energynomics ro Magazine Autumn 2013 web issue

Q IV 2 013

Tom Holst: „România are posibilitatea de a fi din nou lider“ Tom Holst: Romania has the opportunity to once again be a leader

Romgaz găsește calea către investitorii internaționali

Romgaz finds its way to international investors Your Business Pathway to Romania

48

Investiţii de 500 de milioane de euro la Transelectrica 500 million euro investments for Transelectrica 146

We consult in compliance issues in response to the evolving energy environmental, fiscal and technical regulations, providing dedicated counsel, documentation and assistance for incorporating subsidiaries or new ventures in Romania

Our market expertise enables us to see the changes of the success drivers of the energy sector and to assess how the industry will evolve over time, including the trends in the M&A deal flow.

RVR’s consultants are trained and experienced professionals who will work together with the Client to map out a sustainable strategy, immediate and long term growth prospective and alternative models for implementation.

13 Tudor Stefan Street, District 1, Bucharest, 011655 Tel.: +40 212 300 881; Fax: +40 212 300 882 email: office@rvrenergy.com rvrenergy.com; rvrenergy.ro

advertorial

Educație de top pentru manageri – creată special pentru managerii cu experiență din energie Top executive education – tailor made for senior energy managers

P

rogramul MBA pentru Management în Energie al WU Executive Academy, școala de business a Universității de Economie și Afaceri din Viena, este singurul program de acest tip din lume. Combină leadership-ul activ cu cele mai recente practici de management în piețe-cheie din petrol, gaze, nuclear și energie regenerabilă.

Creat și predat de către experți de frunte la nivel international din industria energetică, precum Adnan Shihab-Eldin, fost Secretar General al OPEC, și Majid A. Al-Moneef, Guvernatorul Arabiei Saudite la OPEC, acest program unic de MBA pregătește managerii pentru a reuși în industria globalizată de astăzi și să fie capabili să gestioneze provocările de mâine din energie. Programul reprezintă și o platformă ideală pentru networking între experții domeniului și cursanți.

Programul de MBA în Managementul Energiei este de asemenea cosmopolit. Participanții din toată lumea, din Nigeria, Kuweit, Rusia, Canada, își împărtășesc unii altora diversele lor fonduri culturale, profesionale și perspective. Astfel ei contribuie la calitatea acestui program în aceeași măsură în care o fac cadrele didactice.

Patru din cinci rezidențe (de 10 zile fiecare) au loc în Viena, iar o rezidență într-una dintre regiunile cu impact energetic global (ex.

Emiratele Arabe Unite, Brazile ori SUA).

T

he MBA Energy Management of the WU Executive Academy, the business school of the Vienna University of Economics and Business, is the only program of its kind worldwide. It combines hands-on leadership with the latest management expertise in the key markets of oil, gas, nuclear, and renewable energy.

Designed and taught by internationally leading experts in the energy industry, including Adnan Shihab-Eldin, former General Secretary of the OPEC, and Majid A. Al-Moneef, Governor of Saudi Arabia to the OPEC, this unique MBA prepares managers to succeed in today’s globalized industry and to master the energy challenges of tomorrow. The program also represents an ideal networking platform for both experts in the field and participants of the program.

The Energy Management MBA-program is also very international when it comes to excellent student peer group or the residencies - participants come from all over the world, e.g. Nigeria, Kuwait, Russia, Canada, sharing their diverse professional and cultural backgrounds and perspectives with their colleagues. In doing so, they contribute to the quality of the program to the same extent as the faculty does. Four out of five residencies of 10 days each take place in Vienna, one residency in a key global energy region (e.g. UAE, Brazil or USA).

MBA Energy Management Tailor-made for energy executives.

Taught by key figures of the industry.

Duration: 15 months, 5 residencies (approx. 10 days each) Location: 4 residencies: Vienna, Austria 1 residency: e.g. in UAE, USA, Brazil WU Executive Academy Vienna University of Economics and Business (WU) pmba-em@wu.ac.at, +43-1-313 36-6510 executiveacademy.at/pmba-em

w Apply no s! rship for schola

Editorial

Pionierat în era consumului

G

Pioneeres in Consumption Era

G

lobalizarea a transformat întreaga lume într-un imperiu (încă) lobalization has transformed the whole world into an emdivizat în state dependente de principalul element care le pire (still) divided into states dependent of one element that ţine în funcţiune: energia. keeps them operating: energy.

Fiecare imperiu din istorie a trecut prin mai multe etape, Every empire in history has gone through several stages marcate de mai multe obicieiuri sociale, marked by several social habits wearpurtând similarităţi incredibile, indifering incredible similarities, regardless ent de continent, eră sau condiţii de of continent, age or condition of exisexistenţă. Şase ere definesc durata de tence. Six era define the life of an emviaţă a unui imperiu: era pionieratului, era pire: pioneering, conquest, trade, well cuceririlor, era comerţului, era bunăstării, being, spiritual era, and final decadence era intelectulală, ciclul încheindu-se cu era era. The lifespan of an empire covers decadenţei. Cu toate că durata de viaţă a ten generations. I feel that propeled by unui imperiu se întinde pe zece generaţii, technological and information advancesimt că propulsia oferită de evoluțiile ment we have compressed time and we tehnologice şi informatice din ultimul have driven ourselves through an ensecol au compresat timpul şi ne-au protire cycle, during the last century. Some pulsat printr-un întreg ciclu epocal. Printre common features of the last stage is particularităţile comune ale ultimei ere se currency debasement, huge discrepancy află deprecierea monedelor, discrepanţa between social groups, the overwhelmimensă dintre mase, dorinţa de a trăi de ing desire to live off on behalf of facpe urma unui stat artificial umflat, armate titious states, oversized armies, and supradezvoltate, dar şi explozia consumurampant consumption. It might happen lui de diverse categorii. Poate că în acest that during this cycle - one of the many ciclu ce durează de milenii şi are precizie segmenting millennia with cartographic cartografică, noi, generaţia informaţiei, precision - we, the information generageneraţie care constant a spart bariere, tion, we - the generation that constantam introdus un element nou: dependenţa Sergiu Spătaru ly brokes barriers, we came with a new de energie. element: our dependence on energy.

Managing Partner and Publisher

All a great power has to do to destroy itself is to persist in trying to do the impossible.

Tot ce are de făcut o mare putere pentru a se autodistruge este să persiste în încercarea de a atinge Stephen Vizinczey imposibilul.

Suntem astăzi gânditori pe toate planurile sociale şi industriale, uniţi de competiţia ce ne-o purtăm, clădind totuși împreună un viitor mai bun. Valorile societăţii s-au schimbat radical și lumea tinde să lase o moştenire verde, o moştenire curată; eficientizăm constant producţia de orice fel, poate pentru că am reuşit să aducem erei pe care o traversăm o particularitate unică: supravieţuirea eficientă. Poate că nu este sfârşitul, ci doar un pionierat pentru ceea ce va urma.

We are now a majority of thinkers. Thinkers in all fields of social or industrial existence, united by the competition we entertain, and yet building a better future together. Most of the social values have changed and people tend to leave a green legacy, a pure legacy; we constantly streamline production, perhaps because we managed to bring this era we travel through an unique feature: the efficient survival. And maybe this is not an end, but a pioneerdom into what will follow.

Stephen Vizinczey

Q4 2013

SUMAR

/ CONTENT

petrol și gaze / oil & gas 012 Testul redevențelor The Test of Royalties

020 Socar, Gazprom și Ion Țiriac mușcă din piața distribuției și vânzării de carburanți Socar, Gazprom And Ion Ţiriac Take A Bite Out Of Fuel Distribution And Retail Market

020

026 Frăția de pe piața carburanților Brotherhood On The Fuel Market

030 Romgaz renaște apetitul investitorilor străini pentru România Romgaz reopens foreign appetite for Romania

034

038 Provocările unui trader de gaze Challenges Of A Gas Trader

048 Tom Holst (Chevron): „România are posibilitatea de a fi din nou lider“

096

Tom Holst (Chevron): „Romania Has The Opportunity To Once Again Be A Leader

070

062

Gehrig Schultz, Prospecțiuni: „O presiune tot mai mare pentru a crește liderii de mâine“ Gehrig schultz, Prospecţiuni: „High Pressure To Get People To Grow Faster“

regenerabile / renewables

012

092 Influența energiei regenerabile asupra consumului de energie din hidrocarburi Influence Of Renewable energy On Energy Consumption From Hydrocarbons

8

090

096 Esențial este să se evite modificările majore şi complet imprevizibile ale legislației It Is Essential To Avoid Major And Entirely Unpredictable Changes In Legislation

104 Panouri solare la fabrica de pufuleţi Solar Panels Over The Corn-Puffs Factory

112

026

Încă un an de tensiune ridicată pe piaţa de energie Another Year Of High Pressure On The Energy Market

042 115

minerit / mining 120 Cărbunii - cea mai abundentă resursă de energie a României Coal – The Most Abundant Energy Resource Of Romania

124 Viitorul mineritului românesc nu poate fi decât transparent

056

Transparent Or No Future At All For Romanian Mining Sector

134 Relansarea mineritului depinde de costurile de mediu Reviving Mining depends On Environmental Costs

150 076

electricitate / electricity 140 183 104

Consumul de energie va continua să scadă în anii care vin Energy Consumption Will Continue To drop In The Years To Come

146 030

Transelectrica - 500 de milioane de euro pentru o reţea flexibilă de electricitate Transelectrica - Eur 500 Mln For A Flexible Power Grid

Q4 2013

SUMAR

/ CONTENT

150 Managementul congestiilor de transport rămâne principala provocare a pieţelor europene de energie electrică Transmission Congestion Management Remains The Main Challenge Of The European Electricity Markets

158 Metroul din Drumul Taberei va consuma curent cât un cartier de blocuri The Subway in Drumul Taberei to Consume Power as Much as an Entire Neighbourhood

108

interes general / general interest 162 150 112

Semne timide de revigorare, pe fondul cererii externe Economy Shows Timid Signs Of recovery, Amid External Demand

166 120

Schimbarea paradigmei energetice Changing The Energy Paradigm

170 7 recomandări pentru tinerii profesioniști care vor să devină directori de top

150

7 Guidelines for Young Professionals to Become Top Executives

™

a product by

Edited by

Wing Media Energy Consulting Address: 13 Tudor Stefan St, 4th floor, 1st District, Bucharest 011655 Tel.: +4 021 230 20 22 www.wing-media.com publicitate@energynomics.ro

Chief Editor Gabriel Avăcăriței

Client Service Manager Johanna Voicu

gabriel@wing-media.com

johanna@wing-media.com

Senior Editor Bogdan Tudorache bogdan@wing-media.com

Photographers Luca Laurențiu Bogdan Dancu

Senior Editor Marius Lefter

Legal affairs Gabrielea Curelea

marius@wing-media.com

Art Director Florin Pătrașcu

Collaborators Mădălina Constantinescu Cătălin Stoica

florin@wing-media.com

Business Developer Iulian Băbeanu iulian@wing-media.com

Strategic Partners

Managing Partner and Publisher Sergiu Spătaru sergiu@wing-media.com

Partner Varinia radu varinia@wing-media.com

Printed at

070

048

030

026

038

012

Oil & Gas

oil & Gas

| analiza˘ / analysis

Testul redevențelor

venituri la buget substituirea resurselor atractivitate fiscală predictibilitate

The Test of Royalties Budgetary Revenues Resource Substitution Fiscal Attractiveness Predictability

R

omânia este în plină renegociere a sistemului de taxare (redevențe și impozite) pe care îl va aplica sectorului de petrol și gaze în intervalul 2015-2024.

Nivelul redevenţelor încasate la bugetul de stat nu este corespunzător şi va fi crescut, explică Gheorghe Duţu, preşedintele Agenţiei Naţionale a Resurselor Minerale (ANRM). La rândul său, ministrul Finanțelor Daniel Chițoiu invocă ponderea veniturilor din redevențe în PIB: „După cum știți, România se află pe ultimul loc în ceea ce privește sistemul de redevențe”.

Autoritățile vor mai mulţi bani, în vreme ce industria - prin analiști, consultanți și reprezentanți ai companiilor - avertizează că majorările nechibzuite pot duce la reducerea investiţiilor în noi zăcăminte.

După cum vor fi construite redevențele vom ști în ce măsură au fost ascultați specialiștii și vom avea indicii mai clare despre cum va evolua industria de petrol și gaze în deceniul viitor.

12

R

omania is in full process of renegotiation of the taxation system (royalties and taxes) which will apply to the oil and gas sector during 2015-2024.

The royalty rates collected to the state budget are not appropriate and will be increased, explains Gheorghe Duţu, President of the National Agency for Mineral Resources (NAMR).

In turn, Finance Minister Daniel Chițoiu invokes the share of incomes from royalties in the GDP, “As you know, Romania is on the last place in terms of the royalty system”.

Authorities want more money, while the industry – through analysts, consultants and company officials – warns that thoughtless increases may lead to a decrease in investments in new fields. Depending on how royalties will be built, we will know at what extent the specialists have been listened to and have clearer clues on how the oil and gas industry will evolve over the next decade.

Fiscalizarea exploatării hidrocarburilor Taxation Of Hydrocarbon Exploitation

Marea Britanie

Great Britain

Italia

Italy

30% 15%

-10% 7 0-10%

Franța

France

Croația

Croatia

8%

0% 3 0-5%

Danemarca

Denmark

Ungaria

Hungary

Legenda Legend

12-30%

2% 5 18%

Norvegia

Norway

România Romania

1% 5 21%

3,5-13,5% 6-7%

Germania

10%

Germany

Turcia

12,5%

Turkey

Nivel nominal / Nominal level Nivel efectiv / Actual level

Q4 2013

oil & Gas

| analiza˘ / analysis Ce criteriu trebuie să primeze în conceperea sistemului de redevenţe?

What criterion should prevail in the design of the royalty system?

Alexandru Pătruți Între dorinţa investitorilor ca nivelul redevenţelor să fie redus şi stabil pe toată durata concesiunii şi cea a statului român de maximizare a venitului din redevenţe şi din întregul sistem de impozitare, trebuie găsită rapid o variantă care să asigure un echilibru şi care să permită continuarea şi intensificarea investiţiilor în sectorul petrolier.

Realitatea este că România este o ţară matură din punct de vedere petrolier, cu o producţie în declin, şi, deşi în ultimii doi ani s-a reuşit stabilizarea nivelului producţiei la gaze, aceasta s-a realizat îndeosebi prin creşterea gradului de recuperare şi nu

Alexandru Pătruți Between the investors’ desire for the royalty level to be low and stable throughout the concession and that of the Romanian state to maximize the incomes from royalties and from the entire taxation system, an option must be found quickly that provides balance and which allows continuing and boosting investments in the oil sector.

In reality, Romania is a mature country in oil terms, with a declining production and, although in the past two years it managed to stabilize the level of gas production, stabilization has been achieved especially by increasing the recovery rate and not by the discovery of new fields. Their discovery is likely only at great depths or in difficult geological conditions, which means higher exploration and exploitation costs and a greater investment risk.

Romania has real prospects for new discoveries in the field of conventional resources, in the deep area of the Black Sea, and of unconventional resources, onshore. The knowledge on these resources is low and very low, and a potential exploitation cannot start earlier than five years, even if the exploration and development programs run in the best conditions. Until a potential exploitation, domestic production will continue to decline, which will unavoidably lead to increasing reliance on imports.

Romanian authorities should quickly decide on the state’s role and limits in the exploitation of mineral resources, of oil and natural gas. And the public and political debates should take into account that Romania’s legislation is in line with that of the European Union and that any future legislative amendment must be consistent with the EU legislation.

Tipuri de fiscalizare În cele mai multe ţări din lume, exploatările de petrol şi gaze funcţionează în baza unor contracte de concesiune, adică resursele aparţin statului, dar producţia le revine investitorilor în schimbul unei redevenţe. În cadrul contractelor de concesiune se aplică mai multe tipuri de redevenţe, pe venituri, pe profit sau un mix din cele două.

Există şi contractele de împărţire a producţiei, adică acelea în care un investitor îşi asumă riscul explorării, al dezvoltării şi al echipării, iar ceea ce se obţine la gura sondei se împarte între stat şi operator. Iniţial, investitorul îşi acoperă costurile de producţie, iar abia apoi statul îşi primeşte partea din producţie.

Apoi statul monitorizează activităţile de decontaminare. Aceste contracte se aplică mai ales în ţările africane şi în Asia.

Contractele de servicii sunt cele prin care statul angajează pe cineva să facă lucrările, dar acest sistem, aplicabil acum în Mexic sau Iran, este din ce în ce mai puţin folosit.

Consider optim un sistem de redevenţe care să se încadreze între 3,5% şi 20% Bogdan Găbudeanu

14

prin descoperirea de noi zăcăminte. Descoperirea de noi zăcăminte este posibilă doar la adâncimi mari sau în condiţii geologice dificile, ceea ce înseamnă costuri de explorare şi exploatare mai mari şi un risc investiţional mare.

România are reale perspective de a face noi descoperiri în domeniul resurselor convenţionale, în zona adâncă a Mării Negre și a resurselor neconvenţionale, on-shore. Gradul de cunoaştere a acestor resurse este redus și foarte redus, iar o eventuală exploatare nu poate începe mai devreme de cinci ani, chiar dacă programele de explorare şi de dezvoltare se vor desfăşura optim. Până la o eventuală exploatare, producţia internă va continua să scadă, ceea ce va conduce inevitabil la creşterea dependenţei de importuri.

Bogdan Găbudeanu Both incomes to the state budget and the degree of resource substitution should be the criteria to keep in mind at the conception of a new royalty system.

Gelu Mărăcineanu The main criterion should be to cover the domestic demand of hydrocarbons at competitive prices, rationally managing the depleting reserves and with a relatively low degree of temporal coverage for our

Autorităţile române trebuie să decidă rapid asupra rolului şi limitelor statului în exploatarea resurselor minerale, ţiţeiului şi gazelor naturale. Iar dezbaterile politice şi publice ar trebui să ţină cont că România are o legislaţie armonizată cu cea a Uniunii Europene şi că orice viitoare modificare legislativă trebuie să fie în acord cu legislaţia Uniunii.

Bogdan Găbudeanu Atât veniturile la bugetul de stat, cât şi gradul de substituire a resurselor trebuie să reprezinte criterii de avut în vedere la concepţia unui nou sistem de redevenţe.

Gelu Mărăcineanu Criteriul de bază trebuie să-l constituie acoperirea necesarului intern de hidrocarburi la preţuri competitive, gestionând raţional rezervele care sunt epuizabile şi au un grad de acoperire temporală relativ redus pentru ţara noastră. Cu alte cuvinte, să vindem pe piaţa externă când preţurile sunt ridicate (statul încasează redevenţe mărite) şi să importăm când preţurile de pe piaţa externă sunt reduse (statul încasează taxe, accize, redevenţe, tranzit şi transport).

Balanţa de echilibru la nivel de ţară o menţinem prin producţia internă.

Menţinerea accesului la resursele interne de hidrocarburi permite eliminarea elementelor aleatorii intrinseci; stările fluctuante de probabilităţi şi incertitudini, nu vor fi posibile. De aici rezultă că, pentru a obţine echilibrul (spunem că „tăiem” divergenţele sau că regularizăm predicţiile) se impun limitări „calculate” în ceea ce priveşte dependenţa de importurile de hidrocarburi (în mod special ruseşti).

Ar fi utilă o diferenţiere a cotelor de redevenţă în funcţie de tipul de hidrocarburi produse (convenţional vs. neconvenţional)?

Bogdan Găbudeanu Nu consider oportună stabilirea unor cote de redevenţă diferenţiate între hidrocarburile convenţionale şi cele neconvenţionale.

Gelu Mărăcineanu Pentru a realiza această diferenţiere am pleca de la premisa că pentru hidrocarburile neconvenţionale

country. In other words, selling on the foreign market when prices are high (the state collects increased royalties) and make imports when prices on the foreign market are low (the state collects taxes, excise duties, royalties, transit and transmission).

Balance at country level is maintained by domestic production.

Maintaining access to the domestic hydrocarbon resources allows the elimination of intrinsic random elements; fluctuating states of probabilities and uncertainties, will not be possible. The outcome is that, in order to obtain balance (we say that we “cut” divergences or that we regulate predictions), “calculated” limitations are required in terms of dependence on hydrocarbon imports (especially from Russia).

I believe the best royalty system would range between 3.5% and 20% Bogdan Găbudeanu

Types Of Taxation In most countries of the world, oil and gas exploitations operate under concession agreements, meaning that resources belong to the state, but production belongs to investors, in exchange for royalties. Under concession agreements, several types of royalties apply, on incomes, on profit or a mix of the two.

There are also the production sharing agreements, i.e. those under which an investor undertakes the risk of exploitation, development and equipping, and what it obtains at the wellhead is shared between the state and the operator.

Initially, the investor covers the production costs and only then the state receives the production share. Subsequently, the state monitors the decontamination activities. These contracts apply especially in the African countries and in Asia.

Service contracts are those under which the state hires someone to do the work, but this system, currently applied in Mexico or Iran, is becoming less and less used.

Q4 2013

oil & Gas

Au condus ANRM

Previous NAMR Leaders Mihail Ianaș (1996-2000) Maria Iuliana Stratulat (2000-2005) Gheorghe Buliga (2005-2006) Bogdan Găbudeanu (2006-2009) Gelu Mărăcineanu (2009) Alexandru Pătruți (2009-2012) Gheorghe Duțu (2012-prezent)

| analiza˘ / analysis statul ar dori să încaseze o redevenţă mai mare.

La momentul actual, problema este că nu ştim care vor fi costurile pentru exploatarea acestora; dacă acestea vor fi mai mari decât în cazul celor convenţionale şi coroborat cu aplicarea unor redevenţe mărite acestea nu vor fi exploatate. Vindem pielea ursului de la Vârfurile (judeţul Dâmboviţa), locul de etnogeneză a doamnei ministru Plumb Rovana.

Alternativa de sistare a investiţiilor de capital în zăcămintele neconvenționale – susţinută de persoane iresponsabile şi incompetente - poate reprezenta o capitulare a explorării şi exploatării hidrocarburilor în România, o abdicare rudimentară de la demersurile tehnico-ştiinţifice de a căuta şi găsi soluţii raţionale la problemele tehnice şi tehnologice la zăcămintele noastre interne. Cred că trebuie să aşteptăm finalizarea etapei de explorare şi apoi să facem calcule.

Cât de mult pot creşte cotele de redevenţă fără a descuraja investiţiile în explorare şi producţie?

Alexandru Pătruți În ultima perioadă, în România, discuţiile în domeniile resurselor minerale şi petrolier sunt axate îndeosebi pe creşterea nivelului redevenţelor în speranţa că, în viitorul apropiat, încasările din redevenţe vor avea o pondere semnificativă la veniturile bugetului de stat. Este evident că, la nivelul actual al produc-

Would a differentiation of royalty rates depending on the type of hydrocarbons produced (conventional vs. unconventional) be useful?

Bogdan Găbudeanu I don’t believe it’s opportune to set differentiated royalty rates between conventional and unconventional hydrocarbons.

Gelu Mărăcineanu In order to achieve this differentiation, we would start from the assumption that for unconventional hydrocarbons the state would want to charge a higher royalty.

Currently, the problem is that we don’t know what the costs will be to exploit them; if they are higher than in the case of conventional hydrocarbons and corroborated with increased royalties, they will not be exploited. It’s like selling the bearskin before the bear is caught in Vârfurile (Dâmboviţa County), the place of origin of Mrs. Minister Plumb Rovana.

The alternative of stopping capital investments in unconventional fields – supported by irresponsible and incompetent people – may be a capitulation of hydrocarbon exploration and exploitation in Romania, a rudimentary abdication from the technical and scientific approaches to seek and find rational solutions to the technical and technological problems of our domestic fields.

I believe we should wait for the completion of the exploration stage and then make calculations.

How much can the royalty rates increase without discouraging investments in exploration and production?

Alexandru Pătruți Lately, in Romania, the discussions in the field of mineral and oil resources are focused especially on the increase in royalties, in the hope that, in the near future, incomes from royalties will have a significant share in the state budget. It’s obvious that, at the current level of national production, by doubling or tripling the royalties we will not reach a significant share of such royalties in the state budget incomes, the current share of incomes from royalties (mineral resources, oil and gas) in the state budget being

16

ţiilor naţionale, prin dublarea sau triplarea nivelului redevenţelor nu vom ajunge la o pondere semnificativă a acestora în veniturile bugetului de stat, ponderea actuală a venitului din redevenţe (resurse minerale, ţiţei şi gaze) în veniturile bugetului de stat fiind de circa 0,6%.

O eventuală soluţie o reprezintă păstrarea actualului nivel al redevenţelor şi supraimpozitarea companiilor din domeniul petrolier, metodă practicată şi în alte ţări, cu menţiunea că schimbarea sistemului de impozitare doar pentru sectorul petrolier este aplicabilă, conform art. 10, alin. 2 din Legea nr.

555/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea PETROM, după 31.12.2014.

Gelu Mărăcineanu Sistemul de redevenţe trebuie să rămână diferenţiat pe cote procentuale aplicate în raport cu producţiile brute realizate trimestrial de titularii acordurilor petroliere.

Intervalul de valori aferent acestor cote procentuale ar putea fi de 5 – 20%, prin aceasta evitânduse apariţia lipsei de atractivitate în alocarea investiţiilor de capital în etapele de prospecţiune, explorare, dezvoltare şi exploatare a zăcămintelor de petrol autohtone (ţiţei şi gaze naturale).

Un sistem de redevenţe exagerat de mare şi nediferenţiat pe cote procentuale va genera un „fenomen de interferenţă distructivă” pe termen mediu şi lung.

Excepţie ar trebui să constituie producţiile realizate pe platforma continentală a Mării Negre unde redevenţa ar trebui menţinută uniform la o cotă procentuală de 25%. Aceste cote procentuale vor fi majorate cu 30% faţă de nivelul de bază în situaţia în care producţia rezultată face obiectul exportului.

Bogdan Găbudeanu În 2012, cele două mari companii - Petrom şi Romgaz - au virat către statul român sub formă de redevenţe circa un miliard de lei (230 milioane de euro), dar au extras petrol şi gaze în valoare cumulată de 3,3 miliarde de euro, adică 7% din valoarea producției. În contul producţiei sale, Romgaz a vărsat către statul român o redevenţă de 46 milioane de euro, adică 7% din valoarea producţiei. Practic, Romgaz primeşte 143 dolari pe fiecare mie de metri cubi extrasă, iar către stat plăteşte 10 dolari prin redevenţe. Petrom a plătit anul trecut redevenţe de circa 140 milioane de euro numai pentru producţia de petrol, în condițiile în care a

România este o ţară matură din punct de vedere petrolier, cu o producţie în declin Alexandru PătruŢi

Romania is a mature country in oil terms, with a declining production Alexandru PătruŢi around 0.6%.

A possible solution is keeping the current royalty level and overcharging companies in the oil industry, method practiced in other countries, with the specification that changing the taxation system only for the oil sector is applicable, according to art. 10 paragraph 2 of Law no. 555/2004 on certain measures for PETROM privatization, after 31.12.2014.

Gelu Mărăcineanu The royalty system must remain differentiated on percentage rates applied in relation to gross productions achieved on a quarterly basis by holders of petroleum agreements.

The range of values related to these percentages could be of 5-20%, thereby avoiding the lack of attractiveness in the allocation of capital investments in the prospecting, exploration, development and exploitation stages of the domestic fields (oil and natural gas).

An excessively high royalty system and not differentiated on percentage rates will generate a “destructive interference phenomenon” in the medium and long term.

An exception should be made for production achieved on the Black Sea continental shelf, where royalties should be maintained uniform at a percentage rate of 25%. These percentage rates will be increased by 30% compared to the base level if the resulted output is subject to exports.

Bogdan Găbudeanu In 2012, the two large companies – Petrom and Romgaz – paid to the Romanian state as royalties around RON 1bn (EUR 230mln), but extracted oil and gas worth a total of EUR 3.3bn, i.e. around 7% of the production value. In the account of its production, Romgaz paid to the Romanian state a royalty of EUR 46mln, i.e. 7% of the production value. Basically, Romgaz receives USD 143/TCM extracted and it pays USD 10 in royalties.

Petrom last year paid royalties worth around EUR

Principalii producători de hidrocarburi din Europa (mil. bep)

europe’s Main hydrocarbons producers (mil. boe) Norvegia Norway 1300 Marea Britanie UK 583 Olanda Netherlands 520 Danemarca Denmark 114 România Romania 102

Q4 2013

oil & Gas

Sistarea investiţiilor în zăcămintele neconvenționale poate reprezenta o capitulare a explorării şi exploatării hidrocarburilor în România.

Gelu Mărăcineanu

| analiza˘ / analysis extras din România 28,7 milioane de barili de ţiţei. La preţul mediu realizat la nivel de grup, valoarea producţiei a fost de circa 2,7 miliarde de dolari (2,1 miliarde de euro). Astfel, redeven­ţa plătită reprezintă 6,6% din valoarea producţiei şi înseamnă că dintr-un baril de ţiţei de 94 de dolari statul român încasează prin redevenţă circa 6 dolari.

Practic, orice modificare a redevenţelor pentru zăcămintele mici, acolo unde se percepe o taxă de 3,5% din valoarea producţiei, ar descuraja companiile în a mai investi în ele. Practic, soluţia ar fi creşterea redevenţelor pentru zăcămintele mari, concomitent cu elaborarea unui nou regim de taxare pentru noile zăcăminte identificate în Marea Neagră.

Faţă de toate cele de mai sus şi funcţie de experienţa acumulată, consider optim un sistem de redevenţe care să se încadreze între 3,5% (pentru zăcămintele sub 10* pentru ţiţei şi gaze naturale, de regulă zăcăminte depletate, extrem de greu valorificabile) şi 20% (pentru zăcămintele cu peste 150* pentru ţiţei, respectiv 250* pentru gaze naturale), cu menţinerea dependenţei dintre redevenţă şi producţia brută, atât pentru ţiţei, cât şi pentru gaze naturale (convenţionale sau neconvenţionale). * unitatea de măsură conform art. 49 din Legea petrolului nr.

238/2004, respectiv x103 pentru ţiţei şi condensat şi x106 pentru gaze naturale

Credeţi că se impun noi modificări în legislaţia primară: 1. pentru a facilita accesul companiilor pe terenuri private, în vederea operaţiunilor de explorare/exploatare, 2. pentru a actualiza definiţii precum cea de la „gaze naturale”, din legea 123/2012, care pare a lăsa pe dinafară gazele „captive”, precum gazele de şist?

Bogdan Găbudeanu Prevederile legale în legătură cu accesul la terenurile necesare desfăşurării operaţiunilor petroliere includ precizări aplicabile în cazul terenurilor private (art. 7 din Legea nr. 238/2004). Este problema titularilor de acorduri petroliere şi a proprietarilor de terenuri să se înţeleagă asupra formei şi modului de colaborare. Există şi calea instanţei. Se pot face, în situaţia ajungerii în instanţă, prelungiri ale fazei de explorare sau exploatare cu perioada pierdută din perioada de valabilitate a acordului. Aceasta ar fi o soluţie care ar

18

140mln only for the oil production, in conditions in which it extracted from Romania 28.7mln barrels of oil. At the average price achieved at group level, production value stood at approximately USD 2.7bn (EUR 2.1bn). Thus, royalty paid accounts for 6.6% of the production value and it means that from an oil barrel of USD 94 the Romanian state collects around USD 6 in royalties.

Basically, any change in royalties for small fields, where a tax of 3.5% is charged of the production value, would discourage companies to invest in them. In practice, the solution would be to increase royalties for large fields, at the same time with the development of a new taxation regime for new fields identified in the Black Sea. Compared to all of the above and depending on the experience accumulated, I believe the optimal royalty system would range between 3.5% (for fields below 10* for oil and natural gas, usually depleted fields, extremely difficult to recover)

and 20% (for fields with over 150* for oil and 250* for natural gas, respectively), by maintaining the dependence between royalty and gross production, both for oil and natural gas (conventional or unconventional). *the measure unit according to art. 49 of the Petroleum Law no. 238/2004, respectively x103 for oil and condensate and x106 for natural gas

Do you believe new changes are required in the primary legislation: 1. to facilitate the companies’ access on private land, for exploration/ exploitation operations, 2. to update definitions such as for “natural gas”, of Law 123/2012, which seems to leave out “captive” gas, such as shale gas?

prelungi foarte mult termenele de valabilitate a acordurilor petroliere, cu riscul alungării investitorilor.

O altă soluţie ar fi modificarea prevederilor actuale în sensul considerării operaţiunilor petroliere ca fiind de importantă naţională şi aplicarea a legislaţiei specifice pentru asemenea obiective. Motivaţia ar fi că indiferent dacă în perimetrul care face obiectul acordului se vor găsi sau nu resurse/rezerve beneficiul ar fi evident şi al statului român.

Este necesară o redefinire a definiţiilor resurselor de petrol convenţional (petrol, ţiţei şi gaze naturale), implicit introducerea noţiunii de gaz aferent rocilor (în fapt, tot un gaz natural).

Gelu Mărăcineanu Actualizarea legii petrolului în ansamblul ei este obligatorie cel puţin pentru cele două considerente enumerate. Foarte importantă este reglementarea garanţiilor de mediu în cazul producerii unor accidente majore pe platforma Mării Negre.

Bogdan Găbudeanu The legal provisions on access to land necessary to conduct petroleum operations include specifications applicable to private land (art. 7 of Law no. 238/2004). It is up to the holders of petroleum agreements and landowners to agree on the cooperation form and method. There is also the court way. In case of reaching the court, extensions can be done for the exploration or exploitation phase, corresponding to the lost period of the validity term of the agreement. It would be a solution that would greatly extend the validity of petroleum agreements, with the risk of chasing investors away.

Another solution would be to amend the current provisions for purposes of considering petroleum operations as of national importance and apply the specific legislation for such objectives. The reason would be that regardless if the block subject to the agreement includes resources/reserves or not, Romanian state will also benefit It is necessary to redefine the definitions of conventional oil resources (oil, crude oil and natural gas), also by introducing the notion of gas related to rocks (in fact, still natural gas).

Ceasing investments in unconventional fields may represent a capitulation of hydrocarbon exploration and exploitation in Romania .

Gelu Mărăcineanu

Gelu Mărăcineanu Updating the petroleum law as a whole is mandatory, at least for two reasons. It’s very important to regulate environmental guarantees in the event of major accidents on the Black Sea platform.

Q4 2013

oil & Gas

| analiza˘ / analysis

Socar, Gazprom și Ion Țiriac mușcă din piața distribuției și vânzării de carburanți Socar, Gazprom And Ion Ţiriac Take A Bite Out Of Fuel Distribution And Retail Market Bogdan Tudorache Senior Editor energynomics.ro

P

e o piață de 4,5 miliarde de euro și aproape 2.000 de benzinării, nou-veniți precum Socar, NIS Petrol (subsidiară Gazprom) și Oil Energy Trading (deținută de Ion Țiriac) vor să controleze 5-10% pe termen mediu. Liderul incontestabil al pieței downstream rămâne Petrom, care la sfârșitul lunii iunie a anului curent avea un număr regional de 792 de benzinării (în România, Serbia, Bulgaria și Moldova), cu cinci mai puține față de aceeași perioadă a anului precedent, ca urmare a optimizării rețelei.

I

n a market worth EUR 4.5bn and with almost 2,000 filling stations, newcomers such as Socar, NIS Petrol (a Gazprom subsidiary) and Oil Energy Trading (owned by Ion Țiriac) plan to control 5-10% in the medium term. The incontestable leader of the downstream market remains Petrom, which in late June this year had a regional number of 792 filling stations (in Romania, Serbia, Bulgaria and Moldova), by five less compared to the same period of the previous year, due to network optimization.

In Romania, Petrom has 542 filling stations, Rompetrol – 405, Lukoil – over 300 units and MOL – 142. Gazprom reached 12 filling stations in the centre and west of the country and expands at national level, through NIS Petrol. Socar will reach an investment volume of EUR 50mln this year and 17 filling stations.

MOL: sales volume increased by 7% in the first half of the year MOL Romania opened seven new filling stations since the beginning of this year and thus reached a total network of 142 units in early October.

“In the first half of the year we continued to register higher sales volumes than the market av-

20

În România, Petrom are 542 de benzinării, Rompetrol 405, Lukoil - peste 300 de unități, iar MOL, 142.

Gazprom a ajuns la 12 benzinării în centrul şi vestul ţării și urmează extinderea la nivel naţional, prin intermediul NIS Petrol. Iar Socar va atinge un volum al investițiilor de 50 de milioane de euro în acest an și 17 benzinării.

MOL: volumul vânzărilor a crescut cu 7% în prima jumătate a anului MOL România a deschis șapte noi benzinării de la începutul acestui an și a ajuns astfel la o rețea totală de 142 de unități la începutul lunii octombrie. ”În prima jumătate a anului am continuat să înregistrăm volume de vânzări mai mari decât media pieței, așa cum s-a întâmplat și în anii anteriori. Volumul vânzărilor de retail ale MOL România a crescut cu 7% în prima jumătate a anului 2013 (combustibili, GPL și lubrifianți), în special datorită vânzărilor de motorină, care au crescut cu 8%, în timp ce vânzările de benzină au avansat cu 3%”, spun oficialii companiei.

Anul trecut, MOL România a înregistrat o creștere a vânzărilor de 4%, în timp ce piața a scăzut cu două procente. Cea mai mare pondere a creșterii este deținută de benzinăriile aflate pe rute comerciale, cu trafic frecvent al vehiculelor grele. ”Volumul vânzărilor produselor nepetroliere prin intermediul benzinăriilor noastre a rămas constant în ultimii ani și reprezintă un procentaj cu două cifre din totalul vânzărilor de retail”.

Rețeaua MOL este operată prin dealeri și are un număr total de aproximativ 2,000 de angajați, pentru 142 de benzinării. Compania ungară va continua să-și mărească și consolideze rețeaua downstream

erage, as it happened in the previous years. The volume of retail sales of MOL Romania increased by 7% in the first half of 2013 (fuel, LPG and lubricants), especially due to diesel sales, which increased by 8%, while gasoline sales grew by 3%”, the company officials say.

Last year, MOL Romania recorded an increase in sales by 4%, while the market decreased by 2%. The largest share of the growth is held by filling stations located on commercial routes, with frequent traffic of heavy vehicles.

“The sales volume of non-petroleum products through our filling stations has remained constant in recent years and represents a double-digit percentage of total retail sales”.

MOL network is operated through dealers and has a total number of approximately 2,000 employees, for 142 fuel stations. The Hungarian company will continue to increase and consolidate its downstream network and plans to reach a market share of 15% by 2015, compared to over 13% at present.

“We are not only a fuel supplier, but also a supplier of a mix of services, for example we are the first in the market which brought fuel cards for companies, and we currently have a virtual card centre

Cel mai mult au crescut benzinăriile aflate pe rute comerciale, cu trafic frecvent de vehicule grele.

The largest share of the growth is held by filling stations on commercial routes, with frequent traffic of heavy vehicles.

Q4 2013

oil & Gas

15% MOL intenționează să ajungă la o cotă de piață de 15% până în 2015.

MOL plans to reach a market share of 15% by 2015.

| analiza˘ / analysis și intenționează să ajungă la o cotă de piață de 15% până în 2015, față de peste 13% în prezent. ”Nu suntem doar un furnizor de combustibili, ci și ai unui mix de servicii, de exemplu, suntem primii din piață care au introdus carduri de combustibil pentru companii, iar acum avem un centru virtual de carduri unde deținătorii flotelor pot verifica toate trazacțiile în timp real și monitoriza consumul de combustibil, recuperarea TVA și a accizelor, pot beneficia de asistență rutieră de urgență și vânzări en-gros”, au mai spus reprezentanții MOL. Rompetrol: investiții noi în valoare de 17 milioane de dolari În 2013, Grupul Rompetrol a dezvoltat un nou concept al stației de distribuție, ale cărui elemente definitorii vor fi implementate în toate stațiile deținute pe plan local. Compania și-a propus extinderea rețelei de distribuție a carburanților până la finele anului cu trei stații noi și încă 25 de benzinării reamenajate, valoarea totală a investiției ridicându-se la 17 milioane de dolari. ”În afară de facilităţile deja existente în rețeaua Rompetrol (gama Efix, serviciul de plată la pompă Fill&Go, restaurantul Hei), noile staţii sunt caracteriza-

te prin schimbarea elementelor de identitate vizuală (inclusiv noul logo) ale Grupului Rompetrol”, spun oficialii companiei.

Stațiile sunt prevăzute cu pompe de ultimă generație dotate cu sisteme multimedia și înregistrează un consum redus de energie, pe baza unui sistem de iluminat cu tehnologie LED. De asemenea, stația Rompetrol Otopeni, prima modernizată din acest program, dispune de un dispozitiv de plată automată a facturilor de utilități și telefonie, de in-

22

where fleet holders can check all the transactions in real time and monitor fuel consumption, VAT and excise duties recovery, can benefit from emergency roadside assistance and wholesale sales”, MOL representatives also said.

Rompetrol: new investments worth USD 17mln In 2013, the Rompetrol Group developed a new concept of the distribution station, whose defining elements will be implemented in all the stations owned locally. The company plans to extend the fuel distribution network by the end of the year with three new stations and other 25 rearranged filling stations, the total investment value amounting to USD 17mln.

“Besides the facilities already existing in Rompetrol network (the Efix range, Fill&Go pump payment service, Hei restaurant), the new stations are characterized by a change of visual identity elements (including the new logo) of the Rompetrol Group”, the company officials say.

Stations are provided with the latest pumps, equipped with multimedia systems, and have low energy consumption, based on a lighting system with LED technology. Also, the Rompetrol Otopeni station, the first modernized in this program, has a device of automatic payment of utility and telephone bills, Wi-Fi, a closed room for smokers, as well as additional parking spaces.

In the first half of the year, the amount of fuels sold in the retail segment of the Group in Romania exceeded 300,000 tons. “The share of stores and restaurants in total sales of a fuel distribution station increased from year to year, currently being 10%”.

The Fill&Go service platform is the first service of pump payment in Romania, offered only by Rompetrol for both individual customers and companies.

Each filling station has an average number of 12 employees and the company currently operates 405 fuel distribution stations (own stations, Partener and Rompetrol Expres stations). Besides them, the company also operates 230 LPG distribution stations, 9,000 points for the distribution of cylinders and three LPG bottling stations.

“The company will continue its plan of expansion and rearrangement (rebranding) of the distribution network, planning 150 stations for the next 3-5 years”, the company officials also said.

ternet Wi-Fi, salon închis pentru fumători, precum și locuri de parcare suplimentare. ”Ponderea magazinelor și a restaurantelor în vânzarea totală dintr-o stație de distribuție de carburanți a crescut de la an la an, în prezent aceasta fiind de 10%”, au explicat reprezentanții companiei.

Fiecare benzinărie are un număr mediu de 12 angajați, iar compania operează în acest moment 405 stații de distribuţie pentru carburanţi (staţii proprii, staţii Partener și Rompetrol Expres). Pe lângă acestea, compania mai operează 230 de staţii distribuţie GPL auto, 9.000 de puncte de distribuţie de butelii şi trei staţii de îmbuteliere GPL. ”Compania va continua planul de extindere și reamenajare (schimbare de marcă) a rețelei de distribuție, având în plan 150 de stații în următorii ani 3-5 ani”,au mai spus oficialii companiei.

Socar investește 50 milioane de euro și crește la 17 benzinării Compania azeră de stat Socar a atins un volum al investițiilor de 25 milioane de euro în 2012 și vrea să ajungă la 50 milioane de euro în acest an. Socar planifică extinderea rețelei de benzinării de la 14 la 17, fiecare stație având câte un designer dedicat și interioare premium.

Socar a venit cu o premieră pe piața de profil; benzinăria de la Piatra Neamț este prima din țară dotată cu un fast-food unde se vinde shaorma și kebab. Compania a amplasat în benzinării tablete online. ”Am finalizat achiziția de terenuri pentru extinderea rețelei la nivel național. De altfel, deja am mutat centrul de management din Moldova (Botoșani) la București (Militari), în vederea extinderii activității la nivel național”, spun oficialii Socar.

Fiecare unitate are aproximativ 17 angajați pe partea de operațiuni, iar personalul total dedicat unei unități este de 30 de persoane, incluzând și partea de back-office. Numărul total al angajaților Socar în România a ajuns la aproximativ 250 de persoane. ”În viitorul apropiat vom investi în cel puțin cinci benzinării noi în afara zonei Moldovei, unde vom continua investițiile pentru a ne consolida poziția”, au mai spus oficialii Socar.

SOCAR are afaceri anuale de peste 10 miliarde dolari și a investit în mai multe țări: Georgia, Turcia, România, dar și Elveția (unde a cumpărat o subsidiară a Exxon Mobile). În plus, compania este jucător important în proiectele TAP, TANAP și AGRI.

Socar to invest EUR 50mln and grow to 17 filling stations The Azerbaijani state-owned company Socar reached an investment volume of EUR 25mln in 2012 and plans to reach EUR 50mln this year. Socar plans to expand its network of filling stations from 14 to 17, each station having a dedicated designer and premium interiors.

Socar has come with a premiere in the profile market; the filling station in Piatra Neamț is the first in the country equipped with a fast-food, selling shaorma and kebab. The company also equipped the filling stations with online tablets.

“We have completed land acquisition for network expansion at national level. Moreover, we

have already moved the management centre from Moldavia (Botoșani) to Bucharest (Militari), in order to expand the business nationwide”, Socar officials say.

Each unit has approximately 17 employees for operations, and total staff dedicated to one unit amounts to 30 people, including the back-office part. The total number of Socar employees in Romania reached approximately 250 people.

“In the near future we will invest in at least five new filling stations outside the Moldavia region, where we will continue our investments to consolidate our position”, Socar representatives also said.

Q4 2013

oil & Gas

Vom avea stații de tip express, fără personal sau magazin.

We will have express stations, without staff or store.

24

| analiza˘ / analysis Oil Energy Trading, compania lui Ion Țiriac, vrea să deschidă 15 benzinării în 2014 Oil Energy Trading intenționează să investească aproximativ 1,2 milioane de euro pentru a deschide 15 benzinării până la finalul anului 2014, cu un volum mediu de 80.000 de euro pe unitate, a declarat Remus Hîrceagă, directorul general al companiei. ”Vom avea stații de tip express, fără personal sau magazin. O stație este un rezervor suprateran cu pompe pentru motorină, benzină, și zonă pentru TIR. Clienții vor putea alimenta combustibil pe baza unui card Țiriac Energy (lansat B2B – pentru persoane juridice) și a unui card bancar (B2C – inclusiv pentru persoane fizice)”, a spus Hîrceagă. ”Prețul va fi foarte competitiv, comparativ cu prețul stațiilor tradiționale, iar unitățile vor fi amplasate în orașe. Jucătorii care au investit în soluții de acest gen au avut în vedere, în general, segmentul transportatorilor. În cazul nostru este vorba și de consum intern, parcul auto care intră în service-uri-

Oil Energy Trading, company owned

by Ion Țiriac, plans to open 15 filling stations in 2014 Oil Energy Trading plans to invest approximately EUR 1.2mln to open 15 filling stations by the end of 2014, with an average volume of EUR 80,000 per unit, according to Remus Hîrceagă, Managing Director of the company.

“We will have express stations, without staff or store. A station is an above ground tank with pumps for gasoline, diesel, and an area for trucks.

Customers will be able to fuel based on a Țiriac Energy card (launched B2B – for legal persons) and a bank card (B2C – including for natural persons)”, Hîrceagă said.

“The price will be very competitive, compared to the price of traditional stations, and units will be placed in cities. Players who have invested in solutions of this kind considered, in general, the carriers segment. In our case, it’s also about internal consumption, the fleet entering Țiriac Auto services

le Țiriac Auto (zeci de mii de vehicule / an), firme de distribuție locale, firme de taxi și persoane fizice”, susține Hîrceagă.

Oil Energy Trading a lansat recent o platformă online de achiziții pe care se pot tranzacționa produse precum benzină, motorină, combustibilul termic lichid, păcura ușoară și bitumul rutier. În cadrul portalului, clienții pot plasa comenzi pentru minimum 3.000 de litri de combustibil, cu sau fără transport, cu livrare rapidă. Obiectivul companiei este de a deveni, până la sfârșitul anului 2017, unul din liderii pieței locale de trading cu produse petroliere.

(tens of thousands of vehicles/year), local distribution companies, taxi companies and individuals”, Hîrceagă claims.

Oil Energy Trading has recently launched an online acquisition platform where products such as gasoline, diesel, heating oil, light fuel oil and bitumen can be traded.

Within the portal, customers can place orders for at least 3,000 liters of fuel, with or without transport, with quick delivery. The company’s target is to become, by late 2017, one of the leaders in the local market of petroleum products trading.

Gazprom vrea 120 de benzinării în România Gazprom to open 120 filling stations in Romania

N

IS Petrol, controlată indirect de grupul rus Gazprom, va investi aproximativ 150 milioane de euro pentru a deschide 120 de benzinării în România până la sfârşitul anului 2015. Circa 20-25 de benzinării vor fi inaugurate în Bucureşti şi împrejurimi. ”Obiectivul nostru este să operăm 120 de astfel de staţii, până la finalul anului 2015, ceea ce înseamnă că intenţionăm să deţinem o cotă de piaţă de 10%. În plus, intenţionăm să aducem carburanţi de la rafinăria noastră din Pancevo, recent modernizată”, susține Vadim Smirnov, director general al NIS Petrol România. NIS Petrol deține deocamdată o cotă de piață de 1% din distribuţia de carburanţi din România, însă va urca la peste 10% atunci când vor fi deschise toate cele 120 de staţii. În prezent, rețeaua dezvoltată sub brandul Gazprom numără 13 staţii de distribuţie carburanți, în principal în vestul țării. În plus, 10 staţii sunt în diferite stadii de construcţie.

NIS a deschis prima benzinărie în România la sfârşitul anului trecut. ”Vânzările staţiilor noastre se încadrează deja în media vânzărilor înregistrate în zonele în care suntem prezenţi. În plus, am lansat un nou serviciu de carduri, Gazprom Card, destinat clienţilor corporate, care va determina o creștere semnificativă a volumului vînzărilor”, spune Smirnov.

Numărul mediu al personalului angajat într-o staţie de distribuţie carburanți este de 18 persoane. ”De la intrarea pe piață, am creat aproximativ 250 de noi locuri de muncă în România, incluzând și angajații care lucrează în cele două sedii ale companiei. Până la sfârșitul lui 2015 estimăm că vom ajunge la un total de aproximativ 2.500 de locuri de muncă.

N

IS Petrol, indirectly controlled by the Russian group Gazprom, will invest approximately EUR 150mln to open 120 filling stations in Romania by the end of 2015. Around 20-25 filling stations will be inaugurated in Bucharest and surroundings. ”Our objective is to operate 120 such stations by the end of 2015, which means that we intend to own a market share of 10%. In addition to that, we plan to bring in fuels from our refinery in Pancevo, recently modernized”, says Vadim Smirnov, general manage of NIS Petrol România.

NIS Petrol currently holds a market share of 1% in the Romanian fuel distribution market, but it will climb to over 10% when all the 120 stations are open.

Currently, the network developed under the Gazprom brand counts 13 fuel stations, mainly in the western part of the country. Also 10 more stations are under construction.

NIS opened its first fuel station in Romania at the end of last year. ”Our stations sales are already matching other areas where we are present. In addition, we launched a new card service, Gazprom Card, dedicated to corporate clients, which will significantly increase the sales volume”, Smirnov said.

The average personnel number of a station is of 18 people. ”Since entering the market, we created about 250 new jobs in Romania, including the employees of the two company HQs. By the end of 2015 we estimate that we will reach a total of about 2,500 employees.

18 numărul mediu de angajați într-o staţie de distribuţie Gazprom. average number of employees in a Gazprom gas station

Q4 2013

oil & Gas

| analiza˘ / analysis

Frăţia de pe piaţa carburanților Brotherhood On The Fuel Market

C 885,5 Petrom a avut în 2012 un profit record, de 885,5 milioane de euro.

Petrom announced for 2012 a record profit of 885.5 million euros.

26

ând ies la cumpărături iau în calcul zeci de criterii care mă fac să aleg o ciocolată în detrimentul alteia, chiar dacă e posibil ca pe ambalajul lor să scrie acelaşi lucru: ciocolată cu alune. Când cobor din maşină să alimentez, sunt într-o “beznă” totală: nu ştiu cum arată benzină pe care o pun în rezervor, nu ştiu dacă are cifra octanică indicată, nu ştiu de ce are acelaşi preţ ca în benzinăria concurentă de peste stradă. Am zis concurentă? De fapt am vrut să zic “înfrăţită”. În România funcţionează o lege a concurenţei din 1996, care stă pe următoarea afirmaţie: “Preţurile produselor şi tarifele serviciilor şi lucrărilor se determină în mod liber prin concurenţă, pe baza cererii şi ofertei”. Cu alte cuvinte, dacă în benzinării care aparţin companiilor diferite avem preţuri sensibil egale înseamnă că toate companiile petroliere se bucură de aceeaşi evoluţie a cererii şi ofertei! În teorie e aşa, în practică, nu. În primul rând, condiţiile de piaţă ale companiilor petroliere sunt complet diferite. De aici rezultă o diferenţă a ofertei. Apoi, promoţiile diferite, serviciile, imaginea şi brandul construite diferit aduc o cerere care nu poate fi identică: pentru unele companii, de exemplu, scăderea cererii de carburant a fost de peste 10% (vezi Petrom), iar altele au raportat o creştere (cum ar fi MOL). Şi atunci cum este posibil să existe preţuri similare? Și încă o întrebare: dacă nu eşti profitabil şi nici nu ai condiţiile de piaţă ale celui care face profit, de ce menţii pentru produsele tale acelaşi preţ cu cei din concurenţă?

W

hen I go shopping I take into account dozens of criteria that make me buy a chocolate over others, even if it’s likely that the same thing is written on their package: chocolate with hazelnuts. When I get out of my car to fuel, I am in a total “darkness”: I don’t know how gasoline I put in my tank looks like, I don’t know if it has the indicated octane value, I don’t know why it has the same price as at the rival filling station across the street. Did I say rival? In fact I meant “twined” In Romania a Competition Act is in force since 1996, which is based on the following statement: “Prices of products and tariffs of services and works are determined freely by competition, based on supply and demand”. In other words, if in filling stations that belong to various companies we have sensitive-

ly equal prices, it means that all oil companies enjoy the same trend of supply and demand! In theory it’s true, but in practice it isn’t. First, market conditions of oil companies are entirely different. Hence a difference in supply.

Then, different promotions, services, image and brand build differently bring a demand that cannot be identical: for some companies, for example, the decrease in fuel demand was of over 10% (see Petrom), and others reported growth (such as MOL).

And then how is it possible to have similar prices?

And another question: if one is not profitable and does not have the market conditions of the one that makes profit, why keeping for your products the same price as those of competitors?

Modelul Petrom Dintre companiile petroliere de la noi care au şi rafinare şi reţea de distribuţie (le putem numi companii integrate) singura care face profit contabil este Petrom. Şi asta pentru că Petrom are şi resursele. De exemplu, scoate ţiţeiul la un cost de 25 dolari barilul echivalent petrol (bep) de la Ploieşti, să zicem. La acest cost mai adaugă costul de explorare (adică de găsire a resurselor), transportă țițeiul 30 de kilometri până la Brazi, unde îl rafinează. Trebuie spus că marja de profit apare cel mai evident aici, pentru că deşi costul este de aproximativ 50 de dolari până la poarta rafinăriei, aici, preţul țițeiului trebuie să fie unul internaţional. În octombrie, a depăşit 100 de dolari barilul.

Cu alte cuvinte, ei câştigă 50 de dolari la fiecare bep.

Din acești bani plătesc taxe către stat, salarii, redevenţe petroliere şi celelalte costuri. Zic din acești bani,

The Petrom model Among our oil companies that have refining and distribution network (we can call them integrated companies), the only one that makes an accounting profit is Petrom. And that’s because Petrom also has resources. For example, it extracts oil at a cost of USD 25/barrel of oil equivalent (boe) from Ploieşti, let’s say. Additionally to this cost it has the exploration cost (i.e. for resource discovery), it transports oil 30km to Brazi, where it refines it. It must be said that the profit margin appears most obviously here, because although the cost is of approximately USD 50 to the refinery, here the oil price must be an international one. In October, it exceeded USD 100/ barrel. In other words, they gain USD 50/boe. From this money they pay taxes to the state, salaries, oil royalties and the other costs. I say from this money, because the other costs are fixed and profit margins are almost inexistent; I refer to the cost with refining, transport, distribution, sale etc.

In line with the international market Petrom annually extracts about 4.5mln tons of oil and makes a net profit of almost EUR 900mln. If we avoid populist comments and stick to the economic logic, we can say that the profit is normal for the largest company in Romania, with thousands of employees and an investment plan of several billions euros for the coming years. How does the company respond to the question: why the resource of Romania’s subsoil has the same price as on the international market? The Competition Council wouldn’t allow Petrom to sell at the production cost (the USD

Cătălin Bălan este jurnalist specializat pe sectorul energetic.

Din 2011 este reporter economic la Digi24 TV. Între 2008 și 2011 a fost reporter economic la ProTV. Cătălin Bălan is a journalist specialized in the energy sector.

Since 2011 he is economic reporter at Digi24 TV. Previously, he worked at ProTV (2008-2011).

Q4 2013

oil & Gas

| analiza˘ / analysis 50 I mentioned above), because it would practice a dumping price. It means that all the other market players couldn’t reduce their costs to sell equally “low” and would close their business. Moreover, we are on a European market and we have almost equal prices with the other countries. In other words, the price in this case does not depend on supply and demand, but on other arguments, being a “recommended” price.

pentru că restul costurilor sunt fixe şi marjele de profit sunt aproape inexistente; mă refer la costul cu rafinarea, transportul, distribuţia, vânzarea etc..

Aliniați la piața internațională Petrom scoate anual în jur de 4,5 milioane de tone de ţiţei și face un profit net de aproape 900 milioane de euro. Dacă ne ferim de comentariile populiste şi rămânem în logica economică, putem spune că profitul este normal pentru cea mai mare companie din România, cu mii de angajaţi şi plan de investiţii de câteva miliarde de euro pentru următorii ani.

The Rompetrol model On the other hand, Rompetrol brings Kazakh oil with oil tankers at sea. Close to Năvodari, about 7km offshore, they built a floating terminal from where crude oil reaches Petromidia refinery. Higher costs appear from the start with the transport of oil, compared to Petrom. The entire transport process costs them more than the rivals, because from Constanţa to the west of the country for example fuel cars arrive difficultly and CFR Infrastructură must cover its holes somehow and charges matching tariffs. Lower profit margins result compared to Petrom’s case. The situation is similar for Lukoil. They have a refinery, but they don’t have a terminal, as Rompetrol does.

Lukoil brings oil from Russia and stores it at Oil Terminal, which is a state-owned company. From here raw material goes through the transport system of Conpet, also state-owned. Costs that the two companies impose to Lukoil are several times higher than a refinery from Netherlands incurs, for example.

