Atelier Reșița

ATELIERUL DE PROIECTARE SI URBANISM

Periurban postindustrial: conexiuni urban-rural

Coordonatori: Ana BRANEA | Ștefana

BĂDESCU | Mihai DANCIU

Atelier Reșița: Argument

Atelier Reșița reprezintă un demers didactic, derulat de-a lungul primului semestru al anului universitar 2023-2024 în cadrul Facultății de Arhitectură și Urbanism, Universitatea Politehnica Timișoara, sub egida UrbanisticA (grupul cadrelor didactice preocupate de planificare spațială din această instituție).

Tema abordată pune problema unei strategii integrate de dezvoltare pentru zona Reșița Est (cuprinzând cartierele Stavila, Marginea și Lend, precum și satele aparținătoare Secu și Cuptoare), care are ca scop coagularea diferitelor inițiative de restructurare urbană într-un areal postindustrial, precum și întărirea conexiunilor dintre mediul urban și cel rural într-o zonă preponderent turistică.

Zona Reșița Est se prezintă la ora actuală drept un areal eterogen, în care provocările determinate de restrângerea activităților industriale se împletesc cu oportunitățile determinate de dezvoltarea turistică în Banatul Montan.

În prezent, zona amplasată la Est de Podul din Stavila are așadar șansa de a fi supusă unui plan amplu de corelare între diversele intenții, precum restructurarea și densificarea terenurilor rămase libere ca urmare a dezindustrializării, creșterea calității vieții pentru locuitorii cartierelor periferice și a celor rurale periurbane, precum și dezvoltarea rețelelor de mobilitate, respectiv a rețelelor verzi-albastre.

Pornind de la tendințele actuale de regenerare urbană postindustrială, se propune deci elaborarea unor scenarii de dezvoltare integratp a zonei de Est a Reșiței, ținând cont de parametrii economici, ecologici și sociali actuali.

Tema de proiectare

Context

Arealul propus spre studiu se definește între următoarele vecinătăți:

• La nord: Șoseaua de Centură Reșița

• La sud: limitele satelor aparținătoare Secu și Cuptoare

• La est: Baza sportivă Lend / Limitele satului aparținător Secu

• La vest: râul Bărzava

Scop

Scopul acestui exercițiu îl constituie identificarea celor mai eficiente metode și tehnici de regenerare urbană pentru un areal periurban predefinit. Se urmărește înțelegerea de către studenți a relațiilor dintre propunerile de restructurare și regenerare, precum și a relațiilor dintre urban și rural, într-un context în declin.

Abordare

Pe lângă cele de mai sus, temele transversale care au influențat deciziile sunt:

• Principiile Noului Bauhaus European: sustenabilitate, estetică, incluziune

• TT1: Reutilizare adaptivă - abordare specifică orașelor în declin, în care infrastructurile care anterior deserveau producției industriale ajung să deservească alte tipuri de utilizări

• TT2: Reziliența climatică - abilitatea structurilor urbane de a face față unor situații extreme din punct de vreme al condițiilor atmosferice

• TT3: Eficiența energetică - reducerea consumului energetic, precum și al emisiilor atmosferice, promovând proximitatea, capacitatea de producție și o structură urbană cât mai compactă

• TT4: Conectivitatea și incluziunea

ETAPELE DE LUCRU

În vederea elaborării strategiei integrate de dezvoltare pentru zona Reșița Est, studneții vor parcugre următoarele etape de lucru:

E1. Analiza și diagnoza situației existente

Această etapă presupune realizarea analizei urbane cu concluzii, analiza teoretică a principiilor de soluționare și analiza studiilor de caz

E2. Elaborarea viziunii strategice

Această etapă presupune:

• Elaborarea strategiei integrate de dezvoltare a zonei periurbane Reșița Est

• Elaborarea strategiei integrate de dezvoltare a cartierelor Margina, Stavila, Lend

E3. Elaborarea regulamentului de intervenție

Această etapă presupune:

• Elaborarea regulamentului de intervenție în spațiul public din mediul rural

• Elaborarea regulamentului de densificare | restructurare a cartierelor Margina, Stavila, Lend

E4. Etapa de detaliere

Această etapă presupune:

• Elaborarea propunerilor de amenajare a spațiilor publice din mediul rural (proiect de design urban)

• Elaborarea propunerilor privind inserțiile punctuale la nivel de obiect construit (proiect de arhitectură)

ECHIPA DE ELABORARE

Atelier Reșița s-a desfășurat în cadrul disciplinelor „Proiectare de Arhitectură 9” și „Urbanism 1 - proiect”, derulate în cursul semestrului al anului universitar 2023-2024 la Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Universitatea Politehnica Timișoara.

Coordonatori

UrbanisticA (grupul cadrelor didactice preocupate de planificare spațială)

Ana BRANEA | Ștefana BĂDESCU | Mihai DANCIU

Studenți:

Echipa 1 | Casian AVRAM | Cristina AVRAM | Nadejda CREȚU

Echipa 2 | Alexandru BARBU | Bogdan COSTICĂ | Erik PETER | Cristina VLADU

Echipa 3 | Patricia CHIRIAC | Alexandra LAC | Vlad LAIEȘ

Echipa 4 | Amalia CULE | Mădălina RUS | Alexandra ȘALAPA | Sara ȘUTEANU

Echipa 5 | Bianco MATUȘ | Nicolae POPESCU | Magdalena TRÎMBIȚAȘ

Echipa 6 | Darius PERIANU | Dabiel PRELUCĂ | Noemi SÎRB

Echipa 7 | Ramona POPA | Andrada POPIAN | Diana PRECUP

Echipa 8 | Francesca RESTIVAN | Ielena SOMOGYI | Claudiu ȚEPENEU

Colaboratori: Primăria Municipiului Reșița

Ioan POPA | Daniela COPACI

MKBT: Make Better București

Marina BATOG | Mihai ȘERCĂIANU

ATELIERUL DE PROIECTARE SI URBANISM

Periurban postindustrial: conexiuni urban-rural

Echipa: Casian Avram, Cristina Avram, Nadejda Cretu

Coordonatori: Stefana Badescu, Ana Branea, Mihai Danciu

Etapa 1- ANALIZA SI

Etapa 1- Studiu

Proiectare de arhitectura 9

Studenti: Avram Casian, Avram Cristina, Cretu Nadia Profesori coordonatori: arh. Danciu Mihai, arh. Branea Ana

SIDU Strategia integrata de dezvoltare urbana a municipiului Resita pe perioada 2022-2030

Viziune

Reșița va �� ��� ����� ������� deschis și verde ce promovează un proces amplu și crea��� ��� ����������� ������ bazat pe par�������� ��� ���������� �� ���������� cu o economie locală diversi����� rezilientă ce oferă un nivel crescut de calitate a vieții și o vitalitate urbană superioară

REGENERARE URBANA

1 Încurajarea proiectelor de dezvoltare de ��� “in�� ”reu��������� ����� ��������� ����� �������� cum sunt cele foste industriale din municipiul Reșița Cel puțin 2 as���� �� proiecte vizând suprafețe mai mari de 2 hectare să se a�� cel puțin în faza de proiectare până în 2027 2 Îmbunătățirea aspectului este��� ��� ����� ����� ������ �� paragină prin derularea unor proiecte de mică anvergură pe baza unei abordări de ��� ��������� ����� ����� Cel puțin 2 runde de proiecte derulate până în 2025 și cel puțin 4 miniintervenții ������������ ��������������� ��� 2027

3 Crearea unei en������ ��� ������ ������ ����� ��� 2023 care să ges���������������� ��� ������������������ ��� ���������������� stakeholderii din comunitate și potențialii dezvoltatori Realizarea de către această en������ �� ����� ����������� �� zone/clădiri care se doresc redezvoltate și maparea u����������� ����������, a resurselor existente a potențialilor dezvoltatori etc. până în 2027.

4 U��������� ���������� ��/sau redezvoltarea permanentă a unor spații/clădiri foste industriale a����� ��������� �� paragină sau � ��� ���-u�������� ������� ���� ����� ��������� �� turismul de aventură Cel puțin 2 as���� ��� �������� implementate până în 2030

5 U��������� ���������� �� ����� ����� clădiri foste industriale a����� ��������� ��� ��������� ���� ����� ��� -u�������� ������ găzduirea unor evenimente culturale sau a unor ac�������� �� legătură cu industriile crea���� ��� ��� ����������� Organizarea a minim 3 as���� ��� ����������� ����� ��� ����� 2027 cu implicarea cel puțin a 2 parteneri din comunitate per eveniment

CRESTEREA CALITATII VIETII IN MUNICIPIUL RESITA PRIN DEZVOLTAREA SERVICIILOR PUBLICE

1 Creșterea calității funcționalității și accesibilității infrastructurii culturale prin reabilitare și modernizarea infrastructurii existente și/sau crearea unor noi unități până în 2027 as���� ������ ��������� ������������� ��� �������� spațiile des������ �������������� ���������� ��� ������ 7 din 10 față de 5 99 cât este în 2020).

