numeroase încercări de a suplimenta personalul de exploatare, numărul angajaților a ră mas aproximativ același ca în 2021, previziunile pri vind dimensiunea conductelor rețelei de termoficare care vor fi înlocuite și modernizate sunt cele de anul trecut, respectiv aproximativ 65 km de rețea (primară și secundară).

Pentru șantierele deschise în prezent în oraș (lucrări aferente unui proiect inițial de 31 km de rețea, respectiv 62 km de conducte) a fost realizată documentația în vederea obținerii finanțării prin Pro gramul Termoficare, derulat de Ministerul Dezvoltării pentru modernizarea sistemelor de termoficare. Anul

term:theacquisitionofElcenfortherealizationofan integratedSACET,capableofdevelopingandmanag ing the energy system of Bucharest in sync. A com pany with a unique vision is needed, which allows first of all the development of an integrated plan of acquisitions and investments; system efficiency by integrating all forms of renewable energy, con sidering the fact that the use of renewable energy sources(windenergy,solarenergy,hydroelectricen ergy,oceanenergy,geothermalenergy,biomassand biofuels), in addition to being an alternative to fuels fossils offer the opportunity to diversify the energy supply and, implicitly, reduce dependence on volatile anduncertainmarkets(oilandgas).

In the short term, the company signed, at the beginning of June, with the economic operator SC Energofor SRL, the contract regarding the rental of modularthermalenergyproductioncapacitiesatthe location of the former CET TITAN, in order to ensure an additional source of thermal energy in the North ern area - East of the Municipality of Bucharest (an areathathasfeltoverthelastyears,duetothelack of heating agent supply, the lack of investment in the heating system). It is a temporary solution, until the implementation of an investment project by the owneroftheland,thecompanyTitanPower.

Regarding the replacement of the heating pipes, given the fact that at the company level, although there have been numerous attempts to supplement the operating staff, the number of employees has remained approximately the same as in 2021, the forecastsregardingthesizeofthepipesoftheheat ingnetworkthatwillbereplacedandmodernizedare those of last year, respectively approximately 65 km ofnetwork(primaryandsecondary).

For the construction sites currently open in the city (works related to an initial project of 31 km of network, respectively 62 km of pipelines) the documentation was completed in order to ob tain financing through the Heating Program, run by the Ministry of Development for the moderni zation of heating systems. This year, another pro ject of approximately 20 kilometers of pipeline was developed, which obtained ANRE’s approval, to be financedthroughthesameprogramrunbytheMin istry of Development.

Currently,theopeningoffinancinglinesfromthe Modernization Fund (European financing) managed bytheMinistryofEnergyisexpected,whichaimsas

acesta a fost dezvoltat încă un proiect de aproxima tiv 20 de kilometri de conductă, care a obținut avizul ANRE, pentru a fi finanțat prin același program deru lat de Ministerul Dezvoltării.

În prezent, se așteaptă deschiderea liniilor de finanțare din Fondul de Modernizare (finanțare euro peană) gestionat de Ministerul Energiei, care vizează ca proiecte prioritare modernizarea rețelelor de ter moficare. Compania se pregătește pentru depunerea documentațiilor prin care să obțină, prin acest fond, banii necesari modernizării unui număr cât mai mare de kilometri de rețea de transport.

În ceea ce privește investițiile legate de El cen, putem aminti eficientizarea activității din CET Grozăvești prin implementarea unei unități de coge nerare în ciclu combinat; implementarea unei unități de cogenerare de înaltă eficiență în cadrul CET București Sud; implementarea unei unități de coge nerare de înaltă eficiență utilizând motoare termice în cadrul CET Progresu și montarea de panouri foto voltaice în vedere producerii de energie regenerabilă în CET-urile ELCEN.

Echipamentele din noile unități de cogenerare în ciclu combinat vor funcționa cu gaz natural, cu posi bilitatea de a trece la amestec gaz natural-hidrogen.

Cum vă vor ajuta noile unități modulare – ce investiție au necesitat și care vor fi perioada lor de funcționare și parametrii asigurați?

Noile unități modulare (închiriate la solicitarea Pri măriei Capitalei) pentru producerea energiei termice vor fi instalate la nivelul unui număr de 20 de puncte termice. Acestea sunt cele care, din cauza amplasă rii, au devenit ”capete de coloană” ale SACET, și care, în ultimele ierni, au înregistrat parametrii deficitari. Unitățile modulare vor produce agent termic cu aju torul unor cazane care funcționează pe gaz natural. Punctele termice au fost selectate din toate cele șase sectoare ale Bucureștiului. Inițial au fost luate în considerare 24 de puncte termice, însă patru au fost eliminate din proiect deoarece, din motive teh nice, nu suportă montajul unităților de producere a energiei termice. După închiriere, conform cerințelor municipalității, capacitățile modulare urmează să funcționeze pe perioada sezonului rece 2022-2023.

Este important de subliniat, că prin dotarea aces tor punctele termice cu capacitățile de producere a energiei termice, acestea vor funcționa precum o centrală de cvartal și nu vor mai fi afectate de

priorityprojectstomodernizeheatingnetworks.The company is preparing to submit the documentation to obtain, through this fund, the money needed to modernize as many kilometers of the transport net workaspossible.

Regarding the investments related to Elcen, we can mention the efficiency of the activity of CET Grozăveștibyimplementingacombinedcyclecogen erationunit;theimplementationofahigh-efficiency cogenerationunitwithinCETBucharestSud;theim plementation of a high-efficiency cogeneration unit using thermal engines within the Progresu CHP and the installation of photovoltaic panels for the pro ductionofrenewableenergyintheELCENCHPs.

The equipment in the new combined cycle co generationunitswilloperateonnaturalgas,withthe possibility of switching to a natural gas-hydrogen mixture.

How will the new modular units help youwhat investment did they require and what will be their period of operation and guaran teed parameters?

The new modular units (rented at the request of the Capital City Hall) for the production of thermal energy will be installed at the level of a number of 20 thermal points. These are the ones that, due to their location, have become the „column heads” of SACET, and which, in recent winters, have recorded thedeficientparameters.Themodularunitswillpro duceheatingagentwiththehelpofboilersthatwork on natural gas. The thermal points were selected from all six sectors of Bucharest. Initially, 24 thermal

eventualele avarii, care, în mod constant afectau pu ternic aceste capete de rețea.

Care sunt situațiile la zi cu sumele restante de plată în ecuația Termoenergetica-Elcen-PMB?

CMTEB are de achitat către ELCEN suma de 856,6 milioane de lei, din care 796,5 milioane este scadentă. PMB are de achitat către CMTEB 385,4 mi lioane de lei, din care 307,2 milioane de lei este o sumă certă, lichidă și exigibilă. Totodată, CMTEB a în registrat aferent anilor 2020 și 2021 pierderi în sumă de aproximativ 368 de milioane de lei. Pierderile sunt generate în proporție de 90% din prestarea serviciu lui, în condiții de nerecunoaștere în tarif a unor cos turi și de aprobarea cu întârziere a tarifelor, suma fiind nerecunoscută de PMB.

Punctele termice vor funcționa precum o centrală de cvartal și nu vor mai fi afectate de eventualele avarii.

pointswereconsidered,butfourwereremovedfrom the project because, for technical reasons, they do not support the installation of thermal energy pro duction units. After the lease, according to the mu nicipality’s requirements, the modular capacities are tooperateduringthe2022-2023coldseason.

It is important to emphasize that by equipping these thermal points with thermal energy produc tion capabilities, they will function like a neighbor hood power plant and will no longer be affected by theeventualbreakdowns,whichconstantlystrongly affected these ends of the network.

What are the up-to-date situations with out standing payment amounts in the Termoener getica-Elcen-PMB equation?

