Atelier Reșița

ATELIERUL DE PROIECTARE SI URBANISM Periurban postindustrial: conexiuni urban-rural

Coordonatori: Ana BRANEA | Ștefana BĂDESCU | Mihai DANCIU

1

Atelier Reșița: Argument

Tema de proiectare

Atelier Reșița reprezintă un demers didactic, derulat de-a lungul primului semestru al anului universitar 2023-2024 în cadrul Facultății de Arhitectură și Urbanism, Universitatea Politehnica Timișoara, sub egida UrbanisticA (grupul cadrelor didactice preocupate de planificare spațială din această instituție).

Context Arealul propus spre studiu se definește între următoarele vecinătăți: • La nord: Șoseaua de Centură Reșița • La sud: limitele satelor aparținătoare Secu și Cuptoare • La est: Baza sportivă Lend / Limitele satului aparținător Secu • La vest: râul Bărzava

Tema abordată pune problema unei strategii integrate de dezvoltare pentru zona Reșița Est (cuprinzând cartierele Stavila, Marginea și Lend, precum și satele aparținătoare Secu și Cuptoare), care are ca scop coagularea diferitelor inițiative de restructurare urbană într-un areal postindustrial, precum și întărirea conexiunilor dintre mediul urban și cel rural într-o zonă preponderent turistică.

Zona Reșița Est se prezintă la ora actuală drept un areal eterogen, în care provocările determinate de restrângerea activităților industriale se împletesc cu oportunitățile determinate de dezvoltarea turistică în Banatul Montan. În prezent, zona amplasată la Est de Podul din Stavila are așadar șansa de a fi supusă unui plan amplu de corelare între diversele intenții, precum restructurarea și densificarea terenurilor rămase libere ca urmare a dezindustrializării, creșterea calității vieții pentru locuitorii cartierelor periferice și a celor rurale periurbane, precum și dezvoltarea rețelelor de mobilitate, respectiv a rețelelor verzi-albastre.

Pornind de la tendințele actuale de regenerare urbană postindustrială, se propune deci elaborarea unor scenarii de dezvoltare integratp a zonei de Est a Reșiței, ținând cont de parametrii economici, ecologici și sociali actuali.

2

Scop Scopul acestui exercițiu îl constituie identificarea celor mai eficiente metode și tehnici de regenerare urbană pentru un areal periurban predefinit. Se urmărește înțelegerea de către studenți a relațiilor dintre propunerile de restructurare și regenerare, precum și a relațiilor dintre urban și rural, într-un context în declin.

Abordare Pe lângă cele de mai sus, temele transversale care au influențat deciziile sunt: • Principiile Noului Bauhaus European: sustenabilitate, estetică, incluziune • TT1: Reutilizare adaptivă - abordare specifică orașelor în declin, în care infrastructurile care anterior deserveau producției industriale ajung să deservească alte tipuri de utilizări • TT2: Reziliența climatică - abilitatea structurilor urbane de a face față unor situații extreme din punct de vreme al condițiilor atmosferice • TT3: Eficiența energetică - reducerea consumului energetic, precum și al emisiilor atmosferice, promovând proximitatea, capacitatea de producție și o structură urbană cât mai compactă • TT4: Conectivitatea și incluziunea 3

ETAPELE DE LUCRU

ECHIPA DE ELABORARE

În vederea elaborării strategiei integrate de dezvoltare pentru zona Reșița Est, studneții vor parcugre următoarele etape de lucru:

Atelier Reșița s-a desfășurat în cadrul disciplinelor „Proiectare de Arhitectură 9” și „Urbanism 1 - proiect”, derulate în cursul semestrului I al anului universitar 2023-2024 la Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Universitatea Politehnica Timișoara.

E1. Analiza și diagnoza situației existente Această etapă presupune realizarea analizei urbane cu concluzii, analiza teoretică a principiilor de soluționare și analiza studiilor de caz E2. Elaborarea viziunii strategice Această etapă presupune: • Elaborarea strategiei integrate de dezvoltare a zonei periurbane Reșița Est • Elaborarea strategiei integrate de dezvoltare a cartierelor Margina, Stavila, Lend E3. Elaborarea regulamentului de intervenție Această etapă presupune: • Elaborarea regulamentului de intervenție în spațiul public din mediul rural • Elaborarea regulamentului de densificare | restructurare a cartierelor Margina, Stavila, Lend E4. Etapa de detaliere Această etapă presupune: • Elaborarea propunerilor de amenajare a spațiilor publice din mediul rural (proiect de design urban) • Elaborarea propunerilor privind inserțiile punctuale la nivel de obiect construit (proiect de arhitectură)

Coordonatori: UrbanisticA (grupul cadrelor didactice preocupate de planificare spațială) Ana BRANEA | Ștefana BĂDESCU | Mihai DANCIU Studenți: Echipa 1 | Casian AVRAM | Cristina AVRAM | Nadejda CREȚU Echipa 2 | Alexandru BARBU | Bogdan COSTICĂ | Erik PETER | Cristina VLADU Echipa 3 | Patricia CHIRIAC | Alexandra LAC | Vlad LAIEȘ Echipa 4 | Amalia CULE | Mădălina RUS | Alexandra ȘALAPA | Sara ȘUTEANU Echipa 5 | Bianco MATUȘ | Nicolae POPESCU | Magdalena TRÎMBIȚAȘ Echipa 6 | Darius PERIANU | Dabiel PRELUCĂ | Noemi SÎRB Echipa 7 | Ramona POPA | Andrada POPIAN | Diana PRECUP Echipa 8 | Francesca RESTIVAN | Ielena SOMOGYI | Claudiu ȚEPENEU Colaboratori: Primăria Municipiului Reșița Ioan POPA | Daniela COPACI MKBT: Make Better București Marina BATOG | Mihai ȘERCĂIANU

4

5

ATELIERUL DE PROIECTARE SI URBANISM Periurban postindustrial: conexiuni urban-rural

Echipa: Casian Avram, Cristina Avram, Nadejda Cretu Coordonatori: Stefana Badescu, Ana Branea, Mihai Danciu

1

Etapa 1- ANALIZA SI DIAGNOZA

5

Etapa 1- Studiu

Proiectare de arhitectura 9 Studenti: Avram Casian, Avram Cristina, Cretu Nadia Profesori coordonatori: arh. Danciu Mihai, arh. Branea Ana

SIDU Strategia integrata de dezvoltare urbana a municipiului Resita pe perioada 2022-2030

PMUD 2022 Plan de Mobilitate Urbana Durabila al Municipiului Resita si al Zone Metropolitane

Viziune

Viziune

Reșița va �����������������, deschis și verde, ce promovează un proces amplu și crea�����������������������, bazat pe par���������������������������������i, cu o economie locală diversi�����, rezilientă, ce oferă un nivel crescut de calitate a vieții și o vitalitate urbană superioară.

NIVEL TERITORIAL La scara contextuală - teritorială, la nivelul anului 2030, Municipiul Reșița este bine conectat la rețeaua națională de transport prin Drumul Expres - Caransebeş - Reşița - Voiteg și mai departe la Coridorul Pan European IV, prin Drumul Expres Drobeta Tr. Severin - Caransebeș - Lugoj . Acesta se va a������������������������������������������������������������ pentru regiunea vest, datorită bunei accesibilități și a calității ridicate a vieții cetățenilor, bazandu-se pe un sistem de transport durabil, integrat, accesibil, sigur și e������, care susține dezvoltarea economică și socială, des������������������ barierele naturale și antropice ale contextului urban. Ca important centru polarizator, cu mediu urban atrac��, accesibil și sustenabil pentru locuitori, nave���, turiș�����������t���, municipiul Reșița se a�������������2030 ca oraș inteligent, durabil și inova��.

REGENERARE URBANA RESITA - ORAS VERDE 1. Încurajarea proiectelor de dezvoltare de ��� “in��l” - 1. Creșterea funcționalității, accesibilității și interconectării reu��������� ����� ��������� ����� ��������, cum sunt cele foste spațiilor verzi; conectarea acestora cu pădurile din marginea industriale din municipiul Reșița. Cel puțin 2 as���� �� orașului, amenajarea a minim 5 km de piste de alergare proiecte, vizând suprafețe mai mari de 2 hectare, să se a�� și/sau de biciclete, as���� ������ ������� ��� ����������� �� cel puțin în faza de proiectare până în 2027. locuitorilor în privința calității, funcționalității și accesibilității 2. Îmbunătățirea aspectului este��� ��� ����� ����� ������ �� spațiilor verzi să crească de la 65%, la 80% până în 2023. paragină prin derularea unor proiecte de mică anvergură pe 2. Reducerea poluării fonice, atmosferice și a solului as��� baza unei abordări de �����������������i�����. Cel puțin 2 încât municipiul Reșița să se încadreze în limitele stabilite de runde de proiecte derulate până în 2025 și cel puțin 4 mini- cadrul legal până în 2024. intervenții ������������������������������2027.

3. Creșterea e��������� ���������� � ���� ������ 800 de 3. Crearea unei en������ ��� ������ ������ ����� ��� 2023 care să apartamente/locuințe par�������� ��� �� 4 clădiri publice până ges�������������������������������������������������������� în 2030. stakeholderii din comunitate și potențialii dezvoltatori. 4. Reducere a consumului de energie ne-regenerabilă în Realizarea de către această en������ �� ����� ����������� �� ins�����i��������������40% până în 2030 - cifre consum zone/clădiri care se doresc redezvoltate și maparea 5. Dezvoltarea punctelor de colectare selec���� �� ���������� u����������� ����������, a resurselor existente, a potențialilor as����������������������������������������������������100% în dezvoltatori etc. până în 2027.

2030 4. U��������� ���������� ��/sau redezvoltarea permanentă a 6. Dezvoltarea cadrului partenerial “Reșița - Oraș verde” unor spații/clădiri foste industriale, a����� ��������� �� între Primăria Municipiului Reșița și asociațiile de locatari paragină sau �i��� ���-u�������� ������� ����i����� ��������� �� prin crearea a minim 8 parteneriate cu asociațiile de locatari turismul de aventură. Cel puțin 2 as���� ��� �������� până în 2022, derularea a minimum 2 campanii de informare implementate până în 2030. și promovare organizate anual.

5. U�������������������������������i/clădiri foste industriale, 7. Creșterea capacității municipiului Reșița de adaptare la a����� ��������� ��� ��������� ���� ����� ���-u�������� ������ schimbări clima���� ����� �������������� �� ������ 4 măsuri găzduirea unor evenimente culturale sau a unor ac���������� privind reducerea riscurilor de inundații, sistem de canalizare legătură cu industriile crea���������������������. Organizarea a pluvială reabilitat în proporție de 100% până în 2024, minim 3 as���� ��� ����������� ����� ��� ����� 2027, cu realizarea hărților de hazard și de risc la inundații realizate implicarea cel puțin a 2 parteneri din comunitate per până în 2023. eveniment.

SANATATE

NIVEL PERIURBAN La nivelul zonei de in������, municipiul Reșița deservește localitățile din vecinătate cu servicii care să asigure un nivel de trai ridicat și un mediu sustenabil și sănătos. Arealul periurban bene������� ��� ��������� �����e� ��� ���������� ������� �� pietonale sigure, conexiuni sprijinite pe un transport public durabil care susține dezvoltarea și întegrarea economică a localităților periurbane. La nivelul municipiului, există transport public atrac��, conectat la noduri intermodale cu legături facile pe rutele suburbane, pentru un acces rapid al nave������� ��� � ����� ������������ � ��������u�� ����o���� �� municipiului Reșița.

NIVEL URBAN Municipiul Reșița este un oraș des��������������, atrac��, compe��������������i�, cu o calitate ridicată a vieții, bazat pe un sistem de transport integrat și durabil, menit să sprijine o dezvoltare economică și socială con����. Mediul urban oferă locuitorilor, nave������� ��� ���������� ������ ������ ������ ��������� �e �������, folosind îndeosebi transportul public și cel nemotorizat. Dotările de petrecerea �������� ��������������������� ����������������, ce oferă municipiului auten�������, și reprezintă o parte importantă a economiei locale, sunt relaționate și valori������ ������-un sistem nemotorizat de conexiuni care permit dezvoltarea și diversi������� ��������������i� ���������. Prin ����� ��� ���������� ������� ����������� �� reînnoită, traseele speci���� ������ ��������, cu stații moderne și facilități inteligente (e-�������, a������ �����������, informații în ��������, sisteme de autotaxare, GPS) se asigură actrac�������������������, conec���������������, sporirea posibilităților de deplasare, scăderea �������� ���������� ��� ������ ��� ���������� ���������� ������ ������� �����o������� �� deplasare. Totodată, pistele de biciclete și noile zone pietonale menite să schimbe cotele modale în detrimentul folosirii automobilului personal contribuie la creșterea calității spa������������. Expansiunea orașului se sprijină pe o plani�������� reglementare riguroasă a zonelor periferice, cu dotări de interes co�����, acces facil la rețeaua de transport public și la coridoarele de transport motorizat și nemotorizat. Municipiul deține o infrastructură urbană sustenabilă, cu dotări și spații publice accesibile, atrac���� ��� ������, și sisteme de management urban inteligent. Comunitatea locală, implicată social, contribuie și susține procesele de dezvoltare economică, creșterea coeziunii și a incluziunii sociale.

CRESTEREA CALITATII VIETII IN MUNICIPIUL RESITA PRIN CONSTRUCTIA UNIEI IDENTIATI LOCALE ACCESIBILITATEA SIGURANTA SI SECURITATEA DEZVOLTAREA SERVICIILOR PUBLICE 1. Dezvoltarea unui brand al orașului care să înglobeze Punerea la dispoziția tuturor cetățenilor a unor opțiuni de Creșterea siguranței și a securității pentru călători și pentru 1. Creșterea calității, funcționalității și accesibilității elemente de iden������ ������� ���������� ����-o nouă transport care să le permită să aleagă cele mai adecvate comunitate în general, reducerea și chiar eliminarea infrastructurii culturale prin reabilitare și modernizarea paradigmă. Adoptarea unei strategii de marke����������������� mijloace de a călători spre des�����i� ��� �������i-cheie. Acest accidentelor ru����; infrastructurii existente și/sau crearea unor noi unități până iden������������, inițierea unei campanii de conș���������� obiec��� �������� ����� �������i��t��, care se referă la în 2027, as���� ������ ���������i� ������������� ��� �������� cel puțin 3 elemente speci���������������������. capacitatea de deplasare între anumite puncte, cât și EFICIENTA ECONOMICA spațiile des���������������������������������������7 din 10 2. Dezvoltarea unui plan coerent de marke���� ����� �� accesul, care garantează că, în măsura în care este posibil, Creșterea e��������� ��� �� ����c����������� �������� ��� ���e�e� �� (față de 5,99 cât este în 2020). crească nivelul de iden������� ��� ��������� � ����u�� ������ - oamenii nu sunt privați de oportunități de călătorie din cauza costului privind transportul de călători și de marfă; 2. Dezvoltarea oportunităților și facilităților de petrecere a dezvoltarea și implementarea a cel puțin trei proiecte de unor de�������� (de exemplu, o anumită stare �����) sau a �������� �����, agrement și relaxare în municipiu până în intervenție urbană/regenerare urbană care să se conecteze unor factori sociali (inclusiv categoria de venit, vârsta, sexul 2027, as���� ������ ���������i� ������������� ��� ��������������i�� direct cu noul brand al orașului până în 2025 MEDIUL și originea etnică); publice pentru agrement și relaxare la minim 7,5 din 10 (față 3. Implicarea stakeholderilor locali în minimum două Reducerea poluării atmosferice și fonice, a emisiilor de gaze de 6,40 cât este în 2020). proiecte de ”imagis���� ����������” cu o par�������� �� CALITATEA MEDIULUI URBAN cu efect de seră și a consumului energe��. Trebuie avute în 3. Îmbunătățirea nivelului de siguranță publică până în 2027, stakeholderi din partea celor trei sectoare deschise către Contribuția la creșterea atrac�������i� ��� �� ��������i� �������� vedere în mod speci��� �������� ���������� ��� ���� ����������i as���� ������ ���������i� ������������� ��� ��������� �������� �� publicul larg, implementată până în 2025 urban și a proiectării urbane în bene������ �����������, al Europene în ceea ce privește atenuarea schimbărilor siguranță din comunitate la minim 8 din 10 (față de 7,09 din clima���; economiei și al societății în ansamblu.

10 cât este în 2020).

4. Creșterea calității, funcționalității și accesibilității infrastructurii de sănătate la nivelul municipiului prin reabilitarea și modernizarea infrastructurii existente și/sau crearea unor elemente de infrastructură noi până în 2030 (inclusiv dezvoltarea infrastructurii necesare telemedicinei) as���� ������ ������ 50% din locuitorii municipiului să se declare mulțumiți sau foarte mulțumiți de acestea (față de 42% în 2021).

tren metropolitan Tm - Resita GSPublisherVersion 0.0.100.100

INVATAMANT

pista velo Resita - Secu

P&R Stavila

DOTARI

Identitatea cartierelor din Resita poate fi data si de functiunile zonei - dotari, sanatate, invatamant.

Aceste dotari influenteaza si argumenteaza posibilele conexiuni atat cu centrul orasului cat si cu satele din proximitate - Secu si Cuptoare.

In prezent exista o complementaritate functionala, deci o situatie oporuna pentru crearea a noi legauri intre Resita si Secu si Cuptoare, zona de est a orasului fiind un mediator intre centrul orasului si zona rurala.

PUGul Resitei propune o dezvoltare turistica de-a lungul DJ582, o conexiune extraordinara si de inters pentru viitorul masterplan ce va accentua si va sustine identitatea fiecarei zone si va propune legatura si coexistenta acestora.

Latura turistica propusa poate sustine si poate fi sustinuta prin aflarea identitatii fiecarei zone si incurajareau unor fluxuri de dezvoltare Resita E - Secu+Cuptoare sustinuta de zone de agrement, spatii naturale, HoReCa si chiar si cladiri reper - monument istoric.

GSPublisherVersion 0.0.100.100

0�����������0������������130���������9286���������64�������������197������������41�����������10

17.184

7�����������0���������������6�����������161+ 339

31�������������79����������1840������������2

2.581

7����������0����������136��������9786��������95����������276��������1881��������12

19.765

262000

262500

263000

263500

!

261500

400

!

5

!

!

475

!

37

!

!

55

0

are

Afinarul�M

1

Dc

Dc�12

ca res Ca telu na� Ma rga

Stir

1 Dc

Cire

�68

rna Sti

oara

Minia

Stirnis

jul Bla

Tidimir

Frin cu

Dalciul

Olteana

Dra gan

inga

Var

are

Piriu l�Me rlis�M

7

DP

Alb

Pir iul

DN�6

Dc�2 8

Dj�608

28

Dom

asn

Dc�

ea

DP 9

Dj�608

08

�28

Dc

Dj�6

35

08 Dj�6

ca

Dj�608

Bela�Re

Dc� 71E

Dj�5 36

D �67

c

DN�57B

DN

ul

irez

Lola

ia

Dj�608C

Dc 25

DP 9

lui

Pe tni

CER NA

ua

�Po

din

ei

Statia Baile Herculane

Re

ca

08E

Dj�6

Ielecau

8D

Statia Mehadia�Noua

la�

Dj�60

Valea�Sulecului

Jard

ari

ele�M

Tustil

lea �Sa

Be

DN�6

Tustilele�Mici

Sopotu�Vechi

BAILE HERCULANE Va

-E70

re

ul M,a

BANIA

Riul�S es

Dc 13

2 Dc�9

l Alb

Dc 14

58 2A

Dj�

82D

Dj�5

Dj�58

2D

58

Piriu

�11 Dc

Dc�90 �58 DN

A 82 Dj�5

vat

Baso

Dj�582C

ac Suv

DN

Val ea�

sul

Jghea

bul

va Virciora

Dc�7A

7

ui

Birzavita

81 Dj�5

otic i Cloc

DN

9 Dc

Dc�113

Dc

DN�68

�Mare Valea i tulu hia usc l�M asu Og

tul Va lea �Sa

6A

Lup ac

gn Dj� ece 58 a

Do

Gelug 81

a

Dj�5

Dj�586 A Dognece re tia

Dj�5

Glimboca

eva

a

Sin

lovit

Dc�8 B

608

Mac

85 Dj�5

Dj�

1 DP

DP 1

Dj�5

Valea�Bocsita 86 A

Ma

Buhui

Dc

U I L

Dj�585

ich

G

422000

675

650 625

650

650

575 55 0

Girliste

600

600

700 5 57

85

Ch

725

72 7255

70 0

700

0

DN�58

0 70

625

422000

550

500

575

625

Ma ras

! ! !

422500 5 62

57 5

625

525

525

500

525

500

500

575

525

65

68

!

! !

675

550

0 70

650

525 575

600

550

500

60 0

Dc�

! ! !

500

0 65

675

550

0 45

575

72

525

500 ! ! !

5 102 500 425

5

500

0 55

500

5 47

0 45

0 65

Dj�5

423500 525

423000 ! !

!

!

5 62

1000

625

575 5 57

5 52

0 45

are a�M aul� Vale Par 325 600

500

400

0

1J

500 400

55

Dj� 57

DP 14

Cosisu

DN6

Nera

31

600

Dc re

rdin

1F

Resita

uta

list

Sa os�

0

ina

Ra

725

ic

DN�6

l Ma

Sve

Dj�57

525

tan

a

5

as

adic

DN�6

Meh

42

a

Dr

08

400

tului

450 ! !

525 55 0 1100

1075

0 65

500

400 525

425

47 5

67

475

0

600 0

45

500

500

575

450

450 450

525

5 42

0 40

475 475

475

550

550 450 0 50

450 525

400

600

0 40

95

0 45

osu �Grop 400

575 0

550 525

350 375 475

500

500

450

Parau

5 42

525

525

422500

425

0 40

350

375

400

475

525

425

625

375

55

5

575

350

400

DJ 475

550

500

400

400

52

47

400

375

375

300 57 5

425

0 70

0

5 47

550 525

500 375

375

425

0 35

525 5

275

375

450 500

375

0

!

450 475

350 525

0 50

5 47

500

375 350

350 0 35

350

45

!

