Energynomics Magazine Spring 2023 web issue

În 2023 totul ține de RES și ESG 2023 is about RES & ESG

În ultimii ani, industria energetică a suferit schimbări semnificative, inclusiv implementarea unor noi reglementări, extinderea prezenței energiei regenerabile și recunoașterea necesității de a adopta principiile ESG pentru un viitor durabil.

Pentru a-și îndeplini obiectivele de energie regenerabilă, autoritățile din România au aplicat o serie de politici de sprijin pentru energia regenerabilă, iar altele sunt în pregătire. Printr-o abordare inovatoare, care combină fondurile naționale cu finanțarea prin Fondul de Modernizare, mecanismul CfD al României este de așteptat să devină un model la nivelul Uniunii Europene.

Există, firește, și provocări, mai ales cele legate de nevoia de a îmbunătăți rețelele de transport și distribuție pentru a ajuta la integrarea surselor intermitente de energie regenerabilă.

Una dintre cele mai semnificative schimbări din industrie a fost avansul din ce în ce mai mare al considerentelor din zona ESG, în care companiile caută metode de evaluare a performanțelor în baza a trei domenii: de mediu, social și guvernanță.

Promovarea beneficiilor principiilor ESG este determinantă în realizarea potențialului industriei de a contribui la un viitor mai durabil pentru România. În același timp, este la fel de important să facem acest lucru într-un mod care să nu creeze așteptări nerealiste și să nu conducă la alocări neraționale de resurse.

Comunicarea eficientă este esențială pentru atingerea acestui echilibru. Companiile energetice trebuie să colaboreze cu comunitățile locale și cu toate părțile interesate pentru a stimula încrederea și înțelegerea, precum și pentru a răspunde oricăror preocupări care pot apărea. Lucrând împreună și transparent, putem crea un viitor energetic mai durabil pentru România.

In recent years, the energy industry has undergonesignificantchanges,including theimplementationofnewregulations, the expansion of renewable energy, and therecognitionoftheneedtoembraceESG principlestoensureasustainablefuture.

Tomeetitsrenewableenergytargets, theRomaniangovernmenthasputinplace anumberofrenewableenergy-supporting policies,withmoreontheway.Becauseof itsinnovativeapproachcombiningnational fundswithModernizationFundfinancing, Romania'sCfDmechanismisexpectedto become a model for the rest of the EU member states.

However, there are still challenges to be addressed, on this front, such as the need to improve the grid infrastructure tosupporttheintegrationofintermittent renewableenergysources.

Oneofthemostsignificantchangesin the industry has been the growing focus on ESG considerations, with companies developingframeworksforevaluatingtheir performancesbasedonthesethreeareas: environmental,social,andgovernance.

Promoting the benefits of ESG principles is critical for realizing the industry's potential to create a more sustainable futureforRomania.However,itisequally important to do so in a way that avoids unrealisticexpectationsandnon-rational resource allocation.

Effective communication is essential for striking this balance. Energy companies must work with local communities and stakeholders to foster trust and understanding, as well as to address any concerns that may arise. By working collaboratively and transparently, we can create a more sustainable energy future for Romania.

ˮ Lucrând împreună și transparent, putem crea un viitor energetic mai durabil pentru România.

ˮ Byworking collaborativelyand transparently,wecan create a more sustainable energyfutureforRomania.

Varinia Radu, Founding Partner & CEO, Wing Media Energy Consulting

GENERAL INTEREST

8

Al doilea val de creștere se poate pierde între strategii / Second wave of growth risks being lost among strategies

12

”Calmarea” prețurilor energiei nu va avea loc prea curând / "Calming down" of energy prices won’t happen anytime soon

16

Energynomics Outlook / Energy forecasts for the year

20

Recolta bună de dividende susține parțial capitalizările / A good dividend yield partially supports capitalizations

26

Prioritare sunt securitatea energetică și investițiile / Energy security and investments come first

34

1 miliard de euro pentru planul de transformare GREENSTEEL la Galați / 1 billion euro for the GREENSTEEL transformation plan in Galati

40

Orașe inteligente – 14 perspective / Smart cities - 14 insights

46

Energynomics Awards - ediția a X-a / Energynomics Awards - the 10th edition

52

Piața de energie trece prin transformări rapide / The energy market is undergoing rapid transformations

OIL&GAS

64

Criza a crescut rolul industriei de petrol și gaze din România / The crisis has increased the role of the oil and gas industry in Romania

68

Să folosim potențialul de hidrogen verde și energia eoliană offshore / Exploit the green hydrogen potential, coupled with offshore wind power

72

Evoluție fulminantă a solicitărilor de racordare la rețea a prosumatorilor / Rapid evolution of prosumer grid connection requests

80

Chimcomplex continuă investițiile / Chimcomplex continues its investments

ELECTRICITY

90

Ne-am păstrat planul de investiții anuale de 50 de mil. euro, în pofida crizei / We kept our annual investment plan of 50 mln. euro, despite the crisis

96

Înlăturarea barierelor și atingerea unui mix energetic optim / Removing barriers and reaching an optimal energy mix

102

Vom avea o industrie a hidrogenului matură după 2030 / We will have a mature hydrogen industry after 2030

106

Turism pe bază de baterii / Battery-powered tourism

112

Certificatele de CO2 vor continua să influențeze prețul electricității / The price of power will still be impacted by carbon certificates

RENEWABLES

122

Contracte de racordare pentru proiecte eoliene de 2,75 GW / Connection contracts for 2.75 GW wind projects

