Jurnal de leadership Scanează codul QR pentru a te abona la revistă
Anotimpul regăsirii noastre
Septembrie - Octombrie 2020 | anul 18 | numarul 268 | 20 lei
Cum ne păstrăm compasul moral și grija în interacțiunea umană, rămânând precauți în socializare RAMONA GRIGORE HR DIRECTOR ALPHA BANK ROMANIA
EDITORIAL
Încredere, rațiune și credință
Î
Îmi suflec mânecile, îmi pun un zâmbet pe față și pornesc. Zi de zi, drum după drum. E greu, e ușor, nu contează! Am lucruri de făcut, am oameni de-ntâlnit, am întâmplări de trăit. Cărarea-i lină, alerg, găsesc obstacole, le trec. Mă-mpiedic, mă ridic. M-așteaptă drumul! Cu gândul acesta, în fiecare dimineață, de 9 – 10 luni încoace, îmi pun rucsacul în spate și plec. De multe ori, habar nu am unde și cum o să ajung, cine sau ce mă va împinge înainte, cine sau ce m-ar putea trage înapoi. Dar ce e sigur, previzibil, astăzi? Cine dintre noi știe, în fiecare dimineață, ce să pună exact în ipoteticul rucsac, astfel încât nici să nu îi lipsească ceva la nevoie, nici să nu devină prea greu, o adevărată povară? Cine? N-am mai trecut prin așa ceva, nu există un precedent după care să ne setăm coordonatele. Oameni, comunități, organizații străbatem zi de zi alei, abandonăm rute știute și ne reconstruim altele, doar pentru a găsi calea cea mai bună către ieșirea din haos. În niciun caz nu ne oprim. În fiecare zi ne-așteaptă drumul! Nu e simplu. Uneori lucrurile ne ies, uneori nu, sau nu așa cum ne-am dori. Alteori, deși avem succes și simțim o satisfacție deplină, atât de mare încât am vrea să zburăm, constatăm că prea mulți oameni sunt prinși de aripile noastre și, oricât am vrea, n-avem destulă energie să îi ridicăm pe toți. Și asta doare. Dar...
ne așteaptă drumul! Imprevizibil, fără niciun turn de control. Poți însă să judeci și altfel lucrurile, nu pot zbura acum, dar, în alt context, toți oamenii aceștia vor reuși să mă susțină, să mă ajute să nu mă prăbușesc. Depinde doar de tine cum privești lucrurile, de busola ta interioară și setul de valori după care o ghidezi. De aceea, în aceste zile, mai important decât orice mi se pare ca, la sfârșitul fiecărui drum, să poți să spui împăcat: am dat tot ce am putut și am făcut totul cu bunăcredință. Buna-credință. Ea este, astăzi, pentru mine, nordul busolei interioare și farul care mă ghidează în tot haosul din jur. Un far pe care îl țin viu alimentându-l, în părți egale, cu încredere și rațiune. Încrederea în mine și în cei din jur, în puterea minții umane de a reacționa în virtutea instinctului de conservare, dar și în energia conștiinței sociale. Prețul neîncrederii îl trăim deja, e al naibii de scump. Zi de zi vedem cum România urmează două căi. Una în care haosul se amplifică cu fiecare pas, în care se aleargă în dezordine, fără reguli, fără țintă, fără consecințe asumate. Cealaltă într-un marș susținut, dozat, cu un scop clar, din care fiecare drumeț își ia puterea de a-și accepta constrângerile. Care e calea corectă? De ce am ajuns aici? Nu e vreme de dezbateri, de căutat
CATI LUPAȘCU Redactor-șef
eroi sau vinovați. Ce trebuie să facem, și încă cu celeritate, este să ne întregim, să ne armonizăm scopul. Și atunci, ușor, ușor, căile acestea acum paralele se vor apropia tot mai mult una de alta. Pentru asta însă e nevoie tot de încredere și de mecanisme naturale care să o genereze. Adică, la nivel macro, de decizii bine chibzuite și bine explicate și aplicate, de autorități unite în promovarea și urmarea acelui scop comun. La nivel micro, mai mult ca oricând, de respect, responsabilitate și sinceritate. Să lăsăm încrederea să se erodeze și mai tare, e un risc prea mare să ni-l asumăm. De aceea, în rucsacul pe care mi-l așez în spate, în fiecare dimineață, pe lângă încredere și rațiune, pun și câte un strop de înțelegere și răbdare pentru cel cu care, deocamdată, merg în paralel. Și mai pun ceva, esențial în aceste vremuri: credință. Credință în Dumnezeu și în puterea noastră de găsi împreună calea cea mai sigură. Pentru că, pe tot acest drum anevoios, nu e vorba doar de a ieși sau a te pierde în haos. Drumul acesta este, de fapt, despre a răzbi împreună.
