Ovine şi caprine 117 țiunea socială dintre animale. Sezonul anului, cu modificări ale duratei zilei lumină și intensi tății luminii solare, determină caprele să pască în moduri diferite. La temperaturi medii sub 10°C, caprele petrec foarte puțin timp noaptea la pășunat, dar când acestea depășesc 25°C, chiar se re comandă ca o perioadă din pășunat să se desfășoare noaptea. În zilele caniculare, mișcarea caprelor pe pășune se reduce la minim și efectul asupra producției de lapte este puternic negativ. Caprele sunt în general animale sociabile, cu o puternică ierahie de grup, așa că, dacă un animal se ridică și pășunează, celelalte îl vor urma. PARCELAREA PRIN GARDURI Pentru a reduce risipa de masă verde se recomandă pășunatul controlat care constă în parcelarea pășunii prin garduri. Atenție că nu orice garduri pot opri caprele! În aceste parcele ținem caprele o perioadă de timp prin care le “forțăm” să pășuneze o parte mai mare din plante, prin limitarea su prafeței de pășunat. Cât încă masa verde are frunze mutăm caprele pe o altă parcelă și dăm posibilitatea plantelor ca prin fotosinteză să crească din nou, fără a consuma rezervele din rădăcină. Calculăm suprafața unei parcele astfel încât să asigure caprelor masă verde (68 kg/capră) pe durata a 57 zile după care o lăsăm peste 25 de zile să se refacă. Pășunatul pe parcele încetinește creș terea plantelor mai puțin gustoase și mai puțin hrănitoare, deoarece caprele sunt forțate să consume toate plantele înainte de a trece mai departe.
AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE ALE PARCELĂRII PĂȘUNILOR Parcelarea pășunii și controlul asupra a ceea ce consumă caprele are următoarele efecte: 1. caprele sunt mai ușor de manevrat și mai docile deo arece sunt în contact frecvent cu oamenii; 2. plantele care sunt sensibile la pășunatul continuu, aproape de sol, au timp să se refacă și vor fi mai productive; 3. leguminoasele și ierburile native pot reapărea în pășune iar compoziția floristică se diversifică; 4. se irosesc mai puține furaje prin călcare și murdărire; 5. urina și bălegarul sunt distribuite uniform; 6. reducerea infestării cu paraziți: caprele nu vor consuma plantele aproape de sol, unde sunt situate larvele paraz iților; 7. controlul managerial și de observare a crescătorului se vor îmbunătăți deoarece caprele vor fi monitorizate mai frecvent. Pășunatul controlat are și dezavantaje: costurile ridicate cu instalarea gardurilor și a altor echipamente necesare la pășune și perioada de refacere a vegetației prea lungă. Caprele pot pășuna excesiv plantele pe care le preferă și pot pășuna pe sub alte plante, mai puțin preferate, dacă mărimea turmei nu este ajustată.
