CARIERE 278

Page 1

20 ANI

Jurnal de leadership Scanează codul QR pentru a te abona la revistă

Avem potențial de unicorn COSMIN GEORGESCU CEO & fondator ClusterPower, cel mai ambițios proiect de IT și IA din România

Iunie 2022 I Apariție bimestrială I anul 20 I numărul 278 I 30 lei

Toate deciziile pe care le-am luat au pornit de la ideea de excelență



EDITORIAL

z

50 de ani și 145 de zile

Ziua în care am împlinit 50 de ani a fost o zi normală. Am râs copios la glumele prietenilor care mă felicitau pentru împlinirea jumătății de veac sau mă întrebau unde sărbătoresc semicentenarul. M‑am bucurat de daruri, am petrecut timp frumos alături de oamenii dragi. Știam că, în curând, în viața mea se vor petrece niște schimbări, dar, cumva, la acel moment, mă vedeam doar un personaj secundar într‑o altă piesă importantă a vieții. Nu mă simțeam sub presiune, plecarea era a lor, nu a mea. Totuși, timid, am început să‑mi fac planuri. Complet anapoda. Despre cum să‑mi reorganizez activitățile, despre cum să‑mi încarc timpul, despre cum să trăiesc 5 zile pe săptămână singură, acasă, despre... despre... Tăvălugul ce urma să‑mi schimbe complet traiectoria, nici măcar nu‑l intuiam. Dar, cum spunea John Lennon, viața se întâmplă în timp ce tu ești ocupat să‑ți faci alte planuri, la un moment dat, mi‑am dat seama că, dintr‑odată, în povestea noastră avusese loc o schimbare majoră de roluri, că eu, aproape inconștient, părăsisem planul secund. Când am realizat mișcarea, eram deja în fața cortinei, câteodată scenarist, câteodată primadonă, într‑un joc amețitor de lumini și umbre. Și căutări. A urmat cea mai intensă perioadă din viața mea, cea mai zbuciumată, cea mai

încărcată de emoții și frici. În ciuda a tot însă, în mai puțin de 5 luni, eram deja într‑un alt oraș, într‑o altă casă, la un alt loc de muncă. Dacă în ziua în care am împlinit 50 de ani mi‑ar fi spus cineva unde voi fi peste fix 145 de zile, i‑aș fi spus, acid, că a citit prea multă literatură SF. Nu a fost ușor, nu o să bravez acum! N‑a fost simplu să renunț la ce aveam, o profesie care mă împlinea și pe care o stăpâneam deja până în cele mai ascunse unghere, o poziție bună în comunitate, prieteni... și apoi, abia scăpasem de credite. Abia ajunsesem la un soi de tihnă, de liniște interioară și exterioară, să spunem la etapa „dolce far niente” a vieții. Ești nebună!, mi‑au spus prietenii. E ca și cum te‑ai arunca în gol! Și le dădeam dreptate. Dar tot am plecat. M‑am acomodat greu, am fost la un pas să abandonez totul și să mă întorc acasă în nenumărate rânduri. Dar, cumva, am găsit întotdeauna putere. Mă gândeam la povestea milioanelor de emigranți care‑și puseseră toată viața într‑o sacoșă. Acum, privind în urmă, realizez că ce a fost cel mai greu în lunile acelea, că fricile cu care m‑am luptat, nu au avut, de fapt, legătură nici cu orașul, nici cu casa, ci cu altceva. Acel ceva care, pentru noi, generația 45+, e o adevărată piatră de moară pe care ne‑o legăm singuri de aripi de fiecare dată când ne vine dorul sau ne împinge nevoia de zbor. Întrebarea „cine mă mai angajează pe mine la anii

aceștia”, ce‑ți sună obsesiv în cap, nu ține cont nici de înțelepciunea vârstei, nici de încrederea în tine, nici de convingerea că ești un adevărat profesionist. Te macină și atât. Am avut nevoie de câteva interviuri ca să mă conving că, și dacă recrutorul avea un pic mai mulți ani decât fiul meu, nu mânca senori pe pâine, dimineața, la micul dejun. Zbuciumul acesta a fost, într‑adevăr, marele obstacol, dar, din nou, în timp ce eu îmi făceam planuri despre cum să supraviețuiesc nu știu câte luni fără salariu, viața pur și simplu s‑a întâmplat. Ce am învățat din toată povestea aceasta? Trecând peste clișeele gen: „niciodată nu e prea târziu” sau „dacă vrei cu adevărat, poți”, acum mi‑e foarte clar un lucru: indiferent ce decizie iei și indiferent când, importanți sunt oamenii cu care scrii povestea. Când oamenii te vor acolo, e infinit mai ușor să o iei, nu de la zero, ci de la minus unu. Chiar și la 50 de ani și 145 de zile.