| 3
SUMAR
SUMAR 30. COVER STORY
3. EDITORIAL
Impactul schimbărilor. Valori și calități umane pe care contăm în lunga distanțare socială
Încredere, rațiune și credință
6. NEWS
Fotografie cu Brâncuși, vândută cu 14.000 euro
44. LEADERSHIP CHALLENGE
7. NOUA CULTURĂ A MUNCII Dorin Bodea - Revoluția digitală și nașterea omului orizontal
10. SPECIAL
Anotimpul regăsirii noastre
13. WORK LIFE CHOICES Dominic Fritz - Revoluția bunei educații, a bunului simț și a bunei guvernări
18. CRISIS PRIORITIES Sub fiecare mască e un suflet!
20. SPECIAL
20. #MakeHistory. Uniți prin diversitate, într-o lume fără fum 26. Carrefour continuă seria de inovații cu Ema 28. 15 ani de Kaufland România
Jurnal de leadership
ADRESA: Str. Brezoianu Ion - Actor, Nr. 51, Sc A, Et 3, Ap. 14, Interfon 114C, sector 1, Bucureşti, tel: 021 410 83 58 e-mail: cariere@cariereonline.ro web: www.revistacariere.ro ISSN: 1583-5804 Revista poate fi achiziționată din rețeaua PRESS ONE (din Aeroportul Henri Coandă).
Madi Rădulescu - Respect. Empatie. Solidaritate. Puterea valorilor
48. ADEVĂR SAU PROVOCARE Adrian Stanciu - Reguli și obiceiuri în vremuri de criză
50. SELF TRANSFORMATION Georgeta Dendrino - De la adaptare la schimbare: un drum lung
52. SELF ASSESSMENT Mihaela Feodorof - De drag, de frică, pentru bani!
54. CRISIS LEADERSHIP
Viorel Panaite - Fiecare popor rezistă, depășește obstacole și evoluează „pe mâna lui”
56. DIGITAL RELATIONSHIPS Sorina Faier - De la socializarea fizică la cea digitală
Lenke Iuhos - Școala online, o provocare educațională, dar și psihologică, pentru triunghiul elev, părinte, profesor
62. STUDIU
Beti Toma - Emoțiile și prioritățile românilor, oglinda evoluției crizei din sănătate
64. BRAIN STORY
Dr. Anne Pleșuvescu Cu mască sau fără mască?
68. MENTAL WELLBEING
Yolanda Crețescu - Pandemia emoțională. Ghid de supraviețuire
72. BRAIN AND SOCIAL DISTANCING
Neuronii-oglindă, misterioasele celule care ne țin empatici și uniți în lunga distanțare socială
DIRECTOR DEZVOLTARE
Cati LUPAŞCU
Silvia FURNEA, Ocean2000 srl silviafurnea@gmail.com
Liliana MUNTEANU
cati.lupascu@cariereonline.ro
liliana.munteanu@cariereonline.ro
MANAGER PUBLICITATE EDITOR
Adriana GHEŢA adriana.gheta@cariereonline.ro
Adriana COBLIȘAN
Loredana CÎRLAN loredana.cirlan@cariereonline.ro
catalina.sefer@cariereonline.ro DIRECTOR GENERAL
redactia@cariereonline.ro
MANAGER EVENIMENTE
Prepress: CPC, tel.: 021.224.16.15
redactia@cariereonline.ro
Andra ZIKOV andra.zikov@cariereonline.ro
4 |
60. KIDS MANAGEMENT
GRAFICA ȘI DTP
Anca SAMOILĂ
Nicio parte a revistei nu poate fi reprodusă, parţial sau integral, text sau imagini, fără acordul scris al editorilor.
