RuRAl | Rural Relevant în Actualitate. Așezările de cehi din Munții Almăjului: ghidul de intervenție by Atelierul NonFormal de Planificare Spațială Timișoara

Rural Relevant în Actualitate

Așezările de cehi din Munții Almăjului

RURAL

ETAPA II

Ghidul de intervenție

Protejarea, conservarea și punerea în

valoare a patrimoniului material

CUPRINS RO

Scara teritoriului

Guvernanță și cooperare

Relația cu elementele naturale

Relația cu elementele antropice

Scara așezării

Gârnic | Gerník

Relația cu elementele naturale

Relația cu elementele antropice

Sfânta Elena | Svatá Helena

Relația cu elementele naturale

Relația cu elementele antropice

Bigăr | Bigr

Relația cu elementele naturale

Relația cu elementele antropice

Eibenthal | Tisové Údolí

Relația cu elementele naturale

Relația cu elementele antropice

Baia Nouă | Nové Doly

Relația cu elementele naturale

Relația cu elementele antropice

Ravensca | Rovensko

Relația cu elementele naturale

Relația cu elementele antropice

Șumița | Šumice

Relația cu elementele naturale

Relația cu elementele antropice

Scara obiectului

Spațiul public

Vatra satului: nucleu structural centric

Vatra satului: nucleu structural liniar

Relația cu apa

Profilul stradal: zone de intersecție

Profilul stradal: zone de câmp

Conexiunea cu teritoriul

Cimitirul

Parcele pentru construcție

Parcele cu funcțiuni destinate accesului public

Parcele rezidențiale de colț

Parcele rezidențiale de câmp, cu imobil amplasat perpendicular pe aliniament

Parcele rezidențiale de câmp, cu imobil amplasat paralel cu aliniamentul

Parcele rezidențiale în extravilan

Paletar cromatic. Materiale de construcție

CONTENTS EN

Territorial scale

Governance and cooperation

Relation with natural elements

Relation with anthropic elements

Settlement scale

Gârnic | Gerník

Relația cu elementele naturale

Relația cu elementele antropice

Sfânta Elena | Svatá Helena

Relația cu elementele naturale

Relația cu elementele antropice

Bigăr | Bigr

Relația cu elementele naturale

Relația cu elementele antropice

Eibenthal | Tisové Údolí

Relația cu elementele naturale

Relația cu elementele antropice

Baia Nouă | Nové Doly

Relația cu elementele naturale

Relația cu elementele antropice

Ravensca | Rovensko

Relația cu elementele naturale

Relația cu elementele antropice

Șumița | Šumice

Relația cu elementele naturale

Relația cu elementele antropice

Object scale

Public space

Village core: central structural core

Village core: linear structural core

Relation to the water

Street profile: intersection areas

Street profile: field areas

Connection with the territory

Cemetery

Building plots

Plots with public functions

Residential corner plots

Residential plots with building located perpendicular to the alignment

Residential plots with building located parallel to the alignment

Extra-rural residential plots

Color scheme. Building materials

SCARA TERITORIULUI

Guvernanță și cooperare

Pentru asigurarea coerenței la nivel teritorial din perspectiva guvernanței, se recomandă în primul rând dezvoltarea rețelelor de cooperare (formale și informale) între toate așezările de cehi din Munții Almăjului, precum și definirea formelor de asociere între acestea, în vederea generării unei strategii unitare pentru turism responsabil, ca resursă pentru dezvoltarea sustenabilă a întregului teritoriu.

Se recomandă de asemenea cooperarea între așezările de cehi și localitățile reședință de comună, pentru a identifica cele mai eficiente și relevante metode de dezvoltare și adaptare la provocările curente.

Este nevoie, așadar, de inter-comunitarism, dar și de asociere între autoritățile publice (județene și locale), pentru a stabili în comun tiparele de dezvoltare și distribuția eficientă a eforturilor în vederea atingerii dezideratului țintit la nivel teritorial.

La polul opus - stricta dezvoltare enclavizată, neunitară și oportunistă, a relațiilor dintre așezările de cehi din Munții Almăjului și localitățile reședință de comună de care aparțin, descurajează cooperarea transversală în teritoriu, fiind astfel de evitat.

Astfel, deși evident necesare, relațiile de cooperare formale (dezvoltate în limitele administrative ale unităților teritoriale) ar trebui armonizate cu relațiile informale (dezvoltate în raport cu realitățile geografice, istorice și identitare ale teritoriului mai amplu).

SCARA TERITORIULUI

Relația cu elementele naturale

Pentru asigurarea coerenței la nivel teritorial din perspectiva relațiilor cu elementele naturale, se recomandă protejarea ariilor de biodiversitate din Munții Almăjului (Parcul Natural Porțile de Fier) și întărirea legăturilor dintre Dunăre și restul teritoriului, prin intermediul coridoarelor verzi-albastre, formate în lungul cursurilor de apă.

Astfel, albiile majore ale râurilor și pârâurilor devin legături transversale în regiune, având potențialul de a se transforma în coridoare verzi-albastre care asigură continuitatea între formele majore de relief, masivele de vegetație care le îmbracă și Dunăre.

Provocarea rezultă din intercalarea, în acest teritoriu fragil, a rețelei de așezări (și, implicit, a coridoarelor de mobilitate și transport care le conectează) - a căror dezvoltare sustenabilă poate fi atinsă prin valorizarea patrimoniului local (depotrivă natural și antropic).

La polul opus - dezvoltările antropice apărute în extravilan, în lungul râurilor și pârâurilor (dar mai ales în zona de protecție a acestora), crează discontinuități la nivelul coridoarelor verzi-albastre, fiind astfel de evitat.

Astfel, deși necesare în anumite situații, dezvoltările în extravilan ale așezărilor de cehi din Munții Almăjului ar trebui să se producă numai în areale bine delimitate, acolo unde nu este afectată continuitatea coridoarelor verzi-albastre, integritatea masivelor de vegetație sau cadrele generale ale peisajului.

SCARA TERITORIULUI

Relația cu elementele antropice

Pentru asigurarea coerenței la nivel teritorial din perspectiva relațiilor cu elementele antropice, se recomandă protejarea, menținerea și accentuarea culoarelor principale de percepție la nivel teritorial, care pun în valoare specificul așezărilor de cehi din Munții Almăjului.

Astfel, sunt încurajate drumurile înguste și sinuoase, care ating tangențial așezările și urcă dinspre Dunăre spre munte - oferind pe alocuri perspective generoase asupra peisajului natural (punctat de gospodării extravilane, risipite printre dealuri), dar și asupra așezărilor rurale, dominate de accentele verticale ale bisericilor și caracterizate prin adaptarea tramei stradale la curbele de nivel.

Se formează astfel deschideri spectaculoase înspre văi largi și perspective impresionante asupra zonei dunărene, fără elemente intruzive prin culoare sau dimensiune.