The other companies present in Romania: MOL, Eni (through Agip), Socar and Gazprom have small market slices and depend on imports or buy from the

De ce resursa din pământul României are acelaşi preţ ca pe piaţa internaţională?

Why is the Romanian-based resource sold at a price decided on the international market?

Cum răspunde compania la întrebarea: de ce resursa din pământul României are acelaşi preţ ca pe piaţa internaţională? Consiliul Concurenţei nu ar permite Petromului să vândă la costul de producţie (acel 50 de dolari despre care vorbeam mai sus) pentru că ar practica un preţ de dumping. Adică ceilalţi actori din piaţă nu şi-ar putea reduce costurile ca să vândă la fel de “jos” şi ar pune lacătul pe afacere. Plus că suntem pe o piaţă europeană şi trebuie să avem preţuri sensibil egale cu celelalte ţări. Cu alte cuvinte, preţul în acest caz nu depinde de cerere şi ofertă, ci de alte argumente, fiind un preţ “recomandat”.

Prețul mediu practicat în luna octombrie Average Price In October

Eurolok 95

EFIX 95

Standard 95

Tempo Plus 95

Fără plumb CO95

Benzina fără plumb

Benzina 95

5,66

5,65

5,75

5,69

5,55

5,72

5,58

(sursa / source: www.gazoline.ro)

28

Modelul Rompetrol Pe de altă parte, Rompetrol aduce ţiţeiul kazah cu tancurile petroliere pe mare. Aproape de Năvodari, la vreo 7 kilometri în larg, şi-au construit un terminal plutitor de unde ţiţeiul ajunge în rafinăria Petromidia. Din start apar costuri mai mari cu transportul ţiţeiului decât pentru Petrom. Întreg procesul de transport îi costă mai mult decât pe concurenţi, pentru că din Constanţa până în vestul ţării, de exemplu, vagoanele cu carburanţi ajung greu, iar CFR Infrastructură trebuie să îşi acopere cumva găurile şi practică tarife pe măsură.

Rezultă marje de profit mai mici decât ale Petrom.

Situația este asemănătoare şi pentru Lukoil. Şi ei au rafinărie, dar nu au terminal, precum Rompetrol. Lukoil aduce din Rusia ţiţeiul şi îl depozitează la Oil Terminal, care e companie de stat. De aici materia primă pleacă prin sistemul de transport al companiei Conpet, tot de stat.

Costurile pe care cele două companii le impun către Lukoil sunt de câteva ori mai mari decât suportă o rafinărie din Olanda, de exemplu. Celelalte companii prezente în România: MOL, Eni (prin Agip), Socar şi Gazprom au felii mai mici din piaţă şi depind de importuri sau cumpără de la companiile din România care au rafinării. Adică de la concurenți!

Romanian companies that have refineries. I.e. from the competition!

Nimeni nu concurează cu nimeni Tragem linie şi adunăm! Preţul petrolului e stabilit de piaţa internaţională, iar cele șapte companii amintite practică aceleaşi preţuri finale, în condiţiile în care: reţelele de benzinării diferă ca număr, unii plătesc taxe în plus (de exemplu Petrom este singura companie care plăteşte redevenţe), au servicii de calitate diferită şi implicit costuri diferite, unii au costuri logistice mai mari decât alţii, unii au costuri de publicitate sau responsabilitate socială pe care alţii nu și le asumă. Unii au rafinărie, alţii importă carburantul gata rafinat.

Aşadar, fie există o înţelegere în stabilirea preţurilor pe care Consiliul Concurenţei nu o poate demonstra nici după 8 ani de la demararea anchetei, fie avem de-a face cu o piaţă atipică, în care nimeni nu concurează cu nimeni. Consumatorii sunt singurii care au de pierdut. Pentru ei există numai iluzia că au între cine să aleagă, când, de fapt, argumentul cel mai important – preţul – nu diferă semnificativ.

No one competes with anyone We draw the line and count! Oil price is set on the international market and the seven companies mentioned charge the same final prices, in conditions in which: networks of filling stations are different in number, some pay extra taxes (for example Petrom is the only company that pays royalties), have services of different quality and implicitly different costs, some have higher logistic costs than others, some have advertising or social responsibility costs that others don’t accept. Some have a refinery, others import fuel already refined.

So, either there is an understanding in pricing that the Competition Council cannot prove after 8 years from the start of the investigation, or we are facing an atypical market, in which no one competes with anyone. Consumers are the only ones who lose. For them there is only an illusion that they have the possibility of choosing, when, in fact, the most important argument – price – does not vary significantly.

Q4 2013

oil & Gas

| analiza˘ / analysis

Romgaz renaște apetitul investitorilor străini pentru România Romgaz reopens foreign appetite for Romania Bogdan Tudorache Senior Editor energynomics.ro

54% din ofertă a fost subscrisă de investitori din Marea Britanie (28%) și SUA (26%) of the offer was subscried by investors from UK (28%) and USA (26%)

30

C

ele 15% din Romgaz s-au vândut pentru suma de 1,7 miliarde lei (534 milioane dolari sau 382,8 milioane euro) în cadrul celei mai mari privatizări românești pe piața de capital. Tranzația evaluează compania la aproximativ 2,55 miliarde de euro, ceea ce este în concordață cu tranzacțiile similare globale și un multiplicator preț - profit (Price Earning Ratio, PER) de peste 9, cu mult peste media Europei Centrale și de Est (7,5).

Investitorii mari au preferat să cumpere în proporție de 60% de la Londra certificate de depozit globale (global depository receipts, GDR) bazate pe activul Romgaz, în detrimentul tranșei mari de la Bursa de Valori București. În plus, micii investitori au suprasubscris oferta de aproape 18 ori, ceea ce a condus la o majorare a tranșei de la 15% la 20% din totalul emisiunii. Cererea a fost împinsă spre 1,1 miliarde de euro, chiar dacă ”perla coroanei” economiei românești a înregistrat în primele nouă luni venituri din vânzări de 2,58 mld. lei, în scădere cu 10%.

Odată cu IPO-ul (oferta publică inițială) Romgaz, piaţa de capital din România intră în scena globală, spune CEO-ul Bursei de Valori București, Ludwik Sobolewski. ”Suntem mândri şi mulţumiţi să ştim cât de mulţi

T

he 15% of Romgaz shares were sold for about 1.7 billion lei (534 million USD or 382.8 million euro) through the biggest ever privatization for the Romanian capital market. The deal sets the company value at about 2,55 billion euro, similarly to global transactions and using a price - earnings ratio (PER) of more than 9, a multiplier much bigger than the Central and Eastern Europe average of 7.5.

The large investors preferred buying in a 60% ratio shares from London Stock Exchange (LSE), sold via global depository receipts (GDR) based on Romgaz title, as opposed to the large bracket opened at Bucharest Stock Exchange (BVB).

In addition, the small investors oversubscribed the issuance of about 18 times, which lead to the decision to up their bracket from 15% to 20%. The demand was pushed towards 1.1 billion euro, even if the ”crown pearl” of the Romanian economy posted a revenue of 2.58 billion lei, down 10%, in the first nine months.

But with the Romgaz Initial Public Offering (IPO), the local capital market enters the global scene, says the CEO of BVB, Ludwik Sobolewski.

„We are proud and satisfied knowing how many Romanian investors decided to take part in this historic journey. The position of the Bucharest Stock Exchange has always been that the local demand for Romgaz shares should not be underestimated...

A healthy and efficient capital market needs concentration of liquidity. Domestic investors, both individual and institutional, need their international counterparts. They need them here, at the Bucharest Stock Exchange”, Sobolewski said.

At the same time, president of BVB Lucian Anghel said it is for the first time that Romania opens its stock exchange to large foreign investors. ”It is the state`s third successful public offer and the largest-ever transaction performed in the Romanian capital market. It is an historic deal for Romania, now on map for foreign investors”, Anghel said.

investitori români au decis să ia parte la acest proiect istoric. Poziţia Bursei de Valori Bucureşti a fost dintotdeauna aceea că cererea locală pentru acţiuni Romgaz nu ar trebui subestimată… O piaţă de capital eficientă şi sănătoasă are nevoie de concentrarea lichidităţii. Investitorii locali, atât cei individuali, cât şi cei instituţionali au nevoie de contrapărţile lor internaţionale. Au nevoie de ei aici, la Bursa de Valori Bucureşti”, a spus Sobolewski.

La rândul său, președintele BVB, Lucian Anghel, spune că este pentru prima oară când România reușește să deschidă bursa investitorilor străini de calibru. ”Este a treia ofertă publică a statului de succes și cea mai mare tranzacție efectuată vreodată pe piața de capital românească. Este o tranzacție istorică pentru România, acum pe harta investitorilor străini”, spune Anghel.

382 milioane euro, aproape de maximul vizat Inițial, statul urma să atragă 600 de milioane de euro pentru cele 15% din Romgaz, însă discuțiile cu investitorii străini, în special din Marea Britanie și SUA, au convins emitentul să renunțe la o parte

382 million euro, close to the maximum value Initially, the state was to round up 600 million euro for the 15% of Romgaz shares, however, talks with foreign investors, especially from UK and USA convinced the issuer to give up part of its claims.

Many analysts claim that the largest producer of natural gas in Central and Eastern Europe could have gathered more money from the market. And much of it due to fact that Romgaz has a net annual profit of more than one billion lei and very happy shareholders (Romanian state, with 85%, and Fondul Proprietatea, with 15%), as dividends reach an annual 95%.

A reason for the speed that the Government posted and announced the IPO can be found in the agreements with the international financiers (IMF, The European Commission, The World Bank), which had to be finished to receive all the approvals for the policies stated in the new precautionary agreement. ”I don`t see Romgaz shares surging above 35 lei Date finaciare pe primul semestru (mld.euro) Financial data for the first half (bln. euro)

2012

2013

Cifra de afaceri Revenue

2,12

1,9

EBITDA EBITDA

0,95

0,72

Venituri din investiţii Investment income

0,08

0,06

Profit net Net Profit

0,95

0,72

Q4 2013

oil & Gas

Noi, la Bursa de Valori Bucureşti suntem mândri şi mulţumiţi să ştim cât de mulţi investitori români au decis să ia parte la listarea Romgaz.

We, at the Bucharest Stock Exchange, are proud and happy to know how many Romanian investors decided to be part of Romgaz listing Ludwik Sobolewski

32

| analiza˘ / analysis din pretenții. Sunt voci potrivit cărora cea mai mare companie producătoare de gaze din Europa centrală și de est ar fi putut strânge din piață mai mulți bani. Cu atât mai mult cu cât Romgaz are un profit net anual de peste un miliard de lei și acționari foarte fericiți (statul, cu 85% și Fondul Proprietatea, cu 15%), în perspectiva unor dividende anuale de 95%.

O explicației a grabei cu care Guvernul de ținut să pună pe piață acțiunile Romgaz pot fi acordurile cu finanțatorii internaționali (FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială), care trebuiau îndeplinite pentru a primi OK-ul pentru măsurile cuprinse în noul acord preventiv. ”Nu văd acțiunile Romgaz evoluând peste prețul de 35 de lei pe titlu”, spune un broker, infirmând pretențiile analiștilor care susțin că statul ar fi ieșit în pierdere în urma acestui IPO. per title”, says a broker, infirming analyst claims that Cele 15% din acţiunile Romgaz au fost licitate la the state registered a loss with this IPO. preţuri între 24 şi 32 lei pe acţiune, pentru care se The 15% of Romgaz were put up for sale at a spera să se obțină un minimum de 311,7 milioane price of 24 to 32 lei per share, and therefore the euro și un maximum de 415,6 milioane euro. Prețul state hoped to get a minimum of 311.7 million euro final a fost fixat la 30 de lei pe acțiune. Aproximativ and a maximum of 415.6 million. The final price was 40% din acţiunile şi certificatele globale de depozit fixed at 30 lei per share. About 40% of the shares din cadrul ofertei au fost vândute instituţiilor şi puand GDRs were sold to the Romanian public and blicului din România şi 60% investitorilor instituţioinstitutions, and 60% to the institutional investors nali din afara României. outside Romania.

Includerea în ofertă a GDR-urilor cu listarea acesIncluding the GDRs in the IPO has been a suctora pe Bursa de la Londra a avut succes, fiind alocat cess, about 36% percent of the overall shares being pe acest segment 36% din ofertă. allotted to this segment.

Piața locală aștepta de ani buni influxul de titluri The local market awaited for years the inflow ale Romgaz pentru a diversifica portofoliile de investiții borught in by utilities such as Romgaz to diversify existente. Unii analiști susțin că piața locală nu ar fi suthe existing portfolios. Some analysts said that the ficient de adâncă pentru a înghiți cu succes local market was not deep enough to swalo astfel de emisiune, iar listarea duală a low successfuly such an issuance, and fost cea mai potrivită pentru a asigura the dual listing was the miliarde de euro a fost lichiditatea necesară. proper way of assuring volumul total al subscrierilor, Statul a avut succes în emithe much-needed liquidity. din care 1,1 miliarde pe trașa de siunile locale inițiale (IPO) sau The state initial issuancretail . secundare (SPO) din ultimii ani. es (IPOs) and secondarry ones În ultimii doi ani însă au avut loc (SPOs) of the past years have billion euro was the overall doar patru astfel de emisiuni. Prin enjoyed a real success. However, subscription volume, out of which 1.1 billion in the oferta Transelectrica (BVB: TEL) there have been just four such ofretail segment. s-a reușit vânzarea a 15% din acțiuni fers in the past two years. pentru 37 de milioane de euro, iar Transgaz The Transelectrica issuance (BVB: TEL) (TGN) a reușit să strângă din piață alte 72 de milioasucceeded in selling 15% of shares for 37 million ne de euro, ambele oferte fiind suprasubscrise peste euro, while Transgaz (TGN) gathered up other 72 așteptări. Nuclearelectrica ar fi trebuit să obțină 83 million euro from the market, both offerings being de milioane de euro, la valoare maximă, însă a reușit heavily oversubscribed.

2,8

Virgil Metea: „Romgaz, un lider regional“

Virgil Metea: „Romgaz, a regional leader“

„Oferta Publică a fost un pas important în strategia Romgaz de a deveni un lider regional în explorarea, producţia şi furnizarea de energie. IPO-ul s-a bucurat de un mare interes din partea investitorilor în toate regiunile unde oferta a fost făcută”, spune Virgil Metea, directorul general al Romgaz. ”Listarea reprezintă pentru orice companie admisă mai multă transparenţă, iar relaţia cu investitorii va fi una deschisă aşa cum o cere codul de guvernanţă corporativă. Procesul de listare la bursă a fost un exerciţiu bun pentru companie în ceea ce priveşte bunele practici de comunicare şi credem că suntem pregătiţi pentru transparenţa aşteptată de investitori”, spune Metea. ”Planurile de activitate ale companiei vizează evoluția financiară, o politică investițională care să asigure stabilitate și sustenabilitate și o politică de dividende atractivă, planuri de care toți investitorii sunt interesați”.

The IPO was an was an important step in Romgaz strategy to become a regional leader in exploring, producing and supplying energy. The offer enjoyed a large interest from investors in all regions where it was presented”, says Virgil Metea, general manager of Romgaz. ”The listing represents for any approved company more transparency, while the investors relation will be an open one, as demanded by the corporate governance code. The listing process was a good exercise for tshe company regarding communication best practices and we believe that we are ready for the transparency awaited by investors”, Metea says. ”Company`s activity plans envisage the financial evolution, an investment policy that will ensure the stability and sustainability and an attractive dividend policy, plans in which all investors are interested in.”

să primească 63 de milioane de euro pentru cele 10% din titluri scoase vânzare. Încredere pentru viitoarele privatizări În 2014 vor urma alte listări energetice de importanță majoră pentru statul român. Apetitul pieței pentru acțiunile Romgaz poate fi un reper pentru guvern, care pregătește listarea pachetului majoritar din acţiunile Electrica, pentru luna mai. În cazul Complexului Energetic Oltenia, necesarul de investiţii a determinat Executivul să ia în calcul, înainte de privatizarea pachetului majoritar, o listare de 15% până la finalul lunii octombrie 2013. Totuși, oferta a fost mutată pentru iunie 2014, după auditarea situaţiilor financiare pe 2013 şi realizarea unui studiu privind rezervele de cărbuni. În fine, pentru Hidroelectrica este luată în calcul tot o listare duală a unui pachet de 15%. Potrivit lui Gabriel Dumitrașcu, șeful Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie, ”fără GDR-uri, n-am fi avut acelaşi succes la Romgaz”. ”Această tranzacție va aduce și mai multe investiții în Romania. Practic, România revine în vizorul investitorilor străini și instituționali”, conchide Lucian Anghel.

Nuclearelectrica should have get 83 million euro at maximum value, however, it gathered just 63 million for the 10% sold by the state.

Gaining trust for future privatizations 2014 will see many other energy listings for a major importance for the Romanian state. The market appetite for Romgaz shares can be a landmark for the government, which prepares the offer of the majority stake in Electrica, planned for May. For Complexul Energetic Oltenia, the much needed investment capial determined the government to announce a possible listing of 15% by the end of October 2013, ahead of a much-larger privatization.

However, the IPO was moved to June 2014, after the financial reports for 2013 will be audited and coal reserves will be inventoried.

Finally, for Hidroelectrica`s 15 percent, another dual listing was planned for the end of May 2014.

Acoording to Dumitrașcu, „without GDRs, Romgaz wouldn`t have enjoyed the same success”. „This transaction will bring even more investments to Romania. Practically, Romania comes back in the eyesight of foreign and insitutuional investors”.

Q4 2013

oil & Gas

| interviu / interview

„Consumatorul este dezavantajat de o piață a gazelor foarte dificilă“ „Consumers Are Disadvantaged

By A Very Difficult Gas Market“

L

iberalizarea prețurilor la gaze pentru industrie trebuie să se încheie în decembrie 2014, dar procesul ar mai putea fi amânat cu un an, a afirmat Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE. Reprezentanții industriei acuză ritmul alert care reduce puternic din competitivitatea unor sectoare întregi, pentru care gazele naturale constituie până la 85% din prețul produselor finite.

Care este poziția Azomureș cu privire la procesul eliminării prețurilor reglementate la gaze și energie electrică aflat în desfășurare în România?

Cum vă afectează acest proces planul de afaceri?

Calendarul de liberalizare a prețului la gaz metan este unul care poate afecta activitatea companiei Azomureș în perioada următoare având în vedere că pentru producerea îngrășămintelor chimice ga-

34

T

he liberalization of gas prices for industry should be completed by December 2014, but the process could be delayed by a year, said Nicolae Havrileţ, the president of ANRE. Industry representatives blame the fast pace of the liberalization which strongly reduces the competitiveness of companies in large sectors, where the natural gas is up to 85% of the finished products’ value.

What is Azomureș’ position regarding the ongoing process of eliminating gas and electricity regulated prices in Romania? How is this process affecting the company’s business plan?

The calendar for gas price liberalization is one that may affect the activity of Azomureș in the next period, given that in order to produce chemical fer-

zul metan reprezintă materie primă și reprezintă aproximativ 85% din valoarea finală a produsului.

Din acest motiv orice creștere a prețului afectează bugetul de cheltuieli pentru producerea unui sac de îngrășăminte, creștere care s-ar putea regăsi în prețul final al produsului. În următorii doi ani pe platforma de la Târgu Mureș se vor realiza investiții care au ca scop folosirea mai eficientă a gazului metan în activitatea de producție, astfel că am solicitat în nenumărate rânduri o amânare a punerii în aplicare a calendarului de liberalizare întrucât orice majorare a prețului ne afectează.

Care ar fi calea de urmat pentru a împăca liberalizarea cu menținerea competitivității produselor și serviciilor industriale românești? În general consumatorul este dezavantajat de o piață a gazelor foarte dificilă din cauza ofertei reduse. Industria este în orice economie un motor de creștere pentru că are efecte pe orizontală și de aceea susținem că este nevoie de încurajarea dezvoltării industriei românești. Iar în ceea ce privește îngrășămintele chimice, competiția este acum din ce în ce mai dură. Dacă privim către Statele Unite, unde revoluția gazelor de șist a reînviat industria chimică, ne putem aștepta ca toată Europa să fie invadată de produse realizate la costuri reduse. Dacă acest moment prinde industria românească în actuala structură organizatorică, nu vom deveni decât niște mari consumatori cu costuri mult mai ridicate decât dacă am putea gestiona propria politică industrială. În ceea ce privește achiziția de gaze naturale, vom analiza fiecare oportunitate care să ne ofere un cost de producție cât mai mic.

Ați declarat recent că independența energetică și competitivitatea pot fi atinse prin creșterea eficienței energetice. Azomureș a luat măsuri în acest sens?

Investițiile de peste 200 milioane de euro pe care le derulează Azomureș în următorii doi ani vizează printre alte obiective și creșterea eficienței energetice. Este vorba de modernizarea secțiilor de producere a amoniacului, acolo unde se folosește cea mai mare cantitate de gaz metan. Sunt două fabrici care în urma modernizărilor vor consuma mai eficient gaz metan, adică vor oferi mai mult amoniac cu un consum scăzut de gaz. Investiția vizează și creșterea capacității fabricilor, ceea ce ne va permite să pro-

tilizers natural gas is raw material and accounts for approximately 85% of the final value of the product.

For this reason, any increase in prices affects the expenditure budget for producing a bag of fertilizers, increase which could be found in the final price of the product. In the next two years, investments will be made in the platform in Târgu Mureș aimed at a more efficient use of natural gas in the production activity, so we have repeatedly requested a postponement of the liberalization calendar, as any price hike affects us.

In your opinion, what would be the way to follow to reconcile liberalization with maintaining the competitiveness of Romanian products and industrial services?

In general, the consumer is disadvantaged in a very difficult gas market due to low supply. Industry is in any economy a growth engine, because it has horizontal effects and therefore we claim it’s necessary to encourage the development of Romanian industry. And in terms of chemical fertilizers, competition is currently increasingly tough. If we take the example of the U.S., where shale gas revolution has revived the chemical industry, we can expect that all Europe be invaded by products manufactured at low costs. If this moment catches the Romanian industry in the current organizational structure, we will only become large consumers with much higher costs, except if we could manage our own industrial policy. In terms of gas acquisition, we will explore every opportunity that gives us a minimum production cost.

Cu o experiență bogată în funcții de conducere a unor mari companii industriale, Mihai Aniței este din 2012 directorul general al combinatului Azomureș.

With rich experience of top management positions in large industrial companies, Mihai Aniței is the General Director of the Azomureş chemical plant, starting from 2012.

You have recently stated that energy independence and competitiveness can be achieved through increased energy efficiency. Has Azomureș taken measures in this regard?

Investments of over EUR 200mln that Azomureș will make in the next two years aim, among other objectives, at increasing energy efficiency. It’s about the modernization of ammonia production units, where the largest amount of gas is used. There are two factories which, after modernization, will consume gas more efficiently, offering more ammonia at lower gas consumption. The investment also aims at increasing the capacity of factories, which will allow us to produce more, decreasing at the same time emissions in the environment.

Q4 2013

oil & Gas

| interviu / interview ducem mai mult, scăzând în același timp emisiile în mediul înconjurător.

Am solicitat în nenumărate rânduri o amânare a punerii în aplicare a calendarului de liberalizare a prețurilor la gaze.

We have repeatedly requested a postponement of the liberalization calendar of the gas prices.

36

Cum ar fi percepută în cadrul Azomureș o soluție de tipul asigurării întregului consum energetic din sursă internă?

Consumul de energie electrică este urmărit atent în cadrul proceselor noastre tehnologice și analizăm în acest moment toate posibilitățile tehnice de folosire a altor tipuri de resurse (ex. abur tehnologic) pentru a susține activitatea de producție.

How would a solution such as providing the entire energy consumption from domestic sources be perceived at Azomureș?

Electricity consumption is carefully monitored in our technological processes and we are currently exploring all the technical possibilities to use other types of resources (for example technological steam) to support the production activity. The company has recently announced that it would upgrade a number of facilities within two contracts with a significant financial value.

Compania a decis să-și retehnologizeze o seThe company has decided to upgrade some of rie de instalații. Care este impactul acestor its facilities. How do these new facilities iminvestiții asupra consumului energetic? pact the company’s energy consumption?

Fiecare investiție derulată la Azomureș are la Each investment made at Azomureș is based bază obiective menite să asigure costuri mai mici de on objectives meant to ensure lower production producție. Aceste obiective au fost luate în calcul și costs. These objectives were also taken into acîn momentul în care s-a luat decizia de a moderniza count when a decision was made to upgrade the secțiile de producere Uree și Amoniac. ModernizăriUrea and Ammonia production units. Modernizale ne vor permite să creștem capacitatea tions will allow us to increase the prode producție scăzând consumurile duction capacity by decreasing the specifice, astfel că vom obține cu specific consumption, so we will aceeași cantitate de materie priobtain more fertilizers mă mai mult îngrășământ. Toate with the same amount investițiile vizează și scăderea of raw material. All investȚinta este să ajungem să vindem în România până la 800.000 de aproape de minim a emisiilor în ments also aim to decrease tone de îngrășăminte. mediul înconjurător. near baseline the level of emissions in the environThe target is to sell in Romania Către ce piețe își va concenment. up to 800,000 tons of tra cu precădere Azomureș chemical fertilizers. produsele sale?

Which are the markets where Din 2012 Azomureș și-a propus să Azomureș will primarily concentrate crească livrările pentru piața internă, România its products? având un potențial agricol imens. Ținta este da a Since 2012, Azomureş aimed to increase delivajunge în următorii ani să vindem în România până eries for the domestic market, Romania having a la 800.000 de tone în condițiile în care agricultura huge agricultural potential. The target is in the comromânească ar trebui să folosească în mod normal ing years to sell in Romania up to 800,000 tons, as peste 2 milioane de tone anual. Credem că agriculthe Romanian agriculture should normally use over torul român știe deja să deosebească un produs im2 mln. tons per year. We believe that the Romanian portat de unul românesc ce s-a remarcat prin califarmer can already distinguish an imported product tatea sa. Și aici o notă deosebit de importantă este from a Romanian one that stood out for its qualreprezentată din nou de materia primă principală, ity. In this case, of particular importance is again gazul metan din Transilvania fiind unul foarte eficithe main raw material, gas from Transylvania being ent pentru a asigura produse de calitate. Evident că very efficient to ensure quality products. Obviously Azomureș are în vedere și exportul, anual pe platAzomureş takes export into consideration, annuforma de la Tîrgu Mureș producându-se 1,5 milioaally producing on the Târgu Mureș platform 1.5 mln ne tone de îngrășământ. Din acest punct de vedere tons of fertilizers. From this point of view the tradipiețele tradiționale rămân Europa, Asia, Africa. tional markets remain Europe, Asia, Africa.

800.000

B[lașa - 5.000 €

Dărăscu - 38.000 €

Tonitza - 290.000 €

www.artmark.ro office@artmark.ro C.A. Rosetti 5 București

oil & Gas

| opinie / opinion

Provocările unui trader de gaze Challenges Of A Gas Trader

P Mihai Vilt este Trader de gaze naturale pentru un furnizor naţional Mihai Vilt is Natural Gas Trader for a national trading company

38

ornind de la strategia europeană de creștere a competitivității în zona energetică, România a creionat legea 123/2012 și ideea de “liberalizare a pieţei”; un concept vag, opac şi aparent dificil de înţeles de actorii pieţei - de la autorităţi, la furnizori, producători, distribuitori şi mai ales clienţi. Departe de a însemna un nou început, legea a obligat la introducerea de noi modificări, din ce în ce mai controversate, din ce în ce mai grăbite, toate lăsând impresia unei legislaţii primare, secundare şi terţiare insuficient gândite și expuse pe piaţă în grabă.

Liberalizarea vine cu prețuri impuse de ANRE În domeniul gazelor naturale, avem acum un “calendar de liberalizare a preţurilor la gazele naturale din sursă domestică”. Acesta a presupus trecerea de la preţurile negociate între producători şi furnizori, bazate pe un preţ recomandat, la un preţ impus direct de către ANRE. Până la 1 februarie 2013, referinţa pieţei (pentru zona casnică şi non-casnică) era de 45,71 lei/MWh. Ca referinţă, începând cu 1 octombrie 2013, avem un preţ de 68,30 lei/MWh (doar zona non-casnică). Creşterea de aproape 50% a preţului pentru consumatorii industriali, în doar 8 luni, impune unele întrebări: De ce trebuie aliniat preţul gazului domestic cu preţurile de import? E rezonabil ca o ţară producătoare de gaz natural (Rusia sau Norvegia) să aibă costuri mai mici decât o ţară dependentă de importuri, deci nu există nici un fundament logic pentru o asemenea aliniere. Care este raţionamentul economic

S

tarting from the European strategy to increase competitiveness in the energy sector, Romania has drafted law 123/2012 and the idea of “market liberalization”, a vague, opaque concept and apparently difficult to understand by market players – from authorities, to suppliers, producers, distributors and especially customers.

Far from signifying a new beginning, the law required the introduction of new changes, increasingly controversial, increasingly hurried, all giving the impression of primary, secondary and tertiary legislation poorly thought and presented in the market in a hurry.

Liberalization comes with prices imposed by ANRE In the natural gas sector, we now have a “calendar of price liberalization for gas from domestic sources”.

It involved the move from prices negotiated between producers and suppliers, based on a recommended price, to a price imposed by ANRE. By February 1st 2013, market reference (for the household and nonhousehold segments) was RON 45.71/MWh. As a reference, as of October 1st 2013 we have a price of RON 68.30/MWh (only the non-household segment).

The increase by almost 50% in the price for industrial consumers, in only 8 months, requires some questions: Why the price of domestic gas must be aligned with import prices? It is reasonable for a gas producing country (Russia or Norway), to have lower costs than a country dependent on imports, so there is no logic fundament for

pentru o creştere a preţurilor, din moment ce toţi producătorii erau profitabili înainte de 1 februarie 2013?

Ce se întâmplă cu diferenţa de preţ (de la 45,71 la 68,30 lei/MWh)? Statul român supraimpozitează câştigurile nefundamentate cu 60%, ceea ce înseamnă între 800 milioane și 1 miliard de euro beneficiu net estimat pentru statul român, în anul 2013. Or, dacă destinația veniturilor suplimentare era protecţia “consumatorilor vulnerabili”, de ce doar maxim 200 milioane de euro se regăsesc în proiecte de sprijin pentru populaţie? Restul sumelor obţinute reprezintă în fapt un impozit mascat, dacă nu se reîntorc în circuitul economic prin reduceri de taxe şi impozite sau alte facilități acordate populaţiei.

(Deşi pe piaţa concurenţială nimeni nu este obligat să vândă la un anumit preţ, niciun producător nu este dispus să vândă pe o piaţă concurenţială la un preţ mai mic decât pe piaţa reglementată.) efecte directe ale “liberalizării” în piaţa gazului natural - scăderea accentuată a consumurilor de gaz la nivel naţional - efectul de “canibalizare de piaţă” între furnizori Furnizorii au o piaţă de desfacere din ce în ce mai mică, în condiţiile în care mulţi dintre ei achiziționează gaz prin contracte pe termen mediu şi lung (de tipul

such an alignment. What is the economic rationale for a price hike, since all producers were profitable before February 1st 2013?

What happens to the price difference (from RON 45.71 to RON 68.30/MWh)? The Romanian state applies additional taxes to non-substantiated gains of 60%, which means between EUR 800mln and EUR 1bn as net benefit estimated for the Romanian state, in 2013. But, if the destination of additional incomes was the protection of “vulnerable consumers”,

Tranzacţionarea gazelor pe burse reprezintă oglinda problemelor din piaţa de gaz.

Gas trading on exchanges is the mirror of problems in the gas market. why only maximum EUR 200mln is found in projects for supporting the population? The remaining amounts obtained represent in fact a masked tax, if they don’t return to the economic circuit by reductions of taxes and duties or other facilities granted to the population. (To avoid any doubt, although on the competitive market nobody is forced to sell at a certain price, no producer is willing to sell on a competitive market at a lower price than on the regulated market).

Direct effects of “liberalization” in the natural gas market - the sharp decline of gas consumption at national level - the “market cannibalization” effect between suppliers Suppliers have an increasingly smaller product market, given that many of them purchase gas under medium and long-term contracts (of “take or pay” type). In order to maintain the consumption level, they started to attack competition more and more aggressively, by gaining new consumers. In 2013, suppliers are even willing to take losses, only to keep or slightly increase their market share. In the medium term however, suppliers will tend to increase the price of imported gas to recover their current losses.

- reducing economic returns or even the bankruptcy of many companies using natural gas as main element in the production process. The first and the most affected are the producers of chemical fertilizers, some of the largest gas consumers nationwide.

Q4 2013

oil & Gas

| opinie / opinion It’s too early for gas exchanges Centralized trading markets are a good concept in theory, which can bring transparency in the market and in transactions, can eliminate inefficient players and promote the efficient players. In practice, we have an unfit achievement, accelerated only to meet the obligations imposed when we joined the European Union.

Several explanations. End-customers will find trading on centralized exchanges as inappropriate, burdensome, unpredictable, non-transparent, i.e. an unnecessary cost. The only ones likely to trade on this market are the suppliers and distributors. Why? Because they can undertake firm amounts with firm delivery and understand the calculation formulas of the gas price.

All problems of the gas market are seen on the E prea devreme pentru bursele de gaz exchange. First, the amount/quality. In Romania, we Pieţele centralizate de tranzacţionare sunt un consume cubic meters and are billed in MWh. Converconcept teoretic bun, care poate aduce transparenţă sion is useful, because it expresses not only a quanîn piaţă şi în tranzacţii, poate să elimine actorii ineficititative element, but it also includes a qualitative eleenţi şi să promoveze actorii eficienţi. În practică, avem ment, vital for the industry. However, it comes with a o realizare inaptă, accelerată numai pentru a satisface problem: the conversion factor. obligațiile impuse de aderarea la Uniunea Europeană.

More specifically, we are invoiced at a number of Câteva explicații. Clienţii finali vor găsi tranzacţioMWh which has been established based on narea pe bursele centralizate inoportună, grea conversion factor (superior calorific oaie, imprevizibilă, lipsită de transparenpower – SCP), which most likely does ţă, adică un cost inutil. Singurii care Pentru a-şi menţine nivelul de not correspond to what au un potenţial să tranzacționeze consumuri, furnizorii au actually went into the pe această piaţă sunt furnizorii şi început să îşi atace tot mai consumption unit. Often, distribuitorii. De ce? Pentru că ei agresiv competiţia. industrial consumers call and îşi pot asuma cantităţi ferme cu ask: “Why I was charged with so livrare fermă şi înţeleg formulele In order to maintain the many MWh, when with the gas de calcul ale preţului gazului. consumption level, suppliers started to attack competition supplied I cannot even boil water Pe bursă se văd toate promore and more in a kettle? I see on my invoice a blemele pieței gazdelor. În primul aggressively.

SCP that it’s impossible to have in rând, cantitatea/calitatea. În Româmy consumption unit!” What can the nia, noi consumăm metri cubi şi suntem supplier respond? facturati MWh. Conversia este utilă pentru că “This is the law and the methodology imposed, if exprimă nu doar un element cantitativ, ci include şi un you want we can start a verification procedure and element calitativ, vital pentru industrie. Vine însă cu o ask for an expertise, but definitely the SCP for the problemă: factorul de conversie. entire quality area has been properly determined, as Mai precis, noi suntem facturați cu un număr de monthly average”. In fact, the SCP indicator is calculatMWh care a fost stabilit în baza unui factor de coned in a non-transparent manner for the end-customversie (putere calorifică superioară - PCS), care cel mai er, including due to the lack of technological capacity probabil nu corespunde cu ceea ce a intrat de fapt în of the transmission operator. The state-owned comunitatea de consum. Adesea, consumatorii industriali pany Transgaz has huge profits, but it permanently sună şi întreabă: “De ce am fost facturat atâţia MWh, lacks the funds for investments, because it is forced când cu gazul livrat nu pot fierbe nici apa dintr-un – as another tax imposed to consumers – to pay 90% ibric? Văd pe factură un PCS pe care este imposibil să of its profits to the state budget. îl am în unitatea mea de consum!” Ce poate răspunde “take or pay”). Pentru a-şi menţine nivelul de consumuri, au început să îşi atace tot mai agresiv competiţia, prin acapararea consumatorilor noi. În 2013, furnizorii sunt dispuşi chiar să îşi asume pierderi, numai pentru a-şi păstra sau pentru a-şi creşte ușor cota de piaţă. Pe termen mediu, însă, furnizorii vor avea tendinţa să crească preţurile gazului de import pentru a îşi recupera pierderile de acum.

- reducerea randamentelor economice sau chiar falimentul multor societăţi care folosesc gazul natural ca element de bază în procesul de producţie. Primii și cel mai puternic afectaţi sunt producătorii de îngrăşăminte chimice, unii dintre cei mai mari consumatori de gaz la nivel naţional.

Pe termen mediu, furnizorii vor avea tendinţa să crească preţurile gazului de import pentru a îşi recupera pierderile de acum.

In the medium term however, suppliers will tend to increase the price of imported gas to recover their current losses.

40

furnizorul? “Aceasta este legislaţia şi metodologia impusă, dacă doriţi putem demara o procedură de verificare şi să solicităm o expertiză, dar cu siguranţă PCS-ul pentru întreagă zonă de calitate a fost stabilit corect, ca medie lunară.” În fapt, indicatorul PCS este calculat netransparent pentru clientul final, inclusiv din cauza lipsei capacităţii tehnologice a transportatorului.

Elementul primordial este variabila tehnică Reţelele de transport/distribuţie şi operatorii de înmagazinare au nevoie de investiţii pentru a-şi aduce sistemele la un nivel operativ acceptabil. Din câte știu, 60% din reţeaua de transport a Transgaz şi-a depăşit durata de viaţă, fapt inacceptabil pentru o companie care are un profit mai mult decât suficient pentru asemenea lucrări de modernizare. În plus, contorizarea ar trebui îmbunătăţită sau chiar instalată, pentru că sunt multe cazuri unde pare că nici nu există vreun mod de a contoriza.

Doar astfel furnizorii ar putea să urmărească în timp real consumurile, să-şi adapteze în timp real necesarul de resurse. Pe lângă faptul că vorbim de bani irosiţi, gaz necontorizat, aproximări şi rotunjiri în consumuri, lipsa acestor echipamente duce la dezechilibre în livrare; mai ales în vestul României, care în timpul iernii suferă destul de des din cauza scăderilor de presiune, deşi există gaz suficient pentru a putea alimenta toată zona.

Liberalizăm prin reglementare și birocraţie Ca orice proces insuficient gândit şi pus în aplicare fără o pregătire temeinică, liberalizarea are efecte neaşteptate şi probabil nedorite. Ce a descoperit reglementatorul? Că piaţa nu este pregătită să îşi asume mişcări bruşte care au ca fundament doar voinţa politică. Cum a răspuns? Impunând şi mai multe piedici în calea dezvoltării naturale a pieţei. Autoritatea şi-a asumat noi drepturi asupra entităţilor juridice licenţiate în domeniul gazelor naturale, drepturi care pot fi considerate la graniţa legalităţii. Spre exemplu, prin condiţiile de acordare a licenţei, orice entitate juridică îşi asumă obligaţia de a-i acorda autorităţii de reglementare “orice” informaţie solicitată, în orice formă solicitată! În concluzie, ne-am ales cu o variaţie inoportună, un hibrid greu de înţeles care poate fi sumarizat prin: liberalizăm prin birocraţie şi reglementare.

The primary element is the technical variable Transmission/distribution networks and storage operators need investments to bring their systems at an acceptable operational level. As far as I know, 60% of the transmission network of Transgaz has exceeded its lifespan, which is unacceptable for a company with a more than enough profit for such modernization works.

Moreover, metering should be improved and even installed, because there are many cases when it seems that there is no metering way.

Only in this way suppliers could follow consumption in real time, adapt in real time their resource needs.

Besides the fact that we are talking about wasted money, unmetered gas, approximations and roundPe profit, dar fără fonduri / Profits Yes, Cash No Firma de stat Transgaz are profituri uriaşe, dar este în permanență lipsită de fonduri pentru investiţii, pentru că este obligată - ca un alt impozit impus consumatorilor - să verse 85% din profituri către bugetul de stat.

The state-owned company Transgaz has huge profits, but it permanently lacks the funds for investments, because it is forced – as another tax imposed to consumers – to pay 85% of its profits to the state budget.

ing in consumptions, the lack of this equipment leads to imbalances in supply; especially in west Romania, which during the winter suffers quite often from pressure drops, although there is enough gas to supply the entire region.

Liberalization through regulation and bureaucracy As any poorly thought process and implemented without a thorough preparation, liberalization has unexpected and perhaps unwanted effects. What did the regulator discover? That the market is not ready to take on sudden movements based solely on political will.

How did it respond? By imposing further obstacles in the way of natural market development. The authority assumed new rights which can be considered at the border of legality. For example, by conditions for granting the license, any legal entity undertakes to give the regulatory authority “any” information requested, in any form requested!

In conclusion, we got ourselves an inappropriate variation, a hybrid difficult to understand which can be summarized by: liberalization through bureaucracy and regulation.

Q4 2013

oil & Gas

| interviu / interview

Două burse luptă pentru tranzacționarea transparentă a gazelor naturale Two Exchanges Fight For Transparent Gas Trading

A

utoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a aprobat în luna iulie actele necesare pentru tranzacționarea gazelor naturale prin intermediul unei platforme transparente. Introducerea acestor instrumente este un angajament al Guvernului în fața organismelor in­ ter­ naționale (FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană). Au fost aprobate două burse de gaze concurente, ale căror platforme vor fi gestionate de Operatorul Pieţei de Energie Electrică şi Gaze Naturale “OPCOM” S.A., respectiv de Bursa Română de Mărfuri (BRM). Domnul Septimiu Stoica, președintele BRM, a avut amabilitatea să răspundă întrebărilor energynomics.ro.

42

T

he National Energy Regulatory Authority (ANRE) approved in July the necessary documents for gas trading through a transparent platform. Introducing these instruments is a Government commitment to the international bodies (IMF, World Bank and European Commission). Two competing gas exchanges were approved, whose platforms will be managed by the Operator of the Electricity and Natural Gas Market “OPCOM” SA and the Romanian Commodities Exchange (BRM), respectively. Mr Septimiu Stoica, BRM President, was kind enough to answer energynomics.ro questions.

Care este volumul anticipat de clienţi pentru 2014?

Din anul 2014 ne propunem să atragem, între 200 și 500 de clienți (consumatori şi furnizori). În ceea ce priveşte volumele tranzacţionabile, acestea sunt dificil de cuantificat, dată fiind varietatea mare de clienți (consumatori şi furnizori de gaze naturale).

Pentru noi, volumele nici nu sunt relevante, deoarece nu aplicăm comisioane raportate la volumele de gaze vândute-cumpărate.

Avem intenţia de a colabora cu ANRE pentru schimbarea modului de tarifare, astfel încât să fie posibilă atragerea unei case de compensaţie.

Care este profitul anticipat al BRM pe sectorul tranzacţiilor cu gaze şi care vor fi principalele surse de profit? În acest moment, veniturile din desfăşurarea activităţii de administrare a pieţei centralizate a gazelor naturale au la bază cele două tarife reglementate (aprobate de ANRE) respectiv: tarif de înscriere aplicat la înregistrarea participanţilor (450 lei/participant/an) şi tarif de administrare a pieţei centralizate de gaze naturale (1.000 lei/ofertă).

Dacă vom reuşi schimbarea tarifării cu comisionarea, atunci evaluarea profitului se va putea face la volumul de gaze naturale estimat a fi tranzacţionat.

Cum vedeți relația cu OPCOM, celălalt actor licenţiat pentru tranzacţionarea gazelor naturale?

Nu sunt excluse dialogul şi colaborarea cu celălat operator licenţiat, dat fiind că obiectivul şi provocă-

What is the volume anticipated by clients for 2014?

From 2014 we plan to attract between 200 and 500 clients (consumers and suppliers). In terms of trading volumes, they are difficult to quantify, given the variety of clients (natural gas consumers and suppliers). For us, volumes are not even relevant, because we do not charge commissions related to the sold-purchased gas volumes.

We plan to cooperate with ANRE to change the pricing, as to attract a clearing house.

What is the estimated profit of BRM from gas transactions and what will be the main profit sources be?

Currently, incomes from the activity of administration of the centralized natural gas market are based on the two regulated tariffs (approved by ANRE), respectively: registration tariff – applied at the registration of participants (RON 450/participant/year) and tariff of administration of the centralized natural gas market (RON 1000/offer).

If we manage to change the pricing with commissioning, profit evaluation can be made to the amount of natural gas estimated to be traded.

How do you see the relation with OPCOM, the other licensed operator for natural gas trading?

Dialogue and cooperation with the other licensed operator are not excluded, given that the objective and challenges are the same: stimulating the development of a free and competitive

Caracteristicile platformei BRM • c onsiliere şi training gratuit pentru utilizarea platformei electronice; • software robust, cu o interfaţă prietenoasă; •u n sistem prin care clienţii vor profita de experienţa de peste 20 de ani a specialiştilor BRM în activitatea bursieră; • bază de date complexă şi vastă; • a lertare rapidă a potenţialilor vânzători/cumpărători în momentul postării unui ordin de vânzare/cumpărare; •g arantarea încheierii în condiții bune a contractului, în baza sistemului de garanţii utilizat, cât şi ca urmare a atentei selecţii a ofertanţilor înainte de a fi admişi la tranzacţionare; • tarifele practicate sunt aprobate de ANRE

Features of BRM platform • f ree advice and training to use electronic platform; • r obust software with a user-friendly interface; • a system through which clients will benefit from the experience of more than 20 years of BRM specialists in the stock exchange activity; • c omplex and extensive database; •e arly warning of potential sellers / buyers when posting a sale/ purchase order; •g uaranteeing the conclusion in good conditions of the contract, based on the guarantee system used, as well as due to careful selection of bidders before being admitted to trading; • t ariffs charged are approved by ANRE

Q4 2013

oil & Gas

| interviu / interview

O noutate primită cu scepticism

Novelty received with scepticism

Comentariile actorilor din piață sunt mai degrabă sceptice cu privire la viitorul burselor de gaze. Unul dintre argumente este că vin, paradoxal, prea devreme! Sistemul tehnic din România nu oferă în prezent suficiente informații sigure și la timp în legătură cu producția și consumul de gaze naturale. Ca urmare, actorii sunt drastic restricționați în opțiunile de tranzacționare. Apoi, piața de gaze în ansamblul ei este departe de a fi liberă și concurențială; schimbările de strategie economică și de reglementare sunt atât de numeroase și de ample încât până în prezent au ținut departe de România marile companii de trading europene. (Un motiv suplimentar ține firește de volumul mult mai mic de gaze tranzacționat în România comparativ cu alte piețe de pe continent.)

Companiile s-au referit și la lipsa unei case de compensare, precum și la structura incompletă a ofertei de instrumente cu care vin operatorii bursieri.

Cotidianul Bursa scria în 19 iulie că “operatorii au solicitat ca tranzacţiile să fie anonime, în sensul publicării preţului şi cantităţilor fără numele companiilor. Companiile multinaţionale tranzacţionează pe mai multe pieţe şi şi-au exprimat îngrijorarea că preţurile încă scăzute de pe piaţa noastră le vor face probleme în alte ţări, unde prețurile sunt mult mai mari”. În aceste condiții, faptul că producătorii și furnizorii de gaze nu sunt obligați să tranzacționeze pe burse lasă întregul efort de creare a pieței bursiere a gazelor în sarcina operatorilor. Inițial, ANRE a vrut să impună tranzacționarea pe piața bursieră a unui procent de 45% din cantitatea de gaze naturale produsă într-un an. În cele din urmă, a renunțat la idee, motivul fiind că nu poate obliga companiile private să vândă prin licitații publice.

Comments of market players are rather sceptical regarding the future of gas exchanges. One of the arguments is that they paradoxically come too early! The technical system in Romania currently does not offer enough safe and timely information on gas production and consumption. Therefore, players are severely restricted in their trading options. Then, the gas market as a whole is far from being free and competitive; economic strategy and regulatory changes are so numerous and extensive that so far they have kept away from Romania the major European trading companies. (An additional reason is naturally related to the much lower gas volume traded in Romania compared to other markets on the continent).

Companies also referred to the lack of a clearing house, as well as to the incomplete structure of the offer of instruments that exchange operators come up with. Bursa daily newspaper wrote on July 19th that “operators requested that the transactions be anonymous, namely to publish the price and amounts without the name of companies. Multinational companies are trading on several markets and they have expressed concern that prices still low on our market would cause them problems in other countries, where prices are much higher”.

Under such circumstances, the fact that gas producers and suppliers are not required to trade on exchanges leaves the entire effort of creating the gas exchange in the operators’ hands. Initially, ANRE planned to impose the trading on the exchange of a percentage of 45% of the amount of natural gas produced in a year. Finally, it quit the idea, the reason being that it couldn’t force private companies to sell through public auctions.

Activitatea tranzacţionării gazelor pe bursă are nevoie, dincolo de o legislaţie corespunzătoare, de o cultură specifică, de metode de comunicare, de transparenţă, activităţi care astăzi nu sunt promovate, întreţinute și conduse. Altfel, vom asista la apariția unui alt fel de «băieți deștepți».

Gas trading on the exchange needs, besides a proper legislation, a specific culture, communication methods, transparency, activities which today are not promoted, maintained and led. Thus, we will witness the apparition of a different type of «wise guys».

Dumitru ChisăliŢă, expert energie eficientă

Dumitru ChisăliŢă, efficient energy expert

44

rile sunt comune: stimularea dezvoltării unei pieţe libere și concurenţiale în acest sector. Toată lumea e interesată să contribuie la conştientizarea, atât de către consumatorul de gaze, cât şi de către furnizori/ traderi, a avantajelor utilizării unui instrument eficient, rapid şi sigur, care presupune un efort financiar minim și prin intermediul căruia pot obţine contracte avantajoase atât din punct de vedere al preţurilor, cât şi al condiţiilor/modalităţilor de plată.

Pentru construirea acestui proces de dialog şi cooperare, considerăm că Ministerul Economiei şi ANRE au un rol important.

market in this sector. Everyone is interested in contributing to make both the gas consumer and suppliers/traders aware of the benefits of using an effective, rapid and safe instrument, which requires a minimum financial effort and through which one can get advantageous contracts in terms of both price and conditions/payment methods.

In order to build this process of dialogue and cooperation, we believe that the Ministry of Economy and ANRE have an important role to play.

De ce ar trebui clienţii să aleagă platforma BRM, şi nu pe cea alternativă?

Avantajele utilizării platformei electronice a BRM țin de caracteristicile sale tehnice: gradul mare de flexibilitate și ușurință în administrare, accesare fără a fi necesară instalarea (inclusiv de pe smartphone), costuri nule de operare şi întreţinere. Un element la care am ținut foarte mult este administrarea ordinelor iniţiatoare de cumpărare-vânzare astfel încât să fie posibilă trecerea de la un ordin la altul a vânzătorilor/cumpărătorilor. Soluţia a fost gestionarea garanţiilor la nivel de membru afiliat, şi nu la nivel de ordin, coroborat cu blocarea garanţiilor pentru ordinele active şi deblocarea imediată a garanțiilor pentru ordinele inactive.

Principala diferenţă dintre regulamentele celor doi administratori de pieţe centralizate de gaze naturale este aceea că BRM acceptă ordine iniţiatoare cărora li se pot asocia contracte de vânzare-cumpărare ale operatorilor economici, în timp ce OPCOM nu acceptă tranzacţii decât pe baza contractului cadru publicat de OPCOM.

Why should the clients choose the BRM platform and not the alternative one?

Advantages of using BRM’s electronic platform are related to its technical characteristics: the high degree of flexibility and ease of administration, access without requiring installation (including on smartphones), zero operation and maintenance costs.

An element on which I insisted a lot is the administration of initiating sale-purchase orders as to be possible for sellers/buyers to move from an order to another. The solution was to manage guarantees at the level of affiliated member and not at order level, corroborated with blocking guarantees for active orders and immediately unlocking guarantees for inactive orders.

The main difference between the regulations of the two operators of centralized natural gas markets is that BRM accepts initiating orders to which sale-purchase contracts of the economic operators can be associated, while OPCOM only accepts transactions based on the framework contract published by OPCOM.

Care au fost cele mai frecvente întrebări pe care le-aţi primit din partea clienţilor potenţiali cărora le-aţi prezentat platforma de tranzacţionare?

Prezentarea platformei electronice a fost făcută principalilor producători şi furnizori de gaze naturale şi nu a ridicat întrebări în rândurile viitorilor utilizatori, dat fiind că accesul în platformă şi utilizare a platformei sunt deosebit de facile, simple şi necesită un instructaj minim.

De obicei întrebările au vizat zona garantării bursiere a tranzacţiilor şi posibilitatea acceptării de către BRM a unei «black list» de clienţi rău platnici.

What were the most frequent questions you received from potential clients to which you presented the trading platform?

The electronic platform was introduced to the main natural gas producers and suppliers and did not raise questions among future users, given that access to the platform and the actual use of the platform are very easy, simple and require minimal training.

Usually the questions targeted the area of guaranteeing exchange transactions and the possibility for BRM to accept a “black list” with bad payers.

Septimiu Stoica este unul dintrei cei mai experimentați specialiști în piețe de capital din România. A fost președintele Bursei de Valori București, iar din 2008 este președintele Bursei de Mărfuri din România.

Septimiu Stoica is one of the most experienced capital markets specialists in Romania. He was the president of the Romanian Stock Exchange, and since 2008 he is the president of the Romanian Commodities Exchange.

Q4 2013

oil & Gas

| advertorial

Ori de câte ori siguranţa este critică, Red Wing te scoate din impas Whenever safety is critical, Red Wing has you covered

D

intotdeauna muncitorii au aşteptat să apară mereu ceva care să le facă munca mai uşoară. Echipamentele de protecţie Red Wing te ajută să lucrezi în siguranţă, te ajută să scapi de stresul unui accident la locul de muncă și îţi dau încredere în tine. Iar astea nu sunt poveşti. Poveştile sunt legate doar de istoria echipamentelor de protecție și de oamenii care au lucrat sau lucrează cu ele.

Meşterul cizmar este încă aici. El nu face nimic preformatat. Totul este gândit şi fabricat manual și cu maximă atenție la detalii. Materia primă se achiziţionează de la un fermier american tradiţional, iar apoi este prelucrată în tăbăcăria proprie. Există doar două companii în lume care oferă bocanci cu bombeu din fibră de sticlă, iar Red Wing e una dintre ele. Testele de rezistenţă se realizează conform normelor americane, mai pretenţioase decât cele din Europa. În viitor, acest tip de bombeu va fi înlocuit cu cel din fibră de carbon.

Echipamentele de protecţie Red Wing au un secol de tradiție, timp în care și-au consolidat o reputaţie excepţională. Red Wing a conceput echipamente care pun mai presus de toate siguranţa utilizatorilor, și care pot rezista la orice temperatură cuprinsă între -40o C și +40o C. Red Wing a construit în timp o reţea solidă de fabrici și de centre de distribuţie, capabile să îndeplinească nevoile clienților în materie de îmbrăcăminte şi încălţăminte de protecţie. Unităţile sale de producţie şi distribuţie sunt aşezate lângă sursele optime de materii prime pentru a economisi timpul de livrare, și oferă service şi suport înainte, în timpul şi după achiziţie.

W

orkers always expected something to make their work easier. Red Wing protective equipment helps you work safely, it helps relieve the stress from working in a highrisk environment and gives you confidence in yourself. And these are not stories. The stories are linked only to the history of protective equipment and the people who have worked or are working with them.

Craftsman shoemaker is still here. He does nothing preformatted.

Everything is designed and handmade with great attention to detail.

The raw material is purchased from a traditional American farmer and then worked in its own tannery. There are only two companies in the world with boots that have the toes made from fiberglass and Red Wing is one of them. The stress tests are performed according to American standards, more demanding than those of Europe. In the future, this type of toe will be replaced with carbon fiber.

Red Wing protective equipment has a century of tradition, during which the company strengthened their exceptional reputation.

Red Wing has designed equipment that put safety of users above all, and can withstand any temperature between -40o C to +40o C. Red Wing built a solid network of factories and distribution centers, able to meet customer needs in terms of clothing and footwear. Its production and distribution are placed near the best sources of raw materials to save delivery time, and provides service and support before, during and after your purchase.

www.viroti.ro

46

oil & Gas

| interviu / interview

Tom Holst (Chevron): „România are posibilitatea de a fi din nou lider“ Tom Holst (Chevron): „Romania Has The Opportunity To Once Again Be A Leader Chevron este un nume bine-cunoscut în industria petrolului și a gazelor, cu operațiuni extinse peste tot în lume. În România însă, compania este destul de nouă. Puteți să ne spuneți câte ceva despre istoricul companiei și cum este acesta relevant în ceea ce privește piața românească de petrol și gaze?

Compania noastră are o istorie de 130 ani, dintre care 20 au fost dedicați dezvoltării unui sistem care promovează și susține siguranța și protejarea mediului. Excelența Operațională este filozofia noastră și aceasta influențează tot ceea ce facem. Avem politici, diverse procese de operare, instrumente de evaluare şi o cultură organizaţională care ne ajută să ne atingem obiectivele. De asemenea, punem accent pe sănătatea şi siguranţa forţei de muncă, precum şi pe protecţia activelor noastre şi a mediului înconjurător, ca parte din promisiunea pe care ne-am asumat-o prin Calea Chevron.

Cultura noastră influențează tot ceea ce facem și ne străduim să „acționăm de fiecare dată în mod corect“. De aceea, angajații noștri au dreptul și obligația de a opri activitatea în cazul în care observă o problemă la echipamentele sau utilajele folosite.

Chiar dacă se dovedește a fi o alarmă falsă, angajatului nu i se aplică nicio sancțiune. Această Excelență Operațională și regulile stricte de siguranță sunt motivele pentru care am devenit compania cu cea mai scăzută rată a accidentelor de muncă în rândul liderilor din industrie.

48

Chevron is a well-known name in oil and gas, with extensive operations all over the world, but it’s rather new here in Romania. Can you tell us a little about the background of the company and how is this relevant in respect with the Romanian Oil and Gas Market?

Our company brings to the table a history of 130 years, out of which 20 have been dedicated to expanding a system that supports a culture of safety and environmental stewardship. Operational Excellence is our philosophy and it drives everything we do. We have policies, processes, tools and an organizational culture in place to assist us in achieving that goal. We also place the highest priority on the health and safety of our workforce and on the protection of our assets and the environment, as this is The Chevron Way. Our culture drives everything we do and we strive to “complete every task the right way, every time”. This is why our employees have the right and obligation to stop work activity in case they notice a problem with the equipment or machines, with no applicable penalties if it proves to be a false alarm. This Operational excellence and strict safety rules is why we became the company with the lowest rate of work accidents amongst industry leaders.

Why is Chevron entering Romania now and not earlier, when the consumption and the economy were booming?

Development of natural gas from shale could

De ce Chevron a intrat pe piața din România abia acum și nu atunci când consumul și economia erau în plină expansiune?

