BârfitoaRe
Mijloc de mediere între spațiul public și spațiul privat
CUPRINS RO
Argument
Despre proiect | Ce ne propunem?
Despre echipă | Cine suntem?
Metodologie de analiză și interpretare
Despre bârfitoare | Cu ce operăm?
Despre proces | Ce studiem?
Aplicabilitate în zona dunăreană
Despre zona dunăreană | Care este arealul de studiu?
Ferestre cu bârfitoare | Zlatița
Ferestre cu bârfitoare | Pojejena
Ferestre cu bârfitoare | Moldova Veche
Ferestre cu bârfitoare | Moldova Nouă
Ferestre cu bârfitoare | Liubcova
Concluzii
ARGUMENT RO
Despre proiect | Ce ne propunem?
Bârfitoarele reprezintă o tipologie de ferestre specifice Banatului istoric, un mijloc de mediere între spațiul privat, al casei și spațiul public, al străzii.
Avându-și originile în perioada în care Banatul a fost pașalâc turcesc, bârfitoarele reprezintă un element de arhitectură specific zonei de influență otomană, care a supraviețuit peste secole - dar care se află astăzi în pericol de dispariție.
Venind în întâmpinarea acestui fenomen, prezentul demers, inițiat de o echipă de cadre didactice și elevi ai Liceului Tehnologic „Clisura Dunării” Moldova Nouă, își propune să contribuie la conservarea și promovarea bârfitoarelor, ca elemente construite specifice Banatului (și, în special, zonei de influență dunăreană).
Obiectivele acestui demers cuprind:
• identificarea, marcarea spațială și documentarea fotografică a bârfitoarelor existente la nivelul așezărilor dunărene - ca evidențe materiale
• colectarea de amintiri și povești din comunitate asociate acestui tip de tratare a fațadelor - ca evidențe imateriale
• sinteza informațiilor obținute în etapa de documentare și comunicarea lor către autoritățile publice, sub forma unor materiale cu rol de fundamentare metodologică cu privire la conservarea bârfitoarelor - având ca scop final stabilirea premiselor pentru un ghid de punere în valoare a acestor elemente de patrimoniu la nivel teritorial
• sinteza informațiilor obținute în etapa de documentare și comunicarea lor către publicul larg, sub forma unor materiale cu rol de informare, promovare și sensibilizare cu privire la rolul bârfitoarelor în comunitate - având ca scop final întărirea identității locale în jurul (și în legătură cu) aceste elemente de patrimoniu
Despre echipă | Cine suntem?
Elaboratori:
Liceul Tehnologic „Clisura Dunării”, Moldova Nouă
Profesori coordonatori:
Doina ALBU | Limba Română
Iulia MĂRCULESCU | Religie
Loredana UDRESCU | Istorie
Elevi:
Maria OLARU
Natalia POPESCU
Cristina STROIA
Parteneri instituționali:
Atelierul Non-Formal de Planificare
Spațială, Timișoara și
Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Timișoara
Ștefana BĂDESCU | Laura MANOLE
Perioada de desfășurare:
septembrie 2024 - iunie 2025
CONTENTS
Argument
About the project | What do we propose?
About the team | Who are we?
Methodology of analysis and interpretation
About „bârfitoare” | What do we do?
About the process | What are we studying?
Applicability in the Danube area
About the Danube area | What is the study area?
Windows with „Bârfitoare” | Zlatița
Windows with „Bârfitoare” | Pojejena
Windows with „Bârfitoare” | Moldova Veche
Windows with „Bârfitoare” | Moldova Nouă
Windows with „Bârfitoare” | Liubcova
Conclusions
ARGUMENT EN
The „bârfitoare” represent a typology of windows specific to historical Banat, a means of mediation between the private space of the house and the public space of the street.
Having their origins in the period when Banat was a Turkish pas pasal, the „bârfitoare” is an architectural element specific to the area of Ottoman influence, which has survived over the centuries - but which is today in danger of disappearing.
This project, initiated by a team of teachers and students of the „Clisura Dunării” Moldova Noua Technological High School, aims to contribute to the preservation and promotion of the „bârfitoare”, as a specific built element of Banat (and, in particular, of the area of Danube influence).