128

Există un risc uriaș de pierdere a fondurilor europene / There is a huge risk of losing the European funds

134

Flexibilizarea sistemului energetic este prima provocare / Flexibility of the energy system is the major challenge

140

Rolul autorităților în susținerea comunităților de energie / The role of authorities in supporting energy communities

144

BCR: Este momentul ideal pentru încheierea de PPA-uri / It is the ideal time for concluding PPAs

148

ProCredit: Ponderea investițiilor în energie regenerabilă s-a dublat în 2022 / ProCredit: Share of investments in renewable energy doubled in 2022

152

Investițiile sunt încetinite de lipsa unei strategii de țară / Investment slowed by lack of country strategy

154

Premier Energy investește circa 150 de milioane de euro în proiecte verzi / Premier Energy invests in the next period around 150 million euro in green projects

THERMO

164

CITR propune o soluție inovativă de redresare a Electrocentrale Constanța / CITR proposes an innovative recovery solution for Electrocentrale Constanta

168

Ariston: În 2023 vom pune accent pe tehnologia sustenabilă / In 2023 we will focus on sustainable technology

172

România Eficientă: Clădiri reabilitate pentru consolidarea securității energetice / Efficient Romania: New European rules on buildings to strengthen energy security

174

Un nou început pentru performanța energetică a clădirilor / A new start for the buildings’ energy performance

a product by ISSN 2344 – 6447

Address: 13 Tudor Stefan St, 4th floor, 1st District, Bucharest 011655

www.energynomics.ro office@energynomics.ro

Printed at KAYA PRINT

Founding Partner & CEO VARINIA RADU varinia.radu@energynomics.ro

Chief Editor

GABRIEL AVĂCĂRIȚEI gabriel.avacaritei@energynomics.ro

Senior Editor BOGDAN TUDORACHE bogdan.tudorache@energynomics.ro

Art Director SILVIA FURNEA silvia.furnea@energynomics.ro

Senior Business Developer GABI PETREA gabi.petrea@energynomics.ro

Strategic Partners

Business Development Executive CLARA IAMANDI clara.iamandi@energynomics.ro

Events Manager DENISA NICOLA denisa.nicola@energynomics.ro

Media Manager

RALUCA GĂLEATĂ raluca.galeata@energynomics.ro

Photographer MIHAI CONSTANTINEANU

Legal affairs

GABRIELA CURELEA gabriela.curelea@energynomics.ro

Al doilea val de creștere se poate pierde între strategii

Second wave of growth risks being lost among strategies

Riscul de pierde din nou startul în noul val de creștere e provocat de problemele structurale ale economiei, dar și de o mentalitate locală greu de schimbat.

Când ceva nu merge, mai creăm un comitet și mai trasăm o strategie, iar liniile strategice ajung la aceleași concluzii cu cele din urmă cu 10 ani, când un alt comitet a trasat o altă strategie. Lipsa de coordonare între segmentele de creștere economică și problemele structurale duc la pierderea prin sertare a oricărui document programatic, iar mentalitatea generală e de tratare a efectului și nu a cauzei. Un exemplu este digitalizarea, majoritatea managerilor companiilor fiind reticenți în adoptarea rapidă a unor soluții digitale pe plan local, probabil și din cauza costurilor, de multe ori, prohibitive, dar nu numai. Mentalitatea locală împiedică realizarea unor schimbări majore, existând o dihotomie culturală în mediul de afaceri și administrativ cu privire la modul și ordinea proiectelor, mai ales a celor din zona controlată de stat. Nu departe de exemplul scanării propriilor produse la supermarket.

Investitorii au nevoie de stabilitate și predictibilitate fiscală și legislativă, dar și de stimulente. Pentru o creștere rapidă, este nevoie de o politică fiscală laissezfaire, cu o scădere a impozitării și mai ales a impozitării muncii – pe când statul are nevoie de siguranță, fie că vorbim de cea a aprovizionării cu energie, fie de cea a veniturilor colectate la buget. După cum relatează profesorul de politici energetice Simone Tagliapietra în cadrul unui studiu Bruegel, intervenționismul statului a crescut în urma ultimelor crize – cea pandemică și cea a prețurilor energetice, dublată de conflictul din Ucraina, iar în apărarea intervenționismului este folosit tot mai

Theriskoflosingthestartagaininthenew waveofgrowthiscausedbythestructural problems of the economy, but also by a localmentalitythatisdifficulttochange.

When something goes wrong, we create another committee and draw another strategy, and the strategic lines reach the same conclusions as they did 10 years ago, when another

Rata anuală a inflației IPC a ajuns pe un platou în T4 2022, coborând la 15,1 la sută în ianuarie 2023 / Annual CPI inflation rate plateaued in Q4 2022, falling to 15.1 percent in January 2023

mult conceptul de autonomie strategică. În centrul discuției asupra autonomiei strategice se află întrebarea teoretică cu privire la cât de departe sunt dispuse guvernele europene să se îndepărteze de paradigma eficienței economice și să se orienteze mai mult către reziliența geopolitică.

În cazul oricărei țări fost-comuniste, intervenționismul pare ceva obișnuit, izvorât din cutumă. De cele mai multe ori cu efecte nefaste, intervenționismul este întotdeauna decontat de ultimul plătitor din lanțul valoric, adică de cetățeanul contribuabil. Intervenționismul nu rezolvă o problemă, ci o mută temporal, creând dezechilibre majore, uneori greu de remediat.

Mai mult, în procesul de luare a deciziilor intervenționiste, mediul de afaceri nu a fost niciodată bine-auzit, dacă a fost măcar consultat.