Thethermalpointswillfunctionlikeaneighborhood powerplantandwillnolongerbeaffectedbythe eventual breakdowns.

Care vor fi măsurile ce ar putea fi luate de companie pentru a economisi energie?

Compania are în vedere în primul rând o mai bună coordonare organizatorică prin implementarea unor proiecte de instalare a unor senzori de mișcare, de în locuire a neoanelor și becurilor clasice cu becuri LED (care pe lângă economisire a energiei electrice, rezistă mai mult timp și sunt mai sigure pentru sănătate), de izolare a sediilor pentru reducerea cheltuielilor cu în călzirea sau răcirea spațiilor, până la proiecte privind digitalizarea activității, respectiv dezvoltarea unor produse/servicii/aplicații inovative din domeniul teh nologiei informației și comunicațiilor (TIC) precum și utilizarea GIS-ul (Sistem Informațional Geografic) care va permite culegerea, gestionarea și analiza datelor și integrarea lor într-un sistem general, unic al utilităților. Toate aceste măsuri reprezintă puțin, raportat la ade văratele pierderi energetice, precum cele înregistrate prin energia termică pierdută în rețea. În acest sens, eforturile companiei se concentrează pe intervenția rapidă asupra avariilor și înlocuirea tronsoanelor afec tate în limita de competență și capacitate a instituției.

CMTEBhastopaytoELCENtheamountof856.6 millionlei,ofwhich796.5millionisdue.PMBhastopay CMTEB 385.4 million lei, of which 307.2 million lei is a certain, liquid and payable amount. At the same time, CMTEBrecordedlossesintheamountofapproximate ly368millionleifortheyears2020and2021.Losses aregeneratedinproportionto90%oftheprovisionof the service, in conditions of non-recognition of some costs in the tariff and late approval of the tariffs, the amountnotbeingrecognizedbyPMB.

What will be the measures that could be taken by the company to save energy?

Thecompanyprimarilyhasinmindbetterorgani zationalcoordinationbyimplementingprojectstoin stall motion sensors, to replace neon lights and clas sic bulbs with LED bulbs (which, in addition to saving electricity, last longer and are more safe for health), isolationofpremisestoreduceexpensesforheating orcoolingspaces,uptoprojectsregardingthedigiti zation of the activity, respectively the development of innovative products/services/applications in the field of information and communication technology (ICT)aswellastheuseofGIS(GeographicalInforma tion System) that will allow the collection, manage ment and analysis of data and their integration into a general, unique system of utilities. All these meas ures represent little, compared to the real energy losses,suchasthoserecordedbythethermalenergy lost in the network. In this regard, the company’s ef forts are focused on the rapid intervention of dam ageandthereplacementofaffectedsectionswithin thecompetenceandcapacityoftheinstitution.

de milioane vor fi plătite, restul...

Primăria

be

Capitalei ar urma să plătească datoria de 220 de milioane de lei către Termoenerge tica până la finalul acestui an, a declarat pri marul general Nicușor Dan. „Până la sfârșitul acestui an o să fim la zero cu ceea ce datorăm noi Termoenergeticii”, a precizat Nicușor Dan.

“Suntem exact în situația de anul trecut, 2021, primul an în care am plătit integral cât aveam de plătit subvenție pe termie, adică diferența între cât costă și cât plătesc bucureștenii, în sensul că factura de noiembrie vine în ianuarie, factura din decembrie vine în februarie și avem dificultăți mari la începutul anului să plătim aceste facturi. Și acumulăm datorii care se duc până la 400-500 de milioane. După care, începând din luna iulie, când este factura pe mai sau uneori chiar în iunie, când este factura pe aprilie, reușim să recuperăm din această datorie. În 2022, ca și în 2021, o să fim pe zero cu datoria curentă către Termoenergetica”, a mai explicat primarul.

Edilul Capitalei a atras atenția că mai sunt datorii de aproximativ 600 de milioane de lei pentru care a solicitat sprijinul guvernului.

„Sunt niște datorii acumulate din trecut și niște diferențe între prețul real al gigacaloriei și prețul pe care-l avizează ANRE-ul, estimate undeva la 600 de milioane de lei. Aceste 600 de milioane de lei în lanț sunt o datorie a Termoenergeticii către ELCEN și al ELCEN către, în principal, Romgaz. Și pentru astea am solicitat sprijinul guvernului, pentru că toate localitățile au beneficiat de sprijin din partea statului”.

În București sunt 550.000 de apartamente, în toate celelalte UAT-uri împreună sunt 550.000 de apartamente, a subliniat Nicușor Dan, pledând pentru ca “structurile naționale să ajute în mod proporțional localitățile care au sistem termic”.

The Capital City Hall should pay the debt of 220 million lei to Termoenergetica by the end of this year, said Mayor General Nicușor Dan. “By the end of this year, we will be at zero with what we owe Termo energetica”,saidNicușorDan.

“Weareexactlyinthesituationoflastyear,2021, the first year in which we paid in full what we had to pay for the term subsidy, i.e. the difference between how much it costs and how much Bucharest residents pay, in the sense that the November invoice comes in January, the December invoice comes in February and wehavegreatdifficultyatthebeginningoftheyearto paythesebills.Andweareaccumulatingdebtsthatgo up to 400-500 million. Then, starting from July, when theinvoiceisforMayorsometimeseveninJune,when theinvoiceisforApril,wemanagetorecoverfromthis debt. In 2022, as in 2021, we will be at zero with the currentdebttoTermoenergetica”,explainedthemayor.

TheMayoroftheCapitaldrewattentiontothefact that there are still debts of approximately 600 million leiforwhichherequestedtheGovernment’ssupport.

“There are some debts accumulated from the past and some differences between the real price ofagigacalorieandthepriceapprovedbytheANRE, estimated somewhere at 600 million lei. These 600 million lei are a debt of Termoenergetica to ELCEN and of ELCEN to, mainly, Romgaz. And for these we requested the support of the Government, because alllocalitiesbenefitedfromsupportfromthestate”.

InBucharestthereare550,000apartments,inall the other UATs together there are 550,000 apart ments, Nicușor Dan emphasized, pleading for “na tional structures to proportionally help the localities thathaveathermalsystem”.

Românii descoperă

eficiența energetică a clădirilor

Romanians discover energy efficiency for buildings

Creșterea

fără precedent a prețurilor ener giei electrice din ultima perioadă a adus în discuție necesitatea abordării unor soluții pe termen lung prin care să fie eficienti zat consumul. Reveal Marketing Research a realizat pentru România Eficientă un studiu repre zentativ la nivel național în rândul locuitorilor din me diul urban, pentru a afla cum se raportează aceștia la creșterile prețurilor la energie și ce soluții văd ca fiind cele mai eficiente în reducerea consumului.

Peste opt din zece respondenți consideră că îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor este o inițiativă foarte importantă, care ajută pe ter men lung la reducerea resurselor de energie utilizate. Spitalele (88%) și școlile (86%) sunt considerate prin cipalele clădiri publice care trebuie să fie eficientizate energetic. De asemenea, pentru 67% dintre români, reducerea costurilor cu energia este cel mai popular avantaj al locuirii într-o casă eficientă energetic.

Costul energiei este un determinant puternic pentru eficientizarea consumului: 92% dintre românii din mediul urban consideră prețul energiei electrice un aspect de care sunt preocupați în mare măsură.

Principalul motiv pentru economisirea de ener gie electrică este reducerea costurilor (66%). Acesta este considerat a fi și cel mai mare avantaj pentru măsurile de eficiență energetică (67%).