The objectives of this approach include:
• the identification, spatial marking and photographic documentation of the existing gossiping houses at the level of the Danube settlements - as material records
• the collection of memories and stories from the community associated with this type of façade treatment - as immaterial records
• the synthesis of the information obtained in the documentation phase and their communication to public authorities, in the form of methodological background material on the conservation of the gossiping - with the final aim of establishing the premises for a guide to the enhancement of these heritage elements at territorial level
• synthesis of the information obtained in the documentation phase and communication to the general public, in the form of information, promotion and awareness-raising material on the role of gossiping in the community - with the final aim of strengthening local identity around (and in relation to) these heritage elements
Elaborators: „Clisura Dunării” Technological Highschool, Moldova Nouă
Coordinating teachers:
Doina ALBU | Romanian Language
Iulia MĂRCULESCU | Religion
Loredana UDRESCU | History
Students: Maria OLARU
Natalia POPESCU
Cristina STROIA
Institutional partners:
Non-Formal Studio for Spatial Planning, Timișoara and
The Faculty of Architecture and Urban Planning, Timișoara
Ștefana BĂDESCU | Laura MANOLE
Timeframe: September 2024 - June 2025
METODOLOGIE
Analiză și interpretare
DESPRE BÂRFITOARE
Cu ce operăm?
Ferestrele cu „bârfitoare” fac parte din patrimoniul arhitectural al Banatului Montan, având o istorie strâns legată de așezările șvabilor bănățeni care au colonizat zona în secolele XVIII-XIX.
Aduși în Banat de administrația habsburgică după cucerirea regiunii de la otomani, șvabii au construit sate și orașe bine organizate, cu case specifice, robuste și funcționale, adaptate unui stil de viață ordonat.
Modelul caselor pe care le întâlnim și astăzi în Banat a fost așadar dezvoltat de administrația austriacă după 1718, când, prin pacea de la Passarowitz, Imperiul Otoman a fost obligat să cedeze Banatul și Oltenia Imperiului Habsburgic.
Originile „bârfitoarelor” ar trebui căutate însă în perioada anterioară, în care Banatul a fost pașalâc turcesc (singura regiune a României care a avut acest statut - de unde, poate, și unicitatea acestor ferestre în zona studiată).
În tot cazul, „bârfitoarele” au legătură cu statutul femeii la musulmani - care nu se putea implica direct în societate, dar care putea să urmărească ceea ce se întâmpla în spațiul public de la fereastră, din spatele unei perdele (așadar, fără a fi văzută). Este, deci, foarte probabil ca locuințele șvăbești, de tip „cetate”, să fi preluat aceste ferestre de la turci.
Ferestrele cu „bârfitoare” reprezintă așadar un detaliu arhitectural introdus probabil în perioada colonizării șvăbești, când oamenii puneau un accent deosebit pe gospodărirea eficientă și pe supravegherea comunității. Acest tip de fereastră era amplasat strategic, de obicei la colțurile caselor sau în zone de unde se putea vedea întreaga stradă, reflectând preocuparea pentru siguranță, dar și pentru păstrarea legăturii cu vecinii.
Într-o perioadă în care viața comunității era extrem de interconectată, aceste geamuri erau utile nu doar pentru „bârfă”, ci și pentru a fi mereu la curent cu evenimentele locale: sosirea unor străini, trecerea caravanelor, schimbările din gospodăriile vecinilor sau chiar incidentele neașteptate.
Pe măsură ce Banatul a trecut prin transformări economice și culturale în secolul XX, ferestrele cu „bârfitoare” au început să-și piardă funcționalitatea practică. Urbanizarea și migrarea populației,inclusiv plecarea șvabilor după cel de Al Doilea Război Mondial, au dus la abandonarea multor case tradiționale.
Totuși, aceste geamuri au rămas mărturii ale trecutului multicultural al regiunii. Astfel, deși multe dintre acestea se află într-o stare avansată de degradare, unele sunt reabilitate - sau chiar reinterpretate în limbaj contemporan.
DESPRE BÂRFITOARE
Cu ce operăm?