George T. Şipoș - 2020: De la normalitate la distopie și înapoi
REDACTOR-ȘEF
TIPAR: ART GROUP PUBLISHING I WWW.ARTDESIGN.RO Publicaţia este auditată de Biroul Român de Audit al Tirajelor (BRAT). Revista CARIERE beneficiază de rezultate de audienţă conform Studiului Naţional de Audienţă FOCUS. CARIERE este membră European PWN Romania şi susţine diversitatea de gen.
58. SOCIAL DILEMMAS
Florentina CARAIMAN redactia@cariereonline.ro
Doina COŞOI doina.cosoi@cariereonline.ro Laura MANCIU laura.manciu@cariereonline.ro
SECRETAR DE REDACȚIE Viviana ȘERBAN viviana.serban@cariereonline.ro
DIRECTOR EXECUTIV Dorin Valeriu COZMA dorin.cozma@cariereonline.ro
DIRECTOR FINANCIAR Catalina SEFER
Monica NEUMORNI monica.neumorni@cariereonline.ro Cititorii se pot abona pe site-ul www.revistacariere.ro/abonamente la tel. 0728.901.905, la e-mail dorin.cozma@cariereonline.ro, prin Manpres Distribution, la abonamente@manpres.ro, la Oficiile Poștale ale POȘTEI ROMÂNE, prin Top Seven West la office@abonamente-presa.ro, prin ARCA PRESS la abonamente@arcapress.ro
NEWS
Fotografie cu Brâncuși, vândută cu 14.000 euro DE FLORENTINA CARAIMAN
foto credit: artmark.ro
O fotografie cu sculptorul Constantin Brâncuși, alături de cățelușa sa preferată, Polaire, și un alt câine din rasa Samoyed, a fost vândută cu 14.000 de euro, la o licitație online organizată de Artmark, informează historia.ro. Fotografia denumită „Constantin Brâncuși alături de companioana sa de nădejde, Polaire, și prietenul acesteia” a fost realizată la Paris de faimosul fotograf Man Ray. O altă fotografie realizată de Wayne Miller, numită „Main et maillet de Brancusi”, a fost cumpărată la 4.500 de euro.
ON THE MOVE Sorin PREDA
Dragos ANASTASIU
Christopher VEIT
British American Tobacco (BAT) l-a numit pe Sorin Preda în funcția de Director comercial pentru România și Republica Moldova, acesta devenind astfel membru în echipa de conducere a Ariei Europa Centrală și de Sud.
În cadrul Adunării Generale a membrilor, din 13 octombrie, AHK România și-a ales noul Consiliu Director. Dragos Anastasiu a fost reales în funcția de Președinte AHK România.
Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom l-a numit pe Christopher Veit în funcția de membru al Directoratului OMV Petrom responsabil pentru activitatea Upstream.
Gina CRUCERU Gina Cruceru este noul Group HR Director al Rompetrol – KMG International. Gina este parte din echipa de Resurse Umane a Rompetrol de peste 9 ani, iar în ultimii ani a deținut rolul de Deputy Group HR Director. Irina MĂNDOIU Irina Măndoiu este noul CEO al grupului Policolor – Orgachim. Primul lucru pe care dorește să îl implementeze este unificarea proceselor de lucru în toate companiile care constituie grupul Policolor- Orgachim.
