5 minute read
133
Educație fără bullying
Director adjunct Prof. Adriana DUCEAC Liceul Tehnologic Mihai Eminescu Dumbrăveni
Advertisement
Videoconferinta „Educație fără bullying” (24 octombrie 2020), a cuprins informații despre noile reglementări din legea educației și normele de prevenire a bullying-ului în mediul educațional, cum pot cadrele didactice să acționeze în prevenirea bullying-ului și cum pot aplica corect instrumentele și noile norme metodologice de prevenire și combatere a bullying-ului, despre modul în care se poate identifica comportamentul de tip bullying în cadrul unităților de învățământ și ce se poate face eficient în cazul în care apar astfel de comportamente; am primit resurse practice de lucru la grupă/clasă pentru prevenirea bullying-ului. Astfel, s-au enunțat 4 principii-cheie care ar trebui respectate de către toți adulții pentru a preveni și/sau interveni în situațiile de bulliyng: 1. Arătați căldură și interes, implicați-vă în viețile elevilor; 2. Stabiliți limite ferme pentru comportamentul inacceptabil; 3. Folosiți în mod consecvent consecințe negative nefizice, neostile atunci când sunt încălcate regulile; 4. Acționați ca autorități și modele pozitive. Căldura, interesul, înțelegerea, fermitatea, consecvența și modelul pozitiv devin astfel principii asupra cărora fiecare adult care interacționează cu copiii ar trebui să reflecteze.
Agache Ionela Nicoleta, clasa a XII A, Un rol important în prevenirea situațiilor de bullying îl are Liceul Tehnologic „M. Eminescu” Dumbrăveni identificarea și promovarea valorilor. Valorile care sunt promovate de şcoală şi definesc climatul şcolar îi transmit copilului mult mai multe informaţii decât modelele dezirabile de comportament despre care vorbesc cadrele didactice. Promovarea valorilor se face prin ceea ce adulţii expun şi încurajează, uneori implicit. Managementul clasei și modul în care acesta este înțeles și realizat de către personalul didactic este important. În acest sens, fiecare profesor își canalizează eforturile în direcţia găsirii unor soluţii eficiente de a obţine o participare activă şi autentică a elevilor, fără comportamente disruptive care să perturbe lecţiile.
Intervenţiile cadrelor didactice pot fi definite pe două nivele: 1.Nivelul academic, care are în vedere modul în care este organizată activitatea de predare şi învăţare, mai concret, modul în care sunt gândite secvenţele unei ore şi sunt elaborate sarcinile de lucru. 2.Nivelul gestionării grupului şi a comportamentelor nepotrivite apărute în grup, începând cu cele aparent inofensive (vorbitul cu colegii în timpul sarcinilor de lucru) la acelea care îi pot afecta şi răni pe cei din jur (luarea în derâdere s au criticarea unui răspuns greşit, jignirea unui coleg, refuzul de a lucra cu un coleg sau chiar lovirea acestuia). Dacă adultul ridiculizează greşelile, critică, jigneşte, exclude sau loveşte, astfel de comportamente vor fi preluate şi de către copii. În sala de clasă, faţă în faţă cu elevii, cadrele didactice trebuie să gestioneze grupul prin dezvoltarea unei relaţii pozitive cu aceştia şi prin formularea de reguli susţinute de consecinţe, care asigură copilului predictibilitatea de care are nevoie pentru a învăţa comportamente prosociale şi orientate în sprijinul învăţării.