0

400

500

400 325

450

325

0 30

275

325

350

5 37

0 40

ia

5

tan

42

Me

eni Top

Dj�6

1F

Dc�43 71G

Dj�5

cu Bai

525

i

575

ling

5

Ma

57

ta

i

5

rni

Ta

est

57

rga Ma

550

nga

a

475

a�Lu

a

20

7

57

Dj� inu

MEHADIA

Statia Mehadia

erd

a�M

Jurc

EFTEMIE�MURGU

Girbovat

Frasin

ras Ma

DP

Dc�3

Valea�

Me

Sv

lui

nitu

Ram

are

1G

Vale

esc

16

ic

an

5

ui

sul

Dj�

dar Ru

DP

�6

8 60

Dj�

�Sl

lea

DP

Dc 30

atul

Oga

57 Dj�

Dc�2

3

68

Dj�

DN

Va

Herculane

ta

nis

lve

Bo

a�S

1G

44

4A

Dj�683

a

Acumularea

Statia Iablanita

Vale

36

a

57

Dc

Moceris

68

ipot

dic

ha

Me

StaŃiune�climaterică,�tratament DirecŃii�de�mişcare�spre�zone�de�agrement Relatii�de intrare-�iesire�în�sistemul�urban�al�RESITEI

Plugova Valea�Bolvanistea

IABLANITA

dic

44

Dj�

71G

SASCA MONTANA

Dj�

Piriul�S

16

32

5

Dj�5

lui

ga

4

�3

Dc

B

Dc

57

gu

alu

Mic

vro

15

111

Dc�

Ga

Crusovat

�57

DALBOSET

ba

�C

i

ul�

a

a

cm

isa

Pr

ista

van

Petnic

LAPUSNICU MARE

lea

�Z

lea

rie

as

DP

Va Va

Og

Iut

Bol

DN

71

Zlatita

RA

Pincaura

NAIDAS

Dc�51

Lescovita

NE

Cimpia

na

ha

Cheile�Nerei

1�B

na

Stu de

Globurau

Statia Crusovat

tnic

Dc

Prilipet

BOZOVICI

lu

Iau

Studena Arii�turistice�consacrate�ce�atrag�populaŃia Topla de�pe�o�rază interjudeŃeană Tatu ŞULUI Parcul�natural�SEMENIC�-�CHEILE�CARA Poiana�Lunga Scarisoara şi�rezervaŃia�GROPOSU Craco Teiului Inelet Sate�de�vacanŃ ă existente Prisacina Cracu�Mare Puncte�de�interes,�sta Ńiuni�turistice

Pe

PRIGOR Be

Mesteacan

Costis

Putna

Dc 39

Dj�5

Dj�571�C

1C

Dj�57

Dj�5

SOCOL

DP

Dc

DP

1

71K

65

7

2E

5

57

�38

Sasca�Romana

CORNEA

Halta Cornea

Macoviste

Borlovenii�Vechi

Dc

Slatina�Nera Sasca�Română SASCA MONTANĂ Dc 54

SubPlai Dolina

CORNERAVA Borugi Zoina

Cuptoare

DN�57B

LAPUSNICEL

Sumita

C

Dj�

Socolari

Slatina-Nera

Dc 53

Bogodint

DP

Dj�58

DP

N

Dc 38

Patas

Dj�5

re

Mihalca

Fra

Lunca Zaicii since a Lunca�Florii

Bogiltin

Globu�Craiovei

B

Potoc

Ciresel Negiudin

Canicea

Dc 27

Pogara

�57

71�

17

are

Izvor

cea

Cani

DN

Dj�5

DP

tul�M

ic

Potoc

Petrilova

83 Dj�6

26

Dc�94

Dc 46

Pirvova

58

D

l�M

Captarea Craiova

Zmogotin Zanogi

TURISM; AGREMENT şi�LOCUIRE

DOMASNEA

Statia Domasnea Cornea

MEHEDICA

Poneasca

Valea�Mare

Dj�571C

1�C

ugul

Dc

582

Dj�

Dj�582C

Valea�Minisului

Craiova

otin

og

Zm

Zbegu

Dc29

Valea�Minişului

a�Ri

Ritu

Acumularea�Poiana Ruscai

�60

Riul�Reca

Statia Poarta

DP 9

Vale

ea�

57

Dj

Rusca

Verendin

Steierdorf

Borlovenii�Noi

Val

Dj�

Culoare�majore�de�trnzit,�sau�acces�spre�municipiu Drum�european�de�trafic�rapid,�propus�spre�modernizare Drumuri�nationale,�de�relationare�intre�judete,�modernizate Obita Drumuri�judetene�modernizate-�nemodernizate Arsuri Drumuri�comunale�si�exploatare�forestiera Cozia Hora�Mare Camena Prislop Hora�Mica Cai�ferate�majore,�electrificate Sub Cring Gruni Bojia Strugasca Principale�căi�rutiere�pentru�traficul�greu Rustin Pogora�de�Sus

8

ita

Socolari

Ma

oia

60

av

B

lea

CAI�DE�COMUNICATIE

Dev

Dj�

Statia Terogova

nc

olanea

ea�

Fenes

Lu

�57

ca �Ba

Va

Piriul Alb

8

6

LUNCAVITA

Valea�M

Val

�24

5

DN

sa

7

Dc

Fenes

Dj

1

DN�?

Statia Armenis

6

i

57

Dj�571�C

5 62

Valea�Ohabii

l Alb

C

DP

Dj�

Nicolint

Macoviste

DP

ARMENIS

6

TEREGOVA

CICLOVA ROMANA

DN�

263500

ece

Sat�Batrin Sub�Margine

StaŃiunea�TREI APE

582

DP 21

Borosul

Valea�Izvorul�R

Sadova�Veche

rbulu

Halta�Racasdiuta

Statia Racasoaia

ita

Dc 23

DP

Dj�

58

57

Valea�R

�6

Dc�92

Riu

ui zul

�La

500

gri

DN

va

lea

DN

-E70

za

Va

iul

3A

DN6

Bir

re

Ma

an

57

lvasn

Dc 22

Vraniul

Vr

Dj�

Dc�12

DN�6

au Igaz

Dc 89

Dc 100

ea� Val

Ciclova

il

a�Do

Statia�Slatina�- Timis

a�Ce

Halta�Vraniut

Rusova�Veche

Dj�582

582

DN�57B

73D

Ste

Fenes

Vale

Sadova�Noua

18

BREBU�NOU

C

sul�P

Oga

RACASINA

Dj�5

Ilova

Dc 17

Vale

Ciclova�Montana opii

ar

21

i Tisulu

Ilova

Dj582

64 Statia Oravita

�M

e

.

Dj�573

Dc

�57

DN

lea

Vraniut

va

1J

Halta Berliste

Va Ciclo

Dc�55

Valea

Dc

B

57

Iertof

Oltena

re

Dj�582

DP

1�C

BERLISTE

Brosteni

ORAVITA

73 A

Dc

Steierdorf

�57

ic

ul�M

Crac

Dj�608A

Ma

Golet

DP 9

Dj�572B

DN

re

be s

ea�

SLATINA-TIMIS

�71

Marila

Marila

B

�57

DN

Ma

Se

Val

73C

Dj�5

ul�

8A

t

are

Garina

rus

Dj�60

Teritoriu�administrativ�al�Municipiului�ReşiŃa Comune�cu�profil�turistic�-�zonă de�migrare�în�weekend şi�vacanŃe, Zone�de�dezvoltare�locuinte�secundare Sate�si�statiuni�turistice�de�vara�si�iarna Zone�de�dezvoltare�zone�industriale,�servicii,�in�afara�localitatii Comune�cu�bază materie�lemnoasa�generatoare�de�trafic�greu Sate�cu�profil�agricol,�baza�de�alimente�pentru�oras Localitati�cu�profil�industrial,�sau�exploatare-�baza�unitati�productie din�Resita Arii�industriale�in�devenire Directii�de�expansiune�ale�platformelor�industrial Localitati�urbane�ale�judetului Localtati�componente�si�sate�apartinatoare�ale�Municipiului�Resita Cu

lui

potu

a�So

Vale

Valisoara

vul�M

Dc

Halta�Bradisoru�de�Jos

65

Dj�

va

ANINA

Halta Agadici

Rachitova Dc

ol Alb

Izvor

cu

Statia Valisoara

Dc�2

Lisco

BREBU�NOU

a

Bu

Virciova

Dc�1

0

BUCOSNITA

Gărîna

eag

SISTEM�PERIURBAN�SI�RELATII�INTERCOMUNALE

6

Lipdenfeld

582 Dj�

cen

Complexul�turistic Muntele�Mic

are

Valiuc

Pe

ori

Sc

LEGENDA

16

Dj�608A

Petrosnita

Lindenfeld

92

StaŃiunea�CRIVAIA StaŃiunea�SEMENIC

DN�58

ei

va

ito

va

DP

Borlova

BOLVASNITA

Dj�608C

pto

Dj�

Halta Lisava

Bradisoru de�Jos

ch

VRANI

clo

Prislop

DN�58

iov

Lisa

�58 DN

DP 4

urg 73

�5

Dj

ie

Ra

Dj�5

7

DP 4

2 Dc�7

�Ci

Ci

Ciortea

Halta Milcoveni

A

Milcoveni

58 Dj�

Tau

77

lea

Dc 71

Agadici

od

Gl Statia Ticvaniu�Mic

Dj�57

Dj�573

A

�6 DN

DN�58

Dc

ras

CARAŞOVA Gîrlişte Halta�Garliste

Zlagna

Valea Timisului

Halta Petrosnita

VĂLIUG

DP

Dj�573

Iam Statia Iam

Dj�573

Dj�573B

Mercina

Statia Balta Sarata

Prisian

08C

97

Ca

CARASOVA

GORUIA

F

VARADIA

A

Dc�7

Tau

75

Dc

CIUDANOVITA

a

es

Rugi

BUCHIN

Cuptoare

Iabalcea

2C

Halta Greonj

Greoni Lisav

Fiz

are

Sturul

Poiana�Marului la

TURNU�RUIENI

Dc�12

�58

Dc�67

i

ori

�M

lul

pto

Iabalcea

Dc�97

Ticvaniu�Mic

Ca

Dj�680

A

Dc

550

Ne

�6

DN�58

OJ

8 DN 6

6

Dc 76

Nermed �75

Halta Ciudanovita

na

ia

DN

UG

58

58

Va

TICVANIU�MARE

Statia Gradinari Caras

rad

Cu

Secu

Dc

Jitin

Va

582

Girliste

Jidin

17

A

1

Dj�

ras

Dj�573

GRADINARI Dj�581

Dj�

Doman

Clocotici �75

GORUIA

Secaseni Ca

Ohabita

Dalci

Zervesti

Dj�608 A

Bistra

lea

Va

Halta Caransebes

7

�58

Dj

DP

V

Dj�

Cirnecea

8

ea

�R

Cu

Secu Doman Cuptoare

tra

Bis

�M

lea

Halta Caransebes-Cazarmi

Dj�6

Dc

a�Lu

Vale

Va

Cicleni

Statia Caransebes Tiglarie

B

�98

Dc

i

pulu

lui

rbu

�Ce

lea

op

Statia�Valea Timisului

Statiunea�Secu

Halta�Bucova

Bucova

Va

Poiana

Dj�582

Dj�581A

18

DP 18

Halta Comoraste

DN 6

StaŃiunea�SECU

Dc

Nermed

Dilboca

Va DP

Giurgiova Comoriste

CIUCHICI

263000

L re�

lan

600

iul� Pir

Sp

Ba

atu

�S

lea

�57

5

262500

Rafnic

Calina

lui

DN

71�C

5

57

�67

�57 DN

5 72

550

0

0

600

u

rb

Si Dc

i

5 600

FOROTIC

�70

Halta�Forotic

A

Stirnic

vita

Pd

vur

Dc

AR

iulu

57

0 55

Valea�Sodol

O

LUPAC Vodnic

a�Iz

Brezon

IS

Ora

600 625

Pd

5

M

Terova

2 58

me

Re

Maru

�4

Dj�

Statia Resita�Sud

DOGNECEA

Terova

Terova

Dc 91

1

Lupac

nului

�Vara

Valea

Vale

na

5

77

TI

67

262000

Dc�91

łerova

�58

tea

DN�68

MARGA

Magura

Dc

TIRNOVA

Dj

Halta Resita�Noua

Lacul Mare

DOGNECEA

rci

0 60

62

Pd

Pd

GSPublisherVersion 0.0.100.100

Surducu�Mare

zbo

5

500

575

Pd 425

0

65

0

261500

145

PL.�NR.

na

2

Rosova�Noua

55

5

1: 5.000

PR.�NR.

Mic

soa

57

62

62

550

Dealul�Ponor

0

Dealul�Poiana�Varanului

5

62

40

Pd

80

M

ina

An

Pd

775

re

Sp

400

Pd

0

O

Pd

400

80

C

a

şov

SCARA

PLAN�URBANISTIC�GENERAL Municipiul��REŞIłA

�Ina

Dj�

73D

650

0

Consiliul�Local�Municipal�REŞIłA

LOCALITĂłI�-�Cuptoare�si�Secu

Pd

75 550

PLANSA

Poiana�Bighii

0

575 Padurea�Rotunda

DENUMIRE PROIECT

P.U.G.

Lacul

lea

Statia Bautar

BAUTAR

isl

3

Statia Resita�Nord

Va

Spre DEVA

rni

Co

Cornisoru

Vama Marga

Halta Marga

Mai

are

ga

Bratova

Valea�Bistri

Ciresa

Dc 3

Pr

Dc�1

DP 4

RESITA

5

Statia Zavoiu

Voislova

OBREJA

Halta Obreja

Dc 4

Lun

�58

Statia Voislava

ZAVOI

Var

PALTINIS

TÎRNOVA Bratova

Cilnic

Halta�Calnic

4

Halta Tibiscu

ea�

Dj

Statia Surduc-Banat

Statia Cornutel�-�Banat

Soceni Valeadeni Dc�89

Statia Banila�Calnic

DN�5

8B

OCNA DE�FIER

DOCLIN

Halta�Iaz

Jupa Halta Valea�-�Paltinusului

Val

Halta�Doclin

Reglementări și politici favorabile: Dezvoltarea de reglementări și politici care promovează eficiența energetică și care oferă stimulente pentru construcții verzi și energie regenerabilă.

Incluziune socială: Asigurarea că toți locuitorii au acces la soluții de eficiență energetică și că măsurile de economisire a energiei nu afectează negativ categoriile defavorizate.

Dj�5

425

5

Pd

0 65

Dealul�Piatra Alba 5 72

600

57 0

BENEFICIAR

CIF - 2560909113683

FAZA

Binis

Statia Tirol

Tirol

10

Soceni

Moniom Cîlnic Moniom

Halta Monion

OCNA DE FIER

Me

0

55

5

60 Pd

Pd

67

400

Pd

0

60

650

Pd

Pd

0

750

5

0

Pd

Pd

ra ,Ca

70

45

0

62

65

400

GSPublisherVersion 0.0.100.100

ŞEF PROIECT Arh. Adina�BOCICAI PROIECTAT PROIECTAT

mobil 0741.270499

mai�2007

DP 3

Piatra Albă 700

65

400

Pd

725

Dealul�La�Cuptoare

675

62

0

5

0

60

600

450

70

425

Pd

Pd

tel/ fax 0255.218455

Valeadeni

ta

ico

�M

lea

Va

�68

GLINBOCA

DN�58

BREBU

Statia Ezeris

Statia�Coltan

Dj�586 Dc 81

�Ra

Pd Pd Pd

DATA

Ezeris

i

0

725

0

Valea�Surac

Str. Petru Maior Bl.67 sc.1 ap.2

COLECTIV�DE�ELABORARE PROIECTANT SC�CASE�SA GENERAL

83

Preveciori

Dj

Halta Glimboca

Ciuta

Cornutel

nis

EZERIS

Ogasul�Cremenita

Dj�5

Halta�Bocsa Montana

Halta Bocsa Romana

Dc 134

s

OTELU�ROSU Statia�Otelu�Rosu

8

6 DN

a

lov

Ca

Statia Caransebes-Triaj

Halta�Fizes

is

sulu

60

Poiana�Bighii

0

45

400

RESITA

P

Statia Bocsa�Romana

Fizes

ti

�Corn

lea

35

650

725 725

his

oc

�B

lea

Va

Statia Vasiova

Agri

Pestere

Statia Zagujeni

Ruginosu

ga

Statia Brebu

Vin

Dj�583

Oga

8B

Va

0 40 5 37

0

45

Varful�Bucitu

0

�5

BOCŞA

ilii a�S

EZERIŞ

Dc 67

Pd

65

3

Losn

2

11

Dc

a�C

Vale

CAVARAN

Zagujeni Dc

08B

Po

7

a

RUSCA MONTANA

ii

etat

Tincova Dc 5

Ohaba-Mitnic Dj�6

Zorlencior

8B

�60

Dj

ZORLENłU MARE BREBU

ZORLENTU�MARE

�58

11

0A

is

Dj

Dc

68

Prisaca

COPACELE

2

Ca

Dj�

Pogan

DN

Valea

SERBIA

0

675

0

40

40

0

50

Pd

Pd

675

575

400

Pd

ARHITECT

625

525

Pd

0

Pd

35

Pd

475

450

Pd

675

600

A

DN�57

0

5 400

Pd

475

550

Pd

675

65

37 Pd

425

Pd

425

0

700

350

525

5

650

5

0

35

47 Pd

47

60

DN 68

MAURENI

DP

a

mn

4

MitnicuMare

Zorile

Dezeşti

s sul Teiu

ndre

500

Cuptoare

Pd

a

rov

Go

irda

Slatorova

23 August

Dezesti

3

lea

Va

zn

Dj�68

Maciova

FĂRLIUG

INCADRARE�IN�JUDET�SI RELATII�IN�TERITORIU

i

ulu

us

ica

�M

Va

�Cu

a

Statia Constantin Daicoviciu

Scaius

a�Sm

c

a�Na

500

450

675

5

47

450

675

450

Morii

Piriul�

Ruschita

ci

Lo

Dc�133

Vale

rni

Statia Berzovia

Vale

425

Pd

Halta Ghertenis

8B

Ciornovat

5

42

625

500

450

Pd

375

650

0 40

0

45

400

0

60

5

Dealul�Ostrica Dealul�Ostrica

Pd

62

Pd

625

0

Pd

525

35

450 0

45

Vo

BERZOVIA

Statia�Maureni

DN�5

Dc 67

650

525

425

350

5

37

Dc�87

575

575

675

725

s

lea

Lozna�Mare

Halta Sacu

Dc 6

Dj�587

Barbosu

e

425

700

0

Pd

Sp TIM re ISO AR

DP Dc 86

78

0

50

Pd

5

Pd

50

5

52

Dealul�Pogar

Pd

de

SACU

Salbagelu�Nou

FIRLIUG

RAMNA

Ghertenis

Dc

450 5

0

35

450

7

8

Stoiconic

5

Canton�forestier ,,Poiana�Bichii" Intrare�în�rezervatie

DP

Sosdea

DP 2

Dj�58

60b

gu

ul Mar a Teis

A

0 65

525

52

Pd

Dealul�Chica

67

Be

Vale

550

Raul Alb

ea�

�58

Valeapai

lana

500

375

rezervor

Pd

Val

Dj

Valea�Mare

Valea�Sarga

Pd

0

50

Ersig

a�Ma

425

5

550

37

Valea�Domanului

Pd

Pa

Lozna �Mica

Remetea-Pogirnici

87

Pog anis Dc 84

Vale

5 52

375

Pd

5

62

Duleu Dc

DP 2

Sp DN TIM re�L 6-E 70 ISO UGO AR J, A

s,

550

Pd

Pd

Pd

Pd

nis

Poga

2

0

Pd

5

42

5

VERMES

57 Dj�

55

CUPTOARE

72

2

na

Pd

0

700

Valea�Liscovu�Mic

Dj�57

zva

0 60

400

825

75

5

57 600

Izgar

�Ri

0

ia

60

z Bu

Pd

Pd

e

650

60 0

r Sp

Pd

N

8

600

475

0

65

84

DP

0

5

Buchin

5

52

Dj�6

lea

5

62 550

65

67

500

600

SECU

Pd

Valea�Bogatului

Conservarea biodiversității: Protejarea și conservarea ecosistemelor locale pentru a menține biodiversitatea și pentru a asigura serviciile ecosistemice care contribuie la reducerea riscurilor climatice, cum ar fi protecția împotriva eroziunii.

Construcția de clădiri durabile: Promovarea clădirilor eficiente din punct de vedere energetic, rezistente la cutremure și la condiții meteorologice extreme, precum și utilizarea materialelor de construcții durabile.

Mobilitate durabilă: Dezvoltarea de opțiuni de transport durabil, cum ar fi transportul public, mersul pe jos, bicicletele și carpooling-ul, pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

Sisteme de avertizare timpurie: Implementarea sistemelor de avertizare timpurie pentru evenimentele climatice extreme, precum inundații, furtuni și incendii forestiere, pentru a proteja viețile și bunurile.

Planuri de evacuare și adăpost: Dezvoltarea de planuri de evacuare și adăposturi de urgență pentru a face față evenimentelor extreme și pentru a proteja locuitorii în caz de dezastre naturale.

Incluziune socială: Asigurarea că măsurile de adaptare la schimbările climatice sunt echitabile și că toți locuitorii au acces la resurse și protecție în fața riscurilor climatice.

Comunicare și educație: Educația și comunicarea cu locuitorii pentru a-i informa despre riscurile climatice și pentru a-i implica în pregătirea și adaptarea la schimbările climatice.