În societatea rurală a bănățenilor, supravegherea comunitară nu era percepută ca o intruziune, ci ca o formă de coeziune socială. Femeile, care petreceau mult timp acasă, foloseau aceste geamuri pentru a observa activitățile cotidiene fără să-și întrerupă treburile.
Denumirea de „ferestre cu bârfitoare” își găsește originile în umorul popular, reflectând obiceiul oamenilor de a observa - și discuta - ce se întâmpla în jur. Însă, în esență, aceste ferestre reprezentau un instrument practic, adaptat unui mod de viață ce valoriza comunicarea indirectă și vigilența.
Rolurile ferestrelor cu „bârfitoare” sunt, așadar, multiple - și cuprind:
• siguranța: într-o perioadă în care pericolele externe (furturi, incendii, sau chiar atacuri) nu erau rare, ferestrele cu „bârfitoare” erau esențiale pentru a observa orice activitate suspectă
• control social: într-o comunitate mică, fiecare știa ce fac ceilalți; ferestrele cu „bârfitoare” au contribuit la menținerea ordinii sociale, deoarece oamenii știau că sunt observați
• comunicarea: uneori, ferestrele cu „bârfitoare” erau folosite pentru schimburi de informații între vecini - sau supravegherea copiiilor care se jucau afară
• spațiu de învățare: copiii de vârstă mică erau puși în fereastră să se joace sau să citească, ei putând să admire peisajul din exterior
• spațiu de depozitare: laptele pentru copii, un pahar cu apă sau anumite alimente puteau fi păstrate peste noapte la o temperatură optimă
Așadar, deși denumirea de „bârfitoare” provine din obiceiul satiric al localnicilor - în realitate, acest tip de ferestre aveau o funcție practică. Totuși, asocierea cu o curiozitate exagerată a rămas întipărită în mentalul colectiv, devenind o marcă a umorului local.
DESPRE PROCES
Ce studiem?
Demersurile de analiză, interpretare și promovare a ferestrelor cu „bârfitoare” în cadrul comunităților dunărene din zona Banatului a fost derulat de un colectiv de cadre didactice și elevi ai Liceului Tehnologic „Clisura Dunării” Moldova Nouă, sprijiniți de profesioniști din domendiul arhitecturii și urbanismului de la Atelierul Non-Formal de Planificare Spațială din Timișoara, respectiv de studenții Facultății de Arhitectură și Urbanism din Timișoara.
În acest sens, au fost parcurse următoarele etape:
Cercetarea de teren: această etapă a avut ca scop identificarea, marcarea spațială și documentarea fotografică a bârfitoarelor existente la nivelul așezărilor dunărene (de la Baziaș la Cozla sau chiar la Orșova) - precum și colectarea de amintiri și povești din comunitate asociate acestui tip de tratare a fațadelor. S-a cercetat așadar atât patrimoniului material, cât și cel imaterial - deopotrivă importante în înțelegerea rolului pe care bârfitoarele îl au în identitatea comunităților dunărene.
Livrabilele acestei etape cuprind: corema teritorială a zonei dunărene, cu marcarea așezărilor în care se remarcă prezența bârfitoarelor | schemele spațiale ale așezărilor din zona dunăreană, cu marcarea proprietăților care beneficiază de prezența bârfitoarelor | documentar fotografic cu bârfitoarele identificate în fiecare așezare.
Prelucrarea rezultatelor cercetării de teren: această etapă a avut ca scop sinteza informațiilor obținute de elevi în etapa de documentare și comunicarea lor către publicul larg sub forma unor materiale cu rol de informare, promovare și sensibilizare cu privire la rolul bârfitoarelor în comunitate.
Livrabilele acestei etape cuprind: broșură analitică - material teoretic cu rol de informare | expoziție itinerantă - material vizual cu rol
de promovare | piesă de teatru - material artistic cu rol de sensibilizare.
Promovarea rezultatelor în comunitate: această etapă a avut ca scop diseminarea, în rândul comunității locale, a materialelor cu rol de informare, promovare și sensibilizare cu privire la rolul bârfitoarelor. În acest sens, se organizează evenimente de promovare în UAT-urile dunărene studiate, scopul final fiind acela de a stabili premisele pentru un viitor ghid de punere în valoare a bârfitoarelor la nivel teritorial.