CATI LUPAȘCU Redactor‑șef

|3


SUMAR

SUMAR 3. EDITORIAL

62. CAR MARKET TRENDS

50 de ani și 145 de zile

Helian Redai: „Generațiile tinere caută produse și servicii mult mai flexibile, inclusiv în materie de mobilitate”

6. IT VOICE

Yugo Neumorni: Cloud-ul Guvernamental. O pasăre Phoenix sau un alt eșec al autorităților?

10. BUSINESS EXCELLENCE Toate deciziile pe care le-am luat au pornit de la ideea de excelență. Avem potențial de unicorn!

Adrian Staicu: Mașinile preiau, prin digitalizare, „praful” și „scamele” din interacțiuni, lăsând oamenilor ocazia să coopereze pur uman

16. COVER STORY

Patru generații. Tu cum menții performanța și armonia organizațională?

Loredana Gîlmeanu: „Societatea nu poate prospera, dacă nu oferă sprijin viitoarelor generații”

68. CULINARY ART

Chef Cezar Predescu, un alchimist al gusturilor în bucătăria Caupona

71. CULTURA OSPITALITĂȚII

33. ORGANIZAȚII AGILE - STUDIU Agile la puterea RO

53. ADEVĂR SAU PROVOCARE Adrian Stanciu: Tirania obiectivelor

55. WORK LIFE CHOICES

Sebastian Androne: Competiția e acerbă și trebuie să înveți să pierzi înainte de a învăța să câștigi

ADRESA: Str. Brezoianu Ion - Actor, Nr. 51, Sc A, Et 3, Ap. 14, Interfon 114C, sector 1, Bucureşti, tel: 021 410 83 58 e-mail: cariere@cariereonline.ro web: www.revistacariere.ro ISSN: 1583-5804

Ana Maria Petcu: „Provocarea este să creăm punți între generații și să creștem succesori puternici pentru rolurile cheie”

66. EMPLOYER BRAND

14. IT REFLECTOR

Jurnal de leadership

64. GENERATIONAL DIVERSITY

Hunnia Huntanya, locul de poveste în care istoria se reinterpretează, nu se uită

76. ORGANIZATIONAL VALUES Alice Barbu: „Reputația reprezintă chintesența modului în care cultura unei companii este înțeleasă și trăită”

78. LEADERSHIP 10

Elena Pap: Cum contribuie leadershipul la loializarea angajaților?

Ileana Alexandru: Când suntem împreună, suntem MEGA!

82. LEADERSHIP STRATEGIC Lavinia Rașcă: Trebuiau să poarte un nume

84. SOCIAL DILEMMAS George Șipoș: Cazi de şapte ori

86. SELF-AWARENESS

Gabriela Râșnoveanu: Generația 45+ privită din interior

88. YOUTH MANAGEMENT Mihaela Feodorof: Fulgi de nea. Lecția de maturitate

90. YOUTH DEVELOPMENT

Ovidiu Atanasiu: Nu știu ce vreau să fac... Ingredientele eșecului

92. HEALTHY LEADERSHIP Rodica Obancea - Leadership incluziv – este nevoie de noi toți

95. OAMENI CARE NE INSPIRĂ Povestea unei familii de medici care nu ar da România pe nicio altă țară din lume. În slujba binelui

98. BRAIN STORY

Simina Pițur: Creier analitic – creier creativ: Mit sau realitate?

REDACTOR-ȘEF Cati LUPAŞCU cati.lupascu@cariereonline.ro

GRAFICA ȘI DTP Silvia FURNEA, Paragraph Agency silviafurnea@gmail.com

SENIOR EDITOR

MANAGER PUBLICITATE Adriana GHEŢA adriana.gheta@cariereonline.ro Loredana CÎRLAN loredana.cirlan@cariereonline.ro

Mirabela ANGHEL

mirabela.anghel@cariereonline.ro Roxana ROSETI

roxana.roseti@cariereonline.ro Adriana COBLISAN

TIPAR: ART GROUP PUBLISHING www.artdesign.ro

redactia@cariereonline.ro

Prepress: CPC, tel.: 021.224.16.15

EDITOR

Publicaţia este auditată de Biroul Român de Audit al Tirajelor – 2018. CARIERE este membră European PWN Romania şi susţine diversitatea de gen.