Combaterea risipei de energie are un impact atât la nivel individual, cât și asupra mediului înconjurător: 81% dintre respondenți sunt de acord că risipa de energie contribuie la accelerarea schimbărilor climati ce, iar 71% sunt preocupați în mare măsură de impac tul consumului de energie asupra mediului.

Legat de aspectele vieții care sunt influențate de eficiența energetică, costurile cu utilitățile ocupă prima poziție (22%), urmate de confortul personal al indivizilor (19%) și de sănătatea personală (18%).

The unprecedented increase in electricity pricesrecentlybroughtintoquestionthe need to approach long-term solutions to makeconsumptionmoreefficient.Reveal Marketing Research conducted a nation ally representative study among urban residents for Efficient Romania, to find out how they relate to en ergypriceincreasesandwhichsolutionstheyseeas themosteffectiveinreducingconsumption.

More than eight out of ten respondents believe that improving the energy performance of buildings is a very important initiative that helps in the long termtoreducetheenergyresourcesused.Hospitals (88%) and schools (86%) are considered the main public buildings that need to be energy efficient. Also, for 67% of Romanians, reducing energy costs is the most popular advantage of living in an energy efficient house.

The cost of energy is a strong determinant for the efficiency of consumption: 92% of Romani ans in the urban environment consider the price of electricity an aspect they are concerned about to a great extent.

The main reason for saving electricity is cost reduction (66%). This is also considered to be the biggest advantage for energy efficiency measures (67%).

Tackling energy waste has an impact both on an individual level and on the environment: 81% of re spondents agree that energy waste contributes to accelerating climate change, and 71% are very con cerned about the impact of energy consumption on the environment.

In terms of aspects of life that are influenced by energy efficiency, utility costs rank first (22%), fol lowed by individuals’ personal comfort (19%) and personalhealth(18%).

Aspecte energetice importante Important energy aspects

806 respondenţi / 806 respondents

Preţul energiei electrice / The price of electricity

Preţul gazelor naturale / Gas prices

Continuitatea aprovizionării cu energie / Continuity of energy supply

Să locuiesc într-o casă sau apartament termoizolat / Living in a thermally insulated house or apartment Impactul consumului de energie asupra mediului / Impact of energy consumption on the environment

Preţul lemnelor de foc / The price of firewood

Motivații pentru reducerea consumului de energie Reasons for reducing energy consumption

806 respondenţi / 806 respondents

Costul energiei consumate / Cost of energy consumed

Creșterea independenţei energetice a României prin reducerea importurilor / Increasing Romania's energy independence by reducing imports Poluarea generată de producţia de energie / Pollution from energy production

Nu știu exact / Don't know exactly

Nu consider importantă economisirea de energie / I do not consider energy saving important

Avantajele percepute ale eficienței energetice Perceived benefits of energy efficiency

806 respondenţi / 806 respondents

Reducerea costurilor cu energia / Reducing energy costs

Protejarea sănătăţii personale și a familiei / Protecting personal and family health Reducerea poluării / Reducing pollution

Nu există niciun avantaj al locuirii într-o asemenea casă / There is no advantage of living in such a house

Nu știu exact / Not sure

Sursa/ Source :

ACȚIUNI CONCRETE

Cea mai comună activitate eficientă energetic este stingerea luminii când se părăsește încăperea. Circa 44% dintre respondenți declară că fac mereu asta.

Aproape 33% dintre respondenți sting televizorul atunci când nu se uită la el, iar 24% declară că spală doar atunci când se umple mașina de spălat vase / rufe.

Comparativ cu 2019, a scăzut nivelul celor care de clară că sting lumina atunci când pleacă din încăpere de la 69% la 65%, și a crescut nivelul celor care scot din pri ză aparatele pe care nu le utilizează, de la 32% la 38%.

CARACTERISTICI DE LOCUIRE

Aproximativ 75% dintre respondenți declară că locuiesc la apartament, într-o măsură semnificativ mai mare persoanele între 25-34 ani (81%) și cele în tre 45-55 ani (81%).

Persoanele peste 55 de ani locuiesc într-o măsură semnificativ mai mare la casă (33%).

Ferestrele termopan sunt cele mai populare îmbu nătățiri eficiente energetic (89%), într-o măsură semni ficativ mai mare pentru persoanele de peste 55 de ani (95%). 62% dintre respondenți declară că au electro casnice eficiente energetic, iar 60% izolație exterioară.

În 2019, 77% dintre persoanele din mediul ur ban declarau că au tâmplărie PVC la ferestre. Nivelul acestora a crescut până la 89% în 2022.

CE CONTEAZĂ CEL MAI MULT

Cele mai importante aspecte pentru respondenți sunt prețul energiei electrice (92%), prețul gaze lor naturale (91%) și continuitatea aprovizionării cu energie (89%).

Cu cât crește vârsta respondentului, cu atât toa te aspectele măsurate sunt mai importante, astfel că persoanele de peste 55 de ani au scoruri semnificativ mai mari pentru majoritatea aspectelor măsurate.

Pentru femei impactul consumului de energie asupra mediului (82%) este semnificativ mai impor tant decât pentru bărbați (71%).

Principalul motiv pentru care respondenții ar eco nomisi consumul de energie este costul energiei con sumate (66%), în special pentru cei de peste 55 de ani (87%).

Circa 17% dintre respondenți ar fi determinați de creșterea independenței energetice a României, într-o măsură semnificativ mai mare persoanele între 18 și 24 de ani (35%), dar și cele între 35 și 44 de ani (22%).

Aproape un sfert dintre tinerii între 18 și 24 de

CONCRETE ACTIONS

The most common energy-efficient activity is turning off the light when leaving the room. About 44%ofrespondentssaytheyalwaysdothis.

Almost 33% of respondents turn off the TV when not watching it, and 24% say they only wash whenthedishwasher/washingmachineisloaded.

Compared to 2019, the level of those who say theyturnoffthelightwhentheyleavetheroomhas decreased from 69% to 65%, and the level of those whounplugdevicestheyarenotusinghasincreased from 32% to 38% .

HOUSING CHARACTERISTICS

Approximately 75% of the respondents declare that they live in an apartment, to a significantly greater extent people between 25-34 years old (81%)andthosebetween45-55yearsold(81%).

People over 55 live at home to a significantly greaterextent(33%).

Doubleglazedwindowsarethemostpopularen ergyefficientimprovements(89%),toasignificantly greater extent for over 55s (95%). 62% of respond ents declare that they have energy-efficient appli ances, and 60% external insulation.

In 2019, 77% of people from urban areas de clared that they have PVC joinery on their windows. Their level increased to 89% in 2022.

WHAT MATTERS MOST

Themostimportantaspectsforrespondentsare thepriceofelectricity(92%),thepriceofnaturalgas (91%)andcontinuityofenergysupply(89%).

The older the respondent, the more important all the measured aspects are, so people over 55 have significantly higher scores for most of the measured aspects.

For women the impact of energy consumption on the environment (82%) is significantly more im portantthanformen(71%).

The main reason why respondents would save energyconsumptionisthecostofenergyconsumed (66%),especiallyforpeopleover55(87%).

About 17% of the respondents would be de termined by the increase in Romania’s energy inde pendence, to a significantly greater extent people between 18 and 24 years old (35%), but also those between35and44yearsold(22%).

Almostaquarterof18-to24-year-olds(21%)are

ani (21%) sunt îngrijorați de poluarea generată de producția de energie și i-ar determina să economi sească energia.

AVANTAJELE PERCEPUTE ALE EFICIENȚEI ENERGETICE

Reducerea costurilor cu energia (67%) este cel mai popular avantaj perceput al locuirii într-o casă eficientă energetică, în particular pentru persoanele între 45 și 55 de ani, dar și de peste 55 de ani (83%).