Dezvoltarea gazului natural din argilite ar putea aduce România cu un pas mai aproape de securitatea energetică şi creşterea economică. Acestea sunt motivele pentru care interesul și dezbaterile în jurul acestui subiect au crescut în ultimii ani în Europa, în Uniunea Europeană și în România. Suntem de părere că acum este momentul potrivit întrucât obiective precum securitatea și independența energetică au devenit o prioritate pentru România. De asemenea, România este interesată de dezvoltarea gazelor naturale din argilite datorită beneficiilor economice pe care acestea le aduc atât ţării cât și la nivel local, unde au loc operațiunile. Printre aceste beneficii putem enumera: energie accesibilă deoarece provine din surse interne; noi surse de venit pentru guvern și comunitățile locale; diversitate, fiabilitate și flexibilitate în ceea ce privește aprovizionarea cu energie; creșterea dezvoltării economice; locuri de muncă în industriile directe și indirecte și emisii poluante mai mici în comparaţie cu arderile de cărbune, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor UE.

TOM HOLST country manager Chevron Romania Exploration and Production

Compania Chevron nu este foarte activă în SUA pe sectorul de gazelor naturale din argilite. Reprezintă România (și alte țări din regiune), o șansă pentru Chevron să echilibreze situația cu concurenții săi din SUA? Credem că, în timp, gazele naturale din argilite vor fi o componentă importantă a portofoliul Chevron. Continuăm să descoperim noi oportunități de dezvoltare a gazului natural din argilite în SUA, Canada, China, Argentina și Africa de Sud, dar și în Europa Centrală și de Est. În 2010, Chevron a devenit producător de gaze naturale din argilite în SUA. În prezent, suntem unul dintre cei mai mari dezvoltatori ai zăcământului de argilite din regiunea Marcellus, din statul Pennsylvania. Dacă luăm în considerare activitățile noastre din regiunea Marcellus, împreună cu operațiunile din Haynesville, Texas și bazinul Piceance, Colorado, putem spune că Chevron are o experiență și o activitate semnificativă în fiecare etapă de dezvoltare a gazului din surse neconvenționale (și convenționale).

Această experiență ne permite să construim și să aplicăm practici sigure și responsabile la nivel global – începând cu etapa de explorare (inclusiv în foraj și în

Q4 2013

oil & Gas

| interviu / interview bring Romania a step closer to change in energy security and economic growth. This is why, in the past few years, the debate around this subject has increased across Europe, in the European Union and in Romania.

It is the right time because objectives such as energy security are becoming a priority to country’s energy strategy. Also, Romania is interested in the development of natural gas from shale because of the economic benefits it brings to the country and to the communities where it takes place. Amongst those benefits we have: affordable domestic energy, new revenue streams for national and local governments, diversity, reliability and flexibility of energy supply, increased economic development, jobs in direct and supporting industries and also the use of carbon-lean natural gas to help meet EU emissions goals.

Chevron is not very active in the US on the shale gas sector. Is Romania (and other countries in the region) a chance for Chevron to get even with its competitors from US? We believe that natural gas from shale will be an important component to Chevron’s worldwide production portfolio over time. We are progressing shale gas opportunities in the U.S., Canada, China, Argentina, and South Africa as well as in Central Europe.

Chevron became a producer of natural gas from shale in the U.S. in 2010. We are now one of the largest leaseholders in the Marcellus Shale development in the state of Pennsylvania. When we combine the Marcellus with our operations in the Haynesville Shale in Texas as well as unconventional tight gas in the Piceance Basin of Colorado, Chevron has a significant amount of activity and experience in every phase of gas development from unconventional (and conventional) sources.

This experience enables us to leverage and apply safe and responsible practices globally – from exploration, including drilling and completions, into producing operations and through to site restoration.

Although exploration and development of these resources outside of the United States are still in the early stages, Chevron is acquiring shale acreage around the world. Our company has developed a portfolio of projects across Central Europe. Chevron is undertaking seismic survey programs and exploratory activities in Poland, Romania and Lithuania. In Ukraine, we signed a production sharing contract, and we are working with the government of Bulgaria on

50

activitățile ulterioare), continuând cu operațiunile de producție și terminând cu refacerea sitului.

Deși explorarea și dezvoltarea acestor resurse în afara Statelor Unite se află încă în stadii incipiente, Chevron continuă să achiziționeze concesiuni în întreaga lume. Astfel, compania noastră a dezvoltat un portofoliu de proiecte în Europa Centrală și de Est. Chevron desfășoară studii geofizice și are în plan activități de explorare în Polonia, România și Lituania. În Ucraina am semnat un contract de divizare a producției, iar în Bulgaria se colaborează cu Guvernul privind oportunitățile viitoare de explorare. Prin urmare, se poate spune că Chevron caută să se extindă și în alte țări care sunt interesate de dezvoltarea gazului natural din argilite.

Chevron va continua dialogul cu publicul Activiștii anti-gaze naturale din argilite se plâng de lipsa de transparență a exploratorilor. Ce face Chevron pentru a rezolva aceste probleme? Sunteți pregătiți pentru o mișcare civică similară celei împotriva proiectului Roșia Montană Gold Corporation? Cum? Suntem încrezatori că odată ce vom oferi acces la informații concrete și corecte și vom prezenta analize și clarificări științifice cu privire la acest proces, mult mai multe persoane vor înțelege că gazele naturale din argilite reprezintă o sursă de energie curată și o oportunitate pentru o viață mai bună. La nivel global, s-a dovedit că dezvoltarea și producția de gaze naturale din formațiuni argiloase pot fi realizate într-un mod sigur și responsabil față de mediu.

România are o istorie bogată în producția de gaze naturale și petrol, cu tehnici care au fost perfecționate de-a lungul celor peste 150 de ani de existență. Înțelegem importanța informării publicului cu privire la tehnicile folosite în faza de prospectare, acestea fiind utilizate frecvent în industria de petrol și gaze convenționale. Astfel, publicul trebuie să fie atent la datele științifice referitoare la aceste tehnologii care ar putea fi utilizate în extragerea gazului natural din argilite, dacă se vor găsi zăcăminte de argilite mari pe teritoriul României. În ultimii 60 de ani, aceste metode au fost aplicate în condiții de siguranță în peste 2 milioane de sonde din întreaga lume.

Chevron a realizat consultări informative în primăriile din comunele vizate, a organizat o campanie de informare în masă și a participat la dezbateri

future exploration opportunities. Therefore, it could be argued that our company is looking to expand its area of activity to other countries that are interested in developing natural gas from shale.

Chevron is dedicated to communicate openly with the public and local communities Anti-shale gas activists are complaining about the lack of transparency from shale gas explorers. What does Chevron do to address these concerns? Are you prepared for civic movement similar with those against Roșia Montană Gold Corporation project? How? We are confident that with access to concrete and correct information, and after further analysis and scientific clarification regarding this process,

Publicul trebuie să fie atent la datele științifice referitoare la aceste tehnologii care ar putea fi utilizate dacă se vor descoperi gaze de șist pe teritoriul României.

The public needs to be aware of the scientific facts around the technologies which could be employed if natural gas from shale were to be extracted in Romania. many more will understand that shale gas represents a clean energy source and an opportunity for the better. After all, the development and production of natural gas from shale formations has a proven record of being done in a safe and environmentally responsible manner.

Romania has a rich history in production of natural gas and oil, with techniques that have been perfected for 150 years. We understand the importance of educating the public on technologies employed in the prospecting phase, technologies which are commonly used in the conventional oil and gas industry.

Furthermore the public needs to be aware of the scientific facts around the technologies which could be employed if natural gas from shale were to be extracted in Romania. These technologies have been applied safely in over 2 million wells in the past 60 years around the world.

Q4 2013

oil & Gas

| interviu / interview publice. Chevron va continua dialogul cu publicul, comunitățile și autoritățile locale cu privire la proiectele sale. Totodată, Chevron își reiterează angajamentul de a fi un partener responsabil pentru România, de a asigura o discuție bazată pe date stiințifice şi de a prezenta oportunitățile de dezvoltare a potențialului de resurse energetice ale României, care ar putea duce la o creștere economică, ar putea crea de locuri de muncă și ar putea îmbunătăți securitatea energetică a țării.

colectăm şi analizăm mostre de apă din jurul sondei înainte şi după finalizarea operaţiunilor Temerile cu privire la explorarea gazelor naturale din argilite sunt dintre cele mai variate: riscuri seismice, poluarea chimică, epuizarea resurselor de apă etc. A identificat Chevron riscuri specifice în România?

Este foarte important să menționăm că în etapa de explorare, în conformitate cu autorizațiile obținute, metoda fracturării hidraulice nu este utilizată. Căutăm în permanenţă să reducem posibilul impact negativ asupra mediului prin reducerea emisiilor poluante, a folosirii apei, a traficului de camioane sau alte eforturi operaţionale. Explorarea și dezvoltarea gazului natural în Europa este un proces reglementat. În plus, Chevron autoimpune o reglementare strictă şi eficientă în ceea ce priveşte gestionarea apei, a emisiilor poluante şi a deşeurilor.

Din această toamnă, veți prelua președinția ROPEPCA - Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră. Care sunt principalele obiective în această calitate?

Credem că publicul larg are nevoie de informații exacte și materiale informaționale corecte cu privire la evoluția industriei de petrol și gaze. Acest demers de informare și educare poate fi realizat doar printr-un efort comun al tuturor jucătorilor de pe piața de energie și sunt mândru să fac parte din această inițiativă. ROPEPCA este o asociație a industriei de petrol și gaze onshore care desfășoară activități de explorare și producție în România (în primul rând companiile cu capital străin). ROPEPCA a fost fondată pe data de 28 noiembrie 2012, pe baza legislației românești referitoare la asociații și îi aduce la un loc pe cei mai activi și importanți jucători din industrie. Ea numără în prezent 14 membri.

Misiunea asociației este de a crea o voce comună pentru sectorul de petrol și gaze din România, precum și consolidarea relațiilor de colaborare ale industriei cu statul, cu autoritățile centrale și locale, precum și cu alte asociații, cu publicul larg și cu toate părțile interesate. Lucrăm împreună pentru a realiza aceste obiective.

52

Chevron conducted townhall meetings in the target communes, ensured a grass roots information campaign, and participated in public hearings. We will continue the dialogue with the public, local communities and authorities on its projects and reiterates its commitment to be a responsible partner to Romania, to ensure a fact-based discussion about the opportunities for developing Romania’s potential energy resources, which could lead to economic development, create jobs and improve the country’s energy security.

We sample and monitor groundwater near the well site before and after operations Concerns over shale gas exploration are very different in range (seismic risks, chemical pollution, water depletion etc.). Has Chevron identified any specific risks here in Romania?

It is very important to mention that at this stage of exploration, in compliance with the permits obtained, hydraulic fracturing is not used. With regard to impact, we continuously look for ways to minimize the impacts of resource development by reducing our footprint, air emissions, water use, truck traffic and other operational efforts. Natural gas development in Europe is a highly regulated process. Chevron supports effective, well implemented regulation of areas such as water, air emissions and waste management.

Our company has developed a system that is fo-

From this autumn you’ll be the chairman of ROPEPCA - Romanian Association of Oil Exploration and Production Companies. What are your main objectives as the leader of ROPEPCA? We believe that in Romania the general public needs accurate information and truthful informational materials regarding the new developments in oil and gas industry.

Only a conjoint effort of all energy field players can approach this challenge and I am proud to be part of it, hence the reason for establishing this association. ROPEPCA is an industry association for on shore companies undertaking exploration and production activities in Romania (primarily foreign ones). ROPEPCA was founded on the 28th of November 2012, based on the Romanian legislation pertaining to associations and it gathers important active players from the industry. It now counts 14 members.

The association’s mission is to provide a common voice for the upstream oil and gas sector in Romania as well as strengthening the industry and its relationships by working closely with state, regional and local governments and associated agencies, the general public, and all key stakeholders. We work for this.

Compania noastră a dezvoltat un sistem de opecused on protecting people and the environment and rare axat pe protejarea oamenilor și a mediului, fiind we are dedicated to developing natural gas resources dedicat dezvoltării resurselor de gaze naturale în safely and responsibly. Operational excellence is our condiții de siguranță și în mod responsabil. Excelenţa philosophy and it drives everything we do. It is the Operaţională este filozofia noastră pe care o urmăm result of 130 years of exploration and production în tot ceea ce facem. Acesta este rezultatul a 130 experience. Developing natural gas from shale can de ani de experiență în explorare și producție. be done safely with the help of properly designed Dezvoltarea gazelor naturale din argilite se poaand maintained wells and a serious control system. te face în condiții de siguranță cu ajutorul unui sisChevron’s wells are designed with multiple layers of tem de control riguros și a unei sonde proiectate costeel and cement to protect groundwater for the life respunzător. Pe întreaga durată a activității, of the well. Moreover, our company runs pressondele Chevron sunt căptușite cu sure tests to ensure the well’s integrity, mai multe straturi de oțel și ciment and also conducts a combination of pentru a proteja apele subterane. tests over the life of the Mai mult decât atât, compania well to verify its long-term noastră execută teste de preintegrity. As discussed previde ani de experiență în siune pentru a asigura integriously, hydraulic fracturing is not explorare și producție tatea sondelor pe toată durata necessarily carried out with exyears of experience de viață a acestora. După cum ploratory wells. It also only takes in E&P am mai discutat, fracturarea hiplace after obtaining all necessary draulică nu este utilizată. De aselocal and government approvals. We menea, aceasta are loc numai după sample and monitor groundwater near obținerea tuturor avizelor necesare de la the well site before and after operations to autoritățile locale și naționale. ensure there is no impact. În ceea ce privește protejarea pânzei freatice, colectăm şi analizăm mostre de apă din jurul locaţiei What is the actual situation of Chevron activisondei atât înainte cât şi după finalizarea operaţiuties in Romania? nilor, pentru a ne asigura că nu există un impact asuIn Romania, Chevron Romania Exploration and pra mediului.

Production initiated its activities in 2010, with ex-

130

Q4 2013

oil & Gas

| interviu / interview Care este stadiul activităților Chevron în România? În România, Chevron Romania Exploration and Production și-a început activitatea în 2010 cu operațiuni de explorare menite să verifice existența formațiunilor argiloase. Conform deciziilor Guvernului României, Chevron Romania Exploration and Production va întreprinde numai activități de explorare, care implică utilizarea exclusivă de tehnologii convenționale în zona Vaslui și va efectua studii geofizice 2D în zona Constanța. Aceste studii au fost folosite cu succes în România în ultimii 60 de ani, și implică tehnologii sigure care nu afectează mediul înconjurător. În prezent, Chevron nu intenționează să desfășoare activități în alte zone.

Clasamentul statelor europene în funcţie de rezervele recuperabile de gaz de şist Ranking Of European Countries By Recoverable Reserves Of Shale Gas

54

1444

481

Franţa France

500 0

481

Polonia Poland

1500 1000

736

3879

2000

4190

2500

736

3500 3000

it is important to answer fundamental questions such as „what are Romania’s natural gas resource?“

The contracts for both Vaslui and Constanța exploration works have been awarded to Romanian mld. m3 / bln. m3 companies which have a vast experience in conducting such operations domestically. A geophysical survey contract was awarded to Prospecțiuni SA, a Romanian company - over 200 Romanian citizens, including professionals, skilled staff and labourers were deployed by Prospecțiuni SA. According to the estimates of our contractor Prospecțiuni SA, România Danemarca Marea Olanda Germania Bulgaria Romania Denmark Britanie Netherlands Germany Bulgaria through the multiplier effect, for each job created by UK (sursa / source: EIA) Prospecțiuni SA, another additional 4 local jobs were created in services (i.e., cooks, cleaners, and restauÎn 2013, Chevron va realiza exclusiv activități rant or hotel labourers). Dafora, a Romanian drilling de explorare în perimetrul EV-2 din Vaslui, și în company, is also a Chevron subcontractor. Dafora perimetrele EX-17, EX-18 și EX-19 din sudul Dowill provide onshore drilling services for Chevron in brogei pe baza contractelor de concesiune actuale the Bârlad area for up to 4 years. acordate de Guvernul României și în baza cărora We want to support the local businesses and will operează Chevron Romania Exploration and Proalways choose to collaborate with the local compaduction. Ne-am propus să forăm o sondă de nies that have the experience we require and can explorare până la sfârșitul anului. respect the high industry standards ChevContractele pentru lucrările ron aligns to.

Vrem să sprijinim de explorare din Vaslui afacerile locale și vom și Constanța au fost New technologies and new alege întotdeauna să acordate unor companii projects ask for special qualicolaborăm cu companii locale. românești care au o vastă ties in a leader. What do you experiență în efectuarea unor think will be the greatest We want to support the local businesses and will always challenges for you, in the next astfel de operațiuni pe piața choose to collaborate with few years? internă. Un contract de studiu the local companies.

906

4500 4000

ploration activities to verify the existence of shale rocks in Romania. Based on Romanian Government decisions, Chevron Romania Exploration and Production will undertake only exploration activities, involving the exclusive use of conventional technologies in Vaslui area and will conduct 2D geophysical study only in Constanța area. These studies have been used successfully in Romania for the last 60 years and are conducted using safe technologies that protect the environment. Currently, Chevron has no intention to conduct activities in any other areas.

In 2013, Chevron will undertake only exploration activities in block EV-2 in the Vaslui area and blocks EX-17, EX-18 and EX-19 in southern Dobrogea.

Chevron plans to drill an exploration well until the end of 2013.

geofizic a fost atribuit companiei Prospecțiuni S.A., care va opera cu peste 200 de cetățeni români, inclusiv profesioniști, personal calificat și muncitori necalificați. Conform estimărilor subcontractantului nostru, Prospecțiuni S.A., pentru fiecare loc de muncă creat de Prospecțiuni S.A., alte 4 locuri de muncă locale sunt create în servicii (de exemplu, bucătari, agenți de curățare etc.). Dafora S.A., o companie de foraj românească, este de asemenea un subcontractant Chevron. Dafora S.A. va furniza timp de aproximativ 4 ani servicii de foraj onshore pentru Chevron, în zona Bârlad.

Vrem să sprijinim afacerile locale și vom alege întotdeauna să colaborăm cu companii locale care au experiența necesară și care respectă standardele înalte ale industriei.

Perimetre de explorare a gazelor de şist Shale Gas Exploration Perimeters

Grafic 2 Bârlad

Adamclisi

costinești Vama Veche

sprijinim România să obțină răspunsuri legate de resursele sale de gaze naturale

I strongly believe that a leader looks with courage towards the future, drives change and inspires followers.

Noile tehnologii și proiecte cer calități deoseIn the 1850s, Romania officially became the first bite de la un lider. Care credeți că vor fi cele country to refine crude oil, when the first oil refinery mai mari provocări, în următorii câțiva ani? was opened in Ploiesti. Now Romania has the opporCred cu tărie că un lider privește viitorul cu curaj, tunity to once again be a leader. determină o schimbare și își inspiră echipa.

That’s why we believe it is vitally important to proÎn 1850, România a devenit oficial prima țară vide the support to answer fundamental questions care a rafinat țiței și a deschis prima rafinărie de such as: – what is Romania’s natural gas resource? petrol în Ploiești. Acum, România are posibilitatea Does this resources present an opportunity to help de a fi din nou lider. De aceea, credem că Romania continue to build on its legacy as an eneste extrem de important să sprijinim ergy pioneer?

Chevron values this pioneering România în obținerea unor răspunhistory Romania has and suri la întrebări fundamentale, precum cele legate de resursele we are honored to partner de gaze naturale. Sunt aceste and support Romania to conresurse o oportunitate pentru tinue its tradition, under modde angajați care lucrează România astfel încât aceasta ern conditions, using advanced în 75 de țări. să fie în continuare un pionier technology, specialists and vast employees who work in al energiei? experience in the energy sector. more than 75 countries.

Chevron recunoaşte valoAt Chevron, our success is driven rile pioneratului României şi sunby the ingenuity and commitment of tem onorați să o sprijinim să continue more than 60,000 employees, who work această tradiţie în condiții moderne, cu ajuacross the energy and technology sectors in torul tehnologiei avansate, specialişti şi o vastă more than 75 countries around the globe.

I look with optimism towards the future every experienţă în sectorul energetic. time I recognize leadership qualities in the team La Chevron, succesul nostru este determinat de of professionals we are employing at Chevron. I pasiunea a peste 60.000 de angajați care lucrează believe any challenge will be overcome by people în 75 de țări. Cred că orice provocare poate fi accepthat join forces for progress. And Romania has such tată de oamenii care își unesc forțele pentru proprofessionals. gres. Și România are astfel de profesioniști.

60.000

Q4 2013

oil & Gas

| opinie / opinion

Nevoia unei dezbateri bazate pe dovezi în legătură cu dezvoltarea gazelor de șist în România The Need For Evidence-Based Debate About Romanian Shale Gas Development

56

P

rotestele cetățenilor în curs de desfășurare împotriva proiectului de exploatare a aurului la Roșia Montană care au izbucnit la începutul lunii septembrie şi au continuat cu o rezistenţă remarcabilă au exprimat, de asemenea, parțial, împotrivirea pentru dezvoltarea gazelor de șist în România. Într-adevăr, există o teamă în unele părți ale societăţii româneşti în legătură cu tehnologia fracturării hidraulice şi efectele sale asupra mediului, precum şi o neîncredere generală pentru orice proiect de resurse naturale sprijinit de guvern.

După cum arată lucrurile, teama provine în principal din lipsa de informare, dacă nu din pură dezinformare: pe de o parte, imaginile emoţionante ale unui documentar anti-fracturare hidraulică de notorietate, înfățișând o distrugere catastrofală asupra mediului şi daune aduse sănătăţii publice odată cu experienţa americană a gazelor de şist; pe de altă parte, campaniile de presă interesate şi părtinitoare conduse de mai multe televiziuni de “ştiri” cu un stil propriu, preocupate de o aţâţare neobosită a temerilor.

Mixul include naţionalismul economic, anti-corporatismul şi ecologismul radical. Pe scurt, o atmosferă de teamă indusă, reflexe ideologice şi interese private, în care dezbaterea publică nu dispune de argumentare bazată pe ştiinţă. Acest lucru este totuşi o deficienţă majoră a conversaţiei publice privind viitorul gazelor de şist din România, în particular, şi al procesului de elaborare a politicilor publice, în general.

Este cazul să apelăm la dovezi ştiinţifice solide Un exemplu în acest sens este asocierea recentă făcută de unele publicaţii între mai multe cutremure de mică intensitate care au avut loc în luna octombrie în judeţul Galaţi şi presupusele activităţi de gaze de şist din zonă. Nu există niciun fel de temei pentru a susţine acest lucru, deoarece nu există operaţiuni de gaze de şist acolo – sau în altă parte din România. Cu toate acestea, un protest al Partidului Verde la faţa locului a denunţat cu promptitudine exact acest lucru.

Pentru a fi sigure, proiectele de interes public nu pot fi definite în mod corespunzător şi urmărite fără evaluări de risc bazate pe dovezi. În special, nicio dezbatere publică serioasă nu se va baza doar pe declaraţii extrase din filme documentare. În primul rând, acestea se confruntă de obicei cu contra-documentare. Apoi, cel puţin la un anumit nivel de analiză, procesul de luare a deciziilor în politică trebuie să apeleze la dovezi ştiinţifi-

T

he ongoing civic protests against the Roșia Montană gold mining project, which started in early September and have continued with remarkable stamina, have also partly expressed adversity against potential shale gas developments in Romania. Indeed, there is an apprehension in parts of the Romanian society about the technology of hydraulic fracturing and its environmental effects, and an overall mistrust in any government-supported natural resource project.

By the look of things, the apprehension stems mainly from precarious information, when not outright disinformation: on the one hand, emotional images from a popular anti-fracking documentary, portraying catastrophic environmental destruction and public health damage along the way of the American shale gas experience; on the other hand, interested and biased media campaigns led by a couple of self-styled “news” TV stations, busy with unrelenting fear mongering.

The mix includes economic nationalism, anticorporatism and radical environmentalism. In short, an atmosphere of induced fear, ideological reflexes and private interests, in which public debate lacks science-based argumentation. This, however, is a major deficiency of the public conversation on the future of shale gas in Romania, in particular, and of the public policy-making process, in general.

The need of sound scientific evidence A case in point is the recent association by some media outlets between a series of low magnitude earthquakes that have taken place in October in Galați county, and alleged shale gas activities in the area. There is no basis whatsoever for such claims, since there are no shale gas operations there – or anywhere else in Romania, for that matter. Nonetheless, a Green Party protest on the spot promptly denounced just that.

To be sure, public interest projects cannot be properly defined and pursued without evidencebased risk assessments. In particular, no serious public debate will rely only on documentary-extracted statements. For one thing, they typically come to face counter-documentaries. For another, at least at some level of analysis, the policy decision-making process must turn to sound scientific evidence. After all, civic responsibility is just as much a matter

Radu Dudău este director executiv al ROeC, primul think tank independent din România dedicat sectorului energetic.

Radu Dudău is the Executive Director of ROEC, the first independent Romanian based English language think tank dedicated to energy topics

Q4 2013

oil & Gas

Industria are cunoașterea și mijloacele necesare pentru a face față riscurilor.

The industry has the knowhow and the means to cope with the risks.

58

| opinie / opinion ce solide. În cele din urmă, responsabilitatea civică este atât o chestiune de luare a unei poziţii din punct de vedere moral cât şi o chestiune de cunoştinţe adecvate.

De obicei, părţile implicate în dezbaterea gazelor de şist iau poziţii extreme şi nesusţinute: pe de o parte, criticii tind să exagereze drastic riscurile implicate de extracţia gazelor de şist; ei descriu suprafeţe mari de terenuri poluate, cursuri de apă şi acvifere otrăvite, zeci de mii de oameni îmbolnăviţi şi aer poluat, toate acestea convergând într-o ameninţare omniprezentă a bolilor canceroase. Pe de altă parte, mulţi reprezentanţi din industrie neagă orice risc şi minimalizează surâzând apariţiile anterioare ale incidentelor de mediu.

of moral stance-taking as it is a matter of adequate knowledge.

Typically, the parties in the shale gas debate take extreme and untenable positions: on the one hand, critics tend to drastically exaggerate the risks involved in shale gas extraction; they depict vast tracts of polluted land, poisoned watercourses and aquifers, tens of thousands of sickened people, and polluted air, all of them converging in a pervasive threat of cancerous diseases. On the other hand, many industry representatives deny any risk, and smilingly downplay the past occurrences of environmental incidents.

New regulations have been put in place Au fost introduse noi reglementări However, there have been significant cases of Cu toate acestea, au existat cazuri semnificative aquifer pollution, because of poor cementing of the de poluare a acviferului din cauza unei cimentări dewell, and there also have been instances of egreficitare a sondei şi au existat de asemenea cazuri de gious river and land pollution. But such incidents poluare flagrantă a râurilor şi a solului. Însă asemenea were rare compared to the hundreds of thousands incidente au fost rare comparativ cu sutele de mii de of shale gas wells drilled in the U.S. Indeed, a 2011 sonde de gaze de şist forate în SUA. Într-adevăr, studiul MIT study documents that out of 20,000 wells obMIT din 2011 arată că din 20.000 de sonde observate served between 2005 and 2009, 20 did result între 2005 şi 2009, 20 au dus la contamiin aquifer contamination with natural gas narea acviferului cu gaze naturale sau or wastewater – that is, a rate of 1 per ape uzate – ceea ce înseamnă o 1,000. Those were caused rată de 1 la 1000. by some of the numerAcestea au fost cauzate Din 20.000 de puțuri monitorizate între 2005 și ous small gas companies that de unele dintre numeroasele 2009, în 20 a fost constatată joined the “gold rush” of the unfirme mici de gaze care s-au contaminarea apei. conventional gas upsurge in the alăturat goanei după „mina de U.S., and never by the large and aur” în avântul gazelor neconOut of 20,000 wells observed resourceful energy majors, observenţionale din SUA şi niciodată between 2005 and 2009, 20 vant of the sector’s regulations and de marile companii energetice, did results in aquifer contamination. best practices. In any event, new regpline de posibilităţi, care respeculations have been put in place following tă reglementările şi cele mai bune cases of accident and deliberate misconduct. practici din acest sector. În orice caz, noi They include, among others, norms of disclosure for reglementări au fost implementate ca urmare a unor chemicals in the fracking fluid, specifications for the accidente şi abateri deliberate. Acestea includ, printre water treatment facilities, and regulations about the altele, norme de dezvăluire a substanţelor chimice inunderground wastewater disposal sites. cluse în lichidul de fracturare, specificaţiile instalaţiilor The industry has the know-how and the means de tratare a apei, precum şi reglementările în legătură to cope with such risks. But they have to be assessed cu instalaţiile subterane de eliminare a apelor uzate. based on scientific studies instead of subjective, fear Industria dispune de know-how şi mijloacele nedriven, negative perceptions. All in all, although not cesare pentru a face faţă unor astfel de riscuri. Însă risk-free, shale gas production has proven barely enacestea trebuie evaluate pe baza unor studii ştiinţifivironmentally riskier than other extractive industries, ce în loc de percepţii negative subiective, conduse de including conventional oil and gas. temeri. Una peste alta, deşi nu este lipsită de riscuri, Indeed, the relative risk assessment of various producţia gazelor de şist s-a dovedit doar puţin mai extractive industries is yet another missing dimenriscantă din punct de vedere al mediului decât alte in-

1/1.000

dustrii extractive, inclusiv gazul şi petrolul convenţio­ nale. Într-adevăr, evaluarea relativă a riscurilor diferitelor industrii extractive este încă o dimensiune care lipseşte din actuala dezbatere a gazelor de şist. Să nu mai vorbim de faptul că tehnologia fracturării hidraulice a fost folosită în România de mai multe decenii pentru a creşte rata de recuperare în sondele convenţionale de petrol şi gaze – e adevărat, cu volume mai mici de fluid de fracturare şi diverse ingrediente chimice; însă temuta practică a eliminării apelor uzate prin injectare în subteran a fost folosită în mod frecvent în industria convenţională a petrolului şi gazelor. De asemenea, volumele de apă necesare pentru fracturare hidraulică sunt destul de semnificative, însă relativ mici în clasamentul altor industrii extractive: mult mai mici decât în exploatarea cărbunelui şi chiar mai mici decât producţia de energie electrică pe bază de cărbune.

Dezvoltarea unor noi resurse de gaze Acestea fiind spuse, producţia gazelor de şist nu seamănă deloc cu plantarea lalelelor. Implică trafic intens de camioane, zgomot ridicat, emisii de gaze mirositoare (şi potenţial periculoase, dacă nu sunt controlate în mod adecvat) şi consum de apă. Este mult mai plăcut să nu ai o platformă de foraj în faţa casei decât să o ai. Acesta este un bun motiv pentru care comunităţile locale ar trebui să fie protejate şi compensate aşa cum trebuie cu o parte dedicată din veniturile generate, deoarece ar suporta majoritatea costurilor de mediu şi sociale ale acestor activităţi.

Cu toate acestea, România mai are încă mult până să ştie ceva în legătură cu marea probabilitate a resurselor de gaze de

sion of the current shale gas debate. Let alone that the technology of hydraulic fracturing has been used in Romania for decades to increase the recovery rate in conventional oil and gas wells – true, with smaller volumes of fracturing fluid and different chemical ingredients; but the dreaded practice of wastewater disposal by deep-underground injection has been frequently done in the conventional oil and gas industry. Also, the water volumes required for fracking are quite significant, yet relatively low in the ranking of other extractive industries: way below coal mining, for instance, and even less so than coal-based power generation.

The development of new gas sources That said, shale gas production is not at all like, say, tulip planting. It involves heavy truck traffic, intense noise, odorous (and potentially hazardous, unless properly controlled) gas emissions, and water consumption. It is much more pleasant to not have such a drilling pad in front of your house than to have one. This is a good reason why the local communities should be properly protected and compensated with a dedicated proportion of the generated revenue, as they would bear most of the environmental and social costs of those activities.

Nevertheless, Romania is still a long way from knowing anything of highly probable shale gas resources. The ongoing public contestation unfolds as exploration has not even begun. While the EU-level

Ciclul fracturării hidraulice Hydraulic fracturing cycle

oil & Gas

Presupusele resurse de gaze de şist au o importanţă strategică pentru România.

The presumed shale gas resources have a strategic importance for Romania.

60

| opinie / opinion şist. Actualul protest public are loc deşi explorarea nici măcar nu a început. În timp ce reglementările la nivelul UE privind forajul, cimentarea, folosirea apei şi emisiile de metan probabil vor face ca unele proiecte de dezvoltare a gazelor de şist să fie nerentabile din punct de vedere economic, este important să avem informaţii cât mai exacte despre resursele subterane ale României. Cel puţin, cu viitoarele tehnologii s-ar putea extrage mai eficient şi mai sigur. Împreună cu rezervele de gaze din Marea Neagră, presupusele resurse de gaze de şist au o importanţă strategică pentru România. Deşi relativ puţin dependentă de importurile energetice, ţara aparţine unei pieţe monopoliste a gazelor din regiune, cu un singur furnizor extern care asigură aproximativ un sfert din consumul actual la preţuri mult peste media din UE. Mai mult decât atât, dacă nu asigurăm noi surse de gaze – din intern şi/sau extern – rata de epuizare rapidă a resurselor convenţionale de hidrocarburi ale ţării ar putea ridica dependenţa de import la aproximativ 70% într-un deceniu. Într-adevăr, securitatea energetică este un element cu mare putere de convingere, care cere dezvoltarea unor noi surse de gaz. calitatea managementului este esențială În acest context, cel mai important element pare a fi acum calitatea managementului energetic. Autorităţile de reglementare în domeniul energetic independente din punct de vedere politic şi financiar (Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei şi Agenţia Naţională a Resurselor Minerale), capabile să implementeze şi să aplice reglementări robuste, bazate pe informare ştiinţifică vor fi piesele cheie în procesul de recâştigare a încrederii publice în capacitatea statului de a se dezvolta prin exploatarea resurselor naturale. În plus, experţii independenţi din mediul academic ar trebui să fie implicaţi în dezbaterea preocupărilor comunităţilor în legătură cu impactul activităţilor industriale, iar atât companiile de gaze cât şi autorităţile guvernamentale ar trebui să încurajeze astfel de acţiuni.

Oamenii de ştiinţă şi analiştii din mediul academic pot servi atât ca furnizori de informaţii credibile, cât şi ca ajutoare la evaluarea necesară a riscurilor locale.

regulations of drilling, cementing, water use, and methane emissions will likely render uneconomical certain shale development projects by raising compliance costs, it is at least important to have information as accurate as possible about Romania’s subsoil resources. At the very least, future technologies may well extract them more efficiently and more safely.

Along with the gas reserves of the Black Sea offshore, the presumed shale gas resources have a strategic importance for Romania. Although relatively little dependent on energy imports, the country belongs to a monopolistic regional gas market, with one single external provider supplying about a quarter of the present consumption at prices substantially above the EU average. Moreover, unless new gas supplies – domestic and/or external – come on-stream, the rapid depletion rate of the country’s conventional hydrocarbon resources may raise the import dependency to about 70 percent in one decade’s time. Energy security is, indeed, a strongly compelling element that demands development of new gas sources.

The quality of energy governance is essential Against this background, the most important element right now seems to be the quality of energy governance. Politically and financially independent energy regulators (the National Agency for Energy Regulation and the National Agency for Mineral Resources), capable to implement and enforce robust, science-informed regulations, are going to be key pieces in the process of regaining public confidence in the state’s ability to develop itself by natural resources exploitation.

Apart from that, independent academic experts should be involved in discussing the communities’ concerns about the impact of industrial activities, and both the gas companies and the governmental authorities should encourage that. Scientists and academic analysts can serve both as credible information providers, and as helpers in the needed assessment of local risks.

Discovering the Earth’s Resources www.prospectiuni.com

Discovering

the

Ear th’s

Resources

oil & Gas

| afaceri / deals

Dafora va explora în județul Vaslui pentru Chevron Dafora Has A Four-Year Contract With Chevron For Drilling Services In Vaslui

D

4 Dafora va executa servicii de foraj în zona Bârlad pe o durată de 4 ani.

Dafora will execute drilling services around Bârlad for a period of 4 years.

62

afora, firmă deţinută de omul de afaceri Gheorghe Călburean, a fost selectată de Chevron pentru servicii de foraj pentru trei zone din judeţul Vaslui. Potrivit agenției de presă Mediafax, valoarea contractului ar fi de 10,38 milioane de dolari. ”Chevron a ales să colaboreze cu Dafora deoarece avem în primul rând experiența necesară, dar și pentru că noi respectăm cele mai înalte standarde din industrie, la care Chevron se aliniază”, au comentat oficialii Dafora. Compania intenţionează să înceapă forarea unui puţ de explorare a gazelor de şist în judeţul Vaslui.

Pe baza contractelor de concesiune actuale emise de Guvernul României, Chevron România Exploration and Production a programat, pentru 2013, numai activități de explorare în blocul EV-2 din zona Vaslui. Reprezentanții Chevron au declarat pentru energynomics.ro că activitățile de foraj vor avea loc în condiții de protecție corespunzătoare a mediului.

Explorare în siguranță ”Dezvoltarea gazelor naturale din argilite se poate face în condiții de siguranță cu ajutorul unor puțuri corect proiectate și întreținute și a unui sistem de monitorizare riguros. Protejarea acviferelor ce conţin apă potabilă este esenţială, iar o gură de sondă proiectată şi construită în mod corespunzător reprezintă modalitatea principală de protejare a pânzei freatice”, spun oficialii Chevron. Ei susțin că există o practică standard a industriei, care impune utilizarea unor straturi multiple de ciment şi conducte din oţel pentru a crea o barieră continuă între gura de sondă, rocile şi apele subterane din

D

afora, company owned by businessman Gheorghe Călburean, was selected by Chevron for drilling services for three areas of Vaslui County. According to Mediafax media agency, the value of the contract is USD 10.38mln.

“Chevron chose to cooperate with Dafora, because first of all we have the necessary experience, but also because we comply with the highest standards in the industry, to which Chevron is aligned”, Dafora officials commented. The company plans to start the drilling of a shale gas exploration well in Vaslui County.

Based on the current concession agreements issued by the Government of Romania, Chevron Romania Exploration and Production scheduled for 2013 only exploration activities in EV-2 block, in Vaslui area. Chevron representatives stated for energynomics.ro that drilling activities would take place under proper environmental protection.

Safe exploration “The development of natural gas from shale can be done safely with the help of properly de-

apropiere. Astfel, apa utilizată în cadrul operaţiunilor de forare şi finalizare, precum şi orice alte fluide revenite la suprafaţă sunt izolate de pânza freatică.

Oficiali din partea Dafora au explicat pentru energynomics.ro că explorarea gazelor naturale din argilite se bazează pe aceeași tehnologie de foraj utilizată de zeci de ani în industria globală pentru a explora gaze naturale din surse convenționale. În proiectul de la Vaslui se va fora cu o instalație electrică cu o capacitate de 320 tone metrice prin procedeul de foraj rotativ și utilizarea sistemului de acționare Top Drive. În prim plan într-o operațiune de forare este siguranța operațională. “Nu vorbim aici despre hârtii, cifre sau măsurători. Este pur și simplu dorința și obiectivul nostru să mergem la muncă sănătoși și să ne întoarcem acasă la fel de sănătoși”, spun experții Dafora. Apoi, tehnologia tot mai avansată ajută în chestiunile legate de protecția mediului înconjurător - “mai mult decât a ne feri să poluăm, acționăm pentru a aduce beneficii naturii și mediului prin diferitele programe de îmbunătățire pe care le desfășurăm.”

signed and maintained wells and of a rigorous monitoring system.

Protecting aquifers that contain drinking water is essential, and a wellhead properly designed and built is the main way to protect the groundwater”, Chevron officials say. They claim that there is a standard practice in the industry, which requires the use of multiple cement layers and steel pipes to create a continuous barrier between the wellhead, rocks and groundwater nearby. Thus, water used in drilling and completion operations, as well as any other fluids returned to surface are isolated from groundwater.

Explorarea gazelor naturale din argilite se bazează pe tehnologia de foraj utilizată de zeci de ani pentru a explora gaze naturale din surse convenționale.

Shale gas exploration is based on the same drilling technology used for decades in the global industry to explore natural gas from conventional sources.

Q4 2013

oil & Gas

| afaceri / deals Credit pentru dezvoltare Recent, Dafora a anunțat că intenţionează să împrumute 6,4 milioane de euro de la Banca Transilvania pentru finanţarea activităţii.

Din suma totală, 17,65 milioane de lei urmează să fie folosiţi pentru finanţarea activităţilor de foraj, 6,65 milioane de lei pentru finanţarea unor datorii

aferente lucrărilor de construcţii, iar 4,4 milioane de lei pentru finanţarea activităţii curente pe contracte determinate.

Dafora execută servicii de foraj pentru petrol, gaze naturale şi ape geotermale, lucrări de probe producţie şi workover, dar şi servicii de mentenanţă şi transport pentru echipamentele de foraj. Dafora a contractat majoritatea lucrărilor de foraj pentru companiile internaţionale implicate în acest sector pe piaţa din România.

Afaceri în creștere Compania a raportat pentru primul semestru o cifră de afaceri de 90,54 milioane lei, cu 23,8% mai mare faţă aceeaşi perioadă din 2012, şi pierderi în urcare cu 85,8%, la 10,11 milioane de lei.

Gheorghe Călburean deţine aproape 49,9% din acţiunile Dafora. În acţionariatul companiei se regăseşte şi firma Foraj Sonde Craiova, controlată de oamenii de afaceri Marius şi Emil Cristescu, și care deţin 13,67% din titlurile Dafora.

Pe lângă sectorul de petrol şi gaze, grupul Dafora mai este activ în construcţii, prin compania Condmag, precum şi în procesarea cărnii prin companiile Măcelăriile Mediaş şi Salconserv.

64

Dafora officials explained for energynomics. ro that shale gas exploration is based on the same drilling technology used for decades in the global industry to explore natural gas from conventional sources. In the Vaslui project an electric installation will be used for drilling, with a capacity of 320 metric tons through the process of rotary drilling and using the Top Drive system.

The most important in a drilling operation is operational security. “We are not talking here about papers, figures or measurements. It’s only our desire and objective to go to work healthy and go back home equally healthy”, Dafora experts say. Then, the advanced technology helps in matters related to environmental protection” – “more than to keep us from polluting, we act to bring benefits to the nature and environment through the various improvement programs we develop”.

Development loan Dafora has recently announced that it was planning to borrow EUR 6.4mln from Banca Transilvania to finance its activity. Of the total amount, RON 17.65mln will be used to finance drilling activities, RON 6.65mln to finance certain debts related to construction works and RON 4.4mln to finance the current activity for particular contracts.

Dafora executes drilling services for oil, natural gas and geothermal waters, production tests and workover, but also maintenance and transport services for drilling equipment. Dafora has contracted most drilling works for the international companies involved in this sector on the Romanian market.

Growing business The company reported for the first half a turnover of RON 90.54mln, by 23.8% higher compared to the same period of 2012, and losses rising by 85.8%, to RON 10.11mln.

Gheorghe Călburean owns almost 49.9% of Dafora shares. The company’s ownership structure also includes the company Foraj Sonde Craiova, controlled by businessmen Marius and Emil Cristescu, who own 13.67% in Dafora.

Besides the oil and gas sector, the Dafora group is also active in the construction sector, through Condmag, as well as in the sector of meat processing through companies Măcelăriile Mediaş and Salconserv.

DSV - soluții inteligente de transport și logistică peste tot în lume.

Global Transport and Logistics

oil & Gas

| opinie / opinion

O sarcină dificilă înaintea companiilor de explorare și producție A Challenging Task Ahead Of Investors In Romanian E&P

E Gábor Zelei, Managing Director / director executiv Panfora Oil & Gas

ste cunoscut că resursele dovedite de hidrocarburi se vor epuiza pe termen mediu, iar înlocuirea lor cu unele noi nu este garantată și nu va veni de la sine. Pentru aceasta, este nevoie de investiții considerabile pe termen lung și de o planificare atentă și detaliată. În cazul României, producția de țiței a înregistrat o tendință descendentă în ultimele decenii, iar eforturile ultimilor ani au avut ca scop mai degrabă stabilizarea nivelului producției. În ceea ce privește gazele naturale, România are o producție notabilă în raport cu nivelul consumului, dar nici aceasta nu este garantată pe termen lung. Cel mai mare producător de gaze naturale al țării a dezvăluit recent că rezervele sale certe ar asigura consumul intern pentru o perioadă de circa 11 ani. În industria petrolului și gazelor, acest interval nu este considerat îndelungat.

Așadar, este imperativă începerea explorării de noi resurse. România are nevoie să își pregătească viitorul în domeniul energetic acum, nu să aștepte până când resursele sale se apropie de epuizare.

38 milioane de dolari pentru investiții în 2013 Panfora Oil & Gas, filială a MOL Group dedicată activităților de explorare și producție în România, a început deja aceste pregătiri. Grupul MOL a câștigat drepturile pentru trei perimetre din România în cadrul Rundei X de licitație organizată de Agenția Națională pentru Resurse Minerale. Acordurile de concesiune pentru perimetrele EX-1 Voivozi, EX-5 Adea și EX-6 Curtici au fost semnate în luna aprilie a anului 2011, iar acordul pentru perimetrul EX-6 Curtici a fost ratificat

66

I

t is common knowledge the current hydrocarbon resources are facing depletion on the medium term and replacing them is not to be taken for granted. It will require long-term, sizeable investments and detailed, careful planning. In the case of Romania, the oil production of the country has been declining steadily in the last decades and it has been a challenge to keep it stable in the past few years.

The natural gas production, albeit considerable compared to Romania’s consumption, is also not guaranteed to last. The country’s largest natural gas producer has recently disclosed that its proven reserves account for around 11 years of annual consumption. This is not very long, in the oil & gas industry. It is time that new resources to be explored. Romania needs to prepare its energy future now, not wait until current resources are close to depletion.

USD 38 million for investments in 2013 Panfora Oil & Gas, a subsidiary of the MOL Group dedicated to E&P activities in Romania, is doing just that. MOL Group won three Romanian perimeters in the X bid round organized by the Romanian National Agency for Mineral Resources. The concession agreements for these three blocks, namely EX-1 Voivozi, EX-5 Adea, EX-6 Curtici were signed in April 2011, and the agreement for EX-6 Curtici was ratified by the Romanian Government in late 2012.

Panfora Oil & Gas has an investment budget allotted for E&P in Romania this year amounting to USD 38 million, depending on the ratification

de către Guvernul României la sfârșitul anului 2012.

Panfora Oil & Gas are un buget de investiții în România în acest an de 38 de milioane de dolari, iar execuția acestuia depinde și de ratificarea acordurilor pentru celelalte două perimetre. Compania este singurul titular al acordului pentru Perimetrul Ex-6 Curtici, cu o suprafață de 1.226 kilometri pătrați, în special pe raza județului Arad. Panfora Oil & Gas intenționează să desfășoare lucrări pentru hidrocarburi convenționale (petrol și gaze) aflate în formațiuni de roci convenționale. Compania a dobândit dreptul legal de a începe operațiunile odată cu ratificarea acordului de concesiune de către Guvern la finele anului trecut.

Investitorii își asumă toate riscurile și costurile Legea Petrolului stipulează că titularul acordului are un drept de servitute legală asupra terenurilor necesare accesului în perimetrele de explorare sau exploatare. De asemenea, legea prevede că, pentru exercitarea dreptului de servitute, trebuie încheiată

of the other perimeters. The company is the sole title holder of the Ex-6 Curtici Block, which covers 1,226 square kilometers, mainly in Arad County.

This is where Panfora intends to explore for conventional hydrocarbons (oil and natural gas), in conventional rock formations. The company is legally entitled to begin operations since the Romanian Government ratified the concession agreement at the end of last year.

The Petroleum Law stipulates that the title holder of the concession agreement has the easement right for all lands necessary for exploration or exploitation. The law also provides that prior to exercising the land access rights the company and

În România, sunt mii de proprietari/arendași cu care trebuie să negociezi.

In Romania, there are thousands of small landowners/lesees to deal with.

Q4 2013

oil & Gas

| opinie / opinion o convenție între părți pentru stabilirea despăgubithe land-owners have to agree on the applicable rilor. Acesta este un proces de durată. Ca urmare a compensations. This is a lengthy process. Due to particularităților istorice ale proprietății în România, the particularities of the Romanian history, there sunt mii de proprietari/arendași. are thousands of small land-owners/lesees to deal Companiile de explorare și producție de hidrowith. I think that in Romania, investors in E&P have a carburi au astfel o sarcină dificilă. Acesta este un challenging task ahead of them. aspect care ar putea fi luat în considerare de către This is one aspect to be taken into consideration autorități la elaborarea legislației noi în domeniul by authorities when drafting the new energy legisenergiei. Sunt câteva interese care pot lation. There are several interests that may părea divergente, dar de fapt indiseem diverging, but are actually pointing că o direcție comună: statul are in the same direction: the governnevoie de venituri bugetare și ment needs budget revCompania este singurul titular al de securitate energetică, iar enues and energy security, acordului pentru Perimetrul Ex-6 companiile necesită un cawhile the companies need to Curtici, de 1.226 kmp, în special pe dru fiscal stabil, cu niveluri have a stable fiscal framework, raza județului Arad. ale taxării care să stimuleze with taxation rates that need to investițiile și un cadru de stimulate investment, and a regThe company is the sole title holder reglementare care nu pune ulatory framework that does not of the Ex-6 Curtici Block, which covers 1,226 square kilometers, piedici proiectelor prin genehinder investments by generating mainly in Arad County. rarea de costuri inutile și întârziunnecessary costs and delays in the eri în derularea operațiunilor. Vom execution of operations. We will always susține întotdeauna o astfel de aboradvocate for this. It is worth mentioning dare. Merită menționat și faptul că investitorii that the investors in E&P assume all the risks and the în proiecte de explorare și producție de hidrocarburi costs, , but sometimes the reward fall off due to the își asumă toate riscurile și costurile, dar uneori rehigh risks of the exploration activity. compensa nu este pe măsură, ca urmare a riscului de eșec asociat activităților de explorare.

Beneficial projects We plan to draw upon our expertise and track reProiecte benefice cord in the exploration for conventional resources in În ceea ce privește derularea proiectelor noastre the Pannonian basin and make our Romanian projects din România, ne bazăm și pe o experiență îndelungată a success story. We are confident that we can succeed, în explorarea de resurse convenționale în Bazinul Paand the benefits will be shared with the local communonic. Suntem încrezători în reușita proiectelor noastre, nities in Romania, the Government budget as well as de ale căror beneficii se vor bucura atât comunitățile, the employees and contractors of Panfora Oil & Gas. cât și bugetul de stat, respectiv angajații și colaboraWe are at the early stages of seismic data acquisition torii Panfora Oil & Gas. Ne aflăm la începutul etapei de for the Ex-6 Curtici block and we plan to use only the colectare a datelor seismice pentru perimetrul Ex-6 most modern technologies, with a minimum impact on Curtici. Ne propunem să utilizăm exclusiv cele mai mothe environment and the communities, technologies derne tehnologii, cu un impact minim asupra mediului și that have been successfully used also in urban areas. al comunităților, tehnologii care au fost de asemenea Panfora Oil & Gas’ involvement in the life of loutilizate cu succes în zone urbane. cal communities includes, besides protection of Implicarea Panfora Oil & Gas în viața comunităților the environment and the agricultural land on which locale include acordarea de sprijin pentru dezvoltare measuring is planned, the support for economic and economică și socială, pentru a stimula o creștere social development of the respective areas, to spur și dezvoltare durabile, care să asigure viitorul sustainable and durable growth, in order to ensure comunităților. Toate aceste măsuri sunt gândite the future of these communities. All these meaastfel încât să asigure informarea completă și corecsures are designed to ensure correct and complete tă a proprietarilor de terenuri, pe care îi considerăm information of land owners, considered as respected partenerii noștri apreciați și respectați. and appreciated partners.

1.226

Investitorii în proiecte de explorare și producție de hidrocarburi își asumă toate riscurile și costurile..

The investors in E&P assume all the risks and the costs.

68

Proces interminabil cu distribuitorii de benzină Never-Ending Lawsuit With Fuel Distributors După 4 ani, Consiliul Concurenței a câștigat, la Curtea de Apel, procesul cu Petrom pentru amenda dată companiei petroliere în 2010. Consiliul a mai câștigat până acum la Curtea de Apel procesul cu MOL, l-a pierdut pe cel cu Eni și mai sunt în pronunțare cele cu OMV, Lukoil și Rompetrol. Cele șase companii petroliere au fost amendate în ianuarie 2010 pentru că s-au înțeles între ele să scoată de pe piață un sortiment de benzină, ceea ce contravine Legii Concurenței.

After 4 years, the Competition Council has won, in the Court of Appeal, the lawsuit with Petrom for the fine given to the oil company in 2010. The Council has won before in the Court of Appeal the lawsuit with MOL, lost the one with Eni and lawsuits with OMV, Lukoil and Rompetrol are still awaiting court decision. The six oil companies were fined in January 2010 for mutual agreements to remove from the market a range of gasoline, which is contrary to the Competition Act.

Președintele ANRM: redevențele petroliere vor crește Nivelul redevenţelor încasate la bugetul de stat nu sunt corespunzătoare şi vor fi renegociate la sfârşitul anului viitor, a spus Gheorghe Duţu, preşedintele Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM). „Redevenţele vor fi mai mari, nu pot să estimez cu

cât. Toată lumea spune că redevenţele sunt mici.

Redevenţele nu sunt corespunzătoare”, a spus preşedintele ANRM. În 2012, redevenţele colectate de ANRM au fost de 1,2 miliarde de lei.

Namr President: Oil Royalties Will Grow The level of royalties collected to the state budget are not suitable and will be renegotiated at the end of next year, Gheorghe Duţu, President of the National Agency for Mineral Resources (NAMR), said.

“Royalties will be higher, I cannot estimate by how much. Everyone says royalties are low. Royalties are not suitable”, NAMR President said. In 2012, royalties collected by NAMR stood at RON 1.2bn.

Q4 2013

oil & Gas

| interviu / interview

Gehrig Schultz, Prospecțiuni: „O presiune tot mai mare pentru a crește liderii de mâine“ Gehrig Schultz, Prospecţiuni: „High Pressure To Get People To Grow Faster“ Interviu de / Interview by Bogdan Tudorache

F

Pentru Directorul Executiv al Prospecțiuni, Gehrig Schultz, adaptarea la România a fost simplă: americanul de origine germană a găsit aici o mulţime de culturi interesante şi, fiind pasionat de istorie, a studiat în ultimii cinci ani tradiţiile şi obiceiurile pierdute de multă vreme în Occident. El îşi îmbunătăţeşte în mod constant baza de cunoştinţe şi, în prezent, la vârsta de 49 de ani, urmează un program de doctorat în geofizică la Universitatea Bucureşti. Sub conducerea sa, Prospecțiuni şi-a dublat veniturile la fiecare patru ani şi s-a extins pe 12 noi pieţe. Veniturile din 2013 vor depăşi valoarea de 85 milioane de euro, după investiţii anuale de 20 milioane de euro în echipamente şi mult efort depus pentru instruirea şi educarea personalului.

F

or the CEO of Prospecțiuni, Gehrig Schultz, adapting to Romania was easy: the American of German descent found here lots of interesting cultures, and being a history aficionado he studied for the past five years traditions and habits long-lost to the West.

He constantly improves his knowledge pool, and currently, at 49, he follows a Geophysics doctoral program with the University of Bucharest. Under his management, Prospecțiuni doubled revenues each four years and expanded to a dozen new markets.

The 2013 revenues will exceed 85 million euro, after annual investments worth 20 million euro in equipment and a lot of effort into personnel training and education.

70

What are the main challenges that you are facCare sunt principalele provocări cu care vă ing as a general manager of Prospecțiuni? confruntați ca director general al Prospecțiuni?

We’re a growing company, a 60 year-old one, Suntem o companie în creştere, cu o vechime de working in Romania and internationally, but at the 60 de ani, care activează în România şi pe plan intersame time we’re growing very rapidly and we’re naţional, însă în acelaşi timp creştem rapid şi impleimplementing new technologies and methodolomentăm noi tehnologii şi metodologii. Una din cele gies. One of our biggest challenges is getting people mai mari provocări ale noastre este pregătirea oameready to take new levels of responsibility in their nilor pentru a-şi asuma noi responsabilităţi în cariera careers. We have a lot of very experienced people, a lor. Avem mulţi oameni foarte experimentaţi, cu un demographic high from 50 to retirement age in mid vârf demografic de la 50 de ani la vârsta de pensioand top management positions. There`s a group nare, în poziţii din middle şi top management. Există that’s almost absent, the people of 35 to 50. And a un grup aproape absent, persoane cu vârste între 35 very large group of people who are 25 to 35. And şi 50 de ani. Şi un grup foarte mare de oameni cu vârmy problem is projecting who will run this company in ste între 25 şi 35 de ani. Iar problema mea este să 10 years…So our challenge is getting people in their estimez cine va conduce această companie peste 10 20s and 30s experienced, trained, with the abilities ani... Aşa că provocarea este de a-i transforma pe cei to step into the area of responsibility very early in cu vârste de 20-30 de ani în oameni experimentaţi, their careers. instruiţi, cu capacităţi de a intra în zona de responsaIn 2009 we did about 35 million euro of sales, bilitate foarte devreme în carierele lor. În anul 2009 this year we’ll be above 85 million euro of sales. am avut vânzări de aproximativ 35 milioane de euro, We’ve tripled the amount of sales, and iar anul acesta vom avea vânzări de peste 85 if four years ago we needed four milioane de euro. Am triplat volumul vânoperation managers, today we zărilor, iar dacă acum patru ani aveam need nine. nevoie de patru directori de operaţiÎn trei ani, am triplat volumul Also the complexuni, în prezent avem nevoie de nouă. vânzărilor, iar în acest an vom ity of management deDe asemenea, complexitatea avea vânzări de peste 85 de mand grew, even in areas sarcinilor de management a crescut, milioane de euro. such as accounting and rechiar şi în domenii precum contabiliIn three years we’ve tripled the source management. This tatea şi managementul re­­­sur­selor. amount of sales and this year year we’ve worked in RoAnul acesta am lucrat în România, we’ll be above 85 million mania, Senegal, Morocco, Senegal, Maroc, Georgia, Tadjikistan, euro of sales.

Georgia, Tajikistan, Bulgaria and Bulgaria, iar apoi am înfiinţat noi afaceri în then we’ve set up new businesses Myanmar, Mauritius și Singapore. Acum patru in Myanmar, Mauritius and Singapore. Four ani aveam afaceri în România, Bulgaria și Iran... aşa că years ago we had businesses in Romania, Bulgarpresiunea de a obţine oameni care să crească foarte ia and Iran... so the pressure of getting people to repede este mare. În prezent, avem 3.600 de angajaţi, grow very quickly is high. din care 560 în domenii tehnice – geologi, fizicieni, chiNow we have 3,600 employees, of which 560 mişti, 300 de persoane în profesii - suport – economişti, technical people- geologists, physicists, chemists, contabili, mecanici, şi aproximativ 2.600 de persoane 300 people in supporting professions- economists, care lucrează pe teren. La începutul anului viitor, vom accountants, mechanics, and about 2,600 people angaja aproximativ 4-500 de persoane. working in the field. We will hire early next year about 4-500 people.