Marilena ISPAS marilena.ispas@cariereonline.ro Florentina CARAIMAN redactia@cariereonline.ro

Nicio parte a revistei nu poate fi reprodusă, parţial sau integral, text sau imagini, fără acordul scris al editorilor.

SECRETAR DE REDACȚIE Viviana ȘERBAN viviana.serban@cariereonline.ro

4|

80. ORGANIZATIONAL CULTURE

MANAGER EVENIMENTE Andra ZIKOV andra.zikov@cariereonline.ro Doina COŞOI doina.cosoi@cariereonline.ro Laura LUȚĂ Laura.luta@cariereonline.ro DIRECTOR EXECUTIV Dorin Valeriu COZMA dorin.cozma@cariereonlinero

DIRECTOR DEZVOLTARE Liliana MUNTEANU

liliana.munteanu@cariereonline.ro DIRECTOR FINANCIAR Cătălina SEFER

catalina.sefer@cariereonline.ro DIRECTOR GENERAL Monica NEUMORNI

monica.neumorni@cariereonline.ro Cititorii se pot abona pe site-ul www.revistacariere.ro/abonamente la tel. 0728.901.905, la e-mail dorin.cozma@cariereonline.ro și prin: Manpres Distribution la abonamente@manpres.ro, Top Seven West la office@abonamente-presa.ro. Revista apare bimestrial.



IT VOICE

Cloud-ul Guvernamental. O pasăre Phoenix sau un alt eșec al autorităților?

t

de YUGO NEUMORNI

Totul merge în cloud. IT‑ul devine commodity. Nu mai este un secret pentru nimeni că toate sistemele informatice migrează în cloud și că se vor livra sub forma unui serviciu, precum utilitățile obișnuite ‑ energie, gaz, apă. Proiecte informatice complexe se livrează de ani buni ca și serviciu de tip abonament în cloud. Orice pretinsă barieră față de migrarea în cloud a fost depășită, iar marii giganți tehnologici au anunțat deja închiderea suportului pentru sistemele „on premise”. În următorii ani, infrastructurile de tip cloud hybrid cu zona de compute împărțită între edge și cloud vor fi dominante pentru companiile de tip enterprise. Companiile mici și cele de tip SMB își vor fi aruncat chiar și infrastructurile critice în cloud. Oricine propune în continuare strategii de dezvoltare a infrastructurii informatice hardware „on premise” se află pe o traiectorie greșită. Chiar și industriile foarte reglementate din România, precum mediul financiar‑bancar sau energetic, au făcut pași concreți în direcția adoptării soluțiilor de tip cloud. De aceea, anunțul despre lansarea proiectului Cloud‑ului Guvernamental a ridicat multe semne de întrebare în spațiul public. Va fi Cloud‑ul Guvernamental nava spațială a digitalizării mediului public care ne va duce alături de Estonia sau va fi un alt fiasco?

Ce înseamnă serviciile de Cloud Guvernamental? Primul lucru care surprinde pentru un analist este lipsa informațiilor aprofundate despre această inițiativă. Un proiect estimat la jumătate de milliard de euro ar fi trebuit să fie însoțit de un studiu de (pre)fezabilitate și o analiză de business tehnico economică. Lipsa unui „document de viziune” (vision statement), care să expliciteze cadrul general al proiectului, ne pune în situația de a face presupuneri despre cum va arăta acesta. 6|

Reziliența, flexibilitatea și scalabilitatea sunt câteva principii care ar trebui avute în vedere când se construiește un centru de date modern. Reziliența presupune redundanța maximă pe sistemele de electroalimentare, de răcire, de stingere a incendiilor sau de securitate perimetrală. În mod logic, un data center de importanță strategică națională ar trebui realizat într‑o suită de clădiri dispersate în țară, care să ofere suport pentru serviciile de „disaster recovery”. Spre exemplu, centrul de dezastru al sistemului informatic al Estoniei se găsește în Luxemburg. Proiecția centrelor de date ar trebui să aibă în vedere viitorul și nu prezentul. Noua tendință în industrie este ca centrele de date să își asigure propria sursă de energie electrică și de răcire, având în vedere că ele reprezintă peste 40% din costurile operaționale. Se estimează că peste 5% din energia produsă global este consumată de datacentere, iar volatilitatea pieței de energie reprezintă o vulnerabilitate importantă. De aceea, generarea din resurse proprii de energie electrică și de răcire este esențială pentru un centru de date modern. Un foarte bun exemplu este centrul de date hyperscale de 30MWh, recent deschis la Craiova de către ClusterPower, care își generează prin procesul de trigenerare atât energia consumată cât și agentul de răcire. O altă tendință în industria centrelor de date este legată de high‑density. Centrele de date moderne sunt proiectate să susțină racks de 30kW față de 7kW în mod tradițional. Și asta pentru că noile infrastructuri hardware condensează putere de calcul imensă într‑un spațiu mult mai mic. În esență, construcția fizică a centrelor de date care vor găzdui cloud ul guvernamental ar trebui să nu ridice probleme. Marele semn de întrebare este legat de catalogul de servicii pe care îl vom oferi agențiilor publice și, mai ales, cum vom atinge obiectivul de interoperabilitate?