2 Dezvoltarea oportunităților și facilităților de petrecere a �������� ����� agrement și relaxare în municipiu până în 2027 as���� ������ ��������� ������������� ��� ��������� ����� �� publice pentru agrement și relaxare la minim 7 5 din 10 față de 6 40 cât este în 2020).

3 Îmbunătățirea nivelului de siguranță publică până în 2027 as���� ������ ��������� ������������� ��� ��������� �������� �� siguranță din comunitate la minim 8 din 10 față de 7 09 din 10 cât este în 2020).

4 Creșterea calității funcționalității și accesibilității infrastructurii de sănătate la nivelul municipiului prin reabilitarea și modernizarea infrastructurii existente și/sau crearea unor elemente de infrastructură noi până în 2030 inclusiv dezvoltarea infrastructurii necesare telemedicinei as���� ������ ������ 50% din locuitorii municipiului să se declare mulțumiți sau foarte mulțumiți de acestea (față de 42% în 2021).

RESITA - ORAS VERDE

1 Creșterea funcționalității accesibilității și interconectării spațiilor verzi conectarea acestora cu pădurile din marginea orașului, amenajarea a minim 5 km de piste de alergare și/sau de biciclete, as���� ������ ������� ��� ����������� �� locuitorilor în privința calității funcționalității și accesibilității spațiilor verzi să crească de la 65% la 80% până în 2023

2 Reducerea poluării fonice atmosferice și a solului as��� încât municipiul Reșița să se încadreze în limitele stabilite de cadrul legal până în 2024

3 Creșterea e��������� ���������� � ���� ������ 800 de apartamente/ locuințe par�������� ��� �� 4 clădiri publice până în 2030

4 Reducere a consumului de energie ne-regenerabilă în ins����� ��������������40% până în 2030 - cifre consum

5 Dezvoltarea punctelor de colectare selec ���� �� ���������� as���� ������ ������� ��� ���������� ��������� ��� ������� ��� 100% în 2030

6 Dezvoltarea cadrului partenerial “Reșița - Oraș verde” între Primăria Municipiului Reșița și asociațiile de locatari prin crearea a minim 8 parteneriate cu asociațiile de locatari până în 2022 derularea a minimum 2 campanii de informare și promovare organizate anual

7 Creșterea capacității municipiului Reșița de adaptare la schimbări clima���� ����� �������������� �� ������ 4 măsuri privind reducerea riscurilor de inundații sistem de canalizare pluvială reabilitat în proporție de 100% până în 2024 realizarea hărților de hazard și de risc la inundații realizate până în 2023

Viziune

NIVEL TERITORIAL

CONSTRUCTIA UNIEI IDENTIATI LOCALE

1 Dezvoltarea unui brand al orașului care să înglobeze elemente de iden������ ������� ���������� ����-o nouă paradigmă Adoptarea unei strategii de marke���� ������������� iden������ ������ , inițierea unei campanii de conș��������� � cel puțin 3 elemente speci����������������� ����

2 Dezvoltarea unui plan coerent de marke���� ����� �� crească nivelul de iden������� ��� ��������� � ����u�� ������dezvoltarea și implementarea a cel puțin trei proiecte de intervenție urbană /regenerare urbană care să se conecteze direct cu noul brand al orașului până în 2025

3 Implicarea stakeholderilor locali în minimum două proiecte de ”imagis���� ����������” cu o par�������� �� stakeholderi din partea celor trei sectoare deschise către publicul larg, implementată până în 2025

PMUD 2022 Plan de Mobilitate Urbana Durabila al Municipiului Resita si al Zone Metropolitane

La scara contextuală - teritorială la nivelul anului 2030, Municipiul Reșița este bine conectat la rețeaua națională de transport prin Drumul Expres - Caransebeş - Reşița - Voiteg și mai departe la Coridorul Pan European IV, prin Drumul Expres Drobeta Tr Severin - Caransebeș - Lugoj Acesta se va a��� ��� ����� ������� ��� ������������ ��� ���� ��������� ��� �������� pentru regiunea vest, datorită bunei accesibilități și a calității ridicate a vieții cetățenilor bazandu-se pe un sistem de transport durabil integrat accesibil sigur și e������ care susține dezvoltarea economică și socială des����� ��� ���������� barierele naturale și antropice ale contextului urban Ca important centru polarizator cu mediu urban atrac��, accesibil sustenabil pentru locuitori, nave��� turiș�� ��� ������ ��� municipiul Reșița se a�������������2030 ca oraș inteligent durabil și inova��

NIVEL PERIURBAN

La nivelul zonei de in������ municipiul Reșița deservește localitățile din vecinătate cu servicii care să asigure un nivel de trai ridicat și un mediu sustenabil și sănătos. Arealul periurban bene������� ��� ��������� �����e ��� ���������� ������� pietonale sigure conexiuni sprijinite pe un transport public durabil care susține dezvoltarea și întegrarea economică localităților periurbane La nivelul municipiului există transport public atrac�� conectat la noduri intermodale cu legături facile pe rutele suburbane pentru un acces rapid al nave������� ��� � ����� ������������ � ��������u�� ����o���� municipiului Reșița

NIVEL URBAN

Municipiul Reșița este un oraș des�������������� atrac�� compe���� ���������� cu o calitate ridicată a vieții, bazat pe un sistem de transport integrat și durabil menit să sprijine o dezvoltare economică și socială con���� Mediul urban oferă locuitorilor nave������� ��� ���������� ������ ������ ������ ��������� �e ������� folosind îndeosebi transportul public și cel nemotorizat Dotările de petrecerea �������� ������ ��� ��������� ��� �������� �������� ce oferă municipiului auten�������, reprezintă o parte importantă a economiei locale sunt relaționate și valori������ ������ -un sistem nemotorizat de conexiuni care permit dezvoltarea și diversi������� �������������� ���������. Prin ����� ��� ���������� ������� ����������� reînnoită traseele speci ���� ������ ��������, cu stații moderne și facilități inteligente e-������� a������ ����������� informații în ���� ���� sisteme de autotaxare GPS se asigură actrac��������� ���������� conec��������� ������ sporirea posibilităților de deplasare scăderea �������� ���������� ��� ������ ��� ���������� ���������� ������ ������� ����� o������� �� deplasare Totodată, pistele de biciclete și noile zone pietonale menite să schimbe cotele modale în detrimentul folosirii automobilului personal contribuie la creșterea calității spa������ ������ Expansiunea orașului se sprijină pe o plani������ reglementare riguroasă a zonelor periferice cu dotări de interes co����� acces facil la rețeaua de transport public și coridoarele de transport motorizat și nemotorizat Municipiul deține o infrastructură urbană sustenabilă cu dotări spații publice accesibile, atrac���� ��� ������ și sisteme de management urban inteligent Comunitatea locală implicată social contribuie și susține procesele de dezvoltare economică creșterea coeziunii și a incluziunii sociale

ACCESIBILITATEA SIGURANTA SI SECURITATEA

Punerea la dispoziția tuturor cetățenilor a unor opțiuni de transport care să le permită să aleagă cele mai adecvate mijloace de a călători spre des����� ��� ������� -cheie Acest obiec��� �������� ����� ������� �� �� care se referă la capacitatea de deplasare între anumite puncte cât și accesul care garantează că, în măsura în care este posibil oamenii nu sunt privați de oportunități de călătorie din cauza unor de�������� de exemplu o anumită stare �����) sau a unor factori sociali inclusiv categoria de venit vârsta sexul și originea etnică ;

CALITATEA MEDIULUI URBAN

Contribuția la creșterea atrac������� ��� �� �������� �������� urban și a proiectării urbane în bene������ �����������, al economiei și al societății în ansamblu

Creșterea siguranței și a securității pentru călători și pentru comunitate în general reducerea și chiar eliminarea accidentelor ru����

EFICIENTA ECONOMICA

Creșterea e��������� ��� �� ����c������� ���� �������� ��� ���e�e �� costului privind transportul de călători și de marfă;

Reducerea cu vedere Europene clima

Identitatea cartierelor din Resita poate fi data si de functiunile zonei - dotari sanatate invatamant Aceste dotari influenteaza si argumenteaza posibilele conexiuni atat cu centrul orasului cat si cu satele din proximitate - Secu si Cuptoare. In prezent exista o complementaritate functionala deci o situatie oporuna pentru crearea a noi legauri intre Resita si Secu si Cuptoare, zona de est a orasului fiind un mediator intre centrul orasului si zona rurala.