16% dintre respondenți consideră că protejarea sănătății personale și a familiei este principalul avan taj, într-o măsură semnificativ mai mare pentru tinerii între 18 și 24 de ani (21%).

Reducerea poluării este un beneficiu mai impor tant pentru tinerii între 18 și 24 de ani (19%).

Comparativ cu 2019, reducerea costurilor cu ener gia a crescut perceptual ca avantaj al locuirii într-o casă eficientă energetic de la 51% la 67% pentru zo nele urbane, simțindu-se mărirea prețurilor la utilități.

Costurile utilităților sunt considerate a fi cel mai influențate de eficiența energetică, cu o medie pon derată de 22%. Confortul personal este pe poziția a doua în topul ponderat, cu 19%.

Durata de viață a electrocasnicelor este conside rată a fi cel mai puțin influențată de eficiența ener getică (11%).

PERCEPȚII DESPRE CONSUMUL DE ENERGIE

Aproximativ 81% dintre respondenți sunt de acord că risipa de energie contribuie la accelerarea schimbărilor climatice, într-o măsură mai mare femei le (84%). 75% dintre respondenți declară că ar dori să instaleze panouri fotovoltaice la locuința în care locu iesc, într-o măsură semnificativ mai mare persoanele între 45 și 55 de ani (80%). 71% consideră că statul ar trebui să subvenționeze cu sume adecvate doar con sumatorii vulnerabili de energie care au venituri mici.

IMPORTANȚA EFICIENȚEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR

Respondenții consideră într-o proporție de peste 80% că este importantă creșterea eficienței energe tice a clădirilor, într-o măsură semnificativ mai mare persoanele de peste 45 de ani (mai mult de 85% pen tru toți indicatorii).

Clădirile pentru care este cea mai importantă creșterea performanței energetice sunt spitalele (88%), școlile (86%) și blocurile de locuințe (83%).

concerned about pollution from energy production andwoulddrivethemtosaveenergy.

PERCEIVED BENEFITS OF ENERGY EFFICIENCY

Reducing energy costs (67%) is the most popu lar perceived benefit of living in an energy-efficient home,particularlyforpeopleaged45to55,butalso forthoseover55(83%).

16% of respondents believe that protect ing personal and family health is the main advantage, to a significantly higher ex tent for young people between 18 and 24yearsold(21%).

Reducingpollutionisalsoasignifi cantlymoreimportantbenefitfor18to24-year-olds(19%).

Compared to 2019, reducing en ergy costs perceptually increased as an advantage of living in an energy-efficient home from 51% to 67% for urban areas, feel ingtheincreaseinutilityprices.

Utility costs are considered to be most influ encedbyenergyefficiency,withaweightedaverage of 22%. Personal comfort is second in the weighted list, with 19%.

Thelifetimeofhouseholdappliancesisconsidered tobetheleastinfluencedbyenergyefficiency(11%).

PERCEPTIONS OF ENERGY USE

About 81% of respondents agree that energy waste contributes to the acceleration of climate change, to a greater extent women (84%). 75% of the respondents declare that they would like to in stall photovoltaic panels in the house where they live, to a significantly greater extent people be tween 45 and 55 years old (80%). 71% believe that the state should subsidize with adequate amounts only vulnerable energy consumers who have low in comes.

THE IMPORTANCE OF ENERGY EFFICIENCY OF BUILDINGS

Over 80% of the respondents believe that it is importanttoincreasetheenergyefficiencyofbuild ings,toasignificantlygreaterextentpeopleover45 yearsold(morethan85%forallindicators).

The buildings for which the increase in energy performance is the most important are hospitals (88%),schools(86%)andapartmentbuildings(83%).

Persoanele de peste 55 de ani au scoruri semnificativ mai mari pentru majoritatea aspectelor măsurate.

People over 55 have significantly higher scores for most of the measured aspects.

Europa redeschide cărbunele –ce face România?

Europe reopens coal - what about Romania?

Germania,

Austria, Franța, Italia și Țările de Jos au anunțat planuri de reactivare a centralelor pe cărbune pe fondul crizei energetice create de războiul din Ucrai na. România s-a angajat să redeschidă și unitățile pe cărbune, dar până acum nu s-au luat măsuri concrete, sute de mineri fiind în continuare concediați.

Țările UE care au anunțat redeschiderea cărbu nelui se numără printre cele care se străduiesc să-și umple instalațiile de stocare a gazelor înainte de iar nă, având în vedere faptul că importurile de gaze din Rusia s-ar putea opri în orice moment. Utilizarea spo rită a cărbunelui este menită să economisească gazul pentru a putea fi folosit mai târziu.

Germania a adoptat o legislație de urgență care permite reactivarea a aproximativ 8 gigawați de energie pe bază de cărbune în perioadele în care re zervele de gaz sunt extrem de scăzute. Ar putea intra în vigoare în această săptămână.

Germany,

Austria, France, Italy and the Netherlandshaveallannouncedplansto reactivate coal-fired power plants amid anenergycrisiscreatedbyRussia’sinva sion of Ukraine. Romania has pledged to reopen coal units, too, but no concrete plans have beentakensofar,withmorehundredsofminersbe ing sacked.

The EU countries that announced reopening coal are among those scrambling to fill their gas storage facilities ahead of winter, with the looming prospect that gas imports from Russia could end at anytime.Thebumpincoaluseismeanttoconserve gas for later.

Germany passed emergency legislation to allow around 8 gigawatts of coal-fired power to be reac tivatedduringtimeswhengassuppliesarecritically low. It could take effect as soon as this week.

The Netherlands, meanwhile, has amended leg islation to allow coal plants to run at full capacity

Între timp, Țările de Jos au modificat legislația pen tru a permite centralelor pe cărbune să funcționeze la capacitate maximă până la sfârșitul anului 2023, iar Franța și Austria intenționează să redeschidă unitățile electrice pe cărbune. Franța spune că nu va folosi centralele de cărbune după această iarnă.

Emisiile asociate cu noua activitate a cărbunelui nu vor răsturna obiectivele climatice globale, potrivit unui raport al Ember, un think tank global de energie.

Dacă centralele pe cărbune care au fost puse în rezervă în cele patru țări ar fi puse în funcțiune la ca pacitate mare, emisiile totale din Uniunea Europeană ar crește cu 1,3%, emisiile din sectorul energetic cres când cu 4% anual, potrivit Ember.

Nicio țară din Europa nu și-a anulat angajamen tul de a elimina treptat utilizarea cărbunelui până în 2030, potrivit Europe Beyond Coal, un ONG care militează pentru energie curată. ONG-ul a constatat că numărul de centrale pe cărbune deja închise sau programate pentru închidere în acest deceniu a fost de peste 170.

În același timp în care Germania a revenit la cărbu ne, a continuat să susțină măsuri ambițioase pentru energie curată. Legislația adoptată recent urmărește

Nicio țară din Europa nu și-a anulat angajamentul de a elimina treptat utilizarea cărbunelui până în 2030. Numărul de centrale pe cărbune deja închise sau programate pentru închidere în acest deceniu a fost de peste 70.

No country in Europe has reversed its commitment to phase out coal use by 2030, The number of coal-fired plants already shuttered or slated for retirement this decade stood at more than 170.

until the end of 2023, and France and Austria are both planning to reopen coal-fired power units. France says it won’t use those coal plants beyond this winter.

The emissions associated with new coal activ ity won’t topple global climate goals, according to a report by Ember, a global energy think tank.

If the coal plants that have been placed on re serve in those four countries were to kick into use at high capacity, total emissions in the European Union would rise by 1.3 percent, with emissions in its power sector increasing 4 percent annually, ac cording to Ember.