IT VOICE

Cine este șeful? În companiile private, proiectele informatice complexe sunt coordonate de CIO sau de către un Comitet Director. Un CIO cu experiență, personalitate și autoritate, și care înțelege business‑ul poate conduce proiectele transformaționale, condiția fiind că acesta să fie investit cu autoritatea necesară. Pornind de la informațiile circulate în presă, se disting 4 entități cu atribuții relativ clare care vor coordona proiectul cloud‑ul guvernamental. STS ridică infrastructură hardware, SRI se ocupă de segmentul de cybersecurity iar ADR și MCID par să aibă guvernanța sistemelor de aplicații. Totuși, nu pare să fie clar cine are leadership‑ul și responsabilitatea integrală a proiectului. Ci ne va i mpu ne a genț i i lor guvernamentale utilizarea serviciilor cloud‑ul guvernamental și cum se va realiza din perspectiva legală? Cum se vor implementa procesele de interoperabilitate ale sistemelor informatice din cadrul agențiilor publice și cine va avea autoritatea să le impună? Un proces fuziune (M&A) aduce multă tensiune în cadrul departamentelor IT în special în zona integrării sistemelor de aplicații. În mediul corporatist, consolidarea sau integrarea sistemelor de aplicații ridică multe provocări chiar și atunci când entitățile care le gestionează cooperează foarte bine. De multe ori, cooperarea a două departamente IT care fuzionează este deficitară, dar cel puțin există un lider care tranșează disputele. Cine va seta strategia generală de adopție a serviciilor în cloud și cine va tranșa disputele între agențiile guvernamentale? Câ nd v i ne vorba despre interoperabilitate lucrurile se complică. Transferul de date între mai multe sisteme informatice reprezintă o provocare importantă chiar și pentru departamentele IT mature. Realizarea dezideratului de interoperabilitate între sisteme realizate pe platforme tehnologice diferite va necesita o

coordonare foarte strânsă între agențiile guvernamentale, aproape imposibil de imaginat în lipsa unui decident cu autoritate.

Catalogul de servicii Este de așteptat ca următoarele tipuri de servicii să fie disponibile în cadrul cloud‑ul guvernamental: Servicii de colocare. Probabil că se vor oferi servicii de tip IaaS (infrastructure as a Service) în care clienții cloud‑ului să închirieze de la camere goale până la cuști închise, rackuri pline sau goale. Avantajul unor servicii de colocare este mare pentru sistemul public. Teoretic, orice agenție a statului român nu va mai trebui să își gestioneze propriile camere de servere. Gestionarea unui server rooms este de multe ori o corvoadă pentru un departament IT și multe companii naționale au încă infrastucturile principale de date în clădiri de birouri improprii pentru aceste activități. Penele de curent din orașe sau situațiile cu celebrul „Dorel” care taie nodurile de fibră optică, pun companii mari în situații extreme. Servicii de tip cloud. Aici stă adevărata va loare a cloud‑ului guvernamental. Într‑un sistem de tip cloud, deschiderea unor mașini virtuale și replicarea unor întregi infrastructuri IT se poate face relativ ușor. Se pot organiza servicii de infrastructură hibride, formate din închiriere de IaaS și sisteme virtualizate în cloud. Altfel spus, poți migra întreaga infrastructură a unui departament IT în cloud cu toate avantajele care decurg din acest proces. Deschiderea unei suite de servere virtuale în cloud într‑un interval de ordinul minutelor este un imens pas înainte, având în vedere timpii de livrare standard pentru un server fizic, sau procedurile birocratice de achiziție. Totuși, configurarea și întreținerea unor astfel de infrastructuri necesită personal specializat pe care nu îi poți plăti la grilă. Adică, gestionarul cloud‑ul guvernamental va avea nevoie de personal pe care marile companii