Vă confruntaţi şi cu o lipsă a instruirii şi educaţiei în România?

Do you also witness a lack in training and eduNu, ceea ce vedem că se întâmplă în educaţie este cation in Romania? că tinerii ies din universităţi foarte bine pregătiţi în No, the thing we see with education is that young ceea ce priveşte teoria, însă nu au neapărat abilităţi people get out of universities very well equipped in în practică şi afaceri. Astfel, acum câţiva ani am cumtheory, but not necessarily well equipped in practipărat pachetul majoritar într-o companie de training

85

Tinerii ies din universităţi foarte bine pregătiţi în ceea ce priveşte teoria.

Young people get out of universities very well equipped in theory.

Q4 2013

oil & Gas

| interviu / interview și educaţie continuă, numită Codecs. Iar primul lucru pe care l-am făcut pentru Prospecţiuni împreună cu Codecs a fost Centrul de Dezvoltare Profesională, al cărui scop este de a prelua proaspeți absolvenți şi a-i pregăti pentru afaceri în patru luni.

140 Până la sfârşitul anului 2016 intenţionăm să ducem compania la venituri de 140 milioane de euro.

By the end of 2016, we intend to take the company to a revenue of 140 million euros.

Care sunt obiectivele dumneavoastră, în calitate de director general al Prospecţiuni, pentru perioada următoare?

Pe termen scurt, obiectivele noastre sunt de a executa contractele pe care le avem. Acestea ne ţin întreaga capacitate ocupată până la mijlocul anului 2014. Următorul mare obiectiv pentru noi: anul viitor vom adăuga două noi grupuri operaţionale în companie, extinzându-ne capacitatea cu aproximativ 20%.

Avem o nouă afacere, numită carotajul puțurilor, care presupune măsurători înăuntrul puțurilor existente, afacere care va fi funcţională în ianuarie 2014 şi care reprezintă un mare obiectiv pentru noi.

Pe termen mai lung, până la sfârşitul anului 2016 intenţionăm să ducem compania la venituri de 140 milioane de euro. În 2009 am avut obiectivul pe patru ani de a dubla veniturile la 70 milioane de euro, iar la sfârşitul anului 2012 ne-am stabilit un nou obiectiv pe patru ani, de a dubla cifra din nou, la 140 de milioane de euro.

Care sunt rezultatele activităţii dumneavoastră la Prospecţiuni de care sunteţi cu adevărat mândru?

Contribuţia pe care o aducem la dezvoltarea tinerilor profesionişti. Acest lucru înseamnă parţial doar a oferi oportunităţi tinerilor, însă este şi o oportunitate pentru a avea un impact timpuriu în carierele lor. Unul din lucrurile care sunt pur şi simplu oribile pentru tinerii profesionişti este să termine facultatea, să fie plini de entuziasm, să vină, iar munca lor să fie lipsită de sens. Şi ceea ce mă face mândru este că datorită creşterii noastre avem nevoie să creştem oameni pentru viitor.

Aducem contribuţii nu numai pentru Prospecţiuni, dar şi pentru industria geofizică, însă cred că aducem o contribuţie şi pentru ţară.

Care sunt principalii indicatori de performanţă pe care îi urmăriţi pentru acest an? Dar pentru perioada următoare?

Noi lucrăm într-un sistem cu 10 indicatori - cheie de performanţă. Trei dintre aceştia sunt legaţi de performanţă în sănătate şi siguranţă. Scopul nostru este

72

cal and business-ready skills. So a few years ago we bought majority shareholding in a university and continuing education company called Codecs. And the first things that we did for Prospecțiuni with Codecs was the Professional Development Center whose purpose is to take fresh graduates and make them business-ready in four months.

What are your goals, as general manager of Prospecțíuni, for the next period?

In the short run, our goals are executing the contracts that we have. They keep all of our capacity busy until the middle of 2014. The next big goal for us: next year we’re adding two new operation groups in the company, expanding our capacity by about 20%. We have a new business called well logging, which makes measurement inside the existing wells, and that will be fully functional in January 2014 and it’s a big goal for us.

In longer term, by the end of 2016, we intend to take the company to a revenue of 140 million euros.

In 2009 we took the four-year goal of doubling to 70 million euros, and at the end of 2012 we set a new four-year goal of growing double again, to 140 million euros.

Which are the results of your work at Pros­ pecțiuni that you’re really proud of?

The contribution we’re making to developing young professionals. That is partly just giving people opportunities, but it’s also the opportunity for them to make an early impact in their career. One of the things that’s just horrible for young professionals is to get out of college, be full of enthusiasm, and come in and their job is meaningless. And what makes me proud is that because of our growth we need to grow people for the future. We’re contributing not only to Prospecțiuni, and to the geophysical industry, but I think that we also contribute to the country.

What are the main KPI’s that you’re following for this year? How about the next period?

We operate on a system of having 10 KPIs. Three of those are related to health and safety performance.

Our goal is to have the safest workplace that we can provide. Three of KPIs are in people development.

The others are financial. We’ve been continuously profitable - our profits are usually equal or superior to our competitors but we have some expenses that

de a avea cel mai sigur loc de muncă pe care îl putem oferi. Trei dintre indicatorii - cheie de performanţă ţin de dezvoltarea oamenilor.

Ceilalţi sunt de natură financiară. Am fost tot timpul pe profit – profiturile noastre sunt de obicei la acelaşi nivel sau superioare faţă de competitorii noştri, însă avem unele cheltuieli pe care concurenţii noştri nu le au.

Prospecţiuni a investit până la 20 de milioane de euro în noi echipamente. Avem investiţii enorme în extinderea companiei, dar ne asigurăm că avem echipamente de ultimă oră la nivel mondial. De asemenea, am investit foarte mult în dezvoltarea structurii procedurale a companiei noastre. De exemplu, am implementat SAP pentru contabilitate, iar în fiecare an adăugăm noi module la platformă. Suntem una dintre puţinele companii de servicii geofizice care au certificare ISO pentru fiecare parte a afacerii. De asemenea, investim în îmbunătăţirea continuă. O parte din management, inclusiv eu, suntem studenţi... la management. Citim Harvard Business Review în fiecare lună şi decupăm articole pentru a le împărtăşi cu ceilalţi. Chestionam angajaţii pentru feedback şi le oferim idei.

Cum au evoluat marjele de profit în anii de criză?

Marja s-a redus. Anul 2010 în special a fost un an foarte dificil. Foarte competitiv, cu niveluri mai ridi-

our competitors do not. Prospecțiuni has been investing up to 20 million euro a year into new equipment. We have a huge investment into expanding our company and making sure that we have worldwide state-of- the- art equipment. We’ve been also investing a lot into developing the procedural skeleton of our company. We implemented SAP for accounting,

Scopul nostru este de a avea cel mai sigur loc de muncă pe care îl putem oferi.

Our goal is to have the safest workplace that we can provide. for example, and each year we add new modules to the platform. We’re one of the few geophysics service companies that have every part of the business ISO certified.

We also invest in continuous improvement. A part of the management including myself are students… of management. We’re reading Harvard Business Review every month and we’re tearing up articles to share with people. We survey our employees for feedback, and supply them with ideas.

Q4 2013

oil & Gas

| interviu / interview cate de concurenţă... Iar răspunsul nostru în această perioadă a fost să facem mai mult cu ceea ce aveam.

De exemplu, am început operaţiunile non-stop în România. Am folosit aceleaşi echipamente, însă lucrând noaptea în activitatea noastră nu înseamnă dublarea producţiei, ci doar o majorare cu 60%... Însă 60% în plus, cu doar 20% din oameni, ne-a ajutat.

Aţi lucrat în toate colţurile lumii. Care sunt principalele diferenţe între România și alte ţări, în ceea ce priveşte resursele sale principale?

România este foarte bogată în resurse, datorită istoriei sale geologice, are o bogăţie de petrol şi gaze şi diferite minerale. România este una dintre puţinele țări norocoase care au petrol şi gaze, resurse minerale, agricultură şi destul de multă natură rămasă. Pentru resursele minerale, nord-vestul României, Baia Mare, Cavnic sunt foarte bogate: plumb, zinc, argint şi alte metale. Munţii Apuseni sunt cunoscuţi pentru rezervele de aur, fiind posibilă descoperirea unor mari rezerve. Există unele rezerve de cupru în estul Carpaţilor care sunt interesante. Transilvania, Crișana, Banat, Oltenia, Moldova, toate au petrol şi gaze la diverse adâncimi şi structuri.

How did the general market profit margins evolve during crisis years?

The margin became tighter, particularly 2010 was a very difficult year. Very competitive, higher levels of competition…And our response during that time was to do more with what we had. For example, we started our first 24 hours operations in Romania.

We used the same equipment, but working at night in our business doesn’t mean that you double production, but just adding 60%...But 60% in addition to only 20% people helped us.

You have worked all over the globe. What are the main differences regarding Romania, as compared to other countries, in terms of its main resources?

Romania is very rich in resources, because of its geologic history it has a wealth of oil and gas and different minerals. Romania is one of the few lucky countries that has oil and gas, minerals, agriculture and quite a lot of nature left. For minerals, the northwest of Romania, Baia Mare, Cavnic, are very rich: Led, zinc, silver and other metals. The Apuseni mountains are known for gold reserves, with large possible re-

Ce vă place şi ce nu vă place la România?

What do you like and dislike about Romania?

Îmi place să fiu aici, este o ţară foarte interesantă şi sunt multe de văzut şi învăţat. Am un interes deosebit pentru istorie, iar România este o răscruce a atât de multe culturi şi locuri... Conducând prin ţară, puteţi vedea sate diferite, de saşi, de şvabi, chiar şi turci şi tătari în Dobrogea şi mai jos de Tulcea, puteţi vedea mişcarea oamenilor de-a lungul istoriei. La cetatea fortificată de la Biertan se pot vedea încă urme ale atacurilor barbare. De asemenea, tradiţiile sunt atât de bine păstrate. Discutam recent cu o doamnă de origine germană din centrul României – şi eu sunt, desigur, american de origine germană – încă îşi păstrează tradiţiile vii aici, tradiţii care au dispărut în Occident odată ce bătrânii au încetat din viaţă.

Nu-mi place sistemul de parcare din Bucureşti – există o nouă parcare în Piaţa Universităţii, cred că avem nevoie de cel puţin încă zece asemenea. Ţara are nevoie să trimită în mod constant şi repetat mesajul că este un mediu stabil, transparent şi previzibil. Nu trebuie să fie perfectă ca Elveţia, dar dacă este previzibilă putem investi aici pe termen lung.

I like being here, it`s a very interesting country and there’s a lot to see and learn. I have a big interest for history, and Romania is a crossroads of so many cultures and places...You drive around the country and you find different villages, of Saxons, of Schwabs, even of Turks and Tartars in Dobrogea and down by Tulcea... you can see the movement of people across history. At the fortified citadel of Biertan you may see the traces of the barbarian attacks... Also, the traditions are so well maintained.

I was talking recently with a lady of a German descent from central Romania– and I’m of course also an American of a German descent- they still keep all the traditions alive here, traditions that disappeared in West once the elders have passed away.

I dislike the parking system of Bucharest – there is a new parking at Universității, I think we need at least ten more of those.

The country needs to constantly and repeatedly send out the message that this is a stable, transparent and predictable environment. It doesn’t have to be perfect as Switzerland’s, but if it’s predictable we can invest here over the longer term.

74

Se vorbeşte mult despre independenţa energetică în ultima vreme. Credeţi că este realizabilă?

Independenţa energetică necesită un mix energetic, iar România are o poziţie privilegiată, având un mix energetic foarte bine echilibrat şi puternic – care trebuie echilibrat şi în ceea ce priveşte costurile resurselor, impactul asupra mediului şi locurile de muncă pe care le produce.

Cărbunele trebuie să fie echilibrat cu gazele naturale, petrol, energie hidro, vânt, energie solară şi încă o sursă ce poate fi inclusă în acest mix – energia geotermală. Dacă vă uitaţi la BanatCrișana... în Ungaria, fiecare oraş foloseşte energia geotermală pentru termoficare, iar în România din câte ştiu există doar două localităţi care folosesc volume semnificative de energie în acest domeniu.

Ar trebui să ne temem de Rusia din punct de vedere energetic?

Nu, nu cred că teama ar fi o reacţie potrivită.

Cred că ar trebui să fim conştienţi care este cea mai bună afacere în ceea ce priveşte comerţul exterior şi echilibrul energetic pentru România. Ceea ce este important este – şi mereu găsesc acest lucru puţin dificil ca străin – că naţiunea trebuie să acţioneze spre interesul său: ceea ce este bine pentru consumatorii săi şi buzunarele sale. Şi căutarea unor mixuri energetice viitoare.

Care ar fi sfatul dumneavoastră pentru un nou antreprenor care îşi începe acum o afacere în acest domeniu de activitate? În primul rând, să învețe management şi să-și cunoască propriul domeniu. Nu înseamnă doar să aibă idee, trebuie să se hrănească cu informaţii în mod constant pentru următoarea idee şi modalităţi de a-şi desfăşura afacerea.

De fapt, le spun oamenilor tot timpul acest lucru, sunt student al Universitatea Bucureşti şi am intrat în contact cu mulţi studenţi, îmi iau doctoratul în geofizică aici. Am două fiice de vârsta studenţiei, precum şi câţiva tineri prieteni pe care i-am ajutat şi îndrumat de-a lungul carierei lor. Trebuie să înveţe şi să fie pasionaţi, deoarece dacă nu le place ceea ce fac, ce rost are să-şi investească viaţa în ea?

Mă aştept să fiu student până mor, poate nu înscris la o facultate, dar învăţând, deoarece trebuie să mergem mai departe...

serves to be found. There are some copper reserves in eastern Carpathians that are interesting. Transylvania, Crișana, Banat, Oltenia, Moldova, all have oil and gas in various depths and structures.

There`s a lot of talk about energy independence these days. Do you think that’s achievable?

Energy independence requires an energy mix, and Romania is in a very privileged position to have a very well-balanced and strong energy mix – which also has to be balanced between the costs of the resources, the environmental impact and the jobs it produces. Coal has to be balanced with natural gas, oil, hydroelectric, wind, photovoltaic and the one that can be included in this is geothermal energy. If you look at Banat-Crișana… in Hungary, every town is using geothermal energy for district heating, and in Romania as far as I know there`s only two towns that use significant amounts of energy in this field.

Should we be afraid of Russia in energy terms?

No, I don’t see fear as the right reaction. I think we should be aware of what`s the best business in terms of foreign exchange and energy balance for Romania. The big thing is – I always found this a little bit difficult as a foreigner- that the nation has to see its best interest: what’s best for its consumers and his pockets. And look for the future energy mixes.

What would be your advice for a new entrepreneur now starting a business in your field?

Firstly, to be a student of management and a student of their field. It’s not just enough to have an idea, you have to feed yourself constantly with information for the next idea and ways to run your business. Actually I tell that to people all the time, I’m a student at the University of Bucharest and I’ve been involved with a lot of students, I’m getting a Doctorate in Geophysics here. I have two daughters of student age, and some young friends that I helped and mentored throughout their careers. They have to learn and be passionate, because if you don’t like what you’re doing, why the hell are you going to invest your life into it?

I expect to be a student until I die, maybe not enrolled in a university, but learning, because you have to keep going...

Independenţa energetică necesită un mix energetic, iar România are o poziţie foarte privilegiată.

Energy independence requires an energy mix, and Romania is in a very privileged position.

Q4 2013

oil & Gas

| interviu / interview

Investiţii. Investiţii.

Investiţii. Așa sună planul de viitor pentru GSP Investments. Investments. Investments.

That’s How Gsp’s Future Plan Sounds Like Marius Lefter Senior Editor energynomics.ro

76

Î

nainte de împlinirea unui deceniu de la înfiinţare, Grup Servicii Petroliere (GSP) este cea mai de succes afacere românească. GSP este furnizor de servicii integrate pentru industria marină de petrol şi gaze în întreaga lume, cu servicii care necesită o înaltă calificare tehnică precum foraje și construcţii marine, servicii de asistenţă cu nave specializate, intervenţii şi reparaţii de sonde sau servicii de construcţii submarine.

Drumul a fost plin de muncă și satisfacții. În 2004, anul înfiinţării, GSP pornea la drum cu șase platforme mobile de foraj marin operate în cadrul unui contract de bareboat şi o flotă compusă din cinci nave de asistenţă pentru perimetrele marine. În prezent, GSP operează şapte platforme de foraj marin, zece nave de asistenţă (cinci AHTS, trei PSV, o navă pentru schimbul de personal şi o navă MEDEVAC), trei nave pentru construcţii marine şi două macarale plutitoare de mare capacitate (1800 tone, respectiv 100 tone), o flotă de echipamente robotizate comandate de la distanţă pentru lucrări şi inspecţii submarine (ROV), echipamente de trenching şi de scufundare în saturaţie.

Cum a apărut ideea unei companii românești integrate în acest sector de activitate, într-o perioadă când sectorul nu era foarte deschis inițiativelor private locale de acest tip?

GSP a luat fiinţă într-un moment propice, la dezvoltarea afacerii contribuind în mod determinant existenţa unei forţe de muncă experimentate, şi mă refer aici la pionierii forajului marin românesc. În 2004, ca urmare a privatizării Companiei Naţionale de Petrol (Petrom), GSP a angajat 90% din personalul filialei de foraj marin Petromar – specialiştii în foraj, mentenanţă, echipajele marine, personalul din proiectare şi suport la uscat – preluând cu acest prilej şi şase platforme de foraj marin, cinci nave de asistenţă şi o macara plutitoare.

GSP a activat în primii ani de existență ca furnizor de servicii de foraj, însă pe măsură ce au apărut noi oportunități în industria de petrol și gaze, compania și-a diversificat gama de servicii, ajungând în prezent să ofere servicii integrate în următoarele domenii: foraj marin, construcţii marine, nave de asistenţă, intervenţii şi reparaţii sonde/abandonare sonde şi dezafectare/demontare a construcţiilor marine, construcţii hidrotehnice, proiectare, instalaţii submarine, servicii de fabricaţie structuri metalice pentru fundaţiile eolienelor şi instalare/dezvoltare/întreţinere a parcurilor eoliene marine, instruire.

B

efore the anniversary of a decade of existence, Grup Servicii Petroliere (GSP) is the most successful Romanian business. GSP is a provider of integrated services for the offshore oil and gas industry worldwide, with services that require high technical qualification, such as offshore drilling and construction, support services with specialized vessels, well intervention and repair or subsea construction services.

The road was full of work and satisfaction. In 2004, year of establishment, GSP started its activity with six mobile offshore drilling platforms operated under a bareboat contract and a fleet consisting of five support vessels for offshore blocks. Currently, GSP operates seven offshore drilling platforms, ten support vessels (five AHTS, three PSV, a crew vessel and a MEDEVAC vessel), three marine construction vessels and two large capacity floating cranes (1800 tons, respectively 100 tons), a fleet of remote controlled robotic equipment for submarine works and inspections (ROV), trenching and saturation diving equipment.

How did it occur to you the idea of an integrated Romanian company in this sector of activity, in a period when the sector wasn’t very open to local private initiatives of this kind?

GSP was established in a favourable time, a determinant contribution to business development being brought by the existence of an experienced workforce, and I refer here to the pioneers of Romanian offshore drilling. In 2004, as a result of privatization of the National Oil Company (Petrom), GSP hired 90% of the personnel of the offshore drilling subsidiary Petromar – specialists in offshore drilling, maintenance, equipment, the personnel from onshore design and support – also taking over on this occasion six offshore drilling platforms, five support vessels and a floating crane.

GSP has worked in the early years of existence as a drilling service provider, but as new opportunities occurred in the oil and gas industry, the company has diversified its range of services, currently managing to provide integrated services in the following areas: offshore drilling, marine construction, support vessels, well intervention and repair/ well abandonment and decommissioning/ dismantling of marine construction, hydro-technical construction, design, subsea installations, services of fabrication of metallic structures for wind power plants foundations and installation/ development/ maintenance of marine wind farms, training.

Gabriel Comănescu președinte Grup Servicii Petroliere Gabriel Comănescu Grup Servicii Petroliere, president

Q4 2013

oil & Gas

| interviu / interview

Cum au decurs, pe scurt, primii ani de activitate, când GSP a pătruns pe această piață competitivă, dominată de companii străine care dețin capital, tehnologie și reputație? În industria de petrol, reputaţia contractorilor de servicii se clădeşte pe realităţile din operare, asfel că primele proiecte sunt esențiale pentru că trebuie să dovedești că ești un partener de încredere. Rezumată în numai câteva cuvinte, reţeta de succes a GSP poate părea simplă: investiţii, perfecţionarea forţei de muncă, armonizarea strategiei de dezvoltare la pulsul şi nevoile pieţei internaţionale, standardizarea proceselor, audituri, certificări. Nu este simplu, este nevoie de pasiune și de o bună cunoaştere a dome-

În industria de petrol, reputaţia contractorilor de servicii se clădeşte pe realităţile din operare.

In the oil industry, the reputation of service contractors is built on operating realities, niului, de care petroliştii şi specialiştii maritimi cu care am pornit la drum au dat dovadă în permanență.

Pe lângă atuul reprezentat de forța de muncă, strategia de investiții s-a dovedit de asemenea o mișcare potrivită. La început am decis să investim în retehnologizarea flotei pe care GSP o opera în cadrul contractelor de bareboat. Flota deţinută şi operată de GSP în prezent, alături de bazele de operaţiuni,

78

Can you briefly tell us how did the first years of activity go by, when GSP entered this competitive market, dominated by foreign companies which have capital, technology and reputation?

In the oil industry, the reputation of service contractors is built on operating realities, so the first projects are essential, because you must prove that you are a reliable partner. Summarized in a few words, the recipe for success of GSP may seem simple: investments, improving labour force, harmonizing the development strategy with the pulse and needs of the international market, process standardization, audits, certifications.

It’s not easy, it takes passion and a good knowledge of the field, which has permanently been proven by the offshore oil specialists with whom I started this business. Besides the advantage represented by labour force, the investment strategy has also proven to be a suitable move. At first we decided to invest in the upgrade of the fleet operated by GSP under bareboat contracts. The fleet currently owned and operated by GSP, along with operation bases and the training centre, have been developed within an investment program totalling at this time almost USD 1bn. And this amount does not include the marine construction programs we are considering.

What was the first local contract signed by Grup Servicii Petroliere?

OMV Petrom, Midia Resources and Melrose Resources have been the first contractual partners of GSP, and operations consisted of drilling activities in

de centrul de instruire, au fost dezvoltate în cadrul unui program de investiţii ce însumează la această oră aproape 1 miliard de dolari. Şi această sumă nu include proiectele de construcţii navale pe care le avem în vedere.

the Black Sea, in the continental shelves of Romania, Bulgaria and Turkey. Although we became the regional leader in the offshore drilling industry, we considered from the very start the drilling opportunities outside the local market – from the Persian Gulf, Mediterranean Sea to the North Sea and Gulf of Mexico.

Care a fost primul contract local semnat de Grup Servicii Petroliere?

What was the first international contract for OMV Petrom, Midia Resources şi Melrose ReGSP? sources au fost primii parteneri contracThere have been simultaneous contuali ai GSP, iar operațiunile au contracts, concluded with several compastat în activități de foraj în Marea nies which had exploration and exNeagră, în platourile continenploitation licenses. Clients tale ale României, Bulgariei şi from 2004 are also current Turciei. Deși am devenit liderul clients.

In the meantime, other investiții în flotă, bazele de operaţiuni și centrul de instruire. regional al industriei de foraj giants have become our clients, marin, am luat în considerare such as Gazprom, Pemex, TPAO investments in fleet, operation de la bun început oportunităţile or E.ON. The industry in which bases and instruction center de foraj în afara pieţei locale - de GSP activates is extremely comla Golful Persic, Marea Mediterană, petitive, but once you successfully până la Marea Nordului și Golful Mexic. end your project it’s very likely that the respective client resorts to your serCare a fost primul contract internațional penvices again. tru GSP? Au fost contracte simultane, încheiate cu mai How did a Romanian company manage to be a multe companii care deţineau licenţe de explorare şi contractor for the oil division of Gazprom, in plaexploatare. Clienţii din 2004 sunt şi clienţi actuali. ces and in operations that no other Romanian Între timp la aceştia s-au mai adăugat giganţi preprofile company achieved to perform? cum Gazprom, Pemex, TPAO sau E.ON. Industria în Just as we became contractors for OMV Petrom, care GSP activează este una extrem de competitivă, TPAO, PEMEX: we participated in international aucînsă odata ce îți închei proiectul cu succes este foartions, we submitted commercial and technical bids.

1 mld./bln.

Q4 2013

oil & Gas

| interviu / interview te posibil ca respectivul client să apeleze din nou la serviciile tale.

Grup Servicii Petroliere (GSP) este o companie autohtonă care oferă servicii integrate de foraj marin pentru industria de petrol și gaze. Compania, înființată în 2004, deține șase platforme marine, operează o flotă de vase multifuncționale, macarale de uscat și două macarale plutitoare.

Grup Servicii Petroliere (GSP) is a Romanian company providing offshore integrated services for oil and gas industry. The company, established in 2004, operates six offshore drilling rigs, several multifunctional vessels, a fleet of land cranes and two floating cranes.

80

Cum a ajuns o companie românească să fie contractor pentru divizia de petrol a Gazprom, în locuri și în operațiuni pe care nicio altă companie românească de profil nu le-a făcut?

Tot astfel cum am ajuns să fim contractor pentru OMV Petrom, TPAO, PEMEX: am participat la licitaţii internaţionale, am depus oferte comerciale şi tehnice. Mai există totuși o serie de condiții pe care o companie trebuie să le îndeplinească pentru a putea participa la licitații, iar una dintre ele este aceea de a fi certificat de diverse societăți membre ale Asociaţiei Internaţionale a Societăţilor de Clasificare (IACS).

Practic, aceste organizații, în urma unui audit, îți dau un vot de încredere.

Operatorii trebuie să fie extrem de mobili și adaptabili dacă doresc să supraviețuiască în această industrie. Departamentul nostru logistic, de exemplu, coordonează simultan operaţiuni în Marea Neagră, Marea Mediterană, Marea Nordului, Mexic, Singapore. Prospectăm oportunitățile din piață și suntem prezenţi acolo unde industria are nevoie de noi. Avem o echipă bine pregătită care ne ajută să ne desfăşurăm activitatea în cele mai bune condiţii absolut oriunde, din Pacificul de Nord până în Golful Mexic.

Puteți detalia trăsăturile unuia dintre proiectele de mare anvergură?

Toate proiectele sunt o provocare și trebuie tratate cu maximă seriozitate. Am avut oportunitatea să lucrăm pentru companii de top ca TPAO, Wintershall (parte a grupului BASF), PEMEX, E.ON. Ca să vorbesc puțin și despre operațiuni, o sa mă refer la primul nostru contract cu gigantul rus Gazprom.

GSP a devenit în 2009 contractorul şi managerul de proiect pentru pachetul de servicii care a inclus instalarea conductei submarine pe platforma continentală rusă a Mării Negre, între DzhubgaLazarevskoe-Soci, precum şi realizarea conexiunii între aceasta şi gazoductul intercontinental Rusia – Turcia în dreptul localităţii Gorskz, regiunea Tuapse. Lungimea totală a gazoductului este de 177 kilometri, 159,5 kilometri reprezentând secţiunea submarină. Gazoductul cu diametrul de 20 de inch (530mm) transportă anual 3,8 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

There are however a number of conditions that a company must fulfil to be able to participate in auctions, and one of them is to be certified by various societies members of the International Association of Classification Societies (IACS). Basically, these organizations, following an audit, give you a vote of confidence.

Operators must be highly mobile and adaptable if they want to survive in this industry. For example, our logistics department simultaneously coordinates operations in the Black Sea, Mediterranean Sea, North Sea, Mexico, Singapore. We prospect market opportunities and are present where the industry needs us. We have a well-trained team that helps us operate in the best conditions absolutely anywhere, from North Pacific to the Gulf of Mexico.

Can you provide details on the features of one of the large-scale projects?

All projects are a challenge and they must be treated with the utmost seriousness. We had the opportunity to work for top companies such as TPAO, Wintershall (part of BASF group), PEMEX, E.ON. To speak a little about the operations, I will refer to our first contract with Russia’s giant Gazprom.

GSP became in 2009 the contractor and project manager for the package of services for the installation of the undersea pipeline on the Russian continental shelf of the Black Sea, between Dzhubga-Lazarevskoe-Soci, as well as for building the connection between it and the intercontinental gas pipeline Russia – Turkey by the locality of Gorskz, Tuapse region.

Întrețineți strânse conexiuni cu instituții de învățământ superior tehnic și de management? Ce tip de programe de colaborare aveți cu acestea?

Grup Servicii Petroliere este o prezenţă constantă la târgurile de locuri de muncă, oferă stagii de practică studenţilor de la facultăţi de profil, derulează programe de formare pentru absolvenţi, deţine un centru propriu de instruire şi întreţine relaţii de colaborare cu renumiţi furnizori străini de servicii de perfecţionare şi certificare. Printre partenerii locali se numără Academia navală „Mircea cel Bătrân” şi Centrul Român pentru Pregătirea şi Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale (CERONAV).

The total length of the gas pipeline is 177km, 159.4km representing the submarine section. The gas pipeline with a diameter of 20inch (530mm) annually carries 3.8bcm of natural gas.

Do you maintain close links with higher technical and management education institutions?

What type of collaboration programs do you have with them?

Grup Servicii Petroliere is a constant presence at job fairs, it provides internships for students of profile faculties, carries out training programs for graduates, owns its own training centre and maintains collaboration relations with certain foreign providers of training and certification services. The local partners include the Naval Academy “Mircea cel Bătrân” and the Romanian Maritime Training Centre (CERONAV).

Care sunt motivele pentru care GSP este o companie mai cunoscută în străinătate decât în propria țară?

Lumea petrolului, piaţa petrolului, este o piaţă globală și nu una naţională. GSP nu este foarte cunoscută în rândul publicul larg, dar este normal să fie așa: clienții noștri nu sunt persoane fizice, ci organizații. Companiile petroliere care deţin licenţe de explorare-exploatare ne cunosc. Oferta noastră de servicii are o adresabilitate foarte clară: industria marină de petrol, gaze şi energie regenerabilă.

What are the reasons why GSP is a better known company abroad than in its own country?

The oil world, the oil market, is a global market and not a national one. GSP is not very known among the general public, but it’s normal to be so: our clients are not natural persons, but organizations. Oil companies holding exploration – exploitation licenses know us. Our offer of services has a very clear target audience: the offshore oil, gas and renewable energy industries.

Ce planuri de viitor are GSP? Investiţii. Investiţii. Investiţii. Atât pentru menţinerea poziţiei de lider regional, cât și pentru întărirea poziţiei pe noi pieţe sau intrarea pe piețe noi - cum ar fi operațiunile la mare adâncime.

What are GSP’s future plans?

Investments. Investments. Investments. Both to maintain our position of regional leader and to strengthen our position on new markets, or enter new markets – such as deep operations.

Q4 2013

oil & Gas

| interviu / interview

Scopul e să integrezi HSEQ în activitatea zilnică a afacerii

Making HSEQ a part of the day-to-day business

P

reocuparea companiei pentru oameni și mediu stă la baza regulilor și procedurilor pentru respectarea normelor de Sănătate, Siguranță, Mediu și Calitate (HSEQ). Dar ar trebui HSEQ să fie văzută în contradicție cu realizarea profitului și cu supraviețuirea pe piață?

Am căutat răspunsuri la această întrebare de la Ciprian Marcel Rus, HSEQ Manager la Expert Petroleum.

De ce nu sunt văzuți mereu profesioniștii de HSEQ ca fiind contributori importanți la buna funcționare a companiei?

Pentru că uneori “buna funcționare” înseamnă “felul cum am făcut-o mereu”, a o lua pe scurtătură. În momentul în care oamenii de HSEQ încep să acționeze ca “polițiști”, ei sunt văzuți ca încetinind procesul. Instinctul uman este de a reacționa negativ la schimbările din mediu. Așa e în culturile

82

A

company’s concern for people and for environment is the basis for its Health, Safety, Environment and Quality (HSEQ) rules and procedures. But should HSEQ be seen in conflict with profit-making and market survival? We searched for some answers from Ciprian Marcel Rus, HSEQ Manager at Expert Petroleum.

Why are the HSEQ professionals not always seen by the top management as bringing important contribution to the smooth running of a company?

Because sometimes „smooth running” means „the way we always did it”, taking shortcuts. The moment when the HSEQ people start to act like „policemen”, they are seen as slowing down the process.

The human instinct is to adversely react to changes

reactive, când numai după ce au loc accidente se observă că am fi avut rezultate diferite dacă am fi acționat altfel.

in the environment. It is the case of reactive cultures, when only after the accidents occur they see that things would have been different if only they would have done it differently.

Ce schimbări organizaționale ar trebui făcute pentru a crește performanța departamentului de HSEQ? Un studiu de caz al Asociației Producătorilor de Petrol și Gaze a constatat că pentru a face HSEQ o parte integrantă a activității zilnice a afacerii trebuie, spre exemplu, să subliniezi performanța HSEQ în timpul întâlnirilor cu angajații. Mai mult decât atât, conducerea ar trebui să participe la toate ședințele despre siguranță de pe teren. Alte instrumente adecvate sunt revizuirea investigațiilor incidentelor, comunicarea și susținerea tuturor inițiativelor și realizărilor de HSEQ, includerea obiectivelor de HSEQ în evaluările de performanță pentru manageri și supraveghetori și așteptarea clară că angajații ar trebui să închidă lucrarea dacă situația a devenit nesigură.

Studiul asociației a descoperit că între 1998 și 2000 rata de apariție a incidentelor în rândul angajaților și contractorilor a fost redusă cu 71% pentru totalul incidentelor înregistrate. Rata de economisire și acumularea de profit au fost îmbunătățite datorită pagubelor materiale în scădere, compensațiile medicale și costurile cu asigurările au fost diminuate și s-a observat o rată de înlocuire a muncitorilor mult mai mică.

What organizational changes should be made to raise the performance in a HSEQ department?

A case study of Oil and Gas Producers Association found that to reach the desired result of making HSEQ an integral part of the day-to-day business you need to highlight the HSEQ performance during the employee meetings. Moreover, the management ought to attend all field safety meetings. Other appropriate tools are the incident investigation reviews, communicating and supporting all HSEQ initiatives and accomplishments, the inclusion of HSEQ objectives in performance reviews for managers and supervisors, and making it crystal clear that employees should “shut the job down” if conditions became unsafe.

The study discovered that between 1998 and 2000, the combined employee and contractor incident rates were reduced by 71% for Total Recordable Incidents. The savings rate and profits were enhanced due to less property damage, the medical compensations and insurance costs were reduce and it was observed a much smaller replacement rate for workers.

Cum de se iau decizii de a suprima măsurile HSEQ și cu ce rezultate?

Aceste decizii se iau mai ales în companiile cu o cultură de securitate imatură, unde auzi deseori “Producția este prioritatea noastră!” Trebuie să scăpăm de această mentalitate. Din experiență, ar fi foarte dificil să clasifici pierderile generate de măsurile de HSEQ nepotrivite. Este o componentă HSEQ în toate pierderile. De exemplu, o companie este implicată într-o licitație și are un accident operațional. Din această cauză compania este descalificată. Cum am putea cuantifica prejudiciul adus imaginii sau reputației companiei? Din păcate, beneficiile investiției în HSEQ nu se văd repede și nu sunt sigure. Prin urmare, este greu să motivezi managementul sau acționarii să investească în măsuri de HSEQ. Dacă putem evidenția consecințele care vin lent, sunt nesigure și pozitive, mentalitatea reactivă poate fi schimbată.

How does it happen that decisions to suppress HSEQ measures are being made and with what results?

These actions happen mostly in companies with a young or an immature safety culture, where you often hear „Production is our number one priority!”

We have to get rid of this mentality. From experience, it would be very difficult to rank the losses generated by inappropriate HSEQ measures; there is a HSEQ component in all losses. For example, a company is engaged into a bidding procedure and it suffers a fatality in their operations. Due to this, the company is disqualified. How could we quantify the damage HSEQ did to the company’s image or reputation? Unfortunately, the benefits from investing in HSEQ are not soon and are not certain.

Therefore, it is difficult to motivate management or shareholders to invest in HSEQ measures. If we can highlight the Not Soon, Not Certain and Posi-

Ciprian Marcel Rus Director Managementul Siguranței Ciprian Marcel Rus HSEQ Manager, Expert Petroleum

Q4 2013

oil & Gas

Investigarea succesului este rareori efectuată, de aceea învățăm rar din el.

Investigation of success is rarely undertaken, therefore we rarely learn from it.

84

| interviu / interview Cum am putea crea o cultură HSEQ mai tive consequences, this reactive mentality will be proactivă? changed. În Managementul Siguranței măsurăm rezultatele negative ca indicatori ai succesului, dar nu How we might create a more proactive HSEQ este o măsură pe care ne putem baza cu privire la culture? existența siguranței. Cât anume din succesul nostru In Safety Management we measure injuries and se datorează “siguranței”? Să parcurgem un exemplu negative results as an indication of success, but this al creatorului principiului ETTO: pentru 90% din acis not a reliable measure for the existence of safety. cidente, se presupune că oamenii sunt responsabili How much of our success is due to „Safety”? Let’s în 80-90% din cazuri. Cine sau ce este responsabil browse through an example from the creator of Efpentru restul de 10%? Investigarea eșecurilor este ficiency-Thoroughness Trade-Off Principle: for 90% acceptată ca fiind importantă; vom investiga și vom of accidents, humans are assumed to be responsible învăța de la ea. Pentru 90% din succese, sunt tot in 80-90% of the cases. Who or what is responsible oamenii responsabili în 80-90% din cazuri? Invesfor the remaining 10%? Investigation of failures is tigarea succesului este rareori efectuată, de aceea accepted as important; therefore we will investigate învățăm rar din el. Problema este că accidentele sunt and learn from it. For 90% of successes, are humans mai vizibile. Siguranța nu poate fi atinsă doar prin also responsible in 80-90% of the cases? Investigaînlăturarea hazardului și greșelilor. tion of success is rarely undertaken, therefore we Auzim deseori că toate incidentele pot fi prerarely learn from it. The problem is that accidents venite, dar constituirea unei culturi pro-active sau are more visible. Safety cannot be attained only by gene­rative nu înseamnă că nu vom mai avea incideneliminating hazards and failures. te. Toate incidentele pot fi prevenite numai după We often hear that all incidents can be prece a fost câștigată o perspectivă prin vented, but reaching a pro-active or a investigație. Rareori avem această generative culture does not mean înțelegere înainte de incidente, we will not have incidents. All iniar oamenii sunt de la natură cidents can only be prelipsiți de abilitatea de a elimina vented after they have Pentru 90% din accidente, toate evenimentele imprethe insight gained by invesse presupune că oamenii sunt responsabili în 80-90% din cazuri. vizibile. În cazul în care doi sau tigation. We rarely have this mai mulți factori imprevizibili insight prior to the incidents, For 90% of accidents, humans are se întâlnesc, rezultatele vor fi and humans are by nature unassumed to be responsible in imprevizibile. Potrivit Dr. Robert able to eliminate all unpredict80-90% of the cases.

Long, când comportamentul uman able events. If two or more unîntâlnește un anumit risc, rezultatul predictable factors meet, the result va fi imprevizibil. Deci, trebuie să luăm will be unpredictable. Robert Long, PhD, în considerare un anumit grad de risc și trebuie să states that when human behavior meets certain ne folosim cunoștințele dobândite prin experiență risk, the outcome will be imperfect. So, we have pentru a îmbunătăți constant comportamentele și to take a certain amount of risk and we have to procesele noastre pentru a dobândi excelență în use our knowledge gained through experience to siguranța muncii noastre. constantly improve our behaviors and processes to Unul dintre elementele-cheie necesare pentru a ensure safety excellence in our work. ajunge la o cultură HSEQ mai pro-activă este “facOne of the key elements to reach a more pro-actorul uman”, și un rol important este jucat de către tive HSEQ culture is the „human factor”, and a major top-management. Cât timp departamentul de HSEQ role is played by the top management. As long as nu este văzut ca un loc unde sunt doar costuri, prothe HSEQ department is not seen as a „Cost Center”, gresul poate fi atins. Angajamentul și leadershipul progress can be achieved. Management commitmanagementului este principalul factor, generând ment and leadership is the primary driver, generatimplicarea angajaților cu responsabilitate comună ing employee involvement with shared responsibilbazată pe o comunicare deschisă și onestă. ity based on an opened and honest communication.

90%

RO PEP CA

Romanian Petroleum Exploration and Production Companies Association

13th Tudor Č˜tefan Street, 2nd floor, district 1, Bucharest, 011655 office@ropepca.ro www.ropepca.ro

oil & Gas

| istorie / history

Petrolul sau cum am început să alungăm întunericul fioros Oil Or How We Have Started To Chase Away The Fierce Darkness Marius Furcuța, inginer petrolist la OMV Petrom, este și un pasionat arheolog al istoriei industriei petroliere românești.

Marius Furcuța, oil engineer at OMV Petrom, is also a passionate archaeologist of the Romanian oil industry history.

D

e la începutul industriei petroliere şi până în prezent, în România au fost forate aproximativ 24 000 de sonde de explorare pe uscat şi circa 74 de sonde de explorare în Marea Neagră, cu un metraj total de peste 35 milioane de metri săpaţi. Dintre acestea, 425 de sonde au adâncimi de peste 4.000 de metri şi 18 sonde peste 6.000 de metri. Totul a început însă cu simpla colectare a țițeiului din gropile și șanțurile de suprafață.

Zăcămintele româneşti de hidrocarburi se încadrează între 100 şi 4.800 de metri în profunzime şi au grosimi cuprinse între câţiva metri şi zeci de metri. Rocile purtătoare de hidrocarburi sunt formate de regulă din gresii sau calcare, apariţia apelor naturale fiind împiedicată de cute şi falii. Cele mai importante zăcăminte sunt în platforma Moesia, depresiunile Carpaţilor Orientali şi Meridionali, platforma Panonică şi platoul continental al Mării Negre. Zăcămintele sunt de vârste diferite, de la partea superioară Pliocen (Levantin) la Triasic inferior.

Mai întâi a fost colectarea La început, extracţia ţiţeiului însemna mai mult colectarea acestuia din gropile şi şanţurile de su-

86

F

rom the beginning of the petroleum industry and to date, approximately 24,000 onshore exploration wells have been drilled in Romania and around 74 exploration wells in the Black Sea, with a total footage of over 35mln meters drilled. Of these, 425 wells have depths of over 4,000m and 18 wells – over 6,000 meters. It all started however with the simple collection of oil from surface pits and ditches.

Romanian oil fields have depths ranging between 100 and 4,800 meters and thicknesses ranging between several meters and tens of meters. Hydrocarbon-bearing rocks are usually made of sandstone or limestone, the occurrence of natural waters being prevented by folds and faults.

The most important fields are in Moesia platform, Eastern and Southern Carpathians depressions, the Pannonian platform and on the continental shelf of the Black Sea. Fields are of various ages, from the upper Pliocene (Levantine) to lower Triassic.

At first, oil extraction meant rather its collection from surface pits and ditches, downstream of outcroppings in the Sub-Carpathian area. The technique involves drilling shallow holes in the ground, where

2

3

1 prafaţă, în aval de aflorismentele din zona Subcarpatică. Tehnica implica săparea unor găuri puţin adânci în pământ, unde se strângea păcură. Epuizarea acestor aflorismente a obligat la exploatarea în profunzime a ţiţeiului prin intermediul tehnologiilor preluate din alte sectoare industriale.

Unele progrese au fost realizate atunci când au început să fie săpate gropi, în formă pătrată şi circulară, în funcţie de adâncimea zăcământului.

Astfel au apărut puţurile săpate manual, aşa-zisele “puţuri cu ţambre”. Adâncimea acestor sonde atingea de regulă maxim 150 de metri prin săparea manuală a unui puţ cu un diametru de aproximativ 1,5 metri şi traversarea alternativă a unor strate de argilă, argilă nisipoasă, gresie şi nisip petrolifer. În prima fază, iluminatul se realiza cu ajutorul unui sistem de oglinzi, iar într-un stadiu mai avansat se foloseau lămpile de miner ce prezentau avantajul că în cazul unor infiltraţii de gaze se stingeau, prevenind astfel o posibilă explozie.

Pentru ventilarea puţului se utilizau la început foalele de forjare şi mult mai târziu pompe rudimentare. Coborârea în puţ se făcea cu ajutorul unei găleţi ce servea şi la evacuarea detritusului rezultat în urma excavărilor. Această găleată, le-

heavy oil was gathered. The exhaustion of these outcroppings has forced us to exploit oil deeply through technologies taken over from other industrial sectors. Some progresses have been achieved when it was started to drill holes with square and circular forms, depending on the size of the reservoir.

This is how the hand-dug wells occurred, the so-called “timbering shafts”. The depth of these wells usually reached maximum 150 meters by the manual digging of a well with a diameter of approximately 1.5 meters and the alternative crossing of layers of clay, sandy clay, sandstone and oil sand.

In the first phase, lighting was achieved by using a system of mirrors, and in a more advanced stage mining lamps were used, which had the advantage that in case of gas infiltration they turned off, preventing any possible explosion.

For shaft ventilation they used at first forgebellows and much later rudimentary pumps. Lowering the shaft was done using a bucket that also served to remove detritus resulting from excavation. This bucket, tied to a rope, was acted by a pulley (“crivac”) or animal power. Workers would come down with a minimum of clothing, due to stifling heat that increased with depth, and wearing a me-

1 Ilustrată veche Moreni sonde Old illustration for Moreni wells

2 Metodă veche de extracţie petrol la Buștenari An old method of oil extraction in Buștenari

3

Erupţie de petrol în flăcări la sonda 160 Română Americană de pe platoul ţuicani, Moreni, 1929-1931 Oil eruption on fire at Romanian-American 160 probe, Țuicani plateau, Moreni, 19291931

Q4 2013

oil & Gas

Petroliști de la societatea de petrol IRDP Oilmen from IRDP oil company

| istorie / history

gată de o frânghie era acţionată de un scripete (crivac) sau de forţă animală. Lucrătorii coborau cu un minim de îmbrăcăminte din cauza căldurii sufocante ce creştea odată cu adâncimea, iar pe cap purtau o pălărie metalică foarte grea şi incomodă, precursoarea viitoarei căşti de protecţie. Pereţii puţului astfel săpat erau căptuşiţi cu argilă impermeabilă şi împletituri de răchită împotriva infiltra-

Lucrătorii coborau cu un minim de îmbrăcăminte din cauza căldurii sufocante ce creştea odată cu adâncimea.

Workers would come down with a minimum of clothing, due to stifling heat that increased with depth. ţiilor de apă. Lemnul se constituia că materie primă în consolidarea puțurilor prin utilizarea de ţambre.

Când sursa de petrol era atinsă începea extracţia ţiţeiului, acesta fiind scos cu ajutorul unor găleţi mari. La extragerea unei găleţi de ţiţei, o alta era coborâtă în sondă. Prin aceste metode primitive se puteau extrage şi până la 10 tone de ţiţei pe zi.

Cele mai adânci sonde săpate prin astfel de mijloace au fost la Breaza (320 m) şi la Popeşti - Urlaţi (340 m).

88

tallic hat very heavy and uncomfortable, the precursor of the future helmet.

Shaft walls such dug were lined with impermeable clay and wicker against water infiltration.

Wood was the raw material in consolidating wells by using timber. When the oil source was reached, oil extraction started, being removed by means of large buckets. At the extraction of a bucket of oil, another one was lowered into the well. By these primitive methods up to 10 tons of crude oil was raised per day. The deepest wells drilled by these means were in Breaza (320m) and in Popeşti Urlaţi (340 m).

Who does not know oil? Everyone, especially in the evening when night is falling, quickly running at the lamp from windows or on the table, to light it, to banish the fierce darkness.

(Traian A. Ioniță, weekly publication “Unirea poporului”, Blaj, April 1st 1928)

096

100

104

108

renewables

renewables

| stiri , / news

Altius Fotovoltaic își extinde fabrica de panouri solare Altius Fotovoltaic vrea să mărească linia de producție de panouri solare de la 33 MW pe an la 50 MW pe an. Investiția este estimată la aproape 4 milioane de euro. Fabrica s-a deschis în 2012 cu o investiție de 8 milioane de euro. Compania are comenzi pentru toată capacitatea de producţie până la finalul anului. Producătorul de panouri solare mai are în plan construcția a două parcuri solare, de 5,5 MW și respectiv 2 MW, și a unui parc eolian de 10 MW.

Altius Fotovoltaic Expands Its Solar Panels Factory Altius Fotovoltaic plans to increase its production line of solar panels from 33MW per year to 50MW per year. The investment is estimated at almost EUR 4mln. The factory was opened in 2012 with an investment of EUR 8mln. The company has orders for the entire production capacity until the end of the year. The solar panels producer also plans to build two solar parks, of 5.5MW and 2MW, respectively, and a wind farm of 10MW.

Cel mai mare parc solar din România Green Vision Seven va conecta la rețea cel mai mare parc solar din România, cu o capacitate instalată de 82 MW. Parcul realizat în județul Brașov se ridică la peste 100 milioane de euro și este finanțat în principal prin două credite obținute de la China Development Bank. Dezvoltatorul afirmă că proiectul ar putea fi dezvoltat până la 168 MW, iar o decizie în acest sens va fi luată în 2014.

The Largest Solar Park In Romania Green Vision Seven will connect to the network the largest solar park in Romania, with an installed capacity of 82MW. The park built in Brașov County amounts to over EUR 100mln and is mainly financed through two loans obtained from China Development Bank. The developer says the project has chances of being developed up to 168MW, but a decision in this regard will be made in 2014.

90

Consumatorii industriali pot plăti jumătate din energia regenerabilă folosită România nu trebuie să notifice la Comisia Europeană (CE) scutirea marilor consumatori de energie de la plata certificatelor verzi pentru că nu este ajutor de stat, spune o comunicare CE. Comunicarea contrazice astfel declarațiile autorităților române. OUG 57 conține o clauză temporară prin care marii consumatori de energie plătesc doar jumătate din certificatele verzi aferente necesarului de producţie cu condiţia realizării unor investiţii în eficienţă energetică. Autoritățile naționale au spus că este necesară notificarea instituțiilor europene și acordul acestora înainte de a o putea aplica.

Industrial Consumers Can Pay Half Of The Renewable Energy Used Romania does not have to notify the European Commission (EC) on the exemption of large energy consumers from the payment of green certificates, because it is not state aid, according to an EC communique. The communique thus contradicts the statements made by the Romanian authorities. GEO 57 contains a temporary clause under which large energy consumers pay only half of the green certificates related to the production needs, provided that they make investments in energy efficiency. National authorities said it was necessary to notify the European institutions and to obtain their approval before being able to implement it.

Subvenția pentru energie regenerabilă se diminuează definitiv Schema de sprijin a producătorilor de energie regenerabilă suferă diminuări definitive. Pentru fiecare MWh de energie electrică eoliană vor fi acordate 1,5 certificate verzi până în 2017 şi 0,75 certificate verzi din 2018. Producătorii de energie solară vor primi 3 certificate în loc de 6 pe MWh. Pentru fiecare MWh produs și livrat de o microhidrocentrală se acordă 2,3 certificate verzi în loc de 3. Microhidrocentralele retehnologizate vor primi tot 2 certificate verzi.

Vestas livrează turbinele pentru parcul eolian Crucea Nord Vestas va livra 36 de turbine pentru parcul eolian de 108 MW dezvoltat în Dobrogea de o firmă deținută de STEAG și Monsson Alma. Producătorul danez va începe livrarea în aprilie 2014. Proiectul este estimat la 192 milioane de euro, și va putea genera suficientă energie cât să alimenteze 550.000 de gospodării.

Vestas Delivers The Turbines For Crucea Nord Wind Farm Vestas will deliver 36 turbines for the wind park of 108MW developed in Dobrogea by a company owned by STEAG and Monsson Alma. The Danish producer will start delivery in April 2014. The project is estimated at EUR 192mln and will be able to generate enough energy to supply 550,000 households.

Subsidies For Renewable Energy To Be Permanently Diminished The support scheme for renewable energy producers suffers permanent reductions. For each MWh of wind energy 1.5 green certificates will be granted until 2017 and 0.75 green certificates as of 2018. Solar energy producers will receive 3 certificates instead of 6 per MWh. For each MWh produced and supplied by a micro hydropower station 2.3 green certificates are granted, instead of 3. Upgraded micro hydropower stations will receive 2 green certificates.

Q4 2013

renewables

| analiza˘ / analysis Energia electrică produsă în România Electricity Produced In Romania

nuclear nuclear

250000

hidrocarburi hydrocarbons

200000

biomasă biomass

150000

eoliană wind

100000

hidro water 50000

cărbune coal 0

9

10

11

12

1

2

3

4

2011

5

6

7

8

9

10

11

12

1

2

2012

3

4

5

6

7

8

9

fotovoltaică photovoltaic

2013

Influenţa energiei regenerabile asupra consumului de energie din hidrocarburi Influence Of Renewable Energy On Energy Consumption From Hydrocarbons Dumitru Chisăliţă Expert energie eficientă / Efficient Energy Expert

A

nul 2013 se poate considera anul exploziei utilizării energiei regenerabile pentru producerea energiei electrice.

Producerea energiei electrice din: - energia eoliană a înregistrat o creştere semnificativă în anul 2013; - energia solară (panouri fotovoltaice) şi din biomasă a înregistrat în premieră o producţie care să fie introdusă în SEN;

92

2

013 can be considered the year of explosion of renewable energy use for electricity generation.

Electricity production from: - wind energy recorded a significant growth in 2013; - solar energy (photovoltaic panels) and biomass recorded for the first time a production that was included in the National Power System (NPS);

- energia hidro a prezentat o creştere importantă faţă de anul 2012; - energia nucleară a prezentat un trend constant; - hidrocarburile au prezentat un trend constant; - cărbunele a prezentat o scădere semnificativă (în fapt producerea de energie din cărbune s-a redus ca urmare a scăderii consumului de energie electrică în România, dar şi ca urmare a creşterii energiei produse din energie eoliană şi hidro).

Analizând cantitatea de energie electrică produsă în primele opt luni ale anului 2012 şi 2013 după formele de energie, constatăm că aceasta a scăzut cu 5,9% pe seama reducerii cu cca. 33% a energiei electrice produse din cărbune, dar prezintă creşteri la nivelul tuturor formelor de energie. Scăderea cererii pe piaţă, dar şi scăderea preţului energiei electrice tranzacţionate a determinat modificarea mixului de producere a energiei electrice în anul 2013.

Conform datelor OPCOM, preţul energiei electrice a scăzut în ultimele 20 de luni cu 27%, fapt ce a determinat vânzarea cu prioritate în anul 2013 a energiei cu costuri mici de producţie (hidro şi nucleară), a celei care a beneficiat de subvenţii (energia eoliană şi fotovoltaică), a celei care a beneficiat de facilităţi (gaze folosite în centralele producătorilor de gaze) şi a energiei (indiferent de formă) folosită în centralele care produc şi energie termică. În sezonul rece 2011-2012, în 53 de localităţi au funcţionat sisteme centralizate care au produs energie termică şi electrică pentru 1.600.000 de locuinţe, respectiv cca. 4 milioane de locuitori. Resursele energetice consumate în sisteme au fost: cca. 4 milioane tone de lignit şi cca. 1,1 miliarde mc gaz metan. Aceste centrale vor funcţiona oricum în viitorul apropiat Conform unor statistici, preţul de vânzare al energi-

- hydro energy recorded a significant growth compared to 2012; - nuclear energy posted a steady trend; - hydrocarbons had a constant trend.

Circa 4 milioane de locuitori, din 53 de localităţi, folosesc energie termică și electrică produse în sisteme centralizate.

Approximately 4 million inhabitants, in 53 localities, consume heat and electricity produced by centralized systems.

- coal presented a significant decline (in fact coal-fired energy generation fell due to lower electricity consumption in Romania, but also as a result of increased energy produced from wind and hydro sources).

Analysing the amount of electricity produced in the first eight months of 2012 and 2013 in terms of energy forms, we notice that it fell by 5.9%, amid the decline by approximately 33% in coal-fired electricity, but presenting growths at the level of all forms of energy.

The lower demand in the market, but also the decrease in the price of electricity traded, determined the change in the electricity generation mix in 2013.

According to OPCOM data, electricity prices fell in the last 20 months by 27%, which resulted in the sale with priority in 2013 of energy with low production costs (hydro and nuclear), of that which benefited from subsidies (wind and solar energy), of that which benefited from incentives

Ian-Aug 2012

Ian-Aug 2013

Evoluţia cantităţii produse (2013-2012)/2012 Evolution of produced volumes (2013-2012)/2012

Nuclear Nuclear

588781

605099

2,8%

Eolian Wind

127342

226803

78,1%

Hidro Water

731220

837069

14,5%

Hidrocarburi Hydrocarbons

411840

425310

3,3%

Cărbune Coal

1259481

833777

-33,8%

Total (MWh)

3118664

2933996

5,9%

Q4 2013

renewables

| analiza˘ / analysis

tovoltaice - 3,5 Certificate; biomasă - 1,6 Certificate.

Preţul maximum al certificatelor este cuprins între 27 - 30 de euro.

(gas used in the power plants owned by gas producers) and energy (in whatever form) used in power plants producing heat.

In the cold season of 2011-2012, centralized systems operated in a number of 53 localities which produced heat and electricity. Heat for 1,600,000 homes, respectively approximately 4 million inhabitants. Energy resources consumed in systems were: 4mln tons of lignite and approximately 1.1bn mc of gas. These power plants will operate anyway in the near future.

According to statistical data, the electricity selling price produced in various types of technologies: - Hydro energy – RON 125/MWh - Nuclear energy – RON 142/MWh - Natural gas, combined cycle – RON 169/MWh - Coal – RON 270/MWh - Biomass – RON 283.06/MWh, subsidy of RON 173/MWh - Wind energy – RON 250/MWh, subsidy of RON 162/MWh - Solar energy – RON 535,5/MWh, subsidy of RON 378/MWh Green certificates granted to renewable energy producers: wind energy – 1.5 certificates; photovoltaic – 3.5 certificates; biomass – 1.6 certificates. The maximum price of certificates ranges between EUR 27 and EUR 30.

Concluzie Sistemele centralizate de producere a energiei termice şi electrice vor funcţiona în continuare ani buni până la o schimbare majoră a sistemelor de încălzire urbană, astfel încât consumul de gaze pentru acest sistem va rămâne constant în anii următori. Pe termen mediu şi lung acesta va scădea proporţional cu eficientizarea energetică la consumator, reţea de distribuţie şi la nivelul CET-urilor.

Eliminarea avantajelor stabilite pentru producătorii de energie care deţin şi CET-uri, în anul 2015 va determina scăderea consumului de gaze naturale pentru producerea de energie electrică. Posibil ca din 2015 să se disponibilizeze 500.000 mc de gaze naturale.