La polul opus - rețelele de infrastructrură majoră care traversează teritoriul după trasee aleatorii (determinate pe criterii de eficiență) crează discontinuități la nivelul peisajului și degradează mediul natural, fiind astfel de evitat.

Astfel, deși necesare pentru o mai bună conectare cu regiunile învecinate, drumurile rapide sau alte lucrări majore privind infrastructura de transport ar trebui realizate în lungul coridoarelor majore de mobilitate, dezvoltate istoric pe limitele unităților de peisaj.

SCARA AȘEZĂRII

Relația cu elementele naturale Gârnic | Gerník

Caracterul mediului natural în care se dezvoltă localitatea Gârnic este evidențiat prin coridorul ecologic format de-a lungul cursului de apă Camenița, precum și prin relieful colinar și versanții împăduriți care înconjoară așezarea - parte din Parcul Natural Porțile de Fier.

Traseul râului Camenița a oferit prilejul optim pentru evoluția satului Gârnic, dezvoltat după o structură rurală liniară, paralelă cu apa, orientată pe direcția nord-sud.

De asemenea, denivelările naturale ale terenului pe care s-a dezvoltat în timp așezarea crează relații vizuale dinamice între diferitele zone ale așezării, precum și între aceasta și peisaj.

Intervenții posibile:

Întărirea caracterului natural la nivelul teritoriului, prin sporirea suprafețelor de spații verzi și a masei vegetale.

Creșterea rezilienței teritoriale în fața schimbărilor climatice, prin amenajări inspirate din natură („nature-based solutions”) pentru protecția la viituri și inundații.

Densificarea țesutului rural existent prin intervenții în intravilan:

◦ dezvoltarea de construcții noi pe parcelele libere - cu respectarea specificului locului în ceea ce privește modul de amplasare a construcțiilor pe teren, dar și gabaritele și silueta clădirilor;

◦ extinderi ale construcțiilor existente - prin corpuri noi sau prin mansardarea clădirilor inițiale, fără afectarea siluetei existente. Extinderi în extravilan, acolo unde nu este afectată continuitatea coridoarelor verzi-albastre, integritatea masivelor de vegetație sau cadrele generale ale peisajului.

Intervenții descurajate:

Densificarea țesutului rural existent prin intervenții în intravilan:

◦ reparcelări neconforme, care contravin structurii parcelarului;

◦ extinderi ale construcțiilor existente / dezvoltarea de construcții noi - care contravin specificului locului în ceea ce privește modul de amplasare pe teren, dar și gabaritele și silueta clădirilor. Extinderi în extravilan, în zona de protecție a coridoarelor verzi-albastre sau cu afectarea masivelor de vegetație și a cadrelor generale ale peisajului.

SCARA AȘEZĂRII

Gârnic | Gerník

Relația cu elementele antropice

Caracterul structurilor antropice specifice localității Gârnic evidențiază structura liniară după care se dezvoltă așezarea, organizată în raport cu axul principal orientat pe direcție nord-sud (DJ 571A, de legătură între Moldovița și Sichevița), precum și cu valea râului Camenița. De asemenea, se evidențiază zona vetrei satului, organizată în lungul axului principal al așezării, care cuprinde cele trei edificii majore (biserica - școala - primăria). În sfârșit, atrage atenția rețeaua de alei secundare și trasee alternative - care taie pantele, asigurând legături directe între diferitele brațe ale satului, dar și între zona rezidențială și arhitecturile funcționale (mori, cazane).

Intervenții posibile:

Densificarea țesutului rural existent prin intervenții în intravilan:

◦ extinderi ale construcțiilor existente - prin corpuri noi sau prin mansardarea clădirilor inițiale, fără afectarea siluetei existente.

Creșterea calității spațiilor publice existente prin:

◦ amenajarea spațiilor publice existente, prin intervenții care favorizează desfășurarea activităților comunitare;

◦ introducerea unor parcele private în circuitul public.

Intervenții descurajate:

Densificarea țesutului rural existent prin intervenții în intravilan:

◦ reparcelări neconforme, care contravin structurii parcelarului;

SCARA AȘEZĂRII

Sfânta Elena | Svatá Helena

Relația cu elementele naturale

Caracterul mediului natural în care se dezvoltă localitatea Sfânta Elena este evidențiat prin relieful colinar și versanții împăduriți care înconjoară platoul pe care s-a dezvoltat satul - parte din Parcul Natural Porțile de Fier.

Se remarcă de asemenea orientarea spre peisaj a străzilor care alcătuiesc trama așezării - care deschid capete de perspectivă și definesc cadre caracteristice pentru localitate.

Emblematică pentru Sfânta Elena este și prezența Dunării în proximitate - care, deși nu este vizibilă din sat, constituie element definitoriu pentru peisajul cultural.

Intervenții posibile:

Întărirea caracterului natural la nivelul teritoriului, prin sporirea suprafețelor de spații verzi și a masei vegetale.

Creșterea rezilienței teritoriale în fața schimbărilor climatice, prin amenajări inspirate din natură („nature-based solutions”) pentru protecția la viituri și inundații.

Densificarea țesutului rural existent prin intervenții în intravilan:

Intervenții descurajate:

Densificarea țesutului rural existent prin intervenții în intravilan:

◦ reparcelări neconforme, care contravin structurii parcelarului;

SCARA AȘEZĂRII

Sfânta Elena | Svatá Helena

Relația cu elementele antropice

Caracterul structurilor antropice specifice localității Sfânta Elena evidențiază structura carteziană după care se dezvoltă așezarea, organizată în raport cu o rețea de străzi relativ regulată (modificată doar punctual, pentru a se adapta mai bine denivelărilor de teren). Adaptarea tramei carteziene la topografia locului produce o varietate de spații publice, majoritatea de formă triunghiulară în plan și denivelate în secțiune. Se remarcă de asemenea orientarea spre peisaj a străzilor care alcătuiesc trama așezării. În sfârșit, se remarcă zona vetrei satului, care cuprinde trei edificii majore (cele două biserici istoriceevanghelică și romano-catolică, respectiv școala).

Intervenții posibile:

Densificarea țesutului rural existent prin intervenții în intravilan:

◦ extinderi ale construcțiilor existente - prin corpuri noi sau prin mansardarea clădirilor inițiale, fără afectarea siluetei existente.

Creșterea calității spațiilor publice existente prin:

◦ amenajarea spațiilor publice existente, prin intervenții care favorizează desfășurarea activităților comunitare;

◦ introducerea unor parcele private în circuitul public.