PUGul Resitei propune o dezvoltare turistica de-a lungul DJ582 o conexiune extraordinara si de inters pentru viitorul masterplan ce va accentua si va sustine identitatea fiecarei zone si va propune legatura si coexistenta acestora Latura turistica propusa poate sustine si poate fi sustinuta prin aflarea identitatii fiecarei zone si incurajareau unor fluxuri de dezvoltare Resita E - Secu+Cuptoare sustinuta de zone de agrement, spatii naturale, HoReCa si chiar si cladiri reper - monument istoric

Utilizarea eficientă a terenului: Acest principiu implică planificarea și utilizarea terenului în mod eficient astfel încât să se minimizeze impactul asupra mediului și să se maximizeze beneficiile economice și sociale. Acesta include reducerea urbanizării excesive și protejarea spațiilor verzi și a zonelor naturale Mobilitate durabilă: Promovarea unor opțiuni de transport durabil cum ar fi transportul public , mersul pe jos, ciclismul și carpooling-ul pentru a reduce poluarea și congestia rutieră

Eficiența energetică și gestionarea resurselor Utilizarea eficientă a energiei și a altor resurse, precum apa, este un element cheie al unei așezări durabile Acest lucru include construcții eficiente energetic sisteme de iluminat durabile și gestionarea eficientă a apei

Promovarea energiei regenerabile: Utilizarea surselor de energie regenerabilă precum energia solară și cea eoliană, pentru a reduce dependența de sursele de energie fosile și a contribui la reducerea emisiilor de carbon.

Planificarea urbană și arhitectură durabilă Construcția de clădiri și infrastructură care respectă standardele de durabilitate cu accent pe materialele durabile și tehnologiile verzi.

Protejarea mediului natural Conservarea și protejarea zonelor verzi a habitatelor naturale și a biodiversității pentru a menține echilibrul ecologic și a promova calitatea mediului înconjurător. Economie circulară Promovarea unei economii circulare prin reciclare, refolosire și reducerea deșeurilor pentru a minimiza impactul asupra mediului Inclusiune socială Asigurarea că toți locuitorii au acces la locuințe, educație servicii de sănătate și oportunități de ocupare a forței de muncă în cadrul așezării Se axează pe crearea de comunități diverse și echitabile

Participarea comunitară : Implicarea locuitorilor în procesele de luare a deciziilor referitoare la dezvoltarea așezării și la problemele locale Reziliența la schimbările climatice Proiectarea așezărilor pentru a face față schimbărilor climatice, precum creșterea nivelului mării , inundații, secetă și temperaturi extreme

THE NEW BAUHAUS IDENTITATE

Coerență și unitate: Așezarea ar trebui să aibă un aspect general unitar, cu un limbaj de design coerent care se reflectă în toate aspectele acesteia , de la clădiri și străzi până la spații verzi și mobilier urban.

Planificare urbană echilibrată: O așezare estetică implică o planificare urbană atentă care să asigure echilibrul între spațiile comerciale, rezidențiale culturale și verzi Acest lucru contribuie la diversitatea și bogăția mediului urban

Design arhitectural de calitate : Clădirile ar trebui să fie proiectate cu atenție la detalii, folosind materiale de calitate și având o arhitectură atractivă și estetică

Utilizarea culorilor și a materialelor: Culorile și materialele utilizate în construcții și în designul urban pot contribui semnificativ la estetica așezării . O paletă de culori bine aleasă și materiale durabile pot adăuga frumusețe și caracter.

Spații publice atractive Crearea de spații publice bine amenajate, cum ar fi piețe, parcuri și promenade care să fie prietenoase pentru pietoni și să ofere oportunități pentru interacțiune socială

Artă și cultură: Integrarea elementelor artistice și culturale în mediul urban poate adăuga o notă distinctă și atrăgătoare. Aceasta poate include sculpturi picturi murale, instalații artistice și evenimente culturale Iluminat public eficient Un iluminat public bine proiectat poate transforma aspectul așezării noaptea și poate crea o atmosferă plăcută și sigură.

Pietonalizarea și mobilitatea urbană Promovarea spațiilor pietonale pistelor de biciclete și a transportului public pentru a reduce poluarea și pentru a face orașul mai prietenos pentru oameni

Ecologie urbană Integrarea spațiilor verzi și a elementelor naturale în oraș poate adăuga frumusețe și contribui la reglarea mediului urban

Integrarea patrimoniului cultural: Salvarea și restaurarea clădirilor istorice și a altor elemente de patrimoniu cultural poate adăuga un element de farmec și caracter unei așezări

Accesibilitate universală Asigurarea că toți locuitorii au acces la servicii, infrastructură și facilități, indiferent de abilități sau disabilități Aceasta poate include amenajarea de trotuare accesibile pentru persoanele cu dizabilități, clădiri cu facilități adecvate și transport public accesibil

Locuințe accesibile: Promovarea dezvoltării locuințelor accesibile, inclusiv opțiuni de locuințe cu chirie la prețuri rezonabile și locuințe adaptate pentru nevoile persoanelor cu dizabilități

Educație și formare Asigurarea că toți locuitorii au acces la educație de calitate, la servicii de dezvoltare a abilităților și la oportunități de învățare pe tot parcursul vieții.

Servicii de sănătate și asistență socială Furnizarea de servicii de sănătate și asistență socială accesibile și de calitate pentru toți locuitorii inclusiv pentru cei din grupurile vulnerabile

Incluziune socială Promovarea unui mediu social care să accepte diversitatea și să combata discriminarea și stigmatizarea. Incluziunea socială implică și participarea persoanelor din grupurile marginalizate în viața comunității

Ocupare a forței de muncă : Crearea de oportunități de ocupare a forței de muncă pentru toate categoriile socioeconomice ale populației , cu accent pe combaterea șomajului și subocupării

Participare comunitară : Implicarea activă a locuitorilor în procesele de luare a deciziilor referitoare la dezvoltarea așezării și la politici locale Transport și mobilitate Asigurarea unui transport public accesibil și convenabil cu accent pe soluții de mobilitate durabilă, pentru a facilita accesul la locurile de muncă, educație și servicii de sănătate

Protecția drepturilor omului Garantarea respectării drepturilor omului pentru toți locuitorii, indiferent de origine etnică, religie sau statut

Cultură și recreere: Furnizarea de opțiuni de recreere și de participare culturală care să fie disponibile și accesibile pentru toată comunitatea

Recunoașterea istoriei și a moștenirii culturale

Identitatea unei așezări poate fi puternic influențată de istoria sa și de moștenirea culturală Acest lucru poate include conservarea și promovarea clădirilor și locurilor istorice, a tradițiilor culturale și a evenimentelor semnificative care au avut loc acolo

Dezvoltarea unui limbaj de design distinctiv : Un aspect important în stabilirea identității unei așezări este dezvoltarea unui limbaj de design distinctiv care se reflectă în arhitectura, designul urban și în peisajul local

Acesta poate include elemente precum stiluri arhitecturale specifice, culori și materiale tradiționale

Promovarea artelor și culturii locale Sprijinirea artelor și culturii locale poate contribui la stabilirea unei identități puternice pentru o comunitate Aceasta poate include galerii de artă, muzee, evenimente culturale și activități artistice care reflectă tradițiile locale.

Gestionarea mediului și a peisajului Protejarea și gestionarea durabilă a mediului și a peisajului natural pot contribui la stabilirea unei identități bazate pe conexiunea cu natura și pe caracteristicile geografice unice ale așezării

Promovarea simbolurilor și a numelui local: Utilizarea simbolurilor locale, a numelui așezării și a altor elemente de identitate în semnalizare branding și în comunicarea publică

Implicarea comunității : Implicarea locuitorilor în procesul de definire a identității comunității este crucială

Consultarea cetățenilor a organizațiilor locale și a grupurilor interesate poate ajuta la definirea valorilor și a trăsăturilor definitorii ale așezării

Dezvoltarea economică și socială Dezvoltarea economică și socială poate contribui la stabilirea identității unei așezări prin promovarea sectoarelor economice specifice precum producția tradițională turismul sau tehnologiile inovatoare.