Scăderea consumului de energie, coroborat cu creşterea ponderii energiei produse din surse regenerabile, se va răsfrânge asupra energiei produse din cărbune, ponderea acesteia urmând să scadă în continuare.

Conclusion Centralized systems for heat and electricity production will continue to work for years, until a major change in the district heating systems appears, so gas consumption for this system will remain steady in the coming years. Over a medium and long term, it will drop proportionally with energy efficiency at the consumer, at the distribution network and at the level of thermal power plants.

Eliminating advantages established for energy producers that also own thermal power plants in 2015 will determine a decrease in natural gas consumption for electricity generation. It’s likely to make available 500,000 cubic meters of natural gas from 2015.

Decline in energy consumption, along with increased share of energy produced from renewable energy will affect coal-fired energy, its share following to continue to decrease.

ei electrice produse în diferite tipuri de tehnologii: - Hidro – 125 lei/MWh - Energie nucleară – 142 lei/MWh - Gaze naturale, ciclu combinat – 169 lei/MWh - Cărbune – 270 lei/MWh - Biomasă – 283,06 lei/MWh, subvenţie de 173 lei/ MWh - Eoliană – 250 lei/MWh, subvenţie de 162 lei/MWh - Fotovoltaică - 535,5 lei/MWh, subvenţie de 378 lei/MWh Certificatele verzi acordate producătorilor de energie regenerabilă: energia eoliană - 1,5 Certificate ; fo-

Consumul de energie în primele 8 luni ale anului Energy consumption in the first 8 months

1400000

2012

1200000

2013

1000000 800000 600000 400000 200000 0

94

nuclear nuclear

eoliană wind

hidro hidrocarburi cărbune fotovoltaică biomasă water hydrocarbons coal photovoltaic biomass

renewables

| interviu / interview

Esenţial este să se evite modificările majore şi complet imprevizibile ale legislaţiei It Is Essential To Avoid Major And Entirely Unpredictable Changes In Legislation

L

a sfârșitul lunii septembrie, primeau certificate verzi proiecte de energie regenerabilă cu o capacitate totală de 3.358 MW. Un volum în creștere cu 40% față de finalul lui 2012 și de aproape 3 ori mai mare decât cel consemnat în 2011. Avansul s-a produs în condițiile în care sprijinul acordat de stat s-a redus, iar autoritățile de reglementare vorbesc tot mai ferm despre depășirea capacităților de integrare a energiei regenerabile în sistemul național.

Care sunt planurile companiei pentru a contracara acest impact începând cu 2014?

Grupul Belectric este un dezvoltator, integrator de sisteme, constructor şi operator de centrale electrice fotovoltaice de nivel industrial, cu puteri instalate de ordinul zecilor de MW în România, iar în

96

I

n late September, there were allocated green certificates for renewable energy projects with a total capacity of 3,358 MW. The volume increased by 40% compared to the end of 2012 and was nearly 3 times higher than that recorded in 2011. The advancement occurred despite the fact that the state support was reduced, and regulators started to speak more and more openly about the trespassing of the national system’s capacity to integrate the renewable energy.

What are the company’s plans to counter this impact from 2014?

Belectric Group is a developer, systems integrator, builder and operator of photovoltaic power stations at industrial level, with installed powers of tens of MW in Romania, and abroad – of hundreds of MW. Therefore,

străinătate de ordinul sutelor de MW. Prin urmare, compania nu are venituri până când aceste centrale electrice nu sunt vândute sau nu devin operaţionale. În aceste etape, care pot dura ani de zile, companiile de proiect marchează doar pierderi, neinfluenţate în niciun fel de reducerea subvenţiilor. În cazul nostru, vom finaliza primele noastre centrale fotovoltaice pe parcursul anului 2014, deci, într-un fel, n-am fost luați prin surprindere de prognozatele reduceri ale subvenţiilor. Se ştia despre aceste reduceri de mai multă vreme, iar planurile noastre de afaceri sunt structurate din această perspectivă. Pe de altă parte, ceea ce “omoară” companii şi planuri de afaceri este mai degrabă lipsa de predictibilitate a schimbărilor legislative. Metodele de supravieţuire se bazează mai ales pe reducerea costurilor investiţionale. Dacă punem şi calitatea în balanță, Belectric Holding GmbH este din fericire de trei ani de zile liderul european incontestabil al industriei, deci are unele avantaje.

the company has no incomes until these power stations are not sold or don’t become operational. In these stages, which may take years, project companies mark only losses, not being influenced in any way by subsidy reduction.

In our case, we will complete our first photovoltaic power stations during 2014, so, in a way, we haven’t been taken by surprise by the forecasted reductions in subsidies. These reductions have been known for a long time, and our business plans are structured from this perspective. On the other hand, what “kills” companies and business plans is rather the lack of predictability of legislative changes. Survival methods return especially to the reduction of investment costs. If we also take quality into account, Belectric Holding GmbH has fortunately been for three years the indisputable European leader in the industry, so it has some advantages.

How can Romania remain an attraction point to continue investments in its renewables sector?

Cum poate România să rămână un punct de Romania currently does not have a bad position at atracție pentru continuarea investițiilor în EU level regarding the fulfilment of obligations undersectorul său de regenerabile? taken in terms of electricity from renewable sources.

România nu se poziţionează rău în acest moBut this share has also increased amid a severe decline ment la nivelul UE privitor la îndeplinirea obligaţiilor in consumption. Moreover, figures tend to be reported asumate în ceea ce priveşte ponderea energiei elecand highlighted only in periods of very high hydraulictrice obţinute din surse regenerabile. Dar această ity. At the same time, EU is about to set more ambipondere a crescut şi pe fondul scăderii severe a contious targets for 2030 and even until 2050. sumului. În plus, cifrele tind să fie raportate şi The certain thing is that in the short term it does subliniate doar în perioadele cu hidranot seem to have reasons for a desperate ulicitate foarte ridicată. Totodată, need to attract new major investments.

UE este pe cale să-şi propună Moreover, slightly heavier conditions ţinte tot mai ambiţioase penfor investors are also a way of România pare mai interesată de conservarea unor industrii tru 2030, chiar până în 2050. selecting them. Two aspects poluante și învechite.

Cert e că pe termen scurt remain essential. First, to avoid nu par să existe motive pentru situations of major and entirely Romania seems rather interested o nevoie disperată în a atrage unpredictable changes in legislain preserving some polluting and noi şi noi investiţii majore. În tion, occurred almost overnight and obsolete industries. plus, condiţiile ceva mai grele without a solid ground. Secondly, it is pentru investitori reprezintă şi o necessary to have a long-term stratemodalitate de triere a acestora. Esengic energy vision. ţiale rămân două lucruri. În primul rând, să Unfortunately, Romania seems rather interse evite situaţiile modificărilor majore şi complet imested in preserving some polluting and obsolete indusprevizibile ale legislaţiei, luate aproape peste noapte şi tries and sees high technologies as a threat, while they fără o bază solidă. În al doilea rând, e necesară o viziune create more sophisticated and better paid jobs, don’t strategică energetică pe termen lung. consume precious metals, don’t pollute and improve Din nefericire, România pare mai interesată de the trade balance of the country by reducing imports conservarea unor industrii poluante și învechite, şi of fossil fuels.

Pe termen scurt nu par să existe motive pentru o nevoie disperată în a atrage noi şi noi investiţii majore.

In the short term it does not seem to have reasons for a desperate need to attract new major investments.

Q4 2013

renewables

| interviu / interview

percepe tehnologiile de vârf ca pe o ameninţare, în vreme ce acestea creează locuri de muncă mai sofisticate şi mai bine plătite, nu consumă resurse minerale preţioase, nu poluează şi îmbunătăţesc balanţa comercială a ţării prin reducerea importurilor de combustibili fosili.

Cătălin Dimofte este Director General Adjunct al Belectric Energy Trading.

De-a lungul carierei a ocupat funcţii importante în afaceri, jurnalism, relaţii publice și consultanţă în domeniul energetic și economic.

Catalin Dimofte is Deputy Director Belectric Energy Trading. All through his career he has held high level positions in business, journalism, public relations and consultancy in energy and economics.

Cum percepeți decizia Guvernului de a scuti marii consumatori industrali locali de la plata unei părți a certificatelor verzi, decizie ce nu are nevoie de acordul Comisiei Europene?

Marii consumatori industriali au ştiut de multă vreme ce urmează să se întâmple. Existau de ani de zile simulări remarcabil de precise, inclusiv ale ANRE, care indicau acest lucru. Marii consumatori au pierdut ani de zile preferând să ignore problema. Iar atunci când ea a apărut, preferă să facă lobby la nivel guvernamental în loc să-şi reducă consumurile sau să devină chiar ei investitori în proiecte de energie regenerabilă.

Cât despre decizia menţionată, aceasta are mari şanse să stârnească o furtună pe plan intern. Nu există niciun motiv rezonabil pentru care micul consumator industrial ori casnic trebuie să suporte o povară de la care sunt scutiţi cei mari. Cei care profită cel mai mult de scăderea substanţială a preţurilor pe piaţă sunt tocmai aceşti mari consumatori industriali.

Ei încasează cea mai mare parte din beneficii, iar costurile le plătesc toţi ceilalţi.

România încă se confruntă cu întârzieri cu racordarea producătorului de energie regenerabilă la rețea. Este Belelectric dispusă să finanțeze dezvoltarea și îmbunătățirea tehnică a rețelelor?

Acele reţele au proprietari, câţiva dintre ei companii multinaţionale de talie mondială. Niciun investitor nu va accepta să finanţeze pe cheltuiala sa astfel de lucrări care apoi să devină proprietatea altcuiva.

Aşa că un răspuns diplomatic ar putea fi “Da, dar cu următoarele condiţii…”. Însă, în particular noi folosim o tehnologie care oferă oportunităţi excepţionale de stabilizare a reţelelor, deci răspunsul este afirmativ – da, suntem dornici şi capabili să contribuim la îmbunătăţirea performanţelor reţelelor electrice de transport şi distribuţie.

Există pericolul ca, odată luate unele decizii care au ca efect advers stoparea avântului privind energia regenerabilă, aceasta să fie

98

How do you perceive the Government’s decision to exempt large domestic industrial consumers from the payment of a part of green certificates, decision which does not require approval of the European Commission?

Large industrial consumers have known for a long time what would happen. There have been for years remarkably accurate simulations, including from the National Energy Regulatory Authority (ANRE), which indicated this. And when it occurred, they preferred lobbying at governmental level rather than reducing their consumptions or becoming themselves investors in renewable energy projects.

As for the mentioned decision, it is likely to stir up a storm domestically. There is no good reason why the small industrial or household consumer should bear a burden from which the large ones are exempt. Those who benefit the most from the substantial decrease in market prices are exactly these large industrial consumers. They collect most of the benefits and costs are paid by everyone else.

Romania is still facing delays with the connection of the renewable energy producers to the network. Is Belectric willing to finance the development and technical improvement of networks?

Those networks have owners, some of them worldclass multinational companies. No investor will accept to finance at its expense such works to subsequently become someone else’s property. So a diplomatic answer would be “Yes, but with the following conditions…“ However, we particularly use a technology which provides exceptional opportunities of network stabilization, so the answer is affirmative – yes, we are willing and able to help improve the performance of the electricity transmission and distribution networks.

Is there a danger that once made some decisions that have as adverse effect stopping the momentum of renewable energy to be compromised for a long time in Europe?

Arguments for some European governments’ reluctance in the short term, financial or of other nature, illustrated in some decisions, have their importance. We don’t believe we are dealing with a counter-offensive against renewable energy sources, but only with an adjustment, after all natural especially in the case of certain countries, such as Germany, which has already

compromisă pentru o lungă perioadă de timp în Europa?

Argumentele reticenței unora dintre guvernele europene, pe termen scurt și financiare sau de altă natură, illustrate în unele decizii, au şi ele importanţa lor. Nu credem că avem de a face cu o contra­ ofensivă împotriva surselor de energie regenerabilă, ci doar cu o ajustare, până la urmă firească mai ales în cazul unor ţări, precum Germania, care au luat deja un avans considerabil. De altfel, marile pieţe noneuropene ca SUA, China şi Japonia n-au părut să încetinească în 2013, dimpotrivă. Industria face cu repeziciune paşi mari spre dispensarea completă de subvenţii. Nu ştim câte alte industrii se pot lăuda cu reducerea costurilor investiţionale specifice de treipatru ori în cinci ani așa cum poate cea fotovoltaică.

Mai există încă subvenţii, dar în acest caz ele au dat rezultatele scontate şi vor putea fi probabil complet eliminate destul de curând.

V-au afectat operațiunile în vreun fel diferendul comercial din vară dintre UE și China privind practicile de concurență neloială a Chinei pe piața de panouri solare? Dar modul cum a fost el rezolvat?

Nu ne-au afectat nici în România, nici pe plan internaţional, pentru că Belectric nu utilizează în proporţie semnificativă panouri produse în China. Este prematur să comentăm modul de rezolvare a acestui diferend comercial, pentru că timpul care a trecut este prea scurt pentru a sesiza efectele sale. Probabil că ele se vor vedea de-abia la primavară, când sezonul construcţiilor de noi parcuri solare va reîncepe în forţă.

Este protecționismul european în domeniul panourilor solare o veste bună pentru producătorii europeni ai acestor echipamente?

Principalul nostru furnizor de panouri fotovoltaice este unul din liderii globali ai industriei, firma americană First Solar. Belectric este cel mai mare client individual al First Solar, deci vorbim de un veritabil parteneriat, nu doar de o relaţie comercială. În teorie, protecţionismul este un set de politici comerciale care influenţează negativ competiţia şi reduc ritmul inovaţiei şi al activităţii economice. Pe de altă parte, există situaţii concrete în care măsurile protecţioniste restabilesc un echilibru afectat de politicile anticompetitive ale celeilalte părţi.

taken a considerable advance.

Moreover, non-European markets such as U.S., China and Japan did not seem to slowdown in 2013, on the contrary. Industry is taking fast steps to completely get rid of subsidies. We don’t know how many other industries can boast of reducing specific investment costs by three-four times in five years, as the photovoltaic industry can. There are still subsidies, but in this case they have the expected results and will probably be entirely eliminated quite soon.

Have your operations been affected in any way by the commercial dispute this summer between the EU and China on China’s unfair competition practices in the solar panels market?

How about the manner in which it has been resolved?

We haven’t been affected either in Romania or internationally, because Belectric does not significantly use panels produced in China. It is premature to comment the resolution of this commercial dispute, because the time passed is too short to grasp its effects. Probably they will be seen only in spring, when the season of building new solar parks is resumed in force.

Is the European protectionism in the solar panels field good news for the European producers of such equipment?

Our main supplier of photovoltaic panels is one of the global leaders in the industry, the U.S. company First Solar. Belectric is the largest single customer of First Solar, so we are talking about a real partnership, not just a business relationship. In theory, protectionism is a set of commercial policies that negatively influence competition and reduce the pace of innovation and economic activity. On the other hand, there are concrete situations when protectionist measures restore a balance affected by the anti-competitive policies of the other party.

Nu există niciun motiv rezonabil pentru care micul consumator industrial ori casnic trebuie să suporte o povară de la care sunt scutiţi cei mari.

There is no good reason why small consumers should bear a burden from which others are exempt.

Q4 2013

renewables

| interviu / interview

Consumatorii sunt marii perdanţi ai modificării schemei de sprijin pentru energia verde Consumers Are The Major Losers Of Changing The Support Scheme For Green Energy

C

apacitatea instalată în panourile fotovoltaice a crescut în 2013 de aproape 10 ori față de finalul lui 2012 - de la 49,3 MW, la peste 413 MW. Sunt de asemenea zeci de noi proiecte autorizate de ANRE pentru înființarea unor noi parcuri fotovoltaice. Totul în condițiile unor modificări drastice și intempestive care au menirea să reducă atractivitatea acestui tip de investiții. Am primit precizări suplimentare de la Ciprian Glodeanu, președintele RPIA. Care a fost evoluţia industriei energiei solare în ultimii doi ani în România? A adus anul 2013 proiectele pe care le aşteptaţi?

Am avut mari aşteptări în ceea ce priveşte energia solară în România după intrarea în vigoare a Legii nr. 220/2008. După o aşteptare de trei ani până la intrarea sa în vigoare, am crezut că anul 2012 va fi anul în care se va construi un număr semnificativ de centrale fotovoltaice. În iulie 2012 a fost publicată şi Legea 134/2012 care aducea anumite modificări

100

I

nstalled capacity in photovoltaic panels parks rised in 2013 by 10 times compared with the end of 2012 - from 49.3 MW to over 413 MW. There are also dozens of new projects already approved

by ANRE for establishing new photovoltaic parks.

And all this happened during some drastic and unexpected changes meant to reduce the attractiveness of such investments. We received supplimentary information fron Ciprian Glodeanu, president of RPIA.

What was the evolution of the solar energy industry in the past two years in Romania? Did 2013 bring the projects you expected?

I had high expectations for solar energy in Romania after the entry into force of Law no.

220/2008. After waiting three years until its entry into force, we thought 2012 would be the year in which to build a significant number of photovoltaic power stations. In July 2012 it was also published the Law 134/2012, which brought several change which supported the investors’ confi-

ce veneau în susţinerea încrederii investitorilor în domeniul energiei regenerabile. Realitatea a fost însă diferită. La finalul lui 2012, în România erau instalaţi doar 49 MW, iar toate speranţele noastre de evoluţie s-au îndreptat spre anul 2013.

Din păcate, anul a început cu o serie de zvonuri legate de măsuri negative pe care Guvernul României intenţiona să le adopte împotriva sistemului de promovare cu certificate verzi. Prima măsură guvernamentală a fost reducerea valorii maxime a unui certificat verde de la 55 de euro la 30 de euro. Scăderea preţului a redus semnificativ numărul de certificate verzi tranzacţionate. Apoi Guvernul a amânat un număr de certificate verzi în funcţie de resursa primară folosită. S-a introdus şi o limitare a capacităţii instalate a proiectelor de energie regenerabilă care vor beneficia de certificate verzi. Spre exemplu, limita pentru anul 2013 este de 3.315 MW iar pentru 2014 de 3.920 MW. Înainte de 1 iulie 2013 nu exista niciun plafon privind capacitatea instalată în România. Această măsură abuzivă a Guvernului a dus la şi continuă să fie un “canibalism” între tehnologii.

dence in renewable energy. The reality has been different however. In late 2012, only 49MW were installed in Romania and all our hopes of evolution moved to 2013.

Unfortunately, the year started with a number of rumours about negative measures that the Government was planning to adopt against the green certificate promotion system. The first government measure was to reduce the maximum value per green certificate from EUR 55 to EUR 30. Price decrease has significantly reduced the number of green certificates traded.

Then, the Government postponed a number of green certificates depending on the primary resource used. It also introduced a limitation of the installed capacity of renewable energy projects that will benefit from green certificates. For example, the limit for 2013 is 3,315MW, and for 2014 – 3,920MW. Before July 1st 2013 there was no cap on the installed capacity in Romania. This abusive measure of the Government has led to and continues to be “cannibalism” between technologies.

Aţi încercat să explicaţi aceste lucruri reprezentanţilor Guvernului?

Am participat la mai multe întâlniri cu autorităţile române. În cursul întâlnirilor am adus în discuţie argumente legale şi principii europene ce vor fi încălcate prin OUG 57. Am înţeles şi suntem de acord cu dorinţa Guvernului de a reduce factura de energie pentru consumatori, însă acest lucru trebuie realizat prin măsuri care să respecte reglementările europene. În România, preţul energiei electrice a scăzut datorită energiei regenerabile. În plus, 45% din investiţiile directe în anul 2012 au provenit din domeniul industriei regenerabile. Peste 400 milioane de euro au fost plătiţi de către producătorii de energie regenerabilă către bugetul de stat prin impozite şi taxe, iar aproximativ 5.000 de locuri de muncă au fost generate prin proiectele de energie regenerabilă.

Din păcate Guvernul României nu a vrut să asculte niciunul dintre aceste argumente şi a creat un act normativ care periclitează serios stabilitatea şi predictibilitatea mediului investiţional. Totuşi, în ciuda măsurilor imprevizibile, România încă mai prezintă un nivel ridicat de atractivitate. Trebuie menţionat că au fost investiţi foarte mulţi bani în dezvoltarea proiectelor, iar când a intrat în vigoare OUG 57, multe proiecte erau deja în construcţie.

Have you tried to explain these issues to the Government representatives?

We have attended several meetings with the Romanian authorities. During the meetings, we discussed legal arguments and European principles that will be violated by GEO 57. We understood and we agree with the Government’s desire to reduce the energy bill for consumers, but it must be done by measures that comply with European regulations.

In Romania, electricity prices fell due to renewable energy. In addition, 45% of direct investments in 2012 came from the renewables industry. Over EUR 400mln was paid by renewable energy producers to the state budget, through taxes and duties, and approximately 5,000 jobs were generated by renewable energy projects.

Unfortunately, the Romanian Government did not want to listen to any of these arguments and created a law that seriously endangers the stability and predictability of the investment environment.

However, despite the unpredictable measures, Romania still has a high level of attractiveness. It should be mentioned that a lot of money has been invested in project development, and when GEO 57 came into force, several projects were already under construction.

Ciprian Glodeanu este partener al casei de avocatură WolfTheiss, specializat pe real estate și energie regenerabilă.

Ciprian Glodeanu este is partner at law firm Wolf Theiss, specialized in real estate and renewable energy.

Q4 2013

renewables

45% din investiţiile directe în anul 2012 au provenit din domeniul industriei regenerabile. of direct investments in 2012 came from the renewables industry.

| interviu / interview

Care sunt problemele principale cu care se confruntă un investitor ce construieşte un parc fotovoltaic în acest moment?

Două probleme imediate sunt foarte îngrijorătoare pentru majoritatea investitorilor. În primul rând, numărul de certificate verzi a fost redus pentru energia solară de la 6 la 3 certificate, deşi autorităţile au spus iniţial că nu va avea loc nicio reducere a numărului acestora înainte de 1 ianuarie 2014. Am arătat într-un material amplu că numărul propus de 3 certificate verzi nu este susţinut de realitate. Totodată, cei care construiesc proiecte s-au bazat pe afirmaţiile reprezentanţilor Guvernului.

E adevărat că reducerea numărului de certificate era prevăzută atât în Legea nr. 220/2008 cât şi în raportul de supracompensare publicat de ANRE în martie 2013. Este totuşi îngrijorătoare data de la care se va face această reducere şi cum se va face ea. OUG 57 a redus la trei numărul de certificate verzi primite, iar două se suspendă până în 2017. Practic, cu un singur certificat verde şi un preţ al energiei electrice în scădere, proiectele fotovoltaice devin total neatractive.

O a doua problemă este legată de limitarea acreditărilor conform Planului Naţional de Acţiune în domeniul Energiei Regenerabile (“PNAER”). Suntem foarte aproape de limita de 3.315 MW, ceea ce înseamnă că vor fi proiecte plasate pe o listă de aşteptare. În 2014 se vor mai adăuga 605 MW capacităţii disponibile acum. Este o cifră foarte mică în comparaţie cu numărul proiectelor în construcţie sau anunţate. Ne aflăm în faţa unui nou abuz al Guvernului şi într-o situaţie de ilegalitate. OUG 57 se referă la PNAER actualizat, iar Guvernul vrea să modifice OUG 57 printr-un act normativ cu putere inferioară.

De ce un PNAER actualizat?

PNAER actual prevede cu titlu de recomandare o capacitate pentru energia regenerabilă care a fost semnificativ depăşită de câteva ori de proiectele autorizate. Mulţi dintre cei încurajaţi să dezvolte proiecte nu vor beneficia de certificate verzi în situaţia în care îşi vor construi proiectele în care au investit şi vor continua să investească. De aceea OUG 57 a făcut referire la un PNAER actualizat.

Ne aşteptăm că actualizarea PNAER să ţină cont de realitatea din piaţă.

102

What are the main problems faced by an investor currently building a photovoltaic park?

Two immediate problems are worrisome for most investors. First, the number of green certificates has been reduced for solar energy from 6 to 3 certificates, although the authorities had initially said that there would be no reduction in their number before January 1st 2014. I have shown in an extensive material that the number proposed, of 3 green certificates, is not supported by reality. At the same time, those who are building projects have relied on the Government representatives’ statements. It is true that the reduction in the number of certificates was stipulated both in Law no. 220/2008 and in the overcompensation report published by ANRE in March 2013. It is however worrying the date when this reduction is made and how it is made. GEO 57 reduced the number of green certificates received to three and two are suspended until 2017. Basically, with a single green certificate and a declining electricity price, photovoltaic projects become entirely unattractive.

A second problem is related to the limitation of accreditation under the National Renewable Energy Action Plan (“NREAP”). We are very close to the limit of 3,315MW, which means that there will be projects put on a waiting list for 2013. In 2014 there will be an additional capacity of 605MW. It is a very small figure compared to the number of projects in construction or announced. We are facing a new abuse of the Govern-

Ce se va întâmpla cu toţi aceşti investitori?

Din punctul meu de vedere, în situaţia în care proiectul se va materializa într-o Hotărâre de Guvern, probabil că aceasta va fi atacată în instanţă.

Limitarea adusă de OUG 57 la capacitatea menţionată în PNAER a fost o prevedere ce a creat prejudicii semnificative pieţei şi care a stopat practic orice finanţare bancară pentru construcţia de noi proiecte. Acum nici măcar prevederea abuzivă nu este respectată...

RPIA a început o investigaţie în faţa Comisiei Europene, ce a avut drept scop dovedirea faptului că OUG 57 încalcă flagrant şi grosolan principii europene. Comisia Europeană a indicat într-o scrisoare primită recent că anumite prevederi din OUG 57 nu ar trebui aplicate înainte că acest act normativ să fie aprobat de către ea. De altfel, chiar Ministrul Constantin Niţă declara în mai 2013 că viitoarea OUG nu se va aplica înainte de aprobarea Comisiei Europene. Acest lucru s-a dovedit a fi neadevărat.

Cei care vor pierde în final vor fi în special consumatorii casnici, căci factura la energie nu va scădea. În plus, există riscul ca România să fie făcută răspunzătoare pentru aceste modificări impredictibile şi să plătească milioane de euro drept despăgubiri. Noi vom susţine în continuare identificarea unei soluţii optime atât pentru consumatori, cât şi pentru investitorii din domeniul energiei regenerabile.

Noi vom susţine în continuare identificarea unei soluţii optime atât pentru consumatori, cât şi pentru investitorii din domeniul energiei regenerabile.

We will continue to support the identification of an optimal solution for both consumers and investors in the renewable energy industry. ment and a situation of illegality. GEO 57 refers to an updated NREAP and the Government plans to amend GEO 57 by a normative act of inferior power.

Why an updated NREAP? The current NREAP provides as a recommendation for a renewable energy capacity that has been significantly exceeded by several times by the authorized projects. Many of those encouraged to develop projects will not benefit from green certificates if they build their projects in which they invested and if they continue to invest. Therefore, GEO 57 referred to an updated NREAP. We expect the NREAP update to take into account the reality of the market.

What will happen to all these investors?

From my point of view, if the project materializes in a Government Decision, probably it will be challenged in court. Limitation brought by GEO 57 to the capacity mentioned in NREAP was a provision that caused significant damage to the market and which basically stopped any bank financing for the construction of new projects.

Now, not even the abusive provision is observed… RPIA started an investigation before the European Commission, which aimed to prove that GEO 57 flagrantly and grossly violates European principles. The European Commission has indicated in a letter received recently that certain provisions of GEO 57 shouldn’t be applied before this normative act is approved by it. Moreover, Minister Constantin Niţă himself declared in May 2013 that the future GEO shall not apply before the approval of the European Commission. This has proven to be unreal. Those who will lose in the end will be households in particular, because the energy bill will not drop. Moreover, there is a risk for Romania to be held liable for these unpredictable amendments and pay millions of euros in compensation.

We will continue to support the identification of an optimal solution for both consumers and investors in the renewable energy industry.

Q4 2013

renewables

| interviu / interview

Panouri solare la fabrica de pufuleți Solar Panels Over The Corn-Puffs Factory

V

ești bune pentru antreprenorii locali: instalarea de echipamente proprii de producție a energiei electrice din surse regenerabile poate conduce la creșterea competitivității. Compania Phoenixy, a cărei fabrică din Băicoi produce pufuleții Gusto, a decis anul acesta să amplasaze panouri solare pe acoperișul unității de producție pentru a-și diminua consumul de energie convențională, din ce în ce mai scumpă. Noutatea inițiativei aduce cu sine provocări și incertitudini, dar și oportunități, despre care ne-a vorbit Eliodor Apostolescu, director general Phoenixy.

Cum v-a venit ideea să amplasați panouri fotovoltaice pe acoperişul fabricii de pufuleţi Gusto? Încă de când am pornit această afacere am fost preocupaţi să dezvoltăm în mod constant fabrica și produsul nostru, să urmărim cele mai înalte standarde de calitate şi tehnologie din industria noastră. An de an am căutat să îmbunătăţim şi să dotăm fabrica de pufuleţi de la Băicoi cu cele mai performante echipamente tehnologice, de aceea profitul a fost întotdeauna redirecţionat către investiţii în tehnologizarea şi automatizarea fabricii.

104

G

ood news for local entrepreneurs: the installation of own equipment to generate electricity from renewable sources can increase their competitiveness. Phoenixy company, whose factory in Băicoi produces Gusto corn-puffs, this year decided to install solar panels on the roof of the production unit to diminish its consumption of conventional energy, increasingly expensive. The novelty of such initiatives comes with a number of challenges and uncertainties, but also with opportunities, explained by Phoenixy Managing Director Eliodor Apostolescu.

What were the reasons why Phoenixy decided to install photovoltaic panels on the roof of the Gusto corn-puffs factory?

Ever since we started this business, we were concerned to constantly develop the factory and our product, to comply with the highest quality and technology standards in our industry. Year after year we tried to improve and equip the corn-puffs factory in Băicoi with the most performing technological equipment; that’s why the profit has always been redirected to investments in the upgrade and automation of

În ceea ce privește studiul de impact, din punct de vedere tehnic și economic acesta a descoperit că din suprafaţa de aproximativ 20.000 de metri pătrați a acoperişelor halelor de producţie puteam folosi pentru instalarea panourilor între 12.000 şi 15.000 mp pe care se puteau instala panouri cu o putere de 1MWh. Instalând panourile pe acoperiş nu eram nevoiţi să utilizăm un teren liber, deci am economisit şi costul terenului.

Datorită structurii pe care s-au aşezat panourile, am asigurat protecţia în timp a acoperişului (membrana care acoperă hala costă circa 200.000 de euro şi teoretic se schimbă la 15 ani), panourile umbresc acoperişul şi protejează membrana, deci sunt convins că nu o vom schimba în 30 de ani.

Mai mult decât atât, prin umbrirea halei a scăzut temperatura în hala de producţie cu 3-4 grade Celsius pe timpul verii şi nu a mai fost nevoie să mărim instalaţia de climatizare. Cel mai important aspect este acela că centrala produce aproximativ 1.100 MWh/ an, pe care încasăm aproximativ 310.000 Euro pe an, reducând factura la energie.

the factory.

Regarding the impact study, technically and economically it discovered that from the area of approximately 20,000sqm of production halls’ rooftops we could use to install the panels between 12,000 and 15,000sqm, on which panels with a power of 1MWh could be installed. By installing the panels on the roof, we also saved the cost of land.

Due to the structure on which the panels were installed, we provided protection for the roof over time (the membrane covering the hall costs about EUR 200,000 and theoretically it has to be changed every 15 years), the panels shade the roof and protect the membrane, so I am convinced we will not change it for 30 years.

Moreover, by shading the hall, temperature in the production hall decreased by 3-4 degrees Celsius in summer and there was no need to extend the air conditioning. The most important aspect is that the plant produces approximately 1,100MWh/year, for which we get approximately EUR 310,000 per year, reducing our energy bill.

Care a fost investiţia şi din ce surse au provenit banii ?

Am investit 900.000 de euro în instalarea panourilor fotovoltaice. Din această sumă 88% reprezintă investiţie proprie, iar 12% a fost finanţare europeană prin Energy Efficiency Finance Facility (EEFF). Această este o linie de credit pe bază de granturi, înfiinţată din fonduri de la Comisia Europeană şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Companiile româneşti pot împrumuta până la 2,5 milioane de euro de la una dintre băncile participante şi beneficiază de consultanţă tehnică gratuită şi de un grant de cel mult 375.000 de euro la finalizarea investiţiei. Energia produsă de panouri va diminua cu 38% consumul de energie convenţională a fabricii încă din primul an, iar cantitatea de dioxid de carbon emisă va scădea cu 449 tone pe an.

How much did the investment cost and from which sources did the money come from?

We invested EUR 900,000 in the installation of photovoltaic panels. Of this amount, 88% is our own investment and 12% was European funding, through Energy Efficiency Finance Facility (EEFF).

This is a credit line based on grants, established from funds from the European Commission and the European Bank for Reconstruction and Development.

Romanian companies ca borrow up to EUR 2.5mln from one of the participating banks and benefit from free technical consultancy and a grant of up to EUR 375,000 at the completion of the investment. Energy produced by panels will diminish the consumption of conventional energy of the factory by 38% from the first year and the amount of carbon dioxide emitted will drop by 449 tons per year.

Ce situaţii neprevăzute s-au ivit până acum în funcţionarea lor?

Acest gen de centrale este nou în lume ca exploatare industrială, şi nu există experienţă acumulată astfel încât să putem spune că ne aşteptăm ca lucrurile să decurgă într-un anume fel.

Firmele cu experienţă în acest domeniu abia dacă instalaseră una sau două centrale, deci această inves-

Eliodor Apostolescu, director general Phoenixy Eliodor Apostolescu,, general maganer Phoenixy

Am investit 900.000 de euro în instalarea panourilor fotovoltaice.

We invested EUR 900,000 in the installation of photovoltaic panels.

Q4 2013

renewables

| interviu / interview

tiţie am abordat-o ca pe un pionierat, am luat problemele cum au venit şi le-am rezolvat pe rând. De trei luni de când funcţionează centrala au fost câteva mici probleme legate de reglaje, dar le-am identificat şi rezolvat imediat, în rest producţia decurge normal şi în parametrii declaraţi de producător.

Cine au fost furnizorii panourilor solare şi ce structură au costurile de operare?

Panourile sunt cu structură policristalină Renesola și invertoarele de rețea sunt de la SMA. Am folosit cele mai utilizate panouri şi invertoare, iar 80% din suma investită s-a dus pe echipamente şi 20% pe instalare. Mentenanţa o avem externalizată cu General Meel Electric, o firmă locală care a şi montat centrala fotovoltaică. Până acum costurile de mentenanţă sunt

106

What unpredicted situations have occurred so far in their operation?

For now we are in the early stage of the program, we want to see how it will evolve, understand what efforts it will require in the coming years, so for the moment there is no possibility to store electricity in such amounts. Regarding the unpredicted situations, I can say there haven’t been any.

This type of plants is new in the world as industrial use and there is no experience accumulated as to say that we expect things to flow in a certain way. Companies with experience in this field had only installed one or two plants, so we approached this investment as pioneering, we took the problems as they came and solved them one by one. For three months, since the plant has been operating, there have been small adjustment problems, but we identified them and resolved them immediately, otherwise the production is normal and in the parameters declared by the producer.

inexistente, dar rămâne să vedem ce se va întâmplă peste iarnă sau după 1-2 ani. Credem că pentru următorii aproximativ 5 ani nu vom avea probleme de mentenanţă.

Who were the suppliers of the solar panels and what is the structure of the operating costs?

The panels have a Renesola polycrystalline structure and network inverters are from SMA. We chose the most used panels and inverters, and 80% of the invested amount went on equipment and 20% on installation. Maintenance is outsourced, with General Meel Electric, a local company which has also installed the photovoltaic plant.

So far, the maintenance costs are inexistent, but it remains to be seen what happens over winter or after 1-2 years. We believe that for the next approximately 5 years we will not have maintenance problems.

Aveţi de gând să continuaţi cu investiţiile în extinderea instalaţiilor care să producă energie electrică pentru consum propriu?

Extinderea investiţiilor în acest domeniu depinde în totalitate de cadrul legislativ. Dacă programul de acordare de certificate verzi pentru energia produsă se încheie, la preţul actual al energiei, o astfel de centrală devine nerentabilă. Totodată, continuarea unor astfel de programe de producţie a energiei verzi depinde și de factori europeni. Vom urmări şi noi cu atenţie următoarele decizii legislative şi în funcţie de acestea vom vedea cum şi dacă putem să continuăm cu acest program.

Do you plan to continue with investments in the expansion of facilities to generate electricity for own consumption?

Expanding investments in this field depends entirely on the legislative framework. If the program for granting green certificates for energy produced ends, at the current energy price, such a plant becomes unprofitable. At the same time, the continuation of such green energy production programs also depends on European factors. We will carefully follow the next legislative decisions and depending on these we will see if we can continue with this program.

Sothis Print

renewables

| interviu / interview

BERD, un investitor favorabil mediului de afaceri Ebrd, The Business-Friendly Investor

R

omânia are un potențial substanțial în domeniul energiei regenerabile și reducerea consumului de energie, iar Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) oferă unele dintre cele mai bune instrumente de finanțare pentru a ajuta la reducerea barierelor cu care sectorul privat se confruntă în continuare în obținerea de surse financiare pentru astfel de proiecte. În prezent, sectorul privat românesc încă se confruntă cu o nevoie mare de finanțare pe termen lung, deoarece operațiunile sale sunt afectate de criza din zona euro, măsuri nepopulare interne și un deficit de finanțare. În acest context, cele 6,5 miliarde de euro investite de BERD în proiecte din România oferă acestei bănci statutul de unul dintre cei mai mari investitori din țară. Și, așa cum vom

108

R

omania has substantial potential in renewable energy and achieving energy savings, and the European Bank for Reconstruction and Development (EBRD) provides some of the best financing tools to help reduce the barriers that the private sector still faces in obtaining money for such projects.

At the present, the Romanian private sector still faces an even greater need for long-term financing, since its operations are affected by the Eurozone crisis, internal unpopular measures and the scarcity of funding. In this context, the 6.5 billion euros invested by EBRD in projects across Romania give this bank the position of one the largest investors in the country. And, as we will see, the clean energy sector is a front runner in the portfolio.

What is the history of EBRD investment in Romania’s renewable energy sector?

The EBRD is one of the long standing supporters of renewable energy in Romania, the Bank being involved in policy dialogue on this topic from the earliest stages of the legislative process. The first transactions the Bank concluded were signed in 2011. The projects were developed by EDPR and had a combined size of 228 MW. Later on, in 2012, the Bank financed three other wind parks, two of them developed by EDPR and one by EPGE/Marguerite/Enercap.

The total size of the wind energy portfolio that the EBRD financed in Romania is around 360 MW. For these transactions, the Bank mobilized bank finance of over 300 million euros. The Bank has currently, in various degrees of approval, a few other wind and solar projects in Romania. Apart from this, EBRD has a significant portfolio in renewables in other Central and Eastern Europe countries like Poland, Turkey and Bulgaria.

vedea, sectorul energiilor regenerabile este printre fruntași în portofoliu.

Care este istoria investiţiilor BERD în sectorul energiilor regenerabile din România?

BERD este unul dintre susținătorii de lungă durată ai energiei regenerabile din România, banca fiind implicată în dialogul politic pe acest subiect de la primele etape ale procesului legislativ. Primele tranzacţii pe care banca le-a încheiat au fost semnate în 2011. Proiectele au fost dezvoltate de către EDPR și au avut o dimensiune totală de 228 MW. Mai târziu, în 2012, banca a finanțat alte trei parcuri eoliene, două dintre ele dezvoltate de către EDPR și unul de către EPGE/Marguerite/Enercap.

Dimensiunea totală a portofoliului de energie eoliană finanțat de BERD în România este de aproximativ

Are the projects in Romania only for companies or it encourages the decentralized power distribution as well?

As far as renewable energy is concerned, so far the EBRD focused on projects developed either by utilities, specialized developers and private equity investors. We have not seen too many applicants at the lower end of the market but we appreciate that the time will come for these projects as well.

So far, smaller projects were mostly financed by commercial banks, and usually with a significant sponsor support or, in some cases, only with equity.

The Bank was interested in developing a local project finance market (our transactions include also the first non-recourse financing in renewables in Romania), hence the EBRD was involved in general in larger projects for which significant amounts of debt were required.

Mihnea Crăciun, Principal Banker pentru proiectele de energie regenerabilă ale BERD în România Mihnea Crăciun, Principal Banker - Power & Energy Utilities at EBRD

BERD a alocat finanțare de peste 300 de milioane de euro pentru proiecte de energie eoliană în România.

For wind energy EBRD mobilized bank finance of over 300 million euros in Romania.

Q4 2013

renewables

Printre tranzacțiile noastre se numără primul împrumut cu răspundere limitată pentru industria de regenerabile din România.

Our transactions include the first non-recourse financing in renewables in Romania.

110

| interviu / interview

360 MW. Pentru aceste tranzacții, banca a mobilizat finanțări bancare de peste 300 de milioane de euro.

Banca are în prezent, în diferite grade de aprobare, alte câteva proiecte solare şi eoliene în România. În afară de aceasta, BERD are un portofoliu semnificativ în energii regenerabile și în alte țări din Europa Centrală și de Est, precum Polonia, Turcia și Bulgaria.

Proiectele din România sunt doar pentru companii sau încurajează şi distribuţia energiei electrice descentralizate? În ceea ce privește energia regenerabilă, până în prezent BERD s-a concentrat pe proiecte dezvoltate de companii de utilităţi, dezvoltatori specializaţi și investitori cu capital privat. Nu am văzut prea mulți candidați la capătul inferior al pieței, dar credem că va veni timpul și pentru aceste proiecte. Până în prezent, proiectele mai mici au fost finanțate în mare parte de către băncile comerciale și, de obicei, cu un sprijin semnificativ din partea unui sponsor sau, în unele cazuri, doar cu capital propriu. Banca a fost interesată de dezvoltarea unei piețe locale de finanțare (tranzacţiile noastre includ de asemenea prima finanţare cu răspundere limitată în domeniul energiilor regenerabile din România), astfel că BERD s-a implicat în general în proiecte mai mari pentru care au fost solicitate sume importante.

How does the typical Romanian applicant looks like?

There is no predefined portrait of the renewable project that the EBRD believes it is appropriate to be receive finance. The project should nevertheless be well developed, to the technical and environmental standards of the Bank, and should enjoy excellent resource endowment (very good wind in this case).

It should also have a strong sponsor, i.e. an experienced utility developer, with the capacity to support his equity contributions, often before any external financing is contributed to the transaction.

The projects are subjected to a thorough due diligence process, which is done with external consultants. Such due diligence is aimed at providing the financiers with an understanding of the way the project was developed, of the various risks and the way they are being responded to. The environmental assessment is extremely important in this respect, given that most of the projects are sited in the sensitive region of Dobrogea.

Through which local banks is the Bank currently working in Romania?

In renewables, the EBRD is not generally working “through” commercial banks, but with commercial banks. The Bank has mobilized funding Care sunt caracteristicile generale from commercial banks in virtually all ale solicitantului român? transactions done so far in Romania Nu există niciun portret prejust like a normal syndicatVolumul total al proiectelor definit al proiectului de energie ed loan which, in this case, de energie eoliană finanțate de regenerabilă despre care BERD is led by the EBRD. Our traBERD în România este de circa consideră că este potrivit să se ditional partners in this respect 360 de MW. primească finanțare. Proiectul are banks such as Erste Bank, ar trebui să fie totuși bine dezUnicredit, ING, Societe Generale The total size of the wind energy voltat, cu standardele tehnice și who are very active on the local portfolio that the EBRD financed in Romania is de mediu ale băncii, și ar trebui să market as well. around 360 MW. se bucure de o dotare excelentă cu Where the Bank works literresurse (vânt foarte bun în acest caz). ally through commercial banks is in the Acesta ar trebui să aibă, de asemenea, un sponcase of a series of energy efficiency investsor puternic, adică o companie de utilităţi cu experiență ments, which are funded by commercial banks from de dezvoltator, cu capacitatea de a sprijini contribuțiile some credit lines provided to them by the EBRD. In sale de capital, de multe ori înainte de a primi orice those cases though, EBRD does not take project finanțare externă pentru tranzacție. related risks.

Proiectele sunt supuse unui proces detaliat de due diligence, care se face cu consultanți externi. Un astfel How long does it take for the decision to be de proces de due diligence este menit să ofere finanmade and how is the loan monitored? ţatorilor o înțelegere a modului în care proiectul a fost Renewable projects are not necessarily differdezvoltat, a diferitelor riscuri și modul în care se răsent from any other project that the EBRD finances

360

punde la acestea. Evaluarea de mediu este extrem de importantă în acest sens, având în vedere că cele mai multe dintre proiecte sunt amplasate în zona sensibilă din Dobrogea.

Prin intermediul căror bănci locale lucrează în prezent banca în România? În energiile regenerabile, BERD nu lucrează, în general, “prin” bănci comerciale, ci cu băncile comerciale.

Banca a mobilizat fonduri de la băncile comerciale în aproape toate tranzacțiile efectuate până în prezent în România, în acelaşi mod ca pentru un credit sindicalizat normal, care, în acest caz, este condus de BERD. Partenerii noștri tradiționali în acest sens sunt bănci precum Erste Bank, Unicredit, ING, Societe Generale, care sunt foarte active şi pe piața locală.

O situaţie în care banca lucrează literalmente prin intermediul băncilor comerciale este în cazul unei serii de investiții în eficiența energetică, care este finanţată de băncile comerciale din partea unor linii de credit oferite acestora prin intermediul BERD. În aceste cazuri totuşi, BERD nu îşi asumă riscurile legate de proiecte.

Cât timp durează până este luată o decizie şi cum este monitorizat creditul?

Proiectele de energie regenerabilă nu sunt neapărat diferite de alte proiecte finanţate de BERD atunci când vine vorba de paşii aprobării, implementării şi monitorizării performanţei. Procesul de aprobare este probabil mai lung decât cel într-o bancă comercială, dar acest lucru se întâmplă deoarece se bazează pe un proces de due dilligence amănunţit (din punct de vedere tehnic, financiar, juridic şi de mediu). În același timp, acest proces se suprapune cu negocierea termenilor și condițiilor, sindicalizării şi documentării, care este efectuată în paralel cu circuitul de avizare, spre deosebire de cazul băncilor comerciale. Aşadar, în ansamblu, BERD este capabilă să se miște destul de repede și pe mai multe fronturi în același timp.

BERD nu este în concurență cu băncile comerciale, ci acționează ca un catalizator pentru cofinanţare.

Atunci când aranjează un mecanism de finanţare de proiect, banca nu poate susţine finanţare pentru mai mult de 35% din costurile totale ale proiectului, aşa că înfiinţăm un sindicat de bănci comerciale care finanţează restul costurilor. Implicarea BERD ajută băncile să fie mai confortabile cu tranzacţiile şi, în cele din urmă, duce la mai buni termeni şi condiţii pentru debitori sau proiecte.

when it comes to approval steps, implementation and performance monitoring. The approval process is probably lengthier than the one in a commercial bank, but it is so only because it is based on thorough due diligence (technical, financial, legal and environmental).

At the same time, this process overlaps with the negotiation of terms and conditions, syndication and documentation, which are done in parallel with the approval circuit, unlike in a commercial bank’s case.

So, overall, the EBRD is able to move pretty fast and on a number of fronts at the same time.

The EBRD is not competing with commercial banks; instead it acts as a catalyst for co-financing.

When arranging a project finance facility, the Bank cannot support the financing for more than 35% of the total project costs, so we put together a syndicate of commercial banks who finance the rest. The involvement of the EBRD helps banks be more comfortable with the transactions and, eventually, leads to better terms and conditions for the borrowers or the projects.

Sediul central din Londra al BERD EBRD headquartes in London

Q4 2013

renewables

| analiza˘ / analysis

Încă un an de tensiune ridicată pe piața de energie Another Year Of High Pressure On The Energy Market

P Mihaela Alexandrescu Managing Associate la Ţuca Zbârcea & Asociaţii Managing Associate at Ţuca Zbârcea & Asociaţii

112

iața de electricitate din România a fost bulversată în 2012 de o serie de modificări introduse de noua Lege a energiei electrice și gazelor naturale nr. 123/2012. Jucătorii din piață – companii, consultanți, experți – au avertizat asupra efectelor negative, dar autoritățile au decis să mențină, ba chiar să extindă unele dintre prevederi la piața certificatelor verzi. În plus, au urmat alte intervenții în plan legislativ și la nivel de reglementare. La sfârșitul anului trecut identificam patru efecte nefaste ale legii 123. La aproape un an distanță, revin asupra evoluției pieței locale de energie în urma legii 123 și a intervențiilor ulterioare.

Dificultăți în obținerea finanțării pentru noi centrale de producere de energie din surse regenerabile (e-sre) Sectorul producerii de E-SRE a fost afectat de Legea 123 în special din perspectiva posibilității de a obține finanțare pentru dezvoltarea de noi centrale de producere a E-SRE. Astfel, prin limitarea tranzacționării energiei exclusiv pe piețele centralizate administrate de OPCOM (piețe pe care pot participa doar titularii de licențe de exploatare a proiectelor operaționale, nu și dezvoltatorii având doar proiecte autorizate pentru construcție), dezvoltatorii nu mai puteau încheia contracte de vânzare a energiei, condiţie impusă de instituţiile de credit ca garanţie pentru rambursarea creditelor.

Din această perspectivă a obţinerii finanţării, limitările introduse de Legea 123 au afectat în special investitorii noi care prospectau intrarea pe piaţa din România, precum şi dezvoltatorii având proiecte într-un stadiu incipient de autorizare, proiecte care oricum nu ar fi putut deveni operaționale în cursul anului 2012.

T

he electricity market in Romania was stirred up in 2012 by a series of amendments introduced by new Law for electricity and natural gas 123/2012. Market players companies, consultants, experts - have all warned of the negative effects, but the authorities decided to maintain and even extend some of the provisions in the green certificates market too. In addition, other interventions followed in the legislative and regulatory field. Earlier this year, I identified four negative effects of the law 123. A brief analysis of the developments on the energy market in reference to these four areas is provided below.

Difficulties in Obtaining Funding for New E-RES Generation Plants The impact of Law 123 on the E-RES generation sector was felt mostly in the chances of obtaining funding for the development of new E-RES generation plants. By restricting energy trading exclusively to the centralized markets managed by OPCOM (where only the holders of licenses to operate already commissioned projects are accepted, not developers whose

Scăderea consumului şi creşterea producţiei de energie hidro şi eoliană, printre cauzele scăderii preţului de tranzacţionare a energiei în România.

The decrease in electricity consumption and the increase in hydroelectric and wind power generation have contributed to the decline in energy trading prices on the Romanian market.

Prin urmare, nu ne putem aștepta să vedem impactul acestei măsuri analizând evoluția capacității electrice instalate în unitățile de producție E-SRE acreditate pentru sistemul de promovare în anul 2012.

Totuşi, această măsură a avut un impact negativ şi asupra producătorilor deja operaţionali din perspectiva posibilităţii acestora de a obţine finanţare suplimentară sau refinanţarea costurilor de dezvoltare a proiectelor.

Schema de sprijin a suferit reduceri dramatice prin intervenţia Guvernului Pe de altă parte, situația actuală a investiţiilor în dezvoltarea capacităţilor de producere a energiei electrice nu este atât rezultatul Legii 123, cât al unei intervenții ulterioare a legiuitorului din vara acestui an, de data asta adresată în mod direct sectorului E-SRE. Astfel, la mai puțin de un an de la intrarea în vigoare a Legii 123, Guvernul a redus în mod dramatic schema de sprijin pentru producerea de E-SRE prin Ordonanța de Urgență nr. 57 din 7 iunie 2013 (OUG 57).

Modificările schemei afectează în mod semnificativ atât producătorii având proiecte deja operaţionale, cât şi dezvoltatorii de noi centrale de producere de E-SRE.

projects are only authorized for construction), developers were no longer able to conclude energy sale contracts, a condition required by credit institutions as a guarantee for the repayment of loans.

In this respect, the limits introduced by Law 123 have particularly affected new investors contemplating entering on the Romanian market, as well as developers with projects in the early stages of authorization, which could not have become operational in 2012 at any rate. Therefore, we cannot gauge the impact of this measure by analyzing the evolution of the installed electrical capacity in the E-RES generation units accredited for the promotion system in 2012.

However, this measure also hit already operational producers, reducing their likelihood of obtaining additional funding or the refunding of the project development costs.

The Support Scheme Was Severely Reduced by the Government’s Intervention However, the current status of investments in developing electricity generation facilities is not so much the result of Law 123, but of lawmakers’ subsequent intervention this summer, this time directly in the ERES sector. Less than a year from the entry into force of Law 123, the Government severely reduced the support scheme for E-RES generation through Emergency Ordinance No. 57 of June 7, 2013 (GEO 57).

The changes made to the scheme have had a significant impact both on producers with already operational projects, as well as on developers of new E-RES generation plants.

In brief, this intervention by the Government is a fundamental change of the rules during the game, and

2 În mai puțin de un an, Guvernul a modificat de două ori condițiile din piața regenerabilelor In less than a year the Government modified twice the conditions for E-RES generation

Q4 2013

renewables

| analiza˘ / analysis

Pe scurt, această intervenţie a Guvernului echivalează cu schimbarea fundamentală a regulilor jocului pe durata jocului, măsurile introduse având ca efect descurajarea investițiilor în sectorul producerii E-SRE. România nu şi-a îndeplinit niciodată ţinta de energie verde România și-a asumat față de Uniunea Europeană obligația îndeplinirii anumitei ținte privind ponderea ESRE în consumul final brut de energie electrică în anii 2010, 2015 și 2020, respectiv 33%, 35% și 38%. Dacă analizăm gradul de îndeplinire de către România a țintei naționale în perioada 2010 – 2012, constatăm că, deși ne-am situat aproape de țintă, nu am îndeplinit-o în niciun an. Mai mult decât atât, deși gradul de îndeplinire a țintei naționale în perioada 2010-2012 a avut un trend ascendent, creșterea a fost foarte sensibilă în ciuda creșterii semnificative a capacității electrice instalate în unitățile de producere de E-SRE. Prin urmare, pentru ca România să își îndeplinească ținta națională

Evoluţia capacităţii electrice instalate în centralele electrice care au beneficiat de sistemul de promovare a E-SRE şi a energiei electrice produse în aceste centrale Evolution of the installed electricity capacity in the electrical plants that benefited from the system to promote E-RES and the electricity generated in these plants 2500

MW

MWh

2000 1500 1000 500 0

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

4000000 3500000 3000000 2500000 2000000 1500000 1000000 500000 0

Capacităţi instalate în centrale electrice care au beneficiat de sistemul de promovare a E-CRE (MW)

Producţia de E-CRE care a beneficiat de promovarea E-CRD (MWh)

Installed electrical capacity accredited for the E-RES promotion system (MW)

Production that used the promotion system

Sursa: Raportul de monitorizare a funcţionării sistemului de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile în anul 2012, www.anre.ro Source: The monitoring report on the performance of the system to promote renewable electricity in 2012, www.anre.ro

114

asumată, este necesar să se păstreze tendința ascendentă de dezvoltare de noi centrale de producere de E-SRE. Or, o astfel de tendință nu poate fi obținută printr-o legislație volatilă și care urmărește tocmai descurajarea țiilor în acest sector.

Scăderea exporturilor de energie electrică După ce, în prima jumătate a anului 2013, exporturile de energie au fost în continuă scădere faţă de ace-

the new measures discourage investments in the sector of E-RES generation.

Romania Has Repeatedly Failed to Meet its Annual E-RES Target Romania undertook before the European Union the obligation to achieve certain targets concerning the percentage of E-RES in the final gross electricity consumption in 2010, 2015 and 2020, i.e. 33%, 35% and 38%. By analyzing Romania’s compliance with the national target over 2010-2012, one may notice that, although we came close to the target, we failed to meet it in any year.

Furthermore, although Romania came closer to meeting the national target over 2010-2012, the increase was very modest, despite the significant rise in the installed electricity capacity of E-RES generation stations.

Consequently, for Romania to meet the national target it undertook, new E-RES generation plants must continue to be developed. But this cannot happen in the context of unstable legislation intended precisely to discourage investments in this sector. decline in electricity exports After a steep decline in the first half of 2013 compared to the same period last year, energy exports have risen noticeably in the recent months. As such, based on NSI data, energy exports grew by 13.1% between January 1 and September 30, 2013, as compared to the same period of 2012.

Such an increase may be explained by ANRE’s removing, from the transmission tariff, of the component related to the extraction of electricity from the grid for export purposes (by Order No. 53 of July 19, 2013). This tariff was, in fact, contributing to the lack of competitiveness of the Romanian energy market at a European level, especially when considering the current downward trend in trading rates among European Union countries. Nevertheless, energy exports continue to be negatively affected by the high efficiency cogeneration contribution which still must be paid by the suppliers of electricity for export.