Livrabilele acestei etape cuprind evenimente de promovare în zona dunăreană.
p.4 | Zona dunăreană | Vedere de ansamblu | ANF
p.6 | Zlatița | Fereastră cu „bârfitoare” |
LTCDMN
p.8 | Pojejena | Fereastră cu „bârfitoare” |
LTCDMN
p.10 | Liubcova | Fereastră cu „bârfitoare” |
LTCDMN
p.12 | Șușca | Fereastră cu „bârfitoare” |
LTCDMN
p.14 | Vedere istorică din zona dunăreană | Ferestre cu „bârfitoare”
p.16 | Zlatița | Fereastră cu „bârfitoare” | LTCDMN
APLICABILITATE
Zona dunăreană
DESPRE ZONA DUNĂREANĂ
Care este arealul de studiu?
Banatul - în general, respectiv Clisura Dunării - în particular, reprezintă un spațiu unic, multietnic, care, de-a lungul timpului, a fost stăpânit de diverse puteri, de la care a adoptat (și adaptat) numeroase elemente de ordin cultural, atât material cât și imaterial.
Dintre acestea, atrage atenția un element de arhitectură specific Banatului - și anume ferestrele cu „bârfitoare”. Astfel de ferestre se întâlnesc în zona Oraviței (și, implicit, în satele din apropiere), în zona Bisericii Albe (în Serbia), și, bineînțeles, în Clisura Dunării.
Primul pas în demersul de analiză, interpretare și promovare a ferestrelor cu „bârfitoare” a constat în inventarierea și fotografierea celor identificate în Clisura Dunării. Astfel, în timpul cercetării de teren, s-a constatat că distribuția ferestrelor cu „bârfitoare” variază de la localitate la localitate - așezările care concentrează astăzi cele mai multe astfel de ferestre fiind Moldova Veche, Liubcova și Zlatița; de asemenea, s-au identificat câteva „bârfitoare” în Pojejena și Moldova Nouăși s-a constatat absența acestora din Coronini, Sichevița și Berzasca.
Analizând monografiile acestor localități, se poate identifica motivul pentru care în unele localități există ferestre cu „bârfitoare” - în timp ce în altele nu. Astfel, având în vedere că cei mai vechi locuitori ai Clisurii sunt din localitățile Sichevița și Berzasca - aceștia nu au permis pătrunderea elementelor noi, păstrându-și cel mai bine tradițiile (locuind departe de așezările actuale, în case risipite în peisaj).
În același timp, în satele în care sunt prezente ferestrele cu „bârfitoare”, se remarcă urme ulterioare de dezvoltare (otomană - sau chiar șvăbească). Astfel, despre satul Liubcova, călătorul turc Evlija Celebi menționează că la momentul trecerii sale prin localitate, aceasta găzuida aproximativ 200 de case („100 de case de otomani și 100 de ghiauri”). De asemenea, Alexandru Moisi afirmă că în satul Zlatița au fost colonizate 200 de familii de șvabi.
În Clisura Dunării au fost identificate un număr de aproximativ 60 de ferestre cu „bârfitoare”, având următoarea distribuție:
• Zlatița: 16 ferestre cu „bârfitoare”
• Moldova Veche: 11 ferestre cu „bârfitoare”
• Liubcova: 10 ferestre cu „bârfitoare”
• Cîmpia: 10 ferestre cu „bârfitoare”
• Moldova Nouă: 3 ferestre cu „bârfitoare”
• Pojejena: 3 ferestre cu „bârfitoare”
• Șușca: o fereastră cu „bârfitoare”
FERESTRE CU BÂRFITOARE
FERESTRE CU BÂRFITOARE
FERESTRE CU BÂRFITOARE
FERESTRE CU BÂRFITOARE
CONCLUZII
În încheierea demersurilor de analiză, interpretare și promovare a ferestrelor cu „bârfitoare” în cadrul comunităților dunărene din zona Banatului, putem concluziona următoarele:
• ferestrele cu „bârfitoare” sunt încă prezente în localitățile din Clisura Dunării
• multe dintre ferestrele cu „bârfitoare” au fost înlocuite odată cu reabilitarea caselor și adaptarea acestora la cerințele actuale
• majoritatea ferestrelor cu „bârfitoare” se află într-un stadiu avansat de degradare, casele care le acomodează fiind nelocuite sau locuite de persoane în vârstă
• există pericolul ca, odată cu reabilitarea acestor gospodării, ferestrele cu „bârfitoare” să fie înlocuite
• utilitatea tradițională a ferestrelor cu „bârfitoare” a fost treptat înlocuită de rețelele de socializare
În același timp, ferestrele cu „bârfitoare” nu se regăsesc numai în Banat; întregul areal de influență otomană este marcat de prezența unor elemente de arhitectură similare - fie că ne referim la țările balcanice, la Insula Malta sau chiar la așezările din Turcia zilelor noastre.