Astăzi ne bucurăm de o scădere a presiunilor inflaționiste prin măsurile intervenționiste asupra prețurilor energiei din ultima rundă, iar analiștii au fost surprinși plăcut de ritmul de decelerare a inflației. Indicatorul de încredere macroeconomică realizat de Asociația CFA România a crescut în ianuarie cu 5,4 punte, la valoarea de 43,3 puncte. Această situație s-a datorat pe de o parte majorării cu 6,3 puncte a componentei de condiții curente, iar pe de altă parte a creșterii cu 5 puncte a componentei de anticipații. Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni s-a

ˮ Riscul de pierde din nou startul în noul val de creștere e provocat de problemele structurale ale economiei, dar și de o mentalitate locală greu de schimbat.

ˮ Theriskoflosingthe startagaininthenewwave ofgrowthiscausedbythe structuralproblemsofthe economy,butalsobyalocal mentalitythatisdifficultto change.

committeedrewanotherstrategy.Thelackofcoordinationbetweenthesegmentsofeconomicgrowth andstructuralproblemsleadtolosingindrawersany programmaticdocument,andthegeneralmentality istotreattheeffectandnotthecause.Anexample is digitalization, most company managers being reluctant to quickly adopt digital solutions locally, probablyalsobecauseoftheoftenprohibitivecosts, but not only that. The local mentality prevents the achievement of major changes, there is a cultural dichotomyinthebusinessandadministrativeenvironmentregardingthemannerandorderofprojects, especiallythoseinthestate-controlledarea.Notfar from the example of scanning your own products at the supermarket.

Investorsneedfiscalandlegislativestabilityand predictability,butalsoincentives.Forrapidgrowth,a laissez-fairefiscalpolicyisneeded,withadecrease intaxationandespeciallylabortaxation-whilethe stateneedssecurity,whetherwearetalkingabout energysupplyorrevenuecollectedinthebudget.As theprofessorofenergypoliciesSimoneTagliapietra reportsinaBruegelstudy,stateinterventionismhas increased following the last crises – the pandemic and energy price crises, doubled by the conflict in Ukraine, and the concept of strategic autonomy is increasinglyusedtodefendinterventionism.Andat the heart of the discussion on strategic autonomy

Rata anuală a inflației pe segmentul electricitate și gaze naturale a fost, în linii mari, stabilă; schema de sprijin a continuat să limiteze transmisia evoluțiilor cotațiilor en gros în prețurile finale / The annual rate of inflation in the electricity and natural gas segment was broadly stable; the support scheme continued to limit the transmission of developments in wholesale quotations in final prices

Prețuri de consum pentru energie electrică și gaze naturale Consumer prices for electricity and natural gas

preț de consum EE&GN cu schema de sprijin / consumer prices for electricity and natural gas variație anuală, sfârșit de perioadă, % / annual variation, end of period, %

is the theoretical question of how far European governmentsarewillingtomoveawayfromtheeconomic efficiency paradigm and move more towards geopolitical resilience.

In the case of any ex-communist country, interventionism seems to be commonplace, born of custom. Most often with disastrous effects, interventionism is always paid by the last guy to pay in the value chain, i.e. the tax-paying citizen. Interventionismdoesnotsolveaproblem,butshifts ittemporally,creatingmajorimbalances,sometimes difficult to remedy.

Moreover,intheinterventionistdecision-making process, the business environment was never well heard, or even consulted.

redus la o singură cifră, ajungând la o valoare medie de 9,18%. Chiar dacă deficitul de cont curent și-a dublat ritmul de creștere în 2022, el a fost bine finanțat, inclusiv prin fluxuri care nu generează datorie, conform BNR, iar problema prețurilor împrumuturilor se va regla în timp, pe măsură ce și agențiile de rating ne vor majora calificativele de țară.

Așadar, condițiile macro ne permit să creștem, fără a apăsa pe pedala supraimpozitării. Avem de-a face cu un nou val de creștere, dar trebuie să ne mișcăm rapid, fără a aștepta crearea unui nou plan de țară, a unei noi strategii energetice și a unei noi variante, revizuite a PNIESC. Trebuie să îndeplinim rapid jaloanele

și cerințele PNRR, inclusiv reforma pensiilor, pentru a realiza în viitor venituri reale care pot finanța economia

și implicit bugetul.

Pentru asta avem nevoie de o schimbare de mentalitate decizională. Să nu riscăm să pierdem valul actual de creștere rătăcind prin hățișul unor noi strategii, ce vor fi și ele, mai mult ca sigur, rătăcite prin sertare.

Todayweareenjoyingadecreaseininflationary pressures due to the interventionist measures on energypricesfromthelastround,andanalystswere pleasantly surprised by the rate of deceleration of inflation. The macroeconomic confidence indicator producedbytheCFARomaniaAssociationincreased inJanuaryby5.4points,tothevalueof43.3points. This situation was due on the one hand to the 6.3pointincreaseinthecurrentconditionscomponent, and on the other hand to the 5-point increase in the expectations component. The expected rate of inflation for the 12-month horizon decreased to single digits, reaching an average value of 9.18%. Eventhoughthecurrentaccountdeficitdoubledits growthratein2022,itwaswellfinanced,including through non-debt-generating flows, according to theNBR,andtheissueofloanpriceswilladjustover time, as will the rating agencies they will increase our country rating.