Va

775

0 60

600

Pd

5

5

425

g

00

Cracu�Soharu

575

spre Breazova,�Văliug

0

5

47

Pd 625

52

400

liu ic,�Vă

11

0

en Sem

650

625

45

spre

1050

600

5

57

400

5

0

70

425 425

102

750

0

55

450

1000

900

775

725

0

600

10

5

92

5

65

500

650 650

Pd

90

42

Pd

Poiana�Cozia

57

Pd

Nemanu�Mare

5

Valea�Liscovu�Mare 50

5

Pd

850

47

500

0

60

42

425

0

Pd

450

0

450

400

Pd

80 0

0

450

475

450

0

Valea�Stirnicului

72 5

75

700

60 Pd

Vârful�Pietrei

72 Valea�Soharului 5

rezervor

450

8

5

55

57 375

0

0

5

Pd

50

75

725

62

Pd

5

750

475

600

500 500

475

Dn5

DOMAN

30

52

Cămin cultural

450

Pd

5

Pd

75

A

425

5

0

Pensiune, comert

475

42

0

35

rezervor 10

Pd 5

87

50

Pd

37

Vârful�Cuptoare

650

0

0

550

0

Dealul�Zegoru

825

Pd

60

525

t2

Ciopeasca

525

55

C.�Liscov

0

5

Pd 475

25

5

P

Bufet

550

57

Pd 27

Pd

475

Pd

450

60

Cracu�Betatu

5

475

5

Biserica ortodoxă

47

Pd

DJ 582 spre Valiug

450

575

e es

Dj582

Pd

425

500

5

550

0

25 0

Zapodina

72 55

0

Pd

450

600

0

475

425

55

Valea�Domanului Pd

475

0

45

42

Dealu�Sec

500

425

5

47 350

400

0 60

425

450

Pd

0

5

45

0

30

42

5

525

30

325

5

425

57

5

57

Varful�Haldina

500

Pd

Dealul�Budinicului

5 47 47

450

Pd

42

42

425 450

0

MINDA

Pd

0

475

5

45

500

5

itoar

47

30

450

0 50

0

Pd

0

50

Valea�Secu

Pd

500

0 55

Pd

Pd

525

45

500

525

Pd 450

5

450

0

475

375

Pod rulant

55 55 00

5

50

475

375

400

5

Poiana�Cozia�Mare 47

525

525

27

50

450

5 42

5

325

500

ocol

400

400

37

5

32

5

Dealul�Golului

37

5

37

5

37

550

0

0

0

375

35

375

375

5

525

0 35

C

350 35 0

Valea�Ciresna

25m

42

Poiana�Cozia�Mica

375

30

Pd

0

575

350

325

300

50

5

60

275

42

550

500

0

0

0 55

0 5

Talva�Ciresnei 700

575

5

547

47

300

30

450

27

Pd

Cotu�Turcului

70

45

550

0

35

iŃa

0 25

zăv

475

0

975

675

55

C H I N B U

5

Bâr

A

Pd

625

37

lea�

5

0

45

Pd

DRIGLOVAT

425

Tr.3.2.

Cimitir 0,31�ha

450

va

37

P

MARGINEA Pd

5

400

U

Pd 0

40

325

0

550

57

450

tura Cen

Dealul�Ranchinului

250

0

25

250

Pd

47

Pd

LEND

0

5

400

0

0

30

30

Dealul�Ciorii 37

375

80

GrădiniŃa

525

425

5

Pd Pd

Valea�Frasinului

Pd 650

600

STAVILA 450

Dispensar

Pd

425

L

Pd

92

50

Pd

Pd

70

300

400

0 35

325

325

5

575

400

350

400

37

Pd

Pd

Pd

Pd

5

52

700

Dealul�Gura�Liscav

675

525

0

40

425

Pd

DJ 581 spre Oravita

0

Dc

550

A

400

42

625

325

350

5

400

225

StaŃiunea�SECU

400

Pd

35

65

40

ui

5

300

300

0

ul

5

os

0

N

350

l�D

300

300

lu

375

350

25

92

450

5

37

Dea

57

0

5

Pd

582

5

42

Pd

550

0 30

350

0

35

27

Pd 400

47 5

0 40

Cracu�Sebesului 5

32 40

950

30 0

350

Pd Pd

Pd

825

!

5 27

30

0

5

U

300

REŞIłA

Pd 67

0

975

275

0

375

250

70

425

A 82 D j5

250

350

750

250

250

5

30

0

300

400

25 0

25 0

250

250 250

27

275 300

650

27

2525 00 5 27

5 32

850

M

650

600

40

25

350

5

0

c

675

Valea�Pietrosu

300

275

Pd

87

45

400

pa

5

Pd

0 85

675

Culmea�Ciresna

45

27

Pd

0

0

Pd

O

700

0

30

VALEA TEROVEI

IS

m

350

Lu Pd

Pd

Dj581

C

550

P

325

300

5

27

LUNCA POMOSTULUI

upac

0

60a

375

iera şi�miniera

fost�traseu�cale�ferată forest

30

Valea�Groposu

Raul�Barzava

Dealul�Fantanei�Seci

325

e OraviŃa,�L

CO

625

Dealul�Pietrosu

300

Pd

85

400

Pd

Pd

775

650

Pd

Pd

800

Dezvoltări�13,6ha

325

Pd

350

5

700 675

625

425

5

72

NA PALTI MU N 775

600

Pd

250

Pd

675

525

475

5

Pd

5

750

57

77

T

A

50m

5

5

550

Pd

27

ian.�2006

N

Pd

775

Pd 500

47

37

375

400

DIRECTOR Pd

U

R

A

0

pompare

525

Pd

0

Arh.�L Havaşi Ing.�O.�Jumanca

Pd

250

0

VERIFICAT

M

Pd

Pd

Pd

Pd

35

0

TEROVA

Pd

O

Pd

35

Pd

30

Talva�Tapuliac

5

27

V

O

N

80

5

400

FAZA

Pd

Pd Pd

C

S

5

Pd

Teh.��M.�Dragomir .

0

Pd

Pd

a

ov

îrn

T pre

35

42

Pd

PUG STUDIU�DE�FUNDAMENTARE ST.�FUNDAM. PUG�Municipiul�Resita PLANSA FolosinŃe�terenuri�pe�teritoriul�administrativ NR. Pd

300

30 300 0

A

Pd

27

1/50.000

Pd

350

275

SCARA

Arh. A.�Bocicai

0

Arh. L.�Havasi

PROIECTAT

25

ŞEF�PROIECT

GRAFICA

375

BENEFICIAR:�Primaria�Municipiului�Resita

Pd

Pd

5

Pd

Pd

Pd

225

Pd

0

A

30

ł

Valea�Slatinii

I

250 250

Ş

300

275

275 275

Pd 275

R�������E

4431/2003

275

5

0

Pd

300

300

Pd Pd

22

30

300

275

Pd

275

0

300

350

300

300 55 2727

35

0

37

325

250

35

NR. PROIECT

Pd Pd

Pd Pd

TRIAJ

Pd

Ogasu�Terovei

PLAN�URBANISTIC�GENERAL AL MUNICIPIULUI�RESITA - ACTUALIZRE

Pd Pd

Pd

0

525

423000

5

300

Pd

Pd

Pd

275

Bufet

ian.�2006

Paltinis

550

Pd

P

45

Pd

Pd

Ing.�O.�Jumanca

325

300

250

Dealu�Sofarului

Arh.�L Havaşi

DIRECTOR

a�Sa

575

250

Pd

0

Talva�Magului

Teh.��M.�Dragomir .

VERIFICAT

FAZA

PUG STUDIU�DE�FUNDAMENTARE ST.�FUNDAM. PUG�Municipiul�Resita PLANSA FolosinŃe�terenuri�pe�teritoriul�administrativ NR.

Vale

0

25

Pd Pd Pd

GRAFICA

SCARA

1/50.000

Dc�105

Pd 250

Arh. A.�Bocicai

Fizes

5

BENEFICIAR:�Primaria�Municipiului�Resita Posta

2

424000

450

275

27

350

Arh. L.�Havasi

PROIECTAT

Tr.�6.2.

Dezvoltari 6,70�ha

4431/2003

A 25m

Dj�57

30m

425

400

5 37

re�e nic u�R ra Pa 250

Pd Pd

ł

875

325

Pd

I

NR. PROIECT

675

275

Pd

Ş

ŞEF�PROIECT

Tr.�3 Localitate 41,54�ha

5

Pd

Pd

Pd

Pd

DN�5 7

325

0 30

300

itoa

Pd

27

250

Pd 425

Pd

30

60 Grădinita

PLAN�URBANISTIC�GENERAL AL MUNICIPIULUI�RESITA - ACTUALIZRE

CUPTOARE R�������E 56,60ha

Pd

225

300 300

Pd

0

30

275

Pd Pd

263500

Dispensar

Pd

Pd Pd Pd

Pd

GOVINDARI

263000

Dezvoltări�6,70�ha

Pd

Pd

263500

Camin�cultural

Pd

425

300

275

275

Pd

Pd

250

263000

262500

Pd

am

0

MICRO I

Bizovicior

Pd

425

262000

300

5 27

25

300

Pd

250

275

Scoala�cl�I-VIII

60a

262500

675

Pd

275

325

5

Pd

tur

375

400

0

30

42

col

Pd

Pd

Ogasul Viei

300

Pd

Statie�epurare 0,15�ha

261500

a�o

Pd

250

5 37

0

030

30

275

350

250

Pd

Pd

58

Pd

Cen

0 35

Pd Pd

275

375

Legaturile dintre Resita si satele Secu si Cuptoare DN pot fi argumentate si justificate si prin valorificarea terenurilor din proximitatea satelor precum: livezi, teren arabil, livezi, fanete, pasuni.

Pd

Dealu�Lazar

325

325

5

32

st�1

275

Pd

Pd

261500

400

Pd

Pd

Pd

525

325

300

5 27 5 527

300

!

5 27

5 27

27

Pd

275

350

LUNCA BARZAVEI

350

0

2

425

450

423500 375

250

Pd Pd

Pd

!

275 300

275

5

22

275

275

Pd

300

Pd

0

Pd Pd

Pd

0

35

Pd

Pd

25

35

5

27

300

250

Pd

Pd

Pd

0 25

Pd

CÎLNIC

Dealul�Grunilor

Pd Pd

Pd

500

250 5 27

250

250

a l�Gladn Ogasu

5

27

0 25 0

300

Pd

250

5

225

35

LINII�DE TRANSPORT ÎN�COMUN,�PE�PNEURI,�STAłII TERMINUS LINII�DE TRANSPORT ÎN�COMUN- TRAMVAI,�STAłII TERMINUS LINII�DE TRANSPORT SPRE�LOCALITĂłI�COMPONENTE Tr.3.1.

262000 TRASEU�PE�PNEURI�NOU�PROPUS

5

27

225

275

225

32

Pd

200

Pd

P+ 2 P+

0

275 0

300 200 200

525

250 27 5

275

250 300

375

32 32 55

225 225

0

725

0 27 5

0 30

250 5

32

25

275

225

60a

5

300

TRANSPORT�ÎN�COMUN

225

Pd

Pd

275

!

30

Pd

42

Pd

35

Pd Pd

Pd

!

300

0

Pd

0

25

Secu

!

0

Pd

!

250

Calnic

200

Pd

!

Pd

Pd

!

Pd

Pd

!

Pd

Pd

0

30

Pd

!

Pd

Biserica�ortodoxa

P

Pd

!

40

350

!

ARABIL PASUNI FANETE LIVEZI PADURI APE FANETE�- ARABIL FANETE�-�LIVEZI PADURI�-�LIVEZI PASUNI�-�PADURI PASUNI�-�LIVEZI PASUNI�- ARABIL HALA STERIL,�DESEURI

Pd

Pd

!

Cilnic

Dn58B

300

Pd

250

20

Pd

Pd

m

!

0 25

Pd Pd

0

300

Pd

Pd

100

din

450

!

!

!

!

CĂI�FERATE�PRINCIPALE,�ELECTRIFICTE Pd STAłII�DE�MARFĂ ŞI�CĂLĂTORI/�HALTĂ TRIAJ�DE�MENłINUT TRANSFORMARE�LINIE�CFR�ÎN�LINIE TRANSPORT URBAN�DE�VITEZĂ CĂI�FERATE�UZINALE�/�DE�DESFIINłAT Pd TRIAJ�UZINAL DE�DESFIINłAT

Pd

Pd

CIRCULAłII�FEROVIARE

!

275

S

0

!

I

eC

r

Sp

40

Pd

!

300

0

0 30

ş

!

0

35 30

R

be

se

n ara

Pd 300

FOLOSINTA TERENURILOR

Pd

Pd

Pd

!

Pd

Pd

Pd Pd

!

0

300

!

30

.�M

Pd

Intrare�mina-�parasita

Magazin�mixt

Tr.�6.

Localitate 43,20�ha

!

LIMITA INTRAVILANULUI�EXISTENT

a

oac

!

va

DL

E

Pd

za

!

ar

!

�B

!

Talva Mare

ul

!

Ra

!

Pd

<<

!

Z

300

!

E

350

475

275

275

0

30

!

275

Pd

Pd

Pd

0

!

0

Pd

Centura�ocolitoare�nord 30

Pd

P Depozite Parc�auto

!

225

0 30 325

Pd

ARABIL PASUNI FANETE LIVEZI PADURI APE FANETE�- ARABIL FANETE�-�LIVEZI PADURI�-�LIVEZI PASUNI�-�PADURI PASUNI�-�LIVEZI PASUNI�- ARABIL HALA STERIL,�DESEURI

Pd

!

25

Pd

Banila Cilnic Pd

!

250 5

250

SECU 51,0�ha

FOLOSINTA TERENURILOR

!

30

A

Pd

32

DRUMURI�NAłIONALE ŞI�JUDEłENE�MODERNIZATE CENTURĂ OCOLITOARE STRĂZI�COLECTOARE�CATEGORIA A-II-A ŞI A III-A STRĂZI�COLECTOARE�CAT. A III-A PROUSE,�SAU�DE�MODERNIZAT PASAJ�DENIVELAT EXISTENT /�PROPUS DRUMURI�U.D.R.�DE�MODERNIZAT INTERSECłII�EX.�DE�MODERNIZAT/�NOU�PROP.�la�DN�58 POD�NOU�PROPUS PARCĂRI�DE�ZONĂ,�DENIVELATE�PROPUSE DRUMURI TURISTICE�DE�MODERNIZAT

!

30

Pd

!

Pd

!

Pd

Pd

Pd

!

275

Pd 300

300

!

0 0

Pd

250

Valea Monionului

N

NIOM

LIMITA INTRAVILANULUI�EXISTENT

CIRCULAłII�RUTIERE

!

30

Pd

!

275

Cuptoare

U

275

5

27

!

25

300

275

Pd

!

Pd

Pd

Pd

Pd

!

Pd

Pd

Pd

!

Pd

!

Pd

!

Pd

0

!

0 30

0

Pd

!

30

30

300

225

0

M

5

27

250

275

250Valea Satului

Pd 50

!

Pd

!

275

!

Pd

!

32

5

!

300

275

Pd

Culmea�Moniomului

Mo sca

! ! ! ! ! ! ! !

!

!

424000

300

300

!

5

!

47

!

Pd

e

! ! !

!

!

!

5 32

!

!

!

!

!

Spre Caransebe ş,�E

!

400

5 37

375

350

0

375

50

300

!

zeriş

!

!

LIMITA TERITORIULUI ADMINISTRATIV LIMITA INTRAVILANULUI�EXISTENT, APROBAT LIMITE��EXTINDERI�INTRAVILAN LIMITA PARCULUI�NAłIONAL SEMENIC-�CHEILE�CARAŞULUI

!

O

0

25

0

list

!

! !

!

!

LIMITE

!

Pd

30

Transport public eficient: Dezvoltarea unui sistem de transport public eficient, inclusiv autobuze, trenuri, metrou sau alte opțiuni, care să ofere o alternativă convenabilă și accesibilă la utilizarea vehiculelor personale.

Infrastructură pentru pietoni și bicicliști: Construirea de trotuare și piste de biciclete sigure și bine întreținute pentru a facilita mersul pe jos și ciclismul în așezare.

Sisteme de carpooling și ridesharing: Promovarea serviciilor de carpooling și ridesharing pentru a reduce numărul de mașini individuale pe șosele și pentru a împărtăși resursele de transport.

Tehnologii pentru mobilitate: Utilizarea tehnologiilor de ultimă generație, cum ar fi aplicațiile mobile pentru transport și sistemele de partajare a bicicletelor sau a scuterelor electrice, pentru a îmbunătăți accesibilitatea și mobilitatea. Îmbunătățirea infrastructurii rutiere: Dezvoltarea și întreținerea rutelor și drumurilor pentru a asigura siguranța și accesibilitatea vehiculelor și pietonilor.

Accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități: Asigurarea că infrastructura și transportul sunt accesibile pentru persoanele cu dizabilități, inclusiv prin utilizarea rampei de acces, semnalizare sonoră și alte facilități.

Planificare a dezvoltării durabile: Dezvoltarea unei așezări ar trebui să fie orientată spre dezvoltarea durabilă, reducând nevoia de transport, promovând densitatea moderată și mixul de uzuri funcționale.

Participarea comunității: Implicarea locuitorilor în procesul de planificare și luare a deciziilor pentru a asigura că nevoile și preferințele comunității sunt luate în considerare.

Siguranța rutieră: Luarea în considerare a siguranței rutiere și implementarea măsurilor pentru reducerea P.U.G.�MUNICIPIUL REŞIłA accidentelor de Tcirculație, inclusiv zonele cu viteză M I Ş L U ł E redusă, trecerile de pietoni și semnalizarea adecvată.

Gir

! !

!

!

!

C

300

275

Pd

Pd Pd 0

25

Pd

riniii

! !

450

!

!

!

!

50m

ii

!

!

!

!

325

Pd

Tig anc

!

! !

!

DJ�582

LEGENDA

Pd

a�Vi ezu

!

!

!

!

250

Pd

0

ea

!

!

!

Secu

!

5

Pd

30

Vale

!

!

!

A rezervor

Ńa

Val

!

!

!

!

eşi

D

!

47 5

!

!

!

e�R

!

32

Pd

Pd

tratare

spr

Dj�572

!

!

5

!

0 35

350

350

375

Doman

Pd

350

Canton TMK sistem�canale

es

!

0

!

!

50

!

!

425

!

!

Pd 275

37

!

375

0

P.U.G.�MUNICIPIUL�REŞIłA

CIRCULAłII�AUTO CAI�FERATE TRANSPORT�ÎN�COMUN

Barh

!

!

Pd

U

!

!

Pd

vat

! !

!

!

525

!

!

425

!

!

350

Conservarea patrimoniului cultural și istoric: Această este principala preocupare în cazul reutilizării adaptative.

Clădirile și locurile istorice ar trebui conservate și restaurate pentru a păstra caracteristicile lor distinctive și valoroase.

Economie circulară: Reutilizarea adaptivă încurajează economia circulară, unde resursele existente sunt valorificate și extinse. Acest lucru reduce cantitatea de deșeuri de construcții și materiale proaspăt extrase, contribuind la durabilitate.

Eficiența energetică: Clădirile reutilizate adaptiv pot fi reamenajate pentru a îndeplini standardele moderne de eficiență energetică. Aceasta poate include îmbunătățirea izolației, înlocuirea sistemelor de încălzire și răcire și utilizarea surselor de energie regenerabilă.

Flexibilitate funcțională: Clădirile reutilizate ar trebui să fie concepute pentru a oferi flexibilitate funcțională, astfel încât să poată fi adaptate pentru a servi diferite scopuri pe parcursul timpului.

Design sensibil la mediu: Proiectarea reutilizării adaptative ar trebui să aibă în vedere mediul înconjurător și să se concentreze pe conservarea naturii și pe amenajarea spațiilor exterioare atractive și durabile.

Incluziune socială: O așezare cu preocupare pentru reutilizarea adaptivă ar trebui să se asigure că beneficiile acesteia sunt accesibile pentru toți locuitorii, indiferent de origine etnică, statut socio-economic sau abilități.

Participarea comunității: Implicarea comunității în procesul de reutilizare adaptivă este esențială. Locuitorii ar trebui să aibă o voce în definirea utilizării clădirilor și a spațiilor revitalizate.

Promovarea economiei locale: Reutilizarea adaptivă poate contribui la revitalizarea economiei locale prin crearea de oportunități pentru antreprenori locali și prin atragerea vizitatorilor și a turismului.

Educație și sensibilizare: O comunitate cu preocupare pentru reutilizarea adaptivă ar trebui să promoveze educația și sensibilizarea în rândul locuitorilor, astfel încât să înțeleagă importanța conservării și reutilizării patrimoniului cultural și istoric.

Durabilitate pe termen lung: Reutilizarea adaptivă ar trebui să fie planificată pentru durabilitate pe termen lung, asigurându-se că clădirile și infrastructura sunt menținute și întreținute corespunzător.

Ciorno

!

350

35

3.�PROPUNERI�TERITORIU

Dj�5 72

!

!

Ezeris

J

!

!

424500

!

!

375

Pd

a

! !

!

424500

!

0 50

!

450

!

!

375

Dc 83A Va lea �St inc

!

Pd

Statie�epurare

Dc 83A

!

!

400

Tr.�6.1.

Depozite 1,10�ha

Depozite

Ag ris

!

!

475

! !

Secu

400

!

A

S

Planificare urbană eficientă: Planificarea urbană ar trebui să favorizeze un design care minimizează distanțele dintre zonele rezidențiale, comerciale și de agrement, permițând oamenilor să se deplaseze ușor pe jos sau cu bicicleta.

c

!

Pd

Reglementări Terenuri�degradate�prin�exploatări�miniere,�propuse pentru�ecologizare Terenuri�degradate�prin�eroziune,�propuse�spre împădurire,�amenajare�cu�construcŃii şi�zone�verzi Monumente�istorice Zona�de�protecŃie�a�monumentelor�istorice Punct�fosilifer Limita�Parcului�NaŃional�,,�Semenic�-�Cheile Caraşului" şi�Natura�2000 Arii�de�protecŃie�a�surselor şi�instalaŃiilor�de�apă Zona�de�protecŃie�faŃă de�cimitire

Planificare urbană și proiectare inteligentă: Dezvoltarea așezării ar trebui să fie planificată cu atenție, astfel încât clădirile, infrastructura și serviciile să fie situate într-un mod care să minimizeze distanțele și să faciliteze transportul public, mersul pe jos și ciclismul.

Clădiri eficiente energetic: Construcția și renovarea clădirilor ar trebui să urmeze standarde ridicate de eficiență energetică, cu o izolare corespunzătoare, sisteme de încălzire și răcire eficiente, iluminat cu LED și echipamente eficiente din punct de vedere energetic.

Promovarea surselor de energie regenerabilă: Incentivarea și promovarea utilizării surselor de energie regenerabilă, cum ar fi panourile solare, turbinele eoliene și sistemele geotermale, pentru a reduce dependența de combustibilii fosili.

Managementul eficient al energiei: Dezvoltarea de sisteme de monitorizare și gestionare a energiei pentru clădiri și infrastructură pentru a reduce consumul și a identifica zonele cu potențial de economisire.

Transport durabil: Promovarea transportului public, carpooling-ului, mersului pe jos, ciclismului și a vehiculelor electrice pentru a reduce emisiile de carbon și poluarea din transport.

Iluminat public eficient: Utilizarea iluminatului public eficient din punct de vedere energetic, inclusiv tehnologii de iluminat LED și senzori de prezență pentru a reduce consumul de energie în iluminatul stradal.