6 |
Vlad NĂSTASE Vlad Năstase, Președinte TMA România și CEO Concilium, este primul român ales vreodată în board-ul global al Turnaround Management Association, cu sediul în Statele Unite, filiale în alte 52 de țări și peste 10.000 de membri EY ROMÂNIA EY România și-a lărgit echipa în ultima lună cu 5 parteneri. Astfel, Ileana Guțu se alătură ca Partener Asociat al departamentului de Strategie și Tranzacții, cu atribuții în aria de evaluare, analiză economică și modelare financiară; Ana-Maria Voicu Domșa preia poziția de Partener în cadrul Centrului Fiscal EMEIA (EMEIA Tax Center); Stelian Vezentan și Andras Merk au fost promovați ca Parteneri în cadrul departamentului de Audit, iar Stela Andrei este noul Partener Asociat în echipa de Asistență fiscală și juridică.
Dan BRĂTĂȘANU FintechOS, furnizor global de tehnologie pentru domeniul financiar-bancar și al asigurărilor, anunță cooptarea lui Dan Brătășanu în echipa de management, pe poziția de Business Analysis and Solution Architecture Director la nivelul Europei Centrale și de Est. KPMG KPMG în România anunță numirea a trei noi parteneri: Bogdan Vlad și Nicoleta Rusu în departamentul de Audit și Robert Maxim în departamentul de Consultanță în Afaceri.
NOUA CULTURĂ A MUNCII
Revoluția digitală și nașterea omului orizontal DORIN BODEA
„Trăim sub auspiciile unei noi modernități: ea coincide cu civilizația dorinței și s-a edificat treptat în cursul celei de-a doua jumătăți a secolului XX”. Așa își începe Gilles Lipovetsky eseul asupra „fericirii paradoxale” în societatea actuală de hiperconsum (Gilles Lipovetsky, Fericirea paradoxală, Editura Polirom, Iași, 2007). Firește, fericirea paradoxală e ca un foc pe care-l stingi punând paie pe el. Este vorba despre consumul excesiv de sine, un consum profund emoțional, subiectiv, orientat orbește spre căutarea de noi și noi experiențe și plăceri cât mai diverse. Hiperindividul își afirmă cu înverșunare narcisismul, luând distanță tot mai mare față de celălalt seamăn. Transformarea individului postmodern (hiperindividul) încă nu s-a încheiat. Individualismul lui a crescut neîncetat. Importanța lui în lume nu mai este discutabilă, ci o realitate certă, cel puțin pentru el însuși. Iar noile tehnologii și Internetul (digitalizarea) contribuie din plin la această nouă construcție a identității noilor generații. Criza sanitară actuală forțează
și mai mult limitele maxime ale unei realități organizaționale imaginare experimentând noile coordonate ale muncii din ce în ce mai virtuale. Alessandro Baricco, în cartea Barbarii, vorbește deja despre apariția „omului orizontal” pentru care cunoașterea înseamnă conexiuni și nu aprofundare, ca în trecut. „Barbarii” (mutanții) suntem noi, așa cum vom arăta după schimbările generate de tehnologiile contemporane, în special Internetul (Alessandro Baricco, Barbarii, Editura Humanitas, București, 2009). Deja anumite semne nu doar psihologice, ci chiar neurofiziologice ale schimbării sunt irefutabile dacă ne uităm la noile generații, în special la cei din generația „Z” (viitorii angajați ai companiilor de mâine). De pildă, concentrarea atenției vreme de câteva minute pe un anumit subiect plictisește pe cei mai mulți adolescenți de astăzi și-i determină să caute un alt subiect. Cum anume? Prin conexiuni, firește... Desprinderea de trecut înseamnă, mai mult decât oricând, construirea unor noi realități virtuale individuale. Iar acum acest lucru este
| 7
NOUA CULTURĂ A MUNCII
Dorin Bodea Este licențiat în psihologie și sociologie și are un master în managementul administrării afacerilor. Este doctor în economie la Institutul Național de Cercetări Economice din cadrul Academiei Române, specializarea management. De asemenea, este doctor și în sociologie la SNSPA. Dorin a înființat și conduce din 2005 compania Result Development, specializată în servicii de consultanță, cercetare, training și coaching în domeniul managementului și dezvoltării afacerilor. De asemenea, a înființat și conduce din 2005 compania de executive search, Mentor’s Search.