No country in Europe has reversed its commit ment to phase out coal use by 2030, according to EuropeBeyondCoal,whichcampaignsforcleanen ergy. It found that the number of coal-fired plants already shuttered or slated for retirement this dec ade stood at more than 170.

AtthesametimethatGermanyhasturnedback tocoal,ithascontinuedtopushforambitiousclean energy measures. Legislation passed recently aims to derive 80 percent of electricity generation from renewables by 2030. Last year, the country passed a law accelerating its net-zero date from 2050 to 2045.

TheEuropeanUnionisalsoworkingtopassleg islation that would help it cut emissions 55 percent by2030from1990levels.Andaplantoreducede pendence on fossil fuel imports from Russia cent ers on a major boost for wind and solar, according to E&E News.

să obțină 80% din generarea de energie electrică din surse regenerabile până în 2030. Anul trecut, țara a adoptat o lege care accelerează ținta pentru net-ze ro, care nu mai este 2050, ci 2045.

Uniunea Europeană are în vedere, de asemenea, adoptarea unei legislații care să o ajute să reducă emisiile cu 55% până în 2030 față de nivelurile din 1990. Iar planul de reducere a dependenței de impor turile de combustibili fosili din Rusia se concentrează pe un impuls major pentru energie eoliană și solară, potrivit E&E News.

Dependența pe termen scurt de cărbune ca mă sură de urgență nu va schimba fundamental calea de decarbonizare pe care se află Uniunea Europeană și nici perspectivele pentru cărbune în Europa, a spus Kate Larsen, care conduce cercetarea internațională

În ciuda semnalului pe termen scurt, industria și investitorii știu că Europa este serioasă în ceea ce privește planul său de a elimina treptat cărbunele. Despitethenear-termsignal,industryandinvestors knowthatEuropeisseriousaboutitsplantophase down coal.

Kate Larsen, Rhodium Group

în domeniul energiei și climei la Rhodium Group. „În ciuda semnalului pe termen scurt, industria și investi torii știu că Europa este serioasă în ceea ce privește planul său de a elimina treptat cărbunele. Acele sem nale clare de politică consacrate în legislația UE vor avea mai multă greutate atunci când vine vorba de decizii cu privire investițiile în viitorul energetic al Eu ropei”, a adăugat ea.

Există și câteva avertismente. Multe lucruri de pind de scăderea cererii de gaze, care va necesita mai multe măsuri de eficiență energetică. Și țările vor tre bui să rămână ferme în limitarea perioadei de timp în care cărbunele revine în amestec.

Activiștii climatici spun că nevoia de a recurge la cărbune ar fi putut fi evitată dacă guvernele ar fi trecut mai repede la energia regenerabilă, mai de grabă decât să investească în gaze. Însă analiștii avertizează că amenințarea cea mai mare la adresa angajamentelor Uniunii Europene în materie de climă vine din planurile sale de a construi conducte de gaz,

The short-term reliance on coal as an emer gency measure will not fundamentally change the decarbonization path the European Union is on or the outlook for coal in Europe, said Kate Larsen, who leads international energy and climate re search at the Rhodium Group. “Despite the nearterm signal, industry and investors know that Eu rope is serious about its plan to phase down coal. Those clear policy signals enshrined in E.U. law will carry more weight when it comes to decisions about how to invest in Europe’s energy future,” she added.

There are some caveats. A lot depends on low ering demand for gas, which will require more en ergy efficiency measures. And countries will need toremaincommittedtolimitingtheamountoftime that coal comes back into the mix.

Climate campaigners say the need to fall back on coal could have been avoided had governments moved faster to transition to renewable energy rather than invest in gas.

However, analysts warn that the bigger threat to the European Union’s climate com mitments comes from its plans to build out gas pipelines, power plants and terminals that can re ceive imports of liquefied natural gas from places like the U.S.

WHAT ABOUT ROMANIA?

The President of the Senate, Florin Cîţu, an nounced this spring that 600 people will be rehired in the mining sector for coal extraction, which will lead to a 300 MW increase in Romania’s energy resources. “Yesterday there was a longer discus sion on energy. Last night, the prime minister met with those from the Oltenia Energy Complex and those from Hunedoara to restart those capacities that use coal. It is clear that, in this complicated situation, all of Europe is looking at alternative sources to produce energy. And Romania already had these resources. We will see if we will have to import coal as well. 300 MW will be added. This means that we will have to hire about 600 peo ple again in the mining sector, which is good news for these people, who have suffered,” said Cîţu in the Senate.

Unfortunately,thestatementsremainedambig uous, as no new measure was announced in classic mining.Theonlyminesthatwillbereopenedwillbe

centrale electrice și terminale care pot primi importuri de gaz natural lichefiat din locuri precum SUA.

CE FACE ROMÂNIA?

Președintele Senatului, Florin Cîțu, a anunțat în această primăvară că 600 de persoane vor fi rean gajate în sectorul minier pentru extracția de cărbune, ceea ce va duce la o creștere cu 300 MW a resurse lor energetice pe care le are România. „Ieri a fost o discuție mai lungă pe energie. Aseară, premierul s-a întâlnit cu cei de la Complexul Energetic Oltenia și cei din Hunedoara pentru a reporni acele capacități care folosesc cărbune.

Este clar că, în această situație complicată, toată Europa se uită la surse alternative pentru a produce energie. Și România avea deja aceste resurse. Vom vedea dacă va trebui să importăm și cărbune. Vor fi adăugați 300 MW. Asta înseamnă că va trebui să an gajăm vreo 600 de persoane din nou în sectorul mi nier, ceea ce este o veste bună pentru acești oameni, care au suferit”, a afirmat Cîțu la Senat.

Din păcate, declarațiile au rămas echivoce, întru cât nu s-a anunțat nic o măsură nouă în mineritul cla sic. Singurele mine care vor fi redeschise vor fi cele de grafit (Salrom) și magneziu și alte materiale prețioase.

Totodată, Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare producător de energie pe bază de cărbune din România, controlat de stat prin Ministerul Energi ei, a anunțat că închide două grupuri de producție de electricitate până la finalul acestui an și disponibili zează peste 700 de salariați, În plus, în următoarele săptămâni, 350 de mi neri de la Complexul Energetic Hunedoara vor fi disponibilizați, în cadrul programului de restructurare.

În prezent, producția celor patru exploatări mi niere care au mai rămas în Valea Jiului însumează 1.000 de tone pe zi, care înseamnă cel mult trei zile de funcționare pe săptămână pentru Termocentrala Paroșeni. Sindicatele și administrația spun că ar fi ne voie de investiții pentru perioada rămasă până la în chiderea lor, însă programul accesat de CEH înseam nă activitate regresivă și închiderea a două exploatări până în 2030. De altfel, în următoarele săptămâni vor fi concediați alți 350 de mineri, care vor primi plăți compensatorii de câte 10.000 de euro fiecare. După aceste disponibilizări, Complexul Energetic Hunedoa ra mai rămâne cu aproximativ 2.000 de angajați.

Într-un interviu exclusiv acordat Energynomics, secretarul de stat Dan Drăgan susține că România se

graphite (Salrom) and magnesium, as well as other precious materials.

At the same time, Complexul Energetic Oltenia (CEO), the largest coal-based energy producer in Romania,controlledbythestatethroughtheMinis tryofEnergy,announcedthatitisclosingtwoelec tricityproductiongroupsbytheendofthisyearand laying off over 700 employees ,

In addition, in the coming weeks, 350 miners fromtheHunedoaraEnergyComplexwillbelaidoff, as part of the restructuring program.