Reciclare și gestionarea deșeurilor: Implementarea unor programe de reciclare eficiente și gestionarea adecvată a deșeurilor pentru a reduce consumul de resurse și impactul asupra mediului.

Educarea și conștientizarea publică: Educația locuitorilor cu privire la importanța eficienței energetice și promovarea practicilor responsabile în utilizarea energiei.

Osia

!

!

Pd

Gestionarea apelor pluviale: Implementarea sisteme de gestionare a apelor pluviale pentru a reduce riscul de inundații și eroziune. Acest lucru poate include utilizarea vegetației și a spațiilor verzi pentru absorbția apei, crearea de bazine de colectare și sisteme de canalizare durabile.

Planificarea urbană rezilientă la climat: Dezvoltarea de politici de planificare urbană care iau în considerare riscurile climatice și integrează elemente precum creșterea nivelului mării, inundațiile, incendiile forestiere și temperaturile extreme în procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea urbană.

Promovarea energiei regenerabile: Reducerea dependenței de sursele de energie fosile și promovarea surselor de energie regenerabilă, cum ar fi energia solară și cea eoliană, pentru a reduce emisiile de carbon și a face față schimbărilor climatice.

Pd

Punct�fosilifer

Echipare�edilitară Trasee�electrice�aeriene�de�medie�tensiune Izvoare��Rezervor , de�apă Traseu�alimentare�cu�apă de�la�canale Rezervor�apă potabilă StaŃie�pompare�apă potabilă StaŃie�de�epurare�locală

Zonificare Zona�de�locuinŃe�individuale,�cu��regim�mic�de�înălŃime Zona�de�case�de�vacanŃă Zona�obiectivelor�de�utilitate�publică Zona�pentru�dezvoltarea�turismului -�cazare,�alimentaŃie�publică,�case�de�vacanŃă Zona�de�producŃie�industrială,�extractivă Zona�de�servicii,�depozitare,�mică producŃie Zona��transporturi,�platforme�de�parcări�publice Zona�de�gospodărie�locală,�cimitire Pădure Cursuri�de�apă neamenajate Canale�aducŃiune�Semenic�-canal�deschis,�tunel,�viaduct Teren�agricol�în�intravilan Zona�verde�de�aliniament,�taluz,�protecŃie�mal Zonă verde�de�amenajat�ca�parc,�agrement,�sport

CONECTIVITATE

Dc�83A

! ! !

!

spre dig La c

!

REŞIłA

Limite Limita�de�intravilan Limita�pădurii Limite�de�parcele Limite�de�UTR

EFICIENTA ENERGETICA

ras

!

!

CirculaŃii Drum�judetean�modernizat Străzi�modernizate,�propuse�spre�modernizare Trasee�noi�de�străzi�de�deservire IntersecŃii�de�modernizat-�relaŃie�simplă/�dreapta Traseu�centură ocolitoare�est�Văliug- Tîrnova Traseu�cale�ferată utilitară -�dezafectată

LEGENDA

REZILIENTA CLIMATICA

Ca

!

CUPTOARE,�SECU

19

!

!

łerova

REUTILIZARE ADAPTIVA

P.U.G.�MUNICIPIUL�REŞIłA

LOCALITĂłI�COMPONENTE/�CARTIERE

DP

!

!

5

58

!

52

Dc

!

7��������0���������0,69�����49,51����0,48�������1,39�������9,52�������0,06����100,00

car

Pecinis

Valea�Ru

SUSTENABILITATE Utilizarea eficientă a terenului: Acest principiu implică planificarea și utilizarea terenului în mod eficient, astfel încât să se minimizeze impactul asupra mediului și să se maximizeze beneficiile economice și sociale. Acesta include reducerea urbanizării excesive și protejarea spațiilor verzi și a zonelor naturale.

Mobilitate durabilă: Promovarea unor opțiuni de transport durabil, cum ar fi transportul public, mersul pe jos, ciclismul și carpooling-ul, pentru a reduce poluarea și congestia rutieră.

Eficiența energetică și gestionarea resurselor: Utilizarea eficientă a energiei și a altor resurse, precum apa, este un element cheie al unei așezări durabile. Acest lucru include construcții eficiente energetic, sisteme de iluminat durabile și gestionarea eficientă a apei.

Promovarea energiei regenerabile: Utilizarea surselor de energie regenerabilă, precum energia solară și cea eoliană, pentru a reduce dependența de sursele de energie fosile și a contribui la reducerea emisiilor de carbon.

Planificarea urbană și arhitectură durabilă: Construcția de clădiri și infrastructură care respectă standardele de durabilitate, cu accent pe materialele durabile și tehnologiile verzi.

Protejarea mediului natural: Conservarea și protejarea zonelor verzi, a habitatelor naturale și a biodiversității pentru a menține echilibrul ecologic și a promova calitatea mediului înconjurător.

Economie circulară: Promovarea unei economii circulare prin reciclare, refolosire și reducerea deșeurilor pentru a minimiza impactul asupra mediului.

Inclusiune socială: Asigurarea că toți locuitorii au acces la locuințe, educație, servicii de sănătate și oportunități de ocupare a forței de muncă în cadrul așezării. Se axează pe crearea de comunități diverse și echitabile.

Participarea comunitară: Implicarea locuitorilor în procesele de luare a deciziilor referitoare la dezvoltarea așezării și la problemele locale.

Reziliența la schimbările climatice: Proiectarea așezărilor pentru a face față schimbărilor climatice, precum creșterea nivelului mării, inundații, secetă și temperaturi extreme.

GSPublisherVersion 0.0.100.100

THE NEW BAUHAUS ESTETICA Coerență și unitate: Așezarea ar trebui să aibă un aspect general unitar, cu un limbaj de design coerent care se reflectă în toate aspectele acesteia, de la clădiri și străzi până la spații verzi și mobilier urban.

Planificare urbană echilibrată: O așezare estetică implică o planificare urbană atentă care să asigure echilibrul între spațiile comerciale, rezidențiale, culturale și verzi. Acest lucru contribuie la diversitatea și bogăția mediului urban.

Design arhitectural de calitate: Clădirile ar trebui să fie iona8 1:1,19 proiectate cu atenție la detalii, folosind materiale de calitate și având o arhitectură atractivă și estetică.

Utilizarea culorilor și a materialelor: Culorile și materialele utilizate în construcții și în designul urban pot contribui semnificativ la estetica așezării. O paletă de culori bine aleasă și materiale durabile pot adăuga frumusețe și caracter.

Spații publice atractive: Crearea de spații publice bine amenajate, cum ar fi piețe, parcuri și promenade, care să fie prietenoase pentru pietoni și să ofere oportunități pentru interacțiune socială.

Artă și cultură: Integrarea elementelor artistice și culturale în mediul urban poate adăuga o notă distinctă și atrăgătoare. Aceasta poate include sculpturi, picturi murale, instalații artistice și evenimente culturale.

Iluminat public eficient: Un iluminat public bine proiectat poate transforma aspectul așezării noaptea și poate crea o atmosferă plăcută și sigură.

Pietonalizarea și mobilitatea urbană: Promovarea spațiilor pietonale, pistelor de biciclete și a transportului public pentru a reduce poluarea și pentru a face orașul mai prietenos pentru oameni.

Ecologie urbană: Integrarea spațiilor verzi și a elementelor naturale în oraș poate adăuga frumusețe și contribui la reglarea mediului urban.

Integrarea patrimoniului cultural: Salvarea și restaurarea clădirilor istorice și a altor elemente de patrimoniu cultural poate adăuga un element de farmec și caracter unei așezări.

INCLUZIUNE Accesibilitate universală: Asigurarea că toți locuitorii au acces la servicii, infrastructură și facilități, indiferent de abilități sau disabilități. Aceasta poate include amenajarea de trotuare accesibile pentru persoanele cu dizabilități, clădiri cu facilități adecvate și transport public accesibil.

Locuințe accesibile: Promovarea dezvoltării locuințelor accesibile, inclusiv opțiuni de locuințe cu chirie la prețuri rezonabile și locuințe adaptate pentru nevoile persoanelor cu dizabilități.

Educație și formare: Asigurarea că toți locuitorii au acces la educație de calitate, la servicii de dezvoltare a abilităților și la oportunități de învățare pe tot parcursul vieții.

Servicii de sănătate și asistență socială: Furnizarea de servicii de sănătate și asistență socială accesibile și de calitate pentru toți locuitorii, inclusiv pentru cei din grupurile vulnerabile.

Incluziune socială: Promovarea unui mediu social care să accepte diversitatea și să combata discriminarea și stigmatizarea. Incluziunea socială implică și participarea persoanelor din grupurile marginalizate în viața comunității.

Ocupare a forței de muncă: Crearea de oportunități de ocupare a forței de muncă pentru toate categoriile socioeconomice ale populației, cu accent pe combaterea șomajului și subocupării.

Participare comunitară: Implicarea activă a locuitorilor în procesele de luare a deciziilor referitoare la dezvoltarea așezării și la politici locale.

Transport și mobilitate: Asigurarea unui transport public accesibil și convenabil, cu accent pe soluții de mobilitate durabilă, pentru a facilita accesul la locurile de muncă, educație și servicii de sănătate.

Protecția drepturilor omului: Garantarea respectării drepturilor omului pentru toți locuitorii, indiferent de origine etnică, religie sau statut.

Cultură și recreere: Furnizarea de opțiuni de recreere și de participare culturală care să fie disponibile și accesibile pentru toată comunitatea.

IDENTITATE

Recunoașterea istoriei și a moștenirii culturale: Identitatea unei așezări poate fi puternic influențată de istoria sa și de moștenirea culturală. Acest lucru poate include conservarea și promovarea clădirilor și locurilor istorice, a tradițiilor culturale și a evenimentelor semnificative care au avut loc acolo.

Dezvoltarea unui limbaj de design distinctiv: Un aspect important în stabilirea identității unei așezări este dezvoltarea unui limbaj de design distinctiv care se reflectă în arhitectura, designul urban și în peisajul local.

Acesta poate include elemente precum stiluri arhitecturale specifice, culori și materiale tradiționale.

Promovarea artelor și culturii locale: Sprijinirea artelor și culturii locale poate contribui la stabilirea unei identități puternice pentru o comunitate. Aceasta poate include galerii de artă, muzee, evenimente culturale și activități artistice care reflectă tradițiile locale.

Gestionarea mediului și a peisajului: Protejarea și gestionarea durabilă a mediului și a peisajului natural pot contribui la stabilirea unei identități bazate pe conexiunea cu natura și pe caracteristicile geografice unice ale așezării.

Promovarea simbolurilor și a numelui local: Utilizarea simbolurilor locale, a numelui așezării și a altor elemente de identitate în semnalizare, branding și în comunicarea publică.

Implicarea comunității: Implicarea locuitorilor în procesul de definire a identității comunității este crucială.

Consultarea cetățenilor, a organizațiilor locale și a grupurilor interesate poate ajuta la definirea valorilor și a trăsăturilor definitorii ale așezării.

Dezvoltarea economică și socială: Dezvoltarea economică și socială poate contribui la stabilirea identității unei așezări prin promovarea sectoarelor economice specifice, precum producția tradițională, turismul sau tehnologiile inovatoare.

Comunicare și promovare: O comunicare eficace și o promovare adecvată a identității comunității pot ajuta la definirea și consolidarea acesteia. Acest lucru poate include crearea de materiale de promovare, site-uri web și alte mijloace de comunicare care pun în valoare identitatea așezării.

LEND ISTORIC Este aşezat pe Valea Bârzavei, în amonte de depresiunea propriu-zisă şi de confluenţa Văii Mari cu Bârzava, între dealurile Bolnovăţ şi Ranchina. Denumirea provine din cuvântul german „anlanden” şi înseamnă „a scoate la uscat”, cu trimitere clară spre vremea când pe amplasamentul C.H.E. G Celălalt loc de scaldă era Strandul Turistic, încă la vreun kilometru si ceva mai sus de strandul UDR, pe aceeasi vale. Numele i s-a dat tocmai datorită micii drumeţii pe care o presupunea venirea aici. Câţiva ani s-a încercat schimbarea numelui său, conform unei tendinţe generale de rusificare, în „Strandul Puskin”. Acest nume nu l-a folosit însă nimeni, în afara oficialităţilor. Nu mai stiu cum arată locul astăzi, dar pe atunci un mic baraj oprea apele Bârzavei dând nastere unui lac, lung de cel mult o sută de metri, cu o insuliţă pe mijloc, cu câteva aparate de gimnastică pe plaja cu nisip, cu bărci si cabine pentru schimbarea vesmintelor. Apa nu era foarte adâncă decât imediat lângă stăvilar, unde a si fost instalată o trambulină pentru sărituri. Între intrare si baraj, una sau două clădiri, având suprastructura din lemn, cu multe geamuri, serveau de refugiu în caz de ploaie. Tot acolo se consumau cantităţi masive de bere rece si rehidratantă, servită – ca peste tot pe atunci – direct din butoi, în căni din sticlă groasă, numite “halbă” (1/2 l) sau “ţap”rebla şi al ştrandului Atlantic exista o greblă-grătar pentru scoaterea buştenilor plutiţi pe apa Bârzavei, precum şi mai multe locuri de stivuire şi uscare a lemnelor.

40 0

40 0

Centrul scolar pentru educatie incluziva Primavara

Complexul de agrement Atlantic, fostul strand Puskin

N Lac de acumulare hidrocentrala

Hidrocentrala Grebla

LIMITE Cartierul Lend se invecineaza la vest cu cartierul Marginea, la sud cu raul Barzava, la iar la est si nord este marginit de dealuri si paduri.

CLADIRI / ZONE REPER Legenda Aspecte positive Aspecte negative

TRAMA STRADALA

Suprafata satului

Trama stradala este liniara, existand un singur drum principal care strabate tot cartierul si o serie de drumuri secundare/ private care deserveswt pentru accesibilitatea in scoala sau in zona hidrocentralei Minda. La nivelulu fluxului de circulatie, circulatia principala o constituie cea rutiera, neexistand trotuare, pista de biciclete, sau zone de parcare special amenajate.

Locuinte individuale Hidrocentrala Grebla

Concluzii

Complexul de agrement Atlantic, fostul strand Puskin

Cartierul Lend este dispus intr-o vale ingusta, avand un singur drum cu case distribuite stanga dreapta. In afara de zona strandului, oamenii din afara cartierului nu au alt interes de a veni in Lend. In 1920 pe locul actualului complex de agrement Atlanticul, aici activa un strand comunal, oamenii din oras venind pe jos, ca intr-o drumetie. Cel mai important monument istoric din cartier este hidrocentrala Grebla. Zona mai dispune de alte centre de interes precum scoala Primavara, insa este inaccesibila pe jos sau cu bicicleta de catre locatarii altor cartiere. Relatia cu raul Barzava este una defectoasa, nefiind amenajata, nu eista trotuare, piste de biciclete. Zona fiind intr-o vale are drumuri care merg catre versant si pot fi amenajate astfel incat sa constituie inceputul unui traseu montan. E un cartier cu multe aspecte positive, folosit doar de riverani, dar identificand principalele zone de interes din cartier, intervenind in spiritul locului, redand orasului anumite spatii private neamenajate si mediind mai bine relatia cu elementele naturale dominante- raul si muntele, cartierul isi poate recapata gloria de altadata.

Padure

GSPublisherVersion 0.42.100.100

Teren privat

Drum

Teren privat

Suprafata verde Cladiri cu functiuni publice Anexe Flux de circulatie principal Nucleul satului

Padure

Vegetatie bogata, arbori, masive vegetale

CUPTOARE ISTORIC În timpul ultimei invazii turcești în Banat, din 1783, turcii după ce bat armatele austriece, care se retrag până la Lugoj; ocupa întreaga parte sudică a Banatului cu Orșova, Mehadia, Panciova, Biserica Albă, Vârșeț, Deta, nimicesc instalațiile miniere și metalurgice de la Moldova Nouă, Sasca, Bocșa și Dognecea. Aceeași soartă o aștepta și noua instalație de la Reșița, căci populația germană de aici, muncitori, coloniști și conducătorii lor, s-au refugiat la Timișoara. Atunci se ridicară locuitorii din Cuptoarea, Târnova și Reșița Romana și în mai multe lupte crâncene înving toate detașamentele militare turcești pătrunse pe valea Bârzavei și până la Terova și reușesc astfel să mântuie avuția lor, dar și uzinele de la Reșița de curând construite.

Pentru ca să învingă însă în asemenea lupte o armată regulată și victorioasă cum era a turcilor, fără organizare prealabilă, fără conducători pregătiți, trebuie să fi avut această populație în trecutul său, nenumărate asemenea fapte de vitejie”, ne spune Coriolan Cocora în Cartea Cărășană, ed. Gazetei Reșița din anul 1938; - în anul 1862, colonia Secul a fost adăugată satului Cuptoarea devenind o unitate administrativă nouă: Cuptoarea-Secul (KuptoreSzekul în maghiară); - populația în Cuptoarea-Secul crește mult. Astfel de la 492 locuitori cât avea satul Cuptoarea în anul 1839, ajunge la 1591 locuitori cât avea împreună cu Secul în anul 1890, acesta fiind și anul de vârf după care vin descreșteri; - în 1791 se deschide prima școală confesională proprie în Cuptoarea, cu primul învățător Matei Popovici; primul preot atestat în Cuptoarea a fost Simeon Popovici din Cacova, care a păstorit de la 22 septembrie 1795 până la 18 mai 1809, timp de 14 ani, în care timp a construit și prima biserică; -domnișoara Domnița Belcea, din Cuptoarea, la 17 ani este aleasă în anul 1927 “MISS CARAȘ”; -În anul 1968, stăpânirea comunistă desființează comuna și trimite cele două sate în administrarea primăriei din Reșița; -ultimul recensământ din anul 2002 mai înscrie în satul Cuptoarea doar 346 locuitori;

GSPublisherVersion 0.50.100.100

GSPublisherVersion 0.50.100.100

1763-1787

1819-1869

Limita N-E : Sec Limita N-V : Resita

LIMITE Satul Cuptoare este dispus pe o succesiune de dealuri si paduri astfel ca este limitat in principiu doar de limite naturale, insa in partea de N-E este are ca limita antropica satul Secu. La o scara mai mare, satul se afla la ala distanta intre Valiug si Resita, drumul dintre cele 2 trecand si prin sat, fiind fluxul principal circulatie. Satul fiind marginit de numeroase localitati importante, dealuri, paduri, poate fii inclus intr-un traseu turistic care leaga Secu si Cuptoare de Resita si Valiug. traseu care poate fi parcurs atat cu bicicleta cat si cu masina.

TRAMA STRADALA La nivelul tramei stradale, satul Cuptoare dispune de un singur drum asfaltat, fiind si drumul principal ce leaga satul de Resita si Valiug. Reteaua de strazi este una neregulata, fiind limitata de relieful accentuat pe care este dispus satul. Nucleul central al satului este locul in care se intersecteaza toate drumurile ,acolo aflandu-se toate cladirile cu functiuni publice din sat. La nivelul profilului stradal, intre drum si frontul construit se afla ocazionale zone verzi cu arbori care pot fi posibile zone de interventie.

Trama stradala este una neregulata si urmareste denivelarile terenului, strazile aflandu-se la cote diferite.

Limita sud : Dealul Carsa

Limita S-E: Valiug

CONCLUZII Satul se bucura de faptul ca este situat pe dealuri ,straziile aflandu-se la cote diferite , lucru ce permite vizualizarea unor imagini de ansamblu cu satul si peisajul din jur. Satul este foarte placut de parcurs pe jos sau pe bicicleta putand fii inclus intr-un traseu montan Valiug-Resita. Fiind un sat datand in secolul 16, are o istorie bogata si este un sat ce merita conservat pentru a se pastra vie memoria locului. De asemenea s-au pastrat multe gospodarii din 1700, scoala, cladiri moderniste. Aceste repere pot constitui noduri intrun traseu bine stabilit la scata teritoriului, profitandu-se de mediul natural inconjurator. Unele cladiri abandonate dar vitale in istoria satului pot fi reactivate pentru a crea noi centre de coagulare.

Centrul nou din Cuptoare

Aspecte positive Aspecte negative Suprafata satului Locuinte individuale Suprafata verde Cladiri cu functiuni publice Anexe Flux de circulatie principal Nucleul satului

GSPublisherVersion 0.20.100.100

Vegetatie bogata, arbori, masive vegetale

Cladiri/zone reper

SECU

Functiuni ,zone principale si fluxuri de circulatie

Locuinte individuale

ISTORIC Descoperirea cărbunilor din piatră în zona Cuptoarea, dealul Secul s-a făcut în anul 1795. Apoi cu ani mai târziu, odată cu începerea scoaterii cărbunilor, se pun bazele coloniei miniere cu același nume Secul. La început a avut numai puține case, mai mult colibe improvizate și a fost puțin populat de către minieri, aduși din fosta Ungarie Superioară, astăzi Slovacia. Primul arendaș al exploatării cărbunilor a fost reșițeanul Herglotz Georg, care a deschis galeriile: Ion Nepomuk (dupa Sf. Ion Nepomuk din Slovacia) și Sf. Gheorghe din valea Râului Alb. Pe drept îl putem socoti întemeietorul satului minier Secul. De altfel i-a rămas numele, dealul cu mina numindu-se “Dealul Herglotz”.

Mărindu-se apoi această colonie cu minieri străini aduși din Austria, în mod deosebit din provincia austriacă “Steiermark”, din Cehia, respectiv “Zips”, din Slovacia și Italia. Pe măsura cresterii exploatării, societatea St.E.G. ce o avea în proprietate a construit așa zisele case de coloniști de câte două apartamente, iar în anul 1870 a distribuit minerilor cu o vechime mai mare terenuri (“platzuri”) pentru construit case.

1. Centrul Nou Cea mai importanta zona dpvd functional la nivelul satului si include: biserica, scoala, statia de autobuz, magazinul si o cladire interbelica unde functiona fosta scoala. Este traversata de principalul flux de circulatie rutier din zona :DJ582, care leaga Resita si Valiug de Secu soi Cuptoare.

Suprafata verde Cladiri cu functiuni publice Anexe Flux de circulatie principal Nucleul satului Vegetatie bogata, arbori, masive vegetale 1819-1869

1869-1887

flux tertiar pentru pietonicirculatie principala: pietoni/ biciclisti

Din consiliul bisericesc între 1935-1945, au făcut parte: Patocska, Hudak, Kolman, Bubanschy, Bucko, Metzner, Patzofschy, Hirsch (sh), Grando, s.a; În 1948 autoritățile vremii fac naționalizarea, și desfințeaza micile dughene din Secul: Hirsh, Kindl, măcelaria Pokorny, birturile: Csistyan, Manescu, Kindl, Khis.