și posibil. „Conexiunile” oferă acces la cunoașterea universală la peste trei sferturi din populația lumii. Iar acest fenomen în desfășurare conduce la „democratizarea cunoașterii”, după cum o numește Vintilă Mihăilescu. Dacă în trecut cunoașterea era asociată cu elitele, experții sau specialiștii, acum, teoretic, oricine are acces la aceasta. Încet, dar sigur, această transformare presupune că elitele și specialiștii, așa cum îi concepem astăzi, vor dispărea într-un anumit orizont de timp. Sau, în chip paradoxal, fiecare va deveni „specialist” sau „expert”... „Democratizarea cunoașterii” înseamnă și „democratizarea organizațiilor” și schimbarea filozofiei managementului. În noua eră a digitalizării, a individului și a subiectivității, cunoștințele și competențele angajaților nu mai fac diferența, ci implicarea, încrederea, loialitatea. Iar asta presupune flexibilizarea ierarhiilor și schimbarea radicală a paradigmei anacronice a conducerii organizațiilor postmoderne. Toate aceste transformări ale omului postmodern în acest început al secolului XXI, culminând astăzi cu schimbările generate de pandemia COVID-19, au schimbat deja radical modul în care „omul organizațiilor” (angajatul) se percepe pe sine și pe ceilalți colegi, modul în care se raportează la muncă și la organizație, ce este și ce nu este important pentru el în viață. 8 |
Și, deși multe dintre organizaţii încearcă să surprindă toate aceste transformări ale noului „om orizontal”, marea majoritate a lor sunt incapabile să-și construiască identitatea în noua lume actuală (atât de virtuală), să recâștige încrederea oamenilor, să-i implice și să-i fidelizeze pe creatorii ei de plusvaloare. Oare nu suntem în situația în care noile valori și paradigme ale angajaților de astăzi nu-și mai regăsesc corespondentul în organizațiile lor actuale?
Noua cultură a muncii: în căutarea fericirii paradoxale În actualul context organizațional, munca, privită drept activitatea fundamentală de realizare a sinelui prin rezultatele produse, și-a pierdut din consistență, din atractivitate, din motivare, din crearea de sens. Astfel, munca nu mai reprezintă una dintre valorile fundamental umane, așa cum a fost prețuită în epoca modernă, fiind capabilă să stimuleze resursele oamenilor pentru a excela în ceea ce fac, pentru a construi ceva valoros și durabil. În noua cultură narcisistă, a superiorității individuale imaginare, exprimarea identității devine tot mai generalizată, fiind preferată în locul muncii, un loc al confruntării cu sinele propriu și cu ceilalți. Iar realizările prin muncă nu mai reprezintă un echivalent al valorificării de sine, al valorii personale. Dimpotrivă, pentru noul sine al „angajaților postmoderni” altceva pare să fie mai important: fericirea, să-și exprime identitatea prin ce consumă, prin experiențe, prin alte forme de activități
(de muncă) care să le reflecte trăirile, unicitatea, valoarea, toată realitatea lor subiectivă... Fericirea prin hiperconsumul de experiențe noi, de trăiri inedite, de plăceri cât mai diverse (referitoare la distracție, muzică, jocuri, călătorii etc.) nu este altceva în noua cultură narcisistă decât foamea de bani, putere, faima din epoca modernă. Doar că acum, pentru omul postmodern actual „Me, Me, Me”, munca și moralitatea și-au pierdut din consistență, în timp ce, dorințele, diversificarea, intensificarea și savurarea diverselor categorii de plăceri și-au sporit foarte mult importanța în calitatea vieții individuale. Și iată că, astăzi, în cele mai multe societăți occidentale, timpul destinat ascultării muzicii și divertismentului de toate felurile este semnificativ mai mare decât timpul destinat muncii. Mai mult decât atât, mai există și o altă fațetă a acestui fenomen de diminuare a importanței muncii: downshifting-ul, care exprimă o recalibrare a valorilor, reconsiderarea a ceea ce este cu adevărat important în viață. În acest caz, avem de-a face cu o altă formă a fericirii, prin căutarea de sens și semnificație. Și tot mai mulți adepți ai acestui fenomen demisionează din actualele corporații de renume și din poziții bine plătite și se reîntorc la ceea ce consideră că este important în viață, alegând organizații mai mici, mai antreprenoriale și practică alte job-uri care să le aducă mai multă autenticitate, conectare, integrare, în final, fericire...