Currently, the production of the four remaining mining operations in Valea Jiului amounts to 1,000 tons per day, which means at most three days of operationperweekfortheParoșeniThermalPower Plant. The unions and the administration say that investments would be needed for the remaining period until their closure, but the program accessed byCEHmeansregressiveactivityandtheclosureof two exploitations by 2030. Moreover, in the com ingweeksanother350minerswillbelaidoff,which will receive compensatory payments of 10,000 eu ros each. After these redundancies, the Hunedoara Energy Complex still has approximately 2,000 em ployees.

In an exclusive interview with Energynomics, State Secretary Dan Drăgan claims that Romania will also rely on coal in the short term. “In the cur rentcontext,particularlycriticalforstatesmassive lydependentonimportsfromRussia,ananalysisby

va baza, pe termen scurt, și pe cărbune. ”În contextul actual, deosebit de critic pentru statele dependente masiv de importurile din Rusia, o analiză a Transe lectrica estimează necesitatea menținerii anumitor grupuri generatoare în con textul unei disponibilități reduse a energiei electrice din import din sistemele energetice ve cine, în următoarea perioadă. Aceasta consideră că, păs trând întregul parc energetic pe combustibili fosili (inclusiv toate grupurile pe cărbune dis ponibile) și importând, teoretic, 3.000 MW (capacitate maximă), s-ar putea acoperi vârful de sarcină estimat, rămânând în rezervă două gru puri pe cărbune de 330 MW”, a spus Drăgan.

Transelectrica estimates the need to maintain cer tain generator groups in the context of a reduced availability of imported electricity from neighbor ing energy systems, in the next period.

3.000

Păstrând întregul parc energetic pe combustibili fosili și importând 3.000 MW, s-ar putea acoperi vârful de sarcină.

Keeping the entire power park on fossil fuels and importing 3,000 MW, the estimated peak load could be covered.

Pentru identificarea măsurilor pe termen mediu și lung, OTS va comanda un studiu de adecvanță reali zat de o terță parte, care să conțină mecanismul de rezervă tehnică pentru o perioadă medie și/sau lungă de timp.

UN NOU COMITET PENTRU CĂRBUNE

Între timp, Guvernul a înființat Comitetul intermi nisterial al cărbunelui, sub coordonarea Ministerului Economiei. Astfel, vor fi demarate discuțiile cu Comisia Europeană inclusiv pe legea decarbonizării, pentru o nouă corelare necesară în actualul context de securita te, după cum susține ministrul Energiei, Virgil Popescu.

„La sfârșitul lunii iunie am adoptat Ordonanța de Urgență privind decarbonizarea sectorului energetic, un jalon din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență, n.r.), având în vedere că eliminarea etapi zată a centralelor electrice pe bază de lignit și huilă constituie un element de reformă al Componentei C6. Energie, din cadrul Pilonului I - Tranziția verde al Planului Național de Redresare și Reziliență. Potrivit prevederilor din OUG prin decizia prim - ministrului nr. 435/23.08.2022 a fost înființat Comitetul inter ministerial al cărbunelui. Comitetul interministerial al cărbunelui are ca obiectiv principal coordonarea implementării procesului de decarbonizare a sec torului energetic potrivit angajamentelor asumate prin PNRR, Reforma 1, Componenta 6. Așa cum am transmis, vom demara discuțiile cu CE inclusiv pe le gea decarbonizării, pentru o nouă corelare necesară în actualul context de securitate”, a afirmat ministrul.

It believes that by keeping the en tire power park on fossil fuels (including all available coal-fired generators) and theoretically importing 3,000 MW (maximum capac ity), the estimated peak load could be covered, leaving 2 coal-fired generators of 330 in reserve MW,” said Dragan. To identify medium and longterm measures, the TSO will order an adequacy study carried out by a third party, which will contain the technical re serve mechanism for a medium and/or long period of time.

A NEW COMMITTEE FOR COAL

Meanwhile, the Government established the In terministerial Coal Committee, under the coordina tion of the Ministry of Economy.

Thus, discussions will be started with the Eu ropean Commission, including on the decarboni zation law, for a new correlation necessary in the currentsecuritycontext,asclaimedbytheMinister of Energy, Virgil Popescu. “At the end of June, we adopted the Emergency Ordinance regarding the decarbonization of the energy sector, a milestone in the PNRR (National Recovery and Resilience Plan n.r), considering that the phased elimination of power plants based on lignite and coal is an el ement of reform of Component C6. Energy, within Pillar I- The green transition of the National Re covery and Resilience Plan. According to the provi sions of the GEO, by Prime Minister’s decision No. 435/23.08.2022, the Interministerial Coal Commit tee was established. The Interministerial Coal Com mittee has as the main objective the coordination of the implementation of the decarbonization pro cess of the energy sector according to the commit ments made through PNRR, Reform 1, Component 6.Aswealreadysaid,wewillstartdiscussionswith theECincludingthedecarbonizationlaw,foranew correlation necessary in the current security con text,” said the minister.

Investiții de 1 mld. euro la Mintia

Mass Global deține capacități de peste 8.500 MW și și-a asumat investiții de 1 miliard de euro la Mintia, susține Virgil Popescu. ”În 6 ani de zile CE Hunedoara a acumulat datorii de 1,5 miliarde de euro. În plus, i s-a acordat un ajutor de stat ilegal de 390 de milioane de

lei ce trebuie returnat… Ultima etapă de modernizare a fost în 2009, fiind investiți atunci 218 milioane lei, o sumă nesemnificativă. Româ nia se află în proces cu CE pentru Mintia și CET Govora pentru că au funcționat fără autorizație de mediu”, susține ministrul.

Investments of EUR 1 billion in Mintia

Mass Global holds capacities of over 8,500 MW and has under takeninvestmentsofEUR1billioninMintia,VirgilPopescusays.“In 6 years, CE Hunedoara has accumulated debts of EUR 1.5 billion. Moreover, it received an illegal state aid of RON 390 million that

must be refunded… The last modernization stage took place in 2009,withRON218millioninvestedthen,aninsignificantamount. Romania is in lawsuit with the EC for Mintia and CET Govora for operatingwithoutenvironmentalpermit”,theministerstates.

PMB virează doar 220 mil. lei către regia termică

Primăria Capitalei ar urma să-și stingă datoria de 220 de milioane de lei către Termoenergetica la finalul acestui an. Edilul Capitalei a atras atenția că mai sunt datorii de aproximativ 600 de milioane de lei pentru care a solicitat sprijinul guvernului. ”Aceste 600 de milioane de lei sunt o datorie a Termoenergeticii către ELCEN și a ELCEN către, în principal, Romgaz. Am solicitat sprijinul guvernului și sunt optimist că ni-l va da”, a spus primarul Nicușor Dan.

BucharestMunicipalitytopay onlyRON220milliontoTermoenergetica

Bucharest Municipality would extinguish its RON 220 million debt to Termoenergetica at the end of this year. Bucharest mayor warned that there are also debts of around RON 600 million for which he requested Government’s support. “This amount of RON 600 million is a debt of Termoenergetica to ELCEN and of ELCEN to Romgaz in particular. I requested Government support and I am optimistic that it will grant it”, mayor Nicușor Dan said.