Sothemacroconditionsallowustogrow,without pressing the pedal of over taxation. We are dealing with a new wave of growth, but we need to move quickly, without waiting for the creation ofanewcountryplan,anewenergystrategyanda new,revisedversionofthePNIESC.Wemustquickly meetthemilestonesandrequirementsofthePNRR, includingthepensionreform,inordertoachievereal revenuesinthefuturethatcanfinancetheeconomy and implicitly the budget.

For this we need a change in decision-making mentality, and not to risk losing the current wave ofgrowthbywanderingthroughthethicketofnew strategies, which will also, more than likely, be lost in drawers.

sursa

INS, BNR

Radu Crăciun, BCR Pensii

În ce privește "calmarea" pieței energiei, dacă prin asta înțelegem întoarcerea la prețuri scăzute, nu cred că asta se va întâmplă prea curând, pentru simplul motiv că tranziția energetică în care ne aflăm și care are la bază o eficiență crescută și dezvoltarea de surse sustenabile de energie nu poate fi realizată decât cu prețuri ridicate la energie, care să ne oblige la un alt tip de comportament, spune Radu Crăciun, Președinte-Director General al BCR Pensii și Președinte al Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR), în cadrul unui interviu exclusiv oferit Energynomics.

Cum vedeți principalii indicatori economici pentru 2023? Când credeți că se vor calma piețele energiei și vom relua creșterea economică reală?

Cred că și în 2023 băncile centrale vor avea ca prioritate zero aducerea inflației sub control. În joc este credibilitatea lor, iar acesta este un activ pe care nu își pot permite să îl piardă. Ca urmare, intrarea într-o recesiune ar putea fi prețul pe care vor fi dispuse să și-l asume, alegând răul cel mai mic. Merită însă subliniate o serie de aspecte. Probabilitatea unei recesiuni nu este egală pe toate meridianele. Europa de Vest este suspectul principal, în timp ce SUA ar putea scăpa, la limită.

În aceeași situație se află și România. Ceea ce nu trebuie să uităm este că, până la urmă, termenul de recesiune tehnică are o definiție destul de laxă, două trimestre consecutive de creștere negativă, care nu presupune nicidecum o criză majoră. Până la urmă, istoric vorbind, recesiunile au fost o normalitate a ciclurilor economice.

Desigur, marea necunoscută este măsura în care evoluții meteo severe nu vor pune o presiune majoră asupra rezervelor de gaz acumulate în Europa, care,

Asforthe"calming"oftheenergymarket, if by that we mean the return to low prices,Idon'tthinkthatwillhappenanytimesoon,forthesimplereasonthatthe energy transition we are in and which is based on increased efficiency and the development of sustainable energy sources can only be achieved with high energy prices, which force us to a different type of behavior, says Radu Crăciun, PresidentGeneralManagerofBCRPensiiandPresidentofthe Association for Privately Administered Pensions in Romania (APAPR), in an exclusive interview for Energynomics.

How do you see the main economic indicators for 2023? When do you think the energy markets will calm down and we will resume real economic growth?

I think that even in 2023 the central banks will have zero priority in bringing inflation under control. At stake is their credibility, and that is an asset they cannotaffordtolose.Asaresult,enteringarecession maybethepricetheyarewillingtopay,choosingthe lesser evil. However, a number of aspects are worth emphasizing. The probability of a recession is not equal on all meridians. Western Europe is the prime suspect,whiletheUSmayescape,marginally.Romania is in the same situation. What we must not forget is that, after all, the term technical recession has a rather loose definition, two consecutive quarters of negativegrowth,whichbynomeansimpliesamajor crisis.Afterall,historicallyspeaking,recessionshave beenanormalpartofbusinesscycles.

Of course, the great unknown is the extent to which severe weather developments will not put a

”Calmarea” prețurilor energiei nu va avea loc prea curând "Calming down" of energy prices won’t happen anytime soon

BOGDAN TUDORACHE

din acest punct de vedere, reprezintă veriga slabă a economiei mondiale. Închiderea unor companii pentru a prioritiza consumul populației ar putea avea un impact semnificativ asupra evoluției economiei europene și, prin ricoșeu, a României.

În ce privește "calmarea" pieței energiei, dacă prin asta înțelegem întoarcerea la prețuri scăzute, nu cred că asta se va întâmplă prea curând. Pentru simplul motiv că tranziția energetică în care ne aflăm și care

major strain on Europe's accumulated gas reserves, which, from this point of view, are the weak link of the world economy. The closure of some companies toprioritizetheconsumptionofthepopulationcould have a significant impact on the evolution of the Europeaneconomyand,throughricochet,onRomania.

As for the "calming" of the energy market, if by that we mean the return to low prices, I don't think thatwillhappenanytimesoon.Forthesimplereason

Cred că și în 2023 băncile centrale vor avea ca prioritate zero aducerea inflației sub control.

Radu Crăciun, Președinte-Director General al BCR Pensii / President - General Manager, BCR Pensii

I think that even in 2023 the central banks will have zeropriority inbringing inflation under control.

are la bază o eficiență crescută și dezvoltarea de surse sustenabile de energie nu poate fi realizată decât cu prețuri ridicate la energie, care să ne oblige la un alt tip de comportament.

Care a fost evoluția Pilonului II și Pilonului III de pensii în 2022 și care sunt perspectivele pentru 2023, ca volum și randamente, dar și ca diversificare a instrumentelor investiționale?