Nucleul initial al satului Cimitirul nou

2. Vatra veche Aceasta zona are functiunea preponderent de locuire si aici se pot gasi cele mai vechi gospodarii din sat, fiind prima strada din sat, avand si identitatea cea mai pregnanta.

În 1963 se închide mina Secul, mai erau în Cuptoare-Secul 1539 locuitori. În anul 1968, autoritățile vremii, desfințeaza comuna Cuptoare-Secul și trimit cele doua sate în administrarea primăriei din Reșița. Ultimul recensamant din anul 2002, înscrie în Secul 485 locuitori.

LIMITE Satul Secu spre deosebire de Cuptoare este situat intr-o vale, astfel incat limitele sunt mult mai clar definite, fiind incojurat de dealuri de pe care se poate vedea tot satul.

Daca am da o sectiune transversala prin sat ar reiesi o forma de palnie ,astfel ca o serie de locuri de belvedere ar da o noua perspectiva a satului.

1

-Identitatea satului este mai puternica cand exista centre de interes marcante/ puncte de reper- biserica, scoala si fost scoala -Mediul natural este dominant vazut de pe deal inspre sat dar si vazut din sat.

TRAMA STRADALA

Cimitirul vechi

Concluzii

La nivelul tramei stradale, fata de Cuptoare, cea din Secu este mult mai regulata si axiala, dezvoltandu-se clar pe directia N-S. 2 strazi principale strabat satul dintr-un capat in altul, astfel ca unele zone dintre cele 2 drumuri sunt goale si ar putea fi folosite ca posibile centre de coagulare.

flux secundar pentru pietonicirculatie principala: pietoni/ biciclisti

-Principalele zona din sat in care pot aparea posibile centre de coagulare sunt: Centrul Nou si Vatra Veche.

FLUXURI PRINCIPALE

2 -Centrul nou are nevoie de reamenajarea statie de autobuz, eliminarea parcarii neautorixzate din acea zona, crearea unor statii de biciclete, amenajarea spatiilor minerale si amenajarea spatiilor verzi dintre drumuri.

Unele cladiri din aceasta zona precum actuala scoala cat si vechea scoala din acea cladire interbelica merita restaurate iar spatiul din jurul lor reamenajat dar aceasta zona poate deveni o zona de concerte, targuri, popas turistic, statie de biciclete/odihna in cadrul unor trasee montane/ turistice.

2,3,4- Scoala, Biserica si Centrul Nou cu statia de autobuz -Posibil centru de coagulare, multiple cladiri reper, in stare de degradare sau cu extinderi nejustificate precum cea de la scoala, teren neasfaltat, statie de autobuz improvizata, inexistenta spatiilor pietonale-trotuare/scuaruri etc, inexistenta pistelor de biciclete, inexistenta conditiilor de siguranta pentru copii din scoala, lipsa locurilor de parcare pentru biciclete si masini.

-Vatra veche este zona care arata adevarata identitate a satului iar gospodariile vechi de la 1800, gardurile de piatra masive, vegetatia abundenta, peisajul vazut din zona, prezinta toate particularitatiile pentru a deveni un posibil centru de mestesuguri, inspiratie pentru artisti/ rezidente pentru artisti, se pot desfasura tururi ghidate, plimbari cu bicicleta, spatiu de concerte in spatiile verzi neamenajate etc.

Centrul nou

In centrul nou se afla principalele cladiri cu functiuni publice din oras

4 3

In sat nu exista niciun drum asfaltat, astfel ca exista totusi 2 drumuri principale, circulate cel mai frecvent si anume cele 2 drumuri paralele care strabat satul, fiind primele strazi din sat. Circulatia in sat se desfasoara preponderent pietonal/ cu bicicleta dar si cu masina, riveranii parcandu-si masinile pe spatiul verde din vatra satului.

Aspecte pozitive Aspecte negative

flux principal- circulatie majoritara: masini

Suprafata satului Locuinte individuale Suprafata verde Cladiri cu functiuni publice Anexe Flux de circulatie principal

drum Intrarea principala in sat

Nucleul satului Vegetatie bogata, arbori, masive vegetale GSPublisherVersion 0.21.100.100

GSPublisherVersion 0.20.100.100

Aspecte positive Aspecte negative

În anul 1862, colonia Secul a fost adaugată satului Cuptoarea devenind o unitate administrativă nouă: Cuptoarea-Secul (Kuptore-Szekul în l. maghiară). Numele de la înființare a fost Szekul, iar din anul 1918 Secul. Școala din Secul a fost înființata în 1898, și până în 1918, se învața în l.maghiară; Biserica din Secul s-a construit între 1865-1868, de către Societatea St.E.G.(Societatea AustroUngara a căilor ferate de stat) în cinstea Sf. Varvara, patroana minerilor.

Vatra Veche

1. Fosta scoala construita in perioada interbelica, in prezent abandonata. Spatiul din fata acesteia ar putea fi un posibil centru de coagulare al populatiei.

Suprafata satului

parcela privata

drum

parcela privata

Conectivitate prin identitate

Suprafata satului

Functiuni ,zone principale si fluxuri de circulatie

Locuinte individuale

La nivel regional conectam zona Reșiței de Vest ,Secu si Cuptoare de restul atracțiilor turistice majore din zona prin modernizarea circuitului de transport în comun dar si cel al transportului nemotorizat de tip utilitar cat si turistic.

Suprafata verde Cladiri cu functiuni publice Anexe Flux de circulatie principal Pod de fier Vegetatie bogata, arbori, masive vegetale Posibil centru de coagulare

Pod

La nivel local, conectam zona Reșiței de Vest de centrul Reșiței cat si de satele Secu si Cuptoare prin crearea de centre identitare si noduri de circulație motorizata cat si nemotorizata cu scopul de a creste calitatea vieții cetățenilor si a turiștilor cat si facilita deplasarea eficienta între zonele componente.

La nivel comunitar, repunem în valoare cladirile/zonele reper din fiecare cartier/sat pentru a crea centre identitare cu functiuni mixte de tip social, economic, cultural și industrial care au ca scop creșterea calității vieții si unificarea comunităților prin întărirea caracterului mozaic. al identitatii

Raze vizuale/ puncte de reper

Sat Aspecte positive Aspecte negative

Munte Munte

In sat, intre cele 2 drumuri principale se creaza zone verzi neamenajate care pot deveni posibile centre de coagulare. La nord de biserica gasim o astfel de zona de dimensiuni considerabile care ofera privelisti catre podul de metal la nord, catre munte in vest si est si catre sud la biserica. Lipsa drumurilor asfaltate si lipsa locurilor de parcare si a pistelor de biciclete poate deveni o problema dpvd al accesibilitatii. Oamenii folosesc aceasta zona fie ca loc de parcare , fie ca loc de pascut pentru animale, depozitare lemne, materiale de constructii etc. Alt aspect pozitiv este proximitatea intrarii in mina care poate fi reamenajata si poate constitui un punct turistic.

Sat

Cladiri/ zone reper si concluzii Satul Secu dispune de o serie de cladiri/zone publice precum: Biserica, podul de fier,casa de ingrijire pentru batrani, mina, zona paraului si zonele verzi neamenajate din mijlocul satului.Chiar daca estetica cladirilor este inferioara fata de Cuptoare, care are o istorie mai indelungata, satul Secu compenseaza cu localizarea acestuia- in vale. De la nivelul ochiului, in spatele frontului stradal se citesc si dealurile, astfel ca mediul natural joaca un rol crucial in identitatea satului,iar interventiile in cadrul satului ar trebui sa il valorifice.

1.Biserica

2.Centrul de ingrijire pentru batrani

3.Mina 1

GSPublisherVersion 0.20.100.100

Etapa 2- ELABORAREA VIZIUNII STRATEGICE

5

Etapa 2.1- STRATEGIE DE DEZVOLTARE A CARTIERELOR MARGINEA, STAVILA, LEND

5

Masterplan

Retea de dezvoltare Conceptul pornește de la realizarea unei retele de nuclee aflate in fiecare zonă din cartier, cu scopul de a conecta nu doar comunitatea dintr-un singur cartier, ci și pentru a aduna comunități din celelalte cartiere, sau chiar de a aduce turiști sau de a forma comunități noi.

CONEXIUNE CU ZONA NATURA LA

ZONA SERVICII ZONA AGREMENT ZONA INDUSTRIALA CENTRU DE CARTIER STAVILA

ZONA INDUSTRIALA

În urma analizei celor 3 cartiere, am observat că centrul fiecărui cartier este defapt zona/ zonele unde oamenii se întâlnesc cel mai des, deși nu sunt amenajate corespunzător.

Prin proiectul nostru, încercăm să scoatem și mai mult în evidență aceste

ZONA SERVICII R OA L U CU R E ST R A CA B FI -AL I R E LO ERD A V V

Aceste nuclee le-am împărțit pe 3 categorii, precum: Centre sociale, centre de agrement și centre idustriale. Fiecare cartier conține aceste centre, însă funcțiunea care prevalează exprimă identitatea fiecărei zone studiate.

CO CE NEXI NTR UN E UL RE CU SIT EI

CENTRU PENTRU COPII

Toate aceste centre sunt conctate prin diferite tipuri de trasee, fie ca e vorba de circulații motorizate, nemotorizate sau culuare verzi-albastre.

AR ULO C U E AR STR IFIC ALBA R O VAL ERDE V

CENTRU DE CARTIER LEND

ZONA BAZAR

ZONA AGREMENT

centre, sau să adăugăm altele noi, astfel încât aceste centre să nu se limiteze doar la micile comunități, ci și să atragă oameni noi. Pentru fiecare cartier am identificat 3 identități diferite: • Centrul Istoric (Cartierul Stavila) - accentual de Moara Juracek, zona fostei țiglării și digul de apă.

• Centrul industrial (Cartierul Marginea) – reprezentat de fosta zonă industrială • Centrul de agrement (Cartierul Lend) – Complexul Atlanitic, terenuri de sport, lacul Grebla.

Am incercat să ne imaginăm condițiile care pot duce la întărirea conexiunii dintre cele 3 cartiere, cum am putea să folosim spațiile neutilizate pentru completarea funcțiunilor existente.

Funcțiunile variate vin în completarea cartierului și îmbunătățirea calității vieții. În urma analizei celor 3 cartiere, am observat că centrul fiecărui cartier este defapt zona/zonele unde oamenii se întâlnesc cel mai des, deși nu sunt amenajate corespunzător.

CENTRU DE CARTIER MARGINEA

CU G E LIU UN A XI A V NE NE CO TIU A ST

LEGENDA:

CULTURĂ EDUCAȚIE AGREMENT

limita UAT centru social de cartier centru de agrement PRODUCȚIE

centru industrial principalul traseu de mobilitate

N

N

canal verde-albastru GSPublisherVersion 0.8.100.100

0m

100m

300m

500m

1000m

2000m

RETEA DE DEZVOLTARE GSPublisherVersion 0.8.100.100

2

0m

100m

300m

500m

1000m

2000m

MASTERPLAN scara 1:6000 3

Plan propus

Plan existent Disfunctionalitati:

Teren sport

Teren sport

- industrie de dimensiuni uriase; - cladiri valoroase dpdv istoric abandonate.

Interventiile pe care le propunem au la bază niște teme transversale, în acord cu anumite principii teoretice.

Principiile teoretice cuprind aspectele legate de mobilitate, identitate, mediu, social și economic.

Strand Pecarie

Strand Pecarie

Restaurant

Restaurant

MOBILITATE -Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport public electric + pietonal; -Încurajarea mobilității nemotorizate prin amenajarea malului Bârzavei cu piste velo.

Statie pompe

Statie pompe

Cazare

Cazare

Ocol Sivic

Ocol Sivic

IDENTITATE -Refunctionalizarea clădirilor istorice; -Amenajarea centrelor de cartier; -Crearea unor centre comunitare.

C12 Moara

C11 C14 Gradinita Biserica

Gradinita Biserica

Servicii

Servicii

- lipsa centre sociale amenajate; - lipsa functiuni culturale/ servicii publice.

Centru de zi Mara

C5 C5

C4

Centru de zi Mara

C3 C13

C1

MEDIU -Crearea unei rețele de spații verzi; -Renaturarea malului Bârzavei.

C6 Pensiune

Pensiune

Cimitir

C8

Cimitir

Servicii administrative publice

Servicii administrative publice C9

Centru de copii

Centru de copii

C10

C7 Cazare

Cazare

Biserica Grup social

C2

Servicii

Biserica

C15

Strand

Servicii Strand

Cantina

Cantina Restaurant

Restaurant

Statie pompe

Statie pompe

Servicii administrative publice

Servicii administrative publice Scoala Generala

Lac Grebla

Scoala Generala

Lac Grebla

Microhidrocentrala Grebla

Microhidrocentrala Grebla Camin Varsnici

Camin Varsnici

- artere de circulatie neconforme (fara trotuare si pista velo); - nevalorificare culoare albastre- verzi.

- inaccesibilitate intre cartierele din jurul fostelor zone industriale; - zonele industriale au caracter de limita.

LEGENDA:

LEGENDA:

limita UAT locuinte individuale functiuni publice servicii industrie gospdarie comunala spatiu verde rau, lac carosabil, parcare statie bus existenta cladiri cu valoare istorica abadonate cladiri fara valoare abandonate

limita UAT locuinte individuale functiuni publice servicii industrie gospdarie comunala spatiu verde rau, lac carosabil, parcare statie bus existenta cladiri propuse cladiri existente refunctionalizate

MO BIL ITA TE

PLAN EXISTENT scara 1:6000 2000m AL

100m

300m

500m

1000m

GSPublisherVersion 0.8.100.100

4

U

���r�����

���re

�����i��re

��n��i�ne

����� ��

�r e��je ���

�egr�����

��rgine�

��� ��

���

��n�

��rgine�

��er�i�ii� �ir��ri� ����ii ���er�i��e�����ii ����i��n��i�n��e �����e� �� re����r�n�����ene�

����� ��

�

��n�

��rgine�

����� ��

�

��n�

��rgine�

����� ��

���

�egr�����

��rgine�

����� ��

�

��n�

��rgine�

����� ��

�

��n�

����� ��

�

����� ��

��

��e���i��re ��i��� �e ��i�en�e ����er� �r����e �����e

��

��e��i����ri� e�eni�en�e �����r��e� e����i�ii� �i����i��ne� ����ii �e �e�in�e

��

��e����re �i in����ire �� ������r�� ���e�e���� �e �eg���r� �� �i���� �� �i �� ��r�����ie �gri����� �r�� �re�� ��ine� ����iri�e �e �� in�r�re

��

��rgine�

��re���r�re �e�n

��

��n�

��rgine�

��re���r�re �e�n

��

�

�egr�����

��rgine�

��

��� ��

�

�egr�����

��rgine�

�����r��� �r����e �e �e�n� �ir��ri ���ri�� ����e�� in����riei re�i��

���

���

�egr�����

����i��

����e�� ��e��r

���

��� ��

���

��n�

����i��

����er��r�e� ��en�r� ���er�������gr��ini��

���

C14

N

�r ����ire ��

��� ��

���

��n�

�en�

��� ��

���

��n�

�en�

��� ��

���

�egr�����

������re

��

ECONOMIC -Păstrarea caracterului de oraș productiv prin refuncționalizarea clădirilor industriale; -Introducerea unor funcțiuni noi, care ar putea să ducă la creșterea economiei locale.

���

MO BIL ITA TE

�����i� ����i��n��i�n�� �e��in�� �en�i�n�ri��r ��en�r� �e îngrijire ���r�ni �����i� �e �i� ����������r���rg

���

�����ii ����i��n��i�n��e �� ���� �����r�� ��en�r� �e in��r��re ��ni���i �e ����re

���

IC

0m

100m

300m

500m

1000m

DIU

EC

SO

ON

OM

ME

���

EC

CI

0m

DI

N SO

GSPublisherVersion 0.8.100.100

ME

����ire

SOCIAL -Crearea unor centre de adunare a oamenilor.

-Amenajarea parcurilor și a spațiilor care să încurajeze socializarea;

PLAN EXISTENT scara 1:6000 2000m

ON

CIA

L

OM

IC

GSPublisherVersion 0.8.100.100

5

Sectiuni si profile stradale

Plan spatiu public-privat

Industrie Industrie

Sectiune Marginea existent- 1:300

Industrie Industrie

Industrie

Statie pompe

Industrie

6,979

6,982

Spatiu privat- loc parcare

Locuinta individuala

Carosabil

Spatiu public pietonal

14,018

7,744

Spatiu verde public

Albia raului

11,880

99,200

Spatiu verde public

12,626

Spatiu privat industrial

7,783

Spatiu verde public

6,193

Carosabil

Spatiu verde public

1,966

Spatiu pietonal public

Locuinta individuala

Ocol Sivic

Sectiune Marginea propus- 1:300

C5

Functiuni publice

Servicii- C1

Functiuni publice

Functiuni publice Functiuni publice- C4

Servicii- C3

Functiuni publice Statie pompe

Carosabil

Privat

2,504

4,475

5,685

9,111

2,613

3,591

7,744

11,880

Spatiu public pietonal

Spatiu verde public

Carosabil

Spatiu verde public

Pista velo

Spatiu public pietonal

Albia raului

19,868

Spatiu verde public

5,577

Spatiu public pietonal

Spatiu public pietonal

41,081

8,900

Spatiu public pietonal

26,878

9,522

Spatiu verde public

7,783

6,193

Spatiu verde public

Spatiu verde public

1,966

Spatiu pietonal public

Privat

Sectiune Stavila existent- 1:300

2,993 Spatiu public pietonal

7,769

24,378 Spatiu verde public

Carosabil

Functiuni industriale- abandonat

Functiuni industriale- abandonat

Privat

2,993

7,763

3,005

42,576

Spatiu public pietonal

Carosabil

Spatiu public pietonal

Spatiu privat

69,553

8,986

Zona industriala privata

6,890 Fosta zona industriala, actualmente, teren privat

LEGENDA: limita UAT proprietate privata pers fizice / juridice proprietate UAT Resita domeniu public nivel local domeniu public nivel judetean domeniu public nivel national teren propus spre concesiune GSPublisherVersion 0.8.100.100

Sectiune Stavila propus- 1:300

N

0m

Functiuni publice- C11

100m

300m

500m

1000m

2000m

PLAN EXISTENT scara 1:6000

2,993 Spatiu public pietonal

7,770 Carosabil

9,595 Spatiu verde public

8,033

9,743

7,769

2,999

Spatiu public pietonal

Spatiu verde public

Carosabil

Spatiu public pietonal

42,576 Spatiu public pietonal

Functiuni industriale

Functiuni industriale

56,560 Zona industriala si spatiu public pietonal

2,476

3,538

7,021 Spatiu verde public

8,945

6,890 Spatiu public servicii

Pista velo

7

6

GSPublisherVersion 0.8.100.100

INTERVENȚII

2024

1

Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport public electric + pietonal

$$

2

Restaurarea și refuncționalizarea clădirilor istorice

$$

3 Refuncționalizarea clădirilor industriale din cartierul Marginea

$$$

Amenajarea centrului identitar al 4 cartierului Lend și completare cu servicii

$$

Încurajarea mobilității nemotorizate prin 5 amenajarea malului Bârzavei cu piste velo

$

6 Amenajarea terenurilor sportive în Lend

$

Crearea unui punct de interschimb cu 7 parcare de tip Park & Ride în c. Stavila

$$$

Reabilitarea fostei zone industriale, 8 în clădiri cu funcțiuni economice și servicii

$$$

9 Amenajarea parcării din Marginea

$

2026

2028

Etapizare interventii

2030

6

1

11

2

8b

10

8a

9

3

5

4

7

2

10 Revitalizarea Zonelor verzi din Stavila

$$$

Dezvoltare industrială în cartierul Stavila 11 prin introducerea unor noi industrii ușoare

$$$

LEGENDĂ Functiuni

Drumuri Industrie Servicii Piste velo

Tip de investitie

Costuri

Număr de persoane la care răspunde

Public

$

Mici

Privat

$$

Medii

$$$

Mari

Nr. mic (pentru o subzonă) Nr. mediu (pentru un cartier)

Agrement si sport

Parcare 8

Public + Privat

Nr. mare (pentru intreaga zonă)

Impact asupra creșterii economiei Fără impact Impact minim Impact mediu Impact mare 9

Etapa 2.2- STRATEGIE INTEGRATA DE DEZVOLTARE A ZONEI PERIURBANE RESITA EST

5

Conectivitate prin identitate Conturarea identității locului prin reactivarea zonelor reper și conectarea acestora atât la nivel local cât și regional.

Conectivitatea se realizează la nivelul celor 3 paliere: Macro, Mezzo și Micro.

-MacroConectarea satelor cu centrul orașului Reșița, prin intro dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport public electric ( de care să poată beneficia atât localnicii, cât și turiștii),și trasee turistice off road pe drumuri neamenajate existente.

-MezzoConectarea la nivel mezzo a portnit de la identificarea clădirilor/centrelor comunitare care pot adăposti funcțiuni necesare localnicilor, iar ulterior, funcțiuni de care să poată beneficia și turiștii.Funcțiunile sunt plasate strategic în ambele sate pentru a conecta

-MicroConectarea punctelor de reper prin modernizarea străzilor și dispunerea buzunarelor stradale renaturate, cu rol în conectarea micilor comunități

VIZIUNE MOBILITATE

IDENTITATE

MEDIU

SOCIAL

ECONOMIC

REUTILIZARE ADAPTIVĂ

Refunctionalizarea zonelor nefolosite/folosite impropriu -Parcare P&R (Piata Bisericii Cuptoare)

Refunctionalizare spații publice/clădiri representative - Centru info turisti (Școala Veche din Cuptoare) - Zonă de târg și evenimente (Fâșia verde din satul Secu)

Renaturare spații verzi -Zona centrului nou și Vatra Satului Cuptoare

Spații culturale (de adunare) Centre de creatie -zona de centru din Secu

REZILIENȚA CLIMATICĂ

Mobilitate nemotorizată -piste velo -trasee turistice

Colectare ape pluviale

Buzunare stradale renaturate -Pe strada Vatrei Satului Cuptoare

EFICIENȚA ENERGETICĂ

Transport public electric -care conectează cele 2 sate intre ele dar si cu Resita sau Văliug Trasee turistice -catre Lacul Secu -de-a lungul Vatrei satului Cuptoare

Sat productiv -agricultură și încurajarea agriculturii -grădini comune în Secu și Cuptoare Centru de reeducare dpdv a energiei Verzi – laboratoare în vatra satului Cuptoare Centre comunitare -centrul S. Cuptoare + Scoala Veche -Zona de târg în proximitatea bisericii din Secu

Functiuni economice în clădiri/zone neutilizate -Spații de cazare in clădirile nefolosite din Cuptoare -Zona verde din Secu devine zonă de târg, evenimente și activități Industrie agricolă nepoluantă -grădini comune de fructe/legume

Amenajarea spatiilor verzi

Spații de întâlnire ce folosesc surse de energie regenerabilă

Functiunile introduse să functioneze pe baza energiei verzi

Retea de trasee turistice -in zonele impădurite

Retea de locuri de intalnire -Vatra Satului, Biserica, Centru info turisti, Zona de târg

Funcțiuni economice care să conecteze cele 2 sate + zonele adiacente -Zona de târg din Secu

CONECTIVITATE

Conturarea identității locului prin reactivarea zonelor reper și conectarea acestora atât la nivel local cât și regional.