Autorități / Authorities

Nume Name

AGENȚIA NUCLEARĂ ȘI PENTRU DEȘEURI RADIOACTIVE

ANRM (AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU RESURSE MINERALE)

AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

AUTORITATEA COMPETENTĂ DE REGLEMENTARE A OPERAŢIUNILOR PETROLIERE OFFSHORE LA MAREA NEAGRĂ

COMISIA NAȚIONALĂ DE PROGNOZĂ

COMISIA NAȚIONALĂ PENTRU CONTROLUL ACTIVITĂȚILOR NUCLEARE

CONSILIUL CONCURENȚEI

OIE - ORGANISMUL INTERMEDIAR PENTRU ENERGIE

NUCLEAR AGENCY & RADIOACTIVE WASTE

Oameni-cheie / key people

Mihăiță Găină – președinte Cornelia Paraschiv – secretar general

NAMR (NATIONAL AGENCY FOR MINERAL RESOURCES) Sorin Gal – președinte

ROMANIAN ENERGY REGULATORY AUTHORITY

Dumitru Chiriță – președinte Zoltan Nagy-Bege – vicepreședinte

REGULATORY AUTHORITY FOR THE BLACK SEA OIL OFFSHORE OPERATIONS Răzvan Giuca, vicepreședinte

NATIONAL PROGNOSIS COMMISSION Cristian Nicolae Stanică – președinte Silvian Marius Dan – secretar general

Address Telefon

Strada D.I. Mendeleev nr. 21-25, sector 1, 010362 București

Phone

+4.021.316.80.01, +4.021.316.80.02

Strada Mendeleev, nr. 36-38, sector 1, 010366 București +4.021.313.22.04

Str. Constantin Nacu nr. 3, sector 2, 020995 București +4.021.311.22.44 +4.021.327.81.00

Strada Cristea Georgescu Nr. 6, Constanța 0371.002.834

Str. Cristian Popișteanu 2-4, sector 1, 010024 București +4.021.313.54.80, +4.021.317.00.49

NATIONAL COMMISSION FOR NUCLEAR ACTIVITIES CONTROL Cantemir Marian Ciurea-Ercău –președinte interimar B-dul Libertăţii, nr. 14, sector 5, Bucureşti, 040607 +4.031.805.59.40

COMPETITION COUNCIL Bogdan Chirițoiu – președinte Otilia Neagoe – vicepreședinte

OIE - INTERMEDIATE BODY FOR ENERGY

MINISTERUL ENERGIEI MINISTRY OF ENERGY

Virgil Popescu – ministru George Lazăr – secretar de stat George Niculescu – secretar de stat Constantin Ştefan – secretar de stat

Piața Presei Libere nr. 1, corp D1, sector 1, București

Str. Dr. Ernest Juvara nr. 3-7, sector 6, București +4.031.413.27.38

Splaiul Independenței nr. 202E, sector 6, București

Asociații

AIIR-FV (ASOCIAŢIA

INSTALAŢII

ROMÂNIAFILIALA

(ROMANIAN INSTALLATION

Eric Stab – președinte Dana Daraban – director executiv

Laurențiu Urluescu –președinte

Şos. Nordului nr. 54 B, parter, ap. 2, sector 1, 014104 Bucureşti +4.021.230.32.65, +4.021. 230.00.50

Tudor Ștefan nr. 7-9, et. 1, ap. 2, sector 1, 011655 București +4.021.230.60.31

ASSOCIATION, WALLACHIA BRANCH) Cătălin Lungu – președinte Bd. Pache Protopopescu nr. 66, sector 2, 021414 Bucureşti +4.0212.524.295

Ionuț Simion - președinte Anca Harasim – director executiv

HENRO

Silvia Vlăsceanu – director executiv

Strada Ion Câmpineanu, nr. 11, Union International Center, etajul 4, 010031 Bucureşti +4.021.312.48.34, +4.021.312.48.94

Victoria Business Center, Calea Victoriei nr.155, bloc D1, tronson 8, etaj 4, sector 1, 010073 București +4.0722.769.469

NATIONAL

180 Associations

Mihai Ionescu – secretar general Calea Victoriei nr. 32-34, sc. B, et 8, sector 1, București +4.031.104.34.09

Cristian Pârvan – secretar general Calea Griviței nr. 8-10, et 6, sector 1, 010731, București +4.021.312.99.20

Theodor LivinschiVicepreședinte

București, str. Drumul între Tarlale, nr. 102-112, imobil C1, cam. 4, sector 3 +4.0745.383.346

Nume Name

ARBIO (ASOCIAŢIA ROMÂNĂ BIOMASĂ ŞI BIOGAZ)

ARCOMN (ASOCIAŢIA ROMÂNĂ A CONCESIONARILOR OFFSHORE DIN MAREA NEAGRĂ)

ARPEE (ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU PROMOVAREA EFICIENŢEI ENERGETICE)

ASOCIAȚIA AUDITORILOR ENERGETICI PENTRU CLĂDIRI

ASOCIAŢIA CONTRACTORILOR DE FORAJ DIN ROMÂNIA

CAMERA DE COMERŢ ROMÂNO-BRITANICĂ

CLUSTERUL DE ENERGII SUSTENABILE DIN ROMÂNIA

CONSILIUL ROMÂN PENTRU CLĂDIRI VERZI

CNR-CME (COMITETUL NAŢIONAL ROMÂN AL CONSILIULUI MONDIAL AL ENERGIEI)

CRE (CONSILIUL ROMÂN AL ENERGIEI)

ARBIO (THE ROMANIAN ASSOCIATION OF BIOMASS AND BIOGAS)

Oameni-cheie / key people

Ilias Papageorgiadis –preşedinte

RBSTA (ROMANIAN BLACK SEA TITLEHOLDERS ASSOCIATION) Dan Roşu – director executiv

ARPEE (ROMANIAN ASSOCIATION FOR PROMOTING ENERGY EFFICIENCY)

ASSOCIATION OF ENERGY AUDITORS FOR BUILDINGS

ROMANIAN ASSOCIATION OF DRILLING CONTRACTORS

BRITISH ROMANIAN CHAMBER OF COMMERCE

ROMANIAN SUSTAINABLE ENERGY CLUSTER

ROMANIA GREEN BUILDING COUNCIL

RNC-WEC (ROMANIAN NATIONAL COMMITTEE OF WORLD ENERGY COUNCIL)

CRE (ROMANIAN ENERGY CENTER)

ENERGY POLICY GROUP ENERGY POLICY GROUP

PATRONATUL PETROLULUI DIN ROMÂNIA

PETROLEUM EMPLOYERS’ ASSOCIATION OF ROMANIA

Răzvan Claudiu Grecu –președinte

Emilia-Cerna Mladin –președinte

Vasile Aron – președinte

Neil McGregor, președintele Consiliului Director

Adresă / Address Telefon / Phone

Calea Victoriei, nr. 155, Sectiunea 8, Clădirea D1, primul etaj, Sector 1, Piaţa Victoriei, Bucureşti +4.021.3086.271

Calea Floreasca, nr. 169 A, corp A, Etaj 4, Birou 2099, Sector 1, București +40318.602.357

Str. Tunari 60A, Ştefan cel Mare Building, etaj 8, sector 2, București +4.0741.286.333

Splaiul Independenţei, nr. 313, Universitatea Politehnica, FIMM, sala CG 106, sector 6, București +4.072.595.45.15

B-dul. Mircea Vodă Nr. 44, Bloc M 17, Scara 1, Etaj 4, 030669 București, +4.021.318.78.17

Str. David Praporgescu, nr. 1-5, etaj 2, apart. 4, Sector 2, 020965, București +4.0372.032.515

ing. Radu Dimeca – președinte Vlad Stanciu – director executiv B-dul. Republicii nr. 9, cam 01, 300159 Timișoara, România +4.074.505.55.58

Dorin Beu – președinte

Str. Ialomicioarei, nr. 21, 011277 București +4.021.222.00.11, +4.021.222.51.35

Iulian Iancu – președinte Gheorghe Ștefan – director general executiv B-dul Lacul Tei, nr. 1-3, Sector 2, cod 020371 București +4.0372.821.475

Corneliu Bodea - președinte

Radu Dudău – cofondator şi director

Amelia Popescu - director executiv

PATRONATUL ROMÂN PATRONATUL ROMÂN Gheorghe Naghiu – președinte

ROEC (CENTRUL ROMÂN PENTRU ENERGIE)