YUGO NEUMORNI, EMBA, CISA este Chief Digital Officer al Cluster Power și a activat în trecut ca CIO și membru în Boardul companiei Cargus și CIO pentru Hidroelectrica, Vimetco și Deloitte. Cu peste 29 de ani de experiență în industria IT, Yugo Neumorni este specializat în procese complexe de transformarea digitală a companiilor din mediul industrial, reproiectarea și restructurarea sistemelor informatice, securitate cibernetică, proiecte ERP / BI și guvernanță IT. Yugo este președinte și co-fondator al CIO Council, asociația directorilor IT și comunicații din România, membru al Advisory Board al Forumului Internațional de Cybersecurity, cel mai reprezentativ forum European de securitate cibernetică, organizat de Jandarmeria Franceză și membru în British Computer Society Elite și a activat că Chairman și membru în Board-ul asociației Europene EuroCIO până în decembrie 2021. Yugo Neumorni a absolvit Facultatea de Automatizări și Calculatoare din București și programul EMBA organizat de Kennesaw State Univeristy și Asebuss în 2009. Deține certificarea CISA din 2001 și este speaker în evenimente internaționale de tehnologie. |7


IT VOICE

multinaționale fac eforturi să îi rețină. În plus, îți trebuie o organizare extrem de riguroasă bazată pe nivele de SLA (Service Level Agreement), care să acopere toate situațiile extreme în acoperire 24/7. Migrarea unui sistem informatic în cloud se face prin câteva metode, iar cea mai simplă este „Lift‑and‑Shift”. Această abordare nu implică în general modificări ale sistemelor de aplicații, ci doar reconfigurarea arhitecturii hardware. Practic, se realizează o copie în cloud a unor sisteme existente în mediul „onprem”. Totuși, sistemele de aplicații învechite, dezvoltate onprem nu vor obține beneficii reale de performanță, iar unele poate nu vor funcționa corespunzător. Migrarea unui sistem de aplicații în regim PaaS (Platform as a Service) implică un efort semnificativ, întrucât implică rescrierea unor componente în regim „cloud nativ”. Rescrierea codului pentru sistemele de aplicații este un proces complex și necesită programatori calificați pe zona de cloud. În multe situații, se poate ajunge la rescrierea completă a sistemelor de aplicații. Reproiectarea aplicațiilor în regim cloud nativ implică și reașezarea sistemelor de protecție cibernetică. De cele mai multe ori, este necesară integrarea conceptelor de „Security by design” direct în codul aplicațiilor. Rămâne de văzut în ce măsură abordarea migrării în regim PaaS se va face într‑o manieră unitară, consolidată și centralizată și cât de ușor vom găsi specialiștii necesari. Servicii de tip Software as a Service. Acestea sunt servicii cu valoare adăugată foarte mare și cu mult impact pe interoperabilitate și transfer de date. Presupun că administratorul cloud‑ul guvernamental va pune la dispoziție o suită de sisteme informatice care se pot rula ca servicii SaaS. Probabil că cel mai pueril exemplu ar fi o platforma de mail unică la care să adere toate instituțiile publice. Sau niște sisteme de aplicații de tip ERP, CRM sau BI, care să poată fi folosite la comun de către mediul public. Migrarea către servicii SaaS are complexitate tipică înlocuirii totale a unor sisteme informatice. Din perspectiva interoperabilității s‑ar putea să ajute foarte mult și recenta aprobare a Data Governance Act de către Consiliul Europei. În linii mari, DGA va impune proceduri robuste pentru reutilizarea datelor în mediul public, încurajarea partajării datelor între companii într‑o manieră securizată și controlată și 8|

încurajarea altruismului în schimbul de date. DGA va impune ca datele colectate în mediul public să fie utilizate eficient, ceea ce se traduce prin obligativitatea implementării mecanismelor de interoperabilitate. Datele din mediul public nu vor mai putea rezida în silozuri individuale, fără a fi corelate și partajate. Din perspectiva companiilor private și publice, DGA va aduce o și mai mare rigoare în structurarea și organizarea datelor, responsabilizare și leadership pentru utilizarea datelor și maximizarea valorii datelor deținute. Cel mai probabil, companiile vor implementa o cultură a datelor și va avea loc un proces similar cu cel de la adoptarea directivei europene GDPR. În mod normal, o Strategie Națională a Datelor ar trebui să fie demarată pentru a urma modelul din mai multe țări europene sau UK. Alinierea la DGA și la direcția europeană de digitalizare va impune, în final, instalarea ADR în rol de CIO Office cu empowermentul necesar.