Conectivitatea se realizează la nivelul celor 3 paliere: Macro, Mezzo și Micro.

1

Chorema PROVOCĂRI • Una dintre marile provocări în contextul celor 2 sate, este reprezentată de redescoperirea și valorificarea identității locului.

• Conectarea celor 2 sate, prin crearea unor locuri comune, pentru unificarea comunităților.

• Identificarea elementelor care ar putea să atragă atât persoane care vor locui temporar în sat, cât și turiști.

• Completarea funcțiunilor existente, cu funcțiuni necesare îmbunătățirii calității vieții.

• Valorificarea peisajului înconjurător.

• Punerea în valoare a clădirilor istorice OPORTUNITĂȚI • Cel mai valoros element pe care aceste sate îl pot avea este cadrul natural în care sunt amplasate satele.

• Clădiri valoroase din punct de vedere istoric • Traseu principal de mobilitate care unește cele 2 sate cu Reșița și Văliug • Trasee care duc către locații turistice • Multe zone publice, pe care se poate intervene pentru a da calitate spațiului

Nuclee sate În urma analizei, am identificat centrele comunitare ale fiecărui sat. Specific cadrului rural, centrele de comunitate se află în jurul bisericii, ca fiind principalul centru de socializare.

Prin proiectul nostru, ne propunem să întărim aceste centre, prin valorificarea lor dar și prin introducerea unor noi centre, menite să îmbunătățească calitatea vieții dar și pentru a atrage comunități noi.

Aceste centre sunt clasificate pe 3 categorii, precum: centre economice, centre sociale și centre turistice. Poziționarea lor este strategică, astfel încât să conecteze cele 2 comunități, prin împărțirea funcțiunilor.

Conectarea acestor centre se realizează prin diferite trasee, fie nemotorizate sau turistice.

TURISM

SOCIAL

ECONOMIC

IDENTITATE

2

3

450

Pd

-refunctionalizare cladiri /spatii valoroase;

0

0 45

000324

Pd 425

DISFUNCȚIONALITĂȚI Disfunctionalitati DISFUNCȚIONALITĂȚI DISFUNCȚIONALITĂȚI

P

! !

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

425

P

45

Pd

400

Poșta Pd

Plan propus Cuptoare 1:150

000324

400

Plan existent Cuptoare 1:150

261500

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

!

P

0

45

P

DJ

-clădiri valoroase istoric abandonate -clădiri valoroase dpdvdpdv istoric abandonate; -zone verzi neglijate.

-zone verzi neglijate -clădiri valoroase dpdv istoric abandonate

Grădiniţa

C2 C1

-zone verzi neglijate -clădiri valoroase dpdv istoric abandonate -zone verzi neglijate

Pd

Biserica Ortodoxă P

582

DJ

582

0

45

Dispensar

Pd

Biserica Ortodoxă

Pensiune Comert

-creare buzunare stradale, divizare profil stradal, renaturare spatii verzi;

Cămin cultural

C3

Pensiune Comert

Cămin cultural

Pd

-lipsă centre sociale amenajate -lipsă centre sociale amenajate; -lipsa unorunor funcțiuni careamenajate ar putea crestecreste -lipsa funcțiuni care ar putea -lipsă centre sociale economia satului. economia satului

P

N LEGENDĂ

0m

100m

300m

500m

Limită UAT Locuinte individuale Functiuni publice Servicii Terenuri agricole Gospodărie comunală Zone verzi Pădure Carosabil, parcare Statie bus

1000m

2000m

N

-lipsa unor funcțiuni care ar putea creste -lipsă centre sociale amenajate economia satului -lipsa unor funcțiuni care ar putea creste economia satului

000224

000224

Pd

LEGENDĂ

0m

Functiuni publice

Bus turistic

Servicii

Statie velo

Terenuri agricole

Zone renaturate

Gospodărie comunală Zone verzi Pădure Carosabil, parcare Statie bus

300m

ϭ

Limită UAT Locuinte individuale

500m

Eƌ

^ƵƉƌĂĨĂƚĂ

ϯϲϰ ŵƉ

Functiuni publice Servicii Terenuri agricole Gospodărie comunală Zone verzi Pădure Carosabil, parcare Statie bus

>ŽĐĂůŝnjĂƌĞ

ƵƉƚŽĂƌĞ

-introducere functiuni de servicii care aduc impreuna comunitatea.

Pista velo Autobuz

100m

^ƉĂƚŝƵͬĐůĂĚŝƌĞ

LEGENDĂ Limită UAT Locuinte individuale

P

Ϯ

ϭ ŚĂ

ƵƉƚŽĂƌĞ

ϯ

-artere de circulație neconforme -nevalorificarea peisajului natural -artere de circulație neconforme -artere de circulație peisajului neconforme; -nevalorificarea natural -nevaloricarea peisajului natural.

-artere de circulație neconforme -nevalorificarea peisajului natural

ϴϬϬ ŵƉ

ƵƉƚŽĂƌĞ

ϰ

GSPublisherVersion 0.13.100.100

ϰϲϬϬ ŵƉ

^ĞĐƵ

1000m

&ƵŶĐƚŝƵŶĞ

ĞŶƚƌƵ ĚĞ ŝŶĨŽƌŵĂƌĞ ƚƵƌŝƐƚŝĐĂ͕ ƐƉĂƚŝŝ ŵƵůƚŝĨƵŶĐƚŝŽŶĂůĞ͕ ĐĂŵĞƌĞ ĚĞ ĐĂnjĂƌĞ ƉĞŶƚƌƵ ǀŝnjŝƚĂƚŽƌŝͬ ƌĞnjŝĚĞŶƚĞ ĂƌƚŝƐƚŝ sĂƚƌĂ ƐĂƚƵůƵŝͲ ŵƵnjĞƵ ŝŶ ĂĞƌ ůŝďĞƌ͕ ĐĞŶƚƌƵ ĚĞ ĞĚƵĐĂƌĞ ĂƌŚŝƚĞĐƚƵƌĂůĂ͕ ƉƵŶĐƚĞ ĚĞ ǀĂŶnjĂƌĞ ĂůŝŵĞŶƚĞͲ ƐĞƌǀŝĐŝŝн njŽŶĂ ĐƵ ĨƵŶĐƚŝƵŶŝ ƉƵďůŝĐĞ ĞŶƚƌƵů ĚĞ ůĂ ŶŝǀĞůƵů ƐĂƚĞůŽƌ͕ ŶŽĚ ƉƌŝŶĐŝƉĂů ĐŝƌĐƵůĂƚŝĞ͕ ƉĂƌĐ͕ ƐƚĂƚŝĞ ĂƵƚŽďƵnjн ǀĞůŽ ĞŶƚƌƵů ƐĂƚƵůƵŝ͕ ƉŝĂƚĂ ĂŐƌŽĂůŝŵĞŶƚĂƌĂ͕ ƉĂƌĐƵƌŝ

2000m

LEGENDĂ Pista velo

Limită UAT Locuinte individuale

Autobuz

Functiuni publice

Bus turistic

Servicii

Statie velo

Terenuri agricole

Zone renaturate

Gospodărie comunală Zone verzi Pădure Carosabil, parcare Statie bus

GSPublisherVersion 0.12.100.100

4

5

Plan existent Secu 1:150

Plan propus Secu 1:150

Depozite

Depozite

DISFUNCȚIONALITĂȚI

-refunctionalizare cladiri si spatii istorice/ valoroase

50 0

50

Disfunctionalitati DISFUNCȚIONALITĂȚI

0

DISFUNCȚIONALITĂȚI

Canton TMK

450

47

000424

000424

Canton TMK

5

47

450

-introducere functiuni de servicii care aduc impreuna comunitatea;

5

Pd

Pd

P+ 2 P+

525

2 525

P+ 2 P+

0 50

Pd

P

Depozite parc auto

Magaxin Mixt

-clădiri valoroase dpdvdpdv istoric abandonate; -clădiri valoroase istoric abandonate -zone verzi neglijate.

-zone verzi neglijate

-clădiri valoroase dpdv istoric abandonate -zone verzi neglijate -clădiri valoroase dpdv istoric abandonate -zone verzi neglijate

Intrare mină părăsită

Biserica ortodoxa

Pd

P

Depozite parc auto

C4

Magaxin Mixt

Intrare mină părăsită

40

0

Biserica ortodoxa

Pd

Pd

0 50

2

Pd

Pd

-creare buzunare stradale, divizare profil stradal . renaturarea spatiilor verzi;

Scoala Cămin cultural

Scoala Cămin cultural Dispensar

-lipsă centre sociale amenajate -lipsă centre sociale amenajate; -lipsa unor funcțiuni careamenajate ar putea creste -lipsa unor funcțiuni care ar putea creste -lipsă centre sociale economia satului. economia satului

45

0

N

P

N

-lipsa unor funcțiuni care ar putea creste -lipsă centre sociale amenajate economia satului -lipsa unor funcțiuni care ar putea creste economia satului

0

Poșta

45

Dispensar

P

LEGENDĂ

0m

100m

300m

Limită UAT Locuinte individuale

500m

Functiuni publice Servicii Terenuri agricole Gospodărie comunală Zone verzi Pădure Carosabil, parcare Statie bus

LEGENDĂ

0m

100m

300m

500m

Limită UAT Locuinte individuale Functiuni publice Servicii Terenuri agricole Gospodărie comunală Zone verzi Pădure Carosabil, parcare Statie bus

LEGENDĂ

1000m

2000m

Pista velo

Limită UAT Locuinte individuale

Autobuz

Functiuni publice

Bus turistic

Servicii

Statie velo

Terenuri agricole Gospodărie comunală Zone verzi Pădure Carosabil, parcare Statie bus

Zone renaturate

^ƉĂƚŝƵͬĐůĂĚŝƌĞ

-introducere functiuni de servicii care aduc impreuna comunitatea;

ϭ

Ϯ

Eƌ

^ƵƉƌĂĨĂƚĂ

ϯϲϰ ŵƉ

ϭ ŚĂ

>ŽĐĂůŝnjĂƌĞ

ƵƉƚŽĂƌĞ

ƵƉƚŽĂƌĞ

-artere de circulație neconforme -nevalorificarea peisajului natural -artere de circulație neconforme -artere de circulațiepeisajului neconforme; -nevalorificarea natural -nevaloricarea peisajuluineconforme natural.

-artere de circulație -nevalorificarea peisajului natural

ϯ

ϴϬϬ ŵƉ

ƵƉƚŽĂƌĞ

ϰ

ϰϲϬϬ ŵƉ

^ĞĐƵ

GSPublisherVersion 0.13.100.100

&ƵŶĐƚŝƵŶĞ

ĞŶƚƌƵ ĚĞ ŝŶĨŽƌŵĂƌĞ ƚƵƌŝƐƚŝĐĂ͕ ƐƉĂƚŝŝ ŵƵůƚŝĨƵŶĐƚŝŽŶĂůĞ͕ ĐĂŵĞƌĞ ĚĞ ĐĂnjĂƌĞ ƉĞŶƚƌƵ ǀŝnjŝƚĂƚŽƌŝͬ ƌĞnjŝĚĞŶƚĞ ĂƌƚŝƐƚŝ sĂƚƌĂ ƐĂƚƵůƵŝͲ ŵƵnjĞƵ ŝŶ ĂĞƌ ůŝďĞƌ͕ ĐĞŶƚƌƵ ĚĞ ĞĚƵĐĂƌĞ ĂƌŚŝƚĞĐƚƵƌĂůĂ͕ ƉƵŶĐƚĞ ĚĞ ǀĂŶnjĂƌĞ ĂůŝŵĞŶƚĞͲ ƐĞƌǀŝĐŝŝн njŽŶĂ ĐƵ ĨƵŶĐƚŝƵŶŝ ƉƵďůŝĐĞ ĞŶƚƌƵů ĚĞ ůĂ ŶŝǀĞůƵů ƐĂƚĞůŽƌ͕ ŶŽĚ ƉƌŝŶĐŝƉĂů ĐŝƌĐƵůĂƚŝĞ͕ ƉĂƌĐ͕ ƐƚĂƚŝĞ ĂƵƚŽďƵnjн ǀĞůŽ ĞŶƚƌƵů ƐĂƚƵůƵŝ͕ ƉŝĂƚĂ ĂŐƌŽĂůŝŵĞŶƚĂƌĂ͕ ƉĂƌĐƵƌŝ

1000m

LEGENDĂ

2000m

Pista velo

Limită UAT Locuinte individuale

Autobuz

Functiuni publice

Bus turistic

Servicii

Statie velo

Terenuri agricole

Zone renaturate

Gospodărie comunală Zone verzi Pădure Carosabil, parcare Statie bus

GSPublisherVersion 0.12.100.100

6

7

Plan public- privat sate

Sectiuni existent- propus sate- 1:300 Sectiune Centru Nou Cuptoare- propus- 1:300

Sectiune Vatra Veche existent - 1:300

Servicii

Privat

Privat Privat

1,400

4,671

5,727

3,454

Spatiu public pietonal

Drum rutier si pietonal

Spatiu verde public

Drum rutier si pietonal

20,140

8,466

2,274

Parcare+ statie autobuz

Drum rutier

Drum public pietonal

6,354

8,397

Spatiu verde public

Drum rutier si pietonal

4,948

11,426 Spatiu privat

Sectiune Vatra Veche propus - 1:300

Sectiune Centru Nou Cuptoare- existent- 1:300

Servicii

Privat

Privat

6,354

10,892

Spatiu verde public 1,400

4,239

Spatiu public pietonal

Drum rutier si pietonal

11,764

16,419

Spatiu public pietonal

Spatiu verde public

2,421

7,613

2,274

Pista velo

Drum rutier

Spatiu public pietonal

Drum rutier si pietonal

13,880 Spatiu verde public

Sectiune piata bisericii Secu- existent- 1:300

Privat

4,284

Mina

2,564 Spatiu public pietonal

6,117 Spatiu verde public

8,397

5,180

Drum rutier si pietonal

Spatiu verde public

3,631

36,873

8,397

26,310

Spatiu verde public

Drum rutier si pietonal

Spatiu verde public

Sectiune piata bisericii Secu- propus- 1:300

Privat

GSPublisherVersion 0.7.100.100

8

9

Etapa 3- REGULAMENT DE INTERVENTIE

5

Etapa 3.1- REGULAMENT DE DENSIFICARE / RESTRUCTURARE A CARTIERELOR MARGINEA, STAVILA, LEND

5

Etapa 3- detaliere cvartal

FUNCTIUNI CULTURALE

DENSITATE RIDICATA

SPATIU VERDE AMENAJAT

TRANSPORT COMUN

PRINCIPII / REGULI - CENTRU SOCIAL GSPublisherVersion 0.7.100.100

SIGURANTA SI ACCESIBILITATE

Profil stradal 1

Profil stradal 2

e agricol renuri Către te

P Profil stradal 3

6.00

3 3

2 2

1 1

Servicii ZONĂ ADMISĂ PENTRU CONSTRUIRE

P ACTIVITĂȚI SPORTIVE DE EXTERIOR

ACTIVITĂȚI SPORTIVE DE INTERIOR

ACCES LA TRASPORT ÎN COMUN

AMENAJAREA MALULUI

LOCURI DE PARCARE

DENSITATE REDUSĂ DE SPATII CAZARE (EXISTENTE)

PRINCIPII / REGULI - CENTRU DE AGREMENT GSPublisherVersion 0.6.100.100

ACCESIBILITATE

Industrie

Industrie Industrie

6,979

Căt re t agr erenur icol e i

6,982

Spatiu privat- loc parcare

Locuinta individuala

Carosabil

Spatiu public pietonal

14,018

7,744

Spatiu verde public

Albia raului

11,880

Existent

99,200

Spatiu verde public

12,626

Spatiu privat industrial

Industrie

7,783

Spatiu verde public

6,193

Carosabil

1,966

Spatiu verde public

Spatiu pietonal public

Locuinta individuala

Industrie

Industrie

6,979

6,982

Spatiu privat- loc parcare

Locuinta individuala

Carosabil

Spatiu public pietonal

14,018

7,744

Spatiu verde public

Albia raului

11,880

99,200

Spatiu verde public

12,626

Spatiu privat industrial

7,783

Spatiu verde public

6,193

Carosabil

Functiuni publice

1,966

Spatiu verde public

Spatiu pietonal public

Locuinta individuala

Profil stradal- Strada Valiugului

Functiuni publice

Propus

Profil stradal 1 Functiuni publice Functiuni publice

Servicii

Functiuni publice Functiuni publice

Functiuni publice Privat

2,504

4,475

5,685

9,111

2,613

3,591

7,744

Spatiu public pietonal

Spatiu verde public

Carosabil

Spatiu verde public

Pista velo

Spatiu public pietonal

Albia raului

11,880

Spatiu verde public

Carosabil 19,868

5,577

Spatiu public pietonal

Spatiu public pietonal

41,081

8,900

Spatiu public pietonal

26,878

9,522

6,979

Spatiu verde public

Spatiu privat- loc parcare

Locuinta individuala

7,783

Spatiu verde public 6,982

Carosabil

6,193

14,018 Spatiu public pietonal

1,966

Spatiu verde public

Spatiu pietonal public

Spatiu verde public

Privat

7,744

Albia raului

11,880

Spatiu verde public

Existent

Functiuni publice Functiuni publice

Servicii

Functiuni publice 2

Profil stradal 2 2

Carosabil

50

Privat

2,504

4,475

5,685

9,111

2,613

3,591

7,744

Spatiu public pietonal

Spatiu verde public

Carosabil

Spatiu verde public

Pista velo

Spatiu public pietonal

Albia raului

11,880

Spatiu verde public

19,868

5,577

Spatiu public pietonal

Spatiu public pietonal

41,081

8,900

Spatiu public pietonal

26,878

9,522

Spatiu verde public

7,783

6,193

Spatiu verde public

6,979

6,982

Spatiu privat- loc parcare

Locuinta individuala

1,966

Spatiu verde public

Carosabil

Spatiu public pietonal

Spatiu pietonal public

Privat

14,018

7,744

Spatiu verde public

Albia raului

11,880

Spatiu verde public

F

Profil stradal- Strada Primaverii

F

Propus

F

F

F

2,504

4,475

5,685

9,111

2,613

3,591

7,744

Spatiu public pietonal

Spatiu verde public

Carosabil

Spatiu verde public

Pista velo

Spatiu public pietonal

Albia raului

11,880

1

Privat

F

Spatiu verde public

1

F

P

GSPublisherVersion 0.8.100.100

F

P

Zone maxime construite

Organizare in plan pavilionara, pentru a pastra caracterul zonei + integrare mai buna in peisaj

Privat

2,504

4,475

5,685

9,111

2,613

3,591

7,744

Spatiu public pietonal

Spatiu verde public

Carosabil

Spatiu verde public

Pista velo

Spatiu public pietonal

Albia raului

Cladiri existente GSPublisherVersion 0.8.100.100

Zone minerale maxime

Traseu camioane, acces depozitare marfa Traseu pietonal GSPublisherVersion 0.8.100.100

ZONĂ ADMISĂ PENTRU CONSTRUIRE

FUNCȚIUNI ACTIVITĂȚI SPORTIVE DE INTERIOR

AMENAJAREA MALULUI

ACTIVITĂȚI SPORTIVE DE EXTERIOR

ACCES LA TRASPORT ÎN COMUN

DENSITATE REDUSĂ DE SPATII CAZARE (EXISTENTE)

P

ACCESIBILITATE ACCESIBILITATE

GSPublisherVersion 0.8.100.100

LOCURI DE PARCARE

Import/ export/ marfa

GSPublisherVersion 0.6.100.100

GSPublisherVersion 0.6.100.100

functiuni culturale

servicii

Industrial garden Marginea

industrie

piatete/ spatii verzi publice

11,880

Spatiu verde public

Zone maxime construite

35% industrie

Cladiri existente

30% servicii

20% spatiu verde

15% spatiu mineral

Zone minerale maxime

Traseu camioane, acces depozitare marfa Traseu pietonal 35% industrie

30% servicii

20% spatiu verde

15% spatiu mineral

Cantina

Import/ export/ marfa GSPublisherVersion 0.6.100.100 0.7.100.100

functiuni culturale

servicii

Industrial garden Marginea

industrie

piatete/ spatii verzi publice

Etapa 3- detaliere cladire

Etapa 3.2- REGULAMENT DE INTERVENTIE IN SPATIUL PUBLIC DIN MEDIUL RURAL

5

Etapa 3- tipologii de spatii in mediul rural

Spatii publice pe care intervenim

P

CONFORMARE SPATIALA

CONFORMARE SPATIALA

Piateta - Spatiu public cu functiuni mixte (targ, ateliere, centre de creatie, spatiu de evenimente) -forma lenticulara, avand ca punct axial -Biserica -organizarea in plan - organica

-Curtea bisericii - loc de intalnire, socializare (Biserica = cladire cu incarcatura istorica) -forma rectangulara -este necesara o zona minerala, pentru extinderea evenimentelor in exterior

4 600 mp

P Pd

P

zona minerala

Servicii

Targ-evenimente -ateliere creative

Zona verde

Parc -s -tim ocializa p lib re er

LIMITE LIMITE -fara o delimitare clara dintre public si privat -limitele fizice vor fi insasi fatadele cladirilor si raul, separand zona de trecere de cea de expunere, insa va fi posibila relationarea vizuala -in cazul posibilelor constructii amplasate pe teren, limita va fi una transparenta, cu deschidere catre exterior

-limite transparente, care permit relatia vizuala, si care te invita catre interior

SUPRAFATA DE CALCARE

SUPRAFATA DE CALCARE

Materialitate - materiale naturale -piatra cubica, specifica zonei -pe teritoriul piatetei, se va circula doar pietonal -trasee neregulate

Materialitate - materiale naturale -piatra cubica, specifica zonei

Zona verde

zona minerala

Raport zone minerale-verzi

Raport zone minerale-verzi

ELEMENTE VEGETALE/MOBILIER URBAN

ELEMENTE VEGETALE/MOBILIER URBAN P

4 600 mp

Amenajarea Umbrirea strazilor renaturarea si creare locuri de pauza malului

Creare locuri de intalnire

Locuri de socializare

Panouri informative

P

Spatii publice pe care intervenim

Spatii publice pe care intervenim

1.