Comunicare și promovare O comunicare eficace și o promovare adecvată a identității comunității pot ajuta la definirea și consolidarea acesteia Acest lucru poate include crearea de materiale de promovare site-uri web și alte mijloace de comunicare care pun în valoare identitatea așezării

LEND

Este aşezat pe Valea Bârzavei, în amonte de depresiunea propriu-zisă de confluenţa Văii Mari cu Bârzava, între dealurile Bolnovăţ şi Ranchina. Denumirea provine din cuvântul german „anlanden” şi înseamnă „a scoate la uscat”, cu trimitere clară spre vremea când pe amplasamentul C.H.E. G Celălalt loc de scaldă era Strandul Turistic, încă la vreun kilometru si ceva mai sus de strandul UDR, pe aceeasi vale. Numele s-a dat tocmai datorită micii drumeţii pe care o presupunea venirea aici. Câţiva ani s-a încercat schimbarea numelui său, conform unei tendinţe generale de rusificare, în „Strandul Puskin”. Acest nume nu l-a folosit însă nimeni, în afara oficialităţilor. Nu mai stiu cum arată locul astăzi, dar pe atunci un mic baraj oprea apele Bârzavei dând nastere unui lac, lung de cel mult sută de metri, cu insuliţă pe mijloc, cu câteva aparate de gimnastică pe plaja cu nisip, cu bărci si cabine pentru schimbarea vesmintelor. Apa nu era foarte adâncă decât imediat lângă stăvilar, unde si fost instalată trambulină pentru sărituri. Între intrare si baraj, una sau două clădiri, având suprastructura din lemn, cu multe geamuri,

Reșița; -ultimul recensământ din anul 2002 mai înscrie în satul Cuptoarea doar 346 locuitori;

Satul Cuptoare este dispus pe succesiune de dealuri si paduri astfel ca este limitat in principiu doar de limite naturale, insa in partea de N-E este are ca limita antropica satul Secu. La o scara mai mare, satul se afla la ala distanta intre Valiug si Resita, drumul dintre cele trecand prin sat, fiind fluxul principal circulatie. Satul fiind marginit de numeroase localitati importante, dealuri, paduri, poate fii inclus intr-un traseu turistic care leaga Secu si Cuptoare de Resita si Valiug. traseu care poate fi parcurs atat cu bicicleta cat si cu masina.

TRAMA STRADALA

La nivelul tramei

Functiuni ,zone principale si fluxuri de circulatie

1. Centrul Nou

Cea mai importanta zona dpvd functional la nivelul satului si include: biserica, scoala, statia de autobuz, magazinul cladire interbelica unde functiona fosta scoala Este traversata de principalul flux de circulatie rutier din zona :DJ582, care leaga Resita si Valiug de Secu soi Cuptoare.

2 Vatra veche

Aceasta zona are functiunea preponderent de locuire aici se pot gasi cele mai vechi gospodarii din sat, fiind prima strada din sat, avand si identitatea cea mai pregnanta.

Concluzii

-Principalele zona din sat in care pot aparea posibile centre de coagulare sunt: Centrul Nou si Vatra Veche.

-Centrul nou are nevoie de reamenajarea statie de autobuz, eliminarea parcarii neautorixzate din acea zona, crearea unor statii de biciclete, amenajarea spatiilor minerale si amenajarea spatiilor verzi dintre drumuri. Unele cladiri din aceasta zona precum actuala scoala cat si vechea scoala din acea cladire interbelica merita restaurate iar spatiul din jurul lor reamenajat dar aceasta zona poate deveni zona de concerte, targuri, popas turistic, statie de biciclete/odihna in cadrul unor trasee montane/ turistice.

-Vatra veche este zona care arata adevarata identitate satului iar gospodariile vechi de la 1800, gardurile de piatra masive, vegetatia abundenta, peisajul vazut din zona, prezinta toate particularitatiile pentru a deveni un posibil centru de mestesuguri, inspiratie pentru artisti/ rezidente pentru artisti, se pot desfasura tururi ghidate, plimbari cu bicicleta, spatiu de concerte in spatiile verzi neamenajate etc.

Aspecte pozitive

Aspecte negative

Suprafata satului

Locuinte individuale

Suprafata verde

Cladiri cu functiuni publice

Anexe

Flux de circulatie principal

Nucleul satului

Vegetatie bogata, arbori, masive vegetale

cărbunilor din piatră în zona Cuptoarea, dealul Secul s-a făcut în anul 1795. Apoi cu ani mai târziu, odată cu începerea scoaterii cărbunilor, se pun bazele coloniei miniere cu același nume Secul. La început avut numai puține case, mai mult colibe improvizate și a fost puțin populat de către minieri, aduși din fosta Ungarie Superioară, astăzi Slovacia. Primul arendaș al exploatării cărbunilor a fost reșițeanul Herglotz Georg, care deschis galeriile: Ion Nepomuk (dupa Sf. Ion Nepomuk din Slovacia) Sf. Gheorghe din valea Râului Alb. Pe drept putem socoti întemeietorul satului minier Secul. De altfel i-a rămas numele, dealul cu mina numindu-se “Dealul Herglotz”. Mărindu-se apoi această colonie cu minieri străini aduși din Austria, în mod deosebit din provincia austriacă “Steiermark”, din Cehia, respectiv “Zips”, din Slovacia și Italia. Pe măsura cresterii exploatării, societatea St.E.G. ce o avea în proprietate a construit așa zisele case de coloniști de câte două apartamente, iar în anul 1870 distribuit minerilor cu vechime mai mare terenuri (“platzuri”) pentru construit case.

În anul 1862, colonia Secul fost adaugată satului Cuptoarea devenind unitate administrativă nouă: Cuptoarea-Secul (Kuptore-Szekul în l. maghiară). Numele de la înființare a fost Szekul, iar din anul 1918 Secul. Școala din Secul a fost înființata în 1898, până în 1918, se învața în l.maghiară; Biserica din Secul s-a construit între 1865-1868, de către Societatea St.E.G.(Societatea AustroUngara căilor ferate de stat) în cinstea Sf. Varvara, patroana minerilor.

Din consiliul bisericesc între 1935-1945, au făcut parte: Patocska, Hudak, Kolman, Bubanschy, Bucko, Metzner, Patzofschy, Hirsch (sh), Grando, s.a; În 1948 autoritățile vremii fac naționalizarea, desfințeaza micile dughene din Secul: Hirsh, Kindl, măcelaria Pokorny, birturile: Csistyan, Manescu, Kindl, Khis.

În 1963 se închide mina Secul, mai erau în Cuptoare-Secul 1539 locuitori. În anul 1968, autoritățile vremii, desfințeaza comuna Cuptoare-Secul și trimit cele doua sate în administrarea primăriei din Reșița. Ultimul recensamant din anul 2002, înscrie în Secul 485 locuitori.

Satul Secu spre deosebire de Cuptoare este situat intr-o vale, astfel incat limitele sunt mult mai clar definite, fiind incojurat de dealuri de pe care se poate vedea tot satul.

Daca am da sectiune transversala prin sat ar reiesi forma de palnie ,astfel ca serie de locuri de belvedere ar da noua perspectiva satului.

La nivelul tramei stradale, fata de Cuptoare, cea din Secu este mult mai regulata si axiala, dezvoltandu-se clar pe directia N-S. 2 strazi principale strabat satul dintr-un capat in altul, astfel ca unele zone dintre cele drumuri sunt goale si ar putea folosite ca posibile centre de coagulare.

FLUXURI PRINCIPALE In sat nu exista niciun drum asfaltat, astfel ca exista totusi drumuri principale, circulate cel mai frecvent si anume cele drumuri paralele care strabat satul, fiind primele strazi din sat. Circulatia in sat se desfasoara preponderent pietonal/ cu bicicleta dar si cu masina, riveranii parcandu-si masinile pe

Suprafata satului Locuinte individuale Suprafata verde Cladiri cu functiuni publice Anexe Flux de circulatie principal Nucleul satului Vegetatie bogata, arbori, masive vegetale

parcela

Oamenii folosesc aceasta zona fie ca loc de parcare fie ca loc de pascut pentru animale, depozitare lemne, materiale de constructii etc. Alt aspect pozitiv este proximitatea intrarii

Cladiri/ zone reper si concluzii

Conectivitate prin identitate

La nivel regional conectam zona Reșiței de Vest ,Secu si Cuptoare de restul atracțiilor turistice majore din zona prin modernizarea circuitului de transport în comun dar si cel al transportului nemotorizat de tip utilitar cat si turistic.

La nivel local, conectam zona Reșiței de Vest de centrul Reșiței cat si de satele Secu si Cuptoare prin crearea de centre identitare si noduri de circulație motorizata cat si nemotorizata cu scopul de a creste calitatea vieții cetățenilor si a turiștilor cat si facilita deplasarea eficienta între zonele componente.

La nivel comunitar, repunem în valoare cladirile/zonele reper din fiecare cartier/sat pentru a crea centre identitare cu functiuni mixte de tip social, economic, cultural și industrial care au ca scop creșterea calității vieții si unificarea comunităților prin întărirea caracterului mozaic. al identitatii

Etapa 2- ELABORAREA VIZIUNII STRATEGICE

Etapa 2.1- STRATEGIE DE

DEZVOLTARE A CARTIERELOR MARGINEA, STAVILA, LEND

Conceptul pornește de la realizarea unei retele de nuclee aflate in fiecare zonă din cartier, cu scopul de a conecta nu doar comunitatea dintr-un singur cartier, ci și pentru a aduna comunități din celelalte cartiere, sau chiar de a aduce turiști sau de a forma comunități noi.