Înțelese ca mijloc de mediere - între spațiul privat, al gospodăriei, și spațiul public, al străzii - ferestrele cu „bârfitoare” reprezintă o materializare spațială a tiparelor comportamentale în așezărilor dunărene. Martor al identității deopotrivă materiale și imateriale a acestor comunități, ferestrele cu „bârfitoare” reprezintă așadar un element patrimonial, pentru care se recomandă protejarea, conservarea și punerea în valoare în contextul contemporan.
p.18 | Liubcova | Fereastră cu „bârfitoare” | LTCDMN
p.20 | Zona dunăreană | Corema teritorială | ANF
p.22 | Zlatița | Schema de organizare a așezării | ANF
p.22 | Zlatița | Ferestre cu „bârfitoare” | LTCDMN
p.23 | Pojejena | Schema de organizare a așezării | ANF
p.23 | Pojejena | Ferestre cu „bârfitoare” | LTCDMN
p.24 | Moldova Veche | Schema de organizare a așezării | ANF
p.24 | Moldova Veche | Ferestre cu „bârfitoare” | LTCDMN
p.25 | Moldova Nouă | Schema de organizare a așezării | ANF
p.25 | Moldova Nouă | Ferestre cu „bârfitoare” | LTCDMN
p.26 | Liubcova | Schema de organizare a așezării | ANF
p.26 | Liubcova | Ferestre cu „bârfitoare” | LTCDMN
p.27 | Zona dunăreană | Vedere de ansamblu | ANF
p.28 | Carte poștală | LTCDMN
p.30 | Zona dunăreană | Vedere de ansamblu | ANF
BIBLIOGRAFIE
Țeicu, D, Geografia ecleziastică a Banatului Medieval, Timișoara, 2007
Simu, T., Colonizarea șvabilor în Banat, Editura Banatul, Timișoara, 1924
Sălceanu, I., Curici N., Fenomenul „Svinița”, volumul I, Satu – Mare, 2012
Popovici, G., Sichevița – monografie, Editura Tim, Reșița, 2013
Pistolea, V., Sărbători eterne și datini la români, Editura Episcopiei Caransebeșului, Caransebeș, 2013
Nistoran, A., Monografia orașului Moldova Nouă, Editura Sf. Ierarh Nicolae, Brăila,2017
Munteanu, I., BANATUL ISTORIC 1867 – 1918. Așezările. Populația, vol.I, Editura Excelsior Art, Timișoara, 2006
Moisi, A., Monografia Clisurei, Oravița, 1938
Lupulovici, V., Crâstici, B, Valea lui Liubco (Liubcova Dolina), Editura Uniunii Sârbilor din România, Timișoara, 1995
Ehrler, J, J,, Banatul de la origini până acum, Editura de Vest, Timișoara, 2006
Cerovic, L., Sârbii din România, din Evul Mediu timpuriu până în zilele noastre, Editura Uniunii Sârbilor din România,Timișoara, 2005
Elaboratori | Ellaborators
Liceul Tehnologic „Clisura Dunării” Moldova Nouă „Clisura Dunării” Technological Highschool Moldova Nouă
Parteneri instituționali | Institutional Partners
Atelierul Non-Formal de Planificare Spațială
Non-Formal Workshop for Spatial Planning
Facultatea de Arhitectură și Urbanism
Faculty of Architecture and Urban Planning