Centrul nou Cuptoare

2.

CONFORMARE SPATIALA

Vatra satului Cuptoare

CONFORMARE SPATIALA

zona renaturate cu arbori

-nod principal de circulatie cu statii de autobuz si statie velo, spatii verzi si banci; -spatiu bicentric de forma biconcava avand ca element dominant biserica satului; -organizare in plan- organica.

pista velo

-vatra satului are o forma liniara cu gospodarii tip cu latura scurta la strada, spatiu verde generos intre fatade si drum iar pe alocuril pe parcelele libere se formeaza vuzunare stradale;

buzunare stradale cu functiuni publice- zone expo, targ, centru consiliere gospodarie dpvd arhitectural

zona verde

1000 mp

pavare drum

Statii autobux, statii velo, locuri de stat, alei pietonale

zona verde

pavare drum

zona renaturate cu arbori

buzunare stradale cu functiuni publice- zone expo, targ, centru consiliere gospodarie dpvd arhitectural

spatii verzi, renaturare zona

pavare drum

Sectiune Centru Nou Cuptoare- propus- 1:300

LIMITE

Sectiune Vatra Veche existent - 1:300

LIMITE

- nu exista o trecere clara de la public la privat, astfel incat limitele sunt fatadele cladirilor ce marginesc centrul; -in cazul constructiilor noi ce pot aparea, vor avea o limita transparenta cu deschidere catre exterior; iar spatiile publice pietonale vor fi create in proximitatea cladirilor, fiind delimitate de drumurile rutiere cu acces pietonal; -parcarea in acest spatiu este interzisa;

Servicii

Privat

1,400

4,671

5,727

3,454

Spatiu public pietonal

Drum rutier si pietonal

Spatiu verde public

Drum rutier si pietonal

20,140

8,466

2,274

Parcare+ statie autobuz

Drum rutier

Drum public pietonal

-nu exista o limita clara intre public si privat; -fatadele gospodariilor devin limite ,ocazional pe parcelele lipsa apar buzunare stradale;

Privat

Privat

6,354

8,397

Spatiu verde public

Drum rutier si pietonal

4,948

11,426 Spatiu privat

C3

C3

SUPRAFATA DE CALCARE

drum rutier spatiu pietonal

ELEMENTE VEGETALE/ MOBILIER URBAN

pista velo spatiu verde renaturare front stradal

Sectiune Centru Nou Cuptoare- existent- 1:300

-mobilarea cu statie de autobuz si velo, conforme dpvd al sigurantei pietonilor cu zone restrictionate circulatiei autor

-renaturarea pentru a oferi umbra si facilitarea accesibilitatii intre drumurile la cote diferite prin dispunerea scarilor/ gradenelor care pot deveni locuri de stat.

Sectiune Centru Nou Cuptoare- propus- 1:300

SUPRAFATA DE CALCARE Sectiune Vatra Veche propus - 1:300

-spatiul va fi impartit radial de la centru la cladirile din jur: de la spatiu rutier, la spatiu mineral pietonal, la spatiu verde.

-la drumuri si spatii minerale pietonale ne propunem sa folosim piatra cubica.

Sectiune Vatra Veche existent - 1:300

Servicii

Servicii

Privat Privat

Privat Privat

1,400

4,671

5,727

3,454

Spatiu public pietonal

Drum rutier si pietonal

Spatiu verde public

Drum rutier si pietonal

20,140

8,466

2,274

Parcare+ statie autobuz

Drum rutier

Drum public pietonal

Privat

6,354

8,397

Spatiu verde public

Drum rutier si pietonal

4,948

11,426 Spatiu privat

6,354 Spatiu verde public 1,400 Spatiu public pietonal

4,239

11,764 Spatiu public pietonal

Drum rutier si pietonal

16,419 Spatiu verde public

2,421

7,613

2,274

Pista velo

Drum rutier

Spatiu public pietonal

Sectiune Vatra Veche propus - 1:300 Sectiune Centru Nou Cuptoare- existent- 1:300

Servicii

GSPublisherVersion 0.12.100.100

Privat

Privat

6,354 Spatiu verde public

GSPublisherVersion 0.12.100.100

1,400

4,239

Spatiu public pietonal

Drum rutier si pietonal

11,764 Spatiu public pietonal

16,419 Spatiu verde public

2,421

7,613

2,274

Pista velo

Drum rutier

Spatiu public pietonal

10,892 Drum rutier si pietonal

13,880 Spatiu verde public

10,892 Drum rutier si pietonal

13,880 Spatiu verde public

-drumul este inaccesibil pentru participantii la traficul usor ( bicicleta etc); -se propune dispunerea unei piste de biciclete si a amenajarea suprafetei drumului cu piatra cubica pentru a intari caracterul de promenada rurala; -spatiile verzi generoase de altfel, vor fi renaturate cu arbori.

ELEMENTE VEGETALE/ MOBILIER URBAN -strada va fi renaturata cu arbori ; -se vor dispune panouri informative legate de istoria satului; -in buzunarele stradale se vor dispune locuri de stat si locuri de vanzare produse cu specific local;

Etapa 4- DETALIERE

5

Etapa 4.1- PROIECT DE ARHITECTURA

5

Zone maxime construite extindere pentru eventimente 35% industrie

Cladiri existente

30% servicii

20% spatiu verde

15% spatiu mineral

supanta

Zone minerale maxime

zona primire imbuteliere productie

Traseu camioane, acces depozitare marfa

Industrie

Traseu pietonal 99,200

12,626

Spatiu privat industrial

7,783

Spatiu verde public

Carosabil

6,193

Spatiu verde public

1,966

Spatiu pietonal public

spatii deservite

Locuinta individuala

administratie depozitare

depozitare

Industrie

99,200

12,626

Spatiu privat industrial

7,783

Spatiu verde public

nctiuni publice

Carosabil

6,193

Spatiu verde public

1,966

Spatiu pietonal public

Locuinta individuala

Servicii

Carosabil 41,081

8,900

Spatiu public pietonal

26,878

9,522

Spatiu verde public

nctiuni publice

7,783

Spatiu verde public

6,193

Spatiu verde public

1,966

Spatiu pietonal public

Privat

Servicii

Carosabil 41,081

8,900

Spatiu public pietonal

26,878

9,522

Spatiu verde public

Spatiu verde public

7,783

6,193

Spatiu verde public

1,966

Spatiu pietonal public

Privat

ha la ind us tria la tip ica

ntina ha la ind us tria la tip ica

Import/ export/ marfa GSPublisherVersion 0.4.100.100

functiuni culturale

servicii

Industrial garden Marginea

industrie

piatete/ spatii verzi publice GSPublisherVersion 0.3.100.100

ha la ind us tria la tip ica sti cla

sti cla

ha la ind us tria la tip ica

ha la ind us tria la tip ica

RESTAURANT regim h: ERAJ BIBLIOTECA regim de inaltime: PARTER hala industriala metalica cladire abandonata regim de inaltime: parter

RESTAURANT regim h: PARTER

anexa abandonata regim de inaltime: parter

S2

anexa abandonata regim de inaltime: parter

anexa abandonata regim de inaltime: parter

structura metalica degradata PIATA AGRO-ALIMENTARA regim de inaltime: PARTER

hala industriala metalica cladire abandonata regim de inaltime: parter

hala industriala metalica cladire abandonata regim de inaltime: parter + 2 etaje hala industriala metalica cladire abandonata regim de inaltime: parter

hala industriala metalica cladire abandonata regim de inaltime: parter

hala industriala metalica cladire abandonata regim de inaltime: parter

FABRICA DE BERE regim de inaltime: PARTER

anexa abandonata regim de inaltime: parter

GSPublisherVersion 0.4.100.100

1m

5m

10m

20m

50m

80m

100m

PLAN SITUATIE EXISTENT scara 1:500

N

N

anexa abandonata regim de inaltime: parter

GSPublisherVersion 0.3.100.100

1m

5m

10m

20m

50m

80m

100m

PLAN SITUATIE PROPUS scara 1:500

C

A

B

C

D

E

F

G

H

I

J

K

L

M

N

O

49,19 10

3,50

3,50

3,50

3,50

3,50 1,625

piata organizare evenimente

13,995

3,50

3,50

3,50

3,50

3,50

3,50

95

3,50

28,19

pasarela A: 167,91 m2

6,905

27,90

1

20

2,00

7,025

20

spatii verzi cu locuri de stat

17,00 17,20 20

17,20 17,00

11,685

spatii verzi cu locuri de stat

3,50

20

10

1

hala industriala metalica cladire abandonata regim de inlatime: parter + 2 etaje

3,50 3,685 terasa A: 12,26 m2

1,50 2,10

10

14,19

F

G

H

I

J

K

L

M

N

2

O

49,20 3,50

3,50

3,50

3,50

3,50

3,50

3,50

3,50

3,50

3,50

7,025

3,50

3,50

3,50

34,805

19

1

20

A

B

1m

C

5m

3,50

3,50

28,195

6,81

13,805

20

95

10

6,81

D

C

3,50 7,845

N

3,50

10

3,50 2,00 3,00

20

3,50 4,35

14,19

10m

3,50

3,50

3,50

3,50

49,19

E

PLAN SUPANTA scara 1:200

28,19

F

G

H

I

3,50

3,50

J

3,50

K

L

3,50

M

3,50

10

E

A

D

20

C

B 10

B

B

20

1

10

10

C

spatiu exterior-interior acces principal A fabrica de bere

birou conducere A: 31,95 m2

4,915

loc extindere berarie

Proiectul Fabricii de Bere din Resita isi propune sa sparga paradigma fabricilor tipice si sa vina cu un concept contemporan - un mixt intre productia de bere si deschiderea sa pentru vizita sau evenimente.

Atat formal cat si functional, fabrica relationeaza cu piata centrala a zonei si isi doreste sa poata fi inegrata intr-o economie circulara a zonei.

In zilele de festival sau targ, fabrica de bere isi deschide limitele spre zona publica punand la dispozitie activitati de cunoastere si intelegere a procesului de fabricatie a berii dar si a degustarii.

In zilele cotidiene, fabrica pune accent pe productie dar lasa permis accesul vizitatorilor.

Vizitele in fabrica se petrec combiante cu degustari, cu explicatii ale proceselor dar si cu o plimbare in supanta halei pentru a permite observarea tuturor silozurilor si a masinariilor. Punctul culminant al vizitei este terasa spre piata de unde se poate observa intreaga zona industriala reutilizata a Resitei.

2

10

N

O

20m

50m

zona bar A: 31,72 m2

zona primire A: 65,27 m2

GS F A: 8,55 m2

5,035

5,035

5,035

4,555

2,50

2,50

3,50

3,50

3,50

6,00

15

depozitare prima A: 40,72 m2

3,35

vestiare F A: 11,57 m2

B

3,50

B

3,50

C

D

345

7,345

6,81 3,50

3,50

3,50

3,00 2,50 3,50

3,50 49,20

E

F

G

H

I

50

J

3,00 2,50 3,50

14,35 3,50

K

3,50

L

PLAN PARTER scara 1:200 3,50

M

3,50

N

10

20

3,50

3,00 2,50 3,50

A

9,53

C

1,00 2,10

A

2,50

20 4,915

depozitare final A: 95,98 m2

vestiare M A: 11,57 m2

20 32 10

acces personal

hol acces A: 3,84 m2

hol acces A: 3,84 m2 10

2

zona productie A: 287,41 m2

2,975

4,46

17,20 17,00

B

16,80

GS A: 3,22 m2

GS M A: 15,96 m2

17,00 17,20

20

zona umplere A: 221,19 m2

2

10

SECTIUNE LONGITUDINALA B scara 1:200

SECTIUNE TRANSVERSALA C scara 1:200

O

5,035

vegetatie densa

2,50

2,50

3,50

3,50

6,085

7,645

7,645

incarcare marfa

promenada pe malul raului

1m GSPublisherVersion 0.4.100.100

5m

10m

20m

50m

Ra ul Ba rz av a

N

platforma distributie marfa SECTIUNE TRANSVERSALA A scara 1:200

GSPublisherVersion 0.4.100.100

5,035 6,00

5,035 6,00

5,035

FATADA NORD scara 1:200

GSPublisherVersion 0.4.100.100

FATADA EST scara 1:200

6,00

6,00

5,035

FATADA SUD scara 1:200

FATADA VEST scara 1:200

N Ateliere/ productie Zonă de expunere

LEGENDĂ

Clădiri Drum cu acces auto Curs de apă Spațiu verde Limită sit de intervenție 0

GSPublisherVersion 0.3.100.100

10

30

60

100

S2

Plan parter 1:100

A

A

B

C

D

E

F

G

G

19.736 2.433 1.200

2.141 1.200

1.521

2.401 1.200

0.614

2.289 1.200

2.390

1.696

1.200

0.614

3.411 1.200

2.827

1.905

1.252

0.528

1.200

1.313

1

0.900

0.414

4.307

0.900

0.806

0.586

1

0.592

H

I

J

K

L

L

L

M

N

P

A

Q

Q

44.933 4.516 2.289

2.398

2.286

2.824 2.265

0.900

3.533

4.102

1.248

1.997

0.566

2.346

1.200

1.696

2.346

1.200

0.614

2.446

1.200

5.083

2.361

1.799

R

Usa aprovizionare 0.500

S 1.268

1.696

2.643

T 1.267

0.500

4.740

T 1.247

U

1.807

2.365

1.200

0.555

2.454

Q 1.259

1.267

2.415

3

1.289

0.900

3

1.391

1.223

0.900

0.900

0.414

10.500

1.531

7.785 3.332

0.900 0.414

0.926

5 0.990

5 0.964 1.089

G.S. S: 10 mp P: parchet

Amfiteatru situat la cota 3.75 Birou director S: 17 mp P: parchet

G.S. S: 10 mp P: parchet

Luminator

Brutarie/Patiserie/Cofetarie S: 214 mp P: parchet

0.900

6

0.414

0.900

0.400

1.374

1.173

0.900 1.374

6

S1

Gradene lemn

0.414

0.900

0.400

Sala de conferinte S: 19 mp P: parchet

G.S. S: 10 mp P: parchet

1.089

G.S. S: 10 mp P: parchet

Amfiteatru situat la cota 3.75

2.700

Luminator Spatiu showroom S: 195 mp P: parchet

16.806

Camera frigorifica S: 7 mp P: parchet

0.900

7.358

S1

Depozitare S: 7 mp P: parchet

2.700

Intrare principala

Spatiu multifunctional/ spatiu birouri S: 335 mp P: parchet

Depozitare S: 7 mp P: parchet

0.414

Depozitare S: 7 mp P: parchet

Cota 0

0.900

Piata turnului S: 370 mp P: pavaj piatra cubica

0.900

0.414

0.900

Bucatarie

1.316

8.156

1.746

0.900

Spatiu coworking/librarie/ coffee shop/ spatiu multifunctional/expozitii/ temporare in cadrul muzeului industriei; S: 456 mp P: parchet

4

4 2.070

2.273

2.346

2.446

7.259

1.200

2.361 0.572

1.799

1.242

2.643

3.837

2.382 1.200

0.614

1.200

2.357 1.696

1.200

2.365 0.614

1.200

2.454 1.807

1.200

2.415 0.614

1.200

0.567

0.700

0.900

27.924

0.900 1.430

2

N

P

A

Q

Q

R

S

T

T

U

Q

4.528

0.414

M

2 2.326 1.224

A

1.200

2.141 1.520

B

1.200

2.401 0.614

C

1.200

2.314 1.696

D

1.288

2.365 0.527

E

1.200

2.488 1.906

F

2.501 1.252

0.540

G

1.200

3.658 3.108

36.745

2.289 1.265

G

0.549

H

1.200

4.684 1.696

I

1.200

0.614

J

2.265 1.200

1.521

K

1.245

4.102 0.547

L

1.200

2.961

L

L

S2

A

2.433 0.556

Legenda Propus

Zona de deasupra amfiteatrului

Cota +3.16

N

Piata, spatiu evenimente exterioare S: 1730 mp P: pavaj dale de piatra

Zona de lectura S: 81 mp P: parchet

Existent 1m

5m

10m

20m

50m

80m

100m

Concept Ansamblul industrial din care face parte cladirea a fost construit in 1920, in cartierul ce va deveni Marginea.

Conceptul este de a reactiva centrele fiecarui cartier in parte, in acest caz am dorit reactivarea centrului Marginea prin reabilitarea celei mai vechi cladiri inca existente pe sit.

Randari exterior

Ansamblul este format din 4 corpuri in 2 ape, cu 2 luminatoare si un cos de fum de 25m. Cladirile au planimetrie libera, avand o serie de grinzi cu zabrele dispuse pe contrafortii de zidarie incorporati in peretii portanti perimetrali. Functional vorbind, fiecare corp va avea propria lui functiune.

Aceasta cladire este nucleul ansamblului, astfel incat devine un adevarat centru cultural la nivelul zonei. La nivel conceptual, aceasta cladire este tratata ca un monument in mijlocul unei piatete, dar fara sa incurce deplasarea facila intre celelalte parti componente ale sitului.

Randari exterior

Axe principale de circulatie Anexe eliminate Piatete create GSPublisherVersion 0.4.100.100

Principalele functiuni ale cladirilor sunt: spatiu multifunctional,cafenea, librarie, spatiu showroom, spatiu de birouri, cofetarie, brutarie, patiserie. Functiunile au fost alese in functie de complementaritatea cu alura de hala industriala a cladirii si pentru a atrage cat mai multe categorii de oameni.

La nivel de mobilare ,elementele principale sunt cele 2 gradene, rafturile cu carti care sunt dispuse in asa fel incat sa formeze spatii, pervazurile geamurilor care devin banci.

1.Situatie existenta

2.Eliminare anexe

3.Amenajare alei si piatete+ creare goluri in fatada sudica

Fatada vestica

1920

2023

Fatada vestica

2024 GSPublisherVersion 0.85.100.100 GSPublisherVersion 0.4.100.100

Fatada sudica- intrarea principala

Zona supanta deasupra amfiteatrului.

Intrarea principala

GSPublisherVersion 0.85.100.100

Sectiuni si fatade +11.06 +11.06

+9.12

+9.12 +9.12

+6.39

+5.00

+5.00

+4.26

+4.26

+5.00

+4.26 +3.16

+0.60

+0.55 +0.55

Fatada sudica- 1:200

Sectiune transversala 1:200

Fatada nordica- 1:200

+11.06

+9.12

+7.66

+6.37

+5.00

+4.26

+0.55

Fatada vestica-similara cu cea estica 1:200

+9.12

+6.39

+5.00

+4.26

2.518

2.914

2.914

2.539

+3.16

+0.60

Sectiune longitudinala 1:200

GSPublisherVersion 0.3.100.100

hala industriala metalica cladire abandonata regim de inaltime: parter

anexa abandonata regim de inaltime: parter

anexa abandonata regim de inaltime: parter

anexa abandonata regim de inaltime: parter

structura metalica degradata hala industriala metalica cladire abandonata regim de inaltime: parter

hala industriala metalica cladire abandonata regim de inaltime: parter + 2 etaje hala industriala metalica cladire abandonata regim de inaltime: parter

hala industriala metalica cladire abandonata regim de inaltime: parter

hala industriala metalica cladire abandonata regim de inaltime: parter

anexa abandonata regim de inaltime: parter

N

anexa abandonata regim de inaltime: parter

GSPublisherVersion 0.4.100.100

1m

5m

10m

20m

50m

80m

100m

PLAN SITUATIE EXISTENT scara 1:500

Structura+volumetrie existenta

Muzeul Terra din Kikinda este o fosta garnizoana militara, construita in 1899. Dpvd structural, consider ca este similara cu cladirea din Marginea, deoarece fiind o hala industriala, are nevoie de o deschidere cat mai mare fara a exista compartimentari.

GSPublisherVersion 0.85.100.100

GSPublisherVersion 0.4.100.100

Cladirea existenta prezinta o serie de contraforti de zidarie suplimentari adosati peretelui portant de zidarie. Acesti contraforti au rolul de a descarca eforturile provenite de la grinzile cu zabrele. Perimetral exista o centura de grinzi metalice tip HEA care opresc peretii de zidarie sa cedeze in afara planului. Invelitoarea este realizata din tabla faltuita iar golurile ferestrelor sunt usor boltite.

Fabrica Plastomed ,si-a inceput activitatea in 1990, dar activitatea industriala pe acest sit a inceput in 1920. Imaginea de mai jos a fost realizata in 1926 si este exact situl nostru.

Conceptul porneste de la structura existentă pe sit, specifică zonei industriale, dar și poziția acesteia.

Datorită faptului că se află la limita dintre zona fostă industrială și cea de locuire, conceptul proiectului este acela de a crea un spațiu care să conecteze cele 2 zone, eliminând limita dintre ele, spațiul nou creat va fi unul care va atrage oamenii din exterior, oferindu-le posibilitatea de a desfășura aici diferite activități.

Totodată, aceatsă amenajare vine să completeze funcțiunile existente în zonă, cu funcțiuni de recreere, alimentație publică și spații multifuncționale. Totodată, funcția economică este susținută de prezența unor zone amenajate în exterior, unde se pot planta plante sau legume, pomi fructiferi, care ulterior pot să susținp spațiul de alimentație publică, sau pot fi vândute la piața adiacentă.