Aceste nuclee le-am împărțit pe 3 categorii, precum: Centre sociale, centre de agrement și centre idustriale. Fiecare cartier conține aceste centre, însă funcțiunea care prevalează exprimă identitatea fiecărei zone studiate.

Toate aceste centre sunt conctate prin diferite tipuri de trasee, fie ca e vorba de circulații motorizate, nemotorizate sau culuare verzi-albastre.

N LEGENDA:

limita UAT centru social de cartier centru de agrement centru industrial principalul traseu de mobilitate canal verde-albastru

În urma analizei celor 3 cartiere, am observat că centrul fiecărui cartier este defapt zona/ zonele unde oamenii se întâlnesc cel mai des, deși nu sunt amenajate corespunzător. Prin proiectul nostru, încercăm să scoatem și mai mult în evidență aceste centre, sau să adăugăm altele noi, astfel încât aceste centre să nu se limiteze doar la micile comunități, ci și să atragă oameni noi. Pentru fiecare cartier am identificat 3 identități diferite:

• Centrul Istoric (Cartierul Stavila) - accentual de Moara Juracek, zona fostei țiglării și digul de apă.

• Centrul industrial (Cartierul Marginea) – reprezentat de fosta zonă industrială

• Centrul de agrement (Cartierul Lend) Complexul Atlanitic, terenuri de sport, lacul Grebla.

Am incercat să ne imaginăm condițiile care pot duce la întărirea conexiunii dintre cele 3 cartiere, cum am putea să folosim spațiile neutilizate pentru completarea funcțiunilor existente. Funcțiunile variate vin în completarea cartierului și îmbunătățirea calității vieții. În urma analizei celor 3 cartiere, am observat că centrul fiecărui cartier este defapt zona/zonele unde oamenii se întâlnesc cel mai des, deși nu sunt amenajate corespunzător.

Plan existent

Disfunctionalitati:

- industrie de dimensiuni uriase; - cladiri valoroase dpdv istoric abandonate.

LEGENDA: limita UAT locuinte individuale functiuni publice servicii industrie gospdarie comunala spatiu verde rau, lac carosabil, parcare statie bus existenta cladiri cu valoare istorica abadonate cladiri fara valoare abandonate

Interventiile pe care le propunem au la bază niște teme transversale, în acord cu anumite principii teoretice. Principiile teoretice cuprind aspectele legate de mobilitate, identitate, mediu, social și economic.

MOBILITATE

-Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport public electric + pietonal; -Încurajarea mobilității nemotorizate prin amenajarea malului Bârzavei cu piste velo.

IDENTITATE

-Refunctionalizarea clădirilor istorice; -Amenajarea centrelor de cartier; -Crearea unor centre comunitare.

MEDIU

-Crearea unei rețele de spații verzi; -Renaturarea malului Bârzavei.

SOCIAL

-Crearea unor centre de adunare a oamenilor.

-Amenajarea parcurilor și a spațiilor care să încurajeze socializarea;

ECONOMIC

-Păstrarea caracterului de oraș productiv prin refuncționalizarea clădirilor industriale; -Introducerea unor funcțiuni noi, care ar putea să ducă la creșterea economiei locale.

limita UAT proprietate privata pers fizice juridice proprietate UAT Resita domeniu public nivel local domeniu public nivel judetean domeniu public nivel national teren propus spre concesiune

INTERVENȚII

Restaurarea și refuncționalizarea clădirilor istorice

Refuncționalizarea clădirilor industriale din cartierul Marginea

Amenajarea centrului identitar al cartierului Lend și completare cu servicii

Încurajarea mobilității nemotorizate prin

amenajarea malului Bârzavei cu piste velo

Amenajarea terenurilor sportive în Lend

Crearea unui punct de interschimb cu parcare de tip Park & Ride în c. Stavila

Revitalizarea Zonelor verzi din Stavila 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Reabilitarea fostei zone industriale, în clădiri cu funcțiuni economice și servicii

Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport public electric + pietonal $$ $

Amenajarea parcării din Marginea

Dezvoltare industrială în cartierul Stavila prin introducerea unor noi industrii ușoare

LEGENDĂ

Functiuni Tip de investitie Costuri

Drumuri

Industrie Servicii

Piste velo

Agrement si sport

Parcare Public

Privat Public + Privat

Mici Medii

Mari

Număr de persoane la care răspunde

Nr. mic (pentru o subzonă)

Nr. mediu (pentru un cartier)

Nr. mare (pentru intreaga zonă)

Impact asupra creșterii economiei

Fără impact

Impact minim

Impact mediu

Impact mare

Etapa 2.2- STRATEGIE INTEGRATA DE

DEZVOLTARE A ZONEI

PERIURBANE RESITA EST

Conectivitate prin identitate

Conturarea identității locului prin reactivarea zonelor reper și conectarea acestora atât la nivel local cât și regional. Conectivitatea se realizează la nivelul celor 3 paliere: Macro, Mezzo și Micro.

-Macro-

Conectarea satelor cu centrul orașului Reșița, prin intro dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport public electric ( de care să poată beneficia atât localnicii, cât și turiștii),și trasee turistice off road pe drumuri neamenajate existente.

-Mezzo-

Conectarea la nivel mezzo a portnit de la identificarea clădirilor/centrelor comunitare care pot adăposti funcțiuni necesare localnicilor, iar ulterior, funcțiuni de care să poată beneficia și turiștii.Funcțiunile sunt plasate strategic în ambele sate pentru a conecta

-Micro-

Conectarea punctelor de reper prin modernizarea străzilor și dispunerea buzunarelor stradale renaturate, cu rol în conectarea micilor comunități

VIZIUNE MOBILITATE IDENTITATE MEDIU SOCIAL ECONOMIC

REUTILIZARE ADAPTIVĂ Refunctionalizarea zonelor nefolosite/folosite impropriu -Parcare P&R (Piata Bisericii Cuptoare) Refunctionalizare spații publice/clădiri representative - Centru info turisti (Școala Veche din Cuptoare) - Zonă de târg și evenimente (Fâșia verde din satul Secu) Renaturare spații verzi -Zona centrului nou și Vatra Satului Cuptoare Spații culturale (de adunare) Centre de creatie -zona de centru din Secu Functiuni economice în clădiri/zone neutilizate -Spații de cazare in clădirile nefolosite din Cuptoare -Zona verde din Secu devine zonă de târg, evenimente și activități

REZILIENȚA

CLIMATICĂ Mobilitate nemotorizată -piste velo -trasee turistice Sat productiv -agricultură și încurajarea agriculturii -grădini comune în Secu și Cuptoare

EFICIENȚA

ENERGETICĂ Transport public electric -care conectează cele 2 sate intre ele dar si cu Resita sau Văliug

Centru de reeducare dpdv a energiei

Verzi – laboratoare în vatra satului Cuptoare

Colectare ape pluviale Buzunare stradale renaturate -Pe strada Vatrei Satului Cuptoare Industrie agricolă nepoluantă -grădini comune de fructe/legume

Amenajarea spatiilor verzi Spații de întâlnire ce folosesc surse de energie regenerabilă Functiunile introduse să functioneze pe baza energiei verzi

În urma analizei, am identificat centrele comunitare ale fiecărui sat. Specific cadrului rural, centrele de comunitate se află în jurul bisericii, ca fiind principalul centru de socializare. Prin proiectul nostru, ne propunem să întărim aceste centre, prin valorificarea lor dar și prin introducerea unor noi centre, menite să îmbunătățească calitatea vieții dar și pentru a atrage comunități noi. Aceste centre sunt clasificate pe 3 categorii, precum: centre economice, centre sociale și centre turistice. Poziționarea lor este strategică, astfel încât să conecteze cele 2 comunități, prin împărțirea funcțiunilor. Conectarea acestor centre se realizează prin diferite trasee, fie nemotorizate sau turistice.

TURISM

ECONOMIC SOCIAL

IDENTITATE

LEGENDĂ

Limită UAT

Disfunctionalitati

DISFUNCȚIONALITĂȚI

DISFUNCȚIONALITĂȚI

DISFUNCȚIONALITĂȚI

-refunctionalizare cladiri /spatii valoroase;

-clădiri valoroase dpdv istoric abandonate; -zone verzi neglijate.

-clădiri valoroase dpdv istoric abandonate

-zone verzi neglijate

-clădiri valoroase dpdv istoric abandonate

-zone verzi neglijate

-clădiri valoroase dpdv istoric abandonate

-zone verzi neglijate

-creare buzunare stradale, divizare profil stradal, renaturare spatii verzi;

-lipsă centre sociale amenajate

-lipsă centre sociale amenajate; -lipsa unor funcțiuni care ar putea creste economia satului.