În concluzie Statul român nu pare să aibă la ora actuală experiența necesară pentru o construcție atât de complexă. Are însă resursele financiare necesare să atragă experți pentru proiectarea și gestionarea proiectului, iar parteneriatul cu mediul privat este obligatorie. Este nevoie de transparență în comunicare și de recrutarea unor specialiști de nivel foarte înalt, atât din zona operațională, cât și strategică. Va fi nevoie de consultanți, project manageri, arhitecți de system, ingineri și programatori înalt calificați și cu un portofoliu consistent de proiecte complexe. Abordarea proiectului ar trebui să fie agile și până la construcția efectivă a datacenterelor să se analizeze și proiecteze migrarea sistemelor de aplicații în cloud și nivelele de interoperabilitate. Foarte important este rolul de coordonator și responsabil care să aibă autoritatea de a impune decizii și a nu lăsa prea multe opțiuni agențiilor guvernamentale. Foarte probabil că hățișul legislativ stufos și uneori incoerent va trebui aliniat și reașezat. Cloud‑ul Guvernamental trebuie să fie proiectul care va schimba fața României din perspectiva digitală. Avem șansa de a deveni a doua Estonie în digitalizare, iar acest proiect ne poate oferi platforma tehnologică necesară. Toate entitățile publice și private și toți decidenții trebuie să sprijine acest proiect național.



BUSINESS EXCELLENCE

TOATE DECIZIILE PE CARE LE-AM LUAT AU PORNIT DE LA IDEEA DE EXCELENȚĂ

Avem potențial de unicorn!

p

Primul centru de date hiperscalabil din Europa de Sud Est, o infrastructură unică de Inteligență Artificială one-stopshop dezvoltată cu tehnologia liderului mondial Nvidia, prinde contur la Mischii, o localitate din apropierea orașului Craiova. Campusul tehnologic se va întinde pe o suprafaţă de 25.000 mp și va conecta România la marile centre de date din lume. Investiția de aproximativ 50 de milioane de euro aparține companiei ClusterPower, companie înfiinţată în 2019 de Cosmin Georgescu, expert în energie, cu o experiență de 15 ani în management și 20 de ani în domeniul infrastructurii energetice și proiectelor tehnologice complexe. Descris de fondator ca un aeroport digital ce se va interconecta cu alte 750 de centre de date de pe tot globul, campusul va pune, practic, România pe harta IT și IA a lumii și va crea contextul necesar pentru stimularea creşterii economice şi atragerea specialiştilor IT&C în zonă. Despre excelența în tehnologie, securitatea cibernetică, viitorul IT-ului românesc și influența lui asupra economiei naționale, dar și aspirațiile și ambițiile fondatorilor legate de acest proiect, am stat de vorbă cu Cosmin Georgescu, CEO & fondator ClusterPower. Sunteți unul dintre artizanii celui mai ambițios proiect digital din România primul mare centru de date din țara noastră și primul hyperscale din sud-

10 |

de FLORENTINA CARAIMAN

estul Europei. Cum s-a născut această idee atât de îndrăzneață pentru România, o țară cu multe oportunități, dar în care antreprenoriatul poate fi o afacere riscantă? Antreprenoriatul presupune riscuri indiferent de locația geografică, în unele zone poate fi vorba predominant de volatilitatea fiscală sau legislativă, în altele vorbim de lipsa capitalului uman sau de orice alt tip de risc. Tocmai de aceea, cred că ideile mărețe ajung să iasă la lumină ca urmare a voinței de a reuși, dar și a capacității echipei de a rămâne flexibilă dar fermă în atingerea obiectivului final. Ideea s-a născut din dorința de a combina abilitățile și expertiza echipei ClusterPower în energie și tehnologia informației pentru a genera ceva unic, care să sprijine prin digitalizare dezvoltarea regiunii în care ne aflăm. Am simțit că este o verigă lipsă, că suntem într-o zonă care are capacitatea de a ajunge Silicon Valley a Europei prin spiritul inovativ și capitalul uman talentat, dar nu exista o alternativă la infrastructura din vestul Europei. A fost cumva o alegere naturală - construcția unui campus tehnologic modern, care își produce propria energie, o consumă foarte eficient și care aduce în România infrastructură de ultimă generație pentru implementarea de proiecte majore. Ați vizat încă de la început excelența, sau ideea a crescut pe măsură ce proiectul începea să prindă viață?