Intervenții descurajate:

Densificarea țesutului rural existent prin intervenții în intravilan:

◦ reparcelări neconforme, care contravin structurii parcelarului;

SCARA AȘEZĂRII

Relația cu elementele naturale Bigăr | Bigr

Caracterul mediului natural în care se dezvoltă localitatea Bigăr este evidențiat prin coridorul ecologic dezvoltat de-a lungul cursului de apă Sirinia, precum și prin relieful colinar și versanții împăduriți care înconjoară așezarea - parte din Parcul Natural Porțile de Fier.

Pârâul Sirinia reprezintă un reper la nivel regional, cursul acestuia formând - în aval de Bigăr - cheile cu același nume.

Dezvoltarea așezării actuale exploatează topografia reliefului local, inflexiunea axului principal urmând curbele de nivel existente pe sit. Se orientează astfel către peisaj atât spațiile publice dominante, cât și gospodăriile propriu-zise.

Intervenții posibile:

Întărirea caracterului natural la nivelul teritoriului, prin sporirea suprafețelor de spații verzi și a masei vegetale.

Creșterea rezilienței teritoriale în fața schimbărilor climatice, prin amenajări inspirate din natură („nature-based solutions”) pentru protecția la viituri și inundații.

Densificarea țesutului rural existent prin intervenții în intravilan:

Intervenții descurajate:

Densificarea țesutului rural existent prin intervenții în intravilan:

◦ reparcelări neconforme, care contravin structurii parcelarului;

Extinderi în extravilan, în zona de protecție a coridoarelor verzi-albastre sau cu afectarea masivelor de vegetație și a cadrelor generale ale peisajului.

SCARA AȘEZĂRII

Bigăr | Bigr

Relația cu elementele antropice

Caracterul structurilor antropice specifice localității Bigăr evidențiază structura regulată după care se dezvoltă așezarea, organizată în raport cu o tramă stradală în formă de cruce. Astfel, axul principal, orientat est-vest, continuă traseul drumului comunal (de legătură cu satul Berzasca - reședința de comună), în timp ce axul secundar, orientat nord-sud, urmează un traseu paralel cu cel al cursului de apă. La intersecția celor două axe, se definește vatra satului, care cuprinde cele trei edificii majore ale așezării (biserica - școala - căminul cultural). În același timp, se remarcă prezența unor spații publice atipice, rezultate în zonele de interferență dintre mediul antropic și cel natural.

Intervenții posibile:

Densificarea țesutului rural existent prin intervenții în intravilan:

◦ extinderi ale construcțiilor existente - prin corpuri noi sau prin mansardarea clădirilor inițiale, fără afectarea siluetei existente.

Creșterea calității spațiilor publice existente prin:

◦ amenajarea spațiilor publice existente, prin intervenții care favorizează desfășurarea activităților comunitare;

◦ introducerea unor parcele private în circuitul public.

Intervenții descurajate:

Densificarea țesutului rural existent prin intervenții în intravilan:

◦ reparcelări neconforme, care contravin structurii parcelarului;

SCARA AȘEZĂRII

Eibenthal | Tisové Údolí

Relația cu elementele naturale

Caracterul mediului natural în care se dezvoltă localitatea Eibenthal este evidențiat prin coridorul ecologic dezvoltat de-a lungul pârâului Tișovița, precum și prin relieful accidentat, caracterizat prin denivelări accentuate pe ambele părți ale cursului de apă - parte din Parcul Natural Porțile de Fier.

Acest cadru a oferit prilejul dezvoltării unei așezări liniare, de-a lungul văii existente, în relație strânsă cu apa, precum și cu formele de relief învecinate.

Se remarcă astfel bogăția de spații publice amenajate în legătură cu apa - cuprinzând zone de luncă, treceri înguste între proprietăți sau traversări ale pârâului.

Intervenții posibile:

Întărirea caracterului natural la nivelul teritoriului, prin sporirea suprafețelor de spații verzi și a masei vegetale.

Creșterea rezilienței teritoriale în fața schimbărilor climatice, prin amenajări inspirate din natură („nature-based solutions”) pentru protecția la viituri și inundații.

Densificarea țesutului rural existent prin intervenții în intravilan:

Intervenții descurajate:

Densificarea țesutului rural existent prin intervenții în intravilan:

◦ reparcelări neconforme, care contravin structurii parcelarului;

Extinderi în extravilan, în zona de protecție a coridoarelor verzi-albastre sau cu afectarea masivelor de vegetație și a peisajului.

SCARA AȘEZĂRII

Eibenthal | Tisové Údolí

Relația cu elementele antropice

Caracterul structurilor antropice specifice localității Eibenthal evidențiază structura liniară după care se dezvoltă așezarea, organizată în raport cu axul principal, orientat pe direcție est-vest (drumul de conexiune cu coridorul principal de mobilitate din lungul Dunării), precum și cu valea pârâului Tișovița. Vatra satului este organizată în jurul bisericii catolice din localitate, care, deși nu deține statutul de monument istoric, reprezintă un reper deopotrivă simbolic și arhitectural al așezării.

Intervenții posibile:

Densificarea țesutului rural existent prin intervenții în intravilan:

◦ extinderi ale construcțiilor existente - prin corpuri noi sau prin mansardarea clădirilor inițiale, fără afectarea siluetei existente.

Creșterea calității spațiilor publice existente prin:

◦ amenajarea spațiilor publice existente, prin intervenții care favorizează desfășurarea activităților comunitare;

◦ introducerea unor parcele private în circuitul public.

Intervenții descurajate:

Densificarea țesutului rural existent prin intervenții în intravilan:

◦ reparcelări neconforme, care contravin structurii parcelarului;

SCARA AȘEZĂRII

Baia Nouă | Nové Doly

Relația cu elementele naturale

Caracterul mediului natural în care se dezvoltă localitatea Baia Nouă este evidențiat prin coridorul ecologic dezvoltat de-a lungul pârâului Tișovița, precum și prin versanții împăduriți care se pot observa pe ambele părți ale cursului de apă - parte din Parcul Natural Porțile de Fier.

La fel ca la Eibenthal, acest cadru a oferit prilejul dezvoltării unei așezări liniare, de-a lungul văii existente, în relație strânsă cu apa, precum și cu formele de relief învecinate.

În același timp, resursele naturale existente în zonă au determinat însăși rațiunea de a fi a așezării și a comunității formate aici, dezvoltate în jurul minei.

Intervenții posibile:

Întărirea caracterului natural la nivelul teritoriului, prin sporirea suprafețelor de spații verzi și a masei vegetale.

Creșterea rezilienței teritoriale în fața schimbărilor climatice, prin amenajări inspirate din natură („nature-based solutions”) pentru protecția la viituri și inundații.