-lipsă centre sociale amenajate

-lipsa unor funcțiuni care ar putea creste economia satului

-lipsă centre sociale amenajate

-lipsa unor funcțiuni care ar putea creste economia satului

-lipsa unor funcțiuni care ar putea creste economia satului

-introducere functiuni de servicii care aduc impreuna comunitatea.

Bus turistic Autobuz

Pista velo Statie velo

Zone renaturate

-artere de circulație neconforme

-nevalori carea peisajului natural

-artere de circulație neconforme

-artere de circulație neconforme; -nevaloricarea peisajului natural.

-nevalori carea peisajului natural

-artere de circulație neconforme

-nevalori carea peisajului natural

Disfunctionalitati

DISFUNCȚIONALITĂȚI

DISFUNCȚIONALITĂȚI

DISFUNCȚIONALITĂȚI

-refunctionalizare cladiri si spatii istorice/ valoroase

-clădiri valoroase dpdv istoric abandonate; -zone verzi neglijate.

-clădiri valoroase dpdv istoric abandonate

-zone verzi neglijate

-clădiri valoroase dpdv istoric abandonate

-zone verzi neglijate

-clădiri valoroase dpdv istoric abandonate

-zone verzi neglijate

-lipsă centre sociale amenajate

-lipsă centre sociale amenajate; -lipsa unor funcțiuni care ar putea creste economia satului.

-lipsă centre sociale amenajate

-lipsa unor funcțiuni care ar putea creste economia satului

-lipsă centre sociale amenajate

-lipsa unor funcțiuni care ar putea creste economia satului

-lipsa unor funcțiuni care ar putea creste economia satului

-artere de circulație neconforme

-nevalori carea peisajului natural

-artere de circulație neconforme

-artere de circulație neconforme; -nevaloricarea peisajului natural.

-nevalori carea peisajului natural

-artere de circulație neconforme

-nevalori carea peisajului natural

-creare buzunare stradale, divizare profil stradal . renaturarea spatiilor verzi;

-introducere functiuni de servicii care aduc impreuna comunitatea; -introducere functiuni de servicii care aduc impreuna comunitatea;

Etapa 3- REGULAMENT DE INTERVENTIE

Etapa 3.1- REGULAMENT DE DENSIFICARE / RESTRUCTURARE A CARTIERELOR MARGINEA, STAVILA, LEND

Zone maxime construite

Cladiri existente

Cladiri existente

Zone minerale maxime

Traseu camioane acces depozitare marfa

Traseu pietonal

3.2-

Etapa 3- tipologii de spatii in mediul rural

Spatii publice pe care intervenim

CONFORMARE SPATIALA

Piateta Spatiu public cu functiuni mixte (targ, ateliere, centre de creatie, spatiu de evenimente)

-forma lenticulara, avand ca punct axial -Biserica -organizarea in plan - organica

Pd P 600 mp

Targ-evenimente creative Servicii

-timpParc-socializare liber

LIMITE

-fara o delimitare clara dintre public si privat

-limitele zice vor insasi fatadele cladirilor si raul, separand zona de trecere de cea de expunere, insa va posibila relationarea vizuala -in cazul posibilelor constructii amplasate pe teren, limita va una transparenta, cu deschidere catre exterior

CONFORMARE SPATIALA

-Curtea bisericii - loc de intalnire, socializare (Biserica = cladire cu incarcatura istorica)

-forma rectangulara

-este necesara o zona minerala, pentru extinderea evenimentelor in exterior minerala

Zona verde

Raport zone minerale-verzi

SUPRAFATA DE CALCARE

Materialitate - materiale naturale -piatra cubica, speci ca zonei -pe teritoriul piatetei, se va circula doar pietonal -trasee neregulate

LIMITE

-limite transparente, care permit relatia vizuala, si care te invita catre interior

ELEMENTE VEGETALE/MOBILIER URBAN

P 600 mp

Amenajarea renaturarea malului

Umbrirea strazilor si creare locuri de pauza Creare locuri de intalnire

SUPRAFATA DE CALCARE

ELEMENTE VEGETALE/MOBILIER URBAN

Materialitate - materiale naturale -piatra cubica, speci ca zonei P P

zona minerala

Zona verde

Locuri de socializare Panouri informative

Raport zone minerale-verzi

CONFORMARE SPATIALA

-nod principal de circulatie cu statii de autobuz si statie velo, spatii verzi si banci; -spatiu bicentric de forma biconcava avand ca element dominant biserica satului; -organizare in plan- organica.

-vatra satului are o forma liniara cu gospodarii tip cu latura scurta la strada, spatiu verde generos intre fatade si drum iar pe alocuril pe parcelele libere se formeaza vuzunare stradale;

LIMITE

- nu exista o trecere clara de la public la privat, astfel incat limitele sunt fatadele cladirilor ce marginesc centrul; -in cazul constructiilor noi ce pot aparea, vor avea o limita transparenta cu deschidere catre exterior; iar spatiile publice pietonale vor fi create in proximitatea cladirilor, fiind delimitate de drumurile rutiere cu acces pietonal; -parcarea in acest spatiu este interzisa;

LIMITE

-nu exista o limita clara intre public si privat; -fatadele gospodariilor devin limite ,ocazional pe parcelele lipsa apar buzunare stradale;

ELEMENTE VEGETALE/ MOBILIER URBAN

drum rutier spatiu pietonal pista velo spatiu verde renaturare front stradal ELEMENTE VEGETALE/ MOBILIER URBAN

-mobilarea cu statie de autobuz si velo, conforme dpvd al sigurantei pietonilor cu zone restrictionate circulatiei autor

-renaturarea pentru a oferi umbra si facilitarea accesibilitatii intre drumurile la cote diferite prin dispunerea scarilor/ gradenelor care pot deveni locuri de stat.

SUPRAFATA DE CALCARE

-spatiul va fi impartit radial de la centru la cladirile din jur: de la spatiu rutier, la spatiu mineral pietonal, la spatiu verde. -la drumuri si spatii minerale pietonale ne propunem sa folosim piatra cubica.

SUPRAFATA DE CALCARE

-drumul este inaccesibil pentru participantii la traficul usor bicicleta etc);

-se propune dispunerea unei piste de biciclete si a amenajarea suprafetei drumului cu piatra cubica pentru a intari caracterul de promenada rurala; -spatiile verzi generoase de altfel, vor fi renaturate cu arbori.

-strada va fi renaturata cu arbori

-se vor dispune panouri informative legate de istoria satului; -in buzunarele stradale se vor dispune locuri de stat si locuri de vanzare produse cu specific local;

Etapa 4- DETALIERE

Etapa 4.1- PROIECT DE ARHITECTURA

hala industriala metalica cladire abandonata regim de inaltime parter

anexa abandonata regim de inaltime parter anexa abandonata regim de inaltime parter

hala industriala metalica cladire abandonata regim de ina time parter

hala industriala metalica cladire abandonata regim de inaltime parter

hala industriala metalica cladire abandonata regim de inaltime parter + 2 etaje

hala industriala metalica cladire abandonata regim de ina time parter

hala industriala metalica cladire abandonata regim de ina time parter

anexa abandonata regim de inaltime parter

anexa abandonata regim de inaltime parter

anexa abandonata regim de inaltime parter

structura metalica degradata

Proiectul Fabricii de Bere din Resita isi propune sa sparga paradigma fabricilor tipice si sa vina cu un concept contemporan - un mixt intre productia de bere si deschiderea sa pentru vizita sau evenimente Atat formal cat si functional fabrica relationeaza cu piata centrala a zonei si isi doreste sa poata fi inegrata intr-o economie circulara a zonei

In zilele de festival sau targ, fabrica de bere isi deschide limitele spre zona publica punand la dispozitie activitati de cunoastere si intelegere a procesului de fabricatie a berii dar si a degustarii

In zilele cotidiene fabrica pune accent pe productie dar lasa permis accesul vizitatorilor

Vizitele in fabrica se petrec combiante cu degustari cu explicatii ale proceselor dar si cu o plimbare in supanta halei pentru a permite observarea tuturor silozurilor si a masinariilor Punctul culminant al vizitei este terasa spre piata de unde se poate observa intreaga zona industriala reutilizata a Resitei

FATADA VEST scara

FATADA EST scara

FATADA NORD scara 1 200

FATADA SUD scara 1 200

Concept

Ansamblul industrial din care face parte cladirea construit in 1920, in cartierul ce va deveni

Conceptul este de a reactiva centrele fiecarui parte, in acest caz am dorit reactivarea centrului prin reabilitarea celei mai vechi cladiri inca existente sit.

Ansamblul este format din 4 corpuri in 2 luminatoare si un cos de fum de 25m. Cladirile planimetrie libera, avand o serie de grinzi dispuse pe contrafortii de zidarie incorporati portanti perimetrali. Functional vorbind, fiecare avea propria lui functiune.