La sfârșitul lunii octombrie pilonul 2 însuma active de aproape 89,7 de miliarde de lei, iar pilonul 3 de 3,4 miliarde de lei. În 2022 performanța investițională a fondurilor de pensii a oglindit evoluția nefavorabilă a piețelor financiare, în care atât obligațiunile, cât și acțiunile nu au furnizat randamente pozitive. În perioada următoare, mă aștept ca, într-o prima etapă, titlurile de stat să înceapă să performeze mai bine, pe măsură ce inflația va scădea, fiind urmată de burse. În acest context, 2022 va rămâne probabil mai degrabă o excepție la performanța constant pozitivă pe care au oferit-o de la lansare, an de an, fondurile de pensii private.

thattheenergytransitionwearein,whichisbasedon increasedefficiencyandthedevelopmentofsustainable energy sources, can only be achieved with high energyprices,forcingustoadifferenttypeofbehavior.

What was the evolution of Pillar II and Pillar III of pensions in 2022 and what are the prospects for 2023, in terms of volume and yields, but also in terms of diversification of investment instruments?

At the end of October, pillar 2 totaled assets of almost 89.7 billion lei, and pillar 3 of 3.4 billion lei. In 2022theinvestmentperformanceofpensionfunds mirrored the unfavorable evolution of the financial markets, where both bonds and stocks did not provide positive returns. In the period ahead, I expect that, in a first stage, government bonds will start to outperformasinflationdeclines,followedbystocks. Inthiscontext,2022willprobablyremainmoreofan exception to the consistently positive performance thatprivatepensionfundshavedeliveredsincelaunch, yearafteryear.

ˮ Tranziția energetică în care ne aflăm și care are la bază o eficiență crescută și dezvoltarea de surse sustenabile de energie nu poate fi realizată decât cu prețuri ridicate la energie, care să ne oblige la un alt tip de comportament

ˮ Theenergytransitionwearein,whichisbasedonincreased efficiencyandthedevelopmentofsustainableenergysources,canonly beachievedwithhighenergyprices,forcingustoadifferenttypeof behavior

Care vor fi efectele principalelor măsuri guvernamentale (cum ar fi suprataxarea) asupra încasărilor reale din economie și ce ar fi trebuit făcut, mai ales în contextul deficitelor gemene inflamate?

România are nevoie cu disperare de un proces de consolidare fiscală care să readucă echilibrul dintre veniturile și cheltuielile bugetare. Un astfel de demers are avea un impact pozitiv și asupra deficitului de cont curent care este într-o creștere continuă. Însă o consolidare fiscală presupune, pe de o parte, creșterea veniturilor bugetare în primul rând prin evitarea evaziunii fiscale, iar, pe de altă parte, o administrare mult mai eficientă, mai responsabilă și mai etică a banilor publici.

What will be the effects of major government measures (such as surtax) on real contributions in the economy, and what should have been done, especially in the context of bulging twin deficits?

Romaniadesperatelyneedsafiscalconsolidation process that will restore balance between budget revenues and expenditures. Such an approach will also have a positive impact on the current account deficit, which is continuously increasing. But a fiscal consolidation implies, on the one hand, the increase ofbudgetrevenuesprimarilybyavoidingtaxevasion, and, on the other hand, a much more efficient, more responsibleandethicaladministrationofpublicmoney.

Cât putem și până unde mai putem să rostogolim datoria prin împrumuturi?

Îndatorarea României nu se află la un nivel excepțional de mare, ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze este ritmul în care ea crește. Un al doilea motiv de îngrijorarea este reprezentat de costurile ridicate ale finanțării României și faptul că acești bani nu sunt folosiți pentru investiții, pentru dezvoltare, ci doar pentru a susține un buget de asigurări sociale cu deficite semnificative și o administrație publică mult supradimensionată. În aceste condiții, plata dobânzilor va duce la o și mai mare îndatorare a țării, într-un proces nesustenabil. Nu cred că deocamdată

România este în pericol de a-și pierde eticheta "investment grade" (titluri de stat recomandate investițiilor).

Cum ne vor ajuta

instrumentele de finanțare europene (Fondul de Modernizare, măsurile PNRR, etc) – ce efecte benefice vom vedea și de când?

How much and how far can we roll the debt through loans?

Romania'sdebtisnotatanexceptionallyhighlevel, whatshouldworryusistherateatwhichitisgrowing. Asecondreasonforconcernisrepresentedbythehigh costsoffinancingforRomaniaandthefactthatthis moneyisnotusedforinvestments,fordevelopment, butonlytosupportasocialsecuritybudgetwithsignificantdeficitsandamuchoversizedpublicadministration.

Undertheseconditions,interestpaymentswilllead to an even greater indebtedness of the country,inanunsustainableprocess.

89,7

La sfârșitul lunii octombrie pilonul 2 însuma active de aproape 89,7 de miliarde de lei, iar pilonul 3 de 3,4 miliarde de lei.

At the end of October, pillar 2 totaled assets of almost 89.7 billion lei, and pillar 3 of 3.4 billion lei.

Programele financiare europene ne ajută doar în măsura în care vom fi capabili să absorbim fondurile alocate. Ceea ce, din păcate, nu este o certitudine. Ele nu doar că sprijină dezvoltarea României, dar sprijină inclusiv balanța de plăți și implicit cursul de schimb, într-un moment în care deficitul de cont curent este finanțat din ce în ce mai puțin de capitalul investitorilor strategici. România nu poate să își accelereze dezvoltarea fără o creștere a PIB-ului potențial. Or, un astfel de obiectiv nu avem cum să-l realizăm doar cu resurse interne. Fondurile europene sunt ideale pentru așa ceva prin mărimea lor, dar și prin disciplină și reformele pe care le impun.

Care sunt ultimele tendințe în segmentele pensiilor ocupaționale?