A New OTC Energy Trading Platform, from 2014 Trading restrictions introduced by Law 123 have made market participants dependent on rigid trading platforms on a medium- and long-term

9

probleme ridicate de OUG 57 main issues raised by GEO 57

1

Amânarea alocării unui număr de certificate verzi pe perioada 1 iulie 2013 – 31 martie 2017 afectează considerabil planurile de afaceri ale investitorilor; totodată, având în vedere că bugetele se elaborează anual, capacitatea investitorilor de a se adapta noii măsuri a fost îngreunată şi de implementarea din scurt a acesteia (la mai puţin de o lună de la data publicării)

2

Recuperarea certificatelor verzi implică un grad înalt de incertitudine având în vedere că OUG 57 nu stabilește mecanismele de recuperare (lăsând acest aspect în sfera de reglementare a ANRE) și nu oferă nicio garanție pentru vânzarea certificatelor verzi la momentul recuperării lor (moment la care se așteaptă să fie un surplus de certificate verzi pe piață)

3

The postponement of the allocation of several green certificates over the period July 1, 2013-March 31, 2017 considerably impacts investors’ business plans; also, given that budgets are adopted annually, investors’ capacity to adapt to the new measure was further hindered by the short notice of its implementation (less than a month from the publication of GEO 57)

The recovery of green certificates involves a great deal of uncertainty, considering that GEO 57 does not establish the recovery mechanisms (but leaves this matter to be regulated

by ANRE), nor does it provide any guarantee for the sale of green certificates upon their recovery (when a surplus of green certificates on the market is expected)

The biannual calendar for ANRE’s monitoring of E-RES producers and for the adjustment of the scheme by the Government (for reasons of overcompensation) dramatically undermines the stability and predictability of the legal framework, thereby creating difficulties for investors in drawing up their budgets and, consequently, for the bankability of projects

4

5

6

Producătorii care vor fi acreditați pentru schema de sprijin după data ajustării ei de către Guvern vor fi afectați atât de măsura ajustării, cât și de cea a amânării ceea ce conduce la scăderea substanţială a numărului de certificate verzi pe care aceştia le vor primi pe perioada amânării

Producers that are accredited for the support scheme after its adjustment by the Government will be affected both by the adjustment and by the postponement, which will lead to a significant drop in the number of green certificates they will receive during the postponement

Interzicerea tranzacţionării certificatelor verzi prin negociere directă afectează bancabilitatea proiectelor, dezvoltatorii fiind împiedicaţi să încheie contracte de vânzare de certificate verzi ca garanție pentru rambursarea creditelor

Prohibiting the trading of green certificates by direct negotiation affects the bankability of projects, as developers are prevented from concluding contracts for the sale of green certificates as a guarantee for the reimbursement of credits

Calendarul bianual de monitorizare de către ANRE a producătorilor de E-SRE şi de ajustare de către Guvern a schemei (din rațiuni de supracompensare) afectează în mod dramatic stabilitatea și predictibilitatea cadrului legal creându-se, astfel, dificultăți pentru investitori în elaborarea bugetelor și, pe cale de consecință, în bancabilitatea proiectelor

Excluderea de la schema de sprijin a cantităţii de E-SRE produsă în exces față de cea notificată prin notificările fizice afectează semnificativ producătorii de energie utilizând surse necontrolabile de energie (precum energia solară și eoliană), aceștia urmând să fie sancționați de două ori pentru devierile de la notificările fizice

Excluding from the support scheme the E-RES generated in excess of the amount reported through physical notifications has a significant impact on energy producers who use uncontrollable energy sources (such as solar and wind power), as they will be penalized twice for deviations from the physical notifications

7

Stabilirea de către Guvern a unor limite anuale de acreditare de noi centrale de producere de E-SRE atrage un grad mare de risc pentru investițiile în E-SRE, din faptul că, la momentul începerii lucrărilor de construire a centralelor, dezvoltatorii nu vor avea nicio garanție că se vor încadra în limita de acreditare la momentul punerii în funcțiune

8

Sunt confuze prevederile care conferă ANRE dreptul de a reglementa prin cote anuale cantitatea de E-SRE care se va prelua în Sistemul electroenergetic național (SEN) cu beneficiul sistemului de promovare prin certificate verzi; impredictibilitatea cadrului legal este amplificată şi de inexistenţa oricăror criterii de stabilire a acestor cote

9

The Government’s annual limits on the accreditation of new E-RES generation plants result in a high risk for investments in E-RES, given that, at the start of construction works for the plants, the developers would have no guarantee that they would fall within the accreditation limits upon commissioning;

There is confusion over the provisions that grant ANRE the right to regulate by annual quotas the amount of E-RES to be delivered in the National Power System (NPS) with the benefit of the green certificates promotion system; the legal framework is rendered less predictable by the nonexistence of criteria to establish such quotas

Excluding from the support scheme solar plants built on plots of land which, as at December 31, 2013, were categorized as agricultural land will have a considerable impact on the solar power field, as agricultural land provides the highest development potential for this type of project

Excluderea de la schema de sprijin a centralelor fotovoltaice construite pe terenuri care, la data de 31 decembrie 2013, erau calificate drept teren agricol afectează considerabil sectorul energiei fotovoltaice, având în vedere că terenurile agricole oferă cel mai mare potențial de dezvoltare pentru acest tip de proiecte

Q4 2013

renewables

| analiza˘ / analysis

eaşi perioada a anului 2012, începând din luna august basis. This has caused difficulties, especially for s-a constatat o intensificare a acestor tranzacţii care electricity suppliers, preventing them from rapidly a condus, potrivit datelor INS, la o creştere cu 13,1% adapting to market fluctuations and consumer dea exporturilor de energie în perioada 1 ianuarie – 30 mand. septembrie 2013 faţă de perioada corespunzătoare a In response to the inconveniences of the exanului 2012. Această creştere poate fi explicată prin isting energy trading platforms, shortly after Law eliminarea de către ANRE a componentei tarifului de 123 was adopted, players on the wholesale energy transport de extragere a energiei electrice din market took the first steps towards crereţea pentru export (prin Ordinul 53 din 19 ating a new OTC (over-the-counter) Ajută faptul că ANRE iulie 2013), tarif care contribuia la neenergy trading platform. The a eliminat componenta competitivitatea energiei românești main promoter was tarifului de transport de la nivel european, mai ales în conthe Romanian Electricextragere a energiei electrică din textul actual al scăderii prețurilor ity Suppliers’ Association reţea pentru export. de tranzacționare a energiei elec(AFEER). trice în ţările Uniunii Europene.

The new platform is in It is beneficial that ANRE has eliminated the transmission tariff Exporturile de energie continuă fact the result of adjusting component for extracting să fie afectate, însă, de contribuția the operating principles of electricity from the pentru cogenerarea de înaltă eficiență the international OTCs to the network for export care este în continuare datorată de către necessary extent for the obserfurnizorii care livrează energie la export. vance of the transparency, non-discrimination, centralization and publication O nouă platformă de tranzacţionare principles provided by Law 123. Unlike the exista energiei de tip OTC, din 2014 ing platforms, on the future platform trading will Restricțiile la tranzacționare introduse de Legea be performed in real time, and the sale-purchase 123 au condus la dependența participanților la piață products standardized in terms of minimum hourly de niște platforme rigide de tranzacționare pe termen power, delivery term and delivery profile. It theremediu și lung a energiei. Această dependență a cauzat by becomes possible to create price signals for

116

dificultăți în special furnizorilor de energie electrică, din perspectiva posibilității acestora de a se adapta rapid fluctuațiilor pieței și solicitărilor primite din partea consumatorilor.

Având în vedere aceste inconveniențe ale platformelor existente de tranzacționare e energiei, la scurt timp după adoptarea Legii 123, participanții la piața angro de energie au pornit demersuri pentru crearea unei noi platforme de tranzacționare a energiei electrice de tip OTC (over-the-counter). Principalul promotor al acestei platforme a fost Asociația Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER).

Noua platformă este, de fapt, rezultatul ajustării principiilor de funcționare a OTC-urilor internaționale în măsura necesară respectării principiilor de transparență, nediscriminare, centralizare și publicare impuse de Legea 123. Spre deosebire de platformele existente, pe viitoarea platformă tranzacționarea are loc în timp real, iar produsele de vânzare cumpărare sunt standardizate din perspectiva puterii minime orare, duratei de livrare și a profilului livrării. Se asigură, astfel, posibilitatea creării unor semnale de preț pentru diferite produse, care se publică în mod uzual de către revistele de specialitate și pot deveni instrumente esențiale în analiza evoluției pieței de energie din România.

Evoluția prețurilor de tranzacționare a energiei pe piața din România De la intrarea în vigoare a Legii 123 până în prezent, constatăm o tendință evidentă de scădere a prețului pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU). Pe PCCB, însă, în ciuda creşterii cantităţii de energie tranzacţionată ca urmare a interzicerii contractelor negociate direct, scăderea preţului de tranzacţionare a fost mult mai puțin accentuată.

Această tendință de scădere a prețurilor s-a manifestat în majoritatea țărilor Uniunii Europene, ceea ce ne permite să apreciem că scăderea prețului de tranzacționare a energiei electrice pe piața din România nu poate fi atribuită măsurilor adoptate prin Legea 123. În România, tendința de scădere a prețurilor poate fi explicată prin intervenția următorilor factori: (1) scăderea consumului de energie electrică (datorată, printre altele, și unei preocupări din ce în ce mai intense din partea consumatorilor pentru implementarea măsurilor de creștere a eficienței energetice), (2) creșterea producției de energie hidroelectrică, și (3) creșterea producției de energie eoliană.

various products, which are usually published by specialized magazines and can become essential instruments in analyzing the development of the energy market in Romania.

Evolution of Energy Trading Prices on the Romanian Market If we analyze the trajectory of the average energy trading prices on the Romanian wholesale market from the entry into force of Law 123 until the present, we ascertain a clear price decrease on the Day Ahead Market (DAM). However, on the CMEBC, despite the increase in the quantity of traded energy as a result of the ban on directly negotiated contracts, the decrease in the trading price was not as pronounced.

Evoluţia lunară a preţului mediu al tranzacţiilor PZU şi a preţului mediu pentru contractele în livrare Monthly evolution of the average price of DAM transactions, and of the average price for contracts under delivery RON / MWh

300 250

Preţ mediu PZU

Preţ mediu PCCB la livrare

Average price DAM

Average price CMEBC

200 150 100 50 0 aug 2012

sep 2012

oct 2012

nov 2012

dec 2012

ian 2013

feb 2013

mar 2013

apr 2013

mai 2013

iun 2013

iul 2013

Such a price decrease is not specific to Romania, but also manifested in most European Union countries, so the decline in energy trading prices on the Romanian market cannot be ascribed to the measures brought in

by Law 123. In Romania, the falling prices are attributable to: (1) a decrease in electricity consumption (due to consumers increasingly seeking to implement energy-efficiency measures, among other reasons), (2) an increase in hydroelectric power generation, and (3) an increase in wind power generation.

According to the provisional data published by the National Statistics Institute for January 1-September 30, 2013, total electricity consumption decreased by 7% compared to the same period of 2012, while the production of hydropower plants increased by 18.9%, and that of the wind power plants by 89.86%.

Q4 2013

aug 2013

High-End Business Information Business Information

High-End High-End Personalities attracts

anticipates tendencies

in depth analyses

explains the actuality

shows the leaders

quarterly

bilingual

> 5.000 copies

attracts

Personalities

124

132

120

134

130

mining

mining

| analiza˘ / analysis

Cărbunii - cea mai abundentă resursă de energie a României Coal – The Most Abundant Energy Resource Of Romania

E Ionuț Predoiu lucrează în cadrul Diviziei Miniere a CE Oltenia și este membru în Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei.

Ionuț Predoiu works in the Mining Division of CE Oltenia and is a member of the Romanian National Committee of the World Energy Council.

120

nergia este un factor strategic în politica globală, o componentă vitală şi un factor de cost pentru dezvoltarea economică şi progresul societăţii în ansamblu, generând o serie de preocupări majore la nivel mondial şi naţional. În situaţia limitării resurselor primare de energie, pentru a se atinge durabilitatea în acest domeniu este nevoie ca energia să se producă, să se furnizeze şi să se consume într-un mod mai eficient decât până acum.

Obiectivul asumat la nivel național în strategiile elaborate de-a lungul timpului este acoperirea integrală a consumului intern de energie electrică şi termică, în contextul creşterii securităţii energetice a ţării, al dezvoltării durabile şi al asigurării unui nivel corespunzător de competitivitate.

Cărbunii sunt cea mai abundentă resursă de energie de care dispune România, rezervele de lignit fiind disponibile pentru încă aproximativ 50 de ani, iar cele de huilă mai bine de 220 de ani. Peste 90% din întreaga rezervă de lignit a României este cantonată în zona Olteniei, motiv pentru care acestei zone trebuie să i se acorde în continuare o atenţie deosebită în asigurarea resurselor de cărbune ale ţării.

Oportunitatea cărbunelui inferior Date fiind caracteristicile cărbunelui extras în România (huilă energetică cu putere calorifică de 3650 kcal/kg şi lignit cu putere calorifică între 1650-1950 kcal/kg) utilizarea acestuia se poate realiza numai în termocentrale echipate pentru acest tip de combustibil şi situate cât mai aproape de furnizorii de lignit.

La scară mondială cărbunele a fost şi rămâne una

E

nergy is a strategic factor in global politics, a vital component and a cost factor for economic development and progress of society as a whole, generating a number of major concerns globally and nationally. In the event of limitation of primary energy resources, in order to reach sustainability in this field it’s necessary that energy be produced, supplied and consumed in a more efficient way than before.

The goal assumed at national level in strategies developed over time is full coverage of domestic consumption of electricity and heat, in the context of increasing the country’s energy security, of sustainable development and of providing an appropriate level of competitiveness.

Coal is the most abundant energy resource that Romania has, lignite reserves being available for other approximately 50 years and pit coal reserves – for more than 220 years.

Over 90% of the entire lignite reserve of Romania is quartered in Oltenia region, which is why this region should be granted a special attention in ensuring the country’s coal resources.

The opportunity of inferior coal Given the characteristics of coal extracted in Romania (steam coal with a calorific value of 3650 kcal/g and lignite with a calorific value of 1650-1950 kcal/kg), it can only be used in the thermal power plants equipped for this type of fuel and as close as possible to lignite providers.

At global level, coal has been and remains one

din principalele resurse de energie.

Dezvoltarea tehnologiilor curate atât la extragere, cât şi la valorificarea zăcămintelor de cărbuni ar putea fi soluţia cea mai bună pentru protecţia şi rezolvarea în bună parte a problemelor de mediu. În condiţiile reducerii rezervelor de ţiţei şi gaze naturale, trebuie să crească rolul cărbunilor indigeni şi, în particular, al lignitului, în balanţa energetică naţională.

Pentru reușita demersului în reabilitarea și dezvoltarea zonelor miniere implicate, va trebui continuată seria întâlnirilor de dezbatere a problemelor consacrate reconsiderării importanței economice a sectorului de extracție a cărbunelui pentru utilizare în producerea convențională a energiei la SEN, având în vedere că acest sector de activitate a fost plasat în ultimul timp într-un plan secundar al preocupărilor și priorităților, mai ales ca urmare a neînțelegerii rentabilității sale privind asigurarea continuității în ritmicitatea producerii de energie cu costuri relativ reduse.

of the main energy resources.

Developing clean technologies at both extraction and valorisation of coal deposits could be the best solution to protect the environment and largely solve environmental problems.

In conditions of reducing oil and gas reserves, the role of indigenous coal, lignite in particular, must increase in the national energy balance.

For the success of the approach in the rehabilitation and development of mining areas involved, there should be further meetings to debate the problems dedicated to reconsider the economic importance of the coal extraction sector for the use in the conventional energy production in the NPS, given that this sector of activity has recently been placed in a secondary plan of concerns and priorities, especially due to failure to understand its profitability in ensuring the continuity of rhythmic energy production at relatively low costs.

Q4 2013

mining

| analiza˘ / analysis

Huilă / pitcoal

Evaluarea situaţiei actuale a substanţelor minerale utile din România

122

Puncte tari: l Existenţa unei rezerve exploatabile de peste 300 milioane de tone, concentrată într-un zăcământ unic, cu grad de asigurare de cca 100 ani; l Infrastructură deja existentă; l Concentrare teritorială a exploatărilor miniere într-o zona relativ restrânsă; l Distanţă redusă faţă de beneficiari; l Personal calificat în activitatea minieră, tradiţie şi expertiză profesională la toate nivelurile.

Puncte slabe: l Condiţii geologo-miniere dificile de exploatare (adâncime mare de exploatare, tectonică, stratigrafie); l Grad ridicat de periculozitate a exploatării din cauza conţinutului ridicat de gaze explozive al zăcământului; l Putere calorifică scăzută comparativ cu oferta internaţională; l Posibilităţi reduse de îmbunătăţire semnificativă a calităţii producţiei, cu actuala tehnologie de exploatare; l Grad de mecanizare a exploatării scăzut.

Strengths: lT he existence of exploitable reserves of over 300mln tons, concentrated in a single deposit, with a degree of assurance of around 100 years; lA lready existing infrastructure; lT erritorial concentration of mining exploitation in a relatively small area; lR educed distance to beneficiaries; lT he existence of qualified personnel in mining.

Weaknesses: lD ifficult geological and mining exploitation conditions (great depth of exploitation, tectonics, stratigraphy); lH ighly dangerous exploitation due to the high content of explosive gas of the deposit, prone to self-ignition; lL ow calorific value compared to international offer; lR educed opportunities to significantly improve the quality of production with the current mining technology; lL ow degree of mechanization of exploitation.

Oportunităţi l Necesar crescând de surse de energie primară; l Piaţă de desfacere relativ stabilă; l Posibilităţi de creştere a veniturilor prin îmbunătăţirea calităţii produselor; l Creşterea ponderii cărbunelui în producţia termoenergetică pe plan mondial; l Costurile încă ridicate ale producerii energiei electrice din surse regenerabile; l Menţinerea unei infrastructuri miniere adecvate.

Ameninţări lV ulnerabilitatea exploatării cărbunelui faţă de caracteristicile şi condiţiile geo-miniere; lC reşterea costurilor de producţie; lV ulnerabilitate socială mare datorită caracterului monoindustrial al zone; lD ependenţa producţiei de asigurarea funcţionării celor două termocentrale Mintia și Paroșeni. lL ipsa unui preţ reglementat apropiat de costul de producţie.

Opportunities l I ncreased demand for primary energy sources; lR elatively stable product market; lP ossibilities to increase the revenues by improving product quality; l I ncreasing the share of coal in the thermal power production worldwide; lH igh costs of electricity production from renewable sources; lM aintaining an adequate mining activity.

Threats lV ulnerability of coal mining compared to the geomining characteristics and conditions; l I ncreased production costs; lH igh social vulnerability due to the mono-industrial nature of the area; lP roduction depending on ensuring the operation of the two thermal power plants Mintia and Paroșeni; lL ack of a regulated price close to the cost of production.

Sursa: Strategia Industriei Miniere 2012-2035 (Ministerul Economiei) Source: Mining Industry Strategy, 2012-2035 (Ministry of Economy)

Evaluation Of The Current Situation Of Romania’s Useful Mineral Substances

Strengths: lD eposits of lignite in operation, with stationed reserves of over 500mln tons; lL ong-term exploitation can be provided; lE xistence of qualified staff and with tradition in mining; lV ital contribution to the national energy security in situations of crisis of other resources; lA dequate infrastructure for both the actual extraction and transport to power plants;

Oportunităţi l Cerere crescută pe piaţă de energie; l Piaţă de desfacere stabilă; l Perpetuarea activităţii miniere în zona cu consecinţe pozitive asupra comunităţii; l Creşterea ponderii cărbunelui în producţia termoenergetică pe plan mondial; l Costurile ridicate ale producerii energiei electrice din surse regenerabile; l Perspectiva repoziționării cărbunelui ca sursă primară.

Opportunities l I ncreased demand on the energy market; lS table product market; lT he continuation of mining activity in the area with positive consequences on the community; l I ncreasing the share of coal in thermal energy production worldwide; lH igh costs of electricity from renewable sources; lP otential repositioning coal as strategic primary source.

Puncte slabe: lP utere calorifică inferioară altor materii prime; lE xploatare cu impact puternic asupra mediului; lU tilaje îmbătrânite fizic şi moral; lR ealizarea unor ample lucrări de decopertare. lC heltuieli ridicate cu ecologizarea.

Weaknesses: l I nferior calorific value compared to other raw materials; lE xploitation with strong environmental impact; lO ld and outdated equipment; lD evelopment of large-scale works for topsoil stripping; lH igh costs of greening.

Ameninţări lC reşterea costurilor de producţie generată de obligativitatea internalizării costurilor aferente descopertării, închiderii şi reabilitării postînchidere; lV ulnerabilitate socială ridicată.

Threats l I ncreased production costs generated by the obligation to internalize costs related to topsoil stripping, closure and rehabilitation after closure; lH igh social vulnerability.

Surse primare în producția de electricitate Electricity structure by primary sources

2012 Nuclear

Nuclear Cărbune Coal

apr. 2013 Eolian

Wind Gazos Gazes

Lichid

Liquid Hidro Water

Q4 2013

Lignit / Lignite

Puncte tari: l Zăcăminte de lignit aflate în exploatare, având cantonate rezerve de peste 500 milioane de tone; l Se poate asigura exploatarea pe termen lung ; l Existenţa de personal calificat şi cu tradiţie în activitatea minieră ; l Contribuţie esenţială la securitatea energetică naţională în situaţii de criză a altor resurse; l Infrastructură adecvată atât extracţiei propriu-zise cât şi transportului către uzinele de electricitate;

mining

| context

Viitorul mineritului românesc nu poate fi decât Or No Future At All For Romanian Mining Sector

D

e peste 15 de ani, România renunță la exploatări miniere, înainte ca zăcămintele să fie complet valorificate. Sunt aproape 550 de mine închise din 1998 până astăzi, iar în locul lor nu apare nimic. Între timp, amplasamentele se degradează, iar personalul necesar, deși calificat, este tot mai îmbătrânit. Mai mult, zonele lipsite de activitate economică sunt tot mai depopulate. Măcar în câteva sectoare, creșterea prețurilor la materii prime a readus investitori interesați să-și asume riscuri, contribuind cu tehnologie nouă și cu finanțare. Aceștia descoperă însă că legislația nu permite redeschiderea minelor închise, iar rezistența publicului în fața unor proiecte noi este aparent imposibil de depășit.

124

F

or over 15 years, Romania has given up mining before the deposits be fully exploited. There are almost 550 mines closed from 1998 to date and nothing appears instead. Meanwhile, sites are degrading and the necessary personnel, although qualified, is growing old. Moreover, areas without economic activity are increasingly depopulated. At least in several sectors the price increase of raw materials has brought back investors interested in taking risks, contributing with new technology and funding. They discover however that legislation does not allow them to reopen the closed mines and public resistance to new projects is apparently impossible to overcome.

A new law is seeking its way through the Parliament At least four bills have reached the lawmakers’ tables with the ambition to solve at least partially the blockage in the mining industry. Nicolae Turdean is one of the promoters of the formula with the best chance of being adopted. From the position of personal adviser to the Economy Minister, Nicolae Turdean estimates that the Mining Law could be amended by January 2014, in order to implement it in spring. “In February [2013] I requested the Prime Minister to establish an inter-ministerial committee to amend the Mining Law. It passed through several committees and currently is in the Senate for discussions. At the beginning of 2014 we hope to have the law operational”, Turdean says.

The main target? Restarting the mining activity, by reopening the mines abandoned as of 1998. Or at least some of them.

O nouă lege își caută drum prin Parlament Cel puțin patru proiecte legislative au ajuns pe mesele parlamentarilor cu ambiția de a rezolva măcar în parte blocajul din industria minieră. Nicolae Turdean este unul dintre promotorii formulei cu cele mai mari șanse de a fi adoptată. Din poziția de consilier personal al ministrului Economiei, Nicolae Turdean estimează că Legea Minelor ar putea fi modificată până în luna ianuarie a anului 2014, pentru a fi aplicată începând din primăvară. “În februarie [2013] am solicitat premierului înființarea unei comisii interministeriale pentru amendarea Legii Minelor. A trecut de câteva comisii și se află acum pentru discuții în Senat. La începutul anului 2014 sperăm să avem legea funcțională”, spune Turdean.

The opportunity analysis falls on the market Interest in Romanian mining revival came from abroad. “Many foreign companies have come and said: “I would like to reopen that perimeter, I would like to take over this company!”

The example offered by Nicolae Turdean is Remin Baia Mare. At the first efforts of due diligence, seven companies have responded. “Investors interested in Remin Baia Mare assets are African Consolidated Resources Ltd South Africa, through the Romanian officials, Romaltyn Baia Mare, Metals Finance Europe Ltd”, the Authority for State Assets Management specified in May. Remin Baia Mare had at a certain point up to 30,000 employees, but definitively interrupted its activity in 2006, and from 2009 it is insolvent.

Legea Minelor ar putea fi modificată până în luna ianuarie a anului 2014, pentru a fi aplicată începând din primăvară.

The Mining Law could be amended by January 2014, in order to implement it in spring.

“Closing the perimeters, three quarters of Romania’s reserves are blocked” “Closing the perimeters, three quarters of Romania’s reserves are blocked”, Nicolae Turdean stressed. In his opinion, there are three arguments for mine reopening: 1. the increase in raw material prices on the international market; 2. improved technologies that would make possible today the efficient exploitation of certain deposits previously considered too poor and 3. a profit-oriented management, compared to the previous management.

Q4 2013

mining

| context Ținta principală? Repornirea activității miniere, prin redeschiderea minelor abandonate începând din 1998. Sau măcar a unora dintre ele.

Explorare

exploration Romaltyn Exploration Poprad - Aluniș (MM) & Camârzana (SM)

Samax Romania Rovina (HD)

Exploatare

exploitation Deva Gold SA Certej (HD)

Roșia Montană Gold Corporation Roșia Montană (AB)

Mineral Mining Băița (BH)

Analiza de oportunitate va reveni pieței Interesul pentru revigorarea mineritului românesc a apărut din afara țării. “Foarte multe companii din afară au venit și au zis: ‘Aș vrea să redeschid perimetrul acela, aș vrea să preiau compania aceasta!’”

Exemplul oferit de Nicolae Turdean este Remin Baia Mare. La primele eforturi de due dilligence, au răspuns șapte firme.”Investitori interesaţi de activele Remin Baia Mare sunt African Consolidated Resources Ltd Africa de Sud, prin oficialii din România, Romaltyn Baia Mare, Metals Finance Europe Ltd”, preciza în mai Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. Compania Remin Baia Mare a avut la un moment dat până la 30.000 de angajați, dar şi-a întrerupt defintiv activitatea în 2006, iar din 2009 se află în insolvenţă. “Închizând perimetrele, trei sferturi din rezervele României sunt blocate”, subliniază Nicolae Turdean. În opinia sa, trei sunt argumentele care permit redeschiderea minelor: 1. creșterea prețurilor la materii prime pe piața internațională, 2. îmbunătățirea tehnologiilor care face posibilă astăzi exploatarea eficientă a unor zăcăminte anterior considerate prea sărace și 3. un management orientat spre profit, în comparație cu administrarea anterioară.

Pentru zeci de ani, eficiența individuală a unei mine a fost mai puțin importantă decât planul de ansamblu al economiei, iar considerentele sociale au fost covârșitoare în deciziile financiare.

Coal needs help Some sites may be reopened immediately, because they have been properly preserved and need only a business plan and working background. “All investors who came, came from Baia Mare and Deva.

The world wants non-ferrous metals”, Turdean says.

“Baia Mare has four perimeters which can be immediately opened, and Deva has two such perimeters.

Moreover, there are the tailings management facilities, in which case exploitation can begin”.

Nicolae Turdan notices that not all the closed mines have the same prospects to resume exploitation. There are mines that require investments to resume the activity (administrative buildings, equipment etc.), while a third category reunites the mines that must be entirely redesigned. For such mines, it’s necessary to grant new exploration licenses and resume, almost from scratch, all procedures.

“For coal, the big problem is reliance on the unique energy carrier” For coal mines, prospects are bleak. In the absence of a real market for coal extracted, Hunedoara Energy Complex (CEH) has a dramatic situation: internal costs are higher than what it could be obtained on OPCOM’s electricity exchange. “For CEH, energy production from renewable resources should be encouraged; micro hydropower stations, wind power plants, solar power plants, anything to bring Cărbunele are nevoie de ajutor green certificates, to also solve the problem of polUnele amplasamente ar putea fi redeschise imelution”, Turdean believes. diat, pentru că au fost corect conservate It has been a mistake to organize the și au nevoie doar de un plan de afaceri și energy system on the criterion of the un fond de lucru. “Toți investitorii care au unique source of energy carrier, Nicovenit, au venit pentru Baia Mare și Deva. lae Turdean notices, who admits that Lumea vrea neferoase”, spune Turdean. În România, peste 20 it’s an observation easy to make now, “Baia Mare are patru perimetre care se de proiecte miniere when this organization model reveals pot deschide imediat, iar Deva are două au funcționat cu its limitations. The situation is difficult asemenea perimetre. În plus, sunt iazuri- facilitator. even for a colossus as Oltenia Energy le de decantare, care pot trece la exploaComplex. “Not because it did not have tare.” returns or that it isn’t profitable, but In Romania, over Nicolae Turdean observă că nu toate 20 mining projects because the market where it activates minele închise au aceleași perspective have already used a acts with a great delay, for receipts for de a reveni în exploatare. Există mine facilitator. example.”

20

126

For decades, the individual efficiency of a mine has been less important than the overall plan of the economy, and social considerations have been overwhelming in financial decisions.

care obligă la investiții pentru repornirea activității (clădiri administrative, echipamente etc), în vreme ce o a treia categorie reunește minele care trebuie regândite total. Pentru acestea e nevoie de acordarea unor noi licențe de explorare și de reluarea, aproape de la zero, a tuturor procedurilor.

“La cărbune, marea problemă este dependența de purtătorul de energie unic.”

Pentru minele de cărbuni, perspectivele sunt mai sumbre. În lipsa unei piețe reale pentru cărbunii extrași, Complexul Energetic Hunedoara (CEH) are o situație dramatică: costurile interne sunt mai mari decât ceea ce poate obține pe bursa de elec-

Gold is the future of mining Romania’s gold and non-ferrous metals attract investors to the greatest extent. Even if protests against the Roșia Montană project discouraged companies which had expressed their interest in blocks in the region.

Somewhat unexpected as scale, protests have been caused by the sudden launch in the Parliament of a new draft legislation, prepared by the Government, aiming to boost the Roșia Montană gold project.

It has been only the last one of the “policy making blunders” of the authorities, as EFOR experts call them in an analysis.

“Lobbying blunders of the private partner in the business, plus the policymaking blunders of the Cabi-

“În Roşia Montană sunt aproximativ 300 de tone, la Rovina aproximativ 200 de tone, la Certej aproximativ 120 de tone şi Carpathian Gold aproximativ 80 de tone. Este o cantitate foarte mare”, declara ministrul Economiei Varujan Vosganian, la începutul lui octombrie. Exploatarea acestui aur ar putea să dubleze producţia Europei. “Valoarea lor, dacă avem în vedere nivelul actual de bursă al aurului de circa 1.300 dolari pe uncie, ar fi de circa 31 - 32 de miliarde de dolari”, a precizat Vosganian. tricitate a OPCOM. “Pentru CEH, trebuie încurajată producția de energie din resurse regenerabile; microhidrocentrale, eoliene, solare, orice care să aducă certificate verzi, pentru a rezolva și problema poluării”, apreciază Turdean.

A fost o eroare să organizăm sistemul energetic pe criteriul sursei unice de purtător de energie, constată Nicolae Turdean, care admite că e o observație ușor de făcut acum, când acest model de organizare își vădește limitele. Situația este dificilă și pentru un colos precum Complexul Energetic Oltenia. “Nu pentru că n-ar avea randamente sau că n-ar fi rentabil, ci pentru că piața în care activează acționează cu foarte mare întârziere, la încasări de exemplu.”

Aurul este viitorul mineritului Aurul și neferoasele României atrag investitorii în cea mai mare măsură. Chiar dacă protestele față de proiectul Roșia Montană au descurajat companii care

“In Roşia Montană there are approximately 300 tons, in Rovina approximately 200 tons, in Certej approximately 120 tons and Carpathian Gold approximately 80 tons. It’s a very large amount”, Economy Minister Varujan Vosganian said in early October. Gold exploitation could double Europe’s production. “Its value, if we consider the current level of gold on the exchange of around USD 1,300/ounce, would be around USD 31-32bn”, Vosganian said.

net have discredited this company.”

EITI - The only long-term solution The only long-term solution, Nicolae Turdean believes, is for Romania to join the EITI group – an Industry Transparency Initiative, launched by the World Bank (WB). “Any decision from the level of application, negotiation, contracting, development, payment is made transparently and openly”, Nicolae Turdean, who has worked for many years in the WB project, explains. Romania has so far managed only to introduce the notion of public facilitator – a person who keeps the community up to date with everything that happens in the respective project and takes over the community’s wishes and transmits them to the designer or to the project supervisor. Already, in Romania over 20 mining projects have used a facilitator and the benefits are obvious: 1. Increased transparency, because everyone

Q4 2013

mining

Expert Forum (sep 2013) Alte companii din industria extractivă, începând cu Chevron, Exxon şi OMV-Petrom (dar nu doar ele) ar face bine să ceară guvernului să adere împreună la standardele EITI, printr-un acord de parteneriat.

Expert Forum (September 2013) Other companies in the extractive industry, starting with Chevron, Exxon and OMV Petrom (but not only them) would better ask the government to join together the EITI standards, under a partnership agreement.

128

| context își exprimaseră interesul față de perimetre din zonă.

Oarecum neașteptate ca amploare, protestele au fost provocate de lansarea intempestivă în Parlament a unui nou proiect legislativ, elaborat în Guvern, având ca obiectiv impulsionarea proiectului aurifer de la Roșia Montană.

A fost doar ultima dintre “gafele de policy making” ale autorităților, așa cum le numesc într-o analiză experții de la EFOR. “Gafele de lobby ale partenerului privat din afacere, plus cele de policy making ale cabinetului, au decredibilizat această întreprindere.”

EITI - soluția pe termen lung Singura soluție pe termen lung, crede Nicolae Turdean, este ca România să adere la grupul EITI - o inițiativă pentru transparența în industrie, lansată de Banca Mondială (BM). “Orice decizie de la nivel de solicitare, negociere, contractare, derulare, plată se face transparent și pe față”, explică Nicolae Turdean, care a lucrat mai mulți ani în proiectul BM. România a reușit până acum doar să introducă noțiunea de facilitator public - o persoană care ține la curent comunitatea cu tot ce se întâmplă în proiectul respectiv și preia de la comunitate toate doleanțele, pentru a le duce la proiectant sau la dirigintele de șantier. Deja, în România, în peste 20 de proiecte miniere s-a funcționat cu facilitator, iar avantajele sunt evidente: 1. Crește transparența, pentru că toată lumea știe ce se întâmplă, iar orice comentariu negativ ajunge la beneficiar, care ia măsuri.

2. Toate veniturile din activitatea respectivă sunt puse pe masă (taxe, impozite, redevenţe, dividende încasate de stat etc). În plus, modificarea legii minelor prevede ca, la proiectele de importanță locală, veniturile să rămână în comunitate, iar pentru proiectele de importanță națională, o parte din venituri să revină la comunitate.

3. Oricine poate interveni în mod direct în proces; mai ales că ONG-urile interesate de un proiect sau altul își pot asuma această poziție de facilitator public.

“Dacă România va adera la principiile EITI, industria noastră minieră va porni pe cu totul alte coordonate”, crede Nicolae Turdean. “Vei ști când un proiect e destinat să moară din fașă și nici nu are rost să încerci să-l pornești, vei ști, din start, când un proiect este accceptat parțial și vei ști care sunt pârghiile pentru a-l face complet acceptabil”, conchide Nicolae Turdean.

knows what happens and any negative comment reaches the beneficiary, which takes measures.

2. All proceeds from the respective activity are put on the table (taxes, duties, royalties, dividends collected by the state etc.). Moreover, the amendment of the Mining Law provides that, for projects of local importance, revenues remain in the community and for projects of national importance part of the revenues are due to the community.

3. Anyone can intervene directly in the process, especially as NGOs interested in a project can assume this position of public facilitator.

“If Romania joins the EITI principles, our mining industry will start on entirely different coordinates”, Nicolae Turdean believes. “You will know when a project is destined to die from the start and it makes no point to try to start it, you will know, from the start, when a project is partially accepted and you will know which levers make it entirely acceptable”, Nicolae Turdean concluded.

Your Business Pathway to Romania

Providing companies with unprecedented access to commercial prospects and procurement projects throug hout Romania United Kingdom

Romania 11 Dr. ,Stefan Capsa , Street,

Bugle House, 53 Bugle Street, Southampton SO14 2L 0044 781 088 77 44

Bucharest 0040 074 268 77 28 bridge2romania.com info@bridge2romania.com

mining

| stiri , / news

CJ Neamț vrea referendum pentru mina de uraniu din Grințieș Președintele Consiliului Județean Neamț vrea organizarea unui referendum local cu privire la redeschiderea minei de uraniu de la Grințieș – Tulgheș din Neamț și Harghita. Guvernul a publicat ordonanța de redeschidere a minei, dar Președintele CJ Neamț consideră Guvernul trebuie să consulte populația locală prin referendum și dezbateri publice.

Președintele CJ Harghita susținea în septembrie că locuitorii din Tulgheș trebuie să aibă șansa unei pronunțări cu privire la redeschiderea exploatării. El declara că va ataca în instanță o decizie a Guvernului care nu ține cont de opinia majoritară a locuitorilor din Tulgheș. Compania Națională a Uraniului a solicitat deschiderea unui nou zăcământ de uraniu în Grințieș pentru că zăcământul exploatat în Suceava este în curs de epuizare. Investiția ar urma să fie de circa 100 milioane de euro.

Neamţ County Council Wants To Organize A Referendum For The Uranium Mine In Grinţieș The President of Neamț County Council plans to organize a local referendum on reopening the uranium mine in Grințieș – Tulgheș, from Neamț and Harghita. Government published the ordinance for mine reopening, but the President of Neamț County Council believes that the Government should consult local people by referendum and public debate.

The President of Harghita County Council claimed in September that Tulgheș residents should have the opportunity to rule on reopening the exploitation. He said he would challenge in court a Government Decision which does not account for the majority opinion of Tulgheș inhabitants. National Uranium Company requested the opening of a new uranium deposit in Grințieș, because the deposit exploited in Suceava was about to be depleted. The investment would amount to approximately EUR 100mln.

130

Legea cere prelucrarea în România a metalelor prețioase Un proiect de lege aprobat tacit de către Senat în februarie 2013 prevede ca exploatarea metalelor preţioase să se facă de către societăţi în care statul este acționar. Proiectul de lege mai cere ca procesarea acestor metale să aibă loc în România.

Senatorul Sorin Bota, unul dintre iniţiatori, spune că “firmele private care exploatează metalele preţioase să nu exporte tot şi să lase compania înregistrată în România cu datorii sau alte probleme de mediu. De aceea este importantă prelucrarea în țara noastră.”

The Law Requires Processing In Romania Of Precious Metals A bill quietly approved by the Senate in February 2013 stipulates that exploitation of precious metals shall be done by companies in which the state is a shareholder. The bill also requires that the processing of such metals takes place in Romania.

Senator Sorin Bota, one of the initiators, says that “private companies exploiting precious metals should be prevented from exporting everything and leave the company registered in Romania with debts or other environmental problems.

Therefore processing in our country is important.”

Minerii vor lideri de sindicat aleși prin vot uninominal Minerii din Valea Jiului vor alegeri uninonimale pentru președinte, președinte executiv și secretar general în cel mai mare sindicat al lor din pricina lipsei legitimității, activității foarte slabe a liderului sindical şi utilizării foarte neglijente a cotizaţiilor lor sindicale.

Miners Want Union Leaders Elected By Uninominal Voting Miners and Valea Jiului want uninominal elections for the president, executive president and secretary general in their largest union, due to the lack of legitimacy, very poor activity of the union leader and the very careless use of their union dues.

Romaltyn Mining nu a primit autorizație de funcționare Primarul municipiului Baia Mare Cătălin Cherecheș a declarat în septembrie 2013 că refuză categoric să elibereze autorizația de funcționare pentru uzina Romaltyn Mining care ar urma să proceseze minereuri neferoase. Uzina va crea locuri de muncă doar pe o perioadă limitată de timp, dar comunitatea va avea de suportat consecințele poluării. De asemenea, Cătălin Cherecheș a subliniat că va susţine orice iniţiativă benefică legată de redeschiderea activităţilor miniere la Remin Baia Mare.

Romaltyn Mining Did Not Receive An Operating Permit Baia Mare mayor Cătălin Cherecheș stated in September 2013 that he categorically refused to issue the operating permit for Romaltyn Mining plant, which would process non-ferrous ores.

The plant will create jobs only for a limited period of time, but the community will bear the consequences of pollution. Also, Cătălin Cherecheș stressed that he would support any advantageous initiative on reopening the mining activities at Remin Baia Mare.

Q4 2013

mining

| stiri , / news

Eldora explorează perimetrele aurifere din Hunedoara

Eldorado explores the gold deposits in Hunedoara

Eldorado Gold va explora perimetrele aurifere Brad, Deva și Muncel. Totodată, compania a finalizat forările de la Certej și rezultatele vor fi folosite la actualizarea datelor geologice ale depozitelor. ANRM a aprobat în februarie licențele de concesiune ale companiei European Goldfields Deva pentru exploatarea perimetrelor hunedorene. Eldorado Gold a preluat 80% din acțiunile Deva Gold, dezvoltatorul perimetrului Certej, în cadrul tranzacției de 2,4 miliarde de dolari cu European Goldfields.

Eldorado Gold will explore the gold perimeters in Brad, Deva and Muncel. At the same time, the company has completed drilling in Certej and the results will be used to update the geological data of deposits. NAMR approved in February the concession licenses of European Goldfields Deva for the exploitation of Hunedoara-based perimeters. Eldorado Gold took over 80% in Deva Gold, the developer of the Certej perimeter, within a deal worth USD 2.4bn with European Goldfields.

Trei oferte de consultanță pentru privatizarea CEH Three Offers Of Consultancy For CEH Privatization Deloitte, PwC şi KPMG s-au înscris în cursa pentru selectarea consultantului în privatizarea Complexului Energetic Hunedoara (CEH).

După analizarea documentelor depuse urmează deschiderea ofertelor tehnice și financiare ale ofertanților eligibili și care întrunesc cerințele din Caietul de sarcini.

132

Deloitte, PwC and KPMG have entered the race for the selection of the consultant in the privatization of Hunedoara Energy Complex (CEH). After analysing the documents submitted, the technical and financial offers of the eligible bidders and which meet the requirements of the tender book will be opened.

Noi disponibilizări în Valea Jiului La începutul lunii octombrie 489 de mineri au fost disponibilizaţi de la Societatea Naţională de Închideri Mine Valea Jiului (SNIMVJ). Plățile compensatorii se ridică la suma brută de 32.500 de lei pentru fiecare angajat. SNIMVJ administrează minele neviabile Petrila, Paroşeni şi Uricani. Disponibilizările au loc conform programului de închidere a minelor avizat de Uniunea Europeană și se întinde până în 2018. În urma ieşirilor din sistem, Inspectoratul Teritorial de Muncă va realiza controale pentru a verifica dacă au rămas posturi descoperite care, odată rămase libere, ar putea pune în pericol activitatea la cele trei unităţi miniere. Potrivit conducerii SNIMVJ, au rămas posturi deficitare pe activitatea electro-mecanică şi de asemenea câteva posturi de artificieri, însă toate acestea vor fi completate în scurt timp.

New Redundancies In Valea Jiului

Producția de cărbune a scăzut cu 31,9% în primele șapte luni Producţia de cărbune net a României a scăzut cu 31,9% în primele şapte luni din 2013, până la circa 2,54 milioane de tone echivalent petrol (tep). Importurile de cărbune au fost cu 17,3% mai mici decât cele din perioada similară din 2012. Producţia de cărbune a României a fost în 2012 cu 4,3% mai mică decât cea din 2011. Consumul de cărbune a fost în 2012 de 6,7 milioane de tep, 0,2% din consumul mondial. România deţinea la finalul anului 2012 rezerve de cărbune de 291 milioane de tone.

Coal Production Fell 31.9% In Seven Months Romania’s net coal production decreased by 31.9% in the first seven months of 2013, to approximately 2.54mln tons of oil equivalent (toe). Coal imports were 17.3% lower than those in the similar period of 2012. Romania’s coal production was in 2012 by 4.3% lower than in 2011. Coal consumption stood in 2012 at 6.7mln toe, 0.2% of the world consumption. Romania had in late 2012 coal reserves of 291mln tons.

In early October, 489 miners were made redundant from the Jiu Valley National Society for Mine Closure (SNIMVJ). Severance payments amount to a gross amount of RON 32,500 for each employee. SNIMVJ manages non-viable mines in Petrila, Paroşeni and Uricani.

Layoffs occur according to the mine closure program authorized by the European Union, which takes place until 2018.

After exiting the system, the Territorial Labour Inspectorate will carry out checks to verify if there are discovered positions which, once vacant, could endanger the activity at the three mining units. According to SNIMVJ management, there are deficient positions in the electro-mechanical activity and also several positions of mine igniters, but they will be completed shortly.

Minerii din Mehedinți reiau extracția cărbunelui Minerii din cariera Husnicioara au reluat extracţia cărbunelui după două săptămâni de şomaj tehnic. Mineritul a fost oprit din pricina stocului de 40.000 de tone acumulat după ce s-a oprit furnizarea cărbunelui din cauza debitelor de peste 200 milioane de lei pe care Regia Autonomă de Activităţi Nucleare le are de achitat către Complexul Energetic Oltenia. Minerii vor asigura lunar 160.000 de tone de cărbune iar RAAN va achita restanțele și anticipat 30% din cărbunele ce urmează să fie livrat.

Miners In Mehedinţi Resume Coal Extraction Miners of Husnicioara quarry resumed coal extraction after two weeks of technical unemployment. Mining had been stopped because of the stock of 40,000 tones accumulated after the cease of coal supply, caused by debts of over RON 200mln that the Autonomous Administration for Nuclear Activities (RAAN) has to pay to Oltenia Energy Complex. Miners will provide 160,000 tons of coal per month and RAAN will pay the arrears and an advance of 30% for coal to be delivered.

Q4 2013

mining

| analiza˘ / analysis

Relansarea mineritului depinde de costurile de mediu

Reviving Mining Depends On Environmental Costs

D Ruxandra Bologa, Partener / Partner NNDKP Unul dintre coordonatorii practicii Corporate și energie / resurse naturale, Ruxandra Bologa este un expert recunoscut în domeniul energetic.

Co-head of the Corporate and Energy / Natural Resources practice, Ruxandra Bologa and is an acknowledged expert in the energy field.

134

e puțin timp în România au început demersurile pentru crearea condițiilor necesare în vederea redeschiderii perimetrelor miniere conservate, închise, ecologizate. Inițiativa nu este complet nouă și nici surprinzătoare, date fiind exemple din țări ca Spania sau Marea Britanie care intenționează de asemenea să procedeze la redeschiderea unor mine sau chiar cazurile mai controversate din Canada, unde se intenționează redeschiderea unei mine de azbest, în mijlocul unei puternice dezbateri publice. Prin urmare, s-ar părea că, într-un context al împuținării resurselor la nivel mondial, se intenționează revenirea la perimetrele miniere vechi, închise din diverse motive, dar care continuă să prezinte potențial. Începând cu anul 1998, în România au fost puse în conservare, închise și/sau ecologizate aproximativ 500 de mine (un număr destul de ridicat, raportat la alte țări), în special din cauza faptului că exploatarea nu mai putea ține pasul cu cerințele de mediu tot mai stricte și că în aceste condiții activitatea minieră devenise nerentabilă, cu toate că minele în cauză continuau să prezinte potențial de exploatare.

Un alt aspect demn de luat în seamă ar fi că minele închise au fost exploatate în general de societăți cu capital de stat, astfel că sarcina avan-

R

omania has recently been taking steps to create the necessary conditions for reopening the perimeters of the mines that had been conserved, closed and rehabilitated.

The initiative is not entirely new nor surprising, given the example of countries such as Spain or the UK, which also plan to proceed with mine reopening, or the more controversial situations in Canada, where there is a plan to reopen an asbestos mine amidst a strong public debate. It seems therefore that in the context of diminishing global resources, there is an intention to return to old mining perimeters, that had been closed for various reasons but continue to have potential.

Starting with 1998, approximately 500 mines have been put into conservation, closed and/or rehabilitated (a fairly high number by comparison to other countries), especially because the exploitation could not keep up with increasingly stringent environmental requirements. Under these circumstances, the mining activity became unprofitable despite the fact that the mines in question continued to have operating potential. Anoth-

Roxana Ionescu, Partener / Partner NNDKP Coordonator al practicilor de Dreptul mediului și Protecția datelor, cu o vastă experiență în domeniul Dreptului mediului.

sării cheltuielilor necesare pentru lucrările de conservare, închidere, ecologizare a minelor și reabilitare a mediului îi revenea statului.

Lege pentru redeschidere În acest context, Guvernul a promovat în Parlament în luna iulie un proiect de lege de modificare a legii minelor nr. 85/2003, care nu a intrat încă în dezbaterea Senatului. Proiectul reprezintă un prilej pentru modificarea și a altor prevederi din actuala legislație, dar s-ar părea că unul din principalele sale fundamente îl constituie de fapt reglementarea expresă a posibilității Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) de a include în lista perimetrelor propuse pentru a fi scoase la licitație și perimetrele pentru care există o hotărâre de Guvern de conservare, închidere și ecologizare. Astfel, deși în prezent posibilitatea entităților interesate de a prelua în concesiune perimetre miniere cu activitatea de exploatare temporar închisă este precizată sumar în legislație, această prevedere a fost considerată drept insuficientă pentru a permite im-

er aspect worthy of consideration is that closed mines had been generally exploited by state-owned companies and therefore the expenses required for conservation, closure, rehabilitation works and environmental recovery were borne by the state.

Head of NNDKP’s Environmental Law and Data Protection practices, with significant experience in all Environmental matters.

Law for mining reviving In this context, in July of this year the Parliament proposed a bill amending Mining Law no. 85/2003, which has not yet been presented to the Senate for debate. The bill also provides an opportunity to amend other provisions of the current legislation, but it seems that one of its main purposes is to actually expressly regulate the possibility for the National Agency for Mineral Resources (NAMR) to include in the list of perimeters proposed to be auctioned the perimeters for which there is a Government Decision of conservation, closure or rehabilitation. Thus, although currently the possibility for entities interested in taking over under concession mining perimeters with a temporarily closed operating activity is summarily stipulated in the legislation, this provision has been considered insuffi-

Q4 2013

mining

| analiza˘ / analysis plementarea efectivă a unor astfel de proiecte, cu atât mai mult cu cât prevederea existentă nu acoperă și minele cu activitatea de exploatare închisă definitiv.

Unele dintre avantajele promovării proiectului de lege menționat ar părea a fi evidente, acesta putând sta la baza unei veritabile “relansări” a mineritului în România, cum optimist anunțau și promotorii proiectului. Astfel, pe lânga crearea de locuri de muncă, resuscitarea activității economice cândva principale în anumite zone, crearea de noi oportunități investiționale pentru cei interesați, este de remarcat și intenția de a transfera asupra potențialilor investitori interesați obligațiile de reabilitare a mediului aferente perimetrelor redeschise, indiferent de momentul producerii poluării. În consecință, cei interesați de concesionarea perimetrelor redeschise ar urma să își asume, cel puțin în primă fază, refacerea mediului afectat de activitățile miniere realizate în trecut de alte entități.

Modul în care va fi adresată concret problema răspunderii de mediu în cazul reînceperii exploatării în perimetrele redeschise reprezintă unul din cele mai sensibile aspecte legate de proiect. Prevederile acestuia se îndepărtează substanțial de principiile generale din dreptul civil și legislația privind protecția mediului, potrivit cărora poluatorul ar trebui să plătească pentru daunele cauzate mediului prin activitățile sale. Cu toate acestea, explicația

Proiectul se îndepărtează substanțial de principiul «poluatorul trebuie să plătească».

The bill’s provisions are substantially apart from the general principle «the polluter should pay». pentru promovarea unei astfel de excepții este simplă: degrevarea statului de costurile legate de realizarea lucrărilor de reabilitare. Mai mult, această abordare vine în continuarea tendințelor deja demonstrate de autoritățile române în alte proiecte legislative. De exemplu, în proiectul de Strategie pentru gestionarea siturilor contaminate se încearcă limitarea răspunderii statului pentru contaminări cauzate în trecut de societățile de stat prin extinderea răspunderii pentru entitățile care desfășoară

136

cient so as to allow for the actual implementation of such projects, especially since the existing provision does not cover the mines with a permanently closed operating activity.

Some of the benefits of promoting the aforementioned bill seem to be obvious, since it could be the basis for a genuine “revival” of mining industry in Romania, as the project promoters have optimistically announced. Thus, in addition to the creation of jobs, revival of the economic activity that was once predominant in certain areas, the creation of new investment opportunities for those interested, it is also worth noticing the intention to transfer upon the potential interested investors the environmental rehabilitation obligations related to reopened perimeters, regardless of the moment of pollution.

As a consequence, those interested in leasing the reopened perimeters would undertake, at least in a first stage, to restore the environment affected by mining activities performed in the past by other entities. The manner in which the issue of environmental liability will actually be addressed in the case of re-

suming exploitation in reopened perimeters is one of the most sensitive aspects related to the project. Its provisions denote a substantially different approach from the general principles of the civil law and environmental protection legislation, according to which the polluter should pay for damage caused to the environment by its activities. However, the explanation for promoting such an exception is simple: relieving the state of the burden of bearing the costs related to the performance of rehabilitation works.

Moreover, this approach is a continuation of trends already exhibited by the Romanian authorities in other legislative projects. For example, the draft Strategy for managing contaminated sites attempts to limit the state’s liability for contamination caused in the past by state-owned companies by extending the liability so as to cover entities that currently carry out activities on the respective sites (privatized companies) or landowners in question, where applicable.

în prezent activități în siturile respective (societăți privatizate) sau și pentru proprietarii terenurilor în cauză, acolo unde este fezabil.

Definirea obligațiilor de reabilitare Ca orice excepție de la regulile generale, și această excepție de la regulile generale de răspundere pe mediu ar trebui reglementată clar și limitativ, iar proiectul de lege nu reușește întrutotul acest lucru.

Ar fi recomandabil ca potențialii investitori să fie informați cu privire la obligațiile de reabilitare pe care va trebui să și le asume, de exemplu, prin solicitarea ca ANRM să includă informațiile relevante în documentația de atribuire. Definirea obligațiilor de reabilitare ar trebui să fie posibilă dat fiind că acestea ar trebui să fie deja reflectate într-un fel sau altul în planurile de reabilitare aferente minelor închise. În același timp însă, este foarte posibil ca planurile de reabilitare să nu ia în considerare impactul pe care întârzierile în implementare l-ar putea avea asupra mediului. Este demn de menționat

Defining the rehabilitation obligations As any exception to the general rule, this exception from the general rules of environmental liability should also be regulated clearly and restrictively and the bill does not entirely manage to do that.

It would be advisable for potential investors to be informed on rehabilitation requirements that they should undertake, for example, by the request for NAMR to include the relevant information in the award documentation. Defining the rehabilitation obligations should be possible, given that they should already be reflected in one way or another in the rehabilitation plans related to closed mines. At the same time, Începând cu anul 1998, however, it is very likely that rehaîn România au fost puse în conservare, închise și/sau bilitation plans do not consider the ecologizate peste 500 de mine. impact that implementation delays

500

could have on the environment. It From 1998, over 500 mines have is worth mentioning that various been put into conservation, Government decisions that have apclosed and/or proved mine conservation and closure rehabilitated. specify the amount of necessary expenses for conservation, closure and ecologization only at the level of the year when these decisions were issued, so they could currently be different. Therefore, any information obtained from rehabilitation plans or from the relevant Government Decisions should be accompanied by a detailed analysis of the perimeter to identify the current stage of the environmental

Q4 2013

mining

| analiza˘ / analysis

Pentru a redeschide minele, statul va trebui să facă întreg procesul cât mai atractiv.

In order to reopen the mines, the state will have to make the entire process as attractive as possible.

138

și faptul că diverse hotărâri de Guvern care au aprobat conservarea și închiderea unor mine precizează cuantumul cheltuielilor necesare pentru conservare, închidere și ecologizare doar la nivelul anului în care aceste hotărâri au fost emise, deci și acestea pot fi altele în prezent. Prin urmare, orice informație preluată din planurile de reabilitare sau din hotărârile de Guvern relevante ar trebui cumulată cu o analiză detaliată a perimetrului care să identifice stadiul actual al factorilor de mediu, daunele existente cauzate de activitățile miniere desfășurate în trecut, precum și măsurile necesare pentru a înlătura daunele și a asigura respectarea cerințelor de protecție a mediului.

Transparența privind obligațiile de mediu care trebuie asumate ar permite potențialilor investitori să stabilească dacă un perimetru poate fi exploatat într-o manieră fezabilă din punct de vedere comercial chiar și in condițiile asumării obligațiilor “istorice” de reabilitare a mediului. Este însă de așteptat că asemenea analize ar implica costuri pentru autorități, costuri posibil neanticipate corespunzător la momentul redactării proiectului.

Proceduri administrative deloc facile Alte potențiale impedimente pentru investitori în luarea deciziei de a se implica în redeschiderea unor mine în România le-ar putea constitui procedurile administrative deloc facile, obținerea permiselor și autorizațiilor necesare și dificultățile întâmpinate în obținerea drepturilor asupra terenurilor necesare exploatării. Nu în ultimul rând, atitudinea opiniei publice față de reluarea activității miniere în anumite zone trebuie să fie un factor demn de luat în seamă.

Este posibil ca proiectul să sufere îmbunătățiri inclusiv în ceea ce privește aspectele menționate, la fel cum este posibil ca legislația secundară care va urma să rezolve multe probleme. Este însă destul de limpede că, pentru a redeschide minele în condițiile menționate de proiect, statul va trebui să facă întreg procesul cât mai atractiv, în special prin informarea corectă a investitorilor cu privire la costurile estimate pentru acoperirea obligațiilor de mediu. În caz contrar, este posibil ca interesul investitorilor să se reducă proporțional cu dificultățile întâmpinate în a evalua costurile implicate de reluarea activității de exploatare în minele redeschise.

factors, the existing damages caused by mining activities carried out in the past, as well as the necessary measures to remove the damage and ensure compliance with the environmental protection requirements.

Transparency regarding environmental obligations that must be undertaken would allow potential investors to determine whether a perimeter can be exploited in a feasible manner in commercial terms even in the conditions of undertaking the “historical” obligations of environmental recovery. It is however expected that such analyses will involve costs for authorities, costs probably not properly estimated when the bill was drafted.

Administrative procedures not easy at all Other potential impediments for investors in making the decision to participate in mine reopening in Romania could be the administrative hurdles, obtaining the necessary permits and authorizations and difficulties faced in obtaining the rights over the land necessary for exploitation. Last but not least, the public opinion attitude towards the resumption of mining activity in certain regions should be a factor worthy of consideration.

It is possible that this bill will undergo improvements, including with respect to the issues mentioned above, just as it is possible that the secondary legislation that will follow it will solve many problems. It is however quite clear that, in order to reopen the mines in the conditions specified inthe bill, the state will have to make the entire process as attractive as possible, especially by accurately informing investors with respect to estimated costs for compliance with the environmental obligations. Otherwise, it is likely that the investors’ interest will reduce proportionally with difficulties faced to evaluate the costs involved in the resumption of the exploitation activity in reopened mines.

140

144

150

146

158

electricity

Electricity

| perspective / perspectives

Consumul de energie va continua să scadă în anii care vin Energy Consumption Will Continue To Drop In The Years To Come

I

nvoluţia PIB la nivel naţional este o evidenţă statistică pe care nu am văzut-o atacată în ultima perioadă ca ţintă serioasă, în vreun program de guvernare. Au fost declarații, dar fără acţiuni coerente, fără planuri de acţiune, alocări de bugete şi/sau asigurarea surselor de finanţare, fără definirea în clar a responsabililor, fără termene ferme de finalizare și daune pentru nerealizare, fără monitorizare și raportare de parcurs și la finalul fiecărei acţiuni, fără rezultate palpabile.