Densificarea țesutului rural existent prin intervenții în intravilan:

Intervenții descurajate:

Densificarea țesutului rural existent prin intervenții în intravilan:

◦ reparcelări neconforme, care contravin structurii parcelarului;

SCARA AȘEZĂRII

Baia Nouă | Nové Doly

Relația cu elementele antropice

Caracterul structurilor antropice specifice localității Baia Nouă evidențiază structura liniară după care se dezvoltă așezarea, organizată în raport cu axul principal, orientat pe direcție est-vest (drumul de conexiune cu Eibenthal și, mai departe, cu coridorul principal de mobilitate din lungul Dunării), precum și cu valea pârâului Tișovița. Centrul localității se evidențiază printr-o structură aparte, de tip lenticular, cuprinzând o succesiune de clădiri cu funcțiuni inițial publice, organizate între drumul principal al așezării și cursul de apă - și înconjurate pe toate părțile de spațiu public.

Intervenții posibile:

Densificarea țesutului rural existent prin intervenții în intravilan:

◦ extinderi ale construcțiilor existente - prin corpuri noi sau prin mansardarea clădirilor inițiale, fără afectarea siluetei existente.

Creșterea calității spațiilor publice existente prin:

◦ amenajarea spațiilor publice existente, prin intervenții care favorizează desfășurarea activităților comunitare;

◦ introducerea unor parcele private în circuitul public.

Intervenții descurajate:

Densificarea țesutului rural existent prin intervenții în intravilan:

◦ reparcelări neconforme, care contravin structurii parcelarului;

SCARA AȘEZĂRII

Relația cu elementele naturale Ravensca | Rovensko

Caracterul mediului natural în care se dezvoltă localitatea Ravensca este evidențiat prin relieful colinar, satul fiind amplasat la înălțime - și dezvoltat pe o succesiune de culmi. Înt

re acestea, se remarcă prezența mai multor cursuri de apă, care formează coridoare ecologice ce străbat teritoriul; împreună cu masivele de vegetație, versanții și coastele care definesc relieful, rețeaua hidrografică modelează peisajul - parte din Parcul Natural Porțile de Fier.

De asemenea, structura rurală se continuă în extravilan prin grădini ample, care fac trecerea între gospodăriile propriu-zise și mediul natural.

Intervenții posibile:

Întărirea caracterului natural la nivelul teritoriului, prin sporirea suprafețelor de spații verzi și a masei vegetale.

Creșterea rezilienței teritoriale în fața schimbărilor climatice, prin amenajări inspirate din natură („nature-based solutions”) pentru protecția la viituri și inundații.

Densificarea țesutului rural existent prin intervenții în intravilan:

Intervenții descurajate:

Densificarea țesutului rural existent prin intervenții în intravilan:

◦ reparcelări neconforme, care contravin structurii parcelarului;

SCARA AȘEZĂRII

Ravensca | Rovensko

Relația cu elementele antropice

Caracterul structurilor antropice specifice localității Ravensca evidențiază structura organică după care se dezvoltă așezarea, organizată în raport cu o tramă stradală ce urmează traseul culmilor și înălțimilor existente pe sit. Se remarcă existența unui ax principal, orientat pe direcție est-vest, ce continuă traseul drumului de legătură cu satul Șopotu Nou - reședința de comună, respectiv traseul pârâului Orevița (în lungul căruia se realizează și legătura cu zona dunăreană). La intersecția cu axul secundar, orientat pe direcție nord-sud și organizat pe înălțimile reliefului, se definește vatra satului (în relație cu o piață de formă triunghiulară, ce concentrează edificiile majore ale așezării).

Intervenții posibile:

Densificarea țesutului rural existent prin intervenții în intravilan:

◦ extinderi ale construcțiilor existente - prin corpuri noi sau prin mansardarea clădirilor inițiale, fără afectarea siluetei existente.

Creșterea calității spațiilor publice existente prin:

◦ amenajarea spațiilor publice existente, prin intervenții care favorizează desfășurarea activităților comunitare;

◦ introducerea unor parcele private în circuitul public.

Intervenții descurajate:

Densificarea țesutului rural existent prin intervenții în intravilan:

◦ reparcelări neconforme, care contravin structurii parcelarului;

SCARA AȘEZĂRII

Relația cu elementele naturale Șumița | Šumice

Caracterul mediului natural în care se dezvoltă localitatea Șumița este evidențiat prin relieful colinar, satul fiind dezvoltat pe două coaste de deal care se privesc reciproc.

Situate de-o parte și de alta a unei văi, formate în timp sub acțiunea mai multor cursuri minore de apă, aceste coaste se continuă înspre peisaj printr-o succesiune de versanți și masive de vegetație.

O particularitate aparte a Șumiței, determinată de dezvoltarea satului de-o parte și de alta a văii, o constituie stabilirea de relații vizuale complexe între cele două brațe ale sale (care se privesc reciproc), cât și între așezare și peisajul înconjurător.

Intervenții posibile:

Întărirea caracterului natural la nivelul teritoriului, prin sporirea suprafețelor de spații verzi și a masei vegetale.

Creșterea rezilienței teritoriale în fața schimbărilor climatice, prin amenajări inspirate din natură („nature-based solutions”) pentru protecția la viituri și inundații.

Densificarea țesutului rural existent prin intervenții în intravilan:

Intervenții descurajate:

Densificarea țesutului rural existent prin intervenții în intravilan:

◦ reparcelări neconforme, care contravin structurii parcelarului;

Extinderi în extravilan, în zona de protecție a coridoarelor verzi-albastre sau cu afectarea masivelor de vegetație și a cadrelor generale ale peisajului.

SCARA AȘEZĂRII

Șumița | Šumice

Relația cu elementele antropice

Caracterul structurilor antropice specifice localității Șumița evidențiază forma lenticulară în plan pe care o adoptă așezarea, definită de cele două străzi trasate de-o parte și de alta a văii care străbate localitatea. Tratată ca parte din profilul stradal, valea acomodează o sumă de terenuri comunitare (cu rol de pășune sau livadă) - precum și fântâni sau alte structuri construite de utilitate comunală. Vatra satului se stabilește în zona mediană a străzii dinspre nord, unde sunt concentrate edificiile majore ale așezării (biserica, școala, căminul cultural).

Intervenții posibile:

Densificarea țesutului rural existent prin intervenții în intravilan:

◦ extinderi ale construcțiilor existente - prin corpuri noi sau prin mansardarea clădirilor inițiale, fără afectarea siluetei existente.

Creșterea calității spațiilor publice existente prin:

◦ amenajarea spațiilor publice existente, prin intervenții care favorizează desfășurarea activităților comunitare;

◦ introducerea unor parcele private în circuitul public.