BCR Pensii este până în momentul de față singura companie autorizată pentru administrarea de fonduri ocupaționale. Acestea sunt vehicule de economisire pe termen lung care permit marilor angajatori, așa cum sunt cei din zona de energie, să creeze fonduri de pensii dedicate pentru proprii angajați. Spre deosebire de pilonul 3, acestea sunt negociabile după preferință fiecărui client instituțional, beneficiază de comisioane mai mici și au mecanisme de retenție ale angajaților pe care pilonul 3 nu le are.

I don't think that for now Romaniaisindangerof losing its "investment grade" label (for T-Bills/ bonds, state securities recommendedforinvestment).

How will European financing instruments help us (Modernization Fund, PNRR measures, etc.) - what beneficial effects will we see and since when?

European financial programs help us only to the extent that we will be able to absorb the allocated funds. Which, unfortunately, is not a certainty. They not only support Romania's development, but also support the balance of payments and implicitly the exchangerate,atatimewhenthecurrentaccountdeficitisfinancedlessandlessbythecapitalofstrategic investors.Romaniacannotaccelerateitsdevelopment without an increase in potential GDP. However, we cannot achieve such an objective with only internal resources. European funds are ideal for such a thing due to their size, but also due to the discipline and reformstheyimpose.

What are the latest trends in occupational pensions segments?

BCRPensiiis,untilnow,theonlycompanyauthorizedtoadministeroccupationalfunds.Thesearelongtermsavingsvehiclesthatallowlargeemployers,such asthoseintheenergysector,tocreatededicatedpensionfundsfortheirownemployees.UnlikePillar3,they arenegotiabletoeachinstitutionalclient'spreference, benefitfromlowerfeesandhaveemployeeretention mechanisms that Pillar 3 does not.

Energynomics Outlook Energy forecasts for the year

Energynomics Outlook

Energy forecasts for the year

Pentru ediția aniversară a Spring Cocktail, am lansat pentru membrii comunității Energynomics proiectul “Energynomics Outlook” – o sintetiză a prognozelor anului așa cum le primim de la experți și decidenți. Mulțumim tuturor pentru contribuție!

FRANK NEEL, MEMBRU AL DIRECTORATULUI

OMV PETROM, RESPONSABIL PENTRU

ACTIVITATEA DE GAZE ȘI ENERGIE

Piața energiei trece prin transformări profunde pentru a furniza energie mai curată, asigurând în același timp continuitatea în aprovizionare. În ultimii ani, am observat că s-au făcut eforturi uriașe pentru a implementa noi tehnologii, astfel încât clienților să poată beneficia de soluții mai curate. Pe lângă aceasta, pandemia și conflictul din Ucraina au adăugat un plus de complexitate din cauza dezechilibrelor dintre cerere și ofertă, întreruperilor în aprovizionare, prețurilor ridicate și volatile. Tranziția energetică, securitatea în aprovizionare și accesibilitatea prețurilor sunt temele cheie de pe agenda sectorului.

Contextul actual pune în lumină vulnerabilitățile sectorului, deschizând totodată oportunități pentru continuarea consolidării aprovizionării cu energie și a creșterii economice. Producția de energie mai curată la nivel local, combinată cu diversificarea surselor și a rutelor sunt esențiale pentru a ne proteja securitatea.

În calitate de companie energetică, noi, la OMV Petrom, suntem în centrul tranziției energetice. În 2022 am început să implementăm Strategia 2030, care vizează sprijinirea tranziției energetice în România, prin aducerea pe piață a soluțiilor energetice noi și mai curate. Pentru aceasta am propus cel mai mare plan de investiții din sectorul energetic al României, de

FortheanniversaryeditionoftheSpringCocktail, we launched the “Energynomics Outlook” project for members of the Energynomics community – a summary of the year’s forecasts as we collected themfromexpertsanddecision-makers.Thankyou all for your contribution!

Frank Neel, Membru al Directoratului OMV Petrom / Memberofthe ExecutiveBoard OMVPetrom

aproximativ 11 miliarde de euro până în 2030. Credem că România are un potențial semnificativ atât pentru producerea de gaze naturale, cât și pentru dezvoltarea de proiecte verzi, de la fotovoltaic și bioetanol, până la hidrogen. Hidrogenul este esențial pentru planurile Europei de decarbonizare a industriei grele. În acest context, gazele naturale de la Marea Neagră joacă un rol fundamental pentru securitatea în aprovizionare, tranziția energetică și creșterea economică a României. În plus, deschid o oportunitate unică în Europa de Sud-Est pentru crearea unui coridor al hidrogenului din Marea Neagră. În lipsa unor noi proiecte de a aduce noi gaze naturale în sistemul național, se estimează că importurile de gaze ale României vor fi mai mari cu 50% în 2030.

Investițiile în deblocarea de noi resurse energetice sigure și diversificarea surselor de energie au devenit chestiuni de consolidare a securității energetice. În acest context, un cadru fiscal și de reglementare stabil și previzibil este esențial.

ZOLTÁN NAGY-BEGE, VICEPREȘEDINTE AL AUTORITĂȚII NAȚIONALE DE REGLEMENTARE

ÎN DOMENIUL ENERGIEI – ANRE

Pe fondul crizei energetice și a efectelor negative generate de aceasta, dublat de consecințele războiului de lângă granițele țării noastre, din Ucraina, România se confruntă cu aceleași provocări ca și Europa. Într-o primă fază a crizei, majoritatea statelor membre UE a luat măsuri de sprijin pentru diverse categorii de consumatori, unele dintre acestea funcționând doar pentru o perioadă, iar altele fiind încă în vigoare. Dacă în privinţa măsurilor pe termen scurt, fiecare stat membru a fost cumva individualist în scopul de a-și proteja cu aproape orice preţ economia și consumatorii, în privinţa măsurilor pe termen mediu şi lung niciun stat nu are o soluţie individuală, este nevoie stringentă de cooperare regională și la nivelul UE.