140

G

DP involution at national level is a statistical evidence that I have not seen challenged lately as a serious target, in any government program. There have been statements, but without consistent action, without action plans, budget allocation and/ or the provision of funding sources, without clearly defining those responsible, without firm completion deadlines and damages for non-performance, without monitoring and reporting during and at the end of

Am parcurs un draft al strategiei de reindustriaeach action, without tangible results. lizare a ţării aflată încă în lucru la Ministerul EconoI have read a draft of the re-industrialization stratmiei. Am privit cu atenţie prezentările consultanţilor egy of the country still in progress at the Ministry of Băncii Mondiale în exerciţiul lor actual pentru MinisEconomy. I have carefully followed the presentations terul Mediului și Schimbărilor Climatice - pentru care made by the World Bank’s consultants in their current elaborează Strategia Naţională de decarbonizare în exercise for the Ministry of Environment and Climate perspectiva 2030. Am urmărit documentele instituChange – for which they develop the National Strattelor naţionale de statistică și de prognoză. Lângă egy of Decarbonisation for 2030. aceste informaţii naţionale adaug informaţia euroI have followed the documents of the national inpeană și globală și pot să afirm că România nu va stitutes of statistic and forecast. Besides this national înregistra prea curând o creştere economică reală. information, I add up the European and global informaSunt mult prea multe de reparat și apoi de pus la loc tion and can say that Romania will not register any time până când mecanismul dezvoltării economice va mai soon a real economic growth. There are too many eleputea deveni unul funcţional. ments to repair and then put back until the mechanism Marea industrie este, începând cu anul 2013, suof economic development can be functional again. biect al costurilor suplimentare aferente emisiilor de The great industry is, from 2013, subject to additional CO2 (Directiva EU-ETS). Perspecticosts related to CO2 emissions (EULipsa personalului vele anunţate de CE privind creşETS Directive). Prospects announced terea preţului certificatelor CO2 calificat de bună by the EC on the price increase for vor putea contribui la accelerarea calitate este astăzi una CO2 allowances will be able to conprocesului de relocare industrială tribute to speeding up the industrial dintre cele mai mari și, în consecinţă, la reducerea surelocation process and, therefore, to plimentară a consumului aferent probleme la nivel the additional reduction of related de energie. energy consumption. naţional. Încercând să formulez o perTrying to formulate a perspecspectivă referitoare la evoluţia tive on the evolution of energy conconsumului de energie aş putea sumption, I can say – without fear of Lack of quality afirma - fără a mă teme că gre- qualified staff is today mistake – that we will witness a deşesc - că vom asista la un declin, cline, at least in the perspective of one of the biggest cel puţin în perspectiva viitorilor future years. The lack of vision for ani. Lipsa unei viziuni de dezvol- problems at national real economic development – supertare economică reală - suprapu- level, in all areas of imposed with increasingly complex să cu preocupările tot mai ample concerns for the development of activity. pentru dezvoltarea proiectelor de energy efficiency projects detereficiență energetică determinate de necesitatea mined by the need to cut energy bills – will certainly reducerii facturilor energetice - vor conduce, cu cerlead, in the short term, to the decline in energy contitudine, pe termen scurt, la scăderea consumurilor sumption at national level. energetice la nivel naţional.

Human resource is unvalued Resursa umană este depreciată throughout the country pretutindeni pe teritoriul ţării Areas which could bring in perspective an increase Domeniile care - în perspectivă - ar putea aduce in energy demand are the agriculture (by starting a o creştere a cererii de energie sunt agricultura (prin coherent program for the development of irrigation demararea unui program coerent de dezvoltare a systems), the construction industry and the industry sistemelor de irigaţii), industria construcţiilor și cea of related materials production, revival and restoration a producerii materialelor aferente, revigorarea și reof infrastructure for rail transport, the extractive infacerea infrastructurii pentru transportul pe calea dustry, the metallurgical industry, the petrochemical ferată, industria extractivă, industria metalurgică, industry. For all these industrial branches, Romania petrochimică. Pentru toate aceste ramuri industriale has both the necessary natural potential (resources),

Carmencita Constantin, directorul Diviziei Energie și Mediu din cadrul Institutului de Studii și Proiectări Energetice (ISPE) Carmencita Constantin, director of the Energy and Environment Division within the Institute for Studies and Power Engineering (ISPE)

Q4 2013

Electricity

Pentru relansarea economică sunt necesare programe REALE de reformare profesională..

For economic recovery, it’s necessary to resume REAL programs of professional training.

142

| perspective / perspectives

România deţine atât potenţialul natural (resursele) necesar, nedepinzând de import, cât și - încă - tradiţia și experienţa forţei de muncă.

Din păcate, resursa umană este depreciată pretutindeni pe teritoriul ţării. Pentru o relansare economică sunt necesare relansări de programe REALE de reformare/formare profesională în deplină concordanţă cu direcţiile de dezvoltare a ramurilor economice. În prezent acest lucru nu se mai poate face centralizat. Micii industriaşi îşi asigură și califică forţa de muncă pe plan local, la locul de muncă. Lipsa personalului calificat de bună calitate este astăzi una dintre cele mai mari probleme la nivel naţional, în toate domeniile de activitate.

not being dependent on imports, and the tradition and experience of the workforce.

Unfortunately, the human resource is unvalued throughout the country. For economic recovery, it’s necessary to resume REAL programs of professional training in full accordance with the development directions of economic sectors. Currently, it cannot be done in a centralized manner. Small industrialists secure and qualify their workforce locally, at the workplace. Lack of quality qualified staff is today one of the biggest problems at national level, in all areas of activity.

Lack of vision and concern Industrial decline has been determined, over the Lipsă de viziune și preocupare past two decades, by the lack of vision and concern Declinul industrial a fost determinat, de-a lungul of those involved in running the country, but also in ultimelor două decenii, de lipsa de viziune şi de prethe management of the respective industrial units. ocupare a celor implicaţi în conducerea ţării, dar și în If we take a look behind, there would definitely conducerea unităţilor industriale respective. be many unanswered questions, of which one that Dacă am vrea să privim în urmă, ar fi desigur will affect many generations refers to industrial demulte întrebări fără răspuns, dintre care cea care va cline, even total bankruptcy, up to winding-up, of the apăsa multe generaţii este cea referitoare industrial units privatized by the State Ownla declinul industrial, chiar falimentul ership Fund (FPS). total, până la lichidare, al unităţilor I think someone should conduct a Marea industrie industriale privatizate de FPS. study and then prepare a reeste, începând cu anul Cred că cineva ar trebui să port, on industrial branches: 2013, subiect al costurilor facă o cercetare și apoi un what units existed in 1989, suplimentare aferente emisiilor raport, pe ramuri industriale: what annual production they de CO2. ce unităţi existau în 1989, ce had, on which markets they sold The great industry is, from 2013, producţii anuale aveau, pe ce such products, how many emsubject to additional costs pieţe se desfăceau acele proployees they had, what energy related to CO2 emissions. duse, câţi salariaţi aveau, ce conconsumption… following the red sum energetic... urmărind firul roşu: thread: if they were privatized, with dacă s-au privatizat, cu cine, prin câte whom, through how many hands they mâini (ale cui mâini) au trecut, unde sunt aspassed (whose hands), where are they today, tăzi, dacă mai există sau nu, câţi angajaţi mai au, cât if they still exist or not, how many employees they a câştigat/pierdut statul român, dacă au fost respechave, how much the Romanian state won/lost, if the tate contractele de privatizare cu referire la volumul privatization contracts were observed in terms of inde investiţii și menţinerea forţei de muncă etc. vestment volume and maintaining the workforce etc.

Privirea în urmă ne-ar ajuta să ne înţelegem istoLooking back could help us understand our hisria și poate ne-ar feri să mai repetăm aceleaşi greşeli. tory and maybe would prevent us from repeating the Ar fi un act firesc de bilanţ istoric şi economic. Persosame mistakes. It would be a natural act of historical nal nu ştiu ca Ministerul Economiei să deţină o astfel and economic balance. I am personally not aware of de analiză, deşi cred că acolo ar fi responsabilitatea the Ministry of Economy having such an analysis, alpentru ea. though I believe the responsibility belongs there.

Rămâne ca generaţiile viitoare să judece felul în It remains for future generations to judge the care dezvoltarea economică a României a fost susţimanner in which Romania’s economic development nută sau stopată de proprii ei conducători. has been supported or hampered by its own leaders.

Electricity

| conferinte , / conferences VLER - Energia pentru lumea de mâine Cinci din cei 44 de membri ai Programului Viitorii Lideri Energeticieni, iniţiat şi coordonat de CNR-CME au animat primul workshop VLER cu lucrări foarte variate, de la reţele inteligente până la viitorul cărbunelui. Au asistat savanţi de renume şi personalităţi de marcă din energetica românească, între care academicianul Marius Peculea, profesorul George Darie (rector UPB), profesor doctor Mircea Eremia și profesor doctor Eugeniu Potolea.

Vler – Energy For Tomorrow`s World Five of the 44 members of the Future Energy Leaders Program (VLER), initiated and coordinated by CNR-CME have animated the first VLER workshop with various works, ranging from intelligent networks to the future of coal. Scientists and personalities of the local energy world assisted, among which Marius Peculea, George Darie (dean of UPB), Mircea Eremia and Eugeniu Potolea.

I.G.S.U și E.ON continuă campania de prevenire a incendiilor

I.G.S.U And E.On Continue The Campaign Agaist Fire

În ultimul an au avut loc 5.107 incendii de locuințe, soldate cu 392 de victime, 26 fiind copii. E.ON România și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (I.G.S.U.) au decis să prelungească programul “Împreună pentru Siguranță”cu încă un an. Partenerii au derulat până acum campanii de prevenire şi conştientizare asupra pericolelor la care sunt expuşi cetățenii dacă folosesc greșit sursele de energie.

During the last year about 5,107 home fires bursts took place, with 392 victims, 26 of which were children. E.ON Romania and The General Inspectorate for Emergency Situations (I.G.S.U.) decided to extend the program ”Together for Security” by one year. The partners developed so far campaigns for preventing and making known the dangers that citizens expose to when using wrongly the energy sources.

Q4 2013

Electricity

| conferinte , / conferences

200 de firme la primul târg dedicat IMM-urilor din petrol și gaze Organizarea primului Târg național dedicat IMM-urilor din industria de petrol și gaze a avut scopul de a crește vizibilitatea acestor furnizori în rândul marilor companii din România. 200 de expozanți și-au făcut cunoscute echipamentele și serviciile în cadrul unui eveniment în care ministrul delegat pentru IMM-uri a evidențiat necesitarea unei legislații care să protejeze invențiile românești.

200 Companies At The First Fair Dedicated To Oil & Gas Smes Organizing the first National fair dedicated to SMEs in oil and gas industry had its purpose in increasing visibility of these suppliers among large companies in Romania. About 200 exhibitors presented their equipment and services inside an event where the delegate minister for SMEs underlined the need for a legislation that will protect Romanian inventions.

Liberalizarea energiei decuplează industria Energy Liberalizing Decouples The Industry În dezbaterea “Energia în priză”, oamenii de afaceri au atras atenția asupra erodării competitivității și au contestat lipsa de transparență a ANRE. Totodată, reprezentantul Transelectrica a atras atenția că liberalizarea poate aduce un val de importuri de energie mai ieftină decât cea produsă intern.

144

At the debate ”Plugged Energy”, the business persons have drawn attention about eroding competitivness and contested the lack of transparency of ANRE. At the same time, the Transelectrica representative has stressed that liberalization can bring in a wave of energy imports cheaper than that produced domestically.

O iarnă crucială pentru furnizarea energiei termice în București La conferința organizată de CNR-CME, împreună cu Electrica SA și ISPE, Constantin Ioanițescu (director în cadrul Elcen) a explicat cum cererea redusă - în urma debranșărilor - face ca inclusiv centralele pe cogenerare să fie nerentabile. Astfel, înaintea fuziunii cu RADET, provocările pentru principalul furnizor de căldură al Capitalei par insurmontabile.

A Crucial Winter For The Thermic Energy Supply In Bucharest At the CNR-CME conference, co-organized with Electrica SA and ISPE, Constantin Ioanițescu (director of Elcen) explained how the low level of demand – due to uninstallations- makes even cogeneration heating centrals unfeasible. So, before the fusion with Radet, the challenges for the main heat supplier of the Capital seem impossible to surpass.

Departamentul pentru Energie la Bucharest Forum 2013 Ministrul Delegat pentru Energie a realizat în cadrul Bucharest Forum 2013 o listă de obiective pe care departamentul le are de îndeplinit. Printre acestea se regăsesc modernizarea infrastructurii energetice de transport, încheierea cu succes a interconectărilor pe gaze și electricitate cu vecinii, și găsirea unui investitor pentru hidrocentrala Tarnița-Lăpustești.

Departament For Energy At Bucharest Forum 2013 The minister delegate for Energy presented a list of objectives which will be accomplished by the Department he manages. Among those are modernizing the energy transport infrastructure, successfully closing the interconnections of gas and electricity with the neighboring countries and finding an investor for the hydropower plant in TarnițaLăpustești.

Q4 2013

Electricity

| profil / profile

Transelectrica 500 de milioane de euro pentru o rețea flexibilă de electricitate Transelectrica - Eur 500Mln For A Flexible Power Grid

D Carmen Neagu este membră în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica din 30 septembrie 2013.

Mrs. Carmen Neagu has served as Member of the Supervisory Board of Transelectrica SA since September 30, 2013.

146

ezvoltarea sistemelor energetice a avut la bază localizarea surselor de energie şi a marilor zone de consum. Astfel, sistemele energetice s-au dezvoltat pornind de la centrale electrice de mare capacitate, localizate lângă bazinele de resurse energetice, reţelele fiind proiectate pentru a asigura legătura acestora cu marile centre de consum. Modelul de dezvoltare a sistemelor de transport şi distribuţie a energiei a pornit așadar de la optimizarea capacităţilor de producţie.

Noi presiuni pe sistemul energetic național Modelul de dezvoltare al viitorului schimbă ponderea pe zona de consum, oferind multiple posibilităţi consumatorilor de a-şi asigura propriile soluţii de producere a energiei. Consumatorul se transformă (parțial) în producător, într-o interacţiune cu mult mai complexă cu sistemul de transport şi management energetic. Fluxul de informaţie din sistemele energetice nu mai este unidirecțional, de la sursă către consumator, ci şi interactiv, dinspre consumator cu impact asupra sursei. De asemenea, apar dezvoltări tot mai extinse ale zonelor de consum, ceea ce impune modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie pentru

T

he development of energy systems was based on the localization of energy sources and of large consumption areas. Thus, energy systems were developed starting from large capacity power plants, located near the basins of energy resources, networks being designed to provide their connection with the large consumption centres. The development model of energy transmission and distribution systems thus started from the optimization of production capacities.

New pressures on the national energy system The development model of the future changes the hare in the consumption area, providing multiple possibilities to consumers to ensure their own so-

lutions of energy generation. Consumer (partially) turns into producer, in a much more complex interaction with the transmission and management energy system. The flow of information from energy systems is no longer unidirectional, from source to consumer, but also interactive, from consumer with impact on the source.

Also, there are increasingly extensive developments of consumption areas, which requires upgrading the transmission and distribution networks to make possible the transmission of energy in isolated areas, network configuration being necessary to become increasingly complex. These challenges are added to the need to accommodate requirements for the achievement of a unique electricity market, with integration of new players occurred in the market.

Also, we can identify: - the impact of electricity generation from renewable resources; - the impact of occurrence of large-scale independent energy producers, but also of energy production distributed to the level of individual households; - technological optimizations by introducing smart technologies on the entire chain of production – transmission/distribution – consumption.

As holder of natural monopoly on electricity transmission and operator of the transmission system, Transelectrica has in view all these elements and trends when issuing the policies and strategy for the next 4 years.

a face posibil transportul energiei în zone tot mai izolate, configuraţia reţelelor trebuind să devină tot mai complexă. Acestor provocări li se alătură nevoia de a acomoda cerinţele pentru realizarea unei pieţe unice de electricitate, cu integrarea unor noi jucători apăruţi în piaţă. De asemenea, se identifică: - impactul producţiei de energie electrică din resurse regenerabile - impactul apariţiei unor producători independenţi de energie de mare capacitate, dar şi a producţiei distribuite de energie până la nivelul gospodăriilor individuale - optimizările tehnologice prin introducerea de tehnologii inteligente pe întregul lanţ producţietransport/distribuţie-consum Ca deţinător al monopolului natural asupra trans-

Less energy transported One of the important trends in the medium term is the decrease by 4% of the amount of energy transported. The evaluation considers both the statistics of the recent years and the impact of all the mentioned prospects.

Until recently, the GDP growth or decline percentage was correlated with similar percentages of growth or decline in electricity consumption. Currently, the two sets of data are going in opposite directions. If in 2011 electricity consumption (+3.3%) exceeded the GDP growth rate (+2.5%), in 2012 at a GDP up 0.7%, electricity consumption recorded an advance of only 0.2%. This data is also confirmed by the latest statistical analyses prepared by Eurelectric and IREC EC; Romania remains one of the 3 EU countries (along with Estonia and Malta) which register sharp consumption declines, without signs of recovery at

Se impune modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie pentru a face posibil transportul energiei în zone tot mai izolate.

It is required to upgrade the transmission and distribution networks to make possible the transmission of energy in isolated areas.

Q4 2013

Electricity

| profil / profile

portului energiei electrice şi operator al sistemului de transport, Transelectrica are în vedere toate aceste elemente şi tendinţe în elaborarea politicilor şi strategiei pentru următorii 4 ani.

Una dintre tendințele importante pe termen mediu este scăderea cu 4% a cantităţii de energie transportată.

One of the important trends in the medium term is the decrease by 4% of the amount of energy transported.

148

the level of consumption before the financial crisis.

In H1 2012, consumption decline was very sharp – 7.5%. For 2013, the official statistics show that energy resources decreased in the first half of the year by 15.2%, production fell 5.8% and imports and export or energy also dropped. However, IMF representatives increased Romania’s economic growth forecast for 2013 to 2%! It can be seen how the two trends – economic development and electricity consumption – are more and more decoupled. An explanation comes from measures to reduce energy intensity and change the post-industrial economic structure, with an increase in the share of services at macroeconomic level.

Mai puțină energie transportată Una dintre tendințele importante pe termen mediu este scăderea cu 4% a cantităţii de energie transportată. Evaluarea are în vedere atât statistica ultimilor ani, cât şi impactul tuturor perspectivelor menţionate.

Până nu demult, procentajul de creştere sau de scădere a PIB-ului se corela cu procente similare de creştere sau scădere a consumului de energie electrică. În prezent, cele două seturi de date merg în diInterconnection and smart grids recţii divergente. Dacă în 2011, consumul de energie Transelectrica plays an active and strategic role electrică (+3,3%) a depăşit ritmul de creştere a PIB on the national energy market, but it cannot influence (+2,5%), în 2012, la un PIB în creștere cu 0,7%, conelectricity consumption or export-import activities. sumul de energie electrică a înregistrat un avans de Transelectrica plans to have a key role in increasing numai 0,2%. Datele sunt confirmate şi de ultimeenergy production from renewable sources. A le analize statistice elaborate de Eureleccontribution is the provision of energy tric şi IREC EC; România rămâne una transmission by smart grids, which dintre cele 3 ţări ale UE (alături de allow the transit of higher Estonia şi Malta) care înregistreavolumes from areas rich ză scăderi ample de consum, fără in renewable resources to Resursele energetice au scăzut în a semne de revenire la nivelul defective areas or to those primul semestru cu 15,2%. consumului anterior crizei finanwith high consumption. The ciare. company invests in performing Energy resources decreased in the În primul semestru din 2012, networks, in the increase of the first half of the year by 15.2%. reducerea consumului a fost foarinterconnection capacity and in te abruptă - 7,5%. Pentru 2013, projects of large European energy statistica oficială arată că resursele transmission grids. Although the total energetice au scăzut în primul semestru cu interconnection capacity is not fully used, 15,2%, producţia s-a redus cu 5,8%, iar importurile şi Transelectrica undertakes a strategic role in the deexporturile de energie au scăzut și ele. Totuși, reprevelopment of the national energy system. The comzentanţii FMI au majorat prognoza de creştere econopany plans to achieve new interconnection capacities mică a României pentru 2013 la 2%! Se poate obseron the south and east borders of the country, beyond va cum cele două tendinţe - dezvoltarea economică şi the acceleration of interconnection projects already consumul de electricitate - sunt tot mai decuplate. O underway aiming at the western border. explicație vine din măsurile de reducere a intensităţii energetice şi de schimbare a structurii economiei post Current projects industriale, cu creşterea ponderii serviciilor, la nivel By 2017, Transelectrica plans investments of over macro-economic.

EUR 500mln. A project is the second interconnection line of 400kV with Serbia (the overhead line of 400kV Interconectare și magistrale Reşiţa-Pancevo), the completion of the Oradea-Nadab inteligente line (in addition to the interconnection line LEA (overTranselectrica joacă un rol activ şi strategic pe head line) 400kV Nadab- Bekescsaba) and interconpiaţa energetică naţională, dar nu poate influenţa nici nection with the Republic of Moldova, through LEA consumul de energie electrică şi nici activităţile de 110kV, Fălciu - Gotești.

15,2%

export-import. Transelectrica îşi propune un rol cheie în creşterea producției de energie din surse regenerabile. O contribuție este asigurarea transportului de energie prin magistrale inteligente, care să permită tranzitul unor volume mai mari din zonele bogate în resurse regenerabile către zonele deficitare sau către cele de mare consum. Compania investește în reţele performante, în creşterea capacităţii de interconectare și în proiectele marilor magistrale europene de transport ale energiei.

Deşi capacitatea totală de interconexiune nu este folosită integral, Transelectrica îşi asumă un rol strategic în dezvoltarea sistemului energetic naţional.

Compania îşi propune realizarea unor noi capacităţi de interconexiune pe graniţele de sud şi de est ale ţării, dincolo de accelerarea proiectelor de interconexiune aflate deja în derulare vizând, graniţa de vest.

Proiecte în derulare Până în 2017, Transelectrica are în plan investiții de peste 500 de milioane de euro. În proiect este sunt cea de-a doua linie de interconexiune de 400kV cu Serbia (LEA 400 kV Reşiţa-Pancevo), finalizarea liniei Oradea-Nadab (în completarea liniei de interconexiune LEA 400 kV Nadab-Bekescsaba) și interconectarea cu Republica Moldova, prin LEA 110kV, Fălciu - Gotești.

Tot pentru creşterea capacităţii de interconexiune, Transelectrica derulează şi proiecte de întărire şi modernizare a RET precum trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porţile de Fier - Reşiţa - Timişoara - Arad şi staţiile de 400kV Reşiţa, Timişoara, Săcălaz. La acestea se adaugă realizarea liniei de închidere a inelului de 400kV, prin LEA 400kV Gadalin Suceava. În plus, Transelectrica are în vedere şi interconectarea cu sistemul energetic al Turciei, prin cablul submarin în curent continuu și creşterea capacităţii de schimb de energie cu Republica Moldova, prin mai multe LEA la 400 kV, conectate asincron.

Transelectrica este, de asemenea, angajată proactiv, alături de alte ţări, la eforturile de integrare a pieţelor regionale, în zona Sud-Est Europeană şi în Europa Centrală şi de Est (integrarea pieţelor cu Ungaria, Cehia, Slovacia şi Polonia), menite să stimuleze şi mai mult operaţiunile de export-import.

Apariţia pieţei unice pan-europene, reducerea intervalului de decontare de la o oră la 15 minute, cât şi apariţia pieţei intrazilnice au drept scop autoechilibrarea consumatorilor de energie electrică şi creşterea eficienţei energetice.

Also, for the increase in the interconnection capacity, Transelectrica is carrying out projects to strengthen and modernize the Electricity Transmission Grid (ETG), such as switching to 400kV voltage of Porţile de Fier - Reşiţa - Timişoara – Arad axis and stations of 400kV Reşiţa, Timişoara, Săcălaz. An additional project is the achievement of the ring closure line of 400kV, through the overhead line of 400kV Gadalin Suceava.

Moreover, Transelectrica eyes interconnection with Turkey’s energy system, through the DC submarine cable and increase in the capacity of energy exchange with the Republic of Moldova, through several overhead lines at 400k, connected asynchronously.

Transelectrica is also proactively engaged, with other countries, in efforts to integrate the regional markets in the South-Eastern Europe and Central and Eastern Europe (market integration with Hungary, the Czech Republic, Slovakia and Poland), aimed to further stimulate export-import operations. The occurrence of the unique pan-European market, the reduction of the settlement range from one hour to 15 minutes, as well as the apparition of intraday markets aim at the self-balancing of electricity consumers and increase in energy efficiency.

Q4 2013

Electricity

| analiza˘ / analysis

Managementul congestiilor de transport rămâne principala provocare a pieţelor europene de energie electrică Transmission Congestion Management Remains The Main Challenge Of The European Electricity Markets

Jean Constantinescu este director și consultant & cercetător senior în energie la ROENP, după ce a fost președinte al Transelectrica, ANRE și IRE. Jean Constantinescu is director and senior energy consultant & researcher at ROENP. He also led as president Transelectrica, ANRE and IRE.

150

Efectele nocive ale congestiilor de transport asupra securităţii şi preţurilor energiei La sfârşitul anului 2014, energia electrică ar trebui sa circule liber „în“ și „între“ cele 8 pieţe regionale ale Uniunii Europene. Toate ofertele de vânzare şi de cumpărare a energiei pentru ziua următoare, de pe teritoriul UE, ar trebui să se întâlnească pe o platformă bursieră comună. Dar acest termen a devenit deja incert datorită slăbiciunilor manifestate de bursele de energie (power exchanges – PXs) în tratarea congestiilor de transport. În reţeaua electrică europeană interconectată se înregistrează zilnic sute de „strangulări“ (bottlenecks) de circulaţii de puteri. Prezenţa congestiilor în număr aşa de mare se explică, oficial, prin faptul că sistemul electric de transport european nu a fost proiectat să devină sediul unei pieţe unice. La două decenii de la debutul deschiderii pieţei, explicaţia ramâne valabilă numai parţial. Într-adevăr, fiecare ţară membră UE şi-a dezvoltat capacităţile de interconexiune transfrontieră (CITF) pentru schimburi externe de energie bine definite sau pentru necesităţi de într-ajutorare în situaţii critice. Dar nici nu a existat suficient interes pentru acomodarea interconexiunilor la cerinţele pieţei unice. Reglementările naţionale au motivat şi au sprijinit prea puţin pe operatorii de transport şi sistem (TSOuri) să construiască noi linii electrice. Explicaţia oficială se referă la congestiile de la frontierele politice.

Cunoscătorii ştiu însă că în chiar interiorul sistemelor naţionale există numeroase „frontiere“ (secțiuni, coridoare) de reţea congestionate, pentru că dezvolta-

The harmful effects of transmission congestion on energy security and prices.

In late 2014, electricity will have to circulate freely “in” and “between” the 8 regional markets of the European Union. All the energy sale and purchase offers for the next day across the EU should meet on a common exchange platform. But this deadline has already become uncertain, due to weakness shown on power exchanges (PXs) in treating transmission congestion. In the interconnected European power grid hundreds of bottlenecks are recorded every day in energy transmission. The presence of congestions in such a large number is officially explained by the fact that the European power transmission system hasn’t been designed to become the headquarters of a unique market.

Two decades after the opening of the market has started, the explanation remains only partially valid.

Indeed, every EU Member State has developed its cross-border interconnection transmission facilities (CITF) for well-defined external energy exchanges or for mutual help in critical situations. But there hasn’t been enough interest to accommodate interconnections to the unique market requirements. National regulations have too little motivated and supported the transmission and system operators (TSOs) to build new power lines. The official explanation refers to congestions from political borders. Connoisseurs know, however, that in the very centre of national systems there are numerous “borders” (sections, corridors) of congested networks, because network devel-

rea reţelei nu a anticipat schimbările (permanente) opment did not anticipate the (permanent) changes din generarea şi consumul zonal. Inadecvarea reţelei in zonal generation and consumption. Network inse manifestă ca un cost suplimentar, de congestii, şi adequacy acts as an additional cost, of congestion, de aceea în zonele mărginite de frontiere congestioand therefore in areas restricted by congested bornate preţurile de piaţă sînt diferite. ders market prices are different. For political and not Din raţiuni politice şi nu economice, s-a evitat diseconomic reasons, the wholesale price discrimination criminarea de preţ angro în piaţa națională. Lipsiţi de has been avoided in the national market. Lackmotivația necesară eliminării cauzelor coning motivation to eliminate the causes gestiilor, TSO-urile au mers pe calea cea of congestion, TSOs used the easy mai uşoară „împingându-le“ pe cele way, “pushing” most of them to mai multe la graniţele politice. Prothe political borders. The cedeul a redus şi a scumpit tranprocedure has reduced Întregirea reţelei de 400 kV zacţiile externe cu energie. Dar external energy transactions va disponibiliza o capacitate congestiile nu numai că limitează and made them more expensuplimentară. folosirea capacităţii proiectate a sive. But congestions not only Completing the 400kV reţelei, dar reprezintă şi o ameninlimit the use of the designed network will free up ţare la adresa siguranţei operaţiocapacity of the network, but are additional capacity. nale a sistemului de energie electrică. also a threat to the operational seSistemul fizic poate intra în colaps de încurity of the electricity system. The dată ce funcţionează fără marjă semnificaphysical system may collapse once it optivă de stabilitate. Iar congestiile reduc aceste marje, erates without a significant margin of stability. And pentru că ele reprezintă limite de circulaţii de putere, congestions reduce these margins, because they are determinate de capacitatea echipamentului sau de limits of power transmission, caused by the equip-

400kV

Q4 2013

Electricity

80% Nu se foloseste pentru piaţă 80% până la 85% din capacitatea nominală a liniilor electrice din secţiunea S3.

80% to 85% of the nominal capacity of power lines in section S3 is not used for the market.

| analiza˘ / analysis

stabilitatea sistemului. Limitele impuse de stabilitate au probabilitate mai mare de depășire, fiind de regulă mai severe, şi trebuie să fie acoperitoare depinzând de regimul de funcţionare.

Capacitatea proiectată a liniilor electrice în secţiunile interne relevante ale sistemului naţional de transport depășește cu mult limitele operaţionale de transfer de putere, impuse de cerinţele de stabilitate De pildă, nu se folosește pentru piaţă 80% până la 85% din capacitatea nominală a liniilor electrice din secţiunea S3 şi, în medie, 70% până la 75% din capacitatea totală a interconexiunilor externe.

Limitele admisibile joase pentru liniile interne sunt consecința inadecvării reţelei la configuraţia producţie – consum. Prin secţiunea S3 se transferă masiv putere pe direcţia vest – est pe un traseu cu impedanță electrică mare. Fenomenul e agravat de lipsa tronsoanelor de Nord (Suceava - Bistriţa - Cluj Tarniţa – Oradea/Mintia) şi de Vest (Arad - Timişoara - Porţile de Fier) ale inelului de reţea la tensiunea de 400 kV. Întregirea reţelei de 400 kV va disponibiliza capacitate suplimentară a liniilor existente, inclusiv capacitate de racord a parcurilor eoliene din sud-estul ţării, cu 1.500 – 2.000 MW după estimările noastre. Arătăm în continuare că limitele pentru CITF mai sunt coborâte şi de sistemul actual de management al congestiilor de transport.

Politici de management al congestiilor de transport în UE Distribuirea în piată a informatiei privind echilibrarea zonală generare – consum, capacitătile de transport disponibile şi capacitătile alocate efectiv „traderilor“ este prima, cea mai simplă şi cea mai ieftină măsură de limitare a numărului şi efectelor de congestiilor. Reglementarea UE privind integritatea pieţei energiei şi transparenţa (Regulation on Energy Market Integrity and Transparency - REMIT) obligă TSO să posteze datele – cheie privind echilibrarea energiei în sistem, disponibilitatea reţelei şi CITF efective.

Dar informaţia trebuie să fie şi corectă. Acest aspect este reglementat de Codurile tehnice ale reţelei de transport, elaborate de ENTSO-E şi aprobate de Comisia Europeană. Estimarea corectă şi alocarea echitabilă pe tranzacțiile de energie a capacităților reţelei disponibile pentru piaţă e încă o mare problemă a pieţei europene de energie electrică. E cunoscută sub numele de management al congestiilor

152

ment capacity or by system stability. Limits imposed by stability are more likely to overflow, usually being more severe, and must be covering, depending on the operating mode.

The designed capacity of power lines in the relevant internal sections of the national transmission system exceeds by far the operating limits of power transfer, imposed by stability requirements For example, 80% to 85% of the nominal capacity of power lines in section S3 and, on average, 70% to 75% of the total capacity of external interconnections is not used for the market. Admissible lower limits for internal lines are the consequence of failure to adapt the network to the production – consumption configuration. Through section S3 power is massively transferred on the west-east direction, on a route with high electrical impedance. This phenomenon is exacerbated by the lack of North sections (Suceava - Bistriţa - Cluj - Tarniţa – Oradea/Mintia) and West sections (Arad - Timişoara - Porţile de Fier) of the network ring at a 400kV voltage. Completing the 400kV network will free up additional capacity of the existing lines, including the connection capacity of wind farms in the south-east of the country, with 1500-2000MW, according to our estimates. We further show that limits for CITF are also lowered by the current system of transmission congestion management.

DEFINIȚIE / DEFINITION Congestiile apar în rețelele electrice de transport atunci când fluxurile de energie electrică - reale sau programate - sunt limitate sub nivelul dorit, pe o linie sau un echipament. Restricțiile pot fi impuse de capacitatea fizică sau electrică a liniei sau prin directivele operaționale create și aplicate pentru a proteja securitatea și fiabilitatea rețelei.

Congestion occurs on the electric transmission grids when actual or scheduled flows of electricity over a line or piece of equipment are constrained below desired levels. These restrictions may be imposed either by the physical or electrical capacity of the line or by operational directives that are created and enforced to protect the security and reliability of the grid.

de transport, componentă esențială a serviciului de acces la rețea. În regiunea Europei de Sud – Est (SEE), CITF se determină şi se închiriază prin licitaţie organizată deocamdată de TSO-urile interesate, cel mai adesea pe o bază bilaterală. De mai bine de 5 ani se încearcă transferarea acestei sarcini unui oficiu central de licitaţii explicite (Centralized Auction Office - CAO), cu sediul în Muntenegru, reprezentînd TSO-urile din regiune. Autorul a avut prilejul să arate încă de la lansare că proiectul CAO nu poate avea viitor, în cadrul consultanței finanțate de USAID privind organizarea pieţei de energie în SEE, acordată ECRB - asociația reglementatorilor în energie din regiune.

S-a dovedit că alocarea explicită, fie bilaterală, fie centralizată, e o procedură greoaie şi neprietenoasă pentru comerţul cu energie.

Pentru participanţii la piaţa de energie, CAO rămâne opac, colectează taxe pe graniţele politice şi nu stimulează TSOurile să declare adevăratele capacităţi de interconexiune, sau să le dezvolte. În aceste condiţii, nu se poate vorbi de un comerţ liber cu energie electrică în SEE. Cel mai afectate sunt sursele variabile necesitând acces la rețea rapid şi la cel mai mare volum posibil.

Consiliul European, CE şi ACER promovează acum alocarea prin licitaţie implicită, după modelul cuplării „prin preţ“ a pieţelor (market coupling – MC) pentru ziua următoare, ca soluţie – pivot de realizare a pieţei unice de energie. Alocarea CITF se licitează odată cu energia în cadrul tranzacţiilor bursiere spot cu energie, rezultând de regulă valori mai mari disponibile pentru piaţă. Modelul de cuplare ajustează treptat programele de schimb de energie dintre pieţe pe baza licitaţiilor efectuate de burse, astfel încât să nu fie depăşită CITF. În Europa de Centru – Est (CEE), Ungaria a reuşit o cuplare la pieţele Cehiei şi Slovaciei şi, în paralel, se desfășoară proiectul de cuplare a Poloniei şi României.

Mărimea CITF poate fi primită de la TSO-uri, sau poate fi determinată chiar de către modelul de cupla-

Transmission congestion management policies in the EU. In the distribution of information into the market on zonal generation-consumption balancing, available transmission capacities and capacities actually allocated to “traders” is the first, easiest and cheapest measure to limit the number and effects of congestions. EU Regulation on Energy Market Integrity and Transparency (REMIT) requires the TSOs to post the key-data on balancing energy into the system, network availability and actual CITF. But the information must also be accurate. This aspect is regulated by the Technical Codes of the transmission network, developed

by ENTSO-E and approved by the European Commission. Accurate estimate and equitable allocation on energy transactions of network capacities available for the market is still a big problem of the European electricity market. It is known as transmission congestion management, an essential component of the network access service.

In South-East Europe (SEE), CITF is determined and leased by auction so far organized by interested TSOs, most often on a bilateral basis. For more than 5 years is has been attempted to transfer this task to a Centralized Auction Office (CAO), based in Montenegro, representing the TSOs in the region. The author had the occasion to show from the launch that CAO project cannot have a future, within consultancy financed

by USAID on energy market organization in SEE, granted to ECRB – the association of energy regulators in the region. It has been proven that explicit allocation, either bilateral or centralized, is a cumbersome and unfriendly procedure for energy trade. For participants in the energy market, CAO remains opaque, collects taxes on political borders and does not stimulate TSOs to declare the real interconnection capacities or develop them. Under such circumstances, we cannot speak of free electricity trade in SEE. The most affected are the variable sources requiring quick network access and at the highest volume possible.

Alocarea explicită, fie bilaterală, fie centralizată, e o procedură greoaie şi neprietenoasă pentru comerţul cu energie..

Explicit allocation, either bilateral or centralized, is a cumbersome and unfriendly procedure for energy trade.

Q4 2013

Electricity

| analiza˘ / analysis

re al bursei de energie. În primul caz, cuplarea piețelor se raportează la o limită fixă a puterii electrice transferate prin coridorul transfrontieră. Limitele fixe nu pot fi decât acoperitoare deoarece într-o reţea reală constrângerile variază cu regimul de funcţionare.

Prin urmare, limitele fixe de putere împiedică accesul la reţea la nivelul capacităţii reale. În al doilea caz, avem cuplarea bazată pe circulaţiile de putere (flow-based market coupling) determinate de platforma PX cu o metodă simplificatoare sau, altfel spus, alocare implicită de CITF bazată pe circulaţii de putere (flow-based implicit capacity allocation). Ea se încearcă acum în regiunea Europei de Centru-Vest (CWE) pentru a deveni model general al pieţei unice UE. În opinia noastră, nici cuplarea bazată pe circulaţiile de putere nu permite accesul la reţea la nivelul capacităţii reale, altfel spus, reţeaua nu sprijină suficient piaţa de energie. Mai întîi, un PX nu poate fi capabil să determine adevăratele circulaţii de putere şi constrângeri dintr-un sistem de energie electrică, una dintre cele mai complexe probleme ale ingineriei.

Apoi, un PX nu poate găsi şi aplica „contramăsurile” de stabilizare a sistemului şi, implicit, de potenţare a accesului la piaţa de energie electrică.

Numai TSO e calificat să facă astfel de determinări, şi e în măsură să crească capacităţile de transport prezente şi viitoare, inclusiv prin mobilizarea aşa-zisei flexibilităţi interne a reţelei. Lipsa de

Menţinerea arbitrară de preţuri unice ale energiei între graniţe politice este în detrimentul concurenţei.

Arbitrary maintenance of unique energy prices between political borders is detrimental to competition. claritate a răspunderilor TSO şi PX privind siguranţa operaţională a sistemului poate induce riscuri inacceptabile şi menţine un interes scăzut al TSO-urilor pentru dezvoltarea reţelei şi mobilizarea resurselor ei de flexibilitate, în virtutea atribuţiilor lor operaţionale. Se golesc de conţinut autorizaţiile de racordare şi chiar criteriile de proiectare, care nu specifică volume de acces în funcţie de traseul circulaţiei energiei în reţea. Nu în ultimul rând, menţinerea arbitrară de preţuri unice ale energiei între graniţe politice este în detrimentul concurenţei, principala raţiune a integrării.

154

The European Council, EC and ACER currently promote the allocation by implicit auction, after the model of price market coupling (MC) for the next day, as a pivot-solution to achieve the single energy market.

CITF allocation is auctioned with energy within spot energy exchange transactions, usually resulting higher values available for the market. The coupling model gradually adjusts the energy exchange programs between markets based on auctions performed on exchanges, so CITF is not exceeded. In Central-Eastern Europe (CEE), Hungary has managed a coupling to the Czech and Slovak markets and, in parallel, the project for coupling Poland and Romania is carried out.

CITF size can be received from TSOs or it can be even determined by the coupling model of the energy exchange. In the first case, market coupling is reported to a fixed limit of the electrical power transferred through the cross-border corridor. Fixed limits can only be covering, because in a real network restrictions vary with the operating conditions. Therefore, fixed power limits prevent network access to the actual capacity. In the second case, we have the flow-based market coupling determined by the PX platform with a simplifying method or, in other words, flow-based implicit capacity allocation. It currently tested in Central-West Europe (CWE) to become a general model of

Modelul nodal de acces la reţea, de tipul „intrare - ieşire“, e cel mai potrivit Tarifele de acces şi limitele de capacitate ar trebui practicate numai la punctele de „intrare“ şi „ieşire“ ale reţelei de transport. Tarifele de transport de tipul „intrare – ieşire“ par acum o soluţie de-lasine înţeleasă, dar lucrurile nu au stat aşa de simplu pentru cei care l-au promovat cu 15 ani în urmă.

Modelul de capacitate de reţea pe care-l propunem, de asemenea de un număr bun de ani, extinde aplicarea principiului nodal la alocarea volumului serviciului de transport.

Bursele de energie vor putea aloca implicit, de această dată pe bază de date clare, capacitatea disponibilă la punctul de racord la reţea, nemaifiind implicate în calculul şi reglarea transferurilor de putere prin reţea, operaţii pe care nu le pot stăpâni. Controlul transferurilor critice de putere ţine de operaţiile TSO, care va suporta financiar şi efectul abaterilor de la tranzactiile notificate, pe seama resurselor oferite de tariful nodal de acces la reţea. TSO-ul va deveni cu adevărat interesat să crească capacitatea şi flexibilitatea reţelei. Integrarea regenerabilelor în piaţa de energie va fi impulsionată fără ca TSO-ul să fie răspunzător finaciar de echilibrarea acestora.

the EU unique market.

In our opinion, flow-based market coupling does not allow network access to the real capacity either; in other words, the network does not support the energy market enough. First, a PX cannot be capable to determine the real power flows and restrictions in an electric power system, one of the most complex problems of engineering. Then, a PX cannot find and apply the “countermeasures” to stabilize the system and, implicitly, to increase access to the electricity market.

But the TSO is qualified to make such determinations and is able to increase the present and future transmission capacities, including by mobilizing the so-called internal network flexibility. Unclear responsibilities of TSO and PX on operational safety of the system may lead to unacceptable risks and maintains a low interest of TSOs to develop the network and mobilize its flexibility resources, in virtue of their operational duties. Connection permits are lacking content and even the design criteria, which do not specify access volumes depending on the route of energy circulation in the network. Last but not least, arbitrary maintenance of unique energy markets between În anii buni, energia political borders is detrimental to competitivă la export a competition, the main reason of reprezentat 5-7% din generarea integration. totală.

7%

The nodal network In good years, competitive energy for export accounted for 5-7% access, of “inlet-outlet” of total generation. type, is the most suitable Access tariffs and capacity limits should only be practiced at the “inlet” and “outlet” points of the transmission networks. Transmission tariffs of “inlet-outlet” type currently seem a solution that goes without saying, but things haven’t been so easy for those who promoted it 15 years ago.

The network capacity model we have been proposing for many years extends the application of the nodal principle to the allocation of the transmission service volume. Energy exchanges will be able to implicitly allocate, this time based on clear data, the available capacity to the network connection point, no longer being involved in the calculation and adjustment of power transfers through the network, operations which they cannot handle.

The control of critical power transfers is related to TSO operations, which will also support financially the effect of deviations from the notified transac-

Q4 2013

Electricity

Modelul cuplării pieţelor promovat acum de Bruxelles are carenţe de eficiență.

The market coupling model currently promoted by Brussels is lacking efficiency.

156

| analiza˘ / analysis

România are mult de câştigat dacă tions, on account of resources offered by the nodal se simplifică accesul traderilor tariff of network access. TSO will become really inla capacităţi de interconexiune din ce terested to increase network capacity and flexibility. în ce mai mari Integration of renewable energy in the energy marNu neapărat prin export masiv de energie elecket will be boosted without the TSO to be financially trică. În anii buni, energia competitivă la export a responsible for its balancing. reprezentat 5-7% din generarea totală. Cel mai probabil, exportul de energie electrică va continua Romania has much to gain if it simplifies să rămână şi în anul 2020 la aceste niveluri. Dacă access for traders to increasingly un boom al volumului de export e improbabil, există larger interconnection capacities însă oportunităţi mari pentru mai buna valorificare Not necessarily by massive export of electricity. In a capacităţii reţelei, a flexibilităţii surselor convengood years, competitive energy for export accounted ţionale de energie, furnizori de sevicii de sistem, şi for 5-7% of total generation. Most likely, electrica potenţialului surselor alternative, limitat acum de ity export will continue to remain in 2020 at these insuficienta echilibrare. levels. If a boom of export volumes is unlikely, there Ar fi un bun semnal şi pentru concretizarea inare however great opportunities for a better use of terconexiunii din jurul Mării Negre (Black Sea ring) network capacity, of flexibility of conventional enşi a tranzitelor de energie din Rusia şi Ucraina către ergy sources, system service suppliers, of alternative Turcia şi Grecia, sau către Italia, Austria şi Germania. sources potential, currently limited to the insufficient Energia alternativă ar beneficia în mod special balancing. It would also be a good signal for realizing de accesul rapid şi în cantităţi mari la the interconnection in the Black Sea ring and pieţele externe şi de echilibrare mai energy transits from Russia and Ukraine ieftină. Beneficiile ar fi maxime to Turkey and Greece, or to Italy, Ausdacă am avea şi noi un protria and Germany. gram naţional de dezvoltare Alternative energy would UE oferă sprijin pentru 12 coridoare şi zone de energie ale a reţelei electrice de transbenefit especially from fast acinfrastructurii trans-europene. port şi o lege a energiei eleccess and in large amounts to fortrice clară în ceea ce priveşeign markets and from cheaper EU provides support for 12 te responsabilităţile privind balancing.

Benefits would be corridors and energy areas dezvoltarea şi flexibilizarea maximized if we also had a national in the trans-european infrastructure. reţelelor electrice. program of power grid development Spre deosebire de UE, SUA, Anand a clear electricity law in terms of reglia, Germania şi numeroase alte state sponsibilities on the development and flexdezvoltate, noi nu avem un program sprijinit ibility of power grids. Unlike the EU, U.S., UK, Germany de stat pentru magistralele de transport vizând and many other developed countries, we don’t have eliminarea congestiilor şi transmiterea energiei rea program supported by the state for transmission generabile. Întregirea inelului de transport la tensilines aiming at eliminating congestions and transmitunea de 400 kV, liniile transfrontieră de 400 KV Suting renewable energy. The completion of the transceava - Bălţi, Săcălaz - Novi Sad şi interconexiunea mission ring at 400kV voltage, cross-border lines of în cablu submarin cu Turcia, aşteaptă de ani buni 400kV Suceava - Bălţi, Săcălaz - Novi Sad and subsă fie executate. Toate proiectele semnificative marine cable interconnection with Turkey are waiting ar trebui încadrate în unul din cele 12 coridoare şi for years to be executed. zone de energie ale infrastructurii trans-europene, All the significant projects should be included pentru care UE oferă sprijin în finanţare şi autoriin one of the 12 corridors and energy areas of the zare. trans-european infrastructure, for which the EU România a propus puţine proiecte în raport provides support in financing and authorization. Rocu ţările din jur, pe care le-a prezentat sumar sau mania did not propose enough projects in relation abia schiţat. Ne-am axat pe integrarea în reţea de to the neighbouring countries, which it presented unităţi nucleare, deşi UE finanțează cu prioritate summarily or merely sketched. We focused on grid

12

Transelectrica - Rețeaua națională de distribuție a energiei Transelectrica - Romanian Electricity Transmission Network

Secţiunea S3 S3 section

Staţii intermediare noi și modernizate New and Upgraded Substations 2001 - 2009 2010 - 2020 Noi linii de 400kV New Lines 400 kV 2001 - 2009 2010 - 2020 Cablu submarin 2009-2025 / Undersea cable 2009-2025 Operaţional până la 220 kV / Operational up to 220 kV Capacitate mai mare de 220 kV OHL / Increase capacityof more than 220 kV OHL 400 kV OHL 220 kV OHL 750 kV OHL

infrastructura necesară integrării regenerabilelor şi realizării „ringurilor“ Mării Caspice şi Mării Negre.

Mesajul trimis la Bruxelles, de temperare a investiţiilor în regenerabile, a fost mai degrabă contrar politicilor europene. Lipseşte din propuneri tronsonul Cluj – Oradea (sau alternativa Cluj – Mintia) al inelului intern de 400 kV, de mare interes şi pentru hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnița. Care lipseşte de asemenea, deşi Bulgaria propune una de 800 MW. Nu apar nici interconexiunile la tensiunea de 400 kV cu Moldova şi Turcia.

Acces rapid și volum ridicat Managementul congestiilor de transport rămâne principala provocare a pieţelor europene de energie electrică. Modelul cuplării pieţelor promovat acum de Brussels are carenţe de eficiență şi poate induce riscuri de securitate chiar dacă revendică o estimare a circulaţiilor de putere. Piaţa unică cu adevărat competitivă şi cu suport real din partea reţelei necesită un model nodal de acces la reţea de tipul „intrare - ieşire“. Ţara noastră ar avea mult de câştigat din accesul rapid şi la volum ridicat la pieţele regio­nale.

integration of nuclear units, although the EU funds with priority the infrastructure necessary to integrate renewables and achieve the Caspian Sea and Black Sea “rings”. The message sent in Brussels, of tempering investments in renewables, has rather been contrary to European policies. The Cluj – Oradea section (or the Cluj – Mintia alternative) misses from proposals, of great interest for the pumped-storage hydropower station Tarniţa. Which is also missing, although Bulgaria proposes one of 800MW. Interconnections at 400kV voltage with Moldova and Turkey are not included either.

Rapid access and high volumes Transmission congestion management remains the main challenge of the European electricity markets. The market coupling model currently promoted

by Brussels is lacking efficiency and may induce security risks even if it claims an estimate of power flows. The truly competitive unique market and with real network support requires a nodal network access model, of “inlet – outlet” type. Our country would have much to gain from rapid access and at high volumes to the regional markets.

Q4 2013

Electricity

| consum / consumption

Metroul din Drumul Taberei va consuma curent c창t un cartier de blocuri The subway in Drumul Taberei to consume power as much as an entire district

158

L

a sfârșitul lunii septembrie, Bucureștiul a mai câștigat un mare consumator de electricitate: „Sfânta Varvara“, pe numele său tehnic, Tunnel Boring Machine (TBM). Este primul dintre cele două utilaje de mare putere folosite la săparea tunelurilor de metrou pentru tronsonul Drumul Taberei -Eroilor. Vreme de 15 luni, cele două utilaje vor lucra din plin, 24 de ore din 24, câteodată în paralel, pentru a duce la capăt cei peste 6 kilometri de tuneluri.

Mașinăria de săpat este vârf de tehnologie la nivel global și a dovedit deja ce poate în proiecte din Turcia, Spania, Polonia și Italia. Cu o lungime totală de aproape 100 de metri și opt motoare, TBM are o putere de 2.150 de kilowați și o viteză de înaintare de 30

de metri pe zi. Consumul mediu pentru funcţionarea unui asemenea utilaj este de 1600 kW/h. Un consum enorm, în condițiile în care o locuință are nevoie lunar de circa 300 de kW. Altfel spus, “cârtița de la metrou” consumă în fiecare oră electricitatea folosită de 150 de locuințe, într-o lună.

Alimentat direct din reţeaua ENEL “Pentru operarea TBM-ului în sine este nevoie de maxim 15 persoane care vor lucra în trei schimburi, adică non-stop”, declara Mihai Divlan, reponsabil cu execuţia din partea firmei Astaldi, în ianuarie 2013, pentru transporter.ro. Pe lângă aceștia e nevoie însă de o echipă de peste 100 de oameni, care asigură asistența, întreținerea și aprovizionarea cu materiale. Directorul general al Metrorex Aurel Radu nuanțează: “Funcţionarea zilnică este determinată de natura terenului şi de alte condiţii impuse de tehnologia de execuție, de exemplu trecerea prin staţiile de metrou aflate în lucru”.

Utilajul folosește doar energie electrică și dispune de un transformator și un generator propriu, în caz de avarie. “Cârtița” este alimentată direct din reţeaua ENEL de medie tensiune (20 kV). Cablul este fixat pe

I

n late September, Bucharest won another major electricity consumer: „Saint Barbara“, technically called Tunnel Boring Machine (TBM). It’s the first of the two high-power machines used to dig the subway tunnels for the Drumul Taberei – Eroilor section. For 15 months, the two machines will work intensively, 24 hours a day, sometimes in parallel, to complete the over 6km of tunnels.

The digging machine is leading global technology and has already proven what it can in projects from Turkey, Spain, Poland and Italy. With a total length of almost 100m and eight engines, TBM has a power of 2,150 kilowatts and a forward speed of 30 meters per day. The average consump-

tion for such equipment is 1600kW/h. A huge consumption, given that a home needs around 300kW per month. In other words, the “subway mole” consumes every hour the electricity used by 150 homes in a month.

Powered directly from ENEL network “To operate the TBM itself it takes maximum 15 people, who will works in three shifts, i.e. non-stop”, Mihai Divlan, in charge with execution on behalf of Astaldi, stated in January 2013 for transporter. ro. Besides them, a team of over 100 people is necessary, which provides assistance, maintenance and supply with materials. The managing director of Metrorex, Aurel Radu, nuanced: “The daily operation is determined by the terrain nature and other conditions imposed by the execution technology, for example passing through the subway stations under construction”.

The machine uses only electricity and has its own transformer and its own generator, in case of emergency. The “mole” is fed directly from ENEL medium voltage network (20kV). The cable is fixed to the wall and a pulley attached on the TBM

1600 1 600 kW/h este consumul mediu pentru funcţionarea unui utilaj Tunnel Boring Machine.

The average consumption for a Tunnel Boring Machine is 1600kW/h.

Q4 2013

Electricity

| consum / consumption

perete şi un scripete ataşat pe TBM permite derularea de la o legatură la alta. Niciun risc, așadar, pentru locatarii din zonele în care se lucrează.

allows running from one connection to another.

Therefore, no risk for residents in areas under construction.

Consumption of 50MWh/day Consum de 50 MWh pe zi With the commissioning of the subway, the Odată cu darea în folosință a metroului, consumul electricity consumption will increase dramatically de electricitate al Capitalei va crește spectaculos. Mai in Bucharest. Specifically, with the equivalent of a exact, cu echivalentul unui cartier de o sută neighbourhood of a hundred blocks, inhade blocuri, locuite de la parter, până bited from the ground floor to the top la ultimul etaj! Necesarul zilnic de floor! The daily electricity demand electricitate al noului tronson va of the new section will be in fi în medie de 50 MWh, spune average of 50MWh, Metrorex directorul general al Metrorex Deplasarea trenului înseamnă Managing Director Aurel Radu Aurel Radu. Principala zonă de 65% din consumul de curent al metroului. says. The main consumption area consum o reprezintă deplais train movement, which means sarea trenului, care înseamnă The train movement means 65% 65% of the total. The remaining 65% din total. Restul de 35%, of the subway total electricity of 35% is represented by services înseamnă servicii precum ilumiconsumption. such as lighting or escalators. For natul sau scările rulante. the moment, there is no comprehensive Nu există încă un studiu complet study on the energy footprint of passenger cu privire la amprenta energetică a transtransport underground. It’s clear however that the portului de pasageri prin subteran. E limpede totuși, că direct impact on the environment is drastically reduimpactul direct asupra mediului este drastic diminuat ced compared to that caused by thousands of cars față de cel provocat de miile de autoturisme care aglocurrently crowding the Drumul Taberei neighbourmerează astăzi cartierul Drumul Taberei. Electricitatea hood. Electricity used can come entirely from profolosită va putea proveni integral de la producători din ducers from renewable resources, which will add to resurse regenerabile ceea ce se va adăuga la avantathe immediate benefits expected by local residents: jele imediate pe care le așteptă locuitorii din zonă: concomfort and speed of transport. fort și viteză de transport.

65%

Lucrările la linia de metrou Drumul Taberei Eroilor au început în toamna lui 2012, iar după o întrerupere de câteva luni au fost reluate în septembrie 2013 și se estimează că se vor încheia în 2015. Tronsonul Râul Doamnei - Eroilor va costa 250 de milioane de euro, pentru zece stații și peste șase kilometri de tuneluri.

Responsabili pentru construcție sunt membrii asocierii ASTALDI (Italia), FCC Construccion (Spania), Delta ACM (România) și AB Construct (România).

160

Works at the Drumul Taberei – Eroilor subway line started in the autumn of 2012 and, after a break of several months, they were resumed in September 2013 and are estimated to be completed in 2015. The Râul Doamnei – Eroilor section will cost EUR 250 mln, for ten stations and over six kilometres of tunnels.

Members of the association ASTALDI (Italy), FCC Construccion (Spain), Delta ACM (Romania) and AB Construct (Romania) are responsible for construction.

170

166

174

178

general interest

General interest

| analiza˘ / analysis PIB (%, an/an)

GDP (%, year/year) 10

8,0

6,0

4,0

2,0

0

T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 09 09 09 09 10 10 10 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 01 02 02 02 02 03 03 03 03 04 04 04 04 05 05 05 05 06 06 06 06 07 07 07 07 08 08 08 08

T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 10 11 11 11 11 12 12 12 12 13

-2,0

-4,0

-6,0

Sursă / Source: Eurostat

Semne timide de revigorare, pe fondul cererii externe Economy Shows Timid Signs Of Recovery, Amid External Demand

162

U

ltimele evoluţii ale indicatorilor macroeconomici indică un potențial de accelerare a economiei românești, determinat de scăderea deficitului de cont curent în favoarea exporturilor și de convergenţa graduală între cererea externă netă şi cererea internă. Datele trimestrului secund din 2013 confirmă estimările anterioare și vin după un avans trimestrial de 0,5% în T2, cu o creștere anuală de 1,5%. În același timp, ponderea masivă pe care agricultura și exportul net o au în creșterea economică explică de ce aceasta se resimte timid în creșterea cererii interne și diminuarea șomajului.

Cererea externă: motorul creșterii în primul semestru Cererea externă netă a fost motorul economiei în S1, cu o contribuţie de 5,4 % (revizuită în urcare de la 5,3 puncte procentuale): exporturile au crescut cu 11,9% față de aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce importurile au stagnat.

Pe de altă parte, în primul semestru cererea internă a avut o contribuţie negativă la dinamica PIBului (de -3,6%), evoluţie determinată de componenta formării brută de capital (-3,7 %). În timp ce formarea brută de capital fix s-a contractat cu 3,9%, stocurile au contribuit cu -2,8 % la formarea ritmului PIB. Consumul public s-a redus cu 0,3% față de primul semestru al anului 2012, urmând procesul de consolidare bugetară.

Pe de altă parte, consumul privat a crescut cu 0,1%, contribuind cu 0,1 puncte procentuale în dinamica economiei la șase luni. În oferta agregată se remarcă dinamica agriculturii (+6,1%) şi a industriei (+3,9%, pe fondul impulsului cererii externe). Pe de altă parte, sectorul de construcţii și-a continuat tendința de contracție (-2,5%).