Intervenții descurajate:

Densificarea țesutului rural existent prin intervenții în intravilan:

◦ reparcelări neconforme, care contravin structurii parcelarului;

SCARA OBIECTULUI

Spațiul public

Vatra satului: nucleu structural centric

Vatra satului, ca nucleu structural centric, se definește la intersecția dintre două sau mai multe axe ale localității - în relație cu cele mai importante funcțiuni din comunitate. Caracteristicile spațiale existente ale acestei tipologii de spații publice sunt definite prin raportare la:

1. Modul de tratare a suprafeței de călcare în spațiul public

Deși regula generală în satele de cehi din Munții Almăjului este ca suprafața de călcare din spațiul public să nu cuprindă amenajări distincte pentru diferitele categorii de participanți la trafic - la nivelul nucleelor structurale centrice se remarcă existența unor spații protejate pentru pietoni. Acestea apar fie sub forma unor buzunare minerale adiacente căii de circulație, fie sub formă de scuaruri verzi.

2. Modul de tratare a limitelor spațiului public

La nivelul nucleelor structurale centrice din satele de cehi din Munții Almăjului se remarcă o definire fermă a limitelor dintre spațiul public și parcelele adiacente, realizată fie prin împrejmuiri, fie prin însăși fațadele clădirilor. În același timp, permeabilitatea și transparența limitelor sunt direct proporționale cu nivelul de accesibilitate publică a funcțiunilor acomodate pe aceste parcele.

3. Elemente de vegetație & de mobilier urban

La nivelul nucleelor structurale centrice din satele de cehi din Munții Almăjului se remarcă existența elementelor de mobilier urban (precum locuri de stat, fântâni sau chiar obiecte de artă stradală); de asemenea, se remarcă prezența elementului vegetal, în aceste zone fiind de obicei plantați arbori înalți (mai ales în relație cu biserica).

Intervenții posibile:

Amenajarea spațiului public al vetrei satului ca loc de întâlnire și coagulare pentru comunitate, prin:

◦ favorizarea deplasărilor nemotorizate;

◦ utilizarea elementelor inspirate din specificul zonei pentru realizarea limitelor, pavajelor, mobilierului urban, etc.;

◦ sporirea suprafețelor de spații verzi și a masei vegetale.

Intervenții descurajate:

Amenajarea spațiului public al vetrei satului cu favorizarea deplasărilor motorizate și cu utilizarea unor elemente străine de estetica locului.

SCARA OBIECTULUI

Spațiul public

Vatra satului: nucleu structual liniar

Vatra satului, ca nucleu structural liniar, se definește în lungul axului principal al localității - în relație cu cele mai importante funcțiuni din comunitate. Caracteristicile spațiale existente ale acestei tipologii de spații publice sunt definite prin raportare la:

1. Modul de tratare a suprafeței de călcare în spațiul public

Deși regula generală în satele de cehi din Munții Almăjului este ca suprafața de călcare din spațiul public să nu cuprindă amenajări distincte pentru diferitele categorii de participanți la trafic - la nivelul nucleelor structurale liniare se remarcă existența unor spații protejate pentru pietoni. Acestea apar de regulă sub forma unor alveole adiacente căii principale de circulație.

2. Modul de tratare a limitelor spațiului public

La nivelul nucleelor structurale liniare din satele de cehi din Munții Almăjului se remarcă o definire fermă a limitelor dintre spațiul public și parcelele adiacente, realizată fie prin împrejmuiri, fie prin însăși fațadele clădirilor. În același timp, permeabilitatea și transparența limitelor sunt direct proporționale cu nivelul de accesibilitate publică a funcțiunilor acomodate pe aceste parcele.

3. Elemente de vegetație & de mobilier urban

La nivelul nucleelor structurale liniare din satele de cehi din Munții Almăjului se remarcă existența elementelor de mobilier urban (precum locuri de stat, fântâni sau chiar obiecte de artă stradală); de asemenea, se remarcă prezența elementului vegetal, în aceste zone fiind de obicei plantați arbori înalți (mai ales în relație cu biserica).

Intervenții posibile:

Amenajarea spațiului public al vetrei satului ca loc de întâlnire și coagulare pentru comunitate, prin:

◦ favorizarea deplasărilor nemotorizate;

◦ utilizarea elementelor inspirate din specificul zonei pentru realizarea limitelor, pavajelor, mobilierului urban, etc.;

◦ sporirea suprafețelor de spații verzi și a masei vegetale.

Intervenții descurajate:

Amenajarea spațiului public al vetrei satului cu favorizarea deplasărilor motorizate și cu utilizarea unor elemente străine de estetica locului.

SCARA OBIECTULUI

Spațiul public

Relația cu apa

Relația cu apa se stabilește în legătură cu traseele cursurilor de apă care străbat localitățile - fie în lungul acestora (așa cum se întâmplă la Gârnic, Eibenthal, Baia Nouă sau Șumița), fie transversal structurii rurale (așa cum se întâmplă la Bigăr). Caracteristicile spațiale existente ale acestei tipologii de spații publice sunt definite prin raportare la:

1. Modul de tratare a suprafeței de călcare în spațiul public

Spațiile publice organizate în legătură cu apa, existente la nivelul așezărilor de cehi din Munții Almăjului, crează prilej pentru legături directe între comunitate și natură, fiind în general accesibile doar pietonilor. Astfel, zona verde, de obicei generoasă, este punctată de amenajări minimale la nivelul suprafeței de călcare - precum alei și podețe (de cele mai multe ori doar pentru mobilitate nemotorizată).

2. Modul de tratare a limitelor spațiului public

Spațiile publice organizate în legătură cu apa, existente la nivelul așezărilor de cehi din Munții Almăjului, sunt de regulă adiacente străzilor din localitate - care se continuă spre apă prin zone de luncă (liber accesibile tuturor), treceri înguste între proprietăți (în vederea asigurării accesului la apă pentru toți membrii comunității) sau traversări ale pârâului (prin albie sau cu podețe). Astfel, trecerea spre apă se întâmplă de cele multe ori fluid.

3. Elemente de vegetație & de mobilier urban Spațiile publice organizate în legătură cu apa, existente la nivelul așezărilor de cehi din Munții Almăjului, își păstrează de cele mai multe ori caracterul natural, susținând o vegetație densă și înaltă.

Intervenții posibile: Întărirea caracterului de coridoare verzi-albastre a spațiilor adiacente cursurilor de apă, prin:

◦ sporirea suprafețelor de spații verzi și a masei vegetale;

◦ amenajări naturale pentru protecția la viituri și inundații. Accesibilizarea malurilor apei, ca spații comunitare de petrecere a timpului liber, prin amenajări minimale, armonios integrate în peisaj.

Intervenții descurajate: Intervenții antropice în albia majoră a cursurilor de apă, care întrerup continuitatea coridoarelor verzi-albastre.