Tocmai de aceea consider că măsurile de sprijin reprezintă doar o trecere la perioada următoare, când inițiativele și acțiunile întreprinse pe termen mediu şi lung vor genera efecte decisive. Aici mă refer la investiții în noi capacități de producție de energie electrică care să suplimenteze oferta deficitară de energie din piețele europene, respectiv care să înlocuiască gazul natural și energia electrică scumpă produsă din gaz natural scump, cu soluții mai ieftine, de preferat sustenabile și cu emisii reduse de CO2, la investiții în rețelele de transport și distribuție, dar și la implementarea de noi

FRANK NEEL, MEMBER OF THE EXECUTIVE BOARD OMV PETROM, RESPONSIBLE FOR THE GAS AND ENERGY ACTIVITY

Theenergymarketgoesthroughprofound transformations in order to deliver cleaner energywhileensuringcontinuityofsupply.In thelastyears,wehaveseenhugeeffortsto deploy new technologies so that customers couldbeofferedcleanersolutions.Ontopof this,thepandemicandtheconflictinUkraine added even more complexity due to supplydemandimbalances,supplydisruptions,high andvolatileprices.Energytransition,security of supply and affordability of prices are the key topics on the sector’s agenda.

The current context put light on the sector’svulnerabilitieswhileopeningopportunities for further consolidation of the energy supplyandeconomicgrowth.Localproduction ofcleanerenergycombinedwithdiversification of sources and routes are essential to protect our security of security.

Asanenergycompany,weatOMVPetrom are at the core of the energy transition. In 2022 we started to implement our Strategy 2030,aimedatsupportingtheenergytransitioninRomania,bybringingnewandcleaner energy solutions on to the market. For this we put forward the largest investment plan inRomania’senergysector,ofapproximately 11 bn euros by 2030.

România are un

semnificativ atât pentru producerea de gaze naturale, cât și pentru dezvoltarea de proiecte verzi, de la fotovoltaic și bioetanol, până la hidrogen.

ˮ We believe Romania has significantpotential bothforproducing naturalgasand fordeveloping greenprojects fromphotovoltaics and bioethanol to hydrogen

We believe Romania has significant potential both for producing natural gas and for developing green projects from photovoltaics and bioethanol to hydrogen. Hydrogen is central to Europe’s plans to decarbonize heavy industry. In this context, the Black Sea natural gas plays a fundamental role in Romania’ssecurityofsupply,energytransitionand economicgrowth.Besides,itopensauniqueopportunity in SEE for the country to create a hydrogen corridor from the Black Sea. In the absence of new projectstobringgasintothesystem,Romania’sgas imports are estimated to increase by 50% in 2030.

Investments in unlocking new reliable energy resourcesandenergysourcediversificationbecame matters of strengthening energy security. Within this context, a stable and predictable fiscal and regulatory framework is essential.

ˮ Credem că

potențial

Zoltán Nagy-Bege, Vicepreședinte, ANRE / VicePresident,ANRE

reguli și reglementări pentru flexibilizarea rețelelor, nu numai din punct de vedere al accesului la rețele, dar și din perspectiva operării lor.

Pentru a realiza însă aceste investiții – pentru că în mare parte vorbim despre energie regenerabilă – trebuie ținut cont de specificul producției de energie din surse regenerabile și de necesitatea pregătirii rețelelor pentru a putea integra aceste noi capacități de producție în sistemul energetic național și european.

Avem ambiția de a avea o creștere economică măcar normală, dar și pentru pregătirea decarbonării sectorului energetic până în 2050.

We have the ambition to have at least normal economic growth, but also to prepare for decarbonisation of the energy sector by 2050,

De asemenea, dacă avem ambiţia de a avea o creștere economică măcar normală, dar și pentru pregătirea decarbonării sectorului energetic până în 2050, deja începând cu anul 2023 ar trebui să luăm câteva măsuri pentru atingerea acestui obiectiv. În cazul României, pentru realizarea obiectivelor de electrificare și decarbonare, sunt esențiale resursele din Marea Neagră, atât potențialul eolian offshore cât și rezervele de gaze naturale. Exploatarea acestor resurse trebuie să ajungă în topul priorităților și pentru că ele pot oferi independență energetică și pot oferi șansa României de a deveni un actor regional important în domeniu.

ZOLTÁN NAGY-BEGE, VICE PRESIDENT OF THE NATIONAL ENERGY REGULATORY AUTHORITY - ANRE

Against the background of the energy crisis and its negative effects, coupled with the consequences of the war near our borders in Ukraine, Romania is facing the same challenges as Europe. At the moment, some European decarbonisation and emission reduction plans seem to be compromisedduetomeasurestoreverttofossilfuels,butI remainconfidentthatinthemediumandlongterm, the actions promoted by the EU will speed up the decarbonisation process and will give impetus to the positive results which are so necessary in the process of reforming the European energy sector.