NOUA CULTURĂ A MUNCII
În scenariul materialist-modern, cadrul absolut necesar al progresului umanității este reprezentat de muncă și moralitate. În scenariul postmodern, scopul hiperindividului este să acceseze diverse forme de fericire: ca plăcere sau ca sens. Iar hiperindividul, construindu-și lumea astfel, spune hotărât „nu” lumii moderne, declarând război organizațiilor actuale. Haideți să privim la următorul tablou (conform studiilor realizate de Result Development în perioada 2010-2020) ce reflectă o parte a provocărilor organizațiilor de astăzi: aproape 80% dintre angajații români cu studii superioare de la începutul secolului al XXI-lea vor bani mai mulți și vor să fie „șefi”, dar munca este pe ultimul loc în ierarhia valorilor lor (acest aspect fiind valabil pentru majoritatea acestora); peste 80% cred că succesul înseamnă să trișezi, să ai o doză de necinste, să încalci regulile, să faci compromisuri și, nu în ultimul rând, aproape 90% dintre ei se cred semnificativ superiori celorlalți, mai „buni” și mai „competenți”, iar peste 60% și semnificativ mai inteligenți. Iar referitor la manageri, 90% se cred top performeri și cred că fără ei s-ar prăbuși companiile și, probabil, întreaga economie capitalistă. Contemplăm în continuare tabloul și ne dăm seama că nu este un fapt izolat, ci un fenomen social generalizat, un model cultural în care toți vor să schimbe lumea, organizațiile lor, pe cei din jurul lor, dar nimeni nu vrea să se schimbe pe sine. Să fi venit vremea a ceea ce Nietzsche denumea prin „ultimii oameni”? Sau să fie vorba chiar despre „supraoameni”? Viitorul cel mai sumbru ar putea fi imaginat prin exacerbarea noilor valori ale hiperindividului postmodern, în absența celor legate de muncă și moralitate. Drept urmare, ecuația pe care trebuie să o rezolve viitoarea conducere de la vârful organizațiilor de mâine este cum să transforme contextul organizațional actual, cum să remodeleze cultura organizațională pentru a răspunde noilor valori și nevoi ale hiperindividului (accesarea stărilor de bine prin exprimarea sinelui, trăirea de experiențe identitare etc.), dar fără a pierde prea mult din importanța muncii și a moralității în ierarhia valorilor acestora. Iar soluția posibilă constă în democratizarea organizațiilor, remodelarea și flexibilizarea job-urilor după caracteristicile unice ale angajatului, un model de leadership mai uman, specific și autentic, care să reușească a-i determina pe „partenerii săi” să-și exprime identitatea (și subiectivitatea) în munca lor, autonomia, creativitatea, valorile etc. Ne putem imagina dezvoltarea unor noi modele de organizații care să se autodefinească ca adevărate „fabrici de fericire”, generatoare nu doar de profit, ci și de o diversitate de „plăceri individuale” pentru participanții activi, dar mai ales creatoare „de sens” și de „semnificație” pentru ei.