SCARA OBIECTULUI

Spațiul public

Profilul stradal: zone de intersecție

Zonele de intersecție, ca parte din profilul stradal, prilejuiesc definirea unor centre de interes, subordonate vetrelor propriu-zise - dar având capacitatea de a coagula fluxurile de locuitori. Caracteristicile spațiale existente ale acestei tipologii de spații publice sunt definite prin raportare la:

1. Modul de tratare a suprafeței de călcare în spațiul public

În satele de cehi din Munții Almăjului, suprafața de călcare din spațiul public nu cuprinde, de regulă, amenajări distincte pentru diferitele categorii de participanți la trafic. Totuși, datorită profilului mai larg, specific zonelor de intersecție, se remarcă uneori existența unor spații protejate pentru pietoni în aceste areale. Acestea apar fie sub forma unor buzunare minerale adiacente căii de circulație, fie sub formă de scuaruri verzi.

2. Modul de tratare a limitelor spațiului public

La nivelul zonelor de interescție din satele de cehi din Munții Almăjului se remarcă o definire fermă a limitelor dintre spațiul public și parcelele adiacente, realizată fie prin împrejmuiri, fie prin însăși fațadele clădirilor.

3. Elemente de vegetație & de mobilier urban

Intervenții posibile:

Amenajarea spațiului public din zonele de intersecție ca loc de întâlnire și coagulare pentru comunitate, prin:

◦ favorizarea deplasărilor nemotorizate;

◦ utilizarea elementelor inspirate din specificul zonei pentru realizarea limitelor, pavajelor, mobilierului urban, etc.;

◦ sporirea suprafețelor de spații verzi și a masei vegetale.

Intervenții descurajate:

Amenajarea spațiului public din zonele de intersecție cu favorizarea deplasărilor motorizate și cu elemente străine de estetica locului.

SCARA OBIECTULUI

Spațiul public

Profilul stradal: zone de câmp

Profilul transversal specific străzilor care definesc trama așezărilor de cehi din Munții Almăjului acomodează toate categoriile de participanți la trafic, asigurând deopotrivă funcția utilitară (de mobilitate), cât și pe aceea de coagulare comunitară. Caracteristicile spațiale existente ale acestei tipologii de spații publice sunt definite prin raportare la:

1. Modul de tratare a suprafeței de călcare în spațiul public

Profilul transversal specific străzilor din satele de cehi din Munții Almăjului nu acomodează, de regulă, amenajări distincte pentru diferitele categorii de participanți la trafic. Se remarcă în schimb prezența spațiilor verzi, care formează uneori o zonă de tampon continuă între calea de circulație și frontul construit.

2. Modul de tratare a limitelor spațiului public

Profilul transversal specific străzilor din satele de cehi din Munții Almăjului se caracterizează printr-o definire fermă a limitelor dintre spațiul public și parcelele adiacente, realizată fie prin împrejmuiri, fie prin însăși fațadele clădirilor. Aceste limite sunt tratate ca zone de mediere între cele două lumi - și cuprind adeseori amenajări specifice (ca formă de expresie a identității gospodăriilor înspre stradă).

3. Elemente de vegetație & de mobilier urban

Profilul transversal specific străzilor din satele de cehi din Munții Almăjului cuprinde adeseori zone verzi, care acomodează uneori și aliniamente de arbori. De asemenea, se remarcă prezența elementelor de mobilier urban (precum locuri de stat, fântâni, sau chiar extensii ale gospodăriilor înspre spațiul public - precum grădinile de flori).

Intervenții posibile:

Amenajarea profilului transversal al străzilor ca loc de întâlnire și coagulare pentru comunitate, prin:

◦ favorizarea deplasărilor nemotorizate;

◦ utilizarea elementelor inspirate din specificul zonei pentru realizarea limitelor, pavajelor, mobilierului urban, etc.;

◦ sporirea suprafețelor de spații verzi și a masei vegetale.

Intervenții descurajate:

Reconfigurarea profilului transversal al străzilor prin extensii invazive ale gospodăriilor înspre stradă.

SCARA OBIECTULUI

Spațiul public

Conexiunea cu teritoriul

Profilul transversal specific străzilor care continuă trama așezărilor de cehi din Munții Almăjului înspre teritoriu acomodează toate categoriile de participanți la trafic, asigurând deopotrivă funcția utilitară (de mobilitate), cât și pe aceea de coagulare comunitară. Caracteristicile spațiale existente ale acestei tipologii de spații publice sunt definite prin raportare la:

1. Modul de tratare a suprafeței de călcare în spațiul public

Profilul transversal specific străzilor care continuă trama așezărilor de cehi din Munții Almăjului înspre teritoriu nu acomodează, de regulă, amenajări distincte pentru diferitele categorii de participanți la trafic. Se remarcă în schimb prezența unor suprafețe consistente de spații verzi, care pregătesc trecerea dinspre mediul antropic înspre peisaj.

2. Modul de tratare a limitelor spațiului public

Profilul transversal specific străzilor care continuă trama așezărilor de cehi din Munții Almăjului înspre teritoriu se caracterizează printr-o definire fermă a limitelor dintre spațiul public și parcelele adiacente, realizată fie prin împrejmuiri, fie prin însăși fațadele clădirilor. Frontul construit este însă mai puțin consistent decât în zona vetrei satuluideschizând priveliști spectaculoase înspre peisaj.

3. Elemente de vegetație & de mobilier urban Profilul transversal specific străzilor care continuă trama așezărilor de cehi din Munții Almăjului înspre teritoriu cuprinde zone verzi generoase, care acomodează uneori pâlcuri de arbori. Elementele de mobilier urban se limitează la cele de ordin funcțional (precum corpuri de iluminat).

Intervenții posibile:

Extinderi ale construcțiilor existente / dezvoltarea de construcții noi - cu respectarea specificului locului și păstrarea conurile de vedere înspre peisaj.

Intervenții descurajate:

Extinderi ale construcțiilor existente / dezvoltarea de construcții noi - care contravin specificului locului și obturează conurile de vedere înspre peisaj.

SCARA OBIECTULUI

Cimitirul

Cimitirele reprezintă o categorie aparte de spații comunitare, care întrunesc atât funcția utilitară (de înhumare a membrilor comunității, atunci când aceștia trec la cele veșnice), cât și funcția simbolică (de păstrare și onorare a memoriei strămoșilor).

Cimitirele din satele de cehi din Munții Almăjului sunt amplasate în general în exteriorul așezărilor, pe coastele uneori abrupte care alcătuiesc peisajul - ocupând deci terenuri în pantă și deschizând perspective spectaculoase asupra teritoriului.

Accesibile prin intermediul unui sistem de alei și „buzunare” ale spațiului public, care le conectează cu vatra satului, cimitirele sunt împrejmuite în general cu garduri transparente - care limitează accesul animalelor în incinta spațiului sacru, dar permit păstrarea relațiilor vizuale între acesta și peisaj.