Aceasta cladire este nucleul ansamblului, astfel devine un adevarat centru cultural la nivelul zonei. La nivel conceptual, aceasta cladire este tratata ca un monument in mijlocul unei piatete, dar fara sa incurce deplasarea facila intre celelalte parti componente ale sitului.

Principalele functiuni ale cladirilor sunt: spatiu multifunctional,cafenea, librarie, spatiu showroom, spatiu de birouri, cofetarie, brutarie, patiserie. Functiunile au fost alese in functie de complementaritatea cu alura de hala industriala a cladirii si pentru a atrage cat mai multe categorii de oameni.

La nivel de mobilare ,elementele principale sunt cele 2 gradene, rafturile cu carti care sunt dispuse in asa fel incat sa formeze spatii, pervazurile geamurilor care devin banci.

alei si piatete+ creare goluri in fatada sudica

Fatada vestica

Fatada sudica-

Randari exterior

Fatada vestica

Zona supanta deasupra amfiteatrului.

Intrarea principala

Sectiuni si fatade

Sectiune transversala 1:200

Sectiune longitudinala 1:200

Fatada vestica-similara cu cea estica 1:200

Fatada sudica- 1:200

Fatada nordica- 1:200

hala industriala metalica cladire abandonata regim de ina time: parter

anexa abandonata regim de inaltime: parter

hala industriala metalica cladire abandonata regim de inaltime: parter

hala industriala metalica cladire abandonata regim de inaltime: parter + 2 etaje

hala industriala metalica cladire abandonata regim de inaltime: parter

hala industriala metalica cladire abandonata regim de ina time: parter

anexa abandonata regim de inaltime: parter

parter

hala industriala metalica cladire abandonata regim de inaltime: parter

anexa abandonata regim de inaltime: parter

anexa abandonata regim de inaltime: parter

structura metalica degradata

anexa abandonata regim de inaltime:

Structura+volumetrie existenta

Fabrica Plastomed ,si-a inceput activitatea in 1990, dar activitatea industriala pe acest sit a inceput in 1920. Imaginea de mai jos a fost realizata in 1926 si este exact situl nostru.

Cladirea existenta prezinta o serie de contraforti de zidarie suplimentari adosati peretelui portant de zidarie. Acesti contraforti au rolul de a descarca eforturile provenite de la grinzile cu zabrele. Perimetral exista o centura de grinzi metalice tip HEA care opresc peretii de zidarie sa cedeze in afara planului. Invelitoarea este realizata din tabla faltuita iar golurile ferestrelor sunt usor boltite.

Muzeul Terra din Kikinda este o fosta garnizoana militara, construita in 1899. Dpvd structural, consider ca este similara cu cladirea din Marginea, deoarece fiind o hala industriala, are nevoie de o deschidere cat mai mare fara a exista compartimentari.

Conceptul porneste de la structura existentă pe sit, specifică zonei industriale, dar și poziția acesteia. Datorită faptului că se află la limita dintre zona fostă industrială și cea de locuire, conceptul proiectului este acela de a crea un spațiu care să conecteze cele 2 zone, eliminând limita dintre ele, spațiul nou creat va fi unul care va atrage oamenii din exterior, oferindu-le posibilitatea de a desfășura aici diferite activități.

Totodată, aceatsă amenajare vine să completeze funcțiunile existente în zonă, cu funcțiuni de recreere, alimentație publică și spații multifuncționale. Totodată, funcția economică este susținută de prezența unor zone amenajate în exterior, unde se pot planta plante sau legume, pomi fructiferi, care ulterior pot să susținp spațiul de alimentație publică, sau pot fi vândute la piața adiacentă.

LEGENDĂ

Locuinta individuala

Clădiri

Drum cu acces auto

Curs de apă

Spațiu verde

Limită sit de intervenție

-Dimensiuni prea mari în raport cu, cladirile specifice locului

-Nevalorificarea construcțiilor valoroase din punct de vedere istoric

-Neglijarea relaționării cu malul râului

-Limită puternică ce separă 2 zone

Soluția propusă ține cont de o temă importantă a proiectului nostru și anume reutilizarea adaptivă. Volumetria propusă și amplasarea lui, ține cont de relaționarea cu structura existentă aflată pe sit, specifică caracterului industrial al zone, dar și de funcțiunile aflate în vecinătate, întărind și mai mult relaționarea între ele. Noua construcție încearcă să pună în evidență structura veche, nu doar ca un mijloc ce structurează amenajarea păstrând un anumit grid, ci și prin utilizarea structurii ca un element care separa funcțiuni, creează locuri de stat adăpostite sau se pierde printre copaci. Soluția propusă constă în realizarea unei amenajări ce cuprinde o construcție desinată alimentației publice, și un spațiu preponderent verde, care poate să adăpostească diferite activități precum plantare și producție agricolă, petrecere a timpului liber, expoziție, astfel încât toate aceste activități să lucreze împreună dar și cu spațiile create în jur, existând astfel o relaționare strânsă. Fiecare activitate se susține una și au ca scop să atragă oamenii aici, fie că muncesc în zona aceasta, fie că vin din exteriorul zonei industriale.

PIAȚĂ

Alimentație publică (RESTAURANT)

FATADA SUD 1:200

FATADA EST 1:200

FATADA VEST 1:200

FATADA SUD 1:200

Etapa 4.2- PROIECT DE DESIGN URBAN

Interventii realizate de primarie: decopertare drum si curatare (pavaj de piatra ascuns sub pamant), modernizare iluminat stradal ,plantare arbori aliniament Plan propus 1:100

Concept si tipuri de interventii

Reabilitarea de la scara sa urbanistica pana la scara cladirii trebuie sa fie cat mai subtila cu putinta, respectand memoria locului si patrimoniul construit. Cazurile in care se justifica o restructurare in masa sunt doar cele in care degradarile sunt masive si ireversibile. Satul traditional romanesc este poate scara cea mai sensibila a reabilitarii, deoarece imaginea sa de ansamblu este atat de bine implementata in memoria locuitoriilor incat orice schimbare minimala poate schimba complet perceptia locului. Interventiile de tip constructie case noi, asfaltare, introducere pergole de beton, interventii clasice si obisnuite pentru un oras , nu se pot aplica si la un sat. Cheia reabilitarii rurale nu este introducerea noului sau modernizarea fortata si ar trebui sa fie folosirea pe cat posibil a materialelor si tehnicilor locale, pentru a repara interventiile nonconforme realizate anterior, pentru a crea o imagine cat mai uniforma si coerenta, bazata pe elementele considerate traditionale si reprezentative pentru imaginea de ansamblu a satului.

Elemente valoroase

-vegetatie dezvoltata pe verticala, gradini exterioare ingradite, case tip dispuse in 2 ape, dispuse cu latura scurta spre strada, asemanatoare ca proportie si cromatica, banci de lemn, zid de piatra, plan de calcare cu boltari de piatra, poarta de lemn, tigla profilata ca element de acoperire, locuri de stat -extensii ale zidului;

Elemente nonconforme

-calcane supradimensionate, orientare nonconforma in raport cu strada, anexe vizibile de la strada , retrase de la frontul stradal, invelitoare din atbla faltuita, termoizolare exterioara cu polistiren extrudat, tencuiala gri, termopane, garduri improvizate, cabluri de curent vizibile, stalpi de iluminat supradimensionat;

Tipuri de interventii

-la nivelul planului de calcare, se dispun placi de piatra de rau, distantate unele fata de celelalte, pentru a permite cresterea vegetatiei, iar acestea se dematerializeaza treptat spre marginea drumului; -gardurile de sarma sau lemn degradat improvizate, precum si portiile de fier ,vor fi inlocuite cu porti de lemn si ziduri cu structura de sarma, umplute cu pietre, fara a fi legate cu mortar;acestea vor deveni suport pentru panouri de prezentare si promovare a patrimoniului construit; de asemenea zidurile de piatra existente, vor fi consolidate cu centuri de beton daca e cazul;

-o problema majora la sat, o constituie materialele lasate de locuitori la strada, astfel ca se propune introducerea unor locuri de stat modulare carere devin lazi de depozitare si in acelasi timp mese pentru prezentarea produselor locale vandute de riverani.

-relatia strada- front construit- propus

-relatia strada- front construit- existent

-randare existent

-randare propus

Sectiune existent 1:100

Sectiune propus 1:100

Recomandare imagine de ansamblu de front stradal

-schimbare porti de fier, garduri improvizate, tamplarii de PVC, invelitoare acoperis de tabla faltuita -inlocuire cu porti de lemn masiv, garduri de piatra de rau maruntita dispuse intre 2 garduri de sarma, tamplarie de lemn pentru cladirile de locuit, invelitoare de tigla; -introducere locuri de stat /locuri de depozitare, construite si demontabile usor

Soluția propusă presupune realizarea unui traseu de-a lungul râului, care unește diferite activități pentru diferite categorii de oameni. Cele 3 puncte importante ale parcului sunt: o zonă de observare, din care se vede un element important în definirea identității satului. Al doilea punct este locul de joacă, ce încurajează incluziunea unei categorii sociale defavorizate. Al 3 punct devine principalul centru comunitar, în relație cu biserica, și loc de întâlnire și petrecere a timpului liber.