ROPEPCA (ASOCIAȚIA ROMÂNĂ A COMPANIILOR DE EXPLORARE ȘI PRODUCȚIE PETROLIERĂ)

RPIA (ASOCIAŢIA ROMÂNĂ A INDUSTRIEI FOTOVOLTAICE)

RWEA (ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU ENERGIE EOLIANĂ)

SOCIETATEA

SIER

UGIR

Str. Sofia, nr. 6, etaj 1, Sector 1, Bucureşti 011838 +4.021.7953.020; +4.0723.735.140

Str. Barbu Ştefănescu Delavrancea, nr. 13, Sector 1, București, 011351 +4.031.860.10.41

Str. Mihai Eminescu, nr. 19-21, et. 5, Sector 1, Bucureşti

Str. Luigi Galvani Nr. 17-19, Sector 2, București +4.031.7111.503

ROEC (ROMANIA ENERGY CENTER) Eugenia Gușilov – managing director Calea Călărașilor 319, Sector 3, București, 030622 +40.314.328.737

ROPEPCA (ROMANIAN PETROLEUM EXPLORATION AND PRODUCTION COMPANIES ASSOCIATION)

Spencer Coca – președinte în exerciţiu

RPIA (ROMANIAN PHOTOVOLTAIC INDUSTRY ASSOCIATION) Ciprian Glodeanu – președinte

RWEA (ROMANIAN WIND ENERGY ASSOCIATION)

UGIR

CONFEDERATION

ROMANIAN INDUSTRIAL

Carlo Pignoloni - președinte

Adrian Boroteavicepreședinte

Gheorghe Buliga – președinte

Violeta Dumitriu –vicepreședinte

Fănică Vatra – director executiv

Franck Neel – president-

Constantin Vasilescu –președinte executiv

Lucian Ioan – președinte

Intrarea Tudor Ștefan, nr. 13, etaj 4, Sector 1, Bucureşti, 011655 +4.021.230.24.10

Str. Gheorghe Polizu nr. 58-60, Bucharest Corporate Center (BCC) etaj 13, Sector 1, RO –011062 București +4.0722.829.497

Str. Buzesti nr.75-77, etaj 7, birou nr. 34, sector 1, Bucuresti

Căsuța Poștală 200, Oficiul Poștal 22 +4.037.216.05.99

Bdul Lacul Tei nr.1, Sector 2, 020371, București -4.0722.361.954

B-dul Alexandru Ioan Cuza nr. 44, Sector 1, Bucureşti +4.012.520.066

Str. George Enescu nr. 27-29, sector 1, București +4.021.310.00.16, +4.021.310.00.21

Str. Splaiul Independenței, nr. 2K, et. 3, Bucureşti +0359.41.67.57

Construind ceea ce va veni

Vremede zeci de ani, energia a fost un peisaj conservator și previzibil, bazându-se în da tele sale fundamentale pe legile veșnice ale geologiei, chimiei și fizicii. Harta era bine trasată, iar succesul îi recompensa pe cei mai pricepuți în a navi ga printre cele cunoscute și necunoscute.

Ei bine, acum peisajul energiei se schimbă rapid, la granița dintre cunoscut și necunoscut. De aceea, pe harta energetică bine cunoscută până de curând apar zone albe tot mai multe și mai mari. Cartografii industriei descoperă noi unghiuri moarte care do vedesc că perspectiva tradițională nu este doar depășită, ci pur și simplu inutilă, iar, uneori, chiar periculoasă.

Viitorul energiei se prezintă ca fiind verde, du rabil și circular. Atunci când sunt obligați să se con frunte cu acest fapt, experții în energie, atât din companii, cât și din mediul academic și din instituțiile publice, trebuie să dezvolte o sută de ochi, așa cum

avea Argus, și mai mult, trebuie să schimbe forma entităților energetice pe care le pun în mișcare. Energynomics are menirea să îi ajute pe toți cei implicați în industria energetică să identifice ceea ce au fost învățați să nu observe, ceea ce îi împiedică să opereze transformările atât de necesare. Aces tea pot fi tehnologii care nu au fost încă introduse într-un anumit sector energetic sau decizii legislati ve și normative care nu au fost încă puse în aplica re. Ar putea fi vorba de modele de afaceri ignorate sau care urmează să fie inventate. Ar putea fi noi forme de cooperare între organizații obișnuite să evolueze independent și ar putea fi noi materiale, instrumente sau servicii pe care actorii publici și privați le vor oferi consumatorilor de energie. Este vorba despre acele companii, persoane și instituții publice din sectorul energetic și nu numai, conecta te la tendințele de astăzi, care investesc timp și bani pentru a înțelege tendințele viitorului.

Building what’s next

Fordecades, energy was a conservative, pre dictable landscape, with its fundamentals basedontheever-lastinglawsofgeosciences, chemistry and physics. The map was well-drawn and success followed those better at navigating through the known knowns and known unknowns.

Well, now, the energy landscape is changing fast, along the border of the known and the un known. Hence more and larger white zones appear all the time on the until recently most familiar en ergymap.Theindustrycartographersdiscovernew blind spots which prove the traditional perspective not only obsolete, but plainly worthless, and some times even dangerous.

The future of energy shows itself as green, sus tainable and circular. When forced to face it, the en ergyexperts,inthecompanies,academiaandpublic institutions altogether, must grow themselves one

hundred eyes, like Argus had, and even more, they havetoshapeshifttheenergyentitiestheyanimate.

Energynomics is meant to help all those in volved in the energy industry to identify what they evolved to ignore, the blind spots preventing them from the much-needed shapeshifting. They might be technologies not yet introduced in a specific en ergy sector, or pieces of legislation and regulation not yet in place. They might be business models ignored or yet to be invented. They might be new forms of cooperation between organizations used to develop in silos, and they might be new materi als, tools and services the public and private actors will offer to energy consumers. It is about the com panies, individuals and public institutions in the en ergysectorandbeyond,connectedtothetrendsof today, investing time and money for grasping the trends of the future.

Gabriel

BENEFICII

Pe baza experienței dovedite în ultimii 9 ani, echipa Energynomics concepe, organizează, setează și derulează campanii complexe integrate B2B prin intermediul canalelor de comunicare online.

I. CONCEPT ȘI DESIGN

• Concept (temă, agendă, desfășurător) și format Webinar Energynomics

• Elemente de identitate vizuală a brandului (design și layout foto și banners)

• Suport în realizarea de prezentări ppt, pdf

II. MANAGEMENT ȘI ORGANIZARE

• Coordonarea și managementul desfășurării evenimentului

• Managementul participanților (invitații transmise către baza de date propusa de partener, Reminder, Last Call, follow-up telefonic, mesaj post-event etc)

• Asigurarea condițiilor tehnice necesare pentru un eveniment de succes

III. COMUNICARE ȘI PROMOVARE PRE-EVENIMENT

• Pagină web dedicată în platforma de comunicare energynomics.ro

• Promovare în social media (Facebook și LinkedIn)

• Cel puțin 3 mesaje online către lista de destinatari ai Newsletterelor Energynomics

IV. COMUNICARE ȘI PROMOVARE POST-EVENIMENT

• Articol post-eveniment pe site-ul energynomics.ro, promovat în social media

• Articol post-eveniment inclus în newsletter-ul energynomics.ro

• Articol post-eveniment în revista energynomics.ro Magazine

V. MODERARE WEBINAR Gabriel Avăcăriței, Redactor Șef Energynomics

• Coordonează discuția

• Îi implică pe vorbitori și pe participanți într-un dialog interactiv

• Sintetizează mesajele transmise de-a lungul conferinței, pentru a menține un dialog consistent, în care temele să fie abordate din cât mai multe perspective.