Un rol deosebit de important în prevenirea situațiilor de bullying în școli îl are dezvoltarea abilităților socioemționale la copii și consolidarea acestor abilități la preadolescenți și adolescenți. Pe termen scurt, s-a demonstrat că acei copii care iniţiază şi menţin cel puţin o relaţie de prietenie apropiată cu un coleg au şansa de a dezvolta o atitudine pozitivă faţă de grădiniţă şi şcoală, ceea ce duce la performanţe academice superioare. Pe termen lung, abilitatea copiilor de a stabili relaţii sănătoase cu cei din jur, abilitatea de a face faţă eşecurilor, abilitatea de a explora mediul sunt factori care îi asigură progresul, creşterea şi dezvoltarea inclusiv în viaţa adultă. Pe parcursul conferinței au fost prezentate numeroase activități ce pot fi derulate cu elevii pentru dezvoltarea lor emoțională. Iată câteva exemple:
Să ne cunoaștem mai bine – Interviul poznaș
Scopul acestui joc este ca fiecare copil să se prezinte, pe scurt. Copiii vor fi invitați să spună numele, vârsta, un lucru pe care știu să-l facă foarte bine, ce superputere le-ar plăcea să aibă și ce ar face cu ea. Mai apoi vor fi invitați să-și găsească un nume de supererou pe care să îl scrie pe un bilețel. O alternativă a acestui joc este ca fiecare copil să răspundă la următoarele întrebări: - Dacă ai fi o floare, ce floare ai fi? - Dacă ai fi un animal, ce animal ai fi? - Dacă ai fi un fenomen al naturii, ce fenomen ai fi? - Dacă ai fi o culoare, ce culoare ai fi? - Dacă ai putea avea o superputere, care ar fi aceea? Ce ai face cu acea superputere? - Dacă ai fi un personaj din desene animate sau un erou din cărți, cine ai vrea să fii? - Dacă ai fi un instrument muzical, ce instrument ai fi?
Emometrul
Un emometrul este un instrument menit să arate starea emoțională a oamenilor. Acest instrument ajută și cadrul didactic să ia pulsul clasei dimineața observând ce emoții au elevii când sosesc la școală. Toți pașii pentru construirea emometrului pot fi găsiți aici: http://www.itsybitsy.ro/cum-se-construieste-un-emometru/
Momente și emoții
Obiectivul acestui joc este acela de a-i familiariza pe copii cu un vocabular al emoțiilor, să-i sprijine în identificarea reacțiilor din corp și conexiunea cu o cauză, ce anume le declanșează lor o emoție. Pentru următorul joc vom folosi un bol de sticlă în care vor fi incluse bilețele cu denumirea unor emoții. Fiecare copil va veni, va trage un bilețel cu o emoție și va spune cum simte el emoția respectivă în corp și când s-a simțit ultima dată astfel. Spre exemplu, Matei a tras frica și spune: „Mi-a fost teamă când m-a ascultat la română. Palmele îmi transpirau, vocea îmi tremura, inima îmi bătea cu putere și nu reușeam să-mi mai amintesc ce voiam să zic.” Emoțiile din bol vor fi: furie, frică, tristețe, dezgust, frustrare, dezamăgire, gelozie, nedreptate, vinovăție, rușine, bucurie, curiozitate, mândrie, iubire, încredere, curaj, compasiune. Dascălul va face anumite completări, cu informații din partea teoretică, pe măsură ce copiii vor dezvălui informații despre propriile emoții.
Emoțiile Buclucașe
Jocul are 4 etape: culoarea emoțiilor, vocea emoțiilor, oglindirea emoțiilor și comportamentul emoțiilor. Opțional: Se va tipări un curcubeu și îi puteți ghida pe elevi să coloreze curcubeul emoțiilor. Dacă emoțiile tale ar avea o culoare, ce culoare ar avea: Frica, Furia, Tristețea, Bucuria Dacă emoțiile tale ar avea voce, cum ar spune: Eu sunt frica, Eu sunt furia, Eu sunt tristețea, Eu sunt bucuria Poți face o față (expresie): Furioasă, Speriată, Tristă, Bucuroasă Cum merge un om: Furios, Speriat, Trist, Bucuros Această activitate îl ajută pe copil să intre în contact cu stările sale emoționale prin prisma simțurilor și în același timp să recunoască semnalele pe care i le transmite corpul atunci când simte o anumită emoție.