GSPublisherVersion 0.3.100.100

N

DISFUNCȚIONALITĂȚI -Dimensiuni prea mari în raport cu, cladirile specifice locului

-Nevalorificarea construcțiilor valoroase din punct de vedere istoric

-Neglijarea relaționării cu malul râului -Limită puternică ce separă 2 zone

LEGENDĂ

Locuinta individuala Clădiri Drum cu acces auto Curs de apă Spațiu verde 0

10

GSPublisherVersion 0.3.100.100

30

60

100

Limită sit de intervenție

N

Ateliere/ productie Zonă de expunere

Soluția propusă ține cont de o temă importantă a proiectului nostru și anume reutilizarea adaptivă. Volumetria propusă și amplasarea lui, ține cont de relaționarea cu structura existentă aflată pe sit, specifică caracterului industrial al zone, dar și de funcțiunile aflate în vecinătate, întărind și mai mult relaționarea între ele.

Noua construcție încearcă să pună în evidență structura veche, nu doar ca un mijloc ce structurează amenajarea păstrând un anumit grid, ci și prin utilizarea structurii ca un element care separa funcțiuni, creează locuri de stat adăpostite sau se pierde printre copaci.

Soluția propusă constă în realizarea unei amenajări ce cuprinde o construcție desinată alimentației publice, și un spațiu preponderent verde, care poate să adăpostească diferite activități precum plantare și producție agricolă, petrecere a timpului liber, expoziție, astfel încât toate aceste activități să lucreze împreună dar și cu spațiile create în jur, existând astfel o relaționare strânsă. Fiecare activitate se susține una și au ca scop să atragă oamenii aici, fie că muncesc în zona aceasta, fie că vin din exteriorul zonei industriale.

SPAȚII PENTRU RELAXARE

SPAȚII PENTRU PLANTARE

LEGENDĂ PIAȚĂ

Clădiri Drum cu acces auto Curs de apă Spațiu verde

0

10

GSPublisherVersion 0.3.100.100

30

60

100

Limită sit de intervenție

ZONE CU POMI FRUCTIFERI

PLAN PARTER 1:200

A3

N 15.29

24R x 23G 20 x 25

2.18

1.77

24 23 22 21 20 19 18 17 16 15 14 13 12 11 10

Depozitare 12.5 mp

3.39

17.14

3.92

Alimentație publică (RESTAURANT) 267 mp

A3

14.92

0 GSPublisherVersion 0.3.100.100

10

30

60

100

A4

9 8 7 6 5 4 3 2 1

17.14

3.23

10.8 1

A4

PLAN ETAJ1:200

A5

N 3.96

1.80

18.6 5

A6

SPAȚIU MULTIFUNCȚIONAL 119 mp A6

7

17.14

7.37

1.04

5

18.6 5

A5

14.92

0 GSPublisherVersion 0.3.100.100

10

30

60

100

+9.00

+9.00

+6.00

+6.00 +4.50

+4.5

±0.00

±0.00

FATADA SUD 1:200

FATADA SUD 1:200

+9.00

+6.00 +4.50

±0.00

FATADA EST 1:200

+9.00

+6.00 +4.5

+0.00

FATADA VEST 1:200 GSPublisherVersion 0.3.100.100

+9.0

SPAȚIU MULTIFUNCȚIONAL

+4.90

+4.5

RESTAURANT

±0.00

SECTIUNE A3-A3 1:200

+9.00

BĂI

+4.50

RESTAURANT

±0.00

SECTIUNE A4-A4 1:200 GSPublisherVersion 0.3.100.100

BĂI

RESTAURANT

SPAȚIU MULTIFUNCTIONAL

GSPublisherVersion 0.3.100.100

Etapa 4.2- PROIECT DE DESIGN URBAN

5

Plan propus 1:100

Interventii realizate de primarie: decopertare drum si curatare (pavaj de piatra ascuns sub pamant), modernizare iluminat stradal ,plantare arbori aliniament Spatii publice pe care intervenim

2.

Vatra satului Cuptoare

CONFORMARE SPATIALA

zona renaturate cu arbori

pista velo

-vatra satului are o forma liniara cu gospodarii tip cu latura scurta la strada, spatiu verde generos intre fatade si drum iar pe alocuril pe parcelele libere se formeaza vuzunare stradale;

buzunare stradale cu functiuni publice- zone expo, targ, centru consiliere gospodarie dpvd arhitectural

zona verde

zona verde

zona renaturate cu arbori

buzunare stradale cu functiuni publice- zone expo, targ, centru consiliere gospodarie dpvd arhitectural

Sectiune Centru Nou Cuptoare- propus- 1:300

LIMITE

Sectiune Vatra Veche existent - 1:300

-nu exista o limita clara intre public si privat; -fatadele gospodariilor devin limite ,ocazional pe parcelele lipsa apar buzunare stradale;

Servicii

Privat

Privat Privat

1,400

4,671

5,727

3,454

Spatiu public pietonal

Drum rutier si pietonal

Spatiu verde public

Drum rutier si pietonal

20,140

8,466

2,274

Parcare+ statie autobuz

Drum rutier

Drum public pietonal

6,354

8,397

Spatiu verde public

Drum rutier si pietonal

4,948

11,426 Spatiu privat

C3

SUPRAFATA DE CALCARE Sectiune Vatra Veche propus - 1:300 Sectiune Centru Nou Cuptoare- existent- 1:300

Servicii

Privat

Privat

6,354

10,892

Spatiu verde public 1,400

4,239

Spatiu public pietonal

Drum rutier si pietonal

11,764

16,419

Spatiu public pietonal

Spatiu verde public

2,421

7,613

2,274

Pista velo

Drum rutier

Spatiu public pietonal

Drum rutier si pietonal

GSPublisherVersion 0.12.100.100

Sectiune piata bisericii Secu- existent- 1:300

Privat

4,284

Mina

2,564 Spatiu public pietonal

Sectiune piata bisericii Secu- propus- 1:300

Privat

GSPublisherVersion 0.7.100.100

GSPublisherVersion 0.3.100.100

6,117 Spatiu verde public

8,397

5,180

Drum rutier si pietonal

Spatiu verde public

3,631

36,873

8,397

26,310

Spatiu verde public

Drum rutier si pietonal

Spatiu verde public

13,880 Spatiu verde public

-drumul este inaccesibil pentru participantii la traficul usor ( bicicleta etc); -se propune dispunerea unei piste de biciclete si a amenajarea suprafetei drumului cu piatra cubica pentru a intari caracterul de promenada rurala; -spatiile verzi generoase de altfel, vor fi renaturate cu arbori.

ELEMENTE VEGETALE/ MOBILIER URBAN -strada va fi renaturata cu arbori ; -se vor dispune panouri informative legate de istoria satului; -in buzunarele stradale se vor dispune locuri de stat si locuri de vanzare produse cu specific local;

Concept si tipuri de interventii Reabilitarea de la scara sa urbanistica pana la scara cladirii trebuie sa fie cat mai subtila cu putinta, respectand memoria locului si patrimoniul construit. Cazurile in care se justifica o restructurare in masa sunt doar cele in care degradarile sunt masive si ireversibile. Satul traditional romanesc este poate scara cea mai sensibila a reabilitarii, deoarece imaginea sa de ansamblu este atat de bine implementata in memoria locuitoriilor incat orice schimbare minimala poate schimba complet perceptia locului. Interventiile de tip constructie case noi, asfaltare, introducere pergole de beton, interventii clasice si obisnuite pentru un oras , nu se pot aplica si la un sat. Cheia reabilitarii rurale nu este introducerea noului sau modernizarea fortata si ar trebui sa fie folosirea pe cat posibil a materialelor si tehnicilor locale, pentru a repara interventiile nonconforme realizate anterior, pentru a crea o imagine cat mai uniforma si coerenta, bazata pe elementele considerate traditionale si reprezentative pentru imaginea de ansamblu a satului.

Elemente valoroase -relatia strada- front construit- existent

-randare existent

-relatia strada- front construit- propus

-randare propus

-vegetatie dezvoltata pe verticala, gradini exterioare ingradite, case tip dispuse in 2 ape, dispuse cu latura scurta spre strada, asemanatoare ca proportie si cromatica, banci de lemn, zid de piatra, plan de calcare cu boltari de piatra, poarta de lemn, tigla profilata ca element de acoperire, locuri de stat -extensii ale zidului;

Elemente nonconforme

-calcane supradimensionate, orientare nonconforma in raport cu strada, anexe vizibile de la strada , retrase de la frontul stradal, invelitoare din atbla faltuita, termoizolare exterioara cu polistiren extrudat, tencuiala gri, termopane, garduri improvizate, cabluri de curent vizibile, stalpi de iluminat supradimensionat;

Tipuri de interventii -la nivelul planului de calcare, se dispun placi de piatra de rau, distantate unele fata de celelalte, pentru a permite cresterea vegetatiei, iar acestea se dematerializeaza treptat spre marginea drumului; -gardurile de sarma sau lemn degradat improvizate, precum si portiile de fier ,vor fi inlocuite cu porti de lemn si ziduri cu structura de sarma, umplute cu pietre, fara a fi legate cu mortar;acestea vor deveni suport pentru panouri de prezentare si promovare a patrimoniului construit; de asemenea zidurile de piatra existente, vor fi consolidate cu centuri de beton daca e cazul; -o problema majora la sat, o constituie materialele lasate de locuitori la strada, astfel ca se propune introducerea unor locuri de stat modulare carere devin lazi de depozitare si in acelasi timp mese pentru prezentarea produselor locale vandute de riverani.

GSPublisherVersion 0.9.100.100

Recomandare de reamenajare gard si poarta

GSPublisherVersion 0.3.100.100

Interventii garantate, realizate de primariedecopertare pafaj piatra de pamant, praf si vegetatie, modernizarea iluminatului stradal, plantarea de copaci

Recomadare de loc de stat

Amenajare stradala realizata de primarie

Recomandari locuri de stat si reamenajare garduri si porti

Sectiune existent 1:100

Sectiune propus 1:100

GSPublisherVersion 0.8.100.100 GSPublisherVersion 0.3.100.100

Recomandare imagine de ansamblu de front stradal -schimbare porti de fier, garduri improvizate, tamplarii de PVC, invelitoare acoperis de tabla faltuita -inlocuire cu porti de lemn masiv, garduri de piatra de rau maruntita dispuse intre 2 garduri de sarma, tamplarie de lemn pentru cladirile de locuit, invelitoare de tigla; -introducere locuri de stat /locuri de depozitare, construite si demontabile usor.

GSPublisherVersion 0.8.100.100 GSPublisherVersion 0.3.100.100

S-04

N

P

P

Soluția propusă presupune realizarea unui traseu de-a lungul râului, care unește diferite activități pentru diferite categorii de oameni.

Cele 3 puncte importante ale parcului sunt: o zonă de observare, din care se vede un element important în definirea identității satului. Al doilea punct este locul de joacă, ce încurajează incluziunea unei categorii sociale defavorizate.

Al 3 punct devine principalul centru comunitar, în relație cu biserica, și loc de întâlnire și petrecere a timpului liber.

Punct de observare S-03

S-03

Loc de joacă

P

P

Târg/evenimente

Loc de întâlnire

LEGENDĂ Clădire

GSPublisherVersion 0.11.100.100

10

30

60

S-04

0

100

P

Drum acces auto

Curs de apă

Acces pietonal

Corp de iluminat

Spațiu verde

Limită sit de intervenție

Loc de joacă nisip

Acces mină

DESFĂȘURATĂ VEST 1:200

DESFĂȘURATĂ EST 1:200

DESFĂȘURATĂ SUD 1:200

LOC DE JOACĂ

SECȚIUNE TRANSVERSALĂ 1:200

LOC DE ÎNTÂLNIRE/TÂRG/ EVENIMENTE INCINTĂ BISERICĂ

LOC DE JOACĂ

SECȚIUNE LONGITUDINALĂ 1:200

GSPublisherVersion 0.11.100.100

PUNCT DE OBSERVARE

Conceptul proiectului susține ideea de identitate și conectivitate. Prin această amenajare, ne propunem să păstrăm identitatea așezării, prin crearea unor locuri care să valorifice elementele specifice satului Secu.

Aceste locuri pot fi puncte de observare către acestea, locuri de întâlnire sau petrecere a diferitor activități specifice (târguri, evenimente bisericești, sărbători), locuri de joacă pentru copii sau trasee către puncte importante precum intrările în mină. Toate aceste spații sunt menite să aducă oamenii din comunitate împreună, sau chiar să atragă oameni noi sau turiști.

Conectivitatea se realizează prin strângerea oamenilor împreună, dar și prin realizarea unui traseu care să conecteze aceste zone, oferind mai multe posibilități de utilizare a spațiului.

3 4

2

1

1

GSPublisherVersion 0.11.100.100

SOCIALIZARE/EVENIMENTE/TÂRG

2

LOC DE JOACĂ

3

RELAXARE

4

PUNCT DE OBSERVARE

N

DISFUNCȚIONALITĂȚI -Suprafață foarte mare neutilizată -Neglijarea spațiului verde prin folosirea improprie

P

-Clădire publică folosită impropriu de către o categorie dezavantajată

-Neglijarea malului râului -Lipsa amenajării malului

LEGENDĂ

Locuinta individuala

-Lipsa unor locuri amenajate de întâlnire -Lipsa unor centre comunitare

P

Locuinta colectiva Clădire publică Spațiu verde Acces auto Gospodarie comunala Curs de apă

0 GSPublisherVersion 0.11.100.100

10

30

60

100

Limită sit de intervenție Acces mină

S-04

N

P

P

Soluția propusă presupune realizarea unui traseu de-a lungul râului, care unește diferite activități pentru diferite categorii de oameni.

Cele 3 puncte importante ale parcului sunt: o zonă de observare, din care se vede un element important în definirea identității satului. Al doilea punct este locul de joacă, ce încurajează incluziunea unei categorii sociale defavorizate.

Al 3 punct devine principalul centru comunitar, în relație cu biserica, și loc de întâlnire și petrecere a timpului liber.

Punct de observare S-03

S-03

Loc de joacă

P

P

Târg/evenimente

Loc de întâlnire

LEGENDĂ Clădire

GSPublisherVersion 0.11.100.100

10

30

60

S-04

0

100

P

Drum acces auto

Curs de apă

Acces pietonal

Corp de iluminat

Spațiu verde

Limită sit de intervenție

Loc de joacă nisip

Acces mină

DESFĂȘURATĂ VEST 1:200

DESFĂȘURATĂ EST 1:200

DESFĂȘURATĂ SUD 1:200

LOC DE JOACĂ

SECȚIUNE TRANSVERSALĂ 1:200

LOC DE ÎNTÂLNIRE/TÂRG/ EVENIMENTE INCINTĂ BISERICĂ

LOC DE JOACĂ

SECȚIUNE LONGITUDINALĂ 1:200

GSPublisherVersion 0.11.100.100

PUNCT DE OBSERVARE

GSPublisherVersion 0.11.100.100

ATELIERUL DE PROIECTARE SI URBANISM Periurban postindustrial: conexiuni urban-rural

Echipa: Barbu Alexandru, Bogdan Costica, Cristina Vladu Coordonatori: Stefana Badescu, Ana Branea, Mihai Danciu

1

Etapa 1- ANALIZA SI DIAGNOZA

5

Etapa 2- ELABORAREA VIZIUNII STRATEGICE

5

Etapa 2.1- STRATEGIE DE DEZVOLTARE A CARTIERELOR MARGINEA, STAVILA, LEND

5

Etapa 2.2- STRATEGIE INTEGRATA DE DEZVOLTARE A ZONEI PERIURBANE RESITA EST

5

Etapa 3- REGULAMENT DE INTERVENTIE

5

Etapa 3.1- REGULAMENT DE DENSIFICARE / RESTRUCTURARE A CARTIERELOR MARGINEA, STAVILA, LEND

5

Etapa 3 Barbu Alexandru Costica Bogdan Peter Erik Vladu Cristina

To be continued...

Etapa 3.2- REGULAMENT DE INTERVENTIE IN SPATIUL PUBLIC DIN MEDIUL RURAL

5

Etapa 4- DETALIERE

5

Etapa 4.1- PROIECT DE ARHITECTURA

5

Etapa 4.2- PROIECT DE DESIGN URBAN

5

ATELIERUL DE PROIECTARE SI URBANISM Periurban postindustrial: conexiuni urban-rural

Echipa: Patricia Chiriac, Alexandra Lac, Laies Vlad Coordonatori: Stefana Badescu, Ana Branea, Mihai Danciu

1

Etapa 1- ANALIZA SI DIAGNOZA

5

Etapa 2- ELABORAREA VIZIUNII STRATEGICE

5

Etapa 2.1- STRATEGIE DE DEZVOLTARE A CARTIERELOR MARGINEA, STAVILA, LEND

5

Etapa 2.2- STRATEGIE INTEGRATA DE DEZVOLTARE A ZONEI PERIURBANE RESITA EST

5

RELATIA CU TERENUL

RELATIA CU DRUMUL PRINCIPAL SI RESITA

RELATIA ASEZARILOR SI DEZVOLTAREA ACESTORA

RELATIA CU PUNCTELE DE COAGULARE

PLAN ETAPIZARE

ANALIZA STRATEGICA Am b ele loc a lita ti sunt struc tura te in jurul m ed iului na tura l, a va nd o stra nsa rela tie c u relieful. Rela tia c u Resita este m a rc a ta p rintr-un d rum p rinc ip a l c e fa c ilitea za c onexiunea c u Sec u in zona p erim etra la si c u Cup toa re in zona c entra la .

Astfel, a p a ritia a seza rilor este in stra nsa c onexiune c u cadrul natural, fiind influentata de relief. Cuptoare p rezinta o d ezvolta re ra d ia la si Sec u o d ezvolta re linia ra . Ac est luc ru d uc e la a p a ritia unor c entre d e interes c u rol c om unita r.

ETAPIZARE PROPUNERI 1. MOBILITATE LA NIVEL DE DRUM

2.MOBILITATE TRANSPORT SUSTENABIL

Dezvolta rea rura la este rea zliza ta in a rm onie c u fo rm ele d e relief, stra zile urm a rind c urb ele d e nivel. Astfel, Sec u p rezinta d ezvolta re linia ra si Cup toa re d ezvolta re ra d ia la .

Am ena ja rea loc a lita tii este c onc entra t in jurul a c estui a x linia r c e c oa g ulea za intrea g a zona in jurul sa u. Astfel, se d ezvolta a c osta m entul / p istele velo / p a rc a rile.

Sp a tiul stra d a l este p us in va loa re p rin p rism a unui m ob iler (im a g ine sim b olic a a loc ului d e a d una re).

Se sustine m ob ilita tea in c a d rul tra nsp ortului sustena b il p rin revita liza rea leg a turii c u Resita . Se rea m ena jea za sta tiile d e a utob uz, a stfel inc a t sa surp rind a si sta tie p entru b ic ic lete (tra nsp ortul in c om un p ozitiona t la p eriferia loc a lita ti -Sec u) si sa fa c iliteze tra nsp ort c a tre nuc leul sa tului.

Tra nsp ortul in c om un treb uie sa fa c iliteze d ep ozita re d e b ic ic lete p rin interm ed iul unei rem orc i a ta sa te.

5

3.CADRUL SOCIAL

Poate fi marcat de spatiul stradal care este pus in valoare p rin p rism a unui m ob iler : b a nc a (im a g ine sim b olic a a loc ului d e a d una re).

Rea liza rea zone sp ec ia l a m ena ja te p entru c om unita te, valorificand mediul natural din jur si relieful terenului detinut.

4. CADRUL ECONOMIC Este rep rezenta t d e a m ena ja rea unor zone d e a g rement, astfel incat, sa fie obtinut turismul. In zona Secu este rea m enja ta m ina c u zona im p a d urita d in jur, ia r in Cutoa re zona d e a g rem ent este p usa in rela tie c u Pa rc ului Na tiona l ,, Sem enic - Cheile Ca ra sului” si c u tra seele c e se p ot rea liza in jur.

Dezvolta rea ec onom ic a d uc e si la im p lem enta rea unui d isp ensa r/ fa rm a c ie/ g ra d inita .

.

CADRUL ECONOMIC m a i este fa voriza t si d e a c c esul in zona la func tiuni p rim a re (m a g a zin a lim enta r / fa rm a c ie)

1

2

PLAN PROPUNERI-CUPTOARE

PLAN PUBLIC-PRIVAT MARIGINEA SUD

PLAN PROPUNERI-SECU

REFUNCTIONALIZARE ZONEI EXISTENTE

REFUNCTIONALIZARE ZONEI EXISTENTE

STATIE TRANSPORT SUSTENABIL

STATIE TRANSPORT SUSTENABIL

AMENAJARE ZONA VERDE

AMENAJARE ZONA VERDE

AMENAJARE PROFIL STRADAL

AMENAJARE PROFIL STRADAL

STATIE DE AUTOBUZ

STATIE DE AUTOBUZ

STATIE DE BICICLETE

STATIE DE BICICLETE

ZONA DE STAT

ZONA DE STAT

ZONA VERDE

ZONA VERDE

GRADINITA

GRADINITA

CAMIN CULTURAL

CAMIN CULTURAL

FOSTA MINA

FOSTA MINA

ZONA DE AGREMENT

ZONA DE AGREMENT

FARMACIE

FARMACIE

DISPENSAR

DISPENSAR

PLAN PUBLIC-PRIVAT MARIGINEA NORD

3

4

PLAN PUBLIC-PLAN PRIVAT

zona p ub lic a zona p riva ta d elim ita re c va rta le d elim ita re intra vila n

5

6

Etapa 3- REGULAMENT DE INTERVENTIE

5

Etapa 3.1- REGULAMENT DE DENSIFICARE / RESTRUCTURARE A CARTIERELOR MARGINEA, STAVILA, LEND

5

Etapa 3.2- REGULAMENT DE INTERVENTIE IN SPATIUL PUBLIC DIN MEDIUL RURAL

5

Etapa 4- DETALIERE

5

Etapa 4.1- PROIECT DE ARHITECTURA

5

Etapa 4.2- PROIECT DE DESIGN URBAN

5

Etapa 4- DETALIERE

5

Etapa 4.2- PROIECT DE DESIGN URBAN

Autor : Amalia Cule Coordonatori: Stefana Badescu, Ana Branea, Mihai Danciu

5

Etapa 4.2- PROIECT DE DESIGN URBAN

Autor : Naomi Sirb Coordonatori: Stefana Badescu, Ana Branea, Mihai Danciu

5

Proiect de design urban Satul Cuptoare

Etapa 4.2- PROIECT DE DESIGN URBAN

Autor : Sara Suteanu Coordonatori: Stefana Badescu, Ana Branea, Mihai Danciu

5