În incinta cimitirelor se remarcă prezența unor alei amenajate minimal, precum și a arborilor înalți (diferite specii de conifere, considerați arbori funerari în cultura locului). Mormintele propriu-zise sunt în general punctate prin monumente funerare (cruci), realizate tradițional din lemn, metal sau piatră - în timp ce suprafața orizontală aferentă acestora este de obicei acoperită cu iarbă, fiind integrată în terenul natural.

Intervenții posibile:

Intervenții la nivelul limitelor de proprietate - prin înlocuirea împrejmuirilor existente cu garduri transparente, care permit conexiunea vizuală cu peisajul.

Intervenții la nivelul aleilor de circulație - prin amenajări minim invazive asupra pantei terenului, realizate cu materiale permeabile și reversibile (pietriș).

Intervenții descurajate:

Intervenții la nivelul limitelor de proprietate - prin înlocuirea împrejmuirilor existente cu garduri opace, care întrerup conexiunea vizuală cu peisajul și definesc un aspect monumental, nespecific.

Intervenții la nivelul aleilor de circulație - prin amenajări invazive asupra pantei terenului, realizate cu materiale impermeabile și ireversibile (beton).

SCARA OBIECTULUI

Parcele pentru construcție

Parcele cu funcțiuni destinate accesului public

Caracteristicile spațiale existente ale parcelelor cu funcțiuni destinate accesului public sunt definite prin raportare la:

1. Modul de ocupare a parcelei cu clădiri

Parcelele cu funcțiuni destinate accesului public din satele de cehi din Munții Almăjului au forme regulate în plan și acomodează în general clădiri amplasate central - retrase față de aliniament, precum și față de celelalte limite de proprietate. Clădirile însele au forme și gabarite distinctive, vizibil mai ample decât restul construcțiilor din localitate.

2. Modul de tratare a limitelor de proprietate

Parcelele cu funcțiuni destinate accesului public din satele de cehi din Munții Almăjului se caracterizează printr-o tratare permeabilă a limitei de proprietate (care deschide către spațiul public zone generoase de acces și alte amenajări specifice, precum locuri de stat sau elemente de signalistică).

3. Silueta clădirii

Clădirile dezvoltate pe parcelele cu funcțiuni destinate accesului public din satele de cehi din Munții Almăjului au o siluetă distinctivă, adecvată funcțiunii pe care o acomodează - constituind adeseori reper (deopotrivă vizual și simbolic) la nivelul întregii așezări.

4. Estetica specifică

Clădirile dezvoltate pe parcelele cu funcțiuni destinate accesului public din satele de cehi din Munții Almăjului se caracterizează printr-o estetică mai elaborată decât restul construcțiilor din localitate - cu o atenție sporită la detalii și materiale durabile.

Intervenții posibile:

Intervenții asupra clădirii existente - în scopul conservării sale.

Dezvoltarea de construcții noi cu rol de anexă - subordonate volumului principal și cu respectarea specificului locului.

Sporirea suprafețelor de spații verzi și a masei vegetale pe parcelă.

Intervenții descurajate:

Intervenții asupra clădirii existente - cu alterarea caracterului inițial. Amenajări exterioare nespecifice, precum împrejmuiri opace, platforme betonate (parcări) sau alte inserții cu caracter permanent.

SCARA OBIECTULUI

Parcele pentru construcție

Parcele rezidențiale de colț

Caracteristicile spațiale existente ale parcelelor rezidențiale de colț sunt definite prin raportare la:

1. Modul de ocupare a parcelei cu clădiri

Parcelele rezidențiale de colț din satele de cehi din Munții Almăjului au în general forme pătrate în plan și acomodează clădiri de locuit, de obicei aliniate pe limita de proprietate dinspre stradă - și eventual alipite de limitele de proprietate laterale. Clădirile însele au forme regulate în plan, fiind dispuse în general în formă de „L” (paralel cu cele două străzi la intersecția cărora se definește parcela).

2. Modul de tratare a limitelor de proprietate

Parcelele rezidențiale de colț din satele de cehi din Munții Almăjului se caracterizează printr-o închidere a fronturilor stradale (fie prin corpuri construite, fie prin împrejmuiri mai degrabă transparente - realizate, în mod tradițional, din elemente verticale din lemn).

3. Silueta clădirii

Clădirile dezvoltate pe parcelele rezidențiale de colț din satele de cehi din Munții Almăjului sunt în general dezvoltate pe parter; acestea se racordează la teren printr-un soclu, în timp ce învelitoarea se realizează în șarpantă (cu coama paralelă cu una - sau ambele - dintre cele două străzi la intersecția cărora se definește parcela).

4. Estetica specifică

Clădirile dezvoltate pe parcelele rezidențiale de colț din satele de cehi din Munții Almăjului se caracterizează printr-o estetică mai elaborată decât construcțiile din câmp - cu detalii mai elaborate la fațadă.

Intervenții posibile: Extinderi ale construcțiilor existente - prin corpuri noi sau prin mansardarea clădirilor inițiale, cu respectarea specificului locului în ceea ce privește modul de amplasare a construcțiilor pe teren, dar și gabaritele și silueta clădirilor.

Intervenții descurajate: Extinderi ale construcțiilor existente / dezvoltarea de construcții noicare contravin specificului locului în ceea ce privește modul de amplasare pe teren, dar și gabaritele și silueta clădirilor.

SCARA OBIECTULUI

Parcele pentru construcție

Parcele rezidențiale cu imobil perpendicular pe aliniament

Caracteristicile spațiale existente ale parcelelor rezidențiale de câmp, cu clădirea principală amplasată perpendicular pe aliniament, sunt definite prin raportare la:

1. Modul de ocupare a parcelei cu clădiri

Parcelele rezidențiale de câmp, cu clădirea principală amplasată perpendicular pe aliniament, au în general forme dreptunghiulare în plan (cu latura scurtă orientată spre spațiul public). Aceste parcele acomodează clădiri de locuit amplasate perpendicular pe limita de proprietate dinspre stradă - și eventual alipite la una dintre limitele de proprietate laterale; clădirile însele au forme regulate în plan.

2. Modul de tratare a limitelor de proprietate

Acest tip de parcele se caracterizează printr-o închidere a fronturilor stradale (fie prin corpuri construite, fie prin împrejmuiri mai degrabă transparente - realizate, în mod tradițional, din elemente verticale din lemn).

3. Silueta clădirii

Clădirile dezvoltate pe acest tip de parcele sunt în general dezvoltate pe parter; construcțiile se racordează la teren printr-un soclu, în timp ce învelitoarea se realizează în șarpantă (cu coama perpendiculară pe stradă, către care se formează un fronton triunghiular).

4. Estetica specifică

Clădirile dezvoltate pe acest tip de parcele se caracterizează printr-o estetică modestă - dar echilibrată, în care se evidențiază ferestrele cu obloane (de regulă colorate în albastru sau, mai rar, verde).