Pentru a avea succes în domeniul nostru, excelența trebuie să fie și a fost de la bun început un punct central al proiectului ClusterPower. De la proiectare, eficiență energetică, securitate fizică și cibernetică și până la echipamentele pe care le-am instalat în datacenter, deciziile pe care leam luat au pornit de la ideea de excelență. Specialiștii descriu investiția Cluster Power ca pe un proiect blazon pentru industria IT, cu o infrastructură unică, tehnologii avansate, soluții și instrumente de ultimă generație. Explicați-ne, vă rog, ce face unic acest proiect și cât de important este el pentru România, în general, și pentru comunitatea IT românească, în special. Până acum nu exista în România o infrastructură de mare putere care să dea comunității IT oportunitatea de a-și crea propriile soluții flexibile și scalabile, prin intermediul căreia să poată accesa piețe globale. Odată cu finalizarea recentă a primului nostru datacenter, astăzi, au această posibilitate, de exemplu, de a-și crea propriul cloud, unde să își integreze aplicațiile și de unde să poată să își deservească clienții fără ca datele să părăsească România. Campusul nostru este unic din mai multe puncte de vedere. Centrul de date este Tier III, certificat de Uptime Institute și ne producem propria energie și propria răcire prin utilizarea unei tehnologii inovative CCHP (combined cooling-heatingpower). Am instalat o infrastructură pentru inteligență artificială care pune


BUSINESS EXCELLENCE

la dispoziția clienților o putere de procesare de zeci de petaflops, construită conform unei arhitecturi de referință care include procesare DGXA100 de la Nvidia, storage Netapp și networking Infiniband Mellanox – similară cu tehnologia utilizată pentru dezvoltarea vaccinului Pfizer. Puțină lume știe că tehnologia mediilor virtuale precum Metaverse al Facebook (Meta) are la bază același tip de infrastructură ca cea pe care noi am adus-o deja în România. Totodată, ne concentrăm pe crearea unui centru de excelență în inteligență artificială și a unui ecosistem de parteneri prin intermediul căruia să contribuim la crearea de soluții inovatoare pentru probleme globale. Practic, prin serviciile pe care le oferim, clienții noștri au acces la toate instrumentele de care au nevoie pentru a își optimiza și crește businessul cu ajutorul tehnologiei. Cum abordați provocările clienților legate de securitatea cibernetică? Numărul de atacuri de tip DDoS (pe care le remarcăm azi) au avut pe perioada pandemiei o creștere de 542%. De fapt, creșterea substanțială a numărului de atacuri cibernetice a început odată cu pandemia, când multe companii au trecut foarte rapid la lucrul de la distanță, iar volumul de date a crescut exponențial. Acest trend va continua și în perioada următoare, după unele estimări, în 2025 vom ajunge global la un volum al datelor de 175 de zettabytes (1 zettabyte înseamnă aprox. 1 miliard de terrabytes). Securitatea acestor date este vitală, mai ales în contextul în care costul pentru companii al atacurilor cibernetice ar putea atinge, conform Cisco, 10,5 trilioane de dolari în următorii 3 ani. E important de subliniat aici că securitatea cibernetică este o muncă de echipă între client și cloud service provider. Pe de o parte clientul este cel responsabil pentru aplicarea politicilor sale de securitate în interiorul cloud-ului (de exemplu cine din interiorul organizației are acces și la ce tip de date), iar noi (CSP) suntem responsabili pentru securitatea cloud-ului în sine, ca infrastructură. Oferim o paletă largă de soluții pentru protecția datelor clienților, la construcția cărora am luat în considerare tocmai complexitatea atacurilor din ultima perioadă. Ne bazăm pe echipamente de ultimă generație pentru firewall și protecție împotriva atacurilor DDoS și avem o abordare stratificată care include propriul Scrubbing Center, adică o stație centralizată de curățare a datelor unde traficul este analizat și traficul rău intenționat (DDoS, vulnerabilități și exploatări cunoscute) este eliminat.