ThatiswhyIbelievethatthesupportmeasures are just a transition to the next period when the initiativesandactionstakeninthemediumandlong termwillhavedecisiveeffects.Iamthinkinghereto investmentsinnewelectricitygenerationcapacity tosupplementtheenergyshortageintheEuropean markets, i.e. to replace natural gas and expensive electricityproducedfromexpensivenaturalgaswith cheaper,preferablysustainable,low-CO2solutions, to investments in the transmission and distribution networks, and to the implementation of new rules andregulationsformakingthenetworksmoreflexible,notonlyintermsofaccesstothenetworksbut also in terms of their operation.

However, in order to make these investments – because we are largely talking about renewable energy – we must take into account the specific nature of renewable energy production and the needtopreparethenetworkstobeabletointegrate these new production capacities into the national and European energy system.

Also, if we have the ambition to have at least normal economic growth, but also to prepare for decarbonisation of the energy sector by 2050, we should already take some steps towards this goal from2023.InthecaseofRomania,fortheachievement of electrification and decarbonisation objectives, the resources of the Black Sea are essential, both the offshore wind potential and the natural gas reserves. The exploitation of these resources mustalsobeatopprioritybecausetheycanprovide energyindependenceandgiveRomaniathechance tobecomeanimportantregionalplayerinthisfield.

IOANNIS KALAPODAS, HEAD OF ROMANIAN OFFICE, EUROPEAN ENERGY

După doi ani foarte grei de pandemie, am trecut printr-o criză economică și energetică, care a fost amplificată de invadarea Ucrainei de către Rusia, în condițiile în care aceasta din urmă a folosit alimentele și energia în a șantaja restul lumii și în special Europa pentru a-și atinge obiectivele. Pe de altă parte, schimbările climatice au devenit vizibile pentru toată lumea. Ambele au avut un impact profund asupra economiei, societății, asupra fiecărui cetățean de pe toate continentele și din toate țările. Eficiența energetică și sursele regenerabile de energie sunt soluții deja dovedite.

În acest context, European Energy investește nu numai în surse tradiționale de energie regenerabilă, cum ar fi fotovoltaice și proiecte eoliene onshore și offshore, ci și în instalații de producție de hidrogen verde și e-metanol. În România, European Energy deține aproximativ 1,7

IOANNIS KALAPODAS, HEAD OF ROMANIAN OFFICE, EUROPEAN ENERGY

Aftertwoveryhardyearsofthepandemic,weexperiencedaneconomicand energetic crisis, which was escalated by Russia’s invasion of Ukraine, as it used foodandenergytoblackmailtherestof theworldandespeciallyEuropetoachieve its targets. On the other hand, climate changebecamevisibletoeveryone.Both hadaprofoundimpactontheeconomy, society,andoneachandeverycitizenof everycontinentandcountryontheplanet. Energyefficiencyandrenewableenergy sourcesarealreadyprovensolutions.

1,7

GW în proiecte de energie regenerabilă în diferite stadii de dezvoltare. Mai exact, un proiect fotovoltaic de 20 MW este în gata de construcție; un proiect de 250 MW (125 MW fotovoltaic și 125 MW eolian onshore) are aprobare de conectare la rețea; și alte câteva proiecte progresează în procesul de dezvoltare. De asemenea, avem numeroase discuții în desfășurare cu principalii jucători de pe piața locală și internațională pentru a crește contribuția noastră comună la dezvoltarea energiei regenerabile a României.

În România, European Energy deține aproximativ 1,7 GW în proiecte de energie regenerabilă în diferite stadii de dezvoltare.

In Romania, European Energy has approximately 1,7 GW of renewable energy projects in various stages of development.

Anul 2023 nu va fi mai ușor, iar pentru a evita un nou val al crizei energetice, România are nevoie de mai multă energie regenerabilă – energia cea mai ieftină și mai ecologică. Vedem un mare potențial pentru România nu numai în dezvoltarea energiei regenerabile, ci și în viitorul aprovizionării cu combustibil verde pentru industria grea și transporturi, pe măsură ce tehnologiile devin tot mai performante. Cu toate acestea, împărțirea riscurilor prin furnizarea unei finanțări ecologice adecvate, precum și printr-un cadru de reglementare durabil și previzibil, va facilita această nouă eră a tranziției ecologice.

Inthiscontext,EuropeanEnergyisinvestingnotonly intraditionalrenewableenergysourcessuchasphotovoltaicsandonshoreandoffshorewindprojectsbutalso ingreenhydrogenande-methanolproductionfacilities. Currently,EuropeanEnergyowns1GWofoperational solar and wind power plants; approximately 25 GW of RES projects are in the development pipeline; 1,4 GW areintheconstructionpipeline;andassetmanagement isprovidedforapproximately1,7GWofoperating capacities.InRomania,EuropeanEnergy has approximately 1,7 GW of renewableenergyprojectsinvariousstagesof development.Specifically,a20MWphotovoltaicprojectisattheready-to-buildstage; a250MWproject(125MWofphotovoltaic and125MWofonshorewind)hasgridconnectionapproval;andseveralotherprojects areprogressingwiththeprojectdevelopment process.Also,thereareseveralongoingdiscussions with major local and international market playerstoincreaseourjointcontributiontoRomania's renewableenergydevelopment.

Theyear2023willnotbeeasier,andtoavoidanew waveoftheenergycrisis,Romanianeedsmorerenewableenergy–thecheapestandmostenvironmentally friendly energy. We see great potential for Romania not only in renewable energy development but also in the future of green fuel supply to Romanian heavy industry and transportation, as technologies improve rapidly. However, sharing risks by providing adequate greenfinancingaswellasasustainableandpredictable regulatoryframeworkwillfacilitatethisneweraofthe greentransition.

Ioannis Kalapodas, Head of Romanian Office, European Energy