Cererea externă netă continuă să contribuie pozitiv la dinamica anuală a PIB: în august, exporturile au crescut cu 9,3% (la 3,83 miliarde de euro) față de august 2012, în timp ce importurile s-au contractat cu 1% (la 4,47 miliarde de euro). Ca urmare, deficitul balanţei comerciale s-a atenuat cu 36,7%, la 0,64 miliarde de euro. La opt luni deficitul balanţei comerciale s-a diminuat cu 41,4%, în principal pe fondul reducerii cererii de consum.

Cererea internă se va stabiliza...

Cererea internă pare să se stabilizeze. Vânzările din comerţul cu amănuntul au crescut pentru a treia lună consecutiv în august, cu 0,8% față de iulie.

Totuși, raportat la primele opt luni, comerţul cu amănuntul s-a contractat cu 0,8% față de perioada similară a anului 2012, evoluţie determinată de declinul pe segmentul combustibililor (cu 5,7%), expresie a climatului investiţional dificil.

Climatul a continuat să se deterioreze în august pe piaţa forţei de muncă, pe fondul evoluţiei slabe a investiţiilor, dar şi a restructurării sectorului public.

Numărul de şomeri s-a majorat cu 5 mii, la 744 mii (cel mai ridicat nivel din ultimele trimestre). Rata şomajului a stagnat la 7,5% - aproape de nivelul maxim de la declanşarea ”Marii Recesiuni”.

Impulsul cererii externe se resimte mai ales în sfera industriei: producţia industrială și-a continuat tendinţa ascendentă anuală în august (+4,3%). La opt luni, producţia industrială a crescut cu 6,6%, remarcându-se dinamica ramurei prelucrătoare (avans de 8,1%). Pe marile grupe industriale, componentele

L

atest developments of macroeconomic indicators show a potential to accelerate the Romanian economy, determined by the decrease of the current account deficit in favour of exports and gradual convergence between net external demand and domestic demand. Data for Q2/2013 confirm the previous estimates and come after a quarterly advance of 0.5% in Q2, with an annual growth of 1.5%. At the same time, the massive share that agriculture and net export have in the economic growth explain why it is slightly felt in the increase of the domestic demand and the decrease of unemployment.

External demand: engine for growth in H1 Net external demand was the engine of the economy in H1, with a contribution of 5.4% (revised upwards from 5.3 percentage points): exports increased by 11.9% compared to the similar period of the previous year, while imports stalled.

On the other hand, in H1 domestic demand had a negative contribution to GDP dynamic (-3.6%), evolution driven by the gross capital formation component (-3.7%). While the gross fixed capital formation declined 3.9%, inventories contributed with -2.8% to the formation of GDP rate. Public consumption fell 0.3% compared to H1/2012, following the process of budgetary consolidation.

On the other hand, private consumption grew by

Andrei Rădulescu este Senior Investment Analyst la SSIF Broker și profesor la Academia de Studii Economice din București.

Andrei Rădulescu is Senior Investment Analyst for SSIF Broker and profesor at Academy of Economic Studies in Bucharest.

Exporturi, importuri (mil. euro) Exports, Imports (mil. Euros)

6,000 5,000 4,000 3,000 2,000 1,000 0

02

-1,000 2000

08 2003

02 2007

Importuri Imports

Exporturi Exports

08 2010

08 2013

-2,000

Balanţa comercială Trade balance

Sursă / Source: Eurostat, INS

Q4 2013

General interest

| analiza˘ / analysis

bunuri de capital şi bunuri de consum îndelungat au crescut cu 11,1%, respectiv 11,2%. ...Pe fondul scăderii dobânzilor și avansului creditului În cadrul ultimei ședințe, Banca Națională a României (BNR) a redus dobânda de referinţă de la 4,25% la 4%, însă a menţinut nivelul rezervelor minime obligatorii (RMO) cerute băncilor comerciale.

Mă aşteptam la o reducere a dobânzii de referinţă cu cel puţin 0,25%, considerând ridicată probabilitatea unei scăderi cu 50 puncte de bază încă din ședința precedentă. În cadrul conferinţei de presă organizată după şedinţă, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat

Producția industrială (%, an/an) Industrial production (%, year/year)

10

5

0

-5

01 2002

12 2004

11 2007

10 2010

05 2013

Sursă / Source: Eurostat

Evoluție comerț cu amănuntul (%, an/an) Retail commerce (%, year/year)

25 20 15 10 5 0 -5

012 2001

01 2004

-10

Sursă / Source: Eurostat

164

10 2007

09 2010

08 2013

0.1%, contributing with 0.1 percentage points to the economy’s dynamics in the first six months.

In the aggregate supply, it can be remarked the dynamics of agriculture (+6.1%) and industry (+3.9%, amid external demand momentum). On the other hand, the construction sector continued its downward trend (-2.5%). Net external demand continues to positively contribute to the annual GDP growth: in August, exports climbed 9.3% (to EUR 3.83bn) compared to August 2012, while imports went down 1% (to EUR 4.47bn). Therefore, the trade deficit narrowed 36.7%, to EUR 0.64bn. In the first eight months, trade deficit decreased by 41.4%, mainly amid the reduction of the consumption demand.

Domestic demand will stabilize...

Domestic demand seems to stabilize. Retail sales increased for the third consecutive month in August, by 0.8% compared to July. However, reported to the first eight months, retail trade decreased by 0.8% over the same period in 2012, evolution determined by the decline in fuel segment (by 5.7%), expression of the difficult investment climate.

Climate continued to deteriorate in August in the labour market, driven by the weak investment and restructuring in the public sector. The number of unemployed increased by 5,000, to 744,000 (the highest level in the past quarters). Unemployment rate stalled at 7.5% - close to the maximum level from the start of the “Great Depression”.

External demand impulse is felt especially in industry: industrial production continued its annual upward trend in August (+4.3%). In the first eight months, the industrial production rose 6.6%, in which the dynamics of the processing industry was remarked (advance of 8.1%). By main industrial groups, capital goods and consumer goods increased by 11.1% and 11.2%, respectively. ...Amid decreasing interest rates and loan advance In the last meeting, the National Bank of Romania (NBR) reduced the reference interest rate from 4.25% to 4%, but maintained the level of reserve requirements for commercial banks.

I expected a reduction of the reference interest rate by at least 0.25%, considering that even previously the likelihood of decrease by 50 basis points was high. In the press conference organized after the meeting, NBR

Structura PIB GDP Structure

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Consum privat Household final consumption

70%

73%

76%

78%

75%

75%

75%

75%

Cosum guvernamental General government final consumption

17%

15%

15%

14%

16%

15%

15%

15%

Formarea brută de capital Gross capital formation

23%

27%

33%

32%

26%

26%

28%

28%

Exporturi Exports

33%

34%

34%

35%

35%

40%

43%

41%

Importuri Imports

43%

49%

59%

59%

50%

57%

61%

60%

faptul că a fost discutată posibilitatea reducerii mai abGovernor Mugur Isărescu pointed out that the possibilrupte a dobânzii de referinţă. Chiar dacă această decizie ity of a further reduction of the reference interest rate nu a fost luată pentru a nu periclita economisirea (pe had been discussed. Even if this decision wasn’t made baza experienţei recente, băncile ar fi scăzut dobânzile in order not to endanger saving (based on the recent la depozite, care sunt deja foarte reduse), nu este exexperience, banks would have decreased interests for clus ca nivelul dobânzii-cheie să coboare și la anul. deposits, which are already very low), it’s not excluded După părerea mea, decizia de politică monetafor the key interest rate to decrease next year. ră poate reflecta o serie de aspecte: pe de o parte, In my view, the monetary policy decision may reBNR a semnalat proximitatea finalului ciclului de flect a number of issues: on the one hand, NBR has reducere a dobânzii de referinţă. Pe de altă parte, signalled the near end of the reference interest rate BNR a devenit mai prudentă, dată fiind dependenţa reduction cycle. On the other hand, NBR has become economiei interne de fluxurile internaţionale de more cautious, given the dependence of the docapital şi volatilitatea acestora în perimestic economy on international capital oadele de intensificare a factorilor flows and their volatility during the de risc (cum este situaţia curentă periods of risk factors enhancea finanţelor publice din SUA). ment (such as the current Tototată, pe parcursul ulsituation of public finances Banca Națională a redus timelor săptămâni costul de in the U.S.). At the same time, dobânda-cheie la 4%. finanţare a datoriei publice during the last weeks the cost s-a diminuat spre valori miniof financing government debt The National Bank Of Romania me record pentru scadenţele fell to record low values for Reduced The Key Interest Rate To 4%. scurte şi medii. Cu alte cuvinte, short and medium maturities. In curba randamentelor a devenit other words, the yield curve bemai abruptă (spread-ul între dobâncame steeper (spread between longda pe termen lung şi dobânda pe termen term interest and short-term interest will scurt se situa la aproximativ 1,86% pe 10 octombe at approximately 1.86% on October 10th – the brie – nivelul maxim din ultimii ani). După părerea maximum level of recent years). mea, această evoluţie reflectă ciclul de reducere a In my view, this evolution reflects the cycle of refdobânzii de referinţă la BNR şi perspectivele divererence interest rate reduction at NBR and the divergente pentru viitoarele decizii de politică monetară gent prospects for future monetary policy decisions în ţările dezvoltate (pe de o parte) şi România (pe in developed countries (on the one hand) and Romania de altă parte) (spre exemplu, pe plan intern ar putea (on the other hand) (for example, domestically a new urma o nouă reducere a dobânzii de referinţă). Mă reduction in the reference rate interest may follow). aştept la stabilizarea curbei randamentelor în jurul Over a short term, I expect a stabilization of the yield valorilor actuale pe termen scurt. curve around the current values.

4%

Q4 2013

General interest

| opinie / opinion

Schimbarea paradigmei energetice Changing The Energy Paradigm

D Dr. ing. Dr. ec. Ionuț Purica, expert pentru energie și mediu în Academia Română, Institutul de Prognoză Economică Dr. ing. Dr. ec. Ionuț Purica, expert pentru energie și mediu în Academia Română, Institutul de Prognoză Economică

166

acă Edison s-ar fi ocupat să inventeze ochelarii în infraroșu în loc de becul cu incandescență, lumea ar fi fost altfel azi, cu posesori de ochelari în infraroșu care ar fi bogați energetic și cei care nu pot vedea pe întuneric – săraci energetic. Mai mult, dacă Tesla nu ar fi arătat cum se transportă energia pe linii de înaltă tensiune în curent alternativ probabil că am fi avut generatoare locale de rezidență sau de stradă care ar fi făcut din nou diferența între posesori de energie și cei care nu o au.

După cum se vede din cele de mai sus lumea nu are doar un viitor energetic, ci mai multe care depind de ce fel de tehnologii avem la dispoziție și ce alegem dintre ele la un moment dat, de ce resurse energetice avem și ce putem să exploatăm din ele, de modul cum interacționează fluxurile de energie, de informații și de bani etc.

O nouă distribuție a resurselor în lume Trăim acum o perioadă de schimbare de paradigmă energetică. Distribuția resurselor în lume se schimbă: Statele Unite care erau până nu demult un mare importator de materii energetice devin exportator de cărbune și în curând exportator de gaz natural (lichefiat). În ultimii 15 ani China și-a crescut importurile de petrol și gaz de peste zece ori ajungând să caute resurse în zone întinse din Africa și America de Sud, ceea ce schimbă vechea orientare a împărăției dintre pământuri de a rămâne între hotarele ei terestre. Uniunea Europeană, care a fost leader-ul găsirii de resurse în secolul al XIX-lea și leaderul producerii de tehnologii în secolul XX, se concentrează pe reducerea de emisii asociate cu tehnologii de generare de energie din susrse regenerabile și pe creșterea eficienței consumului de energie, pentru a compensa lipsa de resurse și, implicit, dependența de furnizorii acestora.

I

f Edison had been concerned to invent infrared glasses instead of light bulb, the world would have been different today, with owners of infrared glasses who would be richer in terms of energy and those who cannot see in the dark – poor in terms of energy. Moreover, if Tesla hadn’t shown how energy is transported on high-voltage lines in alternating current we would probably have had local residence or street generators which would have made the difference again between energy holders and those who don’t have it.

As it can be seen from the above, the world does not have only an energy future, but several futures which depend on what type of technologies we have available and what we choose at a certain time, what energy resources we have and which ones can be exploited, how the energy flows interact, on information and money etc.

A new distribution for world resources We now live a period of shift in energy paradigm.

The distribution of resources in the world changes: the United States, which until recently have been a great importer of energy materials, become an exporter of coal and soon an exporter of natural gas (LNG). In the past 15 years China increased its oil and gas imports by over ten times, reaching to seek resources in the large areas of Africa and South America, which changes the old orientation of land kingdom to remain within its land boundaries. The European Union, which was the leader of resource discovery in the nineteenth century and leader of technology production in the twentieth century, focuses on the reduction of emissions associated with technologies of energy generation from renewable sources and on the increase in the efficiency of energy consumption, to offset the lack of resources and, implicitly, reliance on their suppliers.

Schimbarea de ponderi și distribuție a resurselor energetice și apariția de noi tehnologii atât de generare cât și de consum al energiei – transport electric, iluminat eficient etc. conduc la schimbarea prețului energiei generând o migrare a industriilor energo – intensive spre economiile unde energia este ieftină, evident, ducând cu ele și locurile de muncă precum și creșterea de putere de cumpărare asociată. Activitatea economică intensă atrage investiții producând o reorientare a fluxurilor financiare și cu acestea a polilor de putere care au nevoie de protecție militară și generează activitate politică mai intensă.

Consiliul Mondial al Energiei a finalizat pentru Congresul său din acest an, un raport asupra scenariilor de dezvoltare energetică în care sunt considerate două mari tendințe: prima, în care piața conduce dezvoltatrea iar guvernele vin din urmă ajutând această dezvoltare, iar cea de-a doua, în care

Changing weights and distribution of energy resources and the emergence of new technologies both in energy generation and in energy consumption, e.g. electric transport, efficient lighting etc., lead to changes in energy prices, resulting in a migration of energy

Much more can be gained by us controlling our own resources rather than assigning this responsibility to others. intensive industries towards economies where energy is cheap, obviously bringing with them the jobs and the related increase of the purchasing power. Intense economic activity attracts investments, producing a reorientation of financial flows and with them of power poles which need military protection and generate a more intense political activity.

Q4 2013

General interest

| opinie / opinion

The World Energy Council has completed for its Congress this year a report on energy development scenarios, in which two major trends are considered: the first where the market leads the development and governments come from behind helping this development, and the second where governments give the development direction and market focuses on these lines of development. Obviously, in the first Se poate câștiga mult mai mult din controlul type of scenarios one can recognize the situation in the developed economies of the U.S. and EU and in de către noi al resurselor noastre decât din the second type – the situation in China. cedarea acestei responsabilități către alții.

Where are we with Romania’s economy in this entire dynamic? Although Romania was the first fost prima țară din lume care a început exploatarea country in the world that began oil exploitation petrolului și printre primele care au exploatat gaand among the first that exploited natural gas, or zul natural, sau poate tocmai de aceea, prezentul maybe because of that, the present shows a rapid arată o reducere rapidă a resurselor convenționale decline in conventional oil and gas resources. At the same time, unconventional resources occur in de gaz și petrol. În același timp, apar resurse the continental shelf of the Black Sea, in areas with neconvenționale în platforma continentală a Mării shale gas, as well as hydrates from the Black Sea. Negre, în zone cu gaze de șisturi, precum și hidrații All these can lead not only to energy independence, din Marea Neagră. Toate acestea ne pot conduce nu numai la independență energetică, ci la a deveni but could also help us become (again) exporters of exportatori (din nou) de resurse energetice. energy resources. It would only strengthen Aceasta nu face decât să întăreasthe strategic military position we have, că poziția militar-strategică pe care as well as create a power pole in o avem precum și să creeze un pol South-East Europe. How Apar resurse de putere în zona Sud-Est Eurowe will manage this poneconvenționale în platforma peană. Cum vom gestiona acest tential depends on the vision continentală a Mării Negre. potențial depinde de viziunea pe we will have and the capacity At the same time, unconventional care o vom avea și de capacitato remain united in making deresources occur in the continental tea de a rămâne uniți în a lua decisions and applying them in orshelf of the Black Sea. cizii și a le aplica în scopul de a ne der to integrate ourselves in the integra la nivelul real al potențialului real level of the potential we have pe care îl avem într-o Uniune Europeain an European Union and in a world nă și într-o lume care se găsește în pragul that is on the threshold of substantial unor schimbări substanțiale și profunde. and profound changes.

Capacitatea de a ne alege viitorul, din cele multe The ability to choose our future, from the many pe care le avem în față, depinde de viziunea faptuwe have before us, depends on the vision of the lui că se poate câștiga mult mai mult din controlul fact that much more can be gained by us controlde către noi a resurselor noastre (energetice, tehling our resources (energy, technological, of innonologice, de inovare etc) decât din cedarea acesvation etc.), rather than assigning this responsibiltei responsabilități (e adevărat, nu ușoare) către ity (it’s true, not easy) to others of the large crowd alții din mulțimea mare a doritorilor internaționali of specialized international suitors. specializați.

Finally, we emphasize that we have options, reÎn final, subliniem faptul că avem opțiuni, atât lated to both resources and technologies, options legate de resurse, cât si de tehnologii, opțiuni care that allow us to determine the optimal future for ne permit să determinăm un viitor optimal pentru our development, future which would replace Rodezvoltarea noastră, viitor care să reașeze România mania on the energy map of Europe and maybe pe harta energetică a Europei și poate chiar a lumii. even of the world. guvernele dau direcția de dezvoltare iar piața se orientează pe aceste linii de dezvoltare. Evident se pot recunoaște, în primul tip de scenarii, situația din economiile dezvoltate din SUA și UE, iar în cel de-al doilea tip, situația din China.

Unde ne găsim noi, cu în economia României în toată această dinamică? Cu toate că România a

168

General interest

7

| management

Recomandări pentru tinerii profesioniști care vor să devină directori de top Guidelines for Young Professionals to Become Top Executives

Marius Popescu, director executiv la Energy Brains Consulting Marius Popescu, executive manager at Energy Brains Consulting

170

În ultimii patru ani, am realizat peste 100 de interviuri cu directori de top ai marilor companii energetice. Pe baza experienţei lor şi a poveştilor de succes, iată 7 recomandări care să ajute tinerii profesionişti în cariera lor în industria energetică.

1

Over the past four years, we have conducted more than 100 interviews with top level executives of the major energy companies. Based on their experience and success stories, here are 7 recommendations to assist young professionals in their careers in the energy industry.

Ţine cont de părţile interesate Au trecut de mult zilele când clienţii consumau energie fără să le pese de unde vine, atâta timp cât luminile se aprindeau când apăsau pe buton iar preţurile la gaze erau mici. În ultimele decenii, societatea a devenit mult mai educată, mai implicată şi din ce în ce mai preocupată de impactul pe care îl avem asupra mediului.

Aşteptările societăţii faţă de industria energetică fiind în creştere rapidă, liderii din domeniul energetic vor trebui să lucreze din greu în viitor să-şi păstreze autorizaţia de funcţionare. Calea de urmat pentru industria energetică va reieşi din dezbateri participative în rândul companiilor energetice, guvernelor, autorităţilor de reglementare şi societăţii.

Cu toate acestea, această dezbatere nu este nici pe departe simplă, deoarece nu există soluţii simple. Energia curată implică în general preţuri mai mari, în timp ce energia ieftină implică în mod frecvent costuri care, deşi subtile, se pot dovedi ca fiind substanţiale. Tinerii care aspiră să devină lideri în industria energetică trebuie să adopte şi să cultive o mentalitate multilaterală care cuprinde şi include poziţiile tuturor părţilor interesate.

2

Pune clientul în centrul organizaţiei

Industria energetică trece, încet dar constant, de la contractele pe termen lung la organizarea pieţei spot, unde transparenţa şi competiţia abundă. Companiile care vor livra cel mai bun produs cuplat cu servicii bune pentru clienţi vor capta cea mai mare cotă de piaţă. Viitorii directori vor trebui să înceteze să se concentreze doar pe livrarea unei soluţii tehnice şi să-şi direcţioneze companiile spre livrarea de produse comerciale orientate spre client. Consumatorii sunt interesaţi de conţinutul energetic pe care îl primesc şi nu neapărat de forma agregată în care le este livrat. Viitorii directori ar trebui să se pregătească să ofere un portofoliu de produse energetice din care clientul este liber să aleagă pe cele care i se potrivesc cel mai bine.

Love thy stakeholders

lace your customer at the P center of your organization

Long gone are the days when customers consumed energy without caring about its origins as long as the lights came on at the turn of a switch and gas prices were low. Over the last couple of decades, society has become much more educated, more involved and increasingly pensive over the impact we are having on the environment.

As society’s expectations towards the energy industry are rapidly increasing, energy leaders will be required to work very hard in the future to keep their license to operate. The way forward for the energy industry will emerge from a participative debate among energy companies, governments, regulators and society. This debate, however, is far from simple as there are no easy solutions. Clean energy generally comes at a higher price while cheap energy frequently entails costs that, although subtle, can turn out to be substantial. Young aspiring leaders on the energy industry must adopt and cultivate a multilateral mindset that encompasses and includes the positions of all stakeholders.

The energy industry slowly but steadily is shifting away from long-term contracts towards a spot market organization, where transparency and competition abound. It will be the companies that deliver the best product coupled with great customers’ service that will capture the biggest share of the market. Future executives will have stop focusing solely on delivering a technical solution and direct their companies towards delivering customers-oriented commercial products. Consumers are interested in the energy content they receive and not necessarily in the aggregate form it’s being delivered. Future executives should prepare to offer a portfolio of energy products from which the customer is free to choose the ones that suits him best.

Q4 2013

General interest

3

4

| management

Schimbă locul de muncă, schimbă ţara şi schimbă compania

Switch job, switch country and switch company

Rotaţia locurilor de muncă aduce mai multe avantaje. În primul rând, prin efectuarea unei sarcini diferite vă dezvoltaţi noi abilităţi, necesare pentru realizarea cu succes a acesteia. În al doilea rând, preluând o nouă poziţie deveniţi familiarizat cu noi oameni care au diferite abilităţi, culturi, perspective şi, astfel, lecţii de învăţat. Perioada recomandată a fi petrecută într-o poziţie este, se pare, de 2-3 ani. Schimbând locul de muncă, majoritatea oamenilor sunt predispuşi să îşi atenueze sau să-şi elimine punctele slabe. În schimb, accentul principal pentru un director în devenire ar trebui să fie îmbunătăţirea punctelor forte. La trecerea la o nouă poziţie, este întotdeauna recomandat să se caute o suprapunere parţială cu cea din trecut. Procedând în acest fel, puteţi aduce o contribuţie imediată şi astfel veţi putea învăţa noi lucruri. De asemenea, este mult mai uşor pentru cineva să vă angajeze într-o poziţie atunci când aveţi deja ceva experienţă.

Industria energetică este în adevăratul sens o industrie globală.

Astfel, este esenţial ca directorii în devenire să schimbe ţara şi să acumuleze experienţa cu lucrul în mai multe locaţii din străinătate.

Trăind şi lucrând în diverse părţi ale lumii, veţi intra în contact cu diverse societăţi, veţi comunica în diverse limbi şi veţi compara în mod diferit cele mai bune practici folosite în diverse zone geografice. În plus, viitorii directori trebuie să înţeleagă că nicio regiune nu este centrul lumii şi afacerile se fac pe tot globul. Directorii în devenire vor fi mutaţi în mai multe locuri – vor fi instruiţi şi testaţi. Este recomandabil să se schimbe diferite locuri de muncă în cadrul aceleeaşi companii, deoarece trecerea în mod constant de la companie la alta este un semn de instabilitate.

Job rotation brings several benefits. One, by undertaking a different task, one develops the new skills required for its successful accomplishment. Second, when taking on a new position, one becomes acquainted with new people that have different skills sets, cultures, perspectives and thus, lessons to teach. Every 2-3 years seems to be on average the recommended time to spend in a position. While changing jobs, most people are inclined to alleviate or eliminate their weaknesses. Instead, the main focus for an aspiring executive should be to build on their strengths. When moving to a new position, it is always recommended to look for a partial overlap with the past one. In so doing, you can bring an immediate contribution and also will be able to learn new things.

It is also much easier for someone to hire you in a position when you already have some experience.

The energy industry is a true sense of the world a global industry. Therefore, it is essential for aspiring executives to change country and gather working experience from several locations abroad. By living and working in different parts on the globe, one comes in contact with different societies, communicates in various languages, and compares different best practices employed in different geographies. Furthermore, future executives must understand that no one region is the center of the world and business is happening all across the globe. Aspiring executives will be moved around -they will be trained and tested. It is advisable to switch different jobs within the same company as constantly jumping from one company to another is a sign of instability.

Rămâi flexibil Odată cu economia globală în continuă accelerare, rata schimbării în industria energetică este, de asemenea, în continuă creştere. Prin urmare, un director de succes va trebui să prospere într-un mediu schimbător, să fie deschis la fluctuaţii şi să gândească neconvenţional pentru a putea veni cu răspunsuri originale la noile şi crescândele provocări. Totuşi, având în vedere natura sa complexă şi riscantă, industria energetică a stabilit standarde stricte de sănătate şi siguranţă. Astfel, schimbarea politicilor şi a protocoalelor va întâlni diverse grade de rezistenţă, aşa cum fiecare schimbare presupune noi riscuri. Drept urmare, viitorii directori trebuie să fie în măsură să echilibreze o încercare de schimbare cu o implementare corespunzătoare care asigură menţinerea siguranţei şi a încrederii.

172

Stay flexible With the global economy constantly accelerating, the rate of change in the energy industry is also continually increasing.

A successful executive will therefore be required to thrive in a variable environment, be open to fluctuations, and think outside the box in order to come up with original responses to new and mounting challenges. Given its complex and hazardous nature however, the energy industry has established strict health and safety standards. Thus, changing policies and protocols will encounter different degrees of resilience as every change entails new risks. Therefore, future executives must be able to balance a drive for change with proper implementation that insures continued safety and reliability.

5

Mai multe căi duc la succes

Există o idee, uneori exprimată numai în subconştient, că cea mai bună cale de urmat în carieră este urcarea pe scara managementului. Nu este aşa. În momentul de faţă, un bun specialist poate câştiga cu uşurinţă mai mult decât un manager. Mai mult, atunci când companiile se restructurează, cei din middle management sunt printre primii care pleacă.

Cu toate acestea, companiile energetice vor ţine la specialiştii lor care cunosc toate detaliile practice în domeniul lor. Tinerii profesionişti sunt astfel sfătuiţi să încerce diverse poziţii pentru a le descoperi pe cele care li se potrivesc cel mai bine. Pentru a deveni un director de top, există o cale preferată: specializarea pentru cei 5-10 ani iniţiali ai carierei şi apoi extinderea. Pentru a conduce cu succes specialişti, este de dorit să fi fost cândva unul.

6

Redu curba de învăţare De-a lungul ultimelor decenii, economia globală și implicit industria energetică au evoluat într-un ritm accelerat. În plus, volumul de informații disponibile a crescut exponențial, ceea ce face practic imposibil de a asimila toate cunoștințele relevante la timp pentru a lua o decizie importantă.

Viitorii directori trebuie să primească cunoștințe și informații într-un mod bine structurat, comprimat. Instruirea postuniversitară va juca un rol critic. Concret, analizarea experienţelor din trecut va permite viitorilor directori să evite repetarea greşelilor făcute de predecesorii lor. În plus, directorii în devenire vor vedea că problemele care iniţial păreau insurmontabile vor fi depăşite prin muncă intensă şi dedicaţie.

Reduce your learning curve Over the past several decades, the global economy and implicitly the energy industry have been evolving at an accelerating pace. Additionally, the volume of available information has increased exponentially making it virtually impossible to assimilate all relevant knowledge in the limited time available to reach an important decision.

Future executives must receive knowledge and information in a well-structured, compressed manner. Post-university training will play a critical role. Specifically, analyzing past experiences will allow future executives to avoid repeating the mistakes of their predecessors.

More paths lead to success There is this idea, sometimes expressed only subconsciously, that the best career path to follow is climbing up the management ladder. Not so. At present time, a good specialist can easily out-earn a manager. Furthermore, when companies downsize, middle management is among the first to go. Energy companies however, will continue to hold on to their specialists that know ‘all the nuts and bolts’ in their field. Young professionals are thus advised to try different positions in order to discover the ones that suits them best. For those aiming to become a top level executive, a preferred path seems to exist.

Namely: specialize for the initial 5-10 years of your career and then broaden out. To successfully manage specialists it is highly desirable that you’ve once been one yourself.

7

Accentul pe nişă

În industria energetică de astăzi, concurenţa se intensifică rapid, în mare parte datorită inovaţiei tehnologice şi liberalizării. Viitorii directori vor trebui să-şi concentreze companiile pe activităţile unde au un avantaj competitiv, altfel riscând să piardă cotă de piaţă în favoarea noilor veniţi, mai specializaţi.

Pentru mai multe detalii cu privire la acest subiect, puteţi obţine gratuit un raport complet cu mărturii la primă mână ale unor directori de top aici: http://www. energydelta.org/mainmenu/news/what-it-takes-to-be-asuccessful-executive-in-the-energy-industry

Focus on your niche In today’s energy industry, competition is rapidly intensifying, due in no small part to technological innovation and liberalization. Future executives will be required to focus their companies on activities they have a competitive advantage in, or risk losing market share to new, more specialized entrants.

For many more details on this subject, you can obtain a full report with first hand testimonials of top executives, for free here: http://www.energydelta.org/mainmenu/news/what-it-takes-to-be-a-successful-executive-in-the-energy-industry.

Q4 2013

General interest

| tehnologie / technology

Fără business intelligence nu poți vorbi de creșterea competitivității Without Business Intelligence One Cannot Talk About Increased Competitiveness

M Ionel Nițu este director executiv la Intergraph Computer Services și președintele Asociației Specialiștilor în Informații pentru Afaceri (ASIA).

Ionel Nițu is the executive director of Intergraph Computer Services and President of the Association of Specialists in Information for Business (ASIA).

174

anagementul infrastructurii critice (IC) este o componentă vitală în plan operațional și financiar atât pentru o companie integrată, cât și pentru un jucător mic în domeniul exploatării resurselor minerale. Securitatea și robustețea proceselor de business și tehnologice fac diferența într-un domeniu unde granițele dintre cooperare și concurență sunt foarte mobile. În timpul documentării și redactării interviului cu Ionel Nițu, director executiv al Intergraph Computer Services, am ajuns la concluzia că fără cercetare/dezvoltare, fără procese de intelligence privat și soluții de monitorizare, control, colectare și procesare de date nu există performanță.

Domnule Ionel Nițu, care este locul departamentului de business intelligence în întregul proces de management strategic?

Cunoașterea înseamnă putere, iar cunoașterea anticipativă poate permite previnerea surprizelor – acele “lebede negre”, cum le-a popularizat Nicholas Nassim Taleb, trader și investitor pe bursele mondiale. La noi, majoritatea companiilor private, cu capital autohton, par preocupate de ziua de azi și, cel mult, de cea de mâine. Nu par interesate de proiectarea și aplicarea unor strategii pe termen mediu și lung, precum implementarea unui mecanism de planificare strategică pe logica „strategy map - balanced scorecard“. În puținul ragaz de când am părăsit zona intelligence-ului statal, am avut prilejul să constat că multe corporații au procese de BI/CI implementate și au persoane ori departamente dedicate care gestionează

M

anagement of Critical Infrastructure (CI) is a vital component operationally and financially both for an integrated company and for a small player in the exploitation of mineral resources. Security and robustness of business and technological processes make the difference in an area where the boundaries between cooperation and competition are highly mobile. During the documentation and drafting of the interview with Ionel Nițu, executive director of Integraph Computer Services, we have reached the conclusion that without research/ development, without private intelligence processes and monitoring solutions, data control, collection and processing there is no performance.

Mr Ionel Nițu, what is the place of the business intelligence department in the entire strategic management process?

Knowledge is power and proactive knowledge may allow preventing surprises – those “black swans”, as they were popularized by Nicholas Nassim Taleb, trader and investor on the world bourses. In our case, most private companies, with domestic capital, seem concerned of today and, at most, of tomorrow. They don’t seem interested in the design and application of medium and long-term strategies, such as the implementation of a strategic planning mechanism on the „strategy map – balanced scorecard“ logic.

In the little respite since I left the state intelligence area, I had the opportunity to see that many corporations have BI/CI processes implemented and have dedicated people or departments which manage this important dimension of the activity. Unfor-

această importantă dimensiune a activității. Din păcate, puține companii românești și-au constituit astfel de structuri. Puține înțeleg rolul unor astfel de procese. Și mai puține sunt preocupate să-și constituie avantaje competitive în raporturile cu concurența. La noi, BI/CI se reduce, la nivelul percepției antreprenorilor, la lobby - chiar și acesta înțeles în mod greșit - și la activitățile detectivilor particulari. Nu sunt în posesia unor date statistice, dar atât cât am reușit să cunosc piața de BI/CI din România, cred că 90% din bugete se duc către servicii de pază, camere de luat vederi și investigații particulare.

O structură de business/competitive intelligence în cadrul unei companii poate conferi o mai bună înțelegere a propriilor procese, gestiunea datelor și informațiilor din interior, protejarea companiei față de fluctuațiile pieței, reducerea riscurilor și erorilor generatoare de insecuritate, prevenirea sau contracararea măsurilor ofensive din partea concurenților și înțelegerea concurenței, a trendurilor pieței. Locul unei astfel de structuri este în imediata apropiere a locului de luare a deciziei. Intelligence-ul privat, ca și cel de stat, nu pot fi decât suportul necesar fundamentării deciziilor.

Unde își au locul soluțiile geospațiale ale Intergraph în cadrul managementului infrastructurilor critice, în special pentru companiile din sectorul energetic?

Pentru orice organizație care gestionează o infrastructură vastă, soluțiile geospațiale pot reprezenta

La noi, business intelligence se reduce, la nivelul percepției antreprenorilor, la lobby, chiar și acesta înțeles în mod greșit și la activitățile detectivilor particulari.

Here, business intelligence is reduced, at the level of entrepreneurs’ perception, to lobby, and even it is erroneously understood, and to the activities of private investigators. tunately, few Romanian companies have established such structures. Few understand the role of such processes. And even fewer are concerned to build up competitive advantages in relation to competition. Here, BI/CI is reduced, in terms of entrepreneurs’ perception, to lobby – even this one erroneously understood – and to the activities of private investigators. I am not in the possession of statistics, but as far as I was able to know the BI/CI market in Romania I believe 90% of the budgets go to security services, cameras and private investigations.

A business/competitive intelligence structure in a company can provide a better understanding of one’s own processes, data and information management from inside, protecting the company against market fluctuations, mitigating the risks and errors generating insecurity, preventing or counteracting offensive measures from competitors and understanding the competition and market trends. The place for such a structure is in the immediate vicinity of the decision-

Q4 2013

General interest

| tehnologie / technology

fundamentul pe care se grefează alte sisteme informatice, sunt “coloana vertebrală” a sistemului IT&C, pe care se bazează procesele de management interne.

Informația legată de Geographic Information System (GIS) este o componentă esențială a managementului infrastructurii, critică sau nu. În plus, este evident că atunci când pot fi implicate interese naționale devine critică și localizarea exactă a fiecărui element de infrastructură și centralizarea acestor informații într-o platformă IT. Sunt soluțiile geospațiale și tehnologiile de monitorizare și control utilizate de firmele și autoritățile din domeniul energetic? Cu ce rezultate?

Cred că este dificil sau chiar imposibil ca un operator energetic să devină relevant în plan regional ori mondial în absența unui sistem informatic geospațial integrat și dinamic care să îi permită să gestioneze în mod automatizat volumele mari de date generate de operarea rețelelor mari.

Pot să vă spun că unele companii chiar acum implementează soluții IT geospațiale menite să le optimizeze activitatea. Le puteți lesne identifica după analiza capabilităților lor de operare, optimizare și, Business / Competitive Intelligence operează cu două concepte: prevenire (cum să împiedic să mi se întâmple ceva rău, cum să previn o amenințare etc.) și reziliență (după ce s-a întâmplat răul, cum să fac să revin cât mai repede la starea anterioară, cum să reduc din efectele nocive). Acest din urmă concept este legat de ceea ce se numește în BI/CI “continuitatea afacerii”.

Business/Competitive Intelligence operates with two concepts: prevention (how can I prevent something bad from happening to me, how can I prevent a threat etc.) and resilience (after something wrong happened, how can I return as soon as possible to the initial state, how can I reduce the harmful effects). This latter concept is related to what it is called in BI/CI “business continuity”. respectiv, dezvoltare. În plus, toate instituțiile care gestionează infrastructură de un fel sau altul, la nivel local, regional sau național sunt într-un stadiu mai mult sau mai puțin avansat de informatizare, inclusiv geospațială, din două motive principale. Primul este că echipele de conducere au realizat că e imposibil să faci management la standarde europene și să rămâi competitiv într-un domeniu unde concurența este destul de puternică fără automatizare informatică.

176

making place. Private intelligence, as well as the state intelligence, can only be the support necessary to substantiate decisions.

What is the place of Integraph’s geospatial solutions in the management of critical infrastructures, especially for companies in the energy sector?

For any organization managing an extensive infrastructure, geospatial solutions may be the foundation on which other information systems are grafted, are the “backbone” of the IT&C system, on which the internal management processes are based. Information on Geographic Information System (GIS) is an essential component of infrastructure management, critical or not. Moreover, it’s obvious that when national interests are involved it also becomes critical to accurately locate each infrastructure element and the centralization of this information in an IT platform.

Are geospatial solutions and monitoring and control technologies used by companies and authorities in the energy sector? With what results?

I believe it is difficult or even impossible for an energy operator to become regionally or globally relevant in the absence of an integrated and dynamic geospatial information system enabling it to automatically manage large data volumes generated by the operation of large networks.

I can say that some companies are now implementing geospatial IT solutions meant to optimize their activity. You can easily identify them after the analysis of their operation, optimization and development capabilities.

Moreover, all the institutions managing infrastructure one way or another, at local, regional or national level, are in a stage more or less advanced of computerization, including geospatial, for two main reasons.

The first is that management teams have realized that it is impossible to do management at European standards and stay competitive in an area where competition is quite strong without computer automation.

The second is that they must comply with the European Directive INSPIRE, which provides the obligation to implement spatial database for any government entity managing geospatial information. The implementation of such systems is most often complex and time-consuming.

Al doilea este că trebuie să respecte Directiva Europeană INSPIRE care prevede obligativitatea realizării de baze de date spațiale pentru orice entitate guvernamentală care gestionează informație geospațială.

Implementarea unor astfel de sisteme este de cele mai multe ori complexă și de durată.

What types of problems have you faced most often while working with energy companies?

Planning, design, expansion, operation and repair of a power grid is a complex operation, first because the infrastructure spans a large geographical area.

Therefore, most problems and questions from management refer to infrastructure location: “Where?”.

Maps on paper have been used for a long time to locate infrastructure, but the current requirements impose a high automation of work with the map, especially after joining the European Union, which required all operators to develop a geospatial databases.

Ce tipuri de probleme de rezolvat ați întâmpinat cel mai des în lucrând cu companiile din energie?

Planificarea, proiectarea, extinderea, operarea și repararea unei rețele energetice este o operațiune complexă, în primul rând pentru că infrastructura se întinde pe o suprafață geografică mare. De aceea, majoritatea problemelor și întrebărilor venite din partea managementului se referă la localizarea infrastructurii: „Unde?”. Hărțile pe format hârtie au fost utilizate mult timp pentru localizarea infrastructurii, dar cerințele actuale impun un grad ridicat de automatizare al lucrului cu harta, în special după aderarea la Uniunea Europeană, care a impus tuturor operatorilor necesitatea dezvoltării unor baze de date geospațiale. În activitatea unei companii energetice, în toate compartimentele instituției apar zilnic întrebări critice precum: Care este necesarul de lucrări de întreținere și reparații al nodului X din rețea? Care este cel mai apropiat punct al infrastructurii noastre față de locul în care un nou client ne solicită serviciile? Este acea infrastructură apropiată capabilă să răspundă noilor cerințe? Ce s-a defectat? Cine este afectat? Cât de critică este situația? Unde este localizat defectul? Ce efecte are/poate avea? Sistemul geospațial oferă în timp util răspunsuri la astfel de întrebări, afișându-le în harta dinamică și oferind astfel echipelor manageriale suportul necesar deciziilor operaționale și strategice.

In the activity of an energy company, in all the departments of the institution critical questions are asked daily, such as: What is the need of maintenance and repair works of the X node in the network? What is the closest point of our infrastructure compared to the place where a new client asks for our services? Is that close infrastructure able to meet the new requirements? What has failed? Who is affected? How critical is the situation? Where is the malfunction located?

What effects does/can it have? The geospatial system provides timely answers to such questions, displaying them in the dynamic map and thus providing to the management teams the necessary support for operational and strategic decisions.

Există un produs care se folosește mai frecvent? În această industrie în care organizațiile au nevoi specifice la care sistemele informatice trebuie să răspundă corect și conform caietelor de sarcini rareori putem vorbi de produse ”mai indicate” sau ”mai puțin indicate” într-un caz sau altul, deoarece eficiența unui sistem nu stă în utilizarea unei tehnologii sau a alteia.

Desigur, când e vorba de o companie de energie, includem cel mai des în ofertele noastre produse ca G/ Technology®, însă practic diferența stă în felul în care sistemul este gândit și dezvoltat.

Is there a product used more frequently?

In this industry, where organizations have specific needs that must be accurately addressed by the information systems and in compliance with the specifications, we can rarely speak of “more appropriate” or “less suitable” products in one case or another, because a system efficiency does not lie in the use of one technology or another. Of course, when it comes to an energy company, we most often include in our offers products such as G/ Technology®, but basically the difference is made by the manner in which the system is designed and developed.

Q4 2013

General interest

| stiri , / news

Privatizarea CFR Marfă a eșuat, va fi reluată în 2014 În urma eșuării privatizării CFR Marfă, premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Transporturilor, Ramona Mănescu, să înceapă imediat pregătirea viitoarei proceduri de vânzare, care ar urma să aibă loc în vara anului viitor. Până atunci, CFR Marfă ar urma să aibă un management performant, susține primul ministru. „Nu vreau să privatizăm în orice condiţii şi în orice fel, cred în continuare că pentru CFR Marfă prezenţa unui investitor privat este o soluţie bună“, a spus Ponta.

CFR Marfă Privatization Has Failed, It Will Be Resumed In 2014 Following the failure of CFR Marfă privatization, PM Victor Ponta asked the Minister of Transport, Ramona Mănescu, to immediately start the preparation of the next sale procedure, which would take place next summer. Until then, CFR Marfă would have a performing management, the Prime Minister claims. “I don’t want to privatize in any conditions and in any way, I continue to believe that for CFR Marfă the presence of a private investor is a good solution”, Ponta stated.

Banca Națională a redus dobânda-cheie la 4% Banca Națională a redus dobânda de politică monetară abrupt, la 4,25% în septembrie și la 4% în noiembrie, iar guvernatorul BNR Mugur Isărescu spune că încă ar mai fi loc pentru o nouă diminuare. Un motiv principal e reprezentat de scăderea creditării companiilor, în timp ce inflația a ajuns la un nivel permisiv de 1,88%. Creditele acordate firmelor au scăzut pentru prima dată în acest an la 115,8 miliarde lei în august, de la 118,7 miliarde lei în decembrie 2012 – scădere de 3%, după mai multe perioade succesive de creştere.

The National Bank Of Romania Reduces The Key Interest Rate To 4% The National Bank of Romania (NBR) sharply reduced the monetary policy rate, to 4.25% in September, and to 4% in November, and the central bank governor Mugur Isărescu says it is still enough room for a new drop. The main reason is represented by the decrease of corporate lending, while inflation reached a permissive level of 1.88%. Loans granted to companies fell for the first time this year to RON 115.8bn in August, from RON 118.7bn in December 2012 – decrease by 3%, after several successive growth periods.

178

Schimbarea procurorilor tulbură pacea politică de la București The Change Of Prosecutors Disturbs The Political Peace In Bucharest Independența justiției române pune din nou la încercare mediul politic. Progresele din ultima perioadă sunt amenințate, iar fragilul pact de coabitare semnat între președintele Traian Băsescu și coaliția rivală formată de Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL) este în pericol de disoluție.

Demiterea procurorului Lucian Papici a distrus status-quo-ul păcii politice. Papici s-a ocupat de cazul vicepremierului Liviu Dragnea, trimis în judecată în dosarul privind referendumul din 2012. În plus, numirea și revocarea Iulianei Bendeac și a lui Viorel Cerbu pentru șefia secției anti-corupție din DNA a dat naștere unor noi controverse, reflectate și în presa internațională.

Totodată, instabilitatea politică a devenit și mai accentuată după ce ministrul Economiei Varujan Vosganian a fost trimis în judecată și a renunțat la portofoliu, iar fostului ministru Adriean Videanu i-a fost sechestrată averea. Ambii sunt acuzați de complot și subminare a economiei naționale.

Independence of Romanian justice puts again to the test the political environment. Recent progress is threatened and the fragile coexistence pact signed between President Traian Băsescu and the rival coalition consisting of the Social Democratic Party (PSD) and the National Liberal Party (PNL) is in danger of dissolution.

Dismissal of Prosecutor Lucian Papici destroyed the status quo of political peace. Papici handled the case of Deputy Prime Minister Liviu Dragnea, prosecuted in the file on the referendum from 2012. Moreover, the appointment and revocation of Iuliana Bendeac and of Viorel Cerbu for the leadership of the anti-corruption division of the National Anticorruption Directorate (DNA) gave rise to new controversies, reflected in international media. At the same time, political instability became more pronounced after Economy Minister Varujan Vosganian had been indicted and the fortune of former Minister Adriean Videanu had been seized. Both are accused of conspiracy and undermining the national economy.

AmCham și FIC cer reducerea taxelor, transparență și predictibilitate Investitorii străini reprezentați de Camera de Comerț Americană (AmCham) și Consiliul Investitorilor Străini (FIC) au atras atenția guvernului asupra efectelor generate de unele măsuri fiscale prevăzute în Scrisoarea de Angajament a Guvernului României către FMI sau aflate pe agenda Guvernului. Acestea ar fi de natură să afecteze sistemul fiscal românesc. Investitorii cer, printre altele, diminuarea impozitului pe clădiri, instituirea unui sistem de redevențe stabil pentru industria petrolieră și reducerea bazei de calcul la colectarea impozitelor pe sănătate.

Amcham And Fic Demand Lower Taxes, Transparency And Predictability Foreign investors represented by the American Chamber of Commerce (AmCham) and the Foreign Investors Council (FIC) warned the Government on the effects generated by certain tax measures provided in the Commitment Letter of the Government of Romania to the IMF or included on the Government’s agenda. They are likely to affect the Romanian tax system.

Investors request, among others, a lower tax on buildings, the establishment of a stable royalty system for the oil industry and reducing the base of calculation for the collection of health taxes.

Q4 2013

The Largest

Energy Database

Online

news

debates jobs

opinions

interviews

content filtering by sector

more than 15 posts / day

analyses

newsletter

more than 400 profiles

companies | people | authorities | associations

™

Editorial

Vorbind despre o revoluție

R

omânia se află din nou într-un al deciziilor. Putem vorbi despre minerit, exploatarea hidrocarburilor, integrarea energiilor regenerabile, industria nucleară sau sistemele centralizate de distribuţie a energiei termice. În toate aceste chestiuni, precum şi în altele, vor trebui luate hotărâri şi date explicații. Nu doar companiilor, în negocieri mai mult sau mai puţin discrete, ci şi publicului larg. Pe lângă impunerea de noi taxe pe infrastructură, pe lângă majorări arbitrare de preţuri la gaze și electricitate, pe lângă încărcarea carburanţilor cu noi accize, oamenii cer autorităţilor justificări raţionale pentru o politică sau alta.

Va fi nevoie ca mici comunităţi locale sau categorii mai dispersate, dar tot mai influente, să descopere în guvernanţi şi reglementatori parteneri reali de dialog. În acelaşi timp şi cu aceeaşi urgenţă se impune ca marile şi micile companii din energie să se propună ca surse credibile şi constante de informaţie, analiză şi expertiză.

Intrăm într-o epocă a revoluţiilor. Vor fi blânde şi benefice sau violente şi distructive? Vor deschide calea către o renaştere a industriei energetice sau îi vor apropia sfârşitul? Oricum vor fi, ele nu vor fi tăcute. Guvernanţi şi companii, experți şi public larg vor trebui să înveţe să vorbească despre revoluții.

Talking about a revolution

R Guvernanţi şi companii, experți şi public larg vor trebui să înveţe să vorbească despre revoluții.

Governments and companies, experts and the public will have to learn to talk about revolution.

omania passes again through a turning point. It is about mining, hydrocarbons, renewables integration, the nuclear industry or centralized heat distribution. In all these matters, and some others, there are decisions to be made and decisions to be explained. Not only towards companies, in more or less covered negotiations, but also to the general public. Apart from imposing new taxes on infrastructure, in addition to arbitrary price hikes in gas and electricity , besides charging new fuel excise, people ask from the authorities rational justification for a policy or another. Little communities and increasingly influential groups, even though more dispersed, demand the government and regulators to become real partners for dialogue.

At the same time and with the same urgency it is mandatory for large and small energy companies to propose themselves as reliable and consistent source of information, analyses and expertise.

We are entering an era of revolutions. Will they be beneficial and gentle or violent and destructive? Will they pave the way for a revival of the energy industry or will they draw it nearer to extinction? Anyhow will they display, there will be no silence at all. Governments and companies, experts and the public will have to learn to talk about revolution.

Gabriel Avăcăriței Redactor-șef energynomics.ro Magazine Chief editor energynomics.ro Magazine

Q4 2013

General interest

| contacte / contacts

Autorități / Authorities Nume

Name

Oameni-cheie / key people

Adresa / Address

Telefon / Phone

Agenția Națională de Control al Exporturilor

Department for export controls

Nineta Bărbulescu – Președinte

Str. Polonă Nr. 8, Sector 1, 010501 București

+4.021.311.20.83

Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive

NUCLEAR AGENCY & RADIOACTIVE WASTE

Florin Constantin Tatar – Președinte

Strada D.I. Mendeleev Nr 21-25, Sector 1, 010362 București

+4.021.316.80.01, +4.021.316.80.02

ANRM (Agenția Națională pentru Resurse Minerale)

NAMR (National agency for mineral resources

Gheorghe Duțu - Președinte

Strada Mendeleev, nr. 36-38, sector 1, 010366, București

+4.021.313.22.04

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei

Romanian Energy Regulatory Authority

Nicolae Havrileț – Președinte Emil Calotă – Vicepreședinte

Str. Constantin Nacu nr. 3, Sector 2, 020995 București

+4.021.311.22.44, +4.021.327.81.00

Comisia Națională de Prognoză

National Prognosis Commission

Ion Ghizdeanu – Președinte Adrian Gorun – Secretar General

Str. Cristian Popisteanu 2-4, Sector 1, 010024 București

+4.021.317.00.48, +4.021.317.00.61

Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare

National Commission for Nuclear Activities Control

Constantin Popescu – Președinte

Str. Lt. Zalic Nr. 4, Sector 6, București

+4.021.316.05.72

Consiliul Concurenței

competition council

Bogdan Chirițoiu – Președinte Otilia Neagoe – Vicepreședinte

Piața Presei Libere nr.1, corp D1, Sector 1, București

+4.021.405.45.49

Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie

the Office for State Ownership and Privatization in Industry

Gabriel Dumitrașcu – Șef oficiu

Calea Victoriei, nr. 152, sector 1, 010096 Bucureşti

+4.021.202.54.88

Organismul Intermediar pentru Energie

Organismul Intermediar pentru Energie

Str. Dr. Ernest Juvara nr. 3-7, sector 6, București

+4.031.413.27.38

Asociații / Associations Nume

Name

Oameni-cheie / key people

Adresa / Address

Telefon / Phone

ACUE (Federația Patronală a Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie)

Federation of Energy Utilities Employers’ Associations

Frank Hajdnijak – Președinte Silvia Vlăsceau – Director Executiv

Şos. Nordului nr. 54 B, parter, ap. 2, sector 1, 014104, Bucureşti

+4.021.230.32.65, +4.021. 230.00.50

AFEER (Asociația furnizorilor de energie electrică)

Association of Electricity Suppliers

Ion Lungu – Președinte

Str. Tudor Ștefan nr.7-9, et.1, ap. 2, sector 1, 011655 București

+4.021.230.60.31

AMCHAM (American Chamber of Commerce in Romania)

AMCHAM (American Chamber Valeriu Nistor – Președinte Anca Harasim – Director of Commerce in Romania) Executiv

11 Ion Campineanu St, Union International Center, 4th Floor, Bucharest 010031

+4.021.312.48.34, +4.021.312.48.94

AMRO (American Romanian Business Council)

AMRO (American Romanian Business Council)

Eric Stewart – Președinte

Strada 8 Nr. 791, Washington

+1.202.973.59.75

Mihai Ionescu – Secretar General

Calea Victoriei Nr. 32-34, sc. B, et 8, sector 1, București

+4.031.104.34.09

ANEIR (Asociația Națională NATIONAL ASSOCIATION OF a Exportatorilor și ROMANIAN EXPORTERS AND Importatorilor din România) IMPORTERS AOAR (Asociația oamenilor de afaceri din România)

Businessmen Association in Cristian Pârvan – Secretar General Romania

Bd. Octavian Goga nr. 2, intrarea B, etaj 5, camera 4 (sediul CCIB), sector 3, București

+4.021.312.99.10

APEER (Asociația Producătorilor de Energie Eoliană din România)

the romanian association of wind power producers

Str. Polonă nr. 65, Sector 1, 010494 București

-

182

Petre Ghițescu – Secretar general

Asociația Auditorilor Energetici pentru Clădiri

Association of Energy Auditors for Buildings

Emilia – Cerna Mladin – Președinte

Str. Tudor Arghezi, nr. 21, sector 2, București

+4.072.595.45.15

AsociaȚia contractorilor de foraj din Romania

ROMANIAN ASSOCIATION OF DRILLING CONTRACTORS

Vasile Aron – Președinte

Bd. Mircea Vodă Nr. 44, Bloc M 17, Scara 1, Etaj 4, 030669 București,

+4.021.318.78.17

British Romanian Chamber of Commerce

British Romanian Chamber of Commerce

Adrian Marius Dobre – Vicepreședinte

Str. Tudor Arghezi nr. 21, Clădirea IPCT, Etajul 1, Cam 107, Sector 2, 020943 București

+4.075.200.30.66

Clusterul de Energii Sustenabile din România

Romanian Sustainable Energy Cluster

Ing. Radu Dimeca – Președinte Vlad Stanciu – Director executiv

Bld. Republicii nr.9, cam 01, 300159 Timișoara, România

+4.074.505.55.58

CNR-CME (Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei)

RNC-WEC (Romanian National Committee of World Energy Council)

Iulian Iancu – Președinte Gheorghe Bălan – Director General Executiv Elena Ratcu – Manager Program VLER

B-dul Lacul Tei, nr. 1-3, sector 2, cod 020371 București

+4.0372.82.14.75; +4.0372.82.14.76

CRE (Consiliul român al energiei)

CRE (Romanian Energy Center)

Stelian Alexandru Gal Președinte Mircea Vescan – Vicepreședinte

Str. Hristo Botev 16-18, Cod postal: 030236, București

+4.021.303.57.41

Patronatul Național Român

Patronatul Național Român

Florian Costache – Președinte

Șos. Calea Șerban Vodă nr. 219-221, Sector 4, București

+4.021.335.75.40, +4.021.335.81.95

Patronatul Petrolului din România

Petroleum Employers’ Association of Romania

Florin Ene – Președinte

Str. Octavian Goga Nr. 2, (Palatul Camerei de Comerț și Industrie a României) Tronson 1, et 4, cam 1, Sect. 3, Bucureşti

+4.021.311.20.18

Patronatul Român

Patronatul Român

Gheorghe Naghiu – Președinte

Str. Luigi Galvani Nr. 17-19, Sector 2, București

+4.031.711.15.03

Patronatul Român al Gazelor

Patronatul Român al Gazelor

Andrew Costin – Președinte

Strada Dragoș Vodă nr. 38, Apt. 1, sector 2, 020747 București

+4.031.102.06.05

ROeC (centrul român pentru energie)

ROeC (Romania Energy Center)

Radu Dudău – Director Executiv Eugenia Gușilov – Managing Director

Calea Călărașilor 319, sector 3, București, 030622

+40.314.328.737

Consiliul Român pentru Clădiri Verzi

Romania Green Building Council

Steven Borncamp – Președinte

Str. Ialomicioarei, nr. 21, 011277 București

+4.021.222.00.11, +4.021.222.51.35

ROPEPCA (Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră)

ROPEPCA (Romanian Petroleum Exploration and Production Companies Association)

Thomas Holst – Președinte

Intrarea Tudor Ștefan, nr. 13, etaj 4, sector 1, Bucureşti, 011655

+4.021.230.24.10

RPIA (Romanian Photovoltaic Industry Association)

RPIA (Asociaţia Română a Industriei Fotovoltaice)

Ciprian Glodeanu – Președinte Adrian Ion – Vice-președinte Mihaela Hodivoianu – Vicepreședinte

Str. Gheorghe Polizu nr. 5860, Bucharest Corporate Center (BCC) etaj 13, Sector 1, RO – 011062 București

+4.0722.829.497

Societatea Academică din România

Romanian academic society

Alina Mungiu Pippidi – Președinte

Strada Mihai Eminescu Nr. 61, 020071 București

+4.021.211.14.77; +4.072.126.15.09

Societatea Inginerilor de Petrol și Gaze

oil & gas engineers society

Gheorghe Buliga – Președinte Violeta Dumitriu – Vicepreședinte

Căsuța Poștală 200, oficiul poștal 22

+4.037.216.05.99

SIER (Societatea Inginerilor energeticieni din românia)

SOCIETY OF POWER ENGINEERS IN ROMANIA

Fănica Vatra – Director executiv

Bdul Lacul Tei nr.1, sector 2, 020371 București

+4.021.206.12.29

UGIR – 1903 (Uniunea generală a industriașilor din România)

UGIR – 1903 (GENERAL CONFEDERATION OF THE ROMANIAN INDUSTRIAL EMPLOYERS)

Constantin Vasilescu – Președinte executive

Str. George Enescu Nr. 2729, sector 1, București

+4.021.310.00.16, +4.021.310.00.21

Uniunea Națională a Patronatului Român

NATIONAL UNION OF ROMANIAN EMPLOYERS

Marian Petre Miluț – Președinte

Bd. Octavian Goga nr.

2, Camera de Comerț și Industrie a României, tronson B, etaj 4, camera 4, Sector 3

+4.021.311.09.91

Q4 2013

The Only Broadcasted TV Series On The Romanian Energy Industry

Minutul energie 4 headlines / minute 10 runs / day 5 days / week

Powered by

™

www.brandsinternational.ro

www.el-unico.ro