COSMIN GEORGESCU CEO & fondator ClusterPower, cel mai ambițios proiect de IT și IA din România | 11


BUSINESS EXCELLENCE

Până în 2025 vom finaliza toate cele 5 datacentere din cadrul campusul de la Mischii și vom ajunge la 4-5000 de racks și o putere de 200 MW. Pe de altă parte, ne propunem să avem un proiect de succes multiplicabil, pe care să îl replicăm în mai multe locații, astfel încât să avem prezență fizică globală. Cu siguranță avem potențial de unicorn, mai ales dacă luăm în considerare evoluțiile din industrie și trendurile globale de creștere accelerată.

Viitorul trebuie să fie inteligent și prietenos cu mediul. Cât de „verde” este campusul de la Mischii? Ce angajamente de mediu v-ați asumat prin acest proiect? Campusul tehnologic ClusterPower va ajunge la 200 MW și 5 datacentere până în 2025. Asta înseamnă un hyperscaler. Una dintre principalele preocupări ale DC-urilor hyperscale este eficiența energetică. O muncă de trei ani de proiectare și inginerie a condus la o soluție inovatoare: construirea unui campus tehnologic de putere mare, care să fie eficient din punct de vedere operațional, dar și extrem de durabil și de eficient din punct de vedere energetic. Ne concentrăm pe energia verde, putere mare și eficiență, iar acest lucru conduce la randamente excepționale. ClusterPower are un PUE (Power Usage Effectiveness) de doar 1.1, care este considerat foarte scăzut, având în vedere că media în întreaga industrie este de 1.6 -1.7. Ne producem propria energie și răcire în același timp și, pentru a implementa această soluție inovatoare, am lucrat cu partenerii noștri, RollsRoyce MTU (motoare care funcționează pe bază de gaz sau hidrogen). Soluția ne face extrem de eficienți și ne permite să funcționăm independent reducând în același timp foarte mult riscurile de întrerupere a activității. Suntem membri ai European Datacenter 12 |

Association, organizație semnatară a European Climate Neutral Datacenter Pact, o inițiativă de autoreglementare care stabilește niște ținte ambițioase de mediu pentru datacenterele europene, pe care deja le îndeplinim. Valoarea unei companii este dată de oamenii săi. România se confruntă deja cu o criză de personal calificat, unul dintre domeniile deficitare fiind chiar sectorul IT. Cum v-ați propus să rezolvați această problemă? Ce strategie de atragere a talentelor credeți că vă va ajuta în asigurarea componentei umane a afacerii? Fiind la început de drum, ClusterPower reprezintă o oportunitate de a crește odată cu compania și de a participa activ la scrierea unei povești de succes. Pentru atragerea talentelor ne bazăm și pe parteneriate cu universitățile, pe oferirea posibilității de a lucra remote, f lexibil, și pe dezvoltare personală. Specialiștii IT au posibilitatea de a lucra diversificat, cu echipamente de ultimă generație de la vendori de top, în proiecte interesante care își pot pune amprenta la scară globală. Pe termen lung, ce planuri de dezvoltare aveți pentru Cluster Power? Unde v-ați propus să fiți, peste 10 ani, de exemplu, în ierarhia companiilor IT mondiale? Are potențial de unicorn?

Pentru dvs personal ce reprezintă în esență ClusterPower? Ce v-a motivat încă de la început să vă asumați un proiect de așa anvergură? Motivația mea și a echipei reprezintă viziunea noastră comună de a implementa în România un proiect care are potențialul de a schimba lumea în bine. Aceasta este misiunea și acesta este visul care devine realitate. Proiectele de anvergură mare, cu impact regional sau global, au nevoie de o infrastructură pe măsură. Ne propunem să ne sprijinim clienții pentru a-și atinge cele mai ambițioase obiective, și ne dorim să îi ajutăm să devină actorii principali ai procesului de transformare a businessului, de exemplu, prin utilizarea pe scară largă a IA și adoptarea soluțiilor de tip cloud. Utilizarea unor soluții de ultimă generație îi va face atât competitivi, cât și unici, pentru că fiecare client are nevoile lui, iar ClusterPower are abilitatea de a personaliza și de a scala în funcție de cerințe. Care este sursa din care vă luați și acum energia și motivația de a-l crește? Este foarte motivant când vezi sprijinul și aprecierea pe care le primește ClusterPower din partea partenerilor și a specialiștilor în domeniu. În același timp, am alături de mine o echipă puternică și energică, care găsește soluții rapid și care nu dă înapoi. Nu în ultimul rând, mă inspiră clienții noștri care sunt deschiși, vor să se dezvolte și care au demonstrat o abilitate extraordinară de a se adapta la condiții noi, nu întotdeauna prielnice, prin adoptarea rapidă a unor soluții inovatoare.


Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.