Intervenții posibile:

Extinderi ale construcțiilor existente - prin corpuri noi sau prin mansardarea clădirilor inițiale, cu respectarea specificului locului în ceea ce privește modul de amplasare a construcțiilor pe teren, dar și gabaritele și silueta clădirilor.

Intervenții descurajate:

Extinderi ale construcțiilor existente / dezvoltarea de construcții noicare contravin specificului locului în ceea ce privește modul de amplasare pe teren, dar și gabaritele și silueta clădirilor.

SCARA OBIECTULUI

Parcele pentru construcție

Parcele rezidențiale cu imobil paralel cu aliniamentul

Caracteristicile spațiale existente ale parcelelor rezidențiale de câmp, cu clădirea principală amplasată paralel cu aliniamentul, sunt definite prin raportare la:

1. Modul de ocupare a parcelei cu clădiri

Parcelele rezidențiale de câmp, cu clădirea principală amplasată paralel cu aliniamentul, au în general forme dreptunghiulare în plan (cu latura scurtă orientată spre spațiul public). Aceste parcele acomodează clădiri de locuit amplasate paralel cu limita de proprietate dinspre stradă - și eventual alipite de limitele de proprietate laterale; clădirile însele au forme regulate în plan.

2. Modul de tratare a limitelor de proprietate

3. Silueta clădirii

4. Estetica specifică

Clădirile dezvoltate pe acest tip de parcele se caracterizează printr-o estetică modestă - dar echilibrată, în care se evidențiază decorația specifică a elementelor de cornișă, dar și cromatica unitară (suprafețe verticale albe sau galbene, cu accente colorate în albastru sau verde).

Intervenții posibile:

Intervenții descurajate:

SCARA OBIECTULUI

Parcele rezidențiale în extravilan

Parcelele rezidențiale din extravilan reprezintă o formă aparte de manifestare a locuirii specifice satelor de cehi din Munții Almăjului, a cărei principală rațiune este definită de funcția agricolă pe care o întrunește - aproape de terenurile arabile, dar și de pășunile prielnice creșterii animalelor.

La limita dintre locuirea sezonieră și cea permanentă, rezidența extravilană îmbracă de regulă două forme:

◦ colibele - amplasate răsfirat în jurul satelor, având ca scop principal creșterea și adăpostirea animalelor;

◦ sălașele - amplasate izolat în teritoriu, având ca scop principal derularea de activități agricole (lângă teren arabil, livezi, pădure).

Indiferent de tipologie, parcelele rezidențiale din extravilan se caracterizează prin suprafețe ample și forme neregulate în plan, adaptate terenului. Utilizate în majoritate pentru activități agricole, aceste parcele cuprind de regulă mai multe corpuri construite, având funcțiune rezidențială sau utilitară (grajduri, hambare, cotețe). Clădirile propriu-zise au forme regulate în plan și dimensiuni reduse - dar crează compoziții complexe, fiind dezvoltate treptat, în funcție de nevoi.

Intervenții posibile:

Densificare prin construcții noi, cu respectarea specificului locului în ceea ce privește modul de amplasare a construcțiilor pe teren, dar și gabaritele și silueta clădirilor.

Intervenții descurajate: Amenajări exterioare nespecifice, precum împrejmuiri opace, platforme betonate sau alte inserții cu caracter permanent.

PALETAR CROMATIC

Pentru fațadele clădirilor

Culori de accent

Fațadele construcțiilor tradiționale din satele de cehi din Munții Almăjului sunt în general tencuite - și zugrăvite în culori naturale, obținute din pigmenți, care variază de la albul clasic de var, la nuanțele de ocru al culorilor de pământ, la albastrul stins obținut de regulă din piatra vânătă.

În vizibil contrast cu nuanțele stinse, utilizate pentru suprafețele verticale de câmp, tâmplăriile (de la uși și ferestre), obloanele, intradosul streșinilor, dar și celelalte elementele decorative de pe fațadă (precum cele de la nivelul cornișei, colonetele verticale sau medalioanele simbolice) sunt adeseori vopsite în culori tari.

Culori în câmp

Cele mai des întâlnite culori de accent sunt astfel nuanțele de albastu (care variază de la albastru deschis la nuanțe de ultramarin - cu toate variantele intermediare), precum și nuanțele de verde (de cele mai multe ori un verde de pădure, utilizat mai ales pentru porți). Apar însă și nuanțe maronii - mai ales pentru tâmplării și obloane.

MATERIALE DE CONSTRUCȚIE

Fațade

Bârne de lemn

Șindrilă

Văiugă

Tencuială

Travertin

Învelitoare Împrejmuiri

Șindrilă Țiglă

Gard din lemn Gard metalic Pietriș Lemn podețe Mozaic

Alei

exterioare

În satele de cehi din Munții Almăjului, tehnicile tradiționale de construcție se bazează pe utilizarea materialelor locale - atât în ceea ce privește elementele constructive, cât și suprafețele de finisaj.

Astfel, clădirile de locuit utilizează de obicei materiale precum bârne de lemn lipite cu chirpici, blocuri de travertin, văiugă (și, mai târziu, cărămidă) pentru realizarea pereților perimetrali. De asemenea, pentru finisarea fațadelor, soluțiile tradiționale cuprind șindrila, tencuiala și, începând cu a doua jumătate a secolului XX, mozaicul (realizat din plăci ceramice glazurate, ce îmbracă integral suprafața peretelui).

Învelitoarele tradiționale, de tip șarpantă, utilizează ca finisaj șindrila și, mai recent, țigla.

În sfârșit, împrejmuirile sunt de obicei realizate din elemente verticale din lemn sau metal - în timp ce aleile mizează pe un finisaj permeabil (de obicei pietriș).

Beneficiari | Beneficiaries

Asociația Cehilor din Banat Eibenthal

Banat Czech Association Eibenthal

Elaboratori | Ellaborators

Atelierul Non-Formal de Planificare Spațială Non-Formal Workshop for Spatial Planning

Parteneri instituționali | Institutional Partners

Facultatea de Arhitectură și Urbanism

Faculty of Architecture and Urban Planning

Beneficiari:

Asociația Cehilor din Banat, Eibenthal

Tiberiu POSPIȘIL

Elaboratori:

Atelierul Non-Formal de Planificare Spațială Timișoara

Ștefana BĂDESCU | Mihai DANCIU

Casian AVRAM | Doris FLOREA | Laura MANOLE | Vlad RADA

Parteneri instituționali: Facultatea de Arhitectură și Urbanism Timișoara

Ana BRANEA | Marius GĂMAN

Lavinia DUNGĂ

Invitați instituționali: Liceul Tehnologic „Clisura Dunării” Moldova Nouă

Anișoara GEORGEVICI | Ani CIUTĂ

Invitați independenți: Bettina BASARABĂ-VARGA (arhitect)

Perioada de desfășurare: februarie - noiembrie 2023