| 9
SPECIAL
Anotimpul regăsirii noastre Cum ne păstrăm compasul moral și grija în interacțiunea umană, rămânând precauți în socializare FLORENTINA CARAIMAN Criza pandemică ne‑a îngrijorat fără îndoială și a făcut vizibile riscuri pe care nu le estimam până acum. Ne‑a obligat să vedem fragilitatea deciziilor pe termen lung și permanenta necesitate de recalibrare a nevoilor, resurselor și obiectivelor. În același timp, ne‑a pus față în față cu necesitatea adaptării rapide la un mediu nou, la resurse digitale pe care nu le utilizam la nivelul lor maxim și la nevoia de a fi alături de toți, într‑o cauză comună: aceea a grijii pentru sănătate. „Contextul actual ne‑a învățat o nouă definiție a colegialității, care depășește limitele reciprocității. Colegialitatea înseamnă mai nou să găsesc back‑up pentru acțiunile mele, să regândesc și revalidez intervalul între autonomie și interdependență în toate procesele în care suntem implicați”, afirmă Ramona Grigore, HR Director Alpha Bank Romania. Criza a însemnat însă și o reconfigurare a priorităților, o nouă abordare a relațiilor, renunțarea la obiceiuri vechi și adoptarea unor ritualuri noi, provocări în fața cărora nu toți au răspuns la fel. Cum ne remodelăm, așadar, social, organizațional și individual, astfel încât să depășim șocul sanitar, economic și emoțional? Cum ne schimbăm prioritățile astfel încât să ne păstrăm compasul moral, dar și să profităm de toate oportunitățile pe care le aduce schimbarea? 10 |
„Nu cred să fim într‑o criză aici. Suntem egal atinși de ceea ce se întâmplă la nivel global și astfel grija pentru semeni înseamnă obligatoriu grijă pentru Ramona Grigore noi înșine și viceversa. Solidaritatea HR Director umană a fost impresionantă în acest Alpha Bank Romania context pandemic, deși, evident, sâmburele izolării a pătruns în noi toți și ne dictează să fim mai precauți în transforme „customer experience” socializare, dar nu în empatie. Ceea ce într‑una cu atribut „memorabilă”: „Prin simt este că solidaritatea și colegialitatea poziția pe care o ocup, mă refer ‑ evident nu au scăzut în limite, ba chiar sunt la ‑ la ambele perspective [client extern – cote mai mari decât la începutul crizei client intern], focus‑ul meu primordial pandemice”, consideră directorul HR. este satisfacția și educarea clientului intern. Suntem pentru prima dată Totodată, însă, criza ne obligă să parcă la fel de motivați și condiționați fim și mult mai agili. Astfel, de la să facem schimbări majore în atitudine debutul pandemiei și până acum, o altă provocare majoră a fost (și rămâne încă) și investiții în digitalizare, în congruență să ne menținem agilitatea. Cultural, noi, cu toate schimbările care se întâmplă românii, suntem aproape de oameni, în relația cu clientul extern. Suntem la rădăcina schimbării pe care mediul explică Ramona Grigore, dar trebuie să de business ne‑o cere, iar acum suntem fim cu adevărat creativi și agili pentru aliniați până la ultima veriga pentru că, a face față unui mediu care se schimbă altfel, atitudinea rigidă sau comodă ne cu o viteză greu de anticipat și care ne exclude mai rapid decât în trecut”. cere să folosim medii de lucru noi, să ne recalibrăm așteptările, să producem În concluzie, afirmă directorul Alpha rezultate în alt sistem și să prezervăm Bank Romania, provocări vor mai aceeași cotă de satisfacție a clientului fi, iar criza prezentă ne demonstrează extern și intern. inconsistența predicțiilor, astfel încât singurul gând este „să ne pregătim Este, practic, o criză care ne redefinește mental pentru a fi agili și a implementa modul de lucru, subliniază ea, confirmând rapid schimbările necesare pentru a fi că multe procese redundante vor în continuare eficienți și buni în ceea ce dispărea și vor apărea activități cu facem și în ceea ce suntem ca profesioniști, adevărat necesare pentru maximizarea colegi și, mai ales, oameni”. impactului relațional, capabile să
WORK LIFE
Choices Întâlnirea cu ei este definitorie. Sunt oameni cu o misiune și un mesaj. Sunt cei care și‑au pus în practică visul, ne uimesc cu talentul lor, cu energia lor, sunt cei care schimbă lumea. Acțiunile lor nasc cea mai importantă reacţie în ceilalţi: înţelegerea faptului că se poate, că visurile pot deveni realitate. Poate că unul dintre aceste portrete vă inspiră să faceţi și voi alegerea care vă împlineşte. Rubrică recomandată de
Ilustrație realizată de Dan Perjovschi