Punct de observare

Loc de joacă

Loc de întâlnire Târg/evenimente

LEGENDĂ

Clădire

Drum acces auto

Acces pietonal

Spațiu verde

Loc de joacă nisip

Curs de apă

Corp de iluminat

Limită sit de intervenție

Acces mină

Conceptul proiectului susține ideea de identitate și conectivitate. Prin această amenajare, ne propunem să păstrăm identitatea așezării, prin crearea unor locuri care să valorifice elementele specifice satului Secu. Aceste locuri pot fi puncte de observare către acestea, locuri de întâlnire sau petrecere a diferitor activități specifice (târguri, evenimente bisericești, sărbători), locuri de joacă pentru copii sau trasee către puncte importante precum intrările în mină. Toate aceste spații sunt menite să aducă oamenii din comunitate împreună, sau chiar să atragă oameni noi sau turiști.

Conectivitatea se realizează prin strângerea oamenilor împreună, dar și prin realizarea unui traseu care să conecteze aceste zone, oferind mai multe posibilități de utilizare a spațiului.

DISFUNCȚIONALITĂȚI

-Suprafață foarte mare neutilizată

-Neglijarea spațiului verde prin folosirea improprie

-Neglijarea malului râului

-Lipsa amenajării malului

-Clădire publică folosită impropriu de către o categorie dezavantajată

-Lipsa unor locuri amenajate de întâlnire

-Lipsa unor centre comunitare

Soluția propusă presupune realizarea unui traseu de-a lungul râului, care unește diferite activități pentru diferite categorii de oameni. Cele 3 puncte importante ale parcului sunt: o zonă de observare, din care se vede un element important în definirea identității satului. Al doilea punct este locul de joacă, ce încurajează incluziunea unei categorii sociale defavorizate. Al 3 punct devine principalul centru comunitar, în relație cu biserica, și loc de întâlnire și petrecere a timpului liber.

Punct de observare

Loc de joacă

Loc de întâlnire Târg/evenimente

LEGENDĂ

Clădire

Drum acces auto

Acces pietonal

Spațiu verde

Loc de joacă nisip

Curs de apă

Corp de iluminat

Limită sit de intervenție

Acces mină

ATELIERUL DE PROIECTARE SI URBANISM

Periurban postindustrial: conexiuni urban-rural

Coordonatori: Stefana Badescu, Ana Branea, Mihai Danciu

Echipa: Barbu Alexandru, Bogdan Costica, Cristina Vladu

Etapa 1- ANALIZA SI

Etapa 2- ELABORAREA VIZIUNII STRATEGICE

Etapa 2.1- STRATEGIE DE

DEZVOLTARE A CARTIERELOR MARGINEA, STAVILA, LEND

Etapa 2.2- STRATEGIE INTEGRATA DE

DEZVOLTARE A ZONEI

PERIURBANE RESITA EST

Etapa 3- REGULAMENT DE INTERVENTIE

Etapa 3.1- REGULAMENT DE DENSIFICARE / RESTRUCTURARE A CARTIERELOR MARGINEA, STAVILA, LEND

Etapa 3

To be continued...

3.2-

Etapa 4- DETALIERE

Etapa 4.1- PROIECT DE ARHITECTURA

Etapa 4.2- PROIECT DE DESIGN URBAN

ATELIERUL DE PROIECTARE SI URBANISM

Periurban postindustrial: conexiuni urban-rural

Echipa: Patricia Chiriac, Alexandra Lac, Laies Vlad

Coordonatori: Stefana Badescu, Ana Branea, Mihai Danciu

Etapa 1- ANALIZA SI

Etapa 2- ELABORAREA VIZIUNII STRATEGICE

Etapa 2.1- STRATEGIE DE

DEZVOLTARE A CARTIERELOR MARGINEA, STAVILA, LEND

Etapa 2.2- STRATEGIE INTEGRATA DE

DEZVOLTARE A ZONEI

PERIURBANE RESITA EST

ANALIZA STRATEGICA

Ambele localitati sunt structurate in jurul mediului natural, avand o stransa relatie cu relieful. Relatia cu Resita este marcata printr-un drum principal ce faciliteaza conexiunea cu Secu in zona perimetrala si cu Cuptoare in zona centrala. Astfel, aparitia asezariloreste in stransa conexiune cu cadrul natural, fiind influentata de relief. Cuptoare prezinta o dezvoltare radiala si Secu o dezvoltare liniara. Acest lucru duce la aparitia unor centre de interescu rol comunitar.

RELATIA

ETAPIZAREPROPUNERI

1. MOBILITATELA NIVELDEDRUM

Dezvoltarea rurala este reazlizata in armonie cu formele de relief, strazile urmarind curbele de nivel. Astfel Secu prezinta dezvoltare liniara si Cuptoare dezvoltare radiala.

Amenajarea localitatiieste concentrat in jurulacestuiax liniar ce coaguleaza intreaga zona in jurul sau. Astfel, se dezvolta acostamentul pistele velo parcarile. Spatiul stradal este pusin valoare prin prisma unu mobiler (imagine simbolica a locului de adunare).

2.MOBILITATETRANSPORTSUSTENABIL

Se sustine mobilitatea in cadrul transportului sustenabil prin revitalizarea legaturii cu Resita. Se reamenajeaza statiile de autobuz, astfelincat sa surprinda sistatie pentru biciclete (transportul in comun pozitionat la periferia localitati -Secu) si sa faciliteze transport catre nucleul satului.

Transportul in comun trebuie sa faciliteze depozitare de biciclete prin intermediul unei remorci atasate.

3.CADRULSOCIAL

Poate fi marcat de spatiul stradal care este pus in valoare prin prisma unuimobiler banca (imagine simbolica a locului de adunare).

Realizarea zone special amenajate pentru comunitate valorificand mediul natural din jur si relieful terenului detinut.

4. CADRULECONOMIC

Este reprezentat de amenajarea unor zone de agrement, astfel incat, sa fie obtinut turismul. In zona Secu este reamenjata mina cu zona impadurita din jur, iar in Cutoare zona de agrement este pusa in relatie cu ParculuiNational,,Semenic -Cheile Carasului” sicu traseele ce se pot realiza in jur.

Dezvoltarea economica duce si la implementarea unui dispensar/farmacie/gradinita.

ASEZARILORSI DEZVOLTAREA ACESTORA RELATIA CU PUNCTELEDECOAGULARE

REFUNCTIONALIZAREZONEI EXISTENTE

STATIETRANSPORTSUSTENABIL

AMENAJAREZONA VERDE

AMENAJAREPROFILSTRADAL

STATIEDEAUTOBUZ

STATIEDEBICICLETE

ZONA DESTAT

ZONA VERDE

GRADINITA

CAMIN CULTURAL

FOSTA MINA

ZONA DEAGREMENT

FARMACIE

DISPENSAR

REFUNCTIONALIZARE

ZONEI EXISTENTE

STATIETRANSPORTSUSTENABIL

AMENAJAREZONA VERDE

AMENAJAREPROFILSTRADAL

STATIEDEAUTOBUZ

STATIEDEBICICLETE

ZONA DESTAT

ZONA VERDE

GRADINITA

CAMIN CULTURAL

FOSTA MINA

ZONA DEAGREMENT

FARMACIE DISPENSAR

PLAN PUBLIC-PLAN PRIVAT zona publica zona privata delimitare cvartale delimitare intravilan

Etapa 3- REGULAMENT DE INTERVENTIE

Etapa 3.1- REGULAMENT DE DENSIFICARE / RESTRUCTURARE A CARTIERELOR MARGINEA, STAVILA, LEND

3.2-

Etapa 4- DETALIERE

Etapa 4.1- PROIECT DE ARHITECTURA

Etapa 4.2- PROIECT DE DESIGN URBAN

Etapa 4- DETALIERE

Etapa 4.2- PROIECT DE DESIGN URBAN

Autor : Amalia Cule

Coordonatori: Stefana Badescu, Ana Branea, Mihai Danciu

Etapa 4.2- PROIECT DE DESIGN URBAN

Autor : Naomi Sirb

Coordonatori: Stefana Badescu, Ana Branea, Mihai Danciu

Etapa 4.2- PROIECT DE DESIGN URBAN

Autor : Sara Suteanu

Coordonatori: Stefana Badescu, Ana Branea, Mihai Danciu